Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASAMBLARI DEMONTABILE
1.1 Asamblari filetate. Suruburi de miscare
1.1.1 Generalitati
Asamblarile filetate sunt alcatuite, de regula, dintr-un surub si o piulita avnd rolul
solidarizarii (strngerii) anumitor piese; pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii,
asamblarea este prevazuta cu un element de siguranta o saiba Grower, de exemplu - ca n
figura 1.1.
surub
surub
piese
asamblate
piese
asamblate
element de
siguranta
(saiba Grower)
)
piulita
Figura 1.1
piulita
Figura 1.2
element de
siguranta
(saiba Grower)
prezon
piese
asamblate
Surub
(arbore)
Piese asamblate
(dar si piulita si contrapiulita)
Figura 1.3
Figura 1.4
11
n figura 1.2 este prezentata varianta la care lipseste piulita, una dintre piesele strnse
avnd o gaura filetata. Varianta constructiva din figura 1.3 este o combinatie ntre solutiile
constructive deja prezentate; n acest caz surubul este numit prezon. Este evident ca variantele
din figurile 1.2 si 1.3 se folosesc atunci cnd nu este posibil accesul pentru strngerea
asamblarii dect pe o singura parte. Asamblarea din figura 1.4 are particularitatea ca piesele
strnse, pe lnga rolul functional, sunt si piulita, respectiv contrapiulita, sistem care confera
asamblarii siguranta contra autodesfacerii.
1.1.2 Rolul functional al sistemelor filetate
Dupa modul de utilizare a sistemelor filetate, sunt ntlnite numeroase aplicatii, asa
cum rezulta din Tabelul 1.1.
Rol
functional
Asamblari
de strngere
Suruburi
de reglare
a pozitiei
Suruburi
de miscare
Amplificatoare
de forta
Suruburi
de masurare
Tabelul 1.1
Exemple
Aplicatii
Fixare
Chiulasa bloc motor, structuri
metalice
Creare de tensiuni
Tiranti, ambreiaje
Etansare
Recipienti
Prin avansul axial al surubului sunt Motorul electric prevazut cu o
pozitionate repere sau
roata de curea poate fi deplasat
subansambluri
prin avansul unui surub, pentru
ntinderea curelei
Este realizata transformarea
Suruburi conducatoare la masinimiscarii de rotatie n miscare de
unelte, cricuri,
translatie sau invers
prese cu surub
Fiind n esenta o aplicatie a
Menghine, ventile cu filet, chei
planului nclinat, filetul permite
reglabile
amplificarea fortei aplicate la
strngere
Daca pasul este foarte fin si precis, Micrometrul
avansul surubului permite
materializarea/masurarea unor
lungimi
Caracterizare
12
60
H
6
d
d1
D1
H
4
a)
H
2
d3
D2
Surub
d2
Piulita
H
2
60
h3
H1
H
e
90
Diametrele surubului
Axa surubului si piulitei
d1
d3
b)
Figura 1.5
13
Piulita
r
D3
Surub
D2
d2
30
D1
d1
Figura 1.6
3. Trapezoidal, cu unghiul profilului de 30 (figura 1.7), STAS 2234-75 (simbol Tr) pentru suruburi de miscare la care ncarcarea poate fi aplicata n dublu sens.
p
Piulita
30
D2
d1
Surub
D1
d2
Figura 1.7
4. Rotund, filet format din arce de cerc (figura 1.8), STAS 668-86 (simbol Rd). Se
utilizeaza la cuplele garniturilor de cale ferata, datorita faptului ca prezinta un
foarte mic concentrator de tensiuni si ca nu se blocheaza chiar n conditii dificile
de mediu: praf sau umezeala. Tot filet rotund este si filetul Edison (simbol E)
utilizat la socluri si dulii. Filetul rotund este caracterizat printr-o foarte usoara
manevrabilitate.
5. Patrat, filet cu profilul spirei patrat (figura 1.9). Are randamentul mare; frecarea si
uzura sunt reduse Se foloseste pentru suruburi de miscare (masini- unelte).
Dupa finetea pasului exista filete cu:
14
30
Piulita
D1
d1
D2
d2
Surub
Figura 1.8
t2
t1
Piulita
D1
d1
d2
D2
p
Surub
Figura 1.9
Este evident ca, n cazul filetului cu pas mare, randamentul cuplei cinematice este
ridicat, dar apare pericolul desurubarii sub sarcina. n acest caz, asamblarea trebuie prvazuta
cu mijloace de autoblocare.
Dupa sensul de nfasurare exista:
filet pe dreapta;
filet pe stnga.
Cele mai des ntlnite sunt filetele pe dreapta usor manevrabile, prin obisnuinta.
Pentru evitarea utilizarii buteliilor de aragaz de catre copii, de exemplu, robinetele respective
au filet pe stnga.
De obicei, filetul se nfasoara pe corpuri cilindrice; pentru capetele tevilor din
industria petroliera se realizeaza un filet nfasurat pe suprafete tronconice, pentru asigurarea
conditiilor de etanseitate.
15
Elicea desfasurata
2
d2
d3
d2
d
tg 2 =
p
d2
Figura 1.10
1.1.7 Materiale si tehnologie
Pentru solicitari reduse si pentru utilizari de mica importanta se recomanda: OL 37,
OL 42 (STAS 500-80, mai ales daca prelucrarea se face prin rulare.
n cazul solicitarilor medii OL 50 sau OL 60 (STAS 500-80), dar si OLC 35, OLC
45 cu tratament termic de mbunatatire (STAS 880-80).
Pentru solicitari ridicate si importanta deosebita (suruburi pentru industria de aviatie si
la constructia automobilelor) se folosesc oteluri aliate: 45 Cr 10, 33 Mo Cr 11 (STAS 799180).
n cazul n care suruburile sunt expuse coroziunii, respectiv temperaturilor nalte se
utilizeaza oteluri inoxidabile ca de exemplu 10 Cr 130-90 (STAS 3583-87), respectiv 12 Ni
Co Cr 250 (STAS 11523-80).
Aliajele speciale - Am58, Al-Mg sunt potrivite pentru suruburi care sunt utilizate la
aparatura electrotehnica.
Piulitele se executa din otel fosforos (OLF) STAS 8949-82, OLC 35, bronzuri si fonte
antifrictiune.
Tehnologia suruburilor este aleasa n functie de seria de fabricatie si de precizia
necesara asamblarii. Exista, astfel, urmatoarele posibilitati tehnologice:
16
Filetarea prin frezare cu freze disc sau freze pieptene. Fiind foarte productiva, se
foloseste pentru degrosarea filetelor adnci la care urmeaza finisarea pe strung. Pe
masina de frezat, finisarea ar fi imprecisa datorita vibratiilor.
