1.

Metode de fundamentare a deciziilor multicriteriale

Cazul1 O intreprindere producatoare de echipamente industriale incorporeaza in produsele sale un anumit

subansamblu pe care il poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili, notati cu V 1, V2, V3, V4 .Criteriul
de selactie a unui furnizor sunt urmatoarele: x 1 Pretul unitar al subansamblului (mil lei), x 2 Nivelul calitativ, x3
Termenul de livrare.
Tabelul 1

Criterii de decizie (xi)

Variante
Vj

x1 Pret unitar

x2 Nivelul calitativ

x3 Termen de livrare

Max

Min

Min
V1
V2
V3
V4
Ki

7
9
6
8

0,66
0
1
0,33

10
8
7
9

1
0,33
0
0,66

0,4

0,4

1.1. Metoda utilitatii decizionale

1

12
10
10
9

0
0,66
0,66
1
0,2

Considerand umax = 1 si umin = 0, in cazul variatiei proportionale a utilitatii in functie de rezultate, utilitatea
oricaror consecinte intermediare poate fi determinate prin interpolare liniara, folosindu-se relatiile:
ui R j

R j Rmin
Rmax Rmin

, pentru

criteriile

de

unde: Rmax rezultate maxime

maxim;

Rmin rezultate minime

ui R j

u11

u14

u 22

Rmax R j
Rmax Rmin

Rmax R j
Rmax Rmin
Rmax R j
Rmax Rmin
R j Rmin
Rmax Rmin

, pentru

Rj

criteriile de minim.

rezultatul de la varianta Vj a carei utiltate nu

o cunoastem si care trebuie calculata

97 2
0,66
96 3

u 24

98 1
0,33
96 3

u 32

87
1
0,33
10 7 3

u 33

R j Rmin
Rmax Rmin
Rmax R j
Rmax Rmin
Rmax R j
Rmax Rmin

97
2
0,66
10 7 3

12 10 2
0,66
12 9
3

12 10 2
0,66
12 9
3

Pe baza proprietatilor de aditivitate decizionala, utilitatea variantei Vj din punct de vedere al tuturor
criteriilor de decizie U (Vj) va fi:
U V j u i V j * k i , unde Ki coefficient de importanta al criterilui
n

i 1

U V1 u1 V1 k1 u 2 V1 k 2 u 3 V1 k 3 0,66 0,4 1 0,4 0 0,2 0,66

U V2 u1 V2 k1 u 2 V2 k 2 u 3 V2 k 3 0 0,4 0,33 0,4 0,66 0,2 0,22
U V3 u1 V3 k1 u 2 V3 k 2 u 3 V3 k 3 1 0,4 0 0,4 0,66 0,2 0,53
U V4 u1 V4 k1 u 2 V4 k 2 u 3 V4 k 3 0,33 0,4 0,66 0,4 1 0,2 0,59

Estimand utilitatile ui (Vj) si U (Vj), luand in considerare toate cele patru variante decizionale , se obtin
valorile din tabelul 2.
Tabelul 2
Variante
Vj
V1
V2
V3
V4

ui (Vj)
u1 (Vj)
0,66
0
1
0,33

u2 (Vj)
1
0,33
0
0,66

u3 (Vj)
0
0,66
0,66
1

U (Vj)

Ordinea de
preferinta

0,66
0,22
0,53
0,59

I
IV
III
II

1.2. Metoda Electre varianta SEMA

Metoda ELECTRE serveste la compararea variantelor V1, V2, Vm din punct de vedere al criteriilor x 1, x2,
xn.

Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaza pe doua grupe de indicatori si anume: indicatori de concordanta
(Cc)si indicatori de discordanta (Cd).
Comparand doua variante, Vj si Vl, indicatorii de concordant ascot in evidenta aspectele favoarbile ale
variantei Vj fata de varianta Vl, iar indicatorii de discordanta evidentiaza aspectele nefavorabile ale variantei V j fata
de Vl.
Cei doi indicatori, in varianta SEMA, pot fi calculate astfel:
n

C c V j , Vl

k
i 1
n

k
i 1

'
i

, unde k i' k i

u j ul

ul u j ,ul u j

Cd Vj ,Vl max

0,ul u j

Cc V1 ,V1 0,4 0,4 0,2 1

Cc V1 ,V2 0,4 0,4 0 0,8

Cc V1 ,V3 0,4 0 0 0,4

Cc V1 ,V4 0,4 0,4 0 0,8

Cc V2 ,V1 0 0 0,2 0,2

Cc V2 ,V2 0,4 0,4 0,2 1

Cc V2 ,V3 0,4 0 0,2 0,6

Cc V2 ,V4 0 0 0 0

C V , V 0,4 0 0,2 0,6

c
3 1
C V , V 0,4 0 0,2 0,6
c
3 2
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c
3 3
C V , V 0,4 0 0 0,4
c
3 4
C V , V 0 0 0,2 0,2
c
4 1
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c
4 2
C V , V 0,4 0 0,2 0,6
c
4 3
C V , V 0,4 0,4 0,2 1
c
4 4

C d V1 ,V1 Max 0;0;0 0

Cd V3 , V1 Max 0;1 0;0 1

C d V1 ,V2 Max 0;0;0,66 0 0.66

Cd V3 , V2 Max 0;0,33 0;0 0.33

C d V1 ,V3 Max1 0,66;0;0,66 0 0.66

Cd V3 , V3 Max 0;0;0 0

C d V1 ,V4 Max 0;0;1 0 1

Cd V3 , V4 Max 0;0,66 0;1 0,66 0.66

C d V2 ,V1 Max 0,66 0;1 0,33;0 0.67

Cd V4 , V1 Max 0,66 0,33;1 0,66;0 0.34

C d V2 ,V2 Max 0;0;0 0

Cd V4 , V2 Max 0;0;0 0

C d V2 ,V3 Max1 0;0;0 1

C d V2 ,V4 Max 0,33 0;0,66 0,33;1 0,66 0.34

C d V4 ,V4 Max 0;0;0 0

Cd V4 , V3 Max1 0,33;0;0 0.67

Cd V4 , V4 Max 0;0;0 0

Tabelul nr.3

Mcc=

V1
V2
V3
V4

V1
1
0,2
0,6
0,2

V2
0,8
1
0,6
1

V3
0,4
0,6
1
0,6
5

V4
0,8
0
0,4
1

Indicatori de
concordanta

V1
0
0,67
1
0,34

V1
V2
V3
V4

Mcd=

V2
0,66
0
0,33
0

V3
0,66
1
0
0,67

V4
1
0,34
0,66
0

Indicatori de
discordanta

Dupa determinarea acestor doua matrici se calculeaza matricea diferentelor.

V1
1
-0,47
-0,4
-0.14

V1
V2
V3
V4

Mdif=
Mcc- Mcd

V2
0,14
1
0,27
1

V3
-0.26
-0.4
1
-0,07

Tabelul nr.4
V4
-0,2
-0,34
-0,26
1

Pe baza matricei diferentelor se calculeaza matricea dominantei. Se compara elementele (Vj ;Vl) cu (Vl ;Vj).
In locul elementelor cu valoare mai mare se trece 1 in matricea dominantei, iar in locul elementelor cu valoare mai
mica se trece 0;pe diagonala se trece 1, iar cand elementele au valori egale se trece tot 1.
Mdom=
V1
V2
V3

V1

V2

V3

V4

1
0
0

1
1
1

1
0
1

0
0
0

Tabelul nr.5
Vector de
dominanta
3
1
2

V4

Comparand variantele fiecare cu toate celelalte se obtine numarul de dominante pentru fiecare dintre acestea.
Numarul de dominante pentru fiecare varianta este V1= 3, V2= 1, V3= 2, V4= 4, de unde rezulta urmatoarea ordine de
preferinta: V4> V1>V3>V2.

