P. 1
proiect Bucovina

proiect Bucovina

|Views: 1,274|Likes:
Published by alinasibianca

More info:

Published by: alinasibianca on Aug 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/25/2013

pdf

text

original

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Specializarea: MARKETING Anul III-zi

-Proiect Marketing în Turism-

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Nume, Prenume Student: Bosoi Alina Botirla Crina

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

2010

CUPRINS

1. 1.1. 1.2.

Evaluarea

situaţiei

curente

a

destinaţiei de a destinaţiei

turistice....................................................2 Analiza Identificarea elementelor de macromediului diferenţiere marketing..........................................................................6 turistice..............................10 1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate........................16 1.4. 2. Percepţiile Analiza şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia şi a analizată .............................20 identităţii brandului 2.1. destinaţiei turistice beneficiilor oferite.................21 Procesul creării brandului ………………………………………………………………...................22 2.2. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea brandului……......……....23 3. 4. Strategia Evaluarea de promovare a brandului şi valorilor turistice acestuia....................................... 24 performanţei brandului destinaţiei ………………………………..………39

2

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Brandul Bucovina

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agenţiilor de turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureşul, Delta. Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României. Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistică şi birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din administraţia publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea Naţională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României. În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine care identifică produsele sau serviciile turistice ale
3

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

unei zone, generează sentimentul de mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor. Chiar dacă se investesc sute de mii de dolari în campanii de

comunicare a brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă el se ridică la nivelul aşteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea pe care o face clientului. Lupta între branduri se dă întotdeauna în mintea şi sufletul omului şi în nici un caz în cadrul calupurilor de publicitate sau în paginile publicaţiilor, care nu sunt decât unelte şi în nici un caz ţeluri ale unui brand adevărat. Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de întreţinere a unui brand din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs comunică, simbolizează şi se diferenţiază către audienţele sale. Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi exploatarea unor avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele tari ale produsului / zonei turistice Bucovina. Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic (din punct de vedere al marketingului), lansarea lui pe piaţa turistică naţională şi internaţională şi mai ales realizarea conexiunii între consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor produsului (sau „unicităţii”lui). Care este situaţia în Bucovina? Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi pleacă mai departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu, o poartă maramureşeană). De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca

4

Marea majoritate a agenţiilor de turism româneşti desfăşoară preponderent o activitate de outgoing. aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice. Ucraina). Sau. cererea pentru turismul intern este în scădere şi va urma acest trend până când situaţia economică a populaţiei se va îmbunătăţi. Din păcate. În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş sau Neamţ. în momentul de faţă. o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau Dracula Park trebuie să constituie numai motivul principal prin care turiştii străini să fie atraşi în România. odată ajunşi aici. Germania. realitatea din teritoriu arată că activitatea de incoming este slab dezvoltată în Bucovina ca. Ca urmare.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » strategie de marketing. iar din primele cinci ţări de provenienţă a turiştilor (Federaţia Rusă. considerată în prezent de către operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă. Dacă avem în vedere faptul că. de altfel. promovarea în cadrul aceluiaşi produs turistic (de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice complementare. Ceea ce vrem să subliniem este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o zonă contează. ci ponderea încasărilor efectuate de pe urma acestora. în România. remarcăm faptul că turiştii din ţările vecine vin şi vor veni în 5 . Republica Moldova. urmând ca. eforturile de marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a cât mai mulţi turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. doar Germania şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti au şi un buget consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. datele oferite de statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este mic în comparaţie cu posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al regiunii. Austria. În plus.

CâmpulungMoldovenesc şi Gura Humorului) care nu vor mai organiza manifestări turistice de anvergură similare în aceeaşi perioadă a anului.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel. municipiul Câmpulung Moldovenesc a renunţat să mai organizeze Serbările Zăpezii. 6 . În acest sens este nevoie de o colaborare a tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea industriei ospitalităţii în regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care vor fi promovate sub brandul Bucovina. Astfel. în condiţiile în care acest tip de manifestare este un brand recunoscut şi de succes al municipiului Vatra Dornei. turiştii vin în grupuri organizate. se impune conceperea unor strategii de marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi în zonă. distribuite şi promovate de agenţiile turoperatoare din Bucureşti. Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei strategii de marketing coerente la nivelul întregii zone turistice a Bucovinei. în cadrul unor circuite concepute. În general. Ca urmare. conform unor opinii. acele persoane nu intră în categoria turiştilor. Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an manifestări care să atragă turişti. În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare staţiune montană suceveană. staţiunile principale din judeţ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. în Bucovina. Suceava constituie din păcate numai o zonă de tranzit. pentru ca evenimentele să nu se mai suprapună. Legat de brandul Bucovina merită menţionată o iniţiativă a celor trei staţiuni montane din judeţul Suceava (Vatra Dornei. cu toate că ele apar în statistica vamală).

ci şi turism montan. Festivalul Primăverii. fiecare dorind să atragă în zona sa turişti în perioadele de sezon. dar sa considerat că în Bucovina nu există perioade de extrasezon şi în aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară celeilalte în tot decursul anului. multe firme mari sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri. Bucovina nu înseamnă doar mănastiri. „Umor la Gura Humorului”. la începutul lunii martie. în timp ce în luna iunie va fi organizată. de exemplu. cum ar fi. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri. iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie. 1. să constituie o parte a brandului Bucovina. un festival al fermierilor şi unul al fructelor de pădure. în fiecare an. care.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » pentru perioada iernii. Festivalul oraşului. turism de recreere sau turism de wellness. în municipiul Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”. Festivalul Toamnei. împreună. conferinţe şi congrese. Analiza macromediului de marketing 7 .1. În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza. manifestare care se derulează pe parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă. Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri legate de aceste festivaluri. cu acţiuni cu caracter naţional şi internaţional. În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului. Până acum acestea se aflau într-o falsă competiţie. în staţiunea Gura Humorului.

