URSUL SI VULPEA

Raymond ROCA

Pagina: 1/2

Raymond ROCA "URSUL SI VULPEA"

POVESTE DIN MUNTII CARPATII (ROMANA)

Tr�ia odat�, pe muntele Vl�deasa din Carpat,ii Apuseni, un urs brun-roscat pe care
�l chema Pandele. Din zori s,i p�na-n sear� b�tea p�durile �n c�utarea celor de-
ale gurii. Pandele era un urs bun. Niciodat� nu f�cuse nici un r�u altor animale,
nici m�car celor in dou� picioare. Hrana lui de baz� erau fructele de p�dure,
fr�gut,e, zmeur�, pere s,i mere p�duret,e, ghind� s,i r�d�cini. Pentru bun�tatea
lui, primea, din c�nd �n c�nd, de coanele albine c�te un fagure de miere.

Pandele era prieten chiar s,i cu Dalila, vulpea cea hot,oman�, tot �ncerc�nd s� o
fac� sa renunt,e la p�s�ret s,i s� se �ndoape cu fructe s,i legume care sunt mult
mai s�n�toase pentru stomac s,i se g�sesc din abundent,� �n p�dure . Dup� multe
vorbe duioase la ureche s,i sfaturi pline de t�lc, Pandele o convinse pe �spaima
zbur�toarelor� s� devin� vegetarian�. De c�nd trecuse la noua diet�, Dalila era
vesel�, mai vioaie s,i mirosea bine a ment� s,i busuioc. Pentru c� s,tia s� c�nte
frumos, tot,i t,�ranii din �mprejurimi o invitau la petreceri s,i sindrofii.
Vulpea-primadon� ajunsese s� c�nte �n duet chiar s,i cu cocos,ii.

�ntr-o zi, Pandele a avut un accident care era s�-l coste viat,a. Lu�ndu-s,i
pr�nzul la un tufis, de mure, a c�lcat din gres,eal� �ntr-un spin de m�ces,, care
s-a rupt, intr�ndu-i ad�nc �n talpa piciorului. Rana s-a infectat si ursul nostru
suferea ca un erou. Dup� c�teva zile de chin si durere nu a mai putut s�-s,i
asigure hrana de toate zilele. Fl�m�nd, sl�bit s,i bolnav, z�cea �ntr-o scorbur�
la r�d�cina unui stejar as,tept�ndu-s,i sf�rs,itul.

�ntr-o dimineat,�, cum�tra Dalila, fredon�nd bine dispus�, un c�ntecel la mod�,

despre un berbec sup�rat pe nea Alecu, trecu prin fat,a vizuinei unde s,tia c�-s,i
are s�las,ul amicul Pandele.

- Pandeliiic�! Lic�-Pandelic�! strig� ea, ce mai faci iubitule?

- Moor, mor, morm�i cu greu Pandele.

Vulpea intr� repede �n vizuina ursului s,i �l v�zu pe acesta z�c�nd cuprins de
durere.

- Pandelas, drag�! Ce ai p�tit? Ce-i cu tine, es,ti bolnav?

- Mor, mooor, �ng�im� Pandele s,i �s,i pierdu cunos,tint,a.

Vulpea speriat� s,i �ngrozit�, ies,i afar� din vizuina lui Pandele s,i �ncepu s�
strige c�t o t,inea gura dup� ajutor. Multe animale au auzit-o s,i au venit �n
grab� s� vad� ce se �nt�mpl�. Toat� lumea �l iubea pe ursul Pandele, dar nimeni
nu-i putea g�si leacul. Ap�rur� chiar s,i c�t,iva mocani din �mprejurimi, dar s,i
d�ns,ii d�dur�, nedumerit,i, din umeri. Dalila deveni din ce �n ce mai disperat�.
Dintr-o gres,eal� c�lc� pe arici s,i �nt,ep�ndu-se s�ri �n sus de doi metri
scot,�nd un chiot de victorie.

- Evrica! Evrica!
- Erica-aau! Pe nevasta mea o cheam� Erica, nu Evrica! spuse aproape pl�ngind,
Socrate � ariciul.
- Nu m� intereseaz� cum o cheam� pe nevast�-ta! Evrica, am zis, nu Erica! Evrica,
strig� din nou, triumf�tor vulpea. Am g�sit solut,ia ca s�-l facem bine pe
Pandelas,.

