Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI ENERGIE
BILANUL DE MATERIALE
o Pentru proiectarea i exploatarea instalailor
industriilor de proces este necesar cunoaterea
calitativ i cantitativ a materialelor care
circul prin fiecare punct al instalaiei, n fiecare
moment al funcionrii acesteia.
o Materialele sunt definite prin:
speciile chimice,
compoziia i concentraiile soluiilor i amestecurilor,
starea de agregare,
cantitile sau debitele n punctele, seciunile sau
zonele care intereseaz.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
BILANUL DE MATERIALE
Datele necesare elaborrii i rezolvrii
bilanurilor de materiale sunt:
o datele iniiale (primare) referitoare la:
BILANUL DE MATERIALE
o Ecuaia general de bilan de materiale
este expresia legii conservrii materiei:
materiale materiale materiale materiale
intrate + existente = iesite + ramase
BILANUL DE MATERIALE
o Diferena:
materiale materiale materiale materiale
A=
BILANUL DE MATERIALE
`ntocmirea bilanului de materiale trebuie nsoit
ntotdeauna de precizarea:
incintei sau zonei din instalaie la care se refer
bilanul (definirea conturului de bilan);
timpului n raport cu nceputul prelucrrii unei arje
(numai n cazul proceselor discontinue);
duratei de timp pentru care se ntocmete bilanul:
procese continue - pe unitatea de timp (secund,
or, zi, an);
procese discontinue cant. de subst. se raporteaz
la o arj i se recalculeaza la UM (kg, t, kmol etc.)
de materie prim sau produs finit;
procese n regim tranzitoriu - bilanurile sunt
difereniale.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
BILANUL DE MATERIALE
Se pot ntocmi:
o bilanuri generale (totale sau globale), pentru
ntreaga instalaie i toate materialele prezente,
o bilanuri pariale:
pentru ntreaga instalaie, dar numai pentru un singur
material;
pentru toate materialele, dar numai pentru o parte a
instalaiei: un utilaj, o anumit zon (bine definit) a
unui utilaj, un element diferenial de volum dintr-un
utilaj;
pentru un singur material i o parte a instalaiei (utilaj,
element de utilaj, element diferenial de volum).
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
Topire-filtrare sulf
Filtrare aer
Ardere sulf
Uscare aer /
Diluare H2SO4
Oxidare catalitica
SO2 la SO3
Absorbtie SO3
ACID
SULFURIC
H2SO4
AER
H2SO4
SULF
Topire-filtrare sulf
Absorbtie SO3
H2SO4
Oxidare catalitica
SO2 la SO3
H2SO4
Ardere sulf
Uscare aer /
Diluare H2SO4
ACID
SULFURIC
Oxidare catalitica
SO2 la SO3
10
Strat de catalizator
11
BILANUL DE MATERIALE
Materialele luate n considerare n bilanuri pot fi:
o specii chimice bine definite (specii moleculare,
ioni, radicali, atomi);
o materiale de compoziie nedefinit (steril,
reziduu, cenu, etc.).
Cu ajutorul ecuaiilor de bilan de materiale pot fi
obinute informaii precise asupra circulaiei
materialelor pentru care determinrile directe
(prin cntrire sau msurare) lipsesc sau prezint
inconveniente.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
12
BILANUL DE MATERIALE
Exprimarea compoziiei masei de reacie
o mas de reacie = totalitatea componentelor
reactani,
produi de reacie,
materiale inerte,
catalizatori
o instalaie,
un utilaj,
o poriune de utilaj,
un element diferenial de volum.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
13
BILANUL DE MATERIALE
o La modul cel mai general, masa de reacie
este alctuit din p reactani AI, q
produi de reacie AI i r inerte AI,
ecuaia caracteristic a procesului de
transformare are forma:
Ai +
i =1
i =1
Ai "
Ai ' +
i =1
Ai +
i =1
i =1
Ai "
14
BILANUL DE MATERIALE
Compoziia masei de reacie se poate
exprima prin:
o mrimi extensive (numr de moli, mase,
volume)
o mrimi intensive (fracii molare, masice,
volumice, rapoarte molare, masice,
volumice, concentraii molare, masice,
volumice, etc.).