Marketingul clasifică aceşti factori. depinde de o serie de factori de macromediu cum sunt: A. FACTORII DEMOGRAFICI: Factorii demografici influenţează în mare măsură dezvoltarea activităţilor turistice prin creşterea numărului populaţiei şi prin 8 . D. continuand cu preţurile şi canalele de distribuţie şi încheind cu soluţiile publicitare. F. C. calitatea. costul lor. E.). Dezvoltarea fenomenului turistic. începand cu produsul turistic (ritmul înnoirii serviciilor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori şi forţe care se manifestă din exteriorul întreprinderii turistice şi îi determină performanţele şi activitatea. care influenţează toate componentele mixului de marketing al unei firme. etc. Factorii demografici Factori economici Factori politici Factori psihologici Factori sociali Factori de mediu înconjurător Mediul tehnologic este acel element al macromediului. B. A. definit de ritmul programului tehnilogic şi de amploarea cercetării ştiinţifice. în factori de macromediu şi în factori de micromediu.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » structura acesteia. Mediul demografic reprezintă pentru firmele de turism unul dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de marketing îl abordează sub aspect multiplu. rata nupţialităţii. influenţează intensitatea călătoriei în raport de veniturile obţinute şi de durata concediilor care. respectiv structura populaţiei pe grupe de vârstă. Structura populaţiei pe grupe de vârste selectează formele de turism practicate. distribuţia geografică a populaţiei. celibatatul. categoriile de confort solicitate sau volum de cheltuieli destinate acestor activităţi. densitatea populaţiei. 9 . depind de rolul ocupat în ramurile de activitate. varsta oamenilor. Structura profesională a turiştilor este un factor important pentru turism din următoarele motive: stimulează participarea turistului în funcţie de efortul fizic şi intensitatea efortului nervos. structura profesională a populaţiei şi structura de mediu. cum ar fi:         mărimea şi structura populaţiei. rata natalităţii. mobilitatea în spaţiu a populaţiei. la rândul lor.

mai precis de banii lichizi care răman la dispoziţia membrilor societăţii după acoperirea nevoilor curente. a avut ca urmare reducerea timpului de muncă respectiv creşterea bugetului de timp liber. venituri. etc. inflaţie. înclinaţie spre consum sau spre economii. religioasă şi etnica a B. facilităţi stabilitate vamale. C. FACTORII turismului prin POLITICI: prin Stabilitatea politică a stimulează circulaţiei prin liberalizarea financiară. simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei. Mediul economic reprezintă componenţa de bază a macromediului. FACTORII PSIHOLOGICI: Dacă elementele de ordin economic sunt cele care asigură condiţiile materiale necesare oricărei 10 .. prin limitările superioare şi inferioare impuse tarifelor. constituită de preţuri şi tarife. Fenomenul turistic este influenţat şi de creşterea veniturilor familiale şi personale. prin barierele sau inlesnirile privind obţinerea vizelor de intrare-ieşire în şi din ţara în scopuri turistice. dezvoltarea persoanelor. prin moduri de acordare a vizelor.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  structura populaţiei. FACTORII ECONOMICI: au un rol esenţial în dezvoltarea turismului ca activitate economică. din care o parte poate fi alocată activităţilor recreative. pot favoriza sau frâna dezvoltarea turistică într-o anumită zonă turistică. ciclul economic. Industrializarea economiei. D. socio- culturală. plăţilor. Influenţând strategiile de marketing ale firmelor mai ales prin politica şi legislaţia în domeniului turismului.

FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul între timpul productiv şi cel neproductiv (timpul liber). Timpul liber apare la sfarşitul unei zile. Factorii de mediu natural reprezintă adeseori cel mai important factor 11 . În funcţie de durata timpului utilizat.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » călătorii. posibilităţile de acces în zone de mari atracţii. restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora în sensul .şi permite unele libertăţi. varietatea formelor de relief. elementele psihologice determină necesitatea călătoriei. piscuri. F. cele politice asigură cadrul de desfăşurare. lacuri.  turismul ocazional. în perioada vacanţelor şi a concediilor. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea în spaţiu a localităţilor..cascade. a trecerii acesteia de la faza de industrializare spre cea de terţializare. prestigiului social”. apar trei forme de turism:   turismul de îngrijire a sănătăţii. peisajuri. de deconectarea şi de detaşarea de agresivitate şi de monotonia mediului cotidian. ceea ce duce la creşterea capitalului de timp liber. din care o parte va fi folosită în scop recreativ. Durata timpului liber este consecinţa modernizării economiei. Omul simte nevoia de evadare din obişnuitul de fiecare zi. la sfarşitul unei săptămani. existenţa sau inexistenţa diverselor tipuri de monumente ale naturii. de a. etc. Cu cât durata timpului liber este mai mare cu atât şansa pentru participarea turismului creşte. E. turismul de recreere la sfarşit de saptămană şi distanţe mici. peşteri.

12 . Natura constituie . o o colectia etnografică „Ion Grămada”.materia primă” principală pentru turism. 1. puritatea aerului. tratament. cultura si arta constitue baza întregului turism cultural şi de cunoştere a tuturor zonelor turistice. o valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc).2. în care relieful. a apei. odihnă..Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » generator de turism. În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura bucovineană că are mari valori patrimoniale şi anume: o valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatra Dornei şi Gura Humorului. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice (elementele ofertei turistice cu caracter special sau de unicitate/avantaje competitive) După cum bine ştim. o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Radauti). echilibrat. Un mediu înconjurător curat. vanătoare şi pescuit. peisajul atractiv reprezintă elementul care stimulează dezvoltarea turismului şi mai ales a turismului de recreere. colecţia de „linguri si ştergare” a profesorului Ion Ţugui.

B. (broderii. depozite oglicocene.Rezervaţia paleotologica ''Klippa Triasica'' de pe pâraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formează un bloc de calcar roşu fosilier în care s-au descoperit numeroase fosile (circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpaţii Româneşti. argintării. Avantajele competitive ale acestei zone sunt reprezentate de: A.istoric. Obiective floristice – Sunt căutate nu numai de specialişti ci şi de turiştii dornici să-şi lărgească sfera cunostinţelor şi care sunt iubitori de frumos.8 m . adevarate muzee vii ale rarităţilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei şi anume: ¤ „Rezervaţia Lucina” – cuprinde tinovul Găina situat la 1200 m altitudine. aici apar descrise în succesiune aproape completă. miniaturi. Se impun trei rezervaţii floristice. rezervatia geologică „Piatra Pinului” de lânga oraşul Gura Humorului. icoane. aici în marme şi calcare roşii. rezervaţia geologică „Formaţiunea cu Aptychus” – Pojorata. Aici în mlaştina turboasă pe o suprafaţă de circa un hectar se gasesc exemplare de mesteacăn pitic care este relict din Glaciar. violacee şi verzui se găsesc numeroase exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani. Populare din Gura medievală sculpturi în lemn si piatră) de la manastirea Putna si Moldoviţa. Potenţialul turistic natural este reprezentat de : 1.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » o colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor Humorului. Obiective geologice . terminând cu colecţiile de arta manuscrise. potenţialul turistic natural. potenţialul turistic cultural. 2. A. 13 . Tot aici a fost descoperit un exemplar de fosilă cu o lungime de 1.

