Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
*5
- propuneri intrebari -
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 6-53
*1
A. Procaina (Novocaina)
B. Bupivacaina
C. Hostacaina
D. Articaina
A. anestezia topica
B. anestezia submucoasa
C. anestezia intradermica
D. anestezia subcutanata in straturi
E. anestezia subcutanata in baraj
E. Mepivacaina
(pag. 20)
(pag. 6)
*2
A. anestezia topica
B. anestezia locala prin infiltratie
C. anestezia tronculara-periferica
D. anestezia bazala
E. anestezia intraligamentara
(pag. 22)
*3
A. creasta zigomato-alveolara
B. radacina meziala a molarului de 6 ani
C. mucoasa fixa
D. creasta temporala
E. creasta temporo-zigomatica
E. aripa nasului
(pag. 24)
(pag. 28)
B. plica pterigomandibulara
A. necroza mucoasei
B. durerea
C. trismus
D. tulburari oculare
E. alveolita postextractionala
(pag. 39)
(pag. 30)
16 Sincopa vaso-vagala
(pag. 30)
A. prurit
13 Nervul bucal:
B. eritem
C. angioedem
E. hipertensiune arteriala
D. dispnee cu wheezing
(pag. 45)
18 Accident general hipoglicemic tablou clinc
(pag. 31)
Tema nr. 2
Extractia dentara
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 64-102
*1
B. Amine
C. Amide
(pag. 66)
D. Chinolone
E. Chinoline
(pag. 6)
22 Articaina este contraindicata la:
A. Gravide
*3
(pag. 66)
*4
(pag. 66)
(pag. 20-21)
Pag. 3 din 183
*5
10 Sutura postextractionala:
A. este obligatorie dupa orice extractie
B. se recomanda si in cazul extractiilor simple
C. daca marginile plagii nu se pot afronta in
totalitate nu se face sutura
D. sutura protejeaza chiagul alveolar
E. dirijeaza cicatrizarea
(pag. 66)
(pag. 66)
C. Boli cardiovasculare
D. Procese supurative cronice
(pag. 66)
(pag. 66)
(pag. 66)
15 Reguli in folosirea elevatorului drept:
(pag. 66)
C. dinti extruzati
(pag. 64)
D. afectiunile asociate
E. tehnica aleasa
(pag. 64)
17 Indicatiile extractiei dentare legate de
patologia dento- paradontala:
A. dinti cu parodontopatie marginala cronica si
mobilitate de gradul II- III
A. leucemia acuta
B. prolaps de valva mitrala
C. infarct miocardic mai recent de 4 luni
D. infarct miocardic mai vechi de 6 luni
E. procese supurative acute
B. dinti malpozitionati
(pag. 65)
A. stomatita orala
(pag. 64)
C. leucemie acuta
D. abcese periosoase
E. tumori benigne labio- cervicale
(pag. 65)
*2
A. anomalii cromozomiale
B. tulburari metabolice
C. despicaturile labio-maxilo-palatine
D. persistenta pe arcada peste limita normala
cronologica a dintelui temporar
E. dizostoza cleidocraniana
(pag. 131)
*3
A. septicemia
B. osteomielita
E. meningita
(pag. 141)
D. abces endooral
*4
A. pacienti tineri
(pag. 80)
D. Stari alergice
A. luxatia ATM
(pag. 99)
B. fractura mandibulei
Tema nr. 3
Patologia eruptiei dentare
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 116-122, 131-157, 159-169
*1
E. disostoza cleidocraniana
(pag. 116)
E. disfunctii endocrine
(pag. 141)
(pag. 116)
A. pericoronarita
B. incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari
C. leziuni carioase
D. chisturi mandibulare
E. fracturi mandibulare
(pag. 122)
9
A. incluzie verticala
B. anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sau
radacinilor molarului de minte
C. incluzie submucoasa
D. capuson de mucosa gros
E. spatiu retromolar insuficient
(pag. 146)
14 Acidente ce se pot produce in cursul
odontectomiei M3 superior
A. luxarea sau facturarea molarului de 12 ani
B. fractura tuberozitatii
C. hemoragie postoperationala
D. luxatia mandibulei
E. comunicare oro- sinuzala
(pag. 157)
15 Complicatiile dupa odontectomia M3 inferior
sunt legate de:
A. luxatia mandibulei
B. fractura de unghi mandibular post operator
C. durerea, edemul si trismusul postoperator
D. inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentare
sau osoase
E. complicatii infectioase
(pag. 151)
16 La examenul clinic al arcadelor dentoalveolare pot fi observate o serie de odificari
care pot sugera prezenta incluziei dentare
C. incluzie verticala
(pag. 146)
(pag. 117)
(pag. 116)
(pag. 133)
E. de la un focar de osteomielita
(pag. 141)
19 Indicatiile redresarii chirurgical- ortodontice
a caninilor inclusi
E. Sectionarea corono-radiculara
(pag. 163)
Tema nr. 4
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 174-194
1
D. complicatii infectioase
(pag. 161)
21 Diagnosticul incluziei dentare impune
utilizarea si a altor tipuri de investigatii
radiologice pe langa ortopantomografie, in
functie de natura incluziei, precum:
A. Examenul radiologic cu film ocluzal
B. Incidenta Belot
C. Incidenta Donovan
D. CBCT (Cone Beam Computerised Tomography)
E. Incidenta Parma
(pag. 119-120)
(pag. 177)
(pag. 187)
(pag. 188)
(pag. 179)
C. sa prezinte radioopacitate
E. sa fie biocompatibil
(pag. 190)
C. fractura radacinii
D. necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire
(pag. 192)
13 Complicatii postoperatorii imediate ale
rezectiei apicale
A. mobilitate excsiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
B. suprainfectare
C. tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sau
parestezii)
D. hemoragie postoperatorie
E. hematom
(pag. 193)
14 Complicatii postoperatorii tardive ale
rezectiei apicale
A. edem
B. tulburari de vindecare
C. colorarea tesuturilor din cauza materialelor de
obturatie
D. suprainfectare
E. mobilitate excesiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
(pag. 193)
15 Avantajele lamboului intrasulcular
trapezoidal in rezectia apicala
D. fractura radacinii
(pag. 192)
*4
Hiperplazia inflamatorie:
B. Suprainfectarea
C. Fractura radacinii
D. Tulburarea sensibilitatii
(pag. 192-193)
(pag. 203)
Tema nr. 5
Tratamentul chirurgical preprotetic
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 198-220
*1
*5
Fibromatoza tuberozitara:
(pag. 198)
*2
Frenul lingual:
(pag. 206)
Frenul labial:
Creasta balanta:
Vestibuloplastia la maxilar:
(pag. 209)
10 Torusul palatin:
(pag. 214)
17 Torusul mandibular:
Tema nr. 6
Infectii oro-maxilo-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 242-268, 270-288
*1
*5
C. hipoglicemie
B. inferior : tegumentul
E. tahipnee
D. medial: m. buccinator
(pag. 245)
*2
(pag. 251)
7
A. lateral: m. milohioidian
B. anterior:spatial submental
(pag. 260)
(pag. 268)
(pag. 261)
(pag. 270)
Tema nr. 7
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 292-308
*1
A. rinoree purulenta
B. febra
C. obstructie nazala
D. cacosmie
B. Tahipnee
C. Hipoxie arteriala
(pag. 296)
*2
A. halitoza
B. tuse
C. curbatura
D. inapetenta
(pag. 297)
E. oboseala
*3
E. mucocelul
(pag. 299)
*4
E. Goma luetica
A. nevralgii infraorbitare
(pag. 249)
*5
Sinusul maxilar:
(pag. 299)
(pag. 292)
C. nevralgii infraorbitare
E. osteomielita maxilarului
(pag. 299)
13 Cura radicala a sinusului maxilar
A. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei
sinusului maxilar
B. are ca scop indepartarea partial a mucoasei
sinusului maxilar
C. procedeul chirurgical cel mai indicat este
Caldwell-Luc
D. drenajul sinusului se asigura prin crearea unei
contradeschideri in fosa nazala
E. Hipertensiunea arterial
(pag. 295)
(pag. 302)
A. durere unilaterala
B. febra 38-39 C
C. obstructie nazala
D. senzatie de plenitudine
E. anosmie
(pag. 296)
(pag. 308)
*2
D. gaura mentoniera
(pag. 316)
*3
A. mecanismul de flexie
B. mecanismul de presiune
C. mecanismul de tasare
D. mecanismul de smulgere
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 317)
*4
D. Tusea
E. Oboseala
A. ortopantomograma
(pag. 296-297)
A. suprainfectarea plagii
B. hematoame
(pag. 299)
D. varsta avansata
E. radio/chimioterapia in antecedente
Tema nr. 8
Traumatologie oro-maxilo-faciala
(pag. 314)
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394
*1
A. plagi zdrobite
B. corpi restanti in plaga
A. plagi zdrobite
B. corpi restanti in plaga
C. deficite nutritionale
D. diabet zaharat
E. varsta avansata
(pag. 314)
C. deficite nutritionale
D. folosirea excesiva a electrocoagularii
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 315)
(pag. 327)
(pag. 365)
(pag. 381)
(pag. 327)
A. oasele zigomatice
B. oasele lacrimale
C. gonionul
D. cornetele nazale superioare
E. sfenoidul
(pag. 361)
10 Fractura Le Fort I
A. se numeste disjunctie cranio maxilara joasa
B. edemul facial este important facies in butoi
C. este o fractura transversal joasa
D. semnul Guerin pozitiv
E. tulburari de ocluzie minima
(pag. 364)
11 Fractura Le Fort II
A. se numeste fractura tip Guerin
B. Marginea palpebrala
C. Pragul narinar
D. Pragul orbitar
E. Santurile cutanate
(pag. 364)
(pag. 313)
*3
A. Mecanismul de flexie
B. se malignizeaza frecvent
B. Mecanismul de compresie
C. Mecanismul de tasare
D. Mecanismul de forfecare
E. Mecanismul de avulsie
(pag. 409)
(pag. 316-318)
18 Semne clinice de intrerupere a continuitatii
osoase in fracturile de mandibula sunt:
*4
Gusa lingual:
C. Durerea spontana
(pag. 410)
(pag. 322)
19 Formele particulare de fracturi mixte de
maxilar sunt:
A. Fractura Wassmund I
B. Fractura Wassmund II
C. Fractura Huet
D. Fractura Richet
E. Fractura Bassereau
(pag. 366-367)
Tema nr. 9
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si
cervico-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443
*1
Chistul branhial:
*5
Mucocelul:
Chistul dermoid
(pag. 403)
Chistul dermoid :
Chistul teratoid:
Chistul branhial:
13 Chistul sebaceu
A. se mai numeste si chist epidermoid
B. isi are originea la nivelul folicului pilos
C. ia nastere prin blocarea excretiei de sebum
D. apare relative rar la nivel genian
E. este frecvent la pubertate
(pag. 415)
14 Tumori Epulis-like sunt:
(pag. 406)
A. granulomul piogen
B. granulomul congenital
C. lipomul
E. rabdomiomul
(pag. 416)
D. fibromul
(pag. 416)
16 Granulomul piogen
A. este o formatiune tumorala vasculara
B. este o formatiune tumorala maligna
D. se diferentiaza cu rabdomiosarcom
E. tratamentul in majoritatea cazurilor nu este
chirurgical
(pag. 418)
17 Fibromul osifiant periferic:
(pag. 410)
12 Ranula:
(pag. 420)
(pag. 413)
19 Granulomul congenital:
A. are caracter recidivant
B. este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti
C. diagnosticul diferential se face cu chistul gingival
al nou-nascutului
D. este frecvent la adolescenti
E. tratamentul este chirurgical
(pag. 423)
20 Papilomul:
(pag. 428-429)
Tema nr. 10
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor
maxilare
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517
*1
A. keratochistul odontogen
B. chistul canalului incisiv
C. chistul nazo-labial
D. chistul nazo-palatin
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 450)
*2
(pag. 413)
