Sunteți pe pagina 1din 446

INSTALA II ELECT ICE SI DE AU OMATIZA E

, ,

®

'-

- lnstalatii de iluminat ale cladirilor civil'e sl de productie;

- lnstalatil de alimentare cu energie electrica ale cladirilor;

- lnstalatil de protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice;

- Automatizarea lnstalatiilor de incalzire, ventilare, clirnatizare, sanitare, electrice;

- Echipamente ~i materiale pentru instalatf electrice si de automatizare.

Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.

Coordonator: Prof. univ. dr. Ing. Niculae MIRA

Autori: Partea I

Prof. univ. dr. Ing. Niculae MIRA: 1; 7

Prof. L1n1V. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.6); 6; 8; 9;

10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13 Sef lucrarl dr. lng. Adriana GEORGESCU: 4

Prof. univ. dr. lng. Dan MOROlDO: 5

$ef luorari dr. Ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1;10.2; 10.3); 12 (12.2.1)

Partea II

Prof. univ. dr. Ing. Nlculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 5; 6; 7; 15 Conf. univ, dr ing. $erban LAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5)

Prof. univ, dr. Ing. Ovidiu CENTEA: 8

Ing. Teodor HRISTEA: 10

Ing. Marian ILiESCU: 12; 16

Prof. univ. dr. Ing. Alexandru STAMATlU: 13; 14 Ing. Nicolas CUCOLI : 11

In . savel IfTODE : 12

Partea III

Prof. univ, dr. ing. Constantin IONESCU: 1; .2; 3; 4 Prof. unlv. dr. Ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Cant. univ. dr. fiziclan: Nicolae FlOREA: 3 (3.4) Prof. univ. dr. ing.: Sarin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) Conf. univ. dr. in9.: Sarin COCIORVA: 3 (3.7.4)

Partea IV

Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 3; 4; 11; 12 Prof. univ. dr. In9.: Sorin CAlUIANU: 3 (3.3)

$ef lucrari dr. Ing. Nicola.e IVAN: 5

Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 6

set luerari Ing. Dan IONESCU: 7

Ing. Marlus $MILOVIC1: B

Prof. univ. dr. ing. Sarin LARIONESCU: 9

Coordonare ~~ recenzie $tiinJifica: ling. Achile PETRESCU I

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Membru al Academiei Central Europene de Sliinta $1 Arta Doctor Honoris Causa al Universitatii Tehnice de Ccnsfructh Bucuresti

Coordonare editoriala: Director General ing. Doru PETRESCU

Tehnoredactare com puterlzata: Cristlan POPESCU; Constanta RAsUCEANU; Elena DOROFTEI; Razvan ANISOIU

Cecilia IONEL

Sofia FLORICA

MANUALUL DE INST ALA Til ISBN 973-85936-0-3 lnstalatll electrice l?i de automatizare ISBN 973-85936-4-6

© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 @ Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania

Cuprins

CUPRINS

Probleme generale

1. Etapele de elaborare a docurnentatlei tehnicoeconomice necesare realizarll obiectivelor

de investltn publlce pentru lnstalatil electrice ~i de automatlzare 2

2. Incadrarea obiectivelor de invsstitii publica pentru instaiatlile electrice, in sistemul

de lucrari de alimentare cu energie elecfrtca a localitatilor 3

3. Carlnte esentiale de calitate sl criterille de perforrnanta pentru tnstalatllle electrice $i de automatizare .4

4. Reglementari tehnice specifice pentru instalajiile electrice sl de automatlzare .4

I. SISTEME DE ILUMINA T

1. MARIMI FIZICE

1.1. Miirimi flzice in sistemele de iluminat 6

2. RELATIA LUMINA-VEDERE

2.1. Caractertsticile vederii umane 10

2.2. Orbirea $1 efectele sale 12

3. MEDIUl lUMINOS CONFORTABll

3.1. Mediul lurnmos interior 14

3.1.1. Aspecte cantitative 14

3.1.2. Aspecte calitative 14

3.2. Mediul lumlnos exterior 17

3.2.1. Aspecte cantitative 17

3.2.2. Aspecte calitative 17

4. SURSE DE lUMINA

4.1. Lampi cu incandescenta 20

4.1.1. Lampa cu lncandesoenta clasloa {uC) 20

4.1.2. lampa eu cielu regenerator cu halogen (UHJ 21

4.2. Lampi fluorescente 23

4.2.1. Lampi fluorescente tubulare 23

4.2.2. Lampi fluorescente compacte 26

4.3. Lampi eu descarcare in vapori de sodiu la joasa presume 26

4.4. Lampi cu desoarcare in vapori de mercur la i'nalta presiune 27

4.5. Uimpi cu descarcarcare in vapori de sodiu de inafts. preslune 29

4.6'. Alte lampi cu descarcars In gazs 29

4.6.1. Lampile cu descarcare la joasa presume in gaze sau amestecuri

de gaze :;;i vapori metallci cu coloana lurninoasa pozitiva 29

4.6.2. Uimplle cu descarcars la [oasa presiune in gazele mentionate

$i lumina negativa 29

4.7. Lampi cu inductie 29

5. CORPURI DE ILUMINAT.

5.1 Caracteristicile corpurilor de iluminat (Cll) 32

5.2. Corp uri pentru iluminatul interior 35

5.3. Corpuri pentru iluminatul exterior 36

5.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourilor 37

5.5. Fibre si tuburi optice 39

5.6. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale 39

5.6.1 Supratate lurninoase 39

5.6.2 Suprafete luminate 40

5.7. Montarea corpurllor de iluminat .42

6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR

6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) .46

6.1.1. Sisteme de iluminat in tunctle de distributla spatiala a fluxului lurrnnos 46

6.1.2. Sisteme de iluminat in functte de distributia fluxului luminos / iluminarii

in planul util .46

6.2. Sisteme de iluminat de slquranta .49

6.2.1. Sisteme de llurninat pentru continuarea luerului .49

6.2.2. Sisteme de iluminat pentru lnterventii 50

6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare ~i alte functluni 50

6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului slstemelor

de iluminat de siguranta 51

7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT

7.1. Metode de calcul punctuale 54

7.1.1. llu minarea dlrecta data de surse de lumina punctuale 54

7.1.2. lIumlnarea dlrecta data de surse de lumina liniare 55

7.1.3. 11uminerea direcm intr-un punct data de surse luminoase (Iuminate)

de suprafata perfect difuzante 56

7.104. Calculul iluminarii medii directe pe 0 suprafata.. 57

7.2. Metode de caleul globale 58

7.2.1. Metoda reflexiilor multiple 58

7.2.2. Metoda factorului de utilizare 59

7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior 60

8. APRECIEREA CALITATIVA A SlSTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

8.1. Metoda curbelor de lurnlnanta limita 62

8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) 63

8.3. Metoda Ro 63

9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

9.1. Sisteme de Iluminat normal 66

9.2. Sisteme de iluminat de siguranta (evacuare, pazaJsecuritate) 67

10. CALCULUL SISTI:MELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

10.1. Calculul sistemelor de iluminat rutier ..70

10.1.1. Calculul In tunctie de luminanta 70

10.1.2. Calculul in functie de iluminare 72

10.2. Galculul sistemelor de llurnlnat pentru atte arii 73

10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ 73

1004. Evaluarea calltatlva a distrtbutlei luminantelor 73

11. PROIEGTAREA SISTEMELOR DEILUMINAT INTERIOR

, 1 . 1 Metodologia de proiectare 76

11.2. TJpuri :;;i solutil de sisteme n

1 1.2.1. t.oculnte, hoteluri, moteluri 77

11.2.2. incaperi destinate activit<ipi intelectuale 80

11.2.3. Spatll camerelale 83

11.2.3.1 Sistemul de iluminat general 84

11.2.3.2 Sistemut general de iluminat pentru vitrine 84

11.2.3.3 Flrmele lumlnoase 85

11.2.4. Institulii medicale 85

11.2.5. Muzee :;;i galerii de arta 87

11.2.5.1 Culoarea luminii 87

11.2.5.2 Galerille de pictura tapiserii :;;i alte expanate plane 88

11.2.5.3 Galerule pentru sculpture 89

11.2.5.4 Muzee de istorle, nurnisrnatica. stilnte naturale !;>i alte destlnatli 89

11.2.6. Sali de spectacole 90

11.2.7. Spatll industriale 93

11.2.8. Sail de sport 96

11.3. Comanda manuala si automata a sistemelor de ilurnlnat interior. Managernentul in iluminat 98

11.3.1. Sisteme de control utilizate 98

11.3.2. Modul de abordare a controlului ltumlnartl, 99

11.3.3. Managementul in iluminat 99

12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

12.1. Metodologia de proiectare 102

12.2. Soluttl de sisteme pentru iluminatul exterior 102

12.2.1. Cai de clrculatie rutiera 102

12.2.2. Tuneluri 107

12.2.3. lIuminatul decorativ arhitectural (monumente. cfadiri) 111

12.2.4. Iluminatul decorativ pentru spatii verzl, jocuri de apa 113

12.2.5. Arli utlfitare 115

12.2.6. lIuminatul publicilar $i de reclarna 115

12.2.7. Terenuri de sport 116

12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi 119

12.3. Comanda rnanuata $i automata a slsternelor de Iluminat exterior 120

13. PUNEREA TN FUNCTIUNE $-1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

13.1. Punerea in functiune a slsternelor de Iluminat 1.24

13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat 124

13.2.1. Estirnerl ale pierderilor de lumina 124

13.2.2. Menjinerea sistemelor de iluminat interior 125

II. INSTALATII ELECTRICE

1. RECEPTOA.QE $1 GONSUMATORI

1.1. R eeeptoare electrice 128

1.2. Consumator! electric] 128

2. FENOMENE FIZIGE PROPRIlINSTALATlILOR ELEGTRICE

2.1. Incalzrea conductelor in re9im de lunga duratiL 130

- Exemple de calcul 130

2.2. incalzirea con ductelor in reglm interm itent 131

- Exemple de calcul , 131

2.3. lncalzirea conductelor in reqlrn de scurta duratiL 132

- Exemple de calcul , 132

2.4. Sollcitarl electrodlnamice. Calculul forte lor electrodinamice 133

2.5 Arcul electric in Instalatiile electrlce , 134

3. FUNGTIONARI ANORMALE TN I NSTALATI I ELECTRICE

3.1. Functionarea cu tensiune crescuta 138

3.2. Functionarea eu tensiune scazuta (pierderi de tensiune} 139

- Exemplu de cal cui 140

3.3. Pornirea motoarelor electrice 141

3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu 141

- Exemplu de calcul 142

3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trnazate 143

- Exemplu de calcul 147

3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone 147

3.4. Functionarea motoarelor aslncrone trifazate in doua faze 148

3.5. Functionarea in regim de scurtcircuit. 148

3.5.1. Scurtcircuitul unul circuit monofazat 148

3.5.2. ScurtcircuituI unui circuit trifazat 149

- Exemplu de calcul 150

4. APARATE ELECTRICE

4.1. Aparate electrice de protectle 152

4.1 1. Relee termiee 152

4.1.2. Refee cu termistoare 153

4. , .3. Relee electromagnetice 153

4.1.4. Sigurante fuzibile 154

4.2. Aparate electriee de conectare 155

4.2.1. intreruptoare de putere 155

4.2.2. Contactoare 156

4.2.3. Disjunctoare sl disjunctoare diterentiale 158

4.2.4. intreruptoare dlterentiale 160

4.2.5. Chei de cornanda si butoane 161

4.3. Aparate electrice de semnalizare , , 161

4.4. Aparate eleetrice de masura 161

4.4.1 Aparate magnetoelectriee , 161

4.4.2.. Aparate feromagnettce 162

4.4.3. Aparate electrodinamice 162

4.4.4. Aparate de inductia 162

4.4.5. Masurarea tensiunllor. Extinderea domeniului de rnasurare 162

4.4.6. Milsurarea curentilor. Extlnderea domeniuJul de rnasurare 162

4.4.7. Masurarea energillor activa sf reactiva 163

5. ALIMENTAREA CU ENEAGIE ELECTRICA A RECEPTOAAELOASI

CONSUMATORILOR DE JOASA TENSIUNE

5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale 170

5.2. Bransarea consumatorllor clasici la SEN 170

5.3. Alimentarea reeeptoarelor electrice normale cu energie electrlca 172

5.4. Alimentarea receptoarelor electrlce vitale 173

6. CALCULUL INSTA1.ATlILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

6.1. Calculul curentulul nominal pentru circuite si coloane 178

- Exemple de caleul 178

6.2. AJegerea sectiunii conductelor sl cablurilor electrice 180

- Exemple de calcul , 180

6.3. Alegerea tuburilor de protectie 182

6.4. Alegerea aparatelor de actlonare, protectie ~i masura 182

6.4. t, Alegerea intreruptorului manual 182

6.4.2. Alegerea eontactorului 183

6.4.3. Aigerea intreruptorulul automat 183

6.4.4. Alegerea dlsjunctorulul Si disjunctorulul dlterential 183

6.4.5. Alegerea releelor termiee 184

- Exemplu de caleul , 184

6.4.6. Alegerea slqurante: fuzibile 184

- Exemplu de caleul 185

6.4.7. Alegerea aparatelor de masura ce S8 montsaza pe tablourile electriee 186

7. INSTAlATIl PENTRU PROTECTlA OMULUI iMPOTRIVA TENSIUNILOR

ACCIDENTALE DE ATINGERE

7. 1. Probleme generale 196

7.2. EfecteJe curentului electric asupra corpului uman 196

7.3. Cazuri de eleetroeutare 197

7.4. Claslficarea incaperllor 91 receptoarelor din punct de vedere al

pericoJului de electrocutare , 198

7.5. Metode de protectle 199

7.5.1 Metode de protectie impotriva atlngerilor directs 199

7.5.2 Metode de protectte impotriva atingerilor indirecte 199

Cuprins

1

8. INSTAlAfll DE PAOTECTIE A CLAoIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOA

B.1. Probleme generale 206

B.2. Cazurl in care echiparea cu lnstalatia de protectle impotriva

trasnetelor este obligatorie 207

8.3. Instalatii de paratrasnet, 208

8.3.1. Dispozitivele de captare 208

8.3.2. Conductoarele de coborare 210

8.3.3. Priza de pamant 211

8.3.4. Legaturi echlpotentiale 212

8.3.5. Legaturi de echipotentializare ~i bara de egalizare a potenttalelor (BEP) 213

8.3.6. lnstaiatii speciale de protectie 'impotriva trasnetelor 213

8.3.7. Verlflcar] ale lnstalatiilor de paratrasnst., 213

9. INSTAlATIi PENTRU 1MBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

9.1. Prob leme generale 220

9.2. Influentele negative determinate de rnicsoraraa factorului de putere 220

93. Mijloace pentru cresterea factorului de putere 221

9.3.1. Cresterea factorului de putere prin mijloace naturale 222

9.3.2. Cresterea factoruiui de putere folosind surse

speciaiizate de putere reactive. 223

9.4. Calculul de eflclenta tehnicoeconomica 227

10. I NSTAlATI I DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATlILOA

10.1. lnstalatli pentru deteetla, semnalizarea ~i stingerea incendiului 230

10.1.1. Probleme generaie 230

10.1.2. Metode ~i tehnologii pentru detectia Incendiuiui 230

10.1.2.1. Detectoare de fum 230

10.1.2.2. Deteetia ultraraolda a fumului; detectoare specitice 232

10.1.2.3. Detectoare de temperatura 233

10.1.2..4. Detectoare de flacara 233

10.1.2.5. Deteetoare de gaze 234

10.1.3. Centralizarea sernnallzarllor 'in instalatiile pentru detect's,

semnalizarea si stingerea incendiului 235

10.1.4. Alarmarea in lnstajatille de cetectie, semnailzare

s.i stlngere a Incendiilor ,.237

10.1.5. Stingerea automata a incendiului ~ 237

10.1.5. 1. Agenti de stingere , 237

10.1.5.2. Tlpuri de lnstalatf 238

10.1.6. Proieetarea lnstalatlilor pentru detectarea, semnalizarea

!?i stingerea incendiuiui 238

10.1.6.1. Dimensionarea supravegherii 238

10.1.6.2. Calculul retelei de centralizare a sernnalizarilor 239

10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 239

10.1.7. Exploatarea instalatlilor pentru detectla, semnalizarea 51 stingerea Incendiului 240

10.2. lnstalatll pentru detectla sl semnauzareaefracttet 51 agresiunii 241

10.2.1. Scopui $i neeesitatea lnstalatiilor pentru oetsctiasi semnalizarea

afractiei ~i agresiunii. Reglementari 'in vlgoare 241

10.2.1.1 Domeniile de aplicatie sl functille instala iilor pentru

detsctia $1 semnalizarea etractlei $1 agresiunii 241

10.2.1.2 Reglementari legale in vigoare 242

10.2.2. Metode (tehnologii) de detectls a tentativelor de efractle 242

10.2.2.1 Detectia deschiderii usilor 242

1,0.2.2.2 Detectia agresiunii 242

10.2.2.3 Detectia rniscar!l ' 243

1,0.2.2.4 Deteetta tentative lor de spargere a geamurilor 244

10.2.2.5 Detectla tentativelor de penetrare a peretilor 246

10.2.2.6 Detectoare tensometrtce 246

10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor 246

-

,.$ ,

Cuprins

10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor , , , 246

10.2.3. Centralizarea semnallzarilor in lnstalatiile pentru

detsctla si semnallzarea efraotlel si agrsslunii 249

10.2.4. Topologii de lnstalatf pentru detectia 6i semnalizarea

efractlel sl agresiunii " , , 250

10.2,5. Avertizarea Tn instalatiile pentru cetectia 51 semnallzarea

efractiei $1 agresiunil 251

10.2.6. Proiectarea lnstalatlllor pentru datectia sl semnalizarea

efractlel $1 agresiunii 251

10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii Tn vederea detectiel efractiei 251

10.2.6.2. Calculul retelel de centralizare a sernnallzarilor 252

10.2.6.3. Metode de reducere a afarmelor false _ 252

10.2.7. Exploatarea i nstalatillor pentru cetectla si sem nallzarea

efractlsl :;;i agresiunii 253

10.3. Instalatil de control al accesului 253

10.3.1. lnstalatf de control $i identfficare 253

10.3.2. fnterfoanele pentru imobil , 254

10.3.3. Metode sl tehnologii de identificare in tnstalatiile

de control aJ accesulul , 255

10.3.3.1 Tehnologil de realizare a indentificatorifor 255

10.3.3.2 Metode biometrice de Identificare 256

10.3.4. Echipamente pentru controlul fizic al accesului. 257

10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalatli de control

al accesulul , 259

10.3.6. Proiectare 261

10.3.7. Exploatarea instalatlllor de control 81 aceesului 261

11. POSlURI DE TRANSFORMARE l?1 SURSE DE REZERVA

11.1. lnatalatll pentru posturlle de transformare 264

11.1.1. Alegerea numarulul de transformatoare 264

11.1.2. Alegerea puterii transformatoareior 265

11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare 265

11.1.4. Functlonarea in paralel a transformatoarelor 265

11.1,5. Constructia posturllor de transformare 266

11.1.6. Aparatajul aferent transformatoarelor 266

11.2. lnstalatii pentru sursele de rezerva proprii. 267

11.2.1. Grup etectrogen 267

11.2.2. Batarli de acumulatoare 268

12. I NSTALATII ELEClRlCE TN MEDIU EXPLOZIV $1 TN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

12.1. Probleme generale _ , 274

12.2. Clasificarea arillor periculoase , 274

12.3. Alegerea echlpamentelor electrice 275

12.4. Montarea cablurilor electriee 276

12.4.1. Sisteme de instalare 276

12.4.2. Tipurl de cabluri utilizate In spatil cu peri col de explozie ,277

12.5. lnstalatia de parairasnet , " 278

12.6. Masur; de protsctle impotriva electricitafii statice 278

13. TEHNOLOGIA EXECUTMII INSTALATllLOR ElECTRICE

13.1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurilor f?i conductelor 282

13.2. Solutll tehnologice pentru montarea aparatelor $i tablourilor electrice 288

13.3. Norme referitoare la constructla tablourilor electrice 291

14. FIABILITATEA INSTAlATlllOR ELEClRlGE

14.1. Definip; ., 296

14.1.1. Notiunl fu ndamentale , 296

14.1.2. Alte notiuni 296

,

I

f

II ; 'I

~

I. Sisteme de iluminat

1

Capitolul 1

Marimi lizice

Capitolul1: Marimi fizice

T. Sisteme de iluminat

1.1. Marimi fizice in sistemele de iluminat

• Fluxul lurninos ($)

Acesta reorezmta puterea sursei lumlnoase perceputa de ochl sub forma de senzatle lurntnoasa. in 8.1. unitatea de masura este lumenul [lmJ, un submultiplu al Wattului luminos [WI] (dace aeesta ar fl transformat integral!n lumina).

1 1m = 1/683 WI

Tntrucat etalonul de un lumen nu a fost inea elaborat. fluxul luminos nu este utIliza!. in prezent, ca rnarirne fundamentalil.

• Intensitatea lurnlnoasa (I,,'p,I,,) re-I prezlnta raportul dlntre fluxul luminos 5i unghiul solid in care aeesta este cuprins:

del> .JIP

I, ,,=- sau /",=-

. dfl ...IQ

(1.1.1 )

3

4

5

d<l>

Fig. 1.1.1. Pozitla unghiului solid in coordonate polare cu ajutorul a doua

coordonate unghiulare:

1 - sursa de lumina; 2 ~i 4 - plan uri de referlnta; 3 - planul intensita1ii lurnlnoase: 5 - axa sursei.

C""O

Co=90 -E=;! =3-C=270 C;"180

150"

Fig. 1.1.2. Distrlbutia Intensitatii luminoase in tunclie de unghiurile u ~i ~.

POzitia unghiului solid se rsda eel mai user in coordonate polare cu ajutorul a 2 coordonate unghiulare (fig. 1.1.1), in care:

a - unghlul dintre directia intensltatll luminoase /'t./J si axa sursei de lumina; ~ - unghiul dlntre un plan de referlnta (~=OC) Si planul format de axa sursei cu directia intensitatil luminoase 1",/1 (axa unghiului infinit mic dn).

Unitatea de rnasura in S.I.: r(pl 1m

[1~'lll=D=-=candela led]

r Ql str

Candela este mtensitatea lumlnoasa pe o anurnita directle a unui izvor tuminos care emite 0 radlatie monoeromattca de frecventa 540 Hz $i a carei putere radiants pe aceasta directie este 1/683 W/str (cu 0 eroare de 5x10·3).

in prezent, Intensitatea lurmnoasa reprezlnta rnarimea fizica fundamentala din iluminat.

Intensltatea luminoasa caracterlzeaza sursele lumlnoase. Fabricantii de earp uri de iluminat au obligatla de a alabora, a data cu omologarea $i agrementarea corpului de Jiuminat, curba de distributie a intensitatii luminoase I,,=f(a) pentru diferite unghiuri f3. Cel mai adesea se folosesc unghiurile Ii. 0" ... 180"; 45° ... 225°; 90" ... 270° $i 135" ... 315° sau 0° ... 180° s! 90° ... 270°.

in figurile L 1.2 5i 1.1.3 58 exernpiiflca distributia intensltatn luminoase in functie de unghiurile CI. $i D sau numai ct.

Curbele de distribuie a intensitatii luminoase pentru un corp de iluminat se dau pentru situatia in care Tn corp

s-a montat 0 sursa etalon cu un flux de 1000 1m. Pentru a determina mtensitatea lurnlnoasa reala a unul corp de Ilurnlnat se toloseste rstatra:

I -(I ) n·(Pr

" U cU/L'1000 [cd] (1.1.2)

in care: (lrt)cDIL este Intensitatea, pe directia n, data de curba de distrlbutle a lrrtensrtatii lurntnoase: n - ncmarul de lamp: din corpul de ilumlnat; (/)/- fluxul luminos al unei lampi.

Dlstrlbutia intensitiipl luminoase mal

poate fi redata sub forma tabelara, Se

I indIca variatla I,.=((u) pentru unghiuri f3 date. Variatla unghiului (L este, de regula, la Intervale de 5 sau 10g• Aceasta forma de redare este foarte utila atunci

cand 58 apeleaza 18 calculul automat.

Se utlllzeaza si reprezentarea in coordonate carteziene atuncl cand deoencenta este numa: in tunctie de unghiul c (fig. 1.1.4)

Aceasta reprezentare permite determinarea tunctlei analltiee /a=f(a). printro dezvoltare in serie Fourier, de forma:

I, =kJ+ il'l(sinka+ If"" cos ka (1.1.3)

,1(=1 j,; .t

in care: lareprezlnta valoarea minima a intensitatli luminoase (fig. 1.1.4); 1'K si l''« sunt coeficienti (miirimi fiziee) ce se determina grafoanalitic prin una din metodele Perry, Roth. Runge, Fischer - Hinner.

De regula. pentru calculul analitic sunt suficienti pnrnii 3-4 termeni ai dezvoltarll,

Atunci cand se cunoaste forma anaIitica de varia lie a tntensltatii lurmnoase 1",fj=f(a.{"J), fluxul luminos S8 poate determina cu relatia:

1'1}- J j l"iJ sinadadfj

~ Q,r=(]

( 1.1.4)

sau daca variatia este lndependenta de unghiul f3:

n-

W=2:rrl,,,sinada (1.1.5)

Exemplu: sursele perfect difUzante au 0 variatie a lntensitatii lumlnoase de forma:

fa"" Im·cosu (1.1.6)

Pentru acestea fluxul lumlnos rezulta:

rP=7r·/m (1. 1.7)

unde 1m este Intensltatea maxima (emisa pe dlrectia (..(=0°).

30" 20' 10" 00 10· 20° 30° Fig. 1.1.3. Distribulia intensltatii luminoase in func!ie de unqhlul 0:.

10)-----

a 90 180 270 360

ft ["j

Fig. 1.1.4 Reprezentarea intensitatii luminoase in coordonate carteziene.

Alte metoda de deterrnlnare a fluxului luminos. cand se cunoaste curb a de distributle a rntensitatii luminoase:

Metoda grafoanalffica a lui Rousseau

Rousseau propune 0 constructie grafica exernpllflcata Tn figura I. 1.5. care consta in:

1. Sisteme de iJuminat

Capitolul1: Marimi fizice

..

- constructia curbel de dlstributie a Intensitatii luminoase la scara convenabil aleasa - a [mrn/cd]:

- se duce un serrucerc de raza R. [mmJ oarecare cu centrul in S, centrul sistemului de axe al curbei de distnbutie a intensltatll luminoase;

- se due razeJe S1', S2', ... , .Sn' (cu cat se duc mal multe astfel de raze cu atat eroarea de determinare a fluxului va fi mal mica); acestea lntersecteaza curba de dlstrlbutia in punctele 1, 2, ...• n. Astle I 8" 82 ... Sn sunt intensltatila luminoase pe aceste drectii; 11, 12, .•. , In la scara desenului;

- din punctele 1', 2', ...• n' se duc paralele la axa orlzontala a sistemului de axe; acestea taie axa M' paralela cu axa verttcala a sistemulul de axe al curbel de disuibutie:

- pe Flecare din aceste paraJele, incepand de la M', se duc segmentele co-espunzatoara intensitatllor luminoasa 11, 12, ..•• , In; exemplu: pe paralela din 2' se olaseaza segmentul 82 :: 12;

- se unesc punctele 1, 2, ... ,n. Curba obtinuta, axa M' si paralele duse din l' $1 n' deterrnina 0 suprafata S a carei marlma [mm2] este proportlonala cu fJuxul corpului [1m] ce emite curba de distrlbutie data.

Demonstratie: suprafata elernentara dS este cuprinsa intre intensih'itile 1<1 si I".d" lrrfinlt apropiate. Distanta dh rezulta Rda'sina, tar suprafata dS este:

dS ::: altz'R sina-da (1.1.8)

Teare suprafata S va fi:

rr

S=aR,JL,sinada (1.1.9)

o

Din relatl I [e 1.1.8 sl 1.1.4 rezulta:

rP='2JrS (1.1.10)

aR

unde a. R $1 S au sernniflcatilla ounoscute.

Ruxul luminos va fi determinat cu precizia cu care va fl consuuita si masorata suprafata S. Aceasta se poate face prin utlllzarea unei hartli milimetrice sau prtntr-o alta metoda simllara.

Metoda grafoanalltica

a unghiurilor solide ega/e

Principiul metodei consta in determinarea fluxulul luminos ca 0 surna de tluxuri luminoase elernentare, Fluxul elementar reprezinta produsul dlntre unghiul solid (!JQ) sl intensitatea luminoasa medie (I",) din acesta:

(1.1.11)

unde n este nurnarul de unghiuri solide egale in care este cuprins fluxul, Unghiul total de 41t steradiani este unghiul sub care se vede 0 sfera din centrul sau, Unghlurile solide egale trebuie sa prlveasca din centrul sferei arfi egale. Se alege ca arle suprafata unei zone sterice de inaltime h. Unghiul solid ce prlveste a asemenea supratata este: .J!1=27rh1R. unde R este raza stereL in acelasl timp ;)Q=2n1n este constant daca numarul n de unghiuri solide se alege. Rezulta:

2R n

h=- $1 <P=4nln"))",=47r1",. (1.1.12)

n ;:j

in care: I."J este intensitatea medie a flecarui unghl solid; Ims este intensltatea media sterica a corpului de ilurnlnat. 'ul se afta din curba de distrlbutie a lntensitatll luminoase astfel:

- se reprezinta curba de dlstrlbutle a intensitatii luminoase la a anumita scara, convenabila (fig. 1.1.6);

- se Tnconjoara aceasta cu un cere de raza R. oarecare;

- diametrul se imparte in n parti egale $i se due paralele la axa orizontala: M', 88' ....• MM':

- se determina mijloacele arcelor M', AB, Be, ... , MM' notate cu 1, 2, ...•

n;

- se determlna lntensitatile luminoase lat, ','12, ... , ',.1 ..... luIT unind 0 cu 1, 2 ... , n.

Apllcand relatia 1.1.12 se afla fluxul luminos al corpulul de Iluminat. Aezultatul va fi cu atat mal corect cu cat "n" va fi mal mare.

l'

R

n:

A'

Fig. 1.1.5, Metoda Rousseau.

I · Emitanta este marlrnea fiZlca ce reprszinta rap ortu I dintre fluxul luminos emls de 0 suprafa~a si rnarlrnea aceiei suprafete (fig. I. 1 7):

M == del> sau M == <P ( 1. 1.13)

rlS S

Marimea caracterizeazil atat supratetele luminoase (panourile luminoase) cat :;;1 suprafetele reflectante (peref etc.).

Unitatea de masura pentru emitanta in S.I.:

lMI=~= 1m = lux [S] m2

[Ix]

• lIuminarea este marimea fizic:! ce reprezlnta raportul dintre fluxul luminos incident pe 0 suprafata $1 rnartrnea acelei supratete (fig. I. 1.8). Helatille generale pentru iluminare sunt

E= dC/J sau E= rP

dS S

(1.1.14)

Unitatea de rnasura pentru iluminare in 8.1. este luxul ~xl.

Tn funetle de natura fluxului $1 rnarimea suprafetel iluminarea peate fi:

- punctuala - cand suprafata este infinit mica;

- medie - cand suprafata este finita;

- directa - cand fluxul provine direct

de la unul sau mai mutte corpuri de iluminat;

- retlectata - cand fluxul provine de

I,a suprafatele reflectante dlntr-o lnclnta (perstl, tavan, mobilierj;

- totala - cand fluxul provine atat de

2R

Fig. 1.1.6. Metoda unghlurilor solide egale.

Fig I. 1.7. Definirea emitanjel.

Capitolull: Marimi fizice

L Sisteme de iluminat

la corpurlle de iluminat cat ~i de la suprafetele reflectante dintr-a incinta (incapere),

Legile generale ale ilUminarii exprima legatura din1re iluminarea directS. lntrun punct data de 0 sursa puncttforrna (aJe carei dimensiuni se pot neglija in raport cu distanta de la sursa la punct),

• Lurninanta pe 0 dlrectle este rnarimea fizica egala eu raportul dintre intensitatea luminoasa pe acea directie sl supratata norrnala de ernlsie (fig . 1.1.10).

L., dl" (1.1.17)

dSeosa

Luminanta unei surse dS pe directia a fata de normala la aceasta se mal defineste sl prin raportul:

L.,=dEp (1.1.18)

rim

in care:

- dEp este ilurninarea dlrecta datil de sursa dS intr-un punet P aflat pe directia ex $i in plan perpendicular pe aceasta;

- dw - unqhiul solid In care se vede dS din punctul P.

Unitatea de masura pentru lurninanta in 8.1. este:

[Ll=N= cd sau [nltt] lSI m2

l.urninanta este singura rnarlrne fizicii care lrnpresionsaza ochiul. Fenomenul vedarii se datoreaza posibilitatii ochlului de a distinge puncte de luminante I diferite.

L- _J

Fig. 1.1.8. Deflnirea Humlnarll.

,

.

S w.

1\1_,

, (1

/

,

I

I

(H)

Fie 0 surse punotltorrna 8 (fig. 1.1.9) ce trimite catra un punct P dintr-un plan oarecare (H) 0 intensitate lurnlnoasa l{t.

Unghiul a este eel dintre intensltatea luminoasa pe directla punctului P si axa geometrica a sursei.

Punctul P se poate asimlla cu 0 supratata infinit mica dS. Atunci iluminarea directa in punctul Peste:

E d(JJ

p= dS

(1.1.15)

unde dc/J este fluxul cuprins ln unghiur solid dw sub care se vede dS din sursa S. Fluxul d4J se lnlocuieste cu expresia lui din ralatia de definltia a intensitatil luminoase (1. 1.1) ~I rezulta;

E. _ ~,d(() -_J__ dB" _~ dScos8 _ Iocos8

p- dS - dS fZ - dS /2 f2

(1.1.16) unde:

I este distanta de la sursa la punct; () - unghiul dintre raza de lumina sl nor-

dS

Fig. 1.1.9. Reprezentarea explicativa la legile genera Ie ale lluminarf]: 1 - axa sursel.

dl"

d!Jl

p

Fig. 1.1.10. Reprezent.are de detini rea lurnlnanjei.

mala in punetul P la planul (H) sl dS" - suprafata normals pe I cuonnsa in unghiul solid dm (calota sferica dintro stera de raza I sl care sublntinde la centru unghiul solid dw).

Relatia 1. 1 .16 exprirna eele ooua legi generale ale Iluminarii:

- Legea cosinusului - ilumlnarea directa intr-un punet data de 0 sursa punctiforma este direct proportlonala cu cosinusul unghlulul dintre raza de lumina si normala in punct la planul in care se aWi.

- Legea patratului distente! - ilurrrinarea dlrecta Tntr-un punct data de 0 sursa punctiformaeste invers proportlonala cu patratul dlstantei de la sursa la punct.

I. Sisteme de iluminat

Capitulul 2

Relalia lumina - vedere

,

Capitolul 2: Belatia hrmina-vedere

T. Sisteme de iluminat

Sistemui vizuai este compus din ochi, nervul optic ~I partea aferenta din cortex care reoeptaaza, transmite ~i prelucreaza radlatla electromagnetica lurninoasa,

Ochiul este lrnprestonat de radlatla luminoasa, rezultand senzatla 5i perceptia vizuala. Se spune ca senzatia are 0 pondere atectlva (se simte efectul stirnulului mai tare sau mai slab), iar perceptia are 0 pandere reprezentativ3 (se percep culoarea stimului, forma, dirnenstunlla SI rruscarue sale). Studiul senzatiei si perceptiei vlzuals s-a realizat printr-un mare numar de evaluarl pe elvers' subiecti !;Ii concluziila s~au stabillt apai pe baza statistics.

Ochiul poate fi considerat a "camera de lua vederi" , la care cristali nu I (Ientlta) cu convergenta variablla formeaza imaginea pe retina - structura sensibila. Limitarea de flux luminas se reallzaaza prin puplli'i care cu ajutorui irisului rnareste sau rnlcsoreaza (ca 0 diafragma) admisia de flux.

Retina este tormata din celule sensibile de forma unor conuri I?i bastonase, repartizate neuniform. Partea centrala a retinei (fovea) reprezinta zona vedarii clare (vedere conturata cu precizie). in partea centrala a foveil sunt concentrate mai multe conuri, iar spre extremitati creste nurnarul bastonaselor.

Lumina exsrcita asupra celulelor 0

50- 60°

(v)

I

(H) t

J 2.x90·

Fig. I. 2.1. Campul vizual:

a - unghiurlle limifa: orizontal t;i vertical; b - proieerie unghiului spatial pe un plan normal pe raza

vizua/a;

1 - zona corespunzatoars carnpulu! vizual central; 2 - limita campulul vlzual normal; 3 - zona in afara campulul vizual.

CAMPUL VIZUAL

1

L

~

CARACTER ISTICI V1ZUALE

SARCINA VIZUALA

ACOMODAREA V1ZUALA

~I CORTEX ~

SENSIBILITATEA SPECTRALA

ACUITATEA vlzuALA 81 CONVERGENTA

ADAPTAREA (LUMINANTA r;il CROMATICA)

CON:TRAST DE LUMINANTA

SATISFACTIA VIZUALA

VlTEZA PERCEPTIEI VIZUALE

PERFOR MAJ:IT A vlzuALA

Fig. t. 2.2. Structura sistemului vizual ~i a capacitatii vizuaJe.

actfune fizicochimica: ·fizica prin variatla puprlei (1:5) sl varlatia eonvergentei eristalinulul, iar chirnica, prln pigmentii din celulele sensibile la radiatle, Trebuie subliniat ca bastonasele sunt rnult mai sensibile deeM conurile, dar nu se-sizeaza culoarea, spre deosabire de conuri care transmit lntorrnatia privind aceasta proprietate. Actiunea chlmica la nivelul pipmentllor genereaza lrnpulsuri electrice care vehiculeaza informatia la nivelul cortexului cerebral.

Sensibilltatea retinel la lumina alba este varlabtla, fiind maxima in zona faveii, in care bastonasele lipsesc complet. in zona centrals. in jurul acesteia se gase$te pata galbena, avand un etametru de 2 ... 3 rnrn, in care nurnarul conurilor este mult mal mare decat al bastonaselor. Numai lmaglnile formate pe fovee sunt clare Si perfect conturate.

Prin "camp vizual" se cennests dorneruul unghiurllor spatiala in care un obiect poate fi perceput, atune! eand un observator privaste axial inainte (poate fi monoocular sau btocular). Campu! vizual se defineste si prln unghiurile plane limita, vertical M $i onzontal (H) (fig. 1.2.1).

Carnpu: vizual central cuprinde unghlul spatial (corespunzator sernlunghiurilor plane de 25D - orizontaJ si vertical) unde imaginea, datorlta conurllor, este clara !?I carnpul vizual periferic, unde imaginea este nselara (estompata) datortta oreponderentel bastonaselor.

2.1. Caracteristicile vederii umane

in flgura 1.2.2. se indica structura simpliflcata a sistemului vizual sl caracteristicile saJe. Organul vizual seszeaza sarcina vizuala (SV) transmitand semnalul prin sistemul nerves la cortex care il prelucreazii Prin sarcina vizuala se detlneste obiectul sau detaliile sale asupra carula S9 reallzeaza operatla vizuala (sesizare/distlngere).

Toate caracteristicile vizeale constituie "capacltatea vizuala" umana care, in general, scad ca oertorrnanta cu varsta :;;1 crese cu nivelul de lumlnanta/ iluminare al fondului.

• Sensibilitatea spectrala a vederii umane

Sensibilitatea ochiulul dlfera in functie de lungimea de unda a radlatlei lurnlnoase. Aceasta lnsearnna ca daca ochiul prlveste simultan 2 surse lurnlnoase monocromatice cu lungimi de unda diferite, dar de acelasi flux energetic, nu [e percepe 113 feL, ca sanzatla lurnlnoasa. Aceasta este maxima pentru radiatia cu lungimea de unda Ar1'I=555 nm (corespunzatoare culorii galbene). Sen zatlil e luminoase

I. Sisteme de iluminat

Capitolul2: Relalia luminii-vedere

percepute de ochi sunt influentate nu numai de lungimea de undl! a radiatlel ci !;il de nivelul de lurninanta a acesteia. Astfel, odata cu scaderea lurninan ei obiectului privit (Ia lasarea serii), corpurile albastre par mal lumlnoase cscat eele rosii, la aceeasi valoare a luminantel, adica Invers decat sunt percepute la lumlnantele marl din timpul zilei. Expllcajia rezulta din aceea cil vederea diurna (fotopiea) este datermmata, in special, de conuri, iar cea nocturna (scotopica) de bastonase care nu sesizeaza corset eulorile.

Sensibrlltatea spectrala a vederii umane este apraclata prin coeficientul de vizjbllitate rslativa spectra/a V(A). Acesta este definit, pentru 0 radiatie cu lungimea de undi'l j, ca raportul dintre fluxul energetic al radiatisl cu lungimea de undl! Am ~i fluxul energetic al radiatiei cu lunglmea de unda A, in conditille in care cele douii radlatii provoaca 0- chiuhn aceaiasi senzatla iumlnoasa,

CIE rscornanca dol coeflcienti de vizlblhtate reiativil spectrala (fig. I 2.3):

- pentru vederea dlurna (totoolca) V}. cu 1.111=555 nm ~i

- pentru vederea crapusculara sau nocturne. (scotoplca) V\ cu A",=507 nm.

• Adaptarea vizuala

Adaptarea. vizualii propriu-zisa constil in capacitatea cchiului urnan de a se adapta la diferite turnlnante receptate, datorlta proceselor fizicochimice ce se petrec la nivelul celulelor sensibile ale retinei. Adaptarea este mal rapida la trecerea de la luminante mici la luminante marl sl mal lenta, invers. Adaptarea ochiulul S9 reallzeaza printr-un proces flzic care este rapid (datarat reflexuhn pupilsi) sl unul chimic care este lent (prin migrarea pigmentului rstlnian). Adaptarea repetata in tlmp sl/sau spanu provoaca 0 suprasolicitare a sistemului vizua], conducand la oboseata vizuala.

Adaptarea cromatica este proprietatea ochiului de a se adapta la culoarea luminii arnbientale. Pe baza acestal caracterlstici vizuale, la dOUEl surse de lumina de c.ompozitli spectrale de culoare aparenta diferita, sarcinile vizuaJe colorate vor aparea observatorului de aeeeasl culoare (nu vor fi sesizate dlferentele).

• Acomodarea vizuala

Acomodarea vizualii reprezinla proprietatea ochiului de a forma 0 imagine clara pe retina, indiferent de distanta la care se afla obiectul. Aceasta se realizaaza pnn modfficarea dlstantei focale oculare, prin schimbarea convergentei cristalinului cu ajutorul muschllor clllarl. Acomodarea se realizeaza, in mod uzual, spontan (reflex).

• Acuitatea vizuala

Acuitatea vizuala sau precizie perceptiei vizuale se defineste, calitatlv, drept capacitatea de distingere a doua obiecte (puncte) foarte apropiate sl, cantitativ, ea inversul valorii unghiului (0) sub care, din ochlul observatorului, se vao eele doua puncte. Pentru evaluarea acuitatil vizuale se utilizeaza panourile cu inela Landolt (fig. 1.2.4). Cu cat se percepe mai clar un inel pentru care s este mal rnic, cu atat acuitatea vizuala este mai buna.

Acuitatea vlzuala variaza cu luminanta iondului dupa curba din figura 1.2.5, motiv pentru care este unul din factorll de influenta In stabilirea nivelului de llurninars,

• Contrastul ~I etectele sale

DJstingerea unui object se realizeaza catortta contrastului de luminanta (CL) dintre obiect (Lo) si fondul pe care este privit (If) sl/sau diferentei de culoare 0- biect-Iond, definit de relatia:

CL=4-L, =: LiL

L L, (2.1.1)

Contrastul de lurninanta poate fi pozitiv, daca Lo>Lr (surse de lumina in ilumlnatul strada I sau farurlle autovehiculelor) sl poate fl negativ daca Lo<l., (scrisul negru pe hartie alba).

Sensibilita.tea relativa de contrast (RCS) este definlta ca inversul contrastului de lurninanta:

RCS=1ICL (2.1.2)

sl depinde de valoarea lumlnantei (respectiv iluminsrii) fondului.

• Viteza percepliei vizuale

Prln viteza percepttei vizuale a unui obiect se defineste inversul duratei de timp de la aparitla sarcinii vizuale in zona centrals a carnpului vlzual .;;i pana la perceptia sa clara. In mod analog se defineste vrteza de perceptie a contrastulul care depinde de lurnlnarrta fondului.

• Pertorrnanja vizualii llli satisfactia vizuala

Pertorments v;zualiJ este notiunaa pnn care se apreclaza vltaza cu care organul vizual sesizaaza (dlstinge) sarcina vizuala Si precizia cu care acaasta poate fl reauzata.

Pertorrnanta vizuala este innuentata, pe de 0 parte, de nivelul de lurninanta arnblentala, respectiv, de nivelul de ilumlnare, iar pe de alta parte, de dimensiunile sarcinil vizuale coroborate cu distants fata de ochi Si contrastul de lurninanta si/sau culoare.

Satisfactia vizua/a sste notiunea prin care se deflneste senzatla de satisfaclie a observatorului, realizata la un anumit nivel de iluminare. Ea este determinanta pentru stabillrsa niveJului de iluminare, in special, in lncaperlle unde nu se raaltzeaza 0 muncii fizics. Spre deosebire de celelalte caractertstici, satlsfactia viZuala nu este lntluentata de varsta.

in concluzie, caracterlsticile vlzuale enumerate sunt determinante pentru inteJegerea influental luminii asupra sistemului vizual si, respectiv, asupra efeclelor carrtitative sl calitaUve ale medlulul luminos.

Capacitatea vlzualfJ. reprezmta 0 earacteristica a mdivldului, ca ~I auzul, mirosul, inteligenta etc. Ea este dependenta de factorii flzlci (forma sl transrnitanta pupilei s.a.) sau fiziologici (a cornodarea, convergenta si centra rea 0- chilor s.a.), Capacitatea vizuala redusa datorata unor defecte Izice congenitale sau varstel poate fi corectata, dar intr-un mod limitat, neelastic.

1,0 ·V(1\.) 0,8

0,6

0,4

0,2

0,0

400 500 600 700

). [nrn]

Fig I. 2,3. Curbele V 0..) ~i V'{t...) ,



1s

55

Fig. 1.2.4. lnel landolt .

1.8 1
<Q 1,5
<,
,...
• I
1.0
0,6 I
a L::::::::
-4 .? 0 2 104
10 10 10 10
Lf Icdlm2j Fig. 1.2.5. Varia~a acuitatil vizuale (1/S ).

Capito.lul 2: Helatia hrmina-vedere

2.2. Orbirea ~i efectele sale

1. Sisteme de iluminat

in lurnlnotehnlca orblrea se definests fie ca starea de jena sl/sau reducerea capacita ii de distmgere a obiectelor, ea urmare a unei distrlbutii nefavorabile a turnlnantetor in timp sl/sau spatiu,

Orbirea poate fi directii, atunci cand sursele cu luminanta ridicata se afla in carnpul vizual, deci sunt privite direct, s! indirectiJ, atunci cano aceleasi lurnlnarrte ajung in campul vizual datorlta unei reflexii - deci sursa lurnlnoasa nu este privita direct.

Din punctul de vedere al actiunii intensitatii stralucirl: sursel asupra ochiului, orblrea poate fi de incapacitate si de inconfort (fig. 1.2.6).

Orbirea de incapacitate (fiziologica) se rnanltesta fie la sacul luminantei ridicate a unel surse, fie la diterenta foarte mare de lurninante (Ia momente consecutive) ~i se resimte printr-o seadere mare a capacrtatii vederi!.

Orbirea de inconfort (psiholoqlca) se manitesta ca 0 senzatie de inconforl evaluata numai subiectlv s! este datoraill unei diferente de lurninante (de exemplu, receptarea unui contrast de lurnlnante la perlferia carnpului vizual produs de diferenta de lurninante dintre un Gil direct si plato nul neluminat). Orbirea de inconfort (pslholcqica), nefiind direct controlablla, ridlca probleme cu un grad mal mare de dificultate decat orbrea de incapacitate (fiziologlca).

Orbirea indirecta (reflectata) este provocata fie de suprafete pe care reflexia este regulate (de tipuJ oglinzilor), fie de suprafete clfuzante imperfecte (in care imaginea sursei se corrtureaza). Efectul asa - numltulul "voal de reflexie" este, de multe ori, 0 dimlnuare a sensibilitatil de distingere corecta a sareinil vizuale, fie prin rnlcsorarea eontrastului, fie prin reflexii parazite pe suprafete lucioase

DE INCAPACITATE (FIZIOLOGICAj

DIRECTA r

(ecranul calculatorului, piese rnecanice, vitrine de magazine s.a.), Voalul de reflexie sau reflexia de voal produce "orbirea de vaal".

Dat fiind faptul ca orbirea de incapacitate (fiziologica) este determinate de prezenta unei surse de lurnlnanta mare in carnpul vizual, efectele sale sunt relativ usor de controlat sl svaluat (Sl 91 Gil seara/noaptea, ferestre tnsortte zlua).

Indicarea unet valori limita pentru orbirea dlrecta lrnpllca un rise pentru ca. totdeauna, intervin a serie de factori de lntluenta (lurninanta rnsolulul, lumlnanta sarcinli vizuale. timpul de privire a luminantel perturbatoare etc.). Raportul GIE 19 arata ca unui observator a carul privire paraseste sarcina vizuala si prtveste a suprafata cu a lumlnanta de 10 ori mai mare, timp de 155, capacitatea vizuala Ii scade cu 25 %.

Masurile de protsctie se pot lua relativ usor prin utillzarea seara/noaptea de Gil corespunzatoare $1 prin ecranarea suprafetelor vitrate (jaluzele reglabiIe etc.).

Orbirea de inconfort (psiholcqica), prin aspectele sale fenomenologice complexe, a pus probleme diticile in vederea deterrninaru mecanismului sau, influentei asupra capaeitatll vlzuaIe umane $1 sistemuJui de evaluare a efecteior sale si de limitare a lor.

Faetorii ce intervin in orbirea de incontort (psiholoqlca) sunt:

- luminanta Gil Si pozltia lor in earnpul vizual;

- numaru: sl dimensiunea aparenta a Gil;

- lurninanta generala a amblantei (plafon, pereti, pardoseala) Si

- contrastul dat de lumlnantele Gil $1 ale platonului.

Gercetarea lnternattonala sl nationala a determinat metode de evaluare a or-

DE INCOFORT (PSIHOLOGICA)

Fig. 1.2.6. Schema tipurilor de orbire.

brrii, indicate la capitolul 8, care trebuie apllcate (selectlv) in proiectarea curenta.

Orblrea indiracta produsa de lumina retlectata de suprafetele eu 0 reflexie requlata sau imperfect difuze, produc senzatii perturbaloare, de la inccnfort la incapacitate.

Cand aceasta reflexie se produce lntr-o activitate vizuala (exercltata asupra unei sarcini vizuale), se nurneste reflexie de voal (sau voal de reflexie sau reflaxle de ecran) $i oeterrnlna orblrea de voal. Atune! cand se manifesta in afara unel activitM vizuale este denumita orbire reflectata.

lumina reflectata provoaca 0 seadere a contrastului sarcinii vizuale fata de fond ceea ce conduce la dlminuarea capacitatll de distingere corecta (fig. 1.2.7a).

De asemenea. reflexia de voal provocata de reflectarea Gil in ecranul calculatorulul, creaza imposibilitalea perceperii coreete 5i confortabile a semnalelor (fig. 1.2.7b).

Un aspect foarle Important privitor la alegerea unul sistem de lIuminat sau a altula II reprezinta determinarea clasei de calitate a corpurilor de Iluminat Ioloslte, in vederea limitarli orblrii (vez:i tabelul 1.5.1).

b

Fig. 1.2.7. Reflexie de voal a - suprafafiJ orlzontalii;

b - ecran calculator tn care se observa luminanta de voal.

a

I. Sisteme de iluminal

Capitolul 3 Mediulluminos conlortabil

Capitolul 3: MediulluminDs confortabil

3.1. Mediul luminos interior

L Sisteme de iluminat

Este determinat de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi si calitatlvi I ce concura la reallzarea unul sistem de Iluminat artiflcial necesar asiguraril contortului, tuncttonantatu si estetlcii spatiului (incaperii) in care se desfa!i>oara 0 activitate umana (rnunca, divertisment, odlhna s.a.)

Schema din figura 1.3.1 pune in eviderrta factorii luminotehnici determinanti cantitativl (nivelul de iluminare si distributla fluxului lurninos superior $1 interior) si calitativl (distrlbutla lurnlnantelcr, calcarea lumlnil. dlrectlonarea luminii $i modelarealreliefarea sarcimi vizuale tridimensionale. evitarea palpairii) precum $i conexiunile intre aeestea.

Cercetarile raallzata pe plan mondiai $1 in "lara noastra au cautat sa stabllaasea echillbrul factorilor deterrninantl in realizarea unui mediu luminos confortabil.

3.1.1. Aspecte cantitative

Nivelul de iluminare

Reprezinta factorul de baza in llurninat prin posibilttatile de normare, de calcul ~i masurare ce Ie of era. Oeoare-

ce nivelul de lIuminare pe suaretst» uti- 18 Eu este direct proportional cu tuminanta fondului L/ a supratetei utile (Lr=qEu), unde q este coeficientul de luminanta, prin reallzarea ilumlmirii se asigura :;;i realizarea luminantei fondului ceea ce este determinant in procesul perceptiei vizuale.

Pe baza elementelor determinante (sarcina vizuala. pertormanta vizuala ~i satisfactia vizual~il au tost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de "Ghidul CIE de iluminat interior". Pentru a usura adaptarea vizuaia se recornanda ca, la trecerea de la 0 lnciipere la alta, diferentsle de iluminare sa nu fie mai mari de 5:1 (sau mai mici de 1:5).

Dlstrlautla spaJialaa fluxului luminos

Distrlbutia fluxului luminos emis de corpurile de ilurninat in sernlspatiul inferior 9; superior (fata de planul de amplasare a corpurilor de iluminat) reprezinta un factor cantitativ, care are 0 foarte mare irnportanta 'in distributia lurninantelor in carnpul vizual.