15
BILANUL DE MATERIALE
o Mrimile extensive:
n Ai L n Ai ' L n Ai " L n T
exprimate n [kmol] sau [kmol/s];
m Ai L m Ai ' L m Ai " L m T
exprimate n [kg] sau [kg/s];
16
BILANUL DE MATERIALE
o Mrimile extensive sunt aditive (inclusiv
volumele, n cazul gazelor ideale).
o Ca urmare:
nT =
ni =
n Ai +
mT =
mi =
m Ai ' +
i =1
i =1
Vi =
V Ai +
i =1
n Ai "
i =1
m Ai +
i =1
VT =
n Ai ' +
i =1
i =1
V Ai ' +
i =1
m Ai "
V Ai "
i =1
17
BILANUL DE MATERIALE
o ntre mrimile extensive se stabilesc
relaiile:
mi
ni =
Mi
respectiv
Vi
ni =
VMi
n care
MI = masele molare [kg/kmol],
VMi = volumele molare [m3/kmol]
ale componenilor i.
18
BILANUL DE MATERIALE
o Mrimile intensive = concentraii
o NU depind de cantitatea de substan din
sistem.
o Pentru amestecuri omogene (inclusiv solutii)
se folosesc fractii:
molare
masice
volumice
19
BILANUL DE MATERIALE
o Fracia molar a unui component oarecare
= raportul dintre nr. de moli ai comp. (ni) i
nr. total de moli din sistem (nT).
o Pentru un sistem format din z componente,
fracia molar a unui component oarecare i
va fi:
ni
n i kmoli de component
=
xi =
n1 + n 2 + + n z nT
kmoli amestec
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
20
BILANUL DE MATERIALE
o Fracia masic a unui component = raportul
dintre masa de component i din amestec
(mi) i masa total a amestecului (mT):
mi
m i kg de component i
=
xi =
kg amestec
m1 + m 2 + + m z mT
21
BILANUL DE MATERIALE
o Fracia volumic = raportul dintre volumul
unui component oarecare i din amestec (Vi)
i volumul total (VT) al amestecului:
Vi
Vi m de component i
=
yi =
3
m amestec
V1 + V2 + + Vz VT
22
BILANUL DE MATERIALE
o Pt. vapori i gaze, compoziia se poate
exprima i prin presiunile pariale ale
componenilor, calculate din legea Dalton:
p i = y i PT
o n cazul gazelor i vaporilor, fraciile
(procentele) molare sunt numeric egale cu
fraciile (procentele) de volum.
o Egalitatea nu este valabil ns n cazul
lichidelor i solidelor.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
23
BILANUL DE MATERIALE
o Se poate demonstra uor c suma fraciilor
tuturor componentelor din sistem este
egal cu unitatea:
i =1
z
i =1
z
i =1
n1
ni
n z n 1 + L + n i + L + n z nT
+L+
+L =
=
=1
xi =
nT
nT
nT
nT
nT
m1
mi
m z m 1 + L + m i + L + m z mT
+L+
+L
=
=
=1
xi =
mT
mT
mT
mT
mT
V1
Vi
Vz V1 + L + Vi + L + Vz VT
+L+
+L =
=
=1
yi =
VT
VT
VT
VT
VT
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
24
BILANUL DE MATERIALE
o Raportul molar = raportul dintre nr. de moli a doi
componeni dintr-un amestec.
o Pt. un amestec cu z componeni, conc. unui comp.
oarecare i se poate exprima n raport cu oricare
dintre ceilali (z 1) componeni:
ni
X i ,1 =
n1
X i ,2
kmoli de component i
kmoli de component 1
ni
=
n2
kmoli de component i
kmoli de component 2
ni
=
nz
kmoli de component i
kmoli de component z
M
X i ,z
25
BILANUL DE MATERIALE
o Raportul masic = raportul dintre masele a doi
componeni dintr-un amestec.
o Pt. un amestec cu z componeni, se pot scrie
urmtoarele rapoarte masice pentru un comp. i n
raport cu oricare dintre ceilali (z 1) comp.:
mi
X i ,1 =
m1
X i ,2
kg de component i
kg
de
component
1
mi
=
m2
kg de component i
kg
de
component
2
mi
=
mz
kg de component i
z
kg
de
component
M
X i ,z
26
BILANUL DE MATERIALE
o Rapoarte volumice - Fie V1,V2,...,Vi,...,Vz volumele
componenilor 1,2,...,i,...,z aflai n amestec.
