"

J:-,.,,r-

....... ~~'-",

...

rului. Este 0 tendinta care. are ca efect ,. ... masive transferuri metedoloqice dinspre cercetarea stiintifica spre activitatea de instruire,
dinspre metodologiile stiintelor si tehnologiei spre metodologiile didacticii". [7, p. 57]
Formarea unor oameni activi, dinamici, capabili sa staptneasca I
cunostinte active, sa aiba priceperi si sa dovedeasca vointa necesara
de a le transpune in practica, impune cu si mai multa insistenta utilizarea unor metode cu un pronuntat caractet aplieaiiv, In esenii: metode practice care sa favorizeze convertirea cunostintelor studiate in
mtruchipari concrete eeonomice, tehnice, tehnoledice etc. sl care promoveazd eultul muncii.
Realizarea .unui tnvatamtnt activ si formativ se leaga strtns si de
o evidenta tendinta de ldrgire $i diversiiicare considerabilii a tepettoiiutui d,e metode $i proeedee pus in actiune, concomitant cu incercarea de imbinare Irecventa a metodelor de muned individuald cu metodele de muncd 1n echipcl s! 'In coleetiv, Alternantele si combinarile
sistematica, ale eforturilor iadividuale, solitare, cu cele colective vin
in lntimpinarea unei cerinte primordiale a educatiei prcqresiste contemporane orientate spre dlferentierea tratamentului pedagogic, spre
individualizarea invatamintului concomitant cu intarirea soclalizarlt
tnvataril, a Iormarii elevului in colectiv si prin colectiv. .
De 0 evidenta certa estesi actuala ttendinta de instrumetualizare
si tehnicizare a metodologiilor didactice contemporane. Acestea cauta
sa valorifice din ce in ce mai insistent progresele tehnicii celei de a
doua [umatati' a secolului al XX-lea, indeosebi cele din domeniul mij~
loacelor electronice de comunicare ~n masa (televiziune, radio, cine:"
matograll etc.).
In fine, consecvente "principiului educatiei permanente", noile me,
todologii didactice tind sa aslqure' insusirea unor tehnici corespunzrltoare de truuica ititelectuala independentd (de autodidaxie), inclusiv" a
unor metode eficace de informare si documentare ce vor servi drept
instrument de autoinstruire si autoeducare pe Intrequl par curs al vietii.

t'!

r,'

4. CARAlCTERISnClLE PRINCIPALBLOR GRUPE DE METODE

r:

Metode de transmitere ~.i insuslre a valorllor culturii

Metode de comunicare otalii
"Cultura -' asa dupa cum remarca J. S. Bruner - nu se descopera, ea se transmite sau 'se uita, A cere Iiintei umane sa redescopere
totalitatea culturii sale pare a fi un lucru imposibil". [d. 28, p. 93] Si
accasta comunicare a valorilor culturii se realizeaza, cu precadere,
prin intermediul limbajului vorbit si scris, al cuvintelor, simboluri ale
conceptelor ce sintetizeaza aohizttiile culturii. ceea ce prescurteaza
. considerabil drumul de acces la tezaurul cultural al umanltatit.
Exista intotdeauna un- corp de cunostinte, de adevaruri (fapte istorice, teze filozofice, doctrine economice, politice etc.) care nu pot fi
supuse unei verificari directe din partea celor care le studiaza: se resimte frecvent nevoia unei sinteze Gl. experientei (de veacuri, de generatii) , prezentarii unor rezultate ale cercetarii sti intifice, a aplicatiilor

!i

II;

..

U8

,L

1,<.,