A cerut de la un t,�ran, un briceag ascut,it s,i s-a repezit cu el spre buba lui
Pandele. Toata lumea a r�mas �nm�rmurit� de cruzimea vulpii. Inimile tuturor s-au
oprit. Dalila, cu grij�, foarte st�p�n� pe sine, cu o �ndem�nare de chirurg, a
�nfipt v�rful briceagului �n umfl�tura lui Pandele. Ursul a scos un urlet s,i-a
dat ochii peste cap. Tot,i au crezut c� acesta a fost sf�rs,itul bunului urs. Dar
nu! Buba s-a spart s,i din ea s-a scurs tot r�ul s,i veninul. Abia atunci, cei
prezent,i, au �nt,eles iscusint,a s,i priceperea de doftoreas� a vulpii. Dup� ce a
sp�lat bine rana cu ap� de izvor si a �nvelit-o �n nis,te frunze s,i ierburi de
leac, codana a �nceput s� se �nv�rt� �n jurul ursului, boscorodind cuvinte magice
ne�nt,elese de muritorii de r�nd:

�Ierburi s,i desc�ntece,

rana s� o vindece,
ies,i afar� m�r�cine,
s� se fac� ursu� bine!�

Nu a trecut mult timp s,i Pandele a deschise ochii, scot,�nd un urlet de au

r�maser� cu tot,i �nt,epenit,i. V�z�ndu-i holbat,i la d�nsul, �ntreb�:

- Ce se �nt�mpl� cu mine, mai tr�iesc?

- Da, r�spunse Dalila, s,i-o s� te faci bine.

Ursului �i ap�ru un z�mbet pe colt,ul botului s,i �ncerc� s�-s,i mis,te labele.
Era totus,i prea sl�bit s� se poat� ridica. Cei prezent,i �i povestir� de spaima
prin care trecuser� s,i de priceperea s,i �ndem�narea vulpii. Acesta �i mult,umi
codanei s,i �i spuse c�-i va r�m�ne dator toat� viat,a.

�n zilele urm�toare, Dalila i-a mai doftoricit bolnavului rana, i-a adus m�ncare
s,i �n scurt timp l-a pus pe picioare. A devenit iar vioi s,i prietenos s,i toat�
ziua se �nv�rtea �n jurul vulpii. �mpreun� se duceau pe la ospet,e s,i
chiolhanuri, unde primadona Dalila c�nta frumos, iar unchiul Pandele juca p�n�
�s,i f�cea b�s,ici �n t�lpi:
�Joac� tutu� cu mutu�,
de tremur� p�m�ntu�,
joac� s,i mos,u� Martin
c-a b�ut t,uic� s,i vin!�

Anii au trecut repede, Dalila s-a m�ritat cu Lache, un vulpoi de peste deal s,i au
f�cut o droaie de puis,ori. Fiind de soi bun, tot,i c�ntau frumos. �nfiint,ar�
grupul vocal �Fox� cu care au dat spectacole �n toate p�durile s,i satele din
�mprejurimi. Pandele, care nu g�sise pe nic�ieri o ursoaic� pe placul lui, r�mase
burlac. Deveni mai moroc�nos, mai singuratic s,i �ncepu s� se vaiete toat� ziua:
�Mor, mor, mor, mor!�. Cine �l auzea, r�dea de el, s,tiind c� glumes,te. Tot
Dalila a fost cea care l-a scos din starea lui de izolare, invit�ndul s� c�nte cu
ai ei. Acesta n-a prea �nt,eles la �nceput, cum un urs poate s� fac� parte dintr-
un cor vulpesc, dar apoi, maestra l-a l�murit c� orice grup vocal serios are
nevoie de un bas sau bariton. Cu c�teva lect,ii de canto, primite de la vulpe,
ursul a devenit �n scurt timp un adev�rat artist.

