Judetul Arges

Capitolul 1
Geografie n statistici
Situat n partea central-sudic a Romniei, judeul Arge, cu o suprafa de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezint 2,9% din
teritoriul rii. Pe teritoriul judeului Arge se intersecteaz paralela de 45o latitudine nordic cu meridianul de 25o longitudine
estic. Altfel spus, acest punct marcheaz jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord, dar i jumtatea distanei dintre Oceanul
Atlantic ( vestul ) i Munii Urali ( estul Europei ).
Punctele extreme sunt localizate n comunele:
-

Nucoara la nord

Miroi la sud

Dragoslavele la est

Ciomgeti la vest

Judeele nvecinate sunt:

-

Baov i Sibiu la nord

Teleorman la sud

Dmbovia la est

Olt i Vlcea la vest

Structura administrativ a judeului cuprinde: 3 municipii: - Piteti - reedina judeului, Cmpulung, Curtea de Arge, 4
orae:Costeti, Mioveni, Topoloveni, tefneti, 95 comune i 577 sate.
Poziia geografic i relieful nconjurtor care l protejeaz de influena vnturilor din vest i est, asigur judeului o clim
temperat-continental cu ierni blnde. n ceea ce privete temperaturile extreme nregistrate la Staia de Observare Piteti amintim:
-19,4oC (26 ianuarie 2000) i 39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lng mari variaii de temperatur, exist i mari diferene n ceea ce privete
cantitatea de precipitaii de la 684,1 litri/mp n anul 1996, la 441,4 litri/mp n anul 2000 nregistrat la Staia de Observare Piteti.
Diversele forme de relief se mbin ntr-o armonie deplin, predominante (55,0% din suprafa ) fiind cele de nlime medie Dealurile Subcarpailor Getici i Podiul Getic. Jumtatea cealalt este mprit aproximativ egal ntre muni (25,0%) i cmpii
(20,0%).
Regiunea montan din nord aparine culmilor celor mai nalte ale Carpailor Meridionali cu Masivul Fgraului (vrful
Moldoveanu - cel mai nalt vrf din ara noastr, cu o altitudine de2544 m i vrful Negoiu cu 2535 m) i prii vestice a masivului
Bucegi, cu munii Leaota i Piatra-Craiului, desprii de culoarul tectonic Bran-Rucr. Flora acestei zone cuprinde elemente rare ,
ocrotite cum sunt : floarea de col, smrdarul , iedera alb, ghinura galben, zmbrul , .a. Suprafeele ntinse, acoperite cu pduri
adpostesc n rezervaii variate specii de interes cinegetic : mistreul, cprioara, cerbul, ursul, rsul, lupul, capra neagr, cinteza,
cocoul de munte, vulturul pleuv, brun i cenuiu. Dintre rezervaiile naturale de pe teritoriul judeului Arge putem aminti : Parcul
Naional "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negrai, Valea Vlsanului, Petera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslneti,
Lacul Iezer, Lacul Valea Rea i Granitul de la Albeti.

Judeul beneficiaz de o bogat reea hidrografic, cuprinznd bazinele hidro ale Argeului i afluenii si: Vlsan, Rul
Doamnei, Rul Trgului, Brtia Argeelul, Oltului cu afluentul su Topolog i Vedei, precum i lacurile naturale i artificiale.
n Subcarpaii Getici , la Nucoara, exist Lacul nvrtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut n ar, avnd o
suprafa de 2,2 ha i adncime maxim de 5 m. n zona montan se gsesc lacuri de origine glaciar: Buda, Capra, Clun, Podu
Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din jude este Lacul Vidraru, cu o suprafa de 825 ha i un volum util de aproximativ 470
milioane mc.
Ctre sud, dealurile sunt strbtute de ape curgtoare, formnd terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei,
Argeului i Cndetiului, cu versani acoperii cu ntinse livezi i vi de vie.
Treapta sudic de relief aparine cmpiei i este fragmentat de rurile Arge, Dmbovnic, Cotmeana, Teleorman n lunci largi
i fertile, constituind zona cerealier de seam a judeului.
Condiiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziia solurilor i clima plcut - se reflect i influeneaz
structura fondului funciar , constituindu - se n acelai timp n valoroase resurse naturale . Punile i fneele naturale - suport pentru
creterea animalelor , dealurile subcarpatice - propice pomiculturii i viticulturii, luncile din zona sudic - favorabile diverselor culturi
cerealiere, formeaz suprafaa agricol i ocup 50,5% din teritoriul judeului .
ntregul se completeaz cu aurul verde - pdurile i vegetaia forestier, ce coboar de pe culmile munilor n zona deluroas ,
uneori chiar pn n cmpie, adpostind o faun divers. Ca sistem biologic productiv, acestea furnizeaz materia prim necesar
industriei lemnului , constituie o important surs de energie i n acelai timp au capacitatea de regularizare atmosferic i hidric a
biosferei .

n fine , dar nu n ultimul rnd , nu sunt de neglijat zcmintele de uraniu din jude sursa energetic a viitorului , de iei i
gaze naturale , crbuni , minereuri nemetalifere materia prim a industriilor specifice . Utilizarea acestor resurse a fost premisa
dezvoltrii nu numai industriale ci i agricole a judeului .

Organizarea administrativ a teritoriului

Municipiile i oraele din judeul Arge

Municipii

Orae

1. Piteti reedin de jude

1. Costeti

2. Cmpulung

2. Mioveni

3. Curtea de Arge

3. tefneti*
4. Topoloveni

Comunele din judeul Arge

1. Albetii de Arge

25. Cepari

49. Lunca Corbului

73. Rociu

2. Albetii de Muscel

26. Ceteni

50. Mlureni

74. Rucr

3. Albota

27. Cicneti

51. Mrcineni

75. Sltrucu

4. Aninoasa

28. Ciofrngeni

52. Meriani

76. Spata

5. Arefu

29. Ciomgeti

53. Miceti

77. Schitu Goleti

6. Brla

30. Cocu

54. Miheti

78. Slobozia

7. Bascov

31. Corbeni

55. Mioarele

79. Stlpeni

8. Bbana

32. Corbi

56. Miroi

80. Stoeneti

9. Baiculeti

33. Coeti

57. Morreti

81. Stolnici

10. Blileti

34. Cotmeana

58. Mooaia

82. Suseni

11. Belei-Negreti

35. Cuca

59. Mozceni

83. tefan cel Mare

12. Berevoeti

36. Davideti

60. Muteti

84. uici

13. Bogai

37. Dmbovicioara

61. Negrai

85. Teiu

14. Boteni

38. Drmneti

62. Nucoara

86. Tigveni

15. Boeti

39. Dobreti

63. Oarja

87. Tieti

16. Bradu

40. Domneti

64. Pietroani

88. Uda

17. Brdule

41. Dragoslavele

65. Poiana Lacului

89. Ungheni

18. Budeasa

42. Draganu

66. Poienarii de Arge

90. Valea Danului

19. Bughea de Jos

43. Godeni

67. Poienarii de Muscel

91. Valea Iaului

20. Bughea de Sus ****

44. Hrseti

68. Popeti

92. Valea Mare Prav

21. Buzoeti

45. Hrtieti

69. Priboieni

93. Vedea

22. Cldraru

46. Izvoru

70. Rca**

94. Vldeti

23. Clineti

47. Leordeni

71. Rteti

95. Vultureti***

24. Cteasca

48. Lereti

72. Recea

Micarea natural a populaiei, pe medii, n anul 2012 - 2013

Judeul Arge

2012

2013

Total

Date absolute (numr)

Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori
Decese la o vrst sub 1 an
Rate (la 1000 locuitori)
Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori la 1000 nscui
(vii+mori)
Decese la o vrst sub 1 an la 1000
nscui-vii

5381
7289
-1908
3241
1026
25
52

5132
7172
-2040
3066
957
31
48

8,5
11,5
-3,0
5,1
1,61

8,1
11,3
-3,2
4,8
1,51

4,6

6,0

9,7

9,4

Urban
Date absolute (numr)
Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori
Decese la o vrst sub 1 an

2623
2377
246
1934
696
10
19

2503
2403
100
1813
617
9
12

Rate (la 1000 locuitori)

Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri

8,7
7,9
0,8
6,4
2,31

8,3
8,0
0,3
6,0
2,05

3,8

3,6

7,2

4,8

Nscui-mori la 1000 nscui

(vii+mori)
Decese la o vrst sub 1 an la 1000
nscui-vii
Rural

Date absolute (numr)

Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori
Decese la o vrst sub 1 an
Rate (la 1000 locuitori)
Nscui-vii
Decese
Sporul natural
Cstorii
Divoruri
Nscui-mori la 1000 nscui
(vii+mori)
Decese la o vrst sub 1 an la 1000
nscui-vii

2758
4912
-2154
1307
330
15
33

2629
4769
-2140
1253
340
22
36

8,3
14,7
-6,4
3,9
0,99

7,9
14,3
-6,4
3,8
1,02

5,4

8,3

12,0

13,7

Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale conform CAEN Rev. 1

Judeul

din care:
Agricultur

Arge
Total

a,

Pescuit i

economivntoare piscicultur
e

Industri
Industri
e

Industrieextracti
v

e
prelucr
-

silvicultura

toare

Anii

Energie
electric
i termic
,

Construc

Come

ii

gaze
i ap

lei
(RON)
/salaria
t
2007

1008

745

1090

1619

1023

1600

814

634

2008

1269

1029

1331

1964

1237

2163

1022

853

Transpo
rt,

Jude

Interme

Administr

dieri

imobiliar

aie

nvm

Sntate i asisten

re i

financiar

public i

nt

social

comunic

i alte ser

aprare

Hoteluri irestadepozita
urante

Tranzaci

aii

ul
Celelalte activiti aleeconom Arge
iei naionale

vicii

Anii
lei
(RO
N) /
sala

544
731

900
1179

2007
2296

Numrul mediu al salariailor

943

1725

1252

939

664

1401

1899

1507

1360

862

riat
200
7
200
8

mii persoane
Judeul Arge

Total salariai

Anii
2012
2013

din care: muncitori

:1)
:1)

129,1
130,9

Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale ( la sfritul anului) conform CAEN Rev. 2

mii persoane
Judeul
Total
Arge

Agricultu Industr

economi

r,

ie

din care:

Construc Comer Transp

ii

cu

ort

silvicultu

ridicata i

cu

i pescuit

amnuntu

depozita

l;
repararea
autovehic
u-lelor i
motociclet

re

e-lor
Producia i Distribuia
Industri
e
extractiv

Industri
e
prelucr
-

Anii

toare

furnizarea

apei;

de energie salubritate,
electric i gestionarea
termic,

deeurilor,

gaze, ap

activiti de

cald i aer decontamina

condiionat

2012
2013

249,4
246,8

71,8
68,0

71,2
72,0

1,9
1,9

64,3
65,4

re

2,0
1,4

3,0
3,3

18,4
18,5

28,0
29,3

11,9
11,3

mii persoane
Hoteluri Informa Intermed Tranzac Activit Activiti Administr nvm Snta Activit Alte Judeu
i

ii i

i-eri

ii

de servicii

aie

nt

te i

i de

activit l

profesio
restaura comuni
nte

ca-ii

3,5
3,1

1,1
1,1

financiar
e i

imobilia na- le,

re

tiinific
e

asigurri

2,2
1,9

i
0,8
0,8

tehnice
4,0
4,0

administr
ati-ve i

public

spectaco

i aprare;

activiti
de servicii

asisten

asigurri

sociale din

suport
5,7
6,4

social

sistemul
public
4,9
4,8

10,7
10,5

10,3
10,2

le,

Arge
i

culturale de
i

servici

recreativ

e
1,6
1,7

Anii
3,3 2012
3,2 2013

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Regiuni

Capacitate de cazare

Judee
Anii

Existent*

n funciune

(locuri)

(mii locuri-zile)

Sosiri

nnoptri

(mii)

(mii)

Indicii de utilizare
net a capacitii
n funciune (%)

2010

5419

1164,6

111,3

206,2

17,7

2011

5942

1396,8

123,0

218,5

15,6

Capitolul 2

Prezentarea potenialului turistic al zonei Arge

Acest jude are un potenial turistic foarte ridicat datorit poziionrii dar i numeroaselor resurse naturale ct i antropice.
Pentru prima dat analizm resursele naturale pentru a putea s ne dm seama ct de bogat este acest jude.
n primul rnd, din punct de vedere al reliefului, este reprezentat de trei mari uniti naturale i anume:
-

treapta montana: cu subunitile: Munii Fgrai (vf. Moldoveanu - 2544 m - cel mai nalt vrf din Romania, vf. Negoiu -

2535 m), Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Papusa (2462 m), Ghitu, Fruntii.
Unitile intermediare de deal si de podi sunt reprezentate de Subcarpatii Getici si de Podisul Getic (Candesti, Cotmeana).
In ultima treapta cea de cmpie, se nscriu cmpiile Gavanu Burdea i Campia Pitestiului.

Doar din aceast scurt prezentare a reliefului putem deduce ce atracii turistice are jude ul Arge mai ales din punct de vedere
natural. Acesta este strbtut de lanul muntos Carpaii Meridionali, muni n care se afl vrful Moldoveanu care este cel mai nalt
vrf din Romniama. Pe lng acestea putem s regsim multe alte numeroase obiective splendide care nu ar trebui s le ratm.
Nici clima nu este o problem n vizitarea acestui loc deoarece teritoriul se ncadreaz n zona temperat continental,
caracterizndu-se printr-un regim termic moderat, influenat de prezena unor fenomene de ntreptrundere a elementelor climatice att

din direcia muntelui ct i din direcia cmpiei. Precipitaii medii anuale sunt ntre 600-700 mm/mp/an. Temperatura prezint o medie
anual de 9-11C. Temperatura medie n luna ianuarie este de -2,8C, iar n august +22,9C. Umiditatea medie a aerului este de 68%.
De asemenea, evapotranspiraia real medie anual este de 600-650 mm, de aici rezultnd un excedent de ap n sol de aproximativ
30-50 mm. Nebulozitatea medie este de 5,3 zecimi din bolta cereasc.
n privina vnturilor, dominante sunt cele de la N i N-E mai tot timpul anului i primvara cele de S-V. Vntul dinspre N, NE i E, poart numele (mai mult n limbaj popular) de criv, vntul din V austrul, cel din S-SE bltre ul, iar din Carpa ii
Meridionali, primvara i vara sufl munteanul. Iarna i primvara, masele de aer rece ce se scurg dinspre munte pe culoarul vii
Vlsanului, vnt numit de localnici Vntul Mare, provoac secet i daune culturilor agricole n special pomilor fructiferi. n
sezonul rece sunt caracteristice fenomenele de: nghe, brum, chiciur, polei, ninsoare, viscol i cea . Pentru sezonul cald sunt
caracteristice fenomenele de rou, ploile toreniale, grindina i ceaa.
Sudul teritoriului se ncadreaz n zona de interferen a vnturilor vestice cu cele estice i a celor de la nord est. n general,
climatul este umed, cu ierni pe alocuri aspre i veri clduroase.
Datorit aezrii ntre dealuri i vi, teritoriul este totui ferit de fenomene naturale inunda ii, cderi masive de zpad sau
temperaturi excesive. Clima din teritoriu favorizeaz dezvoltarea agriculturii, n special a sectorului pomicol, legumicol i zootehnic.
Munii i podiurile sunt mpodobite cu o vegetaie vast i foarte frumoas n care flora reprezint un amestec de elemente
montane cu cele de cmpie, acestea alctuind o vegetaie variat de pduri, tufri uri, fne e, vegeta ia predominant fiind cea
caracteristic dealurilor din Podiul Getic. Zona forestier alterneaz cu zonele agricole i pajitile naturale i/sau cultivate.
Pdurile de gorun sunt localizate n zonele mai uscate, iar cele de fag n zonele mai umede. n amestec cu gorunul i cu fagul,
care domin, se mai ntlnesc: ulmul, sngerul, carpenul, paltinul, frasinul, cireul, ararul, garnia.

