BETON ARMAT partea I-a

1
curs 1

I. INTRODUCERE
I. 1 Betonul simplu, betonul armat si betonul precomprimat
Betonul, utilizat n elementele de beton armat si beton
precomprimat, este un material de constructie artificial obtinut din
ntrirea unui amestec de ciment, ap, agregate si uneori
adaosuri, n anumite proportii.
Dup hidratare si hidroliz cimentul se ntreste nglobnd
agregatele si se transform ntr-un corp dur, rezistent denumit
piatr de ciment.
Utilizarea cu succes a betonului n constructii se datoreaz
calittilor sale, cum ar fi posibilitatea de a realiza orice form si
durabilitate bun n conditii normale de exploatare.
Datorit structurii sale mixte, betonul este neomogen si
anizotrop (are proprietti mecanice diferite dup directii
diferite) cu deformatii de natur elastic, vscoas si plastic.
Propriettile de deformare ale betonului se modific n timp pe
msura ntririi pietrei de ciment, care este componenta n2
curs 1
continu transformare.

Betonul este caracterizat prin rezistenta sa mare la

compresiune, dar ca si n cazul pietrelor naturale are
rezistent foarte mic la ntindere.
n functie de calitatea betonului raportul dintre
rezistenta la compresiune (Rc) si rezistenta la ntindere (Rt)
este cuprins ntre limitele:

Rcc
R
10 20
20
10
Rtt
R

Capacitatea de deformare a betonului este

limitat,
betonul
fiind
un
material
casant:
deformatiile specifice la care se produce ruperea
(numite deformatii limit) au valori mici, pentru
ntindere chiar foarte mici:
Compresiune: bc = 2 3,5
ntindere: bt lim = 0,1 0,15
curs 1

Betonul simplu poate fi utilizat rational n

elemente de constructii solicitate preponderent la
compresiune, cum ar fi:
fundatii masive
mbrcminti rutiere
Constructii hidrotehnice, etc.

Betonul armat rezult din dispunerea unor bare de

otel, denumite armturi, n general cu sectiune circular, n
zonele ntinse ale elementelor de rezistent.
Betonul preia n element tensiunile de compresiune,
iar armtura preia cu precdere pe cele de ntindere.
4
curs 1

Fisurarea prtii ntinse a elementului nu mai coincide

cu ruperea, ci cu trecerea ntr-o nou etap de lucru,
acesta putnd prelua n continuare ncrcri din ce n ce
mai mari.
n betonul armat stadiul de rupere se consider atins
atunci cnd armtura ntins ajunge la limita de curgere
c, dup care se produce si ruperea betonului din zona
comprimat.
n acest fel elementele de beton armat pot prelua

orice tip de solicitare:

ncovoiere;
ntindere;
Compresiune;
Torsiune;
Solicitri compuse.

curs 1

b.s.
Mf
b.s.
Mr

b.a .
Mf

b.a .
b.a .
M r sau M f

b.a .
Mr

Ceea ce face din betonul armat un material cu

adevrat competitiv este combinarea calittilor
betonului si otelului ntr-un tot unitar cu o
comportare satisfctoare n timp.
Asocierea rational a celor dou materiale cu
proprietti de rezistent si de deformare att de
diferite este posibil datorit urmtoarelor aspecte:
Aderenta (legtura care ia nastere ntre beton si
armtur n timpul ntririi betonului) se mentine
pn la ruperea elementului, asigurnd caracterul
monolit al elementelor din beton armat;
curs 1

Coeficientii de dilatare termic au valori aproximativ

egale pentru beton si otel, deci n elementele de
beton armat nu iau nastere eforturi suplimentare la
variatii de temperatur, dac deformatiile sunt
libere;
Otelul se conserv bine n mediul bazic format
dup hidratarea cimentului, n conditii normale
neexistnd reactii chimice ntre beton si
armtur. Deasemenea un strat de acoperire de
ctiva centimetri asigur protectia armturii
mpotriva coroziunii.
Datorit aderentei, n armtur si
n fibrele alturate de beton
deformatiile specifice sunt egale
pn la fisurarea betonului:

aa btbt

curs 1

Pentru ca otelul s fie folosit rational tensiunile de

ntindere produse de ncrcrile de exploatare
trebuie s fie suficient de mari: (0,5 0,7) c.
CARACTERISTICA PRINCIPAL A BETONULUI
ARMAT ESTE DE A LUCRA CU ZONA NTINS
FISURAT SUB EFECTUL NCRCRILOR DE
EXPLOATARE.
Sectiunea activ luat n considerare n calcule
este format din betonul comprimat si din
armtura de rezistent ntins, betonul ntins
dintre fisuri fiind neglijat.
Ce ar nsemna s folosim elementele ncovoiate din beton armat fr
fisuri?

