Sunteți pe pagina 1din 9

Introducere.

Partea I-Conditiile naturale ale judetului Botosani


Cap.1 Istoricul cercetatilor fizico-geografice si biogeografice.
Cap.2 Cateva precizari privind vechimea, evolutia istorica si toponimia judetului Botosani.
Cap.3 Asezarea geografica si limitele.
Cap.4 Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica.
Cuprins in intregime in zona de dealuri a Moldovei de nord, teritoriul jud. Botosani
prezinta diferente de altitudine relativ reduse, de la 587m, punctul culminant in Dealul MareTudora la limita cu Jud Iasi (acesta este si cel mai inalt loc din intregul podis al Moldovei la est
de Siret), la 57 m pe Valea Prutului la Santa Mare.Cu toata amplitudinea de peste 500 m, relieful
este cea mai mare parte a Jud mai putin proeminent, prezentand vai largi, interfluvii netede si
pante reduse.
Doua trepte apar vizibile in relieful jud. Botosani: una de dealuri mai inalte(300-580m) in
partea de vest de-a lungul vaii Siretului, alta de dealuri scunde, cu culminatii intre 200 si 260m in
partea de est.Separarea lor se face pe linia oraselor Dorohoi-Botosani, iar in continuare pe la
Copalau-Frumusica. Aceste aspecte de relief se datoresc pe de o parte alcatuuirii geologice si
miscarilor pe verticala ale terenurilor iar pe de alta parte, factorilor modelatori ai reliefului.
Sub raport geologic, teritoriul jud Botosani cuprinde doua serii de formatiuni suprapuse,
cu caractere diferite: a)un fundament foarte vechi, precambrian care constituie cele mai vechi
depozite din tara noastra, acoperit cu o stiva de strate sedimentare, vechi paleozoice si
mesozoice, dintre care ultimele ies pana la suprafata in valea Prutului. b) depuneri sedimentare
ale neogenului, care cuprind cea mai mare intindere a judetului, fiind acoperite cu o cuvertura
subtire de formatiuni cuaternare.
4.1.Fundamentul precambrian
Prelungeste dinspre est Platforma Podolica inclinandu-se spre vest, acest soclu este
acoperit cu depuneri sedimentare mai noi. El este acoperit din sisturi magmatice rosii ori cenusii
cu textura gnaisa.La partea inferioara forajul e strabatut de granite roz cu muscovit si biotit,
precum si un filon de bazalt(D.Giusca, V.Ianovici si Colab., 1967) soclul acesta de varsta
neindoielnic precambriana se ridica spre est si dincolo de Valea Prutului, pe cand spre vest
cercetarile geofizice au identificat coborarea lui in trepte. Acestea par sa corespunda unor vechi
faze de cutare:Careliana, la est de limita Darabani-Trusesti unde se si mentine mai aproape de
suprafata, baikaliana, la vest de acesta linie cu adancimea indicata de forajul de la Todireni 950m
aproximativ pe linia Botosani-Dorohoi, acest soclu se pune in contact cu fundamentul
proterozoic-caledonian format din sisturi verzi dobrogene.
Peste acest soclu rigid, nivelat de indelungata eroziune, stau asezat discordant strate
sedimentare de gresii cuartitice si gresii argiloase, groase de peste 400m, strapunse de forajele de
la Todireni pe Jijia si batranesti comuna Gorbanesti, care au fost datate ca
presilurice(Ordovician), acoperite la randul lor de calcare siluriene groase de circa 300m, care se
inalta spre nord de la -241 de metri la Todireni la -60m la Radauti-Prut, afundandu-se puternic la
vest de Botosani ( -1000m la Radauti, Jud Suceava) si mai lent spre sud ( - 356m la Iasi).
1