Concentraiile componentului i sub form de
rapoarte volumice se scriu:
Vi
Y i ,1 =
V1
m 3 de component i
3
m
de
component
1
Vi
Y i ,2 =
V2
m 3 de component i
3
m
de
component
2
M
Vi
Y i ,z =
Vz
m 3 de component i
m 3 de component z
27
BILANUL DE MATERIALE
Trecerea de la fracii la rapoarte i invers se
face cu relaii de forma:
Xi
Xi
Yi
xi =
; xi =
; yi =
1+ X i
1+ X i
1 + Yi
xi
xi
yi
Xi =
; Xi =
; Yi =
1 xi
1 xi
1 yi
28
BILANUL DE MATERIALE
o n practic se mai utilizeaz exprimarea
concentraiei prin:
29
INTRARE (ALIMENTARE)
kmol
[kmol/s]
IEIRE (EVACUARE)
kg
[kg/s]
m3
[m3/s]
Fracii
molare
Fracii
masice
kmol
[kmol/s]
kg
[kg/s]
m3
[m3/s]
Fracii
molare
Fracii
masice
m Ae i
V Aei
x Ae i
x Aei
Ai
n Aa i
m Aa i
VAai
x Aa i
x Aai
Ai
n Aa i '
m Aa i '
x Aa i '
x Aai '
n Ae i '
m Ae i '
VAei '
x Ae i '
x Aei '
Ai
n Aa i "
m Aa i "
VAai "
x Aa i "
x Aai "
n Ae i "
m Ae i "
V Aei "
x Ae i "
x Aei "
TOTAL
nTa
mTa
VTa
nTe
mTe
VTe
a
Ai '
n Ae i
30
31
32
33
Instalatia de
evaporare cu
compresie
mecanica de
vapori:
Abur secundar
(agent termic)
TC
Abur
primar
SD
SC
condens
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
34
35
Abur secundar B)
(agent termic)
TC
Abur
Primar (D)
SD (A)
SC (C)
Condens (E)
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
36
n n
a
Ai
Ai
e
Ai
n n
e
Ai '
Ai '
a
Ai '
(20)
37
Ai Ai =
Ai ' Ai '
(21)
38
Ak
n n
=
a
n Ak
a
Ak
e
Ak
n n
a
Ai
e
Ai
Ai a
n Ak
Ak
n n
e
Ai '
a
Ai '
Ai ' a
n Ak
Ak
(22)
39
Ak =
Ak
n
a
Ak
(23)
40
41
a
Ak
Ai a
n Ak Ak
n =n
Ak
Ai ' a
e
a
n Ak Ak
n Ai ' = n Ai ' +
Ak
e
Ai
a
Ai
(24)
42
Ai ' Ai a
x Ak Ak
n = n 1 +
Ak
e
T
a
T
(25)
43
o Notnd cu expresia:
Ai ' Ai
a
Ak
(26)
n = n (1 + Ak )
(27)
Ak
a
T
44
o Mrimea :
< 0 - procese care decurg cu
micorarea numrului de moli,
> 0 - procese care decurg cu mrirea
numrului de moli,
= 0 - procese care decurg fr variaia
numrului de moli.
45
EXEMPLE
< 0 - micorarea numrului de moli:
sinteza amoniacului:
N 2 + 3H 2 2 NH 3
oxidarea catalitica a SO2:
SO2 + 1 2 O2 SO3
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
46
EXEMPLE
> 0 - mrirea numrului de moli:
reformarea metanului cu abur:
CH 4 + H 2O CO + 3H 2
oxidarea catalitica a amoniacului:
4 NH 3 + 5O2 4 NO + 6 H 2O
47
EXEMPLE
= 0 - fr variaia numrului de moli:
sinteza HCl din elemente:
H 2 + Cl2 2 HCl
sinteza NO din elemente:
N 2 + O2 2 NO
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
48
mi
ni =
Mi
respectiv
Vi
ni =
VMi
49
50
e
Ak
x (1 Ak )
=
1 + Ak
a
Ak
(28)
51
x x
=
x + x
52
53
e
Ak
= n (1 Ak )
a
Ak
n Ak = n n
a
Ak
a
Ak
e
Ak
(24a)
(30)
54
n = n (n n
e
Ak
a
Ak
a
Ak
e
Ak
Ai a
e
n =n
(n Ak n Ak )
Ak
Ai ' a
e
a
e
n Ai ' = n Ai ' +
(n Ak n Ak )
Ak
e
Ai
e
Ai "
a
Ai
=n
(31)
a
Ai "
55
1+ x
n =n
1+ x
e
T
a
T
unde
a
Ak
e
Ak
Ai ' Ai
=
Ak
(32)
56
a Ai
a
e
(x Ak ) x Ak
n = n x Ai
Ak
e
Ai
a
T
a Ai ' a
e
(x Ak ) x Ak
n = n x Ai '
Ak
a
T
(33)
a
1 + x Ak
=
e
1 + x Ak
57
E
R
v a,
a ,
Sa
v e,
e ,
Se
v S = v S
a
n conformitate cu
schema din figura,
se consider c n
recipientul R, aflat n
regim staionar, intr
fluidul A i iese fluidul E.
