FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

PITETI

VALORIFICAREA POTENIALULUI
TURISTIC AL ZONEI TURISTICE
BOTOSANI

Specializare: E.C.T.S.
Anul de studiu: II
Domeniu de studiu: Economia turismului
Studeni : Ene Constantin Bogdan,
Moldoveanu Florin,
Neagu Gabriel,
Petre Alexandru

VALORIFICAREA POTENIALULUI TURISTIC AL ZONEI

TURISTICE BOTOSANI
1. Prezentarea generala a zonei
Municipiul Botosani
Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat n Cmpia Moldovei, avnd o
populatie n jur de 129000 de locuitori.
Localitatea este mentionata pentru prima oara n Letopisetul cronicarului Grigore Ureche n
descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea trgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la
raspntie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele
Hauseatice de la Marea Baltica.
Asezarea geografica
Populatia
Dintre cei 412626 locuitori ai judetului (dupa recensamntul efectuat n anul 2011), 40,7%
locuiesc n mediul urban si 244687 59,3% n mediul rural.
Structura etnica, conform ultimului recensamnt, este formata din: romni, rromi, rusilipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.
Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind mpartit ntre alte
culte.
Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se ncadreaza la limita dintre judetele mici si
mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al
judetului. Judetul Botosani, regiunea cuprinsa ntre Siret si Prut, avnd o suprafata de 4.986 km2
(2,1% din teritoriul tarii) este situat n partea de nord-est a Romniei, nvecinndu-se la sud cu
judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.
Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si
Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.
Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat n sudul acestuia. Resedinta de
judet se nscrie n istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda
semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor
meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului ncepe din
vremuri ndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat n documente, pentru
prima oara, n anul 1439, vechimea sa fiind nsa mult mai mare. Din trgul Botosaniului au purces
nenumarate acte si hrisoave purtnd pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru
Lapusneanu, Eremia Movila si altii.
Totodata el este cunoscut n ntreaga tara pentru personalitatile nascute aici.
Caile de acces
Transportul n judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe
drumuri publice. Lungimea cailor ferate nsumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si
deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din
care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.
Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la
Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stnca-Costesti.
Accesul spre Botosani dinspre judetele limitrofe se realizeaza conform hartii prezentate n
anexa 1, astfel: legatura cu centrele studentesti Iasi si Suceava se face prin drumul european (DE)
58, iar cu orasele intrajudetene, respectiv Dorohoi, Saveni, se face prin drumul national ( DN) 29.

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Resurse turistice naturale :
Relieful. Teritoriul judetului, cuprins n ntregime n zona de dealuri a Moldovei de Nord,
prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai nalte la vest si n sectorul
nordic al Cmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei.
Ca altitudini absolute, relieful variaza ntre 587m n zona Dealu Mare Tudora si 54 m n lunca
Prutului.
Relieful este n cea mai mare parte putin proeminent, reprezentnd vai largi, platforme netede
si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarm al frumusetii blnde, ale
unei naturi trainice si prietenoase, etalnd o netulburata armonie
Reteaua hidrografica a judetului este pusa n evidenta de rurile Prut, Siret si Jijia,
mpreuna cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut
la est si Siret la vest, Baseu si Jijia n centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce
formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinnd crearea
artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa,
piscicultura. Iazurile judetului, n numar de 148, nsumeaza o suprafata de 3.600 ha. n zona StncaCostesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizndu-se una din cele mai mari
acumulari de apa din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o
lungime de 70 km. Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani
(440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havrna;
Clima. Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est,
fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului
continental excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul
continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa dect n restul tarii ( 8- 9
0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu
vnturi predominante din nord - vest si sud - vest. Media anuala a temperaturii este n aceasta zona
de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.
Flora si fauna. Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi
specii de foioase ca fagul si stejarul. n zona de cmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul
precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de
cmp, mistreti, care permit practicarea vnatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla,
sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat n iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti:
biban, crap, mreana, somn, etc...
Rezervatii si monumente ale naturii:
Stanca - Stefanesti ( lnga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lnga Vorona);
padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie ntinsa pe o suprafata de 117
ha, localizata n regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m,
prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta
foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene.
rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat
n calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi
egalata numai de zonele muntoase nalte;
fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;
arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