A. chistul folicular
B. chistul de eruptie
C. chistul gingival al adultului
A. Se mobilizeaza la deglutitie
(pag. 450)
A. chistul rezidual
B. chistul osos anevrismal
C. chistul nazo-palatin
(pag. 409)
D. chistul Gorlin
E. chistul sialo-odontogen
(pag. 450)
*4
Keratochistul odontogen:
(pag. 453)
*5
Cherubismul
(pag. 460)
11 Chistul gingival al adultului:
A. diagnosticul diferential se face cu tumorile
maligne ale mandibulei
(pag. 512)
A. chistul dentiger
(pag. 461)
C. hematomul de eruptie
D. chistul radicular
(pag. 450)
7
A. chistul nazo-platin
B. chistul nazo-labial
C. chistul osos traumatic
(pag. 450)
8
Chistul folicular:
(pag. 464)
14 Chistul nazo-labial:
Chistul de eruptie:
15 Chistul radicular:
A. este un chist inflamator endoosos
B. Chistul rezidual
C. Chistul radicular
D. Chistul gingival al adultului
(pag. 466)
(pag. 450)
A. Varianta "circumferentiala"
B. Varianta multiloculara
(pag. 474)
(pag. 456)
17 Ameloblastomul unichistic:
(pag. 483)
19 Cementoblastomul:
(pag. 569)
(pag. 492)
*2
Radiatiile solare:
A. Varsta
B. Radiatiile solare
C. Deficitul imunitar
D. Alcoolul
E. Fumatul
(pag. 546)
*3
(pag. 547-548)
8
A. Buza
B. Eritroleucoplazia
C. Lichenul plan
C. Mucoasa jugala
D. Glosita sifilitica
E. Candidoza hiperplazica
E. Fibromucoasa palatina
(pag. 551-552)
(pag. 550)
*4
(pag. 550-552)
(pag. 553)
*5
Cheilita actinica:
A. Lichenul plan
B. Eritroleucoplazia
C. Eritroplazia
D. Glosita sifilitica
E. Candidoza
(pag. 550-552)
(pag. 556)
6
A. Tutunul
C. Profunzimea invaziei
B. Alcoolul
D. Invazia perinervoasa
C. Varsta
D. Radiatiile solare
(pag. 558)
E. Paramixovirusurile
(pag. 545-546)
E. Tumori inoperabile
(pag. 562)
D. Profilactic
(pag. 582)
19 Clasificarea TNM:
A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata
B. T1 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa
maxima
C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea
sa maxima
D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea
sa maxima
E. T2 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa
maxima
(pag. 566)
20 Evidarea cervicala laterala intereseaza:
B. Ficatul
A. Nivelul 2
C. Oasele
B. Nivelul 3
D. Colonul
C. Nivelul 4
E. Creierul
D. Ganglionii suboccipitali
(pag. 569)
(pag. 579)
(pag. 571)
17 Evidarea cervicala radicala implica
indepartarea urmatoarelor:
A. Glanda submandibulara
B. Teaca carotica
C. Vena jugulara externa
D. Ganglionii cervcali
E. Muschiul omohioidian
(pag. 575)
*2
A. Foliculita pretragiana
B. Luxatia articulatiei temporomandibulare
C. Furunculul pretragian
D. Limfangita pretragiana
E. Parotiditele urliene
(pag. 696)
*3
C. Pozitia dorsala
D. Pozitia ventrala
(pag. 679)
*4
A. Cu caracter acut
C. Este constanta
(pag. 564)
Tema nr. 12
Patologia articulatiei temporo-mandibulare
A. 13-17 ani
B. 18-30 ani
C. 20-40 ani
D. 50-60 ani
E. 16-32 ani
(pag. 687)
6
A. Pozitia centrica
E. Pozitia ventrala
(pag. 689)
(pag. 679)
A. Oboseala musculara
B. Hipotonia muschilor masticatori
C. Senzatie de obstructive auriculara unilateral
D. Deviatii ale mandibulei
A. Obraji turtiti
B. Prognatism mandibular
C. Gura intredeschia la 1-2 cm
D. Otoragie
E. Miscari mandibulare absente
E. Durere
(pag. 693)
(pag. 681)
14 Retrodiscita este:
A. Trismus accentuat
B. Devierea mentonului de partea afectata
C. Hiposialie
D. Durere articulara spontana
(pag. 695)
(pag. 687)
A. Tumefactie articulara
B. Limitarea progresiva a functiei articulare
C. Crepitatii
C. Deformari condiliene
(pag. 697)
(pag. 688)
11 In luxatia temporo mandibulara anterioara
bilaterala sunt prezente urmatoarele semne
clinice:
A. Pericoronarita supurata
B. Furunculul pretragian
C. Limfadenita pretragiana
D. Parotiditele urliene
E. Foliculita pretragiana
C. Depresiune pretragiana
(pag. 696)
C. Consecutive bruxismului
C. Spasme musculare
(pag. 699)
(pag. 691)
Tema nr. 13
Patologia glandelor salivare
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770
*1
A. 5-10 ani
B. 10-15 ani
C. 20-30 ani
D. 30-60 ani
E. 60-70 ani
(pag. 723)
*2
B. Saliva opalescent
C. Puroi
C. Ocluzie incrucisata
D. Predomina semnele fracturii subcondiliene
E. Menton deviat de partea opusa leziunii
(pag. 693)
* 21 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional pot cuprinde:
A. Obstructie auriculara unilaterala
B. Oboseala musculara
C. Deviatii mandibulare
D. Crepitatii
E. Spasm muscular
(pag. 681)
D. Secretie seroasa
E. Secretie sero-sangvinolenta
(pag. 727)
*3
A. Frecvente
B. Foarte frecvente
C. Rare
D. Foarte rare
E. Exceptionale
(pag. 728)
*4
A. Litotritia extracorporeala
B. Parotidectomia superficial
C. Endoscopic
D. Parotidectomia totala
E. Nici una din variantele mentionate
(pag. 733)
Pag. 28 din 183
*5
A. Forma sferoidala
B. Parotidei
B. Sunt ovoidali
C. Glandei submandibulare
C. Fusiformi
D. Glandei sub-linguale
D. Au un sant longitudinal
E. Culoare galbuie
(pag. 744)
(pag. 725)
11 Litiaza salivara:
A. Hemoragia
B. Hematomul
C. Fistula salivara
D. Sindromul Frey
(pag. 723)
(pag. 719)
7
D. Plastia cu grefa
(pag. 726)
E. Parotidectomie totala
(pag. 719)
C. Limba depapilata
D. Ragade comisurale
E. Carioactivitate crescuta, in special carii de colet
(pag. 722)
9
A. Fosfati de calciu
(pag. 733)
14 Parotidectomia in litiaza parotidiana se
practica astfel:
A. In mod cu totul exceptional
B. Fosfati de sodium
C. Oxalati de calciu
D. Oxalati de potasiu
E. Carbonat de calciu
(pag. 725)
15 Adenomul pleomorf:
A. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul
parotiodei
B. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei
submandibulare
C. Apare in special in perioada 40-60 de ani
D. Apare in special in perioada 20-30 de ani
(pag. 744)
(pag. 764)
B. Crestere rapida
C. Absenta durerii
C. Fistulografia
D. Durere
(pag. 744)
(pag. 720)
A. "Hernia" salivara
E. Hiposialie
(pag. 747)
E. Uscaciunea gurii
18 Tumora Warthin
A. Apare mai frecvent intre 50-60 de ani
B. Apare mai fervent intre 30-60 de ani
C. Afecteaza mai frecvent sexul masculine
(pag. 727)
23 Imaginea radiologica intalnita in explorarea
parotiditei recurente juvenile (parotidita
cronica de crestere) imbraca aspect de:
B. "Lacuna sialografica"
(pag. 748)
C. "Pom inflorit"
D. "Arbore mort"
E. "Minge tinuta in mana"
(pag. 736)
C. La varsta adulta
D. Mai frecvent la sexul masculin
E. Fara predilectie la un anumit sex
(pag. 751)
Tema nr. 14
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare
severe
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 787-816
*1
Decompensarea ortodontica:
*5
(pag. 787)
(pag. 789)
(pag. 787)
*4
(pag. 790)
(pag. 795)
(pag. 791)
A. Tulburari neurosenzoriale
B. Leziuni ale nervului alveolar inferior
C. Leziuni oftalmice
D. Hemangioame
E. Necroze
(pag. 795)
16 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa
a III-a tratamentul vizeaza:
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu
retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
E. Retrudarea maxilarului
(pag. 796)
(pag. 810)
A. Decompensare ocluzala
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice
D. Degajari coronare
(pag. 790)
(pag. 787)
13 Planificarea interventiei se face cu ajutorul
unei teleradiografii de profil pe care, trasarea
reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
E. . Leziuni oftalmice
(pag. 795)
Tema nr. 15
Despicaturi labio-maxilo-palatine
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 824-855
*1
(pag. 805)
* 21 Osteotomia tip Le Fort I "inalta" prezinta ca
dezavantaje:
A. Insuficienta velo-faringiana
(pag. 829)
*3
Uranostafiloschizis semnifica:
(pag. 844)
*5
B. comunicari oro-nazale
(pag. 824)
A. sindromul Down
(pag. 828)
B. sindromul Optiz
E. sindromul Patau
(pag. 826)
(pag. 828)
(pag. 831)
A. anterioare incomplete
B. anterioare complete
C. totale unilaterale
D. posterioare incomplete
E. posterioare complete
(pag. 829)
E. comunicare oro-sinusala
D. fistule cutanate
(pag. 847)
* 21 In tabloul clinic din sindromul Pierre-Robin
apar:
A. Sudarea vertebrelor cervicale
B. Retrognatie
C. Arinencefalie
D. Malformatii cardiace
E. Glosodinie
(pag. 826)
C. Asociate
D. Totale
E. Despicatura palatine unilateral totala
(pag. 829)
B. Usurarea respiratiei
Tema nr. 16
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de
trigemen
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 916-919
*1
(pag. 828-829)
A. 6 si 24 luni
B. 12 si 36 luni
A. usureaza respiratia
B. usureaza alimentatia
C. 12 si 52 saptamani
D. 6 si 47 luni
E. 5 si 7 ani
(pag. 918)
*2
A. hiponatremia
B. hipercolesterolemie
C. sedare
D. crestere in greutate
E. greata
(pag. 918)
*3
A. 52-58 de ani
B. 30-40 de ani
C. 60-70 de ani
D. 58-72 de ani
E. 42-78 de ani
(pag. 916)
*4
A. de cauza neurogena
B. de cauza somatica
C. de cauza psihogena
D. de cauza dentara
E. de cauza musculara
(pag. 916)
9
E. precedeul Janetta
(pag. 918)
*5
A. alopecie
B. crestere in greutate
C. hirsutism
D. leucopenia
E. rash
(pag. 918)
*6
A. puternica
B. lancinanta
C. situata in regiunea laringian mediana
D. cu character paroxistic
C. superficiala
(pag. 919)
B. ascutita
E. profunda
(pag. 917)
(pag. 918)
(pag. 919)
D. nevralgia parietala
B. nevralgia nazociliar
B. lamotrigin
C. gabapentin
E. carbamazepina
(pag. 917)
D. fenitoina
(pag. 918)
A. hiperexcitabilitate
B. crestere in greutate
C. atrofie gingivala
D. ginecomastie
E. hipokalemie
(pag. 918)
* 31 Durerea cronica in teritoriul oro-maxilo-facial
se insoteste de:
A. Cresterea ritmului cardiac
B. Dilatarea pupilara
C. Pierderea apetitului
D. Anxietate
E. Transpiratie
(pag. 916)
* 32 Tratamentul cronic medicamentos al
nevralgiei de trigemen cu Valproat de sodiu
are drept efecte adverse:
A. Sedare
B. Rash
C. Hirsutism
(pag. 15)
D. Alopecie
E. Hipertrofie gingivala
(pag. 918)
Tema nr. 17
Metode locale de prevenire a cariei dentare din
santuri si fosete
(pag. 15)
5
(pag. 30)
8
(pag. 43)
B. izolarea dintelui;
(pag. 32)
(pag. 32)
B. timpul de demineralizare;
C. agentul de demineralizare;
D. concentraia demineralizantului;
E. topografia suprafeei de dentin demineralizat.
(pag. 49)
A. compozit fotopolimerizabil;
B. compozit autopolimerizabil;
(pag. 45)
C. compomer;
D. amalgam de argint;
E. ciment ionomer de sticl.
A. Fluiditatea
(pag. 11)
A. penetran sczut;
(pag. 15)
(pag. 16)
B. 20 de secunde;
(pag. 31-32)
C. 120 de secunde;
D. 60 de secunde;
E. 30 de secunde;
(pag. 37)
Tema nr. 18
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului
dento-maxilar
Bibliografie asociata temei:
Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si
dezvoltare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.