De mentionat şi existenta a doua rezervaţii dendrologice : o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafaţă de 22 de hectare şi peste 500 de esenţe lemnoase (în majoritate exotice). mesaj şi trăinicie tot ceea ce natura le-a pus la dispoziţie. subarbust ce coabitează cu merişorul şi afinul într-o pădure de silvestru. o Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc. El pune în lumină intensa trăire în istorie şi marea sensibilitate artistică a oamenilor acestor locuri. Renumele rezervaţiei este dat de relictul glaciar „strugurele ursului”. ¤ „Rezervaţia Cimirna” – din apropierea cătunului Cimirna. 3. Dintre componentele mediului local. comuna Vatra Moldoviţei pentu protejarea plantei de interes stiinţific „Trientales Europae” raritate europeană.Rezervaţii forestiere nu s-au delimitat încă deşi întinsele şi bătrânele păduri asteaptă legiferarea. secondat de molid şi mesteacăn. B. care au reuşit să modeleze cu gust. piatra şi lemnul s-au impus prin abundenţă şi rezistenţă şi ele au fost transpuse în nemuritoare opere de arta. Potentialul turistic cultural – istoric este atât de bogat încât şi singur ar putea susţine o activitate turistică de proporţii. amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei şi conferindu-le statutul de vast muzeu în aer liber. Resurse turistice antropice  Cetatea de Scaun a Sucevei 14 .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » ¤ „Rezervaţia Rachiţişul Mare” (la sud de satul Bena). Obiectivele faunistice . 1.

care ocupa o poziţie dominantă pe un platou înalt.Patrimoniul muzeului 15 .  Muzeul Naţional al Bucovinei Expoziţia prezintă trecutul acestui colţ străvechi de ţară printr-un bogat fond tematic.  Hanul Domnesc Clădirea Hanului Domnesc a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea din piatră şi cărămidă. săpată într-un masiv de stânca.  Muzeul Ciprian Porumbescu Clădirea muzeului devenită monument de arhitectură expune în sălile sale documente şi obiecte care au aparţinut autorului „Baladei” si a primei operete românesti „Crai Nou”. diverse documente şi piese arheologice care demonstreză continuitatea poporului român în Bucovina. care a fost reamenajat în 1982 în forma actuală. Aceasta apare menţionată prima dată în documentele de la 1388 şi a fost ridicată din piatră la sfârşitul secolului al XIV-lea.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » În partea de răsărit a oraşului Suceava se afla Cetatea de Scaun.  Chilia lui Daniil Sihastrul În apropierea Mănăstirii Putna. Aici a trăit pusnicul Daniil Sihastru. Valorosul monument de arhitectură laică moldovenească adaposteşte din 1968 Muzeul Etnografic al Bucovinei. la poalele unui deal împădurit se afla chilia lui Daniil Sihastru. sfătuitor al lui Ştefan cel Mare.

elemente ale stilului gotic şi ale celui bizantin. pe pajişti şi gradini.trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet al caprioarei ucise. ea armonizând într-o formă artistică originală. situată la 4 km sud de Gura Humorului. Mănăstirea Voroneţ. lânga satul cu acelaşi nume şi la 7 km de Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc şi a 16 . de mediul familial etc. CASE MEMORIALE  Casa memorială Ciprian Porumbescu Casa părintească şi satul unde marele compozitor a văzut lumina zilei constituie astăzi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale locale. Mănăstirea Humorului.  Casa părintească a poetului Nicolae Labiş Vizitatorul de astăzi. este cea mai reprezentativă pentru stilul arhitectural moldovenesc. Încearca sa-l regasească în umbrele copacilor din lunca Moldovei.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » cuprinde peste 250 de lucrări muzicale şi pianul compozitorului Ciprian Porumbescu. înălţată pe pajistea îmbietoare de pe terasa de 15 km a Humorului. Aceasta a fost amenajată adunând lucruri şi mărturii legate de viaţa copilului şi învăţăcelului. printre casele primitoare ale satului său în preajma casei părinteşti.

Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism practicate Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social. Mănăstirea Moldoviţa.3. Piaţa serviciilor reprezintă sfera economică în care nevoile de consum se manifestă sub forma cererii de servicii.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » soţiei sale Anastasia „prin voinţă şi cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod” (Petru Rares) din anul 1539. Mănăstirea Putna. Mănăstirea Suceviţa Mănăstirea Suceviţa având hramul Învierea Domnului a fost construită în ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contribuţia întregii familii de boieri Movilă. prima şi cea mai mare ctitorie a lui Ştefan cel Mare. între anii 1466-1469 este amplasată în locul unde legenda spune că s-a oprit sageata slobozită de viteazul domnitor. a fost construită de Petru Rareş în anul 1532. Mănăstirea Moldoviţa Purtând hramul Buna Vestire. un element important al pieţei serviciilor de consum. zugrăvirea acesteia terminăndu-se cinci ani mai târziu în anul 1537. 1. iar producţia sub forma ofertei de servicii 17 .

Piaţa turistică poate fi privită ca o piaţă activă pentru ţările primitoare de turişti şi o piaţă pasivă pentru ţările emiţătoare de turişti. 18 . Piaţa internaţională: aceasta suprapunere se realizeaza în afara graniţelor naţionale. formele de turism sunt multiple (generate de diverse motive):    pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice. Fiind o zonă de munte care cuprinde o multitudine de resurse turistice dintre cele mai variate. permanenţi şi conjuncturali. Piaţa turistică este o sfera de interferenţă a ofertei turistice materializată prin producţia turistică şi cererea turistică materializată în consum.naţională -internaţională Piaţa natională: atunci când întâlnirea cererii şi ofertei se realizează între graniţele naţionale ale unei ţări. Forme de turism practicate Pentru aprofundarea analizei activităţii turistice din zona este necesară şi evidenţierea formelor de turism ce pot fi practicate în aceasta zonă. factori acceleratori şi factori cu efect negativ.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » şi prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacţiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare. Piaţa turistică poate fi: . pentru odihna şi agrement. Piaţa turistică poate fi influenţată de o serie de factori obiectivi şi subiectivi. pentru practicarea vânatului sau a pescuitului.