(34)
Egalitatea debitelor
celor dou fluide, n
conformitate cu ecuaia
conservarii masei este
dat de relaia (34):
58
v a a S a =
v e e S e
(35)
v (d
a
a 2
v (d
e
e 2
(36)
59
v x S =
a
a
Ak
v x S
e
e
Ak
(37)
60
61
62
63
A
R
v a,
a,
Sa
v e,
e,
Se
v S dt + M =
a
dt (38)
v S dt + M +
t
64
65
v S =
a
M
v S +
t
e
(39)
v = f (t ) = v i + a i t
(40)
o n care:
66
v S x
a
a
Ak
(x M )
v S x +
(41)
t
e
e
Ak
e
Ak
v a a S a x Aka =
M
+ M Ak (42)
v e e S e x Ake + x Ake
t
t
67
x
M
+x
+M
t
t
e
Ak
e
Ak
(43)
68
r Ai
=0
t
(44)
69
APLICATIE
o 1000 kg solutie apoasa de glucoza (C6H12O6)
avand concentratia 20% masice (x = 0,2),
se supune fermentatiei alcoolice. Stiind ca
gradul de transformare a glucozei in etanol
este de 65% se cere:
Intocmirea bilantului de materiale pe
componente si pe faze;
Completarea tabelului de bilant;
Aflarea concentratiei de alcool (% masice) dupa
fermentatie.
Trasarea diagramei Sankey;
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
70
Rezolvare
o Ecuatia caracteristica a procesului:
180
2 x 46
2 x 44
71
Rezolvare
o Definirea gradului de transformare a glucozei:
n
n n
n
G =
=
a
Et OH a
nG
n
a
G
e
G
e
Et OH
a
Et OH
G
e
CO2
a
CO2
CO a
nG
G
= 0,65
72
Rezolvare
o Model matematic de bilant de masa primar
(in unitati molare):
n = n (1 )
e
G
a
G
e
Et OH
=n
e
CO2
=n
e
H 2O
=n
n
n
a
Et OH
a
CO2
+ 2 n
a
G
+ 2 n
a
G
a
H 2O
n = n + 3 n
e
T
a
T
a
G
73
Rezolvare
o Exprimarea bilantului primar in unitati masice
(m = n . M):
mGe = nGe M G = mGa (1 )
e
Et OH
=n
e
Et OH
e
CO2
=n
e
H 2O
=n
m
m
e
CO2
e
H 2O
M CO2 = m
a
CO2
a
G
+ 2
M EtOH a
+ 2
mG
MG
M CO2
MG
mGa
M H 2O = m
a
H 2O
m = m +m
e
T
M EtOH = m
a
Et OH
a
Et OH
+m
a
CO2
+m
a
H 2O
2M EtOH + 2M CO2 M G
a
+ m
= mT
MG
a
G
74
Rezolvare
o Valori numerice:
INTRARI
mGa = mTa xG = 1000 0,2 = 200 kg
mHa 2O = mTa xH 2O = mTa (1 xG ) = 1000 (1 0,2) = 1000 0,8 = 800 kg
mEta OH = 0
a
mCO
=0
2
75
Rezolvare
o Valori numerice:
IESIRI
mGe = mGa (1 ) = 200 (1 0,65) = 200 0,35 = 70 kg
m
e
Et OH
e
CO2
=m
=m
a
Et OH
a
CO2
M Et OH
46
a
+ 2
mG = 0 + 2
0,65 = 66,44 kg
MG
180
+ 2
M CO2
MG
44
m = 0 + 2
0,65 = 63,55 kg
180
a
G
76
Rezolvare
o Tabelul de bilant
Faza
Lichid
Gaz
Total
Component
C6H12O6
H 2O
C2H5-OH
Total []l
CO2
Total []g
general
intrari
kg
200
800
0
1000
0
0
1000
x
0,20
0,80
0
1,00
0
0
-
iesiri
kg
70
800
66,44
936,44
63,55
63,55
999,99
x
0,0745
0,8543
0,0709
0,9997
1,00
1,00
77
Rezolvare
o Concentratia alcoolului in solutie dupa
fermentatie:
e
x Et OH
e
Et OH
e
[]l
m
=
m
66,44
=
= 0,0709
936,44
78
Diagrama Sankey:
Solutia initiala
Apa
800 kg
Glucoza
200 kg
CO2 63,56 kg
Etanol 66,44 kg
Apa
800 kg
Glucoza 70 kg
Fermentatie alcoolica
Faza gazoasa
Solutia finala
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
79
BILANUL ENERGIILOR
o Aa cum bilanul de materiale este expresia
legii conservrii materiei, bilanul energiilor
este expresia principiului conservrii
energiei.
