0 evaluări 0% au considerat acest document util (0 voturi) 463 vizualizări 40 pagini Revista Roua Cerului 17
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră,
reclamați-l aici .
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Mergeți la elementele anterioare Mergeți la elementele următoare
Salvați Revista Roua Cerului 17 pentru mai târziu
Roua Cerului
REVISTA DE CULTURA, ATITUDINE CIVICA, JURIDICA $1 SPIRITUALITATE
Bees] Anul Vi | Numérul 17 | Editura Scheda | Uniunea ziaristilor profesionisti din Romania Filiala Oradea | CitiCODUL LEGILOR BELAGINE DAT DE ZAMOLXIS -
IISUS DACILOR
CATISMAAV-A A.
Veniv-avremea cand copiii Pleiadei nu-si vor mai
asculta p&rinti si nu vor umbla in Calea dreapté ce-am
dat-o celor batrani — 5 atunci cei ce vor iesi din Poruncile
mele multi dintre ei inchin8tori la altarele licasurilor de
rugciune vor cunoaste gustul p&catului sia férddelegilor
care vor aduce 0 pata de intunecime asupra hrisovului
Vietii lor, si nusi vor putea ascunde siroaiele ploi
lacrimilor de pe obraiiiintunecati de palpdirea slaba a
luminii sufletului care se va zbate intre viata data de
Mine si poarta de trecere spre alte vimi ale vizduhului
din cele 7 cate le-am lasat fiecdruia dupa gradul sau de
portare sl intelepciune;
Nu ndajdui niciodata la alegerea usorului in fata
_reului care ti -am dat in porunca cénd te-am trimis 5 fi
© luminité pe pimantul strémosilor t8i ~ c&ci ocolisurile
drumului numai pe jumatate facut nu-mi vor aduce mie
plinul implinirt d8rilor tale daci tu incredintezi greul
crucii tale altuia sau daci credinta ta se va subtia in
avalansa credultaii tale de-a strange averi mai multe
decét cele mai mici fiptur si vietuitoare ale castelelor de
piimant din furicare cici nu-ti vor fi de nici un folos,
pentru c& gol ai vent in lume la 25misirea din pantecele
feciorelnic al mamei tale si gol te vei intoarce la portile
stelare ale cerurilor tu suflete pribeag care ai c&zut in
cerbicia mugetului desertérilor din braiele poftelor de
nesat ce adumbresc moliciunea madularelor bolnave de
céldura toropitoare, pélpaitoare a desmapului creat in
casele diavolului care nu-mi sunt pe voie si nici fér8
vdere nu-mi pot fi
Luati aminte c& v-am pus sub vremi si nu s& fit
niciodat& st&pani ai acestora, dar dup’ cum v8 va fi
credinta asa vetiplini voile Mele sale cerurilor, atunci vi
vet bucura de rodul belsugului adunat cu sudoarea
‘Epturilor voastre de pe ogorul nizuintei s-a lacrimilor
din sigetile soarelui din rasérit si-a vetrei strsbunilor t8i
pe care le-ati udat cu sudorile frunti in anii trecuti prin
robie si care sa le stépaniti asa cum v-au fost date din
parinti in parinti si s& nu lésati niciodat& din mana
coarnele pluguiui gréitor de belsug sau 0 palm’ din
pamantul neamului t8u in mana celor strani de neamul
tau roménesc si de Legea strabund a CREDINTE!
Neamului,céci va ficel mai greu pacat ce nu-ti va fliertat
niciodat’ cét vei exista ca purtstor plipand de suflet
nicicdnd vei trece vamile spre alte forme de existenta si
trupul nugi va mai afla aleanul si hodina sub roua
wemurilor vittoare cénd lacrima pamantului tsi va seca
izvoarele si arsita sufletului nu-si va mai putea domoli si
ostoi setea ;
Te incunostintez pe tine omule asupra vremii
veacului nou ce vine c& nu vei mai putea purta masurarea
timpului_din clepsidra scursurilor si socotelior tale,
pentru ci mi-ai nesocotit poruncile date iar zilele vor fi
‘mai scurte decit le-ai_avut inainte siti vor parea tot mai
greu de dus sub prigoana schimbarilor ce le-am pregatit
pentru afi pleca fruntea cét mai des la paméntul cel
neroditor spre plecéciune,cé niciodaté n-a fost din cea
ce va si fie. In nesocotirea ta n-alinfeles c& prin pism3,
rutate, tridare si nevrednicie nu vel fi absolut cel ce 58
‘nteleags cici ceea ce este sus va fi si ceea ce este jos — si
nedntelegénd acestea cu toaté sclpirea mintii tale care a
‘ncercat 58 scuture fptura Mea si-a tronului cerese 0 $8
VA trezvesc la invataturile date strémosilor tai prin
huruitul rofilor pméntului, scrésnirea dintilor si
revarsarea vulcanului de foc din inima pimantului spre
‘rezvire si cutremure care si imbilmajeasc’ pcstosi in
nenuntita clip’ a disperSrii spre apele oceanelor. Multi
vor fi inghititi de haul p’méntului in devalmaseala fugi
lor din fata scursurilor focului care va cuprinde ceea mai
mare parte a paméntului si cutremurase-vor marile
Imperi care au nesocotit dreapta credint8, asupra celor
care si-au facut din lécagurile de inchinaciune ~ vile,
hhoteluri cu case de dezmat si destrabalare pentru
‘nvapaiatele lor trupuri animalice care sunt tot mai in
nesocotingS cu firea lucrurilor, CSc poftele lor trupesti au
depasit poftele animalelor in desfréu sin neranduiala
data la crearea ta omule din zorii_,Facerii tale pe
pamant,.
Pornise-va focul nimicitor asupra paméntului la
wrerea si tainica ascundere a vremi dati in socoata
talmudic’ a anului ce cuprinde adundtura cifrel 7, pentru
3 se implinise de doud ori adunatura a celor 8000 de ani
in lacrima vremil- si dup8 o infelegere a dominatiet lumii
intre férddelegile celor din R&sdrit ce mi-au nesocotit
dreapta credinta cu necredinciosi coranici care tin in
ascuns cea mai mare adundturd armatii a vestului
vanzstor de suflete sub obléduiala ochiului din varful
piramidei turanice ~ care va cuprinde si fata sudics a
Romaniei peste orasul scufundat in lacrimile sirate ale
‘mari. Nimic nu va mai rimane din cea fost frumos odat8,
Gu protejuirea locurilorsfinte din acea zon8 in care primi
sfinti stau ardtat bundvointa pe acele locuri unde au
propovaduit cwvintele de invétitura a mieluluijertfit de
neamul Ahasverior far cruzime tn EVANGHEUIA
adevirati a lui lsus Hristos;
Mircea ArineanuLA SFANTA MANASTIRE FRASANEI A APUS O STEA DAR SE ZARESTE UN LUCEAFAR.
Jn cursul lei de 14.03.2016, am primit 0
Ingtintare dureroasi. sufletului din partea Onoratulu
Achiepiscop al Ramnicului-Varsanufie, asupra faptul
c& a Sfanta Mandstire Frésanei s-0 stins din viata
Ahimandrit NEONIL STEFAN, la virsta de 94 de ani
[.[Link]. Preotul Arhimandrit Neonil Stefan, a fost un Om
al lui Dumnezeu, pe care am avut bucuria pamantean’
sil cunose in and 2012, un Apostol al Neamului
Roménesc, care sta dus apostolatul cu Sfanta Cruce a
Credintei Strimosesti tocmai in acest loc Sfant ~ 2
existentiasmului Athosului Romanesc, despre care
putiniroméni stu cd aic se aff cu adevsrat:, Gradina
Mai Domnulu si nu in alt loc din lume sau de pe
pimant.
ip. Sa, a fost un om de-ointeligent io cuturd rar si
Si fie dat al ascutaatat in momentul finei slujbe de la
Manastire, et s-n particular, un om maruntel, adus
putin de’ spate de greutatea anilor si-2 poverilor
duhovnicest, de-o inteligenta uimitoare, scliptoare, eu
0 privire bland dar ager’ in acelasi timp, cu nste ochi
albastri patrunzdtor-mal albastrit decat seninul ceruli
in amiezileilelor de
vari, stidosi de
albatri fata de
valbastrul de
Voronet, - care din
dows, trei priv
cunostea adevératul
motiv pentru care ai
dorit si stai_ de
worb8 cu Sfintia Sa,
Cu 0 vorbs plind de
blindete —aluneca
prin scoartele de
Istorie a Neamului
Romanese, care m-a
uimit despre everimentele trite si la care a fost
partcpativ, cu catd preczi si acuratete le prezenta de
parca s-ar fi intamplat fr si nu cu deceni in urs. A
fost 0 adevarata ,,Facle a Constintei Nationale". care
prin vibratile sufltului Siu Sfant de mare duhovni,
patriot-cetatean si savant in Teologia Ortodoxa se ficea
simita voce Dommniei Sale si ait pretutindeni, at in
{218 cit sin intreaga lume si fac aceasté declarate pe
deplin responsabl,c&t sila clasele de sus, la diverse
Intruniri orSsenest, preotesti si chiar studentest, fac
referite Ia cel care studiau Teologia Ortodox’ si pan la
catunele rsiite pe plaiuri sau in fund de munte
Analizand vita coticiand a epeci inclusv evenimentele
sociale prin cazuistie istorei,chuta a le afla explicati
prin telatile dintre diferte categorii de oameni cu
trasaturle caracteristice, paraelisme, cauze care
produceau aceleasi efecte sau evenimente sau izvorul
lor din treautulistoric al poporulul nostru, concuziona
faptu ed ,nima lupte! neamului nostra fost ideea de
culturd nationals” si duhovniceasc3. Vreau s& mai fac
citeva preciziri asupra ,,loculu” unde a fost ridicat’
sfanta Manistire, ctitorie a Sfantului Calinic si de
interdictia de-a intra femelle” si 0 s8 citez din pisania
P.S, Sale: ,Acest sfant lacas s-a clidit din temelie spre a
fi chinovie de parinti monahi si fiindcd din parte
femeiasc putea s aducd vreun scandal monahilor
Vietuitori de acolea, de aceea sub grea leg’turd s-a oprit
de la acest loc, s8 mai treacd inainte sub nici un chip. lar
cele ce vor indrézni a trece si fie sub blestem si toate
enorodirile s8 vie asupra lor precum: stricia groaznic’
sitot felul de pedepse siiardsi celor ce vor pazi aceasta
hotarare si alibi blagoslevenia Iui Dumnezeu si a
smereniei noastre si s& vin8 asupra lor tot fericitul bine.
Calinic, Episcopul Ramnicului, Noulul Severin 17 lanuarie
11867, Legamantul din Frasanei este pentru resacralizarea
chipului de femeie, ca si Chioul Maicii Domnului, in care
s-a sters picatul si nu mal exist nici urm& de el. Oprirea
femeilor si nu intre in Manistire, nu este deci o
desconsiderare a femeli, ci din contr’ o reconsiderare a
Sfinteniei Femeii. In Man8stirea Frasnei, doar ICOANA
aici Domnului, ca Preacurat Pururea Fecloar8, poate
intra. Maica Domnului este Patroana Manastiri si toate
femeile se ,reduc” la Chipul su. Si ca si nu se pateze
Chipul Maicit
Dompului, se
opreste ——_astfel
intrarea femeilor in
Manastire,
Este in acelasi timp
si implinirea unui
Ideal Filocalic, ca
pacatul s8 fie
depasit, astfel spus,
toate _femeile
trebuie si ,intre” in
ICOANA — Maici
Domnului, iar prin
aceasta se face
ridicarea femeii la cel mai mare grad de Demnitate.
Maica Domnului preia in Sine toate femeile si prin Ea se
reface Chipul de Rai al tuturor. Manistirea Frisinel, ca
si Muntele Athos are acest Legamnt ca Prefigurare de
Rai Pamantesc, din care lipseste pomul cdderil, lar acum
spre inchelere a acestor cdtorva rdnduri prin care am
dorit s& aduc un Prinos de Recunostinté intru
Memoriam” a LP. Sale Preot Arhimandrit Neonil Stefan
‘il rog pe Bunul Dumnezeu Sa-l aseze intru imparatia Sa,
de-a dreapta Tronului Imparatesc intru Roua celor sapte
Ceruri de unde s8 ne vegheze permanent si si apere
Neamul Romanesc de toate vicisitudinile prin care
trebuie s8 mai treacé intru implinirea voli Tatalui Cerese
~ Poporul cel Ales al lui Dumnezeu ~ Poporul Roman !
‘Mircea VacIrenaeus of Lyons Doctrine of Creation:
‘The Patristic Theological Foundations of Laudato Si
Rev. Fr. Emeka Nwosuh, OP
~~
In forcefully insisting that the One Supreme
God and Father is Creator, Irenaeus was actually
battling to safeguard the most fundamental
affirmation of the Christian truth, namely, that God
is Love and that all His initiatives are motivated
solely by love (dilectio). To separate Creation from
the One and Only Supreme God, Irenaeus argues, is
to “destroy our faith in that Creator who support us
by means of His creation.” For Irenaeus,
therefore, a Supreme God who does not create is,
no god at all and a faith, which does not profess
God as Creator is utterly false and misleading,
The Nexus between Irenaeus’ Theology and
Laudato Si
The above Irenaean conclusion provides the
link between the theology of the Bishop of Lyons
and Pope Francis encyclical. Perhaps, without
intending it, Pope Francis in the following statement
locates firmly his EcoTheology and EcoSpirituality
within the traditions of not only previous Popes but,
more importantly in the traditions of the Fathers of
the Early Church, particularly Irenaeus. Pope Francis
writes:
Aspirituality which forgets God as all-powerful
‘and Creatoris not acceptable. That is how we end up
worshipping earthly powers, or ourselves usurping
the place of God, even to the point of claiming an
unlimited right to trample his creation underfoot.
The best way to restore men and women to their
rightful place, putting an end to their claim to
absolute dominion over the earth, is to speak once
more of the figure of a Father who creates and who
alone owns the world. Otherwise, human beings
will always try to impose their own laws and
interest on reality.
Pope Francis’ statement closely reflects the
religious/spiritual situation that arose from the
Gnostics’ rejection of a Supreme Creator God.
Although the Gnostics may not have ended up
worshipping earthly powers, they did end up,
however, worshipping a false distorted god. In fact,
they had two gods, both of them false: the inferior
creator god—the Demiurge, and the Unknown God
and Father from whom thirty aeons would
emanate. The Gnostics would believe and owe
allegiance to these aeons and a whole lot of other
powers, both earthly and spiritual. Again, Pope
Francis’ assertion that the rejection of a Creator
God consequently leads to “an unlimited right to
trample his creation underfoot” is not too far from
what obtained among the Gnostic who similarly
rejected the notion of a Creator God. Gnostics are
known generally to hold matter and all material
substances in utter contempt. This often led to
contradictory moral practices ranging from negative
asceticism to moral profligacy. Their scorning of
‘material reality would understandably lead them to
espouse an anti-sacramental spirituality. It would
also lead them to reject the fundamental Christian
doctrine of the resurrection of the body.
Pope Francis had earlier pointed out that “a
spirituality, which forgets God as all-powerful and
Creator is not acceptable.” On account of their
rejection of a God who creates and sustains mankind
with His Creation, Irenaeus will ridicule and dismiss
the Eucharistic liturgy of the Gnostics as
inconsistent. In contrast to the universal church
whose liturgical worship is in consonance with the
liturgical principle of lex orandi lex credendi, the
Gnostic church, on the other hand, fails to respect
this basic principle. Irenaeus would employ a
number of irrefutable In forcefully insisting that
the One Supreme God and Father is Creator,
Irenaeus was actually battling to safeguard the
most fundamental affirmation of the Christian
truth, namely, that God is Love and that all His
initiatives are motivated solely by love (dilectio)
To separate Creation from the One and Only
Supreme God, Irenaeus argues, is to “destroy our
faith in that Creator who support us by means of
His creation.” For Irenaeus, therefore, a SupremeGod who does not create is no god at all and a
faith, which does not profess God as Creator is
utterly false and misleading.
The Nexus between Irenaeus’ Theology and
Laudato Si
The above Irenaean conclusion provides
the link between the theology of the Bishop of
Lyons and Pope Francis encyclical. Perhaps,
without intending it, Pope Francis in the following
statement locates firmly his EcoTheology and
EcoSpirituality within the traditions of not only
previous Popes but more importantly in the
traditions of the Fathers of the Early Church,
particularly Irenaeus. Pope Francis writes:
A spirituality which forgets God as all-
powerful and Creator is not acceptable. That is
how we end up worshipping earthly powers, or
ourselves usurping the place of God, even to the
point of claiming an unlimited right to trample his
creation underfoot. The best way to restore men
and women to their rightful place, putting an end
to their claim to absolute dominion over the
earth, is to speak once more of the figure of a
Father who creates and who alone owns the
world. Otherwise, human beings will always try to
impose their own laws and interest on reality.
Pope Francis’ statement closely reflects the
religious/spiritual situation that arose from the
Gnostics’ rejection of a Supreme Creator God.
Although the Gnostics may not have ended up
worshipping earthly powers, they did end up,
however, worshipping a false distorted god. In
fact, they had two gods, both of them false: the
inferior creator god—the Demiurge29, and the
Unknown God and Father from whom thirty
aeons would emanate.30 The Gnostics would
believe and owe allegiance to these aeons and a
whole lot of other powers, both earthly and
spiritual. Again, Pope Francis’ assertion that the
rejection of a Creator God consequently leads to
“an unlimited right to trample his creation
underfoot” is not too far from what obtained
among the Gnostic who similarly rejected the
notion of a Creator God. Gnostics are known
generally to hold matter and all material
substances in utter contempt. This often led to
contradictory moral practices ranging from
negative asceticism to moral profligacy. Their
scorning of material reality would understandably
lead them to espouse an anti-sacramental
spirituality. It would also lead them to reject the
fundamental Christian doctrine of the
resurrection of the body. Pope Francis had earlier
pointed out that “a spirituality, which forgets God
as all-powerful and Creator is not acceptable.” On
account of their rejection of a God who creates
and sustains mankind with His Creation, Irenaeus
will ridicule and dismiss the Eucharistic liturgy of
the Gnostics as inconsistent. In contrast to the
universal church whose liturgical worship is in
consonance with the liturgical principle of lex
orandi lex credendi, the Gnostic church, on the
other hand, fails to respect this basic principle,
Irenaeus would employ a number of irrefutable
arguments to lay bare the tenuousness of the
claims of the Gnostics and the Marcionites.34 If,
Irenaeus argues, the Supreme God to whom all,
including the Gnosties and the Marcionites, offer
worship and oblations is not the Maker of the
whole of Creation and all material substances,
how is it that they offer worship to him and not
to the maker of the material universe to which
they belong? Would this not constitute an act of
injustice and of rebellion on their part? At the
root of this argument is the underlying meaning
in the dialogue that precedes the recitation of the
anaphora, There the presiding celebrant says:
PC. Lift of up your hearts
R. We have lifted them up to the Lord
PC. Let us give thanks to the Lord and God
R. It is right and just.
It is right and just that the Church should
give thanks and praise to God Almighty because
of all His gratuitous works of creation and
salvation, And so, the Church's liturgical worship
is both an act of righteousness and justice. If, as
the Gnostics had argued, the Unknown God and
Father is not the author of creation, then it is
unjust and not right for the Gnostics to offer
worship to him since he is an Epicurean God who
does nothing neither for himself nor for others.35
But strangely, the Gnostics do not direct their
worship to the Demiurge who they claimed was
the author of all created realty but to the
Unknown Father who dwells in the Pleroma.
Irenaeus rightly perceives a serious incongruence
in the spirituality of the Gnostics.
Irenaeus sees an even greater incoherence
in the theology and praxis of the Gnostics (and
Marcionites) who offer to the Supreme Deity gifts
of bread and wine. Now if all material substances
are evil and thus, should be denigrated as theGnostics do, how is it, Irenaeus queried, that the
Gnostics worship the Supreme Deity who has
nothing to do with matter and still less with
anything that is defective or evil, the gifts of
bread and wine? Does this, he asks, not
constitute an affront to his holiness? How can
‘one offer to a God who is holy and removed from
matter, material elements, which they, the
Gnostics and Marcionites, adjudge to be
intrinsically evil?36 On the account of all these
inconsistencies, Irenaeus would counsel them to
either “alter their opinion, or cease from offering
the things just mentioned.”37 in other words,
they should either acknowledge that the earth is
the Lord's and the fullness therein (Ps. 24:1), or
refrain from offering those elements, which they
deny as being the works of God’s hands.
Faith, Attitude and Spirituality
Looking closely at the arguments of Bishop
Irenaeus in the Fourth Book of his Adversus
Haeresis, and those of Pope Francis in Laudato Si,
what clearly emerges from their writings is the
fact that the acknowledgement or otherwise of
Creation as the work of a powerful but loving God
has immediate bearing on our attitude towards
Creation. Earlier on, we pointed out the negative
attitude of Gnostics towards Creation, their
incongruent spirituality, and ambivalent moral
lifestyle stemmed from a faith, which denies that
Creation is the work of a Good and loving God.
