Autoreglarea motivaional i afectiv n nvare analiz

comparativ
1.
2.
3.
4.

Definirea conceptelor..1.25
Precizarea criteriilor dup care se face comparaia.....0.25
Precizarea asemnrilor i diferenelor (minimum 3).....1.50
Aprecieri asupra raportului celor dou constructe
comparate n propria nvare.......0.50

5. Exemplu care s susin raportul precizat ntr-o

situaie concret de nvare ...0.50
-

Invatarea autoreglata= nivelul maxim de invatare pe care il poate atinge

invatarea umana (dupa standardele cunoasterii actuale): caracter proactiv,
intentional si reflexiv, interactiune dinamica intre capacitatea si vointa de a invata
(Baumert)
= self-regulated learning
=capacitatea individului de a-si active si sustine systematic atat cognitia, cat si
comp, pt atingerea scopurilor invatarii
=capacitatea de mobilizare, directionare si sustinere a propriului effort in vederea
invatarii
=capacitatea de a invata efectiv de unul singur
1995- Winne: UNDE a fost abordat acest concept? => STUDII
care evidentiaza relatia auto-reglare- eficienta invatarii
definirea autoreglarii invatarii + metode de facilitare,mentinere si transfer a
proceselor autoreglatorii intr-o cat mai mare varietate de sarcini de invatare
identificarea modalitatilor de instalare si de dezvoltare a autoreglarii in
invatare, chiar si in abssenta profesorilor,grupurilor si tehnnologiilor avansate
Autoreglarea invatarii -> efortul investit in invatare

Domenii in care se realizeaza autoreglarea: cognitia, metacognitia, motivatia si

afectivitatea, comportamentul si contextual
La nivelul motivatiei si afectivitatii:
anticiparea, planificarea si activare=>adoptarea scopului, evaluarea eficacitatii,
perceptia dificultatii sarcinilor,estimarera valorii lor si activarea interesului
Controlul=> selectarea si adaptarea strategiilor de dministrare a intensitatii
motivatiei si afectivitatii
Reactia si reflectia=> reactiile affective si a atribuirile
La acest nivel, sunt POSIBILE SI NECESARE:
-ANTICIPAREA
-PLANIFICAREA
-MONITORIZAREA
-CONTROLUL

-REACTIA SI REFLECTIA
-motivatia si reglarea motivatiei sunt in relatie de interfinfluenta mutala, dar sunt
fenomene distincte!
- reglarea motivationala-> activitatile prin care individual intervine intentionat pt
a-si activa, mentine sau suplimenta vointa de a demara, continua sau complete
anumite sarcini
- la fel si pt afectivitate
- motivatia ete raspunzatoare de mentinerea directiei invatarii, atunci cand apar
obstacole
- cand apar alte dorinte=> conflict=> control, amanarea satisfacerii acestora,
inhibare etc
- contructele subordinate sferei motivatiei care au relevanta cu procesul
autoreglarii invatarii:
formele motivatiei: intrinseca si extrinseca
-orientarea scopului
-valoarea sarcinii
-autoeficacitatea

Motivatia si afectivitatea- domenii ale autoreglarii invatarii

A. Motivatia: selectia + activarea + sustinerea directiei comportamentului => atingerea
scopului
- Pb: motivatia elevului pentru invatare
Woolfolk => 5 mari pb in leg cu motivatia:
1. IN FCT DE CE ANUME fac oamenii ALEGERI in privinta comport lor?
2. CAT TIMP trebuie sa treaca, dupa ce s-a luat o decizie, pana se demareza
ACTIUNEA?
3. Care este INTENSITATEA/niv implicarii in ACTIVITATEA aleasa?
4. Ce determina PERSISTENTA IN SARCINA sau RENUNTAREA la ea?
5. Ce GANDESTE si SIMTE individul angajat in invatare?

