Roua Cerului REVISTA DE CULTURA, ATITUDINE CIVICA, JURIDICA $1 SPIRITUALITATE Bees] Anul Vi | Numérul 17 | Editura Scheda | Uniunea ziaristilor profesionisti din Romania Filiala Oradea | CitiCODUL LEGILOR BELAGINE DAT DE ZAMOLXIS - IISUS DACILOR CATISMAAV-A A. Veniv-avremea cand copiii Pleiadei nu-si vor mai asculta p&rinti si nu vor umbla in Calea dreapté ce-am dat-o celor batrani — 5 atunci cei ce vor iesi din Poruncile mele multi dintre ei inchin8tori la altarele licasurilor de rugciune vor cunoaste gustul p&catului sia férddelegilor care vor aduce 0 pata de intunecime asupra hrisovului Vietii lor, si nusi vor putea ascunde siroaiele ploi lacrimilor de pe obraiiiintunecati de palpdirea slaba a luminii sufletului care se va zbate intre viata data de Mine si poarta de trecere spre alte vimi ale vizduhului din cele 7 cate le-am lasat fiecdruia dupa gradul sau de portare sl intelepciune; Nu ndajdui niciodata la alegerea usorului in fata _reului care ti -am dat in porunca cénd te-am trimis 5 fi © luminité pe pimantul strémosilor t8i ~ c&ci ocolisurile drumului numai pe jumatate facut nu-mi vor aduce mie plinul implinirt d8rilor tale daci tu incredintezi greul crucii tale altuia sau daci credinta ta se va subtia in avalansa credultaii tale de-a strange averi mai multe decét cele mai mici fiptur si vietuitoare ale castelelor de piimant din furicare cici nu-ti vor fi de nici un folos, pentru c& gol ai vent in lume la 25misirea din pantecele feciorelnic al mamei tale si gol te vei intoarce la portile stelare ale cerurilor tu suflete pribeag care ai c&zut in cerbicia mugetului desertérilor din braiele poftelor de nesat ce adumbresc moliciunea madularelor bolnave de céldura toropitoare, pélpaitoare a desmapului creat in casele diavolului care nu-mi sunt pe voie si nici fér8 vdere nu-mi pot fi Luati aminte c& v-am pus sub vremi si nu s& fit niciodat& st&pani ai acestora, dar dup’ cum v8 va fi credinta asa vetiplini voile Mele sale cerurilor, atunci vi vet bucura de rodul belsugului adunat cu sudoarea ‘Epturilor voastre de pe ogorul nizuintei s-a lacrimilor din sigetile soarelui din rasérit si-a vetrei strsbunilor t8i pe care le-ati udat cu sudorile frunti in anii trecuti prin robie si care sa le stépaniti asa cum v-au fost date din parinti in parinti si s& nu lésati niciodat& din mana coarnele pluguiui gréitor de belsug sau 0 palm’ din pamantul neamului t8u in mana celor strani de neamul tau roménesc si de Legea strabund a CREDINTE! Neamului,céci va ficel mai greu pacat ce nu-ti va fliertat niciodat’ cét vei exista ca purtstor plipand de suflet nicicdnd vei trece vamile spre alte forme de existenta si trupul nugi va mai afla aleanul si hodina sub roua wemurilor vittoare cénd lacrima pamantului tsi va seca izvoarele si arsita sufletului nu-si va mai putea domoli si ostoi setea ; Te incunostintez pe tine omule asupra vremii veacului nou ce vine c& nu vei mai putea purta masurarea timpului_din clepsidra scursurilor si socotelior tale, pentru ci mi-ai nesocotit poruncile date iar zilele vor fi ‘mai scurte decit le-ai_avut inainte siti vor parea tot mai greu de dus sub prigoana schimbarilor ce le-am pregatit pentru afi pleca fruntea cét mai des la paméntul cel neroditor spre plecéciune,cé niciodaté n-a fost din cea ce va si fie. In nesocotirea ta n-alinfeles c& prin pism3, rutate, tridare si nevrednicie nu vel fi absolut cel ce 58 ‘nteleags cici ceea ce este sus va fi si ceea ce este jos — si nedntelegénd acestea cu toaté sclpirea mintii tale care a ‘ncercat 58 scuture fptura Mea si-a tronului cerese 0 $8 VA trezvesc la invataturile date strémosilor tai prin huruitul rofilor pméntului, scrésnirea dintilor si revarsarea vulcanului de foc din inima pimantului spre ‘rezvire si cutremure care si imbilmajeasc’ pcstosi in nenuntita clip’ a disperSrii spre apele oceanelor. Multi vor fi inghititi de haul p’méntului in devalmaseala fugi lor din fata scursurilor focului care va cuprinde ceea mai mare parte a paméntului si cutremurase-vor marile Imperi care au nesocotit dreapta credint8, asupra celor care si-au facut din lécagurile de inchinaciune ~ vile, hhoteluri cu case de dezmat si destrabalare pentru ‘nvapaiatele lor trupuri animalice care sunt tot mai in nesocotingS cu firea lucrurilor, CSc poftele lor trupesti au depasit poftele animalelor in desfréu sin neranduiala data la crearea ta omule din zorii_,Facerii tale pe pamant,. Pornise-va focul nimicitor asupra paméntului la wrerea si tainica ascundere a vremi dati in socoata talmudic’ a anului ce cuprinde adundtura cifrel 7, pentru 3 se implinise de doud ori adunatura a celor 8000 de ani in lacrima vremil- si dup8 o infelegere a dominatiet lumii intre férddelegile celor din R&sdrit ce mi-au nesocotit dreapta credinta cu necredinciosi coranici care tin in ascuns cea mai mare adundturd armatii a vestului vanzstor de suflete sub obléduiala ochiului din varful piramidei turanice ~ care va cuprinde si fata sudics a Romaniei peste orasul scufundat in lacrimile sirate ale ‘mari. Nimic nu va mai rimane din cea fost frumos odat8, Gu protejuirea locurilorsfinte din acea zon8 in care primi sfinti stau ardtat bundvointa pe acele locuri unde au propovaduit cwvintele de invétitura a mieluluijertfit de neamul Ahasverior far cruzime tn EVANGHEUIA adevirati a lui lsus Hristos; Mircea ArineanuLA SFANTA MANASTIRE FRASANEI A APUS O STEA DAR SE ZARESTE UN LUCEAFAR. Jn cursul lei de 14.03.2016, am primit 0 Ingtintare dureroasi. sufletului din partea Onoratulu Achiepiscop al Ramnicului-Varsanufie, asupra faptul c& a Sfanta Mandstire Frésanei s-0 stins din viata Ahimandrit NEONIL STEFAN, la virsta de 94 de ani [.[Link]. Preotul Arhimandrit Neonil Stefan, a fost un Om al lui Dumnezeu, pe care am avut bucuria pamantean’ sil cunose in and 2012, un Apostol al Neamului Roménesc, care sta dus apostolatul cu Sfanta Cruce a Credintei Strimosesti tocmai in acest loc Sfant ~ 2 existentiasmului Athosului Romanesc, despre care putiniroméni stu cd aic se aff cu adevsrat:, Gradina Mai Domnulu si nu in alt loc din lume sau de pe pimant. ip. Sa, a fost un om de-ointeligent io cuturd rar si Si fie dat al ascutaatat in momentul finei slujbe de la Manastire, et s-n particular, un om maruntel, adus putin de’ spate de greutatea anilor si-2 poverilor duhovnicest, de-o inteligenta uimitoare, scliptoare, eu 0 privire bland dar ager’ in acelasi timp, cu nste ochi albastri patrunzdtor-mal albastrit decat seninul ceruli in amiezileilelor de vari, stidosi de albatri fata de valbastrul de Voronet, - care din dows, trei priv cunostea adevératul motiv pentru care ai dorit si stai_ de worb8 cu Sfintia Sa, Cu 0 vorbs plind de blindete —aluneca prin scoartele de Istorie a Neamului Romanese, care m-a uimit despre everimentele trite si la care a fost partcpativ, cu catd preczi si acuratete le prezenta de parca s-ar fi intamplat fr si nu cu deceni in urs. A fost 0 adevarata ,,Facle a Constintei Nationale". care prin vibratile sufltului Siu Sfant de mare duhovni, patriot-cetatean si savant in Teologia Ortodoxa se ficea simita voce Dommniei Sale si ait pretutindeni, at in {218 cit sin intreaga lume si fac aceasté declarate pe deplin responsabl,c&t sila clasele de sus, la diverse Intruniri orSsenest, preotesti si chiar studentest, fac referite Ia cel care studiau Teologia Ortodox’ si pan la catunele rsiite pe plaiuri sau in fund de munte Analizand vita coticiand a epeci inclusv evenimentele sociale prin cazuistie istorei,chuta a le afla explicati prin telatile dintre diferte categorii de oameni cu trasaturle caracteristice, paraelisme, cauze care produceau aceleasi efecte sau evenimente sau izvorul lor din treautulistoric al poporulul nostru, concuziona faptu ed ,nima lupte! neamului nostra fost ideea de culturd nationals” si duhovniceasc3. Vreau s& mai fac citeva preciziri asupra ,,loculu” unde a fost ridicat’ sfanta Manistire, ctitorie a Sfantului Calinic si de interdictia de-a intra femelle” si 0 s8 citez din pisania P.S, Sale: ,Acest sfant lacas s-a clidit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindcd din parte femeiasc putea s aducd vreun scandal monahilor Vietuitori de acolea, de aceea sub grea leg’turd s-a oprit de la acest loc, s8 mai treacd inainte sub nici un chip. lar cele ce vor indrézni a trece si fie sub blestem si toate enorodirile s8 vie asupra lor precum: stricia groaznic’ sitot felul de pedepse siiardsi celor ce vor pazi aceasta hotarare si alibi blagoslevenia Iui Dumnezeu si a smereniei noastre si s& vin8 asupra lor tot fericitul bine. Calinic, Episcopul Ramnicului, Noulul Severin 17 lanuarie 11867, Legamantul din Frasanei este pentru resacralizarea chipului de femeie, ca si Chioul Maicii Domnului, in care s-a sters picatul si nu mal exist nici urm& de el. Oprirea femeilor si nu intre in Manistire, nu este deci o desconsiderare a femeli, ci din contr’ o reconsiderare a Sfinteniei Femeii. In Man8stirea Frasnei, doar ICOANA aici Domnului, ca Preacurat Pururea Fecloar8, poate intra. Maica Domnului este Patroana Manastiri si toate femeile se ,reduc” la Chipul su. Si ca si nu se pateze Chipul Maicit Dompului, se opreste ——_astfel intrarea femeilor in Manastire, Este in acelasi timp si implinirea unui Ideal Filocalic, ca pacatul s8 fie depasit, astfel spus, toate _femeile trebuie si ,intre” in ICOANA — Maici Domnului, iar prin aceasta se face ridicarea femeii la cel mai mare grad de Demnitate. Maica Domnului preia in Sine toate femeile si prin Ea se reface Chipul de Rai al tuturor. Manistirea Frisinel, ca si Muntele Athos are acest Legamnt ca Prefigurare de Rai Pamantesc, din care lipseste pomul cdderil, lar acum spre inchelere a acestor cdtorva rdnduri prin care am dorit s& aduc un Prinos de Recunostinté intru Memoriam” a LP. Sale Preot Arhimandrit Neonil Stefan ‘il rog pe Bunul Dumnezeu Sa-l aseze intru imparatia Sa, de-a dreapta Tronului Imparatesc intru Roua celor sapte Ceruri de unde s8 ne vegheze permanent si si apere Neamul Romanesc de toate vicisitudinile prin care trebuie s8 mai treacé intru implinirea voli Tatalui Cerese ~ Poporul cel Ales al lui Dumnezeu ~ Poporul Roman ! ‘Mircea VacIrenaeus of Lyons Doctrine of Creation: ‘The Patristic Theological Foundations of Laudato Si Rev. Fr. Emeka Nwosuh, OP ~~ In forcefully insisting that the One Supreme God and Father is Creator, Irenaeus was actually battling to safeguard the most fundamental affirmation of the Christian truth, namely, that God is Love and that all His initiatives are motivated solely by love (dilectio). To separate Creation from the One and Only Supreme God, Irenaeus argues, is to “destroy our faith in that Creator who support us by means of His creation.” For Irenaeus, therefore, a Supreme God who does not create is, no god at all and a faith, which does not profess God as Creator is utterly false and misleading, The Nexus between Irenaeus’ Theology and Laudato Si The above Irenaean conclusion provides the link between the theology of the Bishop of Lyons and Pope Francis encyclical. Perhaps, without intending it, Pope Francis in the following statement locates firmly his EcoTheology and EcoSpirituality within the traditions of not only previous Popes but, more importantly in the traditions of the Fathers of the Early Church, particularly Irenaeus. Pope Francis writes: Aspirituality which forgets God as all-powerful ‘and Creatoris not acceptable. That is how we end up worshipping earthly powers, or ourselves usurping the place of God, even to the point of claiming an unlimited right to trample his creation underfoot. The best way to restore men and women to their rightful place, putting an end to their claim to absolute dominion over the earth, is to speak once more of the figure of a Father who creates and who alone owns the world. Otherwise, human beings will always try to impose their own laws and interest on reality. Pope Francis’ statement closely reflects the religious/spiritual situation that arose from the Gnostics’ rejection of a Supreme Creator God. Although the Gnostics may not have ended up worshipping earthly powers, they did end up, however, worshipping a false distorted god. In fact, they had two gods, both of them false: the inferior creator god—the Demiurge, and the Unknown God and Father from whom thirty aeons would emanate. The Gnostics would believe and owe allegiance to these aeons and a whole lot of other powers, both earthly and spiritual. Again, Pope Francis’ assertion that the rejection of a Creator God consequently leads to “an unlimited right to trample his creation underfoot” is not too far from what obtained among the Gnostic who similarly rejected the notion of a Creator God. Gnostics are known generally to hold matter and all material substances in utter contempt. This often led to contradictory moral practices ranging from negative asceticism to moral profligacy. Their scorning of ‘material reality would understandably lead them to espouse an anti-sacramental spirituality. It would also lead them to reject the fundamental Christian doctrine of the resurrection of the body. Pope Francis had earlier pointed out that “a spirituality, which forgets God as all-powerful and Creator is not acceptable.” On account of their rejection of a God who creates and sustains mankind with His Creation, Irenaeus will ridicule and dismiss the Eucharistic liturgy of the Gnostics as inconsistent. In contrast to the universal church whose liturgical worship is in consonance with the liturgical principle of lex orandi lex credendi, the Gnostic church, on the other hand, fails to respect this basic principle. Irenaeus would employ a number of irrefutable In forcefully insisting that the One Supreme God and Father is Creator, Irenaeus was actually battling to safeguard the most fundamental affirmation of the Christian truth, namely, that God is Love and that all His initiatives are motivated solely by love (dilectio) To separate Creation from the One and Only Supreme God, Irenaeus argues, is to “destroy our faith in that Creator who support us by means of His creation.” For Irenaeus, therefore, a SupremeGod who does not create is no god at all and a faith, which does not profess God as Creator is utterly false and misleading. The Nexus between Irenaeus’ Theology and Laudato Si The above Irenaean conclusion provides the link between the theology of the Bishop of Lyons and Pope Francis encyclical. Perhaps, without intending it, Pope Francis in the following statement locates firmly his EcoTheology and EcoSpirituality within the traditions of not only previous Popes but more importantly in the traditions of the Fathers of the Early Church, particularly Irenaeus. Pope Francis writes: A spirituality which forgets God as all- powerful and Creator is not acceptable. That is how we end up worshipping earthly powers, or ourselves usurping the place of God, even to the point of claiming an unlimited right to trample his creation underfoot. The best way to restore men and women to their rightful place, putting an end to their claim to absolute dominion over the earth, is to speak once more of the figure of a Father who creates and who alone owns the world. Otherwise, human beings will always try to impose their own laws and interest on reality. Pope Francis’ statement closely reflects the religious/spiritual situation that arose from the Gnostics’ rejection of a Supreme Creator God. Although the Gnostics may not have ended up worshipping earthly powers, they did end up, however, worshipping a false distorted god. In fact, they had two gods, both of them false: the inferior creator god—the Demiurge29, and the Unknown God and Father from whom thirty aeons would emanate.30 The Gnostics would believe and owe allegiance to these aeons and a whole lot of other powers, both earthly and spiritual. Again, Pope Francis’ assertion that the rejection of a Creator God consequently leads to “an unlimited right to trample his creation underfoot” is not too far from what obtained among the Gnostic who similarly rejected the notion of a Creator God. Gnostics are known generally to hold matter and all material substances in utter contempt. This often led to contradictory moral practices ranging from negative asceticism to moral profligacy. Their scorning of material reality would understandably lead them to espouse an anti-sacramental spirituality. It would also lead them to reject the fundamental Christian doctrine of the resurrection of the body. Pope Francis had earlier pointed out that “a spirituality, which forgets God as all-powerful and Creator is not acceptable.” On account of their rejection of a God who creates and sustains mankind with His Creation, Irenaeus will ridicule and dismiss the Eucharistic liturgy of the Gnostics as inconsistent. In contrast to the universal church whose liturgical worship is in consonance with the liturgical principle of lex orandi lex credendi, the Gnostic church, on the other hand, fails to respect this basic principle, Irenaeus would employ a number of irrefutable arguments to lay bare the tenuousness of the claims of the Gnostics and the Marcionites.34 If, Irenaeus argues, the Supreme God to whom all, including the Gnosties and the Marcionites, offer worship and oblations is not the Maker of the whole of Creation and all material substances, how is it that they offer worship to him and not to the maker of the material universe to which they belong? Would this not constitute an act of injustice and of rebellion on their part? At the root of this argument is the underlying meaning in the dialogue that precedes the recitation of the anaphora, There the presiding celebrant says: PC. Lift of up your hearts R. We have lifted them up to the Lord PC. Let us give thanks to the Lord and God R. It is right and just. It is right and just that the Church should give thanks and praise to God Almighty because of all His gratuitous works of creation and salvation, And so, the Church's liturgical worship is both an act of righteousness and justice. If, as the Gnostics had argued, the Unknown God and Father is not the author of creation, then it is unjust and not right for the Gnostics to offer worship to him since he is an Epicurean God who does nothing neither for himself nor for others.35 But strangely, the Gnostics do not direct their worship to the Demiurge who they claimed was the author of all created realty but to the Unknown Father who dwells in the Pleroma. Irenaeus rightly perceives a serious incongruence