Filetarea prin vrtej utilizeaza masini speciale cu scule rotitoare cu turatii de 1000
3000 rot/min, piesa - semifabricatul rotindu-se cu 100 300 rot/min. Deoarece
centrul de rotatie al cutitului nu coincide cu cel al piesei (figura 1.11), nu se
detaseaza o aschie continua ci aschii scurte, subtiri. Din acest motiv nu se produce
ncalzirea excesiva a sculei, iar precizia este ridicata si productivitatea la fel.
Figura 1.11
Filet strunjit
Filet rulat
Figura 1.12
17
Punnd conditia
d
= 0 , rezulta ca functia (2 ) are un maxim pentru
d2
tg 2
tg 2
1 tg 2 2
=
=
=
0,5
2 tg 2
tg 22
2
1 tg 2 2
(1.1)
100%
filet fierastrau
80%
60%
filet triunghiular
sau trapezoidal
40%
suruburi
de fixare
20%
O
2
10
20
30
40
50
60
suruburi de miscare
Figura 1.13
18
t =
2
d3
4
M12
t =
3
d3
16
(1.2)
ech = 2t + 4 2t at
(1.4)
(1.3)
Cu M12 a fost notat momentul de nsurubare care include frecarea dintre spirele
surubului si piulitei [1].
Pentru dimensionare, relatia 1.2 devine
d 3 necesar =
4 F
at
(1.5)
Mtot
M12
prghie de
actionare
2 - piulita
1 - surub
M13
3 piesa presata
F
Figura 1.14
19
Momentul de frecare dintre capul surubului rotitor si piesa presata este M13 , iar
momentul de frecare cu piulita, la strngerea surubului este M12 . La cheie, adica la capatul
prghiei de actionare, se va aplica momentul total Mtot .
Solicitarile tijei sunt, n acest caz, compresiunea c data de forta F si rasucirea t ,
data de momentul total care se produce pe partea superioara a surubului, conform diagramei
particulare prezentate n figura.
c =
F
2
d
4 3
t =
M12 + M13
3
d
16 3
(1.6)
ech = 2c + 4 2t ac
(1.7)
(1.8)
p = s =
F
z
2
d d12
4
F
z
as
d2 H
(1.9)
20
Sectiunea cu
tensiune
maxima la
ncovoiere n
spira surubului
piulita
D
d
F
z
surub
d2 D2
h
d1 = D1
d3
Sectiunea cu
tensiune
maxima la
ncovoiere n
spira piulitei
H
Figura 1.15
H
+a
2
d3 (pentru surub),
respectiv D (pentru piulita)
Figura 1.16
Mi =
F H
+ a
z 2
(1.10)
21
i =
Mi
d3 h2
6
Mi
D h2
6
ai surub
(1.11)
ai piulita
(1.12)
m = p z + 2
p
= p (z + 1)
2
(1.13)
6 + a
2
(1.14)
(1.15)
22
Sectiunea B - 20 %
Sectiunea C - 65 %
Figura 1.17
Ruperea tijei surubului are loc n zonele cu concentratori mari de tensiune, astfel:
1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, n zona racordarii de sub capul
surubului; concentratorul se poate ameliora prin prelucrarea atenta a racordarii,
eventual a finisarii acesteia.
2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona concentratorului dat de
sfrsitul filetului. Pentru reducerea concentratorului se impune prelucrarea filetului
cu reducerea progresiva a naltimii spirei.
3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona primei spire solicitate n
care exista si efectul de crestatura al filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a
tijei filetului. Ameliorarea acestei situatii este prezentata n paragraful urmator.
1.1.11.2 Repartitia solicitarii ntre spire
F
Figura 1.18
23
5
4
2
1
a)
10
9
8
7
3
2
1
b)
c)
Figura 1.19
O distributie mai buna se obtine la filetul triunghiular, datorita deformatiilor radiale
mai mici dect la filetul fierastrau.
n concluzie, este inutil sa se realizeze piulite cu mai mult de 10 spire, cele care
depasesc acest numar nemaifiind practice solicitate.
Pentru ca repartitia sarcinii F ntre spirele piulitei sa se faca mai uniform, se
recomanda elasticizarea corpului piulitei, n care caz acesta fiind solicitat la ntindere odata cu
tija surubului (figura 1.19).
1.1.11.3 Efectul concentratorului de eforturi
Efectul concentratorului de tensiuni dat de existenta filetului este n general neglijat la
solicitarea statica; de asemenea, nu se iau n calcul fortele de frecare care apar pe spire si care
dau solicit ari complexe greu de modelat. Pentru solicitari dinamice sau la oboseala, suruburile
au o prelucrare deosebita (racordarea la fundul filetului este lustruita), iar verificarea la
oboseala se face cu luarea n considerare a coeficientului concentratorului de tensiuni.
1.1.12 Calculul asamblarilor cu suruburi solicitate la forte transversale
1.1.12.1 Asamblari cu suruburi montate cu joc
Conform reprezentarii din figura 1.20, surubul, piulita si elementul de asigurare contra
autodesfacerii (saiba Grower) sunt standardizate, iar gaura din piesele strnse se realizeaza cu
burghiul pe masina de gaurit. Ca urmare, asamblarea prezinta avantajul costului redus si al
facilitatii montarii si demontarii.
Prin strngerea piulitei se realizeaza n asamblare forta Fs care duce la ntinderea tijei
surubului si la comprimarea flanselor; pentru flanse, forta Fs este si forta normala.
Conditia de exploatare este aceea ca piesele strnse nu trebuie sa se deplaseze sub
efectul ncarcarii transversale F, ceea ce nseamna ca forta de frecare dintre piesele strnse
trebuie sa fie mai mare dect F, adica:
24
Fs F
(1.16)
(1.17)
Fs
Fs
Fs
Fs
Figura 1.20
Cu valoarea Fs astfel obtinuta, se poate dimensiona diametrul tijei surubului la
ntindere cu relatia cunoscuta
d 3 necesar
4 Fs
a t
(1.18)
Modelul de calcul deja prezentat este potrivit unei asamblari cu un singur surub; daca
asamblarea are mai multe suruburi, calculul este similar, adoptndu-se ipoteza ca forta Fs se
distribuie n mod egal ntre cele is suruburi.