a = Eaa (legea lui

Hooke)

a = bt lim = 0,1

0,1
a = 2,110 daN/cm
= 210 daN/cm2
1000
6

curs 1

Betonul precomprimat reprezint o variant superioar

a betonului armat. Ideea de baz este cresterea
raportului dintre sectiunea activ si sectiunea total,
prin evitarea principalului dezavantaj al betonului
armat, acela de a lucra cu zona ntins fisurat. Acest
lucru este posibil prin introducerea unei stri de
tensiuni de compresiune cu caracter permanent n
beton nainte de aplicarea ncrcrilor, cu ajutorul unor
armturi pretensionate de mare rezistent.

Betonul precomprimat este caracterizat de starea initial de

deformatie creat de precomprimare si prin folosirea
materialelor cu rezistente ridicate.
Ruperea elementelor din acest material se produce casant, cu
deformatii mici, n principal din cauza armturilor pretensionate,9
solicitate puternic si realizate
curs 1din otel dur fr palier de

I. 2 Domeniile de utilizare ale betonului armat.

Avantaje si dezavantaje

Acest material este folosit cu succes n cele mai

diferite domenii:
Constructii de locuit si social culturale;
Constructii speciale (buncre, silozuri, castele de ap
cosuri de fum, turnuri de rcire, conducte, rezervoare
decantoare);
Constructii sportive, bazine de nnot;
Fundatii de toate tipurile;
Stlpi LEA, traverse CF;
Constructii hidrotehnice;
Centrale atomo electrice, etc.
curs 1

10

Avantaje
Rezistent mecanic mare n comparatie cu zidria,
lemnul sau betonul simplu. Comportare bun la
vibratii si actiuni dinamice, cutremure;
Rezistent bun la foc: 3 4 ore la 900 1000 0C
fr pericol pentru rezistentele ulterioare. Metalul
nu rezist la incendiu: la 600 0C otelul pierde circa
60% din rezistent, iar la 900 0C ea devine nul;
Durabilitate n conditii normale de exploatare.
Rezistentele betonului cresc n timp, iar armtura
se conserv bine n beton;
Constructiile din beton armat sunt igienice si nu
11
necesit ntretinere special;
curs 1

Constructiile din beton armat pot lua orice form

datorit usurintei cu care betonul umple cofrajel

n betonul armat se folosesc materiale ieftine,

ocale, cantitile de ciment si armtur fiind
mici n comparatie cu cele de agregate;

onstructiile din beton armat sunt mai ieftine

ect cele metalice, excepie fcnd constructiile
alte sau de mari deschideri.
curs 1

12

DEZAVANTAJE
Constructiile din beton armat sunt grele si necesit
fundatii de dimensiuni mari
Betonul armat are o conductibilitate fonic relativ
mare si transmite usor zgomotele si vibratiile.
Izolatiile fonice sunt obligatorii la constructiile
de locuit si social culturale;

Betonul armat are o conductibilitate termic mai mare

dect crmida
( = 1,1 fat de = 0,60 0,75 kcal/m2h0C)

Constructiile din beton armat sunt permeabile datorit

structurii poroase a betonului. Apa poate transporta
agenti agresivi sau poate cauza cicluri de nghet dezghet
n masa betonului;
13
curs 1

Calitatea lucrrilor depinde foarte mult de executie,

care presupune pricepere, ndemnare, ngrijire
ulterioar si un control riguros;
Dificultti la execuia pe timp friguros, deoarece
temperaturile sczute reduc ritmul de ntrire al
pietrei
de ciment, iar sub 0 0C acesta nceteaz;
Demolarea este costisitoare si greu de executat; nu
se pot recupera materialele folosite;
n medii agresive betonul si armtura se corodeaz,
necesitnd msuri speciale de protectie;
Consum mare de material lemnos pentru cofraje.
Lemnul este scump si deficitar.
14
curs 1