Pope Francis rejects a spirituality which forgets
God as all-powerful and Creator. Such spirituality,
he observes, ultimately leads to idolatry, that is,
“worshipping earthly powers”, or a situation of
human beings “usurping the place of God”. still
more, rejecting God as Creator further leads to a
ruthless trampling of Creation underfoot.
Creation, therefore, suffers in the hands of man
when man fails to acknowledge that Creation is
the work of God’s hands.
On the other hand, man nurtures a positive,
healthy, and respectful attitude towards the
ecological community only when he truly
recognizes that he and, indeed, the entire created
universe are the works of the Two Hands of God.
The life of St. Francis of Assisi, which served as
Pope Francis’ point of departure in his reflection
in Laudato Si, epitomizes the sort of attitude that
flows from such deep awareness and recognition
that man and the whole earth are the proprium
ipsius plasma Dei (peculiar handiwork of God).38
St. Francis of Assisi’s hymn of praise and
adoration is an outpouring of gratitude, an
overflow of a thankful heart towards the God
who pours out the immensity of His love and
goodness in the act of creation and salvation.
For Irenaeus, therefore, the most basic
attitude that flows from man’s cognizance of his
creatureliness is the sense of gratitude.
Recognizing that his life and all created life are
acts of grace, that is, fruits of God's super-
eminent goodness and love, man is moved to
offer oblation to God, because “it behoves us
[man] to make an oblation to God, and in all
things be found grateful to God our Maker.”
Conscious, therefore, of his status before the
majesty of God his Creator, man is moved to
honor, worship, praise and adore God for His
super-eminent act of generosity towards him. The
Church’s Eucharistic liturgy is the highest and
most profound expression of man’s act of
worship and thanksgiving. Because the church
rightly professes faith in One God who made
heaven, earth, and all that is contained therein,
she “alone offers this pure oblation to the
Creator, offering to Him, with giving of thanks,
{the things taken] from His creation.” The
heretical Gnostic sects, on the other hand cannot
offer genuine worship to God because “by
maintaining that the Father is different from the
Creator, do, when they offer to Him what belongs
to this creation of ours, set Him forth as being
covetous of another's property, and desirous of
what is not His own.” And also, by maintaining
“that the things around us originated from
apostasy, ignorance and passion, do, while
offering unto Him the fruits of ignorance, passion,
and apostasy, sin against their Father, rather
subjecting Him to insult than giving Him thanks.”
God’s act of creating does not simply stop at
giving life to man. Rather, it continues and it is
prolonged in His providential care. Man,
therefore, experiences God not only as Creator,
i.e, as one who made, and formed, and breathed
in him the breath of life, but also as Father. Man
experiences God as his Father who nourishes and
supports him by means of His creation. The
theme of God's providential care for man is quite
pervasive in the theology of the Bishop of Lyons.
Creation, then, is both the medium and locus in
which man experiences the benevolence of
God.48God's providential love and care for man is,
however, not limited only to his material, bodily and
temporal life and needs. Yes, He supports man by
feeding him with the “things taken from His
Creation’—Bread and wine. But with those same
“created things” does He also provide for man's
spiritual and supernatural needs.49 Thus, the true
Christian as opposed to the false Gnostics experiences
the fullness of God’s care both here and now in his
‘mortal and corruptible body, but also in the hereafter
in his glorified body. “For as the bread", Irenaeus
writes, “which is produced from the earth when it
receives the invocation of God, is no longer common
bread, but the Eucharist, consisting of two realities,
earthly and heavenly; so also our bodies, when they
receive the Eucharist, are no longer corruptible,
having the hope of the resurrection to eternity.”
‘As found in the thoughts of Irenaeus, the theme
of care is quite dominant in Pope Francis’ Laudato Si
In fact, the encyclical is subtitled: On the Care for Our
Common Home. The ecological conversion, which
Pope St. John Paul Il had once called for,51 and which
Pope Francis reechoes in his encyclical,S2 finds its full
meaning and practical expression in the culture of
care,
Ecological conversion cannot be limited to
merely acknowledging “the ways in which we have
harmed God's creation through our actions and our
failures to act”S4 but must be translated into a
number of positive “attitudes which together foster a
spirit of generous care, full of tenderness.” These
positive attitudes, which may be described as
ecological virtues, “entail gratitude and
Bratuitousness, a recognition that the world is God's
loving gift, and that we are called quietly to imitate his
generosity and self-sacrifice and good works.” Deeply
aware and convinced of God's profound care for us,
each of us is obliged and, indeed, obligated to imitate
God in our care for our neighbors and the rest of
creation. By so imitating him, we become
struments of God for the care of creation, each
according to his or her own culture, experience,
involvements and talents’ And so, for believers
particularly, the ecological virtue of care goes beyond
a mere psychological
feeling or a sense of socio-cultural obligation. Its roots
lies deep in the Christian profession of faith in One
God who created heaven and earth, and of all things,
visible and invisible.
Conclusin
Prior to and at the publication of Laudato Si, a
number of needless controversies regarding the
appropriateness and prudence of Pope Francis issuing
an encyclical on ecology attracted quite some media
coverage. In the opinion of some, including @ number
of Catholics, the Pope should rather leave matters of
science to scientists, scholars and experts in ecology
and the environment and concentrate on the pastoral
task of preaching and guiding the flock of Christ
entrusted to his care. For these interlocutors, the
Pope and the Christian Gospel has very litle and
meaningful contribution, if any at all, to make to the
ongoing public debate and discussion regarding the
environment and the looming ecological crisis. A
simple response to this reasoning would be that the
global nature of the ecological question gives every
tne living in the planet the right to express an opinion
on this crisis, even if such opinion lacks the rigor and
method of science. As Pope Francis indicates in his
encyclical, no one, however far removed he/she may
be from the powerful and influential centers of socio-
political, economic and techno-scientific activities, is
immune from the debilitating effects of the global
warming, which is only an aspect, though a significant
one, of the whole ecological crisis. And so, even the
Unlettered inhabitants of the Amazon forest have a
right to speak on the ecological question.
But itis not, however, sufficient for the Pope
or for Christians in general to be motivated or
impelled to speak about the environment simply
because we belong to one single humanity, which
irrespective of diversities of cultures, learning, color,
race, language, social status, etc., faces a common
ecological threat. A Christian contribution to the
ecological discourse goes much farther and deeper
than a mere psychological sense of solidarity arising
from our common humanity and common destiny.
Such discourse flows, rather, from a clear and deep
awareness that, the responsibilty of believers “within
creation, and their duty towards nature and the
Creator, are an essential part of their faith”.59 Hence,
it is the fundamental faith in God as Creator and
Father that inspires, colors, directs and shapes every
contribution by Christians to the public discourse on
the condition of our common heritage, the
environment.
Pope Francis has exactly done this with
remarkably dexterity. He articulates and elaborates an
EcoTheology and an EcoSpirituality that is uniquely
Christian, The richness and profundity of Laudato Si
derives largely from being firmly rooted in the rich
heritage of Scripture and Tradition. Because Pope
Francis begins his discourse on the environment,
taking the theology and spirituality of St. Francis of
Assisi as his start off point, one may mistakenly think
that the tradition to which he appeals to does not go
beyond the twelfth century, ie. the medieval era to
Which St. Francis belongs. There is nothing further
from the truth than this. The tradition upon which his
entire theological discourse is constructed goes back
to the origins of Christian thought and spirituality.EMANUEL GOJDU
BIBLIOGRAFII COMPLEMENTARE
RADACINILE ETIMOLOGICE ALE NUMELUI LUI
EMANUILGOJDU
Mari cercetatori de cert valoare, de-a lungul
veacului printr-o mune’ emblematic’, au reusit s&
descopere partial radacinile etimologice ale familiei
lui Emanuil Gojdu ~ care s-a nascut dintr-o familie de
macedo-romani, care a plecat din Mascopole la
jumatatea secolului al XVIlI-lea spre Polonia, si care
datorité frdmantarilor sociale din Europa, intr-un
pelerinaj pentru ,pacea casei” — dupa ce au strabatut
Budapesta, Szentendre, s-au oprit la Miskole, locatie
din care o ramur3 din familia lui Gojdu s-a deplasat in
zona Bihorului, unde de altfel la data de 09/21
februarie 1802 s-a nscut Emanuil Gojdu la Oradea,
iar cealalta ramur& si-a gasit rnduiala familiei in zona
sudic’ a Dunarit
Glasul providential al lui Gojdu, ne spunea:
Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea
cdici m-a creat Romén; jubirea ce am cétre natiunea
mea neincetat md imboldeste sé stérui in fapté ca
jincé si dupé moarte sé erump de sub glia
morméntului spre a putea fi pururea in sénul
natiunii mele” - ca un strig’t al dangétului de clopot
al Bisericii cu Lund din Oradea, care paradoxal la
numai $ metri distant de casa in care s-a nascut $i
crescut ~il destepta in zorizilelor cat a trait si locuit
‘in Oradea ~ cel mai drag loc ,casa périnteasca” ~ din
toaté averea dobiindit’ de-a lungul vremil
Din documentele cercetate — botezul, din
Colectia registrelor de stare civilé nr.670, fila 7 ~
ADJBAN, reiese ca: ,Botezatu-sa si cu Mirul s-au
unsu pruncul Manoilé Tatélu Popovici Tanasie,
‘mama Ana, Nasa Cuculi Dimitreasa Malamati. Prin
Joan Biuti- parohu.”
Dar, in acest pledoarie asupra adevérului
etimologiei familiei lui Gojdu au curs tone de
cereal, au fost cercetate mii si mii de documente,
atat cele aflate in Roménia, cat si asupra celor din
strinatate; asa cum de altfel sunt prezentate si de
cStre profesorul Pavel Cherescu in lucrarea Un
umanist romén Marele Mecenat Emanuil Gojdu” -
tiparita la Editura Intact - Bucuresti in anul 2002,
facand referire la paginile 10-17, precum si-n ,Cartea
Bicentenariului Emanuil Gojdu’ pag. 40-41, a
regretatului [Link]. Constantin Milinas,
apSrut la Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai -din
Bihor.
Urmarind genealogia familiei Gojdu, distinsul
profesor Pavel Cherescu, urmérind in cercetarea
documentelor genealogice la pag. 11 in amintita
lucrare, specificd urmatoarele: Popovici Emanuel -
era strabunicul acestuia, fard a se preciza cu cine a
fost cisatorit (strSbunica) si din a cSror csdtorie au
rezultat copii; Manuil8 - c&sétorit cu Risto
Paraschiva, Naum — loan decedat in 1792, Cioca Zoita
— cdsdtoritd cu... f8rS a se preciza cu cine,
Din ramura descendentei Manoilé si
Paraschiva; prin uniunea césdtorie, au rezultat copii
Sofia, loan si Miriuta; iar din descendenta
genealogicd a lui Popovici alias Gojdu ~ Demeter, din
arinfii Atanasie Popovici Gojdu, cdsdtorit cu Ana
Poynar (n. 1779; m.02.2ug.1816) au rezultat copiiz
Nicolae, lliana si Mihai
De asemenea, tot din relatérile profesorului
Cherescu apar inadecvente testamentare din
cAsatoria lui Atanasie Popovici Gojdu cu sotia sa Ana,
c& ar fi rezultat copii: Ecaterina, Emanuel, loan si
Dimitrie; afirmatii contradictori cu cele ale istoricului
Joan Lupas, care afirma c3 Ana si Atanasie Popovici
Gojdu au avut urmatori fi: Dumitru, Emanuil loan,
Simion, Vasile si Gheorghe. Si atunci se pune
intrebarea retorica: cine spune adevarul si cine
escamoteaza intenfionat realitatea ..?
In prezentarea arborelui genealogic al familici
Poynar, din care s-a niscut Ana, mama lui Emanuil
Gojdu, acelasi profesor Cherescu ne prezinta ca bunicdin partea mamei pe Dimitrie Poynar de Kiraly ~
Dorocz, faré a mai specifica numele bunici, din a
c&rui maria] s-ar findscut fratii Dimitrie si Ana; care s-
a cisdtorit cu Atanasie Popovici Gojdu si care sunt, de
altfel, parinti lui €manuil Gojdu
De asemeni, pe linia descendentel din ramura
lui Dimitrie s-ar fi nscut loan, f&r8 a se specifica cu
cine sa c&sdtorit, dar care in descendent& a avut
copii: Nic-Poynar ~avocatin Alesd, Maria ~ cés&torit’
cu Nic Zigre, jurist, Gabriela, Nina si alti. Inechitabile
afirmatii, cu multe lacune si serine de intrebare fra
rspuns
lar pentru a nu fi asociat si catalogat de
nimeni ca drept ~ inchizitor, in stabilirea adevarului
istoric, v8 incunostingez ci din cercetirile intreprinse
asupra mai multor categorii de documente pentru
alegerea graului din neghind si pentru a face o
completare reali asupra monografiei familiei Gojdu;
se specific’, in Monografia Almanah a Crisanei din
anul 1936 a lui Aurel Tripon, c8: ,Biserica Bihoreand
sub conducerea Consistoriului reorganizat va
functiona pénd la emanciparea de sub sarbi din anit
1793-1829, jar la pagina 36/37 ~ este adnotat Ja
data de 30 august 1793 in colitatea de Paroh-vicar la
Pestes - Nicolae Poynar - Asesor supleant al
Consistoriului Bisericesc care a avut propunerea in
sedinta extraordinaré de infiintare a unei scoli
clericale pentru roméni".
Precizee faptul c& vicarul Nicolae Poynar ca
descendent al familiei Gojdu, provenit din tatal foan si
mama Maria, a avut ca descendentd din mariaj, 0
fiicé - Flisabeta Poenar, conform ,Extrasului din
Registrul Stérii Civile pentru césétoriti - Judetului
Bihor - Comuna Gesztm- Ungaria” - care a fost
césétorité cu preotul Hosos Mihai si care au avut Jo
réndul lor o flied — pe numita Hasas Etelea ~ casnicé,
de religie ortodoxé roménd, néscuté la 27 martie
1884, domiciliatd in Ateas, care a fost cdsdtorit cu
Veres loan invitétor, ortodox romén, nascut a 27
ianuarie 1884, domiciliat in Sénicolaul Romén,
cdsétorie oficiaté sub jurisdictia martorilor: Hasas
Dumitru - notar din Toboliu si Hasas Mihai ~preot din
Sénicolaul Romén.
La tubrica: ,Declaratiunile in legdturd cu
cdsétoria, observéri, eventuale inainte de semnéri ~
semnéitur, se precizeazd: Toth Mihai ca ofiter al stdri
civile a declarat de casétoriti (soti de césétorie)
conform legii pe pérrtile aici numite si prezentate
deodaté dupd ce inaintea sa si in fata celor doi
martori au declarat impreund si fiecare deosebit, cé
incheie césétoria unul cu altul. Ureazé apoi
semnéturile Hasas Dumitru - primul martor, si
semnétura Hasas Mihai, al doilea martor in partea
stdngé; iar in partea dreaptié semnéturile lui Veres
Joan ~ sot si Hasas Etelca ca sotie, far fa mijfocul
rubricii $s Toth Mihai, ofiter al stérii civile, Acest
document reprezints 0 copie dupa duplicatul
registrului penteu cBsdtoriti al Oficiului Stari Civile
Geszt, pistrat in arhiva Judetului Bihor, eliberat de
Benie Gavel — arhivar la Arhiva Judetului Bihor din
Regatul Roméniei,nr.180/1938".
‘in concluzie, vicarul de Pestes - Nicolae
Poynar, in calitatea sa de Asesor supleant al
Consistoriului Bisericesc, dup& registrele strii civile,
a fost frate cu mama lui Emanuil Gojdu - Ana
Poynar, cel care a depus piatra fundationala la
Biserica Central a Oradiei cu hramul Adormirea
Maicii Domnului, aléturi de familile lui Cristofi ~
Puspeochi, si cel care a solicitat sprijin financiar in
area Catedralei cu Lund din centrul
orasului.
Din cercetirile intreprinse in subsidiu, din
Simion Retegan, Introducere la Miscarea Nationald a
roménilor din Transilvania intre 1848-1918,
Documente 1, Cluj-Napoca, 1997, p.7 ~ reiese dintr-
un manuscris inedit 3: Marele Mecena Emanuil
Gojdu ca personalitate incontestabilé a epocii sale, a
fost un renumit avocat, care desi a tréit cea mai
‘mare parte a vietil sale in capitala Ungariei, acesta
nu si-a uitat obdrsia si descendenta din neamul
roméinesc. A avut 0 contributie majors la miscérile
sociale ale anilor 1848/1849, implicdndu-se in acest
sens ih viata politics, ocazie in care la data de 21 mai
1848, a participat la reuniunea roménilor din
comitatele: Arad, Torontal, Caras si Bihor ~ ocazie cu
care a elaborat dou’ importante documente
instiintarea citre roménii de lege résériteand
neunité si Petitia neamului roménese din Ungaria si
Banat ~ prin care solicita: autonomie bisericeascé si
scolar, precum si necesitatea folosirii limbii romane
In administratie, scoala si biserica
Cunoscéndu-se rezultatul nefast dupa
infréngerea revolujiet din 1848, in fruntea jurisdictiei
locale din Transilvania, au fost instalati oficiali ai
Regatului Ungariel. Roménil prin programul politic
instaurat au fost prejudiciati din toate drepturie,
previzute in Programul National, cu toate
demersurile facute prin petiti peste petiti la curtea
de la Viena, precum si a Delegatiei Comitetulu
National Romén, din care fSceau parte cel mal
cunoscuti conducstori ai revolutiel, care au fost
sustinuti prin 278 de plenipotente a unui numar de
2464 de semnéturi, document conceput si redactat
de insusi Emanuil Gojdu.
Tot din cercetirile efectuate, mai rezult’ ca
Emanull Gojdu impreuné cu familia sa, prin fondurile
de binefacere ce le-a alocat Bisericii cu Lund, a
sprijinit inclusiv eforturile deosebit de grele pentruroménii orddeni ~ enoriasi ai sfantului lacas din acea
vreme ~ inclusiv pictarea Sfintei Biseric, candelabre si
alte obiecte de cult necesare preotilor, urménd apoi
in ianuarie 1848 pentru toate actele caritabile sé fie
ales prim epitrop si curator al acestei biserici. Desigur
3 in calitatea sa de avocat s-a luptat cu fortele ostile
roménilor in perioada deputitiei in parlamentul
Budapestei pentru recunoasterea __aspiratillor
nationale ale rom&nilor si acordarea posibilitatilor de
numire de episopi romani in Transilvania,
Actele de mecenat, de slujitor al intereselor
nationale ale romnilor din Transilvania au fost
relevate de multi cercetitori ai fenomenului Gojdu
din Oradea - si sunt arhicunoscute de cétre toti
romanli peridiocitatea etapizat8 a framantarilor
istoriei care au trecut peste Natia Roman8, dar nu toti
din cei care s-au incumetat s scrie despre Emanuil
Gojdu, nu au ficut-o in spiritul cunoasteril adevarului
istoric, Facdnd 0 similitudine intre conceptul biblic
nde ce a reprezentat lisus Hristos pentru evrei si
pentru crestinii din Romania ~ cu Emanuil Gojdu
pentru romédnii din Transilvania si cei din Ungaria” ~
in multe cazuri pérerile par sé fie impartte; iar parte
dintre cercetitori ca s8-ti atragi un drept
netestamentar asupra lui Gojdu prin concepte
sinuoase, improvizate, cazul romancei de etnie
maghiard ~ Maria Berenyi in alocutiunea rostitS la 26
‘octombrie 2002, cu ocazia ,Simpozionului Emanuil
Gojdu - Budapesta’, la Hotelul Hadik - cu ocazia
dezveliril plécii memorative Emanull Gojdu, pe zidul
de la Capela Ortodoxa Romadné, la care au participat
peste 42 de persoane, printre care s-au evidentiat
‘oameni de cultura, reprezentanti ai ambasadelor si ai
clerului ortodox din Roménia, aceasta citénd un
scriitor, un ziarist din Bucuresti fr a-1 nominaliza,
printr-un material din Gazeta de Transilvania din
1861, a incercat si-i schimbe ridacinile etimologice
ale nasterii acestuia din Oradea ~ Roménia, printr-un
sistem de dialogatie @ acestuia cu gazetarul din
Bucuresti, spundndu-i acelui gazetar din Bucuresti,
printre altele, dndu-i un raspuns tn felul urmator:
»Domnul meu! Eu m-am néscut in Ungaria,
dezvoltarea si toaté fericirea mea (si cind zic
fericire, nu inteleg starea prezenté, céci aceasta nu
este fericire pentru mine) am de-a mulfumi nagiei
‘maghiare; din copilérie am fost protejat de maghiar,
desi tofi stiu cd sunt romén ortodox; aceasta totus!
nici un maghiar nu mi-a imputat; numai de la ei si
intre ef mi-am céstigat 0 stare infloritoare; dard,
pentru aceia nu s-a aflat unul care si-mi fi zis, sé nu
fiu roman, - patria mi-o iubesc nemérginit, si pentru
bundstarea ei sunt gata in tot momentul a-mi sacra
viata, si pentru aceia eu nu cunosc cauza maghiard
10
alt cum, decét sinonimd cu libertatea comund, ins
pe léngd aceasta am céruntit ca romén de omenie -
modestia nu-mi iarté ca sii insir aci ce-am facut
pentru intereseze (natiunei), cea insi 0
mérturisesc, cum ci toate mijloacele cu care-mi pot
gjuta natiunea, le-am ciipétat numai de la maghian
‘Acuma-mi spune mie, Domnule! € doardé
rusine a le mérturisi aceasta? Eu asa cred cd ar fi un
ucru necuviincios, necaracter a fi nerecunosciitor si
nu mérturisi adevérul. E lucru greu a te capacita
pe Dumneata despre nobila inimé a natiunii
‘maghiare, Dumneata zici cé nu-si intelege misiunea
un romén, care vorbeste bine despre maghiari; eu
{insé care am incéruntit intre maghiari, tocmai din
contré zic: ¢6 tot acela, care ataté pe roméni asupra
maghiarului e inamicul roménului. Nu vorbesc
despre Roménia, acolo sunt alte imprejurdri, ci
despre roménii de sub coroana Ungariei, cici
aceasta este toatd fericirea si o pot astepta de la
buna contelegere cu maghiaril, numai maghiarii
sunt acea natiune, care tratati cu binele - toate le
impart cu alti, daré cu forta nu lasé a li se lua
rnimica, - acela pe care soarta I-a destinat sé
locuiascé intr-o cas cu maghiaril, nu foce alta,
decat isi dé cu capul de perete, dacd se incearcd si
stoarcd ceva cu forta de la dénsii; céind, de cumva le
intinde ména cu amicitie cdstigd (céstigi) mai mutt
decat a sperat [sublinia n.-Maria Berenyi] aceea a
recunoscut acum Europa intreagé, cum ci toate
rnasionalitaile din Austria, numai prin maghiari isi
cdstigaré libertatea, de cumva nu erau ei,
absolutismul se inrdddcina $i ineterna in Austria,
Maghiarul considerd Iibertatea sa ca un soa
lumina soarelui nu 0 invidiazé nimeni”. (Cartea
Bicentenarului Emanuil Gojdu - a [Link].