Dezavantajul acestui mod de asamblare si, implicit, al metodei de calcul este faptul ca,
daca nu este bine cunoscut coeficientul de frecare, nu se pot da garantii privind siguranta la
patinare a pieselor strnse. Pe de alta parte, trebuie mentionat ca asamblarea presupune
utilizarea unei chei dinamometrice singurul mijloc n masura sa asigure realizarea la
asamblare a fortei Fs cu care se face strngerea.
1.1.12.2 Asamblari cu suruburi montate fara joc (pasuite)
n acest caz, suruburile nu sunt standardizate, ci sunt realizate n functie de
dimensiunile cerute de calculul specific prezentat mai jos. Costul suruburilor respective este
mult mai ridicat dect n cazul variantei de montaj cu joc prezentata anterior, pentru ca trebuie
strunjite fin sau rectificate. De asemenea, gaurile din piesele strnse trebuie sa fie alezate,
ceea ce implica un cost ridicat al prelucrarii. La aceasta varianta, nu este necesar ca stngerea
25
lmin
d
F
Figura 1.21
Prin natura montajului, nu apare pericolul patinarii tablelor, chiar daca sarcina
depaseste valoarea nominala.
Calculul de verificare la forfecare este simplu
f =
4 F
d2
(1.19)
af
F
a s
d l min
(1.20)
26
ls
2s
ls
1s
0f
2f
lf
lf
0s
lf
lf
1f
lf
Di
D
Figura 1.22
Strngerea prealabila, adica prestrngerea, se utilizeaza anterior punerii n exploatare a
suruburilor care asambleaza blocurile motoarelor, capetele de biela, flansele recipientelor,
pompele etc., toate acestea fiind solicitate la oboseala. n acest paragraf se va demonstra ca
prestrngerea mbunatateste comportarea la oboseala a suruburilor.
n figura 1.22 este prezentata ansamblarea cu suruburi a flans i unui clilndru cu flansa
capacului. Forta de prestrngere care revine unui surub este notata cu F0 ; aceasta forta
alungeste surubul cu (? ls ) si comprima flansele cu (? lf ), realiznd starea 1, adica 1s
pentru surub si 1f pentru flanse. Forta de prestrngere F0 este o forta interna (nchisa).
Evident, n figura 1.22 deformatiile elastice ale surubului si ale flanselor sunt reprezentate
exagerat, pentru o mai buna ntelegere a fenomenelor. Anterior prestngerii, surubul era
nedeformat (starea ,,0s), flansele de asemenea (starea ,,0f).
p
Pmax
timp
Figura 1.23
27
Sa presupunem ca, n exploatare, presiunea din cilindrul de lucru al carui capac este
asamblat cu is suruburi variaza pulsator, ca n figura 1.23.
Forta totala maxima de exploatare care actioneaza asupra capacului este
Fmax = p max
D2
4
(1.21)
F=
Fmax
is
(1.22)
F
f caracteristica
elastica
a surubului
F0
f
lf
lf
s caracteristica
elastica
a flanselor
ls
ls
Figura 1.24
28
Fz
1f
F0
2f
F0
F0
0s
ls
ls =lf
0f
lf
lf
Figura 1.25
Datorita elasticitatii surubului si a flanselor, forta maxima ce revine n exploatare
surubului (F0 +Fz) este mai mica dect (F0 +F)!
Se definesc rigiditatile surubului si flanselor
c s = tg =
F0
F
; c f = tg = 0
l s
l f
(1.23)
Avnd n vedere ca este necesara determinarea fortelor n regim dinamic, se alege sau
se impune rezerva de prestrngere
F0 = (0,5...0,6) F
F0 > 0
(1.24)
tg =
Fz
F
; tg = 0 ; F = Fz + F0 F = l s (tg + tg ).
l s
l s
(1.25)
Fz
F
, astfel nct: F = z (cs + cf )
cs
cs
Relatia obtinuta prezentata mai jos - are o deosebita nsemnatate, pentru ca pune n
evidenta faptul ca, pentru ca Fz sa fie ct mai mica, este necesar ca surubul sa fie ct mai
elastic.
Dar, l s =
Fz =
cs
F
cs + cf
(1.26)
29
Deci, pentru ca Fz sa fie ct mai mic, trebuie ca surubul sa fie foarte elastic (cs ) si
F
flansele ct mai rigide (cf ). n acest fel, amplitudinea ciclului de solicitare a surubului z
2
este minima.
n figura 1.26.b este prezentata solutia unui surub elastic, comparativ cu unul relativ
rigid figura 1.26.a.
a)
b)
Figura 1.26
Determinarea tensiunilor de ntindere n surub s max ts si s min ts este prezentata mai jos:
Fmax s = F0 + F = F0 + Fz
Fmax s = (1,5...1,6) F
cs
Fmin s = F0 = Fmax s Fz = F (1,5...1,6 )
c s + c f
Fmax s
Fmin s
max ts =
; min ts =
A min s
A min s
(1.27)
max ts + min ts
=
v =
m
(1.28)
c=
1
ca
k v m
+
1 c
(1.29)
30
S 3 D 3g
d2
1
tg ( + ) + F0 2
2
3
S D g2
(1.30)
E A
l
(1.31)
l s = F0
li
E A
(1.32)
i
(1.33)
31
cf =
E f Af
;
lf
(S + l f )2 D 2g ;
4
l f = l f 1 + lf 2
Af =
(1.34)
Dg
lf
lf
S
S + lf
S + 2lf
Figura 1.27
n relatia de mai sus nu s-a luat n calcul rigiditatea nseriata a unei eventuale garnituri.
Calculul diametrelor ariilor de influenta (S+2lf) din figura 1.27 conduce la aflarea
numarului de suruburi necesare pentru asigurarea etanseitatii flanselor; se recomanda ca
aceste cote sa fie astfel alese nct sa nu duca la posibilitatea aparitiei unor spatii lipsite de
strngere asa cum acestea apar n figura 1.28.
32
Fz
Fz
F0
?
Figura 1.29
Fz
Fz
F0
Figura 1.30
F
Ft
Ftt
F0t
F0
t
Frem
Figura 1.31
33
Ls
Figura 1.32
Calcul tijei surubului decurge astfel
Ls
;
E Ii
Mi =
= Wi i
(1.35)
Rezulta
i =
E ds
2 Ls
(1.36)
Rezultatul la care s-a ajuns este edificator pentru a impune conditii severe de executie
si de montaj pentru piesele strnse.
1.1.15 Solicitarea prin soc a surubului
O asemenea solicitare apare, de exemplu, la suruburile care realizeaza asamblarea
capetelor de biela ale motoarelor cu ardere interna.
n figura 1.33 este prezentata diagrama s e, liniara pe prima parte, reflectnd legea
lui Hooke.