pag. 315-392, 405-417, 433-445
*1
A. Incisivi-32 kg;
A. Nazo-glotice;
B. Olfacto-gustative;
C. Nazo-vasculare;
D. De aprare;
E. Olfacto-enterice.
(pag. 319)
7
B. Canini-40 kg;
C. Premolari 2-50 kg;
D. Molari 1-60 kg;
E. Molari 3-66 kg.
(pag. 340)
*2
A. Consoanele lingvo-palatale;
B. Consoanele rulate;
C. Consoanele fricative;
E. Consoanele africative.
(pag. 377)
(pag. 324-325)
D. Consoanele nazale;
*3
A. d, t, n;
B. b, m, p;
C. f, v;
D. g, c;
E. s, j.
(pag. 377)
A. Aerofagia;
B. Creterea secreiei salivare;
C. Copilul evit s fac micri de propulsie;
D. Travaliul muscular din timpul sugerii naturale i
induce copilului un somn agitat;
A. f, v;
B. s, j;
(pag. 332)
*4
C. b, p;
D. m, n;
E. d, t;
(pag. 377)
*5
A. Consoane semiocluzive;
E. Perioada intermediar.
B. Consoane labiale;
(pag. 334)
C. Consoane lingvo-dentale;
D. Consoane labio-dentale;
E. Consoane lingvo-palatale.
(pag. 377)
(pag. 336)
(pag. 373)
Tema nr. 19
Dezvoltarea ocluziei dentare
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 35-49
*1
A. Blbiala;
B. Tahilalia;
C. Bradilalia
D. Sigmatismul;
E. numai la natere.
E. Rotacismul.
(pag. 36)
(pag. 384)
*2
*3
A. 3 luni;
B. 10 luni;
C. 8 luni;
D. 5 luni;
E. 6 luni.
(pag. 39)
*4
A. dup 20 luni;
(pag. 37)
B. dup 15 luni;
C. dup 25 luni;
D. dup 1 an;
E. dup 30 luni.
(pag. 39)
*5
(pag. 40)
(pag. 37)
(pag. 38)
*3
A. numai parial;
B. numai parial, redus sau ntins;
C. numai total;
D. frecvent total;
E. parial, redus sau ntins i rareori total.
(pag. 74)
*4
Dinii supranumerari:
(pag. 74)
A. tulburrile de nutriie;
B. tulburrile endocrine;
C. respiraia oral;
D. deglutiia atipic;
*5
A. perturbarea masticaiei;
B. perturbarea fizionomiei;
C. meninerea dimensiunii verticale faciale a
arcadei alveolare;
D. meninerea relaiei tridimensionale n ocluzia
dentar;
E. apariia de dini supranumerari.
(pag. 74)
6
(pag. 74)
(pag. 73)
*2
A. caracter filogenetic;
B. amintete de o formul dentar a antropoizilor;
A. Incisivii centrali;
B. Premolarii 1;
C. Premolarii 2;
D. Incisivii laterali;
(pag. 74)
E. Molarii 1.
(pag. 74)
B. deglutiia infantil;
(pag. 73)
E. respiraia oral.
(pag. 74)
14 Caria ocluzal a dinior temporari:
C. lrgiri de arcad;
D. angrenaje inverse;
C. structura osoas;
E. obiceiurile vicioase.
(pag. 74)
11 ntrzierile n erupia dinilor permaneni sunt
determinate de urmtoarele cauze locale:
(pag. 74)
* 16 Dintre factorii locali care intervin in
etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare,
tulburarile tesuturilor moi determina:
A. genetice;
B. tulburri endocrine;
C. tulburri de nutriie;
D. bariere osoase;
D. Anomalii congenitale
E. fibroase.
E. Anodontii
(pag. 74)
(pag. 75)
Tema nr. 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 77-83
*1
A. 4 clase;
B. 5 clase;
C. 2 clase;
D. 6 clase;
E. 3 clase.
(pag. 78)
*2
A. macro;
B. micro;
C. hiper;
D. hipo;
E. labio.
(pag. 81)
7
A. 5 sindroame;
B. 7 sindroame;
(pag. 81)
C. 6 sindroame;
D. 3 sindroame;
E. 8 sindroame.
(pag. 80)
*3
A. sindroame;
B. disarmonii;
C. clasa I i clasa aII-a;
D. clasa I, clasa a II-a i clasa a III-a;
E. diverse anomalii.
(pag. 78)
*4
A. dou diviziuni;
A. cheilie;
B. 3 diviziuni;
B. endo;
C. 4 diviziuni;
C. gnaie;
D. 5 diviziuni;
D. latero;
E. 6 diviziuni.
E. genie.
(pag. 80)
(pag. 81)
*5
D. sagital:pro i retro;
(pag. 81)
11 n clasificarea Angle:
A. criteriul principal de clasificare a anomaliilor
dento-maxilare sunt relaiile mandibulo-maxilare
n plan sagital;
B. o prim categorie o reprezint anomaliile n care
cele dou baze maxilare sunt corect plasate n
plan sagital, modificrile fcndu-se la nivel
dento-alveolar;
C. anomaliile sunt mprite n 6 sindroame;
D. anomaliile sunt considerate tulburri n armonia
proceselor de dezvoltare ale componentelor
aparatului dento-maxilar;
E. este o clasificare a colii franceze.
(pag. 80)
12 n clasificarea Angle:
A. exist 3 categorii de anomalii;
B. n a doua categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea maxilarului inferior
mai napoi dect cel superior;
(pag. 77-78)
E. exist 6 sindroame.
(pag. 77)
13 n clasificarea Angle:
A. pentru evaluarea clinic a categoriilor de
anomalii Angle ia n considerare poziia molarului
de 6 ani;
B. n relaie neutral cele dou maxilare sunt
plasate corect;
C. cuprinde 5 sindroame;
D. este o clasificare a colii germane;
E. este o clasificare a colii franceze.
(pag. 78)
14 Clasificarea anomaliilor dento-maxilar dup
Kantorowicz, Korkhaus,i Reichenbach:
A. exist 3 clase;
B. exist 5 sindroame;
C. este o clasificare a colii germane;
D. cuprinde 6 sindroame;
E. este o clasificare a colii americane.
(pag. 79)
Tema nr. 22
Examenul radiologie in ortodontie
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 143-179
*1
A. cauze ocluzale;
B. cauze fiziologice;
C. cauze psihologice;
D. cauze de cretere;
E. apariia leziunilor carioase.
(pag. 143)
*2
A. 10%;
B. 20%;
C. 90%;
D. 30%-70%;
E. 80%.
(pag. 143)
*3
n ortopantomograma n propulsie nu se
evideniaz la nivelul aspectului
macroscopic al corpului mandibulei:
A. 90 grade;
B. 120 grade;
C. 68 grade;
D. 86 grade;
E. 82 grade.
(pag. 158)
(pag. 144)
7
B. planul de la Frankfurt;
(pag. 148-149)
Tema nr. 23
Anomaliile denti-maxilare de clasa a II-a
D. unghiul SNA;
E. unghiul SNB.
(pag. 174)
15 Bjrk a observat legtura caracteristicilor
structurale ale mandibulei cu rotaia
mandibular, precum urmeaz:
A. unghiul goniac;
B. forma bazei mandibulei;
C. nclinarea capului condilian;
E. unghiul SNB.
(pag. 176)
*2
A. ocluzal;
B. transversal;
C. vertical;
D. medio-sagital;
E. orbito-frontal.
(pag. 379)
*3
A. carenele metabolice;
B. absena suturii de cretere;
C. complicaiile cariei dentare;
D. prezena cicatricelor i frenurilor;
E. rahitismul.
(pag. 381)
9
B. ocluzia distalizat;
E. infrapoziie lateral.
(pag. 381)
(pag. 380)
A. ereditatea;
B. factorul constituional;
C. ticurile de imitaie;
C. dolicocefalia
D. obiceiurile alimentare;
E. rahitismul.
E. rahitismul.
(pag. 381)
(pag. 381)
Pag. 51 din 183
(pag. 383)
E. retrogheilie superioar.
18 La nivelul labial modificrile caracteristice n
compresia de maxilar cu protruzie sunt :
A. buza superioar subire i palid;
B. buza superioar ridicat spre pragul narinar;
C. treapt labial n linie dreapt
D. ocluzie labial ferm
E. buza inferioar groas i fisurat, rsfrnt n
anul labio-mentonier.
(pag. 383)
19 n compresia de maxilar cu protruzie
examenul arcadei dento-alveolare poate
evidenia:
A. o baz apical mic;
B. o baz coronar larg;
C. grade diferite de ngustare premolar,
D. distopoziia zonei dentare laterale superioare,
(pag. 385)
A. un facies adenoidian,
(pag. 382)
*3
A. retrognatismul mandibular
B. laterodeviaia mandibular
C. laterognaia mandibular
D. pseudoprognaia mandibular
(pag. 399)
*4
(pag. 388)
23 In cadrul endognatiei sau sindromului de
compresiune de maxilar cu protruzie si
spatiere dentara cresterile faciale de tip
anterior se caracterizeaza prin:
E. ocluzia deschis.
(pag. 396)
*5
A. endognaia
B. exognaia
C. ocluzia deschis
D. ocluzia adnc n acoperi
E. ocluzia ncruciat
(pag. 396)
6
A. etiopatogenetice
B. morfofuncionale
C. difer ca prevalen
D. terapeutice
E. de localizare
(pag. 396)
7
E. forma medie
(pag. 397)
(pag. 397)
A. dentare
B. de clasa I foarte rar
C. nas proeminent
D. buz inferioar groas i rsfrnt n anul labiomentonier
E. menton proeminent
(pag. 397)
10 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) la analiza
dezvoltrii arcadelor dento-alveolare se
observ:
A. reducerea diametrelor premolare
B. reducerea diametrelor molare
C. accentuarea curbei Spee
D. baza coronar mai larg dect cea apical
E. de clasa a III-a.
(pag. 396)
14 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena malocluziilor din clasa a
II2 -a (compresie de maxilar cu nghesuire)
sunt adevrate:
A. formele moderate sunt mai frecvente ca cele
grave
B. cazurile n care relaiile mandibulo mandibulare
sunt de clasa I sunt rare
C. anomalia este mai puin frecvent dect
anomaliile din clasa a II1 a
D. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
(pag. 398)
(pag. 396-398)
C. arcade n form de U
(pag. 395)
(pag. 397-398)
18 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) sindromul
algodisfuncional temporo-mandibular este
consecina:
A. pierderii unor dini din zona lateral
B. deplasrii distale a mandibulei
C. creterii supraocluziei frontale
D. deplasrii meziale a mandibulei
E. formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare
(pag. 398)
19 Modificrile ocluzale care pot fi prezente n
malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
maxilar cu nghesuire) sunt:
A. supraacoperirea grupului incisiv
C. rapoarte distalizate
D. rapoarte mezializate
(pag. 398)
Tema nr. 25
Malocluzia de clasa a III-a
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 405-408
*1
A. n linie dreapt
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. ambele maxilare
D. numai arcadele alveolare
E. numai arcadele dentare
(pag. 405)
7
B. inversat
C. accentuat prin procheilie superioar
D. accentuat prin procheilie inferioar
A. fa aplatizat
B. obraji nfundai
C. menton aplatizat
(pag. 406)
*2
E. profil convex
(pag. 406)
8
A. rapoarte mezializate
B. rapoarte distalizate
(pag. 405)
*3
A. anterior
B. posterior
C. n lateralitate
D. rapoarte lingualizate
E. rapoarte vestibularizate
(pag. 405)
9
D. n laterognaie
E. n infrapoziie
(pag. 406)
C. profilului concav
*4
A. fa aplatizat
B. de fa crispat
C. de fa inexpresiv,
D. facies adenoidian
E. profil de pasre.
(pag. 406)
*5
A. pozitiv
B. negativ
C. diferena este de 10
D. procheiliei superioare
E. treptei labiale inversate
(pag. 406)
10 La nivelul procesului alveolar superior n
malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
observate modificri compensatorii care
constau n:
A. proalveolie
B. prodenie
C. Pr.A F mai mare de 110
D. I F mai mare de 107
E. retrodenie
(pag. 406)
D. diferena este de 90
E. diferena este de 120
(pag. 406)
Pag. 56 din 183
(pag. 406-407)
C. profil concav
D. fa aplatizat
E. buz inferioar subire
(pag. 406)
A. proalveolie
B. prodenie
(pag. 406)
A. profil concav
B. faa aplatizat
(pag. 406)
Tema nr. 26
Sindromul de inocluzie verticala
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 418-426, 429-438
*1
C. sindromul de polidactilism
D. sindromul Tourette
(pag. 419)
*2
(pag. 407)
A. sagital
B. transversal
C. vertical
D. sagital i transversal
E. n toate planurile
(pag. 418)
*3
C. Profilul convex
D. Pacientul nu executa decat miscari de lateralitate
E. Eficienta scazuta a actului masticator datorat
reducerii unitatilor masticatorii
(pag. 406-407)
23 Manifestarile clinice in cadrul malocluziei de
clasa a III-a sunt:
A. Fata aplatizata
B. Deplasarea punctului Nsa inapoia planului
Dreyfuss
C. Deplasarea punctului Gn inaintea planului Simon
A. scurtat
B. alungit
C. ngustat
D. lrgit
E. aplatizat
(pag. 419)
*4
A. n direcie anterioar
E. Profil convex
B. n direcie posterioar
(pag. 406)
*5
n sincondroza intrasfenoidala i
sfenoetmoidala sunt afectate:
A. sutura coronar
B. sutura palatinal
C. simfiza mentonier
D. sutura maxilar
E. sutura maxilar
sutura temporo-zigomatic
(pag. 420)
6
A. mbolnvire paradontal
B. apariia unor fore de tip ortodontic care
deplaseaz dintele din calea traumatismului
C. remanierea compensatorie a procesului alveolar
D. masticaie unilateral
E. afectiuni ale ATM
(pag. 432)
7
A. volum mrit
B. volum micorat
C. modificri de form
D. rdcini mai scurte
E. pronclinare
(pag. 422)
8
A. odontale
C. ortodontice
E. chirurgicale
B. ortopedice
D. ORL
(pag. 426)
13 La sugar efectuarea deglutiiei implic:
A. interpunerea limbii ntre arcadele dentare
B. poziionarea limbii pe bolta palatin
C. contracii periferice ale muchilor genieni
D. contracii periferice ale muchilor constrictori
superiori ai faringelui
E. contracii periferice ale muchilor pterigoidieni
interni
(pag. 423)
B. fono-articulatorii
A. spasmelor musculare
C. masticatorii
D. de dezvoltare a maxilarelor
E. de erupie dentar
(pag. 431)
15 Prin nchidere precoce sutura lambdoid
determin:
A. dezvoltarea insuficient a regiunii occipitale
B. dezvoltarea insuficient a regiunii parietale
C. planumul redus
D. clivusul redus
A. pterigoidian extern
(pag. 420)
C. muchi limbii
*2
A. 1-2 dini;
B. 2-6 dini;
C. mai mult de 6 dini;
D. 4-7 dini;
E. 9 dini.
(pag. 17)
*5
A. minim 4 dini;
B. minim 3 dini;
C. 8 dini;
D. 2 dini;
E. un dinte.
(pag. 15)
*6
(pag. 18)
(pag. 25)