o Bilanul energiilor servete la:
urmrirea fluxurilor energetice printr-o
instalaie,
stabilirea randamentelor energetice,
dimensionarea unor utilaje.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
80
BILANUL ENERGIILOR
o Ecuaia general de bilan energetic pentru un
contur de bilan stabilit n prealabil (instalaie,
utilaj, poriune de utilaj, element diferenial de
volum) are forma:
Ei +
Ea =
Er +
Ee
(45)
81
BILANUL ENERGIILOR
o Ca i n cazul bilanului de materiale,
bilanul energetic se ntocmete pentru o
durat prestabilit:
durata prelucrrii unei arje (dac procesul
este discontinuu),
unitatea de timp (secund, or, zi, an) n cazul
proceselor continue.
82
BILANUL ENERGIILOR
o Acumularea de energie este dat de
diferena:
Er
Ei =
Ea
Ee
(46)
83
BILANUL ENERGIILOR
Se pot ntocmi:
o bilanuri energetice totale (generale), pentru
ntreaga instalaie,
o bilanuri energetice pariale:
pentru un singur utilaj,
pentru o poriune de utilaj,
pentru un element diferenial de volum.
o Energiile se transform cu uurin dintr-o form
ntr-alta nu se pot intocmi bilanuri pariale,
referitoare la un singur fel de energie.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
84
AS
AP
AS
2
AS
CB
SD
Solutie
Abur primar (AP)
Abur secundar (AS)
Gaze necondensabile (GN)
Apa de racire (AR)
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
SC
85
AS
AP
AS
2
AR GN
AS
CB
SD
Solutie
Abur primar (AP)
Abur secundar (AS)
Gaze necondensabile (GN)
Apa de racire (AR)
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
SC
86
FORME DE ENERGIE
o Energia potenial sau energia de poziie,
Ep, rezultat din poziia pe vertical a
corpurilor, n raport cu un plan orizontal
arbitrar de referin:
Ep = m g z
(47)
87
FORME DE ENERGIE
o Energia cinetic sau energia de micare,
Ec, corespunztoare micrii corpurilor:
1
2
Ec = m v
2
(48)
U = m u
(49)
88
FORME DE ENERGIE
o Lucrul exterior sau energia de presiune, Le, =
lucrul efectuat de mediul exterior pentru a
introduce un fluid n sistem, sau lucrul efectuat
de sistem pentru a evacua un fluid din sistem:
V
Le =
vs
P dV = m P dv s = m P v s
(50)
P = presiunea [Pa],
V = volumul [m3] masei m [kg],
vs = volumul specific [m3/kg].
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
89
FORME DE ENERGIE
o Energia mecanic, W, introdus n sistem
printr-o pomp
printr-un agitator
energia de suprafa,
energia electric,
energia magnetic,
energia luminoas
uzual, se neglijeaz
n problemele curente
90
BILANUL TERMIC
o Pentru majoritatea proceselor
fizice,
fizico-chimice,
chimice,
biochimice
91
BILANUL TERMIC
o Simplificarea = neglijarea:
lucrului mecanic,
variaiei energiei poteniale,
variaiei energiei cinetice,
energiei electrice,
energiei magnetice,
energiei luminoase, etc.,
92
BILANUL TERMIC
o Bilanul termic are la baz principiul nti al
termodinamicii, conform cruia energia
sistemului i energia mediului exterior,
considerate mpreun, reprezint o
constant.
o Altfel spus:
E sistem + E exterior = 0
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
(51)
93
BILANUL TERMIC
o Deoarece energia (la presiune constant)
este nsi entalpia, ecuaia general a
bilanului termic n regim nestaionar are
forma:
Qi +
Qa + Qext =
Qr +
Qe
(52)
94
BILANUL TERMIC
Qa = entalpiile intrate (alimentate) n sistem,
Qi = entalpiile existente n sistem la momentul
iniial,
Qr = entalpiile rmase n sistem n momentul
final,
Qe = entalpiile ieite din sistem,
Qext = entalpia schimbat de sistem (cedat sau
primit) cu mediul nconjurtor.