34
Aria de sub curba ( - ) reprezinta energia cumulata prin soc pe unitatea de volum
(Ws / V), n domeniul elastic de solicitare.
Ws 1
= ; =
V
2
E
2
Ws 1
2 Ws E
=
=
V
2 E
V
(1.37)
unde reprezinta solicitarea de tractiune n tija surubului, iar V = ls As este volumul tijei
acestuia.
Ws
V
Figura 1.33
Cu ct ls este mai mare, cu att scade ! Rezulta, de aici, ca suruburile elastice rezista
si la soc.
1.1.16 Asigurarea asamblarilor filetate
Asigurarea asamblarilor filetate se poate face prin forma sau prin tensiuni
suplimentare (prin realizarea unei strngeri elastice).
Desi este ndeplinita, de obicei, conditia de autofrnare, la asamblarile filetate de
strngere se poate produce autodesfacerea, datorita vibratiilor sau a deformarii asperitatilor.
1.1.16.1 Asigurarea prin forma
a) Asigurarea cu cui spintecat figura 1.34
Figura 1.34
35
Figura 1.35
c)
Figura 1.36
d)
Figura 1.37
36
e)
a)
b)
Figura 1.38
La varianta din figura 1.38 b proeminenta din interiorul saibei se introduce n canalul
longitudinal practicat n surub.
f) Asigurarea cu srma figura 1.39
Figura 1.39
g) Asigurarea cu saib a dubla (placa crestata) figura 1.40 a si b.
a)
b)
Figura 1.40
37
P1
P2
Figura 1.41
b) Asigurarea cu contrapiulita elastica figura 1.42
gaura filetata
gaura de trecere
Figura 1.42
c) Asigurarea cu saibe elastice figura 1.43
Figura 1.43
38
pasul 2 = p
(decalat axial)
Figura 1.44
e) Asigurarea cu piulita cu inel de presiune figura 1.45
Figura 1.45
n constructiile de aviatie se mai utilizeaza si asigurarea cu insertii (srme cu sectiune
rotunda sau poligonala) ndoite dupa o elice si care se plaseaza ntre filetul surubului si cel al
piulitei.
Prin strngere se produc deformatii elastice si plastice ale insertiei care introduc forte
de apasare suplimentare pe filet, marind frecarea.
Alte mijloace de asigurare:
1. puncte de sudura la exteriorul piulitei, pentru solidarizarea acesteia cu piesa
strnsa:
2. deformarea plastica a surubului sau a piulitei;
3. asigurarea cu adezivi.
39
d2
Figura 1.46
Momentul de nsurubare este:
M t1 = F
d2
tg ( 2 + )
2
2 k
n care: = arctg
d 2 sin
(1.38)
40
Butuc
c
Moment de
torsiune actiune
Figura 1.47
A. Asamblari
prin forma
- cu cleme (bratari)
- prin presare
- conice
- cu inele tronconice
- strngere elastica (inele sau bucse ondulate)
- cu pene longitudinale
- nalte (nclinate)
- concave (nclinate)
- tangentiale
41
tf
s1 max
s2 max
a)
tf
Figura 1.48
42
b)
d
2
1
2 s1max 2 d s 3 d = M tc s1max sa ( stiftarbore )
Dd
D+d
ds
= M tc s2m sa (stift butuc)
s 2 m
2
2
f 4 d s d = M tc ; f af stift
(1.39)
Recomandari constructive:
ds
= 0,2...0,3 ;
d
D
= 2 (otel/otel);
d
D
= 2,5 (fonta/otel).
d
1.2.2.2 Asamblarea cu stift longitudinal
ds
Tensiunea de strivire dintre stift si piesele conjugate este, probabil, cea reprezentata n
figura 1.49.b), dar pentru ca o astfel de asamblare nu este utilizata la turatii mari si nu este
utilizata pentru aplicatii importante, pentru usurinta calcului admitem ca distributia tensiunii
de strivire este cea prezentata n figura 1.49.a).
a)
l
Mt
b)
Figura 1.49
ds d
s 2 l 2 = M tc s as min
d l d = M
tc
f
af
f s
2
Recomandari:
(1.40)
ds
1
= 0,13K 0,16;
= 1K1,5.
d
d
43
F
2
b
s 2
s 1
b
Mi max
F
2
F
2
db
s 2
Figura 1.50
2 s 2 d b = F s 2 s2 a min
s1 d a = F s1 s1a min
(1.41)
M
F a b
+ = M i max ; i = i max
ai
2 4 2
d 3b
32
Tensiunea de strivire admisibila s s1amin , respectiv ss2amin este cea mai mica valoare
dintre cele corespunzatoare materialului boltului, respectiv al piesei conjugate.
Calculul exact la solicitarea de ncovoiere se face cu sarcina distribuita - nu cu sarcini
concentrate.
1.2.2.4 Particularitati constructive
n figura 1.51 este prezentat un stift pentru cuplaje de siguranta care, prin forfecare
ntrerupe transmiterea momentului de tosiune.
Figura 1.51
Stifturile crestate din figura 1.52 asigura, dupa pozitionarea lor, o foarte buna
solidarizare a pieselor conjugate, pentru ca fantele se nchid, iar muchiile acestora asigura o
puternica presiune asupra peretilor gaurilor n care au fost introduse.
44
Figura 1.52
Stifturile de legatura din figura 1.53 sunt utilizate, de regula, pentru prinderea
ochiurilor arcurilor elicoidale cilindrice care intra n componenta aparaturii electrotehnice din
constructia automobilelor, de exemplu.
F
a)
b)
Figura 1.53
n figura 1.54 a) este prezentata vederea frontala a unui stift cilindric crestat pe toata
lungimea generatoarei; dupa montarea acestuia n gaurile pieselor asamblate, stiftul exercita o
presiune laterala semnificativa, astfel nct este asigurata solidarizarea pieselor conjugate.
Stiftul conic elastic din figura 1.54 b) se monteaza prin batere n piesele de asamblat,
asigurnd o foarte ferma pozitionare a lor.
a)
b)
Figura 1.54
45
Freza deget
Figura 1.55
Freza
disc
Figura 1.56
Realizarea canalului de pana cu freza deget nu este productiva si nici nu confera o prea
mare acuratete geometrica, n timp ce canalul realizat cu freza disc este de mare precizie
geometrica, dar prezinta inconvenientul lungimii mai mari dect a penei propriu- zise.