Fluxul lnterior creeaza contraste accentuate In earnpul vizual, in timp ce fluxul superior rid lea lluminarea (Iuminanta) plafonului ~; dirninueaza con-

Mediul luminal> confortabil inlerior

JAspecte cal itativeJ

I

Fig. 1.3.1. Mediulluminos interior.

p

E

Fig .. 1.3 .. 2. Schema explicativa pentru E" Es ~i Esc:

P - plan de (alii r; S - stars de ralii r.

s

I trasteJe sau ca efect, fluxul inferior reprezinla eficlenta, iar eel superior confort. De la caz la caz, proportiile trebuie

alese asttel incat sa se satlstaca cerintete particulare ale rnedlunn lummos considerat,

Prin fluxul luminos superior se obtine $1 un efect estetie-arhitectural, creandu-se senzatia de rnarire a inaltimii incintelor. in incaperile mici, pentru a se obtine 0 senzatie pozitlva de crestere a spatlulul, este necesara si dirijarea unei irnportante cantitati de flux cafre pereti, ceea ce asigura. un echilibru foarte bun

I al dlstrlbutiei lumlnantelor in spatiu.

3.1.2. Aspecte calitative

Dlstnbujla lumlnantelor

Confortul ambientului lurninos irnpune a distributie echlllbrata a lurnlnantelor in spatiul incaperii (camp vlzual $1 suprafata utile), pentru evitarea orbirli fiziologice :;;i psihologice.

Dlstributia corecta a turnlnantelor pe suprafata utilfl necesita:

- tealizarea uniformitBtii lurninantelor pe ansamblul ariei utile a incaperii;

- realizarea unlformitetifluminantelor pe zona dellrnltata de lueru (rnasa, birou, planseta, bane de lucru s.a.):

- oirectionarea corespunzatoare a luminii asupra sarcinii vizuale ~i fondulul in vederea redarii corecte a contrastului sl a evitaril aspectefor perturbatoare enuntate la cap. 2 (voalul de reflexie).

Dupa normele internatlonale (cod

GtE) se racornanda uniformitatea gene-

I rala pentru un sistem uniform distribult Emin/Em>O,B, iar pentru suprafata efective. de lucru (birou, planseta, bane etc.) Eml"/Em~O,8.

I Em. Em/n, Emx sunt llurrunartle medie, minima sl maxima pentru suprafetele respective.

De asemenea, in cazul iluminatului general, localizat sau combinat, aceleasi norme GfE Indica 0 varlatle maxima intre suoratata utila $1 supralata de lucru de eel m ult 1 :3.

Gradarea judlcloasa a lurnlnantejor in campu' vizual este 0 problema esentiala a reallzaril calrtatii unui mediu luminos confortabil.

Avand in vedere problema eehilibrului stralucirii intr-o incapere. rezulta necesitatea controlulul $1 a echllibrului urmatoarelor surse de luminanta: corpuri de iluminat; surse de lumina; ferestre (pnn care se vede cerul/soarels); pereti si plafon; pardoseata: mobilier sau utilaje; figura umana: rnarimea sareinii vizuale,

Fig. 1.3.3. Unghiul de inciden a 0 tim.

Modelarea ~i dlrecjlonaraa luminii Modelarea sau rellefarea raprezinta modul de a pune in evidenta sarcinlle vlzuale trtdlrnensionale prin contraste

- -'-- ----~~~~~~~~-~~~~= --- -

. ..

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

de Iurninanta, Imaginea poate fi; A. normala (redare corecta):

B. contrastanta (redare "crarnatica"/"dura");

C. fara contraste (redare slaba, "plata").

Modelarea se poate realiza printr-o cirectionare corsspunzatoare a lurntnii, respsctlv, prln amplasarea 5i orientarea corpurilor de iluminat (Cll).

Evaluarea rnodelarll se realizeaza dupa Fischer, cu indicele de modelare 01:

mJ~

Esc

(3.1.1)

ln care E este vectorul iluminare (definit ca dlterenta dintre ilurninarile de pe fata (Er) ~I spatele (Es) unui disc de referintA de raze r), iar Esc raprezmta iluminarea scalara pe 0 sfera de referinta ou aceeasl raza, r (fig. 1.3.2), produse de sistemul de iluminat,

Daca Er=Es, mmln;O, reprezlnta 0 imagine M.ra contraste (de tip C).

Daca Es=O, rszulta valoarea maxima:

m E, Esc

(3.1.2)

ceea ce reprezlnta 0 modelare cu contraste maxime (tip 8) - adica 0 imagine dura, cramatica,

Pentru 0 modelare normals (A), cu 0 buna redare a figurii umane, se recomanoa, pentru m, valori intre 1 sl 2.

Un alt indice folosit In aprecierea modelerli este:

m'=Ec/Eu (3.1.3)

unde Eu este iluminarea planului util si Ec--fluminarea eilindrica (llurninarea suprafetel laterale a unui cilindru de referlnta plasat perpendicular pe planul utH).

a modelare norrnala se obtlne pentru m'=D,3-3, Daca Ec=O, m'=O ~i imaginea este plata, iar daca Eu=O si EGFO, m'-7"", contrastul este maxim.

Valoarea minima se obtine printr-o amplasare simetrica a Gil, iar cea maxima, printr-o amplasare aaimetrloa dirijete. (cap. 6).

Modelarea $1 directlonarea luminii reprezinta, de asemenea, un aspect astetic care contribuie la evldentlerea unor elemente tridlmensionale din spatllie de expunere de diterite destinatii sau a unor elemente plane (fragmente decorative de pe pereti 5i platen).

Dlrscttonarea lurntni! reprezlnta 0 conditle deterrnirranta si pentru redarea sarcinilor vlzuale din pia nul util orlzontal (mai rar, vertical) prin:

- redarea corespunzatoare a contrastului sarcina vizualii-fond (evitarea voalului de reflexie prin respectarea unghlulul a, de incldenta optima, de 25° - fig. 1.3.3);

- utllizarea de Cil cu lurnlnanta reduse. rn directiile critice (de privire);

- utilizarea de Cil ce emit in unghiuri

solide marl, in special, la incaperi de inaltime mica.

Un alt aspect al dlrectlonaril/rnodelarii este punerea in evldenta, atunci cand procesul de rnunca 0 cere, a unor defecte pe supratetels plane. in aceste ccndltl! unghiul 0. cresta mult (pana la 70 ... 80°) sl se utilizeaza iluminatul local (§. 11.2,7).

la niveluri de iluminare ridlcate, in sisteme integrate de ilumlnat natural-artificial. pentru incaperi cu 0 suprafata VItrat;~i mare sau in zoneie cu cllma calda.

Culoarea luminii

Culoarea luminii prin cele 3 aspecte rnentionate (culoarea aparenta a surselor de lumina, redarea eulorii si culoarea suprafetelor refleetante), reprez:inta o conditie calltatlva foarte irnportanta in realizarea mediului luminos confortabil,

Alegerea corsspunzatoare a culoril sursalor este 0 condltle osterrnmanta 'in realizarea functlonalltatli ~i estetlcii incaperii. Pe de alta parte, culoarea suprafatelor reflectante trabute, de asemenea, aleasa judlcios tata de culoarea aparenta a sursalor, pentru a nu compromite efectul dorit

Redarea culorilor

Este 0 condltie calitativa ce devine extrem de importanta in lncaperlls in care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin redarea culoril se deflneste modul in care se rnanitesta efectul luminil asupra aspectului crornatlc al obiectelor tlurnlnate. CIE, indica 0 formula emplrica ce surprinde proeesul redaril culorii:

REF 100-4,6ilEa.. (3.1.4)

unde:

- R" este coeficientul cu care se apreciaza redarea culor!i:

- ilEa,; - media aritmetica a diferentelor coordonatelor de culoare din slsternul tricromatic CIE pentru 8 eulori de referinta (care acopera tot dorneruul spectrului vizual) ale unui iluminant de referlnta (lumina Incandescenta sau lumina de zi) l;>i coordonatele scelorasl culorl din speetrul srnls de sursa considerata.

Daca Ea,/=iJ, RIF 100. (valoarea maxima) ~I redarea culorilor este ideala. Valorile orientative ale Ra surrt date in tabelul 1.3.1.

Datorita proprletatii de adaptare erornatica, obiectete colorate nu produc ochiuluf uman diferente seslzabile daca sunt privite la surse de lumina diferite din punctul de vedere al cornpozltiel spectra Ie, cu indice de redare foarte bun sau excelent (de exernplu, un object eolora1 la lumina incandescenta creeaza acelasi aspect crornatic ca Sl oblectul privit la lumina zilel, cu toate ca diferentele de eoordonate sunt fearte mari). Oehiul va sesiza dlferenta numai daca priveste simultan mostra de culoare lumlnata de cele doua surse diferite.

Culoarea aparenta

Temperatura de culoare corelata T co, a unei surse luminoase este defimta ca ternparatura la care trebuie rnca[zit CO(pul negru pentru a emite un spectru luminos cat mai apropiat de eel al sursel. In unctle de temperatura de culoare coralata, culoarea aparsnta a surselor de lumina se clasifica in 3 categorii: calda (alb-roslatic, Tcc<3300 K), intermediara (alb, Tw3300 ... 5300 K) sl reee (alb-albastrul, Tcc>5300 K).

Culorile intermediare sunt recomandate in toate incaperile in cam se desfa~oara 0 activltate fizica sau intelectuala daca se realizeaza un sistem partial integrat cu iluminatul natural.

Culorile calde se rscomanda pentru lncaperile in care se urrnareste realizarea unel atmosfere calde, placute, relaxants sau stimulative, De asemenea, pot fi utilizate pentru efecte si sarcini speciale de arnblanta. precum si in zonele eu cllma rece.

Culorile reci sunt reeomandate numal

Culoarea suprafetelor ref/eatante

Pot contribui, daca sunt judlctos alese, la realizarea eulorii ambientale confortabila sau pot altera calitatea mediu lui luminos, daca alegerea nu este

Tabelull.3.1. Valori orientalive pentru Ra

30 Siaba

Ra --\-~1-=:_00=--=-_1 100 ... 90 90 ... 70 70 ... 50 50 ... 30

Redare ldeala Excelenta Foarte Moderata Modesta

Surse

buna - buna
lIuminat de L1C, LlH, IF cu LF
referlnta" LF eu redare
rnalti§. foarte
redare buna, MH
- LVF, SOX

lPN/SON

• Corpul negru incalzit sau lumina naturala reconsttturta

LlC - lampe. eu incandescenta claslea: LlH - lampa cu lncandescenta eu halogeni; IF - lampe fluorescanta; lVF - tampa fluorescenta cu dascarcare in vaporl de mercur la lnalta presiune; LPN/SON - larnpa cu cescarcars in vapori de sodiu de ina Ita presume: SOX - lampa cu dsscarcare in vapori de sodiu la joasa presiune; MH - lampa cu descarcare in vapori de merour de in alta presiune cu adaosuri de halogen uri metaliee.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 3: Mediulluminos confortabil

coresounzatoare, Este necesara astiel indeplinirea urmatoarelor condltll:

- armanizarea cutorll suprafetelor reflectante cu euloarea aparenta a luminii (culari apropiate);

- utilizarea de culari cu reflectanta mare pentru plafon (p~O.?) :;;i pereti (p;>:O.5), ceea ce contrlbuie la eehillbrul ambiental al luminantelor;

- culoarea suprafetelor reflectante sa alba un rol functional in lrtcaperile de lucru si estenc in incaperile de odihna sl divertisment.

Functionaittatea !iii estetica tncapertlor pot fi influentate de efectul psihologic al culortlor asupra sistemului vizual si asupra omulul, in general.

Gradul de saturatie al cularii (propor- 11a de culoare pura) este a cornponsnta irnportanta in realizarea unor efecte arnblentale. Cularile cu un grad mare de saturatie prcduc contrasts puternice, favorabile atentionarii observatorllor (magazine, vitrine, panouri de expunere, reclame etc.). Culorile nesaturate sau putin saturate reallzeaza 0 ambianta aqreablla, tavorabila luerulul :?i odlhnei, fiind Indicate in majoritatea incapsrllor.

Culorils calde nesaturate au, de regula, urmatoarete efecte:

- dirninueaza ssnzatla de rece din incaperue cu temperatura scazuta:

- creeaza un efect stirnulativ pentru activitatea intetectuala:

- dau a u!?oara senza~ie de reduce-

GUlORI REGI CULORI GALDE

temperatura mare (conducts de abur sau apa fierbinte) se vopsesc in rosu inchis;

- partile metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, se vopsesc in verde inchis etc.

re a dimensiunilor.

Cularile reci nesaturate:

- dlmlnueaza sanzatia de cal dura din incaperlle cu temperatura rldicata:

- produc a senzatie de linlste, de calmare;

- praduc 0 usoara senzatie de rnarlre a dimensiunilor lncaperll (cand au un grad de saturatle faarte red us).

Pentru suprafets mari de expunere, fondul se recornanda sa fie reallzat in cularl nesaturate pentru a permite accentuarea exponatelor ce vor fi prezentate in culorl saturate. Contrastul dlntre "fond si exponate va permite 0 buna evidentlere a acestora.

Pentru alegerea corecta a culorllor sl a combinatiilor acestora se pot folosi: - cercul culorllor, din fig. 1.3.4 9i

- schemele de alegere a culorllor, pre-

zentate in figura 1.3.5. Acestea pot fi:

- armonizate, recomandate pentru lncaperlle obisnulte de lucru sau oclhna, unde se urrnaraste realizarea unei arnbiante agreabile (schema monacrornatica cu 3 saturatii diferite - fig. 1.3.5a sau de culori adiacente - fig. 1.3.5b). Utilizarea schemei monocromatice de acseasl saturatie a culorii poate conduce la monotonle, efect ce poate fi evitat prin varlatii de saturatie la aceeasi euloare;

- contrestsnte, recornandate pentru lncapertle in care oamenJi sunt In trecere ~I in care se urrnareste punerea in evidenla a anumitor obiecte ~i diverse efecte specials de atentionare (se adopta fie a schema cornplernentara - fig. 1.3.5c, fie schema confrastanta din fig. I. 3.5d).

in unele cladiri industriale se pot utiliza culorile pentru protectia si securitatea muncii. vopsind elementele ee prezlnta pericol Tn culorl de atentionare, cu contrast de culoare fata de mediul ambiental. De exernplu:

- conductele de gaze sau cu pericol de explozie se vopsesc in galben;

- conductele de agent termic au

Palpfurea si zgomotul

Susele de lumina cu agitatie rnoteculara (in special, cele cu cesearcare) au ca efecte secundare:

- palpairea, deterrninata de treceraa curentului alternativ prin zero la treeventa retelei de 50 Hz;

- zgomotul, produs de balasturlle clasice prin vibratia tolelor, datorlta carnpulul electric variabil

PaJpairea este atsnuata atat prln inertia lurnlnoasa a stratuhn/straturllor de luminofor modern(e), cal ~i prin utilizarea balasturilor electronice (de Inalta trecvents mind, practic, trecerea prin zero nu mai este sesizata),

Zgomotul la balasturile clasiee poate fi atenuat printr-o executre ingrijita si 0 montare atenta, cu stranqsrea elementelar ce pot vibra. EI este total ellminat la balasturile electron ice.

De rnentlonat posibilitatea aparttiei efectului stroboscopic, in conditille foiosirii surselor clasice vechi sau tara acoperlre fluorescenta. cand exists componente ale unor rnaslnl ee au 0 rniscare periodica de frscventa apropiata cu cea a retelel,

[ntre diferltele aspecte ale mediului luminos exista influente loglce univoee sau biunlvoce care trebuie luate in considerare, (fig. 1.3.1) $1 anume:

- cu cat nivelul de iluminare este mal mare. redarea culorllor este mai buna reallzandu-se "claritatea vlzuala":

- distributia fluxului lurrunos determina nivelul de iluminare in planul util; - distributla fluxulul luminos determina distributia lurnlnantelor:

- distributia fluxului luminos in conexiune cu distributia luminantelor si dlrsctionarea lumlnii determina modelarea.

MediUI luminos ~ confortabil exterior

b

a

c d

Fig. 1.3.5. Scheme de culoare:

a - monocrometice; b - de eulori sdiecente: e - cotnplementere;

d - oontrastanta.

L

Fig. 1.3.'6. Mediulluminos exterior.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 3: Mediul luminos confortabil

iar directionarea luminii influenteaza distributia lumlnantelor,

Cercetarlte recente au dernonstrat cs nu exista 0 relatia de proportionalltate intre nivelul ilurninarii si temperatura de culaare (culaarea aparenta).

Trebuie rnentlonat cs nurnai respectand aspectele cantitative ~j calitative expuse 51 eonexiunile dintre ele se va putea realiza un mediu luminos interior co nfortabi I , functional si estetic.

3.2. Mediul luminos exterior

Analog cu iluminatul interior, sl in eel exterior se paate defini mediul luminos cs reprezinta ansamblul factorllor lurnlnotehnici cantitativi sl calitativi (fig. 1.3.6) ce concura la realizarea unul ambient luminos necesar unor activitatl specifice: de rnunca, jocuri sportive, crculatie pletonala, circulatia auto si a mijloacelor de transport, a accerrtuarii estetice a unor obiective de interes civic sau arhitectural.

in general, hpsa suprafetelor reflectante laterale $1 de sus transtorrna sistemul de ilumlnat exterior lntr-un uurninat, de regula, al unei suprafete plane, arnplasat lntr-o inclnta "neagra" cu dlrnensiunl infinit rnari, ceea ce creeaza deosebiri esentlala in abordarea condltlllor cantitative 51 calitatlve specifice.

3.2.1. Aspecte cantitative

Nivelul de iluminare sau luminanta

Nivelul de iluminare este rnarlrnsa de baza in determinarea cantltativa a sisternul de lluminat (Sll) exterior in care elementul in rniscare este ernul in una din activltanle sale de rnunca, sport, divertisment, clrculatie pietonala s.a.

Pentru platformele deschise, nivelul de iluminare se stabileste pe oaza sarcinilor vlzuals caracteristice procesului de munca sau/si vitezei de clrculatie, iar in cazul supravegherii si securitatii, in functie de gradul de rise determinat de procesul tehnologie.

Pentru activitatile sportive, nivelul de iluminare S8 stabilesta in functie de urmatoarale eriterii: disciplina sportiva, vtteza de executie a rnlscartlor sportivului, dimensiunile mingii, in cazul iocurl lor, catagoria functionala a tereriului (antrenament sau cornpetltie), exigentele trnpuse de transmisia TV color.

De asemenea, 0 conditie supllmentara determinate de necesltatea de distingere spatlala co recta (modelare) este mentinerea lIuminarii verticale (Ev), in zona centrala la h=1,5 m, la eel putin jumatate din iluminarea medie arizontala (EHl recomandaUi, iar pentru obtinerea unei redari coreets lV se recomands. Ev::{1 ... 2) EH (cu cat Ev esta mal mare, cu cat imaginea este mal

bumi).

Nivelul de luminanta este marl mea de baza pentru calculul SIL rutler, datortta vitezei mari de deplasare a observatorului si caracterului "activ" al lurnlnarrtei fata de ochi. Valoarea se stabllsste in functie de categoria drumului $i traficului.

Distribu!ia fluxului luminos

Datorlta structurii SIL exterior (llurninatul unel supratets, de regula, orizcntale s! rareori verticale), distribujia Iluxului luminos In marea majoritate a cazurilor este directa, pentru realizarea unor sisteme eficiente (utilitare, rutlere, sport, fatada, monumente s.a.), in situatille in care un ambient este format din cladir! (In zone rezidentlala sau comerciale) sau din veqetatie (arbori cu caroane cu volum mare) sau mixte, distributia sernidirecta (eu flux lateral) saw directa.-indirecta devine necesara pentru estenca arnbierrtala.

3.2.2. Aspecte calitative

Dlstrlbujla tumlnajetor

Condltla de caJitate de baza in mediul luminos exterior este dlstrfbutla luminantelor In planul orizontal util si in carnpul vizual.

Pentru planul orizontal util, in vederea evHEirii orbirii psihotoqice, este necesara reallzarea unei uniformltatl in limite diferite, in functie de scopul sistemulul, cu rnentiunea ca pentru terenunle de sport exigentele de uniformitate sunt maxime, date fiind condltille de vedere coracta ~i confortablla pentru spectatori $1 sportivi.

Evitarea orbirii directe fiziologice provocata de sursele de lumina, in general, se reallzsaza folosind Cll cu unghi de protectle mare, in asa fel tncat sursa sa nu fie observata la unghiuri de privire norma Ie.

in clrculatia rutlera problema orbirii fiziologice determinate de luminanta sl numarul Gil, precum Si problema orbirii psihologice determinatii. de neuniformitatea lurnlnantelor, sunt deosebit de importante pentru realizarea securitatii traficului in conditille vitezelor foarte mari de deplasare a vehiculelor. Din aceste motive, modul de abordare a problemei esta diferit fata de rezolvarea celorlalte Sil exterior. Codurile CIE pentru ilurninatul rutier cat sl al spatlilor destinate sportului prezlrrta metode de evalluare a aspectelor complexe ale orbirii (de incapacitate/fiziologica $i de inconfort/psihologica).

Directionarea ~i modelarea Directionarea $i modelarea Sil se realizeaza prin orientarea Cil cu distributie directa catre suprafata de ilumi-

nat cu unghiuri de inclinare determinate de necesrtatile nivelelor de iluminare/luminan(E. orizontale sau verticale, pentru redarea corscta a sarciniJor vizuale (sportivl, minge, obstacole pe drumuri s.a.).

in cazul special al llurnlnatulul decorativ pentru structuri spatlale se asigura niveluri diferite de lurninante pentru rellefarea subtectului.

Culoarea luminii

o conditie de cal.tate este culoarea luminii sub cele 2 aspecte: culoarea aparenta a sursei :;;1 redarea culorilor, lmpo-tanta fiind diferita In functle de destinatla SIL considerat,

Exigentele de redare S9 impun Sil pentru terenurile sportlve cu public sau de la care se fae transmisluni TV. Sursa cea mai indicata este tampa cu descarcare in vapon de mercur la inalta presiune si cu adaosuri de halogenuri (iodurl) metalice (MH) - cu redare ~i eficacitate foarte bune. Exigenfa de redare a culorilor se manifesta $1 la Ilumlnatul decorativ nurnai atunei cand importanta obiectivului impune 0 redare foarte ouna,

Pentru toate celelaJte destinatii prlrneaza eflcienta sistemuhn (obtlnerea de niveluri ridicate cu consumuri energetice mlnime). Tn aceste conditii sursele de lumina cu vapor! de sodiu de inalta preslune sunt cele mal Indicate si mal rar cele cu sodru de joasa presiune.

Optiunea se bazeaza atat pe eficienta, cat $1 pe sensibihtatea maxima a vederii umane la culoarea galbena a acestor surse (dorninarrtala inalla preslune/ sl totata la joasa preslune),

Aspecte particulate ale unor sisteme

in anumite sisteme de llumlnat exterior, se impun unele condltil calitalive speclfice. Dintre acestea cea mai irnportanta este ghldajul vizual al SIL care consta in necesitatea reallzarll ortsntaril vizuale prin amplasarea judlcioasa a CIL. Acestea trebuie sa marcheze corect (fara distorsiuni vtzuale) ~l sa faciliteze circulatia rutlera, deplasarea pe traseul iluminat Ghidajul vizual trebuie reallzat atat la drumuri, tuneluri si pasaje subterane cat sl la plstele de bob, sehii etc.

La Sil destinate tunelurilor sl pasajelor rutiere, apar doua etecte specifics de:

a - grota neaqra, la intrarea in tunel, Liua, d'md nivelul lumlnantei interioare este prea mic in comparaiie cu cel exterior (mal mult de 1: 1 D);

b - palpaire, produs de Gil montate cu discontinultati la periferia campului vizual.

I. Sisteme de ilumi at

Capilolul Surse de lumina

Capitolul 4: Surse de lumina

1. Sisteme de iluminat

Sursa de lumina saw larnpa electrica reprezlnta un aparat care transtorma energia electrica in energie Iurninoasa. Dupa natura producerii radiatiilor lumlnoase, sursele de lumina (fig. 1.4.1) se clasittca in surse eu radlatil produse:

- pe eale terrnica (Iampi incandescente);

- prin agitatie moleculara (descarcari sau camp electromagnetiC indus) grupa din care fac parte:lampile cu descarcare In gaze (neon, argon, kripton, xenon), in vaporl metal lei (mercur, sodiu) sau In gaze ~i vapori metaliei cu ~j fara adaosurl de halogeni, larnpile fluorescente de Joasa (tuburi fluorescentel sl lnalta (baloane fluorescente) presiune ~I lampile cu inouctie,

Parametrii surselor de lumina sunt:

- tensiunea de alimentars [V] ce reprezmta tensiunea la care sursa de luminaests alirnentata pentru obtinerea parametrilor nominali;

- fluxul luminos (1m] C8 reprszmta putsrea radiata de sursa in domeniul vlzibll:

- eficacitatea lurninoasa [lmlW] ce reprezlnta raportul dintre tluxut luminos emis de sursa ~i puterea absorblta de aceasta;

- durata de functionars tf [hJ ee reprezinta timpul in care fluxul luminos al lampii ajunge la 80 % din valoarea sa norninala;

- culoarea aparenta ce reprezinta expresia de ansamblu a impresiei de culoare cano S9 prtveste 0 sursa de lumina;

- temperatura de culoare:

LAMPI CU INCANDESCENT)\.. CU HALOGEN- LlH)

DESCARCARE

Fig. 1.4.1. Clasificarea surselor de lumina in tuncjle de natura radlatillor luminoase.

LAMPI CU INCANDESCENTA (CONVENTlONALA) - lIC

cu ralleClOf inglobat; tubulara;

au dublu filamant: decora tiv~ etc,

1
LAMPi>. r--
CU
LUMINA
MIXTA - indicele de redare a culorii Ra ce reprezlnta evaluarea gradului de asemanare intra aspectul cmmatic al 0- biectulul iluminat de sursa considerata $i acela al aceluiasl obiect iluminat de un iluminant de referinta, in aeeleasi condltii de observare caracterisice. Indicele de redare a culorii are valoarea maxima 100;

- lurninanta L [cd/mz], a unei suprafete luminoase elementare lntr-o directie data;

- geometria $1 dimensiunile.

in tabelul 104.1 sunt prezentate cateva din caracteristicile unor larnpi fabricate de compania PHILIPS. in continuare se prezinta cateva din lampile cele mal utilizate in tehnica iluminatului artificial.

4.1. Lampi cu tncandescenta

Lampa cu incarrdescenta, in ciuda vechimii sale, este folosita si in prezent pe scara faarte larga $i 58 produce in gama cea mal varlata. Este cautata pentru calltaple sale deosebite: culoarea ambientala calda ~i redarea excelenta a culcrllor.

Conversia energiei electrice in lumina se reallzeaza prin incalzirea la incancescenta a unui filament dintr-un material rezistent (wolfram) la temperaturl ridicate, inchis etans intr-un balon din sticla in care se afla un mediu neutru.

SURSE DE LUMINA

xenon, neon, argon, hehu

4.1.1. Lampa cu lncandescenta claslca (Lie)

Aceasta Jampa utilizeaza filamentul din wolfram, functtonand la 0 temperatura de aproximativ 3000 K, mediul din

I balon fiind gaz neutru sub presiune (argon, azot, cu rol de rmcsorare a vitezei de evaporare a particulelor din wolfram incandescent).

Partlle componente ale unei surse

Iincandescente (fig. 1.4.2) sunt:

Filamentul realizat din wolfram - metal ce are punctul de tapire foarte ridicat. Acesta poate fl simplu sau dublu

I splralat: radlatlile din domeniul vizibil :;;i eficacitatea lampii cresc eu cat temperatura filamentulul esta mai mare. Ba/onu/ /ampii realizat din sucla. Pemru larnpl ce sunt supuse la tempe-

raturi ridicate sau la variatil de temperaturi foarte rnari, balonul este realizat din sticta eu continut de aluminosilieati sau borosilicati ee-l contera rezistsnta necesara.

Exista 51 tipuri de lampi ce folosesc in componenta lor sticla colorate cu rol de a ffltra lungimile de unda nedorite, cum este cazullarnpllor cu spectrul alb lumina zilei cu tente de albastru

Balonul tampii 58 realizeaza intr-o game foarte varlata de forme. Conform tEC (International Electrical Cornrnissrcn] codul de Identificare a tipulul tampii cuprinde: 0 litera ce Indica forma balonului $1 0 clfra ce indica diametrul nominal in mm. 0 a doua sau chiar 0 a treia litera se poate adauga pentru 0 identificare suollrnentara a unor detalii.

Tipul balonului (litera de baza):

RADIAnl PRIN AGITATIE MOLECULARA

CAMP ELECTROMAGNETIC INDUS

-- -

~

I. Sisteme de iluminat

Capitolu.1 4: Surse de lumina

4
~3 0
rA~ ~A Ci:: ED A - forma standard; B - lumanare:

C - con (baza conulul montat pe 50- clu); E - ovoid; F - flacara nereculata:

G - glob; K - ciuperca alunqlta:

M - ciuperca: P - lacrima inversata:

R - paraboloid (foloslta in special pentru balonul cu reflector incorporat), S - can inversat; T - tub sau cillndru; PAR - circular.

Tipul balonulul (litera supllmentara);

A - ascutit: C - sectlune conlca la baza: D - acancitun, ondulath;

F - striatu pe supratata exterioaea:

L - lentlla; S - sectiune circulara la baza; T - sectlune clrcutara la van; X - special (11g. 1.4.3.)

Balonul din sticla poate fl supus unor tratamente ca de exemplu: rnatuire, 0- pallzare, colorate, lacuire, oglindare.

4.1.2. Lampa cu cicl u regenerativ cu halogenI (LlH)

Lampa cu lncandescenta cu ciclu regeneratlvcu halog.eni elimina inconvementul evaporarii filamentului din W !;Ii depunerii acestuia pe peretli balonului din sticla,

Prlnclpiul de functlonare este aratat in figura 1.4.4.

Particulele din W, rezultate din evaporarea filamentului tormeaza cu halogenul. la temperatura de 200 ... 300 °C (adica in zona peretelui din sticla) 0 halogenura volatila din W. Aceasta nu se poate depune pe balon ci rniqreaza in interiorul balonului datortta curentilor convectivl din acesta, astfel Tncat. in tirnp, revine in aproplerea filamentuiui. La temperatura filamentului de aproxirnatlv 3000 K se deseompune in W (care S8 depune pe filament) sl halogenul care revine In ctotu. Din aeest rnotiv LlH au balonul sferie sau cilindric, in asa fel incat filiamentul sa

Fig. 1 .. 4.2. Lampa cu incandescenta ctaslca.

1 - fllarnentui; 2 - suportul f118- rnentulul: 3 - balonul larnpii: 4 - gaz inert, de umplere; 5 - soclu cu filet sau baioneta: 6 - SU ort eJeetrozi.

Fig. 1.4.3. Pr.inc:ipalele forme de baloane ale lampilor incandescente.

se afle 101 egala distanta de peretii balonului,

Prin aeest proces durata de tunctlonare a larnpll crests.

Deoarece atat temperatura balonului cat si presiunea gazului inert Bunt mal marl decat la LlC, dimensiunile balonului sunt reduse, iar matenalul utlliz.at este stlcla de cuart, rezistenta la temperatura si presiune ridicatc, dar mai putin reztstenta la actlunea LIner acenti ehimici. Din acest motiv lampa cu halogeni nu trebuie rnanlpulata cu mana. Grasirnea de pe degete este suticienta, ca la temperatura Ioarte mars a balonului, sa duca 101 distrugerea acestula,

Reflectorul "dichroic"

Multe tipuri de lampl incandescente. in special. cele cu eiclu regenerativ (cu halogen), sunt echlpate cu asa-numltul "ref·lector dlchrorc" sau "cold-light mirror" _ Altele su nt prevazute eu fi ltre colorate ce functloneaza pe acslasl princlplu. Scopul acestuia este de a re-

flecta anumite radiatli ~i de a transmite altele.

Heflectorul dichroic este alcatuit din straturi (aproximativ 20) dispuse alternativ ee contin doua materials cu indiei de retractle diferiti (fig. 1.4.5).

Principiul de tunctionere

Fenomenul de reflexie apare la intertete. in functle de grosimea stratului, unele radlatii sunt transmise. altele sunt reflectate. Astfel, reflectorul retlecta radiatil vizibile (380 .. .780 nm). fluxul luminos fiind dirijat in zona de interes, in timp ee radiatlile infrarosii (800 .... 1600 nm) sunt transrnise inapoi in corpul de uurrunat. Astfel, caldura ernisa - 0 ceracteristica a sursei incandescente - este censiderabil redusa Tn fata corpului de ilurninat, ea fUnd dirijata in spatele acestuia.

Transmisia si reflexla sunt determinate de numarul de straturl, vanatlile in grosimea flecarui strat $1 valorlle mdlcilor de rsfractle.

GJ.

K

GT

Q 0 0

c

v9

M

o

CapitDlul 4: Surse de lumina

L Sisteme de iluminat

SocluJ lampii

Lampile incandescente sa executa cu soclul in urmatoarele variante:

- tip Edison (E 10, E 14, E 27, E 40) sau eu filet;

- tip baronets (8 15, 8 22) sau fara filet. Nurnarul indica diametrul soclului lampii. [rnm],

Caraeteristieile lampilor eu Ineandeseenta (elasiee ~i eu halogenl)

Uimpile cu incandescenta se fabrica Intr-o gam a larga de puterl: 7,5 ... 2000 W, dar cele folosite pentru iluminat au puterila intra 25 si 200 W. Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 sl 230 V.

Eficacitatea luminoasa

Este cupnnsa intre a sl 21,5 [lmlW] (in conditiile pastraril tensiunii la valoarea norninala), La lampile eu ciclu regeneratlv eu halogenl, stlcacttatea lumi-j noasa este de 20 ... 30 ImtN.

Durata de tuoctionsre

Este de aproximativ 1000 h pentru LtC si 2000 h pentru LlH. Scaderea in timp a fluxului luminos se produce dator ita imbiUramri! lampii. Dupa acest timp lamps trebuie inlocurta.

Durata de viata a unei lamp I este tlrnpul dupa care aeeasta are fluxul ze-

,,-- ....

W+2.Br

I VII"" ..

( O'1L\1 YVBra

I I

Fllam~nt 2B~

.... ...

1500 K

W + 2 Br .-.. WBr

Fig. I. 4.4.Prineipiul de tuncttonare a lampli incandescente au ciclu regenerativ cu halogeni (eu brom).

ro (se intrerupe filamentul, se flsureaza balonul de sticia $i pammda aer in balon, aer care provoaca arderea imedlata a filarnentulul).

Larnpile incandeseente au durata de functionare aproape egatla eu durata de vlata, asttel ca schlmbarea acestor surse se face, de regula, in momentul Tn care aeestea nu mai emit flux tuminos.

Redarea culari;

Lampa cu lncandescenta clasica sa caracterizeaza printr-un spectru lurninos agreabll, bogat in radlafli calde. Ea permite realizarea unei arnblante in care redarea cuiorilor este excetenta, Indicele de redare este apropiat de valoarea maxima Ra=10D.

De asemenea, inertia terrnica 5i luminoasa a fllamentului fac ca varlatia eurentulul alternativ sa. nu fie sesrzablla, ceea ee conduce la un rnedlu placut, odlhnttor, care nu agreseaza ochiul.

Luminanta

Valoarea ei este ridicata, fiind de 7.106 cd/m2, dar poate fi dimmuata prin utilizarea sticlei mate sau opale (3.104 cd/mlj, atunei cane sursa este viziblla,

Deprecierea In timp a lampii cu incandescenUi ctsstce

Exista doua motive pentru care fluxul luminos al unel lampi incandescente clasice descreste in tirnp. Primul consta in evaporarea filamentu!ui care devine mal subtlra, Gel de-al doilea motiv II constituie depunerea W pe peretll balonului dln sticla, ceea ce duee la formarea unui strat absorbant pe peretil interlori ai lampii (avano ca efeet scaderea puternica a eflcacltatli luminoase). Aceste lnconveniente sunt eliminate, partial, la tampa eu ciclul regenerativ cu halogeni.

Caracteristicile lampnor incandescente sunt rnult intluentate de tensiunea de alimentare 1a care functloneaza (fig. 1.4.6).

Lampile cu Incandescenta elasice se

800 nm

Zns

Si02 1/2]" zns 1/4 A. 8102 1/4 A

ZnS -Si02--

1/2 A

112 ii, _-'Ll._ -1/4}., 1f4 ;.

Fig. 1.4.5. Principiul de tunctlonare a reflectorului "dichroic"

pot utiliza Si in instalatil a esror tenslune de alimentare este variabna, in scopul modtffd\rii Iluxului luminos, obtlnandu-se astfel un nivel de iluminare corespunzator cerlntelor din lncaperea respsctiva (in eazul sisternelor de ilurrunat interior). Astfel, 0 reducere a tsnslunii de aJimentare conduce la scaderea temperaturii filamentului, a temperaturii de culoare, a aflcacltatii luminoase, dar ta cresterea duratel de functronare.

Lampa cu ciclu regenerativ cu halogeni poate fi. de asemenea, utilizata in astfel de cazuri, dar, sub a anurnita valoare, larnpa se raceste asttel in cat ciclul regenerativ mceteaza, De aiel, lampa CU ciclu regenerativ se va comporta es 0 lampe. clastca, oblsrtuita, Datorita dimansiunilor rnici efectul de 7nnegrire a peretilor lampii este mai aoeentuat De aceea, este de recomandat ca folosirea lampii cu halogen sa nu S8 taca sub a anumrta vaioare a tensiunii intr-un circuit cu 0 rnicsorare prelunqita a tensiunli.

Domenii de uti/izare

Datorita simplltatii sale, 8. calitat1!or sale de contort si culaare, datorita posibilitatii de conectare directii., lampa eu incandescenta poata fi utilizata pentru:

• ilumlnatul din:

- locuinte, hoteluri, sail de spectacol ciasice, uurnmatul local Industrial (unce sunt cerinte de redare a culortl):

- muzee, studiouri, lncaperi eu timp de utilizare redus;

- iluminatul de siguranta;

• semnalizarl: - pe panourile de semnalizare, tablouri de cornanda, lifturi (accentul punandu-se pe sernnallzarea functtonarll !;>i nu pe iluminatul medlului Inconjurator);

• iluminatul decorativ ~n care sefolosssc mal ales lampile miniatura);

• medii speciale cu temperatura rldi-

%

i Nil

220

o

Fig. 1.4.6. Oiagrama ce indica efectul varlatlel tensiunii de alimentare asupra duratei de

tuncponare (0), fluxului luminos (CPl, efieacitilii luminoase (e), puterli disipate (P) ca procente din valorlle lor nomlnale.

----------~-----~~~ - - - -- -

~

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse de lumina

cata, cu particule de apa pulverizata, in care sursela sunt supuse unor socurl de temperatura si impactului cu diferite particule;

• apllcatll speciale: la farurile auto, ale bieieletelor, la lanterne, Instrumente optice, echipamente medicale, pentru fibrele optice, semafoare, pentru iluminatul mijloacelor de transport:

• domeniul toto: pentru proiectoare, pentru iluminatul studiourilor;

• radiator de infrarcsf (in scopurl rneolcale, uscare, eoacere atc.).

4.2. Lampi fluorescente

Sunt larnpi cu descaroare in vapori de mereur. cu sau fara adaosuri de gaze, dar radlatille luminoase sunt obtinute in cea mai mare parte nu datorita fenomenului de descarcara ci celul de fluorescenta, produs de 0 substanta (Iuminofor) plasata pe tata lnterioara a acestora.

Lampile fluorescente clasice sunt lampi cu dascarcare in vapori de mercur de ina Ita sau joasa presiune. Descarcarea eleetrica in asttel de medii este foarte bogata in radtatf ultravioleteo Pentru obtinersa radlatlilor lurninoase se toloseste 0 suostanta fotoluminlscenta denumita luminofor.

Stratuf de tumtnoto: (care acopera peratii din stiela. la interior) are rolul de a realIza conversia energiei emise in spectrul U.V. in energie in spectrul vizibi', indeplinind ormatoarale conditii: randarnent bunal conversiel, transparenta la radiatiile vizibile, razistenta in timp la iradiere, rezistenta la SOGUTi de iradiere produse de conectan - deconectar! freevente. Compozttla stratului I de luminofor deterrnina culoarea lampi! si, toto data. valoarea indiceiui de redare a eulorll.

Amorsarea descarcarii se realizeaza

la lampile cu descarcars prin: supratensiune (soc de tensiune}. scaosrea lenta, prin icnizare. a rezlstentei medlulUi de csscarcare sau prin eombinarea celor doua sisteme.

Pentru stabilizarea cescarcarf este utllizat ba/astul. Acesta trebuie sa lndeplmeasca urrnatoareie condltii: sa asigure stabilizarea descarcsrll, sa prezinte un factor de putere ridicat, sa alba un procenta] scazut de armonlcl, sa fie echipat cu sisteme de atenuare a parazltllor radio sau TV, sa prezinte 0 functionare silentioasa intr-un timp de viata cat mal indelungat. Tipurile de balasturi elasiee pot fi inlocuite cu unele electron ice prevazute cu convertor de trecventa, (pana la 20 kHz). Mariraa frecventei conduce ta eliminaraa fenomenului de palpillre, caraeteristic lampilor cu cescarcare alimentate In curent alternativ sl care se rnanlfesta datorita variatisi eurentului a Iternativ , respeetiv, trecerii sale prin zero de doua ori tntr-o perloada,

4.2.1. Lampi fluorescente tubulare

Acestea (fig. 1.4.7) sunt lampi eu descarcare Tn vapor I de mercur la [oasa presiune.

Descarcarea in lampa fluoreseenrn este de tipul "coloanei pozitive", majoritatea radiatiilor (95 %) producandu-se Tn spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7 si 185 nm) sl 5 % in speetrul vizibil.

Dimensiunile tubului 5i ale dlametrelor sunt tlpizate (tab. 1.4.2).

Se executa sl lampi fluorescente cu tubul de forma torcldala cu diametrul de 32 mm, torul avand diametrul de 305 mm pentru lampa de 32 W si diametrul de 406 mm pentru lampa de 40 W. Se monteaza in corpuri de Iluminat speciale. Lampile sunt echipate eu doua soclurl, cata unul in flecare capat I

L

RUV

. . . - -.- .. ~ ..

E

EL

AM

Fig. 1.4.7. Lampa ttuorescenta tubulara.

EL - electrod; E - electroni; AM - atom de mercer: L - luminofor; RUV - radlatii ultraviolete; AL - radiatii luminoase.

al lampii. prevazut cu terrnlnatf bipolare pentru electrozii de capat; eifra soclului (ex. 813) reprezinta distants

I [mm) dintre conexiuni. Stratul de lummofor

Deterrnlna caractenstlcile luminoase ale Ic~mpii in functie de cornpozltia

acestuia ~i anume: temperatura de culoare, indicele de redare a culoril (Raj sl eficacitatea tumlnoasa.

Tn eompozitia luminoforului intra saruri complexe, substante denumite activatori (cu rol de a asigura initierea si activarea radlatiilor luminoase) sf lian '.

De exemplu. in gama de culoare 80 Philips. in components stratului fluorescent, intra: aluminat de banu $i magneziu. borat de magneziu $1 oxid de ytrlu, fiecare avand ernlsia maxima la lunqirnea de unda de: 447. 542 $1.

t respectlv. 610 nm (fig. I 4.8). Eficacitatea iurrunoasa a lampfi Iluorescente depinde sl de afti factorl cum

ar fi, de exemplu: grosimea stratului fluorescent, uniformitatea sl finetaa sa.

Exista ins~ :;>i alte straturi, eu roluri diterlte, aplicate pe suprafata tubului astfel:

- silicon - ce se aplica in exteriorul

lampii in vederea prevenirii problemeior

I de punere in functiune in medii cu urniditate mare;

- conductor - dioxid de indiu sau de staniu aplicat intre stratul fluorescent si

3

2

I""

0300 400 500 600 700

~ ).._[nm]

Fig. 1.4.8. Componenta stratum] fluorescent;

- aturnmat de bariu sl maqnenu; 2 - borat de rnaqneziu: 3 - oxid de ytrlu.

c

160'

1 -2

-3

a b

Fig. 1.4.9. Sec!lune prlntr-o lampa cu reflector (a) §i cu fanta (b):

1 - tub de stlela; 2 - stratul reflector; 3 - stratul luminofor.

Tabelul 1.4.2. Diametrele {il lunaimile tuburllor fluoreseenle
Putere [W] 4 6 B 13 14 15 16 18 20 30 36 38 40 58 65
Tip soclu 85 85 85 813 813 813 813 813 813 813 813 813 813 813 813
Diam. Lmm] 16 16 16 16 26 26 26 26 38 26 26 26 38 26 38
Lungime [mm] 136 212 288 517 360 437 590 590 590 895 1200 1047 1200 1500 1500 Capitolul 4: Surse de lumina

I. Sisteme de iluminat

peretele din sticlii pentru a permite punerea in functlune a lampii $i la varlatii marl de temperatura:

- reflector (pentru lampa eu reflector inglobat) format din dioxid de alumlniu; este un strat opae, alb, aplicat intre stratul fluorescent sl peretii tubului. Acesta nu se aptlca pe toata suprafata tubului (fig. 1.4.9a). pe restul suprafetei fiind apllcat nurnai lurninoforul normal. Astfel tubul emite flux luminos intr-un unghi solid redus. Fluxul luminos este emis prln supratata prev8.zuta numai cu strat de lumlnofor normal.

Se executa si lampi ee au prevazuta

o tanta, eu rol de dirijare a fluxului Iuminos intr-un unghi solid foarte mie (pe supratata fantel nu este pravazutlurnlnotor - fig. 1.4.9b).

Efectrozlf

Sunt reatzatl dintr-un material emisiv ee furnlzeaza electronii necesari descarcaril, Din punet de vedere construetiv, electrozil sunt alcatuiti dintr-un filament din wolfram aeoperit cu un strat emisiv ee elibereaza electroni atunei eand eleetrodul este incalzit la 800 "C. Cel mal bun material emisiv utillzat pe scara larga esle amestecul de oxid de banu, strontlu si calciu.

Arnorsarea lamp.lor fluorescente utilizeaza in majoritatea cazurllor soeul de tensiune eu ajutorul unui starter pe fondul scaderf rezistentei interioare a tubului, prin prelncalzirea electrozllor :;;i lonizarea spatlulul dintre electrozi. Astfel, lampa tip LFA (Iampa fluorescenta eu electronl preincalzi i) utlllzeaza aeest sistem. Lampile de tip LFR (eu aprindere rapida) folosese socul de tensiuns, realizat prin intermedlul unui balast eu rezonanta de tensiune.

Gazul de umplere

Se utlnzeaza un gaz inert ale earui funetii sunt:

- controlul asupra vitezei eleetronilor ellberaf in descarcare (in caz contrar s-ar produce mal degraba ionlzarea cecat exeitarea atomilor de mereur);

- prelunglrea vletll electrodului prin reducerea evaporarii materlalulul emisiv ea rezultat al unui bornbardament prea mtens:

- amorsarea lampli.

Cel mai uzual gaz este argonul care este amesteeat cu neon "in proportls de pana la 25 % in scopul asigurarii vitezei optime a eleetronilor emlsi.

Eficacitatea luminoasa Aceasta poate fi:

- a sursei e=QVPSUfSlJ [lmlW]

- globala e=rpl(Psursa+Pbalasij.

La lampile fluoreseente compacte elementul de referinta este eficacitatea iurnlnoasa globala. Uzual, pentru 0 larnpa fluorescenta e=40 ... 100 ImIW. Cu/oarea aparentB si redarea culorUor

Gama de culori ale larnpilor fluorescente este foarte verlata datorrta diterttel or rstete de pulberi ale luminoforului.

Temperatura de culoare variaza intre 2700 ~i 6500 K. CIE a sugerat clasificarea urrnatoare a culorilor $i temperaturilor de culoare:

culoarea aparenta

temp. de culoare [KJ

alb-calc

3000

alb

3500

alb-race

4200

alb lumina zilei

6500

Tn general. alegerea temperaturil de culoare se face in funetie de nivelul de iluminare recomandat $i de destinatla

N ~-------------

a

r __ T,-"L;;.;.1_~ CS

N_-----

T1.2 )=:

®-

b

L2 IIC
I rv-v-v-..
l1 <D'l~
I I L
L 1111 , iiiiiiiiii ( T~ __fl
I C
J Ii
Nr;;
d
Nlif
c Fig .. 1.4 .. 10. Scheme de conexiune a lampilor fluoresoente la retea:

a - cu betes: inductiv: b - montare tandem; c - duo ba/est: d - montare cu rezonanta de tensiune (emorsere rapida).

L 1 - faze sursei; N - neutrul sursei; TL - tub luminos; S - starter; L - bobina balast; C - condensator; i - intreruptor.

spatrulul de iluminat. Se pot obtine ambiante calde Is valori ale temperaturll de culoare de 2700 ... 3000 K, ambiante neutre la valorl de 3000 ... 5300 K sl ambiante reci la valori de 5300 ... 6500 K.

Calitatea lurnlnil este data de posibilitatea distingerii corects a eulorilor.

Indicele de redare a eulorii variaza intre valorlle 60 ... 98 Tn functls de Iabricant ~i de tipul de lampa (tab.1.4.4).

Se tabrica ~i lampi eu emisie monocrorna pentru iluminatul decorativ Lampile, In functie de caracterisncne for, se folosesc in dlferlte apllcatu:

- Ra<80 (of era 0 redare moderate a culorii) - sunt Ioloslte in llurnlnatul exterior. activitati industrlale unde nu sunt cerinte mai marl de redare a culorii,

- 80<Ra<90 (of era 0 redare buna a eulorii) - sunt folosite in aetivitil.p comerciale, sociale. loculnte,

- Ra>90 (of era 0 redare foarte buna a culorilor - sunt folosite acola unde sunt cerinte marl de redare a eulorii - rnuzee, sprtale (cabinete medlcale). anumite magazine, studlouri grafice, ateliere foto etc.

in tabelele 1.4.3. si 1.4.4. sunt date cateva din caracteristicile larnpilor lluorascenta.

Deprecierea liimpif

Sfar~itul perioadel de functlonare a unat lampi este mare at de pornirea tsmportzata a acesteia ~i innegrirea peretllor tubului catortta evaporar!i fllamentulul. Acest proces de imbatranire a lampii este accelerat de 0 insuficien- 18 preincalzire a eleetrozilor sau de punerea si seoaterea in/din funetiune repetata,

Deprecisrea lampii se datoreaza, in principal, stratului de luminofor care. datorita iradierii, devine mai putin eftcace, procentul de radiatil UV transfor mate "in radlatil vizibile fiind din ce in ee mal rmc.

Factorul de putere

Deoareee circuitul de allmentare a lampii este lnductlv (datorlta balastulul !?i descarcar]] in arc) este nscesara 0 lrnbunatatre locale. a tactorului de putere eu ajutorul unul eondensator static.

Valoarea factorului de putere ameliorat pentru sursele fluorescente montate in corpun de iluminat este, de regula, 0,95,

Luminanta sursal

Are valori sub 3·10,1 cdJm2, ceea ee nu dsterrnina senzatii suparatoare la privirea lor dlrecta, in comparatie eu cea a lampii incandescente.

Ttmpul de resmorssre

Este de maximum 3 ... 5 s la eele cu starter si instantaneu, la eele fara starter.

Reg/area f/uxulu; lamp;; ffuorescente Aceasta se reallzeaza la lampile fluo-

L Sisteme de iluminat

Capitolul 4: Surse de lumina

rescente cu ajutorul unui sistem cu larnpllor fluorescente. trozi intra in contact. moment in care

tjristor sau variator de fracventa. incepe faza a doua a aprinderli. Elec-

Regiarea fluxului lampil, cu balast Aprinderea /ampii trozli starterulul se alia in contact.

claslc, se poate face pana 18 0 valoare La punerea sub lensiune (fig. 1.4.10a) astfel ea rezistenta dlntre aeesna se de 50 % din valoarea curentulul elec- intre electrozii tubului nu se poate pro- micsoreaza foarte mutt (pana la tric din tub, valoare sub care descar- dues descarcarea alectrica, rezlstenta rezistenta de contact) lncat curentul carea nu mai asigura caldura suticlents dintre acestia !ilnd foarte mare. Intre prin eiectrozii tubului creste semnificapentru electrozii lampii. eteetrozi trece un curent mie de con- tiv. ElectrozH tubulul se incalzesc pana

Cu regulatorul electronic de frecven- ductle datorita lonizarll naturale din la lncandescenta ceea ce conduce la 0 ta varlabila intensitatea eurentului alae- tub, Starterul este a larnpa cu descar- putsmlca ionizare a rnedlului din tub, tric din lampa poate fi diminuat pana la care in llcarire ce are doi electrozi, unul ce ajunge la saturatie, in aceasta faza

10 % din valoarea nornlnala. dintre acestla fiind bimetallc. Tn prima electrozll starterulul nemaifiind sub ac-

Functioneree si legarea la retee fam a aprmderii, la punerea sub tensi- iunea terrnica a arculul electric se ra-

in functis de tipul balastulul, durata une, intre electrozii starterului are lac 0 eesc. Ultima faza a aprinderii fncepe in de functionare poate sa fie: 6000 h. descarcara ce produce lrrcalzirea elec- momentul in care electrodul bimetalic 7000 h putand ajunge pima la 10000 h. trozilor acestuia. Electrodul bimetallc al starterului se indeparteaza brusc de in figura 1.4.10 sunt prezentate eele se deformeaza. apropilndu-se de cela- celalalt, intreruperea curentulul din elr-

mai folosite solulil de legare la retea a lalt Faza se ineheie cand eei dol elec- euit produce 0 tensiune electromotoare

Tabelull.4.3. Caraeteristicile tuburilor fluorescente fabricate in Romania

T ernperatura de culoare [K]

Tipul

6500 4300 I 2900

4000

1

alb lumina zilei

1x

alb lumina zil.ei

2 2x 3 3x
alb alb de lux alb cald alb cald alb "noua
de lux generatie"
neutr§. neutra calda calda calda
(placuta)
acceptablla faarte slaba accsptabila faarte
I buna l buna
67,5 46.25 70 44.75 80 Tip de culoare

Cu loarea rece

aparenta

Redarea I slaba

cularilor

Eficacitatea

lumlnoasa [lm/WJ 57 5

_t:ce

arnellorata ___@!a de (1)

53,75

Tabelul 1.4.4. Caracteristicile tuburilor fluorescente PHILIPS
Clasificare culoare Limitele pentru indicele Cod de Temp. de Indice Eficacitatea
de redare a cularii Ra culoare PHILIPS culoare [K] de redare lurnlnoasa
a eularii (Raj [lmIW]
n, < 80 I 29 I 2900 51 83
80 < Ra < 90 32 2900 87 49
alb-cald 82 2700 81 90
83 2900 82 96
Ra> 90 27 2700 94 44
92 2700 94 63
93 3000 95 64
R" < 80 ~ 35 3400 57 76
79 (larnpi 3800 72 47
alb cu aplicatll
- speciale)
80 < Ra < 90 36 3700 84 42
Ra> 90 34 3800 91 53
94 3800 96 65
Rs < 80 33 4100 63 83
25 4100 70 62
--
alb-rece 80 < R" < 90 I 84 4000 80 96
85 5000 80 92
Ra> 90 37 4100 96 46
47 5000 96 46
95 5300 98 65
R" < 80 54 6200 72 69
86 6300 77 90
89 (Iampi 10000 70 69
alb lumina zilei GU aplicatli
speciale)
R a > 90 55 6300 95 50
96 6500 98 64
57 7300 94 45 Capitolul 4: Surse de lumina

L Sisteme de iluminat

de autoinductie ce S9 suprapune pe tenslunea retelei astfel ca are loc descarcarea electrtca intre electrozii tubului (rezistenta dintre acestia fiind redusa catortta Tncalzirii sl ionizarii), Este posibil ca eele doua tensiuni, a retelel si cea de autolnductte, sa nu aiba acelasi semn incat intre electrozii tubului sa nu creases tenslunea. in acest caz osscarcarea in tub nu sa produce si sa

20 - % 00

20

80---

60 +--+--+-

"'~'" :-" P""P

" -, ~;;

Tlcap , <I>cap

IU

20 30 40 50 60 70 80 90 100 Temperatura, [~C]

40

Fig. 1.4.11. Varia!ia caracteristicllor lampii

fluorescente de 40W.