Constantin Malinas, pag.153/154)
Halal retoric’ a roménilor de etnie maghiar’,
restul e de non coment... vi las pe durnneavpastra sa
trageti concluzille de rigoare si s va exprimati
optiunile asupra unui adevar denaturat de la esenta
méduvei etimologice a stejarului romanesc Emanuil
Gojdu.
Desigur, c& denaturarile de la esenta
adev3rului sunt multiple si nejustificate a celor care
srau vandut sufletele prin foarte multe materiale,
motivatie care m& determina s& nu mai prezint alte
itate calomniatoare la adresa fratilor romani —
facute de citre romini, dar nici nu voi evita s8 nu
prezint adevarul in esenta golului - golut pentru
stabilirea arealuluiistoric.
MIRCEA VACLIBERTATEA $I UNITATEA NATIONALA SUNT DE NEZDRUCINAT
Graul nu poate fi separat de neghin’ si de
buruienile ce-i slabesc cresterea decét prin
strpire cu plivitorul ~ aga cum pe vremuri buni
nostri parinti o fSceau pentru a asigura traiul
necesar, si miezul de pine copt, pe masa pruncilor
‘in fiecare sdptémand. Aceasté lucrare de plivit a
buruienilor se fficea cdnd grdul era crescut numai
la inditimea palmei, cénd pimAntul reavan in zorii
priméverii mustea in darnicie, si~ ti creea imagine
holdei coapte sub privirea ochilor atintiti asupra
bobului de grdu care incorpora chipul lui Hristos,
Dar pentru asigurarea linistii cresteri
grdului, romanul se afla permanent in inima
mosiei, din zori zilei ~ pind la asfintitul soarelui ~
cu exceptia zilelor de sirbatoare si 2 duminicilor,
cénd la glasul clopotului intrerupea munca si se
ducea la Biseric’ si se intdlneascd cu Dumnezeu,
fie in rugaciunile sale prin care - i aducea
multumire pentru roade ~ fie pentru spovedanie si
‘impartisanie,
‘Asa am crescut si noi prune lor, aldturi de
ei, si mai cu seams imi amintesc glasul clopotului
din turla bisericii care a fost tarnosita la valeatul
Domnului 1521 — lea, care era inconfundabil si
avea semnificatii deosebite: cand batea clopotul
mare - era semn cé murise cineva in varsta, iar
cand batea clopotul mic ~ era semn ci murise ceva
copil; iar cAnd bitea clopotul intr - 0 dunga era
semn de foc, de zavistie, de razmerita - de rézboi
Clopotele Bisericii crestine, trezesc simsaminte
de noblete si patriotism in sufletele noastre, de
nevoie de a -ti ap8ra vatra si glia strabund inc din
vremuri imemoriale - rémanand si ast&zi sub
aceeasi autonie in mintea si inima Roménilor. Dar
totusi paradigma istoriei ne transmite sub o form’
simbiotic3 0 durere lent ~ trecutd, dar nu uitata la
consimfirea dreptei judecdti - in care romanul
trebule sa fie permanent de veghe la fruntarii ct
le mai are, pnd nu va dispune Parlamentul
European dezmembrarea statelor nationale pentru
REFACEREA VECHILOR IMPERII ~ idee nu neapérat
nou, dar periculoasé in acelasi timp pentru statele
membre,care intr ~ un viitor nu prea indepartat se
va contura prin procedura de federalizare a
acestora
Pentru clarificarea unor aspecte dureroase de
altfel care macina linistea si pacea sufletului, o si
va prezint citeva aspecte de la cel de ~ al X ~ lea
SIMPOZION de la GIULA din UNGARIA, prin care ni
se comunicd: CONCEPTIA LUI KOSSUTH CU PRIVIRE
1
LA CONFEDERATIA DUNAREANA - lucrare semnat3
de Gheorghe Santau, roman din Ungeria.
IDEI REVINDECATIVE DUPA 168 de ani -
CE N-A REUSIT KOSSUTH IN ANUL 1848 VOR
LEGIFERA ROMANII IN LEGISLATIVUL ACTUAL
Actualii si vechii conationali cu limba zavistits
de lemn kossuthian, cer astazi, aceleasi probleme
care erau prevézute in programul lui Kossuth ~ pe
care actualii guvernanti vor fi constringi s8 le
acorde de dragul prieteniei si - a tradarii si -a
conducerii firii~ a guvernarii majoritatii roménilor
de catre minoritate:
Citez din lucrare de la pag.100: ,,Nu
autonomie teritoriala trebuie sa li se asigure
minoritatilor” i-a scris lui Teleki ~ ci si formeze o
structura de stat, in care fiecare individ, fiecare
familie, fiecare comuna si fiecare jude} poate si
decida in mod liber despre treburile propri.
La pag.101, din aceeasi lucrare: Iranyi
Daniel, emigrant maghiar in Franta: El a fost de
parere c3 e necesar ca ungurii s& clarifice situatia
cu romani, sarbii, croati... In privinta romanilor
care consider cea mai mare nedreptate pentru ei
unirea Transilvaniei cu Ungaria, ar fi oportun si
practic a le permite ca parlamentul ardelenesc si
declare dacd doresc si mentina uniunea, sau
doresc s& objind guvernarea autonoma, ramanand
sub coroana maghiard. Iranyi ar fi fost de acord ca
numai la adunarile judetene, ci si la cele
parlamentare si se permits deputatilor s& ia
cuvantul in limba pe care o vor. In fine a fixat: Dac
patria se poate salva pe un pret mai mic cu atat
mai bine. Dar dacd cu concesii de felul acesta
putem evita un r&zboi civil, ba mai mult putem
asigura cooperarea nationalitatilor straine dupa
parerea mea, in felul acesta trebuie s8 facem acest
sacrificiu. Un lucru nu as admite Ungaria sa fie
ciuntita
La pag.102, a aceleasi lucrari, citez: ,,Este
cert acum Kossuth a facut un nou pas mare pe
drumul ce duce spre publicarea programului siu cu
privire la federatia interna... In privinta Ardealului
si acum sia exprimat convingerea ci romani
transilvaneni pot s& g&seasc& garantii depline
pentru ocrotirea intereselor lor nationale in
autoguvernirile judetene si in dreptul de unire,
prevazute in program.La pag.103, a aceleasi lucriri, citez:,,Kossuth
‘impartiseste ideile sale cu privire la problemele
nationalitatilor... Croatia se poate separa de
Ungaria iar Transilvania, si partea locuité de Sarbi a
Regiunii de Sud si poatd deveni unitate
administrativ’ autonoma. Si pentru ce a facut un
as inapoi Kossuth ? Pentru c8 dup’ cum i-a scris
lui Iranyi—acestea sunt posibilitatile alternative de
asa natur’, pe care sunt de acord s& le asigure
croatilor si ardelenilor dacd altfel nu ne putem
fntelege, dar aceasta silire a5 considera-o ca 0
mare nenorocire national. In urma acestor
concesii am slabi grozav de mult, dar in lips de
alternativ8 mai bine s& ne eliberam slabindu-ne
decat s8 rémanem ferma austriaci”.
Inimile matragunii incep s& zvagneasc’ sub
impulsul raului, care oricét de mic ar fi, trebuie
extirpat din obérsie, aga cum Insusi Kossuth 0
propavaduia in lucrarea analizat’: ,,Jara nu se
poate diviza, nici guverna dupa limbi, numai dacd
‘nu dorim s8 se taie in bucati”.
Problema libert8tii si-a unitétii nationale sunt
de nezdrucinat, asa cum insusi parintele Istoriei
Nationale ~ magnificul Nicolae IORGA o afirma in
lucrarea: HOTARE $1 SPATI| NATIONALE ~
CONFERINTE! LA VALENI DE MUNTE jn anul 1938,
citez: ,,S8nt in adevar natiuni care invocd drepturi
istorice, ele se pot ins discuta, sunt natiuni care
nu mai au atta putere de viat’, dar nu vor si uite
unde au fost odata si cer, prin urmare, s8 revind
acolo, ceia ce acela care in puterea dreptului su
de viata, de vechiu locuitor al paméntului, are tot
dreptul s8 t&giduiasc’: eu am muncit aici si ai mei
au muncit inainte de mine, de cand se
Pomenneste, noi séntem aici, iar d-ta, in puterea
Uunei cucerir, ai fost candva aici, dar nu ai pus tn
locul muncit noatre munca d-tale; prin urmare,
toate hartile, toate __hartoagele, toate
pergamentele si toate pecetile ce sant la d-ta, nu
pot si fie un sprijin pentru o pretentie, dar nu vor
fi niciodat o bazd pentru o realitate si mai ales
pentru o realitate pe care noi s-o recunoastem”.
FELICIAN MURESAN
LACRIMI iN OGLINDA
Din orizontuti reci coboara chipul fait
La impliniri de veac, spre zorii noit vieti,
ind Ja fruntaii pase miei turbati ai mani
Macii insngerati din roua diminetit
Ospatul e sinistra gil croncfine gi corbii
Acasf vezi cuptomul m coace painea zilei
Hambaru-i tot mai gol de-l pipiie si orbii,
Tar pruncii lang’t vatr anfnxinedt painea milei
S-au serbezit cipitele la Silos sub cetate..
Cacia vandut pémdntul Primarul Arendas
un stol de piisiti negre in ini se zbale
Cénd vid Amfiul sterp-nu-s vite pe imag.
La Borti-i o burtucti ce-astémpera insetafii
Ce hlAdnie a foame pe Coaste la Ari
i string la brau serparul de-attea generatii,
foumea lor sinistr’ — n-ai loc sf te anini
Cu jalbele-n protap firanii umbla-n lacrimi
Pe la potracani befi si-si ceara dreptul sfant,
Dar nu-i lai la poarti jendarii dupa datini
Degeaba urla a foame cu gandul la pamant
12
Murit-au in r&zboaie cei intelepti din sat
Ci vor primi trei brazde gi-o fi de-m ardtor
$i-o fi o zestre sfc, 1a prunci de-o fide dat
Suntem straci pierdnti — pierdutu-le popor!
Surlini de cei ai casei s-au randuit pe glie
Numostenese pe nimeni ~ ni-e plansul in zadar
Cei dusi-s azi stapani —te pun pe nasalie...
Ca desi plin cimitirul te pot arde pe jar
S-au bajenit cei tineri prin tile straine
Batrani-s mai pugini s-i satu aproape gol,
Si de natalitate m&-ntrebi tu inim’ de caine
nd nici urme de prunci nu-s la al tin ocol...?
Vai Tie Doamne — popor prostit de veacuri
Ce-ai indurat in vremni atdta amar gi siiicie
‘Mai pofi gi azi sd-nduri...mai dai si parastasuri ?
Lacei ce te robese cu atata marlanie...!
Tacut gi trist din vara, ajuns toamna tarziu,
Si-mi rad barba umbland cu génduri prin ocol
Cand sa privesc oglinda cu sufletul pustiu
Un picurel de singe il scap pe chipul gol.
MIRCEA VACCARTEA POPORULUI SAU DREPTURI $I DATORI
Lamennais
COMENTARI - ATITUDINI
Prinos de curaté si neprihanit8 dragoste, cartea
aceasta iti va da poate scumpe cetitor, cateva sfaturi
bune, cateva invataturi folositoare. Vei vedea care
sunt drepturile si datorile tale; te vei lumina asupra
fir si-a meniri tale pe pimant, si vei intelege cit de
mare nevoie ai de a-ti apdra drepturile cu tarie si de
ati indeplini datoriile cu credinta. Caci, cu adevarat,
ce inseamna omul fird datorii ? - Nimic alta decdt un
fel de lighioan’ — un silbatic aruncat intr-o pidure,
lipsit de legaturi sfinte, de relatii gingase de familie si
de prietenie, un biet lipsit de credinta si de
iubire, ascuns in sine insusi intocmai ca 0 salbaticiune
in vieuina ei tréind acolo o viata singuraticd, mocnit8,
{ntunecaté ~ alergand dup pradi cand ii e foame, si
dormind dupa ce s-a ghiftuit...
Dar fara drepturi, ce inseamna omul? - O
unelta a acelor cu drepturi, vita lor de ogradi — calul
lor, boul lor. Apoi numai la gandul acesta, nu simti
care tot sufletul tau umplindu-se de scarbi si de
rusine ? Cum ? tu fiinta cea mai aleas’ a lui
Dumnezeu, fSptura lui cea mai nobilé zidité dupa
chipul si asemanarea sa, regele fEpturilor mainilor
B
sale, in sAnul cSrora el a voit ca ochiul tu s8 nu vada
intru aceea ce au ele mai inalt, in semenii t3i, decat
fratii deopotriva cu tine prin firea lor, - tu sé fil
Uunealta lor, vita lor !?
Dar stii pentru ce este asa? - Pentru c& tu singur nu
poti face nimic, Nu vei putea niciodati nici s3-ti
pastrezi drepturile pe cari neincetat ti le lovesc siti-le
incalc’, nici s8 ti le redobandesti de iznov, decat
unindu-te cu fratil tai. $i nu poate fi nici o unire
temeinic’ si trainic3, fr8 implinirea datorillor cu
sfintenie, f&r3 dragoste frateasca a unuia pentru
celdlalt-a tuturor pentru unul si a unuia pentru toti
Numai unirea aceasta devotatd, frateasc’, face ca
fiecare trind intru toti prin dragoste, s& aib puterea
‘uturor intru sprijinirea si apararea dreptului su.
Cand vei pricepe bine aceasta, si cand te vei hotra
cu tot dinadinsul a-ti regula astfel purtarea, o mare
ndejde va strBluci ca Soarele peste lume; si aceasta
se va implini neapSrat, daci vei mai pricepe cd
intelegerea adevarului, c& hotdrarile cele bune si
sfinte, pentru ca sé poata da roade, trebuiesc
‘nchegate intr-o lucrare spornic’, dinuitoare si far
preget.Géndurile cele mai bune, simtirile cele mai
curate si mai rodnice, sunt asemenea grauntelui ce
nu mai tncolfeste daci aruncim intr-un ogor
nepregatit cu ingrijire, si dacé nul cultivim in vremea
cresterli. Fapte, fapte si iar8si fapte; Intr-altfel vesnic
veti piroti, vesnic veti cloci si in ticélosii veti inota
pand-n gat. Cine se culbareste intr-un ungher cu
nepasare si fird nici o gril, in curand adoarme acolo,
finde acela nu stie cum s8 lucreze si ce si lucreze, si
fiindc8 nu are incredere in sine insusi nici in propriasi
lucrare. El se indoieste, si cine se indoieste, este
pierdut; cici indoiala sleieste puterea de via
slabeste vointa si amorfeste toate puterile sufletesti.
Stiu prea bine céte piedici vi se pun in cale; stiu prea
bine cu cate greutiti aveti de luptat si cdte nevoi vi
inconjoar& din toate partile;stiu prea bine c& acei cari
v8 alung’ la tot felul de munci si de havalele -cu
biciulintr-o mang iar fn cealalta tindnd capsitul funiei
ce v-au aruncat in jurul grumajilor-vegheaz’
nedncetat toate miscirile voastre si nu vi ingiduie si
vv IndepSrtati nici la dreapta nici la stanga, de brazda
ce va silesc s-o trageti in folosul lor. ins cénd o funie
siun biciu sunt de ajuns ca s8 v3 poati tine sub jug pe
Un barbat, hotdrat lucru cS acela nu mai este barbat.
Omul se indreaptd si se ridic& totdeauna cénd
voieste; si cénd n-a murit intr-nsul a ceea ce face cu
adevarat ca omul sé fie om, el poate totdeauna si
faci fapti de om. Intrarmati-va cu credinta in
Dumnezeu si in voi insi-v3; credeti si cugetati in
vremea stmnatului la secerisul care se apropie ~ si
veti strange recolta. in tara in care va datoreste si
puterea si bogitia sa, puteti vorbi, puteti cere ca s&
vv instmnati si voi ceva; Puteti cere partea voastra
de tnrdurire in administrarea lucrului obstesc, care
‘inte de toate este lucrul vostru; Puteti cere ca
usile incSperilor unde se chibzuieste asupra voastré,
supra intereselor voastre, asupra vi
i fie larg deschise acelora pe cari iti vei fi ales voi
insiva spre a vi reprezenta si a vi apara drepturile;
Puteti cere dar ca dreptul de vot si v8 ridice di
josnica stare de iobagi politici ta demnitatea de
cetdtenl
Puteti cere ca, in societatea care nu tréieste decat
prin voi, s8 nu mai fiti aceea ce sunt intr-nsa vitele de
povar’; puteti cere ca si se indure, s& catadicseasc’
sfarsit de a v8 recunoaste drept oameri, si ca ni
lege spurcata sé nu mai steargi de aici incolo
caracterul sfint pe care degetul lui Dumnezeu la
intiparit pe fruntea voastrd. Puteti cere aceasta, 0
puteti cere neancetat, 0 putefi cere mereu tot mai
us; si de veti cere-o astfel, cine se va
‘impotrivi? Cine va va rispunde: -nu? Nu vor indrazni
Voiti-o numai, si fata lumii se va schimba. Dar daca,
dimpotriva, fiecare din voi va sta deoparte cu mainile
14
incrucisate, privind de acolo in ticere cum merg
lucrurile si vaiténdu-se c3 merg ru, - atunei s& nu
mai trageti nidejde c& vor merge mai bine, si, sub
povara relelor de care suferiti si pe cari le veti lésa
mostenire urmasilor vostri, - s8 nu mat invinovatiti pe
nimeni altul decat pe voi insiva, nepasarea voastr’,
lenea voastrd si egoismul vostru.
‘Traducere de Searlat Georgescu
‘Apanuta in BUCURESTI la MINERVA — Institut de
Arte Grafice
Si Editur’, B-dul Academiei, 3 ~ Edgar Quinet, 4Horea and the village Poiana Horea (Horea Glade)
After 230 years from the hero's death.
Octavian Goga, the poet of our suffering
singing, described the inhabitants of the Apuseni
Montains this way “Their strong people keep the
only one tradition of heroism which time
conldn’t defeat... They introduced the virtues of
war on their conquered land, they are the
nation...Motii are the fist of Ardeal”.
The poet tells us he couldn’t forget "the
two hearts in which the hurricane boiled: Hore
and lancu”.
Horea, his name being Vasile Nicula (in
some documents Nicola), obtained even from
childbond the name Ursu, which could give him
more power and force according to ancient faith.
‘After growing up and starting to work in
the forest while hatching the wood he began to
sing so the neighbours called him Horea. Old
men think that people who sing are wus and
know the suffering andthppines of the people
Horea was one of them,
6
From his time many people gave their
children the name Horea.
Horea was bom in 1730 in Aradu, on a hill
over Albac.
Horea had a rising from the simple man
a a iobag, to the historical character entered
forever in the consciouness of the Romanian
[Link] are no sure proofs if he could at
least to write but he had the knowledge of life,
working with his hands and tools, and his four
travels to Viena to the emperor. In the name of
many villages of poor men. He went to ask the
‘emperor losif II to lighten the peasants’ situation,
otherwise he'd urge them to [Link],
delegation told the emperor about the
Romanians’ discontentas.
But their demands were not carried out.
‘The conflict began in 1782 at CAmpeni, and in
antumn 1784 it turned into an uprising.