in the spirituality of the Gnostics. Irenaeus sees an even greater incoherence in the theology and praxis of the Gnostics (and Marcionites) who offer to the Supreme Deity gifts of bread and wine. Now if all material substances are evil and thus, should be denigrated as theGnostics do, how is it, Irenaeus queried, that the Gnostics worship the Supreme Deity who has nothing to do with matter and still less with anything that is defective or evil, the gifts of bread and wine? Does this, he asks, not constitute an affront to his holiness? How can ‘one offer to a God who is holy and removed from matter, material elements, which they, the Gnostics and Marcionites, adjudge to be intrinsically evil?36 On the account of all these inconsistencies, Irenaeus would counsel them to either “alter their opinion, or cease from offering the things just mentioned.”37 in other words, they should either acknowledge that the earth is the Lord's and the fullness therein (Ps. 24:1), or refrain from offering those elements, which they deny as being the works of God’s hands. Faith, Attitude and Spirituality Looking closely at the arguments of Bishop Irenaeus in the Fourth Book of his Adversus Haeresis, and those of Pope Francis in Laudato Si, what clearly emerges from their writings is the fact that the acknowledgement or otherwise of Creation as the work of a powerful but loving God has immediate bearing on our attitude towards Creation. Earlier on, we pointed out the negative attitude of Gnostics towards Creation, their incongruent spirituality, and ambivalent moral lifestyle stemmed from a faith, which denies that Creation is the work of a Good and loving God. Pope Francis rejects a spirituality which forgets God as all-powerful and Creator. Such spirituality, he observes, ultimately leads to idolatry, that is, “worshipping earthly powers”, or a situation of human beings “usurping the place of God”. still more, rejecting God as Creator further leads to a ruthless trampling of Creation underfoot. Creation, therefore, suffers in the hands of man when man fails to acknowledge that Creation is the work of God’s hands. On the other hand, man nurtures a positive, healthy, and respectful attitude towards the ecological community only when he truly recognizes that he and, indeed, the entire created universe are the works of the Two Hands of God. The life of St. Francis of Assisi, which served as Pope Francis’ point of departure in his reflection in Laudato Si, epitomizes the sort of attitude that flows from such deep awareness and recognition that man and the whole earth are the proprium ipsius plasma Dei (peculiar handiwork of God).38 St. Francis of Assisi’s hymn of praise and adoration is an outpouring of gratitude, an overflow of a thankful heart towards the God who pours out the immensity of His love and goodness in the act of creation and salvation. For Irenaeus, therefore, the most basic attitude that flows from man’s cognizance of his creatureliness is the sense of gratitude. Recognizing that his life and all created life are acts of grace, that is, fruits of God's super- eminent goodness and love, man is moved to offer oblation to God, because “it behoves us [man] to make an oblation to God, and in all things be found grateful to God our Maker.” Conscious, therefore, of his status before the majesty of God his Creator, man is moved to honor, worship, praise and adore God for His super-eminent act of generosity towards him. The Church’s Eucharistic liturgy is the highest and most profound expression of man’s act of worship and thanksgiving. Because the church rightly professes faith in One God who made heaven, earth, and all that is contained therein, she “alone offers this pure oblation to the Creator, offering to Him, with giving of thanks, {the things taken] from His creation.” The heretical Gnostic sects, on the other hand cannot offer genuine worship to God because “by maintaining that the Father is different from the Creator, do, when they offer to Him what belongs to this creation of ours, set Him forth as being covetous of another's property, and desirous of what is not His own.” And also, by maintaining “that the things around us originated from apostasy, ignorance and passion, do, while offering unto Him the fruits of ignorance, passion, and apostasy, sin against their Father, rather subjecting Him to insult than giving Him thanks.” God’s act of creating does not simply stop at giving life to man. Rather, it continues and it is prolonged in His providential care. Man, therefore, experiences God not only as Creator, i.e, as one who made, and formed, and breathed in him the breath of life, but also as Father. Man experiences God as his Father who nourishes and supports him by means of His creation. The theme of God's providential care for man is quite pervasive in the theology of the Bishop of Lyons. Creation, then, is both the medium and locus in which man experiences the benevolence of God.48God's providential love and care for man is, however, not limited only to his material, bodily and temporal life and needs. Yes, He supports man by feeding him with the “things taken from His Creation’—Bread and wine. But with those same “created things” does He also provide for man's spiritual and supernatural needs.49 Thus, the true Christian as opposed to the false Gnostics experiences the fullness of God’s care both here and now in his ‘mortal and corruptible body, but also in the hereafter in his glorified body. “For as the bread", Irenaeus writes, “which is produced from the earth when it receives the invocation of God, is no longer common bread, but the Eucharist, consisting of two realities, earthly and heavenly; so also our bodies, when they receive the Eucharist, are no longer corruptible, having the hope of the resurrection to eternity.” ‘As found in the thoughts of Irenaeus, the theme of care is quite dominant in Pope Francis’ Laudato Si In fact, the encyclical is subtitled: On the Care for Our Common Home. The ecological conversion, which Pope St. John Paul Il had once called for,51 and which Pope Francis reechoes in his encyclical,S2 finds its full meaning and practical expression in the culture of care, Ecological conversion cannot be limited to merely acknowledging “the ways in which we have harmed God's creation through our actions and our failures to act”S4 but must be translated into a number of positive “attitudes which together foster a spirit of generous care, full of tenderness.” These positive attitudes, which may be described as ecological virtues, “entail gratitude and Bratuitousness, a recognition that the world is God's loving gift, and that we are called quietly to imitate his generosity and self-sacrifice and good works.” Deeply aware and convinced of God's profound care for us, each of us is obliged and, indeed, obligated to imitate God in our care for our neighbors and the rest of creation. By so imitating him, we become struments of God for the care of creation, each according to his or her own culture, experience, involvements and talents’ And so, for believers particularly, the ecological virtue of care goes beyond a mere psychological feeling or a sense of socio-cultural obligation. Its roots lies deep in the Christian profession of faith in One God who created heaven and earth, and of all things, visible and invisible. Conclusin Prior to and at the publication of Laudato Si, a number of needless controversies regarding the appropriateness and prudence of Pope Francis issuing an encyclical on ecology attracted quite some media coverage. In the opinion of some, including @ number of Catholics, the Pope should rather leave matters of science to scientists, scholars and experts in ecology and the environment and concentrate on the pastoral task of preaching and guiding the flock of Christ entrusted to his care. For these interlocutors, the Pope and the Christian Gospel has very litle and meaningful contribution, if any at all, to make to the ongoing public debate and discussion regarding the environment and the looming ecological crisis. A simple response to this reasoning would be that the global nature of the ecological question gives every tne living in the planet the right to express an opinion on this crisis, even if such opinion lacks the rigor and method of science. As Pope Francis indicates in his encyclical, no one, however far removed he/she may be from the powerful and influential centers of socio- political, economic and techno-scientific activities, is immune from the debilitating effects of the global warming, which is only an aspect, though a significant one, of the whole ecological crisis. And so, even the Unlettered inhabitants of the Amazon forest have a right to speak on the ecological question. But itis not, however, sufficient for the Pope or for Christians in general to be motivated or impelled to speak about the environment simply because we belong to one single humanity, which irrespective of diversities of cultures, learning, color, race, language, social status, etc., faces a common ecological threat. A Christian contribution to the ecological discourse goes much farther and deeper than a mere psychological sense of solidarity arising from our common humanity and common destiny. Such discourse flows, rather, from a clear and deep awareness that, the responsibilty of believers “within creation, and their duty towards nature and the Creator, are an essential part of their faith”.59 Hence, it is the fundamental faith in God as Creator and Father that inspires, colors, directs and shapes every contribution by Christians to the public discourse on the condition of our common heritage, the environment. Pope Francis has exactly done this with remarkably dexterity. He articulates and elaborates an EcoTheology and an EcoSpirituality that is uniquely Christian, The richness and profundity of Laudato Si derives largely from being firmly rooted in the rich heritage of Scripture and Tradition. Because Pope Francis begins his discourse on the environment, taking the theology and spirituality of St. Francis of Assisi as his start off point, one may mistakenly think that the tradition to which he appeals to does not go beyond the twelfth century, ie. the medieval era to Which St. Francis belongs. There is nothing further from the truth than this. The tradition upon which his entire theological discourse is constructed goes back to the origins of Christian thought and spirituality.EMANUEL GOJDU BIBLIOGRAFII COMPLEMENTARE RADACINILE ETIMOLOGICE ALE NUMELUI LUI EMANUILGOJDU Mari cercetatori de cert valoare, de-a lungul veacului printr-o mune’ emblematic’, au reusit s& descopere partial radacinile etimologice ale familiei lui Emanuil Gojdu ~ care s-a nascut dintr-o familie de macedo-romani, care a plecat din Mascopole la jumatatea secolului al XVIlI-lea spre Polonia, si care datorité frdmantarilor sociale din Europa, intr-un pelerinaj pentru ,pacea casei” — dupa ce au strabatut Budapesta, Szentendre, s-au oprit la Miskole, locatie din care o ramur3 din familia lui Gojdu s-a deplasat in zona Bihorului, unde de altfel la data de 09/21 februarie 1802 s-a nscut Emanuil Gojdu la Oradea, iar cealalta ramur& si-a gasit rnduiala familiei in zona sudic’ a Dunarit Glasul providential al lui Gojdu, ne spunea: Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea cdici m-a creat Romén; jubirea ce am cétre natiunea mea neincetat md imboldeste sé stérui in fapté ca jincé si dupé moarte sé erump de sub glia morméntului spre a putea fi pururea in sénul natiunii mele” - ca un strig’t al dangétului de clopot al Bisericii cu Lund din Oradea, care paradoxal la numai $ metri distant de casa in care s-a nascut $i crescut ~il destepta in zorizilelor cat a trait si locuit ‘in Oradea ~ cel mai drag loc ,casa périnteasca” ~ din toaté averea dobiindit’ de-a lungul vremil Din documentele cercetate — botezul, din Colectia registrelor de stare civilé nr.670, fila 7 ~ ADJBAN, reiese ca: ,Botezatu-sa si cu Mirul s-au unsu pruncul Manoilé Tatélu Popovici Tanasie, ‘mama Ana, Nasa Cuculi Dimitreasa Malamati. Prin Joan Biuti- parohu.” Dar, in acest pledoarie asupra adevérului etimologiei familiei lui Gojdu au curs tone de cereal, au fost cercetate mii si mii de documente, atat cele aflate in Roménia, cat si asupra celor din strinatate; asa cum de altfel sunt prezentate si de cStre profesorul Pavel Cherescu in lucrarea Un umanist romén Marele Mecenat Emanuil Gojdu” - tiparita la Editura Intact - Bucuresti in anul 2002, facand referire la paginile 10-17, precum si-n ,Cartea Bicentenariului Emanuil Gojdu’ pag. 40-41, a regretatului [Link]. Constantin Milinas, apSrut la Biblioteca Judeteana Gheorghe Sincai -din Bihor. Urmarind genealogia familiei Gojdu, distinsul profesor Pavel Cherescu, urmérind in cercetarea documentelor genealogice la pag. 11 in amintita lucrare, specificd urmatoarele: Popovici Emanuel - era strabunicul acestuia, fard a se preciza cu cine a fost cisatorit (strSbunica) si din a cSror csdtorie au rezultat copii; Manuil8 - c&sétorit cu Risto Paraschiva, Naum — loan decedat in 1792, Cioca Zoita — cdsdtoritd cu... f8rS a se preciza cu cine, Din ramura descendentei Manoilé si Paraschiva; prin uniunea césdtorie, au rezultat copii Sofia, loan si Miriuta; iar din descendenta genealogicd a lui Popovici alias Gojdu ~ Demeter, din arinfii Atanasie Popovici Gojdu, cdsdtorit cu Ana Poynar (n. 1779; m.02.2ug.1816) au rezultat copiiz Nicolae, lliana si Mihai De asemenea, tot din relatérile profesorului Cherescu apar inadecvente testamentare din cAsatoria lui Atanasie Popovici Gojdu cu sotia sa Ana, c& ar fi rezultat copii: Ecaterina, Emanuel, loan si Dimitrie; afirmatii contradictori cu cele ale istoricului Joan Lupas, care afirma c3 Ana si Atanasie Popovici Gojdu au avut urmatori fi: Dumitru, Emanuil loan, Simion, Vasile si Gheorghe. Si atunci se pune intrebarea retorica: cine spune adevarul si cine escamoteaza intenfionat realitatea ..? In prezentarea arborelui genealogic al familici Poynar, din care s-a niscut Ana, mama lui Emanuil Gojdu, acelasi profesor Cherescu ne prezinta ca bunicdin partea mamei pe Dimitrie Poynar de Kiraly ~ Dorocz, faré a mai specifica numele bunici, din a c&rui maria] s-ar findscut fratii Dimitrie si Ana; care s- a cisdtorit cu Atanasie Popovici Gojdu si care sunt, de altfel, parinti lui €manuil Gojdu De asemeni, pe linia descendentel din ramura lui Dimitrie s-ar fi nscut loan, f&r8 a se specifica cu cine sa c&sdtorit, dar care in descendent& a avut copii: Nic-Poynar ~avocatin Alesd, Maria ~ cés&torit’ cu Nic Zigre, jurist, Gabriela, Nina si alti. Inechitabile afirmatii, cu multe lacune si serine de intrebare fra rspuns lar pentru a nu fi asociat si catalogat de nimeni ca drept ~ inchizitor, in stabilirea adevarului istoric, v8 incunostingez ci din cercetirile intreprinse asupra mai multor categorii de documente pentru alegerea graului din neghind si pentru a face o completare reali asupra monografiei familiei Gojdu; se specific’, in Monografia Almanah a Crisanei din anul 1936 a lui Aurel Tripon, c8: ,Biserica Bihoreand sub conducerea Consistoriului reorganizat va functiona pénd la emanciparea de sub sarbi din anit 1793-1829, jar la pagina 36/37 ~ este adnotat Ja data de 30 august 1793 in colitatea de Paroh-vicar la Pestes - Nicolae Poynar - Asesor supleant al Consistoriului Bisericesc care a avut propunerea in sedinta extraordinaré de infiintare a unei scoli clericale pentru roméni". Precizee faptul c& vicarul Nicolae Poynar ca descendent al familiei Gojdu, provenit din tatal foan si mama Maria, a avut ca descendentd din mariaj, 0 fiicé - Flisabeta Poenar, conform ,Extrasului din Registrul Stérii Civile pentru césétoriti - Judetului Bihor - Comuna Gesztm- Ungaria” - care a fost césétorité cu preotul Hosos Mihai si care au avut Jo réndul lor o flied — pe numita Hasas Etelea ~ casnicé, de religie ortodoxé roménd, néscuté la 27 martie 1884, domiciliatd in Ateas, care a fost cdsdtorit cu Veres loan invitétor, ortodox romén, nascut a 27 ianuarie 1884, domiciliat in Sénicolaul Romén, cdsétorie oficiaté sub jurisdictia martorilor: Hasas Dumitru - notar din Toboliu si Hasas Mihai ~preot din Sénicolaul Romén. La tubrica: ,Declaratiunile in legdturd cu cdsétoria, observéri, eventuale inainte de semnéri ~ semnéitur, se precizeazd: Toth Mihai ca ofiter al stdri civile a declarat de casétoriti (soti de césétorie) conform legii pe pérrtile aici numite si prezentate deodaté dupd ce inaintea sa si in fata celor doi martori au declarat impreund si fiecare deosebit, cé incheie césétoria unul cu altul. Ureazé apoi semnéturile Hasas Dumitru - primul martor, si semnétura Hasas Mihai, al doilea martor in partea stdngé; iar in partea dreaptié semnéturile lui Veres Joan ~ sot si Hasas Etelca ca sotie, far fa mijfocul rubricii $s Toth Mihai, ofiter al stérii civile, Acest document reprezints 0 copie dupa duplicatul registrului penteu cBsdtoriti al Oficiului Stari Civile Geszt, pistrat in arhiva Judetului Bihor, eliberat de Benie Gavel — arhivar la Arhiva Judetului Bihor din Regatul Roméniei,nr.180/1938". ‘in concluzie, vicarul de Pestes - Nicolae Poynar, in calitatea sa de Asesor supleant al Consistoriului Bisericesc, dup& registrele strii civile, a fost frate cu mama lui Emanuil Gojdu - Ana Poynar, cel care a depus piatra fundationala la Biserica Central a Oradiei cu hramul Adormirea Maicii Domnului, aléturi de familile lui Cristofi ~ Puspeochi, si cel care a solicitat sprijin financiar in area Catedralei cu Lund din centrul orasului. Din cercetirile intreprinse in subsidiu, din Simion Retegan, Introducere la Miscarea Nationald a roménilor din Transilvania intre 1848-1918, Documente 1, Cluj-Napoca, 1997, p.7 ~ reiese dintr- un manuscris inedit 3: Marele Mecena Emanuil Gojdu ca personalitate incontestabilé a epocii sale, a fost un renumit avocat, care desi a tréit cea mai ‘mare parte a vietil sale in capitala Ungariei, acesta nu si-a uitat obdrsia si descendenta din neamul roméinesc. A avut 0 contributie majors la miscérile sociale ale anilor 1848/1849, implicdndu-se in acest sens ih viata politics, ocazie in care la data de 21 mai 1848, a participat la reuniunea roménilor din comitatele: Arad, Torontal, Caras si Bihor ~ ocazie cu care a elaborat dou’ importante documente instiintarea citre roménii de lege résériteand neunité si Petitia neamului roménese din Ungaria si Banat ~ prin care solicita: autonomie bisericeascé si scolar, precum si necesitatea folosirii limbii romane In administratie, scoala si biserica Cunoscéndu-se rezultatul nefast dupa infréngerea revolujiet din 1848, in fruntea jurisdictiei locale din Transilvania, au fost instalati oficiali ai Regatului Ungariel. Roménil prin programul politic instaurat au fost prejudiciati din toate drepturie, previzute in Programul National, cu toate demersurile facute prin petiti peste petiti la curtea de la Viena, precum si a Delegatiei Comitetulu National Romén, din care fSceau parte cel mal cunoscuti conducstori ai revolutiel, care au fost sustinuti prin 278 de plenipotente a unui numar de 2464 de semnéturi, document conceput si redactat de insusi Emanuil Gojdu. Tot din cercetirile efectuate, mai rezult’ ca Emanull Gojdu impreuné cu familia sa, prin fondurile de binefacere ce le-a alocat Bisericii cu Lund, a sprijinit inclusiv eforturile deosebit de grele pentruroménii orddeni ~ enoriasi ai sfantului lacas din acea vreme ~ inclusiv pictarea Sfintei Biseric, candelabre si alte obiecte de cult necesare preotilor, urménd apoi in ianuarie 1848 pentru toate actele caritabile sé fie ales prim epitrop si curator al acestei biserici. Desigur 3 in calitatea sa de avocat s-a luptat cu fortele ostile roménilor in perioada deputitiei in parlamentul Budapestei pentru recunoasterea __aspiratillor nationale ale rom&nilor si acordarea posibilitatilor de numire de episopi romani in Transilvania, Actele de mecenat, de slujitor al intereselor nationale ale romnilor din Transilvania au fost relevate de multi cercetitori ai fenomenului Gojdu din Oradea - si sunt arhicunoscute de cétre toti romanli peridiocitatea etapizat8 a framantarilor istoriei care au trecut peste Natia Roman8, dar nu toti din cei care s-au incumetat s scrie despre Emanuil Gojdu, nu au ficut-o in spiritul cunoasteril adevarului istoric, Facdnd 0 similitudine intre conceptul biblic nde ce a reprezentat lisus Hristos pentru evrei si pentru crestinii din Romania ~ cu Emanuil Gojdu pentru romédnii din Transilvania si cei din Ungaria” ~ in multe cazuri pérerile par sé fie impartte; iar parte dintre cercetitori ca s8-ti atragi un drept netestamentar asupra lui Gojdu prin concepte sinuoase, improvizate, cazul romancei de etnie maghiard ~ Maria Berenyi in alocutiunea rostitS la 26 ‘octombrie 2002, cu ocazia ,Simpozionului Emanuil Gojdu - Budapesta’, la Hotelul Hadik - cu ocazia dezveliril plécii memorative Emanull Gojdu, pe zidul de la Capela Ortodoxa Romadné, la care au participat peste 42 de persoane, printre care s-au evidentiat ‘oameni de cultura, reprezentanti ai ambasadelor si ai clerului ortodox din Roménia, aceasta citénd un scriitor, un ziarist din Bucuresti fr a-1 nominaliza, printr-un material din Gazeta de Transilvania din 1861, a incercat si-i schimbe ridacinile etimologice ale nasterii acestuia din Oradea ~ Roménia, printr-un sistem de dialogatie @ acestuia cu gazetarul din Bucuresti, spundndu-i acelui gazetar din Bucuresti, printre altele, dndu-i un raspuns tn felul urmator: »Domnul meu! Eu m-am néscut in Ungaria, dezvoltarea si toaté fericirea mea (si cind zic fericire, nu inteleg starea prezenté, céci aceasta nu este fericire pentru mine) am de-a mulfumi nagiei ‘maghiare; din copilérie am fost protejat de maghiar, desi tofi stiu cd sunt romén ortodox; aceasta totus! nici un maghiar nu mi-a imputat; numai de la ei si intre ef mi-am céstigat 0 stare infloritoare; dard, pentru aceia nu s-a aflat unul care si-mi fi zis, sé nu fiu roman, - patria mi-o iubesc nemérginit, si pentru bundstarea ei sunt gata in tot momentul a-mi sacra viata, si pentru aceia eu nu cunosc cauza maghiard 10 alt cum, decét sinonimd cu libertatea comund, ins pe léngd aceasta am céruntit ca romén de omenie - modestia nu-mi iarté ca sii insir aci ce-am facut pentru intereseze (natiunei), cea insi 0 mérturisesc, cum ci toate mijloacele cu care-mi pot gjuta natiunea, le-am ciipétat numai de la maghian ‘Acuma-mi spune mie, Domnule! € doardé rusine a le mérturisi aceasta? Eu asa cred cd ar fi un ucru necuviincios, necaracter a fi nerecunosciitor si nu mérturisi adevérul. E lucru greu a te capacita pe Dumneata despre nobila inimé a natiunii ‘maghiare, Dumneata zici cé nu-si intelege misiunea un romén, care vorbeste bine despre maghiari; eu {insé care am incéruntit intre maghiari, tocmai din contré zic: ¢6 tot acela, care ataté pe roméni asupra maghiarului e inamicul roménului. Nu vorbesc despre Roménia, acolo sunt alte imprejurdri, ci despre roménii de sub coroana Ungariei, cici aceasta este toatd fericirea si o pot astepta de la buna contelegere cu maghiaril, numai maghiarii sunt acea natiune, care tratati cu binele - toate le impart cu alti, daré cu forta nu lasé a li se lua rnimica, - acela pe care soarta I-a destinat sé locuiascé intr-o cas cu maghiaril, nu foce alta, decat isi dé cu capul de perete, dacd se incearcd si stoarcd ceva cu forta de la dénsii; céind, de cumva le intinde ména cu amicitie cdstigd (céstigi) mai mutt decat a sperat [sublinia n.-Maria Berenyi] aceea a recunoscut acum Europa intreagé, cum ci toate rnasionalitaile din Austria, numai prin maghiari isi cdstigaré libertatea, de cumva nu erau ei, absolutismul se inrdddcina $i ineterna in Austria, Maghiarul considerd Iibertatea sa ca un soa lumina soarelui nu 0 invidiazé nimeni”. (Cartea Bicentenarului Emanuil Gojdu - a [Link]. Constantin Malinas, pag.153/154) Halal retoric’ a roménilor de etnie maghiar’, restul e de non coment... vi las pe durnneavpastra sa trageti concluzille de rigoare si s va exprimati optiunile asupra unui adevar denaturat de la esenta méduvei etimologice a stejarului romanesc Emanuil Gojdu. Desigur, c& denaturarile de la esenta adev3rului sunt multiple si nejustificate a celor care srau vandut sufletele prin foarte multe materiale, motivatie care m& determina s& nu mai prezint alte itate calomniatoare la adresa fratilor romani — facute de citre romini, dar nici nu voi evita s8 nu prezint adevarul in esenta golului - golut pentru stabilirea arealuluiistoric. MIRCEA VACLIBERTATEA $I UNITATEA NATIONALA SUNT DE NEZDRUCINAT Graul nu poate fi separat de neghin’ si de buruienile ce-i slabesc cresterea decét prin strpire cu plivitorul ~ aga cum pe vremuri buni nostri parinti o fSceau pentru a asigura traiul necesar, si miezul de pine copt, pe masa pruncilor ‘in fiecare sdptémand. Aceasté lucrare de plivit a buruienilor se fficea cdnd grdul era crescut numai la inditimea palmei, cénd pimAntul reavan in zorii priméverii mustea in darnicie, si~ ti creea imagine holdei coapte sub privirea ochilor atintiti asupra bobului de grdu care incorpora chipul lui Hristos, Dar pentru asigurarea linistii cresteri grdului, romanul se afla permanent in inima mosiei, din zori zilei ~ pind la asfintitul soarelui ~ cu exceptia zilelor de sirbatoare si 2 duminicilor, cénd la glasul clopotului intrerupea munca si se ducea la Biseric’ si se intdlneascd cu Dumnezeu, fie in rugaciunile sale prin care - i aducea multumire pentru roade ~ fie pentru spovedanie si ‘impartisanie, ‘Asa am crescut si noi prune lor, aldturi de ei, si mai cu seams imi amintesc glasul clopotului din turla bisericii care a fost tarnosita la valeatul Domnului 1521 — lea, care era inconfundabil si avea semnificatii deosebite: cand batea clopotul mare - era semn cé murise cineva in varsta, iar cand batea clopotul mic ~ era semn ci murise ceva copil; iar cAnd bitea clopotul intr - 0 dunga era semn de foc, de zavistie, de razmerita - de rézboi Clopotele Bisericii crestine, trezesc simsaminte de noblete si patriotism in sufletele noastre, de nevoie de a -ti ap8ra vatra si glia strabund inc din vremuri imemoriale - rémanand si ast&zi sub aceeasi autonie in mintea si inima Roménilor. Dar totusi paradigma istoriei ne transmite sub o form’ simbiotic3 0 durere lent ~ trecutd, dar nu uitata la consimfirea dreptei judecdti - in care romanul trebule sa fie permanent de veghe la fruntarii ct le mai are, pnd nu va dispune Parlamentul European dezmembrarea statelor nationale pentru REFACEREA VECHILOR IMPERII ~ idee nu neapérat nou, dar periculoasé in acelasi timp pentru statele membre,care intr ~ un viitor nu prea indepartat se va contura prin procedura de federalizare a acestora Pentru clarificarea unor aspecte dureroase de altfel care macina linistea si pacea sufletului, o si va prezint citeva aspecte de la cel de ~ al X ~ lea SIMPOZION de la GIULA din UNGARIA, prin care ni se comunicd: CONCEPTIA LUI KOSSUTH CU PRIVIRE 1 LA CONFEDERATIA DUNAREANA - lucrare semnat3 de Gheorghe Santau, roman din Ungeria. IDEI REVINDECATIVE DUPA 168 de ani - CE N-A REUSIT KOSSUTH IN ANUL 1848 VOR LEGIFERA ROMANII IN LEGISLATIVUL ACTUAL Actualii si vechii conationali cu limba zavistits de lemn kossuthian, cer astazi, aceleasi probleme care erau prevézute in programul lui Kossuth ~ pe care actualii guvernanti vor fi constringi s8 le acorde de dragul prieteniei si - a tradarii si -a conducerii firii~ a guvernarii majoritatii roménilor de catre minoritate: Citez din lucrare de la pag.100: ,,Nu autonomie teritoriala trebuie sa li se asigure minoritatilor” i-a scris lui Teleki ~ ci si formeze o structura de stat, in care fiecare individ, fiecare familie, fiecare comuna si fiecare jude} poate si decida in mod liber despre treburile propri. La pag.101, din aceeasi lucrare: Iranyi Daniel, emigrant maghiar in Franta: El a fost de parere c3 e necesar ca ungurii s& clarifice situatia cu romani, sarbii, croati... In privinta romanilor care consider cea mai mare nedreptate pentru ei unirea Transilvaniei cu Ungaria, ar fi oportun si practic a le permite ca parlamentul ardelenesc si declare dacd doresc si mentina uniunea, sau doresc s& objind guvernarea autonoma, ramanand sub coroana maghiard. Iranyi ar fi fost de acord ca numai la adunarile judetene, ci si la cele parlamentare si se permits deputatilor s& ia cuvantul in limba pe care o vor. In fine a fixat: Dac patria se poate salva pe un pret mai mic cu atat mai bine. Dar dacd cu concesii de felul acesta putem evita un r&zboi civil, ba mai mult putem asigura cooperarea nationalitatilor straine dupa parerea mea, in felul acesta trebuie s8 facem acest sacrificiu. Un lucru nu as admite Ungaria sa fie ciuntita La pag.102, a aceleasi lucrari, citez: ,,Este cert acum Kossuth a facut un nou pas mare pe drumul ce duce spre publicarea programului siu cu privire la federatia interna... In privinta Ardealului si acum sia exprimat convingerea ci romani transilvaneni pot s& g&seasc& garantii depline pentru ocrotirea intereselor lor nationale in autoguvernirile judetene si in dreptul de unire, prevazute in program.La pag.103, a aceleasi lucriri, citez:,,Kossuth ‘impartiseste ideile sale cu privire la problemele nationalitatilor... Croatia se poate separa de Ungaria iar Transilvania, si partea locuité de Sarbi a Regiunii de Sud si poatd deveni unitate administrativ’ autonoma. Si pentru ce a facut un as inapoi Kossuth ? Pentru c8 dup’ cum i-a scris lui Iranyi—acestea sunt posibilitatile alternative de asa natur’, pe care sunt de acord s& le asigure croatilor si ardelenilor dacd altfel nu ne putem fntelege, dar aceasta silire a5 considera-o ca 0 mare nenorocire national. In urma acestor concesii am slabi grozav de mult, dar in lips de alternativ8 mai bine s& ne eliberam slabindu-ne decat s8 rémanem ferma austriaci”. Inimile matragunii incep s& zvagneasc’ sub impulsul raului, care oricét de mic ar fi, trebuie extirpat din obérsie, aga cum Insusi Kossuth 0 propavaduia in lucrarea analizat’: ,,Jara nu se poate diviza, nici guverna dupa limbi, numai dacd ‘nu dorim s8 se taie in bucati”. Problema libert8tii si-a unitétii nationale sunt de nezdrucinat, asa cum insusi parintele Istoriei Nationale ~ magnificul Nicolae IORGA o afirma in lucrarea: HOTARE $1 SPATI| NATIONALE ~ CONFERINTE! LA VALENI DE MUNTE jn anul 1938, citez: ,,S8nt in adevar natiuni care invocd drepturi istorice, ele se pot ins discuta, sunt natiuni care nu mai au atta putere de viat’, dar nu vor si uite unde au fost odata si cer, prin urmare, s8 revind acolo, ceia ce acela care in puterea dreptului su de viata, de vechiu locuitor al paméntului, are tot dreptul s8 t&giduiasc’: eu am muncit aici si ai mei au muncit inainte de mine, de cand se Pomenneste, noi séntem aici, iar d-ta, in puterea Uunei cucerir, ai fost candva aici, dar nu ai pus tn locul muncit noatre munca d-tale; prin urmare, toate hartile, toate __hartoagele, toate pergamentele si toate pecetile ce sant la d-ta, nu pot si fie un sprijin pentru o pretentie, dar nu vor fi niciodat o bazd pentru o realitate si mai ales pentru o realitate pe care noi s-o recunoastem”. FELICIAN MURESAN LACRIMI iN OGLINDA Din orizontuti reci coboara chipul fait La impliniri de veac, spre zorii noit vieti, ind Ja fruntaii pase miei turbati ai mani Macii insngerati din roua diminetit Ospatul e sinistra gil croncfine gi corbii Acasf vezi cuptomul m coace painea zilei Hambaru-i tot mai gol de-l pipiie si orbii, Tar pruncii lang’t vatr anfnxinedt painea milei S-au serbezit cipitele la Silos sub cetate.. Cacia vandut pémdntul Primarul Arendas un stol de piisiti negre in ini se zbale Cénd vid Amfiul sterp-nu-s vite pe imag. La Borti-i o burtucti ce-astémpera insetafii Ce hlAdnie a foame pe Coaste la Ari i string la brau serparul de-attea generatii, foumea lor sinistr’ — n-ai loc sf te anini Cu jalbele-n protap firanii umbla-n lacrimi Pe la potracani befi si-si ceara dreptul sfant, Dar nu-i lai la poarti jendarii dupa datini Degeaba urla a foame cu gandul la pamant 12 Murit-au in r&zboaie cei intelepti din sat Ci vor primi trei brazde gi-o fi de-m ardtor $i-o fi o zestre sfc, 1a prunci de-o fide dat Suntem straci pierdnti — pierdutu-le popor! Surlini de cei ai casei s-au randuit pe glie Numostenese pe nimeni ~ ni-e plansul in zadar Cei dusi-s azi stapani —te pun pe nasalie... Ca desi plin cimitirul te pot arde pe jar S-au bajenit cei tineri prin tile straine Batrani-s mai pugini s-i satu aproape gol, Si de natalitate m&-ntrebi tu inim’ de caine nd nici urme de prunci nu-s la al tin ocol...? Vai Tie Doamne — popor prostit de veacuri Ce-ai indurat in vremni atdta amar gi siiicie ‘Mai pofi gi azi sd-nduri...mai dai si parastasuri ? Lacei ce te robese cu atata marlanie...! Tacut gi trist din vara, ajuns toamna tarziu, Si-mi rad barba umbland cu génduri prin ocol Cand sa privesc oglinda cu sufletul pustiu Un picurel de singe il scap pe chipul gol. MIRCEA VACCARTEA POPORULUI SAU DREPTURI $I DATORI Lamennais COMENTARI - ATITUDINI Prinos de curaté si neprihanit8 dragoste, cartea aceasta iti va da poate scumpe cetitor, cateva sfaturi bune, cateva invataturi folositoare. Vei vedea care sunt drepturile si datorile tale; te vei lumina asupra fir si-a meniri tale pe pimant, si vei intelege cit de mare nevoie ai de a-ti apdra drepturile cu tarie si de ati indeplini datoriile cu credinta. Caci, cu adevarat, ce inseamna omul fird datorii ? - Nimic alta decdt un fel de lighioan’ — un silbatic aruncat intr-o pidure, lipsit de legaturi sfinte, de relatii gingase de familie si de prietenie, un biet lipsit de credinta si de iubire, ascuns in sine insusi intocmai ca 0 salbaticiune in vieuina ei tréind acolo o viata singuraticd, mocnit8, {ntunecaté ~ alergand dup pradi cand ii e foame, si dormind dupa ce s-a ghiftuit... Dar fara drepturi, ce inseamna omul? - O unelta a acelor cu drepturi, vita lor de ogradi — calul lor, boul lor. Apoi numai la gandul acesta, nu simti care tot sufletul tau umplindu-se de scarbi si de rusine ? Cum ? tu fiinta cea mai aleas’ a lui Dumnezeu, fSptura lui cea mai nobilé zidité dupa chipul si asemanarea sa, regele fEpturilor mainilor B sale, in sAnul cSrora el a voit ca ochiul tu s8 nu vada intru aceea ce au ele mai inalt, in semenii t3i, decat fratii deopotriva cu tine prin firea lor, - tu sé fil Uunealta lor, vita lor !? Dar stii pentru ce este asa? - Pentru c& tu singur nu poti face nimic, Nu vei putea niciodati nici s3-ti pastrezi drepturile pe cari neincetat ti le lovesc siti-le incalc’, nici s8 ti le redobandesti de iznov, decat unindu-te cu fratil tai. $i nu poate fi nici o unire temeinic’ si trainic3, fr8 implinirea datorillor cu sfintenie, f&r3 dragoste frateasca a unuia pentru celdlalt-a tuturor pentru unul si a unuia pentru toti Numai unirea aceasta devotatd, frateasc’, face ca fiecare trind intru toti prin dragoste, s& aib puterea ‘uturor intru sprijinirea si apararea dreptului su. Cand vei pricepe bine aceasta, si cand te vei hotra cu tot dinadinsul a-ti regula astfel purtarea, o mare ndejde va strBluci ca Soarele peste lume; si aceasta se va implini neapSrat, daci vei mai pricepe cd intelegerea adevarului, c& hotdrarile cele bune si sfinte, pentru ca sé poata da roade, trebuiesc ‘nchegate intr-o lucrare spornic’, dinuitoare si far preget.Géndurile cele mai bune, simtirile cele mai curate si mai rodnice, sunt asemenea grauntelui ce nu mai tncolfeste daci aruncim intr-un ogor nepregatit cu ingrijire, si dacé nul cultivim in vremea cresterli. Fapte, fapte si iar8si fapte; Intr-altfel vesnic veti piroti, vesnic veti cloci si in ticélosii veti inota pand-n gat. Cine se culbareste intr-un ungher cu nepasare si fird nici o gril, in curand adoarme acolo, finde acela nu stie cum s8 lucreze si ce si lucreze, si fiindc8 nu are incredere in sine insusi nici in propriasi lucrare. El se indoieste, si cine se indoieste, este pierdut; cici indoiala sleieste puterea de via slabeste vointa si amorfeste toate puterile sufletesti. Stiu prea bine céte piedici vi se pun in cale; stiu prea bine cu cate greutiti aveti de luptat si cdte nevoi vi inconjoar& din toate partile;stiu prea bine c& acei cari v8 alung’ la tot felul de munci si de havalele -cu biciulintr-o mang iar fn cealalta tindnd capsitul funiei ce v-au aruncat in jurul grumajilor-vegheaz’ nedncetat toate miscirile voastre si nu vi ingiduie si vv IndepSrtati nici la dreapta nici la stanga, de brazda ce va silesc s-o trageti in folosul lor. ins cénd o funie siun biciu sunt de ajuns ca s8 v3 poati tine sub jug pe Un barbat, hotdrat lucru cS acela nu mai este barbat. Omul se indreaptd si se ridic& totdeauna cénd voieste; si cénd n-a murit intr-nsul a ceea ce face cu adevarat ca omul sé fie om, el poate totdeauna si faci fapti de om. Intrarmati-va cu credinta in Dumnezeu si in voi insi-v3; credeti si cugetati in vremea stmnatului la secerisul care se apropie ~ si veti strange recolta. in tara in care va datoreste si puterea si bogitia sa, puteti