I - curent; Gl - flux: V - lensiunea pe tub; P - puterea absorbita de larnpa; n - randamantul luminos) pernru toate carecteristicile: in manta] mductiv (ind) $1 capacitiv (cap).

Lampa Cll dsscarcare in vapor! de sodiu la joasa preslune aste prezentata

Din punct de vedere al principfului de in figura 1.4. 13. Radia~ilIe luminoase functionare lampa tluorescenta com- sunt produse direct de descarcarea in pacta este ldentlca cu cea tubulara, vaporii de sodiu.

Descarcarea se produce lntr-un tub ~i- Tubul de descarcare

canat, de dimensluni mult mai mici. E- Este confectlonat din stide clara tra-

chipamentul anex de punere in tuncj:i-! ta:a pentru a fi.rezistent la sollcltar: terune 51 stabilizare a descarcarii este mice $1 mecaruce

montat in lnterlorul soclului lampii. Tubul de descarcare este prevazut

Din punct de vedere constructiv. cu mici adanciturl unde este depus so-

lampile fluorescente compacte sunt: diu I. Aceste spatn sunt mal reci dedit

- direct interschimbabile cu larnplle I restul supratetelor, tapt oe deterrnina incandescente, soclut fund de tip condensarea sodiului in procesul de Edison (E), figura 1.4.12a; racire dupa ce sursa a fast scoasa dill - lampi GU soclul tip balonsta (8), fi- tuncttune, in cazul in care aceste adan-

gura 1.4.12b. cituri n-ar extsta, sodlul ar putea con-

Tubul de desearcare poate f direct densa oriunde pe peretii tubului fapt ce vizibil, protejat in globuri sau cilindru, I ar conduce la form area unul strat ce ar

clari sau opalescenti, figura 1.4.12c. absorbi 0 parte din fluxul lurrunos emis

Tlmpul de tunotionere de larnpa, scazanou-: astfel eficacita-

Timpul de tunctionare este garantat tea lurnlnoasa.

de producatorl, de regula, 8000 la Gazuf de ump/ere

10.000 h. Amestecul este format dln 99 %

Eflcacitatea luminoasa neon ~I 1 % argon, la a presiune in

La aceeasl valoare a fluxulul lumlnos stare de nafunctlonare a lampii de emis, lampa fluorescenta compacta. 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare consurna de 4 ... 5 ori mai pu\ina. ener- a IBmpii, iar argonui are rolul de a forgie decat lampa cu incandescenta cla- ma cu neonul un amestec de gaze ce initializeaza descarcarsa Is 0 tensiune de numai 500 ... 1500 V, in functie de tipul larnpil.

in mod normal, fiecare acancttura esta urnpluta cu 75 mg de sodiu. In primete minute ale functlonarll. din cauza neonuiui, culoarea lampii sste rosu-oran], euloare care dispare dupa amorsare. Lampa intra ln functionare normals dupa 10 min.

Electrozii

Sunt din wolfram. Ca material emisiv depus pe electrozl se 1olosesc oxlzll de barlu, strontlu sau calciu.

Tubul exterior

reia aprlnderea cu prima faza. Ciclul se repeta pana la realizarea descikcarii in tub.

Influenta temperaturii mediului ambiant asupra caracteristieilor unei lamp I fluorescente de 40 W in montaJ lnductiv (lnd) 91 capacitiv (cap) este redata in fjgura 1.4.11.

4.2.2. Lampi fluorescente compacte

b

Fig. 1.4.12. Tipuri de surse fluarescente com pacte:

a - au soo/u tip Edison: b - cu soc/u tip baionetii; c - cu tuburile protejate.

Tabelull.4.5. CaracterisUcile luminotehnice ale lampilor fluorescente compacte.
soclu tip Edison
p [~ 9 11 13 ~ 18 20 2l_ 25
--
q> [1m] 350 400 550 800 850 1100 1400 1500
e [lm/Wl -
39 36 42 53 47 55 61 60
soclu tip baioneta
P [WJ 5 7 9 10 11 13 18 24 26 f--32 40 55
Q} [1m] 250 400 600 600 900 900 1200 1600 1800 2400 2500 4800
- --
e [Im/W] 50 57 67 60 82 69 67 67 69 75 87 87 sica (tab.1.4.5).

Luminanta sursei fluorescente compacte este acceptablla filnd mal mica de 3,10,1 cd/m", fare a provoca 0 senzatie de inconfort.

4.3. Lampi cu descareare in va pori de sodiu la joasa presiune

Pentru a rnantine temperatura de 260 "C, pentru evaporarea in condltll opttms a sodtulul, este necesar ca tubul exterior sa asigure a lzolatla terrni-

2

4

5

3

F.ig. 1.4.13. Lampa cu vapor! de 50- diu la laasa presiune:

1 - tub de descarcare: 2 - adancituri ce contin sodlu; 3 - tub exterior: 4 - electrod; 5 - soclu.

1. Sisteme deiluminat

Capitolul 4: Surse de lumina

ca buna. Pe suprafata lui interioara 58 depune un strat de oxid de indiu, cu rol de a reflecta radlatille lnfrarosii lnspre tubul de desearcare, pastrand constanta temperatura necesara procesulul, Exista si larnp: cu sodiu de joasa presume cu tubul de cescarcara sub forma Iiniara, de fabricatie PHILIPS (denumite SLI). Acestea difera atat prin caracterislicl cat $i prln taptul eEl electrozii trebuie preincalztti.

Caraeteristicife lamp;!

Aproximetiv a treime din puterea consumata este convertita 'in radlatii viziblle. Restul II reprezmta "pteroeri" sub forma de dildura, marea majoritate prin corwecue si conduotls.

Culoarea aparenta:;ii redarea eularilor Lampa cu vapor: de sodiu de joasa presiune are temperatura de culoare de 1700 K$i ernrte 0 radiatie rnonocrornatica (589 nml, De acaea, nu se poate vorbl de 0 redare a culorilor la acest tip de sursa,

1.0 I

0,9

0,8 0.7 0,6 0,5

0.41

0,3

0,2 01

400 450 500 550 600 650 700 750 Lunglmea de unoa A, [nm]

Fig. 1.4.14. Radialia rnonocrornatlca a lampii cu vaporl de sodiu(;l.::589 nm) la loasa presiune are 0 eficacitate luminoasa relatlva spectrala de 0,77.

Effcacitatea fuminoasa

Este de 150 ... 200 Imm. Ernlsla radiatiilor vizib jle se face in apropierea corneniuun ee corespunde eficacitatll luminoase relative spectrale maxime ( .... ).=1, fig. 1.4.14).

La aceasta sursa nu sa poate realiza

o reglare fina a fluxului luminos. Influenta temperaturii mediLl/ui exterior

Oatorlta izalarii termice buns. lampa eu descareare in vapori de sodlu de joasa presiune nu este lnftuentata, practic, de varlatille de temperatura. Totusi, amorsarea lampil este influenta ta negativ la 0 temperatura mai mica de -30 DC.

Pozj1ia de func(ionare

Este recornandata de fabricant. Utilizarea lampli intr-o alta oozltle reduce durata de functionare sl eficacitatea lurntnoasa a acestela deoarece sodlul nu mal concenseaza in spatiile prevazute,

in figure I 4.15 sa pot urrnarl pozitiile de functionare pentru lampile PHILIPS SOX ~I SOX-E.

4.4. Lampi cu descarcars in va pori de mereur la ina Ita presiune

Acestea pot fi: - cu stlcla clara sau strat fluorescent; - cu adaosuri de halogenun metalice.

Lampile cu descsrcsre in vapori de mercue la ina/ta presiune cu sticla clara seu strat fluorescent

S-a constatat ca., odata CU cresterea presiurul mercurului din tub, sa obtine o eficacitate lurrnnoasa mal mare, prin

SOX 18 W SOX 35 W SOX 55 W

SOX-E 18 SOX-E 26 SOX-E 36

SOX 90W SOX 135 W SOX 180W

SOX-E 66 SOX-E 91 SOX-E 131

Fig. 1.4.15. PoziJia de tuncttonare la lampile cu descarcare in vapori de sodlu la joasa presiune (SOX ~i SOX-E produse de PHILIPS).

253,7

184,9

I 313 4047 579

29 ,7 365 '435,8546,1

I

200 300 400 500 600 (nm)

a

365
546,1
435,8
579
404,
253,7 I
I I I I 300 400 500 600 700 (nm)

b

Fig. 1.4.16. Cornparatle a spectrelor pentru lampile cu descarcare in vapori de mercur: a - /a joasa presiune; b - la ina Ita presiune.

crssterea ernlsiel radlatiei in domeniul vizibil ~i rnicsorarea celei in domeniul ultraviolet. 0 comparalie a spectrului de emisle intre lamplle cu descarcere In vapori de mereur de joasa presiune (a) $i cele de inalta presiune (b) poate fi urrnartta in figure 1.4.16.

La acest tip de larnpa cescarcarsa are loc intr-un tub din cuart, 0 parte din radiatia ernisa sa gasaste In dorna-

I niul vizibil iar 0 alta parte in domemul ultraviolet. De aeeea lampa poate fl prevazuta $i cu un strat fluorescent cu

rol de convertire a radlatiilor UV in radiatii vizibile (1'n acest caz eficaciiatea crests).

Partile componente ale lampii pot fi urrnarite in figura 1.4,17.

Aprinderea lampil se raahzeaza cu

I aJutorul electrodului auxlllar. Acesta este conectat la electrodul opus prin intermedlul unel rezlstente de aproxlmati v 4000 U Astlel, la punerea sub

I tensiune. intre electrodul principal $1 eel auxillar alaturat lui (de regula acestia sunt spiralatl lrnpreuna incat distanta dintre el este foarte mica - dlviziunl

de milimetru), au lac descaroarl electrice. Acestea tncalzesc tubul sl ionizeaza atmosfera din el pima la saturatie, moment in care descarcarea se produce intre electrozii principali - deoarece rezistenta dintre ei este mult Infenoara

I celel de 4000 U aflata pe circuitul alectrod prlncipal-electrod auxiliar.

-9

1

2

--3 4 -5

6 ----7

8

-

Fig. 1.4.17. Lampa cu descarcare in

vapori de mercur la inalta presiune: 1 - Inel de sustlnere; 2 - balon din sticla clara; 3 - invells Interior;

4 - suporturi conductoare, 5 - tubul de dsscarcare: 6 - electrod auxlliar; 7 - electrozi principali; 8 - rezistenta: 9 - soclu.

CapitDlul 4: Surse de lumina

1. Sisteme de iluminat

Parametni nominal I 81 lamp Ii S8 obtln dupe cateva minute, atunci cand mercurul s-a evaporat complet. Varlatla caracteristicllor (intensitatea curentului electric, puterea lampii, fluxul) cu tensiunea de allmentare poate fi urmarita Tn figura 1.4.18.

Lampi cu descarcare in vepon de mereur te ina/ttl presnme au adeosuri de halogen uri metallce (metal halide)

Pentru a S8 modifica spectrul radiatiIlor emise de lampa cu vapor: de mercur de inalta presiune in culori calde sa aJuns la introducerea unor elemente

% 150

140

130

70 '60

Fig. 1.4.18. Variatia procentualii a caracteristicilor lampii cu vapori de mereur in func!ie de tensiune:

I - intensitatea; P - puterea; ~ - f1uxul lumlnos: V - tensiunea.

y-'

+----2 --3

--4

--5

--6

/,---7

Fig. 1.4.19. Lampa cu lumina mixta: 1 - balonul, 2 - fiiamentul, 3 - tubul de dsscarcare, 4 - suportul filamen1ului, 5 - electrodul principal, 6 - lnvelis interior, 7 - suportul tubului de descarcare, 8 - soclu,

metal ice in tubul de descarcare, Folosirea unor halogenuri metalice (ioduri, bromuri, fluoruri), de sodiu, taliu sau indiu ce produc radiatli in spectrul galben, verde sl, respectiv, albastru, spectrul lumlnos ale aeestor lamp! se imbunatate:;;te foarte mult oferind 0 buna redare a culorilor:

Lamplle "metal halide" au eficacttatea lurntnoasa cuprinsa intre 68 si 95 ImiW, aceasta depinzand de metalul tolosrt,

Lfimpi cu oescsrcere in vapori de mereur la malta presiune au betest incorpcrei (lampe cu lumina mixtii)

Acestea sunt similare lampilor obisnuite cu descarcara in vapori de mercur de inalta presume eu deosebirea ca balastul (format dintr-un filament din W) este incorporat in larnpa, filnd conectat in serie cu tubul de osscarcare.

Lampa functloneaza pe baza a dow'§; principii: descarcare in vapor! de mercur de inalta presume sl principiul filamentului Incandescent.

Spectrul luminos al descarcarf contine :;;1 radlatii calde produse de filament.

Lampa are avantajul ca poate fi 1010- sitfi., prin conectare drecta, in locul celei incandescente.

Ea se fabrlca in gama de puteri de 100, 160, 250 sl 500 W.

La lampile cu lumina rnixta, eficacltatea variaza intre 20 fill 30 Im/W.

ParUle componente ale lampi; cu balast lncorporat sau ou lumina rnlxta

sunt prezentate in figura 1.4.19.

Caracteristlcile lampli cu vapod de mercur de inaM presiune

Eficacitatea Juminoasa

Eficacltatea este lnftuentata destratul fluorescent, acesta deterrnlnand transformarea unul procent mare de radlatll UV in radiafii vlziblle, De aceea. eticacitatoo pentru lampa cu strat fluorescent este mai mare decat la cea cu baton clar.

Tn general eficacitatea variaza in jurul valorilor 30 ... 50 ImlW.

CuJoarea aparenta $; redarea cUfori/or Lampile cu balon clar au spectrul emis in domenille de nm: 404 - violet. 435,8 - albsstru. 546,1 - verde $1 579 - galben. Lampa are 0 culoars cu tenta atbastruie :;;i este deftcltara in radlatii rosli, De aceea Ra=15 (pentru TC==6000 K)

Doua variante lrnbunatatlte Ie reprezlnta Iarnpa cu adaos de ytrium 51 vanadium cu rol ln modificare a temperaturii de euloara (Tc;3850 K :;;1, respeetiv, Te=3300 K). Tn acest caz indicate de redare a eulerii este Ra=45 $1, respectiv, Rn=53.

La lampile cu lilamentul Incandescent T c=3600 K $1 Ra:=60.

Pozitie de funct/onare este uruversala cu 0 exceptle: la cea cu lurnrna rrnxta se impune ° inolinare cu 30" fate de verticala pentru 100 $i 160 W, 51 450 pentru 250 $i 500 W, iar pentru MH, cea indicate. de fabricant.

Durata de tuncttonere a lampil esle de 12000 ... 20000 h, dar depinde de tipul lampil. De exemplu, la cea cu lumina rnlxta, este tntluentata de frecventa punerii/scoaterii in/din functiune a lampii sl, de asemenea, $1 de faptul ca, la ,nceput, tensiunea apucata fllamentului este mult mal mare cecat cea norruna- 12 (perrtru larnpile incandescente aceste procese conduc la micsorarea duratei de functionare a lampii).

InfJuente exteriosre

Temperatura exterioara intre -20 Sl +40 °C nu influenteaza, esential, punerea in functlune a lampii.

Lampa trebuie sa se raceasca pentru a putea fi repusa in runcuune. La cea cu lumina rnlxta, tirnpul de repunere in functlune este de 5 .. ,10 min, iar la MH, 20 min.

Pt'Jlpairea (flickerul)

Eliminarea fenomenului de flicker este realizata, in mare parte, la cele cu strat fluorescent, prin legarea a doua lampi intr-un circuit duo sau alirnentarea pe faze diferite a corpurilor de ilurnmat alaturate (de regula sunt utilizate circuitele trifazate).

Variatla fluxulu; /uminos

Cu un echipament adecvat se poate varia fluxul luminos al lampii pana la 50 % din valoarea sa norninala. Sub aceasta valoare apar (in special la MH)

Fig. 1.4.20. Lampa cu dascarcare in vapori de sodiu la ina Ita presiune:

1 - suport; 2 - intrare curent; 3 balon exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul de descarcare: 5 - lnvells interior; 6 - dispozltlv de di!atare: 7 - mtrare curent: 8 - dlscozrnv pentru mentlnerea vidului; 9 - soclu.

L Sisteme de iluminat

Capitalul 4: Surse de lumina

dlferente de culoare, radlatiile devenind monocromatice.

4.5. Lampi cu dsscareare in vapori de sodiu la ina Ita presiune

Lampa este diferiffi. de cea la joasa prasiune, datorita presiunii mult mai mari de vaportzare a sodlulul. care produce scaderea fluxului luminos.

Partile componente se pot observa Tn flgura 1.4.20.

Camparativ cu lampa la joasa presiune, la care aproape toate radiatiile din domeniul vizibll sunt monocromatice, la aceasta, in functie de presiunea dl n tubul de desciircare (de 10, 40 !,>i 95 kPa), sunt emise radiatii si pe alte lungimi de unda, ceea ee contribufe la crastsrea capscltatf de redare a culorilor. In tubul de dsscarcare se introduc mercur si xenon pentru amorsare 51 echilibru terrnic care lnftuenteaza pozltiv $1 cornpozltta spectrata (tab. 1.4.1).

Caracterlstlcile liimpii cu vapori de sodiu la inalta presiune

Culoarea aparenta !,>i reaeree cu/orifor Culoarea aparenta este galbena rnooorata (Tc=19S0 ... 2500 K), dar, fata de cea de joasa presiune, la aceasta larnpa axlsta radlatil ~i in alte benzi, ceea ce face ca aceasta sa aiba un indlce de redare a culorii ce variaza in limite largi. De exemplu, lampa SON (PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 sl lampa SON Whi1e (PHILIPS) cu p=95 kPa are Ra=80.

Eficacitatea luminoasa e=66 ... 138 ImlW, in functie de gazul foloslt pentru punerea In functiune a lampll. La lampa SON White eficacitatea are cea mai mica valoare: 37 ... 48 ImlW.

Durata de tunctionere a liimpii este estlmata a ajunge chlar pana la 26000 h Rind tnfluentata de: stabilltatea tensiunii, frscventa conectarii la ratsa, tipul de balast si igniter. temperatura tubulul de descarcare,

Aprinderea se reallzeaza cu ajutorul unul dispozitiv (igniter) ce produce $0-

2 3

Fig. 1.4.21. Lampa cu lnducpe: 1 • generator de inalta frecventa;

2 - convertor de putere; 3 - balon.

curi de tensi una de 1-3kV cu frecventa de 1 Hz.

Variantele constructive sunt in gama de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400, 1000 W. SON White (SDW-T): 35, 50 ~i 100 W iar SON-H: 210 ~i 350W.

Domenille de uti1izare: iluminat public, urban, decorativ, industrial $i eornercial, SON-H poate inlocui lampa cu mercur la inalta presiune, conectarea la retea facandu-se direct fanl igniter.

4.6. Alte lampi cu descarcars in gaze

4.6.1. Lampile cu descarcare la joasa presiune in gaze sau amestecuri de gaze ~i vapori metalici cu coloana luminoasa pozitiva

Sunt utilizate pentru efecte decorative, reclame. Pentru gaze culorile sunt: rosu (neon), galben (heliu), albastru (argon). Alte culori se pot obtlne prin amestecul in proportil dlferite sau prin amestecuri cu vaporl metalici (mercur, sodiu sau alte combinatii).

Lampile au forme sl lungimi diferite pentru a se realiza literale sau desenele impuse de reclarna, Acestea se conecteaza in serie. Tensiunea de alimentare se alege astfel lncat sa asigure caderile de tensiune Ilniare de-a lungul tuburilor Tnseriate :;;i caderile de tensiune la eiectrozii aftaf in serie. Caderlle de tensiune depind de cornpozitia amesteoului de gaze din tuburi, de diametrul tuburilor si de materialul din care se executa electrozii.

Se pot abnge aslfel tensiuni de catrva kV, ceea ce impune masuri speciale de izolare a larnpilor si de protectie lrnpotrfvaelectrocutaril.

De exernplu, pentru 0 larnpa tubulara cu neon, tensiunea nscesara, in curent alternativ, este cuprtnsa intre 500 ;;i 5000 V, depinzand de lungimea flrmei lumlnoase. Lungimea larnpli tubulare poate sa ajunga la 14 m (argon/mercur), tubul avand diametrul de 22 mm. lntensltatea este cuprinsa intra 20 si 100 mAo Datorita tensiunii foarte marl aplicate la capetele lampii, este nece-

I sara impunerea. unor rnasurl spaciala Tn ceea ce prlvests interferenta cu uridele RTV.

Fluxuliuminos este de 100 ... 300 Im/m

(tub elar fara luminofor) sau 160 Imlm

I (tub ce foloseste un strat de luminofor cu fosfor de culoare verde). Tn general, fluxul luminos deplnde de diametrul tubului, de

intensitatea carnpului, de culoarea luminli sl sistemului de producere a luminii (daca are sau nu strat fluorescent).

Durata de vlata este de 10000 ... 20000 h.

4.6.2. Lampile cu descarcara la [oasa presiune in gazele rnentlonate Ji lumina negativa

Sunt utilizate ca lampl de sernnallzare in tablourile de cornanoa pentru marcarea Tntreruptoarelor /cornu ta toaretor de perete, la iluminatul de veghe din spitale, dorrnrtoara, aparate (surubelnlta pentru controlul tensiunii s.a.).

Datorita faptului ca electrozii pot lua diterlte forme, lampile pot fi sub forma de litere sau pot fi folosite $i ca elemente decorative.

Puterea larnpllor are valori intre 0,04 ~i 0,05 W; intensitatea curentului este situata Tn intervalul 0,3 ... 2,5 mA; tenslunea de amorsare este cuprinsa intre 50 sl 100 V c.a., Tntre 80 :;;i 160 V C.C.; eficacitatea luminoasa are valori de- 0,3 ... 1 Im/IIV; durata de functionare este de peste 10000 h.

4.7. Lampi cu induc~ie

In general, la 0 sursa de lumina parLlle eele mai vulnerablle sunt electrozH. In timpul functionarii, datorita reactiilor chimice cu vaporii din tubul de descarcare, acestia i9i dlrninueaza functia. Lampa cu lnductie of era unul din oele mal marl avantaje - lipsa etectrczilor - fapt care conduce la 0 crestere considerabtla a duratei de functionare (pentru lampa PHILIPS QL aste de 60.000 h). De aceea, acest tip de sursa este folosit acolo unde intretine-realinlocuirea ei este foarte dfficll de facut l,>i ar costa foarte mult.

Principiul lampii cu inductie are la baza realizarea agitatlel mole-culare prlntr-un camp electromagnetic indus, produs de un generator de inalta frecventa (fig. 1.4.21).

Generatorul de inalta frecventa (2,65 MHz) are rol de sursa de energie. Este format dintr-un circuit electronic care genereaza un semna.1 de ina Ita frecventa la tensiunea corsspunzatoareo EI initiaza :;;1 rnentine agitatla moleculara. Generatorul poate f lnglobat In soclul lampii sau poate fi furnizat separat, legatura dintre acesta $i lampa facandu-se printr-un cablu coaxial, in cel de-al doilea caz, De asemenea. generatorul este amplasat tntr-o cutie metalica cu rol de a disipa caldura emisa si de a evita transmisia carnpurllor parazitare (pentru protectie RTV).

I Convertorul de putere este, 0 bobina

(de regula, un filament stmplu. spiralat) care produce un camp electromagnetic alternativ in balonul de sticla, camp ee va determina agltatia rneleculara in interiorul acestuia,

Gapit.olul 4: Surse de lumina

1. Sisteme de iluminat

I,

,~

C\I

6

-,

o

a

v

o

1

a

1

o

+

o

l

<:)

-

r-

V

-f-

o

r-

o

o

Cl o o o (0

is

Cl o C\I

s

Cl

g

Cl o o o N

o o o o C\I

o Cl o o N

o Cl <:) o N

iIi g

:s

<D

E .§

c m OJ a ro .c

<D u

Cl Cl o Cl

,....

o o

~

o o o co

.~

rn o

}g

a o o co

Cl

s <1:!

Cl o o N

-----~ - - - -~

I. Sisteme de iluminal

Capi olul 5

Corpuri de iluminal

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

5.1. Caracteristicile corpurilor de lIuminat (ell)

Prin corp de iluminat se definaste un

aparat electric care: I

- sustine mecamc lampe (lampile),

- asigura alimentarea cu energie e-

Iectrica a lampii (Iampilor) 51

- distribuie fluxul luminos in mod convenabit,

Cil are 2 componente principale: I

- arrnatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei sau surselor, aparatura necesara aprinderii l',li functlonarl] larnpltor cu descarcari (balasturl, star- I tere, ignitere, condensatoare), elementele de conexiune electrice (sociuri,

cleme) si conductele electnce; I

- dispozitivul optic ce are rolul de a dlstrlbul. reflecta si/sau transmite fluxul luminos aslqurand. de asemenea, pro-I tsctla vizuala a surssl. Uneori dispozitivul optic asigura si protectla fata de mediu: la lovire, la degajari de praf sau I umiditate etc.

Corpul de ilumrnat trebuie sa:

- aiba 0 forma ptacuta, estetica:

- fie usor de instalat;

- rnentina 0 temperatura de functio-

nars constants in IImitele admise;

- perrnita 0 lntretinere usoara oferind un acces rapid la partlle componente pentru curatire, schimbarea surselor sau reparati!.

Din punct de vedere functional, COfpurlle de iluminat prszlnta 0 serie de caracteristici luminotehnice specfice (fig. I 5.1.).

Randamentul T)C al corpului de iluminat este dat de relatla:

11e = 4>c/c/)a (5.1.1)

in care: rj)Q =n·c]J1 (5.1.2)

CPo este fluxul emis de larnpl; n - nurnarul de lampi; CPI - fluxul unei llimpi; r/)e - fluxul luminos errus de Cil.

Sistemele optics ale CIL, nefiind perfect reflectante sau transrnltatoare, tac ca fluxul emis de corp sa fie mai mic decat cel emis de surse.

Curba de distributie a intensitatii tuminoase (COIL) reprezinta repartitia intsnsltatilor luminoase intr-un plan care trece prin axa CIL.

Arnplasand lntensltatile luminoase (Iu.jl) in centrul de simetrie al corpului

Fig. I. 5.1 Caracteris1icile luminotehnice ale corpurilor de llumlnat.

til",

{%1

Curba de distributle a i[ltensiffi1ii luminoase (calltauva)

O ... 10 10 ... 40 40 ... 60 60 ... 90 90 ... 100

-b--b-fr--P--P-

100 ... 90 90 ... 60 60 .. .40 40 ... 10 10 ... 0

directa

Indlrecta

Corpuri cu distributie

sernloirecta direc;ta-indirecta sernlcirecta

Fig. 1..5.3. Clasifica.rea corpurilor de iluminat din punctul de vedere al distrlbutle! spatiale a tluxului luminos.

Tabelul 1.5.1. Unghiurile de protecjle minime recomandate

Dom.~niul lu~in~ntei I . Clasa de calltate . .. Tipul lampii

medii Lm a lampllor pnvlnd Ilmltarea orblrll

[cd/m2] -+--A, B, C t D, E _

Lm520·103 I 200 -t 100*

20'103 <Lm::-:;500·1 03 30° 200

I j

r 30° I

Cu descarcari

la lnalta presume $1 balon fluorescent sau opal

Cu balon elar

$i larnpi incandescente

I- 3

Lm>500·10

Fluoreseente tubulare

*Pentru unghiul de protectie longitudinal 00

de iluminat, varfurile acestora S8 vor gasi pe 0 suprafata nurnita "suprafata de dlstributie a intensitatii luminoase". Aceasta este redata prin una sau mai

I multe curbe de dtstrioutie a intensitatii tutninosse (COIL) - cap. I - Tn functie de felul suprafetei:

- daca supratata este de revolutie este suficienta 0 slngura COIL

1,,= f(al;

- daca suprafata este oarecare sunt neeesare mai multe COil

I" = ((a) pentru unghiuri {3 constante,

Oe regula, sunt utiiizate 2 sau 4 ase-

menea curbe, din planurile /1=0 180°;

90 275" sau /3=0 ... 180"; 45 225";

90 270"; 135. .. 315Q•

Daca CIL este neslmetr!c sunt neeesare mai multe curbe de distrtbutle a tntensltatilor luminoase, numarullor fiind ales in funetle de gradul de nesi-

I metrie. in aeest caz intensitatea lurninoasa este in functle de ex $1 {3, ex filnd unghiul de lnaillme, iar f3 fiind unghiul azimut (mai sunt notate si cu y.c).

De exemplu. pentru Cil fluorescente Ilniare sunt suficiente 2 curbe (una transversale fJ = 0-180· si una lonqltudinala fJ = 90 ... 270,.

Curbele de distribu ie pentru corpurile de iluminat interim si exterior sunt date de producaton.

Aceste curbe, in majoritatea cazurllor, sunt ridicate pentru cazul in care in corpul de iluminal se monteaza 0 lampa conventionala cu fluxul de 1000 1m. Ele sunt date, de regUla, In coordonate polare, pentru CIL oblsnults. sl coordonate rectangulare, pentru proiectoare.

CoeficientuJ de amplificare C. este 0 caracteristica mai putin utllizata, definit cu relatia:

Ca = In"II""" (5.1.3) in care 1m, este Intensitatea maxima emisa de CIl, lar Ims este intensitatea medie sferica,

Ims = (114n)-(Pc

Acest parametru da supra modulul de intesltatii luminoase.

Ungl?iuf de pro tee tie al CIL este unghiul in care ochiul nu privs:;;te sursa de

(5.1.4) o informatie aampllfieare a

.i.:

S .. I-"~

Fig. 1.5.2. Modalitati de stabilire a unghiului de pretecjie.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

lumina, asa cum se arata in figura 1.5.2.

In tabelul 1.5.1. sunt indicate unghlurile de protectle minime, recomandate, in functie de turnlnanta larnpllor ~i clasa de calitate prlvlnd limltarea orbfrii.

Clasele de calltate A, S, C, 0 sl E eorespund claselor de calitate din metoda curbelor de lurnlnanta limita (cap. 8).

Pentru alte tipuri de CIL, de exemplu, eele cu eerane opals, protectia vlzuala este totaia, Aceasta se realizeaza prin difuzia luminii, obtinandu-se 0 dimlnuare substantiala a lurninantsi sursei.

Curbele de fUminama (CLl sunt, de asemenea. 0 caracteristica lmportanta a corpurilor de iluminat, ele servind la apreeierea calitatii llumlnatului din punctul de vedere al orbirii direete ee poate fi orodusa de sursa (cap. 8).

Coeficientul de mentenanta (Mr), exprima faptul cil fluxul luminos al corpurflor de iluminat scade in timp. Scaderea se datoreaza:

- imbatranirii larnpll, fenomen ce se manifesta prin evaporarea filamentului ~I depunerea acestuia pe globul sau tubul de sticla, rnarlnd coeficientul de absorbtie al aeestuia;

- imbatranirii dispozitivului optic, ce duce la micsorarea coeficientilor de reflexie sau transmisle;

- depunerii de praf intre 2 curafirl consecutive.

Acest coeficient este Introdus in calculele de proisctare astfel ca la expirarea duratei de functionare a lampilor sistemul de llurninat sa of ere conditll optime pentru activitatea din incapere. Hezulta ca la instalarea sistemelor de lluminat acestea trebuie sa asigure conditli supenoare celor prevazute in norme.

Clasificarea corpurilor de iluminat

Din punct de vedere functional (sau al destinatiei) sa disting 4 clase de corpuri de llurnlnat pentru iluminatul:

A - Interior; B - exterior;

C - mijloacelor de transport (auto, aero, navale etc.)

D - Iluminat special (din dornenlul medical etc).

Clasele .A si B torrneaza grupa cor-

purilor de lIumlnat obisnuite (cu 0 utili-

I zare generala), jar. clasele C $1 D grupa corpurilor de iluminat speciale (cu 0 utilizare restransa 5i specializata).

Din punctul de vedere al distributiei fluxulul luminos, corpurile de ilumlnat se clasittca astfel:

• dupa distributia spatial a a fluxulUi ((/)0) in cele doua semisfere, inferioara ((/1"Q) 51 superioara (w"Q) (fig. 1.5.3).

• dupa distributia fluxului Inferior cJJ.=., eorpurile de iluminat po! fi eu distributii

- ;- ~- .z11 .2tJ. ,6~
i~
I __
,~ _.. U
IT
rl
---
u:
0:=4 ... 200 a~20 ... 60° (;1.=60 ... 120" rl=120 ... 160· {X~'60 •.. 1aQ·
a b c d e
Fig. 1.5.4. Clasificarea corpurilor de iluminat din punctul de vedere
al distribuliei f1uxului inferior.
TabeluI1.5.2. Clasificarea CIL din punctul de vedere al protectiei electrice impotriva
electrceutaru (dupa CEE - Comisia mternationala pentru echipamente electricel
Clasa Protsctia elactrica
0 Gil eu izolatie functlonala obisnuita sl fan3. borna de legare
la protectie
CIL cu izolatie funetionala ~i cu borna de legare la protectie
I Gil mobile eonectate prin cablu flexibil sunt
echipate cu fi:;;a cu contact de protectte sau
~o9Lu eu conector pentru _prot~cpe
II CIL cu izolatle dubla sau intarita fara
borna de leg~re la protectie
!II Gil reallzat pentru conexiuni la circuite de dlstributie
de foarte joasa tensiune sl neavand la interior
sau exterior eale de eurent la alta tensiune TabeluI15.3. Clasificarea corpurilor de iluminat (dupa IEC" ) din punctul de vedere al protectiei la corp uri so.lide ~i apa

Tipul de proteetie (IP) _

Prima oitra caracteristie8. I A doua clfra caracteristlca

Protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de Protsctia echlpamentului din interior impotriva

partile active si impotriva contaetului cu partile mobile patruncerll periculoase a apei

din interior; protectia echfpamentului Tmpotriva

patrunderi! de corpuri straine

o Neprotejat 0 N@:txotejat

1 protejat. impotriva obiectelor solide mal mici de 50 mm, 11 Protejat impotriva plcaturilor de apa pe verticals d~ ex.: mana (dar nu lrnpotriva accesului lntentlonat)

2 Protejat Tmpotriva obiectelor solide mal mici de 12 mm, 2 Protejat Tmpotriva plcaturllor de apa la un

de ex.: .9.@:_g_e~ele _ __ unghi mal mic_c!e 15°

3 Protejat impotriva obiectelor sollde mai mici de 2,5 rnrn, 3 Protejat impotriva apel pulverizate de exemplu, sculele, conductele s.a, (cu diametrul sau

grosime mai mica de 2,5 m:.::_:_mJ._) __

4 Protejat Tmpotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat Tmpotriva stroplrf cu apa

conductele cu diametrul sub 1 mm

5 Protejat Tmpotriva prafului _

6 Etans la praf

7 -

8 -

* lEG - Comisia electrotehnica internationala .~ introducere temporara Tn apa

____ -I--c:5 Protejat Tmpotriva jetului de apa _

6 ProtecJla impotriva valurilor puterniee

7 Protejat impotriva imersiunii ...

-r-S Prq_t~j~t impotriva scufundarll

Capitolul 5: GDrpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

de la faarte lntensiv (cu flux cancentrat) la faarte extensiv (cu a dlstrlbutie evazata) (fig. 1.5.4); de regula, dlsmoutta foarte lntensiva este proprie proiectoarelor, tar cea foarte extsnslva, corpurilor folosite pentru iluminatul rutler. Celelalte distributii sunt proprii corpurilor de ilumlnat obisnulte.

• dupa dlsfributia Intensitatli luminoase, mult utillzata de normele britanice sl de metoda CIE; 58 mai nurneste $1 clasificarea BZ (British Zonal). Din aeest punct de vedere eorpurile de llu- I rninat se impart in 10 clase, dupa rno-

dul de variatle al functiel 1<1, = f(aJ, astfel:

BZ1: I" = Irna. cos' a BZ2: l« = Ima" col a BZ3: la = 1m •• cos2 a BZ4: 1,,= ImlJ1I cos3/Z a BZ5: fa = Imax cos a

BZ6: I" = 1m". (1+2 cosa) BZ7: 1,,= lma~ (2+cosa) BZ8: Ie: = ImllJI

BZ9: l« = I"",. (1+sina) BZ10: I" = Imax. sin a

De regula, forma anatltlca /" = f(ex) a COIL nu se cunoaste. De aeeea lncadrarea Tn clasa BZ se mai face in func-

I tie de rapoartele de fluxuri N 1, N2, N3 $1 N4 definite de:

0N1= FC1, oN2=FC2. FC4' FC4'

oN3=FC3. oN4=FC4

FC4' F

un de FC1...FC4 $1 F sunt fluxurile cumulate caracteristice ale corpurllar de Iluminat cuprlnse in unghiurile solide n:l2; n; 3n:12; 2lf si, respectiv, 4n:, iar N1 ... N4 reprezinta numere intregl formate din primele deua zecimale ale rapoartelor.

a

c=o

C=90 I 1 I C:=270

C=1BO

Curba de dtstrtbutle a Intensiiatil lurninoase

90~

60·

c

L

m

Pentru 1000 1m

'Y [0] intensitate [Cd] Flux zonal

'2.: .. 1800~0 .. :.2700 [Iml_

o 121 121 0,00

5 - 123 120 ~60

---

15 130 115 46,32

25 '137~lJ09li103'25

35 144 100 179,90

~ 148 85 270,12-

55 148 68 367,01

SS----'-45 50 463,79

75 -137 ----v- 550,54

85 "128 i 3 622,01

f-g5 124 0,00- 689,65

105 124 _Q,OO --.25_5,24-

11~ 118 0,00 813,81

125 100 0,00 I 858,66

135 ru78 a 00 888~

f--:t 45 ,00 906,46-

1155'- ,00 ------g:j 4,56

165 16 0,00 916,82

175 f- 4 \ 0,00 917,02

d

Factor de reflexie
levan 0,70 0,50 030 0,00
Pereti 0,50 0,30 0,10 0,50 t 0,30 o,~ 0,30 t.9,10 __QRQ_
Podea 0,30 0,30_ 0,30 0~.o~0,30 0,-30 0,10 0,10 O.QQ__
Indice Factori de utlllzare
0,60 0,33 0,25 0,29 0,23 0,18 __Q,20 0,17 0,13
0,80 0,41 0,33 0.36 0,29 0,24 0,25 0,22 0,17
1,00 0,48 g_,39 DitD,35 0,30 0,-30 0.26 0,21
1,25 0,54 __Q,1§_ _Q,47 0,41 0,35 0,35 0,31 0,25
1,5_0 - 0.59 0,51 _Q52 0,45 0,40 0,39 0,35 0.28
2,00 0,67 0,59 0.59 0,52 0,47 0,44 0,41 0,33
2,50 0,73 0,65 0,63 ~0,53 _0AlL_ 0,45 0,37
3,00 0,76 D'7D~ Q,_~ 0,61 0,57 0,51 0,48 039
__1,_QO 0,81 0,75 0,~0.66 0,62 I 0,54 0,52 0,42
5,00 0,84 0,79 00,72 0,68 0,65 0.56 0.54 0,44
e b

,00


L.olo""
~
....
....



Ii
1...010"" eo

40

20

o

0" 30" 60" 90" 120 150 18(}"

B5

Clasa I ilum,nare de serviciu [I~l
a
"",,-m- ,?n or 500 1~l.lllJ
" " 7 7'" .-/ _.? _.. ..-----
II' ~ [ -CO ... 1 2.~0
e - e9a ...
~\' " l!!§ r-, t--.,--- F;t-
, t-,
'\ '\ l' 1'", "-I'--
1\ ~ 1'1'- IY1I1I"'1100 1m
, 75

65

55

45

56 810~ 2 3456810" 2:SA.

ICd!""']

Fig. 1.5.5. Oatele de proiectare pentru un en,

a - vedere spatiaJa; b - sectiune;

c ~ COIL pentru tPe =1000 1m;

d - tabal cu variatia infensit8ji/or ~i luminanfelor; e - factorii de uti/izare $i indicatorii de distribufie zonala a

fluxului; f - graficu! de variape a f/uxului luminos in spstiu, st curoete de luminant8 suprap-use pe graficul curbelor limite de luminanta.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

• dupa qradu' de protectie fata de I medlu, care poate fi:

- electrica sau impotriva eleetrocutarii (tab. 1.5.2.); protectia omu. lui la atinge-I rea sl manevrarea corpurilor de llurrunat crests de la clasa a la III;

- rata de patrunderea corpurilor solide !$i a apei - ce se exprirna prin gradul de protectie IPXX, unde prima cifra (de I la 0 la 6) indica protectia pe care 0 asigura echipamentul corpului de iluminat impotriva corpurilor straina, iar a doua cifra (de la 0 la 8) indica protectta Irnpotrlva patrunderii apei (tab. 1.5.3.).

Cu cat prima cifra este mal mare cu atat omul este mal bine protejat la atingerea si manevrarea carpului de iluminat. Cu cat a doua cifna este mai mare cu atat apa (sub diferite forme) poate patrunde mai greu la echipamentul electric al corpulul. Patrunderea apel la echipamentul electric ar duce la scurtcircuit. la deconectarea corpulul de lluminat.

Multi fabricantl de corpuri de iluminat dau gradul de protectie IP prin 3 cifre, cea de a treia lndicand rezlstsnta corpului la socuri mecanice.

- fata de plltrunderea mediilor g8- zoase cu pericol de explozie; din acest punct de vedere corpurile de iluminat S9 executa in doua variante constructive:

• E,.d (antiexplozlv). capabil sa reziste la prestunl determinate de explozii interne. pentru a svtta transmiterea aceslora In rnediul lnconjurator, Acest tip va I avea arrnatura din otel si dispozftivul optic din sticla dura rezistenta la presiuni ridicate.

· E.g (eu sfguranta marlt3_), capabil sa evtte patrunderea gazelor sau ameste-I curilor gazoase explozibile in interior ,---------------,

prlntr-o constructle special. (eventual - 'lijJ ilm.~~ E

cu suprapresiune) dublata de un sis- 'E. II ~

tem de siguranta electrica pentru de- • , i!'

conectare in cazul depresurizarll sale. ID-SW I L

• dupa modul de montare, corpurlle 70 135 , 'E

de lIuminat pot fi rnontate: - aparent pe elementele de constructll:

Fig. 1.5.8. Montaje de ell pe structurl spatia Ie.

c

• direct pe plafon: piaforuera:

~ suspendat de platon: lustra. canoelabru:

~ pe perete: apnea (dreapta sau obllcal

- IngTOpat in elemente!e de construe-

iie:

T in plafon, de regula in platen fa Is; • in scare: pe perete, pe stalpl,

- pe stalp! etc.

5.2. Corpuri pentru iluminatul interior

• Corpurlle de iluminat pentru lampiIe eu incancescenta (normale !?i cu halogeni) !?l fluorescente cornpacte pot fi clasificate in urrnatoarete categoril principale, in tunotle de tolosinta:

- loculnte

- unele sali de spectacole;

- iluminatul decorativ Interior sau de

accent;

- medii cu degajari de praf, umiditate sau cu perieol de explozie.

in figura 1.5.5 este fndfcata 0 fi:;;a tehnlca de date pentru un corp de iluminat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat cu larnpa fluorescenta de 18 W.

Pentru "incaperile mod erne destinate birourilor cu ealculatoare se recomanda Gil sub forma de aplice (iluminat indirect) echipate cu lampi MH (in pozl~iI fixe, fig. 1.5.6) sau lampadare identice ca structura lurnlnotehnlca eu aplica din aceeasi figura (solutle flexlbila). Evident, pentru alte utilizari decorative se poate utiliza ca surse si LlH tubulareo

Cateva Gil maderne pentru Iocuinte (plafoniere sau apllce) pot 1i urrnarita in figura 1.5.7.

Fig. 1.5.6. Apliea pentru birourl mici cu calculaloare.

d

Fig. 1.5.7. ell pentru locuinje:

a - p/afoniera pentru camere obisnuite; b - plafon/ere pentru inciiperi de trecere; c - ap/ice semiindirecte;

d - GIL cu elemente decorative suspendate.

Capitolul 5: Corp uri de iluminat

J. Sisteme de iluminat

- spajii industriale obisnuite si similare; - Pentru spatiile de munce intetec-

- spatii din cladirile administrative, cu lua/ii, invatamant, unele magazine s.a.,

birouri, sai1 de proiectare. 'Tnvatamant, Gil cu distributis sernldlrecta pana la

cercetare, social - culturale, magazine; indirecta $£, mal rar, directa (cu gnitare

- spatf de clrculatie :;:i sirnilare: oglindate $i unghi de ernisie mare) sunt

- medii cu degajari de praf, umiditate I cele adecvate (fig. 1.5.10).

sau eu perieol de explozie. Sistemale de iluminat flexiblle/adap-

- Pentru spatii/e industriale obi:;muite tablle utllizeazit de asemenea, strueturi (fara degajari de praf, umiditata, gaze spatiale suspendate care Tnglobeaza explozive) cu 0 Tnalj;ime sub 4-5 rn, se I Gil fluorescente liniare (fig. 1.5.11).

utlllzeaza iluminatul fluorescent $i Gil - Spatiife cu degajifri de praf si umt-

cu dlstributie directa a fluxului. I ditate, Gil trebuie proteJat8. si etansate

Un ell tip ie este prezentat in figura coresp unzator (fig. I. 5.12).

1.5.9 (gen. FIRA). • Corpurile de iluminat pentru lampi

eu descsrcarl in vapori metallci (de

I mercur sau sodiu) sunt destinate halelor industriale inalte (peste 6 m). ell au o dlstributie dlrecta $"i pot ti deschise sau protejate ln functie de medlu (cu

sau fara degajarl). in figura 1.5.13 sa pot urmari 3 tlpuri de corp uri in constructie deschisa,

I Pentru medii cu degajari. Gil se con-

struiesc de tip etans, reflectorul fiind protejat la partea inferloara cu aparatoare din sticia sau material plastic transparent.

• Corpurile pentru iluminatul de siquranta. Tn sistemele de lIuminat de siquranta, in general. sa pot utlllza aceleasl corpurl casl pentru llurnlnatul normal, tinand seama de indicatiile specificate de norme.

Pentru iluminatul de slguranta speeializat se utllizeaza ell speciale echlpate cu surse corespunzatoare, cu elemente colorate adecvats $1, eventual. cu un sistem de comutare automata la caderea iluminatului normal.

Pentru sistemele de iluminat flexi.bile- I ladaptabile. CIL se rnonteaza pe sine. sau pe struoturi spatlale utilizate atat pentru flxare cat si pentru alimentare eleotrica (fig. 1.5.8).

• Gorpurlle de iluminat pentru lampi tluorescente de joasa presiune (Iiniare) I se pot utillza in:

Ir-~~t_[

~~ -r=:= L I

Fig. 1.5.9. ell industrial.

§r~

k : J

595 b

I

IU[?

86[

c

Fig. 1.5.10. ell pentru inca peri de rnunea lntelectuala, invatamant !?a. a - FlAG - 03; b - FIR/; C $i d - CIL 0-10 Zumtobel.

'--------

Fig. 1.5.11. Structuri spatia1e cu ell inglobate.

a

c

Fig. 1.5.13. ell industriale:

a - tip ELBA; b $i c - tip uri PHILIPS;

- dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis la partea interioara; 2 - aparata] 3 - dispozltiv de prindere.

5.3. Corpuri pentru iluminatul exterior

Se claslfica in doua grupe principale pentru:

- iluminatul public (stradal);

- iluminatul suorafetslor Indepartate,

denumite proiectoare.

• Corpurile pentru iluminatul public (strada))

in iluminatul rutier sunt utlllzata corpuri cu dlstributie dlrecti'! large.

Pentru zonele rezidentiale si spatiila verzi se recornanda ell cu distrtbutie semidirectil sau directa-indirecta. In figura 1.5.14. este prezentat corpul de iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru

I iluminatul rutier.

Fig. 1.5.12. ell protejal ~i etan~.

-- - -

,

J. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

HGS 204/250

Iso 190

Co 42,0 6,0

c,s 80,0 5,0

L.O,R.=oO,75

120'



-~ r--

./ -
~-
l- f- - r--
t':' f\I/


0,5
90'
004
0,3
0,2
0,1
0,0 30" (ed/1000 1m)

a

1H

2H

a

b

1yHPl -N 250W 1x12,700lm J---':: 5' I~___£m__~

,-.

L

J

0,7 0,380,41 5,9 0,

pbservatie: *=Cd/_m_? _

d

c

e

Fig, 1.5.14. Corp de iluminat rutier tip

MGS 204/250 (PHILIPS):

a - COIL longitudinalfJ s! transversa/a, inclusiv date de ca/cu/; b - 11=((E) ssu 1]=f(L); c - niveluri de E obtinute pentru diferite date geometrice; d, e, f - nive/un de L. Ua, UL si T, obtinut» pentru diferite date geometrice; 9 - CIL.

9

NNF020- N 1 It SON - T PLUS 400W
1/2 Imax - -2"/2" 1 x 189,000 1m
635 - - -2"/2" LO.R." 0,63
.! Imax" 13600 cd/10m 1m, 0'
i ~ 13750

Cl 1,DOO
en _b I
to
l-e r----r
__,.,.... 62SD
10 ~
V 5500
<D
.s l"'-
to
2750 \
V -,
- K .-£0' -40' -20' 0" 20" 40' 5()' J
50~ - - l -60' -40" -20' O· 20' 40" 60' M
(cd/l000 1m) 88071200000)
a b
Fig. 1.5.16. Proiectoare cu secjiunea fasciculului luminos clrculara:
a - sectiune. b - COIL In coordonate rectangulare. Pentru zonele rezldentials, un exemplu de Gil poate fj urmant in figura 1.5.15.

• Proiectosrele pentru iluminatul extenor sunt destinate lIuminatulul suprafatslcr incepartate de sursa, Sa folosesc in iluminatul tnajelor caller ferate, iluminatul santierelor, zonelor de lucru din porturl, terenurilor sportive etc,

Emisia Iluxulul luminos se realizeaza, de regula, intr-un unghi solid rnic, obtlnanou-se un fascieol luminos eu ampllflcare lrnportanta a lntensttatllor Iuminoase.

De regula, pentru iluminatul terenurilor de sport mari (stadiaane cu tribune) se folosesc protectoare cu:

- seetiunea fascicululul luminos circulara (fig. I.S.1S), atunci cand prorectoarele sunt amplasate coneentrat (pe stalpl) in colturile terenului;

- sectiunea fascicululul rectanculara (fig. 1.5.17). atunei cand proleetoarele sunt amplasate uniform de-a lungul laturii marl a terenului de joe.

• Proiectoere pentru iluminatu/ srhitecturei, festiv st alte utiluiir!

Pentru llurnmatul fatadetor se folosese proieetoare asemanatoare eu eele amintite, de regula. eu 0 deschidere mal mare a unghiuJui de emisie.

5.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelorlstudiourilor

Proiectoarele destinate llurrunatului tehnologie al scenelor de teatru, studlourilor cinematcqratlce, de talevinune s.a, sunt Gil speciale cu un sistem optic complex., cu reflector, in majoritatea cazuntor. din og1inda matatlca parabolica sau elipsoidala, au rol de concentrare a fluxului 1ntr-un unghi spatial ingust sau foarte ingust (corsapunzator unor unqhiuri plane de 2x 10° ... 2x5°). De asemenea, proiectoarele asezate la distants mal mari de scsna Un sala sau in fundul salil), precurn $i eels de urmarire a personajelor cu spoturl luminoase, sunt inzestrate cu objective alcatuite din Ientile care reallzeeza o arnpllficare suostantiala a lntensitatii luminoase

Capitulul 5: CDrpuri de iluminat

I. Sisteme de iluminat

(pentru urrnarire se obtlne un spot foar-

te cancentrat de lumina), I

Datorit~ concentn'irii fiuxului lumlnos Intr-un unghi spatial ingust, curbele de diStTibUt.ie a lntsnsitatilor luminoase 58 I dau in coordonate rectangulare.