Pe platouri se dezvolt o vegetaie bogat i variat de specii de arbuti precum: mce ul, alunul, cornul, porumbarul, lemnul
cinesc, iedera i mesteacnul alb. De menionat c n aceast varietate de arbuti i mrcini se afl, ntr-un procent considerabil, i o
specie de conifere, numit local cetin.
Pe versanii dealurilor i ai vilor se afl o bogat vegetaie reprezentat de specii de arbori precum: fagul, frasinul, carpenul,
paltinul, stejarul, teiul pdure, salcmul, mrul i prul pdure, cireul slbatic, plopul i pluta.
Pentru turitii care fac drumei, are trebui s tie c Pe dealurile teritoriului se gsesc f ii mari de pdure n care ntlnim
urmtoarele specii de plante: violeta-de-pdure, mrgritarul (lcrmioara), ghiocelul, vioreaua, brndua galben, brebenelul,
untiorul, rodul pmntului, fragul, ciuboica cucului, umbra iepurelui i altele. Pe vi cresc feriga, vscul, mce ul, porumbarul,
trestia, mai rar zmeura i ctina, iar n zvoi gsim aninul, rchita i salcia alb. n pdure, flora se compune din fragi, mure,
mntrci, ciuperci albe, burei lptoi, nane, ghebe, burei de mrcine, burei de fag, vineciori, gura porumbi ei, cri e, spurcaci,
creasta cocoului, iar n livezi, burei de prun.
n punile situate pe marginea cii ferate, pe deal i zvoi ntlnim iarba cmpului, coada mielului, piu ul, coada calului,
laptele cucului, plinia, cimbrul, mueelul, coada oricelului.
n culturile agricole gsim plmida, volbura, mohorul, pirul, brdiorul, rapia i macul slbatic.
n teritoriul inutul Argeul de Mijloc fauna slbatic este reprezentat de animale precum: cprioara, iepurele, vulpea, porcul
mistre, veveria, viezurele, lupul, jderul (foarte rar), dihorul, nevstuica, oarecele, ariciul, crtia i liliacul.
Psri: cucul, pupza, grangurul, graurul, mierla, privighetoarea, turturica, ciocrlia, gugutiucul, rndunica, vrabia,
ciocrlanul, sticletele, piigoiul, codobatura, ciocnitoarea, gaia, coofana, barza, stncua, prepelia, porumbelul slbatic, pitulicea.
Psri rpitoare: cioara, uliul, huhurezul, bufnia, cucuveaua, mai rar corbul.

Mai nou, n luncile rurilor Arge i Vlsan se pot regsi psri precum: gtele slbatice mari, pescruii, raele slbatice, n
mare parte datorit lacurilor de acumulare de pe teritoriul inutul Argeul de Mijloc care servesc ca locuri de pasaj i cuibrit.
Insecte: rgoacea, croitoraul, furnica, lcusta, greierul, crbuul, cosaul, numeroase specii de fluturi, viespea, bondarul
negru i galben, trntorul, urechelnia, omida proas, omida verde, coropinia.
n ruri, praie i heletee cresc urmtoarele specii de peti: carasul, caracuda, crapul, murgoiul, cleanul, soreaa, zvrluga,
tiuc, oblete, mrean, bibani etc. Pe lacuri ntlnim broasca de lac i broasca rioas, reptile oprle, guteri, erpi, broasca estoas
de ap i de uscat (foarte rar).
Acest jude este strbtut de urmtoarele ape:
-

Rul Arge, cu o lungime de 140 km, strbate localitile Biculeti, Meriani, Budeasa, Mrcineni i Stefneti. Cel mai
important afluent al su n teritoriu este Vlsan (lungime total 84km) de a crui reea se bucur comunele Meriani,

Mlureni i Budeasa.
Rul Doamnei (lungime total 110km) strbate comunele Miceti, Mrcineni i Stefneti.
Puleasca, afluent pe dreapta al Rului Doamnei, strbate comuna Mlureni.
Rul Topolog izvorte din cldarea glaciar Negoiu Scara Lespezi, situat la altitudini de peste 2.300 m, parcurgnd mai
multe forme de relief montan, subcarpatic si colinar. De existena Rului Topolog se bucur urmtoarele localiti din
teritoriu: Ciofrngeni, Poienarii de Arge i Morreti. n perimetrul comunei Morresti, rul Topolog primete ca aflueni

cteva vi cu regim de scurgere torenial pronunat cum sunt: Luminile, Radului, Caselor, Corbului i Urleacului.
Rul Vedea mpreun cu afluentul su Vedia constituie artera hidrografic principal caracteristic zonei Morreti. Acesta
i are izvorul n Dealul Hoaga (555 m) i prezint regim de scurgere temporar cu alimentare pluvio-nival. Spre deosebire
de Topolog, rul Vedea face parte din tipul de regim al Piemonturilor sudice, caracterizat prin predominarea scurgerii din
apele mari de primvar i a viiturilor de iarn.

Bratia, de-a lungul cruia, de o parte i de alta, se ntind cele 7 sate constituente ale comunei Blileti. Rul cu un debit de

aproximativ 2 m/sec. este afluent de dreapta al Rului Trgului.

- Praiele Izvorani, tefneti, Goleti strbat comuna Stefneti
- Praiele Miceasca, Purcreanca, Budeasa strbat comuna Miceti
O caracteristic principal a ntregii reele hidrografice o constituie scurgerea solid cu valori ridicate, determinat de
intensitatea proceselor erozionale de pe versani i albii. Pe lng reeaua de ruri i pruri din teritoriu sunt mai multe heletee, lacuri
naturale i lacuri de acumulare. Comunele Biculeti, Meriani i Budeasa precum i oraul tefneti au lacurile de acumulare
Zigoneni, Meriani-Vlcele, Budeasa i Goleti.
Principalele obiective turistice naturale ale judeului Arge sunt urmatoarele:
Avenul din Grind - Descoperit n anul 1985 de o echipa de speologi din Cmpulung Muscel, o vreme a fost confundat
cu Avenul din Funduri. Situat n bazinul Vaii Grindu, la circa 200m sub Creasta Pietrei Craiului, intrarea n aven se afla
la altitudinea de 1920m (2020m dupa alte masuratori). Are o denivelare de -540m, fapt ce-l situeaza pe primul loc n
Romnia, fiind inclus si n catalogul mondial al golurilor subterane. Avenul este format dintr-o succesiune de puturi
verticale ntrerupte de platforme si galerii orizontale sau usor descendente. Urmele de eroziune fac dovada ca n
perioadele ploioase apele de suprafata se dreneaza violent prin golul avenului. Tavanele si peretii galeriilor sunt nsa
frumos concretionate. ntrebarea pe care si-o pun speologii este cum arata reteaua hidrografica subterana n aval de
punctul terminus cunoscut. Apele ies la suprafata n mai multe resurgente situate la circa 7km n jurul avenului si la
1200m diferenta de nivel, fapt ce indica un potential vertical considerabil. Accesul n aven se face printr-o fisura
ngusta din versantul drept, n sensul orografic, al vlcelului. Atentie: locul nu e prea vizibil, se poate rata intrarea
pentru ca trebuie urcat vreo 10m din fundul vaii. La intrare se afla o placuta n memoria unui speolog decedat n 1995.
Cascada Capra - Cascada Capra, sau Cascada Iezerului, se afl pe versantul sudic al munilor Fgra la altitudinea de
1690 m pe teritoriul judeului Arge. De aici i pn la Blea Lac sunt 5 km. Apa cascadei provine din Lacul Capra
aflat la 2241 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu nghea numai n iernile geroase. Pe podul din faa
cascadei se adun muli oameni ca s admire cascada. O gasim intre Cabana Capra si lacul Balea. Asezata pe marginea

soselei, cascada parca face cu ochiul, turistului concentrat la drumul intortocheat. Situata intr-un loc deosebit de
pitoresc cascada Capra, isi intampina turistii atat cu cei aproximativ 35 m inaltime cat si, cu racoarea divina a stropilor
ei. Turistii fascinati parca, de intalnirea uimitoare cu cascada, se ingramadeau sa o surprinda in poze cat mai inedite.