1.3. Metoda Leader-ului

Metoda Leader-ului serveste la ierarhizarea liniilor de actiune prin stabilirea variantei de dominanta maxima
din punct de vedere al tuturorcriteriilor de decizie xi.In cazulacestei metode se elaboreaza cate o matrice de
dominanta MD(xi) pentru fiecare criteriu de decizie, cu elementele djl(xi).
Comparand doua variante, Vj si Vl, din punct de vedere al criteriului xi, elementele djl(xi), in functie de
dominanta unei variante asupra celeilalte, vor lua valoarea 2,1 sau 0 astfel:

2, dacaV j Vl

d jl xi 1, dacaV j Vl

0, dacaVl V j
Se considera ca vartiantele se autodomina.Deci,

M(x1)

V1

d jj xi 2 .

V2
7

V3

Tabelul nr.6
V4

Matricea
pretului

V1
V2
V3
V4

M(x2)
Matricea
calitatii

V1
V2
V3
V4

M(x3)
Matricea
termenului de
livrare

V1
V2
V3
V4

2
0
2
0
V1
2
0
0
0
V1
2
2
2
2

2
2
2
2
V2
2
2
0
2
V2
0
2
1
2

0
0
2
0
V3
2
2
2
2
V3
0
1
2
2

2
0
0
2
V4
2
0
0
2
V4
0
0
0
2

Ierarhizarea variantelor prin metoda Leader-ului in forma ei clasica nu ia in considerare importanta diferita a
criteriiloe de decizie.
Aceasta deficienta poate fi inlaturata prin determinarea urmatoarelor elemente:
- matricile MD'(xi), in care MD' xi k i MD xi ;
n

- matricea de dominanata MDT ' MD' xi ;

i 1

- vectorul de dominanta VDT', cu elementele vd j d jl .

l 1

V1
V2
V3
V4

M(x1)

V1
V2
V3
V4

M(x2)

V1
V2
V3
V4

M(x3)

V1
V2
V3
V4

V1
0,8
0
0,8
0
V1
0,8
0
0
0
V1
0,4
0,4
0,4
0,4

V2
0,8
0,8
0,8
0,8
V2
0,8
0,8
0
0,8
V2
0
0,4
0,2
0,4

V3
0
0
0,8
0
V3
0,8
0,8
0,8
0,8
V3
0
0,2
0,4
0,4

V1

V2

V3

V4

2
0,4
1,2
0,4

1,6
2
1
2

0,8
1
2
1,2

1,6
0
0,8
2
9

Tabelul nr.7
V4
0,8
0
0,8
0,8
V4
0,8
0
0
0,8
V4
0
0
0
0,4

Tabelul nr.8
Vector de
dominanta
6
3,4
5
5,6

Ordinea de preferinta este deci: V1> V4>V3>V2.

2. Metode de fundamentare a deciziilor unicriteriale

2.1. Metode de luare a deciziilor in conditii de risc
2.1.1. Arbori de decizie
10

Cazul1

In vederea fabricarii pe o perioada delimitata a unui sortiment, pe cele trei utilaje existente se

monteaza cate un dispozitiv cu un cost unitar (c) de 30 u.m., a carei fiabilitate este redusa. Intreprinderea se poate
aproviziona din timp cu unul sau mai multe dispozitive (liniile de actiune V j, unde j=1,2,3) sau le poate achizitiona
in momentul defectarii (V0).In aceasta situatie, costurile datorate stagnarii productiei pana la sosirea unui dispozitiv
(cs) sunt de 40 u.m.
Pe baza studiilor de fiabilitate, s-a estimat distributia de probabilitate P(k), unde p(k) reprezinta
probabilitatea de a defecta simultan "k" dispozitive.
P(K)= (0,10 0,35 0,40 0,15)
Firma dispune de liniile de actiune Vj, in fiecare varianta putand avea loc starile naturii N k. Urmarind
alegerea liniei de actiune care comporta un cost sperat minim, se poate elabora arborele de decizie reprezentat in
figura nr.1