Au b�tut lumea �n lung s,i-n lat, p�n� c�nd �ntr-o zi au ajuns �ntr-un oras, mare.
Acolo au dat un spectacol �n arena circului local. Veni tot oras,ul s�-i vad�!
Succesul �i �ncunun�, devenind faimos,i. Acolo, Pandele o cunoscu pe Raisa, o
minunat� ursoaic� polar�, de care se �ndr�gosti nebunes,te. Aceasta f�cuse parte
din trupa unui circ rusesc care d�duse faliment. Acum, nefericita, umplea o cus,c�
a menajeriei, f�ra sperant,e de a fi eliberat�. Ursul nostru se �ndr�gosti at�t de
tare �nc�t �ncepu s� sufere. �s,i pierdu chiar s,i frumoasa-s,i voce. Sl�bi s,i nu
mai avea chef de nimic s,tiind c� frumoasa Raisa e �nchis� dup� gratii. Lache s,i
Dalila �s,i dovedir� din nou prietenia fat,� de urs. F�cur� t�rg cu st�p�nul
circului, un bet,iv notoriu, s,i o cump�rar� pe captiv� pentru dou� l�zi cu vodk�.
Aceast� afacere i-a us,urat, pe m�rinimos,ii prieteni, de toate economiile pe care
le aveau de pe urma spectacolelor. Mare a fost bucuria lui Pandele c�nd a v�zut-o
pe Raisa �n cortul s�u. Acesta �i ceru laba fetei, adic� o �ntreb� dac� vrea sa-i
fie nevast� s,i bucuros,i se c�s�torir� cu mare alai. Nunta a durat o s�pt�m�n�,
dup� care au plecat s�-s,i s�rb�toreasc� luna de miere la munte. Raisa, care
suferea mereu de c�ldur�, era tare fericit� c� acolo g�sise o clim� mai rece. L-a
convins pe Pandele s� se stabileasc� acolo s,i s,i-au f�cut b�rlogul �ntr-o mic�
pes,ter� de l�ng� un lac alpin.

Veni iarna cu z�pad� s,i ger, cu viscol s,i n�met,i. Pandelas, al nostru, cu
g�ndul la hibernare, mot,aia tot timpul s,i deveni din ce �n ce mai ursuz s,i
posac. Raisa, �n schimb, era fericit�. Frigul o f�cea s� se simt� ca acas� la
cercul polar. De data aceasta, ea a fost cea care i-a g�sit leacul nefericitului
sot,. A f�cut o copc� �n ghiat,a lacului s,i �i aducea zilnic pes,te proasp�t.
Pandele av�nd ce m�nca, nu mai simt,i nevoia s� dormiteze peste iarn�. Se s,i
�ngr�s,� put,in, fapt care �l ajut� s� suporte frigul mai bine. Odat� cu venirea
prim�verii, Raisa �i d�du o veste care �l bucur� foarte mult. �n cur�nd vor avea
puis,ori! Peste c�teva luni, Raisa a n�scut doi ursulet,i gemeni, de culoare alb�.
�i numir� T,um s,i Gum s,i erau foarte dr�g�las,i. Nu trecu nici o lun� de la
nas,terea juniorilor c� acestora �ncepur� s� le apar� pe bl�nit,a alb� pete brune.
Sem�nau cu nis,te dalmat,ieni urses,ti. Ori cine �i vedea se minuna. Nu mult dup�
aceea, au plecat �ntr-o excursie foarte frumoas� pe meleagurile de unde era
originar Pandele. De fapt li-se f�cuser� dor de Dalila s,i familia ei. Mare a fost
bucuria �nt�lnirii. Au venit ca la urs, multe viet,uitoare ale p�durii s� vad�
minunat,ii ursulet,i. Re�nfiint,ar� grupul �Fox�, cu care au dat toat� vara o
mult,ime de spectacole. Adunau b�nut, l�ng� b�nut, deoarece �s,i puseser� �n g�nd
s� plece cu tot,ii in vizit� la Polul Nord, locurile natale ale Raisei.

S,i astfel, se termin� povestea noastr�, cu ursul cel bun s,i vulpea cea
des,teapt�, animale care s,i-au c�s,tigat faim� mare, devenind personaje celebre
�n toate povestirile bunicilor c�tre nepot,ii lor