PERSPECTIVE (cf Woolfolk, Hamilton si Ghatala - 1994):

1. Conditionarea clasica: motivatia=extrinseca, sursa in asociere cu comp reflex =>
activitatile de invatare ale elevilor depind de stimuli placuti si atractivi
2. Conditionarea operanta: motivatia=tot extrinseca, sursa in consecintele comp
precendente => exigenta identificarii intaritorilor semnificativi pt elevi
3. Cognitivista: sursa= intarirea intrinseca; importante: planurile+schemele de
actiune+credintele+atribuirea succesului/insuccesului+expectatii
4. T. Procesarii informatiilor: motivatia: nevoia omului de a da o semnificatie mediului
in care traieste. Sarcina instruirii= identificarea experientei anterioare ale
elevului+integrarea in act de invatare
5. T. Piagetiana: sursa motivatiei de a invata=intrinseca= nevoia individului de a reduce
dezechilibrul asimilare-acomodare. Managementul instruirii= constr de sarcini de

invatare adecvate care sa induca un conflict cognitiv intre realitate (cu noi inform) si
exp anterioara (info vechi)
- T. Neo-piagetiene: nev elevului de a solutiona o serie de pb, sarcina instruirii=
construirea de situatii adecvate niv de dezv al elevului(=>implicarea unor abilitati
de rez de pb)
6. Socio-culturala: motivatia= intrinseca, sursa=curiozitatea elevului, capacitatea de
control asupra mediului+cresterea niv competentei sale. Instruirea= suport adecvat
prin dialog,interactiuni sociale etc=> independent lui
7. Umanista: sursa=intrinseca, factori=trebuinta stimei de sine, de autorealizare si
autodeterminare
8. Invatarea sociala: extrinseca+intrinseca. Factori: valoarea scopurilor si asteptarile
individuale cu privire la atingerea acestora. Sursa= rezultate+expectantele
elevilor+scopul cunoasterii.

Motivatia pt realizare(autorealizare)
=nev individului de a excela in act intreprinse, dorinta de a depunde efort pt excelenta si
success in sine.
Componente:
a. Impulsul cognitiv
b. Autointarirea/autorealizarea/autodezvoltarea
c. Nevoia de afiliere
Nevoi:
-de a sti si intelege inform cuprinse in sarcina de invatare
- dorinta de crestere a propriului prestigiu si statutul elevului => respect de sine
-dependenta de aprobarea celorlalti
Ausubel si Anderson: tipuri de identificare ale individului: satelizare si nonsatelizare
Copil satelit: nu e interesat de randamentul sc ca baza a pozitiei sale sociale/val pers.
Nivel mai scazut al motivatiei rand sc, component afiliativa predomina inainte de
adolescenta
Copilul nesatelit: aspira la o situatie sociala dobandita prin pr realizari. Motivatie mai
mare, autoafirmare
-motivatia pt realizare e dif fata de motivatia centrata pe autoafirmare

Bandura: 3 forme de motivatori cognitive:

1. Scopurile cunoscute/recunoscute
-scop=ceva exterior individului, pe care se straduieste sa il atinga
T. scopurilor: unele scopuri isi au originea in interiorul individului, in timp ce altele in ext (in
afara controlului lui, ex, sarcini impuse sau procese biologice)

Modalitati prin care fixarea scopului creste perform in activitate:

-dirijarea atentiei spre sarcina ceruta
-mobilizeaza capacitatea de effort
-creste persistenta in indeplinirea sarcinii
-promoveaza dezv unor noi strategii de act
Pb in leg cu scopurile:
-alegerea scopului
-factorii care det alegerea scopului si angajarea in indeplinirea lui: sociali si personali
-specificitatea comp dirijat de scop
-proprietatile scopului: specificitate, proximitate, orientare
-tipurile de scopuri: specific vs generale, proximale vs distale, leg de sarcina vs leg de pers
-orientarea scopului: pe sarcina vs pe performanta
2. Expectatiile cu privire la rezultatele actiunii
Anticiparea: - prin predictii
-stabilirea de scopuri
-planificarea actiunilor
3. Atribuiri cauzale
-atribuiri(tendinta omului de a si explica evenim si comp) si credinte
Heider, primul: cauze interne vs cauze situationale
-locul controlul => vina pe tine sau pe altii
- cauza unui rezultat ca fiind controlabila..
-aptitudinile- intern, necontrolabil,stabil
-efortul- intern, controlabil, instabil
-mediul- extern, necontrolabil, instabil
-stabilitatea cauzelor => expectante
- antecedente ale atribuirilor cauzale. istoria pers.. experienta personala. Scheme cauzale.
Frecventa unui factor in relatie=> legatura