Figura nr.1

11

p(k)
S=0

S1=112

V1

ckj

p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15

C01=0
C11=30+40=70
C21=2*30+2*40=140
C31=3*30+3*40=210

p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15

C02=30
C12=30
C22=30+30+40=100
C32=30+2*30+2*40=170

p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15

C03=60
C13=60
C23=60
C33=60+30+40=130

p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15

C04=90
C14=90
C24=90
C34=90

V2
S=1

S2=79

V3
V4
S=2

S=4

S4=90

S3=70,5

Arbore de decizie

Costurile totale, aferente fiecarei incidente "linie de actiune-stare a naturii", s-au detreminat prin insumarea
celor doua costuri, conform relatiei:
12

ckj c DV j D N k cs D N k

unde:

D(Vj) numarul de dispozitive stocate conform

variantei Vj
DNk numarul de dispozitive defectate si neexistente
Valoarea sperata a rezultatelor se

in stoc

poate determina folosind relatia:

n

S j Rij pi
i 1
3

S j ckj pk
k o

Marimea riscului se calculeaza prin relatia:

ij

Sj

2 pi

kj

Sj

2 pik

i 1
3

k o

Tabelul nr.9

Ckj*p(i)

Sj

0*0,10
70*0,35
140*0,40
210*0,15

S1=0*0,10+70*0,35+140*0,40+210*0,15=1
12

30*0,10

S2=30*0,10+30*0,15+100*0,40+170*0,15=
13

0 112 0,10 70 112 0,35

140 112 0,40 210 112 0,15
2

30*0,15
100*0,40

30 79 2 0,10 30 79 2 0,35

79

170*0,15
60*0,10
60*0,35
60*0,40
130*0,15

S3=60*0,10+60*0,35+60*0,40+130*0,15=7
0,5

90*0,10
90*0,35
90*0,40
90*0,15

S4=90*0,10+90*0,35+90*0,40+
90*0,15=90

100 79 0,40 170 79 0,15

2

60 70,5 0,10 60 70,5 0,35

60 70,5 0,40 130 70,5 0,15
2

90 90 0,10 90 90 0,35
90 90 0,40 90 90 0,15
2

Se alege varianta cu riscul cel mai mic, iar ierahizarea se face de la riscul cel mai spre riscul cel mai
mare.Deci:
ordinea de preferinta este V3> V2>V4>V1 pentru ca se face in functie de prt, iar pretul cel mai mic este V3=70,5.

Cazul 2 O firma studiaza posibilitatea lansarii pe piata a unui nou produs in urmatoarele variante de pret:

pret ridicat (R), pret mediu (M) si pret scazut (S).

Fiecare dintre aceste variante are implicatii asupra profiturilor totale(tabelul nr.5).In acelasi timp, pe piata pot
aparea si alti competitori care pot practica preturi ridicare, medii sau scazute.
Tabelul nr.10
14

Strategiile concurentei
Actiuni Probabilitati
NU

0,6

DA

0,4

Strategii proprii si probabilitati privind reactia concurentei

Pret scazut (S)
Pret mediu (M)
Pret ridicat (R)

Strategii
Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati
de pret
28
34
39
S
15
0,6
13
0,2
-11
0,1
M
17
0,3
21
0,7
-2
0,4
R
22
0,1
29
0,1
33
0,5

Pe baza acestor date se poate intocmi arborele de decizie.