Pentru efectele de lumini imp use in astfel de sistema, proiectoarele sunt echipate cu flltre colorate ce 58 pot schimba, comandate de la distanta./ Pentru redarea excelenta a culorilor, proiectoarele destinate functiilor amintite se echipeaza cu lampi incancescente (LlC) de constructie specials sau lampi cu halogeni (LlH). Pentru proiectoarele de orizont, se folosesc lampile cu descarcarl In xenon, datortta tem-/ peraturii de culoare cea mai aproplata de lumina alba a soarelui.

in continuare, se prezlnta oateva

prolectoare speclallzate: I

- de rampa (pentru lumina de jos) format din mai multe GIL intr-un sistem comun de montara $1 protactle, cu trei culori (a I bastru , rosu, galben) inserlate, realizate fie din sticla colorata, fie cu lampi colorate cu meandescenta. Lampile sunt alimentate independent (pe c:uloare) pentru cbtinersa efectelar de culoare rnonocrornatica, blcrornatica sau tricrornatica: se pot echipa l?i eu lampi cu reflector Tnglobat, eaz in care corpul de iluminat nu mai necesita reflector. Dis1ributia fluxului luminos

este larga (extensiva), I

- de (iva Ita (pentru lumina de sus) Ll-' tilizat pentru realizarea ilurninatulul general ambiental, al scenei sau stUdIOU-, lui; este asernanator celui de ramps, fiind suspendat peste nivelul scenei sau studioulul, utilrzarrd surse lncan-

descente de 100 ... 500 W. I

Pentru teatre se utilizeaza si rivalte cu mai rnulte etaje, fiecare ~ir de proiectuare avand alta dlrectionare a fluxului luminos.

Pentru studiouri se folosesc grupuri

compacte de rivalte, cu reflector eomun pen1ru un ~ir de sursa.

- de platou {tip clop at) utlllzat pentru llurninatul de sus al anumitor zone ale scenei, prevazute cu L1C sau lIH 500 ... 1000 W; pot fi echipate eu Ientile plan eonvexe pentru concentrarea fluxului i?i cu tlltre colorate fixe.

- de orizont cu rolul de a reahza iluminatul suprafetelor marl ale panzelor de fundal din teatre ~i studiouri T.V. Sunt echipate cu lampi lIH sau eu descarcare, echipate sau nu cu fittre colorate (albastru satorat, albastru nesaturat. verde, galben, rO$U (?i alb). Puterea pentru LlH este euprinsa intre 500 ~i 2000 W.

Penlru studlouri se utillzeaza ~i corpurlle de iluminat multiple moblle cu lampi tubulare fluorescente.

- mobil de scem~ sau studio cu rolul de a realiza un iluminat local pe zone restranse sau de a pune in svidenta un element decorativ sau de efect. Ere sunt diferite ca forma (?i putere. Astfel pemru Iluminatul local (din apropiere) puterea LlC/LlH vartaza intre 100 $i 500 W, iar eele destinate llurninatulul suprafetai fundalului de jos sunt de 1000 ... 2000 W (cu LlH).

- au lentila $i og/inda - utillzat pentru ob inerea unel mari ampliflcat'i a intensitaiii lumlnoase intr-un unghi solid mie; de regula, lentila sau lentilele (plan-eonvexe, biconvexe sl Fresnel) au rolul de a con centra $i dirija fluxul tuminos emis. Sa utlllzeaza Ientile Fresnel clare pentru obtlnerea unei "pete de lumina" conturate si semiobscure pentru obnnerea estomparli ccnturuiui "petei de lumina".

Gama de puteri este variablla de la 100 la 5000 W si mal mult, utilizano pentru teatre lampi L1C/LIH.

- pentru etecte specisie. in aceasta categorie se inscrlu proiec:toarele de efecte coloristice care sunt eehipate cu

SNf 210/61 1 x: SON - T 400W
1/21rnax - -28"/5" 1 x 47,000 1m
- - -33'/30· L.O.R. = 0,71
Imax = 672 cd/10m 1m, 61"
750
l~ <. ~ I ...
LO 600
0
N _/
450 \
,11".) \

495 300 11 \
185._ L ,..... - r ~
630 150 \ ,
I'
a ...
- K 1· 21' 41' 61" 81" 101· 121' J
- - L -60· -40· -20' 0' 20· 40' 50' M
(cd/1000 1m) b LVW065140000
Fig. 1.5.17. Protector asimetric:
a - seoiiune; b - COIL. o caseta de filtre colorate montate inalntea obiectivulul !,>i care pot fi schimbate prin cornanda de la distants (cornanda electrornecanlca),

Se realizeaza, de asemenea, proiectoare pentru reproducerea unor fenomene naturale (nori. ploaie, fulgere s.a.) Aoestea au un sistem optic complex cu mal multe Ientile plan eonvexe si oglinzi de focalizare, rezultand un fasclcul luminos fcarte concentrat sl uni-

I form dlstribuit in sectiune. in tata obiectivulul, solidar cu proiectorul, se rnonteaza easeta de efecte echlpata cu

un meeanism cu motor cu viteza variI abila, ce produce rotirea dlaoozittvului de eteet. Imaginea proleotata pe panza reproduce fenomenul natural dorit.

I Sursa de lumina este UH.

In funotle de multitudinea ccrnponentelor reg lei tehnice, se utltlzeaza 9i protsctoare eu un grad ridicat de com-

plexitate, cu mal multe obiective (de exemplu proiectaare de nori).

Pentru obtlnersa efectelor de fosforescenta a unor supratete, se utillzeaza proiectoare echipate cu lampi cu descarcari in domeniul U.V. cu balonul din sticla Wood.

- de urmarlre. Acesta este caracterlzat printr-o amplifieare deosebit de mare a intensitalii luminoase, cu 0 emisie superconcentrata intr-un unghl

'spatial faarte mlc, obthurta printr-un sistem complex de Ientile. Proiectoarele sa echlpeaza cu lampl

LlC/uH. Puterea surselor cu ineandescenta este cuprlnsa intre 500 $1 1500 W pentru scene de teatru $1 aJunge la 3000 W $i mult mal mult pentru studiouri.

100 II"-=;=,==::C=::J

-

I

I r 804---+--+--1----+-----1

~

/ ... 70

60+---~--~---r---T--~

90+---+---+---r---r-~

50 ,__-'r--t----t--t---'

o 2 4 6 8 10

tram!-

Fig. J.5.1 B. Variatia coeficientului de transmisie, 1 I a polimetacrilatului in timp ..

,

Fig. 1.5.19. Generator §i fibre optice.

r. Sisterne de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

rita deprecierii sale foarte mici, in timp.

Graflcul din figura 1.5.18. Indica depreclerea fluxului luminos intr-un sistem de fibre optice putandu-ss folost la estimarea ruvetului de liurrunare cu cabluri mai lungi de 2 m, punctul de cal-

Transportul lumlnil ta dlstanta prin In- cui fiind conslderat la 2 m de generaterrnedlul fibrelor optice este tot rnai tor. Acest sistem este folosit cu succes des folosit in iluminatul arhitectural, in in Iluminatul diferitelor obiecte ale caror mod special. culori se degradeaza sub actiunea UV

Ansamblul sistemului de Iluminat ou (tablourile olntr-o expozitie, muzeu). De

fibre optlce cuprinde: asemenea, caldura degajata de sursa,

Generatorul care contlne sursa prin- in generator, nu este transportatii de-a clpala de lumina, care in mod uzuaJ, lungul flbrelor optice, motiv pentru care este 0 sursa cu lncandescenta cu ha- acestea se folosesc la iluminatul vitrilogen sau sursa cu descarcare in va- nelor casetate (casete cu exponate par! metalici cu adaosuri de halogenuri dintr-un muzeu, magazm) nemaffiind metaJice cu indicele de redare a eulorii nevoie de ventilarea acestora.

foarte bun (R. > 80). Rolul generatorului Ansamblul de terrnlnatll optice. este de a asigura alimentarea sursei Acestea au rolu! de a dlrija fluxul lurnipropriu-zise ~i de a focaliza fluxul nos spre zona de interes (fig. 1.5.20). luminos emis de sursa spre zona de I Pentru efecte speciale ele pol n lnsotlie~lr-e a fibrelor optice prin intermediul te de Ientile sau flltre colorate. Acestea dispozitivului optic intern. Are ln com- sunt caracterizate de: forma, modul si ponenta sa un fi!tru de raze ultra- diametrul de incastrare, unghiuj lentilei violete, lrnpiedlcand propagarea com- Fresnel, tocalizare sau nu (fig. 1.5.19).

ponentei UV de-a lungul fibrelor optice Deci fibrele optice pot fi folosite in lluastlel indit punctul luminos contlne minatul general (Ia un nivel scszut al numal radlatli in domeniul viztbil. llurninarii), de accentuare, pentru expoGeneratorul poate fi prevazut GU filtre nate din muzee sl apllcatil exterioare colorate, in scopul obtlnerll unor efecte ca fatade de cladirl, fantanl arteziene,

speciale. domeniul industrial si medicinal.

Ansamblul de cab I uri are rolul de a Tuburile opttce, a carer sectiune este

conduce numa! tluxul lurninos de la detallata in figura 1.5.21. inloculesc cu generator la zona dorita a fi llurnlnata, succes tuburlle cu neon ale tlrmelor luCablurile pot fi de dlferite lungimi sau minoase. Ele sunt insa mult mai usor diametre, in functle de nivelul de ilurni- de folosit la accentuarea conturului. nare necesar $i de nurnarul de cabturi filnd flexibile. Sunt folosite dec! pentru: aferente generatorului. Este caracterizat dlrectionare, lIuminat de contur. reclade: lungime (Ia cerere), diametrul con- me lurnlnoase, sernnale luminoase. ductelor flexibile (eel mai utilizat fiind Apllcettl.fatade ale ciadinlor, piscme. eel de 5 mm), numarul de fibre optics, poduri. gradlni etc. Pentru etecte coloraza maxima de coroura (15 mm), ristice se pot utilize filtre amplasate in

unghiuJ optic de deschidere {3~"). generatorul aferent. in functie de lungiFig. 1.2.2. Folosirea genera1oarelor:

Cablurile sunt realizate din polimetil- mea fibrelor optice, Tn sisternul de lluun generator pentru 0 lungime de cablu

L < 10m; doua generatoare pentru 0 metacrllat - material ce asigura transrni- minat S8 arnplaseeza un anumlt nurnar

lungime de cablu 10 < L <: 30m; tre.i sia foarte buna a Iurntnii sl pastreaza In- de generatoare conform schemei din

t t f losit tru I· tacte calltatlle sursei de lumina I figure 1.522.

genera oare sun 0 OSI e pen 0 unglme (temperatura de culoare :;;i redarea

de cablu L > 30m. 5

"=============~~c~- u~lo~r~ii):..., o~f~e~rin~d~o~in~a~lt~a~e~fl~Ga~c~ita~te~d~a~t~o- 5.6. upratete luminoase

r sau luminate arhitecturale

Varietatea proiectoarelor destinate scenelor de teatru $1 studlourl ests cu mult mal mare dec at cea prezentata.

5.5, Fibre ~i tuburi optice

Fig. 1.5.20. Tipuri de terminalii optice.

2 3

17 mm

SUPRAFETE ARHITECTURALE

I I
I 1
LUMINOASE LUMINATE
(TRANSMIT ATOARE) (REFLECTANTE)
I ~ r I
I I
PLAFON PERETE PLAFON PERETE
LUMINOS LUMINOS LUMINAT LUMINAT Fi g. 1.5.21. Sec!i unea tuburi lor optice: 1 - miez reflectant: 2 - strat exterior protector la radiatii UV; 3 - strat protector suphrnentar al fibrelor optice; 4 - fibre o tice

0 pima la 10 m
0 ~ pi'ma la 30 m
[] [5 [] peste 30 m Fig. 1.5.23. Clasificarea suprafeJelor arhitecturale utilizate in sistemele de i1uminat.

Pentru unele Illcaperi aferente unor cladiri care necesita components decorative (sall de spectacole. rnuzee, magazine, locuinte s.a.) se pot utiliza suprafete arhltacturala ca surse de lumina secundare ce transmit sau (efleota fluxul luminos emis de surse de lumina prlmare (fig_ 1.5.23).

5.6.1, suprateje luminoase

Plafoane ruminoase

Plafonul luminos este un element arhltectural realizat dintr-o placa transrnltatoare din module, suspendata de plafonul de rezistenta al constructlel

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

1. Sisteme de iluminat

(fig. 1.5.24). Modulele pot fi contactlonate dintr-un material transparent opal sau clar, cu model ~i suorafata de dlfuzie sau din gratar difuzant.

Panoul difuzant continuu of era avantajul unei ernrtanta constante, dublate de un aspect placut, dar pierderlle prin absorbtie sunt relativ marl (30 ... 40 %), iar deprecierea prin prafuire, rap ida.

Suprafata lnterloara a cavitalii platonului necssita 0 culoars alba, reflectanta, pentru lrnounatateea randamentului ansamblului care luereaza ca un corp mare de iluminat.

Atuncl cane se utilizeaza eorpuri de iluminal eu reflector (tip FIRA) este necesara 0 adancirne mare a cavitattl. ~a eum se poate urrnari in fig. 1.5.25 pentru reallzarea unei llurninart uniforme a placii transparente la a distanta inIre axe de 0,65 m, rezulta 0 adanclrne nacesara de 0.83 m a cavltath,

Utilizarea corpurilor de iluminat tara reflector, tip FIA, are doua avantaje:

- se pot manta mal clstantat, fluxul I.uminos fiind unltormtzat prin reflexia de ansamblu a cavitatii plafonului dad! a =- (1,S ... 2);

- InvestitJa este mai scazuta,

in functie de unghlul de protectie al gratarulUi difuzant se poate determine bmlf1 (fig. 1.5.26) pentru asigurarea protectiei vizuale in cazul utllizarii Gil tip FlA. Practie, intotdeauna, b ~ bmn da-

orM eonditiilor de unlformitate

arnintite. Plafoanele luminoase din I placa continua dlfuzeaza toarte bins fluxul luminos reallzano 0 dlstrlbutie uniforrna a i1uminarilor. Un dezavantaj este acela ea imaginea obtinuta este "plata", fara relief. Plafoanele lumlnoa-I se cu gratar dlfuzant of era 0 imagine mai bine ccnturata, datoritil dlfuziet mal reduse. Acestea din UIma of era si posibllitatea integrarii cu cllmatizarea

incaperiL I

Utilizarea plaioanelor luminoase presupune lnvestltil mari pentru obtlnsrea acelorasi niveluri de iluminare eu corpurl clasice, Aceas1:a, deoarece densi-

INCINT.A

1atea de corpurl de iluminat la platon este mare, pe de 0 parte, sl pe de alta parte, elementele modulate ale plafonului Irnprsuna cu elementele de sustinere a acestora sunt foarte pretentloase pentru 0 realizare artlstlca reusita,

Domeniul de aplicare este restrans: nivelurila ridicate $1 madelarea redusa Impun aeeste sisteme pentru sallie de expozltf de mare valoare artlstica, vitrlne importarrta, ateliere de pictura s.a,

Perete luminos

Este rar utilizat, fie ca element decorativ (perete luminas sau zone de perete luminos), fie pentru punerea in evidenta, prin transparenta a unor exponate sau a conturarii lor, fie pentru obtinerea unui efect luminos colorat intrun local de divertisment.

Toate aspectele expuse pentru plafanul lurntnos sunt valabile si in acest caz, cu observatia cil pentru realizarea lor trebuie utlllzate materiale perfect difuzante, cu transrnltanta scazuta, pentru ca lurninanta surselor de lumina sa fie mult oirnlnuata, in scopul protejarll vizuale.

5.6.2. supratete luminate

Anumite supratste arhlteeturale: peretl, platen sau portlunl din ele, pot servi ca surse de lumina secundare pentru iluminatul general al unel incaperl sau drept componente aditicnale pentru obtlnerea unui sistem de iluminat confortabll.

Plafoanele luminate

Se obtin utilizanc seafe de lumina ce pot lumina plafonul sau zone din acesta, ccnditionate de rezolvarea din punctul de vedere estetic al arhitecturf lncaperll,

in figura 1.5.27 este reprezentata scafa de lumina lndirecta, cornoonenta arhitecturala care rnaschsaza sursa de lumina astfel Incat sa nu poata fi privita direct Acest ansamblu reprezlnta, de

----- --Hg. t5.~PlafonTu-ri1Ti1os:

1 - structura de rsztsterrta; 2 - supratata lnterloara: 3 - corpuri de iluminat fluorescente; 4 - placa transrnitatoare: 5 - elemente de prlndere.

fapt, un corp de iluminat liniar care face parte din constructie si care distribuie indirect fluxul luminos.

Suprafata lnterioara a scatet. daca eorpul de i1uminat este slrnplu si sursa este libera, trebuie sa fie alba, perfect

a-O,65

Fig. 1.5.25. Detaliu de plafon luminos echipat cu Gil en RRA.

_ _L..-'-...I.I____._I '__""J :---"--f

"'" l--A-

" I

-, IS

'V

Fig. 1.5.26. Determinarea distantel minime bmin in functle de unghiul de pratee ie vlzuala,

f-I

I

,

I

,

J_

Fig. 1.5.27. Scafa de lumina indirecta: 1 - element de sustinere ~i mascare; 2 - corpul de iluminat.

3

INCINTA

a

5

b

Fig. 1.5.28. Plafaane luminate:

a - scafe pe cantur; b - scafe pe fa~ii langitudinale sau transversale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolu) 5: Corpuri de iluminat

difuzanta, penlru rnarirea randamentului.

Sistemul poate fi montat pe conturul incaperii (fig. 1.5.28 a). Pentru obtinerea unei uniformizari acceptablle a emitantei platonulul, pozitia scafei trebuie sa respects conditia o» 1/3 I. Uneon, aceasta conduce la montarea scafei la 0 lnaltirne scazuta fata de pardossata, ceea ce face ca scafa sa devina inestetica, Pentru reducerea dlstan ei, d, exista 2 pasibilitati:

- fragmentarea plafonulul in fasii luminate (fig. 1.5.28b) :;;i montarea de scafe in oarnpul acestuia;

- echiparea scafei cu corpuri de lluminat cu reflector cu distributie asimetrica (fig. 1.5.29) . in acest caz este suficlenta condltia d=11/5 ... 1/8) I (In functie de tipul reflectorulul).

Scafele se pot echipa, Tn mod uzual, cu surse punctiforme cate 6 lampi pe m, ln cazul utitizar]] sursel libere in dulie, sau 3 corpurl pe m, in cazul utilizarii corpurilor eu distributle asimetrica. Daca se utillzeaza lampi fluorescente, larnplle de ilurnfnat se vor manta "cap la cap" sau "petrecute" pentru a evita umbrele.

Pe langa cele enuntate, scara mai trsbule sa lndepllneasca ccnditilla:

- sa dlstrlbuie neunitorrn Intensitatile catre plafon (lntsnsltati mal rrucl in zona apropiata ~i intensitati mai mari in zona departata) pentru a realiza 0 uniformltate a ilurninarf plalonulul;

- sa prezinte un unghi de protectle corespunzator:

- sa poata fi curatate usor de praf (pentru a evita producerea pete lor de praf ars, in special dsasuora larnpilor cu tncandescenta: scafele si lamplls trebuie curatate cel putin 0 data la 30 de zile).

c

Fig. 1.5.29. Scafe eehipata cu ell eu reflector asimetrie.

3-

"\

, ,

"\

I I

I I

, I

Un alt exemplu de plafon luminat este dat In figura 1.5.30 unde se poate urrnar! un fragment din sectiunea Iongitudinala a unui plafon decorativ al unei sali palivalente. Astfel, de plafonul de rezistenta, 1, este atarnat plafonul fals (decorativ) 2, in care se forrneaza scafele unde sunt montate corpurile de llurnlnat cu reflector, 4, care reallzeaza o ernitanta unlforrna a acestuia. Pentru iluminatul direct se utllizeaza corpurile de ilurninat eu reflector. 5.

Utilizarea plafoanelor luminate este mai restransa datorita consumurilor energetice mari ale acestora si caracteristicilor luminotehnice specifice (Iluminat difuz, fara contraste, imagine plata, fara reflectarea obiectelor in spatiu), Sistemul se adopta Tn cazul in care se doreste tie realizarea ilumlmirii ~i punerii in evidenta a unui plafon decoratlv, fie dlminuarea contrastelor ~I realizarea unul ambient lurnlnos, echilibrat.

Sistemul poate fi uti I izat, de asemenea, in scopuri pur decorative pentru marcarea unui plafon sau a unei zone din acesta utilizand surse de mica sau foarte mica p utere.

[n birourile moderne, cu calculatoare personale eu ecran, pentru evitarea rsflexiei de vaal, se vor utiliza plafoane Si pereti lumlnatt tolosind alte solutii, indlcate in §.11.2.2.

Pere!ii Iurnlnatt

Peretii lurninatl se raallzeaza prin scafe de lumina verticale sau orizontale. Peretii lurnlnati emit fluxul prin reflexie catra lncapera, creand 0 arnbianta lurnlnoasa plElcuta. odihnitoare si contortabila. Se folosesc ca elemente adltionals (de completare corrfortablla, eststica sau de efect) ale sistemului de iluminat, principal, al incaperii.

in figura 1.5.31 este dat un exemplu de peretl turnlnaf cu scafa verticala. la o sala de cinematograf, unde acestla sun! utilizati ca a cornponenta a slsternului general.

Spectatori!, privind in sensul :;;i direc-

I f

\ \

I I

I I

\ \

/

I I

\ I

INCINTA

Figura 1.5.30. Plafon luminat pentru 0 sala de spectacole.

tla marcate (catre ecran), nu vad surseIe de lumina din scafe.

Pentru punerea in evidenta a unui perete decorallv sau a unor exponante plate (picturi) se pot utillza scafele or 1- zontale dirijate direct catre perete (fig. 1.5.32) echipate cu corpuri de Iluminat speciale (fig. 1.5.32a) sau obisnuite simple (fig. 1.5.32b).

-'
0 0
<C
w a:
cr: a
a ;; :10
if cr:
0.. ~
W
a 0 (30
? !! w
Z 0..
_j en
0 0 0 a
0 0
ECRAN
a b

Fig. 1.5.31. Peretl luminall, componente ale sislemului de llurninat pentru 0 sala de cinematograf: a - sectiune prin sa/a.:

b - deteliu de scafit

1 - corp de fluminat simplu cu lampa cu incanoescenta sau lampa fluorescenta tubulara: 2 - ta/iiie de perete luminata de o scafa verticala: 3 - corp de llurnlnat punctual cu distrlbutle directa.

3

2

a

INGINTA/

-- --

b

Fig. 1.5.32. PereJi lumlnatl pentru eteete decorative cu scafe orizonlale:

a - seafa eu corp de Iluminai eu reflect nesimetric; b - scam cu corp de /luminat.; 1 - reflector nesirnetrtc: 2- corp de iluminat 3 - plafon de rezistenta; 4 - plafen fals.

Capitolul 5: Corp uri de iluminat

2

1

I

1

I I

I

--I

INCINTA

Fig. 1.5.33. DraperieJperdea!jaluzele, 1, iluminate cu corp de lIuminal fluorescent tubular mascat de galeria, 2.

Utilizarea lampilor cu lncandescenta I de mica ~i foarte mica putere conduce la sisteme estetice agreabile.

Pentru reallzarea unui etect de lumina de zi, in condltf de noapte sau I seara, se recornanca sistemul din flgura 1.5.33 .

Sursele de lumina fluorescente (alb lumina zilei de lux) sunt mascate de I galeria pardelel sau drapertel, acestea reflectand lumina catre lncaoere.

Montarea rnascata a unei scate de lumina in spatela unei mobile. in interiorul unei vitrina sau unei nlse, poate conduce la efeefe plastice deosebite (§. 11).

... p. •• ~:_ ... ~_I.l:-;::'j

- ... ~= --- .. ..-~.-

L Sisteme de iluminat

a

J

Montarea pe ~i in elementele de constructll

in functls de tipul de prindere (tab. 1.5.4), rnontarea poate fl facuta direct sau cu elemente intermediare.

in figura 1.5.34 sunt prezentate catava tipuri de dibluri ee pot fi folosite In montarea corpurilor de !Iuminat. Dlblui de plastic este foloslt pentru corpuri de iluminat usoare, pe elemente de construetie cu 0 buna rezlstenta. Gaurlla S8 reailzeaza cu rnasinl rotopercutante, pentru a asigura cilindricitatea locasulul unde se va fixa dibluf. Holosurubul care fixea· za corpul de iluminat S8 rnonteaza prin infiletare sau prin batere !?i poate avea dIverse lungimi !?i diametre ~I diverse capete (fig. 1.5.34a). Dlblul de plastic pentru fixarea corpului de ilumlnat in peretl usorl (de tip gipscarton) are

5.7. Montarea corpurilor de i1uminat

c

b

Fig. 1.5.34. Dibluri folosite la montarea Cll.

Fig. 1.5.35. Corp de llurnlnat fixat cu

I ajutorul pieselor metalice elastice.

aripioare care se ceroeaza, facilltand prinderea (fig. 1.5.34b). Dlblurlle din

metal sunt folosite atune! cand Gil sunt

I grele:;;i este necesar un grad sporlt de rezlstenta $i siguranta (fig. 1.5.34c).

De cele mal multe orl, in montarea corpulul de llurnlnat se folosesc ele-

Condifii de alimentare ~i montare a corpurilor de i1umlnat (Cll)

Cil se conecteaza la circuitut de alimentare prin cleme de conexiune. la I contactul exterior (partea flietata) a duIlel lampii se va lega conducta de nul a ,-------------------------------, crcurtulul, iar la boma din interior a duliei, conducta de faza, trecuta prin intreruptor.

Dispozltivele pentru suspendare (carlige, tije, dibluri, holsuruburt etc) se vor alege astfel Incat sa suporte, fara deforman, 0 greutate egalii cu de 5 ori I greutatea corpului de Iluminat ce urrneaza a fi fixat, dar eel putln 10 kg. Se interzice suspendarea corpului prin conducts de alimentare; fac exceptie I corpurtle prevazute cu conducte, slne de alimentare si sustinera in executie speClala, pentru acest scop.

Cil se rnonteaza astfel lncat sa permila accesul usor la tampa in vederea inloeulrll acesteia ;:;i in vederea intretlnerii.

in cazul monUirii corpurilor de ilumlnat pe elemente combustibile (Iemn, I materiale plastics) intre corp ~i acestea trebuie lntreousa 0 placa de protectie lzoterrnlca $i lncornbustibila (ex., azbest) pentru evitarea posfbilitatif de in-, cendiere a elementului de constructll (I. 7 $1 Normativ PCI).

I

"~

Fig. 1.5.36. Sislem ";?ina" cu elemente de conectare.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5: Corpuri de iluminat

mente intermediare de prindere. Astfel, se folosesc piese metalice de fixare care se rnonteaza pe elementele de constructle, Prinderea corpului de iluminat se face usor (de exemplu, prin presare ca in fig. 1.5.35).

Tot pentru a usura montarea, dar sl pentru a permite modlficarea confiquratiei sistemulul de ilurrunat, se totosese cablurl din otel (a caror lungime poate fi reglata). Corpul de iluminat se flxeaza de aeeste eablurf prin elemente "ooada de randunlca", perrnltand culisarea elementelor de prindere. Un alt sistem de montare este eel ":;;ina". Aeesta perml1:e atat montarea corpulul de iluminat cat sl eonectarea la clrcuitele elecfrice. Sistemele "sina" mat otera si posibilitatea de a modifica pozitia si orientarea eorpului de iluminat in functle de dorinta beneficiarului (fig. 1.5.36). Pentru a nu putea fi atinse :;;i erea pericol de electrocutare pentru om, slnels S8 rnonteaza in canals, de regula, din material izolant. Daca se tolosesc canale metalice acestea din urma se leaga la conducta de protectie.

Un sistem de montare foarte modern il constitute inglobarea eorpului de llumlnat in elementele de constructii. Folosind tehnologiile moderne de constructle: peret! usori (cu grosimi de 12,5 mm}, plafoane suspendate sau fixe din gipscarton sau din fibre minerala, montarea corpului de iluminat se poate reallza direct in aceste elemente.

Corpurile de iluminat echlpate cu lampl fluorescente se pot monta in ptafonul suspendat prin asezara pe elementels de sustlnere a structurii (fig. 1.5.37). in cazul corpurilor cu dlmensiuni mal mici decal distanta dintre elementele de sustinere, ele se vor fixa in

placa piafonulul pnn clemele elastice.

Montarea corpurilor de Iluminat 1n pereti (tip gipscarton) se va realiza prln

prlndere cu cleme sl piese metal ice de fixare.

b

a

Fig. 1.5.37. Montajul ingropat al ell.

Tabelull.5.4. Modul de prindere a ell Tn functie de elemenlul de constructii
Tipul elernentului de constructll _Element de prindere
Beton Dibluri plastic
Dibluri metal
Bolturi lr:D_Pu$cate
Garamida Dibluri plastic
Dibluri metal
Dlbluri lemn
Elemente u~oare - ipsos Dibluri speciale din plastic
Dibluri speciale din metal
Metal Suruburi cu piulita
Nituri pop
Suruburl autoperforante
Lemn Suruburi autofiletante I. Sisteme de ilumina

Capito ul 6

Sisteme de iluminal interior

Capitolul 6:Sisteme de iluminat interior

T. Sisteme de iluminat

Ansamblul corpurttor de lluminat echipate cu surse de lumina corespunzatoare, amplasate dupa 0 dispunere logica mtr-o irrcinta (Incapere) dependenta de consrderente functlonala i?i/sau estetice, in scopul reatizar] mediului luminos confortabil capabll sa asigure destasurarea unei actlvltatl umane (imp use) sau realizarll unei anumite functlunl, definsste notiunea de SISTEM DE ILUMINAT.

Sistemels de Iluminat se claslflca din punet de vedere functional (fig.I.6.1) in 2 categorii: sistarne de iluminat normal; sl de iluminat de siguranta.

Sistemul de iluminat normal aslqura destasurarea normala a unei activitati umane intr-o lnclnta, conform destrnatiel acesteia in conditiile in care iluminatul natural nu este satisfacator.

Sistemul de iluminal de siguranta asigura fle continuarea actlvltatl], fie evacuarea incintei sau aile functiunl (fig.1 6.1) in cazul inireruperii allrnentarll cu energie electric a a iluminatului normal.

6,1. Sisteme de iluminat normal (S.IL)

Sistemele de iluminat normal se pot clasifica dupa functiunile:;;1 rolul pe care Ie indeplinesc in: principals ~i secundare (fig. 1.6.1).

SIL principale asigura desfasurarea activitatll urnane tntr-o lncapere, realizand un ambient luminos confortabil, functional \>i estetic.

SIL securuisre 59 folosesc pentru delimitarea unor zone de Interes sl/sai, reallzarea de aspecte vizuale speciale (accentuare, de etect, modelare sau euloare), pentru punerea in valoare a unor obiecte sau a unor suprafete caracteristice din incinta (arhitectural)

sl/sau pentru reallzarea unui iluminat de arnbianta (decorativj s.a.

Daca Sit principale S8 reallzeaza pentru orice incinta, cele secundare au un domeniu mal restrans $1 se folosesc, adltlonal, in spatll sci locuri deosebite (spatll comerciale, cladiri; de laeuit, rnuzee, spatii pentru expunerl etc.).

SIL principale S8 clasifica, la randul lor, in lunctle de dlsfrlbutla spatiala si/sau in planul util al fluxului luminos. Sistemele pot avea a structura fixa sau una flexibila care sa permlta adaptabilitatea in timp sau spatiu,

6.1.1. Sisieme de ilurninat in tunctle de dlstribujia spaliala a fluxului luminos

Clasificarea sistemelor de iluminat, dupa distributla spatiala a fluxului luminos, se face in mod conventional, in functie de raportul intre cele 2 fluxuri semisferice (emisfera superioara $5 sl cea lntsrtoara (/lj) $1 fluxul emis de corpui de iluminat t/)c.

• Sfstemul de iluminat direct (SIL-D) se caracterlzeaza pnn proportle foarte mare de flux lurnlnos dirijat in emisfera inferioara (4Jilrpc 2: 0,9; cf>«!'fPc < 0,1 ). Acest sistem de ilurninat este eficient sleconornic, randamentul utlllzaril fluxului luminos fiind maxim pentru cli aeesta este dir.ijat direct catre planul de lucru. Sisternut dstermlna contraste marl $i a buna mcdelare a sarcinilor vizuala tridimensionale. Oatorrta acestor avantaje este folosit in iluminatul industrial ~i la incaperi medii ~i inalte unde se impune 0 buna reliefare a produselor prelucrate, tinand seama $1 de caracteristicilegeometrice ale sarcinilor vizuale.

SIL-D nu corespunde activitatii lnte-

~SISTEME DE ILUMINA} INTERIOR

II SECU~DARij

- de accent

- cu ral decorativ

- de elect

- arh ltectural

- pentru amblanta plii.cum

- pentru contlnuarea lucrului

- de lnterventie

- pentru evacuarea dm

cladlre

- pentru evitarea panicii

- de paza

- de veghe

- de circulatte

- pentru marcarea

hldrantilor

DurA OlSTR1BlfTlA ILUMINARII PE PLANUL UTiL

- direct ~~. -1

- semldirect .-

- direct-indlreot ~

- semiindirect ••

~ indirect GENERAL LOCAL ICOMBINAlj IZONATI

Fig. I.B.1. ClasiJicarea sistemelor de ilum ina!.

lectuale datorita inconfortului creat de repartitta soatiala neunlforma a fluxulul luminos. ceea ce conduce la 0 distributte necoraspunzatoare de luminante in carnpul vizual,

• Sistemui de i/uminat semidirecl (SIL - SD) reallzeaza 0 repartitie spatiala mai echillbrata a fluxutui lurrunos (t1i,/(j)c = 0,6 ... 0,9; tPs/(J)c = 0,4 ... 0,1 ). Cu cat proportla de flux superior este mal mare cu atat dlstributla ambientata a lurninantelor este mai echillbrata.

Tn condltli energetioe, economice SIL -so poate fi 0 alternative optima si pentru unele tncaperl de lucru intelec~ tual (Iaboratoare, sali de invaNimant, birouri fara calculator). Este indicat lncaperilor industriale de inaltimi mici sau chiar medii cu sarclni vizuale de mare $i foarle mare precizie, la care ochiul trebuie rnenajat pentru a se evita scaderea pertormantei vrzuale $1, respectiv, a productivitatii muncii.

• Sistemul de iluminat dlrsct-lndrect (SIL -01) deterrnina un echillbru foarte bun al distributiei spatia Ie a fluxului lumlnos (q,t/rPc=0,4 ... 0,6,- rflsitPc=O,6 ... 0,4), ceea oe conduce, de asemenea, la 0 echilibrare contortablla a lurnlnantei in carnpul vfzual, favcrablla desfli$uraril procesului de muncil lntelectuala, odlhnei $1 divertismentului, in conditil economice acceptabi1e din punct de vedere al consurnulul energetic.

• Sistemu/ de i/uminat semiindirect (SIL-SID) se caraterizesza printr-o repartitie a fiuxului luminos cu preponderent.§ in zona superloara (dJ,/dJO=:O, 4 ... D, 1; q,s/c/Jc=O. 6 ... 0,9).

Poate fi acceptat pentru unela rezolvari ale unor incaperi social-culturale (de arta), toculnte, hoteluri, spltale sl, nu in ultimul rand, pentru birouri rnoderne, datorlta contortulul ee-l of era din punctul de vedere al eehillbrului lurnlnantelor. De asemenea, reprezrnta a solutie ce avantajsaza si efectul psthologic de mar-ire a inaltimi,i in lncaperile care neceslta aeeasta.

• Sistemul de iluminat indirect (SILID) se caracterizeaza prin fluxul lurnlnos emis in emisfera superloara de eel putin 90 % din fluxul lummosal corpurilor de iluminat (C:Pslrpc?O,9'j. Randamentul utilizarii fluxulul este minim, dar confortul reallzat, din punet de vedere al distributiei tumlnantslor in carnpul vizual, este maxim. Oatorita acestor avantajs sa utllizeaza pentru objlnerea unor plafoane luminate decorative sau zone de plafon, in lncaperi care prezinta aceasta cerinta, perrtru birouri in care se lucreaza. exclusiv, cu calculatoare, in scopul evitarii reflexiilor parazita.re de voal de pe eeranele acastora sau la accentuarea senzatiei de ina1tlme a incilperilor sau, la sallie de spectacole inalte, ca sistem suplimentar etc.

t

l. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

J2n_ lIn '7' lin J/2~

x x x

E .. ~
)l2fl. lin lin .... 1/2~ l'\J
N .... Iii
.......
_J
---"-.
EI ~1 =- I
r
~I
:::J
I =--i
E _J ~ Ol _J
::J'
I I
-1 ~1 ::....
EI ~~
:::J E
IS
~
d d '"
... '"
b x X X

X X X

x X X

a

Fig. I. 6.2. SIL uniform distribuite; a - surse punctuale; b - surse IIniare.

Slstemul de Iluminat indirect este eel mai costisltor energetic, dar reorezlnta avantajul ca unllorrnizeaza lurnlnanteie, elimina umbrele ~i reduce fenomenul de orbire. Llpsa rnodelanl po ate fi un dezavantaj atunci cand sarcinile vizuale sunt tridimensionale.

In cazul acestui sistem de llurmnat aste necesar ca supratetele reflectante sa fie de culori nesaturate (deschise) ~i curate pentru a se obtlne rerlectante maxima.

Tn concluzie, de la SIL-O la SIL-IO, confortul ereste substantial, fluxul superior deterrrunarrd echllibrul luminantslor In campul vizual, dar costurile de lnvestitla sl, in special, de exploatare vor fl, de asemenea, mai ridlcate.

Ramane ca Inglnerul de Iluminat sa aleaga, de la caz [a caz, In functie de aspectele cantltative sl caiitattve determinante, solutia optima.

o repartitie uniforrna a fluxului luminos in planul utll, respectiv, prlntr-o unttormitate mare a ilumlnar!i.

Sistemul se reallzsaza printr-o amplasare sirnetrica a eorpurilor de ilurninat punetuale sau liniare in planul platonuhn (fig. 1.6.2).

Se lmpune ca pentru a distrlbutie relativ uniforma, distanta dintre doua slrurt al';Hurate sa fie dubla fata de dlstanta dintre perete ~i sirul apropiat de aeesta. De asemenea, din aceleasi considerente, in cazul sirurilor luminoase eu discontlnuitatl sa recornanda ca d:-;;; 1,5 h, in care h reprszlnta inaltlmea de montaj a surselor deasupra planulul util, iar, d, distanta dintre siruri (fig. 1.6.3).

Datorita unlforrnitatii distributiel fluxulul luminos, sistemul este confortabil, dar necesi1ii o investftie mare 51 consu-

6.1.2. Sisteme de iluminat in
tunctle de distribulia fluxului 11 12 13
luminosJiluminarii in planul util
• Sistetnu! de lIuminat general, uoi-
form dlstribuit se caracterizeaza printr- l' I' 13
d 1 d
~ ~ r.-;"\ l' I' 13
..
I
h 11 12 r
I Fi .1.6.3. Semnifica ia marimii h.

Fig. 1.6.4. Sectorizarea unui SIL general uniform dislribuit.

muri energetice ridlcate, "in special. in cazul soatillor de dimensiuni marl.

Se utilizeaza, in special, in lncaperile aferente eladlrilor social-culturale (sali de spectacole, lectura, locurl, holuri, faaiere etc.), sali de sport. hale industriale in care se desfa.soara un singur tip de activitate care, de regula, necestta niveluri de iluminare mici sau medii.

De aceea, astfal de sisteme trebuie sa permita sectorizarea aprinderii corpuriier de iluminat prin camenzi manuale/automate putand forma un sistem integrat de lluminat artificial :;;i natural.

Astlel, in cazul unei lncaperi cu un perete vitrat, sisternul fiind echipat cu surse liniare sau punctuale, conectarea sl deconectarea circuiteior se va realize in slrurt paralele ell zona vitrata, de regula, celiniare cu raza vlzuala a subiectllcr (fig. 1.6.4). In aceasta sltuatie, conectarea se raallzeaza pe sirori, in ordinea stabilitii. in Iunctle de scaderea nivelului iluminarH naturale (3-2-1). iar deconectarea in sens invers (1-2-3), in functie de crssterea nivelulul lturninarll naturale.

in unele Incaperi din cladirile socialcul1:urale, unde aspectul estetic este determinant, se pot rsallza dislributfl asimetriee impuse de plastics arhitecturala a incintei.

• Sistemul de iluminat general tocstizat sau zonet este 0 varlarrta a sistemulul de i1uminat general ce se reali-

I zeaza prin concentrarea corpurilor de iluminat in zona de lucru cu 0 distributie neuniforma a iluminarJi in planul uti! sl anume:

- llurnlndrl ridicate in zoneIe efectlve unde se realizeaza procesele de munca (tehnologice) :;;1 lIumin8.ri scazute in spatine de elrculatle ~i depozltare. Daca in hala industrial.§. sa desfa:;:oara mai multe procese de rnunca cu sarcini vizuale diferite, sistemul de iluminat se divizeaza in mal multe tractlunt, caracteristice ca nivel de iluminare fiecarel

I zone, cor. espunzatoare sarcinii vizuale specifice.

in figura 1.6.5 se poate urrnari un exemplu de SIL localizat, practicat in

industrie pentru lncaperue cu inaltimi

I I I I I I

I I I I I I

a

b

Fig. 1.6.5. SIL Iocallzat: a - plan; b - sectiune.

,~ - - - -_ -

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

medii sau marl: dezavantajele sunt de confort (Cll apropiate de carnpul vizual central) si de estetica (neglijabila in industrie).

In figura 1.6.6 este prezentat un alt exemplu cu astfel de sisteme. Acesta are 4 zone drterite, rnarqlnite de zone de circulatie, fiecare constituind un sistem independent, eu Iluminari diferite. Avantajul slstemelor de acest tip este economia de energie, dezavantajul fiind distributia neuniforma a lurnlnantelor In carnpul vizual, diminuate de dlstantele mari.

a alta varlanta este sistemul de llumlnat locallzat asimetric dirijat ce se realizeaza cu corp uri de iluminat liniere montate in lunctie de locul de rnunca, in asa fellnca1 lluxul sa fie concentrat caIre suprafata efectiva de lucru (fig. 1.6.7).

Sfstemul este aplieabfl pentru spatiile sau Incaperlle destinate muncii intelectuale (proiectare, invatamant, unele laboratoare, birouri etc.) in care un perete (de regula, cel din stanga lucratorilor) este vitrat, iar locurile de rnunca (Ia blrouri, plansete, pupltre etc.) sunt fixe.

Sistemul prszlnta urrnatoarele avantaje:

- aceeasi directie ~i sens ca iluminatul natural, prin amplaserea corpurilor de llurnlnat paralel cu ferestrele $i pe dlrectia razei vizuale a lucratorilor:

- fluxul fiind receptat din stanga lucratorului este favorabfl activitatil simulandu-se, eel mal adesea, i1uminatul natural;

- permite rsallzarea unui sistem integrat economic, cu cornanda rnanuala sau automata, prln aslqurarea posiblllfatii de conectare pe slrurl, in trepte (de exemplu, daca lluminatul natural seade, S9 pune in tunctiune numai :;;irul 2) sau prin reglaj fin al fluxului Sll;

- este eficient prin concentrarea fluxulul luminos pe zona de lucru neglijandu-se zone de clrculatle sau depozitare (E1 > E2):

- slrul de langa ferestre poate fi montat inclinat ceea ce conduce la 0 mal buna utillzare (economidi) a fluxului, evitandu-se pierderile de flux prin fereastra; sistemul nu corespunde tot-

ZONA 1 I: ZONA 2

IEll 1 rE2)

I- - - - - - -I 1 _

ZONA DE CIRCULATIE IEDI

--------1 ---

ZONA 3 1 1 ZO~A

IE:;I 1 1 [E"l I

Fig. 1.6.6. Schema unui SIL zonat intr-o hala industriala cu 4 zone de rnunca, fiecare fiind caracterizate de o alta sarcina vlzuala,

deauna din punct de vedere estetic;

- slrul de la ferestre poate fi montat obisnuit (eu axul vertical); in acest caz este necesara 0 distanta minima fata de pereteie vltrat de 0,7 ... 1 m; pentru evitarea pierderilor de flux, noaptea, este indlcata utllizarea draperiilor ell raflectanta mare;

- solutta rnocerna consta Tn utllizarea, pentru sirul marginal a ell cu distributle asimetrica a intensitatilor luminoase, care realizeaza 0 dlstributle sirnilara cu cea a ell tncunat. Astfel de corp uri prezmta sl un aspect estetic corespunzator;

- sistemul prezinta ~i calitati din punct de vedere al slimlnarii reflexiei vaal ate pe suprafetele de lucru plane datonta unghiurilor de incidenta favorabile.

Proiectarea rnoderna presupune realizarea unor sisteme de ilurninat flexibiIe care S8 pot adapta in timp si/sau soatiu la unele schimbari functionale sau recompartlmentarl (blrouri si similare), la schirnbari determinate de estetica, mentalitate, stil, de asemenea variabile In timp (spatli comercials, rnuzee, locuinte) sau la schlrnbarl tehnologice (industriale).

in toate cladirile moderne (indiferent de destinatiej este necesar sa se reallzeze posibifitatee echiparii cu un sistem de iluminat flexibil care sa permits:

- modlficarea pozitiei ell (fixe rei ativ), la coord onate spatiale diferite in functle de necesltati sau dorlnte Tn timp (spa ii comerciaie, muzee, sxpozltil, locuinte s.a.):

- modificarea pozrtlsl ell mobile pe o anurnita directie (montaj pe :;;ina/canal);

- schimbarea ell cu altele mai rnoderne (performante);

- modlficarea parametrilor sursei de

Fig. 1.6.7. SIL localizat asimetric dlrljat.

lumina prin sisteme de reglaj al fluxului, manual sau automat;

- modificarea geometriei unor Cil sau tocallzarf sursel in interiorul GIL.

a varianta de Sil general localizat 0 reprezinta Sil dlrectionat in care fluxul luminos este dlrijat pe 0 anurnlta dlrectie preterentlala mnd realizat cu corpuri de iluminat oglindate echipate eu surse liniare sau surse cu lncandascenta de tip spot luminos.

Sistemul se utlllzeaza atuncl cand sunt necesare:

- modelarea $1 accentuarea unor obiecte sau exponate tndimensionale;

- realizarea de umbre si/sau contrasts pentru a modela (reliefe) forma sau textura unor exponate:

- pentru iluminatul unor supratete feflectante care devin astfel suprafete ernisive servind la realizarea unor efeete ambientale sau locale.

Sistemul directional poate f utilizat sl in eompletarea ilurnlnatulul general uniform distrlbuit din lncaparlle unor ctadiri social culturale pentru ruperea monotonlei acestuia si punerea in evidenta a unor exponats sau a unor etemente de plastlca arhitecturala.

• $istemul de lIuminat local are ca scop realizarea unui nivel rrdicat de ilumlnare numai pe suprafata restransa de lucru (rnasa, ptanseta, bane de lucru, rnasina-unealta, zona de control tehnic etc.) unde sarcinlle vizuale sunt de precizie mare si loarte mare, lar, uneori, chiar in cazul celor norrnale.

Pentru diminuarea contrastelor de lumlnanta inconfortablle, lIuminatul local este uti llzat, totdeauna, in completarea unul sistem de iluminat general de nlvel redus, ansamblul devenind astlel un sistem de ilumlnat combinal care, schematic, este prezentat Tn figura 1.6.8.

Sistemul de iluminat local este economic pentru ca sursa este foarte aproplata de sarcina vizuala realizanduse niveluri mari sl foarte marl de iluminare, la consumuri energetice reduse. Avano in vedere aeeste aspecte se recornanca utillzarsa iluminatului local in urrnatoarele cazuri (de regula, la incaperl cu lucru manual):

- sarcini vizuale de precizie mare Sl foarte mare;

- suprarete care reprezlnta un anumit relief ce trebuie controlat;

6-

Fi . 1.6.8. Schema unui SIL combinat.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

i

..

- iluminatul general nu este suficient pentru modelarea ~i distingerea sarcinilor vizuale;

- pentru realizarea unor niveluri ridlcate necesare lucratorllor de varsta inaintata sau cu capacitate vizuala redusa:

- pentru toate cazurlle in care, pabaza unui calcul tehnico-economic comparativ, se poate demonstra realizarea unei economii suostantlale in consumul de energie elecfrlca.

in figura 1.6.9 sunt prezentate 9 tipurl caracterisnce de lIuminat local (in general, industrial) utilizand surse de lumina liniare (Iampl fluorescente de putere mica) sau larnpl cu incandescenta (in special, in cazul in care se impun neceslta~ deoseblte de redare a culorilor).

Asupra celor 9 tip uri se rnennoneazs: a - amplasarea sursel evita reflexia voaiata, dlrectla lurrnnil retiectate nefiind counisra cu raza vlzuala (SL 1); b - sistemul tavonzeaza observarea detauilor lueioase pe un fond difuzant (SL2); c - iluminat para lei cu suprafata orlzontala retleteaza nareqularttatlle (SL3); d - sursa de lumina de suprafata este favorablla depistarii defectelor pe o suprafata lucioasa (SL4); e - lumina difuza produsa de panou este tavorabile urmaririi vizuale a sarcinilor din tlpografii (SLS); f - sistemul prin transparenta pune in evldenta nereqularitatlle materialelor transparente ca: stofe, tesuturi, hartle, calc etc. (SL6); 9 - slstemul utlllzeaza efectul de stlueta pentru realizarea controlului de contur (SL7); h - sistemul drecrlonat rncdeleaza corespunzator sarcina vizuala spatlala (SLB); I - sisternul, utillzand 0 sursa rnascata de un material perfect dlfuzant. poate reallza un control corespunzator in cazul materialelor transparente (SL9).

in capltolul 11 sun t prezentate aspeete de detallu prlvind realizarea sis-

._~ .. ~) ~~) j ~ . jS

abc

d e

Fig.I.G.9 Sisteme de iluminat local industrial.

temelor de iluminat local utllizate in incaperile industriale.

• Sisteme integrate de iluminat artificial $1 natural - se caractertzeaza prln utilizarea arrnonloasa sl schilibrata a lurnlnil naturale $1 artlficiale in cadrul sistemelor normale de iluminat interior (general $1 combinat) asa cum s-a amintit anterior.

Astle I , printr-o cornanda automata, sistemul poate fl utilizat eu succes, conducand la importante economil. Comanda manuala este 0 necesitate atat pentru exploatarea ratronala cat $i pentru adaptarea ultanoara la sistemul automat.

Pentru Tncaperile de mare adanclme in care iluminatul natural nu poate permite un nivel corespunzator ~i uniformitate ale ilurninarl' est a necesar un iluminat artificial (chiar sl Tn zilele insorite) Tn zona ferestrelor. Se reallzeaza astfel conditii corespunzatoare atat ea nivel de Iluminare in intreaga lncinta a Tncaperil cat $1 ca echilibru al lumlnantelor. Totodata se evlta sau se diminusaza $i efectul de sllueta ce se manifesta in zona. ferestrelor.

Sistemele de acest tip, denumite ~i PSALI (Permanent Supplementary Artificial Llighting of Interiors - Ilumlnat artificial permanent pentru interioare), sunt neeconomice prin consumul suplimentar permanent de energie elsctrlca, dar deosebit de eonfortabile.

bule sa fie independent. in functiune pe toata perioada ln care sunt prezente persoane in Tncaperile sau pe cAile de evacuare din cladlrea respectlva,

Tlpul 2. Allmentarea cu energie electrica este asipurata din urrnatoarele surse:

- 2a - alimentare neperrnanenta din sursa lndependenta cu comutare automata (baterle + cantrata de aournulatoare);

- 2b - alimentare neperrnanenta din sursa independenta cu comutare automata (grup electrogen);

- 2c - alimentare perrnanerrta din sursa independenti'i pe calea independenta (din Sistemul Electroenergetic National - SEEN) de energie electrica dintr-un punct de pornire $1 0 cale dlferrta de cele ale iluminatului normal.

Durata de comutare adrnisa Tn cadrul

acestui tip de alimentare cu energie

I electrica trebuie sa fie 2 s < t $ 20 s. Varianta 2c nu este recornadabila, dat fiind riscul la cacerea SEEN.

Tlp.l! 3. Alimentarea se face permanent Si este asigurata din:

- 3a - transiormator sau bransarnent, diferite de cele care atlrnenteaza llurrunatul normal:

-3b - baterli locale de acumulatoare. cu dlspozitlve locale de comutare (de exemplu: lumino-blocuri);

Sistemul de ilurnmat de Siguranta de tipul 3a trebuie sa fie in functiune pe toata perioada in care sunt prezente persoane in incaperue sau pe caile de evacuare prevazu e au acest tip de lluminat de siguranta.

Tlpu! 4. Alimentare perrnanenta asigura1:a din:

- 4a - coloana tabloului general de forta inaintea intreruptorulul general;

- 4b - coloana tabloulul general comun, inaintea intreruptorulul general (sau siqorante generals).

Comanda tlumlnatului de srgurantfi de tipul 4 se realizeaza manual in conditii similare ca sl llurnlnatul normal.

6.2.1. Sisteme de iluminat pentru conlinuarea lucrului

Sisteme1e au rolul de a aslgura continuarea procesulul de rnunca sau a unor activltali importante la acalasl nlvel de lIuminare sau fa unul mai scazut, determinat de sarcina vlzuala in proeeSUi ce nu poate fl intrerupt.

Sistemul de lluminat pentru contlnuarea lucrului trebuie prevazut in urmatoarele situatii:

a - lncaperile in care intreruperea iluminatului normal paate provoca: distrugeri, explozli, incendii, pagube materiale, accidente sau victime umane;

b - salile de operatii ale spltalelor ~i policllnicilor;

6.2. Sisteme de iluminat de siguran!a

Sistemele de lIuminat de siguranta (urgenta) au rolul de a tunctiona sl cand ilumlnatul normal se intrerupe din cauze voite sal! accidentale.

Ele pot fi alimentate permanent (simultan cu iluminatul natural) :;;1 nepermanent, prin conectarea automata la intreruperea iluminatului normal.

In general. sistemele de iluminat de siguranta $1 aiimentarea lor sunt reglementate de normele lnternatlonale sl cele specifice natlonale (I -7).