Cheile Argesului - sunt formate in lungul raurilor cu acelasi nume si se desfasoara in aval de barajul Vidraru, care
zagaduieste apele raurilor Capra si Buda, considerate a fi izvoarele Argesului. La numai un kilometru in aval de barajul
Vidraru, constructie ce a modificat radical peisajul, valea se adanceste accentuat in roci cristaline puternic
metarmorfozate, gnaise, fiind unul dintre cazuri in care cheile nu se formeaza in calcare. Cheile Argesului se extind pe
o lungime de peste 2.5 km, pe stanga fiind partial compartimentate de doi afluenti, unul dintre ei fiind mai important,
Caltunul. Accesul se face pe soseaua nationala modernizata dinspre orasul Curtea de Arges si se continua, dupa ce
trecem de localitatea Aref, cu Transfagarasanul, una dintre cele mai importante sosele transcarpatice.

Cheile Dambovicioarei - Structuri geologice. Chei n lungime de circa 4 km, sapate n calcare jurasice din SE Muntilor
Piatra Craiului de catre Valea Dmbovicioara. n peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri
(Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici glgoaie. Cheile Dmbovicioarei sunt situate n
arealul montan calcaros al Munilor Piatra Craiului, pe traseul Rucr-Bran. Dmbovicioara care izvorte pe
versantul sudic al Vrfului La Om (2230) m din munii Piatra Craiului este unul dintre afluenii Dmboviei, care
curge pe direcia de nord-sud. In amonte de chei se afl la confluena cu Valea Muierii un izvor numit La Galgoaie de
unde apa curge cu o vitez torenial n Dmbovicioara urmat de o cheie ngust, aprope inaccesibil presrat cu
cascade. Mai exist i alte chei n apropiere ca de pild Cheile Brusteretului, Cheia Lung si Cheia Strmt. Cheile

Dmbovicioarei au un aspect impuntor i face parte dintr-o serie de cel puin 20 de chei situai n bazinul hidrografic
al Dmboviei. Dmbovicioara a spat n formaiunile de roci sedimentare, calcaroase, de gresii, conglomerate un
adevrat canion lung de 8 km, care n unele poriuni valea are perei verticali ce depesc 200 de m nlime. Apele
rului prin aciunea de eroziune au creat forme bizare de turnuri, sau creste ascuite, avnd subteran goluri carstice,
astfel n aceast zon se pot numra peste 50 de peteri ca (Petera Dmbovicioara, Petera de la Gura Defileului,
Petera Labirintului).

Golul Alpin Modoveanu Capra - Rezervatie cu o suprafata de 5.000 ha. La inceputul verii suprafete intinse ale golului
alpin iau culoarea roz a bujoreilor de munte (smirdarului). Golul alpin este imparatia caprei negre, specie ocrotita.
Parcul Trivale - Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita
mpletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vnatorului si Gradina Zoologica.
Pestera DambovicioaraPetera Dmbovicioara este situat n partea de sud a Masivului Piatra Craiului, n versantul
stng al vii Dmbovicioara (afluent al Dmboviei), la 1 km nord de satul Dmbovicioara, judeul Arge. Petera s-a
format datorit aciunii apelor prului Dambovicioara, care au tiat n calcarele de vrst jurasic ale Masivului Piatra
Craiului.
Este o peter cald, cu o tempreatur de 10 - 12 C i cu o umiditate moderat. Petera este "uscat", prul care a
generat-o avnd acum o alt albie. n interior se leag de exterior printr-un horn nalt de 10 m, care furnizeaz un slab
curent de aer.
Petera Dmbovicioara este format dintr-o galerie unic, cu o lungime total, de 555 m. Dei aceast lungime este
incomparabil mai mic fa de alte peteri din Romnia, Petera Dmbovicioara este cea mai lung din zon, relieful i
natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are limi ce variaz ntre 3-4 m i nlimi de 4-5

m, cu puine ramificaii, de dimensiuni mici. Dup 150 m de la intrare, galeria se ngusteaz foarte mult. Petera este
relativ srac n formaiuni calcaroase ns este destul de bine cunoscut, a fost amenajat i este frecventat de un
numr destul de mare de turiti.
Rezervatia Naturala Iezer - Rezervatia Iezer cuprinde deoca,data vaile glaciare ale Catunului si Iezerului, precum si
virful lezeru Mare din Masivul lezer-Papusa. Prezenta reliefului criogen si nival, cu microdepresiuni de tasare, culoare
de avalanse, potcoave nivale, virfuri piramidale cu microrelief de dezagregare (vf. lezeru Mare), circuri si vai glaciare,
cimpuri de grohotisuri, torenti de pietre, praguri glaciare fac din masivul Iezer un punct de atractie pentru oricare dintre
iubitorii uaturii. Acestor frumuseti daltuite in stinca muntelui de-a lungul mileniilor li se adauga citeva raritati floristice
si faunistice care situeaza un sector din masivul Iezer in rindul teritoriilor cu statut de rezervatie naturala complexa. La
adapostul culmilor Vacarea si Batrina, vaile glaciare ale Catunului si Iezerului ofera conditii biocli-matice favorabile
dezvoltarii atit a jneapanului (, care formeaza pilcuri pure sau in amestec cu aninul de munte si salcia de munte sau iova
, cit si a zimbrului. El se ridica semet deasupra tufelor de jneapan la limita dintre padurea de molid si etajul subalpin. Pe
vaile Iezerului si Catunului sint circa 19 exemplare de zimbru al caror diametru depaseste 30 cm si inaltimi de peste 10
15 m. Doua dintre aceste exemplare se afla chiar linga poteca turistica ce merge de la cabana Voina spre refugiul
Iezer, pe partea dreapta a sensului de mers. Exemplare izolate 'de zimbru apar si pe culmile Boarcasului si Batrinei.
Locurile umbrite "ale pragurilor glaciare si chiar portiuni din versant capata in lunile iunie iulie aspectul unui
brocart ornamentat cu argintiul grohotisurilor si rosul aprins al florilor de bujor de munte sau smirdar Linga petecele de
zapada care mai rezista in lungul vailor, putem admira gingasul degetarut. In locuri puternic vintuite, apar pilcuri de
Loisleuria procum-bens, iar in pajistile de pe piciorul virfului Batrina, la peste 1900 m, verdele pajistilor cu Festuca
supina este intrerupt de violetul carbunarei ori de florile micute ale scinteiutei de munte Lacul Iezer (8 ha suprafata si o
adincime maxima de 5,4 m), in marginile acestuia pot fi admirate mlastinile oligotrofe ce marcheaza existenta unor
foste ochiuri de apa, colmatate, in care bumbacarita, gusa porumbelului impreuna cu diverse speci de muschi formeaza

un covor policrom. Pina a ajunge sa vizitam aceasta pitoreasca si interesanta rezervatie naturala putem face un popoas
in orasul Cimpulung, atestat documentar din anul 1300, prima resedinta de scaun aTarii Romanesti.
Pe lng aceste atracii, se regsesc i cele antropice realizate de ctre oameni. Cele mai importante dintre aceste atracii sunt:
Transfgranul - este o cale rutier de circulaie din Romnia, care ncepe n comuna Bascov, jude ul Arge de lng
oraul Piteti, n direcia oraului Curtea de Arge i se termin la intersec ia cu drumul DN1 ntre Sibiu i Bra ov, n
apropierea comunei Crioara, cu o lungime de 151 km, traversnd pe axa nord-sud Munii Fgra. Por iunea de la
barajul Vidraru pn la Crioara traverseaz un teren montan la altitudini mari i a fost construit n perioada 1970
1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Pn la construirea barajului i lacului de acumulare Vidraru, n 1965, de-a
lungul cruia DN7C se desfoar pe aproape 20 km, a existat un drum de pmnt i o linie de mocni ce lega
comuna Cpneni de vechiul sat Cumpna (astzi acoperit de ape, n apropierea cruia s-a construit actuala caban
Cumpna).
Mnstirea Curtea de Arge - este o mnstire ortodox din Romnia, situat n ora ul Curtea de Arge . Ansamblul
cuprinde biserica episcopal, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectur din ara Romneasc. Mnstirea
este inclus n Lista monumentelor istorice din Romnia, avnd codul de clasificare AG-II-a-A-13628.[1] n timpul lui
Carol I mnstirea a fost transformat n necropol pentru familia regal a Romniei.
Barajul Vidraru - Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un
sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva
afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca
5,5 m /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea
Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de
465 milioane m. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM). Constructia barajului a durat
cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 m de roca, din care aproximativ 1