Figura nr. 2

15

p(i)

V1
S

S1=23,32
5,88
r1=0,25

NU

V2

S2=28,48
7,29
r2=026

NU

DA

R
V3

NU

S3=29,24
16,76
r2=0,57

0,6

28

28*0,6

0,6

15

15*0,6*0,4

0,3

17

17*0,3*0,4

0,1

22

22*0,1*0,4

0,6

34

34*0,6

0,2

13

13*0,2*0,4

0,7

21

21*0,7*0,4

0,1

29

29*0,1*0,4

0,6

39

39*0,6

0,1

-11

(-11)*0,1*0,4

0,4

-2

(-2)*0,4*0,4

0,5

33

33*0,5*0,4

DA

M
D

Rij

DA

Arbore de decizie

16

Valoarea sperata a rezultatelor se poate determina folosind relatia:

n

S j Rij pi
i 1

Marimea riscului se calculeaza prin relatia:

R
n

i 1

ij

Sj

2 pi

Prin raportarea marimirii riscului la valoarea sperata a rezultatelor se obtine coeficientul de risc:

rj

j
Sj

Tabelul nr.11
Sj

17

rj

S1=28*0,6+15*0,6*0,4+17*0,3
*
0,4+22*0,1*0,4=23,32

S2=34*0,6+13*0,2*0,4+21*0,7
*
0,4+29*0,1*0,4=28,48
S3=39*0,6+(-11)*0,1*0,4+
(2)*0,4*0,4+33*0,5*0,4=29,24

28 23,32 0,6 15 23,32 0,24 = 5,88

17 23,32 0,12 22 23,32 0,04

34 28,48 2 0,6 13 28,48 2 0,8

21 28,48 0,28 29 28,48 0,04

2

39 29,24 0,6 11 29,24 0,04 = 0,57

2 29,24 0,16 33 29,24 0,20
2

= 7,29

r1

5,88
0,25
23,32

r2

7,29
0,26
28,48

r3

16,76
0,57
29,24

Ordinea de preferinta in functie de :

valoarea sperata a rezultatelor: V3> V2>V1.
marimea riscului: V1> V2>V3.
coeficientul de risc: V1> V2>V3.

Elemente de calcul pentru reprezentarea grafica a evolutiei riscului

Tabelul nr.12
18

Strategii de pret
S
(pret scazut)

M
(pret mediu)

R
(pret ridicat)

Starile naturii
S
DA
M
R
NU
S
DA
M
R
NU
S
DA
M
R
NU

Concurenta(rezultate)
15
17
22
28
13
21
29
34
-11
-2
33
39

Probabilitati
0,24
0,12
0,04
0,6
0,08
0,28
0,04
0,6
0,04
0,16
0,20
0,6

Probabilitati cumulate
0,24
0,24+0,12=0,36
0,36+0,04=0,40
0,4+0,6=1
0,08
0,28+0,08=0,36
0,36+0,04=0,40
0,4+0,6=1
0,04
0,16+0,04=0,2
0,2+0,2=0,4
0,4+0,6=1

Cazul 3 O firma producatoare de articole textile intentioneaza sa laseze in fabricatie un nou produs. Pentru
aceasta,se studiaza posibilitatea construirii unei capacitati de productie. Din punct de vedere constructiv, s-au
identificat doua variante:
V1:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie la nivelul cererii estimate de catre serviciul de
marketing.
V2:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie mai mica, urmand ca dupa o etapa sa se
studieze extinderea capacitatii la nivelul cererii estimate. Aceasta posibila extindere a capacitatii de productie s-ar
putea efectua la inceputul etapei a II-a numai daca in prima etapa cererea a fost ridicata.
19

In tabelele 13 si 14 sunt prezentate veniturile nete anuale, exprimate in unitati monetare, probabilitatile de
aparitie ale cererii ridicate si a celei scazute pentru fiecare dintre cele doua etape ale orizontului decizional, precum
si durata acestora.
Venituri nete anuale

Venituri constructive
V1

V2

Situatii posibile in functie de cerere si decizia de

extindere a capacitatii de productie
Ridicata
Scazuta
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
de productie nu se extinde la inceputul etapei a II-a
Ridicata in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a;capacitatea
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
Scazuta in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a

Probabilitati de aparitie ale cererii

Nivelul cererii

Tabelul nr.14
Probabilitati
20

Tabelul nr.13
Etapa
I
II
2 ani
3 ani
170
150
45
30
80

140

80

75

80

15

54

35

Ridicata
Scazuta

Etapa I
0,6
0,4

Etapa II
0,3
0,7

Pe baza datelor din tabelul 13, se poate realize arborele de decizie din figura nr.3.