Dupa corrditiile de alimentare cu energie electrica ~j eele functionale. S9 utilizeaza 4 tipurl de sisteme de allmentare cu 8 sourtii,

Tipul 1. Alimentarea cu energie electrica este asigurata dintr-o sersa de interventle care poate fl:

- 1a - alimentare permanenta din sursa independerrta (baterie centrals de acumulataare alimentatii de la Instalatia de tncarcare cu functionare in tampon);

- 1b - alimentare neperrnanenta din sursa independenta cu comutare automata. intr-un timp t $_ 1 s (grup electrogen funationand permanent in gol).

lIuminatul de siquranta de tip 1 tre-

Capitolul6: Sisteme de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

c - laboratoarele unde au lee experimentari ce nu pot fJ intrerupte;

d - ineaperi industriale Tn care utilajele necesita 0 perrnanenta supraveghere sau manevre specifice;

e - lncaperl importante pentru actlvltatea de conducere a statului.

Tn general, aceste sisteme neceslta condltii speciale de alimentare cu energie electrlca, ele tncadranou-se in tlpurlle 1 sau 2 de alimentare, cu exceptla (c) ~i (d) unde este admis $1 tipul 3.

Capacitatea bateriilor de allmentare, pentru cazurile (a), (e) $i (d) se stabileste astte: incat sa se asigure runctionarea iluminatulul de siguranta pentru contrnuarea lucrulul in tot timpul necesar luarii unor masuri care sa asigure continuarea actlvttatil pe 0 pertoaca de timp de eel putln 3 h.

Daca alimentarea cu energie electrica a sistemului de iluminat de continuare a lucrului se face in varlanta 2a sau 2b. nu este necesar ca lamplle sistemului de ilumlnat de siguranta sa fie In functume atunci cand functloneaza iluminatul normal.

Atunci eand alimentarea cu energle electriea se face in varianta 2c, lampile slsternului de iluminat pentru continuarea lucrului trebuie sa fie In funetiune simultan cu ace lea ale iluminatului normal.

6.2.2. Sisteme de iluminat pentru tnterventll

Sistemele au rolul de a asigura Interventi a personalului de exploatare, in incaperlle sau soatine in care exlsta sparate sau utllaje ce trebuie coman date sau manevrate, la intreruperea functlonefij iluminatulul normal.

Sistemul de iluminat de siguranta pentru interventii se prevede in urrnatoarele cazuri, Tn:

a - incaperi unde sunt montate arrnaturl (vane, robinete $i dispozitlve de

cornanda sl control) ale unor instalattl :;;1 utilaje care trebuie actionate In caz de incendiu;

b - tncaperea centra lei de avertizare sl semnalizare a incendiilor 51 in incaperi de garare a utilajelor PSI;

c - lncaperils industriale unde, la intreruperea functionarll iluminatului normal, trebuie actionate aparate sau utilaje in vederea scoaterli din tunctlune a unor utilaje :;;1 eehipamente, sau in vederea reglarii parametrilor aferentl, in scopul protejarf utilajelor, echipamentelor sau persoanelor.

In eazul acestor sistema de Iluminat de siguranla alimentarea eu energle electrlca se face de tlpul 2 in cazurile (a) sl (b) ~i de tip 3 in cazul (c).

Gapacitatea bateriilor de acurnutatoare pentru eazurile (a) 5i (b) se dlrnensioneaza pentru a asigura functionarea lampilor timp de eel putin 1 h lar in eazul (e) de eel putin 3 h.

6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare ~i alte funetlunl

Sistemele au rolul de a aslgura, de exemplu, evacuarea persoanelor din ciadlre in cazul intreruperii iluminatului normal precum !ili alte functluni conexe securltatll, in eazul aparitiei unor situatii accldentale (Incendii, panics etc.), sau unor functiuni suplimentare In condltii de noapte (veghe. paza etc.).

Sistemele de evacuare au rolul sa marcheze elar traseele de circulatle destinate evacuarf tn cazul intreruperii iluminatulul normal sau Tn caz de necesitate.

SIL de evacuare trebuie sa asigure cu claritate ghldajul vizual al traseului de evacuare, sa puna in evidenta eventualele obstacole, moditicsri de cirsctle etc.

Utilizarea un or sisteme de ghidaj luminate sau luminoase constituie un element vrzual de mare lrnportanta in

b

Iu=

D I .

Fig. 1.6.10 Indicatoare de evacuare luminoase sau Iurntnate:

a - ieslre de evacuare (fond verde, simbol alb); b - etentiune! csle de acces blacats (fond galban. simbal alb).: c $1 d - sistema direcfionaJe pentru ci'ille de evacuare (fond verde. simbal alb); e - reprezentare uzualti (alb pe fond verde).

asigurarea evacuarii rapide f?1 fluente a cladirii (fig. 1.6.10).

De asemenea, realizarea unui contrast de luminante corsspunzator reorszinta, ca sl eontrastul de culoare, un aspect de ghidare eficlenta. Pentru SIL-evaeuare, culoarea verde este cea indicatit de normale rornanestl, atunei cand sistemul tunctioneaza cu ghidaj in perrnanenta (de ex.: 18 sallle de speetacole). Daca. SIL de evacuare face parte $i din iluminatul normal, se utilizeaza aceleasi GIL, eu conditla marciirii lor distlncte pentru a da posibilitatea veriflcarll in exploatare. Culoarea rosie este utillzata pentru semnallzarea unel interziceri (de ex.: cale care se blocheaza), culoarea galbena penlru avertizarea urun perico! {de ex.: sernnalizarea obstacolelor), iar culoarea albastra pentru informare (de ex.: camera tablou electric).

Formele geometriee utilizate pentru semnalizari sunt triunghiul echiJateral, pentru avertizare; patratul sau dreptunghiul, pentru intorrnare: cercul tatat de un diametru, pentru interzieere.

in general, prevederea iJuminatului de evacuare este obligatorie la toate incaperlle $i dille de evacuare in care pot apare, simultan, mal mult de SO de persoane. Gu cat numarul de persoane ests mai mare, cu ata.t este necesar un grad mal mare de seeuri1ate din punct de vedere luminotehnic si al alimentaril cu energie alectrtca. Astfel, Tn funcj:ie de aceasta, alimentarsa ilurnmatuhn de

a

b

Fig. 1.6.11. Amplasarea corpurllor de llurnlnat cu circulatle:

a - in perete lateral In zona p/intei; b - con tra treaptil.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

siguranta este de tlpul 1 (de ex.: sali de spectacole cu mal mult de 1500 persoane); tlpul 2 (sali de spectacole cu 0 capacitate de 50 ... 1500 persoane :;;i sail de sport cu public cu mal mult de 600 locuri); tipul 3 (sali de rnuzee sl sirnllare cu 601 ... 1500 persoans, magazine universals de 201 ... 600 persoane s.a.) sau tipul 4 (magazine cu 101 ... 200 persoane, hoteluri cu capacitate medie 201 ... 600 locurl, scarile Iluminate- natural ale blocurilor de loculnte cu peste 6 niveluri s.a.),

s

• Sistemul de iluminat pentru eviterea panicii are rolul de a asigura arnblanta lurnlnoasa de nivel scazut necesara evitarii accidentelor grave ce se pot produce in saJile de spectacols rnai marl de 400 locuri (teatre, cinematografe, sali de concert individuals sau inglobate in case de cultura sl similare), in cazul mtreruperii iluminatulul normal sau in ccndltiile nefunctionarf acestuia din motive tehnologice.

Acest Sil trebuie sa intre in functiune automat cu 0 temporizare mai mica de 1 s la intreruperea iluminatului normal, dar trebuie prevazuta $1 comanda rnanuala de punere in functiune (fara posibilitate de intrerupere), din locuri aeeesibile personaJului de intretinere ~i puoucunn: tipul de allmentare va fi aceIasl cu eel al iluminatului de evacuare a

qGIL

... ..

E \1)

GILI~

.c:::J 0

~. ..

ILUMINAT VEGHE

Fig. 1.6.12 Amplasarea corpurilor de iluminat de veghe.

HIDRANT GI: cb ~

INCE]NDIU • , ~ ~

~j

Fig. 1.6.13. Amplasarea corpurilor de lIuminat pentru marcarea lumlnoasa a hidranJilor de incendiu Cd' < 1,5 m).

Tabelull.6.1. Utilizarea diferitelor surse in SIL de si~uranta

cladlrii (tip 1 sau 2aJ2b).

In general. se utllizeaza, in fiecare incapere protejata $1 in Incaperile de evacuare, eel putin coua surse cu amorsare practie instantanee, montate cu 0 protectie vlzuala din sticla clara (nu se modifica culoarea luminii emisa de sursa). iar alimentarea surselor pe fiecare traseu de evacuare se reallzeaza cu doua circuite separate (un circuit poate aslgura okculatia pe un traseu la un nlvel de iluminare redus cu 50 % fata de nivelul impus ales pentru sltuatia de panlca).

• Sistemul de iluminat de Girculatie (fig. 1.6.11) are rolul de a asfgura circulatia in interiorul salilor marl de spectacole, magazine etc .• atat in cazul intreruperii tehnologice a Iluminatului normal cat si a intreruperii sale accldentaIe. Acesta are acelasl regim de functionare ca :;;1 in iluminatul de evacuare pentru marcarea iesirllor din salile respective. ell de circulatie se montsaza in: - plinm pe peretil lateral I ai salllor de spectacole; - contratreptele din sala.

respectiv, dlstanta nu trebuie sa tie mal mare de 1,5 m.

• S!stemul de !Iumlnat de veghe (fig. 1.6.12) are rolul de a aslgura clrculatta in Incaperlle destinate odlhnel, din spitale, rnaternltati, sanatorii, gradinite. crese, camine pentru balTani s.a., Tn Ilpsa iluminatullui normal {deconectat voit sau accidental}. Culoarea recomandata a sursei ssts albastru, rnontarea corpuriior de iluminat realizanduse la 0,2 ... 0,5 m de la pardoseala, de regula, ingropate in peretl,

Alimentarea cu energle electrlca a acestui sistem se realizeaza in acelasi regim ca $1 llurninatul de evacuate a cladirii respective.

• Sistemul de ltuminst de pazii are rolul asigurarii securitatll unor incmte. cai de circulatie sau in sxteriorul unor obiective. Acest sistem trebuie sa

I functloneze 0 data cu lasarea intunericulul sau permanent In incaperile far-a lumina naturala.

Deoa.rece normativul (1-7) nu prevede masuri speciale pentru slstarn, el se lmplementeaza de la caz la CaL, in functie de necesltatl, alimentarea cu energie electrica de rezerva fiind, de asemenea, aleasa Tn functls de importanta obiectlvului.

6..2.4. Aspecte caracteristice echipamentului sistemelor de iluminat de siguranla

in general, in conformitate cu norrneIe rornanesn, cu exceptia cladirllor foarte importante (ce corespund tipului de allmentare cu energle electrical se pot utiliza toate sursele de lumina uzuale (cu lncandescenta sau eu descarcare), in conditiile indicate in tabelul 1.6.1. Se ooserva ca numai lampile cu incandescanta si cele fluorescente eu apridere rapidft au utillzare generalS..

in cazul in care se utllizeaza lampi fluorescente tubulare, pentru siguranta in functlonare, corpurile de Ilumlnat vor Fi echrpata cu cel putin doue sursa care pot functiona $i independent (nu este perrnisa utilizarea montajului de tip "tandem").

Oaca se utltlzeaza corpuri de ilumlnat echipate cu 0 singura larnpa fluorescenta tubulara, atuncl S6 vor cupla cats doua rnontate la 0 distanta maxima de 6 m, in linie oreapta,

Se pot utlltza :;;1 larnpl fluorescente compacte, de regula, in acelasi regim CIJ lampile cu incandescenta, daca amorsarea este rapida. in solutllle alese se pretera larnplle fluorescente (1ubulare sau compacte) cu amorsare rapida,

Pentru blocurlle de locuinta se admlte rnontarea corpurilor unitub.

Din considerente economlce, corpuriIe de ilurrunat de sigurantB pot sa taca

• Sistemu/ de ilummat pentru marcarea hidranfilor de Incendiu are rolul de a permlte identificarea acestora in caz de necesltate cand, de regula, iluminatul normal este intrerupt (fig. 1.6.13). Se prevede in cladlrile in care iluminatul de evacuare nu este suficient pentru marcarea hldrantllor. in cazul in care pentru marcarea hidrantului se utlllzeazii un corp de iluminat lolosit sl pentru evacuare, intre axele hidrantului si Cll,

Lam_P~!l1"' 1 I 2 t 3 4 Observati'

LlCILIH + I + ~ +

Lampi fluorescente + + + +

cu aprindere rapida

Lampi fluorescente - + + Numai daca ell sunt

cu amorsare lenta utiflzate sl in

iluminatul normal ell utilizate si in Iluminatul normal

(cu alimentare permanent din sursa de rezerva)

-

+

+

Lampl cu descarcare in vapor I metaliei

la lnalta presiune

I I I

-

- - - -

...,

,

Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

TabeluI1.6.2. Niveluri de iluminare (orientative), conform norrnelor romanestl actuate

npul llurnlnatulul de sigurar:!1_a

Domeniul de utillzare

de iluminare medie

Nivelul norrnat

Evacuara

Evitare panica Clrculatla

_j_

Veghe Continuarea r lucrului

lnterventia

- in general

- in cazuri speciale

-in erase

- pe trasee de evacuare

din crese, sali de spectacol cu peste 400 locuri

- in sali se spectacol cu peste 400 locuri

- pe trassele de crculatie din salile de spectacol

- in erase, camine pentru copii. gradinile, spitale

- in general, ;n cazurile prevazuta in normativul 1.7;

dar minimum 5 lx - in cazuri speciale

- in incaperile

blocului operator

• pentru carnpul de operatle:

- in cabinete radiograflc_il d§! urge.!:l!a_ - in cazurlla prevazute

in normativul I. 7

20 % din nivelul de iluminare norrnat

50 Ix 1 Ix

egal cu nivelul de iluminare normat

10 % din nivelul de iluminare norrnat, _d51f minlrnurn _:;0 Ix

10 % din nivelul de iluminare normat, dar minimum 30 Ix

2 Ix

20 % din nivelul de iluminare normat

80 % din nivelul de iluminare norrnat

egal cu nivelul de iluminare normat

egal cu nivelul de iluminare norrnat.

minim 50 Ix

E [lx I Caracterlsticlle zonei

1 Minimum In zone unde nu exista ilumlnat adiacent

5 Valoare medie ee otera facilitati de orientare

(corespunde cu nivelul strazilor secunq§l'il,:-;' __ -----,-_-;-:-;-- __

20 Recomandare pentru zone adiacente strazitor cu circulatie; recunoasterea figurii umane este poslbila, corespunde nivelului strazilor principals

parte sl din iluminatul normal (ex.: sisteme de iluminat pentru evacuare pe coridoare, scari, holuri Ia categoria 3 si 4).

In cazul utllizarll comune, iluminat normal $i de siguranta, acestea var fi marcate ciscret pentru asigurarea intretinerii.

in tabelul 1.6.2 sunt date nivelurile de iluminare recomandate pentru di1ente tipuri de iluminat de siguranta.

Pe plan international S8 recornanda: - pentru evacuare/irnpotriva panicii - 1 % din nivelul normal, dar eel putln 5 lx:

- penlru lnterventle minimum 5 % din nivelul normal.

Pentru sisternele de llumina1 de securttate (paza) nivelurile sunt indicate in tabelul 1.6.3, valabile atat in interior cat $i in exterior.

In cazul in care iluminatuf de securitate este cuplat cu un srstern de camere de, luat vederi, in functie de tipul acestora, nivelul de ilurninare vartaza intre 3 .... 20 lx pe planurile orizontale (de supraveghere) $i intre 1,5 ... 10 Ix pe cele verticale.

I. Sisteme de iluminal

Ca ilolul 7

Calculul slstemeler de iluminal

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat

1. Sisteme de iluminat

Pentru a reallza mediul luminos confortabil, functional ~i estetie, sistemul de iluminat trebuie dimenslonat carespunzator, din punct de vedere cantltativ, ~i evaluat corect, din punct de vedere calitativ.

in cadrul aeestui capitol se trateaza sumar metodale de caleul cantitativ (fig. 1.7.1) cu seleetarea metodologiei de aplicare.

Metodale g/oba/e - au la baza fenomenul raflexiei multiple sl au avantajul utilizarii lor rapide, efieiente in proiectarea curenta prin faptul ca of era posibllitatea, fie a dimensionarH sistemului Tn functle de valoarea medie norrnata a iluminarii (Em), fie a evaluaril ilurnlnarii medii pentru un sistem dat. Metoda factorului de utilizare permite deterrninarea iluminarii medii (total e) Em pe un

anumit plan al incaperii (plan utll, perete, platen), iar prin metoda reflexiilor multiple se poate determina distinct 1- luminarea medie drecta Emd de tluminarea medie reflectata Em, pe acelsasl planuri. De fapt, fenomenul reflexiei multiple sta la baza tuturor metodelor globale (MFU. MGIE s.a.) care reprezlnta 0 apllcare practice a aeesteia.

Metode/a punctuate - prezinta avantajul ca permit calculul unor valori precise in arice punct al lncaperli, respectiv al planului util, pentru componenta dlrecta, Ed. lIuminarea punctuala totala se va determina din surna Iluminarii directe in aeel punct cu iluminarea me die reflactata a suprafetei ce contlne punctul. Se utiltzeaza astfel 0 metoda mixta (punctuala cornblnata cu una globala).

Avantajul metodei consta in deterrni-

METODA REFLEXIILOR MULTIPLE MRM

(9-------

Fig. 1.7.1. Clasificarea metodelor de calcul utilizate in lumlnotehnlca.

- - --' - - - ~ - - - r"J 0"

<J nH

,

- P

nv

Fig. 1.7.2. Elementele geometrice ~i luminotehnice caracteristice pentru determinarea iluminarii in punctul P in planurUe (H) ~i (V).

o

(H)

O".!

d

(V)

d

0'

- .... .:_.

narea cu precizre mare a llurnlnarllor directe punctuale cat $1 a celel medlt. Totodata permite aprecierea unlformitatii llumlnarll pe planul util, pe planurile efective de tucru (birouri. banci, plansete, bancurile de lucru etc.).

Pentru calculul manual/automat curent, metodele globale surrt utilizate pentru predimensionarea sau chiar df.mensionarea (la ineaperi uzuale). iar eele punctuale sau rnlxts sunt destinate verificarii ilumlnarii efective $1 unitormitiitli aeesteia darn de sistemul de Iluminat analizat,

7.1. Metode de calcul punctuale

Metodele de calcul punetuale se utlllzeaza in scopul determlnaril cornponentei directe a iluminarii (iluminarea olrecta) in once punct din plan. Ele sunt specifice fiecarui tip de sursa (p unctuala/llruara/oe suprafata).

Pentru deducerea relatlllor de calcul specifice se pleaca de la legea generala a iluminarii, considerand fie conmoutla sursei punctuale ca atare. fie a urun element de linie sau de suprafata (ce poate fi aproximat cu un punct) ~I Integrand pentru intreaga sursa liniara sau de suprafata considerata.

7.1.1. lIuminarea dtrecta, data de surse de lumina punctuaJe

Se considera 0 sursa punctuala (Gil este eonsiderat punctual daca dimenslunea sa maxima este mai mica de 115 I) Gil echipate cu lampi incandescente sau cu dsscarcarl in vapori metalici de inalta presiune sau eu vapori de sodiu de joasa presiune sau lampi fluorescente compacte) concentrata In punctul 0 din figura 1.7.2.

Pe baza legii generale a ilumlnarll, rezulta iluminarea in punctul P din ptanul orizontal H. intensltatea lurnlnoasa fiind la.f),

E -M 1...p·COSe

PH- f [1 (7.1.1)

in care: M, este factorul de rnentinere pentru Gil: e - unghiul dlntre directia OP sl planul vertical (V); l - dlstanta dintre punctele 0 !?' P.

Helatla se exprima, in mod uzual, in functie de unghiul de inalpme a si de inaltlmea deasupra planului orizontaJ h asttel:

E _M/~J1'cos~(x

PH- I h2 (7.1.2)

Similar, iluminarea verticala Epv va fl cu notatiile din figura 1.7.2:

E -M, j"JJ ·cose' (7 1 3)

PV - I {2 •.

Tn care:

e' este unghiul dintre dlrectia OP $1 norrnata n-;

------- ---- - -- - ~

1. Sisteme de iluminal

Capitolul7: Calculul sistemel.or de iluminat I

sau

/"..wcos'a Epy=M,---h"

(7.1.4)

lIuminarea direeta intr-un plan oarecare (O) rezulta in mod similar (fig. 1.7.3):

E =M. /a,Jl ·case" (7 1 )

PO f I ~ .. 5

sau

t: -M· l~flCOSla[ i5+d. It]

CPO - f cos _-Slnv (7 1 6)

h" h .. '.

in care semnul (-) corespunde unul unghi 0< 1t/2, iar semnul (+) unui unghi; o?: 1tI2.

Sa obsarva ca, dad <5 '" 0 (planul orlzontal H), sa obtlnsrelatla 7.1.2, iar oaca 8 = rr./2 (planul vertical V) se obtine relatia 7. i.4.

Pentru corpurile de !lumlnat simetrice, intensitatea lurnlnoasa depinde numai de a ((1 = arctg whY.

lntensitatea lurninoasa Ia. fJ sau I" S8 determin~ din curba de dlstrlbutie a intensitalii luminoase in functia de a ~i fJ pentru lampa converrtionala de 1000 1m. De exemplu, penfru un corp de iluminat sirnetric:

1,,= /"IOlll')"@e/1Ooo (7.1.7) in care fallJl~) este intsensitatea luminoasa pentru lampa conventlonala de 1000 1m, iar (Pe este fluxul lurnlnos emis de csla m lampi componente ale corpulul de ilurnlnat care ernlte, fiecare, un flux nominal q)l:

cPs =' m·W1 (7.1.8)

Pen1ru cazurile uzuale, cand sistemul de il:uminateste realizat eu p corporl de llurninat, este necesara deterrninarea contributle' lor lntr-un punct sau in n puncte.

7.1.2. uu mi narea d lrecta, data de surse de lumina Hniare

Pentru determinarea iluminiirii directe lntr-un punct din planul orlzorrtal sau vertical reallzata de un ~ir luminos format d.in unul sau mai rnulte corpuri de iluminat liniare, 58 consldera contributla data de 0 portluneelernentara a ~irului, lnsurnand apoi toate contrtbutllle infinit mici.

Pentru corectaevaJuare a corrtributiel portiunli elementare se tine seama de varlatta transversale. :;;i longitudinal'e. a intensrtatii lumlnoase. Astfel, S8 considara, de regula, variatia transversala citita din curba de dlsfrlbutls a intansitatllor luminoase a Gil considerat, iar cea longitudlnaJa, dupa 0 'lege cosinusoldala specfica, exprirnata analitic.

in scopul simpltficarii calculului, studiileexperimentaie au aratat ca tipurile de corpuri de iluminat sa pot incadra in 3 clase, in tunctie de distributia intensitatii luminoase:

Clasa A-d·lex==dl,,·COSEx

(Iegea lui lambert) (7.1.9)

Clasa B-d·/£"==dl,, ·(COSE;.+cos2t;,,)l2

(7.1.10) Clasa C-d·lc>r=Cila·(2cos£x+cos2(;:x+ cos3p·e i» )l4 (7.1.11) relatii in care diet este lntensitatea luminoasa elementara norrnala in planul a.

Relatia 7.1.9 conduce la rezultate corecte pentru Gil apropiatede supratelele ernltatoara perfect difuzante (Iampi fluorescente tlbere corpuri de iluminat protejate cu ecrane opale).

Reiatia 7.1. 10 dii rezultate corecte pentru corpuri de iluminat directe echipate cu reflector emarat.

Relatia 7.1. t tcorespunde corpurilor de iluminat echipate cu gratare difuzarrte,

Pentru fiecare din eele 3 clase relatia de calcul al llurninarll directs va fi dlferita (in plan paralel sl perpendicular pe axul smnut).

plan perpendicular pe axul ~irului 9i aflat la extrernrtatea sa. Pentru alte cazuri, iluminarea directa S6 va putea deduce cu u~urinta prin adunarea ~i seaderea efectelor unor ~iruri vrtuate.

Ef'H =M,....!.t!.:.!!_. 2£+sin2e (7.1.12)

1 " 32 +hZ 4f1

In care:

I. let este inten~itatea I~minoasaa C. !L, (reI. 7.1.7), [cd], ti, a ~I h - au semmficatiile din figure 1.7.4, [m]; £ - unghiul sub care sa vede din P sirul luminos

[rad);

arctgL

E == -=====-'"

,[a"J+h2

Analog, reletia pentru iluminarea dlrecta Epv intr-un punct din planul vertical (V) (fig. I. 7.5) este:

sin~E 2h

(7.1.13)

lIuminares. directal intr-un punct,.dala de osursa de lumina perfect difuzanta (clasa A)

Se considera slrul dln figura 1.7.4 format din n corpuri de iluminat de lungime h; lungimea sirulul fiind L = n·IL Pentru simplificarea relatisl de caleul se consldera un punct P din plarurl 0- rizontal H situat la intersectia eu un

lIuminarea dlrecta tntr-un punct, data de 0 sursa .IIniara eu distribulia intensitatii turnlnoase corespunzetcare clasei B

Considerand acelaas! tpoteze de calcui, dar a variatie a intensitatii lurrunoase data de relatla 7. 1.10, rezulta lIum inarea directa in plan orizontal:

i . 'So:

/

f H'

-........... \- n.H

_~-

/-- O'~ [.900 b \

"----.L. --..... \ G"

/ 90·---~

0' -T-fl~-

-_

a-:---- - __ p

(D)

--...._.

/ (H)

o

Fig. 1.7.3. llurnlnarea directa intr-un plan oarecare.

L

i: l( I~,dl(
A ~ IL ·~I 1M Fig.L7.4. DeleminareailuminarIi direete dint'r-un punct P din planul o.rlz.ontal (H).

Capitolul 7: Carcurul sistemelor de iluminat

1 Sisteme de iluminat

E-M /,,·h 'I'(f)

PH - I a2+h~ '21;

(7.1.14l

Analog, ilumlnarea dtrecta Tn plan vertical va fl:

I~ 'I'" (e)

Epv=M",--

V 8'+ Ii' 2k

(7.1.15)

in care lP{f)/21L $i 'P'(e)/21L sunt:

'l'(f) =0 {1I4)sin2e + (112)£ + (1/3)(sine·cos2e)

+ (2J3)sine (7.1. 15 ')

'l"(E) = (1/2}sln2f+(1/3Xsin2E'·cose-co5E+ 1).

lIuminare directa tntr-un punet, data de o sursa liniare eu distribu!ia Intensitalii luminoase corespunzatoare clasel C

Conslderand aceleasl lpotsze de caloul, dar a variatie a lntensitatilor luminoase data de relatia 7.1 .. 11, rezutta iluminarea directa in planul orizontal:

E -M /,,·h ,((E)

PIf- 'a2+h,'4/; (7.1.16)

Analog, rezult8. iluminarea directa in 1 plan vertical:

I. x'(£)

Epv=M,--;--- -- (7.1.17)

V ci 4 Ii' 41.

unde:

X(E)=( ,~}-+( 11~ )Sin2t+

scazute dau efectul sirului AB (fig.

11.7.6bl.

Daca sirul luminos este discontinuu - intre corpuri de lungime IL, exista 0 distanta .kiL (fig. 1.7.7) - aeesta paate fj

conslderat continuu, dar eu intensitatea lurrunoasa redusa {/Wl (fata de un slr continuu I,,) astfel:

L

1, .. =1,·- (7.1.20)

L

unde L=n-!L si L;.=n·h +(n-1)-)'_ sau:

1,.;.=1". h (7.1.21)

lc + ).(n-1)1 n

7.1.3. lIuminarea directa intr-un punct, data de surse luminoase (Iuminate) de suprataja perfect

dlfuzante

Se consldera 0 supratata lurninoasa (lurnlnata) oarscare (fig. 1.7.8), perfect dlfuzanta, de lurnlnanta L (L = const.) !;>I ernitanta M (M = canst).

fluminarea in punctul P din planul H este data de relatia:

EPH ~ Mr·Me (7.1.21)

in care s-a notat coeficientul de iluminare

e=1/]1;J (cosa·cosel F)dS s

(7.1.22)

slnc.1cos2 e.1c053 E+£ Astle I calculul ilurnlnarll directs pen-

4 3 3 (7.17') tru surse de suprafata implica doua as-

pecte: unul geometric (calculul coefici-

X tEpSI n2c·(5/4+(eo5t:J/3+(cos3c)/4)+ entului de llurninare) sl unul luminoteh-

+(1-C05£)/3. nic (calculul ernltantel),

Daoa punetul P nu se afla in pianul Pentru plafoane luminoase ernrtanta

de capat al $irului AB, figura 1.7.6, ilu- se determina cu relatille de la calculul minarea se calcuieaza cu relatia: reflexlei multiple in cavitatea unui plaEp = EPMA + EPMB (7.1.18) fan lumlnos realizat din grater dlfuzant, unde EPMA si EPMB sunt lluminarlle :;;irU-1 iar pentru plafoanele iurnlnate ea se rilor fictive MA si MB ale carer efecte poate determina, de la caz la caz, fie cumulate dau efectul sirului AB sau pe baza evaluarf tlumtnarf plafonului, Ep :: EPNB - EPNA (7.1.19) fie conslderand scafa fa a de p lafan 0 unde EpNB :;;i EPNA sunt iluminarile siru- I sursa si deterrninand iluminarea medie rllor fictive NB si NA, ale carer efacte directa.

L ~I
I~ x .. I dx lL
~, ~
A J 18
(V) I' d
InA t dl(X I
a
( ,. .
I \
,.. E~
( .. "r --I -M-'-
A': , ,W
r - -
I
· \) !
-\ ~ .. ~
P n M" (H) Fig. 1.7.5. Determinarea iluminarii directe Intr-un punct P din planul vertical (V).

Astlel, caca se consldara plafonul din figura 1.7.9 5e poate deterrruna iluminarea medle a plafonului Ep si, prin metoda factorulul de utilizare, cu relatia 7.2.14, indicele cavitatii plafonului flind i = (b·cya·(b+c).

Daca se notsaza cu Pp reftectanta medie a plafonului, rezulta ernitanta sa:

M = pp-EP (7.1.23)

Calculul coeficientului de lIuminare pentru panourl mari (plafoane)

Pentru panourile de forma dreptunqhlulara coeficlentul de Ilumlnare,

A

M

B

_.

: .

A-', )_M'

P (H)

a

A

8

N

IN)-A' 8'

P J tp (H)

b

Fig. 1.7.6. Cazuri particulare ale pozitiei punctului P tala de slr,

B

.,

A' I

IB' l

(H)

ig. 1.7.7. ~ir luminos discontinuu 0.*0)

s

c..itD

Fig. 1.7.8. lIuminarea dtracta in unctul P deterrntnata de 0 suprafaf luminoasaflumlnata oarecare.

b _J?

/' '/'
001 ; ... A_.~" ::'>!.Q.,_
~~ E

/' /
Fig. 1.7.9. Sectiune printr-o Incapera
cu plafonul luminat. I. Sisteme de iluminat

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat

ealculat ell relatia {l.1.22}, S8 deterrnlna intr-un punct aflat pe vertical a la panou intr-unul din colturile acestuia:

- In figura 1.7.10 punctul P se atli'! intr-un plan para lei cu panoul sl

- in flgura 1.7. 11, p unctul P S9 aflil intr-un plan perpendicular fata de panou.

Hezulta, pentru P aflat intr-un plan orizontaJ, paralel eu panoul (fig. 1.7.10):

1 a b

ef'Ii=-( ·arctg ~

21l" W+h2 ,/a"+h"

b a

-t ~.arctg I ) (7.1.24)

\, b~+ h2 "b2 +h2

$1 pentru P aflat lntr-un plan vertical fata de panou (fig. 1.7.11):

en_J_(arctgb h ,arcfgb,ja' 1/12),

2.Jr n;,' 0' -n'

(7.1.25) un de a ;>1 b sunt dimensiunile panoului lar 11 dlstanta de la punctul Pia panou.

Daca pozltla punctului P dlfera de cea a perpendicularei coborate din coltul panoulul, Iluminarea directa se deterrnma prlntr-un procedeu analog sirurflor luminoase, adica prln compunerea de panouri rea le sl virtuale care indeplinese condltllls de apllcare a relatiilor de calcul,

Daca perpendiculara ridicata din P lntersecteaza in P' suprafata panoului in interiorul conturului sau (fig. 1.7.12a) atunci:

Ep = El+E2+E3·I-E4=M(·M·(el+e2+e3+~I)

(7.1.26) unde e r: es; 83; ed sunt cceficlentil de ilurrunare corespunzatorl panourilor 1,2,3 ~i respectiv 4 in punctul P.

Dace. perpendlculara ridlcata din P intersectsaza in P", supratata panoului in afara conturului sau (fig. I.7.12b) atune]:

Ep = E1234-E13-E311+E3=M,.M·(e1234-eI3- 834+e3) (7.1.27) unde e 1234 este coeficientul de llumlnare al panoului format din panourile 1,2,3 si 4 lmpreuna, Tn punctul P etc.

Pentru panourile cirulare. coeflcientul de iluminare pentru un punct P aflat intr-un plan paralel eu aeesta (fig. 1.7.13) este dat de relatla:

1-cosy ~H=

2 (7.1.27')

indiferent de pozltia punetului P in plan.

7.1.4. Calculul llumlnarll medii directe pe 0 supratata

Fie supratata S (fig. 1.7.14) ce prlmeste flux direct de la un corp de lluminat plasat in punctul O. Fluxul direct !rimis pe suprafata Seste fluxul emis de corp in unghiul solid U. Intrucat intensltatea lurnlnoasa nu este uniform distribuita in !l sl nlcl 0 nu are 0 pozltie slmetrlca tata de supratata S. flu-

, xul direct din 0 pe supratata S este greu de evaluat. _

Acesta (rpd) se determina prln cornponentele sale finite i1rpl ee cad pe suprafete Ie elementare s. Pentru u~urinta se aleg suprafete egale: Lis= 11nS unde n este nurnarul total de suprafets elementare. Rezulta:

i1!p/ = Ej·.Js (7.1.28) unde EI este iluminarea dlrecta in oentrul suprafetel L1s. Aceasta sa determina cu una din relatllle anterioare in functie de tipul corpului de ilurninat.

Helatia 7.1.28 este cu atat mal precisa eu cat suprafata L\s este mai midi, dacl ell cat numarul n este mai mare. Fluxul direct pe 10at3 suprafata S este:

fl n S 1'1 (71)

c!)" = L,drpi = I. E,,1s =--2:.6 . .29

.=1 i-1 n I=-1

Hezulta iluminarea medie suprafata S:

¢d 1 " E_=-=-2:E,

S n ("=,

directa pe

(7.1.30)

I Relatia 7.1.30 este cu at8.t mal preclsa cu cat n este mal mare. Sa apreciaza ca pentru valorl n = 250 ... 1000 re-

zultatele sunt suficient de precise. Tehnica de calcul uttllzata in prezent permite efectuarea unui astlel de calcul cu usurlnta.

Helatla 7.1.29 permite deterrrurerea fiuxului direct pe 0 supratata atunci cand se cunoasts ilumfnarea directii. medle pe suprafata, respectiv, Iluminarile directe punctuale intr-un numar suflcient de mare de puncte de pe acea suprafata.

ca media arttrnatlca a Ilurrrinarilor dlrecte Et determinate lntr-un nurnar n de puncte. uniform distribuite.

~. I

(H)

Fig. 1.7.10. Calculul caeficientului de iluminare pentru panauri paralele cu planul util (arizantale).

a

z

l' 2

p

b

Fig. 1.7.12. Determinarea iluminarti directe cand punctul P se afla:

a - In contur; b - In afara conturu/UI.

/" b

n'

(H)

----~------~--_x

o P

Fi g. 1.7.11. Calcu I ul caeficientul u i de llurnlnare pentru panouri perpendiculare pe planul uti! (verticale).

Fig. 1.7.13. Panou circular.

o

s

Fig. 1.7.14. Calcutul luminjirll medii dlrecte pe a suprafa!ii

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat

J. Sisteme de iluminat

7.2. Metode de calcul globale

- uoa, U01, U02; Uta, u n, U12 $; U20, U21, U22 factorii de utillzare corespunzatorl suprafetelor incaperii (S8 mai numesc factorl de forma). Astfel lIik este tactoru I de utllizare dintre suprafetele SI !?I Sir (fig. 1.7.16) sl reprazinta raportul dintre: fluxul emis de 81 care ajunge direct la Sir (({)i/,·) $i fluxul total emis de S. (<Pi):

UrJ< =(])Ik!tl.>,.

Daca suprafetele S, $1 SI< au Pozlliile din fig. 1.7.17, factorii de utilizare sunt daf de relatllle:

7. 2.1. Metoda reflexiilor multiple

Reflexia multipia reprezinta fenomenul ce are lac lntr-o cavitate (incapere) cu suprafete reflectante, unde fluxul luminos receptat de la sursele de lumina, dupa prima reflex ie, este din nou reflectat, dar mal mic, iar procesul continua pans la amortizarea sa.

Deoarece cceficlentll de reflexle sunt subunitarl, dupa primele reflexii, fiuxul pe supratata S8 stablllzeaza, Fenamenul se produce intr-un timp scurt ce nu poate fi perceput direct datarita vitezel mari a luminii. Mecanlsmul retlexiei multiple poate fi urrnarlt In exemplele urmatoare.

Reflexia muliipla tntr-o incapere paraJelipipedica tn care planul util (0), peretll (1) !$i tavanul (2) sum supretete re({eefante distincte (fig. 1.7. 15).

Se fae notatille:

- ([,Ida, <Pd1 $1 cbd2 fluxurile directe pe eele 3 supratete, suma lar fiind fluxul total al corpurilor de iluminat ce forrneaza sistemul (caiculul lor esta redat in capitolul 7.1.4).

~ ls"p, ~1

Fig. 1.7.15. Notall11e pentru calculul reflexiei multiple dintr-o lneapere para lellplpedlca.

arctgQ~arctgE.

c c a

-fii+d arctg b

c ,1a"+C'

UIK=_l +__Lln a2(ci I fJ2+c") 7r 4bc (ci + b")(ci+ c")

~ln(ci+b")(C' ti}

4c b"( a2 +.t7l + d-)

~In d(ci+ti+c") 4b (ci+ d)(IY+cr

u,,,=~ln(<f+d)(ci+ti)+

nbc ci(a2+ ti+ c")

I cP+c" b

-"'--arctg

c :.}li+c

+~ +~arctg c

Jr: b 'Jci+tr

a b a c --arctg -- -arctg-

cab a

(7.2.1)

(7.2.2)

- po. PI $i p2ref1ectantele planului util, peretilor sl plafonului.

In cadrul reflexiei multiple, f1uxurile directe sunt reffectate de suprafetele ce Ie primese. Acestea se distribuie pe celelalte suorafete in proportiile corespunzatoare factorilor de utlllzare, Astfel, fluxul direct pe peref d>dl se reflecta rezultand p l<Pdl.

Acest flux este distribuit astfe!:

U1O"p1cPd1 pe planul util; U11·Pl(/)dl pe peretl; U12"p1([Jdl pe tavan.

Fluxurlle alunse pe planul util, pereti $i tavan dupa prima reflexie devin cPo! I!. t:Pll) $i c[J~ I i. Acestea vor fl $i ale refiectate de suprafetele respec1ive sl distribuite, din nou, Tn tncaoers, fenomenul continuand la Inflnlt Acest mecanism este redal Tn tabelul 1.7.1.

Fluxurile finale pe cele 3 suprafets vor fi:

CPo = CfJdo+cPd1)+C[:Jd2)+(lJd3J+... (7.2.3)

(/)1 = fi>dl+cPl1J+{j)l2)+C[:J/l)+ .•.

c[J2 = ([Jd2+4JPJ+r[>;t2)+cTV1)+ ...

Inlocuind fluxurlle ClJdl), CPi'), lP:.I1) ..• cu componentele lor rezulM. srsternul Hniar:

(1-uoo-po)C}.Jo-u lO'P 1 rJ) t-U20-P2<P2",,([Jd{J

- UOlpotPa+(1-Ul1p I}fJJ1-U21P2CP2= CPd!

- U02POWO-U12P l(/Jl+(1-U22{J2)W2 = ({)d2

(7.2.4) ale carel solutn sunt fluxurile totale lPo, WI $i C[J2 pe cele 3 supra fete ale incaperiL

llummarile medii totale pe cele 3 su-

So,Po

;-

-- --------------·-----·r

rS, I

a

Fig. 1.7.17. Poziliile frecvente pentru 51 {>i 5k.

Fig. 1.7.16. Semnlficalla factorului de utilizare Uik.

Fluxuri I dlrecte

Flux I Pe S1 Flux I Pe 52 I Flux
reflectat <lldl reflectat C(>d2 reflectat de S2
de So de 51
PO<tldo p l<f>dl P2d')d2 Fluxuri

din reflexle

Tabelull.7.1. Fluxuri reflectate

I ~~~~~::~} <1>(1lo pocp(1)o ~~;~~::~ I (li1l11

U20P2Q>d2 U21 P2<f>d2

Dupa a doua uQopa<l)o(l) -- _Utl1PocpO(i)

reflexle Ul0P1Q)1111} <f>12)0 t pOQ>121o u llPl<Pl(1)} !J:l121,

U20P2cp2(1) U21P2Q>211)

Dupa a treia ---+-UOOPOC(>O(2) U01PO<PO(2)-

reflexle U10Pl<l.)1(2)1 cf>I3lo pa(f.M3)o I Ul1P1<I>1(2~ <J)!:lJ,

U20P2cfl:PlJ U21 P2(1)2{2IJ

-- -----

•• o· _" _ ~ •••••• _ ••• __ ~ _ +~ _ _ •••••••••

I

Dupa prima reflexie

Dupa. a lnfinl- I tate de reflexi!

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat

prafete rezulta:

Eo = Mhf>oISo E1 = Mf'{];ll/S,

E2 = Mf.¢l2/S2 (7.2.5)

Ilumimirile medii reflectate pe cele 3 supratete ale incaperii pot fi calculate cu relatille:

M-

E," = __:_ (cA, - l/JaD)

SJ

M

E,. =-( cP, _ 4>d!)

S

M E,2=~(~- IPd2)

.$

(7.2.6)

unde MI este factorul de mentinere al sistemului de iluminat.

Observatie: Sistemul 7.2.3 S9 paate ampllfiea In functle de Ipatezele de calcui, cum ar fi:

Ipoteza 1: peretil incaperii pot fi indivldualizati in calculul reflexiel multiple sl nu conslderatl ca 0 singura supratata. in acest fel indicele 1 58 lnlocuieste eu 4 lndlcl: pI. P2, P3 $i P4 corespunzatort celor 4 pereti,

lpoteza 2: in care peretll, planul util $1 tavanul se impart, fieeare. intr-un numar foarte mare de suprafete elementare. Nurnaru] acestora poate fi de ordinul sutelor sau chiar mlilor, astfel ca slstemul 7.2..3 va trebul rezolvat eu ajutorul unor programe speeializate. Daci:i suprafetele elementare sunt sufleient de mici, ilurninarlle medii ale acestora pot fi apreciate ea Ilumlnari punctuate.

Programele moderne, utilizate de multe firme de prestlgiu, sunt concepute dupa aceasta lpotsza, eu observatia ca numarul de suprafete elementare in care se irnparte fiecare din suprafetele marl (peretl, tavan, plan utll) ale incaperii aste urnttat la ordinul zecilor sau sutelor, Totodata, toate supratetele elementare ale unui perete (tavan sau plan 1Jt1l) au acesasi caracterlstica fotometrlca - aceeasl renectanta,

Ipoteza 3: peretil $1 tavanul pot fi conslderati 0 singur;i suprafata reflectanta (Sl) cu refiectanta pr (fig. 1.7.18). lar planul uti! (S2) este perfect absorbant (P2=1). lIuminarea medie refleetata a planului util rezulta:

M,. ~ .u.,. PI' fPc (

Ed 7.2.7)

S,(1- ,0.(1- L\2))

---

Fig. 1.7.18. Caraeteristicile geometriee ~i fotometrlee ale incaperii.

unde: M/ are semniticatia cunoscuta; We - fluxul total emis de eorpurlle de iluminat;

S2 - supratata planului util;

S, = Sp + SI - supratata totala a peretllor (pana la cota planului uth) si a tavanului;

pp.Sp+prS, - refl~cta~ta media ~

PI S S peratllor !;ll platonulul.

P + I deterrninata ea 0

I medie ponderata intre reflectantele acastor supratete: ~= 1-IPd2l4>c - proportia din fluxul corpurilor cars cade

direct pe plafon si pereti (cfJd2 - fluxul direct pe planul util caleulabll cu relatia 7.1.29);

U12 este faetorul de utllizare corespunzator suprafetelor SI (peretl $1 tavan) $1 S2 (plan util) ~i reprezinta fluxul ajuns pe S2 din fluxul total emis (prin reflexie) de SI (peretl sl tavan);

U12 trebuie detsrmmat eu relatiile 7.2.1 $i 7.2.2 in functie de dimensiunile incaperil.

I . In loart.e mU.lte calcule practice se utillzeaza 0 relatie ernpirica:

U 12:= S2IS r=S2I(Sp+Sr) (7.2.8) oonsiderata satisfacatoare pentru ipo-

teza de ealeul folosi1a.

Fluxul total 81 corpurilor de iluminat We = N·r]c·n·lPj

in care:

- Neste nurnarul de corpuri,

- 'Ie - randamentul unui corp,

- n- nurnarul de lampi ce se rnonteaza

I tntr-un corp

- WI - fluxul nominal al unei lamp].

7.2.2. Metoda factorului de utilizare

I Metoda factorului de utilizare (MFU)

a fast $1 este frecvent utilizata, datorita simplitatH, raplditatii sl eficientel sale in

I calculele curente de predimensionare sau chiar de dimensionare a sistemelor de iluminat.

MFU se aptlca, in mod curent, pentru determinarea fluxului neeesar realizarll unul anumit nivel de Iluminare in planul util/de lucru al incaperli.

De asemenea, pentru un sistem de

.. ..

Iluminal dat, sa poate determine llurninarea medie etectiva pe 0 slngura supratata a Incaperii (plan util/de lucru) sau llurninarlle medii efective pe toate eele 3 plan uri caracteristice ale ineaperli (plan util, pardoseala, peretl, plafon).

in figura I. 7.19 se pot urrnarl mikimiIe geometriee 5i fotometriee neeesare in apllearea rnetcdst:

- planul util - eel in care se destasoara activitataa din 7neapere (pe care se a'fla sarcina vizuala). Aeesta S9 afla la dtstanta hu de pardoseala, De exemplu: pentru clase, birourl, hu= 0,7 rn; pentru sali de sport hu = 0 rn etc.

- planul de suspensie al GIL - pLanul aflat la dlstanta h« (distanta de suspendare) de plafon $1 care trece prin centrul surselor de lumina (corpurile de i1uminat dintr-o Incapere sunt de acelasl tip !;li se arnptaseaza in acelasr plan - paralel cu plafonul);

- indieii 1,2,3 se retera la plafon, oereti si pardoseala,

in ealeulele de dimensionare fluxul necesar este dat de relatia (de dlrnensionere):

<Pnec; = EmBlu·Mf (7.2.9)

unde:

Em este Ilumlnarea medie adrnisa [lx]; S - supratata planului util [m2];

u - tactorul de utillzara (stablllt de catre firma prcducatoatre de GIL);

Mr - faetorul de mentinere a SIL.

Factorul de utilizare este indicat de taorteantul de corpur] de iluminat. EI se alege in functie de:

- tipul eorpului de ilurninat;

- reflectantsle tavanulul (pl;' peretilor

(p2) ~i pardoselii (os);

- lndlcale incaperii (I) ea exprirna 1998.tura dintre pozltla sistemului de llurnlnat sl geometria lncaperii. Gea mai utilizata rela1ie pentru acssta este:

i = r-Uh(/ + L) (7.2.10) unde I, L sunt dimensiunile incapar1i iar h distants de la planul de suspensie la planul util (fig. 1.7.19). Cunoscand fluxul necesar pentru un sistem de iluminat se dsterrnlna nurnarul de larnp: ale acestuia cu relatia:

n = IP"ec/tP/ (7.2.11)

b ~~~~~ ~~ __ ~ __ ~--,c

~ I ~ ~ T ~

a _-- /.:........:,---

d

Pl!'o~SUS~NSI~Cll (PS)

--f--

P'=t-N_UTll_ (PU)

-S3,P3

Fig. 1.7. 19. Sec!iune lntr-o incapere cu date Ie caracteristice pentru MFU.

Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat

1. Sisteme de iluminat

in care (IJJ este fluxul emis de 0 larnpa.

Pentru ea rezultatele obtinute prin MFU sa fie coreete, trebuie indepl1nite urmatoareie condltll: sistemul de lIuminat sa fie de tip general, uniform distrlbuit !?; reflectanta peretllor sa se stabileasca oa 0 medie poncerata a reflectantelor (PI) suprafetelor ce compun peretii (3,):

LIl,8, pp=~

L, I

(7.2.12)

Nurnarul de corpuri de iluminat rezulta:

N=nln, (7.2.13) un de nl reprezinta nurnarul de lampi dlntr-un corp de iluminat.

Practic, se fac cateva lncercari pentru diverse puterl $1 nurnar de surse din corp, pana se ajunge la 0 solutie convenabila care sa corespunda $1 conditiller privind amplasarea GIL.

Metodele de calcul globale au dazavantajul ca nu otera inforrnatll asupra distributiei ilurnlnarllor pe suprafetele considerate foarte importante, in special, asupra unlforrnltatf in planul util, factor de calitate in destasurarea activitatilor umane.

Metoda factorulul de utilizare poate Ii toloslta $1 pentru verificarea unul Sil dat. Astfel, ilumlnarea medie a acestuia este:

Em M,·u q)~r (7.2.14)

S

unde marlrnlle din relatle au semnificatiile cunoscute. Aprecierea iluminarii medii va fi cu atat mal corecta eu cal Mf $1 <Pel se vor aprecia mal corect.

unei valori cat mal apropiate de cea realit

Evident ca amplasarea Gil este posibila cu anumite restrictii determinate de structura plafonului, prezenta unor utilaJe etc.

Veriflcarea cantitatlva urmareste calculul:

- ilurninar!i medii efective Em:

- coeficientului de uniformitate pe

planuJ utf EmlnlEm;

- coeficientului de uniformitate pe suprafetele de lucru din planul util EmlniEmax;

$1 trasarea curbelor sau zonelor izolux pe planul util.

Programe performante de calcul automat of era posibilitatea de 8 determina:

- llumlnarlle (Iuminantele) de pe celelalte suprafeta din lncapere (pereti, plafon);

- coeficientll de uniformitate pe aces tea.

Aceste inforrnatll suplimentare permit

o mai buna evaluare a ststarnulul de ilumlnat din punct de vedere caiitativ prin:

- stabilirea distributiel iuminantelor in carnput vrzual:

- culoarea lumlnii sl redarea culoriior:

- modelarea corpuriior tridimensionaJe.

7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior

Verlficarea cantltativa a sistemelor de iluminat interior 58 poate realiza in conditii rnult mai bune utillzand calculul automat eu toate pcsibilitatile de analiza rapida pe care Ie of era acesta,

in mod uzual, supratata planului util sa imparte in n suprafete dreptunghiulare cu laturlle cat mal apropiate ca dimensiune (a '" b), centrele de greutate ale acestar suprafata mici, pe care se poate consrdera 0 dlstributle unlforma a fluxului lurnlnos, reprezentand punctele de calcui ale ilurrunarii (directa si reflectata).

.. Pentru caloulul llurnlnarli d~recte me-I du cu a eroare sub 5 % numarul .n" de puncte de calcul al iluminarf directe trebuie sa fie intre 250 si 1000. Realizarea unui calcul corect al llurnlnarll directe impune determinarea acesteia Intr-un nurnar foarte mare de puncte, ceea ee conduce, practic, la obtinarea

I

Cap· olul 8

-,

Aprecierea calilaliva a sislemelor

de iluminal inle,rior

J

I. Sisteme de iluminat

I

.'

- -_------ -

.,

Capitolul 8: Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat

1. Sisteme de iluminat

Calitatea unul sistem de llurninat este apreciata prin aceea ca nu produce ocupantllor din lncapere:

- orbire flZiologidi - prin privirea dlrecta a surselor luminoase;

- orbire pSihologica - prin inconfortul creat de alternanta de lurnlnante in campul vizual central ~i periferic.

Aprecierea cantitativa a calltatll sistemelor de Iluminat este, de regula, 0 problema dmcila sl controversata. Se prezlnta metodele cele mal utitizate din acest punet de vedere.

B.l. Metoda curbelor de lumlnanta limita

Comisia internationala de llurnlnat a elaborat doua familii de eurbe ale rnodului de variatle a turnlnantel limfta (ce nu provoaca ochiului tenornenui de orbire flzioloqica) in tunctla de unghiul (y) de emisie al lurnlnantel de catre

.- ~\ t.:»
~~j '" .... ~ I
d '\~+ • -'j~ ~ ~
'" TrJ111~
"!.
,....
,
t ~ J
8mx
Fig. 1.8.1. Semnlflcajia unghiurilor y
d == dlrsctla de privire. eorpul de !luminat fata de normala la aeesta (fig. 1.8.1).

Aceasta varlatte este data pentru:

- 5 clase de calltate pentru sistemele de lIumina1 (de la A la E);

- 4 trepte de niveluri de iluminare: 2000, 1000, 500 lili sub 300 Ix.

Prima familie de curbe (fig. 1.8.2a) este foloslta atunci cand eorpurile de iluminat ale sistemului analizat au emisla de flux numai in sernispatlul inferior (CPs = 0, emisia este drecta). De asernenea, se aplica $i atunei cand corpurlle de llurninat Iiniare sunt amplasate paralel cu directla de privire (fig. 1.8.1). Cea de-a doua familie de curbe (fig. 1.8.2b) este foloslta atunci cand corpurile de iluminat ale sistemuluievaluat au emisie laterala a fluxului ~i atunci cand eorpurile sunt liniare lili ampiasate perpendicular pe dlrectia de privire.