 padurea Tudora cu rezervatia de tisa

Resurse turistice antropice :
Edificii religioase
Privit de pe dealurile din mprejurimi, n special de calatorii straini, unul din aspectele ce
surprindea era numarul mare de clopotnite ce se naltau deasupra caselor. De aceea a fost numit
,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns n anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, doua
armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost
construite si ntretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din
municipiul Botosani sunt:
Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si
Sfnt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Pictura interioara, de mare
valoare, dateaza din secolul al XV-lea , pastrndu-se partial. Biserica a fost amplasata ntr
-o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile
orasului. Din acest motiv cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri
si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este
realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente
cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce nconjoara
manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfnt maretia de
odinioara.
Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului
Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, n
forma de cruce cu un turnulet la mijloc. Prima clopotnita zidita separat de biserica s-a
ruinat, apoi s-a construit alta, lipita de biserica. si aceasta a fost nsa ruinata lasnd loc
alteia care exista si astazi. n vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, n calitate de
ctitori, mai multe persoane printe care Ioan Mihai Racovita, Roxana Doamna, Anastasia
Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legata de una dintre
pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfntul Gheorghe calare, omornd un balaur. Acest
sfnt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea Zilele Orasului se
tin ntotdeauna n preajma sarbatorii Sfntului Gheorghe.
Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, avnd pictura interioara
refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia
poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica,
aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.
Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, si are nceputurile in anul 1778 ca biserica a Breslei
Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila
valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri
noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari si
mai ncapatoare din oras.A fost finalizata n aproximativ cinci ani de zile. Clopotnita,
construita n 1809, fiind solida, a ramas lipita de noua biserica, adaugndui-se un etaj. n
1878, marele vornic Iordache Ciolac a nzestrat biserica cu o catapeteasma noua, a zugravit
interiorul si a facut argintariile.
Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la
mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume
"Augustus Treboniu Laurian". Prima mentiune documentara legata de existenta catolicilor
n botosani s-a gasit ntr-o veche mitrica a parohiei din Horlesti, din care reiese ca la 8
decembrie 1781 a avut loc un botez n ,,Butuszan ,,. n aceeasi mitrica se gaseste
mentiunea ca, n anul 1748, s-a nfiintat parohia catolica din Botosani.Deoarece printre
catolicii botosaneni se gaseau multi veniti din Polonia, un preot polon, Cajetanus, a
ncercat, la nceputul secolului al XIX-lea sa construiasca o biserica, dar fara rezultat.
Dintr-o scrisoare ramasa de la episcopul Paul Sardi, din Iasi, reiese ca n acel an biserica

era n constructie.Dupa anul 1872 s-a marit prin ridicarea a doua nave laterale si adaptarea
ei la stilul gotic datorita cresterii populatiei de religie catolica.
Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost naltata pe locul unei
vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond
de carte veche religioasa (scris n limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic.
Pe lnga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca nvata
religia si limba rusa.
Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost ntemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si
numele asezamntului. Aici a fost staretaOlimpiada, una dintre matusile lui Mihai
Eminescu.
Edificii culturale
Botosaniul a fost si ramne un centru al culturii romnesti. Viata culturala a judetului este
puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n.
Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de
personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii romnesti n multe domenii.
Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui
Costache Caragiale n octombrie 1838. n acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari
romnesti n care se vorbea romneste pe scena. n 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie.
Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", nfiintat n 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui
botosanean.
Viata culturala se desfasoara si n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte
de 380.000 de volume.
Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a
nascut luceafarul poeziei romnesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii
romnesti si universale o opera de mare valoare artistica.
Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor,
pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind
vizitatorilor posibilitatea ntlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si
manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dinti compozitii.
Totodata, fotografii si manuscrise ntregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni,
n satul natal.
Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata n una din casele in care s-a
nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua ncaperi ale casei sunt afectate unei expozitii
foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui
Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta
achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datnd din ultimele decenii ale
secoluluii trecut.
Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, nfiintat n octombrie 1995,
adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu,
fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de
familie, decoratii, rednd imaginea unor ncaperi intime matematicianului;
Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului
Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile
artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani,
lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a
poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile
create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota;
Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914,
distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90.
Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost ncununata in anul