95
BILANUL TERMIC
o n cazul proceselor continue care decurg n
regim staionar, ecuaia (52) devine:
Qa + Qext =
Qe
(53)
Q = Q
a
(54)
96
BILANUL TERMIC
o Ecuaia (53) se poate scrie i sub forma:
Q +
a
Ai
Q proces + Q ext =
e
Ai
(55)
97
BILANUL TERMIC
Q[]ag =
Te
nia C pi dT
298
Q[]eg =
n ie C pi dT
(56)
298
98
BILANUL TERMIC
o Pentru o faz lichid care se comport ca o
soluie ideal (soluie infinit diluat) sunt
valabile relaiile (56) stabilite pentru gaze
ideale.
o n cazul soluiilor reale (concentrate),
entalpia nu se mai poate determina aditiv.
99
BILANUL TERMIC
o Capacitile termice
molare Cp [J/(kmol.K)],
masice C [J/(kg.K)]
C p[]l = f ( x, T )
C[]l = f ( x, T )
(57a)
(57b)
100
BILANUL TERMIC
o n aceste condiii, ecuaiile (56) devin:
Ta
Q = n C p ( x, T ) dT
a
[]l
a
[]l
(58a)
298
Te
Q = n C p ( x, T ) dT
e
[]l
e
[]l
(58a)
298
101
BILANUL TERMIC
Pentru faze solide se aplic:
o relaiile (56) n cazul n care
componentele fazei solide formeaz un
amestec mecanic,
o relaiile (58) n cazul n care
componentele fazei solide formeaz o
soluie solid.
102
BILANUL TERMIC
o Determinarea valorilor numerice ale cldurilor
introduse/evacuate din sistem cu fluxurile de
materiale intrate/ieite, necesit cunoaterea:
naturii fazelor implicate n proces,
compoziiei iniiale i finale,
bilanului de mas,
temperaturilor iniiale (Ta) i finale (Te),
a unor date experimentale sau ecuaii empirice
pentru calculul capacitilor termice molare
sau masice ale componentelor i fazelor
implicate n proces.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
103
BILANUL TERMIC
o Pentru substane pure, capacitatea termic
molar la presiune constant, definit prin relaia:
H i
C pi =
T P
(59)
C pi = a i + bi T + c i T
C pi = d i + e i T + f i T
(60)
C pi = g i + h i Ti
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
104
BILANUL TERMIC
o Uneori se poate utiliza valoarea medie a
capacitii termice molare, definit prin
relaia:
T2
1
C pi =
T2 T1
C pi (T ) dT
(61)
T1
105
BILANUL TERMIC
o Pentru calcule riguroase de inginerie, precum i
pentru a se putea permite utilizarea programelor
de calculator, sunt preferate ecuaiile de tip (60).
o Acestea permit integrarea analitic a ecuaiilor
(56).
o Valorile capacitilor termice, precum i valorile
coeficienilor din ecuaiile (60) sunt tabelate n:
manuale,
ndrumare,
monografii de specialitate.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
106
Exemple:
o Capacitatea termica masica a laptelui
integral (cu 3,2% grasime) se poate calcula
cu ecuatia:
6
93,194 10 J
C = 6279,6659 4,3782147 T
2
T
kg K
o Pentru lapte concentrat avand intre 4,3 si
60% grasime, capacitatea termica masica
se poate calcula tot cu ecuatii de forma:
c
C = a + b T + 2
T
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
107
Exemple:
in care coeficientii a, b si c sunt functie de
continutul de grasime (% masice), G, al laptelui:
a = 6292,6535 + 2146,3113 x G
b = 3,8887 4,7517 x G
c = 1,094.108 6,487.107 x G
c
C = a + b T + 2
T
J
kg K
108
Exemple:
o Capacitatea termica masica a smantanii, functie
de continutul de grasime, G (% masice) si de
temperatura, T (K), se poate calcula cu o relatie
de forma:
J
C = 3895,1 + 12,752 G 1,0312 G (T 273)
kg K
109
BILANUL TERMIC
o Termenul Qproces se determin pe baza
datelor termodinamice, n funcie de tipul
de proces:
transformare chimic,
transformare biochimic,
transformare de faz,
transfer interfazic.