Cele 5 clase de calltate ale slstemelor de iluminat sunt date Tn funcpe de valoarea indicelui de orbire (G) in tabe[ul 1.8.1,

De regula, un sistem de ilumlnat se verfica pentru pozltia observatorulul cel mal dezavantajos plasat fata de sistem. Pozitla acestuia corespunde valorii maxime a unghiului r (fig. 1.8.1), 1m" = arctg amxlhs (8.1.1) unde am~ este dlstanta de la primul corp de Iluminat la pereteie opus :;;i hs - dlstanta de la planul corpurilor de iluminat la planul in care se afla. drectia

de privire. Daca activitatea din incapere are lac in mod normal, pe scaun, directia de privire se eonsldera la 1,25 m de la pardoseala. Daca activitatlle din Incapere oblige la pozitia in picioare (activttate la strung, planseta, bane de lueru etc.) aceasta se consldera la 1,6 m de pardoseata.

Campul vizual firese desupra axei de privire eorespunde unui unghi plan de 45~. De aceea varlatia unqhlulur r din figura 1.8.2 este data numal pentru valori ale acestuia mai marl de 45°, t.lrnlta superioara este de 85° ceea oe corespunde unei pozltli a planului eorpurilor de i1uminat foarte aproape de directia de privire, greu de realizat in practice. Verificarea slstarnului de llurnlnat consta in faptul ca se deterrnlna:

- unghiul f'rr'" pentru observatorul eel mai dezavantajos plasat, folosind relatta 8.1.1;

- luminanta emisa de corpui de ilurninat pe directia )m" fata de vertical it De regula, fabricantii de corpurl de 1- luminat Indica dlstributla lurninantel in spatiu, Atuncl cano aeeasta nu este data, se determina prin calcul:

LYmx = lymxlScosymx .(I.B,2) unde //'n"lx este I ntensitatea lurninoasa a corpului de iluminat pe dlrectia ymx :;;i S suprafata lurnlnoasa a acestuia.

- se aJege familia de curbe ce va fi utiliz.ata in functie de tipul corpului de iluminat. Pe aceasta familie de curbe

85 . 8
"I 6
75 4
65 : h1

55

I 45
2 3 4 5 2 3 4 I 8 103 l~

1--+----14

3a

-\----"'<I-->"j---F':r--+--4<OO+-=-~ --t---=-I--:::{ 211

a b

Fig. 1.82. Curbele de luminanta limitipentru evitarea orbirii:

a - paralel (ata de directia de privire; b - perpendiGular pe directia de privire/emisie latera/a.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul 8: Aprecierea cailitativa a sistemelor de iluminat

se reprezinta punctul corespunzaror vaJarllor ()mx, L y"",) determinate anterior; de exemplu: pentru ymx=65° 51 Lymx=B· uP cd/m2 corespunde punctut F din figura 1.8.221.

- 58 stabllieste clasa de calitate in care sa incadreaza slstemul de llurnlnat, una din llnlite orizontale de 121 A 121 E (fig. 1.8.2);

- pentru clasa de calitate sl nivelul de iluminare medie al sisternului de iluminat anallzat 58 ldentlfica curba de luminanm limita - una din curbele de 121 a la h din figura 1.8.2; de exemplu: pentru familia de curbe de luminantalimit.3. "a", din figura 1.8.2 clasa de calltate "C" si nlvelul de iluminare de 500 lx, corespunde curba de luminanlA limita "e".

- daca punctul de functionare al sistemului de tlurnlnat analizat (F) corespunzator valorllor (y."., L I'm. ) se afla in stanga curbei de lurnlnanta Ilmita. corespunzatoare slstsrnulul de iluminat, atunei acesta este eonsiderat corespunzator din punctul de vadere 211 calltalil (orbirii directe).

Daca punctul F se afla ehiar pe curba de lurninanta limi18., sistemul se afla la limita acceptabitltath.

Daca punctul F se afla la dreapta curbei de lurninanta tirnita, sistemul este necorespunzator .. Pentru a deveni corespunzator, S9 poate lua una (sau mai multe) din urmatoarete rnasuri, in tunctia de posibilitati:

- se ridica planul corpurilor de iluminat ereste hs, sa micsoreaza ym. si punctul F i:;;i modifica pozitia:

- se alege alt corp de iluminat cu lurninante mai mici.

Principalul fabricant de eorpuri de iluminat din Romania (ELBA) indica. curbele de luminanta limita nurnal pentru 3 erase de calitate (I, II, ~I III) ee eorespund claselor A. B, :;;i D din clasiflcarea CIE.

Tabelul 1.8.1. Clasa de calltate
in tunctle de lndlell de orbire.
Indieele de Glasa de caiitate
orbire (GJ
1,_15_ A-foarte Inal18. ealitate
1,50 8-inalta calrtate
1,85 G-calitate medie
2,20 D-calitate scazuta
2,55 E-caritate
faerte seazuta 8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System)

o noua orientare in domeniul studiului orbirii este data de Slsternui Unifieat CIE de Evaluare a orblrf - UGR, care este destinet, evaluarii orbirii in llurninatul interior. Aceasta metoda este in curs de adoptars pe plan international (prin GIE).

Baza noului slstem a constituie un indice global UGR, dat de relatia (analoga cu indicele global dat de metoda oritanica - BZ):

dificil de rsahzat. Aceasta dificultate a fast depa~ita, reallzandu-se 0 nomegrama cu eurbele Ilmiia UGR (fig. 1.8.3)

I Ele eonstau dear in cinci lin!i pentr. u valori UGR constante. Se poate obsarva ca domeniul pentru lurninanta este rnult mai mare dscat cel utllizat de cur-

bele Ilmita de luminanta.

Domeniul indicilor de orblre este de la 16 la 28, aoesta fiind eel rnai rnic interval care da a sehimbare semnificativa in ssnzatta de inconfort prin orbire.

Eehivalenta fam de clasele de cal Itate CIE este data in tabelul 1.8.2.

8,3. Metoda Ro

Realizata in urma cercetarilor intreprlnse de catedra de t.umlnotehnlca din Universitatea Tehnica de Const-uctil din Bucuresti s-a ajuns la evaluarea Indicelui de confort (e) determinat in contrclul orbirii inconfortabile (psihologice) produse de contrastul de iurnlnanta GIUplafon, in functie de raportul Ca dlntre llurninarlle (lumlnantele) plafon/plan util (fig. 1.8.4).

S-a stabilit ca pentru ineaperile destinate aetivitatilor intelectuale (fara display), este neeesar, pentru realizarea unul confort bun ca CB '" 0,3 ... 0,4 respectiv EI = (O,3 .... 0.4)Eu.

Gonfortul maxim se obtine la El '" Eu.

Zon ~ corrtortab [Iii Zona acc~tabila

Zona Inconfortablla

(8.2.1)

0.4 0.5 0.6 1,0 CS=EtlEu

iFlg. 1.8.4. Curba de varlalle a eontortulul vizual in functle de raportul iluminarilor:

EI - iluminare platon;

Eu - iluminare in plan utH.

Tabelul I. 8.2. EchivB.len a valorilor UClR cu clasele decalitate CIE

Glasa de ealitate GIE I ABC 0 E

UGR 16 ... 19 I 19 ... 22 22 ... 25 .25~28 >28

unde:

Lb este lumlnanta fondului;

L - lurnlnanta partilor lurninoase ale ftecarui corp de iluminat in dlrectia 0- chiului observatorului;

w - unghiul solid sub care se vede suprafata lurnlnoasa a corpului de Illlminat (steradiani);

p - indica de pozrtie (denumit in dice Gulh) pentru fiecare corp de iluminat individual care da intormatll despre pozltia sa lata de ltnia vederii.

Metoda UGR are avantajul ca poate fi inclusa in programe de calcul automat.

o valoare simpla, dar putln precisa pentru calculul coeficientului UGR, poata fi obtinuta prin lolosirea unor tabela standard UGR. Aceste tabele dau valorile UGR calculate pentru un nurnar de situatll standard sl pentru diferlte tlpurl de Cll, adica:

UGR"fecllv.s UGRadmis (8.2.2)

Un dezavantaj. al utlllzarii labelelor este aeela ca 0 clasificare a Gil este

85. 1619 22 2528 _UGR. ;

~;i~~~~~',

103 104 . 105 108 I .. L[cdlm2]

F.ig.'I.B.3. Curbele Hmita UGR.

-------- --- - - --

I. Sisteme de ilum-nat

Capitolul 9

Sisteme de iluminat exterior

.

f I"

Capito lui 9: Sisteme de iluminat exterior

1. Sisteme de iluminat

Pnn sistem de iluminat exterior S8 deflneste ansamblul realizat de corpurile de llurnlnat sau proiectoare (eehipate cu surse de lumina corespunzatoare) amplasate lntr-o anumrta dispunere logic?!., Tn general, de-a lungul perimetrului suprafetel de Iluminat, in scopul reallzarf unui mediu lumlnos confortabll, functicnal (:;oi estetic), corespunzator desfa$urarii activitatii urnane cerute (rnunca, dlvertisment, circu-

latle rutiera sau pietonala s.a.). I

in figura 1.9.1 se prezlnta 0 clasificare a sistemelor de iluminat exterior.

Spre deosebire de !Iuminatul interior, I in general, in ex.terior sistemele sunt destinate activitatii normale, rareori utillzandu-se 9i ilumlnatul de slguranta si/sau evacuare a zonei cu aqlornerarl de persoane. De asemenea, pentru zonele in care conditllle de securitate 0 irnpun, se prevede un llurninat de paza, eventual ou alimentare permanenta.

Sistemele de ilumlnat exterior pot fi clasificate !?i in funtie de modul de amplasare (fig. 1.9.2) astfel:

- distributli concentrate, ce se utlllzeaza pentru iluminatul supratetelor foarte marl. Sa utiltzeaza bateril de ell

specializate (proiectare), care emit un , fascicul luminos concentrat intr-un unghi solid mic. Bateriile sa rnontsaza pe piloni lnalti (20 .. .40 m), fiecare proiector avanc orientare diferita, In asa I fer incat sa se realizeze 0 dlstributia unrtorrna a iluminarii in planul utii,

- dlstributii uniform distribuite ce se I utllizeaza pentru zone inguste (de exemplu, cal de circulajie) unde Gil sunt montate cate unul sau mal multe, I la Tnaltimi de 5 ... 15 m pe perimetrul zonal.

- dlstrtbutl: mixte utllizate pentru SU-1 pratstele marl la care este necesara un Sil general in anumlte ore, iar in altele numai un iluminat localizat pe caile de circulatie sau pe alte puncte de Interes.

9.1. Sisteme

de lIuminat normal

Sll, in functie de destinatllle ariilor luminate pot fi genera. Ie (uniform distri-, buite: drumuri, terenurl de sport s.a.) si localizate (decorativ-arhitectural).

Sistemale de iluminat destinate desta$urarii activitati/or In speil! deschise , servesc multiplele rtecesltati de rnunca,

--I NORMAlE I l

1
~ DUpA DISTRIBUTIA II
SPATIALA A FLUXULUI
l 1 L

SEMIDIRECT DIRECT DIRECTINDIRECT

ISIGURANTA I

] c_ ~

~

--+----.~
AcnvlTATI iN
SPATII DESXHISE cAl DE
(MUNC C'RCULAI'E
DIVERnSMENT, RUTIER
TRANZIT,
CIRCULATIE s.a.) Fig. 1.9.1. Claslficarea sistemelor de iluminat exterior.

I SISTEMELE DE AMPLASARE I
I I I
L
I
I ZONE ~ -- -- -- -- ZONE
LARGI lNGUSTE
I 1
_'r
DISTRIBUTlI DISTRIBUTII
CONCENTRATE DISTRIBUTII
PE PILONI MIXTE UNIFORME
iNALTI
Fig. 1.9.2. Sisteme de amplasare. divertisment, tranzlt s.a, Amplasarea corp uri lor de iluminat pentru aeeste zone largl deschise este, Tn mod uzual, cea concerrtrata, exceptle facand solutille destinate unor zone mal inguste, unde ~i arnplasarea uniform distribuita poate fi aceeptata, eventual, in urma unui cal cuI tehnieo-economic.

Sisteme!e de iluminat destinate terenuri/or de sport prezinta 0 varletate de soluttl in tunctle de natura actlvitatii sportive (fotbal, rugbi, atletism. tenis s.a.), precum ~i de functia terenului (competttle cu sau fara public, antrenament sl cornpetltll sau nurnai antrenament).

in cazul in care sistemul de iluminat are mai multe functii, acesta trebuie sa fie f1exibil, lncat sa se adapteze la toate cerintele. Aeeasta se realizeaza fie prln prevederea mal rnultor sistema mdependente utilizand aceeasl amplasare, fie prin sectorizarea unui sistem unie. Este important de subllnlat ca varlatla nivelului de fluminare, prin ssctonzare este dificil de realizat, in special, pe spatlila marl, data flind orientarea diferita a fiecarei surse de lumina.

Pentru zona publieului este necesar un sistem de iluminat local, de clrculatie, suficient cantltanv ~i uniform dlstrtbuit pentru a putea asigura circulatia in conditil bune.

S/steme/a de iluminat destinet« platforme/or deschise Tn care se dastasoara diferite aetlvltati sunt, in general, de tip concentrat, date fiind dimensiunile marl ale acestora.

/luminatu! pistelor pentru aterizare sl decolare este reglementat pe plan International atat din punet de vedere al functionalitatii cat $1 din acela al constructiei fiecarul tip de corp de iluminat destinat f1ecarei functiuni,

SistemeJe de i/uminat destinate cailor de aireu/afie rutierii, datodta vltezei mari de deplasare a autovehiculelor, Impun condltii deosebite de confort vlzual pentru a sa asigura securttatea sl fluenta traflcului. Tn general. datiiind latimea relativ lnqusta a caner de clrculatle, amplasarea uniform distribuita corespunde necesltatilor curente, chiar daca uneori, la deschideri mal mari, se asoclaza mai multe corpuri de iluminat (2 ... 3 la un stalp). De asemenea, pentru pleje sau intersectil largi poate sa fie adoptat $i sistemul de amplasare concentrat cu mai multe corpuri de lluminat sau ehiar proiectoare.

Sistemele de /luminat destinate pasaje/or sau tune/urilor rutiere sunt cu totul deosebite tata de cazurile tratate. Astlel, din punet de vedere lurnlnotehnic, aeeste slsterne reprezinta 0 problema de "Interior" tratata ca a portiune dlntr-un sistem de iluminat exterior.

Fata de sistemele ooisnulte, stance.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior

Iluminatul pasajelor ~i tunelurilor are un earaeter total diferit, trebuind sa fie dlnarnic incat sa se poata adapta la varlatille de iluminare exterloara (zi tnsorlta, umbrlta, de vara, toarnna, iarna sau prlmavara, seara sl noapte). 0 astfel de adaptare corecta S8 va putea realiza numai prin utllizarea unui sistem de comanoa automata.

in Iluminatul exterior. sistemele de iluminat decorativ reprezlnta sisteme aparte unde dominant este rolul estetic al acestora fata de eel obisnult functional. Sistemele de iluminat decorativ

pot fi destinate fie monumentelor de arta sau arhitecturale si unor construetii de valoare lstorica saw rnoderne lrnportante, fie pentru obtinerea de etecte plastice asupra unor spatii verzi sau jocurl de apa,

I un !luminat de siguranta (evaeuare) similar cu cel pentru salile marl de spectacole, care sa marcheze ie$irile $1 ca-

ile de circulatie.

De asemenea, pentru anumite obiective, se prevede un Huminat de paza, de regula, perlrnetral, cu un grad sporit de prctectie mecanica sl siguranta in alimentarea cu energie electnca (in functle de lrnportanta obJectivului). Nivelurile de lIuminare recomandate sunt date in tabelul 1.6.3.

9.2. Sisteme de iluminat de siguranfa (e.vacuare, pazatsecu ntate)

Pentru zonele in care exista mari aglomerari de persoane (stadioane :;;i alte terenuri sportive), trebuie asigurat

I. Sisleme de iluminal

Capitulul 10 Calculul sistemelor deiluminat exterior

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

L Sisteme de iluminat

Calculul Sil exterior se slrnpllfica da- Normele Internationals (CIE) conside-

tortta lipser cornponentei reflectate. lar I ra ochiul observatorului pia sat la inalprecizia sa este mal mare. tlrnea de 1,5 m de drum pe axul benzii

o alta caracterlstica a Sil exterior de circuiatie. Acesta privsste ° supraesta iaptul ca sursele de lumina llniare I fata din drum aflata la 60 m de el si sau punctuale vor f considerate in tot- care se Tntmde pe 0 lungime de 100 rn deauna "surse punctuale, simetrice (fig. I. 10.3). Aceasta suprafata se refera sau nesimetrice" dator.ita distantelor Iia tot drumul (pe ambele sensuri de clrmari de la sursa la planul util. Calculul culatie, cand intre sensuri nu exista se poate reallza, in functie de ilumlnare obstacole de delimitare sau :zone verzi) sau de lurninanta (fig. 1.10.1). nu numai la banda de clrculatie pe

care se afla observatorul. Unghiurile a sub care S8 vad de catre observator punctele aflate pe suprafata mentionata mai sus variaza intre 0,50 si 1,50• Pentru calcule, se consldera acest unghi constant de valoare a:1~, fiindca

/ intre eele doua limite lurnlnanta emisa

Datorita cresterli circulatiei stradaJe de drum nu variaza sensibil.

(trafie !;li vlteza), informatiile furnlzate In figura 1.10.4 este prezentat ansarnde dlsirtbutla ilurnlnari: Tn planul util I blul corp de iluminat - drum - obsersunt nesatistacatoare pentru 0 dimen- vator 1;>i sunt definite mikimlle necesare sianare corecta, deoarece suprafetele calculului (mariml fotometrice, distante, I imbracamintilor drumurilor nu au 0 re-I Tnaltimi, unghluri) lurninantei din punetul flexie perfect difuza. Este necesara di- P, privitii de observatorul O.

mensionarea Tn functie de luminanta, lntre Iurninanta si iluminare exlsta re-

care este a marlrne acnva, ochiul per- latia:

cepand cu u:;;urinta dlterentele de lumr-/ Lp = q-Ep, (10.1. 1)

nanta. Pentru supratetele drumurllor eu qect pentru suprafete de difuzie

sau strazilor, reflexia este de tip imper- lmpertecta ~i mixta.

feet difuza (fig. 1.10.2), ceea ce face ea I L,,=qE =q.M .1,~·coS' y

in tunctie de pozitla observatorului, va- PH r Ii'

loarea luminantelor sa fie dlferita, chiar Coefioientul de lurninanta, Tn tunctle

dadi iluminarlle sunt egale. I de structura acoperarnantulu' drumului,

De exemplu, in 2 puncte simetrice este:

rata de un Gil simetric, la llurnlnarl e- q == f(a,fJ.y) (10.1.3)

gale, lumlnantele sunt diferite Tn functie I Cum e.G este considerat constant

de pozltla observatorulul. (0:= 10) pentru pozltia crltlca a observa-

10.1. Calculul sistemelor de iluminat rutier

10.1.1. Calculul in funclie de luminanJa

(10.1.2)

l CALCULUL SIL I
I METODE DE PROIECTARE I
-- -- __ f __ -- __ I
I
~ ~
u
I -- -1- -- 1 1
SUPRAFETE TERENURI DRUMURI STRAzI
DE MUNCA, SPORT, SECUNDARE
DEPOZITARE. ILUMINAT PIETONALE $1 $1
GARARE, ARHITECTURAL, ALEI AUTOSTRAzI
TRIAJ FESTIV
Fig. 1.10.1. Schema ealculului SIL exterior.
I
S'"
~ fj E
, lit 0
11 .., LriFct I .,..,~ 1&"_ -10 "-{) 51
~ :! I • ...... -.",::r::o-, -F-=----.f-'-
• ~ I 6O_m _ZONA DE c::.,ALQ.L. ds
~
I .. I r -SOm J
~ \1:/ .. ~ UiQ.m --
I Fig. 1.10.3. Pozljla eritica a
Fig. 1.10.2. Reflexia difuzB a luminii observatorului 0 fala de zona de
cateul care influenJeaza direct privirea
pe suprafaJa drumului. I conducaterulul auto. torutui, stabilita anterior conform prevederilor CIE, rezulta:

q = f(y,fJ) (10.1.4)

Daca suoratata drumului este perfect dlfuzanta, atune!

q =: pin = ct (10.1.S) Tn figura 1.10.5 se poate urmari reprezentarea trtdlmenslonala a variatiei coeflcientului de lurninanta o.

Volumul V reprezinta imaginea spatiala a acestei vartatn care constituie caracteristica de reflexie a suprafetei drumului (Iocul geometric al rnarlmilor q"= f(r./3))

Se defineste coeficientul mediu de lurninanta Qo in unghiul spatial flo cu relatia:

"u

J q(y,j3)dD)

c

(10.1.6)

Do

lnteqrarea se reallzeaza nurnai rn spatlul ccrespunzator. uzual determinat in functle de inaltimea de rnontare a corpului de iluminat, h.

Se notoaza expresia:

q (y,fJ)cos3y = R(y./3) (10.1.7) in care R(r./3) este coeficientul de luminanta redus.

GLE a adoptat 0 noua clasificare a

lmbracamintelor drumurilor dupa

r">-..I"('C.

'Y~ h

,

p

c

o

~I'II

I ~ Fig. 1.10.4. Intensitalea luminoasa.,y,c {ii coordonatele unghiulare fata

de poziJia observatorului attat la volan ~i centrul P al unei suprafelei elementare de drum.

~ I

Fig. 1.10.5. Reprezentarea spaf1ala a coefieientului de lumlnan a q.

I. Sisteme de iluminat

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

factorul 81, definit prin relatla:

8, = R(0.2)1R(0.0), (10.1.8)

in care:

- R(O,2) reprezinta eoefieientul de lumlnanta redus pentru coordonateJe f3 = 0 si tgy= 2.

- R(O,O) reprezmta eoefieientul de lurninanta redus pentru coordonatele /3 = 0 si tgy = O.

Masurarea dlrecta a coeftoterrtilor Qo $i S 1 au condus la realizarea aparatelor de rnasurars specializate. Experienta practlca a aratat ca exista 0 variatie faarte mare intre reteta Irnbracarntntel drumului si realizarea sa practica, varietatea granulelor sl a liantllor provocand variatla lui q la aeelasi tip de acoperarnsnt.

De asernenea, schimbarea caractensticilor se manifests $1 in timp, datorrta clrculatiel 5i factorilor atmosferici. Astfel, trebuie cautata, practie, 0 solutie care sa se lnscrle In una din eele 4 clase cUrente, printr-o aproximare acceptablle (tab. 1.10.1).

Diticultatea masurarii lui q(y,/3) a facut sa se renunte la acsasta rnarime, utlllzandu-se valoarea medle Do care de 0 lnformatle conslderata satlstacatoare pentru distrlbutia lumlnantelor in planul util, In tabelul 1.10.1 sunt date clasiticarile GIE actuale pentru drumuri, iar in tabelul 1.10.2, noua varlanta sirnplificata in curs de adoptare de catre

CIE.

Avand in vedere aceste aspecte, calculul lumlnantelor se poate realiza dupa schema din fig. 1.10.6.

.. Ga/culul luminantei tntr-un ounct al drumului data de un GIL cu distributie simetrica a intensitafji /uminoase $i cu axa optica lncllnata (atA de drum

Pentru calculul luminantei punctuate date de n Gil in punctul P, se utilizeazii relatia:

/.p=Mt.f_'·/·& (10.1.9)

I /12

in care r=q·cos3y, care este deterrninat in functle de /3 Sf tgy din Codul CIE 30.211990, celelalte marirnl avand semniflcatiile cunoscute.

.. Ga/culul grafoanalitic sl tuminsntelor punctuale cu ajutorul curbelor de izoluminantii relatfvli

Calcul este posibil numai atunei cand se cunosc curbele de izolurnirtanta relative ale corpului de ilurnlnat pentru cele 4 clase de drumuri CIE.

A doua condltle de aptlcabllitate este ca deterrninarile sa se faca in cateva puncte fixe pentru sonda], fie pentru determinarea lui Lmrn sau Lmax. Curbeje de lzclurnlnanta relative sunt date in proeente din Lms" independent de inal~ [irnea de montare a GIL.

Diagramele sunt calculate pentru un observator amplasat intr-un plan GD vertical, coliniar cu axul 0 (fig. 1.10.7)

CALCULUL SIL EXTERIOR
(DRUMURI)
in functle de lurnlnanta
t I
I
I LUMINANTE I I lUMINANTE I
PUNCTUAlE MEDlI
r t t
CALCUL J I CALCUL I CURSE I
PUNCTUAL DE GRAFOANALITIC TIL
MARE PRECIZIE
! t
I MANUAL I I AUTOMAT I I CURSE IZOLUMINANTA I
(SONDAJ) RELATIVE
Fig. 1.10.6. catculul Sil Tn funcjie de luminanta. TabeluI1.10.1. Clasificarea R a supratetetor drumurilor

Clasa
RI
RII
Rill
RIV
Glasa
GI
Gil I limite pentru 8, _ _ 8istel1l "RIO Tip reflexie

8_l_s!_and?rd Nominallzare 00

81 < 0,42 --T 0,25 0,10 Difuza

0,42 s 81 < 0.85+ 0,58 0,07 Aproape difuza

0,85 s 81 < 1,35 1.11 0,07 18tralucrtaare

1,35 ~ 8, , ,55 0,06 Foarte stralucitoare

Tabelull.10.2. Clasificarea C a suprafetelor drumurilor

Umite pantru 51 51 standard Nominalizat 00

8, < 0,4 0,24 I 0,10

S 1 2: 0,4 I 0,97 r 0,07

situat la 0 distanta egala. cu 10 h fatE! de GIL. Pot aparea 2 situatil; - observatorul connlar cu axa 00' a Gil sau in afara axei 00'.

Gurbele lzotumlnanta sunt construtte In prima lpcteza, iar metoda se poate utiliza direct. Astfel, se apllca pe planul aflat la scara diagramei, curbele lzolurninanta desenate pe h8.rtie transparenta, axul drumului si axul diagramsi flind paralele, lar punctul central al dlagramei se plaseaza pe pozltia Gil, citind luminanta relativa Lr TntT-un punct P.

Lurninanta absoluta in punctul Peste:

4>=M,.a.L. n plQa (10.1 10)

h"

in care:

- a este factorul de amplifieare caraeteristie al diagrame! Gil dat de producator:

- n este nurnarul de lampi ale GIL:

- ({Jl este fluxul unei lampi (1m];

- Do este coeficient de luminanta me-

diu al clasel CIE;

- h este Tnaitimea de montare a Gil [m];

- Mr este factor de rnentinere a siste-

rnulul Gil sursa de lumina.

in ipoteza a doua, dlagrama izolurnlnantii se roteste avand un punct fix in pozitia Gil, iar axa sa longitudinal:i 00' trebuie sa fie collniara cu dreapta ce trece prln Cil $1 punctul ce marcheaza pozipa observatorulul. Daca rotirea f3 < sa, eroarea esle ± 10 %, relatia de calcul fiind aceeasl,

• Calcuful iuminente! medii

De rnulte ori, In c.alculul Sil exterior, este neeesar sa se cunoasca lurntnanta media ce caracterizeaza zona de calcuI. Aceasta se poate determlna prin:

- metoda analitica - ce eonsta Tn calculul lurntnantelor punctuale pe a retea

h

h

2h

3M

4h

5h

h 00' h 2h 3h

a

Fig. 1.10.7. Curbe izoluminanfa relallva caracteristice unul Cil in care lmax = 100 %:

a - curba de referintA: b - utifizarea pe un fragment de drum.

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

1. Sisteme de iluminat

unde:

- Jr. c este intensitatea lumtnoasa ernisa de sursa de lumina sf orierrtata catre punctul in care se calculeaza ilurninarea'

1_. y,e - unghiuril~ care definesc intensrtatea lumlnoasa Jr. L':

- h - inaltimea de montare a Gil;

- d - distanta dintre proiectta sursei de

lumina pe ptanul util si punctul pentru care se face calculul;

- MI - factorul de rnentinere:

- /5 - unghiul format Tntre planul oare--

I care unde 58 calculeaza lIuminarea sl planul orizontal,

Metoda de caleul analitic al ilUmln8-

I rilor punctuate este laborloasa $1 nece-sita un volum foarte mare de rnunoa. Cu ajutorul programelor special realiza-

I te pentru calculul punctual al Iluminarii,

Se aplice pentru arlile uti Ii tare , par- calculul devine precis ~i rapid.

carl, terenurile sportive $i cai de clrcu- Pentru cafculul ilumlnarilor punctuale latie, in care vitezele de deplasare sunt se pot utiliza $1 metoda grafoanalitice: mid, sau aiel pentru pietoni. - pentru Gil simetrice. folosind grafi-

Pentru acest calcul s-au stabillt me-I cui llurninarii in functle de distanta. tode specifice dlferite ca forma, dar nu E = f(a):

ca fond (fig. 1.10.9). Tn functle de tipul - pentru Gil nesimetrice, folosind Gil ales (simetrlc sau nesimetric) f,li in curbe izolux relative (similara cu mefunctie de modul de orientare a GIL (cu 1 toda curbelor lzolurninanta relatlve). axa optlca perpendicular.§. sau incllnata acestea cand sunt cunoscute.

fata de planul drumului). Este de mentionat ca metodele gra-

In general, calculul analltic al ilurnlna- I fo-analitiee au test, practic, abandonarllor punctuaJe din planul uti! se reali- te, fiind inlocuite cu programe de calzeaza cu ajutorul relatiilor cunoscute cui automat. speclalizate.

pentru surse punctiforme (cap. 7.1.1): In majoritatea Sil exterior, Gil sau

- pentru plan orizontal 1 proiectoarele sunt inciinate fata de ver-

E. -M I(,,·cmir (10.1.13) tlcala locului, astlel incat intre aeeasta

P>/- I' h' sl axul optic exists un unghi p :F- O. De-

- pentru plan vertical sigur ca relatlile de calcul sunt cele cu-

Epv=M.lr~·Cos' Y _!!._ I noscute, fiind necesare precizarl pri-

h2 h (10.1.14) vind geometria spatlala pentru determi-

- pentru un plan oarecare narea coordonatelor de pozitla $1 a un-

EPQ=M.1r.<'cos' r .(COS8 ±E:.sino) ghiurilor de referinta.

h2 h I Fie Gil nesimetric (projector) din fl-

I-----------~==:::::;M~ET~O~D~E====:;-'----------I gura 1.10.10. inclinat cu axa optics

DE CAlCUL A 0'0" fata de verticala OZ cu unghiul p.

ILUM1NARI! DIRECTE Se considera un sistern de axe tridi-

I l_ I mansionale fata de care sa vor fixa co-

ordonatele surseL

Daca O'P= I, rezurta:

1=,IX~+Y2+Z' (10.1.16)

(METODE PU~CT cu PUNCT1

1 •

Cil cu CIL cu

AXA OPTICA AXA OPTICA

PARALELA cu NEPARALELA cu

LlN1A VERTICALA L1NIA VERTICALA

Se noteaza cu 'it - unghiu! corespunzs-

1 tor unei dlstributii longitudinale fata de Gil 91 Jft - cal corespunzator directlel transversale. Rezulta:

_ I O"P (10.1.18)

NUMAI LA CALCULElE I y. -arc'fJ 0'0"

DE PREOIMENSIONARE

A IlUMINATUlUI tOO" (10.1.19)

'YI==arcg nn'-P

Fig. 1.10.9. Clasificarea melodelor de calcul al lluminarll directe pentru diferi1e I

tipuri de ell ~i amplasarl fala de linia verttcala a sursel de lumina. lIuminarea in punctul P(X,Y)

'-- --' (fig. 1.10.11) se poate exprima cu rela-

densa de puncta aflate in zona de interes. Acest calcul cuprinde un volum imens de rnunca, greu de reallzat chiar ~i cu ajutorul metodelor grafo-analitice prezentate anterior. De aceea, se recornanda utillzarea calculului automat. t.urninanta medie efectiva se deterrnina

cu relatla: I

I..", .. d.,== 1.I.L" (10.1.11)

n i~1

unde LPi esta lurnlnanta punctalor Pi din zona de calcul, iar n, numarut de puncte caracteristice aJe retelel (centrale unor suprafete dreptunghiulare). Sil este considerat bun dace luminanta medie reala aste mai mare sau cel putln egala cu valoarea admisibila (Lmed.ad) ce corespunde tipului de drum pantru care se face calculul,

- metoda grafo-anal/tica - consta in determinarea luminantel medii au ajutorul factorului de utllizare TIL pentru luminanIA sl poate fl utillzata numai in conditllle in care procucatorul de Gil pune la dispozitia proiectantulul curbeIe caracteristiee TIL pentru tipul de Gil I

a,sf sQr.e 0,41 tr~uar

T\L r 0.3 O,2C

0,1

O.Oh 0

spre drum

h

L

2h 3h

Fig. 1.10.8. Curba ru, pentru calculul luminantei medii:

A - pentru un observator amplasat in zona trotuarului la 0 distanta h de llnla Gil; B - pentru un observator amplasat pe linia Gil; G - pentru un observator amplasat pe drum. la 0 dlstan - h de linia GIL.

IILUMINARI PUNCTUALEI

1--'

utilizat (fig. 1.10.8).

in acest caz, luminanta medie este data de relatia:

L" -M 7)L·n·p,·Qo (10.1.12)

,e/J- t: S

unde:

- TJL este tactorul de utilizare caracteristic Gil (extras din curbele date de producator);

- M/ - factorul de mentinere pentru ansamblul Gil - sursa de lumina;

- 00 - coeficientul de luminanta mediu al clasei CIE a drumulul:

- (PI - fluxul unei lampi [1m];

- S - aria de drum conslderata intre

doua Gil amplasate consecutiv pe aliniament

10.1.2. Calculul in tuncpe de iluminare

METODA FACTORULUI DE UT1L1ZARE

INESIMETRICEI

~

ISIMrnlcEllNESIMETRlcEI

o ~? 0Pt~

IV," 0' , 0.'

v:

ISIMEl-RICEI O'V

:v: oJv'

... O'V'

lA TOATE TIPURILE DE ILUMINAT EXTERIOR

(10.1.15)

, OP . ,,1)(2 Y'

e = arcsln--"= arcsln...;_;_;__-

O'P I

(10.1.17)

1. Sisteme de iluminat

Capitolul 10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Fig. 1.10.10. Parametrii geometrici pentru un ell nesimetric/proiector inclinat fala de axa vertleala.

tla de baza:

E -M 1,1,1"case (10.1.20)

Hlnl- ,. 12

Pentru Iluminatul in plan vertical, (fig.

L 10.11) se considera componenta pe planul paralel cu YOZ (norrnala nx).

Ev -E X (10.1.21)

~- ~(XYJ' 7

:;;i companenta pe planul paraJel cu XOZ (narmala ny):

y

EI/Y=~x.n· Z (10.1..22)

Cu aceste relatii se pot determina ihnnlnalle punctuale in plan orizontal pentru SUIse nesimetrice sau simetrice (cand intensitatea iurninoasa va depinde nurnai de un singur unghi).

Cum calculele manuale sunt laborioase data fiind multitudinea de puncts neeesars ridicarii unei harti a iluminarilor, este indicat calculul automat.

10.2.Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii

Metodologia de ca!cul a SIL pentru supratete pe care se desfasoara diferite alte activita~ (terenuri de sport, platforme industriale, parcaje, exploatarl carbonifere deschise, depozite de cornbustlbll etc.) se bazeaza pe calcului liurnlnarllor punctuale care a fast prezentat Tn § 10.1.2.

Astlel, dupa alegerea initiala a Sil exterior (amplasare, inaltlme, tip surse, tip Cil si pozltia lor), se trece la verificarea prin calcul automat a conditillor cantitative (pentru realizarea unui nivel de tlumlnare medlu corespunzator) sl calitative (al distrlbutiel fluminarilor in plan orizontal si/sau vertical, dupa cum sunt cerlntele de uniformitate).

Caiculul ilurninarll punctuale se reaiizeaza prin metoda punct cu punct.

Datorita avantajelor pe care Ie otera, analiza cantitativa si calltativa se va realiza numai cu ajutorul calculatorului, prin intermediul programelor reallzate

Fig. 1.10.11. Date asupra deterrnlnarll iluminarii directe in plan vertical.

in aces! scop.

10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ

Sistemele decorative, unde nu este necesara 0 precizie deosebiti'i. a calcululul, utilizeaza metode aproximative din care se rnentioneaza:

- fluxul luminos (simllara metodei factorului de utillzare);

- intensi1atea lurnlnoasa (rezultata din !egea generala a ilurnlnarii).

• Metoda fluxului luminos

Cunoscand lIuminarea recornandata E [Ix] pe 0 anurnita supratata S [m2] a oblectivulul de iluminat (constructle, monument), rezulta fluxul nscesar: $nec = E·SI11·Mr (10.3.1) in care T] este factorul de utilizare a prolectorulul respectiv, iar Mr, factorul de rnentlnere a ansambluiol sursa-corp (se po ate lua 11·Mf=O,25 ... 0,35). Nurnarul de proiectoare n neeesare este deterrninat cu relatia:

n = C/Jnec/c[Jp (10.3.2) in care C1>p este Iluxu] luminos emis de un protector.

• Metoda intensilatil luminoase

Un protector ce este amplasat la inaltimea h (flg.1.10. 12a) :;;i care trebuie sa realizeze pe 0 supratata verticala pe axa sa 0 iluminare Eli, trebuie sa erntta o intensitate lurninoasa:

11= 1/Mf-Ev·d 2 (10.3.3)

Daca proiectorul se afla Ia inaltimea h ~ 0 (montat pe supratata solului) si se impune in punct 0 iluminare vertica- 18 E" {in Qj, rezulta, conform figurll 1.10.12b:

I Ev·/'F

1 M,.sirr"a.cosa

(10.3.4)

in tunctie de intensitatea necesara,

I din curba de distributie a intensltatll luminoase, se deterrnina tipul de proiector necesar s! sursa de lumina corespunzatoare.

Diametrul petei de lumina pe supratata verticala a obiectivului va fi (fig. 1.10.13):

D == 2d·tg [312 (10.3.5)

10.4. Evaluarea calitativa

a dlstrlbupei lurninantelor

Se utillzeaza metode care au drept seep aprecierea sistemelor de ilurmnat din punct de vedere al fenomenulul de orbire fizioloqica (de incapacitate) sl psiholoqica (de inconfort) ee-l poate crea utllizatorului slsternulul.

Aprecierea orbiril de inconfort in planul suprafetel luminate, alai pentru circulatia rutiera, cat $i pemru celelalte arii se realrzeaza catculanc factorii de

Pentru 0 pozltie oarecare a punctului P, relatia va rezulta din geometria desenului.

(H)~

d

a

h

d

b

Fig. 1.10.12. Determinarea intensitatii luminoase in funcJie de Ev:

a - projector monist la malfimea h; b - proiector montat /a nivelul soluluf.

y

(H)

Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

I. Sisteme de iluminat

unfformitate (EminlEm $i EmmIEm>:).

Pentru orbirea de Incapacitate exista metode speclfice prezentate in contlnuare pentru cai de circulatle si pemru terenuri mari de sport.

• Evaluarea orbirll Sil din elrculatla rutiera

Tn circulatia rutlera, problema orblrii psihoiogice si fiziologiee este foarte Importanta pentru destasurarea in condltii de maxima securitate a traficului, avand in vedere ca viteza de deplasare a autovehiculelor este mare.

- Evaluarea orbiri; de inconfart "in planul ciili de circu{atie se reallzeaza prin factorul de uniformitate general Uo pe toata suprafata drumului ABCD si factorul de uniformitate longitudinal U, care se refera la Iluminarile de pe linia de deplasare (fig. 1.10.14) a observatorului (axul benzli de clrculatie pe care se afla).

Relatiile sunt:

Ua = LmmlLm, pe zona ABeD (10.4.1) $1 VI == LmlnILm •• pe "nia 0'0", (10.4.2)

- Evaluarea orbir;; de inconfort in csmpu! vizus! se caleuleazii cu retatia empiricii:

T/ = 65·Lvllmo.8 l % 1 (10.4.3)

Lumina prod usa de sursele care genereaza orbirea se suprapune ca un "vaal" lurrtrnos pe imagfnea receptata a obiectivului. lumfnanta de vaal Lv se

IV

o

~

Fig. 1.10.13. Unghiul plan in care este emis tluxut rurmnos al proiectorului utilizat ~i diametrul "petei de lumina"

obtinuta pe suprafata obiectivului.

o

poate calcula cu relatla ernplrlea Stiles - Holladay:

L=kf~1 )

1,1 IH (10.4.4

in care:

- EUJ este lIumlnarea pe retina ochiulul observatorulul intr-un plan perpendicular pe linia vederf (V) deterrninata de sursa perturbatoare S. (fig. 1.10. 15); - a, este unghiul dintre directla vederii si dlrectla intensitatil luminoase " orlentata de la sursa catre ochl:

- k este faetorul de varsta (se ia in calcul in mod curent valoarea 10).

Valorlle adrnlse ale Indicelui TI sunt date in § 12 sl vartaza intre 10 sl 20 %, 7n tunctls de destinatia drumului.

- Eva/uarea orbiril de incapacitate in ciImpul vtzust se reallzeaza prlntr-un indice global G calculat eu relatta emplrica:

G := 13,84-3,3110gI80+ 1,31(log/801/88)1/2- - 0,08 log{801188+ 1 ,29IogF+O,97IogLm+

+ 4.41logh '-1,4610g o-c (10.4.5)

in care:

- 180 este intensitatea lurninoasa maxima la un unghi de inaltime

"y == 80° si un unghl de azimut c = 0 ... 20Q [cd]:

- /88 exte mtensitatea lurninoass maxima la un unghi de Tnaltime y = 88" si un unghl de azirnut G = 0 ... 20· [cd];

- F este aria suprafetei luminoase a Gil, prolsctata sub un unghJ de 76° fata de verticala [m2J;

- Lm - luminanta medie a sosetei [cd/m2];

- h' -Inaltimea Gil deasupra nivelului ochiulul observatorului de la volan (h' = h-1,5m), unde h este inaltlmea de rnonta] a ell [m];

- p - numaru' de Gil pe kilometru [l/km];

- c - un factor de corectia in funetie de culoare (c = 0,4 pentru lampi cu vapori de sodlu de joasa presiune, c = 0 pentru lampi eu vaporl de sodiu de ,nalta presume si/sau pentru lampi cu vapori de mercur de inalta preslune).

Valorile admise ale indicelui global de orbire G sunt date in tabelul 1.10.3.

Pentru caile eu crculatle redusa din

A

8

a

a/4

!f'-- "--""E-'I.Q__

a/4

0'

o

0"

c

GOm

100m

Fig. 1.10.14. Explicalia determlnartl factorilor Un ~i U1•

zonele rezidentlale evaluarea orbirii S8 reallzeaza diferit (§ 12).

Orbirea de ineonfort :?i incapacitate in carnpul vlzual este lrrterpretata in mod diferit de dlferij:ii cercetaton. in acest capitol se ia In considerare efeetul de inconfort creat de multitudlnea surselor ce pot fi vizibile si efectul de incapacitate produs in carnpul vlzual de sursele din zona 60 . .,160 m.

• Evaluarea orbirii Sil pentru terenurlle de sport

Pentru orbirea de incapacitate a Sil pentru terenurile de sport, Cit recoruanda 0 metoda pe baza indicelul global GR dat de relatla ernpirica:

GR == 27+24 log L",/'LveO.9 (10.4.6)

in care:

L",=~~ (10.4.7)

(eu semnlficattlle din fig. 1.10 15), iar LIIIJ este lurninanta supratetet orizontale perfect difuzante, data de relatia:

L tnl=kE..Em (10.4.8)

1r:

unde:

- k este un coeficient de corectie;

- Em este ilumlnarea medie orlzontala:

- peste raflectanta supratetel terenulul.

Valomea admisiblla pentru GR = 50. Pentru calcuful lui Em conform CIE 58

I determina iluminarea In 11 puncta caracteristice indicate in figura·1. 10.16. Pentru orbirea de Inconfort din planul supratetel terenurllor, verificarea se

reallzeaza prin factorii de uniformrtate

U -~. U _6".,

1- E", I 2-E:

ACB$ti factori trebule sa fie mai mart decat valorile indicate in § 12 pentru eatagoria respective de teren.

~s

n

Fig. 1.10.15. Determinarea Iumlnantel de voal lv pe retina unui ebservater.

l] Li~I_ia_ vederli Obieetiv

~OIVI !li~ D

ochrul observatorului

6 4 5
m
JS~ ·3
·2
-8 10

A

Fig. 1.10.16. Puncte caracteristice pentru determinarea valorll GR.

I. Sisteme de iluminal Capitolul 11 Proieclarea sislemelor de ilumi al interior

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

Conceptla sistemelor de ilurninat este un proces complex care trebuie sa 58 bazeze pe 0 stransa armonizare intre I aspectele ce rsalizeaza arnbianta interioara confortabiJa, placuta, capabila sa asigure desfasurarea activitatli (de rnunca, divertisment, odthna, circulatie I s.a.) in conditil corespunzatoare din r-----------------------------~ punctele de vedere functional :;>i estetic.

Sistemui de iluminat trebuie sa fie functional pentru a asigura desfasura-I rea corespunzatoare a actlvitatli umane, adaptat la reallzarea tuturor aspectelor specifice variabile in timp si spatiu,

Sistemul de iluminat trebuie sa fie I estetic, placut, cu 0 distributie judicioasa a lurnlnanteior $1 culorilor in campul vizual, in armonie cu arnblanta estetlca - arhrtecturala (atat ca volume In-I terioare, elemente de constructli, vitrare, euler], cat $i ca forma, arnplasament, dimensiuni si culoare de mobilier I

sau de utilaje). Fig. 1.11.1. Structura concepjiel unui sistem de Iluminat Interior.

Sistemul de iluminat trebuie sa fie, in L. ___:M.:.:.:::U:.::C~-~m~e:::d:::iu:.....:..::lu:.:..m~i.:.:no=s::....:.:.in::.te=r.:.:io::_r...:c:.:o~n...:fo:.:_rt.::.:a=b...:iI ---J

acelasi timp, rentabil din punctul de vedere al Investltlei 91 al consumului de 1 energie eleetrica, aslqurand con fort maxim.

Solutia unul sistem de iluminat se stabileste printr-o cooperate tntre spe-I cialrtatl, astfel:

- de lluminat, care stabllests solutia din punctul de vedere lurninotehnlc;

- de arhitactura, care rezotva as- I pectele estetice ~I functtonale:

- de tehnologie, care rezolva aspectele tehnologice specifice (in special, in industrie);

- de instalatii electrice care stabileste solutia de alimentare ~i conectare la sursa sau sursele de energie eJectrica I (fig. 1.11. 1).

Un iluminat necorespunzator conduce la oboseala vizuala, ceea ce se refle~ta in sca~erea partorrnantel vizuale'l

In contorrnitate eu structura conceptiel unui sistem de iluminat Interior se realizeaza metodologla prolectarll, 1 schernatrzata In figura 1.11.2.

Alegerea nivelului de iluminare trebuIe raallzata conform codulul CIE de iluminat Interior ale carui indicatil sunt date in tabelul I. 11. 1. Pentru 0 activita- I te se indica 3 trepte, lasandu-se ta latitudlnea sl cornpetenta proiectantulul alegerea celei coresounzatoare pe baza I datelor luminotehnice specifice locului,

Prima treapta corespunde valorilor minime pentru nivelurile de iluminare. cea de a doua, valorilor recornandate I :;;i cea de a treia, valorilor pentru un contort ridicat. Un beneficiar poate solleita nlvelurl de ilurnlnare mai ridicate. I pentru a asigura un confort deosebit

11.1. Metetodologia de proiectare

fiecarui loc de munca, dar nu poate

I solicita reducerea nivelU1lui.de iluminare sub treapta minima recornandata pentru respectivele loeuri de rnunca, Pentru procesele de rnunca neprevazute in tabelui 1.11.1, in functie de sarcina vizuala ~i condltlila de ambient, se alege un nivel corespunzator unei activitati similare.

Valoarea maxima se ia ln considerare dad:

- sarcina vizuala are reflectanta mica sau contrastul este scazut:

- erorlle in activitate sunt greu de reetificat;

- sarcina vlzuala este dificila;

- acuratetea sau productivitatea sunt

toarte importante;

- capacitatea vizuala a lucratorolui este scazuta.

Valoarea minima S9 ia in considerare daca:


~1. STABIUREA DATElOR IN1T'ALE PE BAZA J
CONDITlllOR MUC $1 ASPECTElOR
GENERALE ALE SISTEMELOR
-- r -t---- --
r . J
1.1 NIVEL 1.2 MODUl DE 1.3 TIPUl 1.4 SISTEMUL '.5 ALTE DATE
IlUMINARE DISTRIB LJTl E SURSELOR DE SPEGIFIGE
(Em) AL<P DE AMPLASARE ESTETIGEI
(TIP GIL) lUMINA A Cil FUNGTIONAlE
L_ -_ ~-- -·f- _j -- -~
l2. ANALIZA CANTITATIVA 31 J
CAUTAnvA A SISTEMULUI
Fig. 1.11.2. Metodologia de proiectare.
TabeluI1.11.1. Treptele nivelurilor de iluminare recomandate pentru diferite
sarcini~i activitati vizuale
Valoarea llurninarllor [Ixl Tipul de sarcina §au actlvitate vlzuala
20;30;50 __ +spatii _9~ intrare din exterior
50;75;100 Spatii de circulatie, orientare simple. sau vizlte
- __ scurte, temr;Jorare
100;150;200 Camere nefolosite in mod continuu, pentru scopuri
de lucru (ex.: supraveghere lndusfriala, suprafete
de depozitare, vestiare, holuri de intrare)
200;300;500 Sarcini cu necesltati vizuale simple (ex.:
i prelucrari brute, ~~JI. = invatam<!~t si contennte)
300;500;750 Sareinl cu necesitati vlzuale medii {ex.:
prelucrari rt:!edii, birouri speciale, camere de control}
500;750;1000 Sarcini CLI necesltati vizuale pretentioase (ex.:
-T croitorie, lnspecjle sl testare, ateliere de desen)
750; 1000; 1500 . Sarcini cu necesitati vlzuale dificile (ex.: prelucr8ri
fine §i asarnblare, montare, distingere de culorl
1000; 1500; 2000 Sarclnl cu necasltati vizuale speciale (ex.: gravura
-+ manuala, insQectare a ~rarilor foarte fine)
2000 Tndeplinirea unor sarcini vizuale foarte exacte (ex.:
asarnblan electronice mlnutioase, lntervsntli chirurgicale) - -- - --- - --

I. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

- sarcina vlzuala sau contrastul sunt mart;

- vlteza sau siguranta in activitate nu sunt importante;

~ sarcina vizuala este numai ocazionala.

Valoarea medie reprezinta valoarea recornandata.

De asemenea, se pot utiliza ~i standardele din seria 6646 in rnasura racerdarii la sistemul international.

Proiectul de iluminat trebuie sa sa reallzeze inca de la primele faze, COOfdonat cu arhitectura si celelalte aspecte, sa urrnareasca "pas cu pas" procesui de conceptia unltara. Tratarea ilurrunatulur, independent de cladlre sau invers, poate conduce la solutii defectuoase. Numal prlntr-o astfel de tratare se poate obtine un mediu luminos interior confortabil, 0 ambianta luminoasa placuta care sa serveasca estetica sl functiunile cerute in conditlile unui consum energetic minim.

11.2. Tipuri ~i solutll de sisteme

Capitolul trareaza salutii ale sistemeJar de ilurrunat recomandate pentru diverse destinatn ale cladirilarfincaperilor pe baza conditiilor cantitative sl ealltative determinante in realizarea mediului lumlnos. De asemenea, se pun in evidenta aspectele caraeteristlee ale tlecarui tip de sistem si aspectele specifice.

11.2.1 t.oculnte, hoteluri, moteluri

Sistemele de ilurnlnat destinate acastor cladlri au un ral important in realizarea unei arnoianta calde, placute, atragatoare. Totccata, au un ral important in accentuarea aspectelor arhitectonics si decorative .

• Aspecte cantitative

Nivelurile de iluminare se caracterizeaza prin valori mai reduse in raport cu alte destinatii, variind conform normelor lnternationale intre 50 ~I 500 Ix (tab. 1.11.2.).

Pentru a reallza confortul vizual necesar ~i un ecnilibru al lurninantelor, favorabil, sunt recomandate corpurile de !luminat cu dlstrlbutie supertoara a fluxului, cum ar fi:

- indirecta, serniindrecta !';li direct-indirect pentru dormltaareJe din loculnte $i incaperlle de cazare din hoteluri;

- direct-Indirect si sernldrecta pentru Incaperlla de zi din locuinte, hoi uri sl zona de reoeptle din hateJuri.

• Aspecte calitative

Dlstrlbutia lurnmantelor in carnpul vizual trebuie sa fie echtlibrata pentru evitarea sl diminuarea orbirii f1ziologice

sl pslholoqice. De aceea se reoornanda utilizarea Cil cu protectie vlzuala si cu a distributie corespunzatoare a fluxului lurnlnos.

Se recornanda surse de culeare caldiL Sunt de preferat sursele cu lncandescents, dar sl cele fluorescente - de culoare calda, cu temperatura de culoare de aproximatlv 3000 K !;ii cu un caeficient de redare a culorilor Ra > 80. Acestea din urma vor f de dimensiuni corespunzatoare spatlulul in care se monteaza.

Armonizarea culorilor suprafetelor reflectante (finisaje pereti, platen, usl, ferestre, draperii s.a.) ~i culoarea calda a sursei constituie, de asemenea, un aspect foarte Important al obtinerii medlului placut, odlhnitor, relaxant. Aceasta cade in sarcina arhitectului proiectului.

Modelarea este a problema irnportanta pentru reallzarea unei arnbiante placute in anurnlte zone ale loculntei (camera de zi) sau 'in holurile $1 camerele de astsptare ale hotelurilor. Aceasta se reauzeaza cu un llurninat directlonat (cu spaturi sau galerii si niss ilurnlnate) care, la randu' sau, poate creea

lEGENDA @ Gil TIP lUSTRA

~ Cil ~~~~~~vA

'x ell TIP APucA _ I..::: FUNCT10NALA

X en, SIMPLU

@LAMPADAR

® Cil DE MASA BIROU/PAT

- Gil FLUORESCENT

17 I

efecte deosebit de ptastlcs si interesante.