21

Et I
2 ani
S1=438
V1

Et II
3 ani

p(i)

Rij

Rij*pi

R1 0,6

R2 0,3

0,18

172*2+150*3=790

790*0,18

R1 0,6

S2 0,7

0,42

172*2+30*3=430

430*0,42

S1 0,4

R2 0,3

0,12

45*2+150*3=540

540*0,12

S1 0,4

S2 0,7

0,28

45*2+30*3=180

180*0,28

R2 0,3

0,18

80*2+140*3=580

580*0,3

S2 0,7

0,42

80*2+15*3=205

205*0,7

R2 0,3

0,18

80*2+75*3=385

385*0,3

S2 0,7

0,42

80*2+35*3=265

265*0,7

R2 0,3

0,12

54*2+75*3=333

333*0,12

S2 0,7

0,28

54*2+35*3=213

213*0,28

317,5
Da extindere

V2

R1 0,6

301
Nu extindere

S2=290,1

S1 0,4
S1 0,4

Arbore de decizie

22

Se extinde capacitatea de productie deaoarece valoarea sperata a venitului de la ramura Da este mai mare
decat valoarea sperata de la ramura Nu si se pastreaza numai ramura Da.
Valoarea sperata a rezultatelor se poate determina folosind relatia:
n

S j Rij pi
i 1

Marimea riscului se calculeaza prin relatia:

R
n

i 1

ij

Sj

2 pi

23

Tabelul nr.15

Sj
SV1=790*0,18+430+0,42+540*0,12
+180*0,28=438

790 438 0,18 430 438 0,42 = 205,47

540 438 0,12 180 438 0,28
2

SDa=580*0,3+205*0,7=317,5
SNu=385*0,3+265*0,7=301

580 290,1 2 0,30,6 205 290,1 2 0,6 0,7

333 290,1 0,12 213 290,1 0,28

2

= 7,29

SV2=317,5*0,6+333*0,12+213*
0,28=290,1
Calculandu-se valoarea sperata in cele doua variante V1 si V2, rezulta ca decizia care ofera un venit net
maxim este: construirea din prima etapa a unei capacitate de productie la nivelul cererii (V 1). Deci ordinea de
preferinta este: V1> V2.
Pentru aceasta varianta, valoarea riscului in marimi absolute este de 205,47.

2.2. Metode de luare a deciziilor in conditii incerte

24

Cazul I
Tabelul nr 16

Vj

Ei

V1
20
8
-2
-4

E1
E2
E3
E4

V2
15
8
0
-4

V3
12
5
-2
-5

V4
10
7
5
-1

V1 sectorul comercial
V2 sectorul serviciilor
V3 sectorul in domeniul financiar-bancar
V4 sectorul asigurarilor

2.2.1. Metoda maxi-max

Se alege acea linie de actiune (V*) care permite obtinerea rezultatului maxim, indifferent de starea naturii
care ar avea loc, conform relatiei:

V * max max ( Rij )

j

V1 = 20
V2 = 15
V3 = 12
25

V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei

V1* .

2.2.2. Metoda maxi-min (metoda prudentei)

Metoda consta in aplicarea principiului maxi-min strategiilor decidentului. Pentru aceasta, se determina
valorile minime corespunzatoare fiecarei linii de actiune si se alege acea varianta (V *) careia ii corespunde valoarea
maxima, conform relatiei:
V * max min ( Rij )
j

unde: Rij rezultatul variantei j in cazul aparitiei starii naturii i.

Decidentul urmareste alegerea acelei linii de actiune care sa-I permita obtinerea unui rezultat maxim sigur,
indiferent de starea naturii care se produce.
V1 = -4
V2 = -4
V3 = -5
V4 = -1
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei

V 4* .