Aceasta stiva sedimentara veche, depusa discordant pe suprafata de coroziune a soclului


precambriant, nu apare nicaieri la zi in limitele Jud Botosani.La randul ei este acoperita de strate
cretatice care apar in malul Prutului intre Radauti si Liveni, sub un facies de calcare magnoase,
cenusii, albiciuase cu aspect de creta ce contin noduli de silex, avand dedesupt si nisipuri
glauconitice verzui. Dupa fauna fosila ce cuprinde, ultima formatiune a fost datata ca apartinand
Cenomanianului (etaj inferior al Cretacicului). Spre vest ea se prelungeste la mica adancime pana
dincolo de limita Jud de pe Siret, fiind atestata de forajele de la Todireni, batranesti si Deleni
langa Harlau.
Depuneri mai noi neogene acopera aproape intreaga suprafata a jud., apartinand
miocenului si cuprinzand doua orizonturi: Tortonianul si Sarmatianul
Tortonianul apare la zi numai in malul Prutului intre Oroftiana si Liveni, de altfel
singurul loc unde apare la zi in intreg Podisul Moldovei, alcatuit din doua facesuri petrografice
diferite:unul la est pe Valea Prutului intre Crainiceni si Liveni, marnocalcaros avand la baza
conglomerate cu elemente de calcar purtand bulgari de silex, deasupra carora se astern calcare si
marne cu Litotaniu (profilul clasic descris de I. Simionescu 1903 la Crasnaleuca) altul la vest in
apropiere de Ppltinis format din gipsuri exploatabile, 25m grosime fiind acoperite cu marne si
argile nisipoase.
Sarmatianul are o raspandire mult mai mare, constintuind formatiunea de suprafata care
acopera aproape intreg judetul. El este reprezentat prin trei subetaje: Buglovianul, Volhinianul si
Basarabianul.
Bulgovianul, conisderat mai dedemult ca apartinand Tortonianului superior, este inculus
in prezent ca subetaj inferior al Sarmatianului.El apare sub doua facesuri diferite:unul calcaros
recifal pe Valea Prutului de la Crasnaleuca pana la Stefanesti, altul de tritic argilo-nisipos pe
vaile mai multor afluenti ai Prutului, Ghiereni, Volovst, Baseul superior.
Volhinianul, in continuitate de sedimentare cu Buglovianul, acopera aproape intreg
teritoriul judetului, fiind reprezentat prin argile, nisipuri si gresii, diferentiindu-se in succesiunea
acestor depuneri, doua faciesuri:la vest de Ibanesti, Dorohoi, Botosani, Copalau, Frumusica,
devenind evidente de mica adancime (nisipuri, gresii si calcare volitice), bine reprezentate in
dealurile inalte din stanga Siretului, iar la est formatiuni pelitice de mai mare adancime (argile
cenusii sau albastrui, cu rare intercalatii nisipoase)
Basarabianul, ocupa mici portiuni in sudul judetului, dincolo de Copalau, Sulita, Albesti
si Santa Mare, diferentiindu-se in cuprinsul lui si mai pregnant decat in Volhinian doua facesuri
litologice:unul pelitic de adancime la est, alcatuit din argile cenusii ori albastrui cu intercalatii de
nisipuri, si altul cu predominanta materialului psamic de mica adancime in dealurile inalte
dinspre Siret (calcare oolitice, gresii chiar microconglomerate, dure in dealul Holm, folosite pe
vremuri ca pietre de moara)
Deasupra formatiunilor aratate, pe culmile dealurilor apare frecvent o cuvertura de
depuneri cuaternare loessoide.
Cap.5 Relieful.
Relieful judetului Botosani, predominant deluros si nu prea variat, reprezinta un taram al
frumusetii blande, ale unei naturi trainice si prietenoase, etaland o netulburata armonie. Unitatile
2