vorbi, puteti cere ca s& vv instmnati si voi ceva; Puteti cere partea voastra de tnrdurire in administrarea lucrului obstesc, care ‘inte de toate este lucrul vostru; Puteti cere ca usile incSperilor unde se chibzuieste asupra voastré, supra intereselor voastre, asupra vi i fie larg deschise acelora pe cari iti vei fi ales voi insiva spre a vi reprezenta si a vi apara drepturile; Puteti cere dar ca dreptul de vot si v8 ridice di josnica stare de iobagi politici ta demnitatea de cetdtenl Puteti cere ca, in societatea care nu tréieste decat prin voi, s8 nu mai fiti aceea ce sunt intr-nsa vitele de povar’; puteti cere ca si se indure, s& catadicseasc’ sfarsit de a v8 recunoaste drept oameri, si ca ni lege spurcata sé nu mai steargi de aici incolo caracterul sfint pe care degetul lui Dumnezeu la intiparit pe fruntea voastrd. Puteti cere aceasta, 0 puteti cere neancetat, 0 putefi cere mereu tot mai us; si de veti cere-o astfel, cine se va ‘impotrivi? Cine va va rispunde: -nu? Nu vor indrazni Voiti-o numai, si fata lumii se va schimba. Dar daca, dimpotriva, fiecare din voi va sta deoparte cu mainile 14 incrucisate, privind de acolo in ticere cum merg lucrurile si vaiténdu-se c3 merg ru, - atunei s& nu mai trageti nidejde c& vor merge mai bine, si, sub povara relelor de care suferiti si pe cari le veti lésa mostenire urmasilor vostri, - s8 nu mat invinovatiti pe nimeni altul decat pe voi insiva, nepasarea voastr’, lenea voastrd si egoismul vostru. ‘Traducere de Searlat Georgescu ‘Apanuta in BUCURESTI la MINERVA — Institut de Arte Grafice Si Editur’, B-dul Academiei, 3 ~ Edgar Quinet, 4Horea and the village Poiana Horea (Horea Glade) After 230 years from the hero's death. Octavian Goga, the poet of our suffering singing, described the inhabitants of the Apuseni Montains this way “Their strong people keep the only one tradition of heroism which time conldn’t defeat... They introduced the virtues of war on their conquered land, they are the nation...Motii are the fist of Ardeal”. The poet tells us he couldn’t forget "the two hearts in which the hurricane boiled: Hore and lancu”. Horea, his name being Vasile Nicula (in some documents Nicola), obtained even from childbond the name Ursu, which could give him more power and force according to ancient faith. ‘After growing up and starting to work in the forest while hatching the wood he began to sing so the neighbours called him Horea. Old men think that people who sing are wus and know the suffering andthppines of the people Horea was one of them, 6 From his time many people gave their children the name Horea. Horea was bom in 1730 in Aradu, on a hill over Albac. Horea had a rising from the simple man a a iobag, to the historical character entered forever in the consciouness of the Romanian [Link] are no sure proofs if he could at least to write but he had the knowledge of life, working with his hands and tools, and his four travels to Viena to the emperor. In the name of many villages of poor men. He went to ask the ‘emperor losif II to lighten the peasants’ situation, otherwise he'd urge them to [Link], delegation told the emperor about the Romanians’ discontentas. But their demands were not carried out. ‘The conflict began in 1782 at CAmpeni, and in antumn 1784 it turned into an uprising. Being followed (shadowed), Horea ran from home to Vandtori, CSlata on Banffz family’s [Link] here he went and worked at the woodchurch of Cizer-Salaj, where on a beam one can see the words “made by Ursu H (orea). Heand his carpenters built the wooden chuch ofe Bodia-Salaj. From the beginning and especially during the uprising of 1784-1795 Horea’s name extended over all Transilvania. In March 1784 the officials of Zlatna were writing that two of his brothers Petru and Dumae together with Simion Trif and Cérstea Nicula “ran in the maintains,” to Marisel” where soon came Horea, living in the house of Hetea Draghici. There he named local leaders Simion Paven and Petru Neag from Giurcuta. From Mérisel, Horea requested that the peasants on Somes, Almas and Crisul Repede to be ready to fight when he’ would Horea intended to cross the montains to climb down on Célata valleys and eliminate the noblemen. By some trustmen of his, he announced that at the market of the 25" of October in Huedin he’would come too, and asked the noble judge of Huedin area that’his men can walk in peace for shopping, selling or anything, otherwise the neighbour friendship would be over...” The scared noblemen armed and from Huedin they occupied the possible places where revolted people from the montains existed in Margau, Valeni, Ciuleni. Horea hearing about the number and the power of the weapons of the noblemen and knowing his people had only scytbes, forks and axes and there was snow mare than one metrehigh decided to postpone the crossing on the mountains till spring. But noblemen’s fear went on, and tried to calm some revolted peasants and also to offer awards for catching their leaders; for catching Horea alive they promised 2000 florins and for handing him dead 100 florins. In such circumstances, Horea and a few of his dose men, crossed the Afinet and Fulgetara mountains and in Scoruset forest which belonged to the group of homes Dealul Calului(called from 1830 Poiana Horea), the built a cabin under an old fir(tree). With the help of the forester Melzer and some traitors, on the 27° of December 1784 Horea and Closca were captured, tied in shackles and lead to Alba Iulia, where they were executed being” crushed with 16 the wheel” as the empire authorities had established. During a halt at Mérisel, according to tradition, Horea shouted to the traitors: “Bitter be your bread. We fight and suffer for you to have bread for your children, and you feed us with poison. But you'll pay for this because the curse of the people will be on your people for ever”. ‘At Alba lulia, on the “La furci” plateau, on February 28.1785, Horea and Clo;ca were tortured and killed with the torture wheel. Pieces of their body were carried and exposed in many villages in the Apuseni montains. Physically, Horea was carried from this land buthis soul is still here and the echo of his steps can be heard even today, and the people honour him by songs, poems and ballads. The proup of houses situated below Dealul Clului was named beginning with 1930 Poiana Horea, a name of honesty, unique in the country, unique in the world. ‘On the place where Horea was caunght a monument was built on which a cross was engraved on which it is written: “1784 December 27 the place of heroes’capture Horea and Closca” In 2011 the Association “Discover Romania” restored the monument and embellished him with the Romanian flag. Horea’s remembrance is present by his name given to some localities institutions and places where he travelled: lzvorul Horii, Parul Horii, Fantana Horei, Dealul Ho! The population still admires his efforts and sactifice for people's cause. Folk creation dedicated him poems, legends, songs such as: Crditorul Horea, As long as Horea was Emperor, Horea’s Ballad. In order to honour his memory, in the centre of Poiana Horea, a statue of the hero was placed in 2011. Till then the festival “Dor de Horea” takes place. STEIU NICOLAEIN MEMORIAM ~ GENERAL DE BRIGADA BRAGHINA M. DUMITRU Cu piosenie ne aducem azi aminte de Generalul de Brigada Dumitru Braghins — trecut in vesnicia cerurilor Hangs. cei ce aparé si pazese portile raiului ii Mie sale = Dumnezeu” trait ovat pamanteand cu multe greutati nu mai putin de 91 de ani. Facand 0 retro- spectiva asupra personalitstii acestui fom destoinic care si-a servit cu abnegatie, devotament si mult mandrie de roman Tara, aflim cd s-a nascut la 22 septembrie 1922 in comuna Scipiu, din Mehedinti, din. parinti Mihail si Zoe, urmand ccursurile scolii primare in satul Burila Mare, iar apoi in 1930 devine elev al Liceului Militar din Craiova, pe care a absolvit cu examen de bacalaureat. in anul 1933, pentru desdvérsirea pregatiri militare si pentru viatS se prezintd la examen la Scoala Militar de Ofiteri de Infanterie de la Sibiu, unde este declarat reusit, iar in anul 1935 la finalizarea cursurilor este fnaintat la gradul «de sublocotenent ~ fiind repartizat la Regimentul 17 Infanterie din Lugoj unde mai urmeaz’ ined o perioads de pregatire de 3 ani la Scoala Special”- implinindu-si studille necesare pentru cariera militar - studii echivalente cu ‘Academia Militar’. Din putinele finsemnari ramase dupa Generaul de Brigada Braghina M. Dumitru deslusim faptul cd: nln 1939 Incep concentrarile finde’ batea vantul spre razboi, iarla 14 Octombrie 1939, ajunge cu Regimentul 17 Inanterie la Tinea, din Bihor, pe zona de concentrare, fiind numit ofiter cu aprovizionarea uni care incartiruia 6000 de soldati si 2000 de cai. Comanda Regimentului a fost instalatd tn Scoala Generali cu clasele LIV din Tinca. Cu 0 constinciozitate nemaiintalnita a participat aici in zona Bihorului Ia foarte multe actiuni ce-au ravisit sufletele romnilor in perioada anilor 1939-1945, asa cum _insusi itera domnul Teodor Nes ~ directorul Liceului Emanoil v Gojdu din acea perioad’: cum se rasfrange sarbatoareapacii__si-a mantuirii Craciunului in sufletul a dou’ popoare. Ungurii vor stricarea pacii, zamislit& la Trianon, care pentru noi este tot atat de sfént8 ca pacea Bible, iar roménii cer cinstirea acestei paci care a fécut si aducd invoire intre oameni. Legea de la Trianon va trai cat Vicleimul tudeii. (1939) Derularea_evenimentelor istorice cu _actiunile diplomatice si militare din 1940 cu nemultumirile Ungariei = inurma Dictatului de la Viena ci nu a putut obfine intregul Ardeal au continuat cu amplificarea _ tensiunilor manifestate de aceasta in ultimul timp, amintesc in acest. sens —discursul Regentului Horthy Miklos tinut la 15 Septembrie 1940, in Cluj in carei indemna pe maghiari s8 continue lupta pentru cauza_maghiar’. in a doua jumatate a anului 1941, firile beligerante erau grupate jn zona de risirit a bazinului mediteranian si de-a_lungul frontierei de apus a Uniunil Sovietice, exceptand bineinteles Marea Britanie. Putem afirma ci sfarsitul anului a adus 0 entindere —_neasteptati. a razbolului in urma —crula conflagratia a luat aspectul unui veritabil réeboi mondial. Reiese din cteva insemnari 4 tandrul ofiter Braghind Dumitru a fost numit Comandant de Companie de puscasi la acelasi regiment in care a fost inregimentat si luptat si tat8l su in ani 1916-1918, sub comanda aceloragi ofiteri pe care ia avut tatdl su. fntr-adevar prin intrarea in rzboi a Japoniei si a Statelor Unite, marea incdierare istoric& 2 extins asupra Intregului glob si toate cele cinci continente erau —angajate in suprema sfortare a deciziei. in anul 1942, nia fost adusé decizia asteptat’ pe frontul oriental, dar prin succesele strategice objinute fortele axei_ au creat cele mai favorabile conditii in vederea operatiunilor ce-au_—_fost desfasurate in primavara si vara ~anului 1943, in sectorul de Sud al frontului, in timp cen sectoarele de centru si de Nord, trupele axel au pastrat 0 atitudine defensiva. in anul 1942, Locotenentul Braghin’ Dumitru pleacS pe front in ‘August pentru a fi pe linia inti pe aliniamentul Rostov - Novocerkask, ca apoi in toamn’ s8 fie numit comandant de detasament care era compus din trei nati: roméni, nemti si rusi- vlasovisti la—_confluentele Donefului cu Donul unde s-au dat lupte grele. Rezultatele ute de ofensiva din sectorul de Sud, au fost foarte valoroase dac8 usm — in considerare c3 cele mai importante obiective economice din Uniunea Sovieticd se gaseau in acea regiune. Desigur ci imensele inuturi producatoare de cereale, minele de cBrbune din bazinul Donetului si intinsele zone petroliere din Caucaz, au constituit tot atatea obiective pentru trupele germane si alate. Trupele germane si aliate [Link] sovietice din istmul Perekop si p&trund vertiginos in peninsula Crimea. in scurt timp capitala peninsulei orasul Simferopol ajunge in stipanirea atacatorilor in dou’ erupuri, unul retrgdndu-se spre Sevastopol, iar cel8lalt cdutand 0 iesire din bres in directia peninsulei Kerci. Atacul a fost continuat spre Sud si dupa tranversarea muntilor —Jaila, litoralul de Sud este ocupat in intregime iar oragele: Feodosia, lalta si Kerci au fost cucerite in ordine si Sevastopolul incercui in acest timp armata generalului von Kleist a facut progrese mari fn bazinul Donetului iar coloana care opera dealungul Marii de Azor a reusit si cucereasc’d orasul Rostov spre sfarsitul luni. Trupele de honvezi au primit misiunea de-a face siguranta Donetului sin aceasta calitate au respins céteva_actiuni inamice de tranversare. in sectorul de Nord trupele germane intr3 in localitatea Tivin situati la 180 de km Est de Leningrad. La sférsitul lunii lunie ‘ntreaga —activitate este concentraté in sectorul central, unde trupele —_generalului Guderian sub a cSrui comand’ se aflau si REGIMENTUL 17 Infanterie romanesc cu 6 companii, dou’ dintre ele fiind conduse de inimosul locotenent roman Braghing M. Dumitru care au destnguit un atac masiv asupra Moscovei. in Africa de Nord au reizbucnit ostilitiile, iar initiativa a fost de partea englezilor care au gisit in rezistenta trupelor germane si italiene 0 neasteptat’ replica destul de viguroasé. Tot in cursul lunii lunie trupele germane si romane asediaz’_puternica fortireat’ a Sevastopolului. Cu toate obstacolele naturale construite si cu tot terenul abrupt si stancos atacatori patrund in complexul nenumaratelor cazemate care alcdtuiau centura fortificaiilor din jurul oragului. Inamicul se 18 apis cu indarjire extraordinar’, dar _atacatoi reusesc s8 cucereasc’ rand pe rand cele mai importante lucr3ri de fortificatie. Comandantul sovietic debarc’ trupe in cateva puncte de pe coastele peninsulei Crimea, actiuni respinse cu pierderi grele pentru inamic. La Est de Kursk trupele germane maghiare resping mai multe atacuri locale sovietice, iar 0 parte a trupelor germane au bombardat obiective militare din Moscova. Desigur c&_actiunile acestui rzboi devastator au fost cu mult mai ample dar nu mi-am planificat si prezint intreaga paleté 2 evenimentelor decat 0 parte secventialé pentru c& restul acjiunilor sunt destul de cunoscute de cdtre istoric. Dup’ fntoarcerea in Tard, Ministerul Apiririi Nationale fi acorda Brevetul prin inaltul decret nr.2244 a Majestitii Sale Regele care a binevoit a conferi Ordinul Steaua Roméniei cu Spade in gradul de cavaler cu panglicd de - Virtute — Miltars— Locotenentului Braghing M Dumitru din Regimentul 17 Infanterie, pentru devotamentul si priceperea ardtat8 in rézbolul contra Rusiei—_Sovietice. Semneaz’ ss. General Pantazi, brevet tnregistrat cu 1.6863, 1943, August, ziua 11. Din putinele insemnéiri ce-au rimas dupa Generalul de Brigad8, Braghind M. Dumitru, redau spre amintire din: veteran. infanterist de prim’ linie” - VICLENIA RUSEASCA DAR SLO TRAGERE PRECISA CU ARUNCATORUL DE 60 mm FARA APARATE DE OCHIRE; Era in luna lulie a anului 1941, cand ma afiam la comanda Companiei 6 puscasi in cadrul Regimentului 17 Infanteriepe frontul care ataca in directia Odesei in apropierea unei localitati a cei denumire nu mi-o amintese si se ducea 0 lupt8 pe viat’ si pe moarte, Inamicul reuseste s& ia prizonier intreaga grupa de puscasi din sténga Companiei comandat& de Sergentul Ionescu. Mihai din Bacdu, Mi aflam lng’ o mitralier3 comandata de Sergentul Stoiatescu Alexandru instruit de mine inc& din timp de pace. Fofilat dup un sir de crucite de grdu secerat manual, inamicul perfid si inuman care inainta spre noi, pune in fata unitatii atacatoare grupa lui lonescu asezati in linie si-| oblig’ e comandantul ei, s8 strige c&tre subunitatea mea: —_,Domnule Locotenent nu trageti c& Rusit se predau’..! intre timp cu 3 servant ai unei alte mitraliere din sténga mea am fost prinsi intr-un snop de foc de mitralieré si ucisi, iar mormanul de tuburi goale si teava inrosit8 a mitraliereinoastre dovedea darzenia cu care luptaser’ ai mei, Am parasit locul si m-am retras int-un lan de floarea soarelui de unde privind printre tulpinile de floare subunitatea care inainta spre noi avand in fat8 cei 8 prizonieri ai mei care aveau bratele ridicate, iar in urma lor cirea 60 de inamict care la adapostul celor din fat’ urmau s8 ne atace si s8 ne distrug’, La un moment dat, unul dintre prizonierii mei luat de bolsevici care era ridicat si tras sus peste iniltimea celorlalti este strpuns din spate cu baioneta de cdtre bolsevie. Astfel inamicul a comis 0 greseald care mi-a dat ocazia si iau alt hotirére la o distang8 de 30-40 de metri de linia inamicd. Am ordonat Sergentului ‘Stinciulescu ~ mitraliorul, s8 fac’ o secerare iar Plutonierului Guran Dumitru s&8 deschid& foc cu Aruncétorul de 60mm in spatele inamicului, desi nu mai existau aparate de ochire la Aruncétor, iar inclinatia tevii a fost reglaté cu mana prin aprecierea unghiului de tragere ~ distrugénd grimada de inamici care forma grosul actiuni inamice. in iuresul de: ,Ura..” am atacat la baioneté lsand in urma noastri mormane de cadavre , distrugand toatl pofta de lupté a ddusmanului. CSnd ma géndese azila grozivia luptei aceleia am impresia & nu sunt eu subiectul acelei atét de reusite actiuni, (semneazs General de brigad in retragere Braghin& Dumitru), Din insemnarile jumalistice reiese cd in anul 1944 s- a retras cu unitatea in Banat iar din data de 6 Septembrie a intrat In componenta altel unitati care a luptat impotriva Austro-Ungariei, ajungand in luna Decembrie cu luptele in cartierele Budapestel, fiind apoi mutat la Regimentul 33 Infanterie din Tulcea, unde a fost ‘naintat in functi de comandand de Companie si Batalion, unitate condus8 in luptele purtate pentru eliberarea Cehoslovaciet pand la 9 Mai 1945. Desigur. c& amintirle cu imaginile trite intr-un rézboi devin rele, dureroase si creeaz§ neliniste in sufletul celui care a jurat pe drapelul de lupt’ sé-si apere Tara chiar cu pretul vieti, motivatie pentru care Domnul General Braghind n-a vrut si continue aceste ,Povestiri de rizboi” oricét au fost de insistenti_membrii familie si inclusiv copilul dansului Dinicu Dintr-o autoblografie lssat’ de bral General al Armatei Roméne ~ Braghing Dumitru am mai spicuit céteva elemente care mi sau parut definitorii in completarea activititilor de catre acesta: ,M-am Intors din rSeboi dup un mars de 3 ani si 3 luni pe cimpia din Chesea la 31 August 1945, Reintors in Tara am fost numit Comandant al Spitalulu Militar din Oradea, apot in 1946, cu gradul de Maior