2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a
teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele
simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.
Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de
apreciata att in tara ct si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra
- Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul
manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari
botosaneni reprezinta o ncntare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. Odata la doi ani se
organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste ntlnirea la Botosani a
celor mai prestigioase colective de actori papusari att din tara cat si din strainatate;
Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost
construita la sfrsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este
recunoscuta si n afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite
spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al
manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de
prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii romnesti;
Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de
activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cntece populare moldovenesti, romante, etc.
Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi
Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe
plan national si international prin numeroasele premii cstigate;
Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat
sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu,
Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural
artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al Cntului moldovenesc "Satule
mndra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul
folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc
Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub
numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfrsitul
secolului al XIX-lea, mbinnd ntr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele
germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume.
Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere
arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datnd din secolele
XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale
din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice
acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de trgoveti, cu
galerii din stlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlcuri sustinute de console de lemn
profilate.
In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care
mentionam: Casa Antipa, sfrsitul sec XIX; Casa Bolfosu, nceputul sec. XIX; Casa Silion, dateaza
din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfrsitul secolului XVIII in stil eclectic de
influenta germana
Arta populara
Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pna astazi de oameni
harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe n domeniul
arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, n recuzita originala folosita n desfasurarea
unor obiceiuri sau ndeletniciri gospodaresti.
Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta.
Mestesuguri traditionale - singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute
sunt n special scoartele si laicerele.

Olaritul se mai practica n spiritul traditiilor, n localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni.

Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun, cu
decoratiuni.
Obiceiul ncondeierii oualelor se mai pastreaza n localitatea Rogojesti.
Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de
caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. n Vorona
exista cel mai renumit creator de masti populare - Gheorghe ugui.

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale

Municipiul Botosani dispune de o importanta baza de cazare si servire care se
adreseaza att locuitorilor ct si turistilor.
Unitati de cazare
Cazarea turistilor se poate face n cele mai bune conditii n hoteluri dotate
corespunzator, cu personal de serviciu calificat, asigurndu-se toate serviciile de baza si auxiliare.
Cele mai reprezentative hoteluri sunt :
Hotel MARIA 4 *
Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier "Maria", din
strada Unirii nr. 12, vine n ntmpinarea turistilor, aflatori n municipiul si judetul Botosani, de pe
alte coordonate, cu alte rigori, satisfacndu-le pretentii noi, superioare. Complexul Hotelier "Maria"
si trage obrsia din fosta U.C.A. (Unitate de Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R., unitate
datnd din anul 1970. Ulterior, n anul 2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou, devenind,
astfel, Complexul Hotelier "Maria".
Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2
apartamente, n regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, n regim de 4 stele,
acestea din urma arondate spatiului nou. Fara ndoiala, turistii au, din acest punct de vedere, tot
confortul, bucurndu-se de cele mai optime conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se
circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese n saloane si 436 locuri n spatii deschise
(terasa, gradina de vara, club-bazin).
Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata, aducnd cu un veritabil muzeu etnografic n
aer liber, la vremea mustului, calatorul, dar si localnicul se pot nfrupta cu o ulcica de must, cu
mititei, frigarui, crnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradnd o reteta aparte, purtnd amprenta
veche, nu alta dect cea stiuta de patronul - manager Liviu Manole, de la Domnia Sa de-acasa, de la
Rediu, comuna Radauti Prut, de unde se trage, de la parintii si bunicii sai.
Se vede treaba, traditia bucatariei romnesti este pe mini bune, pricepute. Fara discutie,
clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la
ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa
pofta, satisfacnd toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat
faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a
managerului Liviu Manole.
Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De
ce n-am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, avnd, n spate o rara si
veche reteta romneasca.
Hotel BELVEDERE 3* unitate care atrage privirile prin prestanta constructiei si a
personalului. Asigura cazarea turistilor , precum si servirea mesei dispunnd de restaurant,
terasa cu un numar considerabil de locuri.
Hotel RAPSODIA 2*
Complexul hotelier Rapsodia este amplasat n centrul civic al Municipiului Botosani, n
imediata vecinatate a Teatrului Mihai Eminescu, Prefecturii judetului si Primariei Municipiului
Botosani. Una dintre cele mai cunoscute si mai importante unitati de cazare pune la dispozitia