2.2.3. Metoda coeficientului de optimism

Metoda consta in a alege linia de actiune care maximizeaza valoarea Vj, astfel:
26

V * max R ij max 1 Rij min

j

unde:

Rj min si Rj max reprezinta rezultatul minim,

respective maxim al

variantei j

- coeficientul de optimism 0 1
Aceasta metoda presupune o combinare a celor doua metode anterioare.
Astfel:
- =0, se ajunge la metoda maxi-min
- =1, se obtine metoda maxi-max.
V1 - Max=20

V2 - Max=15

- Min=-4

- Min=-4

V3 - Max=12

V4 - Max=10

- Min=-5

- Min=-1

- =0
V j* max ( Rij min)
j

V1 = -4
V2 = -4
V3 = -5
V4 = -1
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
- =1
V j* max ( Rij max)
j

27

V 4* .

V1 = 20
V2 = 15
V3 = 12
V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei

V1* .

- =0,3
V j* max (0,3Rij max 0,7 Rij min)
j

=0,3
1- =1-0,3=0,7
V1 = 0,3*20-0,7*4 = 6-2,8 = 3,2
V2 = 0,3*15-0,7*4 = 4,5-2,8 = 1,7
V3 = 0,3*12-0,7*5 =3,6-3,5 = 0,1
V4 = 0,3*10-0,7*1 = 3-0,7 = 2,3
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei

V1* .

2.2.4. Metoda sperantei matematice

28

2.2.4.1.Criteriul lui Laplace

Speranta matematica se calculeaza conform relatiei:

1 n
Rij , unde n- numarul starilor naturii.
n i 1

V j* max
j

20 8 2 4
5,5
4
15 8 0 4
V2
4,75
4
12 5 2 5
V3
2,5
4
10 7 5 1
V4
5,25
4
V1

Rezulta ca valoarea optima corespunde variantei

V1* .

2.2.4.2.Probabilitati de tip bayesian

E1 p1 0,3
E2 p2 0,2
E3 p3 0,4
E4 p4 0,1

V j* max
j

R
i 1

ij

pi

29

V1 = 20*0,3+8*0,2-2*0,4-4*0,1 = 6+1,6-0,8-0,4 = 6,4

V2 = 15*0,3+8*0,2+0*0,4-4*0,1 = 4,5+1,6+0-0,4 = 6,8
V3 = 12*0,3+5*0,2-2*0,4-5*0,1 = 3.6+1-0,8-0,5 = 3,3
V4 = 10*0,3+7*0,2+5*0,4-1*0,1 = 3+1,4+2-0,1 = 6,3
Varianta careia ii corespunde speranta matematica maxima este

V 2* .

2.4.5.Metoda regretului minim

Presupunand ca in matricea rezultatelor starile naturii sunt trecute pe linii, iar variantele de actiune pe
coloane, elementele matricii regretelor (rij)se obtin scazand elementele fiecarei linii din elementul maxim al liniei
respective, adica:

rij= Ri max Rij

unde: j=1,2,,n;
i=1,2,m;
Ri max reprezinta valoarea maxima a rezultatelor pe linia starii naturii
i.

Varianta optima se determina folosind relatia:

30

V j* min max rij

unde: rij regrete

Tabelul nr.17

Vj

Ei

V1
20
8
-2
-4

E1
E2
E3
E4

V2
15
8
0
-4

V3
12
5
-2
-5

V4
10
7
5
-1

Ri max
R1 max =20
R2 max =8
R3 max =5
R4 max =-1

Matricea regretelor
Tabelul nr.18

Ei
(20) E1
(8) E2
(5) E3
(-1) E4
Max rij

Vj
V1
0
0
7
3
7

V2
5
0
5
3
5

V1 = 7
V2 = 5
V3 = 8
V4 = 10
31

V3
8
3
7
4
8

V4
10
1
0
0
10

Rezulta ca valoarea minima corespunde variantei

V 2* .

32