E. ectopia dentar.
(pag. 19)
(pag. 24-25)
13 Anodoniile de premolar doi prezint
urmtoarele caracteristici:
B. despicturile labio-maxilo-palatine;
(pag. 27-28)
C. tumorile maxilarelor;
D. traumatismele intrauterine;
E. deficienele nutriionale.
(pag. 22-23)
(pag. 29)
Tema nr. 28
Dintii supranumerari
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 73-94
*1
(pag. 31)
23 Tabloul clinic al anodontiilor de incisiv
central inferior include:
A. Modificari ocluzale rezultate din edentatia in sine
si din migrarile secundare
B. Modificari parodontale aparute mai frecvent ca
raspuns tardiv la trauma ocluzala
C. Modificari respiratorii
D. Modificari fonetice
E. Aspect de batran prin etaj inferior al fetei micsorat
(pag. 27)
*4
(pag. 43-44)
E. expectativa.
(pag. 63)
6
A. gubernaculum dentis;
B. lama dentar lateral;
C. perlele lui Serres;
D. muguri dentari rudimentari;
E. resturile lui Malassez.
(pag. 47)
(pag. 43-44)
E. fuziune total.
(pag. 51-56)
(pag. 58-60)
A. teleradiografia de fa;
D. radiografia ocluzal;
(pag. 61-63)
E. ortopantomograma.
(pag. 56-57)
*4
A. 0-10;
B. 5-10;
C. 5-15;
D. 0-15;
E. 10-15.
(pag. 81)
*5
Tema nr. 29
Incluzia dentara
A. premolarului unu;
B. incisivului lateral;
A. retenie primar;
C. caninului;
B. retenie secundar;
D. premolarului doi;
C. retenie total;
E. molarului trei.
D. dini retenionai;
(pag. 74)
E. dini inclavai.
*2
(pag. 74)
7
A. 3%;
A. la mandibul;
B. 0,5%;
B. la maxilar;
C. 1-2%;
C. la sexul masculin;
D. 2-3%;
D. la sexul feminin;
E. 0,5-1%.
E. n poziie oral.
(pag. 75)
(pag. 74-75)
*3
A. anomaliilor dento-alveolare;
C. anomaliilor monocauzale;
C. meziopoziia generalizat;
E. anomaliilor de clasa I.
(pag. 75)
(pag. 76-77)
A. este sigur;
(pag. 79)
(pag. 91-92)
A. disfunciile endocrine;
C. tulburrile neuropsihice;
D. cicatricile post palatorafie n despicturi;
E. cauze toxice.
(pag. 80)
12 Clasificarea incluziei dentare din punct de
vedere evolutiv:
A. total sau complet-dintele inclus este n
ntregime intraosos;
B. total sau complet-dintele inclus este separat
de cavitatea oral prin fibromucoas;
C. parial sau incomplet-dintele inclus nu este
nconjurat n totalitate de os;
(pag. 85)
(pag. 80)
A. radiografia retroalveolar;
B. radiografia excentric;
C. ortopantomograma;
D. teleradiografia;
(pag. 85)
(pag. 84)
A. Orizontale
B. Heterotopice
C. Oblice-meziale
D. Incluzii in retroversie
E. Submucoase
(pag. 83)
(pag. 94)
21 Gradul de severitate al incluziei dentare
poate fi apreciat dupa Stivaros si Mandall in
functie de:
A. Distanta in milimetri de la dintele inclus pana la
planul de ocluzie
B. Inaltimea verticala a coroanei caninului in raport
cu incisivul adiacent
C. Gradul de suprapunere peste radacina incisivului
adiacent
D. Unghiul pe care axul caninului il face cu linia
mediana
E. Locul unde au fost descoperiti radiologic dintii
inclusi
(pag. 80-82)
22 Micsorarea spatiului necesar eruptiei unui
dinte poate fi determinata de:
A. Reducerea filogenetica a elementelor
componente ale aparatului dento-maxilar
B. Persistenta dintilor temporari peste termenul lor
de eliminare
C. Macrodontia absoluta sau relativa
D. Dezvoltarea insuficienta a maxilarului in plan
transversal
E. Pierderea provizorie sau definitiva a potentialului
eruptiv al dintelui
(pag. 75-77)
Tema nr. 30
Reincluzia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 107-118
*1
A. anomaliilor monocauzale;
B. anomaliilor de clasa I;
C. anomaliilor dento-alveolare;
D. anomaliilor dentare izolate;
E. anomaliilor de clasa a II-a.
(pag. 107)
*2
*4
A. expectativa;
B. extracia i replantarea precoce;
C. extracia imediat;
(pag. 118)
(pag. 113-114)
11 Tonul dat de dintele reinclus la percuia cu
un instrument bont poate fi:
A. mai vibrant;
B. mai nfundat;
C. mai mat;
D. mai intens;
E. mai sonor.
(pag. 114)
(pag. 107)
(pag. 115)
B. incluzia dentar;
C. reincluzia total;
(pag. 116-117)
C. tulburri de fonaie;
(pag. 118-119)
A. expectativa;
C. Un dinte reinclus
D. Un dinte malformat
Tema nr. 31
Ectopia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 121-130
*1
*5
A. blocajul ocluzo-articular;
B. modificarea conturului labial;
C. ulceraiile de la nivelul mucoasei linguale;
D. aspectul de edentaie;
E. faetele de abraziune de pe canini.
(pag. 125)
6
D. caninul inferior;
(pag. 121)
*2
A. factori genetici;
B. factori funcionali;
(pag. 123)
D. iatrogenii;
*3
A. 2/3;
A. macrodonia relativ;
B. persistena pe arcad a dintelui temporar far
rizaliz;
C. prezena dinilor supranumerari inclui;
D. prezena unei fibromucoase dure;
E. meziopoziia generalizat.
(pag. 122)
9
B. 1/3;
A. macrodonia absolut;
C. 1/2;
B. endalveoliile;
D. 1/4;
E. 2/5.
(pag. 122)
D. meziopoziia generalizat;
E. retrognaiile.
(pag. 123)
A. examenul facial;
B. aspectul de edentaie;
C. asimetria arcadei;
C. perimetria;
D. radiografia retroalveolar;
E. teleradiografia de profil.
(pag. 124)
(pag. 125)
A. rizaliza patologic;
B. modificarea axului radicular;
C. angrenajul invers;
D. modificri de form ale rdcinii;
E. faetele de abraziune de pe feele vestibulare sau
orale ale dinilor aflai n angrenaj invers.
(pag. 126)
17 n ectopia de canin ortopantomograma NU
ofer date despre:
A. relaia existent ntre molarul de 6 ani i baza
craniului;
B. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile
dinilor vecini;
C. existena sau nu a molarilor de minte pe arcada
cu ectopia;
D. prognosticul de cretere;
E. evideniaz existena unor complicaii la nivelul
dinilor nvecinai.
(pag. 126)
C. angrenaj invers;
D. deformarea conturului labial;
(pag. 125-126)
C. expansiunea sagital;
Tema nr. 32
Diastema
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 133-142
*1
A. meziodens;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
superioare;
C. microdonia absolut;
D. macroglosie;
(pag. 133)
*2
(pag. 128-129)
(pag. 125)
D. microdonie;
(pag. 122)
*5
A. 2-3 sptmni;
B. 4-5 sptmni;
C. 6-8 sptmni;
D. o lun;
(pag. 133-134)
E. 60 de zile.
(pag. 142)
6
A. diastema primar;
B. diastema fiziologic;
C. diastema secundar;
(pag. 135-136)
E. diastema patologic.
(pag. 133)
7
A. diastema primar;
B. diastema fiziologic;
C. diastem adevrat simpl;
D. diastem adevrat asociat;
E. diastem fals.
(pag. 134)
8
A. fizionomice;
B. afectarea articulaiei temporo-mandibulare;
C. ocluzale minore;
D. fonatorii;
E. ocluzale majore.
(pag. 137)
13 Situaiile n care poate s apar o diastem
divergent ctre planul de ocluzie sunt
urmtoarele:
A. exist un fren lat cu inserie joas;
(pag. 133)
(pag. 135-136)
D. meziodens;
D. dimensiunea diastemei;
E. microdonia.
(pag. 133)
(pag. 137)
(pag. 141-143)
Tema nr. 33
Transpozitia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 149-154
*1
C. sngerarea gingival;
D. dimensiunea mezio-distal a diastemei;
E. mobilitatea dinilor interesai.
(pag. 140)
18 Recidiva dup tratamentul unei diasteme
poate fi cauzat de:
A. inserarea foarte joas a frenului labial;
A. 82,3%;
B. 32,4%;
C. 75,3%;
D. 17,65%;
E. 97,66%.
(pag. 149)
(pag. 140)
19 n timpul deplasrilor dentare efectuate n
scopul nchiderii unei diasteme pot s apar
urmtoarele efecte secundare:
A. rotaia;
B. incongruena;
C. intruzia;
D. vestibularizarea;
*3
E. palatinizarea.
(pag. 141)
*4
(pag. 151)
(pag. 149-150)
*5
A. fizionomic;
B. fonatorie;
C. ocluzal;
D. masticatorie;
E. este asimptomatic.
(pag. 151)
6
(pag. 149-150)
(pag. 153)
(pag. 151-152)
(pag. 15152)
(pag. 153-154)
C. Cronologia dentara
D. Eruptia precoce a dintilor permanenti
E. Factorii functionali
(pag. 150)
(pag. 153-154)
*2
C. Modificarea dietei;
D. Folosirea fluorurilor;
(pag. 168)
*3
(pag. 151-152)
A. Masa molecular;
B. Concentraie;
C. Vscozitate;
D. Temperatur;
(pag. 153)
(pag. 330)
Tema nr. 34
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie asociata temei:
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
pag. 167-185, 294-333, 339-346
*1
E. Toate acestea.
*5
A. Masa molecular;
B. Localizarea marginilor;
B. Temperatura;
C. Vscozitate;
D. Timpul de aciune;
(pag. 180)
(pag. 330)
A. O observare adecvat;
B. Ciment policarboxilat;
B. Accesibilitate bun;
C. Ciment timolat;
D. Argyrol;
E. Eugenat de zinc.
(pag. 301)
(pag. 178)
A. Biocompatibilitate pulpodentinar;
C. Ph alcalin;
C. Stimularea neodentinogenezei;
D. Radiotransparen;
E. S coloreze dentina infectat.
(pag. 314)
15 Avantajele linerilor cu ionomeri de sticl
sunt:
A. Biocompatibilitate;
B. Adezivitate la dentin;
C. Efect cariostatic;
D. Reducerea microinfiltraiei marginale sub
obturaiile cu amalgam de argint;
E. Rezisten inferioar la compresiune
masticatorie.
(pag. 299)
16 n coafajul direct, mai eficient dect
hemostaza prin tamponare cu bulete de vat
steril ar fi utilizarea unor lavaje cu:
B. Ser fiziologic;
(pag. 313)
D. Trombin diluat;
E. Trombin concentrat.
(pag. 325)
(pag. 331)
A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
(pag. 297)
23 Particularitatile hibridizarii dentinei umede
sunt:
A. Marja foarte mare de toleranta tehnica
(pag. 346)
(pag. 176)
*2
A. Teoria organotrop;
B. Teoria enzimatic;
C. Pe coroane artificiale;
C. Teoria biochimic;
D. Pe implante dentare;
D. Teoria proteolitic;
E. Teoria reflex.
(pag. 52)
(pag. 69)
*3
(pag. 77)
(pag. 50)
*4
A. Glucoza;
B. Maltoz;
C. Fructoz;
D. Amidon;
E. Maltotrioz.
(pag. 47)
(pag. 51)
*5
Carena n vitamina D:
(pag. 34)
(pag. 39)
C. Clearance;
D. Digestiv;
B. Alimentaie;
(pag. 35)
E. Graviditate.
(pag. 40)
19 Aderena microbian:
A. Presupune mecanisme fizico-chimice;
E. Consumul de fructe.
(pag. 46)
(pag. 54)
A. Obezii;
A. Celulele gliale;
B. Bolnavii cronici;
B. Leucocitele;
C. Bolnavii psihici;
C. Eritrocitele;
D. Adolescenii;
D. Protozoarele;
E. Bolnavii renali.
E. Particule alimentare.
(pag. 49)
(pag. 55)
D. Candida albicans;
E. Pneumococus.
(pag. 56)
(pag. 56-57)
C. Leptotrichia;
A. Borul
C. Xilitolul;
B. Seleniul
D. Lycasinul;
C. Fluorul
E. Ciclamatul.
D. Vanadiul
(pag. 51)
E. Molibdenul
(pag. 33)
A. Sorbitolul;
B. Aspartanul;
C. Zaharina;
D. Ciclamatul;
E. Xilitolul.
(pag. 51)
Pag. 83 din 183
A. Necroza pulpar;
*4
B. Exotoxinele bacteriene;
(pag. 71)
*2
A. Caria simpl;
B. Gangrena pulpar;
C. Parodontita apical acut seroas;
E. Hiperemia periinflamatorie.
(pag. 79)
*3
C. Amputaie vital;
D. Extirpare vital;
E. Amputaie devital.
(pag. 12)