milion m in subteran, s-au turnat 930.000 m de beton, din care 400.000 m in subteran si s-au montat 6.300 tone de
echipamente electromecanice. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in
lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand
inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare.
Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei
asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
Biserica Domneasc Sfntul Gheorghe - Este cea mai cunoscut biseric medieval din Pitesti si a fost ctitorit n anul
1656 de ctre domnitorul Constantin Serban mpreun cu sotia sa, Doamna Blasa, pe fundatia unui locas mai vechi.
CASA MEMORIALA DINU LIPATTI - Casa Memoriala "Dinu Lipatti" Arges, LEORDENI Expozitia memoriala
prezinta obiecte care ilustreaza viata si activitatea marelui pianist si compozitor roman Dinu Lipatti (1917 - 1950). Este
deschisa in 1985 intr-o casa construita intre 1938 si 1942, in stil neoromanesc, de catre tatal marelui pianist Dinu
Lipatti. Aici sunt locurile iubite ale copilariei si adolescentei, unde Dinu Lipatti si-a petrecut vacantele si clipele de
ragaz. Prin intermediul documentelor, fotografiilor si obiectelor ce i-au apartinut, donate muzeului de catre fratele
pianistului, ambasadorul Valentin Lipatti, s-au ilustrat momentele unei cariere muzicale stralucite. Dintre obiectele
expuse mentionam pianul Bechstein, bustul din bronz al lui Dinu Lipatti, opera sculptorului Ion Irimescu
Casa memoriala George Toparceanu - Comuna Valea mare-Pravat, satul Namaesti Arges. Muzeul ocupa etajul - un
hol si doua camere, unde se afla o abundenta de exponate originale, copii si facsimile. In hol este expus ultimul portret
al poetului, o figura trista, prevestitoare... precum si cateva volume aparute in timpul vietii: Balade vesele si triste,
Parodii originale, Migdale amare, Scrisori fara adresa (proza umoristica si pesimista), Pirin-Planina, amintiri din
prizonieratul in Bulgaria si altele, in editii diferite. lata si manuscrisul romanului neterminat: Minunile Sfantului Sisoe cartea ce i-a fost mai aproape de suflet.

 CASA MEMORIALA LIVIU REBREANU - Casa Memoriala "Liviu Rebreanu" Arges STEFANESTI Expozitia este
organizata in casa in care a locuit si creat marele prozator Liviu Rebreanu (1885 - 1944), incepand cu 1930, si cuprinde
obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, cartile si biblioteca autorului, reviste, fotografii si
manuscrise. Construita la inceputul secolului al XX-lea, casa a fost cumparata in 1930 de catre Liviu Rebreanu, care a
locuit aici, cu intermitenta, pana la 1 septembrie 1944 cand a incetat din viata n varsta de 59 de ani. La 3 septembrie
1944 era nmormntat n cimitirul bisericii din Valea Mare, pentru ca mai apoi sa fie mutat la cimitirul Belu din Bucuresti.
In acesta casa a scris, alternativ cu locuinta din Bucuresti, romanele: "Rascoala, "Jar, "Gorila si "Amandoi. Deschisa la
27 mai 1969, casa memoriala cuprinde obiecte si piese de mobilier care au apartinut marelui romancier, carti, reviste si
fotografii.
Cetatea PoienariCetatea Poenari se afla in satul Cpnenii Pmnteni din Comuna Arefu, judetul Arges.

Aflata la o altitudine de 850 metri, Cetatea Poenari, cunoscuta si drept "cuibul de vulturi al vitejilor de demult", cetate
care facea parte, cu veacuri in urma, dintrun lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti. Cetatea
Poenari se afla la o distanta de 27 km de Curtea de Arges, pe un mic platou in virful Muntelui Cetatea, la care se ajunge
urcind 1.480 de trepte de beton, ce serpuiesc printro padure deasa de fag. In cheile Argesului, care sia facut drum
fierastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stincos se zaresc ruinele cetatii, despre care se spune ca a fost construita
de Vlad Tepes. De fapt, acesta este cel care a reconstruit cetatea cunoscuta sub denumirea de Cetatea Poenari dupa
numele vechi al satului Poenari ea fiind inaltata, probabil, in secolul al XIVlea, ca loc de refugiu, de catre legendarul
domn Negru Voda, caruia ii sint atribuite si cele doua semne din apropierea virfului de stinca urme lasate parca de
niste incaltari uriase.
Mnstirea Aninoasa - Este aezat n sud-estul satului, pe o teras din stnga Bratiei, la altitudinea de 460 m, lng
Ocolul Silvic Aninoasa. Preotul Ioan Ruescu ne-a lsat o valoroas monografie a acestui preios ansamblu

arhitectonic de tradiie brncoveneasc. A fost zidit i nzestrat cu moii de marele clucer Tudoran Vldescu n 1677.
naintea acestei bisericii, n Aninoasa se afla o bisericu, dup cum relateaz mitropolitul Neofit al Ungro--Vlahiei,
care a vizitat mnstirile muscelene n 1746; ea fusese zidit de Tudoran Aninoanu vel clucer, "care pe urm s-au
clugrit".

Capitolul 3
Analiza statistica
Numar unitati de cazare din judetul Arges:
TIP UNITATE
Hotel
Hostel
Moteluri
Cabane turistice
Bungalouri
Popasuri turistice
Casute turistice
Tabere de elevi si

2013
40
4
3
11
1
1
1

2014
40
4
3
12
1
1
2

prescolari
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Vile tursitice

3
31
99
11

3
34
112
12

Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, in ceea ce priveste numarul unitatilor de cazare existente in judetul Arges,
intre anii 2013 si 2014 nu exista diferente majore.
Acestea raman, in mare, constante sau inregistreaza o crestere de o unitate de cazare, asa cum se intampla in cazul cabanelor
turistice( in anul 2013 existau 11 astfel de unitati turistice, in urmatorul an numarul acestora crescand la 12), casutelor turistice ( o
singura casuta turistica in anul 2013 si doua in anul 2014), precum si in cazul vilelor turistice (11- 2013, 12-2014).
O diferenta mai mare se inregistreaza in randul pensiunilor agroturistice. Spre deosebire de anul 2013, atunci cand numarul
acestora a fost de 99, in anul 2014 numarul totalul al acestor unitati de cazare a ajuns la 112, o crestere de 13 unitati.

Numarul locurilor din unitatile de cazare:

Ani
Tipuri de structuri de primire

Macroregiuni, regiuni de

turistica

dezvoltare si judete

Hoteluri
Hosteluri

Arges
Arges

Anul

Anul

2013
2014
UM: Locuri
Locuri Locuri
3035
3046
240
272

Moteluri
Arges
Vile turistice
Arges
Cabane turistice
Arges
Bungalouri
Arges
Popasuri turistice
Arges
Casute turistice
Arges
Tabere de elevi si prescolari
Arges
Pensiuni turistice
Arges
Pensiuni agroturistice
Arges
TOTAL
1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

54
359
712
20
30
20
720
629
1642
7461

38
359
673
20
30
52
720
682
1937
7829

In ceea ce priveste numarul locurilor din unitatile de cazare aferente judetului Arges, pe parcursul celor doi ani analizati, exista
atat cresteri, cat si scaderi.
Astfel, o prima scadere se poate remarca in randul locurilor disponibile in moteluri. In anul 2013 existau 54 de locuri, numarul
acestora scazand la 38 in anul 2014. O alta scadere s-a produs la nivelul cabanelor turistice. Fata de anul 2013, atunci cand existau 712
unitati de cazare din aceasta categorie, numarul s-a redus la 673 in urmatorul an.
Pentru celelalte tipuri de structuri de primire turistica s-au inregistrat cresteri, mai mult sau mai putin majore. Diferente mai
mari se pot observa in cazul pensiunilor turistice, ce au crescut in anul 2014 cu 53 fata de anul precedent, precum si in cazul
pensiunilor agroturistice, pentru care s-a inregistrat o crestere de 295 locuri in anul 2014 fata de anul 2013.
La sfarsitul celor doi ani analizati in tabelul de mai sus, numarul locurilor disponibile pe tipuri de structuri turistice, a crescut
de la 7461 in anul 2013, la 7829 in anul 2014 (368 locuri).