sale sunt: Dealurile Siretului si Campia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a
campiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (campia de langa Prut) si spre
vest (terasele inalte de pe malul stang al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului
Moldovei, cu inaltimi de 300 m).
Dealurile Siretulu, care intr -un cadru mai rar sunt considerate ca facand parte din
podisurile Sucevei, Alcatuiesc o adevarata catena pe stanga Vaii Siretului. Este o zona de dealuri
inalte, cu culminatii intre 350 si 587m, cu formatiuni sedimentare de aceeasi varsta Sarmatiana
ca si la est, doar ca, avand un facies petografic mai rezistent de depuneri litorale(gresii si calacare
oolitice cu intercalatii de argila, iar pe alocuri cu microconglomerate silicioase), au dat forme de
relief mai semete in mare parte aceasta culme deluroasa, pe care se aliniaza cumpana apelor
dintre bazilene Siretului si Prutului inca si astazi bine impadurita, in trecutul mai indepartat
aflandu-se acolo,Codrii Merei (ai Cosminului, ai Baisei, ai Voronei, etc).
Este locul de obarsie a multora dintre afluientii Prutului, prezentand ici-acolo bogate ape
freatice si de adancime. Doar ca, in inaintarea lor spre obarsii, unii afluienti din Bazinul Jijiei au
depasit spre vest linia celor mai mari inaltimi, cumpana apelor capatand un traseu frant. Unii
dintre acestia pregatesc captari iminente ale Siretului (Buhai afluentul Jijiei patruns in albia
Bahnei, afluient al Siretului, ori Gropi afluientul Sitnei ajuns in marginea albiei Siretului, sau
Unguruoaia, afluient al Miletinului)
In lungul culmii Siretului se succed sectoare mai inalte care depasesc 400m si se mentin
inca bine impadurite (masive deluroase) si sectoare mai joase, impanzite de sate si de drumuri
(sei). In limitele Jud Botosani fac parte din prima categorie: la nord Masivul Bour care
culmineaza 472m in dealul Petris de langa Dersca, dar se mentine la laltitudini mari si mai la sud
(426m in dealul Masca).
La Sud de Vorona se inalta dealul Mare-Tudora care culmineaza la 587m. Despartit in
doua de obarsiile Bahluiului(ramura de est formata din dealul Holm 556m) acest sector prezinta
aspecte de remarcabila masivitate, este greu de strabatut fiind traversat doar de poteci de picior si
de drumuri naturale; cuprinde mari paduri in care pe langa gorun este prezent si fagul.
Intre cele doua sectoare inalte se situeaza Saua Bucecii, in cuprinsul careia dealurile salta
doar cu putin peste 300m alt.(330m in dealul Baisa). Satele si culturile agricole urca pana pe
culmile dealurilor.Padurea a ramas in limite restranse. Soselile si calea ferata Botosani-Veresti o
strabat fara dificultati.
Sectorul inalt din nord se prelungeste spre est ca un pinten denumit Coasta Ibanestilor, cu
povarnisul mai accentuat spre valea Prutului, el culmineaza la 385m langa satul Ibanesti, unde
ies la iveala gresii relativ dure.pe latura de sud coboara in panta .
Campia Moldovei ocupa cea mai mare parte a Judetului Botosani si se desparte de
dealurile Siretului pe o linie de contact marcata de un sirag aproape neintrerupt de sate care
incepe la nord de Dorohoi si continua la vest de Botosani. Este o zona mai joass ,cu altitudine
mijlocie de 200-220m depasind in putine locuri aceste cote . Sub raport litologic se caracterizeza
prin dominanta argilelor cu intercalatii de nisipuri apartinand mai peste tot Sarmatianului inferior
.
Caracteristic este relieful cu pante slabe ,cu vaii foarte largi
,cu interfluvii netede ca niste platouri si cu energie de relief redusa (60-70) ,ceea ce imprima
aspecte generale de campie si creeaza mari posibilitati pentru agriculturs . De remarcat ca
monotonia faciesului litologic (argile nisipururi ) face ca relieful de cuieste atat de
3