Tabelul 1.11.2. Niveluri
de iluminare
Iluminarea
A. Hateluri, moteluri rJx]
- 1101 principal mtrare 300 ... 500
- rec~ie, casierle 150 ... 200
- bar 100 ... 150
- restaurant 150 •. 200
- holun de odlhna, 50 ... 100
garderoba
- camere cazare 150 ... 300
- dormitor local 100 ... 200
(noptiera)oaleta}
- sail de bale 150 (ziua)
- corldaare 20 (noaptea)
B. Locuinte
- eamere de zl 50 ... 100
- dormitoare 50
- iluminat local 200 ... 300
blrou, citit, sorts
- iluminat local 100 ... 150
rnasa (mancare)
- bucatarie 300
- bale (Ia aglinda) 100 ... 200 Fig. 1.11.3. SILpentru un apartament:

1 - camera de zi; 2 - camere de dormit; 3 - bucatarle; 4 - carnara; 5 - camera de bale: 6 - camera pentru ous; 7 - hal.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

J. Sisteme de iluminat

• Sisteme de ilumlnat pentru locuinte 0 - aplice fixe in zona din camera ea-

Tn locuiote, pe langa atractivrtatea sl re poate f utilizata pentru lucru la birou. arnbianta calda, Sil trebuie sa prezinte Utilizarea unui nurnar mare de Gil nu 1,ii fiexibllitate In timp si spatiu, atilt din reprezinta 0 rislpa de energie, ci a flepunct de vedere al varlatlel nivelului de xibilitate a lnstalatlei, care poate fi astiluminare, cat $1 al poz1t!ei Gil (in spe- I fel tolosrta in mal multe scopuri dictate cial, in camerele de zi). In camerele de de tipul activitatii.

zl se recornanda un tlurmnat general cu Uiillzarea aparatelor de comanda cu unul sau mal multe Gil de tip plafonl- I reglare tina este 0 conditie de functioera. Utilizarea de aparate de cornanda nalitate si eficienta energetica.

cu reglare fina sau in Irepte permite I Utilizarea unor Sil decorative are ca obtinerea nivelurilor ambientale mai scop punerea In evidenta a unor obiecscszute: de veghe, de vizionare T.v. s.a, I te de arta sau a unor elemente de ar-

Pentru sarcini vizua1e de citlt sau hitectura s! reorezmta 0 solutie agreascris ::;i pentru economie energetica, se bih'i prin efectele sale. in figura 1.11.4 rscomanoa utilizarea lIuminatului local. se pot urmari catava solutii de ilurrunat Acesta S8 reauzeaza fie cu Gil de local de efect: al unor elemente de arbirou, masa, fie cu lampadare. Trebule I hltectura (nl$a) (fig. I. 14.4a). al unei mentionat ca slstemele de Iluminat cla- portiuni dintr-un perete (fig. I 11.4b), al sice, cu lustre atarnate de plafon, re- I unei oortiunl dintr-un mobiller-biblioteprezlrrta 0 solutie depasita, prezentand ca/vitrina (fig. 1.11.4c), al peretelui parurrnatoarele aspects negative: I tial al plafonului (fig. 1.11.4d) sau al fe-

- micsorarea spatlului IIber $1 accen- restrei sr peroetei, Efectele decorative

tuarea senzatiel de inaltjme midi; I obtinute pot fi favorabile daca S8 are in

- orbirea directa produsa de Gil vedere evitarea stridentelor si reallzatransparente, aflate Tn zona sau in a- I rea unor aspecte reale de frurnos, de propierea zonei earnpului vizual cen- bun gust.

tral. Solutia este acceptablta nurnal la in cazul In care se doreste punerea in caper i de peste 3,50 ... 4,0 m (cladiri I in evidenta sau accentuarea un or vechl). obiecte decorative (sculpturi, vaze

Solutiile moderne folosesc corpuri de I s.a.), se pot utlilza spoturile lurninoase. llurnmat plate, la platon, sau cand exis- Larnplle sistemelor de iluminat vor fl ta plafon fals, semiingropateffngropate. I cu: lncancescenta, halogeni sau lampi Gimd camera de zl are dimensiuni mal fluorescente compacta, de puteri vanmari (30 m2 sau mai mult), 0 surse. cen- I ate. Gomanda lor trebuie realizata cu traia nu mai poate satlstace necesltatl- aparate de reglare fina a fluxului, penIe de uniformitate si functlonale, in I tru a realiza nivelul de iluminare dorrt. acest caz, iluminatul general, zonat, re- Gamerele de dormlt trebuie prevazuprezlnta 0 solutie estetlca ::;i eflcienta, te cu sisteme de i1uminat care sa reallin figura 1.11.3 unde camera de z! are I zeze 0 atmosfera odihnitoare, fara urno suprafata mare $1 0 forma geometrl- bre $i contrasts, cu 0 cornponenta maca variata s-au prevazut mai multe sis- I re a fiuxului lumlnos superior (semiteme de Ilumlnat: indirect 5i indJrect pentru lncaperlle destinate oamenilor maturi !;>i in varsta $i direct-indirect sau semidirect, pentru eele destinate copiilor ~I tineretulul). in general, utilizarea aplicelor montate pe perefi, (fig. I. 11.3, notata cu E la camera de dorm it 2a) cu dlstributie serniindlrecta sau indirects. a fluxului reprezinta o solutle superloara celei prevazute in camera de dormit 2b (pentru copii) cu

A - Gil rnontat deasupra mesei, care I realizeaza un lIuminat localizat;

B - lampadare mobile montate in zona de odihna., de citit, de relaxare (cu I comanda lccala);

G - aplice fixe, montate pe perete, ce I pot fi utilizate pentru Iluminat ambiental, placut, cu 0 dlstrtbutie semiindirect3. sau tndlrecta;

b

c

d

a

Fig. 1.11.4. SIL decorativ/arhitectural.

I un Gil plat (plafoniera) montat in centrul Incaperii. Gil de nopttera (veioza) F

I pot 11 utillzate pentru lIuminatul local pentru citlt. Pentru oglinda toaletei se impune, de asemenea, un iluminat local pentru machiaj, reallzat cu Gil ce poate fi cu surse cu lncandescenta sau f1uorescente alb, cald, special de lux (Ra == 90). in camera copiilor, la mese-pupltre

I de lucru, aste necesar un iluminat local mobil F cu sursa cu lncandescenta sau tluorescenta catda sl cu foarte buna redare. Un sistem simplu $i economic se reallzeaza prin aplice (fi:xe), montate la a lnaltime mica (1 0 ... 1,6 m), dsasupra noptierelor. Acestea vor avea 0 dis-

I tributle direct-Indirect a fluxului luminos. Solutla poate inlocui eficient $i estetic veiozele clasice 0 solutie bifunctionala, cu aplica echipata cu doua surse (fig. 1.11.5): una jos (pentru citit) si una sus (pentru arnblanta), eu cornanda separata, reprezinta a rezolvare es-

I tetica $1 eficienta a ilurninatulul unui dormitor mic. Pentru dorm ito are marl se poate prevedea un i!uminat suplimentar localizat (Gil ingropate) in zona

I sifonierelor $1 la toaleta.

In camera de baie sau dus, ilumlna-

I tul general este localizat, de regula, la ogllnds., pentru incaperi mid (sub.

16m2), uniformitatea fiind satlstacatoare (fig. I. 11.6). la baile marl sistemul se cornpleteaza ~i cu un ilurninat general. I Sursele de lumina indicate sunt cele de

Fig. 1.11.5. Sll direct-Indirect pentru dormitor,

Fj . 1.11.6 SI L local entru bale.

I. Sisteme de iluminat

Capitolull1: Proiectarea sistemelor de ilurninat interior

culoare aparenta calda. cu un indica de redare a eulorilor R" > 85.

in bucataria, se recornanda un sistem de Iluminat cornolnat (general+local, in zonele de interes) cu lamp; fluorescente de culoare aparenta calda, cu un Indice de redare a culorilor Ra>85. In figura 1.11.3 s-a prevazut un iluminat general real!zat cu apllce fluorescente ce pot fl inglobate in mobllier.

Pe coridoare sl holuri, se utilizeaza apllce decorative sau functionale cu surse cu incandescenta, eu halogeni SBU fluorescente compacta.

In camari si debarale, se prevad apliea functionale cu lamp; eu incandescenta.

De asemenea, baleoanele, teraseie sl 109111e pot fl lIuminate in functle de dirnensiunile lor ~I dorintele utllizatorului. Se tolosesc fie Gil functionale pentru cele mici, fie si decorative pentru eele mari

Partile comune ale blocurilor de 10- cuinte (scari, holuri s.a.) pot fi iluminate utiliz€tnd ell funetionale cu LIe datorita cornenzllor frecvente. In mod obisnult, pe scarlle blocurllor de locuinte sa utinzeaza 2 elL unul pentru lIuminatul normal 5i altul pentru evacuare.

• Sisteme de i1uminat pentru hoteluri ~i moteluri

in eamerele de cazare, SIL trebuie sa aslgure un ambient lurrunos placut, atractiv ~i odihnitor (culoare calda a surselor sl a suprafetelor reflectante). Pentru hoteluri, Sil va fi mal pratentlcs si cu mai multe posibilftati functionale sl estetice, in tunctie de gradul de con fort al acestora. la moteluri, Sil vor fi mai simple si economice.

in figura I. 11.7 este prezentat un Sil pentru 0 structure standard de hotel de 2 sau 3 stele, format din: A - apllce decorative eu dlstributia flul(ului semiindirecta, direct-indirect sau sernldlrecta, pentru Sil general de amblanta:

B - apliee pantru iluminatul local de noptiera montate ca In figura 1.11.5 (pot f utJIlzate si veioze mobile care au insa

dezavantajul ca pot f lovlte $1 degradate); G - SIL local al toaletei, care poate fl rsauzat eu surse cu incandescenta sau fluorescente de euloare aparenta calda cu indicele Ra>85; D - Sil local mobil in zona de seris, citit sau relaxare, reallzat eu lampadar mobil; E - Iluminat de efect la tereastra, reallzat cu lampi fluorescente de culoare aparenta oalda, care poate f utilizat oa ilumlnat general, caz in care S9 poate renunta la aplicele A; F - Sil general locallzat fluorescent in camera de bale; G - SIL reallzat eu 0 ptatonlera. Din aeeste posibllitatl, in functie de gradul de con fort (categoria hotelului), S9 aleg sistemele necesare. De examplu, la un hotel de 0 stea sau la moteluri, se poate utiliza Sil realizat numai cu aplicele B.

Holul principal. unde se arnplaseaza sl receptls hotelulul, trsbule echipat cu un sistem de iluminat general de ambianta, de nivel aceeptabil, :;;i cu iluminatul locallzat al zonei de reoeptle, schimb vatutar, shop, la nivelurile mai ridicate rnentionate anterior (fig. 1.11.8).

Holurile hotelurilor sunt, de regula, mari, ample, compietate eu foaiere, zone de asteptare, zone de viz ita, discu~ii, de citit sau scrls, la un hotel de categoria 2 sau 3 stele se recornanda ca Stl general sa alba disfributie neslrnetrica a amplasarnentulul. 0 banda lumlnoasa, in zona perdelelor, poate creea un etect ambiental placut !?I un echilibru al lumlnantelor.

Pentru un grad de contort mal rldicat se recornanda utilizarea sistemelor direct-indirect, de ilurnlnat fluorescent si cu lncandescenta, sau numal cu ineandescenta, eu surse punctuale sau spoturi. Spoturlle pun in evidenta. aspecte estetice. cum ar fi 0 pictura, elemente de relief (modelare) 5i culoare ale peretetui sau ale altor oblective, plante sau flor!. Pentru aceleasi zone se utllizeaza uneori 51 larnpadare mobile sau ell mobile de rnasa, care, de asemenea, reallzeaza 0 ambian~a calda sau placuta.

Intrarea in hotel se recomanda a fi

B

8

c

F

G

A

A

Fig. 1.11.7. SIL pentru a echipare standard de hotel de 2 sau 3 stele.

bine Uuminatit pentru a aterrtlona placut pe vizitator Asttel, se poate rsallza un iluminat fluorescent montat pe eopertina sau portalul mtrarii, la un nivel de 50:100 lx, completat eu 0 firma luminoasa sau lurnlnata atraetiv. De ase-

I menea, locurile de pareare se cer lluminate uniform ~j estenc, la un nivel de 10:20 lx, in tunctie de prevederile norrnelor. eoridoarele de acces in camerele de cazare trebuie prevazute cu sisteme de Ilurnlnat care sa asigure arnbianta placum si de securitate, trebuie echipate cu eel putin 2 surse care sa asigure Irnpreuna 100;150 lx, ziua - seara 1;>1, separat, una, pentru 20 lx, noaptea. Aceasta se poate obtme eu un ell special cu a sursa fluorescenta normals 51 una compacta (solutia optima pentru tunctionautate 51 economie), eu posibilitatea de cornanda separata In cazul in care nu se dispune de acest ell special, conectarea pe circuite separate este 0 solutie aoceptabila (de exemplu, iluminatul normal sl de evacuare asiqura aproxlrnativ 100;150 lx, iar iluminatul de evacuare singur, aproxi-

I matlv 20 Ix).

in lncinta sau vecinatatea hotelurilor si motelurilor se prevad totdeauna restaurante care se trateaza diferentlat ca echipare, in functia de categona hatelulul, Sistemele de iluminat trebuis sa asigure nivelun de Iluminare dlferite pentru zl si seara. Se recomanda utllizarea surselor fluoreseente pentru hotelurile de 1 sau 2 stele si a surselor cu ineandescents ~i cu halogeni (in spoturi) pentru un eonfort rnai ridlcat. Suprafata meselor va fi luminata cu surse fixe

I (mal rer, mobile) alese astfel illcat sa se afle in concordanta eu arhitectura salii.

Pentru baruri, lluminatu' trebuie sa fie

discret (eu spoturl ascunse) perrtru re-

I ali~rea ambiantei corespurustoare.

In restaurante. baruri, diseoteci, unde se danseaza, se pot utillza, cu I succes, in zona ringului, suoratete lu-

minoase colorate (peretl! luminosl),

E

PLACA REnSTENTA -PLAFON FALS

~--'---'I _A

I 8 I~illl

I

o

Fig. 1.1 1.B. Schema SIL hoI:

B - Sil eneral; A - Sil local.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

T. Sisteme de iluminat

11.2.2. Incaperi destinate activitalii intelectuale

Din aceasta categorie tae parte birourile de toate tipurile, inclusiv eele bancare, sali de reuniuni, sali de inva1amant, biblioteci, laboratoare de cercetare s.a,

Aceste spatii se caractsrizeaza prin urmatoarele aspecte comune:

- acelasi tip de sarcini vizuale (seris, citlt, desenat) cu exeeptia laboratoarelor, unde intervin 51 sarcin: speeifice;

- activitatea se destasoara atat in plan orizontal (mese, plansete, blrouri s.a.) la 0 Tnaltime aproximativ constanta (0,75 ... 0,9 m de la nivelul pardoselii), cat sl Tn plan vertical atunci cand sunt utilizate calculatoarele:

- plafonul 5i peretii sunt de culari descruse, putin saturate, cu reflectanta mare;

- inaltimea Incaperu este, In general, constanta (in medie 3,00 m), eu exceptia salilor de invatamant mari.

Pe baza acsstor aspecte comune se I pot stabili si sisteme de iluminat care sa asigure exlqentele mediului lurninos I confortabil.

din pozrtia sa, operatorul sa nu perceapa lurninante de voal, suparatoare.

Pentru Tncaperile cu sarcini vizuale oblsnults, dar sl calculator, trebuie asigurata posibilitatea comenzilor separate ale componentelor ilurninatulul: 1 - direct; 2 - indirect; 3 - direct-indirect, in functie de sarcina vlzuala sl necesltatlle beneficiarilor.

• Aspecte calitative

Distrfbutia luminantefor in carnout vizual ei pe supratata de lucru sunt extrem de importante Tn aceste Incaperi pentru evitarea atat a orbirii de incapacitate (fiziologice). cat ~i a celei de Incontort (psihologice).

Evitarea orblrii directe se reallzeaza utilltil.nd corpuri de llurninat de luminama seazuta. echipate cu gratare, panouri sau alte sisteme difuzante, impuse de inaltimea redusa de montare.

Evitarea orbirii de mconion determinata de lurninanta sursa-plafon, dela perifena carnpulul vrzual, este posibila prin alegerea unor corp uri cu distribulla direct-indirect a fluxuiui.

Solutla optima din punctul de vedere aI eChilibrului luminantelor, respectiv, eonfortului vizual, este ca luminanta plafonului sa fie egala cu lurninanta planulul utll.

Echlllbrul luminantelor se obtlne prin eliminarea efsctului de "grota neaqra" al ferestrelor in tirnpul serii (noptii), prin utilizarea ]aluzelelor reglabile sau a draperiilor de euloare Sl reflectanta aproplata eu a peretllor.

Pentru birourile adanct este nscesara compensarea distnbutlel neuniforme a luminantei din timpul zilei pnn utilizarea oerrnanenta a llurnlnatului artificial in zona opusa ferestrelor.

Evitarea orbirii rettectete produse de supratetele din zona de lucru (utlla) se reanzeaza, la birourile oblsnurte $1 sallle de invatamant. prln orientarea sirurilor de corp uri de iluminat paralel eu directia vederii (OV), asa cum se poate urmar] sl in figura. I. 11.9.

Acest aranjament poate fi realizat numai in eazul in care mobilierul este fix. in conformitate cu Ghidul CIE, uru-

• Aspecte cantitative

Nive/urlle de iluminare se Inscrlu. in conformitate cu prevederile codului CIE, in domeniul 300;500;750 lx eu observatflle indicate la tabelu I I. 11.3.

Distributia fluxului luminos se caractsdzeaza prin prevederea, 1n toate cazurile, a unei components de flux superior al earei efeet consta in ridicarea confortului din punet de vedere al distributiei echilibrate a lumlnantelor. De aeeea dlstribuila semidireeta si cea mixill a rluxului luminos sunt eele indicate.

Pentru incaperile in care se luereaza cu calculatoara, dlstrlbutia Indirecta este decornandata pentru evltarea reflexiel de voal parazitare pe ecranul calculatoarelor. Tn general, aceasta eonditie este greu de acceptat daoarece costul corpurllor de lIuminat craste mult. De cele mai multe ori sunt utilizate corpuri cu 0 dlsiributie sernldirecta I sau direct-indirect, dar cu supratets luminoase difuzante. Totodata, ecranul I

calculatorului aste astfel orientat tncat, .- --,

Tabelull.11.3. Niveluri de iluminare (coni. normelor_CIEl,_

Nivel de

I iluminare [Ix] 500

l

Tlpu' Incaperii

f-Birouri Sail de

300 (varlabil) 500

500

reuniunileonferinte

- -

Sali de invatamant

Silli proiectare Laboratoare (functie de

sarcina vlzuala) Biblioteei

minim 500

300

_ fi _tt

formltatea generala. recornandata pentru intreaga supratata uttla, este Emln1Em~0.8.

Daca se utllizeaza un iluminat combinat, iluminarea minima nu trebuie sa fie mal mica de 50 % din cea medie, dar eel putin 300 Ix.

Pentru evitarea orbir;i psil1%gice este necesar ca in incaperile adiacente (de trecere) nlvelul de Iluminare sa nu fie mai mic de 1:5, dar eel putln 150 Ix

De asemenea Tn camout vizual central I>i periferlc. valoarea raportului luminantetor (rnaxirn/mlrum] trebuie sa se afJe tntrs 3: 1 si, respectiv, 1D: 1. Cu cal unlformitatea este mat buna cu atat 5i confortul este mal ridicat.

Confortul este cu atat mai mare cu cat contra stu I dintre luminantele corpului de lIuminat si plafonului este mal rrnc,

De asemensa, retleetantale trebuie sa fie crsscatoare de la pardoseala (0,2 ... 0,3) la peretl (0,5 ... D,7) si plafon (I' z 0,7). Pentru mobilier se recornanca

in general 0,4 0.5 $i pentru jaluze-

le/draperii 0,5 0,7.

Cu/oarea luminil. Deoarece in majcritatea aeestor lncaperi nu se pun probleme speciale de redare a culcnlor, ci numai de ambianta placuta, se prefera lampile fluorescente de culoare alba, cu eficacitatea luminoasa mare, de culoare aparenta intermediara !;li care 0- fera 0 redare a culorilor acceptaolla, spre medie.

Pentru birourile vitrate culoarea aparenta va fi rece, iar pentru eele nevitrate se recornanda culoarea caldaJinterrnediara,

u

a

---~~-~

L L '

_.IQ~v __ .. __

ObSO- ObS'[j

Fig. 1.11.9. Pozitia ell liniare paralela cu directia vederii (DV) observatorilor (Obs.)

L

o

~ U ~~'~

b

Fig. 1.11.10. Structura unui SIL general uniform distrlbuit pentru:

a - un birou (proiecfBre) mare; b - 0 sa/a de invat8mant cu mob;fier mobil.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

in cazurile in care este necesara redarea corecta a culorilor (Iaboratoare, atellere de arhitectuni etc.) se utlllzeaza lampl cu coeficientul de redare Ra:2:85.

Atenpe trebuie acordata $i culorilor suprafetelor reflectante ambientale (pereti, olaton, pardosealfi) care trebuie alese astfel incat sa se armonizeze cu culoarea aparenta a sursetor $1 avano valorile reflectantelor indicate mai inainte.

Mode/area $1 d!recfjonarea /uminii pentru sarcinile vlzuale obisnuite se reauzeaza prin siruri paralele cu directia razei vlzuala (de prlvire),

• Caracteristicile sistemelor

de ilumlnat pentru incaperile destinate activitaliil intelectuale

In general, pentru Incaperile destinate activitatllor intelectuale sunt indicate sistemele de iluminat general uniform distribuit sau general locallzat aslmetrlc, dirijat, l;lt uneari general aslmetric.

Sistemul de uumins: general, uniform distribuit este recomandat in lncaperile mari si in eele in care mobilierul nu este fix sau in care amplasarea este cictata de cansiderente tehnologice (Iaboratoare de fiziea sau chimle la care nu se pastreaza paralelismul dintre planul terestrelor si raza vizuala).

in figura 1.11.1 Oa, se poate urrnarl un exemplu de amplasare a sistemului de !luminat Intr-o incapere mare. destinate unui atelier de proiectare, in care s-au utlllzat :,;irurl de corpuri de llurnlnat paralele. Montarea corpurilor de lluminat se reallzeazs tinand seama de tipul plafonului, astfel , daca:

- grinzile sunt aparente, se monteaza

Fig. 1.11.11. Secliune lrrtr-o sala de ctasa:

- vanatia ilum Inari i En naturale: 2 - variatla ilumlnarii Ey data de sirul luminos y; 3 - suma ilimlnarilor (Ey+En).

Fig. 1.11 .12. Dimin uarea conlrastu I ul de luminanja:

a - nUma! En; b - En+Ey (artificiala).

corpurl de Iluminat aparente intre grinzi;

- exlsta plafon tats, corpurile de iluminat se rnonteaza aparent sau semiingropat (tot intre grinziJ, eventual integrate intr-un sistem de inca.lzire-ventilare-acustica,

Sistemul de iluminat combinal (general uniform distribuit si local) este rnai favorabll din punet de vedere economic $1 functional, in special, in lncaperile marl ln care sarclmts vi:ruale sunt diferite (Jaboratoare).

In cazul unei sali de invatilmimt in care mobilierul nu este fix, se recomanoa amplasarea uniform dlstrtbulta (fig. I. 11.10b). Trebuie aslqurat $i iluminatul local al tablei cu corpuri cu distributia asirnetrica.

Sistemul de iluminat general locallzat si asimetric dlfljat corespunde unor incaper] (ca salile de clasa sau birouri ~i ateliere de proiectare) la care arnplasarea mobllierulul poate fi facutii in functie de pozltia corpurtlor de iluminat.

Avantajele sistemelor de iluminat general aslrnetric dirijat au fast indicate Tn capitolul 6.

in figura 1.11.11 se poate urrnar: in sectiune transversala mocul in care se pot echilibra iluminarile (respectiv lurninantsla) in cazul in care iluminatul natural nu este satlsfacator decat pentru primul sIr de oanc! Punand in tunctlune (manual sau automat) :;;irul y se abtine a echilibrare substantiala, lluminarile minime flind inreg;slrate 'in zona de circulatie, neinteresanta pentru sarcina vlzuala curenta.

Tn figura 1.11.12a este pus in evioenta contrastul (rnodelarea dura) realizat de efectul iluminarii naturale En 5i dlrnlnuarea lui pnn punerea in tunctluns a

c

Fig. 1.11.13 Sisteme de iluminatflexibile.

d

surset de lumina tntertoara y (fig. 1.11.12b).

Pentru lncaperlle de clmensiuru rruci si medii destinate atelierelor de proiectare sl birourilor de diferite oestlnatii, poate fi aplleat acelasi sistem de ilurninat general asimetric dirijat, nurnarul de sir uri fiind determinat de adanclrnea incaper!i (d). Astfel. orientativ, pentru calculele preliminare se poate tine seama de urrnatoarela recomandari, 'in functie de "d":

- d < 1 5 h, este necesar un sir;

- 1,5 h s d < 2,5 h, sunt necesare

doua slrurt;

- d :2: 2,5 h, sunt necesare trei $irun unde h ests inaJtimea incaperii.

Sallie de cursuri, rnari, construite in amfiteatru, de conterinte sl a after activitatl similare se prevad, in mod obisnuit, cu un ilurrunat general uniform dlstribuit ce trebuie sa fie atat functional cat sl estetic. Aeeasta va rezulta in urma unei stranse colahorari cu artntectul prolectulul.

De asemenea, trebuie indeplinite urmatoarele conditii specifice acestor desnnatn:

- un iluminat suplimentar al tablet 5i catedrai la sallie de conferinte, ultimul necesar desfasurarii unor experimente demonstrative;

- un iluminat suplirnentar al zonei prezldiulu: la sallie de sedinta st/sau testivltatl:

- cornanda centralizata a ilurninatului, de la catedra/masa centrala, cu posibilitati de reglare in trepte sau fin a nivelului de iluminare (neeesar proiectiel de filme, diapozitive etc.). Aceasta cornanoa este lndlcat sa se faea de la un mic pupitru montat pe catedra. De

Capitol u111: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

la acesta trebuie sa poata fl acticnata ecranarea ferestrelor, in tirnpu' zilel etc.

Sallie de cursuri nevitrate prezinta avantaje functionafe $i de iluminat deosebrte, dar au dezavantajul cs sunt noeconomiee din punetul de vedere a1 consumulul de energie electrlca.

Pentru incaperile destinate avizdrilor. reuniunilor si altor activitati slmilare, sistemele de ilurninat vor fi prolectate in aceeast conceptle ca :;;i cele destina- I te salilor de conterinte. Suplimentar se va realiza iluminatul planului de expunere, reglarea fluxului luminos, posl- I bilitatea ecranaril ferestrelor etc.).

• Sisteme de i1uminat flexibile

Necesitatea permanenta de adaptare I la nou, irnpuna realizarea unor sisteme de tlurnlnat $1 lnstalatli electrlce flexibile care sa respecte astfel de cerinte noi, Ttl timp si spatlu.

Solutiile amintite, care utilizeaza iluminatul direct-indirect cu comanca separata, reprezlnta una din variantele

Fig. 1.11.14 Sistem de iluminat indirect pentru un birou prevazut cu calculatoare.

eele mai bune. in figura 1.11.138, se I butia aerului tratat se rsanzeaza prin poate urmari 0 astfel de solutte cu cor- canale Tn plafonul dublu, iar evacuarea puri de iluminat suspendate, far in figu- prin corpurlle de llurnlnat, direct in ca-

b Fig. 1.11.17. Sistemullntegrat SC3.

ra 1.11.13b, 0 solutie cu corpuri de Iluminat montate la plafon.

Un grad mal mare de flexibilltate sa obtine cand una dintre componente este mobilil (fig. 1.11.13c $i d) - de exemptu, un lampadar mobil cu distributle lndirecta a fluxului sl cu sursa MH.

o solutie deosebtta se poate realiza cu structuri spatlate suspendate care sunt mal adaptabile la rnodlflcarl dar mal putin estetice. in fjgura 1.1.14 este prezentat un astfal de sistem de ilumlnat indirect pentru un birou cu calculatoare.

Sistemele flexibile permit modificfui ale geometriei corpului, orientari usoare Tn spatiu $1 chiar ale pozitiei sursei in interiorul corpului, modiflcand astfel mult dlstributfa fluxului.

I vita tea plafonului dublu aflat in depresiune (fig. 1.11.15).

Dezavantajul principal al sistemulul

consta in imposlbilitatea reallzaril etansarii perfecte a cavitatil ptatonulu., care va provoca intrarea de aer "tals", daregland sistemul $i murdannd orifiicHle de trecere. Un alt dezavantaj este transferul de caldura (Oc) catre tncapere, (O'c) catre tncaperea de sus $i (O·'c) catra aerul preparat din canal, cesa ce reprezintil, de asemenea, 0 dereglare a echilibrului termic dorit $1 consum su-

I plimentar de energie.

Avantajul sistemului este acela ca

neeeslta 0 inves itle redusa, prin eliminarea canalelor de evacuare si pieselor speciale care sunt necesare la racor-

I darea cu canalul co\ector. Sistemul

este recomandat in cazul Tn care nu-

• Sisteme integrate de ilumlnat eu rnarut de schimburi orare de aer este

instalattl de climatizare $1 acustice I mal mic decat 8.

Cladirile rnoderne, prevazute cu sis- Sistemul SC2 (intr.oducere prin eavl-

teme de climatizare 5i lzolatle tonica a- tatea plafonulul dublu)

decvatii destlnatlel, pot avea sistemele Dlstrlbutia aerulul tratat se reahzeaza de iluminat integrate in acestea pentru prin cavitatea plafonului dublu care se ca. functional, avantajele tehnice $i I atla In suprapresiune, lar evacuare economice sunt deosebite. printr-un sistem de canale (fig. 1.11.16). in sistemele integrate, aerul este e- Aerul tratat patrunde in tneaoere datovacuat prin corpu' de llumlnat pentru a rita suprapresiunil prin plafonul fals eu reallza contralul si utilizarea sarcinii ter- perforatil sau benzi de difuzie a aerulul, mice produse de lIuminat. Aceasta I rar aerul viclat prin corpurtle de ilurnmat conduce la reducerea temperaturii sur- speciale, racordate la reteaua de canasei ~! corpulul de llurninat, la rnlcsora- Ie de evacuare.

rea radlatiilor term ice ale aeestora ca- I Oezavantajele sistemului sunt distritre ocupanti, la reducerea temperaturii butia neuniforma a aerulul in cavitate ambientale in jurul sursel si la men- provoaca a distrlbupe sirnllara a aerului tmeraa emisiei fluxulul luminos la va- introdus prin plafonul pertorat 51 transfelarite maxime. rul de caldura de la aerul evacuat (a"'), Cercetarlle reallzate de S6l1ner, I aerului din Incapere (O'e) $1 aerului din Hentschel ~j Fischer au pus bazele incaperea de la eta] (O"c), ceea ce eonteoretlce ale sistemelor integrate din stituie elemente perturbatoare, de conpunct de vedere al constructiei $1 di- sum supllmentar de energie. Acesta rnensionarll. Se utlllzeaza 3 sisteme peate fi dhnlnuat, partial, prin izolarea (SC1, SC2 51 SCa), dlferite prin modul canalelor de evacuare (reducerea lui Oe), de vehiculare a aerului tratat sl vlciat, Avantajele ststemului sunt investitia avand Tnsa ca factor cornun evacuarea redusa in canale prm utlllzarea cavitatii prin corpul de iluminat, I pentru introducere sl reducerea radiatiel Sistemu/ SCI (evacuare prln cavlta- plafonului fals prin recirea sa de catre tea etam;;a intre plafonul de rezlstenta I aeru! tratat Sistemul SC2 este recoman-

I 5i plafonul fals fonoabsorbant). Oistri- dat cand inaltimea de la pardoseala la

~----------------~ ~----------------------------------------~

I

I I

.teli I

... jl

: \l I

SCI

Fig. 1.11 .15. Sistem integrat SC,.

r~'0 ·'~===l

- =>

Fig. 1.11.16. Sistemul integrat SC2.

1. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemetor de iluminat interior

plafon fals este rsdusa (2,50 ... 2,80 m).

Sistemul SC3 (eu dub/a eanaJizare) Distributia aerului se reaJlzeazii prin doua sistema de canals de aer preparat $1 aer vlclat, introducerea reallzancu-se prln fante (eventual, apropiate de corpul de iluminat) 1;Ii evacuarea prin corpurlle de iluminat (fig. I. 11.17a, b).

Dezavantajul sistemului consta in investltia suptlrnentara in dubla canalizare pentru aero

Avantajele sistemului sunt pasfrarea permanenta a pararnetrllor aerului preparat sl viclat, inlaturarea dlficultatllor cerute de 0 cavitate etansa, controlul eficient al sarcinii term ice ~i intretlnerea mal sirnpla.

In concluzie, sistemul de iluminat integrat este economic din punctul de vedere al reducer!l consumului energetic (conduce la 0 scadere a puterii instalate pentru iluminat de 10 ... 15 %) filnd, de asemenea, confartabil 1;11 estetic. Dezavantajul luminotehnic S8 rnanlfssta prin crasterea gradului de inconfort deterrrunat de necesitatea incastrarii Gil in plafonul fals si accentuarea contrastului corp de ilurninat-ptaton, care deterrnlna 0 poslblla arbire psiholoqica,

11.2.3. Spatii comerciale

Sistemul de llumlnat are un rol foarte Important in relatla dintre client $1 magazin. Un sistem de iluminat ales corect scoate in evidenta caracterul unui anumlt magazin, add\. il Individual izeaza in raport cu celelalte magazine.

De asemenea, printr-o asezare judlcioasa a corpurllor de iluminat, acesta contribuie si la orientarea cumparMorilor in Interiorul magaz.inului.

• Aspecte cantitative

AIBfjerea unul nlval de iluminare co- I reet sste a cerinta necesara atat pentru personalul magazinului cat 5i pentru curnparatorl.

Atunei cand este prezent 1;11 iluminatUI. de accent, nivelul de ilurnlnare pro-I dus de lIuminatul general trebule sa fie ceva mai scazut oscat eel recomandat, pentru ca ilurninatul de accent produce. local, niveluri ridicate ale liuminarii, care eontribuie la punerea in evldenla a exponatelor. Un Iluminat gene-

Tabelull. 11.4. Factorii de accent in conexiune cu efectele produse de accentuare (modelare)

Factor de accent Efectul produs

(contrast) 1:1 2:1 5:1 15:1 30:1 >50:1

Nu exlsta accent

- -

Accen_t perceptlbil

Putln teatral

Teatra~ _

Dramatic

Fcarte dramatic

raj puternic ar ltmita posibilitatea de creare a accentelor de lumina.

Nivelul de iluminara vartaza in tunetie de destlnatla magazinulul. Pe plan international, el variaza intra 300 1;Ii 750 Ix pentru iluminatul genera], intra 500 si 2000 lx pentru vltrine si intre 3000 sl 10000 lx pentru accente punctuale.

Valori spre limita superloara se aleg la ilumina1ul unor exponate de reflectanta midi. (p = 0,3), pentru realizarea unor lumlnante acceptabile.

Distributla Iluxului luminos lndicata pentru magazinele de inaltime mica sau medie este cea sernidirecta pentru a ootlne !;li 0 buna echilibrare a lurninantelor: pentru magazinele cu inaltlme mare se prefera 0 oistrlbutte directa,

Pentru vitrina este indicate. dlstributla directa realizata de un plafon luminos sau de surse mascate privlrii observatarilar. De eele mal multe orl sunt necesare sl cornpletari locale de aecentuare pentru expanatele din vitrine.

• Aspecte calitatJve

in Incinta magazinelor rnari, distributia luminantelor trebuie sa fie unitorma. fara a fi lnsa cerinta de baza, important fiind efectul vizual.

In majoritatea cazurilor, se recornanda contrastele de lumina si/sau culaare pentru a atrage atentia cumparatorltor, mal ales daca acestia nu stau un timp prea indelungat in magazln.

in tabelul I. t 1 4 sunt indlcatl factorii

de accent (nivel de i1ummare local raportat la ruvelul de ilummare general) in conexiune cu sfectele produse de modelare/reliefare.

in maqazinele mici, fara exponate care sa pretinda conditii speciale, esta suficlenta 0 lturninare unlforrna.

- Culoarea aparentii a sutseto: de lumina

Pentru magazine cu lumina naturala redusa este indicata utilizarea surselor de culoare aoarenta catda (cu temperatura de culoare in Jurul valorll de 3000 .K). Daca existii. lumina naturala importanta atunci este recornanoata culaarea aparenta rece (temperatura de culoare avand valori in jur de 5000 K) pentru a realiza a buna integrare a culorilor.

- Redarea cwlori/or

Pentru cele mai mulle magazine, este indicat sa se toloseasca larnpl cu proprletati bune, foarte bune sau excelente de redare a culorilor. Aceasta, pentru ca 0 tampa cu 0 valoare a indicelui RlI buna-toarte buna (80 ... 85), dar cu a culoare aparsnta calda poate Ff uneori mai potrivita pentru redarea culorii pieHl sj a altar obiecte colorate, lmaginea fiind mal atractlva la lumina acestei lampi dedit la lumina zllel,

In tabelul 1.11.5 sunt prezentate sursele de lumina recomandate pentru realtzarea Iluminatului generaJ, precum 51

-OA

DA

11pul lampii

Tabel u I 1.11.5. Tipu ri de surse de lumina utilizate in iluminatul general tli iluminatul de accent al magazinelor

Ilu,midnat t Caracteristicile larnpllor

_ _g_enera e accen I

Arnbianta calda, durata mare de tuncnonare, redare bum! a culorilor"

Oescarcare in vapori

de sadiu de Tnalta presiune ("sadiu alb" - "SON - White". "SDW" -T - PHILlP~ "Descarcare in vapor! de mercur de inaJta presiune

cu halogenuri metallce ("MH") eu Ra bun 51

foarte bun

DA

DA

Ambianta rece sau mterrnediara, durata foarte mare de

functionare, redare

buns a culorilor, consum mic de energie electrica Redare excelenta a

I culorilor, durata mica de funct!_onare.

DA --Redare excelenta a

lncanoescenta claslca <)

Incandescenta cu reflector ')

lncandescenta cu halogen *)

Fluorescenta tubulara

conventlonala

Fluorescentii. compacta 0)

DA

DA

NU

DA

DA

culorilor, durata mica de funct!QQare

Redare excelenta a culorilor, durata mai mare de tuncuonare deeat Is ultimlle doua tlpun

o larga gama de culon aparente la diferiti indici Ra, durata mare de funcj:lollare

Idem LF tubuara, culori calde

DA

NU

DA

NU

• Of era prin dimensiunlle mlci posibilltatea unor sisteme variate si estetice.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

l. Sisteme de iluminat

11.2.3.1 Sistemul de iluminat general

Tinand cant de acsste aspects, dispunerea corpurllor de ltuminat se realizeaza intr-un mod ordonat, folosind. in mod special. surse fluorescente cu indice bun de redare a culorilor mal ales

1 deasupra zonelor de interes deoseblt, cum ar f zona propriu-zis<l de vanzars (fig. 1.11.18)

Tn magazlnele de lux se recornanda a se folosi arnptasarl srrnetnce, uniform distribuite utilizand corpuri de Iluminal punctuale cu lampi incandeseente cu halogeni sau lampi cu descarcari In vapori de Inalta presiune ("SON - White" sau "MH").

,------------------------------------.1 Sisternele de ilurntnat moderne utillzeaza sisteme flexlblle, adaptabtle in

I tlmp sl/sau spatiu la cerintele dinamice ale magazinelor. Astlel, strueturile spatlals care inglobeaz8 atat distfibufja electriciJ. cat l?1 eorpurile de tlurrunat ii-

I niare sau punctuale orienta bile (§ 5) reprezinta solutil moderne, chiar daca aspectul estetic nu este eel mai tavorabil (al structcrll).

Se pot utiliza, in completare, sisteme de iluminat secundare, de accent. montate pe 0 l?ina de fixare. Corpurile de ltuminat pot fi punctuale (spoturl) cu posibilitatl de orientare in spatiu .

a i1uminatului de accent in magazine.

- Cu/oarea suprafetelor refiectante trebuie sa fie arrnonizata cu culoarea I surselor. in mod oblsnult, culorlle calde estompate sunt cele Indicate, cu exceptla zonelor in care se cere punerea in evidenta a unor exponate sl atentlo- I narea cuparatornor prin soc de culoare (zone intens colorate, eventual utlllzand I

o schema contrastanta de culori).

- Mode/area exponatelor tridimensionale este foarte tmportanta afat in vitrinele interioare. cat $i in cele exterioa- 1 reo Obtinerea unor contraste dure care sa dea un aspect "dramatic" manechlnelor expuse poate conduce la efecte

deosebit de atractive, prin llurninatul de accent.

• Caracteristicile sistemelor de iluminat de-Stinate spatlllor comerciale

Cerintsle fundamentale pe care trebuie sa Ie lndeplineasca un sistem de iluminat al unui spatlu comereial sunt: atentionarea cumparatoritor, crearea interesului, crearea unei arnbiante placute $i atractive, ghidarea vizuala, integrarea In ansamblul ambiental al magazinului (care este 0 reftectare a strategiei de vanzare) $1 f1exibilifatea sistemalor de !luminat In functie de anotimpuri.

• • • •

• • • •

• • • •

b

c

a

..

1 , 1 1 .1 I· 1

.

1 I· I I

d

e

Fig. 1.11.18. Sisteme de lIuminat general uniform distribuit la magazine

prevazute cu platon fals:

a - CIL fluorescente ingropate fn pia ron in structura patrata; b - idem, tn structure liniara; c - panouri patrate trontste in structura simetrica; d - GIL punctuale montate ln estchier; e - combinatle intre c si d.

, -- ---
I~g
4 ~(?;.I I , ~
2
2
I
3 I
5 31
II~- 1
-- -- ,
I b
_l L --- -- L
Fig. 1.11.19. Sisteme de lIuminat pentru vitrine exteriaare:
a - SIL complet, b - SIL redus. 11.2.3.2 SistemuJ de iluminat pentru vitrine

De regula, iluminatul unei vltrine cu-

prinde urrnatoarela sisteme:

- general pentru 0 iluminare uniforma,

- de accent (de modelare);

- de fond.

Sistemul de ilurninat de accent reprezinta 0 necesitate pentru punerea in evldenta a produselor destinate vanza-

I rii, reauzandu-se astlel atragerea cumparatoriior. EI este dsstlnat, in mod special, spatillor de expunere a praduI salor din vitrina (atat mterloars cat sl

exterioara), 0 conditle irnportanta a calitatii sistemului de iluminat de accent este mascarea sursel de lumina, fata

1 de ochiul observatorului, prin integrarea sa In mobilier sau in alte elemente de constructii,

in figura I. 11. 19 se pot urmarl componentele SIL pentru 0 vitrina exterioara: 1 - iluminat general; 2 - modelarelaccent I de sus; 3 - modelare/accent de ios: 4 - fundal de sus; 5 - fundal de jos.

Analizaraa obiectivelor vizate in lIu-

minatul de accent duce la necesitatea

I crsarf de contrasts de lumina sau de culoare, contrasts intre prcdus sl me-

I dlul Inconjurator ~i contrasts pe praduse identice. Aceste contraste vor fi mal accentuate daca exlsta un tlurninat ge-

neral mal redus.

Prin erasterea sau dsscresterea lccala I a nivelului de iluminare este posibll sa sa creeze efecte variate de lumini si

1. Sisteme de iluminat

Capito lui 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

urnbre, cu contraste care sugereaza dinamism. Se pot obtme efecte dure. agresive, dramatlce din combinarea luminilor si umbrelor.

Efectele speciale folosite in iluminatul de accent al magazinelor sunt, in functie de specificul magazinului: formarea umbrelor, formarea pete lor de lumina, reflexiile stralucitoare, efeetele de contur, efectu I de sil ueta si altele.

o problema deoseblta de calitate, in cazul vitrinelor, este evitarea reflexlei suparatoare determinate de geamul vitrinei in tlmpul zilei. Aceasta se poate realiza prin mentinerea in functiune a llummatulul artificial, in timpul zilel (neeconomic). fie prin schimbarea unghiului de reffexie (prin modificarea verticaIitatii planului geamului vitrinei - in fate. sau in spate).

in figura 1.11.20 S6 prezlnta solutla de evitare a reftexiei de voal ce poate aparea ziua: a - solutie racornandata dind acoperarnantut strazii are reflectarrta mica ~I nu este Iluminat direct de soare; b - solutle rscornandata cano se foloseste a copertina fixa de refleetanta Sc8zutB (S8 pot utlliza si copertine mobile ce se strang seara),

Vitrmele interioare ~i llumlnatul de accent in locurile de expunere, urmaresc atentionarea (atragerea) cllentilor, In aeeste cazuri este necesar ca sursa de lumina sa nu fie ascunsa privirii.

in figura 1.11.21 este lnoleata 0 solutie de amplasare a corpurllor de ilumlnat cu LlC/LIH care pune in evidenta exponate din cristal sau bijuterii, punandu-se in valoare suprafetele mari reflectante si stralucrtoare.

Efectele contrastante de siluetii. reprezlnta 0 solutle pentru a pune Tn evidente conturul exponatelor. Aceasta se poate realiza cu surse llnlare mascate In spatele exponatelor ca in figura 1.11.22.

Un alt slstem de iluminat local poate f urmarii: in figura 1.11 _23, toloslt pentru accentuarea unor arncole de Imoracaminte.

Spatiile cornerciale se prevad (in conformitate cu lndlcatltle de la § 6 sf normativul 1-7) cu sistema de iluminat de evacuare. de marcare hidranti, de clreulatle $1 de paza/securitate.

lIuminatul de securitate se prevede atat la magazinele mici, cat sl la cele mari sau foarte mari, utltizand fie 0 parte din sursele Iluminatului general. fie surse specializate eu eficacitate mare (cu vapori de sodiu de joasa sau inalta presiune). Cornanda aeestora se reaJizeaza din zone accesibile personalului de paza, Pot fi combinate sf cu un sistern de supraveghere cu carriere lV in circuit inchis.

11.2.3.3 Ffrmefe tumtnosse

Se monteaza, uzual, pe ortzontala (fa magazinele miei sl medii), deasupra vitrlnelor, sl pe onzontala sau vertlcala, la magazine Ie mari cu mai mufte niveluri.

Se totosesc tlrms luminoase din tuburi modelate cu descarcan in gaze (cu coloana pozttlva), care sunt estetice, viziblle $i se conecteaza, practlc, instantaneu, dar au, in principal, dezavantajul functtonarii la 0 tensiune ridlcata (ceea ce obliga la luarea unor rnasurf suplimentare de protectle),

Se mal pot folosi panouri lurninoase care au marele avanta] al utilizikii lampilor fluorescente dar au sl dezavantajul ca nu mai pot ere a efecte la fel de spectaculoase. Se mal folosesc uneori !?i panourile luminate (cu proiectoare).

Solu~ii deosebite se pot obtloe utilizand fibrele de sticia (decorative) $1 tuburile de lumina.

11.2.4. lnstituji! medicale

Cerintele pe care trebuie sa Ie indepllneasca sistemele de Iluminat destfnate lnstitutlilor medicale sunt foarte diferite dupa zonele din incinta institutiei si depind de condltille de vizibilltate pe care Ie neceslta utiiIzatorii: paciantl, personal auxilfar, medici.

in unele ineaperl sunt determinante

a

entru evitarea reflexiei de voal.

condi1iile impuse de consultatia sau interventia chirurgicala (cablnete medicale

Fi g. 1.11 .21. SI L local de accent.

Fig. 1.11.22. SIL local prin efect de silueta.

Fig. 1.11.23. Sistem de iluminat local eu lampl fluorescente tubulare inglobate Tn structura de expunere.

II

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

$1 sali de operatle), lar in altele este determinant confortul bolnavulul (saloane, rezerve).

• Aspecte cantitative

NiveJuri/e de iluminare sunt foarte diferite, in functla de destinatia lncaperil, Ele pot Ii, de asernenea, reduse (seara, in saloanele pacientllor) sau amplificate (In timpul consuttatiel medicale, in saloanele pacientilor).

In tabelul 1.11.6 sunt prezentate cateva din nivelurile de iluminare recomandate de CIE Tn functie de destinatia spatiului. De menttonat ca ele se refera la corpuri de ilurninat din clasels de cali tate A Sl B (§ 5). in camerele pentru consultatii sau interventll se recornanca 0 dlstributle a fluxului luminos direct sau semidirect, spre deosebire de saloanele pacientilor, unde este Indicata 0 dlstributie indlrecta sau semiindlrecta.

• Aspecte calitative

Distribu(ia ruminants/or in carnpul vizual trebule sa fie !oarte echilibrata. pentru reallzarea unui ambient placut $i confortabil.

Reflectanlele vor fl. din acslsasl motive, crescatoare de la pardoseala

(0,2 0,4) la pereti (0,4 ... 0,6) l?i plafon

(0.7 0,9).

Culoarea lumini! are un rol fcarte important. ea contribuind la realizarea unei arnblante placute, Intime pentru pacienti.

Culoarea aparenta a surselor de lumina folosite in saloanele bolnavilor va fj calda sau intermedlara (acsasta din urma in spitalele din reqiunlle tropicale).

Culorile supratetelor refiectante trebuie sa fie calde sl estompate.

Redarea culorilor trebuie s8 fie faarte bunalexcelentii pentru lncapertle destinate operatltlor, interventillor ~i consultatlilor.

Madelarea intervine Tn cazul exarninarilor si lnterventiilor chirurgicale sl este reallzata prin interrnedlut corp uri-

lor de iluminat special destinate acestui scop.

• Caracteristicile sistemelor de iluminat

in camerele bolnavilor, sistemul de iluminat trebuie sa asigure acestora 0- dihna, destinderea, lectura, sa permita $1 examinarea lor, lar din alt punct de vedere sa asigure condltllla de circulatie, de veghe (noaptea), precum si conditlile de curatire a lncaperti,

Aceste cerlnte implica reallzarea unui sistem general, de regula, fluorescent direct-Indirect, necesar ingrijirii rnedicale curente si alter servlcii uzuale. cu comanda de la usa, precum sl a unui Iluminat local la patul bolnavului, orientat astfel tncat sa nU-1 deranjeze pe ceilalti ocupanti 81 salonulul, sistem realizat prin intermediul unui corp de !lumlnat special care aslqura, in afara unei lurnmante scazute (sub 350 cd/m2), si alte utilitAti, cum ar fl; locuri de priza, circuits de alimentare, circuite de curenti slabi sl eventuale circuite tehnolog!ce (conducte de oxigen, aer cornprlrnat etc - fig. 1.11.24 l.

in atara de aceste doua sisteme de lIumlnat. se mai pot prevedea: iluminat local suplimentar doar pentru incaperi speciale, Tn care tratamentul sau exarmnarea pacientului se fac chiar in acea tncapere: ilurnlnat de veghe care asigura atat senzatla de Ifnlste a boinavulul, cat :;;i circutatla 'in tlmpul noptil; iluminat de supraveghere (redus) de noapte care poate fi comandat local doar de oatre personal.

Distributia longitudinala a ilumlnaritor obtirurta cu acest tip de corp de ilurnlnat este prezentata in figura L 11.25.

in figura 1.11.26a, se poate observa modul de arnplasara a unui astfel de corp de iluminat 'in incaperea bolnavilor.

Pentru coridoare, se are In vedere ca trecerea, de la 0 camera lummata de soare in coridor sa se taca cu evitarea contrastelor inconfortabile. De aceea

TabelulI.11.6. Niveluri de iluminare pentru lnstttuttl medicale
lncaperi Nivel de [ncaperi Nivel
iluminare [Ix] de ilumlnare [Ix
Coridoare: Ter~ie intenslvtJ: 50 -
noaptea 50 .@ caQ.atul_pahJIi:Ji
ziua/seara 200 observatie 750
Camera de garda: /nfirmerii 300
cfrcula!ie noaQtea 10 Sali de operatie:
_Qbservatie noaptea -- 5 - __p~~ire operate 500
iluminat generaJ 150 iluminat g~neral 1000
.examinarl simple, cltire" 300 ilurninat local 10000
Cabinete medicate: Autopsie:
iluminat general 500 iluminat general 750
-
ilumlnat local pentru 1000 iluminat local 5000
examinari
--
Laboratoare $1 farmacii:
iluminat general 750
iluminat local 1000 I corpurile de ilummat se monteaza as imetric, in opozitie, f8'~a de usile camerelor. Pentru ca bolnavul transportat

orlzontal sa nu priveasca direct corpurile de iluminat, acestea se mcnteaza lateral pe corldor, eventual dirijat.

Tn prlvlnta salilor de operatli, Importanta aste folosirea corpului de iluminat scialitic amplasat, de obicei, tn centrul lncaperii, deasupra mesel de opera tie, cu ajutorul carula se obtin nlveluri foarte marl de iluminare. Corpul de ilumfnat scialitic (fig. I. 11.26b) se compune din mal multe surse de lumina montate in corp uri de !luminat cu reflector care concentreaza fluxul luminos pe 0 suprafai8, mica (aproxlrnattv 500 cm2) corespunzatoare carnpulu; operator, aslqurand a uniformitate foarte buna si un nivel de iluminare de 10000 lx, evitand umbrele sau contrastele in zona de lnterventle.

Cil scialitic este dotat :;;i cu sursa de alimentsre proprie (baterie de acumulatoare) care are rolul de a aslgura un nivel

Fig. 1.11.24. Secllune printr-un corp de lIuminat integrat eu multiple funCfiuni: 1 - sursa de lumina lndlrscta: 2 - sursa de lumina directa: 3 - canal pentru curenti slab]: 4 - canal pentru circulte de alimentare; 5 - canale pentru circulte tehnologice; 6 - capac transparent de protectie; 7 - Ientile. lip Fresnel din plexiglas; 8 - gratar difuzant; 9 - diblu

0,5 1,00 1.50 2.00 m

Fig. 1.11.25. Distri bulia i I urn i narllor lntr-o secjiune longiludinala:

1 - contnbutia iluminatului direct; 2 - contnoutla ilumlnatulul indirect; 3 - suma celor doua contrlbutii,

• •

r. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

de iluminare pentru continuarea lucrului, egal cu eel normal alimentat din reteaua de 230 V.