Cauzele specifice carora le sunt atribuite succesele si esecurile influenteaza sentimentele

si atitudinile individului:
Efecte pe plan afectiv:
1. Rez sunt atribuite aptitudinilor pers (cauza interna, stabila)=>
- Success: sentimental competentei, mandrie
- Esec: incompetenta, rusine, apatie, resemnare
2. Rez sunt atribuite eforturilor=>
- Success: relaxare, mandrie
- Esec: Vinovatie
3. Rez sunt atribuite influentelor altor persoane:
Succes: Gratitudine
Esec: Manie
4. Rez sunt atribuite norocului
Succes/Esec: surpriza
5. Rez sunt atr dificultatii sarcinii
Succes: Gratitudine
Esec: Depresie&frustrare
Atribuirea succesului efortului personal este mai frecvent asociata cu autoreglarea invatarii.
Credintele individului:
rolul conceptiei despre propria eficacitate
-react afective la propria performanta
-perceptia propriei eficacitati in atingerea scopului
-ajustarea standardelor personale in fct de atingerea lui
=> gandirea reflexiva
-sentimentul eficacitatii: experienta, experienta vicarianta( obs a altor pers), persuasiune
sociala, feedback fiziologic/emotional
- credinta ca aptitudinile sunt trasaturi ereditare/ care se pot dezvolta
->12 ani= dif dintre effort,aptitudine si performanta

rolul credintelor cu privire la valoarea sarcinii

-orientare spre virtuozitate

-acceptarea insuccesului

rolul credintelor epistemice ale elevilor

- autoreglarea, rezolvarea de pb + gandirea critica

Schommer: -credinte cu privire la vitezza invatarii

-

credinte cu privire la abilitatile innascute

la simplitatea cunoasterii
la stabilitatea cunostintelor.

B. AFECTIVITATEA
-capacitatea de autmotivare, perseverenta de invatare=> capacitatea omului de a-si controla
dispozitiile sufletesti, reactiile de evitare si sent de frustrare si reactii emotionale la succese si
insuccese.
- emotia= calea regala spre cognitive
- interact var cognitive-var affective=> procesul invatarii
-2 moduri de procesare paralela:
1. modul magistral- invatarea deplina
2. modul adaptativ- pastrarea sentimentului de bine existential in limite rezonabile
- invatarea=> amplificarea propriilor cunostinte, dar si mentinerea resurselor disponibile
Anxietatea- autocontrolul ei este una dintre cele mai importante resurse ale invatarii prin
autoreglare afectiva.
-anxietatea in sc rezulta dintr-o amenintare actuala sau anticipate a respectului de sine si cat
timp ramane in limitele normalitatii e o sursa potential de motivatie=> energizeaza procesul
de invatare.
-Ausubel si Robinson: Atat anxietatea normal, cat si cea nevrotica, faciliiteaza invatarea
mecanica si tipurile mai putin dificile de invatare receptive constienta, dar are o influenta
inhibatorie asupra invatarii temelor complexe.
Adaptarea la stress

a.
b.

Procesul prin care se urm diminuarea, dominarea, tolerarea stresului si conflictelor

Lazarus: evenimentele sunt evaluate in 2 faze:
Evaluarea primara- evenim produce ceva rau? S-a produs/ameninta?
Evaluarea secundara: evalaurea propriilor resurse si det modului in care pot face
fata evenimentului stresant.