110
BILANUL TERMIC
o La modul cel mai general, acest termen poate fi
exprimat sub forma:
Q proces =
Q rj +
Q tr .m +
Q tf .n
(62)
i = j +m+n
o primul termen = efectul termic al reaciilor (chimice sau
biochimice) implicate n proces,
o al doilea termen = efectul termic al proceselor de
transformare de faz,
o ultimul termen = efectul termic al proceselor de transfer
de substan ntre fazele implicate n proces.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
111
BILANUL TERMIC
o Efectul termic al unei reacii chimice este
dat de produsul dintre entalpia de reacie
i numrul de moli de reactant (debitul
molar) consumai:
Qrj =
a
Ak j
Ak j
Ak j ( Rj H
0
T
(63)
112
BILANUL TERMIC
Rj H
n
a
Ak j
Ak j = n
a
Ak j
e
Ak j
- reprezint
numrul de moli
de reactant Ak transformat n reacia j.
Se mparte prin Akj deoarece n reaciile n
care Ak 1
entalpia de reacie din legea
lui Hess este raportat la Akj.
j
113
BILANUL TERMIC
o n cazul reaciilor multiple se determin
suma algebric a efectelor termice ale
reaciilor individuale.
o Entalpia de reacie variaz, n general, cu
temperatura i cu presiunea.
o n majoritatea cazurilor (excepie fcnd
procesele care decurg la P > 5 MPa)
influena presiunii asupra entalpiei de
reacie poate fi neglijat.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
114
BILANUL TERMIC
o Variaia entalpiei de reacie cu
temperatura poate fi exprimat prin
intermediul legii lui Kirchhoff.
o n forma sa integral, aceasta are
expresia:
T
RH = RH
0
T
0
298
C p (T ) dT
(64)
298
115
BILANUL TERMIC
o unde:
C p =
Ai C pAi
(65)
RH
0
298
Ai ' H
0
fAi '
Ai H
0
fAi
(66)
116
BILANUL TERMIC
o n unele cazuri, pentru variaii mai mici ale temp.,
se poate folosi n locul ecuaiei (64) o ecuaie
simplificat, considernd o valoare medie pentru
capacitatea termic molar:
0
R H T0 = R H 298
+ C p (T 298 )
(67)
RH RH
0
T
0
298
(68)
117
BILANUL TERMIC
o Efectul termic al proceselor de transformare
de faz este dat de produsul dintre nr. de moli
de component transformat (care trece dintr-o
stare de agregare n alta) i entalpia
transformrii de faz:
Qtr .m = n
=n
e
Akm
a
Akm
[ ] Akm ( H tr .m ) =
( H tr .m )
(69)
118
BILANUL TERMIC
o Entalpia transformrilor de faz se determin
pe baza relaiilor:
Pt. procesele de evaporare condensare:
H evap = H cond = H
0
(g )
0
(l )
(70)
H subl = H desubl = H
0
(g )
0
(s)
(71)
H solidificare = H topire = H H
0
(s)
0
(l )
(72)
119
BILANUL TERMIC
Qtf .n = n
a
Akn
[ ] Akn ( H tf .n ) = n
[ ] Akn
e
Akm
( H tf .n )
(73)
H tf .n
elementar considerat.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
120
BILANUL TERMIC
o Dintre procesele elementare de transfer
interfazic, mai importante din punct de
vedere termic sunt:
dizolvarea
cristalizarea
diluarea
121
BILANUL TERMIC
o Entalpia de dizolvare depinde, n primul
rnd, de natura i starea solutului i a
solventului.
o La dizolvarea cristalelor ionice ntr-un
solvent polar (apa de exemplu), procesul
const din dou etape cu efecte termice
contrare:
122
BILANUL TERMIC
o procesul de distrugere a reelei cristaline
i trecerea ionilor n soluie, sub aciunea
dipolilor solventului; procesul este
endoterm, fiind caracterizat de entalpia de
reea, Hret > 0;
o procesul de solvatare (interaciunea dintre
ionii substanei dizolvate i moleculele
solventului); procesul este exoterm, fiind
caracterizat de entalpia de solvatare,
Hsol < 0.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
123
BILANUL TERMIC
o Entalpia de dizolvare este suma algebric a celor
dou efecte termice de semn contrar:
(74)
124
BILANUL TERMIC
o Valorile entalpiei de dizolvare sunt raportate la un
mol de substan dizolvat ntr-o cantitate mare
de solvent (peste 300 de moli) la temp. standard =
entalpie integral de dizolvare.
o Entalpia diferenial de dizolvare = efectul
termic al dizolvrii unui mol de substan ntr-o
cantitate infinit mare de soluie.
o Cele dou mrimi pot s difere mult ntre ele, mai
ales n cazul soluiilor concentrate.