caracteristic
Podisul
Moldovei
sa
apara
foarte
atenuat
.
Nivelul coborat al Campiei Moldovei nu poate reprezenta in intregime o ,suprafata de eroziune
cum am aratat ai cu alte prilejuri (V. Tufescu),ci este ,la nivelul principalelor culmi de dealuri ,
o suprafata primordiala ,caci nu lipseste nici un component din stiva de strate sedimentare ale
deaurilor mari din vest ,numai ca au un facies de mai mare adancime si se afla mai jos .Sub
acesata suprafata s-au adancit treptat vaile actuale si s -au individualizat culmi mai scunde si pe
alocuri terase.
In limitele Jud Botosani s- au diferentiat in sectorul Campiei Moldovei trei diviziuni
principale: Depresiunea Botosani-Dorohoi, dealurile Cozancea-Guranda si dealurile Prutului.
Depresiunea Botosani Dorohoi erste partea cea mai josa a campiei , care se desfasoara pe
10-15 km largime, nedepasind decat exceptional 200m alt.Avand si cea mai redusa enregie de
relief(in medie 30-40m), prezinta cele mai caracteristice aspecte de campie.Puse in evidenta inca
din 1931 de V.Mihailescu,ramane inca nelamurita pana in prezenta existenta ei cu nivelul cel mai
coborat, tocmai in limita dealurilor mari din vest.Eroziunea nu poate explica singura aceasta
situatie.Nu trebuie exclusa o corelare cu substratul Moldo-podolic din adancime care prezinta,
cum au arata cercetarile geofizice, largi valuri in aplicarea lui spre vest.
Dealurile Cozancea-Guranda ocupa cea mai mare intindere de la sud de Sulita pe Valea
Sitnei, pana la Valea Jijiei pe care o depaseste in dealul Guranda.Este o parte ceava mai inalta,
depasind frecvent 240m, culminand in dealul Cozancea(265m). Are si o energie de relief dubla
fata de zona precedenta (60-70m). Interfluviile prezinta insa aceeasi larga dezvoltare in platou,
insa versantii au pante mai accentuate.
Campia Baseului, la est de Depresiunea Botosani-Dorohoi si la nord de dealurile
Cozancei, se caracaterizeaza de asemenea prin altitudini mai mari (culmineazala la 269 m in
dealul Bodron),aproape de Cotusca, desi ca relief prezinta mult mai largi netezimi de culmi care
contribuie la aspectul de campie. In apropiere de valea Prutului, datorita rocilor
rezistente(indeosebi a calcarelor recifale Bugloviene), se pun in evidenta unele proeminente.
Campia Jijia-Milentin, la sud de dealurile Cozancei, continua spre sud in Judetul Iasi, cu
altitudine sub 200m. dar spre Prut se inalta usor, prezinta un relief mai proeminent, vai adancite
intre versantii plini de neregularitati datorita eroziunii si alunecarilor.

5.1 Caracteristici generale si procese geomorfologice actuale.


5.2 Tipuri de relief.
5.2.1 Relieful de denudatie.
5.2.2 Relieful de acumulare fluviala.
5.3 Interferenta relief-vegetatie.

Cap.6 Clima.
6.1.Conditii generale.

Asezarea in nord-estul tarii creaza judetului Botosani conditii cu totul de clima: Carpatii
nu mai constituie in acea zona un obstacol in calea curentilor atmosferici de nord-est si nord, ei
opresc insa influentele meridionale propagate dinspre sud-vest, de unde nuanta racoroasa
climei,cu ierni prelungite si cu rare deficite de precipitatii. Relieful cu alt reletiv coborate creaza
totusi conditii de clima favorabile culturii graului, porumbului, florii soarelui si chiar pentru vitade-vie care da bune rezultate in partea de nord a judetului.
Situatiile sinoptice ale circulatiei generale atmosferice confirma caracteristicile aratate.In
semestrul rece al anului apre tipul de timp rece si uscat, cu ger intens noaptea provocat de invazia
aerului arctic, miscarea maselor de aer facandu-se pe directia nord-sud.
Caracteristica este de asemenea si situatia cand aerul arctic dinspre nord-est patrunde in
palnie peste campia romana, unde bate crivatul, iar aerul cald si umed tropical aluneca pe de
asupra celui rece, creand in Moldova de nord o vreme calda, relativ rece si umeda, cu cadere
abundenta de zapada.
In semestrul cald apar doua situatii sinoptice mai caracteristice pentru judetul Bototani:
cea cand se propaga aerul racoros cu precipitatii si intensificari de vant dinspre nord-vest si nord,
cu ploi in averse, descarcari electrice si uneori cu grindina, si cea de vreme secetoasa, cu cer
senin, fara vant, determinata de prezenta unui anticiclon de inaltime in estul Europei, cand se
propaga invazii de aer tropical.pe aceasta schema generala se suprapun ai alte cateva situatii care
ecoplica situatii uneori cu totul neasteptate ale starilor de timp.
6.2. Temperatura aerului si a solului.
Fata de valoarea radiatiei solare totale ,de 114670cal /cm. ,cu cunoscutele -i variatii
sezoniere ,temperatura.mediie anuala este la Botosani de 8,6 Celsius ,cu un grad mai scazuta
decat la Iasi in Sudul Campiei Moldovei (9,6) si cu peste doua grade mai scazuta decat la
Bucuresti Filaret(10,9).
Aceste diferente explica intarzierea cronologica cu o saptamana si,respectiv ,cu doua
saptamani a intervalului de inflorire a pomilor si de coacere a cerealelor . O usoara scadere a
temperaturii medii anuale se inregistreaza la Dorohoi (8,3C),situat la numai 43 km in linie
dreapta ,si o usoara crestere spre Prut ,unde la Stefanesti,localitate situata la aceeasi altitudine cu
orasul Botosani ,dar mai joasa cu aproape 100m in altitudine ,media termica0 , media termica
anuala este de 9,2C.
Dealtfel, diferentele asemanatoare se inregistreaza in lunile cu temperaturi medii cele mai
scazute si cele mai ridicate :-4,1C Botosani,-4,1 Cla Dorohoi si -3,7Cla Stefanetti in luna
ianuarie (fata de -3,6C la Iasi,si -3,1lC a Bucuresti) si de 20,1 C la Botosani si 197C la
Dorohoi in luna iulie .
Temperaturile acestea ,care atesta climatul racoros al judetului Botosani , prezinta
amplitudini medii de circa 24C ,ceea ce constituie o indicatie a continentalismului termic din
acest judet (mai redusa totusi decat in Campia Romana,unde amplitudinea medie termica se
5