Concentratorul de tensiuni este acelasi pentru solicitarea de torsiune, dar este mai mare
la ncovoiere, n cazul realizarii lui cu freza deget.
Canalul din butucul rotii se realizeaza prin mortezare sau prin brosare, aceasta din
urma fiind o prelucrare de mare precizie, dar avnd dezavantajul costului extrem de ridicat.
Penele se obtin, de regula, prin tragere la rece sau prin matritare. Materialele utilizate pentru
pene trebuie sa aiba r min = 590 MPa; este vorba de OL60, OL70 STAS 500-80 sau OLC35,
OLC45 STAS 880-80.
46
a)
b)
c)
Figura 1.57
Pana este solicitata la strivire si la forfecare, asa cum se arata n figura 1.58. Pentru ca
diferenta dintre dimensiunile t2 si t1 este mica, se va considera, pentru calcul, ca t2 = t1 = h / 2.
tf
s1
t2 t1
s2
Mt
Figura 1.58
h d h
l = M tc
2 2 4
h
d
s l M tc s sa
2
2
d
f b l = M tc f af
2
s
(1.42)
47
Mt
Figura 1.59
Asamblarea prin caneluri (sau asamblarea canelata) este una dintre cele mai des
utilizate mijloace de solidarizare a butucului cu arborele, n vederea transmiterii momentului
de torsiune, pentru ca prezinta certe avantaje fata de asamblarea cu pana paralela, astfel:
- moment de torsiune capabil este mult mai ridicat;
- concentratori redusi de tensiune;
- posibilitatea deplasarii butucului n gol si sub sarcina.
Utilizarile frecvente sunt: masini- unelte, cutii de viteza, arbori cardanici n toate
cazurile fiind vorba de momente mari, transmisii de putere si transmisii cinematice n
constructia aeronavelor etc.
Constructiv, se realizeaza:
- caneluri cu profil dreptunghiular;
- caneluri cu profil triunghiular;
- caneluri n evolventa.
Canelurile dreptunghiulare (cu flancuri paralele) sunt mai des utilizate, fiind mai usor
de obtinut; acestea se realizeaza n variantele:
a) serie usoara (STAS 1768-86) pentru asamblari fixe; momentul capabil este mai
mic sau egal cu cel transmis de arbore;
b) serie mijlocie (STAS 1769-86) pentru asamblari mobile n gol;
c) serie grea (STAS 1770-86) pentru asamblari mobile n sarcina.
Canelurile triunghiulare (STAS 7346-83) se recomanda pentru asamblari fixe sau
pentru sarcini aplicate cu soc.
Canelurile evolventice (STAS 6858-85) au o buna rezistenta la oboseala si, ca urmare,
sunt uilizate n domeniul constructiilor auto. Canelurile evolventice sunt realizate cu freze
modul (melc) decalibrate pentru realizarea rotilor dintate, dar suficient de precise pentru
obtinerea canelurilor pentru arbori.
Centrarea canelurilor dreptunghiulare se poate realiza n urmatoarele variante
(figura 1.60):
- Centrarea laterala (figura 1.60.a) este recomandata pentru momente de torsiune
alternante, asigurnd o buna repartitie a ncarcarii pe fiecare canelura.
48
Centrarea exterioara (figura 1.60.b) este cea mai usor de obtinut, este ieftina, dar
nu se recomanda la sarcini alternante.
Centrarea interioara (figura 1.60.c) este cea mai scumpa si cea mai precisa; nu se
recomanda la sarcini alternante.
a)
b)
c)
Figura 1.60
Calculul asamblarii cu caneluri dreptunghiulare se face conform STAS 1767-67,
calculnd succesiv urmatoarele:
rm =
Snec
D+d
2
M tc
=
r m as
(1.43)
Dd
s = 0,75 z
2c
2
S
L nec nec
s
unde:
- D, d, si c sunt cote impuse de catre STAS-ul corespunzator seriei de caneluri alese,
iar z este numarul canelurilor de asemenea standardizat;
- Snec este suprafata portanta necesara pentru transmiterea momentului de torsiune, iar
s as este tensiunea admisibila la strivire data n STAS 1767-67 n functie de conditiile de
exploatare.
- s este suprafata pe unitatea de lungime;
- 0,75 este un coeficient ce tine seama ca nu toate canelurile sunt la fel de mult
ncarcate.
La dimens ionare, se calculeaza initial:
16 M tc
d arbore = 3
; at = 15...35 MPa
at
apoi, se aleg canelurile din seria dorita: d > darbore si se determina Lnec din relatia stabilita.
1.2.5 Asamblari cu arbori poligonali
Spre deosebire de asamblarea prin canelur i, aceasta modalitate de solidarizare a
butucului cu arborele nu prezinta concentratori de tensiune prea ridicati, pentru ca n arbore
49
nu mai exista canale adnci ca n cazul penei paralele. De asemenea, prin forma asamblarii
este asigurata si centrarea pieselor conjugate. Costul prelucrarii este foarte ridicat, pentru ca
realizarea alezajului poligonal din butuc se face prin brosare; arborele se prelucreaza prin
frezare sau prin brosare.
H7 H7 H7
Se realizeaza, n general, ajustaje cu joc mic
,
,
, avnd n vedere, mai
g6 h7 f 7
ales, ca asamblarea este destinata pentru transmiterea momentelor de torsiune foarte mari.
Sectiunile transversale ale arborelui pot fi cele din figura 1.61: profil triunghiular,
profil poligonal curb, profil patrat sau profil hexagonal.
Figura 1.61
Exemplele din figura 1.62 sugereaza ca existenta jocului dintre arbore si butuc duce la
o repartitie asimetrica a tensiunii de strivire.
s max
s max
Mt
Mt
Figura 1.62
Astfel, pentru arborele cu sectiune patrata, calculul sumar este:
a
2
1
2 s max l a = M tc s max sa
2
3
2
(1.44)
50
e) cnd jocul dintre arbore si butuc este mare, la aplicarea momentului de torsiune
tensiunea de strivire prezinta un maxim exterm de periculos.
Ca urmare, modelul de calcul este puternic influentat de felul ajustajului.
Mt = 0
Mt > 0
a)
b)
Mt > 0
c)
s max
Mt > 0
d)
Mt > 0
e)
Figura 1.63
(1.45)
51
N
N
F
d
N
Fs
2
Figura 1.64
M tc
= Fs
d
(1.46)
N
as
b d
(1.47)
pc
pm
pmax
p = p max . cos n
a)
b)
Figura 1.65
52
c)
3
= pc .