clientilor 25 camere single, 132 camere duble, si 4 camere triple, un restaurant, bar, sauna si salon
de nfrumusetare toate cu dotare corespunzatoare ultimelor reglementari n domeniu.
Hotel TEX-CLUB 4*
Complexul hotelier TEX - CLUB asigura cele mai bune servicii dispunnd de o baza
materiala foarte buna, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suita, salon restaurant 85
locuri, terasa de vara 40 locuri, sala multifunctionala cu retroproiector, sala pentru dineuri de afaceri
si mese festive, parcare proprie pazita, casino, bucatarie romneasca si internationala.
Hotel UNIREA 2*
Cazarea turistilor este asigurata de cele 14 camere simple, 8 camere duble si 2 apartamente.
Hotel RAREs 1*
Pune la dispozitia clientilor 8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple si 1 apartament.
Pe lnga unitatile de cazare din localitatea Botosani, turistii se pot bucura si de frumusetea
mprejurimilor, linistite si odihnitoare, avnd posibilitatea sa se cazeze la una dintre unitatile
prezentate n continuare :
Complexul turistic ,,CODRII DE ARAM,, si ,,LUCEAFRUL,,
Situat n satul Agafton, comuna Curtesti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri este unul
dintre cele mai solicitate unitati de cazare pentru elevi.
Pensiunea agroturistica "Floare albastra", 3 margarete
Functioneaza lnga Memorialul "M. Eminescu", cu 36 locuri cazare, n localitatea Ipotesti,
comuna M. Eminescu.
Pensiunea agroturistica "stefania", Ipotesti, 2 margarete, dispune de 1 camera single, 2 duble
Pensiunea agroturistica "Onofrei", Ipotesti, 2 margarete, 2 camere duble
Pensiunea agroturistica "Simion", 2 margarete, Vorona, 4 camere duble
Motel "Stejarul", sat Baisa, comuna M. Eminescu - 8 km de Botosani, cazare, restaurant,
terasa, parcare proprie.
Cabana REDIU situata n mijlocul padurii la 5 km de Botosani, punnd la dispozitia
clientilor restaurant cu terasa.
Unitati de alimentatie
Pe lnga unitatile de alimentatie din cadrul complexelor prezentate mai sus, n Botosani
exista o diversitate foarte mare de unitati de alimentatie publica care asigura conditii optime de
servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de baza n ceea ce priveste
angajarea personalului. De aceea exista o colaborare permanenta ntre agentii economici si unitatile
scolare care pregatesc elevii n domeniul alimentatie publica si turism. Colaborarea se concretizeaza
n efectuarea practicii scolare de catre elevi la agentii economici, ocazie cu care managerii pot testa,
pregati, orienta viitorii angajati. In continuare putem enumera cele mai reprezentative unitati de
alimentatie :
Restaurant REGAL 5* cu o capacitate a salonului de servire de 100 locuri, pune la
dispozitia clientilor meniu clasic si international.
Restaurant LA DERNER-ADRIANA 4* asigura 150 locuri n doua saloane, 70 locuri la
terasa de vara, meniu traditional si international.
Restaurant ROMARGA - unitate cu renume dupa anii 1990, cautata n special de tineret sau
de persoane care se simt bine ntr-o atmosfera tinereasca, relaxanta, cu mobilier modern,
specific acestei perioade. Se afla n partea centrala a orasului, n zona pietei mari, alaturi de
bancile reprezentative din oras, de magazine mari care comercializeaza marfuri
electrocasnice, telefonie mobila, etc. Foarte solicitate n aceasta unitate sunt produsele de
cofetarie- patiserie realizate n laboratorul de cofetarie NUFRUL condus de aceeasi echipa
de manageri. Aceasta sectie de productie este una dintre cele mai cunoscute din localitate.
Produsele obtinute sunt comercializate att prin punctul de desfacere propriu ct si prin alte
unitati din Botosani, Suceava, Saveni.

 Restaurant MIORIA 3* care are doua saloane de servire dintre care unul construit n
decursul acestui an, un bar, o terasa.Este situata n apropierea centrului vechi.
Restaurant CASA ROMNEASC - o unitate cu specific din localitate, situata n
apropierea garii.
Restaurant BOTOsANI 3* - reprezentativa prin denumire, situata n centrul vechi al
orasului, are la parterul cladirii barul, iar la etaj salonul de servire, renovat foarte de curnd.
Restaurant PARC 3* cunoscut de clienti sub denumirea DALAS s-a adaptat cerintelor pietei
transformnd o parte a salii de servire n club pentru tineret dotndu-l cu mobilier
Judeul
Botoani