am fost numit profesor titular si director de studi la Scoala de Ofiteri din Sibiu pind prin anii 1948-1950, Apoi am fost mutat in interesul serviciului la Regimentul 47 din Moinesti — Baciu, iar de acolo am participat la Falticeni la cursurile pentru gradul de Maior, iar intre anii 1946-1950, am urmat ca student cursurile 9 Faculté de Drept din Cluj de unde in anul 1952, am fost numit procuror militar la Tribunalul Militar din tasi, unde am refuzat functia ce mi-a fost oferité si-am fost scos din cadrele active ale armatei_ in rezeva. Am fost persecutat de regimul comunist pentru ci nu am primit functia de procuror la lasi si nici carnetul de partid, pe care kam refuzat. Deci in concluzie viata unui militar este foarte complex’ prin toate canoanele care trebuie s8 treaci ~ mai mult botezul focului celor care ‘au patticipat in rSzboaie sia chinurilor furcilor caudine, care nu sunt cunoscute de citre marea populatie civila, care mai recent are tot felul de pireri despre cei care poarti haina militars firs a cunoaste restrictile la care sunt supusi, riscul vietii sial_plerderii celor dragi din familie, Pentru barbatia de care a dat dovada, devotamentul fata de patrie, a mmisiunilor ce i-au fost incredintate sub glasul sfint al jurémantului rugim pe bunul Oumnezeu si-i aseze laurii recunostintei vesnice pe fruntea de mare ostas roman care sia lubit Tara si familia, trecénd la varsta de 91 de ani de la viata pamanteand in alte forme ale existentei sufletului uman spre alte entitati~ si va ramane vesnic 0 amintire vie In constinta noastr’ a tuturor celor care Iau cunoscut. Dumnezeu s&-1 odihneasc in pace = somn lin suflet drag al Neamului Roménesc. MIRCEA VACROMANII DINTRE NISTRU $I NIPRU Rascolind scoartele istoriei roménilor dintre Nistru si Nipru, datoritS imprejursrilor politice ce au avut loc de-a lungul anilor, noi, romani din Romania, nu am avut ,posibilitatea” de a ne ‘ocupa mai mult de situatia acestor —,moldoveni” care locuiesc in acest teritoria dintre Nistru. si Nipru, pand la Bug si chiar in Caucazia, Crimeea, Ucraina etc. intr-o conferints tinut8 la ‘Ateneul din Bucure: anul 1923, dr. Petre Girboviceanu evalua populatia romaneasc& din fosta Rusie, la aproximativ 800.000, iar dr, Stefan Ciobanu, profesor si membru al ‘Academiei Romane, — intr-un articol publicat in revista ,Scoala Basarabiei’, aprecia_acelasi numar de 800.000 de romani care triiau in aceste regiuni Altii, precum O. Nour, 3 c& ar fi fost peste un de romani, cifr confirmata si de domnul colonel, cercetitor —istoric, Mircea Dogaru, in lucrarea sa ~ ,Batalia pentru Roménia”, aparuté la editura ,PHOBOS” din Bucuresti, {in anul 2005, Deasemeni, in almanahul »IRIS", aparut in anul 1992, la pagina 34 se aratl c& , in fostul guvernimant al Podoliei ar exista 168.000 de romani, in fostul —guvern4mant_ al Chersonului 361.000, tn fostele guvernaminte — taurida gi Ecaterinoslav peste 100.000, iar dincolo de Nipru, in Caucazia si Siberia, alte céteva zeci de Dupa statistica sovietica din 17 decembrie 1926, in Republica Moldovei, populatia total era de 537.000, in cele 208 sate existand doar 176 000 de romani. Se mai arati ci un grup semnat de romani din Crimea se numesc cazacli” (adi cazac iar in alte grupuri se aseamand cu ,mocanii” nostri din Ardeal. Trebuie si preciz’m faptul ci ciobanil ardeleni s-au dus cu olle lor pana in Caucaz, ei pstrandu- si intotdeauna obiceiutile lor, credinta si graiul strimogesc. Se cunoaste ci, din cele mai vechi timpuri, oierii romani din Transilvania cutrierau cu turmele lor cémpille bogate ale principatelor romane, ba chiar treceau si peste granitele lor’. (a se vedea pagina 63 din ft roménesti din Transilvania in secolele XIILXX”, editia a Ia, revazuta si adaugits, Editura ——Stiintifics gi Enciclopedia, Bucuresti, 1977). Mai precizim c& in disporitia din Tratatul de pace turco-polon din 1577, se ingéduia pastorilor romani ,s8 treacd Nistrul cu turmele lor pentru pigunat” (lorga-Hurmzaki, XI, nr. 26, pagina 599) ‘ntotdeauna, romani dintre Nistru si Nipru si spuneau si Ji spun si acum, c& ei sunt »moldoveni”, casele $i bisericile din satele lor avand acelasi stil 20 ca cele din Moldova. Aces pcazaci” aveau cantece in casi, pomenind de _,frumoasa moldoveanc3. Ei sunt buni gospodari, harnici si ,legati” de pamanturile lor. Se impune 0 intrebare: cénd s-au stabilit acesti romai ‘in numar destul de mare, intre Nistru, Nipru si Bug? Exist mai multe variante: + Dupa intemeierea statelor roménesti, sau mai inainte? Printr-o expansiune in masi? «Prin emigrare in masa? *Printr-o —_colonizare, datorits nor —_imprejuréri sociale, politice si economice? Din studiul efectuat de citre noi, rezulta ci. parerile sunt impartite, ins& cei mai multi spun c3 romanii de peste Nistru s-au stabilt in calitate de coloni, pe mogile boierilor moldoveni, care detineau aici terenuri Credem ins c8 nu poate fi vorba doar de colonizéri, pentru ci, »toponomia romaneasci” a numelor, a oraselor, targurilor, satelor sau vailor, arata c3 ar fi vorba de o ,stabilire straveche, de pe timpurile cind aceste sinuturi nu erau ocupate de alte opulati” (2 se vedea Almanah alRIS*, 1992, pagina 35). Bineinteles ci au fost si romani colonizat}, sau emigranti, asa cum am arStat anterior, dar aceste colonizari_ si emigréri au avut loc mult mai trziuDeasemenea, _precizim faptul ci, de-a lungul malului stang al Nistrului exist multe localitati (sate) cu denumiri roménesti si 0 populatie in majoritate roméneasc3. De exemplu, in zona Galitia, care astizi apartine Poloniei, gisim atat sate si vai cu denumiri romanesti, cum ar fi: Holda, in, Petrica, S8patur’, Cerbul, Maerisor etc,, cat si nume de persoane: Basarab Vasile, Botan loan, Badarau losif, Buhai Banfi, Galusc8 Mihai, Stoica loan etc. Mase compacte de romani exist’ $i zona localitatii Movildu, in Jos, intre Dobosari si Tiraspol, sau pe malul stang al Bugului, pana la Nicolaev. Ne intrebim, oare sau stabilit romani pe aceste meleaguri? Cronicarul_ bizantin Nicolas Chomatos ne informeaz’ c& in anul 1184 ,niste viahi (romani, n.a.), care locuiau lings hotarele tinutului Halici din Galitia se mai numeau si BALOHOVENI si se giseau intre principatele Halici , Volynia si Kiew, pand la Bugul de Sus. (a se vedea Almanah IRIS", 1992, pagina 36). Aceste date au fost prezentate de asemenea de etre Theodor Burada intr-un studiu aprut in anul 1897 in Buletinul societ’tii_ geografice romane”, in care se preciza c& ,acesti bolohoveni_—aveau cBpitanii lor proprii, _numiti kmezi", la fel ca si romanii din Ardeal si Ungaria, Se stie c& in limba slavon’ litera ,8” se citeste ,V" , deci, acesti ,Balohovnei” (sau Valahoveni) erau romani. Din documente rezulté c& oriselul numit BLOHOV din Galitia, mai era numit = si VILLA WALACHORUM. Despre acesti balohoveni s-a facut mentiunea inc& din anul 1231, cénd regele Andrei al I-lea s-a luptat cu principele Volynian Daniil pentru localitatea Hali in aceeasi_—_lucrare amintita, Theodor Burada ardta 3 ,este lesne de inteles cum aceasti mas’ de romani, indestul de numeroasé pentru a putea purta rézboaie pe propria ei seam, a putut s& se léteascé cdtre nord si rasdrit, pan’ adane in partile sesului”. Autorul se referea la regiunea unde astizi se afld Ucraina, pentru ci aceste locuri nu erau locuite sau st§panite de alte popoare. in ‘acea perioad’ nu exista ca stat Ucraina. Cea ce noi astazi numim Ucraina era 0 pustietate numit8 LOCO DESERTA, era o step nelo Se stie ci in aceast’ epocd au avut loc navilirile popoarelor migratoare (n8valirile barbarilor), ale pecenegilor, ale plovitilor si tatarilor. inte t8tarii din Crimeea si aceasta. pustietate existau —cazacii, care isi fntemeiaser’ un stat al lor, la ,cataractele” Niprului, Ucraina (in limba polonezs U kaina, adicd margine, la margine”) Deci Ucraina nu insemna o tar’, un stat, ci desemna o limit, 0 margine, un hotar. ( ase vedea si Mircea Dogaru - Batali pentru Romania, pagina 64). Cine erau acei cazaci? Cazac, in limba t8tar’, insemna »pribeag". Ei erau la origine {SSrani fugiti de pe mosii, care din cauza greutatilor si a asupriii au plecat s& triascd pe aceste meleaguri pusti, in libertate. Din punct de vedere etic, acesti refugiati in bazinele inferioare ale Volgai si Donului, majoritari erau rusi, tatari si alte nationaliti. in teritoriul de ta Vrsarea Nistrului si Niprului rau ,valhii” (romani). Asa cum afirma si Mircea Dogaru in lucrarea sa ,GODEFRIDUS DIN a VITERBIUM vorbea despre viahi si despre ducele VLAHERNOS (fiul de viahi), acre, ,rezistaind cu armele hunilor si infrant, a fost silit s8 fugd cu credinciosii sai de fa nordul Mérii Negre, din Scitia in Bizant, in zilele impardtesei PULCHERIA, in anii 450-457". AceastS imparéteas’. ar fi construit pentru acesti viahi 0 biseric’ si un cartier, care si astizi parts numele lor, adici \VLAHERNEI (BLACHERNAE). Deci, bastinasii peste care se vor aseza_viitorii »ribegi”, adic cazaci, intre bazinele inferioare ale Nistrului si Niprului, erau viahi, adicd romai Precizim 08, pana cétre sférsitul secului XVI, acest tinut numit Ucraina, de citre cazaci, ‘asa_cum am mai precizat, era pustiu, nestapanit de nimeni; au fost doar perioade cind erau incursiuni ale n&valirilor t5tarilor. Doar ROMANII dintre Nistru, Nipru si Bug, acei »boholoveni” erau mai demult stabiliti aici. S-au mentinut cu greu, dar au rimas pe pazitii. S- au infruntat cu névalirile barbarilor asiatici, fiind un adevirat scut de aparare al Europei, pan3 in __timpul domnitorilor Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare, care a transformat aceasta ,frontiera” de la Nistru intr-o zond puternic fortificats, ridicdnd —cetiitile Hotinului, Soroca si Tighina, intarind totodata fortificatile Zidite de genovezi la Cetatea Alba. 0 descriere interesantd al Ucrainei secolului al XVHea a facut-o un seriitor polonez, care © prezenta ca find ,0 vast fntindere necultivat3 in care ierburile cresc foarte inalte. Cand vantul sufla cu puere, stepa pare o mare infuriatd, strabatutd de valuriverzi, Nu lnesti_ un ors, un sat, untarg, 0 colib&, 0 fapturs omeneascé.... O célétorie prin acest pustiu este 0 adevirat’ AVENUE oa” Abia la sférsitul secolului al XVHlea s-a produs colonizarea acestui pustiu, UCRAINA. Niste nobili polonezi din ducatul LITUANIA. sau gandit 8 colonizeze 0 parte din acest Sinut pustiu, pentru exploatari agricole. Au obtinut aprobarea din partea regelui Poloniei s8 ia concesiuni din acest teritoriu, fd limite de suprafats, oferind totodat8 amatorilor (doritorilor) avantaje mari pentru agi Tntemeia 0 gospodarie. Au fost atrasi indivizi fara c&patai", ‘oameni care traiau in mizerie, in mare s&récie si chiar talhari si criminali Contele polonez ZAMISKI promitea c& ,indivizii care au ucis pe tatal, mama, fratele sau chiar pe stpanul lor, vor gsi la mine un azil si 0 protectie Impotriva vindictei legilor. Nu numai atat. Pe termen de treizeci de ani, viitorii coloni se vor bucura de toate libertatile: vor fi scutiti de impozite, de serviciul militar si de orice fel de datorii fat de oricine. Nimeni nu-i va putea urmati si pedepsi pentru faptele in trecut.” (pagina 37 din almanah IRIS, 1992) iat deci c3 Ucraina cea pustie a devenit un tram al fSg8duintei Precizim c8, majoritatea concesiunilor acordate si puse in exploatare, datorate afluxului de opulatie din Polonia si Lituania, au fost obtinute in tinutul dintre Bug si Nipru, deoarece spre vest, existau deja targuri, sate si exploatiri agricole roménesti. Amintim inci o data c& taranii pribegi (cazaci), fugari de pe mosii sau colonizatj, la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVilea aveau ca optiuni urmatoarele: daci erau rusi, se stabileau in sténga Niprului; dac8 erau romani, lituanieni sau polonezi, se stabileau in dreapta Niprului, printre ,romanii vechi”. Deci aici au decis si vin’ si pribegii (fugari) din Polonia si Lituania, asa cum am mai precizat. Deci, _uerainienii (marginenii) dintre Nipru si Nistru, adied transnistrienii, sunt {in majoritate romani si, intr-o mai mic m&sur8, lituanieni si poloni ,rusificati in ultimele trei secole.....” (Mircea Dogaru, op. Cit. pagina 136), Considerim c& am reusit S8 prezentim in citeva pagini situatia existentei_romanilor dintre Nistru si Nipru, acei amargineni” , care, in timp, datorit’ imprejurarilor politice, au devenit ,cazaci polcovnici”, adic’ ucrainieni rusificati. Istoria trebuie ins’ cunoscut8, iar noi, romanii, s8 fim mandri c& aver © asemenea istorie de mii de ani, c& noi romani nu am venit nde niciunde” si aici am fost, suntem si vom fi intotdeauna, chiar dac& exist si natiuni cArora nu le place etnogeneza neamului roménese. Colonel (r) POBIRCI ION CENTRUL ZONAL DE VANZARI ACUMULATORI ROMBAT in ZONA DE VEST A TARII Callea S roe To eer Sree ee ul peste Pere je ac Ec eee ey eran et erat nite Eu ier ec ne Cae eT ae 2VIATA MERGE MAI DEPARTE... Viata merge mai departe. Dacé alegi s’ mergi mai departe si lao sansa in necunoscut. Sau si ramanain urmé, blocat in trecut Ma gandesc la ce ar fi putut fi. Singurul moment in care ar trebui si te mai uiti inapoi, Sa vedem cat de departe ai ajuns. Cu cat iti dai seama c& N-o s8 m8 duc inapo! la modul in care a fost, Cat de repede poti merge mai departe. Unele povesti nu au clar inceputul, mijlocul si sfarsitul. Viata e despre a nu sti, avea sa se schimbe, Luind momentul in care-ifac ceea ce este mai bun din ea, Fara s& stie ce se va intmpla in continuare. Delicios ambiguitate. Poate nu-ti ajunge Unde te-ai gdndit 8 ai fi, Dar vei sfarsi bine Unde esti menit s8 fie. Nu I8sa mici lucruri stupide- pauz’ fericirea ta Ti-a fost data Viata asta Pentru c& esti suficient de puternic pentru ao tra Viata nu se masoar8 prin suflare Dar. in momentele care ne taie risuflarea. Incepand de astizi... ‘Am nevoie si uiti ce s-a dus Apreciez ceea ce mai ramane $i Astept cu nerdbdare ceea ce urmeazd. S8 aveti o zi minunatd lumel! 2B LIFE GOES ON... Whether you choose to move on and Take a chance in the unknown Or stay behind, locked in the past Thinking of what could’ve been The only time you should ever look back, Isto see how far you've come. The sooner you realize that I's never gonna go back to the way it was, The sooner you can move on, Some stories don’t have a clear beginning, middle and end. Life is about not knowing, having to change, Taking the moment and making the best of it, Without knowing what's going to happen next Delicious ambiguity. You may not end up Where you thought you'd be, But you'll end up right Where you're meant to be. Don't let little stupid things break your happiness. You were given THIS LIFE Because you're strong enough to live it. Life is not measured by the breath we take But... By the moments that take our breath away. Starting today. I NEED TO FORGET WHATS GONE. APPRECIATE WHAT STILL REMAINS And. LOOK FORWARD TO WHATS COMING NEXT. JAI SHRI KRISHNA HAVE A GREAT DAY WORLD !! PR. MEHAR CHAND MUDGIL - INDIANu nu nu permite-mi si te corectez aceasta nue iubirea nici trandafirul si nici nemurirea nu-si mai urmeazé firul intrerupt al vietii pe crestetul roz al diminetii nue nici iarba imberb& t de asteptata atat de superba cAnd izvoraste precum un izvor nue nici definitia cuvantului dor nue iubirea vraja asta pulsnd’ prin artere pling de mug cao gura flamai care cere o inghititurd de apa vie aceasta nue iubirea as fi recunoscut-o dintr-o mie e doar o tacere url8toare prin inimd prin degetele de la picioare e 2gomotul ingerilor cdnd tac falfaitul aripilor care se desfac nu s8 zboare nu si se-nalte cis& coboare prin seva copacilor amortiti c&tre radcini inghetate spre centrul p&méntului acolo unde nu se construieste nici ocetate nu mai bate. CORINA STIRB COOPER S.U. Ame 24DEBUT LITERAR (Cu mare drag ne f'imtnpottia dea acepta Mele tinerlr car savurezs placeree rationauli in diseminareatirémuli tear ~de-a deveni urmasi ai nostri in ménuires condeivi, penta concede ci miza conditilor Intlectualul modern, s8 nu fe abservaté ca 0 aruncStue’ in vSloarea seclarismulu, pentru c8 ,noulsaeculum,,- ia prim plenul une gic tratonae, in care fina crestiné in omul modern devine remanents, Nu este foarte bine defini Ideee sl inteeas® asupra actual secular, sau ‘mentine dup tipamitele planfcate pentru a4 duce la potentiaizare laturicrestine@omului european, care la un moment dt se dedubleaz8 si acord probtates cioci sia creel accentelordramatie pin care de altel s2 decansatcrizaspirtului european modern, Sunt de evtat asemenea motivaiinepicute ~ att pentru debutant ct sipentru cel care face oferta insti une! sincere bucur pentru sufletl creator. RUGACIUNE Dearne, Doamne, ce ne spu Vol cutremura pimantul De sfrsitul veacull ? Céci Miaiinedleat Cuvéntul Fie om, migel sau sfant, Si Mii rstigit Fu fant Nimeni scap8 de mormént. ind -am trimis pe pant "Eu v-am spus dintots toate, Euvaiertoricéte-orfi Dar nuvi lsat de picate! Dack-n Legea Mea etifi! De-atict Scripture, ‘Aticunoaste semnele! Semne-n lund semen-nstee, Age mari sivremurigrele. VA doboara char sivantul, Vs cutremura pant acre Credeti ci sunt impinit Piss departen tet Pentru ce M-atirastignit .. ? Sima intreb nedumerit Cand trimitasupra voast Tusuflet drag de ce-aivenit ? Cant de pase maiastr3 Acum fa ceasul ce sortit Vol uta de ce-ativenit Aemifio nous rastignire Sk veri ce avetideimpint Spre drumultiulaimplinire Tu cauyiastéaifaima si mérirea {in sufletl sihastru, pierdut8-ifericrea Ades teimbeti in propriul amor lubireaieste mama sitatl tie dor Cuchi in lumina, cu gandul printre nori, [Link] iubit,cici Mi-atifost arta, Asta simifiersplata..? Ajiuitat menirea voastra Dor de cerurioarealbastrs Dor de rugs tani De orfani, ita de deni, Cumintea-niarb8, cu trupul printre flor. Te-nalti mai sus decdt un Zeu acti nmai orbeste Tecerti ades robit de Dumnezeu Asti cine viubeste lar of-ul tau din inim& spontan Culimpirtsiiiubirea Te face sluga li satan .. Cine wa dat 28mislrea Dar veni-va vremea far Sti trimite foc si para Termbetiin seva de parfumurfine $i-n dulci siruturi de feline Tuvreicas8 deslegi al vieti labirint irons alas Si nut asi mort s& doarma in morméant Judecatacreapa-ifie Chiar de gandireai bate distante zomere Stotcutremura idea $i sufletul se zbate-n iubire cu durere Nedreptatea si mérrea ‘Ai rut ai cerut prea mult de a viat& Tot cei axi india fii Primeste roua noptiin ori de dimineata. Uréciunea pusti. ‘ALEXANDRA TORIOC 25IUBIRE INGENUA De treci codrli verzi de brad sia marilor pustiu Te asteapté sus in ceruriintre stele un suflet viu, Dar e cale lunga a bate pana sa treci sapte