Being followed (shadowed), Horea ran
from home to Vandtori, CSlata on Banffz family’s
[Link] here he went and worked at the
woodchurch of Cizer-Salaj, where on a beam one
can see the words “made by Ursu H (orea). Heand his carpenters built the wooden chuch ofe
Bodia-Salaj.
From the beginning and especially during
the uprising of 1784-1795 Horea’s name
extended over all Transilvania. In March 1784
the officials of Zlatna were writing that two of his
brothers Petru and Dumae together with Simion
Trif and Cérstea Nicula “ran in the maintains,” to
Marisel” where soon came Horea, living in the
house of Hetea Draghici. There he named local
leaders Simion Paven and Petru Neag from
Giurcuta.
From Mérisel, Horea requested that the
peasants on Somes, Almas and Crisul Repede to
be ready to fight when he’ would
Horea intended to cross the montains to
climb down on Célata valleys and eliminate the
noblemen. By some trustmen of his, he
announced that at the market of the 25" of
October in Huedin he’would come too, and
asked the noble judge of Huedin area that’his
men can walk in peace for shopping, selling or
anything, otherwise the neighbour friendship
would be over...”
The scared noblemen armed and from
Huedin they occupied the possible places where
revolted people from the montains existed in
Margau, Valeni, Ciuleni.
Horea hearing about the number and the
power of the weapons of the noblemen and
knowing his people had only scytbes, forks and
axes and there was snow mare than one
metrehigh decided to postpone the crossing on
the mountains till spring. But noblemen’s fear
went on, and tried to calm some revolted
peasants and also to offer awards for catching
their leaders; for catching Horea alive they
promised 2000 florins and for handing him dead
100 florins.
In such circumstances, Horea and a few
of his dose men, crossed the Afinet and
Fulgetara mountains and in Scoruset forest
which belonged to the group of homes Dealul
Calului(called from 1830 Poiana Horea), the built
a cabin under an old fir(tree). With the help of
the forester Melzer and some traitors, on the
27° of December 1784 Horea and Closca were
captured, tied in shackles and lead to Alba Iulia,
where they were executed being” crushed with
16
the wheel” as the empire authorities had
established.
During a halt at Mérisel, according to
tradition, Horea shouted to the traitors: “Bitter
be your bread. We fight and suffer for you to
have bread for your children, and you feed us
with poison. But you'll pay for this because the
curse of the people will be on your people for
ever”.
‘At Alba lulia, on the “La furci” plateau, on
February 28.1785, Horea and Clo;ca were
tortured and killed with the torture wheel. Pieces
of their body were carried and exposed in many
villages in the Apuseni montains.
Physically, Horea was carried from this
land buthis soul is still here and the echo of his
steps can be heard even today, and the people
honour him by songs, poems and ballads.
The proup of houses situated below
Dealul Clului was named beginning with 1930
Poiana Horea, a name of honesty, unique in the
country, unique in the world.
‘On the place where Horea was caunght a
monument was built on which a cross was
engraved on which it is written: “1784 December
27 the place of heroes’capture Horea and
Closca”
In 2011 the Association “Discover
Romania” restored the monument and
embellished him with the Romanian flag.
Horea’s remembrance is present by his
name given to some localities institutions and
places where he travelled: lzvorul Horii, Parul
Horii, Fantana Horei, Dealul Ho!
The population still admires his efforts
and sactifice for people's cause.
Folk creation dedicated him poems,
legends, songs such as: Crditorul Horea, As long
as Horea was Emperor, Horea’s Ballad.
In order to honour his memory, in the
centre of Poiana Horea, a statue of the hero was
placed in 2011. Till then the festival “Dor de
Horea” takes place.
STEIU NICOLAEIN MEMORIAM ~ GENERAL DE BRIGADA BRAGHINA M. DUMITRU
Cu piosenie ne
aducem azi aminte de
Generalul de Brigada
Dumitru Braghins —
trecut in vesnicia
cerurilor Hangs. cei ce
aparé si pazese portile
raiului ii Mie
sale =
Dumnezeu”
trait ovat
pamanteand cu multe
greutati nu mai putin de
91 de ani.
Facand 0 retro-
spectiva asupra
personalitstii acestui
fom destoinic care si-a
servit cu abnegatie,
devotament si mult
mandrie de roman Tara,
aflim cd s-a nascut la 22
septembrie 1922 in
comuna Scipiu, din
Mehedinti, din. parinti
Mihail si Zoe, urmand
ccursurile scolii primare
in satul Burila Mare, iar apoi in
1930 devine elev al Liceului
Militar din Craiova, pe care a
absolvit cu examen de
bacalaureat. in anul 1933,
pentru desdvérsirea pregatiri
militare si pentru viatS se
prezintd la examen la Scoala
Militar de Ofiteri de Infanterie
de la Sibiu, unde este declarat
reusit, iar in anul 1935 la
finalizarea cursurilor este
fnaintat la gradul «de
sublocotenent ~ fiind repartizat
la Regimentul 17 Infanterie din
Lugoj unde mai urmeaz’ ined o
perioads de pregatire de 3 ani la
Scoala Special”- implinindu-si
studille necesare pentru cariera
militar - studii echivalente cu
‘Academia Militar’. Din putinele
finsemnari ramase dupa
Generaul de Brigada Braghina
M. Dumitru deslusim faptul cd:
nln 1939 Incep concentrarile
finde’ batea vantul spre razboi,
iarla 14 Octombrie 1939, ajunge
cu Regimentul 17
Inanterie la Tinea, din Bihor, pe
zona de concentrare, fiind numit
ofiter cu aprovizionarea uni
care incartiruia 6000 de soldati
si 2000 de cai. Comanda
Regimentului a fost instalatd tn
Scoala Generali cu clasele LIV
din Tinca.
Cu 0 constinciozitate
nemaiintalnita a participat aici in
zona Bihorului Ia foarte multe
actiuni ce-au ravisit sufletele
romnilor in perioada anilor
1939-1945, asa cum _insusi
itera domnul Teodor Nes ~
directorul Liceului Emanoil
v
Gojdu din acea perioad’:
cum se rasfrange
sarbatoareapacii__si-a
mantuirii Craciunului in
sufletul a dou’ popoare.
Ungurii vor stricarea pacii,
zamislit& la Trianon, care
pentru noi este tot atat de
sfént8 ca pacea Bible, iar
roménii cer cinstirea
acestei paci care a fécut
si aducd invoire intre
oameni. Legea de la
Trianon va trai cat
Vicleimul tudeii. (1939)
Derularea_evenimentelor
istorice cu _actiunile
diplomatice si militare din
1940 cu nemultumirile
Ungariei = inurma
Dictatului de la Viena ci
nu a putut obfine intregul
Ardeal au continuat cu
amplificarea _ tensiunilor
manifestate de aceasta in
ultimul timp, amintesc in
acest. sens —discursul
Regentului Horthy Miklos
tinut la 15 Septembrie 1940, in
Cluj in carei indemna pe
maghiari s8 continue lupta
pentru cauza_maghiar’. in a
doua jumatate a anului 1941,
firile beligerante erau grupate
jn zona de risirit a bazinului
mediteranian si de-a_lungul
frontierei de apus a Uniunil
Sovietice, exceptand bineinteles
Marea Britanie. Putem afirma ci
sfarsitul anului a adus 0
entindere —_neasteptati. a
razbolului in urma —crula
conflagratia a luat aspectul unui
veritabil réeboi mondial. Reiese
din cteva insemnari 4 tandrul
ofiter Braghind Dumitru a fost
numit Comandant de Companie
de puscasi la acelasi regiment in
care a fost inregimentat si
luptat si tat8l su in ani 1916-1918, sub comanda aceloragi
ofiteri pe care ia avut tatdl su.
fntr-adevar prin intrarea in
rzboi a Japoniei si a Statelor
Unite, marea incdierare istoric&
2 extins asupra Intregului glob
si toate cele cinci continente
erau —angajate in suprema
sfortare a deciziei. in anul 1942,
nia fost adusé decizia asteptat’
pe frontul oriental, dar prin
succesele strategice objinute
fortele axei_ au creat cele mai
favorabile conditii in vederea
operatiunilor ce-au_—_fost
desfasurate in primavara si vara
~anului 1943, in sectorul de Sud
al frontului, in timp cen
sectoarele de centru si de Nord,
trupele axel au pastrat 0
atitudine defensiva. in anul
1942, Locotenentul Braghin’
Dumitru pleacS pe front in
‘August pentru a fi pe linia inti
pe aliniamentul Rostov -
Novocerkask, ca apoi in toamn’
s8 fie numit comandant de
detasament care era compus din
trei nati: roméni, nemti si rusi-
vlasovisti la—_confluentele
Donefului cu Donul unde s-au
dat lupte grele. Rezultatele
ute de ofensiva din
sectorul de Sud, au fost foarte
valoroase dac8 usm — in
considerare c3 cele mai
importante obiective economice
din Uniunea Sovieticd se gaseau
in acea regiune. Desigur ci
imensele inuturi producatoare
de cereale, minele de cBrbune
din bazinul Donetului si intinsele
zone petroliere din Caucaz, au
constituit tot atatea obiective
pentru trupele germane si alate.
Trupele germane si aliate
[Link] sovietice
din istmul Perekop si p&trund
vertiginos in peninsula Crimea.
in scurt timp capitala peninsulei
orasul Simferopol ajunge in
stipanirea atacatorilor in dou’
erupuri, unul retrgdndu-se spre
Sevastopol, iar cel8lalt cdutand 0
iesire din bres in directia
peninsulei Kerci. Atacul a fost
continuat spre Sud si dupa
tranversarea muntilor —Jaila,
litoralul de Sud este ocupat in
intregime iar oragele: Feodosia,
lalta si Kerci au fost cucerite in
ordine si Sevastopolul incercui
in acest timp armata generalului
von Kleist a facut progrese mari
fn bazinul Donetului iar coloana
care opera dealungul Marii de
Azor a reusit si cucereasc’d
orasul Rostov spre sfarsitul luni.
Trupele de honvezi au primit
misiunea de-a face siguranta
Donetului sin aceasta calitate
au respins céteva_actiuni
inamice de tranversare. in
sectorul de Nord trupele
germane intr3 in localitatea Tivin
situati la 180 de km Est de
Leningrad. La sférsitul lunii lunie
‘ntreaga —activitate este
concentraté in sectorul central,
unde trupele —_generalului
Guderian sub a cSrui comand’
se aflau si REGIMENTUL 17
Infanterie romanesc cu 6
companii, dou’ dintre ele fiind
conduse de inimosul locotenent
roman Braghing M. Dumitru
care au destnguit un atac masiv
asupra Moscovei. in Africa de
Nord au reizbucnit ostilitiile,
iar initiativa a fost de partea
englezilor care au gisit in
rezistenta trupelor germane si
italiene 0 neasteptat’ replica
destul de viguroasé. Tot in cursul
lunii lunie trupele germane si
romane asediaz’_puternica
fortireat’ a Sevastopolului. Cu
toate obstacolele naturale
construite si cu tot terenul
abrupt si stancos atacatori
patrund in complexul
nenumaratelor cazemate care
alcdtuiau centura fortificaiilor
din jurul oragului. Inamicul se
18
apis cu indarjire
extraordinar’, dar _atacatoi
reusesc s8 cucereasc’ rand pe
rand cele mai importante lucr3ri
de fortificatie. Comandantul
sovietic debarc’ trupe in cateva
puncte de pe coastele peninsulei
Crimea, actiuni respinse cu
pierderi grele pentru inamic. La
Est de Kursk trupele germane
maghiare resping mai multe
atacuri locale sovietice, iar 0
parte a trupelor germane au
bombardat obiective militare din
Moscova. Desigur c&_actiunile
acestui rzboi devastator au fost
cu mult mai ample dar nu mi-am
planificat si prezint intreaga
paleté 2 evenimentelor decat 0
parte secventialé pentru c&
restul acjiunilor sunt destul de
cunoscute de cdtre istoric. Dup’
fntoarcerea in Tard, Ministerul
Apiririi Nationale fi acorda
Brevetul prin inaltul decret
nr.2244 a Majestitii Sale Regele
care a binevoit a conferi Ordinul
Steaua Roméniei cu Spade in
gradul de cavaler cu panglicd de
- Virtute — Miltars—
Locotenentului Braghing M
Dumitru din Regimentul 17
Infanterie, pentru devotamentul
si priceperea ardtat8 in rézbolul
contra Rusiei—_Sovietice.
Semneaz’ ss. General Pantazi,
brevet tnregistrat cu 1.6863,
1943, August, ziua 11. Din
putinele insemnéiri ce-au rimas
dupa Generalul de Brigad8,
Braghind M. Dumitru, redau spre
amintire din:
veteran. infanterist de prim’
linie” - VICLENIA RUSEASCA DAR
SLO TRAGERE PRECISA CU
ARUNCATORUL DE 60 mm FARA
APARATE DE OCHIRE;
Era in luna lulie a anului
1941, cand ma afiam la
comanda Companiei 6 puscasi in
cadrul Regimentului 17 Infanteriepe frontul care ataca in directia
Odesei in apropierea unei localitati
a cei denumire nu mi-o amintese
si se ducea 0 lupt8 pe viat’ si pe
moarte, Inamicul reuseste s& ia
prizonier intreaga grupa de puscasi
din sténga Companiei comandat&
de Sergentul Ionescu. Mihai din
Bacdu, Mi aflam lng’ o mitralier3
comandata de Sergentul Stoiatescu
Alexandru instruit de mine inc& din
timp de pace. Fofilat dup un sir de
crucite de grdu secerat manual,
inamicul perfid si inuman care
inainta spre noi, pune in fata
unitatii atacatoare grupa lui
lonescu asezati in linie si-| oblig’
e comandantul ei, s8 strige c&tre
subunitatea mea: —_,Domnule
Locotenent nu trageti c& Rusit se
predau’..! intre timp cu 3 servant
ai unei alte mitraliere din sténga
mea am fost prinsi intr-un snop de
foc de mitralieré si ucisi, iar
mormanul de tuburi goale si teava
inrosit8 a mitraliereinoastre
dovedea darzenia cu care luptaser’
ai mei, Am parasit locul si m-am
retras int-un lan de floarea
soarelui de unde privind printre
tulpinile de floare subunitatea care
inainta spre noi avand in fat8 cei 8
prizonieri ai mei care aveau bratele
ridicate, iar in urma lor cirea 60 de
inamict care la adapostul celor din
fat’ urmau s8 ne atace si s8 ne
distrug’, La un moment dat, unul
dintre prizonierii mei luat de
bolsevici care era ridicat si tras sus
peste iniltimea celorlalti este
strpuns din spate cu baioneta de
cdtre bolsevie. Astfel inamicul a
comis 0 greseald care mi-a dat
ocazia si iau alt hotirére la o
distang8 de 30-40 de metri de linia
inamicd. Am ordonat Sergentului
‘Stinciulescu ~ mitraliorul, s8 fac’ o
secerare iar Plutonierului Guran
Dumitru s&8 deschid& foc cu
Aruncétorul de 60mm in spatele
inamicului, desi nu mai existau
aparate de ochire la Aruncétor, iar
inclinatia tevii a fost reglaté cu
mana prin aprecierea unghiului de
tragere ~ distrugénd grimada de
inamici care forma grosul actiuni
inamice. in iuresul de: ,Ura..” am
atacat la baioneté lsand in urma
noastri mormane de cadavre ,
distrugand toatl pofta de lupté a
ddusmanului. CSnd ma géndese azila
grozivia luptei aceleia am impresia
& nu sunt eu subiectul acelei atét
de reusite actiuni, (semneazs
General de brigad in retragere
Braghin& Dumitru), Din insemnarile
jumalistice reiese cd in anul 1944 s-
a retras cu unitatea in Banat iar din
data de 6 Septembrie a intrat In
componenta altel unitati care a
luptat impotriva Austro-Ungariei,
ajungand in luna Decembrie cu
luptele in cartierele Budapestel,
fiind apoi mutat la Regimentul 33
Infanterie din Tulcea, unde a fost
‘naintat in functi de comandand de
Companie si Batalion, unitate
condus8 in luptele purtate pentru
eliberarea Cehoslovaciet pand la 9
Mai 1945.
Desigur. c& amintirle cu
imaginile trite intr-un rézboi devin
rele, dureroase si creeaz§ neliniste
in sufletul celui care a jurat pe
drapelul de lupt’ sé-si apere Tara
chiar cu pretul vieti, motivatie
pentru care Domnul General
Braghind n-a vrut si continue
aceste ,Povestiri de rizboi” oricét
au fost de insistenti_membrii
familie si inclusiv copilul dansului
Dinicu
Dintr-o autoblografie lssat’
de bral General al Armatei
Roméne ~ Braghing Dumitru am
mai spicuit céteva elemente care
mi sau parut definitorii in
completarea activititilor de catre
acesta: ,M-am Intors din rSeboi
dup un mars de 3 ani si 3 luni pe
cimpia din Chesea la 31 August
1945, Reintors in Tara am fost
numit Comandant al Spitalulu
Militar din Oradea, apot in 1946, cu
gradul de Maior am fost numit
profesor titular si director de studi
la Scoala de Ofiteri din Sibiu pind
prin anii 1948-1950, Apoi am fost
mutat in interesul serviciului la
Regimentul 47 din Moinesti —
Baciu, iar de acolo am participat la
Falticeni la cursurile pentru gradul
de Maior, iar intre anii 1946-1950,
am urmat ca student cursurile
9
Faculté de Drept din Cluj de unde
in anul 1952, am fost numit
procuror militar la Tribunalul
Militar din tasi, unde am refuzat
functia ce mi-a fost oferité si-am
fost scos din cadrele active ale
armatei_ in rezeva. Am fost
persecutat de regimul comunist
pentru ci nu am primit functia de
procuror la lasi si nici carnetul de
partid, pe care kam refuzat. Deci in
concluzie viata unui militar este
foarte complex’ prin toate
canoanele care trebuie s8 treaci ~
mai mult botezul focului celor care
‘au patticipat in rSzboaie sia
chinurilor furcilor caudine, care nu
sunt cunoscute de citre marea
populatie civila, care mai recent are
tot felul de pireri despre cei care
poarti haina militars firs a
cunoaste restrictile la care sunt
supusi, riscul vietii sial_plerderii
celor dragi din familie, Pentru
barbatia de care a dat dovada,
devotamentul fata de patrie, a
mmisiunilor ce i-au fost incredintate
sub glasul sfint al jurémantului
rugim pe bunul Oumnezeu si-i
aseze laurii recunostintei vesnice
pe fruntea de mare ostas roman
care sia lubit Tara si familia,
trecénd la varsta de 91 de ani de
la viata pamanteand in alte forme
ale existentei sufletului uman spre
alte entitati~ si va ramane vesnic 0
amintire vie In constinta noastr’ a
tuturor celor care Iau cunoscut.
Dumnezeu s&-1 odihneasc in pace
= somn lin suflet drag al Neamului
Roménesc.
MIRCEA VACROMANII DINTRE NISTRU $I NIPRU
Rascolind scoartele istoriei
roménilor dintre Nistru si Nipru,
datoritS imprejursrilor politice
ce au avut loc de-a lungul anilor,
noi, romani din Romania, nu am
avut ,posibilitatea” de a ne
‘ocupa mai mult de situatia
acestor —,moldoveni” care
locuiesc in acest teritoria dintre
Nistru. si Nipru, pand la Bug si
chiar in Caucazia, Crimeea,
Ucraina etc.
intr-o conferints tinut8 la
‘Ateneul din Bucure: anul
1923, dr. Petre Girboviceanu
evalua populatia romaneasc&
din fosta Rusie, la aproximativ
800.000, iar dr, Stefan Ciobanu,
profesor si membru al
‘Academiei Romane, — intr-un
articol publicat in revista ,Scoala
Basarabiei’, aprecia_acelasi
numar de 800.000 de romani
care triiau in aceste regiuni
Altii, precum O. Nour,
3 c& ar fi fost peste un
de romani, cifr
confirmata si de domnul colonel,
cercetitor —istoric, Mircea
Dogaru, in lucrarea sa ~ ,Batalia
pentru Roménia”, aparuté la
editura ,PHOBOS” din Bucuresti,
{in anul 2005,
Deasemeni, in almanahul
»IRIS", aparut in anul 1992, la
pagina 34 se aratl c& , in fostul
guvernimant al Podoliei ar
exista 168.000 de romani, in
fostul —guvern4mant_ al
Chersonului 361.000, tn fostele
guvernaminte — taurida gi
Ecaterinoslav peste 100.000, iar
dincolo de Nipru, in Caucazia si
Siberia, alte céteva zeci de
Dupa statistica sovietica
din 17 decembrie 1926, in
Republica Moldovei, populatia
total era de 537.000, in cele
208 sate existand doar 176 000
de romani.
Se mai arati ci un grup
semnat de romani din Crimea
se numesc cazacli” (adi cazac
iar in alte grupuri se aseamand
cu ,mocanii” nostri din Ardeal.
Trebuie si preciz’m faptul ci
ciobanil ardeleni s-au dus cu olle
lor pana in Caucaz, ei pstrandu-
si intotdeauna obiceiutile lor,
credinta si graiul strimogesc. Se
cunoaste ci, din cele mai vechi
timpuri, oierii romani din
Transilvania cutrierau cu
turmele lor cémpille bogate ale
principatelor romane, ba chiar
treceau si peste granitele lor’.