apropie de 26C . se constata ca la Botosani avem temperaturi mai blande iarna si mai coborate
vara .
Vantul atesta, dupa frecventa medie pe directii ,una dintre caracteristicile esentiale ale
climei judetului ,si anume dominanta categorica a vanturilor de NE in proportie de 23% si in al
doilea rand a celor de Sud e in proportie de 18,7%.
Intru-cat celelalte componente au valori neinsemnate ,roza vanturilor de la Botosani are o
forma alungita de fus ,specifica tuturor statiilor meteorologice din nordul deluros al Moldovei .
este de observat ca frecventa mai redusa o au ,in afara vanturilor de vest cu 2,1%.retinute de
arcul carpatic ,vanturile de est cu 1,7% si de N-E cu 6,4%. Ceea ce pare surprinzator ,Crivatul
bantuie judetul Botosani mult mai rar decat in Baragan.
In perioada calda a anului precumpanitoare sunt vanturile de N-V care urca de la 27% in
luna mai ,la aproape 34%in luna iulie ,pentru a scadea apoi treptat ca frecventa pana la 20% in
luna octombrie . in acest interval ,cea de sud est ,ia valorile cele mai scazute ,atingand
frecventa de 9.4%in luna iulie ;creste apoi spre toamna ,ajungand dominanta din noiembrie
(29,2%)pana in aprilie .
Sunt asadar doua componente care se completeaza succesiv . totusi ,influenta curentilor
atmosferici din sectorul atlantic (componenta de NV ) ramane dominanta insumata anual .
Remarcabila este frecventa mare a zilelor calme (28,2) .Proportia acestora creste in
perioada rece a anului ,atingand maxima in decembrie (41,6%) si ajunge minima la sfarsitul
primaverii (16,3%)in mai ,18% in iunie ). In tot cursul anului viteza medie a vantului este redusa
,iar furtunile sunt rare (cele mai mari au inregistrat 25-35m/s
6.3. Precipitatiile.
Precipitatiile atmosferice ,sunt ceva mai abundente in partea inalta din vestul
judetului(569 mm la Botosani ,561 mm in valea Siretului,563,3 mm la Dorohoi) si scad usor sub
500mm in partea joasa din estul judetului (486,1mm la Trusesti) Fata de aceste medii
multianuale ,se observa variatii destul de insemnate intre anii ploiosii si cei deficitari ca
precipitatii .
De pilda ,la Botosani in 1912 s-au acumulat 964 mm,pe cand in 1946 s-a inregistrat doar
345mm. In cursul anului ,doua treimi din cantitatea totala de precipitatii cad in intervalul aprilieaugust .
In schimb ,din decembrie pana la inceputul lui aprilie nu se aduna nici o cincime din
totalul precipitatiilor anuale ,luna cu cele mai scazute precipitatii fiind februarie .
Ploile torentiale,desi nu ating intensitatea celor din Baragan ori din Dobrogea ,se
manifesta uneori in aspectele impresionante .Fenomenul invers, al aparitiei prioadeie de seceta
,constituie de asemenea o caracteristica , cu toate ca acestea nu au intensitatea nici durata celor
din sud-estul tarii Baragan-Dobrogea .
Ninsorile pot incepe din prima decada a lunii noembrie si sa se prelungeasca pana in
prima decada a lunii aprilie. Anual se inregistreaza la Botosani 61 de zile cu zapada ,cele mai
multe inregistrandu-se in ianuarie.