Tabere de
Total Hoteluri i Cabane
elevi i
Nr.uniti moteluri turistice precolari

Pensiuni
turistice
urbane

Pensiuni
agro
turistice

2007
11
5
1
1
4
2008
12
5
1
1
5
2009
12
5
1
1
5
2010
15
7
1
1
6
2011
17
9
1
1
5
1
2012
17
9
1
1
5
1
2013
17
9
1
1
5
1
corespunzator acestui tip de unitate. Clientii fideli ai acestei unitati sunt n special tinerii.
Cofetaria RIDA - unitate care comercializeaza produse de cofetarie-patiserie obtinute n
sectiile proprii de productie. Aceste produse sunt foarte diverse ca sortiment, foarte
atragatoare prin aspect, gust, calitate.
Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic

Sursa : http://www.botosani.insse.ro

n perioada 2007-2013, numrul de uniti de primire turistic a nregistrat o uoar cretere,

n special datorit construirii de noi hoteluri i moteluri, dar i apariia de pensiuni agro-turistice
ncepnd cu anul 2011. Din anul 2011 numrul de uniti de primire turistic rmne constant pn
n anul 2013.
Capacitatea i activitatea de cazare turistic
Capacitatea de cazare
Judeul
Botoani

n funciune
Existent
(mii locuri(locuri)
zile)

Sosiri
(mii)

nnoptri
(mii)

Indicii de utilizare
net a capacitii
n funciune (%)

1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012

1363
1476
1664
1326
1335
1449
840
756
753
557
654
790
872
849
1096

274.9
330.0
336.3
383.9
399.8
383.5
280.5
283.9
253.5
242.4
231.5
256,3
303,2
363,5
395,3

91.5
35.4
39.3
38.8
33.5
27.4
26.9
25.8
26.2
28,1
31,3
27,9
28,1
36,9
34,8

193.6
94.5
96.6
98.0
66.7
60.3
56.1
46.9
51.0
57,3
55.5
54,3
49,4
67,3
61,6

70.4
28.6
28,7
25.5
16.7
15.7
20.0
16.5
20.1
23,6
24,0
21,2
16,3
18,5
15,6

Sursa : http://www.botosani.insse.ro

n perioada 1990-2007, capacitatea de cazare existent a nregistrat o uoar scdere, iar

ncepnd cu anul 2008 pn n 2012 ncepe s creasc ncetul cu ncetul. n perioada 1990-2012,
att sosirile de turiti, ct i nnoptrile nregistreaz rezultate din ce n ce mai slabe ( de la 91.5 mii
turiti sosii n 1990, la 34.8 mii turiti sosii n 2012, respectiv de la 193.6 mii de nnoptri n 1990
la 61.6 mii de nnoptri n 2012).

4.Modalitati de agrement
Complexul memorial "Mihai Eminescu" Ipotesti
n 1936 a fost refacuta vechea casa a Eminovicilor, cazuta n ruina. Ea a suferit mai multe
restaurari de-a lungul timpului, ultima si cea mai importanta ntre anii1977-1979, cnd a fost
reamplasata pe vechile fundatii si refacuta n stilul acesteia. n interior sunt reconstituite n spiritul
timpului biroul caminarului Gheorghe Eminovici, tatal poetului, camera celor doua surori Aglae si
Harieta, salonul si fastuosul hol, sunt expuse obiecte originale si documente care evoca anii n care
familia poetului a locuit.
Complexul mai cuprinde:
- bisericuta familiei (lnga aceasta se afla mormintele parintilor Raluca si Gheorghe
Eminovici)
-biserica comemorativa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil"; pe perete, la intrare este portretul
poetului
- Biblioteca Nationala de poezie, care contine 1700 de exponate, dotata cu sala de lectura si
amfiteatru n aer liber de circa 400 de locuri
- Muzeul memorial "Mihai Eminescu" cu exponate din viata si opera poetului
- Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri
Casa Papadopol care a apartinut ultimilor proprietari ai mosiei Eminovicestilor, adaposteste
n prezent Muzeul etnografic al complexului
Casa memoriala "George Enescu", sat Liveni
Inaugurata n 1956. n casa nu prea mare, cu pridvor si patru ncaperi separate de o tinda este
reconstituita cu grija ambianta anilor copilariei marelui muzician.
Sunt expuse obiecte ale familiei, fotogafii,manuscrise, partituri muzicale etc. Vizitarea casei
din Liveni prilejuieste vizitatorului ocazia ntelegerii mai bune a muzicii lui Enescu, a spiritului
acestuia, a caracterului profund national al operei celui ce a creat nemuritoarea "Rapsodie romna,,