Partii de schi din judetul Arges

 Partia de ski Matau

Este o partie care are aproape 1 km.lungime. Instalatia de transport pe cablu nu acopera toata lungimea partiei,avand doar 550
m. Partia de la Matau se intinde pe cca 2 ha, latimea fiind de 40-45 m. Panta de inclinare este de 17% cu o diferenta de nivel de 80 m (
950-870). Teleschiul asigura transportul a 800 persoane /ora. Nu are nocturna, in schimb dispune de trei tunuri de zapada si doua
ratracuri.
In partea superioara a partiei se afla o mica parcare pentru 20-30 de masini,
precum si o cabana care inchiriaza echipament pentru schi si saniute.Partea superioara
este folosita si pentru sanius. Gradul de dificultate a acestei partii este usor, adresandu-se
tuturor celor care doresc sa schieze.
Accesul auto se face de pe DN 73 Pitesti- Brasov. La Campulung Muscel se intra
pe DJ 737 si se ruleaza cca 4-5 km pana la Matau iar de aici se face dreapta pe DC32
pana la partia de schi.

 Partia de schi Metropol

Situata in comuna Babana, judetul Arges, la 8 km de oras, partia are o lungime de 400 m, este dotata cu instalatie de nocturna
si teleschi si este cotata ca o partie usoara, intinzandu-se pe 5ha.

Partia de langa lacul Vidraru

Amplasata pe versantul nordic al Munilor Fgra, partia va avea lungimea total de 1.600 de metri i va fi amplasat la doar
doi kilometri de Transfgran, un drum care este nchis circulaiei n sezonul rece. Schiorii vor putea profita de zpad timp de patru
luni pe an.

Statiunea de ski Molivisu

Urmeaza a fi amplasata o noua statiune montana,Molivisu. Aceasta se va construi n nordul judeului Arge, la 67 de km de
Piteti,pe versantul nordic al masivului Ghiu (aripa sudic a Munilor Fgra). Terenul pe care se va realiza staiunea turistic are o
suprafa de 11,4 hectare i este proprietate a comunei Arefu. Staiunea Moliviu se va afla la aproximativ 65 km distan de Piteti. n
zon zpada st pe versani ase luni pe an.
Proiectul staiunii spune c va exista un drum principal de acces i dou prtii cu lungimi de 1,1 km, respectiv de 700 de metri
(deja finalizate),cu posibilitatea crerii altor cinci prtii. Partiile vor fi dotate cu dotate cu echipamente pentru producerea zpezii
artificiale, instalaii de transport pe cablu, echipamente de ntreinere i anexe, o baz de agrement, instalaie de captare, tratare i
distribuie ap potabil, sistem de canalizare, reea de distribuie electric si un observator turistic n masivul Ghiu-Moliviu la 1.626
m altitudine.

Valorificarea potentialului turistic

Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea
permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune
problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea
planificarii turistice.
Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze
conflicte;
-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare
a ecosistemelor;
-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza
diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;
-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,
precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;
-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de
schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;

-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.

Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:
-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;
-investitii in infrastructura si echipamente turistice;
-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;
-promovarea si marketingul turistic.
Fiind vorba de dezvoltare durabil n domeniul turismului, pentru ca o anumita zon geografic s prezinte interes din punct
de vedere turistic aceasta are nevoie de resurse n vederea utilizrii lor ntr-un mod ct mai corespunztor, att resurse naturale ct i
antropice, urmnd ca aceast zon ulterior s poat fi cuprins n circuitul turistic local, regional, naional sau internaional. n
domeniul turismului, componentele mediului natural ct i componentele mediului antropic trebuie exploatate i gestionate
corespunztor pentru a putea deveni atracii turistice n industria turistic.
Se urmrete evaluarea potenialului turistic al judeului Arge, al posibilitii dezvoltrii activitii turismului, cu precdere n
zonele unde exist probleme cauzate de gestionarea ineficient i necorespunztoare a unitilor de cazare cu precdere n zona
nordic a judeului, zon n care numrul turitilor este ridicat ndiferent de perioad, datorit atraciilor turistice i anume a traseelor

i peisajelor montane din zona nordic, a peisajelor spectaculoase i a tipurilor de relief specifice zonei, a monumentelor istorice,
cetilor dar i lcaelor de cult.
Dezvoltarea durabil a turismului n judeul Arge este o tem de actualitate, astfel potenialii investitori putndu-i dezvolta
mici afaceri n turism, de asemenea se vor crea noi locuri de munc pentru localnicii din zon, iar infrastructura rutier va fi
mbuntit.

Cu precdere zona turistic de interes ridicat o reprezint zona staiunilor de pe culoarul Rucr-Bran. O zon n care anual
este tranzitat de mii de turiti.

n vederea dezvoltrii turismului n judeul Arge, rezultatele dezvoltrii durabile n

domeniul turismului se vor concretiza dup aplicarea planurilor moderne de dezvoltare turistic
conforme cu Uniunea European, dar i a autoritilor locale i naionale care s acorde o mai mare
atenie turismului din zon, astfel rezultatele ulterioare obinute vor aduce beneficii semnificative
turismului argeean. O alt implicaie n domeniul dezvoltrii durabile a turismului, const n
creerea i promovarea unitilor de cazare cu caracter exclusivist, exemplul hotelului de ghea de la
Blea.

Conceptul de ,,Ultra-modern Eco Hotel n turismul Argeean

Conceptul de Eco Hotel pentru judeul Arge, mbin elegana, durabilitatea, confortul, calitatea i impactul asupra mediului
nconjurtor.
Designul construciei este unul durabil, arhitectur realizat pentru a nu influena n niciun fel mediul nconjurtor, cldirea
este realizat astfel nct clima s fie un factor important n vederea utilizrii resurselor.
Acest hotel va fi realizat din materiale ecologice, energia electric va fi primit pe baz de panouri solare i micro-turbine
eoliene, de asemenea cldirea beneficiaz de o grdin la nlime unde turitii se pot bucura de bazine de ap filtrat provenit din
apa de ploaie, ecrane i design care s imprime turitilor atmosfera de parc natural.

Dezvoltarea durabil a turismului n judeul Arge va duce la rezolvarea diverselor probleme din domeniu, respectiv
promovarea turismului la scar larg i investiii considerabile. De asemenea n domeniul informrii turi tilor trebuie aduse
mbuntiri, spre exemplu montarea de panouri tip touch screen n vederea informrii turitilor, panouri ultra moderne (led) de
informare turistic n vecintatea drumurilor, dar i investiii la nivelul infrastructurii rutiere i numrul investitorilor care vor avea de
gnd s dezvolte zona, plus fonduri alocate de autoriti.
Turismul, fiind un important sector pentru Romnia, care prin resursele pe care le antreneaz i prin interconexiunile pe care le
realizeaz cu celelalte ramuri ale economiei naionale, constituie un factor important n vederea dezvoltrii durabile.

Capitolul 4
Analiza circulaiei turistice si previziunea evenimentelor
Anii

Tip turiti

viitoare

Nr sosiri/ Nr turiti

2010

93.304

2011

103.357

2012

129.307

romni

2013

123.307

2014

134.989

Anii

Tip turiti

Nr sosiri/Nr turiti

2010

179.950

2011

196.674

2012

31.059

strini

2013

26.234

2014

25.019

Anii

Tip turiti

Nr innoptri

2010

163.404

2011

174.670

2012

romni

197.284

2013

190.660

2014

231.908

Anii

Tip turiti

Nr innoptri

2010

42.831

2011

43.831

2012

strini

52.291

2013

46.147

2014

45.788

Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiti romni folosind trendul liniar
Anii
2010
2011
2012
2013
2014
Media