ceruri lar cu iscusimea minti strici balante-n adevarur, Spini-s r&i- mai r&i sunt cain langa heruvimi de foc Zburétor cu negre plete tu t-ai pus norocu in joc Pentru-un suflete ingenu— pentru o stea stralucitoare N-ai gisit a tine acas8, pe pamant o dulce floare...? Sufletul sa ti-1 mange s8 fie floare de foc Chipului tu drag pereche ~ un noroc féra noroc, Ce 58 catiin lumi astrale lang Tron la Dumnezeu Porumbelul duce al pact? te-ai pornit precum un zmeu Fara falfai din aripi ascultand vocea divin ‘[Link] frumoase fete ce-ia inimil regina... Care cAnt-n harpa sfanta lang8 stelele din cer Pan8-n zoriialbi ai zilei care sub lumin’ pier Greu trosnesc usori port spargand noaptea cea virgin ingeri diafani prin nour canta lin si se inchina Focului cel vesnic viu lings Tronul cel ceresc Langa care heruvimil sapte stau sil p&zesc, lar de jos din hdul negru Urdciunea pustiirii Urla de cutremur muntii si cetaile zidiii; larin cale lungifioruri le petreci in neodihna 26 Si tot ce-ntdlnesti in cale sunt patrunsi de o lumin’, Totite stiu site cunosc—tu himer’ fra vind Ce cautia focului patimiin a cerului gridin’...? Treci prin Calea cea Lactee, Gainusi cu zglobii pul Tustiincerci naiv norocul, nici nu stii unde sa! pui, Cicin ochiul tu de veghe, lang3 a amvonului altar Luceaférul st8 de veghe, palpdind incet si rar... El vegheaza o luminits, faté a unui mare crai... Cu suvitele de aur ~ pare chiar rupt din rai. Flacéra inimii febrild, te strSpunge, te indeamna, Si-a ei mand tremurdnd, face-i semne si te chiam’ Dar de pe un colt de nor ~ Luceafarul cel ceresc iin covor de nestemate chipul fetei il poleiesc ... Pare-o Zn in inalturi, chipu-i ca a unui sfant lar pe umeri praf de stele, tin lumina pe pamant; ‘Ochii de-un verde de smarald licare in nemurire Si te face muritor s8 0 sorbi dintr-o privre... Sénii dou’ porumbite gata-n zbor s& tin8 calea Doi ciorchini in parguiald inchid mustului cérarea, Buzele rupte din fragi murmurd un vis de izvor Siti spun in glasul dulce o poveste de amr... Te indeamné dulcea Zee intr-al patimilor foc lar tu muritor nebune nu gasesti in cerurri loc; ‘Ai cuprinde-o in bratul tau si ti-e fricd siin-o frangi Peste pieptu-i plin de dor ~arunci bratul maini stangi. MIRCEA VACJARA MEA Pe tristi poteci imi port azi pasii viet Si rareori mai pot gandirea s8 o cern 3 dusu-s-au in van si anit tinereti Si doar putin din multe,in cale se astem. Chiar Precista mai plange la Nicula, Ocrotitoarea Ta ~ iubit a mea tara... Dar pierderea coroanei si chiar hula, Ne fac viata trista si uneori amara. Nu mai suntem stipani pe sfanta glie Str&ini azi strang rodul ogoarelor bogate, lar prin hambare goale vantul poarta solie. Si bietul tu popor — de foame nu mai poate. Invati-ne Prea Sfinte,Puternice Issus, Cat si rSbdim durerea gi foamea rastignirit Sicdnd ce este Jos - va fi sice e sus. Sivom scépa de grija tacut a amégiri. Hapsdnii se perinda la carma-t biat3 tara, De dragu-nbogatirii ei uitd c8-s romani Si i-au vandut cenusa din vatra ceea amara Site conduce azio sleht3 de straini Jar taragotul viu a lui Farcas azi plange, Nu ne adund-n hors ca pe vremi.. lar prescura in altare nu se frange, Sub sdngele lui Crist, degeaba-l chemi. S-a vduvit mireasa de-al su mire... fzvorul nu mai ud’ cimpia-nmiresmata, Cé tofi din cei alesi-gandescu-s8 s& fure C&nu-ivede puterea si nu stiu de rasplata, Résplata- doar... la Dumnezeu cel sfant, lubirea curge-n valuri aicea pe pimént... Si vorba nerostité ingropa-se in cuvant Tu Tar& mori cu noi sub adieri de vant a CUO MOARTE TOT SUNTETI DATORI Cuo moarte tot sunteti datori Desi prostia-n viata v-a indltat Si duceti in huzur viata sub trei sori, Inteligenta voast8-i cu musca la arat. Ati invatat s& scormoniti paduchii, Si balegarul lumii s8 deveniti avuti; lar mustul care fierbe in vechi butii V-a lepadat de Legea inattelor virtuti Nu mai vedeti flimandul si sfracul, In oarba imbuibald in care ati intrat Si nu gasiti la foamea voastré leacul, Vreti tot mai mult in viata-ne-ncetat. Nici Dumnezeu in ceruri nu mai stie, Cum poate sa va sature pe rand.. Cand voi furati constingi pentru mosie Si nu vedeti necazul celor care plang. Cu moarte tot sunteti datori.. Desi ati vrea un térg cu Dumnezeu, Viata voastra trist’ de jenglori.. S-aincheia curdnd,in negrul coparseu. Cuo moarte tot sunteti datori... Desi v-atiinaltat pe scara la senat; Pundnd pe fruntea voastra delatori, Cununa rugului ~fl&manzilor din sat. Cand moare dintr-a-vostru cate unu, Voi moartea in nunti o transformati; Odajdii beate in salve bate tunu.... Sinu dati de pomané la cei infometati Hingheriada oarba a prostilor ma doare, Si-| tot mai grea de dus in an electoral.. Cici biata Tar’ poate maine moare, Si toti neputinclosi se urcd iar pe val. MIRCEA VACPORTUL POPULAR iN LOCALITATEA CALATEA (JUDETUL BIHOR) Portul popular, aléturi de traditi si obiceiuri, constituie emblema lumii frénesti, acesta fiind, cu sigurant§ elementul care ne defineste ca popor sau care ne diferentiazé de alte popoare si, de ce nu?, de orasenil zilelor noastre, care de cele mai multe orl, refuzi sa cread8, sau s8 confirme faptul c8 aici le este originea. Portul , oamenilor de pe Crisului Repede , deci si din Calatea, isi are originea in portul dacilor, modelul traditional pastrand aceleasi semnificatii strévechi, att in ceea ce priveste definirea varstei, sexului sau situatiel materiale, ct si grupului social din care facea parte purtitorul Ca orice imbricdminte, la fel si portul tBrSnesc era colorat in diferite nuante, care aveau anumite semnificati, spre exemplu: rosul era utilizat ‘in special de fete, albastrul si rosul, femeile tinere, far negrul era specific maturitati si batranetii, aceste trei Culorr fiind cel mai des intalnite si folosite de femelle din Calatea, ins3 doar pentru modele, si nu pentru coloratul in intregime al portului (Bérlea, 1982). Pentru cd nu puteau s& poarte aceleasi haine oriunde, ele aveau dou’ tipuri de portur, astfel c8, 1a munca pe cmp, purtau imbriciminte mai simpla, din materiale mai rudimentare, iar cénd mergeau la ‘nunti, botez, bisericd, purtau haine de sarbatoare, pe cate bineinteles le confectionau acasé. La ‘inmormant&ri, ca si astézi, purtau de obicei culori ‘inchise, precum negru sau gri, in sermn de doliu, aceste culori reprezentand tristete, p&rere de rau. Existau si familli care isi permiteau cumpararea unor materiale din comertsi chiar haine, ins’ erau foarte putine, de regula, in cazul famililor instarite, restul preferdnd croitul acasé, din materiale propri (Blaga, Blaga, 2011). Tncdltamintea era la fel , atat pentru fernei, cat si pentru barbati si copii, flind compusa din obdeli { din ln sau cnepa) si opinci ( de gum sau tuluc, adic’ piele de vitel, care erau purtate la sarbatori), ‘mai trziu aparand, insa, peli (ghete inalte) si cipici {pantofi de guma - cauciuc), pentru femei, iar la b&rbati -cizmile de box, cu care se incéitau la joc, sau s8rbatori (in cizme se foloseau strimfi, adic’ ciorapi) Lenjeria intim’, pan& pe la finalul perioadei interbelice, nu se utiliza, tarziu apSrand in comert bbudigali (lenjerie intima)ingura lenjerie folosita and atunci era cémasa de noapte, pe care 0 folosea atét femeia, cit si barbatul 28 Fig. 1 Port popular traditional femelesc dir calétea ‘Omamentarea pieselor costumului téranese se face prin broderie si alesatura, dar si prin aplicatie. jin primele dou’ cazuri, materialul intrebuintat era cénepo, care era inalbité si rsucit& sau colorat’ cu coloranti vegetali, fitéul (bumbac) colorat sau ata alba simplu sau dublu risucit8. De asemeni, s-a folosit matasa - pentru brodatul cérpelor de cap si realizarea ciucurilor, si mai ales (Gnica, colorat8 sau ‘nu, din care se teseau $i zadile. in cazul aplicatilor, acestea - fie ¢3 se numea singlitura, pumnsrei etc., ~ erau procurate din comert, sau erau crosetate acasi din at@ alba dar si coloratd cu coloranti vegetall. 5-au mai folosit in mici mésur3, paietele si mérgelutele, bumbii colorati de stic sau tabla, sinore (snururi), prime (panglici), irhé (piele), decupeuri de postav, tinte 5a, Cele mai rispandite cornamentare prin alesétura erau: © alesul printre fire in rost © alesul in degete alesul pest fire cu cordenciu alesul taiat fn rézboi (cu ghemutul) alesul cu bot procedee deBroderia cunoaste urmatoarele procedee: a) cusétura trdsureste b)cuséitura pe muchia cutelor )cusétura bréneleste (in crucite) d)cusétura pe dupé ac (cu puncte ‘innodate) ) cusétira pe fire trase (ci taieturi). Alte tehnici de ornamentare sunt reprezentate de fesutu! omamental {tesutul in vraste, fesutul in 3-4 ite), cheite (modalititi de imbinare a panzelor} si dantele (cipc8). Alesul in 3-4 ite era folosit pentru realizarea nor forme geometrice In textura panzei si la confectionarea poalelor batrénesti. Pentru ornamentarea textilelor de cas8, dar sia spacelelor, s- a folosit tehnica aleséturii peste fire, dar, la mare pret, in ultima vreme, era alesdtura cu boti sau cu vergeaua, o tesstur’ in doua ite, in care ornamentica se realizeaz in forma de grimajoare grupate in forme geometrice. Alesatura in boti, alb in alb, are un efect decorativ aparte, bazat pe alternanta petelor luminoase cu cele de umbr& si penumbra. Piesele componente imbracémintei femeii: -poalele - de cénep’ sau in, cu ciped sau ciur taiat ete. -chimese pe sub poale - (combinet8), din cénepa sau in; -spacelu - din cénepa sau in, inflorate sau cu motive geometrice colorate,pe piept, la umeri si pumnari,care pot fi largi sau strangi si incretiti, manecd largé si ncretita la umeri -Chischineu (batic,carp8 de ln8) ~ din cdnepa (dos), sau din lana (dufia) -zadie ~ putea fi dreapt, cu fodr8, cu bucuri,rotunds, ornamentatd pe doud sau trei siruri verticale si paralele ( motive geometrice, de obicei) -labreu ~ din barsin, cu flori si motive geometrice si cu snur de barsin colorat: galben, albastru, rosu -cojocul ~ la fel ca si labreul, far maneci, dar mai lung, din piele de miel, induntru cu land, avand ornate pe spate si piept forme geometrice simple -buica— facut8 din pénurd de culoare albastré, ornata cu marjele de culoare neagr’ in lan8, de obicei gri (sur) sau, mai rar, -sumanu ~ alb, 29 Fig. 2 Port popular traditional femeiesc din Calatea Pe lang aceasti imbricéminte, fetele mai purtau, ca podoabe, zgarda, realizat’ din margele, in forme geometrice (purtate de fete si femei tinere), pe maini se fceau brancéri din panze fine, viu colorate, prime In cozi (pr impletit) Vestimentatia barbatilor era mai simpla, formats vara din chimesi si gaci largi de panz’, iar, iarna, din cioareci (n&dragi),laibér, cojoc, suman sau cabat, ori bitusi (din piele de oaie). Capul si acopereau cu clomp sau cujm8' (acestea fiind podoabele barbatilor, clomp cu pene de piun sau de zaic8); incditémintea, ca la femel, era compusé din opinci si obdeli. Piesele componente imbracamintei barbatilo © chimese — ca si spacelul la femel, dar mai putin ornats, cu bumbi (nasturi) negri, si motive geometrice la guler sau maneci). Se purta peste gaci, fiind stransé cu cingatoare sau chimir. © aibarul ~ ca si labreul, ins& ornat mai sobru, din stofé de cumparat sau din material de cioareci, de obicel de culoare inchisa * _bituge ~ facuta din piel de oaie tabacite, fara méneci, fiind purtatd iarna, atat de tirani, cit si de ciobani la stand.Fig. 3 Port popular traditional barbatesc din Calitea Mai tarziu, apar noi obiecte de vestimentatie, cum ar fi: sfeteru de land (bluza), strimfil (ciorapil), dat si materiale noi pe care le puteau achizitiona de la t&rguri, astfel c& au inceput sa isi croiascé noi modele de haine, l&sénd portul traditional undeva in trecut; in prezent, asemenea costume sunt purtate doar de interpretii de muzic’ populard, care sunt cu adevarat, interesati de portul popular, dar si de unele femei, duminicile la bisericd, ins in foarte micé masurd (Bocse, 1999). Desi localitatea Calitea a detinut 0 adevirata comoar’ de port popular, astézi un numar mic de persoane, nesemnificativ, mai detin astfel de costume, deoarece odati cu modernizarea, si cu imbétranirea populatiei, tinerii_ nu mai dau important acestor “comori”,la care au rezultat definitor. Prin urmare, putem spune ca secolul al XIx- lea reprezinta cea mai valoroasi etapa creatiel populare, costumul tardnesc fiind creat in propria gospodarie, inclusiv gospodériile din Célatea, Insotind omul in toate Imprejursrile sale. Astfel de costume mai puter intdini doar, in muzeele etnografice, unde ele reprezints cu adevarat stadiul autentic al satului traditional. ‘VIOLETA GHERMAN 30 FAGURUL LIMBII ROMANE {in dulcele fagur al Limbii Romane Se schelfaie azi atti poetasi.. De pking maciitristi sub roua din grane $i cAinii Ti lated — poeti de pripas Sunt tofi incrancenati- deapururi in vecie Nascuti din patima unei vointe desarte, $i ganduri ne-mplinite le pun pe hartie Si apoteoric iti spun -c8 au scris incd-o carte Elada nu mai este din ce-a fost s-o chemi lar Zeii situi de-amoruri si ospete... Uitat-au cd-odata, prin neguri de vrerni Luau paméntence in harem sai rasfete lar azi vezi iubirea si dragostea divin’ Ne las de-apururi visdnd la Parnas. Vazand cum se impreund in Eres si in vind Barbati nenuntiti— femei dau limbii glas. Impunu-se in lavrd cu ganduri alese Prin randuri de o schioapa cuprinse de dor Atatea poetese cu tate tavnoase ‘Chemandu-te tandru a 0 ord de-amor se beau intr-o lingur cu ap’ Fieband ura-n ei,mustind a prostie, Crezandu-se destepti ca boul ce s-adap& Tot rumegand trahei si lambi in pustie. Degeaba se vreau stralucitori printre stele Cu mintea lor inceat nu pot izvodi. Durea de mult patos ascunsa-n castele Si-orbecaie in ziua un,,vers a zidi”. MIRCEA VACTRADITIONAL COSTUMES IN THE CALATEA VILLAGE Costumes, along with traditions and customs, is the emblem of the peasant world, which is certainly the ‘element that defines us as a people or that differentiate us from other people and, why not ?, the townsfolk today, which most often refuse to believe, or to confirm that they are originated here. Folk of people on river Crisul Repede, and therefore the traveler originated in port Dacian traditional model while maintaining the same meanings ancient, both in terms of defining age, sex or material situation and social group to which he belonged carrier. Like any clothing, as well as port peasant was colored in different shades, which had certain meanings, eg red was used mainly for girls, blue and red, young women, and black was specific maturity and old age, these three colors being the most common and used by women passengers, but only for models, and not entirely colorful port. Because they could not wear the same clothes everywhere, they had two types of ports so that work on the field, wearing clothing simplest of materials most rudimentary, and they went to weddings, baptisms, church, wore robes, which of course they Confection home, At funerals, like today, usually they wore dark colors lke black or gray, a sign of mourning, these colors representing sadness, regret. There were families who could afford the purchase of materials Commerce and even clothes, but they were very few, usually for wealthy families, the rest preferring the cutting home of their ‘own materials. The footwear was the same for women and men and children, being composed of abdeli (wool or hemp} and sandals (calfskin, which were worn to celebrate) ater appeared, but shoes (t8pelil, high boots) and slippers (shoes - rubber), for women and for men - leather boots, they shoehorn the game, or holidays they wore socks in boots (strimfi). Underwear, until the end of the interwar period, not use, later appearing in trade underwear (budigal) Until then was the only linen nightgown, she used both woman and man, Fig. 1 Traditional female costumes of village Calétea Ormamentation peasant costume was made by embroidery, the selection and by application. nthe first two cases, the material used was hemp, which was twisted bleached or colored by vegetal colours. ‘Women's clothing component parts: + Poalele + chimese pe sub poale spicelu Chischineu (batic) « adie « labreu + cojocul « buica + suman garda «+ pantofi + guler * pumnar Besides the clothing, girls wore as omaments, collars made of beads in geometric shapes (worn by girls and young women), brightly colored tails raw (braided hair)Fig. 2 Traditional female costumes of village Calatea ‘The component parts dress of men: * comp + camasi * chimir (tisu) * doareci = suman = guba * cabatu * buica * bitusa » pualicu Fig. 3 Traditional male costumes of village Calatea Later, new clothing items, such as sweater wool {blouse}, strimfi (socks) but also new materials which they could purchase from the markets, so they began to carve out new models of clothes, leaving traditional port somewhere in the past; However, these costumes are ‘worn only by popular singers, who are really interested in costumes, but also some women, Sundays at church, but very litle, Although the village Calatea has held a treasure trove of costumes, today a small number of people, slightly more holding such suits because with modernization, and with an aging population, young people do not give importance to these "treasures". Therefore, we can say that the nineteenth century is the most valuable step of folk, peasant costume being created in their own household, including households in the village, accompanying the man in all his circumstances. Such suits can we meet only in ethnographic museums where they really authentic traditional village stage. VIOLETA GHERMANSonetele Petre ee eg Sub amprenta florilegiuiut primavaratec de pe malul Crisului cu aromele prospetimii mugurilor de s&lci, eminentul eseist, romancier si dramaturg Av. Pascu Balaci, sia declinat competenta scritoriceasc’ jn seara zilei de 18 Mai - de rmiezuina, in fata personalitatlor din breast’, a iubitorilor de cultur’ si ppoerie - ai urbei Oradiel — in sala mare a Primariei, ocazionat de lansarea ultimelor dou’ volume care au vizut recent lumina tiparului ~ amintesc in acest sens:,A fost foarte frumos, mi-a parut foarte bine ~ sau Franz Joseph I sau 0 sut3 de ani de ace,(volum de teatru) si volumul de poezie:,Sonetele Sfantului Munte Athos,,..Aceasta lansare a fost si un privilegiu a,varstel maturitati, - 2 implinit a 60 de ani aga cum remarca directorul Revistei Familia ~ domnul loan Moldovan care reliefa aspectul ci autorul st8paneste cu succes arta dialogului si in plus mai are stiinta de-a se documenta foarte bine inainte de Inceperea oricirel lucrari. fy