Evenimente ale orasului Botosani - atractie pentru turisti

14-15 ianuarie "Zilele Mihai Eminescu" Botosani. Se decerneaza Premiul national de poezie
"Mihai Eminescu"
27 februarie-1 martie "Martisor dorohoian", Dorohoi
20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotosani. Se sarbatoreste patronul spiritual al Botosaniului
"Sfntul Gheorghe", cu hramul bisericii cu acelasi nume
22-23 mai Festivalul folcloric "Satule mndra gradina", Bucecea
24-26 mai "Mostenire din batrni", cntecul si dansul pentru elevi
14-15 iunie Festivalul national de muzica folk pe versuri de M. Eminescu,Ipotesti
14-15 iunie "Porni Luceafarul", Ipotesti, Vorona, Botosani, omagierea poetului M. Eminescu
23 iunie Festivalul judetean al fanfarelor, Botosani
29 iunie Festivalul folcloric "Holda de aur", Tudora
29 iunie Festivalul usturoiului, Copalau
15 august Festivalul folcloric "Hora de la Flamnzi", Flamnzi

5. Valorificarea potentialului turistic al zonei Botosani

Pentru a valorifica n mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Botosani este
necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru a
sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont n elaborarea politicilor
de marketing.
In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru
valorificarea eficienta a potentialului turistic al acestei zone se efectueaza analiza SWOT (auditul
intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta n transformarea
amenintarilor n oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune.
Evidentierea punctelor tari
Ca puncte forte putem mentiona urmatoarele aspecte :
1. Potentialul turistic antropic diversificat si anume :
- multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric
- multitudinea edificiilor de cultura care reliefeaza viata personalitatilor botosanene
2. Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizicogeografic din regiunea n care se afla municipiul Botosani imprima peisajului de aici unele trasaturi
de o deosebita importanta turistica. Asa este, de exemplu, variatia mare pe o distanta relativ mica, a
naltimii reliefului, a covorului vegetal si a prezentei luciului argintiu al undei iazurilor din
apropiere. Mai mult dect att, existenta n apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere,
constituie pentru turistii sositi n acest vechi si important centru urban un prilej de a admira, de
acolo de sus, att diversitatea privelistilor din jur, ct si ntreaga desfasurare a municipiului
Botosani cu tot ce area vechi si nou n structura sa.
3. Posibilitatea practicarii turismului itinerant. De exemplu, se pot avea n vedere
urmatoarele itinerare turistice n judet :
- Turul municipiului Botosani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,, Adormirea Maicii
Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, // Biserica ArmeanoGregoriana ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa Memoriala ,, Nicolae Iorga" //
Muzeul de istorie al judetului Botosani // Muzeul de etnografie // Parcul Mihai Eminescu //
Manastirea Popauti
- Botosani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Saveni-Botosani: Manastirea Agafton // Cetatile tracogetice de la Stncesti // Memorialul Ipotesti // Bucecea- Baltile Siretului // Biserica de lemn,,
Adormirea Maicii Domnului,, Braiesti // Muzeul de stiinte ale Naturii Dorohoi // Muzeul "George