(a se vedea pagina 63 din
ft roménesti din
Transilvania in secolele XIILXX”,
editia a Ia, revazuta si adaugits,
Editura ——Stiintifics gi
Enciclopedia, Bucuresti, 1977).
Mai precizim c& in disporitia
din Tratatul de pace turco-polon
din 1577, se ingéduia pastorilor
romani ,s8 treacd Nistrul cu
turmele lor pentru pigunat”
(lorga-Hurmzaki, XI, nr. 26,
pagina 599)
‘ntotdeauna, romani
dintre Nistru si Nipru si spuneau
si Ji spun si acum, c& ei sunt
»moldoveni”, casele $i bisericile
din satele lor avand acelasi stil
20
ca cele din Moldova. Aces
pcazaci” aveau cantece in casi,
pomenind de _,frumoasa
moldoveanc3. Ei sunt buni
gospodari, harnici si ,legati” de
pamanturile lor.
Se impune 0 intrebare:
cénd s-au stabilit acesti romai
‘in numar destul de mare, intre
Nistru, Nipru si Bug? Exist mai
multe variante:
+ Dupa intemeierea
statelor roménesti, sau mai
inainte?
Printr-o expansiune in
masi?
«Prin emigrare in masa?
*Printr-o —_colonizare,
datorits nor —_imprejuréri
sociale, politice si economice?
Din studiul efectuat de
citre noi, rezulta ci. parerile
sunt impartite, ins& cei mai multi
spun c3 romanii de peste Nistru
s-au stabilt in calitate de coloni,
pe mogile boierilor moldoveni,
care detineau aici terenuri
Credem ins c8 nu poate fi vorba
doar de colonizéri, pentru ci,
»toponomia romaneasci” a
numelor, a oraselor, targurilor,
satelor sau vailor, arata c3 ar fi
vorba de o ,stabilire straveche,
de pe timpurile cind aceste
sinuturi nu erau ocupate de alte
opulati” (2 se vedea Almanah
alRIS*, 1992, pagina 35).
Bineinteles ci au fost si romani
colonizat}, sau emigranti, asa
cum am arStat anterior, dar
aceste colonizari_ si emigréri au
avut loc mult mai trziuDeasemenea, _precizim
faptul ci, de-a lungul malului
stang al Nistrului exist multe
localitati (sate) cu denumiri
roménesti si 0 populatie in
majoritate roméneasc3. De
exemplu, in zona Galitia, care
astizi apartine Poloniei, gisim
atat sate si vai cu denumiri
romanesti, cum ar fi: Holda,
in, Petrica, S8patur’, Cerbul,
Maerisor etc,, cat si nume de
persoane: Basarab Vasile, Botan
loan, Badarau losif, Buhai Banfi,
Galusc8 Mihai, Stoica loan etc.
Mase compacte de
romani exist’ $i zona
localitatii Movildu, in Jos, intre
Dobosari si Tiraspol, sau pe
malul stang al Bugului, pana la
Nicolaev.
Ne intrebim, oare sau
stabilit romani pe aceste
meleaguri? Cronicarul_ bizantin
Nicolas Chomatos ne informeaz’
c& in anul 1184 ,niste viahi
(romani, n.a.), care locuiau lings
hotarele tinutului Halici din
Galitia se mai numeau si
BALOHOVENI si se giseau intre
principatele Halici , Volynia si
Kiew, pand la Bugul de Sus. (a se
vedea Almanah IRIS", 1992,
pagina 36).
Aceste date au fost
prezentate de asemenea de
etre Theodor Burada intr-un
studiu aprut in anul 1897 in
Buletinul societ’tii_ geografice
romane”, in care se preciza c&
,acesti bolohoveni_—aveau
cBpitanii lor proprii, _numiti
kmezi", la fel ca si romanii din
Ardeal si Ungaria,
Se stie c& in limba slavon’
litera ,8” se citeste ,V" , deci,
acesti ,Balohovnei” (sau
Valahoveni) erau romani. Din
documente rezulté c& oriselul
numit BLOHOV din Galitia, mai
era numit = si VILLA
WALACHORUM. Despre acesti
balohoveni s-a facut mentiunea
inc& din anul 1231, cénd regele
Andrei al I-lea s-a luptat cu
principele Volynian Daniil pentru
localitatea Hali
in aceeasi_—_lucrare
amintita, Theodor Burada ardta
3 ,este lesne de inteles cum
aceasti mas’ de romani,
indestul de numeroasé pentru a
putea purta rézboaie pe propria
ei seam, a putut s& se léteascé
cdtre nord si rasdrit, pan’ adane
in partile sesului”. Autorul se
referea la regiunea unde astizi
se afld Ucraina, pentru ci aceste
locuri nu erau locuite sau
st§panite de alte popoare. in
‘acea perioad’ nu exista ca stat
Ucraina. Cea ce noi astazi
numim Ucraina era 0 pustietate
numit8 LOCO DESERTA, era o
step nelo
Se stie ci in aceast’
epocd au avut loc navilirile
popoarelor migratoare
(n8valirile barbarilor), ale
pecenegilor, ale plovitilor si
tatarilor. inte t8tarii din
Crimeea si aceasta. pustietate
existau —cazacii, care isi
fntemeiaser’ un stat al lor, la
,cataractele” Niprului, Ucraina
(in limba polonezs U kaina,
adicd margine, la margine”)
Deci Ucraina nu insemna o tar’,
un stat, ci desemna o limit, 0
margine, un hotar. ( ase vedea
si Mircea Dogaru - Batali
pentru Romania, pagina 64).
Cine erau acei cazaci?
Cazac, in limba t8tar’, insemna
»pribeag". Ei erau la origine
{SSrani fugiti de pe mosii, care din
cauza greutatilor si a asupriii au
plecat s& triascd pe aceste
meleaguri pusti, in libertate.
Din punct de vedere
etic, acesti refugiati in bazinele
inferioare ale Volgai si Donului,
majoritari erau rusi, tatari si alte
nationaliti. in teritoriul de ta
Vrsarea Nistrului si Niprului
rau ,valhii” (romani). Asa cum
afirma si Mircea Dogaru in
lucrarea sa ,GODEFRIDUS DIN
a
VITERBIUM vorbea despre viahi
si despre ducele VLAHERNOS
(fiul de viahi), acre, ,rezistaind cu
armele hunilor si infrant, a fost
silit s8 fugd cu credinciosii sai de
fa nordul Mérii Negre, din Scitia
in Bizant, in zilele impardtesei
PULCHERIA, in anii 450-457".
AceastS imparéteas’. ar fi
construit pentru acesti viahi 0
biseric’ si un cartier, care si
astizi parts numele lor, adici
\VLAHERNEI (BLACHERNAE).
Deci, bastinasii peste
care se vor aseza_viitorii
»ribegi”, adic cazaci, intre
bazinele inferioare ale Nistrului
si Niprului, erau viahi, adicd
romai
Precizim 08, pana cétre
sférsitul secului XVI, acest tinut
numit Ucraina, de citre cazaci,
‘asa_cum am mai precizat, era
pustiu, nestapanit de nimeni; au
fost doar perioade cind erau
incursiuni ale n&valirilor
t5tarilor. Doar ROMANII dintre
Nistru, Nipru si Bug, acei
»boholoveni” erau mai demult
stabiliti aici. S-au mentinut cu
greu, dar au rimas pe pazitii. S-
au infruntat cu névalirile
barbarilor asiatici, fiind un
adevirat scut de aparare al
Europei, pan3 in __timpul
domnitorilor Alexandru cel Bun
si Stefan cel Mare, care a
transformat aceasta ,frontiera”
de la Nistru intr-o zond puternic
fortificats, ridicdnd —cetiitile
Hotinului, Soroca si Tighina,
intarind totodata fortificatile
Zidite de genovezi la Cetatea
Alba.
0 descriere interesantd al
Ucrainei secolului al XVHea a
facut-o un seriitor polonez, care
© prezenta ca find ,0 vast
fntindere necultivat3 in care
ierburile cresc foarte inalte.
Cand vantul sufla cu puere,
stepa pare o mare infuriatd,
strabatutd de valuriverzi, Nu
lnesti_ un ors, un sat, untarg, 0 colib&, 0 fapturs
omeneascé.... O célétorie prin
acest pustiu este 0 adevirat’
AVENUE oa”
Abia la sférsitul secolului
al XVHlea s-a produs colonizarea
acestui pustiu, UCRAINA. Niste
nobili polonezi din ducatul
LITUANIA. sau gandit 8
colonizeze 0 parte din acest
Sinut pustiu, pentru exploatari
agricole. Au obtinut aprobarea
din partea regelui Poloniei s8 ia
concesiuni din acest teritoriu,
fd limite de suprafats, oferind
totodat8 amatorilor (doritorilor)
avantaje mari pentru agi
Tntemeia 0 gospodarie. Au fost
atrasi indivizi fara c&patai",
‘oameni care traiau in mizerie, in
mare s&récie si chiar talhari si
criminali
Contele polonez ZAMISKI
promitea c& ,indivizii care au
ucis pe tatal, mama, fratele sau
chiar pe stpanul lor, vor gsi la
mine un azil si 0 protectie
Impotriva vindictei legilor. Nu
numai atat.
Pe termen de treizeci de ani,
viitorii coloni se vor bucura de
toate libertatile: vor fi scutiti de
impozite, de serviciul militar si
de orice fel de datorii fat de
oricine.
Nimeni nu-i va putea
urmati si pedepsi pentru faptele
in trecut.” (pagina 37 din
almanah IRIS, 1992) iat deci c3
Ucraina cea pustie a devenit un
tram al fSg8duintei
Precizim c8, majoritatea
concesiunilor acordate si puse in
exploatare, datorate afluxului de
opulatie din Polonia si Lituania,
au fost obtinute in tinutul dintre
Bug si Nipru, deoarece spre vest,
existau deja targuri, sate si
exploatiri agricole roménesti.
Amintim inci o data c& taranii
pribegi (cazaci), fugari de pe
mosii sau colonizatj, la sfarsitul
secolului al XV-lea si inceputul
secolului al XVilea aveau ca
optiuni urmatoarele: daci erau
rusi, se stabileau in sténga
Niprului; dac8 erau romani,
lituanieni sau polonezi, se
stabileau in dreapta Niprului,
printre ,romanii vechi”.
Deci aici au decis si vin’ si
pribegii (fugari) din Polonia si
Lituania, asa cum am mai
precizat. Deci, _uerainienii
(marginenii) dintre Nipru si
Nistru, adied transnistrienii, sunt
{in majoritate romani si, intr-o
mai mic m&sur8, lituanieni si
poloni ,rusificati in ultimele trei
secole.....” (Mircea Dogaru, op.
Cit. pagina 136),
Considerim c& am reusit
S8 prezentim in citeva pagini
situatia existentei_romanilor
dintre Nistru si Nipru, acei
amargineni” , care, in timp,
datorit’ imprejurarilor politice,
au devenit ,cazaci polcovnici”,
adic’ ucrainieni rusificati. Istoria
trebuie ins’ cunoscut8, iar noi,
romanii, s8 fim mandri c& aver
© asemenea istorie de mii de
ani, c& noi romani nu am venit
nde niciunde” si aici am fost,
suntem si vom fi intotdeauna,
chiar dac& exist si natiuni
cArora nu le place etnogeneza
neamului roménese.
Colonel (r) POBIRCI ION
CENTRUL ZONAL DE VANZARI ACUMULATORI
ROMBAT in ZONA DE VEST A TARII
Callea S
roe To
eer
Sree ee
ul peste Pere je ac
Ec eee ey
eran et erat nite
Eu ier ec ne Cae eT ae
2VIATA MERGE MAI
DEPARTE...
Viata merge mai
departe.
Dacé alegi s’ mergi
mai departe si
lao sansa in
necunoscut.
Sau si ramanain
urmé, blocat in trecut
Ma gandesc la ce ar fi
putut fi.
Singurul moment in
care ar trebui si te
mai uiti inapoi,
Sa vedem cat de
departe ai ajuns.
Cu cat iti dai seama c&
N-o s8 m8 duc inapo!
la modul in care a fost,
Cat de repede poti
merge mai departe.
Unele povesti nu au clar inceputul, mijlocul si
sfarsitul.
Viata e despre a nu sti, avea sa se schimbe,
Luind momentul in care-ifac ceea ce este mai
bun din ea,
Fara s& stie ce se va intmpla in continuare.
Delicios ambiguitate.
Poate nu-ti ajunge
Unde te-ai gdndit 8 ai fi,
Dar vei sfarsi bine
Unde esti menit s8 fie.
Nu I8sa mici lucruri stupide- pauz’ fericirea ta
Ti-a fost data
Viata asta
Pentru c& esti suficient de puternic pentru ao
tra
Viata nu se masoar8 prin suflare
Dar.
in momentele care ne taie risuflarea.
Incepand de astizi...
‘Am nevoie si uiti ce s-a dus
Apreciez ceea ce mai ramane
$i
Astept cu nerdbdare ceea ce urmeazd.
S8 aveti o zi minunatd lumel!
2B
LIFE GOES ON...
Whether you choose
to move on and
Take a chance in the
unknown
Or stay behind, locked
in the past
Thinking of what
could’ve been
The only time you
should ever look back,
Isto see how far
you've come.
The sooner you realize
that
I's never gonna go
back to the way it was,
The sooner you can
move on,
Some stories don’t
have a clear beginning, middle and end.
Life is about not knowing, having to change,
Taking the moment and making the best of it,
Without knowing what's going to happen
next
Delicious ambiguity.
You may not end up
Where you thought you'd be,
But you'll end up right
Where you're meant to be.
Don't let little stupid things break your
happiness.
You were given
THIS LIFE
Because you're strong enough to live it.
Life is not measured by the breath we take
But...
By the moments that take our breath away.
Starting today.
I NEED TO FORGET WHATS GONE.
APPRECIATE WHAT STILL REMAINS
And.
LOOK FORWARD TO WHATS COMING NEXT.
JAI SHRI KRISHNA
HAVE A GREAT DAY WORLD !!
PR. MEHAR CHAND MUDGIL - INDIANu nu nu
permite-mi si te corectez
aceasta nue iubirea
nici trandafirul
si nici nemurirea
nu-si mai urmeazé firul
intrerupt al vietii
pe crestetul roz al diminetii
nue nici iarba
imberb&
t de asteptata
atat de superba
cAnd izvoraste precum un izvor
nue nici definitia cuvantului
dor
nue iubirea
vraja asta pulsnd’
prin artere
pling de mug
cao gura flamai
care cere
o inghititurd de apa vie
aceasta nue iubirea
as fi recunoscut-o
dintr-o mie
e doar o tacere url8toare
prin inimd prin degetele de la
picioare
e 2gomotul ingerilor cdnd tac
falfaitul aripilor care se desfac
nu s8 zboare
nu si se-nalte
cis& coboare
prin seva copacilor amortiti
c&tre radcini inghetate
spre centrul p&méntului
acolo unde nu se construieste nici
ocetate
nu mai bate.
CORINA STIRB COOPER
S.U. Ame
24DEBUT LITERAR
(Cu mare drag ne f'imtnpottia dea acepta Mele tinerlr car savurezs placeree rationauli in
diseminareatirémuli tear ~de-a deveni urmasi ai nostri in ménuires condeivi, penta concede ci
miza conditilor Intlectualul modern, s8 nu fe abservaté ca 0 aruncStue’ in vSloarea seclarismulu,
pentru c8 ,noulsaeculum,,- ia prim plenul une gic tratonae, in care fina crestiné in omul modern
devine remanents, Nu este foarte bine defini Ideee sl inteeas® asupra actual secular, sau
‘mentine dup tipamitele planfcate pentru a4 duce la potentiaizare laturicrestine@omului european, care
la un moment dt se dedubleaz8 si acord probtates cioci sia creel accentelordramatie pin care de
altel s2 decansatcrizaspirtului european modern, Sunt de evtat asemenea motivaiinepicute ~ att
pentru debutant ct sipentru cel care face oferta insti une! sincere bucur pentru sufletl creator.
RUGACIUNE
Dearne, Doamne, ce ne spu Vol cutremura pimantul
De sfrsitul veacull ? Céci Miaiinedleat Cuvéntul
Fie om, migel sau sfant, Si Mii rstigit Fu fant
Nimeni scap8 de mormént. ind -am trimis pe pant
"Eu v-am spus dintots toate, Euvaiertoricéte-orfi
Dar nuvi lsat de picate! Dack-n Legea Mea etifi!
De-atict Scripture,
‘Aticunoaste semnele!
Semne-n lund semen-nstee,
Age mari sivremurigrele.
VA doboara char sivantul,
Vs cutremura pant acre
Credeti ci sunt impinit Piss departen tet
Pentru ce M-atirastignit .. ? Sima intreb nedumerit
Cand trimitasupra voast Tusuflet drag de ce-aivenit ?
Cant de pase maiastr3 Acum fa ceasul ce sortit
Vol uta de ce-ativenit Aemifio nous rastignire
Sk veri ce avetideimpint Spre drumultiulaimplinire
Tu cauyiastéaifaima si mérirea
{in sufletl sihastru, pierdut8-ifericrea
Ades teimbeti in propriul amor
lubireaieste mama sitatl tie dor
Cuchi in lumina, cu gandul printre nori,
[Link] iubit,cici Mi-atifost arta,
Asta simifiersplata..?
Ajiuitat menirea voastra
Dor de cerurioarealbastrs
Dor de rugs tani
De orfani, ita de deni, Cumintea-niarb8, cu trupul printre flor.
Te-nalti mai sus decdt un Zeu
acti nmai orbeste Tecerti ades robit de Dumnezeu
Asti cine viubeste lar of-ul tau din inim& spontan
Culimpirtsiiiubirea Te face sluga li satan ..
Cine wa dat 28mislrea
Dar veni-va vremea far
Sti trimite foc si para
Termbetiin seva de parfumurfine
$i-n dulci siruturi de feline
Tuvreicas8 deslegi al vieti labirint
irons alas Si nut asi mort s& doarma in morméant
Judecatacreapa-ifie Chiar de gandireai bate distante zomere
Stotcutremura idea $i sufletul se zbate-n iubire cu durere
Nedreptatea si mérrea ‘Ai rut ai cerut prea mult de a viat&
Tot cei axi india fii Primeste roua noptiin ori de dimineata.
Uréciunea pusti.
‘ALEXANDRA TORIOC
25IUBIRE INGENUA
De treci codrli verzi de brad sia marilor pustiu
Te asteapté sus in ceruriintre stele un suflet viu,
Dar e cale lunga a bate pana sa treci sapte ceruri
lar cu iscusimea minti strici balante-n adevarur,
Spini-s r&i- mai r&i sunt cain langa heruvimi de foc
Zburétor cu negre plete tu t-ai pus norocu in joc
Pentru-un suflete ingenu— pentru o stea stralucitoare
N-ai gisit a tine acas8, pe pamant o dulce floare...?
Sufletul sa ti-1 mange s8 fie floare de foc
Chipului tu drag pereche ~ un noroc féra noroc,
Ce 58 catiin lumi astrale lang Tron la Dumnezeu
Porumbelul duce al pact? te-ai pornit precum un zmeu
Fara falfai din aripi ascultand vocea divin
‘[Link] frumoase fete ce-ia inimil regina...
Care cAnt-n harpa sfanta lang8 stelele din cer
Pan8-n zoriialbi ai zilei care sub lumin’ pier
Greu trosnesc usori port spargand noaptea cea virgin
ingeri diafani prin nour canta lin si se inchina
Focului cel vesnic viu lings Tronul cel ceresc
Langa care heruvimil sapte stau sil p&zesc,
lar de jos din hdul negru Urdciunea pustiirii
Urla de cutremur muntii si cetaile zidiii;
larin cale lungifioruri le petreci in neodihna
26
Si tot ce-ntdlnesti in cale sunt patrunsi de o lumin’,
Totite stiu site cunosc—tu himer’ fra vind
Ce cautia focului patimiin a cerului gridin’...?
Treci prin Calea cea Lactee, Gainusi cu zglobii pul
Tustiincerci naiv norocul, nici nu stii unde sa! pui,
Cicin ochiul tu de veghe, lang3 a amvonului altar
Luceaférul st8 de veghe, palpdind incet si rar...
El vegheaza o luminits, faté a unui mare crai...
Cu suvitele de aur ~ pare chiar rupt din rai.
Flacéra inimii febrild, te strSpunge, te indeamna,
Si-a ei mand tremurdnd, face-i semne si te chiam’
Dar de pe un colt de nor ~ Luceafarul cel ceresc
iin covor de nestemate chipul fetei il poleiesc ...
Pare-o Zn in inalturi, chipu-i ca a unui sfant
lar pe umeri praf de stele, tin lumina pe pamant;
‘Ochii de-un verde de smarald licare in nemurire
Si te face muritor s8 0 sorbi dintr-o privre...
Sénii dou’ porumbite gata-n zbor s& tin8 calea
Doi ciorchini in parguiald inchid mustului cérarea,
Buzele rupte din fragi murmurd un vis de izvor
Siti spun in glasul dulce o poveste de amr...