2
daca n = 1: p max =
daca n = 2: p max
Fs
L
N
F
d
a
A
N
Figura 1.66
d
d
d
Fs a + N N = 0
2
2
2
(1.48)
N d M tc (conditia de ne-patinare).
d
N (1 + )
M tc
2
N=
; Fs =
d
d
a+
2
M tc (1 + )
Cu Fs se dimensioneaza suruburile.
Fs =
(2 a + d )
(1.49)
(1.50)
N
as
d b
(1.51)
53
Figura 1.67
Avantajele asamblarii sunt:
- gabarit redus;
- poate transmite momente de torsiune foarte mari;
- centrare excelenta;
- concentratorii de tensiune sunt practic absenti.
Dezanvantajele asamblarii sunt:
- modificarea coeficientului de frecare , la vibratii sau la montari si demontari
repetate;
- montare si demontare dificile.
Domeniile de utilizare sunt importante:
- bandaje pentru roti de cale ferata;
- rotoare pe arbori;
- rulmenti grei.
Principalele date constructive si de calcul sunt prezenatate n figura 1.68. Asamblarea
poate transmite momente de torsiune sau poate prelua forte axiale.
n cazul n care asamblarea preia doar forta axiala Fa, presiunea minima de contact
este
p min = s min =
Fa
d l
(1.52)
2 Mt
(1.53)
d2 l
54
b
2
a
2
S
2
da
d2
d1
d 22 d 2
s
r
d1
db
a
2
S
2
d 22 + d 2
b
2
2 s
d2
2 s
d 2 d12
d 22
d 22 d 2
d 2 + d12
d 2 d12
Figura 1.68
n cazul transmiterii momentului Mt si a preluarii fortei axiale Fa, presiunea de contact
se determina astfel (figura 1.69):
R = Fa2 + Ft2 ; N =
R
N
; p min =
d l
2 Mt
+
d
d l
(1.54)
Fa2
p min = s min =
(1.55)
N
Fa
R
Ft
Figura 1.69
55
(1.56)
a = s min
Ka
d 2 + d 12
d; K a = 2
a
Ea
d d12
K
d 2 + d 12
b = s min b d; K b = 2
b
Eb
d d12
(1.57)
n care a si b sunt coeficientii Poisson pentru materialul arborelui, respectiv butucului, iar Ea
si Eb sunt modulele de elasticitate corespunzatoare.
Rezulta strngerea minima care asigura preluarea momentului de torsiune sau/si a
fortei axiale:
K
K
Smin = s min a + b
Ea Eb
(1.58)
(1.59)
unde Sr este corectia de rugozitate iar St este corectia de temperatura care ia n calcul ca
arborele si butucul nu functioneaza, uneori, la aceeasi temperatura de exploatare:
Sr = 1,2 (R max a + R max b )
(1.60)
n care: Rmax a,b sunt rugozitatile maxime ale pieselor conjugate n [m] nainte de montare,
coeficientul numeric 1,2 fiind acoperitor;
St = [ b ( t b t 0 ) a (t a t 0 )] d
(1.61)
t max r max
= 0,5 c dupa teoria tensiunilor tangentiale
2
56
(1.62)
t max r max
= 0,75 c dupa teoria energetica
2
Pentru butuc: t max b = s
d 22 + d 2
d 22 d 2
(1.63)
; r max b = s
d2
; r max a = s
d 2 d12
Aplicnd teoria tensiunilor axiale, rezulta
d2 + d2
s max b 22
1
)
d 2 d 2
= 0,5 cb
2
cc
(1.64)
d2
s max a 2 2
(
1
)
d d12
= 0,5 ca
2
cc
(1.65)
(1.66)
K
K
Smax = s max a + b d
Ea E b
(1.67)
si
Smax tot = S max + Sr + S t
(1.68)
(1.69)
Cu SSTAS
max (posibil de atins practic) se determina temperatura la care va fi ncalzit
butucul
SSTAS
max + J = b ( t t 0 ) d t
(1.70)
57
SSTAS
max + J = a ( t 0 t ) d t
(1.71)
dm
l
Figura 1.70
Centrarea obtinuta la asamblarea pe con este deosebit de buna, iar montarea si
demontarea sunt facile. nclinarea conului este, de regula a = 2 ... 15, n functie de utilizare,
fiind asigurata sau nu conditia de autofrnare.
Alezarea conului butucului si rectificarea conului arborelui trebuie sa fie extrem de
riguros facute, astfel nct tensiunea de strivire sa fie uniform distribuita pe suprafata de
contact (figura 1.71 c); n caz contrar, tensiunile pot fi distribuite puternic neuniform, asa cum
este sugerat n figura 1.71 a) si b).
s max
s max
Figura 1.71 a)
Figura 1.71 b)
58
s m = s
Figura 1.71 c)
Pe baza schemei din figura 1.72 se poate calcula forta de strngere axiala Q, stabilind
mai nti marimea apasarii normale N din conditia de preluare a momentului de torsiune prin
frecarea dintre piesele conjugate:
N
Q
V
Figura 1.72
Q = N ( cos + sin )
N=
2 M tc
dm
(1.72)
M tc = k 1 k 2 M t no min al
(1.73)
N
sa
dm l
(1.74)
59
N
N
Fa1
1
N
N
Figura 1.73
Mt1
1
M t1
2
1
M t1
4
1
M t1 K
8
Figura 1.74
Figura 1.75
Momentul de torsiune de calcul este dat de relatia :
M tc = K1 K 2 M tn
n care:
K1 = 1,1 ... 1,5 pentru sarcini constante; K1 = 2 ... 4 pentru sarcini cu soc;
K2 factor de importanta.
60
Figura 1.76
Ca si la asmablarea pe con:
N=
2 M tc
N
; s =
sa
d
d l
(1.75)
(1.76)
n care 1 = arctg 1 .
La aceasta forta se adauga forta necesara deformarii elastice a inelelor Fa0. Se stie ca:
E S
l r
l0
l
tg ( + 1 ) = r
l a
Fa 0 =
(1.77)
(1.78)
Fa 0 =
2E
D2 d 2
4
l a tg ( + 1 )
D+ d
4
(1.79)
Utilizarea mai multor perechi de inele tronconice este avantajoasa prin faptul ca se
obtine cresterea momentului de torsiune transmis. Dar, pentru inelele n serie se diminueaza
forta axiala de la o pereche la alta de inele. Ca urmare, momentul capabil nu este suma
momentelor capabile ale tuturor perechilor de inele, asa cum se arata n figura 1.74.
n figura 1.74 Mtot < n Mt1 , mai precis Mtot = 1,875Mt1 , n timp ce la montajul din
figura 1.75 Mtot = 3 Mt1 . Deci, montajul din figura 1.75 conduce la o sporire evidenta a
momentului capabil total.