Grindina este indeosebi caracteristica pentru lunile iunie,iulie si mai putin pentru
august ,cand se produc in medie cate 1-2 caderi de ploi lunar ,mai rar cate 3,provocand pagube in
semanaturi pe fasii alungite.
Chiciura are o frecventa redusa ,de 3,5 cazuri pe iarna la Botosani .Se produce in
decembrie si ianuarie.
Bruma se prelungeste in anotimpurile de tranzitie cu doua ,trei saptamanii fata de sudul
tarii .Ea prezinta o frecventa destul de mare incepand din luna octombrie ,cand se inscriu in
medie 5-6 zile cu bruma .
Primavara brumele se prelungesc in mod curent pana in aprilie ,producandu-se doar
intamplator si in mai .Scurtarea perioadei fara bruma este un factor hotarator in folosirea
soiurilor cu coacere timpurile intre plantele de cultura .
Diferentierile teritoriale ale caracteristicilor climatice ,desi mai putin contrastante decat in
judetele cu relief variat ,fac sa se individualizeze doua diviziuni climatice in judetul Botosani
:valea Siretului si dealurile inalte din vest pe de o parte si Campia Moldovei de alta parte.
Prima zona prezinta un climat mai racoros ,rezultat nu din temperaturi de iarna ,care sunt in
general cu un grad si jumatate pana la doua mai coborate in dealurile inalte in Campia Moldovei.
O diferentiere bine marcata apare in cantitatea de precipitatii ;peste 550mm in valea Siretului si
dealurile inalte din vest ,intre 450-520mm in Campia Moldovei .Nu exista inregistrari
meteorologice pentru dealurile inalte .
In ceea ce priveste precipitatiile atmosferice ,Atlasul climatologic 1966 arata ,pe aceleasi
inaltimi ,700mm,mai abundente cu 130mm decat la Botosani si cu peste 200mm decat la Trusesti
pe Jijia.
Aceste cifre explica decalajul fenologic de aproape o saptamana intre Campia Moldovei
si valea Siretului sau culturile de pe dealurile mari ca data a infloririi ploilor si a secerisului.
6.1 Procesele si factorii genetici ai climei.
6.2.1 Temperatura aerului si a solului.
6.2.2 Vantul.
6.2.3 Umiditatea aerului si nebulozitatea.
6.2.4 Durata de stralucire a Soarelui.
6.2.5 Evapotranspiratia.
6.3 Importanta factorului climatic in vegetatie si fauna
Cap.7 Hidrografia.
Reteaua hidrografica pe intreg teritoriul judetului este deficitara, cu o densitate a retelei
hidrografice intre 0,43 0,62 km/2. Cauza este clima cu un pronuntat caracter de continentalism
si terenurile impermeabile, care reduc cu 2% posibilitatea de infiltrare a apelor meteorice si la
17% posibilitatea de mentinere a apelor in rauri si lacuri. Reteaua hidrografica este de tip
dentritic, iar panta medie este in general sub 10

7.1 Apele subterane.


7.2 Apele de suprafata.
7.3 Influenta factorului hidric asupra invelisului vegetal si a domeniului faunistic.
Cap.8 Solurile.
8.1 Tipuri de sol.
8.2 Importanta factorului pedologic asupra vegetatiei si faunei.
Cap.9 Vegetatia.
9.1 Evolutia vegetatiei.
9.2 Caracteristicile generale ale vegetatiei.
9.3 Rezervatiile naturale.
Cap.10 Fauna.
10.1 Originea faunei actuale.
10.2 Caracteristicile generale ale faunei.
10.3 Corelatia fauna-vegetatie.