Te indeamné dulcea Zee intr-al patimilor foc
lar tu muritor nebune nu gasesti in cerurri loc;
‘Ai cuprinde-o in bratul tau si ti-e fricd siin-o frangi
Peste pieptu-i plin de dor ~arunci bratul maini stangi.
MIRCEA VACJARA MEA
Pe tristi poteci imi port azi pasii viet
Si rareori mai pot gandirea s8 o cern
3 dusu-s-au in van si anit tinereti
Si doar putin din multe,in cale se astem.
Chiar Precista mai plange la Nicula,
Ocrotitoarea Ta ~ iubit a mea tara...
Dar pierderea coroanei si chiar hula,
Ne fac viata trista si uneori amara.
Nu mai suntem stipani pe sfanta glie
Str&ini azi strang rodul ogoarelor bogate,
lar prin hambare goale vantul poarta solie.
Si bietul tu popor — de foame nu mai poate.
Invati-ne Prea Sfinte,Puternice Issus,
Cat si rSbdim durerea gi foamea rastignirit
Sicdnd ce este Jos - va fi sice e sus.
Sivom scépa de grija tacut a amégiri.
Hapsdnii se perinda la carma-t biat3 tara,
De dragu-nbogatirii ei uitd c8-s romani
Si i-au vandut cenusa din vatra ceea amara
Site conduce azio sleht3 de straini
Jar taragotul viu a lui Farcas azi plange,
Nu ne adund-n hors ca pe vremi..
lar prescura in altare nu se frange,
Sub sdngele lui Crist, degeaba-l chemi.
S-a vduvit mireasa de-al su mire...
fzvorul nu mai ud’ cimpia-nmiresmata,
Cé tofi din cei alesi-gandescu-s8 s& fure
C&nu-ivede puterea si nu stiu de rasplata,
Résplata- doar... la Dumnezeu cel sfant,
lubirea curge-n valuri aicea pe pimént...
Si vorba nerostité ingropa-se in cuvant
Tu Tar& mori cu noi sub adieri de vant
a
CUO MOARTE TOT SUNTETI DATORI
Cuo moarte tot sunteti datori
Desi prostia-n viata v-a indltat
Si duceti in huzur viata sub trei sori,
Inteligenta voast8-i cu musca la arat.
Ati invatat s& scormoniti paduchii,
Si balegarul lumii s8 deveniti avuti;
lar mustul care fierbe in vechi butii
V-a lepadat de Legea inattelor virtuti
Nu mai vedeti flimandul si sfracul,
In oarba imbuibald in care ati intrat
Si nu gasiti la foamea voastré leacul,
Vreti tot mai mult in viata-ne-ncetat.
Nici Dumnezeu in ceruri nu mai stie,
Cum poate sa va sature pe rand..
Cand voi furati constingi pentru mosie
Si nu vedeti necazul celor care plang.
Cu moarte tot sunteti datori..
Desi ati vrea un térg cu Dumnezeu,
Viata voastra trist’ de jenglori..
S-aincheia curdnd,in negrul coparseu.
Cuo moarte tot sunteti datori...
Desi v-atiinaltat pe scara la senat;
Pundnd pe fruntea voastra delatori,
Cununa rugului ~fl&manzilor din sat.
Cand moare dintr-a-vostru cate unu,
Voi moartea in nunti o transformati;
Odajdii beate in salve bate tunu....
Sinu dati de pomané la cei infometati
Hingheriada oarba a prostilor ma doare,
Si-| tot mai grea de dus in an electoral..
Cici biata Tar’ poate maine moare,
Si toti neputinclosi se urcd iar pe val.
MIRCEA VACPORTUL POPULAR iN LOCALITATEA CALATEA (JUDETUL BIHOR)
Portul popular, aléturi de traditi si obiceiuri,
constituie emblema lumii frénesti, acesta fiind, cu
sigurant§ elementul care ne defineste ca popor sau
care ne diferentiazé de alte popoare si, de ce nu?, de
orasenil zilelor noastre, care de cele mai multe orl,
refuzi sa cread8, sau s8 confirme faptul c8 aici le este
originea.
Portul , oamenilor de pe Crisului Repede , deci si din
Calatea, isi are originea in portul dacilor, modelul
traditional pastrand aceleasi semnificatii strévechi,
att in ceea ce priveste definirea varstei, sexului sau
situatiel materiale, ct si grupului social din care
facea parte purtitorul
Ca orice imbricdminte, la fel si portul
tBrSnesc era colorat in diferite nuante, care aveau
anumite semnificati, spre exemplu: rosul era utilizat
‘in special de fete, albastrul si rosul, femeile tinere, far
negrul era specific maturitati si batranetii, aceste trei
Culorr fiind cel mai des intalnite si folosite de femelle
din Calatea, ins3 doar pentru modele, si nu pentru
coloratul in intregime al portului (Bérlea, 1982).
Pentru cd nu puteau s& poarte aceleasi haine
oriunde, ele aveau dou’ tipuri de portur, astfel c8, 1a
munca pe cmp, purtau imbriciminte mai simpla,
din materiale mai rudimentare, iar cénd mergeau la
‘nunti, botez, bisericd, purtau haine de sarbatoare, pe
cate bineinteles le confectionau acasé. La
‘inmormant&ri, ca si astézi, purtau de obicei culori
‘inchise, precum negru sau gri, in sermn de doliu,
aceste culori reprezentand tristete, p&rere de rau.
Existau si familli care isi permiteau cumpararea unor
materiale din comertsi chiar haine, ins’ erau foarte
putine, de regula, in cazul famililor instarite, restul
preferdnd croitul acasé, din materiale propri (Blaga,
Blaga, 2011).
Tncdltamintea era la fel , atat pentru fernei,
cat si pentru barbati si copii, flind compusa din obdeli
{ din ln sau cnepa) si opinci ( de gum sau tuluc,
adic’ piele de vitel, care erau purtate la sarbatori),
‘mai trziu aparand, insa, peli (ghete inalte) si cipici
{pantofi de guma - cauciuc), pentru femei, iar la
b&rbati -cizmile de box, cu care se incéitau la joc, sau
s8rbatori (in cizme se foloseau strimfi, adic’ ciorapi)
Lenjeria intim’, pan& pe la finalul perioadei
interbelice, nu se utiliza, tarziu apSrand in comert
bbudigali (lenjerie intima)ingura lenjerie folosita
and atunci era cémasa de noapte, pe care 0 folosea
atét femeia, cit si barbatul
28
Fig. 1 Port popular traditional femelesc dir
calétea
‘Omamentarea pieselor costumului téranese
se face prin broderie si alesatura, dar si prin aplicatie.
jin primele dou’ cazuri, materialul intrebuintat era
cénepo, care era inalbité si rsucit& sau colorat’ cu
coloranti vegetali, fitéul (bumbac) colorat sau ata
alba simplu sau dublu risucit8. De asemeni, s-a
folosit matasa - pentru brodatul cérpelor de cap si
realizarea ciucurilor, si mai ales (Gnica, colorat8 sau
‘nu, din care se teseau $i zadile. in cazul aplicatilor,
acestea - fie ¢3 se numea singlitura, pumnsrei etc., ~
erau procurate din comert, sau erau crosetate acasi
din at@ alba dar si coloratd cu coloranti vegetall. 5-au
mai folosit in mici mésur3, paietele si mérgelutele,
bumbii colorati de stic sau tabla, sinore (snururi),
prime (panglici), irhé (piele), decupeuri de postav,
tinte 5a,
Cele mai rispandite
cornamentare prin alesétura erau:
© alesul printre fire in rost
© alesul in degete
alesul pest fire cu cordenciu
alesul taiat fn rézboi (cu ghemutul)
alesul cu bot
procedee deBroderia cunoaste urmatoarele procedee:
a) cusétura trdsureste
b)cuséitura pe muchia cutelor
)cusétura bréneleste (in crucite)
d)cusétura pe dupé ac (cu puncte
‘innodate)
) cusétira pe fire trase (ci taieturi).
Alte tehnici de ornamentare sunt
reprezentate de fesutu! omamental {tesutul in vraste,
fesutul in 3-4 ite), cheite (modalititi de imbinare a
panzelor} si dantele (cipc8).
Alesul in 3-4 ite era folosit pentru realizarea
nor forme geometrice In textura panzei si la
confectionarea poalelor batrénesti. Pentru
ornamentarea textilelor de cas8, dar sia spacelelor, s-
a folosit tehnica aleséturii peste fire, dar, la mare
pret, in ultima vreme, era alesdtura cu boti sau cu
vergeaua, o tesstur’ in doua ite, in care ornamentica
se realizeaz in forma de grimajoare grupate in
forme geometrice. Alesatura in boti, alb in alb, are un
efect decorativ aparte, bazat pe alternanta petelor
luminoase cu cele de umbr& si penumbra.
Piesele componente imbracémintei femeii:
-poalele - de cénep’ sau in, cu ciped sau ciur taiat
ete.
-chimese pe sub poale - (combinet8), din cénepa sau
in;
-spacelu - din cénepa sau in, inflorate sau cu motive
geometrice colorate,pe piept, la umeri si
pumnari,care pot fi largi sau strangi si incretiti,
manecd largé si ncretita la umeri
-Chischineu (batic,carp8 de ln8) ~ din cdnepa (dos),
sau din lana (dufia)
-zadie ~ putea fi dreapt, cu fodr8, cu bucuri,rotunds,
ornamentatd pe doud sau trei siruri verticale si
paralele ( motive geometrice, de obicei)
-labreu ~ din barsin, cu flori si motive geometrice si
cu snur de barsin colorat: galben, albastru, rosu
-cojocul ~ la fel ca si labreul, far maneci, dar mai
lung, din piele de miel, induntru cu land, avand ornate
pe spate si piept forme geometrice simple
-buica— facut8 din pénurd de culoare albastré, ornata
cu marjele de culoare neagr’
in lan8, de obicei gri (sur) sau, mai rar,
-sumanu ~
alb,
29
Fig. 2 Port popular traditional femeiesc din Calatea
Pe lang aceasti imbricéminte, fetele mai
purtau, ca podoabe, zgarda, realizat’ din margele, in
forme geometrice (purtate de fete si femei tinere), pe
maini se fceau brancéri din panze fine, viu colorate,
prime In cozi (pr impletit)
Vestimentatia barbatilor era mai simpla,
formats vara din chimesi si gaci largi de panz’, iar,
iarna, din cioareci (n&dragi),laibér, cojoc, suman sau
cabat, ori bitusi (din piele de oaie). Capul si
acopereau cu clomp sau cujm8' (acestea fiind
podoabele barbatilor, clomp cu pene de piun sau de
zaic8); incditémintea, ca la femel, era compusé din
opinci si obdeli.
Piesele componente imbracamintei barbatilo
© chimese — ca si spacelul la femel, dar mai
putin ornats, cu bumbi (nasturi) negri, si motive
geometrice la guler sau maneci). Se purta peste gaci,
fiind stransé cu cingatoare sau chimir.
© aibarul ~ ca si labreul, ins& ornat mai sobru,
din stofé de cumparat sau din material de cioareci, de
obicel de culoare inchisa
* _bituge ~ facuta din piel de oaie tabacite, fara
méneci, fiind purtatd iarna, atat de tirani, cit si de
ciobani la stand.Fig. 3 Port popular traditional barbatesc din Calitea
Mai tarziu, apar noi obiecte de vestimentatie,
cum ar fi: sfeteru de land (bluza), strimfil (ciorapil),
dat si materiale noi pe care le puteau achizitiona de la
t&rguri, astfel c& au inceput sa isi croiascé noi modele
de haine, l&sénd portul traditional undeva in trecut;
in prezent, asemenea costume sunt purtate doar de
interpretii de muzic’ populard, care sunt cu adevarat,
interesati de portul popular, dar si de unele femei,
duminicile la bisericd, ins in foarte micé masurd
(Bocse, 1999).
Desi localitatea Calitea a detinut 0 adevirata
comoar’ de port popular, astézi un numar mic de
persoane, nesemnificativ, mai detin astfel de
costume, deoarece odati cu modernizarea, si cu
imbétranirea populatiei, tinerii_ nu mai dau
important acestor “comori”,la care au rezultat
definitor.
Prin urmare, putem spune ca secolul al XIx-
lea reprezinta cea mai valoroasi etapa creatiel
populare, costumul tardnesc fiind creat in propria
gospodarie, inclusiv gospodériile din Célatea,
Insotind omul in toate Imprejursrile sale. Astfel de
costume mai puter intdini doar, in muzeele
etnografice, unde ele reprezints cu adevarat stadiul
autentic al satului traditional.
‘VIOLETA GHERMAN
30
FAGURUL LIMBII ROMANE
{in dulcele fagur al Limbii Romane
Se schelfaie azi atti poetasi..
De pking maciitristi sub roua din grane
$i cAinii Ti lated — poeti de pripas
Sunt tofi incrancenati- deapururi in vecie
Nascuti din patima unei vointe desarte,
$i ganduri ne-mplinite le pun pe hartie
Si apoteoric iti spun -c8 au scris incd-o carte
Elada nu mai este din ce-a fost s-o chemi
lar Zeii situi de-amoruri si ospete...
Uitat-au cd-odata, prin neguri de vrerni
Luau paméntence in harem sai rasfete
lar azi vezi iubirea si dragostea divin’
Ne las de-apururi visdnd la Parnas.
Vazand cum se impreund in Eres si in vind
Barbati nenuntiti— femei dau limbii glas.
Impunu-se in lavrd cu ganduri alese
Prin randuri de o schioapa cuprinse de dor
Atatea poetese cu tate tavnoase
‘Chemandu-te tandru a 0 ord de-amor
se beau intr-o lingur cu ap’
Fieband ura-n ei,mustind a prostie,
Crezandu-se destepti ca boul ce s-adap&
Tot rumegand trahei si lambi in pustie.
Degeaba se vreau stralucitori printre stele
Cu mintea lor inceat nu pot izvodi.
Durea de mult patos ascunsa-n castele
Si-orbecaie in ziua un,,vers a zidi”.
MIRCEA VACTRADITIONAL COSTUMES IN THE CALATEA VILLAGE
Costumes, along with traditions and customs, is
the emblem of the peasant world, which is certainly the
‘element that defines us as a people or that differentiate
us from other people and, why not ?, the townsfolk
today, which most often refuse to believe, or to confirm
that they are originated here.
Folk of people on river Crisul Repede, and
therefore the traveler originated in port Dacian
traditional model while maintaining the same meanings
ancient, both in terms of defining age, sex or material
situation and social group to which he belonged carrier.
Like any clothing, as well as port peasant was
colored in different shades, which had certain meanings,
eg red was used mainly for girls, blue and red, young
women, and black was specific maturity and old age,
these three colors being the most common and used by
women passengers, but only for models, and not entirely
colorful port.
Because they could not wear the same clothes
everywhere, they had two types of ports so that work on
the field, wearing clothing simplest of materials most
rudimentary, and they went to weddings, baptisms,
church, wore robes, which of course they Confection
home, At funerals, like today, usually they wore dark
colors lke black or gray, a sign of mourning, these colors
representing sadness, regret. There were families who
could afford the purchase of materials Commerce and
even clothes, but they were very few, usually for wealthy
families, the rest preferring the cutting home of their
‘own materials.
The footwear was the same for women and men
and children, being composed of abdeli (wool or hemp}
and sandals (calfskin, which were worn to celebrate) ater
appeared, but shoes (t8pelil, high boots) and slippers
(shoes - rubber), for women and for men - leather boots,
they shoehorn the game, or holidays they wore socks in
boots (strimfi).
Underwear, until the end of the interwar period,
not use, later appearing in trade underwear (budigal)
Until then was the only linen nightgown, she used both
woman and man,
Fig. 1 Traditional female costumes of village Calétea
Ormamentation peasant costume was made by
embroidery, the selection and by application. nthe first
two cases, the material used was hemp, which was
twisted bleached or colored by vegetal colours.
‘Women's clothing component parts:
+ Poalele
+ chimese pe sub poale
spicelu Chischineu (batic)
« adie
« labreu
+ cojocul
« buica
+ suman
garda
«+ pantofi
+ guler
* pumnar
Besides the clothing, girls wore as omaments,
collars made of beads in geometric shapes (worn by girls
and young women), brightly colored tails raw (braided
hair)Fig. 2 Traditional female costumes of village
Calatea
‘The component parts dress of men:
* comp
+ camasi
* chimir (tisu)
* doareci
= suman
= guba
* cabatu
* buica
* bitusa
» pualicu
Fig. 3 Traditional male costumes of village Calatea
Later, new clothing items, such as sweater wool
{blouse}, strimfi (socks) but also new materials which
they could purchase from the markets, so they began to
carve out new models of clothes, leaving traditional port
somewhere in the past; However, these costumes are
‘worn only by popular singers, who are really interested in
costumes, but also some women, Sundays at church, but
very litle,
Although the village Calatea has held a treasure
trove of costumes, today a small number of people,
slightly more holding such suits because with
modernization, and with an aging population, young
people do not give importance to these "treasures".
Therefore, we can say that the nineteenth
century is the most valuable step of folk, peasant
costume being created in their own household, including
households in the village, accompanying the man in all his
circumstances. Such suits can we meet only in
ethnographic museums where they really authentic
traditional village stage.
VIOLETA GHERMANSonetele
Petre ee eg
Sub amprenta florilegiuiut
primavaratec de pe malul Crisului cu
aromele prospetimii mugurilor de
s&lci, eminentul eseist, romancier si
dramaturg Av. Pascu Balaci, sia
declinat competenta scritoriceasc’
jn seara zilei de 18 Mai - de
rmiezuina, in fata personalitatlor din
breast’, a iubitorilor de cultur’ si
ppoerie - ai urbei Oradiel — in sala
mare a Primariei, ocazionat de
lansarea ultimelor dou’ volume care
au vizut recent lumina tiparului ~
amintesc in acest sens:,A fost foarte
frumos, mi-a parut foarte bine ~ sau
Franz Joseph I sau 0 sut3 de ani de
ace,(volum de teatru) si volumul
de poezie:,Sonetele Sfantului Munte
Athos,,..Aceasta lansare a fost si un
privilegiu a,varstel maturitati, - 2
implinit a 60 de ani aga cum
remarca directorul Revistei Familia ~
domnul loan Moldovan care reliefa
aspectul ci autorul st8paneste cu
succes arta dialogului si in plus mai
are stiinta de-a se documenta foarte
bine inainte de Inceperea oricirel
lucrari. fy lucrarea mai sus
mentionati cu note de refering’
teatrale, accesta prezint’ elemente
de detallu cu o acurateta in subsidiu
a ceremonillor desfisurate la curtea
imperiaia a Vienei. Autorul in
aceasta lucrare prezintd evenimente
reale, eminament traite care se
succedau la antipozii polilor istoriei
acelor wremi care realmente au fost
adnotate in copertile istoriel, Mari
Austri, cu relevant’
esemnificativl pentru storia altor
neamuri aflate sub ocupatia
vremelnicd a vulturului bicefal.
‘Am retinut ca element esential
pentru roméni ~ erezul care-| aveau
in Imparatul de la
LANSARE DE CARTE
AVOCAT PASCU BALACI
curtea Vienei pe care-asteptau cu
mare drag si le fac8 dreptate: dacd
rn vine imparatul 8 le fac3 dreptate
atunei nici Dumnezeu nu o mat face,
erau ideile de crez providential
Impimantenit din tatd-n flu de-
atitea generati, Descoper prin
citrea frugal a lucrii de teatru cé
cevenimentele se succed in etapele
‘storie parcurse avind ca
protogonisti poltici ai vremii ~
‘cameni politic’ a statului roman care
erau preocupati de soarta tari
precum era: Aurel C. Popovic, Iuliu
Maniu, Alexandru Vaida Voevod si
ai care se luptau pentru drepturile
poporului si drepturile inalienabile
lasate mostenire din mosistrimosi
care de cite ori aveau ocazia la
iferite intanir — fac referite la cea
prezentaté a lui Alex. Vaida Voevod
cu Frane Ferinand care-si dorea 0
»Austrie mai puternicl si progresisti
de la Adriatic si én Ia Marea
Neogr cu fluviul DunBrea cao uriags
vend albastrs,, - pouitie Wat’ de
lire Vaida"Voevod cu mare
Infelepciune,reitera tara de caracter
chiar in fafa suveranului citand din
Eminescu sub euforia adevirului,
Nici un neam de pe fata pimantulul
‘nu are mai mult drept si ceard
respectarea sa decét romanul pentru
& nimeni nu este ma tolerant decdt
insu, Laceas de seard au mai luat
cuvantul —asupra_——_operei,
PROFESORUL Teodor Rf, loan Simut,
Viorel Micula si nu in ultim rand
ceminentul prof. loan F. Pop de la
UB. din Clu).
Ja volumul de poezie:,Sonetele
Sfantului Munte Athos,, Av. Pascu
Balaciexceleaxd in prezentarea unui
lant demiurgle criptografieintre
sufletul poetului si Dumnezeu,
simfinduse neprihinit la Athos
precum un purtStor de Lumind care
parafrazeaz’ drumurile trinitStit in
lume de la Ciprua Polydos spre
Albion si Mekka fra lsa impresia
andi dea simi fosnaala simfulul
‘sihastic cu interferenta religlor
intruHristos. Mi s-a pirut de-o
sincertate debordant& marturisiea
din ,Mezonoptica,;: La miezul nopti
3
‘m-am sculat, Hristoase/ Ca sé fi laud
dreapta judecat/ care nu inhibi
discretionarul:,\V-ascult pe vol
intaraiatii miri/ Tngenunchind cu
inima curati/....infelegand_faptul
ci crestinismul trebuie apreciat
contextual in lirica balaciand.