lucrarea mai sus mentionati cu note de refering’ teatrale, accesta prezint’ elemente de detallu cu o acurateta in subsidiu a ceremonillor desfisurate la curtea imperiaia a Vienei. Autorul in aceasta lucrare prezintd evenimente reale, eminament traite care se succedau la antipozii polilor istoriei acelor wremi care realmente au fost adnotate in copertile istoriel, Mari Austri, cu relevant’ esemnificativl pentru storia altor neamuri aflate sub ocupatia vremelnicd a vulturului bicefal. ‘Am retinut ca element esential pentru roméni ~ erezul care-| aveau in Imparatul de la LANSARE DE CARTE AVOCAT PASCU BALACI curtea Vienei pe care-asteptau cu mare drag si le fac8 dreptate: dacd rn vine imparatul 8 le fac3 dreptate atunei nici Dumnezeu nu o mat face, erau ideile de crez providential Impimantenit din tatd-n flu de- atitea generati, Descoper prin citrea frugal a lucrii de teatru cé cevenimentele se succed in etapele ‘storie parcurse avind ca protogonisti poltici ai vremii ~ ‘cameni politic’ a statului roman care erau preocupati de soarta tari precum era: Aurel C. Popovic, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod si ai care se luptau pentru drepturile poporului si drepturile inalienabile lasate mostenire din mosistrimosi care de cite ori aveau ocazia la iferite intanir — fac referite la cea prezentaté a lui Alex. Vaida Voevod cu Frane Ferinand care-si dorea 0 »Austrie mai puternicl si progresisti de la Adriatic si én Ia Marea Neogr cu fluviul DunBrea cao uriags vend albastrs,, - pouitie Wat’ de lire Vaida"Voevod cu mare Infelepciune,reitera tara de caracter chiar in fafa suveranului citand din Eminescu sub euforia adevirului, Nici un neam de pe fata pimantulul ‘nu are mai mult drept si ceard respectarea sa decét romanul pentru & nimeni nu este ma tolerant decdt insu, Laceas de seard au mai luat cuvantul —asupra_——_operei, PROFESORUL Teodor Rf, loan Simut, Viorel Micula si nu in ultim rand ceminentul prof. loan F. Pop de la UB. din Clu). Ja volumul de poezie:,Sonetele Sfantului Munte Athos,, Av. Pascu Balaciexceleaxd in prezentarea unui lant demiurgle criptografieintre sufletul poetului si Dumnezeu, simfinduse neprihinit la Athos precum un purtStor de Lumind care parafrazeaz’ drumurile trinitStit in lume de la Ciprua Polydos spre Albion si Mekka fra lsa impresia andi dea simi fosnaala simfulul ‘sihastic cu interferenta religlor intruHristos. Mi s-a pirut de-o sincertate debordant& marturisiea din ,Mezonoptica,;: La miezul nopti 3 ‘m-am sculat, Hristoase/ Ca sé fi laud dreapta judecat/ care nu inhibi discretionarul:,\V-ascult pe vol intaraiatii miri/ Tngenunchind cu inima curati/....infelegand_faptul ci crestinismul trebuie apreciat contextual in lirica balaciand. Trebuie avut In vedere faptul cé poetul Pascu Balaci in textele //Rugéiunit,retereaza crezul ‘untric printe-o exprimare indus’ stiviui budist dupa parerea mea care poate fi luat in consideratie, cSci contaminare de acest fel contravine,,puritati,crestine, chiar dacd el se simte crestin ridicat la puterea a 10-a. Ar fi greu de identificat crezul_ din sufletul poetului si nicidecum —ninismul paradoval ce-lsimti precum la Nietzsche. Prin simplitatea imagistic’ a crezului simte ci crese aripi pprecum ingerilor din cel de-al trelea cer din cele sapte ale universului divin, f8r& a schimba sisterul de referinji de la planul religios si filozofic el trece la cel literar-cultural cea ce concede spre conceptul de ramantism. in unele dintre poezii se simte ipoteza ci autorul dedubleaz cele dou referentiale: unul cultural si unul teologic chiar daca in unele situatii anticipeaz3 parodicul si ludicul postmodernist. Dar in aceeasi ascensiune se poate observa evolutia autorului spre maturitate care rece marturisit spre perfectiunea clasica si spre invierea artel antice si aprecierea evolutivl a sistemului canonistic ecumenic traditionalist f8r3 a se simi tributar revendicativ profetilor bibic, ci doar sistemului —epigonie —_schopen- hauerian. (MIRCEA VACPASCU BALACI UN POETA VATES M-am intrebat cum a5 putea si-1 numesc pe Pascu Balaci dup aparitia volumului de sonete ~ Sléveste, suflete al meu, pe Domnul sau ale altora din aceeasi categorie, dac8 nu POETA VATES ~ POET PROFET (CANTARET) AL CELOR SFINTE. Ca scritor, avocatul Dr. Pascu Balai sa manifestat in toate cele trei genuri iterare: lic, epic si dramatic. Poetul Pascu Balaci manifesta o predilectie deosebit’ pentru sonet, poezie cu form’ fixs, alcituit’ din 14 versuri, dous catrene si doua tertine, dar si cu alte constréngeri de ritm si rim, inversundndu-se, parc’, si demonstreze c& acest fel de poezie, in ciuda vechimit sale, rémane actual, sonetul find cultivat inci din secolul al Xlllea de trubaduri francesi, apol de primil renascentist italien, Dante si Petrarca, réspandindu-se in secolul al XV/-lea in toat& Europa fn literatura roman’, specia a fost cultivats de Mipai Eminescu, Mihal Codreanu, de bihoreanul Gheorghe Pitut i de mult alti, Pascu Balaci apropiindu-se mai mult de Minai Codreanu (1876-1957) care, alaturi de sonete cu tematici eroticd ori sat cultiv’ si cele cu tematic’ istorico mitologics, 0 tema cares! ispiteste si pe al nostru Poeta vates, att in sonete, cits in piesele de teatru, Thalia si Melpomene, muzele comediei si tragediei, find cele preferate de el, alturi de Euterpe, muza poezieilirice. E oare 0 intamplare 8 in 41956, cu un an inainte de moartea lui M. Codreanu se nistea Pascu Balaci? A vrut destinul ca acesta 8-1 continue pe M. Codreanu, care tichema? Dar cAntaretul Celor Sfinte, care realizeaz’ exceptionale sonete din pildele Evanghelilor, cultivl s alte speci considerate a fi specie literaturli de frontier8, cum sunt memorille, jurnalul sau reportajul ‘Cam printre acestea se pot incadra scrierile de célétorie ale lui Pascu Balaci: O cilitorie in Grecia, Secvente pariziene sau O célétorie in italia, autorul lor find un scritor— gazetar profesionist. Ultima dintre cele enumerate, O célitorie in Italia, nu are int3mplator si subtitlul Daci de fei, Doct de ‘zi in ali, pentru ca Pascu Balaci descrie cu frenezie patrioticl rezistenta eroicd a bastinasilor daci impotriva legiunilor romane, aduse ex toto orbe Romano, Pascu Balaci spune acestea in consonant cu istoricul latin Florus: Daci montibus haerent(Daci se agat8 de munti) O carte iesit8 de sub teascuri in 2013, Sersorle secrete ale tovardsulul ian din Stei care lubita sa din ‘Moscova, ne Infétiseaz’ un POETA VATES ALIARUM LUTILIUM RERUM (un poet profet (céntaret) al altorlucrur folositoare), pentru ci prezinté varietatea metalelor pretioase, dar, mal ales uraniul,scoase din minele Baitel Bihorene, cu toate dramele declansate de aceasti 34 exploatare, autorul realizand un roman epistolar in saizeci si dou’ de scrisori, sub forma pretentioas’ a sonetului. Drama aceasta se poate vedea, de pilds, din A unsprezecea scrisoare din $tei (despre cdstigarea unor ‘maldare de bani, dar si despre pierderea barbatie), ca si din altele, una infétisnd chiar moartea imaginatului erou tric, refuzat de iubita sa moscovita Desi ndscut in 1956, doar cu doi ani Mnainte de plecarea rusilor din Roménia (1958), Pascu Balaci surpinde cu preciie, erudite si maiestrie istoria acestor locuri tn acel ani de dictaturd:rezistenta romaneasc’ din Muntii Apuseni , cu speranta mereu asteptat® a veniri anglo-americanilor, moartea lui Stalin (5 martie 1953); arestarea elevilor de la Liceul de biieti (cu nume) din Belus, lucruri putin cunoscute, c&ci au fost cu dibacie ascunse de Securitatea Partiduli- Stat, motiv pentru care Incercém si noi sé le scoatem la lumina, de cate ori se iveste ocazia, Desi umorul nu este absent din cartea aceasta, gisim, in ea, si regretul dureros al autorului pentru cB fara saa avut, illo tempore, ca si astézi, pan’ mai ieri, conductor slabi, care au permis si probabil, mai continu’ si permita scurgerea bogitilor pretioase ale Roméniel spre alte destinatii,contribuind, astfel, la pauperizarea propriului popor, aceasta putandu-se citi printre rénduri in cartea lui Pascu Balaci. Sonetele — Muntelui Athos DIAMONITIRION (Arawovnrjpio), volumul ce se lanseazé astiei, 18 mai 2016, incd n- 2 aluns in mana mea. Am ctit, ins’, vreo salzeci de sonete care au fost publicate in cBteva numere din ,Buna Vestire”, revista bisericeascé a Protopopiatului Ortodox Roman Beis. Sonetul Asezéri cu mineri din Cartea de uraniu, Oradea, Editura,fiblioteca Revistei Familia’, 2014, pag 88, este alcdtuit numai din enumerarea a 55 de sate din Depresiunea Beius. ‘Acelasi procedeu al enumerdril folosit de Pascu Balaci in sonetul Prima inter pares - Marea Lavri. pentru ainfétisa eventualilr vizitator al Sfantului Munte traseul a 19 mndstiri athonite, din cele 20 existente, in afara Asezimintelor romanesti, aflate doar la nivel de schitur (2) s-au chili (3). Un sonet ca cel intitulat Oreapta ménie a lut Dumnezeu....,Starnité.. de oricare din pacate”, fenumer’ cu mor unele din aceste picate existente oriunde $i oricdnd, inclusiv in Romania zilelor noastre. Aceste pacate ar fi mito, asuprierea véduvelor, a crfanilor, omuciderea, furtul, minciuna ori inselatoria, Pe practicanti acestora nin iad i-asteaptd diavollfoparlani/S3-i puna-n banca-ntat 2 sila scoald /Apol in vizul celonalirScani/ltrag in tepe mari la nimereal..”‘In ciuda subtilitatii umorului din aceste versuri vine, nolens volens, in minte epilogul Scrisorit Il, in care Eminescu 1l invocd pe Vlad Tepes pentru a-i pedepsi pe contemporani sai, dar si ai nostri, cici arta are valoare etern-clasicd: Com nu viitu, Tepes Doamne, ca, punéind ména pe ei,/ ‘Sé-iimpartiin doud cete: in smintiti sin mise, / ‘tin doug temnit large cu de-a sila si-iadur, / ‘88 dai foc la puscérie sla casa de nebuni!”/ {até scipirea de geniu a tui Paseu Balacit Sonetul Axion Estin stréluce-n capital. evocs icoana_omonima a Maicii Domnului, in faja carela ‘Athanghelul Gavril ar fi intonat cntecul Cuvine-se cu adevérat (Axion Estin), dar si alte icoane ficitoare de minuni al céror traseu e indicat iardsi de Pascu Balaci pentru coreligionarii nostri si al altora, doritori s8 ise Tnchine, Poetul profet chiar indeamn& ca ,,Oricare cortodex din lumea asta/Ar trebui sé se immredniceascéySpre Sféntul Munte ca s& afle casta /Preasfénts de monahi, sé-i agrdiascd, /Sfat s6 le ceard spre a opri nipasta /Si cu cutremur si se spovedeasca'/Indeamné, de asemenea, Ia . Rugiiclune, post sifapte bune/De-iface neincetat pe Jumea asta,/Nu te-or infréinge relele, népasta,/larviago-i sti -0 pui de leac pe strune”. (Citeste tot sonetul al céruittlae primul vers.) Pilda talantilor, povestita in Muntele Athos, e oferits de Pascu Balaci —(Citeste-le, ci sunt interesante!): _,Pe-un gard de sérmé-ntre Elada veche/siSféntul Munte serie pe-o lozineé /Cuvéntul avaton. E caterincéi:/ Unsemn dintr-o cutumé nepereche, /C& nui slobod ca a ‘muieri ureche/S-auda slujba de célugair, finded/ casi cum, deodaté, o junincé/Intra-ar intre touri cu rea streche/Si ar sténni tot haosul din lume...” Poetul explici pe larg Avatonul ca lege localé de interdictie a intrariioricdrel fiinte de sex ferninin de a vizita Mandstirile din Muntele Athos si din alte locuri din lume, inclusiv Mandstirea Frasinei din Romdnia. De fapt, documentarea temeinici este caracteristicé lui Pascu Balaci pentru intreaga-i operd lirics, epics sau dramatica. Tn atdta informatie culturalé existent astazi, nici n-ar putea fi cineva scriitor far 0 culturé generalé vast sau flird capacitatea de a sti si-si caute sursa de care are nevoie. Pascu Balaci le posed’ pe amandous. Aceeasi documentare temeinicS 0 face poetul nostru si in legaturé cu Domnitorii romani care au facut danii pretioase manastirilor din Sfantul Munte, ca 8 fie demni vielii de apoi”, pentru c acolo e doar ,,ruga milena in sfant co Indemnurile poetului sunt prezente peste tot si revin mereu, ca in sonetul ,,Fd binele cit pot si dat pe ‘ap8'"/,Ajut’i astdzi, maine si poimdine /Pe tofi ce uit din a dou clip, /Asterne-te ca untul pe 0 paine /Ai si te- aduni chiar din a ta risip& /Mai credincios s8 fi decét un dine, /F binele cum trebuie nu-n pripa”. Facdnd binele vei beneficia si de Ioana Facitoare de Minuni a Maicii Domnului din schitu roménesc de Ja Prodromu, unde /,n lunge panoplie de imagini /Ale 35 fecioarei, sunt atitea taine /Din Muntele lui Athos, fard margini /Pe atatia pelerin altfel de haine./Ea pune ca si ias8 din paragini /Cu bucuris8 schimbe ~ale lor spaime”. E dar, asadar, - si nu ma considerafi_ bigot (habotnic} - 8 prin pelerinajul nostru la Muntele Athos vor r82bi in mea asta ce de noi nu-i past’, pentru ch acolo ca $22, aii alaturi de dumneavoastrs, ;Dortele-ntélniri sunt luminisur;nima-mi spl in peruzea de Crisuri/Ca pa) sé flu la Curtea Ta aleasa Eu te ador din Istmul Grec de visuri, /Finde n-a fost s- ajungi a mea mireasi,/ Si-n Sfantul Munte, ani multi m- apasé;/Ce triste far tine-n paradisuri.../Pandit-am ca 0 strafila strémtoare /Norocul viet ce vedeam departe, Te inveleam cu a Credinfei boare, /Rime alese f-am cules din Carte. /E noapte la Prodromu, de-al tau soare/Trezeste Lumea de celal pate...”/ Sonetul acesta contine —niste_— secvente autobiografice, ca multe din alte poezii ale lui Pascu Balaci, Ele sunt prezente in primul volum , Poeme, din 1999, (vez! poezlle Licey si Carte de muncé}, peste tot in volumul 50 de Sonete: ,Viata mes-! dictionar de rime/fn care caut propria masura..” (Sonetul XLV, p.5 ). Vez si Sonetu! XLVI, p. 56 sau Eu, cu sfiala de faran,/Cu dreptul petec pentru sac, / Trudit-am, ca student sarac/In burg de piatr3 transilvan.”” (Sonetul XLVI, p.57) E punctul culminant pe cared putea atinge in tinerete pruncul (copilul) de tran din Sebisul Beiusulu, fran care inv3jase nemfeste find argat in Banat, la Ortisoara, curn ne spune poetul chiar in primul sonet din volumul Sonete germane, in 2008: /,Asa_ scp’ de rana mortitata/ Cé invaté-n Banat, la Ortisoara,/Cand fu argat si invartea lopata,/Din limba $vabilor,sprintar../S niu a mai murit la Alma-Ata,/Cin Romaniavi draga Tara "(p.7) Sub metafora unui fir prelung de cénepd” intélnim din nou un curriculum vitae al poetului acum copt/ Sub teasc de Cris Pietros..”,/,apoi din now uscat, sub Psalmi si Cant” Dar s& lism poemul ‘exceptionalele sale imagini metaforice: Ge fir prelung de cénepis am fost /Picut mirositor, cu chicasn vant! /Dar cind m-am copt, am fost smuls din pimant, /M-am subtiat la soare ca in post. /Sub tease de Cris Pietros am stat, cu rost,/S4 ma inmoi- ca suflet sub Cuvént;/Apoi din nou uscat, sub Psalmi si Cént,/Sub melitsaflat-am cam cat cost./M-am darécit si m-am ales fuior, / ‘Apoi in caler, prns, in seri de ian, /Cafluturul mati, un fir de dor/Prins-a, cura, de mine s& se astearn8../M- al Indreptat ca spata invingStor,/M-am desirat pe-o fil nitr-o lucarna...”/ Psalmul acesta este poate chiar arta poetic 0 Sonetelor Muntelui Athos si a tntregli opere balaciene, anunténd si 0 biografie @ operei poetului nostru bihorean, Sonetul se aseaman cu poezia Cuvdnt a lui ‘Tudor Arghezi prin faptul c3 poezia aceasta este una din cele aproximativ 40 de arte poetice argheziene in care, ca siln Testament , Ex libris etc. se introduce motivul cri sisi desfasoare\Vrui, cititorule, sii fac un dar, /O carte pentru buzunar,/O carte mic8, 0 cérticici” - zice Arghezi Dar Cartea lui Pascu Balaci nu apartine universului mic, c@ aceea a lui Arghezi. La poetul nostru este marea Carte: ,Rime alese ti-am cules din Carte”. Aceasté Carte este Biblia din volumul Sliveste suflete al meu pe Dommul, in care Sonetele au profunzimea Psolmifor lui Arghez. In volumul acesta din 2007 al lui Pascu Balaci avem exceptionale imagini din rmarea Carte din cele dou Testamente, mai cu seama din Nou! Testament Dar, in cluda vechimii celor evocate, nu lipseste trimiterea la viata actual, ca in antepenultimul sonet ~ Duminica ortodoxiei, trimitere datats 25 februarie, atunci in 2007, cand s-a uns ,,Miédica din Oradii. E vorba de Preasfintitul Sofronie, de care beneficiaz8 eparhia rnoastré, céci, dups modelul Sfantului Mare Mucenic Pantelimon, este, la propriu, doctor far& de arginti, venit 18 ne cerceteze de grab si si inliture de la noi bolile sufletestisitrupesti” (Condacul 1 din Acotistul Sféntului Pantelimon). Sonetul XXXV din volumul 50 de Sonete aminteste iardsi de alté poezie argheziand , Belsug, in care, ca si la Pascu Balaci, apare imaginea statuari a taranului singuratic pe ogor:/_,Te-aistins tot singur cum ai fost /O Viat intreaga pe ogor/Sapand Genevei pe razor/Si-avént in spini un adSpost’ (citeste tot sonetul.). lara Arghezis El, singuratic, duce cStre cer /Brazda pornité-n tar’, de la vatr8./Cénd i privesti impiedicati in fier/Psr, el de bronz i vitele de piatré../Ager, ofelul rupe de la fund/Pémantul greu, muncit cu dusminie/Si cu nadejde, pana ce rotund, ‘Luna-si arat8 ciobul pe mosie../ 0 ticere de-nceput de leat/Tu nu-ti intorci privirea inapoi,/Caci Dumnezeu, pasind apropiat, /li vezi lésaté umbra printre boi”. Chiar daca Pascu Balaci nu intdlnim atétea rmetafore, metonimii, sau sinecdoce ca la Tudor Arghezi, prin precizia alcituiii poeziei cu forma fix8 a sonetului, poezia poetului bihorean este de o mare frumusete si jndeamni lectorul si citeasc mereu sonet dupa sonet si si nu lase cartea din mand Poetul Pascu Balaci, in 4 decembrie 1999, inscria in latineste urmatoarea dedicatie pe volumul Poeme: Magister, fecisti longum iter per te et apportavi canticum canticorum, scribo et conservavi meam animam Tus discipulus Pascu Balaci”Pentru poetul Pascu Balaci voi incheia si eu demersul acesta tot in latineste, coneluzionénd: Primum poeta vates sanctorum, /tum poeta vates aliarum utils rerum, /de inde rursus poeta vates sanctorum,(Mai intai poet profet (céntaret) al celor sfinte, apoi poet profet (céntéret) al altor lucruri folositoare, apoliarasi poet profet (cantare) al celor sfinte . Deci poetul profet (cntiret) al lucrurilor sfinte este suveran aproape in toate volumele de poezie ale acestui poeta vates, urmand 0 linie continud si mereu ascendenti de la Poeme, 1999, pan la Sonetele Muntelui 36 Athos , 18 mai 2026, cind se lanseaza catre cititori ‘Acestora,lectoribus benevolis salute! in toate screrile sale, Pascu Balaci ménuieste cu precizi stilistcd graiul nostru bihorean, incadrandul exceptional in ceea ce numim, indeopste, limba romans lterar8. Evenimentul acesta din 18 mai 2016 este prileuit de implinirea la 8 mai a.c. a 60 de ani ai lui Pascu Balaci, poeta vates. El (evenimentul) imi aminteste de felul cum Revista ,indirea”, din apriie 1940, 11 sSrbatorea