Enescu" Dorohoi // Biserica de lemn " Vrgolici" Dorohoi // Expozitia cu vnzare de sticlarie si
portelan "Glass Porcelain Manufactuires Debelly" din Dorohoi // Expozitia cu vnzare de ceramica
"Maxim-Primitive Art Collection" din Dorohoi // Casa Memoriala "G. Enescu" Liveni // Cetatea
Breznea Dersca // Biserica de lemn ,, Adormirea Maicii Domnului,, Hiliseu Crisan // Fagetul
secular de la Stuhoasa - Suharau // Biserica " Sf. Nicolae" Darabani // Conacul "Ion Pillat" din
Miorcani // Asezarea paleolitica de la Mitoc- "Malu Galben" // Muzeul de Arheologie si "Colectia
Ciuca" Saveni
- Botosani-Corni- Vorona- Cosula - stefanesti -Botosani: Cetatea de la Corni // Biserica de
lemn"Schimbarea la fata" Oraseni Schit // Manastirea Vorona si Sihastria Voronei // Padurea Tudora
// Manastirea Cosula // Biserica "Cuvioasa Paraschiva" stefanesti // Expozitia de arta contemporana
"stefan Luchian" stefanesti // Nodul hidrotehnic Stnca-Costesti
- Botosani-Ipotesti-Padurea Baisa-Agafton-Stncesti-Botosani
- Botosani poate fi si punct de plecare n excursii interjudetene de o zi, n Suceava, Neamt si
Iasi.
4. Posibilitatea practicarii vnatului si pescuitului sportiv este favorizat de bogatia
faunei si conditiile prielnice dezvoltarii acesteia.
5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru
orice persoana un interes deosebit.
6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de
toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.
7. Oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare traditionale
pna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca toate
gusturile.
Ca puncte slabe ne putem opri la urmatoarele aspecte :
Baza tehnico-materiala se adreseaza n special turistilor de week-end si oamenilor
de afaceri, celor aflati n tranzit si nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti;
Lipsa mijloacelor informationale : reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi
care sa asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local
Insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing
corespunzatoare, n cadrul ntreprinderilor de turism din zona n vederea promovarii
itinerariilor de agrement, includerea n itinerarii cu zone turistice cunoscute
nvecinate
Modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne,
insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc)
Judetul Botosani este capatul de linie pentru orice cale de acces folosita, de aceea
nu poate atrage turistii n mod direct, ci doar printr-o politica de promovare foarte
eficienta.
Tinerii care se pregatesc n domeniul turismului ramn, de obicei n centrele
studentesti, pentru a se perfectiona n vederea obtinerii unei burse de studii n
strainatate si pentru a capata experienta, accepta diverse locuri de munca n
domeniu sub nivelul lor de pregatire.
Nivelul de trai modest al majoritatii locuitorilor din Botosani influenteaza negativ
dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdreseaza turistilor de masa,
mai putin celor cu venituri ridicate, turistilor de lux.
Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutica nu permite practicarea turismului
balneo-climateric.
Oportunitatile zonei turistice Botosani
- Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor
doar de catre personal calificat

- Atitudinea favorabila a administratiei locale fata de investitiile n turism, pentru

cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adnci n zona Botosaniului
- Traditiile si obiceiurile specific moldovenesti pot constitui un element de atractie pentru
turistii internationali
- Atragerea tinerilor absolventi n domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice
- Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru meseriile
din domeniul Turism si alimentatie n vederea recrutarii de personal calificat
- Dorinta oamenilor de a se retrage n mijlocul naturii mirifice
Amenintari
Preferintele turistilor romni pentru petrecerea vacantelor n strainatate
Existenta unui numar foarte restrns de structuri de primire turistica, de categorie superioara
sau de lux
Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente n
aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite
Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment de
piata vizat, iar n cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se
doreste penetrarea, n funtie de particularitatile acesteia

Rezulatul acestor analize se concretizeaza n ideea ca potentialul turistic al zonei este

dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune ntocmirea unui plan strategic de marketing. Zona
turistica Botosani poate fi exploatata daca, elobornd un program de marketing corespunzator, bazat
pe o promovare intensa, este prezentata segmentului de piata adecvat.
Propuneri de valorificare a potentialului turistic al zonei Botosani
Valorificarea potentialului turistic de care dispune Botosaniul presupune n primul rnd
ntocmirea unui program promotional. Acest program de marketing si propune ca obiectiv general
promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.
Obiective :
informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismului stiintific n
zona, a turismului itinerant, sportiv, de vnatoare si pescuit, ct si a altor forme.
crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare
promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon
extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale
nlaturarea convingerilor negative formate in rndul potentialilor turisti
promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare
revigorarea si imbunatatirea publicitatii
realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict
necesare
Aceasta prezentare sintetizata a zonei Botosanilor o putem ncheia cu urmatoarea
recomandare si invitatie n acelasi timp.
Renumita prin frumusetea peisajului si bogatia patrimoniului cultural national acumulat
n decursul veacurilor, zona Botosanilor se recomanda, fara nici o ndoiala, ca una dintre cele mai
interesante parti de tara pentru toti cei care dioresc sa cunoasca extraordinarele valori existente aici
si care asteapta, cu mult interes, sa poposeasca n nord-estul Moldovei, o adevarata placa turnanta a
civilizatiilor stabile sau migratoare.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.

Lache C. , Busnea D. Marketing turistic , Ed. Tipo Moldova, Iasi 2004

CULTURA & TURISM, Revista de specialitate editata de Ministerul Culturii
www.scritub.com
www.insse.ro
www.botosani.insse.ro