Trebuie avut In vedere faptul cé
poetul Pascu Balaci in textele
//Rugéiunit,retereaza crezul
‘untric printe-o exprimare indus’
stiviui budist dupa parerea mea care
poate fi luat in consideratie, cSci
contaminare de acest fel
contravine,,puritati,crestine, chiar
dacd el se simte crestin ridicat la
puterea a 10-a. Ar fi greu de
identificat crezul_ din sufletul
poetului si nicidecum —ninismul
paradoval ce-lsimti precum la
Nietzsche. Prin simplitatea imagistic’
a crezului simte ci crese aripi
pprecum ingerilor din cel de-al trelea
cer din cele sapte ale universului
divin, f8r& a schimba sisterul de
referinji de la planul religios si
filozofic el trece la cel literar-cultural
cea ce concede spre conceptul de
ramantism. in unele dintre poezii se
simte ipoteza ci autorul dedubleaz
cele dou referentiale: unul cultural
si unul teologic chiar daca in unele
situatii anticipeaz3 parodicul si
ludicul postmodernist. Dar in aceeasi
ascensiune se poate observa
evolutia autorului spre maturitate
care rece marturisit spre
perfectiunea clasica si spre invierea
artel antice si aprecierea evolutivl a
sistemului canonistic ecumenic
traditionalist f8r3 a se simi tributar
revendicativ profetilor bibic, ci doar
sistemului —epigonie —_schopen-
hauerian.
(MIRCEA VACPASCU BALACI UN POETA VATES
M-am intrebat cum a5 putea si-1 numesc pe
Pascu Balaci dup aparitia volumului de sonete ~
Sléveste, suflete al meu, pe Domnul sau ale altora din
aceeasi categorie, dac8 nu POETA VATES ~ POET PROFET
(CANTARET) AL CELOR SFINTE.
Ca scritor, avocatul Dr. Pascu Balai sa
manifestat in toate cele trei genuri iterare: lic, epic si
dramatic.
Poetul Pascu Balaci manifesta o predilectie
deosebit’ pentru sonet, poezie cu form’ fixs, alcituit’
din 14 versuri, dous catrene si doua tertine, dar si cu alte
constréngeri de ritm si rim, inversundndu-se, parc’, si
demonstreze c& acest fel de poezie, in ciuda vechimit
sale, rémane actual, sonetul find cultivat inci din secolul
al Xlllea de trubaduri francesi, apol de primil
renascentist italien, Dante si Petrarca, réspandindu-se in
secolul al XV/-lea in toat& Europa
fn literatura roman’, specia a fost cultivats de
Mipai Eminescu, Mihal Codreanu, de
bihoreanul Gheorghe Pitut i de mult alti,
Pascu Balaci apropiindu-se mai mult de
Minai Codreanu (1876-1957) care, alaturi
de sonete cu tematici eroticd ori sat
cultiv’ si cele cu tematic’ istorico
mitologics, 0 tema cares! ispiteste si pe al
nostru Poeta vates, att in sonete, cits in
piesele de teatru, Thalia si Melpomene,
muzele comediei si tragediei, find cele
preferate de el, alturi de Euterpe, muza
poezieilirice. E oare 0 intamplare 8 in
41956, cu un an inainte de moartea lui M.
Codreanu se nistea Pascu Balaci? A vrut
destinul ca acesta 8-1 continue pe M.
Codreanu, care tichema?
Dar cAntaretul Celor Sfinte, care
realizeaz’ exceptionale sonete din pildele Evanghelilor,
cultivl s alte speci considerate a fi specie literaturli de
frontier8, cum sunt memorille, jurnalul sau reportajul
‘Cam printre acestea se pot incadra scrierile de célétorie
ale lui Pascu Balaci: O cilitorie in Grecia, Secvente
pariziene sau O célétorie in italia, autorul lor find un
scritor— gazetar profesionist.
Ultima dintre cele enumerate, O célitorie in
Italia, nu are int3mplator si subtitlul Daci de fei, Doct de
‘zi in ali, pentru ca Pascu Balaci descrie cu frenezie
patrioticl rezistenta eroicd a bastinasilor daci impotriva
legiunilor romane, aduse ex toto orbe Romano, Pascu
Balaci spune acestea in consonant cu istoricul latin
Florus: Daci montibus haerent(Daci se agat8 de munti)
O carte iesit8 de sub teascuri in 2013, Sersorle
secrete ale tovardsulul ian din Stei care lubita sa din
‘Moscova, ne Infétiseaz’ un POETA VATES ALIARUM
LUTILIUM RERUM (un poet profet (céntaret) al altorlucrur
folositoare), pentru ci prezinté varietatea metalelor
pretioase, dar, mal ales uraniul,scoase din minele Baitel
Bihorene, cu toate dramele declansate de aceasti
34
exploatare, autorul realizand un roman epistolar in
saizeci si dou’ de scrisori, sub forma pretentioas’ a
sonetului. Drama aceasta se poate vedea, de pilds, din A
unsprezecea scrisoare din $tei (despre cdstigarea unor
‘maldare de bani, dar si despre pierderea barbatie), ca si
din altele, una infétisnd chiar moartea imaginatului erou
tric, refuzat de iubita sa moscovita
Desi ndscut in 1956, doar cu doi ani Mnainte de
plecarea rusilor din Roménia (1958), Pascu Balaci
surpinde cu preciie, erudite si maiestrie istoria acestor
locuri tn acel ani de dictaturd:rezistenta romaneasc’ din
Muntii Apuseni , cu speranta mereu asteptat® a veniri
anglo-americanilor, moartea lui Stalin (5 martie 1953);
arestarea elevilor de la Liceul de biieti (cu nume) din
Belus, lucruri putin cunoscute, c&ci au fost cu dibacie
ascunse de Securitatea Partiduli- Stat, motiv pentru care
Incercém si noi sé le scoatem la lumina, de cate ori se
iveste ocazia,
Desi umorul nu este absent din
cartea aceasta, gisim, in ea, si regretul
dureros al autorului pentru cB fara saa
avut, illo tempore, ca si astézi, pan’ mai
ieri, conductor slabi, care au permis si
probabil, mai continu’ si permita
scurgerea bogitilor pretioase ale
Roméniel spre alte destinatii,contribuind,
astfel, la pauperizarea propriului popor,
aceasta putandu-se citi printre rénduri in
cartea lui Pascu Balaci.
Sonetele — Muntelui Athos
DIAMONITIRION (Arawovnrjpio), volumul
ce se lanseazé astiei, 18 mai 2016, incd n-
2 aluns in mana mea. Am ctit, ins’, vreo
salzeci de sonete care au fost publicate in
cBteva numere din ,Buna Vestire”, revista
bisericeascé a Protopopiatului Ortodox Roman Beis.
Sonetul Asezéri cu mineri din Cartea de uraniu,
Oradea, Editura,fiblioteca Revistei Familia’, 2014, pag
88, este alcdtuit numai din enumerarea a 55 de sate din
Depresiunea Beius.
‘Acelasi procedeu al enumerdril folosit de Pascu
Balaci in sonetul Prima inter pares - Marea Lavri.
pentru ainfétisa eventualilr vizitator al Sfantului Munte
traseul a 19 mndstiri athonite, din cele 20 existente, in
afara Asezimintelor romanesti, aflate doar la nivel de
schitur (2) s-au chili (3).
Un sonet ca cel intitulat Oreapta ménie a lut
Dumnezeu....,Starnité.. de oricare din pacate”,
fenumer’ cu mor unele din aceste picate existente
oriunde $i oricdnd, inclusiv in Romania zilelor noastre.
Aceste pacate ar fi mito, asuprierea véduvelor, a
crfanilor, omuciderea, furtul, minciuna ori inselatoria, Pe
practicanti acestora
nin iad i-asteaptd diavollfoparlani/S3-i puna-n banca-ntat
2 sila scoald /Apol in vizul celonalirScani/ltrag in tepe
mari la nimereal..”‘In ciuda subtilitatii umorului din aceste versuri
vine, nolens volens, in minte epilogul Scrisorit Il, in care
Eminescu 1l invocd pe Vlad Tepes pentru a-i pedepsi pe
contemporani sai, dar si ai nostri, cici arta are valoare
etern-clasicd:
Com nu viitu, Tepes Doamne, ca, punéind ména pe ei,/
‘Sé-iimpartiin doud cete: in smintiti sin mise, /
‘tin doug temnit large cu de-a sila si-iadur, /
‘88 dai foc la puscérie sla casa de nebuni!”/
{até scipirea de geniu a tui Paseu Balacit
Sonetul Axion Estin stréluce-n capital. evocs
icoana_omonima a Maicii Domnului, in faja carela
‘Athanghelul Gavril ar fi intonat cntecul Cuvine-se cu
adevérat (Axion Estin), dar si alte icoane ficitoare de
minuni al céror traseu e indicat iardsi de Pascu Balaci
pentru coreligionarii nostri si al altora, doritori s8 ise
Tnchine, Poetul profet chiar indeamn& ca ,,Oricare
cortodex din lumea asta/Ar trebui sé se
immredniceascéySpre Sféntul Munte ca s& afle casta
/Preasfénts de monahi, sé-i agrdiascd, /Sfat s6 le ceard
spre a opri nipasta /Si cu cutremur si se
spovedeasca'/Indeamné, de asemenea, Ia
. Rugiiclune, post sifapte bune/De-iface neincetat pe
Jumea asta,/Nu te-or infréinge relele, népasta,/larviago-i
sti -0 pui de leac pe strune”.
(Citeste tot sonetul al céruittlae primul vers.)
Pilda talantilor, povestita in Muntele Athos, e
oferits de Pascu Balaci —(Citeste-le, ci sunt
interesante!):
_,Pe-un gard de sérmé-ntre Elada veche/siSféntul Munte
serie pe-o lozineé /Cuvéntul avaton. E caterincéi:/
Unsemn dintr-o cutumé nepereche, /C& nui slobod ca a
‘muieri ureche/S-auda slujba de célugair, finded/
casi cum, deodaté, o junincé/Intra-ar intre touri cu rea
streche/Si ar sténni tot haosul din lume...”
Poetul explici pe larg Avatonul ca lege localé de
interdictie a intrariioricdrel fiinte de sex ferninin de a
vizita Mandstirile din Muntele Athos si din alte locuri din
lume, inclusiv Mandstirea Frasinei din Romdnia. De fapt,
documentarea temeinici este caracteristicé lui Pascu
Balaci pentru intreaga-i operd lirics, epics sau dramatica.
Tn atdta informatie culturalé existent astazi, nici n-ar
putea fi cineva scriitor far 0 culturé generalé vast sau
flird capacitatea de a sti si-si caute sursa de care are
nevoie. Pascu Balaci le posed’ pe amandous. Aceeasi
documentare temeinicS 0 face poetul nostru si in
legaturé cu Domnitorii romani care au facut danii
pretioase manastirilor din Sfantul Munte, ca 8 fie
demni vielii de apoi”, pentru c acolo e doar ,,ruga
milena in sfant co
Indemnurile poetului sunt prezente peste tot si
revin mereu, ca in sonetul ,,Fd binele cit pot si dat pe
‘ap8'"/,Ajut’i astdzi, maine si poimdine /Pe tofi ce uit
din a dou clip, /Asterne-te ca untul pe 0 paine /Ai si te-
aduni chiar din a ta risip& /Mai credincios s8 fi decét un
dine, /F binele cum trebuie nu-n pripa”.
Facdnd binele vei beneficia si de Ioana Facitoare
de Minuni a Maicii Domnului din schitu roménesc de Ja
Prodromu, unde /,n lunge panoplie de imagini /Ale
35
fecioarei, sunt atitea taine /Din Muntele lui Athos, fard
margini /Pe atatia pelerin altfel de haine./Ea pune ca si
ias8 din paragini /Cu bucuris8 schimbe ~ale lor spaime”.
E dar, asadar, - si nu ma considerafi_ bigot
(habotnic} - 8 prin pelerinajul nostru la Muntele Athos
vor r82bi in mea asta ce de noi nu-i past’, pentru ch
acolo ca $22, aii alaturi de dumneavoastrs,
;Dortele-ntélniri sunt luminisur;nima-mi spl in
peruzea de Crisuri/Ca pa) sé flu la Curtea Ta aleasa
Eu te ador din Istmul Grec de visuri, /Finde n-a fost s-
ajungi a mea mireasi,/ Si-n Sfantul Munte, ani multi m-
apasé;/Ce triste far tine-n paradisuri.../Pandit-am ca 0
strafila strémtoare /Norocul viet ce vedeam departe,
Te inveleam cu a Credinfei boare, /Rime alese f-am cules
din Carte. /E noapte la Prodromu, de-al tau
soare/Trezeste Lumea de celal pate...”/
Sonetul acesta contine —niste_— secvente
autobiografice, ca multe din alte poezii ale lui Pascu
Balaci, Ele sunt prezente in primul volum , Poeme, din
1999, (vez! poezlle Licey si Carte de muncé}, peste tot in
volumul 50 de Sonete: ,Viata mes-! dictionar de rime/fn
care caut propria masura..”
(Sonetul XLV, p.5 ). Vez si Sonetu! XLVI, p. 56 sau
Eu, cu sfiala de faran,/Cu dreptul petec pentru sac, /
Trudit-am, ca student sarac/In burg de piatr3 transilvan.””
(Sonetul XLVI, p.57)
E punctul culminant pe cared putea atinge in
tinerete pruncul (copilul) de tran din Sebisul Beiusulu,
fran care inv3jase nemfeste find argat in Banat, la
Ortisoara, curn ne spune poetul chiar in primul sonet din
volumul Sonete germane, in 2008: /,Asa_ scp’ de
rana mortitata/ Cé invaté-n Banat, la Ortisoara,/Cand fu
argat si invartea lopata,/Din limba $vabilor,sprintar../S
niu a mai murit la Alma-Ata,/Cin Romaniavi draga Tara
"(p.7)
Sub metafora unui fir prelung de cénepd”
intélnim din nou un curriculum vitae al poetului acum
copt/ Sub teasc de Cris Pietros..”,/,apoi din now
uscat, sub Psalmi si Cant”
Dar s& lism poemul
‘exceptionalele sale imagini metaforice:
Ge fir prelung de cénepis am fost /Picut mirositor, cu
chicasn vant! /Dar cind m-am copt, am fost smuls din
pimant, /M-am subtiat la soare ca in post. /Sub tease de
Cris Pietros am stat, cu rost,/S4 ma inmoi- ca suflet sub
Cuvént;/Apoi din nou uscat, sub Psalmi si Cént,/Sub
melitsaflat-am cam cat cost./M-am darécit si m-am ales
fuior, /
‘Apoi in caler, prns, in seri de ian, /Cafluturul mati,
un fir de dor/Prins-a, cura, de mine s& se astearn8../M-
al Indreptat ca spata invingStor,/M-am desirat pe-o fil
nitr-o lucarna...”/
Psalmul acesta este poate chiar arta poetic 0
Sonetelor Muntelui Athos si a tntregli opere balaciene,
anunténd si 0 biografie @ operei poetului nostru
bihorean, Sonetul se aseaman cu poezia Cuvdnt a lui
‘Tudor Arghezi prin faptul c3 poezia aceasta este una din
cele aproximativ 40 de arte poetice argheziene in care, ca
siln Testament , Ex libris etc. se introduce motivul cri
sisi desfasoare\Vrui, cititorule, sii fac un dar, /O carte pentru
buzunar,/O carte mic8, 0 cérticici” - zice Arghezi
Dar Cartea lui Pascu Balaci nu apartine universului
mic, c@ aceea a lui Arghezi. La poetul nostru este marea
Carte: ,Rime alese ti-am cules din Carte”.
Aceasté Carte este Biblia din volumul Sliveste
suflete al meu pe Dommul, in care Sonetele au
profunzimea Psolmifor lui Arghez. In volumul acesta din
2007 al lui Pascu Balaci avem exceptionale imagini din
rmarea Carte din cele dou Testamente, mai cu seama din
Nou! Testament
Dar, in cluda vechimii celor evocate, nu lipseste
trimiterea la viata actual, ca in antepenultimul sonet ~
Duminica ortodoxiei, trimitere datats 25 februarie,
atunci in 2007, cand s-a uns ,,Miédica din Oradii. E vorba
de Preasfintitul Sofronie, de care beneficiaz8 eparhia
rnoastré, céci, dups modelul Sfantului Mare Mucenic
Pantelimon, este, la propriu, doctor far& de arginti, venit
18 ne cerceteze de grab si si inliture de la noi bolile
sufletestisitrupesti” (Condacul 1 din Acotistul Sféntului
Pantelimon).
Sonetul XXXV din volumul 50 de Sonete aminteste
iardsi de alté poezie argheziand , Belsug, in care, ca si la
Pascu Balaci, apare imaginea statuari a taranului
singuratic pe ogor:/_,Te-aistins tot singur cum ai fost /O
Viat intreaga pe ogor/Sapand Genevei pe razor/Si-avént
in spini un adSpost’ (citeste tot sonetul.).
lara Arghezis
El, singuratic, duce cStre cer /Brazda pornité-n tar’, de
la vatr8./Cénd i privesti impiedicati in fier/Psr, el de
bronz i vitele de piatré../Ager, ofelul rupe de la
fund/Pémantul greu, muncit cu dusminie/Si cu nadejde,
pana ce rotund,
‘Luna-si arat8 ciobul pe mosie../ 0 ticere de-nceput de
leat/Tu nu-ti intorci privirea inapoi,/Caci Dumnezeu,
pasind apropiat, /li vezi lésaté umbra printre boi”.
Chiar daca Pascu Balaci nu intdlnim atétea
rmetafore, metonimii, sau sinecdoce ca la Tudor Arghezi,
prin precizia alcituiii poeziei cu forma fix8 a sonetului,
poezia poetului bihorean este de o mare frumusete si
jndeamni lectorul si citeasc mereu sonet dupa sonet si
si nu lase cartea din mand
Poetul Pascu Balaci, in 4 decembrie 1999, inscria
in latineste urmatoarea dedicatie pe volumul Poeme:
Magister, fecisti longum iter per te et apportavi
canticum canticorum, scribo et conservavi meam animam
Tus discipulus Pascu Balaci”Pentru poetul Pascu Balaci
voi incheia si eu demersul acesta tot in latineste,
coneluzionénd:
Primum poeta vates sanctorum, /tum poeta
vates aliarum utils rerum, /de inde rursus poeta vates
sanctorum,(Mai intai poet profet (céntaret) al celor
sfinte,
apoi poet profet (céntéret) al altor lucruri folositoare,
apoliarasi poet profet (cantare) al celor sfinte .
Deci poetul profet (cntiret) al lucrurilor sfinte
este suveran aproape in toate volumele de poezie ale
acestui poeta vates, urmand 0 linie continud si mereu
ascendenti de la Poeme, 1999, pan la Sonetele Muntelui
36
Athos , 18 mai 2026, cind se lanseaza catre cititori
‘Acestora,lectoribus benevolis salute!
in toate screrile sale, Pascu Balaci ménuieste cu
precizi stilistcd graiul nostru bihorean, incadrandul
exceptional in ceea ce numim, indeopste, limba
romans lterar8.
Evenimentul acesta din 18 mai 2016 este prileuit
de implinirea la 8 mai a.c. a 60 de ani ai lui Pascu Balaci,
poeta vates. El (evenimentul) imi aminteste de felul cum
Revista ,indirea”, din apriie 1940, 11 sSrbatorea pe
Nichifor Craini la $0 de ani. Numarul 4 al aceste reviste
Ti era dedicat in intregime lui Nichifor Crainic. Semnau
articole sau poedii omagiale scrlitri de mare prestigiu din
capitala Roméniel sau din restul t&rli | Petrovic,
Nicolae, Mitropolitul Ardealului, V. Voiculescu, D.
Caracostea, [Link], lon Pilat,T. Vianu, Pan M. Vizirescu,
Virgil Zaborovschi-Florea, Stefan Cérstoiu, Gh. Vrabie,
stefan Baciu, Sextil Puscariu, D. Staniloae, Teodor M.
Popescu, Emillan Vasilescu, Stefan Dobra, Victor Papilan,
Grigore Popa, Marinella Coand8, Dan Botta, Septimiu
Bucur. Majoritatea ficeau parte din gruparea reviste
Numérul festiv era redactat sub presedentia profesorulul
| Petrovic
Mutatis mutandis, omagierea lui Pascu Balaci se
face acum de Revista Familia”, seria aV-a, sub
conducerea Directorului loan Moldovan, a lui Traian Stef
= Redactor sef, Miron Beteg, Mircea Pricijan, Alexandru
‘eres, on Simuf, redactori asocatiflind Marius Mihet si
‘Aurel Chiriac
Despre crtile ui Pascu Balaci au scris cercetitori
‘de mare prestigiu, precum fon Simuf, Mircea Popa, Pr.