Vatra Moldoviţei . Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudică. ca parte a traseului transversal între Moldova de Nord şi Maramureş şi o străbate pe traseul DN 17A între Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa. pitorescul cadrului natural. turism de tranzit. atracţia produselor 19 .istorice de valoare inestimabilă.Câmpulung Moldovenesc – Vama – Voroneţ . sub forma turismului automobilistic şi în secundar. sub forma de week-end şi drumeţie. Turismul automobilistic îşi explică dezvoltarea prin posibilitatea efectuării unor circuite de interes turistic. care străbat peisaje de o rară frumuseţe şi leagă localităţi cu obiective social . al cărui traseu se desfăşoară în cea mai mare parte prin Obcinele Bucovinei: Putna – Suceviţa .Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  pentru drumeţii. Turismul staţionar (de sejur) este încă necorespunzător dezvoltat faţă de potenţialul regiunii. turism staţionar. Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt: turism de circulaţie.Solca. Turismul de circulaţie (itinerant) este cel mai dezvoltat şi se manifestă în principal. Ca principale forme ale turismului staţionar în aceasta zonă se remarcă:  Turismul de odihna şi agrement care este generat de calităţile sedative ale climatului. pe axul Văii Moldovei (Pasul Mestecăniş).Gura Humorului -Mănăstirea Humorului – Cacica . Cel mai important este „circuitul mănăstirilor bucovinene”.

sanie. Putna (prevazute cu case 20 . În prezent aceste sporturi se practică pe pârtia de la Vatra Dornei. pe vânătoare şi pescuit şi începe să devină tot mai intens din punct de vedere economic. patinaj). Argel. În acest scop au fost delimitate „fonduri de vânătoare”. Cârlibaba. care oferă programe de profil (cursuri pentru adulţi şi copii). Aceasta formă de turism ar putea fi extinsă prin folosirea apelor din zona Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. abundenţa şi persistenţa zăpezii. prin folosirea băilor de cetina şi prin transport de nămol terapeutic din regiunea Dornelor (cel puţin la Câmpulung Moldovenesc). Solca şi Cacica. Pantele prelungi şi relativ uniforme. la Vatra Dornei. urmat de Solca. cu condiţia amenajării şi dotării corespunzătoare. apoi: Vama.  Turismul balneo-climateric are o pondere redusă şi de interes local. sunt condiţii favorabile practicării sporturilor de iarna. Putna.  Turismul de echitaţie este reprezentat în zona de herghelia de la Lucina. Ciocanesti. în împrejurimile oraşului Câmpulung Moldovenesc. Suceviţa. fructe de pădure). Brodina. Gura Humorului.  Turismul sportiv se bazează pe sporturi de iarna (ski. Brodina. cu amenajări în acest sens. între Valea Putnei. Vatra Moldoviţei. prin folosirea apelor minerale din rocile saliferului de contact. Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Obcinele Bucovinei să întrunească condiţii optime pentru dezvoltare turismului de vânatoare.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » specifice regiunii (lactate. care ofera posibilităţi de cazare şi masa la pensiuni şi case particulare. dar şi în celelalte zone poate fi extins. Cea mai mare pondere în aceasta formă de turism o are Câmpulung Moldovenesc.

valea Moldovei cu afluentul său valea Moldoviţei. Cârlibaba. Parcul Dendrologic şi Rezervaţia „Piatra Pinului” de la Gura Humorului. reconfortant pentru turiştii de vacanţă sau de week-end. cocoşi de mesteacăn) s-au primit premii internaţionale. ce oferă un cadru adecvat pentru odihnă şi recreerea elevilor. calcare roşii de Hallstatt din Pârâul Cailor. Brodina. Valea Putnei. Valea Putnei. Adevaratele broderii in lemn oferă cerdacurile. Arhitectura populară este absolut unică şi originală. porţile şi gardurile. fântânile. Construirea unor anexe pentru păstrarea păstrăvului la crescătoriile de la Prisaca Dornei. Masivul Rarău. 21 . Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi. valea Sucevei. La acestea se adaugă decoraţiunile exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate şi divers colorate. dintre care cel mai cunoscut este Ciocăneşti.  Turismul cu caracter stiinţific suscită rezervaţiile naturale (tinovul de la Lucina. Pescuitul sportiv. are perimetre amenajate la Argel. Defileul Bistriţei Aurii. ce adăposteşte un număr de relicte glaciare cu importanţă floristică şi geo-botanică.  Turismul pentru tineret poate fi desfăşurat în Tabăra Internaţională Bucşoaia de lângă Frasin. râşi.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » de vanatoare). uşile şi ramele ferestrelor. Brodina ar constitui noi puncte de atracţie pentru turişti. cu precădere în satele de pe valea Bistriţei Aurii. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadrează perfect intr-un cadru natural de excepţie. Rezervaţia „12 Apostoli” din munţii Călimani şi altele). Codrii seculari de la Slătioara sunt doar cateva puncte de maxim interes turistic.

1. Obcinele Bucovinei sunt înzestrate cu un climat înmiresmat de aroma răşinilor şi parfumul florilor. nu va lipsi din nici o pensiune. omul protejind-o şi ferindu-se să-i declanşeze stihiile. încondeierea ouălor cu splendide şi simbolice miniaturi geometrice.4. precum şi de obiceiurile păstrate din moşi-strămoşi.natura oferind omului sursa de existenţă. cu un pahar de ţuică sau de vin iar gastronomia este o aventura tentantă. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia analizată În următoarele rânduri vom prezenta câteva din trăirile şi destăinuirile celor care au vizitat această zonă turistică plină de istorie şi cultură străveche. confecţionarea costumelor populare cu broderii de margele şi blană de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. In Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă. 22 . ce imbie deopotrivă la odihnă şi drumeţie.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Arta ţesăturilor şi a cusăturilor. păstrăvul afumat şi sarmale care sunt alte bunătăţi specifice regiunii. Mămăligă cu brânză cu smântână proaspete. pe potecile tăinuite ale codrilor adânci. realizându-se astfel o armonioasă coexistenţă între patria bourului legendar şi populatia martora "descălecatului". alături de brânză afumată. Natura şi omul s-au infrăţit aici de secole . Locuitorii sunt foarte primitori şi dornici de a arăta lucrul lor de zi cu zi. din gospodărie.