8
A. Aplicaii cu ozon;
B. Diatermie;
A. Necroza pulpar;
C. Coafaj indirect;
E. Antibiotice endodontal.
(pag. 80)
(pag. 92)
D. Gangrena pulpar;
C. Hiperemia periinflamatorie;
(pag. 85)
A. Fractur dentar;
B. Pulpit seroas total;
C. Parodontit apical cronic;
D. Pulpit seroas parial;
E. Necroz pulpar.
(pag. 93)
A. Fractur coronar;
(pag. 79)
A. Vie, iradiat;
E. Gangren pulpar.
B. Vie, localizat;
(pag. 87)
A. Scleroatrofic;
(pag. 73)
B. Hiperplazic;
C. Ulceroas;
D. Polipoas;
E. Propriu-zis.
(pag. 80)
Tema nr. 37
Necroza si gangrena pulpara
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 94-102
*1
(pag. 101)
A. gangrena umeda
B. gangrena uscata
C. gangrena partiala
D. gangrena totala
E. gangrena de colicvatie
(pag. 101)
B. Necroza pulpara
C. Pulpita purulenta totala
D. Polipul gingival
E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 87)
*5
A. teste de vitalitate
B. forajul explorator
C. transparenta la diafanoscopie
C. radiografia
D. diafanoscopia
(pag. 101)
(pag. 98)
A. arsenic
A. formolul
B. clorura de Zn
B. fenolul
C. trioximetilen
C. trioximetilenul
D. fenol
D. clorhexidina
E. tricrezolformalina
E. arsenicul
(pag. 98)
(pag. 96)
7
A. uscata
B. umeda
C. simpla
D. complicata
E. hiperemica
(pag. 101)
8
A. hiperemia pulpara
D. pulpita cronica
(pag. 100)
E. necroza pulpara
(pag. 102)
9
D. fractura dentara
(pag. 98)
A. Pepsina
B. Tripsina
C. Antiformina
D. Papaina
(pag. 99)
E. Formina
(pag. 98)
22 Necroza pulpara se poate instala in
urmatoarele boli generale ce modifica
calitatea peretilor vaselor prin marirea sau
micsorarea permeabilitatii acestora:
A. Avitaminoze
B. Diabet
(pag. 98)
C. Maladia Reynaud
D. Viroze
A. glomerulonefrita
B. endocardite
C. afectiuni reumatismale
D. diabet zaharat
E. diabet insipid
(pag. 102)
19 Cauzele necrozei pulpare pot fi:
A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberarea de
amine toxice
E. compresia vaselor la nivelul apexului
(pag. 96)
20 Necroza pulpara:
A. se trateaza ca pulpita cronica inchisa
B. extirparea devitala este de electie
C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu
obturatie radiculara corecta
D. nu necesita etape de tratament antiseptic, fiind o
mortificare aseptica
E. se trateaza ca o gangrena pulpara
(pag. 99)
E. Arterite
(pag. 94)
23 Mortificarea pulpara poate evolua spre:
A. Fractura dentara
B. Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni
C. Pulpita cronica deschisa polipoasa
D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
E. Boala de focar
(pag. 99)
Tema nr. 38
Parodontitele marginale acute si cronice
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 103-125
*1
*2
C. adenopatie regional;
(pag. 108)
*4
A. pulpitele acute;
B. `pulpitele cronice;
C. nevralgia de trigemen;
D. osteomielita maxilar;
E. granulomul simplu conjunctiv.
(pag. 113)
A. pulpitele acute,
B. pulpitele cronice;
C. nevralgiile de trigemen;
D. parodontita apical acut supurat;
E. gangrena simpl
(pag. 109)
9
A. cronicizare;
B. parodontit apical acut purulent,
C. pulpit acut purulent;
D. vindecare complet sub tratament cu antibiotice
i antiinflamatoare;
E. pulpit acut seroas
(pag. 109)
(pag. 117)
(pag. 110)
C. pulpitele cronice;
E. granulomul chistic
(pag. 111)
(pag. 115-116)
(pag. 114)
20 Parodontitele apicale cronice specifice pot
s apar n :
A. TBC,
B. actinomicoz;
C. bruceloz,
D. SIDA,
Tema nr. 39
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 158-213
*1
E. blastamicoz
(pag. 122)
21 Osteita apicala capata particularitati
imprimate de structurile anatomice specifice
acestei zone:
A. Vecinatatea cavitatii sinusale
B. Vecinatatea cavitatii bucale septice care
reprezinta un rezervor permanent de infectie
C. Prezenta sistemului limfatic bogat al zonei
cervico-faciale
D. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar care
sunt groase, greu de strabatut de procesul
inflamator
E. Bontul pulpar apical bogat in tesut conjunctiv mai
dens, cu fibre colagenice strans impachetate
care poate constitui o bariera in calea difuziunii
spre parodontiul apical a substantelor nocive si a
exotoxinelor microbiene din tesutul pulpar
adiacent
(pag. 103)
22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala
acuta hiperemica, forma abortiva propriuzisa, se pune pe urmatoarele semne:
*3
(pag. 187)
(pag. 161)
*4
C. odontometria;
(pag. 158)
(pag. 175)
D. hemoragie abundent;
(pag. 168)
C. hemofilie,
D. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de
coagulare a sngelui;
E. ci false radiculare.
(pag. 170)
19 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor
radiculare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. efect rapid bactericid i fungicid;
B. tensiune superficial mic,
C. tensiune superficial mare;
D. inactivare n contact cu sngele;
E. stimularea proceselor de vindecare periapicale
(pag. 175)
Tema nr. 40
Obturarea canalelor radiculare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 214-248
*1
E. stimuleaz neodentinogeneza
A. canale inguste
(pag. 198)
B. canale curbe
C. canale scurte
D. resorbtii radiculare interne
E. resorbtii radiculare externe
(pag. 235)
*2
A. 5 secunde
C. 15 secunde
(pag. 175)
D. 20 secunde
E. 25 secunde
B. 10 secunde
(pag. 226)
*3
A. 3-4 secunde
B. 3 minute
C. 1 minut
D. 2 minute
E. 20 minute
(pag. 221)
*4
C. Antimicotice
A. la constrictia apicala
D. Analgezice
E. Chimioterapice
(pag. 181)
*5
(pag. 218)
D. racire rapida
E. nu paote fi utilizat in canale curbe
(pag. 229)
7
(pag. 215)
A. ace Lentulo
B. ace Kerr
C. ace Neos-Hawes
D. conuri de gutaperca
(pag. 214)
(pag. 224)
A. sunt nedeformabile
A. foarte rapida
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitatea
E. nu e laborioasa
(pag. 224)
(pag. 234)
A. amalgam de argint
B. laborioasa
B. gutaperca
E. amalgamul de cupru
(pag. 232)
(pag. 238)
A. solubilitatea sigilantilor
B. Executie laborioasa
D. Solubilizare apreciabila
(pag. 219)
17 Indicatiile tehnicii de individualizare a
conului de gutaperca in tehnica cimentarii
unui con unic calibrat la apex sunt:
(pag. 214)
22 Ordinea recomandata de Stock in obturarea
canalelor radiculare ar fi urmatoarea:
(pag. 221)
(pag. 226)
(pag. 239)
B. au diverse diamentre
(pag. 237)
Tema nr. 41
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 103-125
*1
*5
(pag. 258)
A. Endodontic
B. Parodontal
(pag. 251)
C. Transmaxilar
*2
A. Tratamentul cu antiseptice.
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
7
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
*3
A. Drenajul endodontic.
(pag. 251)
(pag. 254)
*4
(pag. 253)
A. Drenaj endodontic.
(pag. 259)
B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
(pag. 257)
E. Chiuretajul apical.
(pag. 260)
17 Schema de tratament n parodontitele apicale
cronice cu forme lezionale grave presupune:
A. Extracia dintelui.
B. Amputaie radicular.
C. Tratament de gangren.
D. Asocierea agenilor fizici n tratamentul chemomecanic.
E. Rezecie apical.
(pag. 260)
(pag. 254)
C. Premolari superiori.
(pag. 259)
D. Premolari inferiori.
E. Molari superiori.
(pag. 259)
* 20 n prodontitele apicale acute hiperemice
postobturaie de canal cu depire, durerea
este mai intens dac:
(pag. 258)
(pag. 251)
* 21 Cnd parodontita apical acut hipremic
este consecutiv acutizrii unui proces
cronic cu ntinderi lezionale grave,
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice.
B. Tratamentul local cu antibiotice.
C. Splturi endodontice cu ap.
D. Lsarea dintelui deschis.
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transmaxilar
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
26 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
consecutiv obturaiei de canal cu depire
depinde de:
A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
de canal.
B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
D. Vrsta pacientului.
E. Cantitatea materialului de obturaie.
(pag. 251)
B. Incizie mucoperiostal.
C. Osteotomie transmaxilar.
D. Prinie cu ap la temperatura camerei.
E. Infiltraii plexale cu novocain.
(pag. 257)
Tema nr. 42
Morfologia parodontiului marginal
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 26-89
*1
(pag. 70)
*2
Ligamentul supraalveolar:
C. Premolari superiori.
D. Premolari inferiori.
E. Molari superiori.
(pag. 259)
(pag. 42)
(pag. 46)
E. epiteliul desmodontal
*5
Cementul radicular:
(pag. 36)
7
A. desmodontiu
B. os alveolar
C. ligamente supraalveolare
D. cement radicular
B. se localizeaza la colet
E. corion gingival
(pag. 40)
A. strat agranulos
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina
D. creatinina
E. aminoacizi
(pag. 53)
9
Cementul radicular:
(pag. 59)
10 Inervatia gingiei osului maxilar este
asigurata de :
(pag. 30)
B. nervii nazopalatini
C. nervul bucal
D. nervul supraorbital
B. este fina,elastica,densa
E. nervul gluteal
(pag. 70)
E. gradul de keratinizare
(pag. 44)
17 Epiteliul santului gingival:
(pag. 41)
E. poate fi nekeratinizat
(pag. 49)
18 Volumul lichidului santului gingival creste in:
A. sarcina
B. inflamatie gingivala
(pag. 49)
C. seara
D. anomalii dento-maxilare
E. in cursul masticatiei
(pag. 52)
19 Cementul fibrilar,acelular contine:
A. proteoglicani
C. glicoproteine
D. apa
E. elastomeri
(pag. 60)
(pag. 50)
Tema nr. 43
Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 103-155
*1
A. hidrolizei
B. placii bacteriene
C. numai a tartrului supragingival
D. numai a tartrului subgingival
E. tartrului dentar
(pag. 140)
*2
A. galactoza
A. proteine 9-10%
B. fructoza
B. galactozamine
C. lipide 0,3%
C. lipide 2%
D. carbohidrati 10-12%
E. proteine 9-10 %
E. glucoza
(pag. 140)
(pag. 140)
*3
A. bruxismul
A. aspirina si acizii
B. sugerea degetului
B. aspirina,baze si nitrati
C. aspirina,acizi,baze,azotati
D. fumatul
D. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli
E. muscarea buzelor
E. aspirina,acizi,baze,nitrati
(pag. 148)
(pag. 151)
*4
10 Tartrul subgingival:
A. este de culoare alb-galben
A. 90% bacterii
B. 60-70% bacterii
C. 70-80% bacterii
D. 40-50% bacterii
E. 80-90% bacterii
(pag. 106)
(pag. 139)
*5
A. 2 ore
B. 50 minute
B. fosfat de magneziu
C. 60 minute
D. 10 minute
D. urme de fier,siliciu,cupru,mangan
E. 30 minute
E. carbonat de calciu
(pag. 107)
(pag. 140)
A. tartrul dentar
B. parafunctiile
C. obiceiuri vicioase
D. placa bacteriana
E. cariile dentare
(pag. 103)
7
Pelicula:
D. ocluzia deschisa
D. lovituri accidentale
E. malpozitii dentare
(pag. 147)
(pag. 145)
A. parodontita juvenila
B. parodontite rapid progressive
C. gingivita hiperplazica idiopatica
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
E. gingivita marginala cronica
(pag. 113)
15 Factorii de aparare ai lichidului santului
gingival sunt:
A. complementul
B. lizozimul
C. anticorpi din clasa IgG
D. anticorpi din clasa IgM
E. celule polimorfonucleare
(pag. 126)
16 Formarea tartrului este favorizata de :
A. hipervitaminoza A si B6
B. aportul de acid ascorbic
C. consumul de alimente bogate in calciu si proteine
D. hipovitaminoza B6 si PP
E. consumul de alimete bogate in fosfor
(pag. 143)
17 Ritmul de formare a tartrului dentar depinde
de:
A. localizarea dintelui
B. varsta pacientului
C. natura alimentelor si particularitatile masticatiei
D. variatiile individuale ale fluxului salivar
E. tipul de flora existenta in placa bacteriana
(pag. 141)
*4
Gingivitele medicamentoase:
D. subiectivismului pacientului
(pag. 104)
(pag. 189)
Tema nr. 44
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 189-201
*1
(pag. 191)
D. tumefactii gingivale
*2
A. 20-30 ani
B. 25-35 ani
C. 30-40 ani
D. 35-55 ani
E. 40-55 ani
(pag. 196)
*3
E. hipertrofie
(pag. 191)
8
In gingivitele descuamative:
(pag. 194)
(pag. 191)
E. medie
(pag. 196)
(pag. 191)
B. fumatul
C. factori iatrogenic
D. carente vitaminice
E. stresul
(pag. 195)
(pag. 197)
13 Parodontitele marginale cronice:
A. sunt considerate parodontitele adultului
B. apar peste varsta de 25 ani
C. apar peste varsta de 40 ani
D. aparitia de pungi parodontale este principalul
semn de imbolnavire
(pag. 194)
*3
A. parodontite agresive
B. parodontite marginale cornice
(pag. 218)
*4
(pag. 191-193)
D. parodontita distrofica
(pag. 218)
C. Zone de atrofie
E. gingivita alergica
*5
A. atrofia parodontala
B. trauma ocluzala
(pag. 193)
Tema nr. 45
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 205-219
*1
A. cefalosporinele
B. prednisonul
C. metronidazolul
D. alfablocantele
A. gingivite si parodontite
B. gingivite si parodontoame
C. gingivite,parodontite si parodontoze
D. gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari
parodontale ale unor boli sistemice
E. parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame
(pag. 210)
7
A. inflamatorie
B. de involutie precoce
C. hiperplazica
D. traumatica
E. prepubertala
(pag. 219)
E. hidantoina
(pag. 218)
A. gingivita cronica
A. gingivita de pubertate
B. gingivita de iritatie
B. gingivita de diabet
C. gingivita alergica
D. gingivita de sarcina
E. gingivita de menopauza
(pag. 218)
(pag. 218)
A. gingivo-stomatita herpetica
A. atrofia presenila
B. gingivita alergica
B. gingivita pura
C. gingivo-stomatita de menopauza
C. paradentitis
D. gingivita preparodontala
E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
E. paradentosis
(pag. 210)
(pag. 206)
A. parodontita juvenila
B. parodontita distrofica
B. asociata cu leucemia
C. localizata si generalizata
E. parodontita ulcero-necrotica
(pag. 210)
(pag. 219)
A. gingvite
B. chimice
B. atrofia parodontala
C. din histoplasmoza
C. hiperplazia
D. termice
D. parodontite
E. din varicela
E. parodontoame
(pag. 219)
(pag. 210)
12 Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:
A. parodontita lent-progresiva
B. parodontita ulcero-gangrenoasa
B. anemii
C. trombocitipenii
D. parodontita juvenila
D. agranulocitoza
E. diabet
(pag. 210)
(pag. 218)
A. diabet
B. gingivita alergica
B. TBC
C. gingivita descuamativa
C. carenta de vitamina C
D. hepatita B
E. boli hematologice
(pag. 218)
(pag. 218)
Pag. 109 din 183
Tema nr. 46
Forme clinice - simptomatologie in gingivite si
parodontite marginale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 221-280
*1
A. Gingivita ulcero-necrotica
B. Gingivostomatita herpetica
(pag. 214)
(pag. 225)
*3
(pag. 218)
*5
(pag. 265)
(pag. 233-234)
B. papilita;
C. gingivita marginala;
D. gingivita generalizata;
E. gingivita de sarcina;
(pag. 224)
7
(pag. 238)
B. pungi adevarate;
C. pungi false;
D. marirea de volum a papilei si marginilor libere;
E. epiteliul jonctional este desprins de pe suprafata
dintelui;
(pag. 224-225)
8
15 In gingivostomatita herpetica:
A. veziculele apar solitar sau grupat dupa o
incubatie de 48-72 de ore;
B. veziculele pot fi diseminate pe gingie, mucoasa
buzelor, valul palatin, istmul faringean;
C. ulceratia nu se acopera cu cruste;
D. ulceratia nu se infecteaza;
E. apar dificultati de masticatie, halena, adenopatie
locoregionala.