Dorel Octavian Rusu, Dumitru Cerna, Constantin
Cublesan, George Roca,
Piesele sale au fost jucate la Teatrul National din
Cluj-Napoca, la Casa de Cultur8 a Studentilor din acelasi
‘municipiu, la Teatrul National , Vasile Alecsandri” din asi,
la Teatrul de Stat Oradea, Teatrul de Nord din Satu Mare,
Teatrul National Radiofonic din Bucuresti, la Sala
Oglinzlor @ Uniunil Scritorlor din Bucuresti, la Institutu
Cultural Romén din Bucuresti, fiind jucate ori regjzate de
actori sau regizor foarte valorogi
Poeta votes Pascu Balaci este foarte harnic
pentru c& a scris peste douszeci de cdrti, cu reeditarile
atingind aproape numarul treizec
Prolfcitatea si cultura sa le-a mostenit si le-a
dobandit de la périnti si profesor sa, Eficactatea sau
randamentul e datorat sprijinulul venit din partea
pragmatice, inteligentet si talentatei sale soti, Antta, dar
sidin partea cuviinciosului si agreabilului séu fiu, Teodor
‘Antoniu, care este méndria i bucuria lu.
Desi n-am epiuzat subiectul, dup dorinta mea,
vol incheia, ca de obicei cand se lanseazé o carte sau mai
multe, cu 0 formula scris§ de elevi pe lucrarea lor cnd
doreau ca aceea si fie citit8 de profesor: Lege quaeso
(Citeste, te 0g,) carfile acestea ale lui Pascu Balad, poeta
vates, pentru cé ele te vor introduce in marea cultur§-f
vor procura 0 mare satisfactie sufleteasc&,
TEODOR RIFBIXADUL IN LUMINA MONOGRAFICA A SUFLETULUI
CCAP.I. ETNOGENEZA TRAINICIEI PESTE VEACURI
CORDONATE DE ATESTARE ISTORICO-GEOGRAFICE A
COMUNE! BIXAD.
Din cercetirile intreprinse asupra: Atlasului
Istoric Geografic al Neamului Roménesc,realizat de
Colonel Victor Siaicariu si_——[Link]
Constantinescu, tiparit la Bucuresti in anul
1920, avem posibilitatea vizualizérii cartografice a
marelui imperiu dacic al lui Decebal, Rege al Dacilor
fntre anii 81-106jn Foaia Jin care Sarmatia din
partea nordicd a farii,cuprindea réul Patissus(Tissia-
Tisa) de ast8zi incorporate in regatul Daciei,in partea
vvesticd avem adnotat statul laziges,iarin sud Moesia
Superioar’, cu Moesia Inferioar8, invecinatespre sud
est cu Scitia Minor, a Pontului Euxin, iar spre nord-est
avem Bastarnia, Nistrul strabiitea cetatile Garsidava
si Ofiusp (Cetatea Alba).
Prima adnotare asupra afirmatiilor anterior
facute,asupra stramosilor nostrli Daci din acest colt
de tara apare in Foaia a Illa,in perioada migratiunii
opoarelor,intre secolele Ill- IXunde este adnotat
Satu-Mare,ca zon a Daco-Romanii,pan’ in zona
Hotinului si-a Sorocii.(poza Fl)
Hotarele [Link] mai usor de deslusit cu
zona noastr& aflatl in analiz8 mai clar in Foaia nr.4 2
Atlasului,unde este foarte clar vizibil Voivodatul
Maramuresului-cu Voivodatul lui Dragosi,in partea
nordica a Regatului [Link] cu interes
adevirul istoricwom observa c& in vremea
descilecatului lui Basarab Voevod(1290-1330) zona
Banatului si-a Crisanei precum si Maramuresul
istoric intr sub suzeranitatea Ungariei-deci pana la
11300,Ungaria neaosé ca neam nici nu exista ca stat.
in perioada marelui unificator si intregitor de
‘Tar,Minai Viteazul,domn al Munteniei(1598-1601),
Ungaria dispare ca stat si devine pasalac turcesc,sub
domnia lui Suleiman Magnificul cu zona Crisanei si-a
37
Banatului - Severinului din tinutul romanesc,
menfinandu-se sub aceasti form’ de ocupatie
inclusiv intre anii 1632-1654, a domniei lui Matel
Basarab ca domn al Munteniei, pana in anul 1714,
sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, cand Turcia
pierde suzeranitatea asupra Ungariei , care revine
de drept si de facto parte corporativa a Austriei, cu
intreaga zond a Maramuresului
Deci,in concluzie Austria prin Imperiul struto-
cSmili, sub denumirea de Austro-Ungaria, cu toate
atrocititile si samavolnicille inscrise in paginile
insngerate ale istoriei neamului creat posibilitatile
de subjugare a neamului roménesc sub auspicile
blandului Impérat losif, prin masurile de asuprire
nemaiintalnitein istoriile altor neamuri, care au avut
rsunete strigitoare la cer inclusiv sud domnia
imparatesei Maria Tereza care in Ardeal,.in anul
1864,sub impulsul emergentului general Bukov,a
‘incercat sé-si_ linisteascd supusii sub focul
cutremurdtor al tunurilor prin spulberarea a 59 de
biserici si sate intru dreapta invrednicire de-ai obliga
pe roméni sé devin’ mai ascultstor si supus inclusiv
ai scaunului pontifical de la Roma, siai obliga si forta
s& renunte la credinta ortodox’, in detrimentul
religiei catolice a intregului imperiu.
Dup& © perioad’ de 400 de ani, Ungaria
revine pe hartile Europei, dup8 1866, maiexact dup&
perioada domniei ui Alexandru loan Cuza,Domnul
principatelor Unite promotorul si creatorul statului
romanesc modern, respectiv dup’ Conventia de la
Paris din 1856, cand principatele Moldova si
Muntenia, se unesc la 24 lanuarie 1859, sub
denumirea de Principatele Unite Romane.
Sa nu considerati dragi cititori ai acestor
adevaruri istorice 0 divagare de la subiectul initial
propus,dar am considerat de bun augur o prezentare
scientologic’ cadastralé a adevérului indubitabil alrealitatii etnogenezei acestui_neam de romani
oseni,care-si trag ridicinile de la arborele
stramosilor nostri Daci;si cred c3 am reusit si
demonstrez aceasta prin adevarurile prezentate.
Continuind cercetérile asupra atestarii comunei
Bixad, aflimm‘n Dictionarul istoric al localitatilor din
Transilvania,a lui Coriolan Suciu, volumul |, Editura
‘Academie [Link]énia, Bucuresti din 1967, la pagina
£82, primaatestare documentar’ in anul 1478 si 1490
sub denumirea de Bykzad;iar intre anii 1828-1851
sub denumirea de Bikszad. Urmarind —firul
documentelor de atestare printr-o riguroasa
cercetare aflim in Dictionarul Transilvaniei, Banatului
si celorlalte finuturi alipite a lui [Link] si
Nustrate aparut la Cluj in 1921,la_ pagina
28, denumirea de Bicsad, precumsi alte elemente de
mare interes pentru cercetiitor
-Suprafata 9620 de iugire cadastrale;
-Locuitori: 1702 din care 1620 romani si 82 unguri;
“Tinutul Bixadului facea parte din plasa Oasului;
-Bixadul apartinea de judecdtoria_Seini
perceptorul se gisea in Orasul Nou.
-De asemeni in Dictionarul numirilor de localit&ti cu
poporatiune roman’ din Transilvania, Banat,Crisana
si Maramuras al autorilor Silvestru Moldovan si
Nicolae Togan, apérut la Sibiu in anul 1919,se
reitereazd faptul ci Bicsadul facea parte din Plasa
Seini si avea ca numér de locuitori 1579, din care
1405 erau romani,
Un alt iavor istoricdesprins din
Receséméntul din 1880 din Transilvania,aparut la
Editura Staff din Bucuresti im anul 1997 Ia pagina
227 specifics numele de atestare Bixad,care
continea 322 de case; 1378 de locuitori din care
iar
1233 erau greco-catolic,22 romano-catolici;14
reformati;108 izraelitiar ca populatie: 1210 erau
roméni,117 maghiari,1 german,8 ruter de alte
nationalit3ti
Urmarind —datele. —statistice. =~ ale
recesimanturilor,care ni se par cele mai reale si
plauzibile,aflim dealtfel si in Recesdmantul din 1900
in Transilvania, ap&ruttot la Editura Staff la Bucu-
resti in anul 1999 la pagina478,numele de atestare a
comunei ci era Bixad,care detinea o suprafata de
9553 de iugre de pAmént, iar Bixadul continea un
numar de 363 de case si avea o populate de 1574 de
locuitori, dintre care: 1405 erau romani, 161
maghiari, 10 germani si 3 ruteni. De asemenea sub
forma confesional,raportul se prezenta astfel: 1404
erau greco-catolici, 21 romano-catolici si 149
ieraelit
Din aceasi analogie a Recesdmantului din
1910 din Transilvania, aparut& la Editura Staffin anul
1999, la Bucuresti, la pagina 460, este reiterats
38
comuna Bixad cu urmatoarele elemente: are o
suprafat’ de 9620 de iugére cadastrale de teren, un
numar de 394 de case; iar populatia la aceea vreme
se afla la un numar de 1698 de locuitori, din care
1506 erau roméni, 50 erau maghiari si 142 erau
germani, De asemeni sub raport confesional situatia
populatiei din Bixad Ia aceea daté se prezenta astfel:
1520 erau greco-catolici, 10 erau romano-catolici, 12
reformati, 2 evanghelici si 158 izraelit
Se simte un reviriment asupra necesita
cunoasterii scrisului si a cititului, pentru 3 in acea
perioada singurii cunoscatori de carte erau preoti si
diecii stranelor din Biserici, si g’sim adnotati din
numarul populate cd: 252 stu 8 scrie sisi citeasca,
iar 269 stiu ungureste dintre care un numar de 841,
de birbati erau inscrisi la scoli si 861 de femei. De
asemeni aflim consemnat si aportul localnicilor
asupra construirii asezimintelor de locuit,asfel: 16
case din piatra si cAramids, 21 de case din piatr’ si
pamént, 246 de case din chirpici, 12 case din lemn,
126 de case erau acoperite cu tigl8, 3 case cu sindril&
31176 de case erau acoperite cu trestie,
Continuand firul cercetérilor,descoperim tn
Lucrarile: Raporturi feudale in satele din Tara
Oasului in secolele al XVI-XIX tea, precum sin
_Satul Mare ~ Studii si comunicari,volumele DCX ,.2
Domnului Bujor Dulgiu, Director al Arhivelor
Nationale a Judetului Bihor,apérute intre anii 1992-
1993,urmatoarele informagii de real folos asupra
documenta atestirii asupra comunei
Bixad,precum si alte evenimente care au marcat
domeniile urbariale tn conscriptille nobiliare ale
vremil
Asfel, la paginile 91-92, se specific’ faptul c&
in urbariul Satului Mare, din anul 1569 sunt inscrise
11 sate din Oas, figurand ca ,p&rti,, (Pertinentim-
Avassag) dintre care satul Bixad, figureaz cu 4
coloni (iobagi), 1 voievod si 1 libertin. In continuarea
lucririi la pagina 95, se specific faptul c& in
conscriptia nobililor din plasa Baia Mare din anil
1809-1811, figureazi in Bixad 56 de nobili, dintre
care Pintea Tatar , in arest la Carei,,,iar Toma Finta
e ,neprins,,. La pagina 98, se specificd c& la sférsitul
secolului al XVil/-[Link] Mediesului Aurit,
cuprindea si o parte din localitatea Bixad, iar supusi
sunt obligasi s dea anual géind de Crciun, unt, ug
sipiei de vulpe.
fintr-o alt& lucrare: ,Sigilile_institutiilor
sitmarene din secolele XVI-XIX, tot distinsul profesor
si cercetitor Bujor Dulgdu, lucrare aparutd la Satul
Mare in anul 1997, la pagina 148, ne da informatia ¢&
in secolele al XVII-XIX-lea, localitatea Bixad, utiliza la
validarea documentelor un Tipar Sigilar dinalamd,rotund,cu diametrul de 23 mm,avand gravat,
© cprioara in profil spre stanga.
Un alt element esential al cercet8rii asupra
atestarii localitatii Bixad asupra arborelui genealogic,
cu ramificatii strmosesti la Dacine oferd istoricul
Vasile Parvan care specific’: ,,in orice caz, sigur
dacicd e cetatea Belavara, langa Boinesti (in Sitmar)
la 9-10 km de Bixad, pe-o indltime, la confluenta a
doud rauri, alcituind un promontoriu despartit de
restul platoului printr-un val samsant; cetatea a fost,
‘ntarita si locuit’ din neolitic si pan’ in fier.,,
De asemeni, in cursul cercetarilor, am descoperit
doua harti, fac referire la prima: TRANSILVANIAE,
MOLDAVIAE, VALACHIAE- Vicinarvmave Regionvm
noua defcriptio, Anno MDXCVL,incunte ~ intocmits
de Alexander Mair in Augsburg in anul 1566,care
atest dorinta nes&buit’ a ocupantilor maghiari de-a
devein REGI Al DACIE, asa cum reiese din textul
‘insris pe hart: SIGISMVNDO_— BATHOREO,
CHRISTOPH.F,[Link] vte. et, consilio, host,
exercitvs.caesi_ —-[Link], —millia_in
libertatem, aserta oppida, capta fines prolati
sinamvs castris exvtvs vitra danvbivm [Link],
profligatvs,est DACIA RESTITVTA FORTISS PRINCIP! ~
Lucrare cartografica de mare importanta istoric’,in
care sunt adnotate localitati importante ale Satului
Mare pentru principii maghiari: Segesvarh, Aderhel,
Teufelsdorf, Nefchem, Botz s.a. (POZA HARTA)
Cea de-a doua hartdintocmité de Mathias
Zundt,reprezint8 noul teritoriu al Ungariel: Nova
Totius Ungariae - Numberg,1567,care are
inscriptionat urmatorul text: NOVA TOTIVS UNGARIA
DESCRIPTIO ACCURA TA ET DILIGENS EX PLVRIBVS
ALIORVM EDITISCOMOGRAPHICIS CHARTIS ET TIPIS
‘AREIS IN CISA A MATTHIA CYNTHIO NORIMBERGENS!
ANNO A CHRISTO ~ M— D —LXVII. Ambele lucrari au
© importants deosebits pentru a reconstitui
adevarul istoric si pentru a se cunoaste o parte din
istoria local a Térii Oasului — a localit3tii Bixad,in
care sufletul oseanului pare uneori coborat din
Istoria Neamuului Romanesc cu tablouri de legend3,in,
care voivozii dup lupte créncene in apararea gliei
[Link] lisau uneori sabiile la portile cetatilor
{in semn simbolic de sigiliu al garantiei libertatit si
infaibilitsti tr&iniciei acestui neam de-a lungul sir al
anilor istoriei
Deplin indreptatit,pot afirma c& vicisitudinile
vremilor istoriei care s-au abtut asupra Tari Oagului
in care zamislit ceea mai nobili vité
roméneascd,n-au reusit 58 dezlipeascd sufletul
osanului de glia strabun’, asa cum afirma marele
istoric Plinius cel Batrdn — al neamului Dacic.
sa
(Continuare in numérul urmator)
MIRCEA VAC - [POP IACOB
APRINDEREA CERULUI
i-s morti pentru dreptate cei sfinti in inchisori
Sub licdrul de lund ce bate prin zabrele....
Faradelegea-i sfanta —lumin’-ila trei sori
Ce te ascunde-n pripi in celuli fara podele
Nici cimitir n-aveau,de-o grop8,de-un mormént,
Si-au putrezit sub glie in gropile comune...
Sub crucea rstignirii Hristosului cel Sfant
Ce astazi pardsit8 nu poart’ nici un nume
Tortionari vicleni ajungi la senectute
‘Trdiesc ascunsi, t&cuti - mai bine dec&t ieri
Si-atunci trist te intrebi - mai este azi virtute
Si poate fi dreptate intre lanturi si dureri...?
Puterea azi, ca ieri ~ ne-ameninta in cdtuse
De vrei democratie... ¢ 0 vorba simpla-o tearie,
Ca sfanta ta rabdare azi pusé-i in tepuse
lar lantur' la picior ~ cocoasa ti-o despoaie,
Deci uite asa fartati din kilometrul zero
Ce tot ragiti platiti—la portile domniei,
S& nu uitafi c& azi st&panul vostru Nero
Va fi si el dator...justitiei veciei
De n-o fi ieri nici azi, poate o fi poimaine,
Dator a da socoatii la Vremea de Apoi...
Poporului flamand ce pentr-un colt de paine
Aprinde-va Sfant cerul ~ razboiului din noi.
MIRCEA ARINEANU
39ICOANA SF. GHEORGHE PE CLOPOTUL BISERICII DIN BALAIA -UNICAT IN LUME
Din c&te cunoastem pané in prezent despre clopotele din Crisana, se poate spune c, cel al Biseicl din Balaia
are valoare de unicat, faptconferit de ornamentatia bogaté, tematica acesteia, dar mai ales deoriginalitatea inscriptie.
Clopotele au fost turnate in bronz iar cémpul central median al clopotululinftisesed, mai multe omamente din vrejuri
stlizate, aseméndtoare vignetelor din cite vechi. Intre cele dou’ cadre ornamentale a fost redat8 scena cu imaginea
ecvestrd a Sf. Gheorghe, care in mana sting tine flamura credintel, iar in mana dreaptd o sulitS cu care omoar’
balaurul. In continuares frize, alte doua cadre ornamentale, reprezint& o alté sceng ce o infétiseaz’ pe Maica Domnului
‘cu Pruncul lisus in brafe. In dreapta acestei scene, pe aproape o treime din cmpul frizel, se intinde o important’
inscriptiein limba roman& cu slove chirlice:
Domnul nostru lisus Hristos, Ceela ce au pus pe Arhanghelul Mihail sd stréjuiascd izvoarele si rdurile apelor, ca sii n-
caibd putere diavolul spre véntur si ploi. Cé Dumnezeu vine cu putere si cu laud, a Tata $-a Fiuluis-a Duhului fént,
si opreasci pre diavolul si pre toati puterea lui despre réurile apelor si cu Sfénta Troité, sé n-aiba putere spre
agoniséta oamenilor botezat a 0 finje (fréinge) s-a 0 stréca.
‘Oprescu-te 5 te cuntinesc diavole cu Dumnezeu cel vu si adevérat.
Oprescu-te diavole cu toti fifi ingeri cela ce F-au facut Dumnezéu.
Oprescu-te diavole, sétano cu 4.
In acest loc, textul inscriptiet se intrerupe brusc, f&r8 @ mai continua in alté parte. Mentionm faptul 3 tn
partea a dova a traducerii textului de pe clopot lipseste din considerente istorice ~ copotele fiind turnate in Viena,
precum si tipdrirea cdtilor bisericesti: Sf Evanghelie, Octoihul, Tiodul si Psalm infeleptului si impSratului David, care
au fost aduse in Transilvania de catre impardteasa Maria Tereza. in continuarea textului se specifica faptul ci: , Aceste
sfinte clopote au fost turnate cu blagoslovenia kurio-cur... Impératului losif al tI-lea cu milostenia de la Dumnezeu
pentru sufletele supusilor din Transilvania, intru pastrarea numelor supusilor dreptei credinte intru Slava lui
Dumnezeu’
tn cadral inscripfiei, se mai afl8 reprezentat’ scena Réstignirea Domnului, iar in friza superioarS este indicat
nul turnariiclopotulu, scr, de asemenea, cu siove-cife chili: ,,1797". Dupa cum bine se observa, inscriptia
clopotului Biserciiortodoxe din Balala reprezint’ inceputul unei invocatil religioase. Ea nu reprezint§ o rugaciune in
legitura cu slujba sfintiri clopotelor, iar in prima lecturd. ne adduce aminte de molitfele (dezlegatile) Sf. Vasile cel
Mare. in cele din urm8, prin coroborarea cu texte din screrile vechi, am aflat 8, de fapt,inscriptia clopotului din Balaia
(Bihor) reprezint§ tot o molitv’ si anume Moltiva opreistt sau Rugiciunea la pli rele, despre care stim c&, in Crisana, a
fost statornicit din vechime in oficierea preceptelorlegii strabune. De altfel, 0 gasim in cuprinsul Molitvelnicului scr,
inainte de 1692, de renumitul copist c&rturar Popa Ursu, din Cotiglet (Bihor), insoyité de precizarea c& trebuia s8 0
iteascé popa de potru ori, la Stouli Flurt si la Sinjorz sia Ispas si a Rosali si tot deauna cénd va vedea viand foas si
ploae cu piatré”.
REDACTIA
Director: ing Mirces Va
Redector Ff: Pr Miron Bigs
Secretar genera deredactie= Just Mars Vise Poa
Redactor Externe: Min 5
Consiier editorial pentr ima englerd: Cont. Univ. Dr. Dan Pope
Redactori: Prot
Redactor\ asocat! 0° 25.3 Bes. ng
‘Se distribuie GRATUITY
Fundatia Gridina Maik! Domnulut a Crestinor din Oradea
Editura SCHEDA | Revista Roua Cerulul | 155N 22478280
S-ar putea să vă placă și