 “Mergeţi în Bucovina. atât iarna cât şi vara ( mai ales).prin mănăstirile construite de-a lungul vremii de către domnitorii Tării Moldovei. înseamnă credintă. Bucovina.doar admirându-i văile întinse alinate de munţi .. Este minunat şi încântător să te încarci cu energia istoriei . Am regăsit-o în iunie 2008. 23 . Peisajele montane sunt deosebite.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »  “Meleagurile bucovinene sunt de o frumuseţe liniştitoare şi balsamică pentru ochiul. Bucovina te îmbie la creaţie. naturii şi frumuseţii sufletului bucovinean şi merita să treci măcar o data în viaţă pe aceste meleaguri” declară Plop Cristina Aurelia din Bucureşti. această zonă mă face să mă simt din nou copil plin de energie şi dornic să redescopăr ceea ce am lasăt în urma cu 19 ani. liniştea este minunata.” M. este calmă. de departe vezi albind Si-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. Arta culinară este desăvârşită şi o multitudine de specialităţi moldoveneşti care sunt apreciate atât de localnici cât şi de vizitatori străini. ţara în care soarele nu apune niciodată! “De treci codri de aramă. sufletul şi mintea oricărui om. aceeaşi ca în urmă cu 19 ani. Recomand! Pitoresc! Oameni primitori! Mâncare excelentă! M-am simţit minunat! Este una dintre experienţele ce impun a fi repetate!” afirmă Julia Dascălu din Copăceni Judeţul Ilfov. în splendoarea sa este caldă. Preţurile sejururilor turistice sunt atractive şi acceptabile de majoritatea turişilor ş cu venituri modeste. Eminescu Bucovina înseamnă istorie şi tradiţie. În 1989 eram un copil şi parcă nimic nu pare că s-a schimbat.

în 1775 a fost anexată Austriei. În comparaţie cu situaţia altor teritorii colonizate. 2.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. beneficiile aduse de brandul Bucovina 24 .Ţara Fagului. Istoria Bucovinei până în 1774 coincide cu cea a Moldovei. În timpul stăpânirii austriece teritoriul Bucovinei a fost populat de numeroase popoare venite din toate colţurile imperiului: evrei. între 15-28 noiembrie 1918 alipita Romaniei Mari urmând ca după cel de-al II-lea razboi mondial să cadă sub stăpânire rusească. huţului şi ruteni din Galitia. Bucovina a fost cunoscută drept teritoriul bunei convieţuiri între populaţiile conlocuitoare şi al prosperităţii. polonezi din Galitia. secui din Transilvania.1. Galitia şi Slovacia. Componentele. lipoveni din Rusia. Cehia şi Slovacia. Regiunea a făcut parte din Voievodatul Moldovei. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a beneficiilor oferite Ţara de Sus a Moldovei sau Bucovina a fost un teritoriu locuit de romani din cele mai vechi timpuri. germani din Germania. După această dată şi până în 1918 teritoriul a existat ca entitate istorică şi onomastică în cadrul Imperiului Habsburgic cand a fost folosită denumirea de Bucovina provenită cel mai probabil de la germanul "Buchenland" .

25 . Măreşte percepţia valorii produsului global impulsionând şi susţinând preţul de vânzare al produselor turistice particulare legate de Bucovina (de exemplu circuitele turistice religioase de tip pelerinaje. în cazul turiştilor străini care efectuează un voiaj de 10 zile în ţara noastră. pachetele de servicii turistice pentru turismul activ. Diferenţiază produsul turistic Bucovina de alte produse într-un mod unic. Îi acordă un plus de valoare.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru Bucovina sunt: 1. În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există programe turistice de 12 zile în care turiştii nu au timp să se plictisească. Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul macroprodusului turistic România. de obicei. deoarece turistul străin este unul dinamic amator de programe dense. sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă). 2 zile. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede şi mai eficient din punct de vedere al costurilor. El vrea să “bifeze” cât mai multe obiective. atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică (turoperatorii din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul “Europa în numai 5 zile”). 2. Un produs turistic care se desfăşoară pe parcursul a 10 zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil. Astfel. relevant şi motivant pentru potenţialii clienţi. 3. zonei Bucovina îi sunt alocate.

În plus. încât mai mare măsură lemnul. ca material de construcţie. Vama. turism de odihnă şi recreere. organizarea de programe folclorice cu ocazia cinelor).2. în cadrul produselor turistice în zonă trebuie valorificată gastronomia specifică. muzee. Procesul creării brandului Crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în vedere faptul că este necesar ca acest produs să fie unul complet. turism sportiv (vânătoare şi pescuit. În ceea ce priveşte construirea de structuri de primire (activitate ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp). turismul rural inclus în mai multe programe opţionale. atât exterioare cât şi interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei. Botuş. treking). mountain-biking. considerăm că trebuie avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiţionale. amenajarea unor pârtii de schi la Gura Humorului (Ariniş). care să includă: vizitarea unor atracţii culturale (mănăstiri. de exemplu.). ca. plimbările cu barca pneumatică pe Bistriţa. 26 . Câmpulung. Este evident că turiştii străini în special nu sunt atraşi de unităţile de cazare standard. deosebit care să-i încânte şi să-i determine să revină în aceste locuri şi să povestească experienţele avute în Bucovina cunoscuţilor. este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri de primire rustice. care nu corespund dorinţei lor de a vedea ceva special. parapantă. tratament balnear. biserici. cetăţi etc. mountain-biking). Pentru a reuşi să reţinem turiştii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracţii suplimentare în afara mănăstirilor. trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. care să utilizeze. alpinismul. parapanta. În acest sens. tradiţională şi integrate manifestările culturale (de exemplu.

precum şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. cataloage. În jurul unui brand se ţese un sistem complex de legături ce contribuie la comunicarea valorilor create. parte a Moldovei. de către Imperiul Habsburgic. postere. corespondenţă directă. prin spoturi audio-video. Teritoriul istoric Bucovina. Numele de Bucovina apare după anexarea acestui teritoriu. călătoriile pe râurile montane şi practicarea de sporturi extreme. precis delimitat. Aspecte legate de logo-ul. de exemplu. Câmpulung Moldovenesc. numele. remarcăm faptul că turiştii care provin din Cehia sau Slovacia.3. drumeţiile în zonele greu accesibile. mersul pe bicicletă. devenită mai târziu Ducatul Bucovinei. Logo-ul brandului Bucovina este reprezentat de o stemă cu fond de culoare roşu şi albastru pe care se află un cap de bour înconjurat de trei stele în saşe colţuri. nu are legătură cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată. Un brand se construieşte plecând de la un logo şi un slogan dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile pe acesta este comunicat şi promovat: direct. este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Rădăuţi. 2. Siret şi Vicovu de Sus din România. S-a ţesut legenda că el ar reprezenta capul 27 . sloganul şi povestea brandului Bucovina (germ.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Pentru a susţine importanţa dezvoltării unor oferte ce ţin de turismul sportiv. ad print-uri. preferă în România turismul de aventură. Buchenland. cum ar fi căţăratul pe munţi. Suceava. "ţara de fagi"). bannere online.