(pag. 250)
16 In parodontita juvenila:
(pag. 270-272)
(pag. 257)
(pag. 275-276)
21 Argumentele care confirma interdependenta
dintre structura pulpara si cea a parontiului
marginala, sunt urmatoarele:
A. existenta unor canalicule colaterale la nivelul
radacinii dintilor, prin care trec anastomoze
vasculare si conexiuni nervoase;
B. depuneri mari de dentina secundara la nivelul
coletului dintilor in coditii de retractie gingivala;
C. absenta degeneresentei fibroase si calcare la
dintii parodontotici;
D. aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii
parodontotici;
E. crestera evidenta a cariilor pe dintii devitali.
(pag. 280)
* 22 In parodontita marginala cronica profunda
lent progresiva, obiectiv, apar:
A. Tulburari fizionomice consecutive migrarilor
dentare patologice
D. Tulburari de fonatie
(pag. 262-264)
(pag. 262-264)
23 In gingivita de sarcina:
*3
(pag. 228-229)
(pag. 284)
*4
Hiperestezia dentinara
Lacunele cuneiforme:
Tema nr. 47
Evolutie, prognostic si complicatii ale
parodontopatiilor
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 283-286
*1
B. au forma rotunjita
A. gingivostomatita ulceronecrotica
B. celulita
C. abcesul parodontal marginal
D. pulpite acute retrograde sau laterograde
E. hiperestezie dentinara
(pag. 283)
7
A. adenita
C. septicemia
A. adenitele
B. celulitele
C. sinuzita maxilara
D. septicemia
E. colecistita in condintii de hipo sau anaclorhidie
(pag. 286)
(pag. 283)
(pag. 283-284)
(pag. 284)
(pag. 282)
17 Semnele subiective descrise in
simptomatologia abcesului parodontal
marginal sunt:
A. Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
B. Tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara
B. detartraj
D. sinuzita maxilara
E. dupa interventii chirurgicale, in special
gingivectomie
(pag. 283-284)
(pag. 285)
Pag. 114 din 183
*2
Igienizarea:
(pag. 285)
19 In formarea lacunelor cuneiforme pot avea
rol:
(pag. 292)
*3
Timpul de periaj:
B. Trauma ocluzala
C. Periajul excesiv
A. secera
B. daltita
C. chiurete Gracey numarul 9/10 si 11/12
D. chiurete Gracey numarul 1/2 si 3/4
E. insertul ultrasonic
(pag. 315)
*5
(pag. 290)
Pag. 115 din 183
11 Detartrajul cu ultrasunete:
A. debridare gingivala
(pag. 291-292)
(pag. 322-323)
A. gravide
D. hiperestezie dentinara;
E. bolnavi hemoilici;
(pag. 375)
13 Clorhexidina este antispeticul care:
(pag. 206)
Chiuretele Gracey:
(pag. 329-330)
B. prednison;
C. amantadina;
E. dexametazona;
D. romazulan;
(pag. 361)
20 In tratamentul parodontopatiilor margianale
cronice, produsele imunologice actioneaza
prin urmatoarele mecanisme:
A. scaderea clearance-ului bacterian al
macrofagelor;
B. scaderea valorii complementului seric;
C. cresterea valorii complementului seric;
D. cresterea rezistentei antiinfectioase;
E. formarea de anticorpi aglutinanti specifici fata de
germenii din preparatul imunologic;
(pag. 365)
* 21 In boala parodontala, igienizarea:
A. Reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice,
in principal nechirurgicale de indepartare a
pungilor parodontale
B. Se realizeaza ca adjuvant al procedurilor
chirurgicale ale tratamentului initial
C. Se poate extinde si prin tratamentul cariilor si
extractia resturilor radiculare nerecuperabile
D. Se face numai de catre pacient
E. Nu se completeaza cu aplicarea de substante
antimicrobiene
A. tetraciclina
(pag. 291-292)
B. metronidazolul
C. acidul citric;
D. EDTA ( acid etildiaminotetraacetic);
E. clorhexidina;
(pag. 342)
18 Administrarea tetraciclinei in tratamentul
parodontitelor marginale cronice este
benefica deoarece:
A. determina la nivel bacterian inhibarea sintezei de
proteine;
(pag. 288-289)
*4
(pag. 441)
(pag. 300)
Tema nr. 49
Imobilizarea dintilor parodontotici
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 427-461
*1
12 Imobilizarea permanenta:
A. poate fi realizata doar in cabinetul stomatologic;
B. se poate ancora intracoronar;
C. se poate ancora pericoronar;
D. nu poate fi realizata decat dupa devitalizare;
(pag. 435)
9
(pag. 459)
14 Sistemele intracoronare:
(pag. 437)
10
(pag. 460)
15 Sistemele pericoronare:
A. au dezavantajul ca nu refac rapoartele ocluzale;
B. permit inlocuirea dintilor lipsa
C. permit protejarea papilei gingivale
(pag. 460)
16 Imobilizarea permanenta:
(pag. 438-439)
11 Imoilizarea temporara a dintilor parodontotici
poate fi:
A. continua;
B. discontinua;
D. semipermanenta
(pag. 460)
(pag. 441-442)
(pag. 466)
(pag. 437)
19 Pentru a obtine economie de forta si
rezistenta maxima in imobilizarea dintilor
parodontotici:
A. Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze
cat mai aproape de marginea incizala sau
suprafata ocluzala
B. Fixarea dintilor trebuie sa se faca la extremitatea
bratului fortei cu cea mai mare lungime
C. Fixarea dintilor trebuie sa se faca cat mai
aproape de axul de rotatie al dintilor
D. Angrenarea dintilor trebuie sa se faca cat mai
departe de marginea incizala sau suprafata
ocluzala
(pag. 431)
*4
(pag. 475)
A. poate fi preventiv;
C. poate fi curativ;
(pag. 466)
(pag. 473)
(pag. 475-476)
A. reechilibrare ocluzala;
B. debridare gingivala, detartraj;
B. premolarizare;
E. bioterapie de reactivare;
(pag. 472)
15 Parodontita marginala agresiva, rapid
progresiva, are urmatoarele etape de
tratament:
A. debridare gingivala, detartraj;
B. operatia cu lambou repozitionat apical;
C. tratament antimicrobian local si general in
formele profunde si rebele;
C. amputatie radiculara;
D. chiuretaj subgingival;
E. gingivectomie;
(pag. 476)
19 Tratamentele care pot fi efectuate in cazul
expunerii de grad III si IV a bifurcaiilor si
trifurcatiilor dintilor laterali, sunt urmatoarele:
A. biostimulare, bioreactivare;
B. chiuretaj in camp inchis;
C. premolarizare;
E. tratament chiurgical;
E. extractie;
(pag. 472-473)
(pag. 477)
D. amputatie radiculara;
Tema nr. 51
Ocluzia dentara
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 25-76
*1
(pag. 469-470)
A. Planul Dreyfus
B. Planul facial
C. Planul Camper
D. Planul Mc Namara
E. Planul Simon
(pag. 28)
*2
A. Prostion
B. Punctul Xi
C. Sellae
D. Gnation
E. Infradentale
(pag. 29)
*3
(pag. 58)
(pag. 470)
A. Planul Camper
B. Planul bazal mandibular
C. Planul Simon
D. Planul Dreyfus
E. Planul Frankfurt
(pag. 28)
*5
A. Long centric
B. Freeway space
C. Wide centric
D. Point centric
E. Freedom centric
(pag. 44)
7
A. Planul Frankfurt
B. Planul Camper
E. Planul Mc Namara
(pag. 28)
A. Determinantul anterior
B. Determinantul mezial
C. Determinantul funcional
D. Determinantul distal
E. Determinantul posterior
(pag. 30)
B. Caracterul respiraiei
(pag. 36)
(pag. 45)
B. Ligamentul medial
C. Ligamentul pterigoidian
D. Ligamentul sfenomandibular
E. Ligamentul stilomandibular
(pag. 37)
(pag. 105)
*2
(pag. 106-107)
E. Prezenta edentatiilor
A. Uzurii excentrice
(pag. 36)
B. Uzurii polimorfe
C. Deschiderii camerei pulpare
D. Variaiilor stimulilor termici
E. Variaiilor stimulilor chimici
(pag. 111)
A. Uzurii dentare
B. Retraciei gingivale
C. Depunerii de dentin de reacie
D. Stimulilor termici rece-cald
E. Stimulilor chimici dulce-acru
(pag. 111)
(pag. 106)
A. Spasme musculare
D. Durere localizat
(pag. 114)
(pag. 108)
(pag. 116)
(pag. 111)
(pag. 118)
(pag. 77)
17 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptome
musculo-scheletale:
C. Sinuzite recurente
(pag. 118)
A. Dureri faringiene
B. Sinuzite recurente
C. Transpiraii nocturne
(pag. 79)
B. Radiografii de ATM
(pag. 79)
B. Reduce miorelaxarea
E. Induce miorelaxare
E. Stabilizarea articular
(pag. 100)
(pag. 100-101)
21 Eficacitatea clinic a gutierelor n disfuncia
craniomandibular se manifest n special
asupra simptomatologiei uoare sau
moderate i ndeosebi asupra durerii prin:
A. Modificarea relaiilor menisc-cavitate glenoid
B. Protecia dinilor
C. Redistribuirea forelor ocluzale
D. Relaxarea muscular
E. Reducerea bruxismului
(pag. 101)
22 Terapia ocluzal n cadrul tratamentului
sindromului disfuncional craniomandibular
include urmtoarele metode de tratament:
A. Ajustarea ocluzal prin lefuirea selectiv
B. Terapia restaurativ
C. Terapia ortodontic
D. Terapia ortognat
E. Terapia parodontala
(pag. 102)
23 Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n
considerare n urmtoarele circumstane:
A. Dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne
instabil i neconfortabil
D. Se aplic profilactic
(pag. 102)
(pag. 79-80)
B. Sinuzite recurente
Tema nr. 53
Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale
coronare si edentatia partial redusa
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 147-169
*1
*5
A. Leonardo da Vinci
B. Boianov
C. Ramfjord
D. Willis
E. Appenrodt
(pag. 168)
*2
A. Homotropismul linguo-mandibular
(pag. 148)
B. Landa
C. Boianov
D. Leonardo da Vinci
E. Appenrodt
(pag. 168)
*3
A. Dawson
B. Compresiune pe menton
C. Leonardo da Vinci
D. Manevra condilian
E. Jankelson
(pag. 168)
*4
(pag. 149)
(pag. 157)
(pag. 150)
C. Bruxism
D. Creste exostotice
E. Creste exostotice
(pag. 150)
B. Insuficien parodontal
C. Procese de distrucie desmo-osoas prin
extinderea inflamaiilor gingivale la suportul osos
i ligamentar
D. Modificri fizico-chimice locale datorit utilizrii
contraceptivelor orale sau a altor terapii cu
hormoni
E. Sarcin
(pag. 158)
Pag. 131 din 183
(pag. 163)
C. Sa fie punctiforme
A. S fie punctiforme
B. S fie de tip cuspid-cuspid
C. S se realizeze ntre suprafee netede i convexe
D. S fie multiple
A. Boianov
E. S fie stabile
B. Willis
(pag. 166)
C. Landa
D. Jankelson
E. Dawson
(pag. 168)
24 In care din urmatoarele situatii clinice,
amplitudinea spatiului protetic potential este
marita:
A. Versii sau migrari corporeale ale dintilor limitrofi
spre bresa edentata
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii
vecini sau alte spatii edentate
C. Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin
obturatii debordante sau tratamente protetice
necorespunzator realizate
D. Versii ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii
vecini sau alte spatii edentate
E. Modificari de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distructie coronara
(pag. 149)
Tema nr. 54
Principiile de tratament in restaurarile unidentare si
prin punti dentare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 500-540
*1
*5
Profilaxia secundara:
A. protezarea provizorie
(pag. 507)
(pag. 500-503)
*2
A. morfologia dento-parodontala
(pag. 500-501)
E. vitalitatea dintilor
(pag. 516-519)
*3
A. principiul curativ
B. principiul biologic
C. principiul biomecanic
D. principiul echilibrarii dinamice