= a+bxti
a=media

yi
93.304
103.357
129.781
123.307
134.989
116.947,6

ti2

ti
-2
-1
0
1
2

4
1
0
1
4
2
ti =10

Yixti
-186.608
-103.357
0
123.307
269.978
20.664

b=

yixti
2
ti

20664
10

=2066,4

2015=116.947,6+( 2066,4x3)=123.146,6
2016=116.947,6+(2066,4x4)=125.213,2
2017=116.947,6+(2066,4x5)=127.279,6
Prin metoda trendului liniar in anul 2015,numrul turitilor romni este in scdere cu 11.842 fa de anul 2014.
In anii 2016, 2017 numrul acestora este in cretere cu aproximativ 2000, fa de anul 2015 i 2016.
Previziunea pe 3 ani pentru Nr. sosiri turiti strini
Anii

yi

ti

2010
2011
2012
2013
2014
Media

179.950
196.674
31.059
26.234
25.019
91.787,2

-2
-1
0
1
2

b=

yixti
2
ti

86.052,2
10

ti2
4
1
0
1
4
2
ti = 10

= - 8605,2

ti2
-359.900
-196.674
0
26.234
100.076
-86.052,8

2015=91.787,2+(-8605,2x3)=65.971,4
2016=91.787,2+(-8605,2x4)=57.366,4
2017=91.787,2+(-8605,2x5)=48.761,2
In anul 2015, numrul de turiti strini este in scdere cu aproximativ 10.000 fa de anul precedent.
In anul 2016 , numrul acestora este in continu scdere cu aproximativ 5950 fa de anul 2015, iar in anul 2017 numarul acestora a
ajuns la 5.696 in scdere cu 3.632 fa de 2016.
Previziunea folosind indicele mediu de dinamic
Pentru turitii romni
Anii

Nr turiti(Yi)

2010
2011
2012
2013
2014

93.304
103.357
129.781
123.307
134.989

93.304
85.929,21
107.897,66
102.515,29
134.989

93.304
134.989 =

Y2010=93.304

0,69119706 =0,83138261

(Yi )2
0
303.727.864
478.880.569
432.295.204
0
404.967.879

Y2011=103.357x0,83138261=85.929,21
Y2012=129.781x0,83138261=107.897,66
Y2013=123.307x0,8313829=102.515,29
Y2014=134.989
(Yi )2 2010= 0
2

2011=( 103.35785.929,21 )= 303.727.864

2012=(

129.781107897,66
=478.880.569
2

123.307102.515,29
2
2013=(
=432.295.204

Previziunea numrului de turiti romni

2015= 134.989x0,83138261=112.227,507

2016= 112.227,507x0,83138261=93.303,997

2017=93.303,997x0,83138261=77.571,320
=

404.967 .789
= 898,18
450.872

898,18
v= 450.872 =0,001x100=0,1%<5 % rezult c metoda indicelui mediu de dinamic previzioneaz corect seria de date si aproape de
realitate.
In urma previziunii cu indicele mediu de dinamic, in anul 2015 vom avea

112. 227 de turisti in Romnia , in scdere cu aprximativ

22. 762 fa de anul 2014.

In anul 2016, numarul de turiti este 93.303, in scdere cu 18.924 fa de anul 2015 i de asemenea tot in scdere i in anul 2017 cu
15.732 turiti.

Anii

Nr turiti(Yi)

2010
2011
2012
2013
2014

179.950
196.674
31.059
26.234
25.019

179.950
120.095,12
18.965,61
16.019,31
25.019

25.019
179.950 =

4 0,139 = 2 0,372 =0,610

Y2010=0
Y2011=196 .674x0,61063194=120.095,42
Y2012=31.059x0,61063194=18.965,61
Y2013=26.234x0,61063194=16.019,31
Y2014=0
(Yi )2 2011= (196.674120.095,42)2 =5.864.343.241

(Yi )2
0
5.864.343.241
146.250.081,69
104.339.891,79
0
6.114.933.214,48

2
2012= (31.05918.965,61) =146.250.081,69

2013=

26.23416.019,31
2
=104.339.891,79

Previziunea numrului de turiti stini

2015=25.019x0,61063194=15.277,400
=15.277,400x0,61063194=9.328,868
=9.328,868x0,61063194=5.696.504
=

6.114 .933 .214,48

458.936

13.324,15
458.936 =0,029x100=2,9%<5% rezult c metoda indicelui mediu de dinamic previzioneaz corect

seria de date i aproape de realitate.

In anul 2015, numrul de turiti stini este de 15.277, in scdere cu aproxiamativ 9.741 fa de anul 2014. In anul 2016, numrul de
turiti este in continu scdere cu aproximativ 5.948 fa de anul precedent,iar in 2017, acesta scade cu 3.632 ajungand la 5.696.
Durata medie a sejurului pentru turitii romni
Sj2010=

163.404
93.304 = 1,75

174.670
Sj2011= 103.357 =1,68
197.284
Sj2012= 129.781 =1,52
190.660
Sj2013= 123.307 =1,54
231.908
Sj2014= 134.989 =1,71
In urma calculului a duratei medii a sejurului pentru turitii strini este de aproximativ de 2 zile.

Durata medie a sejurului pentru turitii strini

Sj2010=

179.950
42.831 =4,20

Sj2011=

196.674
43.831 =4,59

31.059
Sj2012= 52.291 =0,59

26.234
Sj2013= 46.147 =0,56
25.019
Sj2014= 45.788 =0,54
In anul 2010, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 4 zile, iar in anul 2011 de aproximativ 5 zile
In anii 2012-2014, durata medie a sejurului a fost de aproximativ 1 zi.

Capitolul 5

Capitolul 5

Industria turismului se caracterizeaza prin existenta unei piete competitive si foarte sensibile, care pretinde innoirea
permanenta a produselor turistice si imbunatatirea permanenta a tuturor componentelor acestuia. Pentru judetul Arges se pune
problema de a-si repozitiona produsul turistic si de a-si construi o noua identitate. Realizarea unui deziderat necesita realizarea
planificarii turistice. Nu mi-am propus sa construiesc un plan de dezvoltare a turismului in judetul Arges, acesta este atributul
autoritatilor publice locale, care au posibilitatea de a mobiliza toti actorii implicati in sectorul turismului si de a le solicita punctele de

vedere. Mi-am propus sa prezint cateva idei, care ar putea deveni utile daca s-ar dori elaborarea unui plan de dezvoltare sau s-ar
demara programe de dezvoltare a turismului la nivelul judetului sau pe destinatii.
Un astfel de demers ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
-dezvoltarea trebuie sa fie coordonata de autoritatile statului si la care sa participe toti actorii importanti, astfel incat sa nu genereze
conflicte;
-dezvoltarea trebuie sa fie acceptabila in ceea ce priveste mediul inconjurator, adica trebuie sa garanteze functionarea corespunzatoare
a ecosistemelor;
-dezvoltarea trebuie sa respecte identitatea comunitatilor gazda si sa valorizeze elementele de patrimoniu cultural care realizeaza
diferenta dintre spatiul turistic local si destinatiile similare, rivale;
-dezvoltarea trebuie sa urmareasca progresul social, ca modalitate de creare a mai multor locuri de munca si a veniturilor familiare,
precum si o ridicare a statutului socio-profesional al populatiei din zonele ce ofera servicii turistice;
-dezvoltarea trebuie sa fie competitiva din punct de vedere economic, bazata pe agenti economici deschisi inovatiei, constienti de
schimbarile ce intervin la fiecare nou ciclu al cererii turistice;
-dezvoltarea trebuie organizata teritorial, astfel incat resursele sa poata fi folosite cu maximum de eficienta si sa se evite irosirea lor.
Programarea dezvoltarii turismului in judetul Arges ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele obiective strategice:

-dezvoltarea unor produse turistice bazate pe specificul zonei;

