or de lnstructie si educatie. Conditii noi de experiment are si mo- .

e sint create de actualele preocupari ale inteqrarii Invatamjntulul

practica si eereetarea stiintifica, relevindu-se eiteva directii priorire de reinnoire a metodelor.
In primul rind este vadita tendinta accentuarii si mai puternice a
acterului flormativ-educativ al metodelor, acestea asumindu-si 0 inerventie si mai active ;~i mai f'Jicienta in cultivarea intregului potenal individual. Au intiietate acele metode prin care se reuseste sa se
tive personalitatea~eolarului in intteaga ei boqatie, in complexiLea expresiilor si angajamentelor sale, care-I tormeaze ca individ,
membru al .unei colectivitati, ca cetatean sl producator, ca om al
reatiei pe multiple planuri ale stiintei, tehnicii, artei si vletii sociale.
_1, p. 14]
Pornind de la idee a ca efectele instrqctive osi formativ-edueative
e inva.tamintului slnt in Ieqatura direct proportionala cu gradul de
gajare si participare -efectiva a elevilor (studenttlor) la realizarea .
arcinilor de invatare, este evidenta vsi legitima actuala tendinta de
plicate cu prioritate a unor met ode active si participative in lntreaga
ctivitate scoltuii. In esenta, acestea tind sa acorde importanta anga-rii proprii, trairii personale a actlunii. Mai mult, ele sint cent rate pe
ctivizarea Ia maximum a: structurilor cognitive si operatorii ale eleilor, pe exersarea functiilor si potentialului psiho-fizic al acestora,
e transformarea elevului in coparticipant al propriei Iormatii, Meodele valoriflca studiile si cercetarile psihogenetice realizate de
? Janet, H. Wallon, J. Piaget, ca si concluziile lui L. S. Viqotski, P. 1.
alpsrin s.a., care sttueaza in centrul vietii psihice actiunea, relevind
strinse leqatura ce exista intre actiunile practice si cele mintale. derivarea actiunilor ideale (cognitive) din cele materiale, practice, prin."r-un proces de interiorizare a acestora, organizat cu grija pe diferite
repte alascolaritatii, dupa specificul evolutiei psihice. In esenta, metodala active urmeaza sa puna accentul pe aspeciele operatotii ale
gfndirii '~i nu pe cele figurative, intuitive, imagistice, dspasind astfel
jmitele metodelor intuitive, demonstrative, care Iurnizeaza elevilor
doar reprezentari, fara a activiza operatiila posibile ale gindirii. Meteele active se sprijina pe 0 motivare intrinsecii a itiviitiirii, venita din
interior si nll: impusa din afara, prin co:q.stringere.
Extensiunea educatiei stiintifice sr politehnice, interpretarea stiin~ei nu numai ca un produs finit (ansamblu de cunostinte}, ci in, primul
rind ca tin proces de necontenite noi elaborari, atrag dupa sine '0
accentuate fara' precedent a caracterului eutistic al metodologiilor didactice actuale. Spre deosebire de rnvatamtntul traditional, bazat pe
metode de transmit ere si asimilare a inrormatiei, invaHimintul de azi
romoveaza cu precadere acele metode care Ii invata pe tineri s-a 0loseasca informatiile in scopul obtlnerii unor noi informatll, al rezolvarii sltuatiilor-problema icu care sint confruntati in cursul studiilor.
Deprinderea stiintei
proces presupune folosirea metodelor de Invatare prin descoperfre.rjirin cercetare, plasind subiectul (elev sau student) in' situatia de' participant nemijlocit la explorarea mediului inconjurator, la redescoperirea adevarului. Sint metode care Indeamna
la activitate independenta (dir ijate la minimum) de cautare, de cerce[are, de rcconstructie si reinventare a adevarurilor, de insusire a unor
.., compartimente specifice investiqatiei stiintifice, asemenea cercetato-

~a

1 !7

.'