E. principiul homeostazic
(pag. 500)
Profilaxia locala:
13 Indicii biomecanici:
A. se aplica la dintii cu implantare parodontala
deficitara
B. se aplica la dintii cu implantare parodontala
normala si ocluzie echilibrata
C. nu sunt influentati de morfologia dentara
D. sunt influentati de prezenta dintilor antagonisti
E. valorile lor se exprima in mm2
(pag. 522-523)
14 Legea lui Ante:
A. apreciaza posibiltatile de solicitare a dintilor stalpi
B. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mica decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
C. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mare decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
D. un dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes daca
dintii vecini sunt sanatosi
(pag. 509-510)
(pag. 524)
(pag. 510)
(pag. 531)
16 Axul de insertie al puntilor dentare:
A. nu conditioneaza realizarea elementelor de
agregare
(pag. 513)
17 Principiul homeostazic:
A. trebuie privit sub aspect morfologic si functional
B. diagnosticul corect al integritatii homeostazice se
face pe baza cunoasterii parametrilor normali ai
sistemului stomatognat
C. tesutul parodontal este un factor intrasistemic al
homeostaziei
D. Forte transversale
(pag. 513)
(pag. 534-535)
E. Forte radiare
A. Nanism dentar
B. Distrofii,displazii
C. Ocluzie adnc traumatizant
D. Fracturi dentare n 1/3 incizal
E. Carii clasa a IV a Black
(pag. 190)
*2
A. Discromii,distrofii,displazii
B. Fluoroza
C. Abrazii avansate
C. Vrsta
D. Dinii hipoplazici sau decalcifiai
E. Dinii depulpai
(pag. 222-223)
(pag. 190)
*3
C. n ocluzii adnci
A. Luciului permanent
B. Transluciditii
C. Iluziei optice
(pag. 229)
D. Nuanei coloristice
*5
E. Stabilitii cromatice
(pag. 209)
10 Indicaiile coroanei integral ceramice sunt :
A. Exigene estetice deosebite
B. Dini ce prezint leziuni extinse la nivelul feelor
proximale i/sau vestibulare
C. Ocluzie favorabil cu contacte dento-dentare
realizate n treimea medie a feei orale a
incisivilor superiori
D. Coroane provizorii
E. Solicitri ocluzale nefavorabile
(pag. 216-217)
A. Ieftine
B. Tehnologie simpl de realizare
C. Se pot aplica pe preparri fr prag
D. Sunt placofile
E. Elasticitate mare
(pag. 217)
(pag. 222-223)
(pag. 257+258)
18
(pag. 222)
D. Rdcini scurte
E. Fracturi radiculare
(pag. 257+258)
D. n ocluzii adnci
(pag. 229)
(pag. 217)
A. Caria secundar
B. Decimentarea
(pag. 241)
C. Fractura dintelui
D. Mortificri pulpare
E. Fractura radicular
A. Galvanizarea
(pag. 189)
B. Sinterizarea
*2
Intermediarii in semisa:
A. Procera
B. Dicor
C. Cerapearl Express
D. Targis-Vectris
E. Precident
(pag. 442)
*5
Intermediarii metalo-ceramici:
A. integral metalice
B. mixte, dintr-un singur material
C. prin turnare
D. prin turnare si polimerizare
E. intramucoase
(pag. 438-439)
B. sa fie estetici
(pag. 479)
(pag. 452)
7
(pag. 435)
(pag. 460)
8
A. turnare si coacere
B. turnare si polimerizare
C. electroeroziune
D. turnare computerizata
A. dinti stalpi
B. intermediari
C. elemente de agregare
D. corp de punte
E. coroane de acoperire
(pag. 437)
14 Intermediarii micsti:
(pag. 439)
(pag. 443-444)
15 Intermediarii in sa:
A. au un design foarte asemanator cu al dintilor
naturali
B. realizeaza un contact larg cu creasta edentata
C. nu oblitereza ambrazurile vestibulare si proximale
D. sunt usor de igienizat
E. se indica in special in zona frontala
(pag. 457-458)
Tema nr. 57
Etape ale terapiei prin punti dentare: amprentarea
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 630-690
*1
A. fluiditate
B. plasticitate
C. fidelitate
D. elasticitate
E. stabilitate dimensionala
(pag. 640)
*2
*5
C. manipulare facila
D. pretul de cost
E. toate de mai sus
(pag. 640)
*3
(pag. 633-634)
(pag. 669-670)
(pag. 638)
10 Materialele de amprenta pot fi clasificate in:
A. rigide ireversibile
B. semirigide ireversibile
C. termoplastice
D. elastice reversibile
E. elastice ireversibile (hidrocoloizi agar-agar)
(pag. 640)
11 Polieterii au urmatoarele proprietati:
A. sunt materiale hidrofobe
B. sunt materiale hidrofile
C. vascozitatea lor creste rapid
D. vascozitatea lor creste lent, datorita reactiei de
polimerizare
(pag. 643)
(pag. 671-672)
17 Dezinfectia amprentelor:
A. compas
B. leucoplast
C. portamprenta individuala
D. a,c
E. a,b,c
(pag. 653)
(pag. 676-677)
C. Toleran la umiditate
(pag. 645-646)
26 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
obiective ale amprentei n protetica fix:
A. Redarea ct mai fidel a formei, detaliilor i
dimensiunilor preparaiei
B. Preluarea i redarea parial a rapoartelor
preparaiei cu parodoniul marginal
C. nregistrarea i redarea ct mai corect a
reliefului dinilor antagoniti
(pag. 645-646)
29 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
exigene privind alegerea materialului din
care se va confeciona lingura individual de
amprent n protetica fix:
A. Stabilitatea formei att la aer ct i n mediu
umed
B. Modul de elasticitate sczut
C. Rezisten la umiditate
(pag. 636)
(pag. 664-665)
D. Rezisten la umiditate
A. Alginate
C. Dozajul catalizatorului
B. Polisulfuri
D. Malaxarea
C. Materiale bucoplastice
E. Vscozitatea
D. Polimeri acrilici
(pag. 647)
E. Polieteri
(pag. 640)
34 Care din urmtoarele materiale de amprent
fac parte din gupa materialelor rigide
reversibile utilizate n protetica fix:
A. Arcadele antagoniste
B. Modelele de studiu i documentare
A. Compounduri Stents
B. Polimeri acrilici
C. Materiale bucoplastice
D. Siliconi
(pag. 653)
E. Gutaperca
(pag. 640)
35 Care din urmtoarele afirmaii constituie
reguli n amprentarea cu hidrocoloizi
ireversibili(alginate):
A. Masurarea distanei dintre cele dou puncte
ectomolare superioare sau inferioare
B. Utilizarea unei linguri de amprent prevzut cu
retenii
C. Gabaritul transversal al portamprentei depete
cu 3mm de fiecare parte distana masurat intre
cele dou puncte ectomolare
D. pozitia de postur
(pag. 709)
*2
A. metoda Wild
B. metoda Leonardo Da Vinci modificat
C. metoda Willis
D. metoda Swenson
E. metoda Boianov
(pag. 699)
*3
A. frontal
B. dentar
C. labial
D. temporal
E. osos
(pag. 695)
(pag. 709)
*5
(pag. 703)
10 Relatia centric:
A. cuspizii de sprijin
B. planul de ocluzie
C. dimensiunea vertical de ocluzie
D. ghidajul anterior
E. spatiul minim de vorbire
(pag. 710)
(pag. 707)
A. localizate precis
(pag. 710)
B. stabile
B. metoda Boianov
(pag. 739)
C. metoda Robinson
A. metoda Wild
D. metoda Silverman
E. metoda Willis
A. ariile ocluzale
(pag. 698)
B. determinantul functional
C. Factorul nervos
A. Factorul muscular
B. Metoda Wild
C. Metoda Silverman
D. Metoda Landa
E. Metoda Robinson
(pag. 699)
32 Parametrii ocluzali sunt reprezentati de :
A. Ariile ocluzale
B. Cuspizii de sprijin
C. Cuspizii de ghidaj
D. Panta tuberculului articular
E. Ghidajul anterior
(pag. 710)
E. Factorul nervos
(pag. 692)
A. O poziie de referin
B. O poziie de obinuin
C. O poziie de comfort
D. O intercuspidare maxim obinut n condiii de
dezvoltare anormal a sistemului stomatognat
care conduce mandibula n poziie excentric
fa de craniu
E. O poziie de convenien
(pag. 713)
34 Curba de ocluzie sagital (curba Spee):
A. Rezult din unirea vrfurilor cuspizilor vestibulari
ai dinilor laterali
B. Este convex la maxilar
C. Este concav la mandibul
B. Metoda Swenson
C. Metoda Silvermann
D. Metoda Wright
(pag. 711)
(pag. 697)
30 Metodele antropometrice fr repere
preextracionale utilizate pentru
determinarea dimensiunii verticale a etajului
inferior sunt:
A. Metoda Swenson
B. Metoda Leonardo da Vinci
C. Metoda Boianov
D. Metoda Willis
E. Metoda Wright
(pag. 698)
D. Autoocluzorul Lende
E. Centrocordul Optow
(pag. 708)
C. Reperul tegumentar
D. Reperul osos
E. Reperul dentar
C. Metoda deglutitiei
(pag. 695)
(pag. 705-707)
42 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
caracteristici ale determinarii relatiei centrice
prin metoda inscrierii grafice in cadrul
terapiei protetice prin punti dentare:
A. Se inregistreaza traiectoria de miscare
mandibulara prin miscari test de propulsie
(protruzie) si lateralitate dreapta-stanga
B. Din inscriere rezulta un unghi de 120 de grade
numit si arc gotic
(pag. 703)
(pag. 743)
Tema nr. 59
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala
si edentatia totala
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 32-83
*1
*5
A. Ney si Bowmann
B. punga Eisenring
C. punga lui Fisch
D. zona Ah
E. Fibonacci
(pag. 45)
6
A. dezvoltarea muschiului
B. consistenta
C. temperatura
D. tonicitatea
(pag. 38)
E. sensibilitatea
8
(pag. 46-48)
*3
A. Monson si Villain
B. Spee - Balkwill
C. Dawson
D. Ramfjord
E. Jankelson
(pag. 58)
*4
A. planul Dreyfus
B. planul Simon
C. planul Camper
D. planul palatin
A. integritatea osoas
B. tonicitatea
C. denivelrile n treapt
D. eventualele deformri
E. consistent
(pag. 40)
9
E. planul de ocluzie
(pag. 75)
B. artrografia temporomandibular
C. cineradiografia
E. computer - tomografia
(pag. 44)
(pag. 68-70)
A. mecanici
B. chimici
C. electrici
D. biologici
E. functionali
(pag. 47)
12 Mobilitatea dentar prezint urmtoarele
caracteristici:
A. poate fi nregistrat prin testul de percutie
B. poate fi tranzitorie
C. poate fi de cauz protetic
D. nu poate fi de cauz protetic
E. poate aprea ca urmare a unor tratamente
ortodontice
(pag. 51)
13 Unittile odonto - parodontale restante pot fi
investigate paraclinic prin:
A. indicele parodontal Ramfjord
B. indicele de plac Silness si Loe
C. studiul de model
D. sistemul diagnodent
E. indicele de mobilitate dentar
(pag. 64, 67, 68)
14 Principalele obiective vizate de ctre
radiografia retro - dento - alveolar sunt:
A. evidentierea aspectului laminei dura
B. analizarea rapoartelor existente ntre
componentele masivului cervico-facial
C. necroza de colicvatie
(pag. 61-62)
(pag. 48)
Tema nr. 60
Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente
componente
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 84-104
*1
E. Mentonier
(pag. 40)
(pag. 51)
*4
A. croetul Ackers;
B. croetul Bonwill;
C. croetel Roach;
D. croete simple acrilice dentare;
E. croetele Ney.
(pag. 94)
*5
(pag. 88)
(pag. 94)
(pag. 94)
(pag. 97)
(pag. 99)
(pag. 100)
B. sunt flexibile;
C. se fractureaz uor;
(pag. 96)
(pag. 94)
Tema nr. 61
Elemente structurale ale protezelor partiale
scheletate
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 116-199
*1
A. edentaia de clasa I;
B. edentaia de clasa a II-a;
C. edentaia de clasa a III-a;
D. edentaia de clasa aIV-a;
E. bara lingual se plaseaz la distan de versantul
lingual al crestei alveolare.