pe Nichifor Craini la $0 de ani. Numarul 4 al aceste reviste Ti era dedicat in intregime lui Nichifor Crainic. Semnau articole sau poedii omagiale scrlitri de mare prestigiu din capitala Roméniel sau din restul t&rli | Petrovic, Nicolae, Mitropolitul Ardealului, V. Voiculescu, D. Caracostea, [Link], lon Pilat,T. Vianu, Pan M. Vizirescu, Virgil Zaborovschi-Florea, Stefan Cérstoiu, Gh. Vrabie, stefan Baciu, Sextil Puscariu, D. Staniloae, Teodor M. Popescu, Emillan Vasilescu, Stefan Dobra, Victor Papilan, Grigore Popa, Marinella Coand8, Dan Botta, Septimiu Bucur. Majoritatea ficeau parte din gruparea reviste Numérul festiv era redactat sub presedentia profesorulul | Petrovic Mutatis mutandis, omagierea lui Pascu Balaci se face acum de Revista Familia”, seria aV-a, sub conducerea Directorului loan Moldovan, a lui Traian Stef = Redactor sef, Miron Beteg, Mircea Pricijan, Alexandru ‘eres, on Simuf, redactori asocatiflind Marius Mihet si ‘Aurel Chiriac Despre crtile ui Pascu Balaci au scris cercetitori ‘de mare prestigiu, precum fon Simuf, Mircea Popa, Pr. Dorel Octavian Rusu, Dumitru Cerna, Constantin Cublesan, George Roca, Piesele sale au fost jucate la Teatrul National din Cluj-Napoca, la Casa de Cultur8 a Studentilor din acelasi ‘municipiu, la Teatrul National , Vasile Alecsandri” din asi, la Teatrul de Stat Oradea, Teatrul de Nord din Satu Mare, Teatrul National Radiofonic din Bucuresti, la Sala Oglinzlor @ Uniunil Scritorlor din Bucuresti, la Institutu Cultural Romén din Bucuresti, fiind jucate ori regjzate de actori sau regizor foarte valorogi Poeta votes Pascu Balaci este foarte harnic pentru c& a scris peste douszeci de cdrti, cu reeditarile atingind aproape numarul treizec Prolfcitatea si cultura sa le-a mostenit si le-a dobandit de la périnti si profesor sa, Eficactatea sau randamentul e datorat sprijinulul venit din partea pragmatice, inteligentet si talentatei sale soti, Antta, dar sidin partea cuviinciosului si agreabilului séu fiu, Teodor ‘Antoniu, care este méndria i bucuria lu. Desi n-am epiuzat subiectul, dup dorinta mea, vol incheia, ca de obicei cand se lanseazé o carte sau mai multe, cu 0 formula scris§ de elevi pe lucrarea lor cnd doreau ca aceea si fie citit8 de profesor: Lege quaeso (Citeste, te 0g,) carfile acestea ale lui Pascu Balad, poeta vates, pentru cé ele te vor introduce in marea cultur§-f vor procura 0 mare satisfactie sufleteasc&, TEODOR RIFBIXADUL IN LUMINA MONOGRAFICA A SUFLETULUI CCAP.I. ETNOGENEZA TRAINICIEI PESTE VEACURI CORDONATE DE ATESTARE ISTORICO-GEOGRAFICE A COMUNE! BIXAD. Din cercetirile intreprinse asupra: Atlasului Istoric Geografic al Neamului Roménesc,realizat de Colonel Victor Siaicariu si_——[Link] Constantinescu, tiparit la Bucuresti in anul 1920, avem posibilitatea vizualizérii cartografice a marelui imperiu dacic al lui Decebal, Rege al Dacilor fntre anii 81-106jn Foaia Jin care Sarmatia din partea nordicd a farii,cuprindea réul Patissus(Tissia- Tisa) de ast8zi incorporate in regatul Daciei,in partea vvesticd avem adnotat statul laziges,iarin sud Moesia Superioar’, cu Moesia Inferioar8, invecinatespre sud est cu Scitia Minor, a Pontului Euxin, iar spre nord-est avem Bastarnia, Nistrul strabiitea cetatile Garsidava si Ofiusp (Cetatea Alba). Prima adnotare asupra afirmatiilor anterior facute,asupra stramosilor nostrli Daci din acest colt de tara apare in Foaia a Illa,in perioada migratiunii opoarelor,intre secolele Ill- IXunde este adnotat Satu-Mare,ca zon a Daco-Romanii,pan’ in zona Hotinului si-a Sorocii.(poza Fl) Hotarele [Link] mai usor de deslusit cu zona noastr& aflatl in analiz8 mai clar in Foaia nr.4 2 Atlasului,unde este foarte clar vizibil Voivodatul Maramuresului-cu Voivodatul lui Dragosi,in partea nordica a Regatului [Link] cu interes adevirul istoricwom observa c& in vremea descilecatului lui Basarab Voevod(1290-1330) zona Banatului si-a Crisanei precum si Maramuresul istoric intr sub suzeranitatea Ungariei-deci pana la 11300,Ungaria neaosé ca neam nici nu exista ca stat. in perioada marelui unificator si intregitor de ‘Tar,Minai Viteazul,domn al Munteniei(1598-1601), Ungaria dispare ca stat si devine pasalac turcesc,sub domnia lui Suleiman Magnificul cu zona Crisanei si-a 37 Banatului - Severinului din tinutul romanesc, menfinandu-se sub aceasti form’ de ocupatie inclusiv intre anii 1632-1654, a domniei lui Matel Basarab ca domn al Munteniei, pana in anul 1714, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, cand Turcia pierde suzeranitatea asupra Ungariei , care revine de drept si de facto parte corporativa a Austriei, cu intreaga zond a Maramuresului Deci,in concluzie Austria prin Imperiul struto- cSmili, sub denumirea de Austro-Ungaria, cu toate atrocititile si samavolnicille inscrise in paginile insngerate ale istoriei neamului creat posibilitatile de subjugare a neamului roménesc sub auspicile blandului Impérat losif, prin masurile de asuprire nemaiintalnitein istoriile altor neamuri, care au avut rsunete strigitoare la cer inclusiv sud domnia imparatesei Maria Tereza care in Ardeal,.in anul 1864,sub impulsul emergentului general Bukov,a ‘incercat sé-si_ linisteascd supusii sub focul cutremurdtor al tunurilor prin spulberarea a 59 de biserici si sate intru dreapta invrednicire de-ai obliga pe roméni sé devin’ mai ascultstor si supus inclusiv ai scaunului pontifical de la Roma, siai obliga si forta s& renunte la credinta ortodox’, in detrimentul religiei catolice a intregului imperiu. Dup& © perioad’ de 400 de ani, Ungaria revine pe hartile Europei, dup8 1866, maiexact dup& perioada domniei ui Alexandru loan Cuza,Domnul principatelor Unite promotorul si creatorul statului romanesc modern, respectiv dup’ Conventia de la Paris din 1856, cand principatele Moldova si Muntenia, se unesc la 24 lanuarie 1859, sub denumirea de Principatele Unite Romane. Sa nu considerati dragi cititori ai acestor adevaruri istorice 0 divagare de la subiectul initial propus,dar am considerat de bun augur o prezentare scientologic’ cadastralé a adevérului indubitabil alrealitatii etnogenezei acestui_neam de romani oseni,care-si trag ridicinile de la arborele stramosilor nostri Daci;si cred c3 am reusit si demonstrez aceasta prin adevarurile prezentate. Continuind cercetérile asupra atestarii comunei Bixad, aflimm‘n Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania,a lui Coriolan Suciu, volumul |, Editura ‘Academie [Link]énia, Bucuresti din 1967, la pagina £82, primaatestare documentar’ in anul 1478 si 1490 sub denumirea de Bykzad;iar intre anii 1828-1851 sub denumirea de Bikszad. Urmarind —firul documentelor de atestare printr-o riguroasa cercetare aflim in Dictionarul Transilvaniei, Banatului si celorlalte finuturi alipite a lui [Link] si Nustrate aparut la Cluj in 1921,la_ pagina 28, denumirea de Bicsad, precumsi alte elemente de mare interes pentru cercetiitor -Suprafata 9620 de iugire cadastrale; -Locuitori: 1702 din care 1620 romani si 82 unguri; “Tinutul Bixadului facea parte din plasa Oasului; -Bixadul apartinea de judecdtoria_Seini perceptorul se gisea in Orasul Nou. -De asemeni in Dictionarul numirilor de localit&ti cu poporatiune roman’ din Transilvania, Banat,Crisana si Maramuras al autorilor Silvestru Moldovan si Nicolae Togan, apérut la Sibiu in anul 1919,se reitereazd faptul ci Bicsadul facea parte din Plasa Seini si avea ca numér de locuitori 1579, din care 1405 erau romani, Un alt iavor istoricdesprins din Receséméntul din 1880 din Transilvania,aparut la Editura Staff din Bucuresti im anul 1997 Ia pagina 227 specifics numele de atestare Bixad,care continea 322 de case; 1378 de locuitori din care iar 1233 erau greco-catolic,22 romano-catolici;14 reformati;108 izraelitiar ca populatie: 1210 erau roméni,117 maghiari,1 german,8 ruter de alte nationalit3ti Urmarind —datele. —statistice. =~ ale recesimanturilor,care ni se par cele mai reale si plauzibile,aflim dealtfel si in Recesdmantul din 1900 in Transilvania, ap&ruttot la Editura Staff la Bucu- resti in anul 1999 la pagina478,numele de atestare a comunei ci era Bixad,care detinea o suprafata de 9553 de iugre de pAmént, iar Bixadul continea un numar de 363 de case si avea o populate de 1574 de locuitori, dintre care: 1405 erau romani, 161 maghiari, 10 germani si 3 ruteni. De asemenea sub forma confesional,raportul se prezenta astfel: 1404 erau greco-catolici, 21 romano-catolici si 149 ieraelit Din aceasi analogie a Recesdmantului din 1910 din Transilvania, aparut& la Editura Staffin anul 1999, la Bucuresti, la pagina 460, este reiterats 38 comuna Bixad cu urmatoarele elemente: are o suprafat’ de 9620 de iugére cadastrale de teren, un numar de 394 de case; iar populatia la aceea vreme se afla la un numar de 1698 de locuitori, din care 1506 erau roméni, 50 erau maghiari si 142 erau germani, De asemeni sub raport confesional situatia populatiei din Bixad Ia aceea daté se prezenta astfel: 1520 erau greco-catolici, 10 erau romano-catolici, 12 reformati, 2 evanghelici si 158 izraelit Se simte un reviriment asupra necesita cunoasterii scrisului si a cititului, pentru 3 in acea perioada singurii cunoscatori de carte erau preoti si diecii stranelor din Biserici, si g’sim adnotati din numarul populate cd: 252 stu 8 scrie sisi citeasca, iar 269 stiu ungureste dintre care un numar de 841, de birbati erau inscrisi la scoli si 861 de femei. De asemeni aflim consemnat si aportul localnicilor asupra construirii asezimintelor de locuit,asfel: 16 case din piatra si cAramids, 21 de case din piatr’ si pamént, 246 de case din chirpici, 12 case din lemn, 126 de case erau acoperite cu tigl8, 3 case cu sindril& 31176 de case erau acoperite cu trestie, Continuand firul cercetérilor,descoperim tn Lucrarile: Raporturi feudale in satele din Tara Oasului in secolele al XVI-XIX tea, precum sin _Satul Mare ~ Studii si comunicari,volumele DCX ,.2 Domnului Bujor Dulgiu, Director al Arhivelor Nationale a Judetului Bihor,apérute intre anii 1992- 1993,urmatoarele informagii de real folos asupra documenta atestirii asupra comunei Bixad,precum si alte evenimente care au marcat domeniile urbariale tn conscriptille nobiliare ale vremil Asfel, la paginile 91-92, se specific’ faptul c& in urbariul Satului Mare, din anul 1569 sunt inscrise 11 sate din Oas, figurand ca ,p&rti,, (Pertinentim- Avassag) dintre care satul Bixad, figureaz cu 4 coloni (iobagi), 1 voievod si 1 libertin. In continuarea lucririi la pagina 95, se specific faptul c& in conscriptia nobililor din plasa Baia Mare din anil 1809-1811, figureazi in Bixad 56 de nobili, dintre care Pintea Tatar , in arest la Carei,,,iar Toma Finta e ,neprins,,. La pagina 98, se specificd c& la sférsitul secolului al XVil/-[Link] Mediesului Aurit, cuprindea si o parte din localitatea Bixad, iar supusi sunt obligasi s dea anual géind de Crciun, unt, ug sipiei de vulpe. fintr-o alt& lucrare: ,Sigilile_institutiilor sitmarene din secolele XVI-XIX, tot distinsul profesor si cercetitor Bujor Dulgdu, lucrare aparutd la Satul Mare in anul 1997, la pagina 148, ne da informatia ¢& in secolele al XVII-XIX-lea, localitatea Bixad, utiliza la validarea documentelor un Tipar Sigilar dinalamd,rotund,cu diametrul de 23 mm,avand gravat, © cprioara in profil spre stanga. Un alt element esential al cercet8rii asupra atestarii localitatii Bixad asupra arborelui genealogic, cu ramificatii strmosesti la Dacine oferd istoricul Vasile Parvan care specific’: ,,in orice caz, sigur dacicd e cetatea Belavara, langa Boinesti (in Sitmar) la 9-10 km de Bixad, pe-o indltime, la confluenta a doud rauri, alcituind un promontoriu despartit de restul platoului printr-un val samsant; cetatea a fost, ‘ntarita si locuit’ din neolitic si pan’ in fier.,, De asemeni, in cursul cercetarilor, am descoperit doua harti, fac referire la prima: TRANSILVANIAE, MOLDAVIAE, VALACHIAE- Vicinarvmave Regionvm noua defcriptio, Anno MDXCVL,incunte ~ intocmits de Alexander Mair in Augsburg in anul 1566,care atest dorinta nes&buit’ a ocupantilor maghiari de-a devein REGI Al DACIE, asa cum reiese din textul ‘insris pe hart: SIGISMVNDO_— BATHOREO, CHRISTOPH.F,[Link] vte. et, consilio, host, exercitvs.caesi_ —-[Link], —millia_in libertatem, aserta oppida, capta fines prolati sinamvs castris exvtvs vitra danvbivm [Link], profligatvs,est DACIA RESTITVTA FORTISS PRINCIP! ~ Lucrare cartografica de mare importanta istoric’,in care sunt adnotate localitati importante ale Satului Mare pentru principii maghiari: Segesvarh, Aderhel, Teufelsdorf, Nefchem, Botz s.a. (POZA HARTA) Cea de-a doua hartdintocmité de Mathias Zundt,reprezint8 noul teritoriu al Ungariel: Nova Totius Ungariae - Numberg,1567,care are inscriptionat urmatorul text: NOVA TOTIVS UNGARIA DESCRIPTIO ACCURA TA ET DILIGENS EX PLVRIBVS ALIORVM EDITISCOMOGRAPHICIS CHARTIS ET TIPIS ‘AREIS IN CISA A MATTHIA CYNTHIO NORIMBERGENS! ANNO A CHRISTO ~ M— D —LXVII. Ambele lucrari au © importants deosebits pentru a reconstitui adevarul istoric si pentru a se cunoaste o parte din istoria local a Térii Oasului — a localit3tii Bixad,in care sufletul oseanului pare uneori coborat din Istoria Neamuului Romanesc cu tablouri de legend3,in, care voivozii dup lupte créncene in apararea gliei [Link] lisau uneori sabiile la portile cetatilor {in semn simbolic de sigiliu al garantiei libertatit si infaibilitsti tr&iniciei acestui neam de-a lungul sir al anilor istoriei Deplin indreptatit,pot afirma c& vicisitudinile vremilor istoriei care s-au abtut asupra Tari Oagului in care zamislit ceea mai nobili vité roméneascd,n-au reusit 58 dezlipeascd sufletul osanului de glia strabun’, asa cum afirma marele istoric Plinius cel Batrdn — al neamului Dacic. sa (Continuare in numérul urmator) MIRCEA VAC - [POP IACOB APRINDEREA CERULUI i-s morti pentru dreptate cei sfinti in inchisori Sub licdrul de lund ce bate prin zabrele.... Faradelegea-i sfanta —lumin’-ila trei sori Ce te ascunde-n pripi in celuli fara podele Nici cimitir n-aveau,de-o grop8,de-un mormént, Si-au putrezit sub glie in gropile comune... Sub crucea rstignirii Hristosului cel Sfant Ce astazi pardsit8 nu poart’ nici un nume Tortionari vicleni ajungi la senectute ‘Trdiesc ascunsi, t&cuti - mai bine dec&t ieri Si-atunci trist te intrebi - mai este azi virtute Si poate fi dreptate intre lanturi si dureri...? Puterea azi, ca ieri ~ ne-ameninta in cdtuse De vrei democratie... ¢ 0 vorba simpla-o tearie, Ca sfanta ta rabdare azi pusé-i in tepuse lar lantur' la picior ~ cocoasa ti-o despoaie, Deci uite asa fartati din kilometrul zero Ce tot ragiti platiti—la portile domniei, S& nu uitafi c& azi st&panul vostru Nero Va fi si el dator...justitiei veciei De n-o fi ieri nici azi, poate o fi poimaine, Dator a da socoatii la Vremea de Apoi... Poporului flamand ce pentr-un colt de paine Aprinde-va Sfant cerul ~ razboiului din noi. MIRCEA ARINEANU 39ICOANA SF. GHEORGHE PE CLOPOTUL BISERICII DIN BALAIA -UNICAT IN LUME Din c&te cunoastem pané in prezent despre clopotele din Crisana, se poate spune c, cel al Biseicl din Balaia are valoare de unicat, faptconferit de ornamentatia bogaté, tematica acesteia, dar mai ales deoriginalitatea inscriptie. Clopotele au fost turnate in bronz iar cémpul central median al clopotululinftisesed, mai multe omamente din vrejuri stlizate, aseméndtoare vignetelor din cite vechi. Intre cele dou’ cadre ornamentale a fost redat8 scena cu imaginea ecvestrd a Sf. Gheorghe, care in mana sting tine flamura credintel, iar in mana dreaptd o sulitS cu care omoar’ balaurul. In continuares frize, alte doua cadre ornamentale, reprezint& o alté sceng ce o infétiseaz’ pe Maica Domnului ‘cu Pruncul lisus in brafe. In dreapta acestei scene, pe aproape o treime din cmpul frizel, se intinde o important’ inscriptiein limba roman& cu slove chirlice: Domnul nostru lisus Hristos, Ceela ce au pus pe Arhanghelul Mihail sd stréjuiascd izvoarele si rdurile apelor, ca sii n- caibd putere diavolul spre véntur si ploi. Cé Dumnezeu vine cu putere si cu laud, a Tata $-a Fiuluis-a Duhului fént, si opreasci pre diavolul si pre toati puterea lui despre réurile apelor si cu Sfénta Troité, sé n-aiba putere spre agoniséta oamenilor botezat a 0 finje (fréinge) s-a 0 stréca. ‘Oprescu-te 5 te cuntinesc diavole cu Dumnezeu cel vu si adevérat. Oprescu-te diavole cu toti fifi ingeri cela ce F-au facut Dumnezéu. Oprescu-te diavole, sétano cu 4. In acest loc, textul inscriptiet se intrerupe brusc, f&r8 @ mai continua in alté parte. Mentionm faptul 3 tn partea a dova a traducerii textului de pe clopot lipseste din considerente istorice ~ copotele fiind turnate in Viena, precum si tipdrirea cdtilor bisericesti: Sf Evanghelie, Octoihul, Tiodul si Psalm infeleptului si impSratului David, care au fost aduse in Transilvania de catre impardteasa Maria Tereza. in continuarea textului se specifica faptul ci: , Aceste sfinte clopote au fost turnate cu blagoslovenia kurio-cur... Impératului losif al tI-lea cu milostenia de la Dumnezeu pentru sufletele supusilor din Transilvania, intru pastrarea numelor supusilor dreptei credinte intru Slava lui Dumnezeu’ tn cadral inscripfiei, se mai afl8 reprezentat’ scena Réstignirea Domnului, iar in friza superioarS este indicat nul turnariiclopotulu, scr, de asemenea, cu siove-cife chili: ,,1797". Dupa cum bine se observa, inscriptia clopotului Biserciiortodoxe din Balala reprezint’ inceputul unei invocatil religioase. Ea nu reprezint§ o rugaciune in legitura cu slujba sfintiri clopotelor, iar in prima lecturd. ne adduce aminte de molitfele (dezlegatile) Sf. Vasile cel Mare. in cele din urm8, prin coroborarea cu texte din screrile vechi, am aflat 8, de fapt,inscriptia clopotului din Balaia (Bihor) reprezint§ tot o molitv’ si anume Moltiva opreistt sau Rugiciunea la pli rele, despre care stim c&, in Crisana, a fost statornicit din vechime in oficierea preceptelorlegii strabune. De altfel, 0 gasim in cuprinsul Molitvelnicului scr, inainte de 1692, de renumitul copist c&rturar Popa Ursu, din Cotiglet (Bihor), insoyité de precizarea c& trebuia s8 0 iteascé popa de potru ori, la Stouli Flurt si la Sinjorz sia Ispas si a Rosali si tot deauna cénd va vedea viand foas si ploae cu piatré”. REDACTIA Director: ing Mirces Va Redector Ff: Pr Miron Bigs Secretar genera deredactie= Just Mars Vise Poa Redactor Externe: Min 5 Consiier editorial pentr ima englerd: Cont. Univ. Dr. Dan Pope Redactori: Prot Redactor\ asocat! 0° 25.3 Bes. ng ‘Se distribuie GRATUITY Fundatia Gridina Maik! Domnulut a Crestinor din Oradea Editura SCHEDA | Revista Roua Cerulul | 155N 22478280