-investitii in infrastructura si echipamente turistice;
-formarea si perfectionarea continua a resurselor umane din turism;
-promovarea si marketingul turistic.
Varietatea resurselor naturale (relief variat, potentialul balnear, clima favorabila) si antropice (vestigii istorice, manastiri, biserici,
obiceiuri si traditii populare) ofera conditii favorabile pentru practicarea multor forme de turism. Dintre acestea, doua necesita o
atentie speciala: turismul montan si turismul rural.
Turismul montan
Are un mare potential de dezvoltare in judet, deoarece zona montana reprezinta un sfert din suprafata judetului si ofera atractii
deosebite: chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului. O atentie deosebita ar trebui
acordata reamenajarii turistice a zonei Lacului Vidraru si Transfagarasanului. Acesta este unul dintre obiectivele cele mai agreate de
turistii care viziteaza judetul Arges. Fiind situat la cota cea mai inalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se
desfasoara in zona de gol alpin), Transfagarasanul asigura accesul turistilor la unele dintre cele mai pitoresti zone din tara: lacul Balea,
cascada Balea, cabana Capra, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice. Reamenajarea turistica a acestei zone ar trebui canalizata
pe urmatoarele aspecte:
-ameliorarea infrastructurii rutiere, ceea ce ar determina cu siguranta o crestere a fluxurilor de turisti. Se impun lucrari de modernizare

a arterelor rutiere si completarea retelei actuale cu noi cai de acces. Distantele mari si lipsa legaturilor auto regulate catre obiectivele
din zona fac ca, in opinia mea, acesta sa fie obiectivul primordial;
-modernizarea bazei de cazare si de alimentatie publica existenta in zona si construirea unor noi unitati turistice, de preferat de
dimensiuni mici, pentru ca turistii vin catre aceasta zona pentru odihna si recreere;
-efectuarea unor studii pentru infiintarea unei statiuni montane, zona oferind un imens potential pentru amenajarea unui domeniu
schiabil, iar drumetia montana este o modalitate de practicare a turismului foarte accesibila si beneficiaza din plin de trasee pitoresti;
-infiintarea unor birouri de informare pentru turisti amplasate in Pitesti sau Curtea de Arges, dar si in apropierea zonelor turistice
montane, care sa ofere informatii diverse si material documentar, precum si alte servicii specifice.
Nu trebuie sa neglijam, ca zona de practicare a turismului montan zona Campulung. In apropiere sunt situati Muntii Piatra Craiului si
Iezer-Papusa. Zona este bogata in fenomene carstice (pesteri, chei) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice.

Turismul rural
Aceasta forma de turism dispune de un impresionant potential de dezvoltare in judetul Arges. Zonele rurale ofera o veritabila
ospitalitate bazata pe mediul nepoluant, gastronomie de buna calitate si pe traditiile folclorice din zona. Tinand cont de nivelul general
scazut al infrastructurii de baza din mediul rural, acest tip de turism intampina dificultati in ceea ce priveste competitivitatea la nivel
international. In Arges exista localitati renumite in care se practica turismul rural: Rucar, Leresti, Podul Dambovitei, Dragoslavele,
Dambovicioara, toate situate in apropierea drumului national ce leaga orasul Pitesti de Brasov. Se pot sugera o serie de masuri pentru
dezvoltarea acestei forme de turism in judetul Arges:

-imbunatatirea infrastructurii generale din zonele rurale, aceasta fiind o conditie indispensabila pentru promovarea unui turism rural
competitiv;
-incheierea unor acorduri de parteneriat cu diverse organizatii de profil care sa permita facilitarea accesului la fondurile Uniunii
Europene pentru turismul rural;
-includerea ofertei turistice rurale argesene in cataloagele ANTREC sau in ghidurile realizate de autoritatea publica centrala pentru
turism, prin care sa se realizeze individualizarea specificului zonei;
-extinderea ofertei turistice rurale, prin introducerea in circuitul turistic si a altor localitati cu potential de dezvoltare a acestei forme de
turism decat cele situate in culoarul Rucar - Bran. Mentionez in acest sens localitatile Arefu, Albesti de Arges, Bradulet, Musatesti,
Domnesti, Corbi, Nucsoara;
-organizarea unei expozitii cu vanzare cu caracter permanent in municipiul Pitesti, unde turistii sa ia contact cu arta traditionala locala
si sa primeasca pliante cu informatii despre zonele in care se poate practica turismul rural.
Alte forme de turism cu potential de dezvoltare
Si alte forme de turism au conditii favorabile de dezvoltare in judetul Arges:
-turismul balnear: aceasta forma de turism poate fi dezvoltata prin valorificarea resurselor de ape minerale si prin modernizarea
instalatiilor balneoclimaterice pentru captarea, distributia, transportul si recuperarea factorilor naturali terapeutici. In judetul Arges
exista cateva statiuni balneoclimaterice deosebit de cautate de bolnavii din tara si strainatate: Bradet, Bughea de Sus, Badesti Bai.

Trebuie implicate autoritatile publice locale in dezvoltarea si modernizarea activitatilor balneare, a infrastructurii si pentru includerea
acestei forme de turism in programele turistice;
-turismul istoric, ecumenic si cultural: are la baza faptul ca in judetul Arges s-au dezvoltat unele dintre cele mai vechi asezari si ca aici
s-a desfasurat din totdeauna o bogata activitate culturala. Sa nu uitam ca municipiile Curtea de Arges si Campulung au fost, in secolul
XIV, primele capitale ale Tarii Romanesti. Aici a avut loc prima mare batalie pentru libertate (la Posada) si tot aici a fost resedinta
primului scaun mitropolitan ortodox (la Curtea de Arges).
Nenumarate sunt monumentele istorice care vorbesc despre trecutul tumultuos al acestor locuri: Curtea Domneasca de la Curtea de
Arges, Cetatea Poenari din comuna Arefu, Cetatea lui Negru Voda de la Cetateni, Castrul Jidava de la Campulung, Monumentul
Eroilor de la Mateias. Numeroase lacasuri de cult pot intra in atentia turistilor: manastirile de la Curtea de Arges, Namaesti, Cotmeana,
Aninoasa. Ar trebui analizata posibilitatea conceperii unor aranjamente turistice la nivel de judet care sa puna in evidenta valentele
culturale si istorice ale acestor locuri.
-turismul de vanatoare si pescuit sportiv: se poate dezvolta datorita existentei unei faune cinegetice valoroase si existentei unor
amenajari speciale. Exista conditii bune si pentru pescuitul sportiv, datorita retelei hidrografice bogate si nepoluate, pe rauri, dar mai
ales pe lacuri, specii valoroase de peste populand apele judetului.

Promovarea turismului in judetul Arges

Unul dintre cele mai importante motive pentru nivelul redus de dezvoltare al sectorului turistic in judetul Arges este slaba promovare a
acestei zone. Datorita schimbarilor permanente care au loc in cererea turistica, nu mai este loc pentru activitati de marketing spontane
si individuale. Succesul pe piata turistica poate fi obtinut doar prin aplicarea unei abordari profesioniste si prin planificarea strategica a
dezvoltarii viitoare. Intr-o perioada caracterizata printr-o competitie acerba, fiecare destinatie trebuie sa incurajeze dezvoltarea
produsului turistic si un marketing activ.
Toate actiunile de marketing ce au ca scop promovarea destinatiilor turistice din judetul Arges trebuie sa fie indreptate spre segmente
bine determinate ale pietei, ale caror dorinte, asteptari si atitudini trebuie urmarite constant pentru a se putea da un raspuns prompt
prin adaptarea ofertei turistice la orice modificare a cerintelor segmentelor alese.
O politica de marketing, coordonata de autoritatile administratiei publice locale, este extrem de necesara. Aceasta implicare ar permite
armonizarea intereselor tuturor actorilor implicati in sectorul turismului si ar asigura coerenta masurilor de promovare a judetului.
Avand in vedere cele prezentate, iata care ar trebui sa fie, in opinia mea, obiectivele activitatilor de marketing din judetul Arges:
-imbunatatirea calitatii produselor turistice existente, in special cele legate de turismul balnear si turismul rural;
-crearea unor noi produse turistice, care sa valorifice in special potentialul imens pe care il ofera zona montana a judetului;
-crearea unui imagini turistice identificabile si pozitive, folosind mijloacele promotionale adecvate si imbunatatind satisfactia turistilor
in timpul sejurului in judet;
-imbunatatirea calitativa si sporirea cantitativa a materialului promotional si a modalitatilor de distribuire a acestuia;

-promovarea in cadrul aceluiasi produs turistic (de tip circuit) a doua sau mai multe forme de turism (pot fi concepute aranjamente
turistice care sa combine sejurul la munte intr-o pensiune agroturistica cu turismul itinerant cu valente culturale) sau a doua sau mai
multe destinatii turistice complementare.
Pentru atingerea tuturor obiectivelor, ar trebui ca autoritatile sa incurajeze toate eforturile, sa coopereze cu toti factorii implicati si sa
asigure mijloacele financiare necesare. Resursele umane sunt de asemenea esentiale, pentru ca programarea dezvoltarii necesita
activitati operationale, cu obiective si obligatii bine definite.