(pag. 118)
*2
A. conectorii principali;
B. croetele;
C. elementele de agregare;
D. conectorii secundari;
E. eile protetice.
(pag. 116)
*4
*5
(pag. 147)
(pag. 139)
12 Croetul Ney numrul 2:
A. este derivat din croetul T al lui Roach;
B. se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 opus liniei
ghid nr. 1;
C. este indicat pe dini tronconici;
D. se aplic n special pe molari i canini, la care
linia ghid este foarte nalt pe o fa i cobort
pe cealalt;
E. este utilizat n special pe molarul 2 ce
delimiteaz distal edentaia.
(pag. 140)
13 Sistemul Roach:
A. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
bar;
B. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
divizate;
C. braele divizate i confer rigiditate;
D. cuprinde o categorie de croete avnd formula
memotehnic C,L,U,S,T,I,R
E. utilizeaz ca zone retentive suprafeele laterale,
vestibulare i orale ale dintelui suport.
(pag. 142)
(pag. 164)
E. sunt laborioase.
(pag. 152)
(pag. 146)
Tema nr. 62
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 201-229
*1
(pag. 205)
*3
*5
C. fore de congruen
(pag. 216)
A. dinilor naturali
A. micarea de ridicare
B. micarea de coborre
C. micarea de basculare
E. ligamentului pterigo-mandibular.
E. micarea de ndoire.
(pag. 217)
(pag. 222)
(pag. 217)
15 Forele de presiune masticatorii tind s:
A. s fixeze proteza pe cmpul protetic
B. tuberculul piriform
D. coroane telescopice
(pag. 218)
E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 221)
* 21 Forta rezultanta obtinuta prin compunerea
unor forte de acelasi sens si directie ce
actioneaza asupra unei proteze partiale
scheletate se caracterizeaza prin:
A. Directie si sens opus fortelor care o compun
B. Directie si sens perpendicular pe directia fortelor
care o compun
C. Aceeasi directie si sens cu fortele care o compun
(pag. 218)
(pag. 206)
22 In terapia prin proteze partiale scheletate,
fortele active care apar in mecanismul
masticatiei au urmatoarele caracteristici:
A. Se datoreaza osului alveolar edentat
B. Sunt generate de musculatura activa
(pag. 219)
A. materiale rigide
B. materiale decorative
C. materiale semirigide
E. materiale elatice.
(pag. 287)
D. materiale solide
(pag. 285)
(pag. 291)
A. abloane de ocluzie
A. teste de postur
B. teste fonetice
C. teste de masticaie
D. teste de deglutiie
E. teste de mobilitate.
(pag. 281)
(pag. 287)
9
(pag. 284)
(pag. 282)
(pag. 284)
(pag. 282)
C. prin sinterizare
A. Fonetice
B. De masticatie
C. De deglutitie
(pag. 283)
D. Unimaxilare
E. Globale
(pag. 284)
Tema nr. 64
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 295-308
*1
D. Portamprenta de compresiune
E. Portamprenta de dezinsertie
(pag. 295)
(pag. 279-280)
*2
A. relaia centric
B. amprentarea preliminar
B. relaia de postur
D. micarea Bennett
E. poziia de cap la cap protruzie.
(pag. 295)
7
(pag. 296)
*4
C. metoda deglutiiei
D. manevra Nelaton
(pag. 306)
(pag. 306)
*5
*4
(pag. 304-305)
(pag. 467)
Tema nr. 65
Etape ale terapiei prin proteze totale: amprentarea
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 465-544
*1
*5
A. tuberculul piriform
B. papila incisiv
C. linia oblic extern
D. frenul lingual
E. muchiul milohioidian.
(pag. 481)
6
A. asigurarea sprijinului
B. asigurarea reteniei
(pag. 470)
*2
B. ligamentului pterigo-maxilar
C. retromilohioidian
D. lingual central
E. maxilar posterioar.
(pag. 514)
*3
(pag. 470)
8
A. foveele palatine
(pag. 506)
B. papila incisiv
C. frenul lingual
D. ligamentul pterigomaxilar
E. tuberculii priformi.
(pag. 481)
Pag. 169 din 183
A. tuberozitatea maxilar
B. tuberculii piriformi
C. muchiul milohioidian
D. linia oblic extern
E. spaiul retromilohioidian.
(pag. 481-482)
10 Evitarea reflexului de vom n timpul
amprentrii cmpului protetic edentat total
se poate face prin
(pag. 502)
(pag. 489)
A. zona retromilohioidian
(pag. 504)
C. tuberculul piriform
D. depresiunea creat de muchiul milohioidian
contractat
E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 481)
12 Criteriile generale pe care trebuie s le
ndeplineasc portamprentele individuale
sunt
(pag. 510-511)
C. umezirea buzelor
D. pronunarea fonemei Ah
E. manevra Valsalva
(pag. 513-514)
A. deglutiia
B. mimarea fluieratului
C. mimarea sursului forat
(pag. 474-475)
23 Obiectivele generale ale amprentarii finale in
edentatia totala sunt reprezentate de
rezolvarea problemelor de:
D. umezirea buzelor
A. Mentinere
E. pacientul tuete.
B. Stabilitate
(pag. 513-515)
C. Fizionomie
D. Fonatie
E. Extindere minima a bazei protezei totale
(pag. 502)
Tema nr. 66
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea
relatiilor intermaxilare
A. planul Camper
B. linia bipupilar
C. planul bazal mandibular
D. planul Frankfurt
E. planul facial
(pag. 551)
*2
A. planul facial
B. planul orbito-frontal
C. planul Camper
E. planul naso-frontal
(pag. 551)
D. planul bipupilar
*3
A. plcua Fox
B. ocluzorul
D. ocluzometrul Willis
E. rigla Gyzy.
(pag. 551)
D. metoda Boianov
*4
A. segmentul nasion-subnazale
B. segmentul Ala- Tragus
E. metoda Willis
(pag. 544)
9
D. segmentul ophrion-subnazale
E. segmentul gonion-gnation.
C. metoda Silvermann
(pag. 555)
*5
E. metoda Boianov.
(pag. 555)
10 Metodele funcionale de determinare a
dimensiunii verticale de ocluzie sunt
A. metoda Wild utilizeaz teste fonetice care
conin fonema "me"
B. metoda Silvermann utilizeaz teste fonetice
care conin fonema "esse"
C. metoda Robinson utilizeaz teste fonetice care
conin fonemele "fe", "ve" plasate la sfritul
cuvintelor
D. metoda Wright
E. metoda Willis.
(pag. 556)
11 n cadrul trrapiei prin proteze totale,
metodele simple de determinare a relaiei
centrice sunt
A. manevra condilian
C. centrocordul Optow
(pag. 550)
D. metoda Patterson
(pag. 558-559)
A. ophrion
B. nasion
C. subnazale
D. gnation
E. gonion.
(pag. 552)
C. linia incisivilor
D. linia sursului
E. linia orbitale-porion.
(pag. 563)
(pag. 557-558)
Tema nr. 67
Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba
machetelor
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 568-582
*1
(pag. 559)
*3
(pag. 571-572)
(pag. 570)
*5
B. facies crispat
E. facies imbatranit
(pag. 576)
(pag. 571)
6
(pag. 575)
11 La controlul ocluzorului si al machetelor
protezelor totale se verifica:
A. absenta jocului in balama
B. pe ocluzor sa fie trasata curbura sagitala
C. pe modele sa fie trasata linia planului de ocluzie
D. contrapiulita sa nu fie fixata
E. pe modele sa fie trasate liniile caninilor
(pag. 568)
(pag. 569)
(pag. 577-578)
A. tuberculul piriform
B. sutura intermaxilara
C. papila incisiva
D. exostozele
(pag. 569)
14 Ce obiective se urmaresc la controlul
machetelor protezelor totale?
A. macheta sa aiba mentienere minima
B. lipsa miscarilor de basculare la presiuni
alternative pe zonele laterale
C. extinderea marginilor machetelor se verifica cu
gura deshisa maxim
D. la miscarile functionale machetele nu vor fi
mobilizate
E. baza machetei nu se va extinde la nivelul zonei
de inchidere palatinala posterioara
(pag. 570)
15 La controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale se urmareste:
A. sa respecte limitele functionale ale campului
protetic
B. versantul vestibular sa fie concav
C. versantul lingual al machetei inferioare modelat
concav
(pag. 581)
18 Ce reguli se respecta cand se graveaza
modelul pentru proteza totala?
A. gravarea se face de catre tehnician
B. profunzimea sa fie de 2/3 din depresibilitatea
tesuturilor
C. profunzimea s fie mai mare pentru vlurile
palatine vertical
D. profunzimea s fie mai mare pentru vlurile
palatine orizontale
E. gravarea se face pe modelul functional
(pag. 580-581)
19 Ce reguli trebuie respectate atunci cand se
foliaza modelul preliminar pentru proteza
totala?
A. zonele foliate sunt stabilite de catre medic
B. grosimea zonelor foliate variaza intre 0,25 si 1
mm
C. tehnicianul va hasura pe model zonele foliate
(pag. 570-571)
(pag. 581)
(pag. 573)
(pag. 586)
*4
A. erori de amprentare
(pag. 588)
(pag. 585)
*5
(pag. 586-587)
B. supraextinderea marginilor
D. supreaextensia marginilor
(pag. 583)
A. masticatie dificila
D. dificultati in vorbire
(pag. 586)
(pag. 592)
(pag. 588)
(pag. 590)
A. erori de amprentare
B. atrofia exagerata a crestei alveolare
A. torusul-mandibular
(pag. 588)
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 583)
* 21 Care din urmatorii factori reprezinta cauza
bascularii transversale a protezei totale
mandibulare:
A. Rezilienta scazuta a mucoasei fixe
B. Montarea dintilor laterali in afara crestei edentate
C. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
edentate
D. Extinderea corecta a protezei pe tuberculul
piriform pana la limita insertiei ligamentului
pterigo-mandibular
E. Extinderea corecta a protezei pe tuberculul
piriform pe cele 2/3 anterioare ale acestuia
(pag. 586)
22 Cauzele bascularii transversale dupa
aplicarea protezei totale maxilare pot fi:
A. Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
(pag. 591-592)
*4
A. diabetul zaharat
B. arterioscreloza
C. hemopatiile
D. autocuratirea
A. hipertrofii
B. franjuri
C. leziuni eritematoase
D. eroziuni
E. ulceratii
(pag. 598)
*5
A. hipertrofica
B. hiperplazica
C. pseudomembranoasa
D. forma localizata
E. forma familiala
(pag. 599)
6
A. diabetul zaharat
E. inaintarea in varsta
(pag. 593)
C. bolile vasculare
*2
A. eroziuni in situ
B. alergice
D. inaintarea in varsta
E. autocuratire
(pag. 593)
7
C. ulceratii de decubit
D. leziuni elitemato-conjuctive
A. hemopatiile
E. hipertrofii
B. autocuratirea
(pag. 595)
*3
A. cloramina 5
B. permanganat de potasiu 2 %
C. colutorii cu fenergan 110 mg si glicerina 30 gr
D. cloramina 3
E. cloramina 4
(pag. 596)
D. microporozitatiile acrilatului
E. imperfectiunile de executie a protezei
(pag. 593)
8
A. teoria chimicotoxica
B. teoria fragilitatii capilare
C. teoria chimica
D. teoria mecanica
E. teoria bacteriotoxica
(pag. 594)
A. alergice
B. eroziuni in situ
A. varsta
D. ulceratii de decubit
E. hiperplazii
(pag. 595)
10 Dintre zonele unde apar eroziunile marginale
care sunt cele mai frecvente localizari?
A. linia oblica interna, mai ales in zona ei
posterioara
A. atrofica
B. hipertrofica
C. forme localizate
D. familiala
(pag. 595)
E. sindroame-asociate
(pag. 600)
Tema nr. 70
Reoptimizarea protezelor mobile
A. DVO supraevaluata
B. frecvent diskeratoza
(pag. 597)
(pag. 693)
*2
A. 0,5 mm
B. 2 mm
D. anemii
C. 0,5-1 mm
E. diabet
D. 1,5 mm
(pag. 597)
E. 0,7 mm
(pag. 694)
*3
B. DVO supraevaluata
(pag. 698)
(pag. 693)
*4
B. masticatie dificila
C. leziuni de decubit
(pag. 693)
(pag. 698)
(pag. 703)
(pag. 701)
(pag. 695)