1.2.10 Asamblarea cu inel elastic din cauciuc si cu inele elastice metalice
Asamblarea cu inel elastic din cauciuc din figura 1.77 are avantajul montajului rapid si
a faptului ca nu este necesara o precizie dimensionala deosebita.
Calculul tensiunii de strivire este simplu, daca se admite ipoteza distributiei uniforme
61
sm d l
d
= M tc
2
(1.80)
s max
Figura 1.77
Figura 1.78 prezinta exemple de asamblari cu inele metalice profilate, acestea avnd
avantajul unor momente de torsiune capabile foarte mari, dar necesitnd o executie foarte
precisa.
Figura 1.78
n numeroase cazuri, pozitionarea axiala a butucului fata de arbore se realizeaza
utiliznd inele elastice (STAS 5848-88) reprezentate n figura 1.79.
Figura 1.79
62
63
F
(M)
F
(M)
F
(M)
f ()
f ()
arcuri metalice
arcuri metalice
de naltimi
(Hooke)
diferite
a)
b)
F
(M)
F
(M)
f ()
f ()
arc disc arcuri metalice
arc
cu foi
spiral
(histerezis)
c)
d)
f ()
arcuri din
cauciuc
(histerezis)
e)
Figura 1.80
Rigiditatea arcurilor c, este sarcina corespunzatoare deformatiei unitare si reprezinta
panta caracteristicii arcurilor
64
c=
dF
dM
sau c =
df
d
(1.81)
(1.82)
L
V
(1.83)
L
k u = 2V , pentru solicitarea de torsiune, sau
max
G
L
k u = 2V , pentru solicitarea de ncovoiere sau de tractiune-compresiune.
max
E
(1.84)
G
2max
E
2max
L h = L L
(1.86)
unde L este lucrul mecanic cedat n procesul de descarcare pentru arcuri cu histerezis.
Randamentul arcului () este raportul dintre lucrul mecanic cedat si lucrul mecanic
nmagazinat
L
L
= 1 h
L
L
(1.87)
65
L L 1
=
L + L 1 +
(1.88)
Mt
at
Wp
(1.89)
Mt
d
a)
b)
Figura 1.81
M t l 32 M t l
=
G Ip
G d4
(1.90)
d4 G
32 l
(1.91)
2
d at l
2
W
l
M
Mt l
16
p at
L= t =
=
=
2
2 G Ip
2 G Ip
d 4
2G
32
(1.92)
Rezulta
L = 0,25
2t max
V
G
(1.93)
66
unde 0,25 este coeficient ul de utilizare volumetrica care serveste la compararea a doua arcuri.
Calculul de dimensionare se face cu formula
d nec = 3
l nec
16 M t
sau
a t
(1.94)
d4 G
=
32 M t
caneluri
Figura 1.82
1.3.4. Arc elicoidal cilindric de compresiune
Arcul elicoidal cilindric de compresiune cu spira de sectiune circulara este cel mai des
utilizat tip de arc si de aceea calculul sau este standardizat STAS 7067/1-87.
Acest tip de arc si caracteristica sa sunt prezentate n figura 1.83 n care s-au notat: t, t0
este pasul elicei n stare montata si respectiv libera, d este diametrul srmei, Dm este diametrul
mediu de nfasurare, H0 naltimea arcului n stare libera, H1, 2 naltimea arcului n functionare,
Hb naltimea minima a arcului (n stare spira pe spira), f sageata arcului.
F
F1
F2 Fb
f1
d
t; t0
f2
fb
Dm
H0
H1
H2 Hb
f
Figura 1.83
n cazul solicitarii statice (N 104 cicluri, indiferent de valoarea amplitudinii) sau a
solicitarii prin oboseala cu amplitudinea mai mica de 0,1 din sageata medie, pentru calcul se
considera ca solicitarea principala a spirei este de torsiune. n acest caz, momentul de torsiune
cu notatiile din figura 1.84 este
67
Mt =
F cos D m
2
(1.95)
Fcosa
a
Fsina
Dm
Figura 1.84
Solicitarea de ncovoiere data de
Mi =
F sin D m
2
(1.96)
F = F cos
(1.97)
(1.98)
M t 8 F Dm
=
Wp
d3
(1.99)
F
4F
=
,
A d2
(1.100)
68
4 F Dm
4 F
2
+ 1 =
(2 i + 1)
2
2
d
d
d
(1.101)
Dm
este indicele arcului (raportul de nfasurare); uzual se adopta i = 4 ... 16 pentru
d
arcuri nfasurate la rece si i = 4 ... 10 pentru arcuri realizate la cald.
Neglijnd pe 1 n raport cu termenul 2 i, rezulta
unde: i =
= t =
8Fi
d2
(1.102)
Datorita curburii barei din care este realizat arcul, t are o distributie modificata, asa
cum se observa din figura 1.85.
tt
kt t
Figura 1.85
Rezulta ca tensiunea maxima poate fi scrisa
max = k
(1.103)
i + 0,5
i 0,5
(1.104)
8 k Dm F
d3
8 k iF
d2
(1.105)
d nec
8k Fi
; cu D m = i d
at
(1.106)
69
Dm
M l
; = t
2
G Ip
(1.107)
8F i3 n
Gd
(1.108)
G d4
(1.109)
8 n D3m
f G d4
(1.110)
8 D 3m F
Ff
2
(1.111)
d 3 a
8 Dm
(pentru k = 1)
(1.112)
d2 a
F=
(pentru k real )
8 k Dm
Dm
Dm n
n D 2m F
2
=
G Ip
2 G Ip
(1.113)
0,25
W = 2 max V
k G
2
(1.114)
70
nr = 1,5 pentru n 7;
nr = 1,5 ... 3,5 pentru n > 7
De asemenea, se recomanda: t0 1,5d si
Dm
2
+ 0, 2 t D m .
4
3
Figura 1.86
Aceste arcuri sunt caracterizate prin capacitatea de a prelua forte mari cu sageti mici.
Datorita faptului ca aproximativ 2/3 din energia de deformare este disipata prin frecare, ele
sunt folosite la tampoanele vagoanelor si locomotivelor de cale ferata, la macarale etc.