o Entalpia de dizolvare variaz funcie de
concentraia soluiei formate;
o Dependena Hdiz = f(xAi) se det. experimental.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
125
BILANUL TERMIC
o Entalpia de cristalizare (Hcrist) este considerat, n
calculele tehnice, egal i de semn contrar cu entalpia de
dizolvare.
o n realitate, condiia |Hcrist| = |Hdiz| este doar cand
substana se dizolv ntr-o soluie aproape saturat, la
temperatura la care ulterior are loc cristalizarea.
o Pt. calcule riguroase, entalpia de cristalizare se determin
cu relaia:
(75)
126
127
Q +
a
Ai
Q proces =
e
Ai
(76)
128
Ta = Te = constant
(77)
129
Q ext =
Q
e
Ai
Q
a
Ai
Q proces
(78)
130
Ta Te
131
Q = F1 (n , x ,Ta )
(79)
Q = F2 (n , x , Ak ,Te )
(80)
a
Ai
e
Ai
a
Ak
a
Ak
a
Ai
a
Ai
a
Q proces = F3 (n Ak
, Ak ,Te )
(81)
132
a
Ai
(82)
Qext = K A Tm
(83)
133
APLICATIE
o Se supun fermentarii acetice 100 kg solutie
apoasa cu 10% (masice) etanol. Gradul de
transformare a etanolului in acid acetic
este de 95%. Ce cantitate de caldura
trebuie indepartata din sistem pentru ca
procesul sa decurga in conditii izoterme la
t = 35 0C ?
o Nota: se neglijeaza aportul de caldura al
aerului necesar procesului de oxidare.
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
134
REZOLVARE
o Procesul de fermentatie acetica decurge conform
ecuatiei caracteristice:
Acetobacter
aceti
CH 3 CH 2 OH + O2 CH 3 COOH + H 2O
o Pe baza modelelor matematice de bilant de masa,
cu Et-OH = 0,95 se obtine urmatorul tabel de
bilant de materiale:
Lucian Gavrila Bilanturi de materiale si de energie
135
REZOLVARE
Faza
Component
Et-OH
Lichida H-Ac
H 2O
Initial
Final
kg
kmoli
kg
kmoli
10
0,2174
0,5
0,0109
0
0
12,39 0,2065
90
5
93,717 5,2065
100
O2
Gazoasa
N2
10
32,92
0,3125
1,1756
3,392
32,92
0,1060
1,1756
42,92
1,4881
36,312
1,2816
TOTAL GENERAL
136
REZOLVARE
Qproces
Qa aer
Qa lichid
FERMENTATIE
ACETICA LA T = ct.
(Qproces)
Qe aer
Qe lichid
Qexterior
137
REZOLVARE
o Ecuatia generala de bilant termic:
Q +Q
a
[] L
a
[]G
+ Q proces = Q + Q
e
[] L
e
[]G
+ Qexterior
Qexterior = Q Q + Q
a
[] L
e
[] L
a
[]G
e
[]G
+ Q proces =
= Q Q + Q proces
a
[] L
e
[] L
138
REZOLVARE
o Calculul caldurilor intrate:
a
[] L
t = 350 C
sol. Et -OH 10%
a
[] L
J
= 4270
kg K
a
[] L
=C
a
[] L
139
REZOLVARE
o Calculul caldurilor iesite:
e
[] L
t = 350 C
sol. H - Ac 10%
e
[] L
J
= 3700
*
kg K
e
[] L
=C
a
[] L
140
REZOLVARE
C
t =350 C
H Ac11, 6%
= x H 2O C
t =350 C
H 2O
+ xH Ac C
t =350 C
H Ac
J
= 0,884 4180 + 0,116 123,4 3700
kg K
o Concentratia Et-OH in solutia finala fiind foarte
mica (0,47%), s-a neglijat aportul acestuia la C.
141
REZOLVARE
o Calculul Qproces:
Q proces = Qreactie = n
a
Et OH
Et OH R H
0
T
)=
a
mEta OH
m
0
=
Et OH R H T0 Et OH Et OH R H 298
M Et OH
M Et OH
RH
0
298
= H
0
f CH 3 COOH
+H
0
f H 2O
) (H
0
f CH 3 CH 2 -OH
+H
0
f O2
H 0f
CH3-COOH(L)
H2O(L)
C2H5-OH(L)
O2 (G)
J/mol
-484,9
-187,02
-277,6
142
REZOLVARE
o Calculul Qproces:
RH
0
298
o Calculul Qext:
Qexterior = Q Q + Q proces =
a
[] L
e
[] L
= 1,231 10 J = 1,231 MJ
6
143