„Există un loc în România de o fumuseţe Dumnezeiască” este sloganul mărcii Bucovina. voievodul Dragoş ar fi ajuns în Moldova. El trebuie să fie scurt. urmărindu-l la vânătoare. atractiv şi cuprinzător. Sloganul este un element care sprijină identitatea unui brand. Acesta vrea să sugereze o asemănare între fumuseţile Bucovinei şi frumuseţea Raiului.pe care Ministerul Turismului îl promovează.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » zimbrului pe care. 28 . Capul de zimbru sau de bour este un simbol foarte vechi care se găseşte şi pe plăcile de plumb geto-dace. a unei firme sau al unui produs. Un slogan de calitate este mult mai usor de ţinut minte de clienţi.

rezervaţii naturale. Puncte tari: • • • • • • Poziţia geografică – peisaje naturale atractive. Strategia de promovare a brandului şi valorilor acestuia În vederea promovării tuturor atracţiilor turistice din Bucovina sub un singur brand (care va îngloba şi destinaţia Dorna) trebuie pornit de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Bucovina. Foră.a.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 3. Cadrul natural 1. Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită. Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate. Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite. 29 . faună diverse. 1. Ecosistem.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism (agroturism.c. • Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu turism ştiinţific. Botuş (staţiune etnografică). care să fie un produs complex. Riscuri: • • Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase. Puncte tari: • Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina). 1.a. iernile geroase Deficienţe în conceperea brandului turistic „Bucovina” cu precipitaţii abundente). 30 .d. ecoturism) pe toată perioada anului (în toate anotimpurile). Puncte slabe: • • Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor care dispune judeţul Suceava. Oportunităţi: • Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc. obiective şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina. Cacica. • Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică. de aventură). • obiective majore în domeniul turismului. 1. 2. industria ospitalităţii. care să valorifice în totalitate potenţialul de care dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale. 1.b. Potenţialul turistic: 2.

istorice şi culturale. festivalurile (Festivalul Folclor Festivalul internaţional de la Ciocăneşti).) şi caselor memoriale. 31 . şantierele Posibilitatea practicării turismului sportiv. artizanatul. meşteşugăritul. 2. muzica de şi dansurile Rădăuţi.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • • • • • • • Existenţa „celor 1000 de biserici”. domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a sporturilor accesibile turiştilor.b. tradiţionale. Obiceiurile Folclorul şi de Anul Nou. Festivalul Ouălelor încondeiate şi Festivalul Păstrăvului redus de centre de informare turistică. Rădăuţi. bucătăria tradiţională. cu un bogat Casele tradiţionale. Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din tradiţiile şi obiceiurile din regiune. arheologice. lipsa unor ghiduri culturale • • • din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său). Gura-Humorului. lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare. Existenţa muzeelor (la Suceava. măştile. Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic. Câmpulung-Moldovenesc etc. Puncte slabe: • Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr „Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung- Moldovenesc. Specialităţile gastronomice locale. ceramica neagră (Marginea). trecut istoric.

Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 2. Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură.d. Reţeaua feroviară. • • 3. Puncte slabe: • Dezvoltarea coridorului european est-vest. moteluri) cu respectarea standardelor internaţionale. mănăstiri şi refacerea Crearea unei Burse de turism la Suceava.a. Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni. 32 . Riscuri: • Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în redresarea economică a ţării. 2. reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene profesionale. 3. unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei). Puncte tari: • • • • Drumul european E85.b. Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului Infrastructura (promovarea unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina). hoteluri. Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în Bucovina.c. Oportunităţi: • • • • Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Restaurarea monumentelor istorice. 3.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • • • munte) • pliante. insuficienta ofertă de agrement. • Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele reţele de alimentare cu gaze. slaba dezvoltare a infrastructurii turistice. seminarii precum şi infrastructura aferentă. Oportunităţi: • • • • • Modernizarea infrastructurii aeriene. mai ales în mediul rural. ghiduri. lipsa magazinelor cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri). extinderea şi refacerea infrastructurii de transport rutier. apă potabilă şi canalizare slab infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată. deoarece afacerile se numără printre motivaţiile principale ale turiştilor de a reveni în Bucovina şi de a cunoaşte zona. 3. Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul Euroregiunii Prutul de Sus. hărţi. Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu. cărări de nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje minime acceptate). 33 . corespunzătoare).c. Modernizarea.d. Riscuri: • Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua costuri specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate. infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere. 3. dezvoltate.

Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi utilităţi implică costuri foarte ridicate.a. • • Capacitatea insuficientă de tratare a apelor reziduale în Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în staţiile de epurare şi a haldelor de depozitare a deşeurilor. mediul rural. Puncte slabe: • • Poluarea atmosferică constantă în oraşele mari. judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean sau naţional. a deversării necontrolate a materialelor poluante de către agenţii economici. dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă aerului.b. Mediul 4. 4.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » modernizate • • sau construite. datorită posibilităţilor materiale şi financiare reduse. 34 . precum şi datorită slabei dezvoltări a infrastructurii de canalizare mai ales în mediul urban. Puncte tari: • • • resursele de apă potabilă cantitativă şi calitativă superioare. 4. şi să valorifice produsele ecologice. datorită Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare traficului rutier. apei.

Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural.c. eroziunii solului. 4. Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de aerului. restaurante. • mediu.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • • Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor colectare a acestora în zonele rurale. agenţii de turism este realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu. REC şi altele). Riscuri: • • • Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului. Puncte tari: • Cifra de afaceri din domeniul hotelier. 4. 5. 35 .a. Mediul de afaceri 5.d. • Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planurile Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului. • Utilizarea surselor provenite din Fondul de Mediu pentru susţinerea proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului. reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. ECOLINKS. Oportunităţi: • Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională orientate direct pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE.

Slaba competitivitate a firmelor din judeţ comparativ cu cele Blocajele financiare care se produc periodic. Finalizarea procesului de privatizare (agenţii economici din domeniul turismului îşi desfăşoară activitatea numai în domeniul 5.c.a. din statele UE. 6. inovarea tehnologică şi IT. Puncte slabe: • • Mediul fiscal şi legislativ instabil. crearea societăţii informaţionale 6.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • privat). Riscuri: • • • • Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale). Insuficienta colaborare între universitate şi agenţii economici cu activităţi în domeniul turismului. Asigurarea locale resurselor în vederea financiare facilităţii bugetare accesării (de de către finanţări autorităţile • rambursabile sau nerambursabile).d. Puncte tari: 36 .. construcţiei parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri.b. Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor. Cercetarea. 5. lângă Aeroportul Suceava. 5. Oportunităţi: • • • Crearea Centrului de afaceri (expoziţional) „Bucovina” de Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor.

• • • Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa pieţei e-buisness. inventică. 6. 6. informatizare şi promovarea societăţii informaţionale). 37 . Staţiunea molidului Câmpulung Moldovenesc. IT.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Existenţa centrului universitar (preocupări în cercetare.c. 6. Riscuri: • Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate din Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile tehnologice şi de soft realizate în cadrul programelor cu finanţare cercetare-inovare către alte ţări care oferă un salariu motivant. Insuficienta conlucrare între mediul academic.b. Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care promovează cele mai avansate tehnologii. Staţiunii de cercetare şi dezvoltare în pomicultură Fălticeni.d. inovare tehnologică. instituţiile specializate şi cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi de transferul tehnologic. Oportunităţi: • externă. canalelor de comunicaţii. Puncte slabe: • • Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-inovare. • • Existenţa Băncii de gene. Existenţa pentru Staţiunii cercetare de în cercetare cultura şi dezvoltare – agricolă Suceava.

Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor reduse. Puncte slabe: • • • Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural. a ciupercilor. Oportunităţi: • • • judeţul. Puncte tari: • • • • Producţia agricolă. fertilizatoare ecologice. Dezvoltarea rurală 7. 7. Producţia cinegetică.c. Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare a fructelor de pădure. 7.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan mondial şi care pot genera noi decalaje. Producţia silvică. 7. 38 Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune terenuri agricole.b. sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt performante. ceea ce conduce la un grad de valorificare redus. în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. .a.

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » 7. Puncte slabe: • Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun. • • • Şcoala de arte şi meserii. sector de activitate. 8. mai degrabă decât să ofere servicii de 39 . la activităţi statele membre ale UE. mentalitatea unor oameni de a face rapid bani. Puncte tari: • • Ponderea populaţiei tinere. Univ. Programul de studiu „Economia comerţului. Riscuri: • • • Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală.a.d. „Ştefan cel Mare” Suceava. desfăşurate în mediul rural. deoarece nu sunt preluate informaţiile. Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui desfăşoară activităţi în domeniul turismului. turismului şi serviciilor” din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică. Resurse umane 8. 8.b. Acces redus la granturi nerambursabile.

lipsa de motivare a personalului. numărul mare de cerşetori. • Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic. Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de posibilitate materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu. servicii integrate de consultanţă pentru persoanele interesate să desfăşoare activităţi în acest domeniu.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » calitate. • • • • Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică. integrarea în programelor finanţate de Uniunea Europeană. 8.d. Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de muncă prin programe de integrare pe piaţa muncii. indiferenţa oamenilor faţă de mediu. Oportunităţi: • • Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea şi a învăţământului Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004-2011. 8.c. 40 . industria ospitalităţii. Riscuri: • • Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ. învăţământului profesional şi tehnic TVET universitar tehnic. • Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic.

drumeţii. pensiuni etc. O astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate. o serie de agenţii din Suceava au conceput programe pentru turismul de aventură. oferte care însă nu au trezit până în momentul de faţă interesul. în majoritatea lor. Relativa lipsă de interes a unor agenţii prezente la târgurile internaţionale de turism faţă de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că. Aceasta trebuie să includă programe turistice proprii. până în comuna Cârlibaba şi celălalt spre Mănăstirea 41 . Astfel. din care amintim vechiul „Drum al tătarilor”. mountain-bike. În vederea facilitării conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina este necesară existenţa unei comunicări eficiente între reprezentanţii agenţiilor de turism şi ai structurilor de primire (hoteluri. alpinism. fiind astfel interesate în principal să-şi vândă propriile produse turistice. acestea prezintă programe de incoming. vile. parapantă etc. o diversitate de programe de vânătoare şi pescuit. Printre activităţile turistice ce trebuie dezvoltate şi promovate se numără: programele (drumeţiile) tematice. vizite la stână. Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului bucovinean Considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare personalizate a Bucovinei. Iniţiative în acest sens există. plimbări cu cai.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » • state.). care să permită reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă. favorizate de existenţa în zonă a mai multor trasee marcate.

Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos. Ineu. O condiţie esenţială a elaborării şi implementării Programului Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial – între organe ale administraţiei centrale şi locale de stat. Rodan şi Obcinele Mestecănişului. 42 . Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să aibă în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mod cât mai atrăgător a avantajelor vizitării de către turişti a zonei şi crearea unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această regiune. Deasemeni. - Programele de echitaţie: călăria se poate practica în special la herghelia din oraşul Rădăuţi şi la cea de la Lucina. de lângă crescătorie se organizează concursuri - Programe de tip „Acasă la meşteri populari” constând în vizite la atelierele unor meşteri populari (unii dintre aceştia având posibilitatea de a oferi cazare turiştilor). fie cu ajutorul cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziţia turiştilor. de un farmec deosebit sunt traseele montane către masivul muntos Rarău şi Giumalău. cu statut propriu de organizare şi funcţionare. Pe hipodromurile hipice. broşuri. Din municipiul Vatra Dornei se poate pleca în drumeţie. Un rol deosebit de important în promovarea turismului bucovinean îl au centrele de informare turistică. cât şi cu autoturisme 4x4 în munţii: Călimani. Un centru de informare turistică trebuie să pună la dispoziţia vizitatorilor informaţii şi materiale publicitare (ghiduri. atât pe jos. atlase. asociaţii şi organizaţii profesionale. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Moldoviţa. agenţi economici.

autocarul sau avionul în Suceava. autoturismul. circuitele posibile şi posibilităţile de cazare. gară. De asemenea. începând cu porţile de intrare în municipiu.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » pliante. Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zonă prin intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe care Bucovina şi împrejurimile sale le poate oferi. precizânduse adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. masă. transport. respectiv. Locul ideal ar trebui să fie vizibil. hărţi. casete video. informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi datele pe care le poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri internaţionale sau pagini web în care au apărut deja capitole despre România. de o calitate grafică. accesibil acestora. prospecte. O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Bucovina constă în amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator cu internaţionalul ”I” deja cunoscut) în 43 .). CD-uri) cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale. Intenţia este de a promova Suceava ca poartă spre Bucovina. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile fiecăruia dintre călătorii. promovat la toţi operatorii din turism. sosiţi cu trenul. acesta urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice. Indicatoarele urmează să fie amplasate pe traseu. staţii de autobuz care efectuează curse judeţene şi interjudeţene. artistică şi informaţională deosebită şi oferite în mod gratuit. culturale etc. precum şi prin panourile indicatoare. Aceste materiale promoţionale trebuie să fie diversificate. unde sunt incluse şi hărţi ale Sucevei. aeroport. tratament din judeţul Suceava. agrement. cu un aflux ridicat de turişti. Indiferent de locul amplasării centrului.