Autoreglarea motivatiei si afectivitatii in invatare

-

Invatarea autoreglata= reactive adecvata la mediul de invatare+ cautare deliberate

a oportunitatilor de a invata
Presupune stiinta automotivarii pentru invatare
Anticiparea rezultatelor=> fixarea scopurilor+planif actiunilor
Mecanismele retrospective- ajustarea standardelor personale
Multe teorii ale autoreglarii se fundam pe controlul prin feedback negativ. Str
acestui tip de sistem reglator include: operatii de inregistrare a comportamentului,
un comparator intern si o rutina de corectare a erorilor.

Reglarea motivationala a invatarii include: atitudini,abilitati, strategii care fixeaza invatarea,

efortul si atentia, increderea in sine si credintele epistemice
Implica:
- controlul motivatiei-> starea experentiala pozitiva+ intentia de invatare
- controlul actiunii motivante-> realizarea intentiei si o protejeaza de alte tendinte competitive
de act
- reglarea motivationala se dif de motivatia in sine prin constientizarea si
intentionalitatea gandurilor si actiunii
S
-

Rel cu vointa, personalitatea, dezv limbajului -> strategii: orientarea scopului,

increderea in sine, valorizarea sarcinii si cresterea interesului pt sarcina

Motivatia pt invatare e dim de factori precum recompense,pedepse,presiune
sociala, tend de a allege sarcini ft usoare/grele, implicarea Ego-ului,anxietate etc

Controlul motivatiei se realizeaza prin:

-

Abilitate in stabilirea scopurilor-> autocunoastere

Claritate si pregnanta
Formularea unor scopuri realiste,personale,orientate etc
Constientizarea propriilor credinte cu privire la cauzele care sustin reusita/esecul

in invatare
Implicarea in activitati pe masura abilitatilor pers
Constr asteptarilor positive
Gradarea sarcinilor
Mentinerea motivatiei: identific pr surse ale motivatiei,analiza scopurilor,retierea
micilor succese zilnice,realism, gandire pozitiva, axarea pe pct tari, constientizarea
celor slabe, autorecompensare etc

Reglarea emotionala
-emotiile positive=factori importanti in invatare-> anticiparea scopurilor si provocarilor,
deschhid mintea, cresc rezilienta, creeaza atasamente fata de pers semnificative din jur
-emotiile leg de invatare sunt det partial de evaluarea controlului subiectiv activitatilor si rez
acestora de invatare
-evaluarea acestui control este influentata de img de sine academiica, de convingerea ca pers
are abilitatile necesare de a exercita respectivul control
!!!!-Bandura: mecanismul autoeficacitatii: 3 cai prin care increderea afecteaza natura si
intensitatea experientei emotionale>
-

Prin controlul gandirii- influentarea atentiei si interpretarea ev vietii ca fiind

positive sau perturbatoare

Prin control actiunii- trans factorii de mediu care produc perturbari ale emotiilor
Prin controlul direct asupra afectivitatii- ameliorarea starilor afective aversive

#revalorizarea realitatii neplacute, refugiul in activitati evazioniste

Controlul emotional
-evitarea sanctiunilor care creeaza emotii puternice
-constientizarea strategiilor de protective
-Evitarea ignorarii

-adoptarea unei atitudini positive fata de invatare

-dim intens trairii conflictuale
-contracararea sent de nesiguranta
-constientizarea raportului tema/anxietatea fata de facerea temei
-raportarea obiectului invatarii la istoria personala
-recunoasterea stresului
-modificarea gandurilor automate, anticipari catastrofice etc

Aspecte esentiale ale autoreglarii invatarii:

-

Integrarea formelor deliberate si a celor nondeliberate ale implicarii cognitive

Constientizarea dif ce pot limita invatarea
Reactualizarea voluuntara,selectare si utliz procedurilor cognitive si a tacticilor de

studio necesare
Controlul deplin asupra afectelor si cognitiei
Interactiunea dintre achizitia de cunostinte, transferal in invatare s iarticularea unor
multiple strategii de studio