Arcurile disc constau din suprapunerea unor discuri tronconice (figura 1.87) de
grosime constanta. Pachetele de discuri sunt supuse la compresiune concentrica.
a)
b)
c)
d)
Figura 1.87
n functie de sarcina si deformatia dorita, prin grupare se pot forma arcuri:
- n paralel (figura 1.87.b) alcatuite prin suprapunerea directa a maximum trei
discuri;
- n serie (figura 1.87.c,d) alcatuite prin alternarea pozitiei discurilor succesive;
- serie-paralel.
71
Arcurile disc pot prelua forte mari, au sageata mica si au o caracteristica regresiva.
Arcurile lamelare sunt formate din o banda flexibila cu una din dimensiuni mai mare,
dupa cum se observa n figura 1.88 (l > b > h). Ca forma ele pot fi:
- dreptunghiulare (figura 1.88.a), mai ieftine, dar folosesc nerational materialul;
- triunghiulare (figura 1.88.b), practic nerealizabile, dar folosesc rational materialul;
- trapezoidale (figura 1.88.c), realizabile, utilizabile, folosesc rational materialul.
La toate arcurile, cea mai importanta solicitare este ncovoierea
i max =
6 Fl
ai
b h2
(1.115)
l
b
xF
a)
l
xF
b
b)
l
b
c)
xF
h
b0
Figura 1.88
Calculul de rezistenta se face asimilnd arcul cu o grinda ncastrata solicitata la
ncovoiere cu valoarea maxima a tensiunii n ncastrare
i max =
M max 6 F l
=
ai
Wz
b h2
(1.116)
72
ix =
Mx
F x
Fl
=
=
= i max
x Wz
Wz x
Wz
l
(1.117)
Wz x =
b x h 2x
x b h2 x
= Wz =
l
l
6
l
(1.118)
x
l
(1.119)
b
si se determina aria necesara a sectiunii arcului
h
n ncastrare
Snec =
6 Fl
b
ai
h
(1.120)
f1 =
F l3
b h3
; Iz =
(figura 1.78.a)
3E Iz
12
F l3
f2 =
; f 2 > f 1 (figura 1.78.b)
2E Iz
F l 3 3 3 2 4 + 2 2 ln
; (figura 1.78.c)
3 E Iz
2 (1 )3
f 2 > f3 > f1
f3 =
b0
(0; 1) .
b
Rezulta ca lucrul mecanic nmagazinat este
unde =
73
(1.121)
1 2i max
L1 =
V;
18 E
1 2
L 2 = i max V;
6 E
1 3 2 4 + 1 2 2 ln 2i max
L3 =
V
6
E
2 (1 )3 (1 + )
(1.122)
Din toate aceste considerente rezulta ca arcul trapezoidal (figura 1.88.c) este superior
arcului dreptunghiular (figura 1.88.a), arcul triunghiular (figura 1.88.b) nefiind utilizabil.
1.3.6 Arcuri din elastomeri
Arcurile din elastomeri sunt realizate de obicei din cauciuc natural sau sintetic n stare
vulcanizata, cu compozitia modificata, pentru a se obtine alungiri elastice mari, viteze mari de
revenire si curgeri plastice reduse. Datorita calitatilor lor, arcurile din cauciuc sunt folosite
foarte des ca amortizoare mecanice.
F (M)
ncarcare
Cauciucul (natural sau sintetic) are diverse materiale de adaos care determina, pe lnga
calitatile enumerate mai sus, cresterea rezistentei la uzura, ulei, apa si benzina.
Caracteristica arcului nu este liniara si prezinta histerezis (figura 1.89).
La ncarcari repetate bucla de histerezis se micsoreaza pna la stabilizare (figura 1.90).
f
Figura 1.90
Caracteristicile arcului de cauciuc variaza mult cu compozitia (reteta).
Calculul deformatiilor se face folosind modulul de elasticitate aparent, Ee
74
Ee = ke E
(1.123)
unde ke este factorul de forma definit ca raportul dintre suprafata ncarcata si cea libera.
Tensiunile admisibile pentru arcuri sunt prezentate n Tabelul 1.3, dupa [1].
Tabelul 1.3
Tensiuni admisibile, [MPa]
Solicitarea
Sarcini variabile
Sarcini statice
Socuri
Ciclic
ntindere
12
11,5
0,51
Compresiune
35
2,55
11,5
Forfecare
12
12
0,30,5
Torsiune
0,30,5
a)
b)
timp
Figura 1.91
Arcurile au sageti mari, daca producerea lor nu este mpiedicata.
Cteva dintre dezavantajele arcurilor de cauciuc sunt:
- elastomerul sufera un proces rapid de mbatrnire, comparativ cu metalele;
- arcurile din cauciuc solicitate la oboseala se ncalzesc puternic si trebuie racite;
- arcurile de cauciuc au proprietatea de a-si modifica sageata n timp (figura 1.91).
Arcul bloc solicitat la compresiune este una dintre solutiile des ntlnite n cazul
amortizoarelor (figura 1.92).
F
a
F
Figura 1.92
75
A
f
h
(1.124)
A
f
h
(1.125)
a
unde = f cu variatia prezentata n figura 1.93
h
10
5
5
a/h
10
Figura 1.93
Arcul bloc solicitat la forfecare este o alta varianta des ntlnita pentru amortizoare si
este prezentat n figura 1.94.
Folosind notatiile din figura 1.94, tensiunea tangentiala de forfecare se determina
cu relatia:
F
F
= G; =
A
AG
f
tg =
s
f =
(1.126)
F
A
?
s
Figura 1.94
76
Figura 1.95
Figura 1.96
Figura 1.87
77
1.4 Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Seiciu, P. L., Stanciu, St., Mecanisme plane. Baze teoretice si aplicatii, Editura Bren,
Bucuresti, 2002.
Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini,
Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura
tehnica, Bucuresti, 1976.
Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura tehnica, Bucuresti, 1970.
Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag Mnchen Wien, 1997.
Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1986.
Mladinescu, T., Rizescu, E., Weinberg, H., Organe de masini si mecanisme, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
Buzdugan, Gh., Rezistenta materialelor, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1986.
Filipoiu, I. D., Raseev, M., Voica, I., Organe de masini, Vol. I, Universitatea
POLITEHNICA Bucuresti, 1994.
Voinea, R., Mecanica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975.
Chisiu, Al., Matiesan, D. Madarasan, T., Pop, D., Organe de masini, Editura didactica
si pedagogica, Bucuresti, 1981.
***, Organe de masini, Vol. 1, Colectia de standarde, Editura tehnica, Bucuresti, 1968.
Mirita, E., Cicone, T., Dobre, G., Sisteme cu suruburi de miscare: ndrumar de
proiectare, Printech, Bucuresti, 1998.
78