estetica panourilor. linguri de lemn şi alte obiecte de artizanat.R. 4. organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri. de artă populară: ceramică.(„Operaţiunea Satele Româneşti”). agrement. care să fie şi comercializate. trebuie să remarcăm calitatea deosebită a panourilor Roumaines” – O. adresele de contact direct cu acestea etc. obiceiuri populare). apropierea de amplasările exacte ale punctelor de informare turistică. Aici turiştii pot afla informaţii despre atracţiile zonei. muzee. - În acest context. trebuie definite: informaţiile ce trebuie oferite (hărţi. destinaţii.V. normele grafice şi materialele utilizate.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » cadrul unităţilor de cazare.) şi limbile în care vor fi furnizate. masă. turistice realizate de reţeaua „Operation Villages zonele menţionate). nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu. locale/regionale. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Bucovina cu privire la locaţiile atracţiilor considerăm că este indispensabilă crearea unei reţele de semnalare turistică. calendarul evenimentelor culturale (festivaluri. măşti populare. unităţi de cazare. târguri meşteşugăreşti. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice 44 . vizualizarea locaţiilor obiectivelor turistice şi structurilor de primire. ouă încondeiate. Tot aici pot fi expuse produse specifice. În aceste sens. centre culturale etc. tratament.

sosirile de vizitatori au scăzut cu aproape 11% în timp ce înnoptările au crescut cu 3%. Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit este în creştere.4 milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.4% în vreme ce înnoptările au scăzut într-o proporţie similară în 2005. Există o fluctuaţie considerabilă de la an la an.În 2006 situaţia s-a schimbat. Sosirile s-au ridicat la 3. Între 2000 şi 2006. insă aceste date includ numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu astfel că cifra de 1. volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii de zi – din Bucovina a înregistrat o creştere medie anuală de doar 2. În 2005. deşi variaţia a fost mai greu de remarcat.3%. însă nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că in sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri de turişti străini. ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple. arătand o creştere medie anuală de 8% din 2000. Administraţia Naţională a Turismului nu are nici un rol în colectarea sau în analiza de piaţă a datelor statistice în turism.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Statisticile turistice din România sunt elaborate şi eliberate de către Institutul Naţional de Statistică (NIS). 45 . Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine mai precisă privind sosirile de turişti străini în Romania.

5 1.380 -35 Staţiuni montane: raportul dintre turiştii străini şi turiştii români din staţiunile montane este de 88:12.0 1.+/-% faţă de anul anterior 2000 5264 864 2001 4938 -6.0 Sosiri . Aceştia au un spirit de aventură şi sunt interesaţi de divertisment mai degrabă decât de confort.7 1.5 2002 4794 -2.600 18. Predomină grupurile de tineri – o treime sunt cu vârste cuprinse între 20 –34 de ani.595 16. 46 .037 3.+/-% faţă de anul anterior Înnoptări .2 2003 5.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » Sosirile de vizitatori străini şi înnoptări.43 -52 2006 6.0 2005 5.9 999 9.359 23.a . Aproximativ 70% aleg staţiunile montane pentru odihnă şi relaxare.105 10.4 1.839 11. şi 34% cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani.6 2004 6.3 8. +/% p.2 915 5. 2. 2000-2006 . Principalele motive de insatisfacţie pentru vizitatorii străini la munte sunt calitatea serviciilor şi drumurile / transportul rutier slab.

renunţând la clişeele convenţionale. impresia pe care o va face asupra potenţialilor turişti clienţi va fi şi ea necorespunzătoare. Puţine alte zone beneficiază de o natură atât de 47 . Datorită lipsei de diversitate din program.o imagine de neuitat a destinaţiei turistice Bucovina. O campanie promoţională care vizează brandul turistic Bucovina consider că este indicat să ţină seama de următoarele aspecte: dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu este corespunzătoare. un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate găsi în ţara sa. publicitatea trebuie să prezinte ceva unic. sau o vede . turistul este plictisit chiar după a 3-a mănăstire prezentată. Ca urmare se impune o strategie de diversificare a produsului turistic.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » CONCLUZII Cea mai mare parte a agenţiilor locale promovează şi practică un circuit prin care se vizitează doar cele 5 mănăstiri aflate în patrimoniul UNESCO. Programul este menţinut astfel pentru ca preţul să nu crească odată cu costurile suplimentare pentru transport şi ghidul însoţitor. interesantă. Bucovina este un brand major pentru turismul românesc. Alături de Delta Dunării. ca urmare. publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie.

Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi cunoştinţelor vizitarea zonei.turisminbucovina. Hotelurile cu grad înalt de confort. Turismul rural. cât şi de calitatea serviciilor de care au beneficiat. câteva complexe de acest fel fiind deja în lucru. în general în România şi în particular în Bucovina. de oameni pricepuţi şi cu spirit gospodăresc. a explodat pur şi simplu în ultimii ani şi zone ca Moldoviţa sau Gura Humorului concurează de la egal la egal cu ceea ce se află. respectiv apelarea la acea agenţie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor acelor clienţi.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » diversă şi de spectaculoasă. cu piscină şi centre spa sunt aici mai numeroase ca în oricare altă zonă.ro www.bucovinaturism.ro 48 . dar fără o exploatare agresivă a cadrului natural care dă unicitate acestei zone. îl constituie publicitatea „de la gură la gură” realizată de turiştii care ne-au vizitat zona şi care au fost satisfăcuţi atât de obiectivele turistice. Bibliografie: www. Un imbold serios a primit şi amenajarea de zone de agrement şi de sporturi de iarnă. comparabil. Bucovina trebuie să devină un brand turistic internaţional. agroturismul. prin Austria sau Germania. Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului.

Economica... Editura Dacia. Introducere în teoria şi practica turismului. 1997 Gherasim. Gh. Cluj. 1999 - - 49 . D.Napoca. T. Ed. Bucureşti. Bucureşti.ro Nedelea Alexandru.anulbucovina. Politici de marketing în turism.Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina » - www. Editura Economică. 2003 Postelnicu.. Marketing turistic. Gherasim.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->