Pentru celelalte tipuri de incaperi, tratarea sistemelor de Iluminat se face in mod obisnuit, bineinteies tinand searna de caracteristicile fiecare! incapert.

11.2.5. Muzee ~i galerii de arta

Sistemele de Iluminat destinate muzeelor, expozltlllor 51 galeriilor de arta, trebuie sa indeplineasca conditii speciflee, in special calitatlve. punand in valoare exponatele fara a atraqa atentta asupra componentelor sistemului (surse, corpuri, amplasament) sau asuora unora din efectsle sale (supra fete de lumlnan\1! prea mare sau prea mica).

S!L trebuie sa realizeze punerea in evldenta a caracterului exponatelor, a lntenttltor autorilor atunci cand ele sunt cunoscute.

• Aspecte canlitative

Nive/ul de iluminare in muzee sl gajeri! de arta trebuis rnentlnut in limite relativ reduse oatorlta efectelor de degradare a unor exponate la radiatn lurninoase ~i ultraviolete.

AV8nd in veders influenta luminii asupra vietli obiectelar de am se recornanda nivelurile din tabelut 1.11.7.

Oistributia fluxului luminos utnlzata, Tn general, la cladlrile noi poate fi directa, direct-dlfuzarrta sau combinate (directs. sau indirecta) pentru echilibru. La cladirile vechi, unde de multe ori

2

a

Fig. 11.26a. lIuminatul intr-un salon de bolnavi;

1 _ SIL direct loeal; 2 - Sil Indirect; 3 - SIL veghe.

b

Fig. 11.2Gb cu, sclalitl

1 • Gll sclalltlc; 2 - SIL de plafon; 3 - rnasa de 0 eratie.

trebuie puse in evidenta. plafoanele care constituie elemente de erta, sa recomanoa distributia serni-indrecta, indirecta sau dlrecta-lndkecta, avand In vedere considerentele locale speciflce.

general, scazuta (0,1 ... 0,3) pentru a evldarrtla mal blne expanatele. in cazul ln care llurnlnatul este general locallzat, cu nivel ambiental seazut, Be trnaune 0 pardoseala cu reflec1an1il mal ridicata (0,4).

• Aspecte calltative 11.2.5.1 eu/oarea luminii

Gal!tatea iluminatului este deosebit Guloarea surselor de lumina este de-

de lrnportanta. osebit de irnportanta in privinta redflrii

OistribuUa luminantelor in cazul mu- culoril pentru galeriile de pictura ~I ex~ zeelor $1 galerillor de arta are aspecte pozit:llle in care se expun opere de arta. specifics. Problernele de orolre fizialo- Pe de ailE parte s-a canstatat ~ lamgica sunt, Tn general, evitate printr-o a- pile cu srnlsie de radia1ii reci in spectrul legere coeespunzatoare a Gil, iar cele vizibil degradsaza (altereaza) mai rapid de orbire psihologica sunt mai putin culorile naturale. Oatortta acestui importante, durata de vizionare fiind considerent sl al necesitatll realizarii unei destul de scurta pentru ca urrnarile arnbiante calde, placute atractive, contrastului de luminanfa sa se rnanl- trebuie alese lampi fluorescente de feste. Aspectul care crseaza problema culoare calda si intermediara cu 0 redare este cel al orbirii indirecte (reflectate). I foarte buna a culorilor (tab. 1.11.8). Acesta se rnanifesta sub forma orb/fii De asemenea, suollmentarea cu de vaal a picturllor pe panza luminate spoturl de lumina incandescente sau cu spoturi daca unghiurlle de lncidenta fluorescente compacte este adeseori

nu sunt corespunzator atese. necesarii $i deosebit de eficlenta.

Daca sa folosesc casete de protectle Noua sursa SDW- T prod usa de firma

din sticla, reflexia de vaal poate produ- PHILIPS poate asigura un ambient ce orb ire de vaal. Evitarea se realizea- cald, 0 redare buna sl 0 conservare za prin alegerea unor unqhiun de Inoi- maxima a exponatalor.

denta corespunzatoare sau pnn intro- Guloarea suprafet.elor refiectante treducerea de GIL speciale in caseta buie sa fie arrnonlzata cu cea a surse(mascate). lor. De aeeea pentru zugraveli $1 placa-

Reflectanta pardoselli 1rebule sa fie, In je se alag culori calde, mate.

Tabelull.11.7. Niveluri de iluminarej:!entru muzee~l galerii de arta

Materialul expus Nivelul de ilummare maxim

admis [Ix]

Nelimitat daca nu exists conslderente speoiale dictate de

I radialia terrnica a sursel de

lu mina(Q_rientativ, 300 ... 5_9_O)

I 150

Ooiecta insensibile la lumina

(ex.: metal, pia.tra. sticla sau cerarnica, crista I , biJuterii s.a.)

Picturi in ulei sau tempera. articole din plele, corn, os, filde~. lemn lustruit s.a Materiale foarte sensibile la lumina ca: picturl de apa. textile, tapiserii. costume, I manuscrise, tipariturl, quase,

artlcole de botanlca s.a.

50

TabeluI1.11.8. Factor! de d~eclere _ij caracteristici.1l_entru diferite lampi

Sursa de lumina I Factor de I Temperatura Fluxul Indicele de

depreciere de culoare [KJ luminos redarea a

[1m] cutorf Ra

White SON 0,10
(SDVY-T) 50 W -
Larnpa cu 0,15
lneandescenta
(40W) I
t.arnpa
fluorescerrta
tubulara [36 W] I
culoare: 93 0.15
94 0,18
82 I 0,19
83 0.20
84 t 0~21
Lumina de zl
data de un cer
acoperlt, filtrata 0,60
prlntr-o sticli'i de
44 mm grosime I _I_ 2500

2300 80

2800

500

100

3000 2300 95
3800 2350 95
2700 3250 85
3000 3450 85
4000 3450 85
- - - Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

Directionarea luminii contribuie la I modelarea exponatelor tridimensionale (sculptura, cerarnlca, portelanuri s.a) !?i uneori chiar a celor plane cu textura.

Relieful trebuie realizat prin umbre u- I scare care accentusaza echilibrat imaginea reata, gandita de autor

lIuminatul difuz suprirna contrastele si capacitatea de modelare. imaginea receptata fiind aplatizata !ili fara detaliJ, metalul apare fara luciu, cnstalul si cerarnlca fara straluclrs.

Lumina provanita de la a sursa punctuala pe 0 anurnlta directie, con- I duce la contraste dum care pot degrada imaginea reata, dace. nu se intervine cu surse de lntensitati (distante de I montare) diferit€.

Practic, S8 recornanda ca clrectlona- I rea sa se realizeze prin lncercarl directe sau pe model In scopul realizarf unei I rnodelar! (rellefairi) ccraspunzatoare.

Accentuarea exponatelor plane sau trfdimensionale este un alt aspect call- I tativ specific, in stransa conexiune cu

modelarea. I

lIuminatul suplimentar local, contrastul de lumlnanta, culoare sau tonalitate I al ace Ie iat,>i culori, intre exponat I,>i fond, reprezinta aspecte ale modului

de accentuare.

Pentru exponatele tridlmensionale se recornanda ca fondul sa alba 0 culoare neutra sau foarte deschlsa (in functie de culoarea si intensitatea culorii) cu finisaj difuzant sl fare textura,

Pentru obiectele mici, expuse pe fond general deschis, trebuie prsvazute fonduri locale de saturatie medie pentru a se evita pierderea vlzuala a detaliilor, datorlta contrastulu I de lurninante, De asemenea, orice solutie necesita 0 verificare ulterloara inainte de darea in exploatare, direct la locul de montare. unde se rsauzeaza ultima reglare, eventual, in prezanta autorului exponatului (cand este posibil).

o conditia calitativii specifica a Ilumlnatului muzeeloreste expresivitatea sistemului, prin aceasta intelegand capacitatea de a pune in evidenta, prin lumina, caracterul cornpozitiel prezentate. Astfel, pentru 0 scsna crarnatlca este necesar un !lumlnat concentrat cu contraste, iar pentru 0 scena vesela, Iluminatul uniform fara contrasts. Inversarea sistemelor conduce la interpretari vizuale eronate.

Adaptarea vlzuala, in conditiile muzeelor, pune probleme specifics. Ast-

11.2.5.2 Galeriile de plcturaJ tapiserii ~i alte exponate plane

Sistemul de iluminat generalloealizat destinat galeriilor de plctura poate f realfzat prin benzi sau !illruri luminoase, montate pe contur, cu 0 eventuala

b orientare ciitre peretll de expunere, utilizand Gil fluorescente integrate in pla-

Fig. 1.11.27. SIL pentru galerii de plctura ~i exponate plane: , fon (fig. 1.11.27a). Slstemul este flexibrl

'-- 8_- _S_'L---=9:__e_n_e_ra_I_'_o_Ci'l_1_iz_B_t_d_ir_e_c_t_d_f_fu_z_; _b_- _S_I_L...::9:;_e_n_e_rB_'_lo_C_B_'iz_a_t_1. __ __.J deoarece permits schlmbarea expona-

I telor, eficient, reallzand dlrectionarea ilumlnatului catre exponate, sl confortabil, datorlta unei distributii acceptaoiIe de luminante si cu accentuarea co-

respunzatoare a perej:ilor de expunere. Un sistem de iluminat general localizat :;;1 crectionat (in sectlune) este prezentat in figura 1.11.27b.

Se poate rernarca GIL echipat cu

I'ampi fluorescente integrat in plafonul fals (2). Sistemul este prezentat pentru o Tnci:i.pere mgusta de expunere (conI dor). dar poate f utlllzat si pentru 0 in-

I capere mal larga prin simetrizarea solutie!. Se pretcaza la inaltimi mici.

De asemenea, tot pentru muzsele I amenajate In cladlri vechi, cu caraeter istoric, care sunt accesibile publicului I in timpul zllei, se poate comolna llurninatul natural cu eel artificial. Astfel. prl-

'-- ---=O__~_::__.;-"-"'=-=L..=:___==-<=-=-'=='_ ....J I mul este folosit pentru arnblanta, iar al

- ---r -1
I /
, [ - II I
I r_ I, [ - I' _I
I l _j I-=- I
l 1J
r" I
111
---_--_- _j
a 2

.1
-Il- --- "::' , 11
\:
I _I I II I I --, I II
II I 'I
I
I I I _J ,I I I ~~ill I,' ',,",\( II
J L L~ I
I I j I 1_"1 I
1 I I i-,I
1/ 1
1_-
- ~ - -_ -- - _ -Ill
I
------- --- - [f
a b
Fig. 1.11.28. SIL local pentru exponate plane:
a - GIL liniere: b - GIL unctuale. tel, intrarea in muzeu trebuie sa realizeze 0 trecere acceptabila din exterior in interior. De asernenea. gradarea ilurnlnarilor pe parcursul circuitului de vizrtare trebuie sa fie judicios aleasa incat sa nu se produca, nlciodata, salturi de niveluri. in special, trecerea de la niveluri ridicate (sculptura) la niveluri scazute (tapiserii) nu trebuie sa se produca direct. Aspectul exponatelor, dace. nu se respects aceasta conditie, va fi 1ntunecat, sumbru.

• Caracteristicile sistemelor

de iluminat destinate muzeelor ~i galerl1l0r de arta

Sistemul de iluminat prin componentele lor trebuie sa reallzeza condltllle cantltative I,>i calitative enuntate. Avand In vedere caracterul, in general, dinamic al aeestor obiecte (in special, expozrtine) $1 sistemul de llurnlnat trebuie sa se adapteze aeestor cerlnte, prin flexibilltatea (supletea) sa, respect iv, prin modu! de adaptare rapida la situatii noi tara modlficarea cailor de curent.

SIL cornbinat (general $1 loeal) acopera, in mod uzuaJ, cermtele functionale $i estetice ale muzeelor $i galeriilor. Astlel, sisternul de iluminat general uniform distribuit asigura nivelul de arnbtanta, Acesta poate fi supllrnentat, atune! cand este necesar, cu iluminatul local.

Printre cele mal dlnamice sunt structurile spatiale cu Gil punctuale, varlabile ca pozitie,

I. Sisteme de iluminat

Capitolu! 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

dollea. locallzat (cu spoturi), pentru accentuare. Pentru curatenie :;;i circulatia personalului se utihzeaza un iluminat redus de clrculatie.

Un SIL general uniform distribuit utilizand un plafon luminos/luminat poate fl, de asemenea. realizat pentru galerilie de pictura, unde nu este necssara modelarea.

Expozitiile de desene, planse, fotografii $1 alte exponate instalate pe panoun verticaJe, pe langa i1uminatul general, trebule echlpa1e cu iluminat local, reailzat, in mod obisnuit, cu lampi fluorescente montate in Cil specializate (fig. 1.11.28a) sau cu Gil eu LlC/LIH (fig. J. 11.28b).

Sistemele de Iluminat local pentru galeriile de picturi sau alte expo nate plane verticale slrrulara trebuie sa indeplfneasca 0 serie de conditf geometrice de amplasare. pentru reallzarea conditillor calitative anterior enuntate, coordonate cu srsternul de iluminat general ambienta!. Astfel, in figura 1.11.29c, sunt indicate coordanatele unghiulare ~I Iiniare ale pozitiei unui spot luminos cu distrlbutle concentrata sau larga.

Pentru a vedere corecta a exponatului, sunt necesare:

- 0 compononta data de lIuminatul general difuz (= 40 % E,ll!)

- dtstarrte minime de vedere in functie de dimensiunile exponatulul (daca inaltimea exponatului este mar mare decat eea din figura 1.11.29c. se adauga 4 cm la crestersa inaliimii eu 2,5 em).

Dlstanta de montare x rezulta:

x == (H-1,6)tg 30' (1.11.1)

Tn figurile I. 11.29a $i b S6 poate urrnari modul de arnplasare a SIL local fata de Sil general (perimetral sau central) in conexiune cu pozltia de observare.

11.2.5.3 Gaferiile pentru scufptura

in aeeste frrcaperl, SIL combinate reusesc sa aeopere toate exigentele, printr-un SIL general uniform dislTibult de amblanta, reallzat cu surse fluorescenteo cornpletat cu un SIL local cu spoturi.

Flexibilitatea sistemului la dinamica schtmbarii expanatelor poate fi obtlnuta prin montarea spoturilor pe $ina, ceea ce permite modificarea usoara a pozitlei acestora.

in figura 1.11.30 este prszentata scnita unui sistem de llurninat comb inat. Sistemul de Ilurnlnat general (1) este realizat cu Cil cu larnpl fluorescente integrate In plafon si iluminatul local (2) cu spoturi luminoase montate pe $ina lmr-o structura spattaia.

Adeseori, in cladlrl vechi sau chiar de data mal recenta, se utllizeaza un plafan luminos (transparent) cu lumina naturala zlua, $1 artiflciala, seara.

la __ ~ ,30'
D --
I -c
" 60ospot larg
I r-I ~30ospot concentrat
60 10101 1QO° I'm
~ I~
A J:1~pl ;30° (
- t 0>
1 I 70· ~ I~
,~ ro
a
plafon 1
~i'~1 .x.;
b J

Fig. 1.11.29. SIL (amplasare) pentru 0 galerie de pictura:

a - SIL general fix perimetral + SIL local reglabi/: b - SIL general fix (banda + plafon fum/nos) + SIL local reglabil, c - coordonatele de pozitionare.

anexele si supratata de transfer decaldura) in afara casetei (fig. /.11.32).

Casetele orlzontale, utilizate pentru exponate mlcl (bljuteril. numtsmatlca], primesc lumina fie de la SIL -qeneral, fie curnulat cu eel local ~nglobat in caseta),

Vitrinele utlllzeaza iluminatul general fluorescent direct realizat cu Gil integrate In plafon. Pot fi echipate st cu iluminat local interior fluorescent (1) sau incandescent (2). ca in figura 1.11.33, daca exponatele Impun aceasta.

• Particularitati speclfice

Radiatille !uminoase $i ultraviolete reprezinta factor! agresivi, de degradare

2

11.2.5.4 Muzee de istorie, numismatica, ~tijnJe naturale !if alte destinaJiI

in afara aspectelor comune tratate ln dorneniul lstoriel $1 stiintelor naturale, se utilizaaza ~i sisteme specifice de expunere, ca:

- ruse protejate sau neprotejate cu

perete din sttcta;

- casete verticals sau orizontale;

- vitrine din sticla aparenta.

Fenomenul de reflexie perturbatoare de vaal, ce se rnanrtesta la supratata sticlei de protactle, trebuie diminuat astfel:

- adoptarea de supratete cu reflectante marl pentru fondul de expunere, postamenle sau soclurl;

- utilizarea de Cil cu luminanta seazuta;

- inclinarea geamului vitrinei/casetei au eel putin 10° fata de planul vertical (fig. 1.11.31).

Nlsele neprotejate se utillzeaza 7n muzeeie de istorie amena.jate in cladirlmuzeu. Se pot utiliza nisele existente, ferestrele s.a, pentru a monta in acestea exponate Lridimensionale ilumlnate cu spoturi sau alte sisteme mascate.

Nisele protejate cu sticia, utlllzate in muzeele de stnrrte naturale sau de istorie, pentru exponatele trldirnenslonaIe, se echlpeaza cu un sistem de iluminat propriu Integrat.

Aceste moduri de expunere (in ni:;;a

I Tnchisa) se pot utlliza numai in cazul in care exponatele nu S6 degradeaza datonta degajariJor de caldura ale surselor. Daca evacuarea calduril nu este posiblla, se alege un alt sistem.

Casetele verticale se rnonteaza aparent, pe perete, cuprinzand iluminatul local integrat (fig. I. 11.31). Daca exponatele se degradeaza Ia temperatura

I sau lumina, CIL local, se rnonteaza (cu

Fig. 1.11.30. SIL combinat din muzeele cu sculpturi.

2

,

Fig. 1.11.31. SIL general (2) ~i SIL local (1).

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

a unor opere de arta, Degradarea deplnde de:

- sensibilitate spectrala a materialului;

- compozltla spectrala a luminii;

- eantitatea de lumina captata, care

este in Iunetie de nivelul de iluminare sl timpul de expunere.

Detenorarea se poate manifesta in general sau selectlv, prin alterarea unela sau a mal multor oulorl.

Degradarea se rnanlfasta la matenalele de natura orpanica SI este in functie de cantitatea de lumina Q = I/l,t [lrn-s] (in care (/) este fluxul luminos si, t • timpul de expunere) care acuoneaza asupra exponatulur,

Efectul cumulat al eantitatli de lumina si al compozltlei spectrale produce o degradare (OJ mai rapida sau mai lenta in functie de caracteristicile fizlcochirruce ale materialelor.

1

-3

2

Fig. 1.11.32 Casete. verticale. (2) cu Cil (1) mantat in exteriorul casetei;in caseta transmisia lumi"i! prin stichl plana (3),

o 0

~---1-1

Fig. 1.11.33. su, Interior pentru vitrine transparente.

Efectul radiatiilor asupra culorllor este determinat de lungimea de unda astfel ca radiatiile luminoase eu lunglmi de unda micl sl cele ultraviolete sunt eele mal agresive.

Radia~iile luminoase de lungime de unda mare 51 eele infrarosll nu degraceaza culortle, dar daca sunt in apropierea exponatelor de hartle, fibre textile s.a, pot conduce la usc area SI distrugerea lor, dataritii calduri' acumulate in aeestea.

Masurile de protectie impotrlva degraderil sunt:

- utilizarea de lampi fluorescente cu emisie scazuta sau practic nuia de radlatii ultraviolete (datortta conversiei Sl absorbtiel acestor radiatii de catre stratul de luminofor dublu);

- utihzarea lampilor cu incandescenta/SOW - T;

- utilizarea materialelor absorbante de radlatf ultraviolete (filtre ultravlolete) sl transparente pentru lumina naturala; - limitarea niveluiui de lIuminare si redueerea timpulul de expunere la radlatllle luminoase.

50 Ix pentru cinematografe, 100 Ix la teatre, sali de concerte, pima la 150 lx pentru auditarii si sali de eontermte, Pentru ciadlrlle reprezentative. de tip unicat, nivelul poate fj ridieat cu 1 sau 2 trepte. Pentru salile polivalente se asigura mai multe trepte de nivelurl, obtinute in mod obisnult prin reglarea tina a fluxului luminos. in functls de aetivitatea desfasurata in sala. in rnornentul considerat, Pentru hoi uri de lntrare $1 foaiere se recomancJa 150 ... 200 lx, iar pentru zona de acces catre sala, un nivel de iluminat mal redus, in functia de distrfbutia salli.

OistrlbLI1ia fluxului luminos trebuie sa satlstaca condltille de contort, astfel ca are totdeauna $i a cornponsnta de flux superior, mal mare sau mal mica, in funetie de destmatie (Ia sallie de cinematograf mai mare, la cetelalte, moderata), atat pentru sala de spectaeole, cat si pantru anexe-Ie sale,

Aspects calltative

in sala Si in anexe distrlbutia luminantelor trebuie sa prezinte un echillbru foarte bun. Astfel, sursele de lumina trebuie sa alba 0 lurrunanta mode-rata pentru evitarea orbirii directe (fiz[ologice), in special, cand la sali veehi se utilizeaza candelabre sau aplice decorative cu LlC/UH vizibile. Evitarea orbirii pslhologice se realizealii prin echilIbrul de ansamblu obtlnut prin gradarea judlcloasa a fluxului superior.

Gradarea arnbientala a reflectantetor este deosebit de importanta pentru echilibru) vizual. Astfel, plafonul se zugraveste intr-o culoare faarte deschisa p = 0,8 ... 0,9, peretll cu cuiori estornpate cu p = 0,4 ... 0,6 $1 pardoseala cu p « 0,3. in eazul utilizaril surselor cu incandescenta, suprafata pardoselii va Ii

I difuzanta sl cu reflectanta mica. Necesltanle de confort Impun 0 CUloare aparenta catda a surselar de lumina, cu exceptla salllar de conferlnte

unde este rscomandata 0 culoare interrnediara care corespunde necesltatllor arnbientale, Pentru sAil reprez.entative (unlcat) de teatru, opera, concert, LlCILIH reallzeaza un ambient caldatragator, plaout, punand in evldenta stralucirea unor elemente decorative.

De asemenea, spatHle de acces (holun, foaiere, sceri monumentale s.a) vor fi tratate Similar.

Pentru sallle polivalente marl si anexe-

Ie lor, se pot folosi ca solutil moderne I lampile fluorescente din noua genera~ie

I de culaare calda cu reelare foarte buna a culorllor, Casele de cultura si sallle de cinematograf obisnutte se trateaza simi-

lar. in salile de cinematograf lmportante, cu finisaje deosebite, se utJllzealii surse cu ineandescenta.

11.2 .. S.Sali de spectacole

Sistemele de lIuminat destinate salllor de spectacole trabuie sa raspunda unor probleme deosebite atat din punct de vedere estetic cat $i functional. Interconexiunea dintre Iluminat l;ii arhltectura este, mai ales ln acest caz, 0 conoltte determinanta in conceptla unui ansamblu care sa corespunda exiqentelor destlnatlel,

Mediul luminos trebuie sa realizeze 0 arnbianta plaeuta, oalda, de divertisment festiv. Din punct de vedere al functiunii se pot distinge doua tipuri de sisteme de iluminat:

- destinate salllor de spectacole $i anexelor lor, accesibile publlcului, pentru care earacteristicile sunt similare indiferent de desttnatla salii (teatru, opera, cinematograf sau eele cu caracter poiivalent);

- de productie, specIfic scenei teatrelor, operelor, care are multe parti comune cu sistemul din studiourlle de clnematografle sl televiziune.

Aspecte cantitative

Nivelul de ilumlnare pentru aceste categorii de incaperl trebuie astfel ales ineat sa asigure 0 trecere treptata de 18 intrarea in cladlre si pfma in sala de spectacole, fara variatii marl. st, in orice caz, ultima lncapere inainte de sala va avea un nive! mal scazut decat cel at salli. Nerealizarea acestui dezide-rat va crea un aspect surnbru, trist al sa Iii , 18 prima vedere.

Pentru sala de spectacole, nivelul varlaza in functie de destinatle de la

J. Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

Redarea culorilor trebuie sa fie faarte buna sau buna, Culoarea suprafetelor ambientaJe, in general calda 9i nesaturata, corespunde urun mediu lurnmos confortabil.

Modelarea figurli urnane nu pune probleme In cazul utilizarii unor corpuri eLi componente de flux inferior. Aceasta se rezolva, de regula, prin folasirea llurninatuhn incandescent.

in plafonuJ salli la inaltlme mare. Deoarece contrastul Gil-plafon poate fi mare, este necesara introducerea unul iluminat suplimentar indirect sau semiindirect, pentru eehilibrarea distributiei lurninantelor.

in figura 1.1 1.34 se poate urmari 0 sectiune prinfr-o sala de concert echipata cu doua sisteme de iluminat general uniform dlstribuit si anume: !luminat direct concentrat cu Gil. D (cu reflec-

• Caracteristicile sistemelor tor din sticle. oglindata, lampi LlGILIH ~I

de iluminat pentru sali de spectacole integrate in plafon) si ilumlnat indirect

Pentru loate tipurile de sali amintite realizat CIL. ID cu dlstributle

sa adopta sistemul general uniform nesimetrica a fluxului lummos, acesta dlstr!buit, eu amplasarea Cil in functle fiind dirijat cafre plafonul fals, obtinand de rezolvarea plastlca arhitecturalii a astfel 0 lurninanta unltorma a acestuia salii, intr-o conceptle unltara arhitectu- Gomanda luminii trebuie reallzata ra.-ilummal. Totodata se tine seama de \ centrallzat, dintr-o camera de regie; alinecesitatea functlcnala a intretinerii rnentarea cu energie electrlca a corpucurente prin accesuJ user la Gil $1 rilor de !luminat se face astfel incat sa surse, pentru curatire $i lnloculre. in se poata efectua reglarea fina a nivelumod uzual, pentru Gil Integrate in hn de lIuminare.

plafoane inalte, se prevede un etaj su- Pentru sallie de spectaeole ou caracperter tehnic, cupnnzi'ind pasarele si ter multifunctional (concert, conferinte, platforme de circulatie pentru perso- manltestari stiintifrce sau culturale, cinalul de intre)inere. nematograf s.a) este necesara realiza-

Pentru sallle de opera se adopta, de rea unui sistem de i1uminat flexibil eele mal multe orl, solutia clasica a llu- adaptabil la diieritele functnmi. Se preminatului general reauzat cu candela- zinta, de exemplu, doua posibilltatl: bre decorative din cristal, eehipate cu - echiparea salil cu doua sau mai lampi incandescente de putere mica. multe SIL. care sa poata fi conectate inCandelabrul trebuie prevazut cu un sis- dependent, fara ca nefunctionarsa unutem rnecamc (troIJu) de ridicare la par- ia sa fie sesizata de publicul spectator.

tea superioara a salli sau chiar de mas- I - prevederea unui singur Sil direct

care, lntr-un plafon fals, astfel ca pe sau semidirect cu mai multe trepte de perioada spectacolulul sa nu impiedice functronare (1. .. 3), corespunzatoare vizlbilitatea spectatorilor aflatt la bal- mai multor nivelun de lIuminare. coane, Srsternul este completat cu Prima varianta este mal estetlca dar aplice laterale pe pareti si balcoane, I necsslta 0 lnvestrtie mal mare; a doua din material ~I de coneeptie sirnilare. este mal econornioa, dar mai modesta

Pentru sallie de concert vechl, in ca- ca aspect.

zul unei modernizari a mstaiatillor de Pentru sallie de !?edinte importante iluminat, sistemul se rnentlne in nota este recornandabj un ilumlnai direct Initiala in concordarrta cu rezolvarea pentru scrls-eitlt si un iluminat indirect

arhltectonlca. de echilibrare a luminantelor.

Pentru sallle de concert moderne se Salile de cinematograf impun sisteme

recornanda un SIL uniform distribuit cu speclflce, data fiind solicitarea perrnaIntegrarea Cil eu lampi Incandescente nenta a ochiului. Datorita acestui con-

c

PA-

A PA C-.: CIUD ,..o-pA - PA

.~D'

- , o'M-

\ ~ , ~IVE~E

- PLAFONUL FALS ~ ~HNIC

PASARELA ACCES

ZONA ORCHESTREI (ESTRADA)

ZONA PUBLICULUI

REGIE LUMINI -

Fig. 1.11.34. Sectlune longitudinala printr-o sala de concert, echipati eu 2 Sil.

srderent este indicat ca, in penoadele dintre spectacole, mediu! luminos sa fie odihnitor, fara contraste $1 cu un echiIfbru deosebft al dlstnbutier lurrunantelor. Aceasta sa poate reallza eu un

I Sil indirect in totalitate sau cornbmat

in figura 1.11.35 este data 0 sectiunea longitudinaLa printr-o sala de cinematograf orevazuta cu un Sil Indirect (1) mascat in scafele transversale (3), suspendate de plaseul de rezistenta (4). Pentru completare este utlllzat SIL semi Indirect rea tlza t cu aplicele (2) montate pe peretii lateralL

Adaptarea vlzuall1 la treeerea de la iluminatul in functiune ta intreruperea sa sau invers este 0 problema foarte trnportanta pentru confortul vizual. 0 trecere instantanee sau rapida "de la totul la nlmic" este lnadmlsiblla pentru confortul ochlutui, Tn concltille unel sail de spectacole. Solutia optima este reglarea fina a ftuxului luminos. Soluna sconormca, dar mal putin contortatnla, este reglarea in trepte.

la cinematografe, eomanda principala se reallzeaza din cablns de proiectie si anume, de la fiecare aparat cinematagrafic (cornanda arnplasata langa orificluJ de observare), In afara comenzii principals, se prevad 1 sau 2 comenzi de seeuritate, accesibile numai personaiulul de lntretlnere. De asemenea, trebuie prevazuta pcsiollitatea de actionare de catre persona lui de intretinere, din locuri USOf accesibile, a unul uurnlnat redus pentru curatenle.

Sistemele de uurnlnat destinate anexelor salli trebuie sa creeze un cadru placut, festiv, de la mtrare, hoi principal, holuri secundare, foaiers, scari si pana in sala. Astfel, la intrare, in exteriorul cladiril, sub copertlna de protectie sau sub oortlcul fataoei, la cladirlle clasice, 58 prevede un iluminal de primire, atragator, reallzat cu lampi cu incandascenta sau fluorescente in tunctie de solutla de ansamblu sl in concordanta cu iluminatul stradal

Halul principal trebuie sa fie deosebrt de atractiv, eu un nivel de ilurnmars de 100 ... 200 ix in functie de lrnportanta \ salli si de stllul arhitectural, folosind lIGILIHILF eompacts/MH de culoare calda.

Pentru holurfle saillor de contennte si

Fig. 1.11.35. Sec!iune longitudinala printr-o sala de cinematograf.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminatinterior

I. Sisteme de iluminat

slrnliare se adopts un SIL uniform distribuit ce se realizeaza in functis de rezolvarea plastlca a plafonului, folosind Gil fluorescente, de regula. incastrate.

In afara iluminatului normal al salii si anexelor, data fiind aglomerarea de oa- I meni care creeaza posibllita~i de accldente ta intreruperea acestula, trebuie prevazute Sil de siguranta, pentru iluminat astfe!: de evacuare, impotriva panieii (Ia salita cu mal mutt de 400 de loeuri), de circulatla in sala lili iluminat de marcare a hidranti!or.

• Sisteme de iluminat pentru scene (de producpe)

SIL de productie sunt destinate seene!e teatrelor, operelor, studiourilor de radio, te!evlziune si cinematografie. tlurrunatul de productle pentru scena prezinta 0 complexltate deosebrta datorlta neceslUitii de a fi in conoordanta cu desfasurarea actiuntl. de a servi acaasta actiune, de a simula Iluminatul natural de zl, sears sau intermediar, de a produce etecte luminoase care sa su- I bllnieze actiunea piesei.

lIumInatuI scenei trebuie sa poata fi I comandat cu proptitudine manual sau automat. cu reglare lenta sau rapida a fluxului luminos.

Sil de productie pentru scena se pot I grupa in urmatoarele categorll de !luminat: din fatS. sl din laterai-tata, Ilummat I lateral, de sus, i1uminatul orizontului, mobil. in Agura 1.11.36 sunt indicate I pozrtiile de pnneipiu ale diferitelor Cil

pentru scana. I

llurninatul din fata $1 lateral-fats au rolul de a aeoperi avanscena si zona Imediat urmatoare de la cortma cairs interior. Cil folosite sunt pentru llurni-

1.11.36. Seetiune printr-o scena cu

marcarea echipamentului:

1 - iluminat pentru rarnpa; 2 - proiector de sus din sala: 3 - proiector din faw. (baleon); 4 - proiectoare laterale din sala; 5 - proiectoare laterale scena (arlechlne): 6 - proiectoare mobile; 7 - rlvalte; 8 - proiectoare de sus, montate pe pasarela mobila (14); 9 - clopote; 10 - proiector de orizont (sus-fatal; 11 - proiector de orizont (jos-fata); 12 - proiector de orizont (jos-spate); 13 - Cil pentru clrculalle; 14 - pasarela mobile; 15 - pasarela fixa.

natul rampei (i), proiectoarele reglabile comandate de la distartta montate fie in pozitia (2) in cavitatea transversala din plafonul sal ii, fie in pozttia (3) in nisa realizata transversal pa peretele de protectie al balconului. la teatrele mad si moderne praiectoarele din fata (3) se pot monta in fundul salii, Intr-o incapere special destinata ~i care poate fi comuna cu camera de comanda !?i orga de lumini.

Pentru iluminatul lateral-fate se prevad proiectoarele (4) montate in deschtden in peretii laterall ai salii sau avanscenei.

lIuminatul rampei are rolul dlminual'ii contrastelor produse pe fats actorilor de llurninatul din plafon sau din peretii laterali. Ea este echlpata cu patru culorl: alb, albastru, galben si rosu, fieeare putand fl cornandata $i reg lata saparat, in functie de necesitatile functlonale. la teatrele mari rampa este escarnctablla.

Proiactoarela din plafon se orienteaza cu axul longitudinal colmiar cu latura unghiului de 35° .. .45° facut cu linia vaderii orizontale a unul actor situat in zona csntrala a scenei. Pentru [lurnlnatul din plafon se prevad urmatoarele surse: 4 ... 8 proiectoare de 3 kW cu repartrtie ellpsoldala a intensltatilor lumlnoase, 2 ... 3 proiectoare de 5 kW cu Jentila plan-convexa ~l 2 .. .4 proiectoare de urmarire a actiunii, de 1,5 kW. cu fascicul concentrat. Daca sunt montate in fundul sa iii. !reptele de putere vor fl mai mari.

in cazul in care sala are baleon Gil se pot manta $1 pe frontalul balconulul rea[izandu-se un sistem mixt: Uuminat den plafon comblnat cu iluminat din balcon.

Pentru proiectoarele destinate iluminatului lateral-faja se prevad deschideri laterale fixe sau escamotabile comandate de la dlstanta, Se rnonteaza 3 ... 6 proiectoara de 1 ... 3 kW pe fiecare parte, de regula, cu pozltie fixa. Este recomandabil ca toate proieetoarele pentru iluminatul din fata sl lateral-tara, sa fie prevazuts cu flltre colorate comandate de la olstanta.

lIuminatul lateral din scena se reallzeaza de la doua grupuri de proiectoare (5) asezate pe un ax vertical comun, denumite arlechine. Se prevac pe fiecare parte cate 3 ... 6 arlechine de 500 ... 1000 W in functia de rnarimea scenei. lIuminatul lateral se poate completa si cu proiectoare portatlve (6) montate pe stative $i racordabile la prizete laterale sau la cutille de prize prev8z:ute In pardoseala.

lIuminatul de sus se realizeaza eu rivaltele (7), proiectoarele (8) montate pe pasarela mobila sau pe stelajul rivaltei, precum !?i eu ajutorul proieetoarelor de tip clopot (9) mantate intre rtvalte.

Acestea asigura Iluminatul general dlfuz al scenei. provazandu-se 2 ... 3 sirun paralele in functie de adancirnea seenei. Calculul rivaltei se face pentru culoarea alba, Incat sa S8 reaJizeze la nlvelul scenei 0 iluminare medie de 500 lx, Proiectoarele amplasate pe pasarela mobila sunt de tipul spot concentrat (cu Ientile Fresnel) avand 0 putere de 500. 2000 W, cu rol de urrnarire a actoriior pe scena (se rnorrteaza 2 ... 6 proiectoare). Clopotele au rolul de a ridlca nivelul de iluminare orlzontala in scena, fiind echipate cu lampi de 500 ... 1000 W. in mod curent, S8 rnonteam intre prima si cea de a doua rlvalta. La scenele adanc' se pot monta si Intre a doua 51 a treia rivalta.

lIuminatut onzontulul are rolul de a realiza lumina de orizont pentru a putea simula cerul la diferite ore ale zllei, de la aurora $i p2J1a la arnurq, precum sl a noptilor cu luna. Pentru a putea reproduce efectelo reale din natura. iluminatul orizontulul se reallzeaza de sus, cu proiectoarele (10), si de jos. cu Cil spaciale (11) si (12). Pentru ilumlnatul de sus al orizontului, se folosesc proiectoare de tip special, avand intre 500 si 1000 W eehipate cu filtre de culor1 diferite (4 ... 6 culori: albastru intens, albastru palid oeschis, galben, rosu, verde si alb). Fluxul necesar se calculeaza astfel incat sa se realizeze 1000 ... 2000 Ix albastru si 300 ... 600 lx pentru celelalte culorl. Pentru iluminatul de jos sa folosesc fie proiectoare echipate cu lampi de 500 W, fie Gil speciale de tlpul celor tolosite pentru iiuminatul rampelor cu 0 putere de 300 ..... 500 W. Se utlllzeaza, de asemanea, filtre colorate in acesasl proportle ca $1 in llurninatul de sus. in cazul utilizilrii Gil de tip rampa. acestea se prevad astfel incat sa fie escamoiabile, pentru a permite circulalia in zona respectiva. Fluxul necesar se calculeaza astfel lncat sa realizeze 250 ... 500 Ix pentru albastru si 75 ... 150 Ix pentru celelalte culori.

Utilizarea L1C pentru iluminatul onI zontului prezinti:i. dezavantaje cum ar fi: - efieacitate lurninoasa sC8z:uta cu un consum mare de energie electrica:

- reglarea la temperaturi scazute ale flIamentului (cu coborarea tenslurui) produce lmportante modiflCari de culoare, care altareaza efectul filtrelor;

- lumina insuficient de difuza crsata de aeeste surse.

Valorile indicate pentru putenle proiectoarelor sunt date pentru LIe, la alte surse determinandu-se in functie de eficacitatea luminoasEt.

Pentru comanda $1 reglarea luminii, se utlllzeaza un pupitru electronic de comanda. larga de lumini) conectat la I computer 1,'i amplasat in partea opusa scenei, din care operatorul are 0 buna

L Sisteme de iluminat

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iJuminat interior

vizibilitate a scene] :;;1 saJii. la pupitrul de cornanda se conscteaza toate oircuitele de lumina ale seenei, sistemul putand memora un nurnar de scene de lumina. Sistemul mal dispune de mernorii de grup sl de un registru de memoria, care poate fl programat pentru a obtlne secvsntele dorite pentru slstemele de Iluminat.

Tranzitla luminll de la 0 scena la alta poate fj abrupta, continua sau centrolata de ritmul muzicii.

11.2.7. Spatii industriale

Datorita proeeselor tehnologlce :;;i de munca variate, in functie de categona produselor reallzate in industria, sarcinile vizuale sunt extrem de variate ca dimensluni, forma (bi-sau tridimensianale) a$9- zate pe un fond contrastant sau nee ontrastant, colorate (intens sau estompat) sau cenusii. Gu cat detaliile sunt mal fine, cu atat se cere 0 distingere mal buna a sarcinii vizuale, lrnpunand eondipl cantitative sl calitative superioare.

Midle defecte calitative de orbire ale sistemelor pot conduce, prin acumulare, la degradarea condltlllor de vizibllitate care au ca efeet obaseala vizuafa urrnaIE. de scaderea pertorrnantsl vizuale.

Deoarece iluminatul este 0 cornponenta de baza a desfasuranl corespunzatoars a proeesului de rnunca, trebuie sa I se aeorde irnportanta funcnonala oe 0 are, iar prln gradarea judlcioasa a factorilor cantitativl sa se asigure a cresters a productlvitafii muncii in conditiile reallzarii calltative a produselor si a econorniet energetice.

• Aspects cantitative Nivelul de iluminare

La sistemele industriale, acesta este trnpus, in exclusivitate, de sarcina vizuala caractertstica (tab. 1.11. 1).

D;stributia fluxului luminos

Tn general, datorlta inaltimii marl a halelor industria le, distributla directa este cea mal econorruca Si recornandabila pentru sarclnile vizuale obisnulte.

Pentru unele lncaperl industriale de inaltime mica, unde sareinile vizuale presupun 0 preclzle ridlcata, trebuie sa se creeze condlti supllmentare de confort. Aeeasta se realizeaza printr-o propartie de flux superior mai mare utilizand corp uri cu distributie semidirectii.

Pentru cazuri cu totul speciale, unde procesul tehnologic 0 cere (mecanica foarte final, la punctele de control, ghidul elE recornanda chiar un llurnlnat adltionat indirect de echilibrare a distributiei luminantelor.

Solutia este oneroasa din punet de vedere al consumului de energie electrica Sl S9 apllca numal dupa un ealcul tehnico-eeonomie atent.

• Aspecte calitative

Distributla luminantelor ln carnpul vizual consta Tn evitarea orbirii directe, reflectale $i 0 judicioasa gradare a umbrelor,

Evitarea orbirii dlrecte se reallzaaza in halele inalte, printr-o corecta alegere a ansamblulul corp de !luminat - sursa, care sa asigure unghiui de protactle vizuala coresounzator, rar in halele de inaltime mica. rnarirnea tuminantsi plafonului este 0 solutie uneori acceptabila.

Evitarea orbirii reflectate pune probleme difieile in halele industriale inalteo Orbirea reflectata poate fi dlminuata sau ellrnlnata prin orlentarea corpurilor de iluminat In asa fel inoat intensitatea reflectata sa nu coincida cu linia priviril (amplasarea ell in stanga observatorului eu un unghi de lncidenta mai mare de 20°).

Orientarea corespunzatoare a Iluminatului local contribuie in mod eficient la modelarea sarcinilor vizuala tridimensionaie.

Culoarea lumlnli este lrnpusa, in general, de necesitatue de red are a culorilor specifiee, sareinilor vrzuale colorate din anumite domenii industriale (textile, coloranti etc.). In general, oaca nu sunt necesitatl de redare, la halele industriale de im3.ltime midi. se recomanda utilizarea lampllor fluareseente de culoars alba. iar la halele inalte lampile cu vapori de mereur sau sodlu de inalta presiune.

Se pretera culoarea alb-rece la halele puternic vitrate sau eu luminatoare si culoarea alba pentru halele cu vitrare rnocsrata sau nevitrate.

• Caracteristicile sistemelor de i1uminat industrial

Aspectele cantitative ~i calitative enuntate au definit, de fapt, caracteristic lie sistemului care va trebui sa fie ales, meat sa reallzeze exgentele imp use.

in genera.!, ill functle de inaltimea incaperii se definesc:

• spatii (hale) indistriale de Inaltime mica sau medie (h < 6 m);

• spatli (hale) industriale inaJte (h > 6 rn).

in conformitate cu eele enuntate la cap. 6, in iluminatul industrial se utilizaaza unul din urrnatoarele sistema:

- general uniform distribuit;

- I ocalizatlzon at;

- eombinat.

Sistemul de iluminat general uniform distribuit este specific halelor inalte cu procese de taoricatie de aceeasl categorie (aceeasi sarcina vlzuala de preeizie mica :;;i medie, uniform distribuita pe suprafata utilii).

Gateva exemple de utillzare: hale din Industria metalurglca, siderurglca, halele echipate cu maf?ini si utilaje mari

din constructla de rnaslni, hale destinate realizarii prefabrlcatelor din constructii s.a,

In figura I. 11.37 este da 18 0 sectlune printr-o hala industriala Inalta. Se remaroa montarea ell deasupra podului rulant, care, de regula. este utilizat sl pentru intretinerea aeestara $1 serumbarea surselor. De asemenea, mantarea Gil in acest caz general se face pe elementele de constructn existente (ferme, grinzi cu zabrele, grinzi din beton armat prefabricate) cu pnndere prin sudare de structurile metallce si prin dibluri tmouscate in cazul betonulut armat; nu sunt admise sisteme de prindere care rnicsoreaza rezistenta mecanica a structurii

Sistemele de iluminat general locallzat $1 zonat sunt speclfice halelor Industriale In care se desfa:;;oara strnultan mai multe procese de fabricane sau mal rnulte operatf cu sarcini vizuale diferite. Sunt caracterizate prlntr-o distributie neunitorrna a iluminarilor deterrnlnata de cerintele tehnotoqlce, De regula, aeeste hale sunt de inaltlme rruca Si medie.

Sisteme-1e de lIuminat combinat (general ~i local) sunt specifice locurllor de rnunca distribuite neuniform in spatiul industrial, eu sarcini vizuale diferite. Sunt economice, putandu-se reahza niveluri de iluminare ridicate, cu surse de putere mica.

Gele trel tipuri de sisterne se pot reallza cu urmatoarele tlpuri de larnpl:

- fluorescente tubulare in spatiile de lnaltirne mica (h = 3 .. .4 m) Si uneori medie (pima la 6 m);

- cu vapori de mercur sau sodiu de lnalta presiune in halele lnalte, fara necesltati de redare a culorilor;

- eu vapori de mereur de inalta presiune $1 adaosurl de halogenuri rnetaltce in halele inalte eu nsceslta i de redare corecta a culorilor.

Amplasarea ell cu lampi fluorescente se real izeaza , de regula. in $ir cu sau fara Intervale, in functie de nivelul de ilumin are. Pentru obtinerea unei dlstributii unlforme se recornanda respectarea

Fig. 1.11.37. Sectiune printr-o hala industrials inalta.

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

T. Sisteme de iluminat

distantelor indicate in figura I. 11.38.

Din puncttJl de vedere al directionarii luminii si al eviter;i orbirii reflectate, amplasarea paralela cu directia vizuata este cea rna; recornandata (fig. L 11.39).

De rnentionat ca. daca inaltimea este I mai mare, Gil cu dlstributie direeta sunt cele corespunzatoara atunei cand nu sunt exigente speciale (de exemplu, corpul de iluminat FIRA tip ELBA).

Pentru asigurarea elasticitalii slstemului de iluminat, la schimbarea teh- I nologlei de fabrlcatle, care impllca ~i schimbarea paz/tiel utilajelor, se recomanda utilizarea structurilor spatiale pentru montarea Cil !iii conductelor I electrice ca solutla eea mai buna.

la halele industriale ce au lurnlnatoare laterale (§ 6), trebule sa se realizeze un sistem integrat de Iluminat natural $1 I artificial (cu cornanda rnanuata sau automata) pentru utilizarea optima a contrlbutiel iluminatulul natural (fig. /,11.40). Conectarea Gil se face in trepte pe linll paralale cu luminatoarele pentru a da posibi!itatea unei reglari Tn functle de vartatia lumlnil diurne (fiecare sir poate f consctat separat), cre- I and un sistem mteqrat,

a a
'" '" " '" III • - -
I ~I
J: tn
::r. - -
PLAN UTIL • ~b~/3h ~
- - Fig. 1.11.38. Dlstanje recomandate pentru realizarea uniformitatii iluminarllor in lanul uttl,

L--_--=';

Fig. 1.11.39. PoziJia surselor de lumina paralele cu di '8 vizusla a lucratoruluL

La halele Industrlale cu sedurl {fig. 1.11.41}, in general, de inaltime sub 6 m, montarea Gil se poate realiza paralel sau perpendicular fata de pozltla spatiilor vitrate.

Montarea paralela prezlnta urmatoarela avantaje:

- functional, of era posibilitatea integrarii cu iluminatul natural;

- de contort, deoarece iluminatu! artificial are aceiasl diractia sl acelasi sens cu lIuminatul natural;

- constructiv, este mai simplu de realizat prln fixarea in lungul structurii orlzontale.

in cazul mcaperuor in care, data rita procesului de rnunca, !rebuie sa se asigure un climat au parametrii terrnofizici constantl, se recomanda utilizarea sistemelor Integrate de iluminat, inealzlre 51 ventilare.

lIuminatul local industrial se poate alege, in general, pe baza schemelor din figura I. 11.42 (recomandate de ghidul CIE de ilurninat interior), care cuprmoe lndicatil pentru sisternele de lIuminat local in functie de caracterlstlclIe sarcinilor vizuale dificile.

Prin Iluminatul local se urmaresc, cantrtativ $i calitativ, urmatoarele aspecte:

- rnartrea niveluJui de iluminare necesar sarclnii vizuale sl fondului de lueru;

- directionarea lIumlnatului atat pentru modelarea sarcinilor tridimensionaie :;;i evitarea orbirii refleetante sub toate formele sale, eat ~i pentru reaiizarea contrastului neeesar distingeril coreete a detallllor:

- evltaraa ineonfortului la sarclnile vizuale in rniscare raplda sau pericdlca, cand sursele cu descarcarl nu pot fi utilizate;

- economie de energle electnca. Sarcinlle vizuale care necesita un lluminat local (suplimentar) se folosesc pentru controlul (fig. L 11.42):

a - dirnensiunilor unor piese;

b - obiectelor rnlcl sau ansamblurllor de piese foarte mici;

c - reliefulLii ~i suprafetelor cu neregularitati;

d - unor part! in rniscare apartinand

unor masln]:

e - unor materiale transparente (sticla). Tn cazurile a si b, se pot utlliza Ientile de mar ire sau slsteme de proiecne pe ecran pentru a putea realiza ccntrolul: c - efectul de dlrectionare a lurnlnil

I are ca rezultat modelarea sarcinli vizuale trtdrmsnslonate precum ~i scoatsrea in evidenta a neregularitatii unor I supratete:

d - utilizarea surselor variablle pe baza efectului stroboscopic pentru observarea sarclnii vi.zuale;

e - utillzarea efeetului de sliueta da

I rezultate foarte bune, in special, cand este combinat ou utilizarea luminii rnonocromatice (Iampi cu va pori de sodiu de jcasa presiune).

Radiatiile unraviotete pun in eVldenta I fisurile din metal, plastic sau materia Ie

I ceramice, cu conditia ca sursa de radlatll sa fie ascunsii de ochiul uman penI tru a nu-l agresa.

Lumina polarizata per mite invsstlqa-

rea deteetelor de neuniformitate sl de-

I formare din sticla, Ientile, tuburi T.V .. plastics transparente s.a.

I Gorpurile de Iluminat destinate lIuml-

natului local trebuie sa lndepilneasca condltll speciale ca: flexlbilltatea (adaptabilitatea perrnanenta la sarcini), rno-

I oilitatea (schimbarea locului in functie de necesitatl), protectia vizuala, protectia mecanlca si protectla lrnputrlva I electrocutarti.

I • Particularlts]! ale sistemelor de lIumlnat determinate de degajarlle ee pot aparea in procesele de producJie

In anumite medii industriale, datoritil

I proceselor tehnologlce, pot aparea degajarl mal mult sau mal cutin agreslve pentru Sil ca. umiditatea, prarul. qazels inflamabJle sau explozibile. in

I asemenea sltuati! se trnpun masur] I speciale de protectie atat pentru corpurile de lIuminat ~i surse, cat $i pentru I lnstalatla electrica de alimentare.

Sistemul de iluminat, in special prin I corpurile de ilumlnat, trebuie sa. asigure protectia:

- omuJul, lmootrlva electrocutaril;

I I I

I

I I

I

I Fig. 1.11.41. Hala industriala eu ~eduri:

a - montarea GIL para/ela cu pozttie luminatoarelor;

I b - montarea GIL perpendiculara pe pozitis lummatoarelor.

~----------------~ ~------------~~----~~--------------~

Fig. 1.11.40. Hala lndustrlala eu luminatoareJe laterale.

a

GIL

b

J. Sisteme de iluminat

CapitolllJl 11; Proiectarea sistemelor de iluminat interior

I riabelul 1.11.9. Alooerea ell in funetie de mediu feu perieol de eiDiozie sau incendiuJ

I Caracteristica

eateg·1 Caract~rJstica c~rpului de Observatli

incaperfi rnediului liumlnat n~esar

fixe mobile

EIO Amestecurl explozive sau vapori

inflamabili: permanente In Exd Exd

functionare normals

Amestecuri explozive sau vapon

inflamabill: periodic sau Intermltenl in func~io_!}~re norrnala Amestecurile explozive sau vaporil inflamabili sunt vehiculati in

lnstalatf inchise $1 apar in interior in caz de avarie

Elb Idem Eia cu personal de I Exe sau Exd

l supraveghere care pune in funcnuns, IP54

la avarie, ventllarea rnecanlca de

evacuare

-Praf combustibil permanent. periodic I IP54 sau intermitent in functionare

I normata, ce poate provoca amestecuri ~ inflamabile sau explozlve

Ella- Praful combustibfl se depune pe acrupamentul electnc in cantftati suficiente pentru a produce

inflamarea datorita. maririi

reztstentel term ice a carcasei Degajari de fibre sau scame in'flamabile in suspensie in aer

_+-----'p::..:u:..::tand forma amestecuri explozlblle

Ellie Fibre sau scarne inflamabile depozJtate sau manipulate

- echipamentului de iluminat, lmpotriva degrad§rii datorlta aqresivltatil rnediulul:

- medlului. tmpotrfva exploziel sau Incendiului;

- impatnva patrunderii prarului sau a altor partieule;

- impotriva patrundarii apei.

Gradul de protectie a corp uri lor de iluminat in tunctia de caracteristiclle rnediului in care se rnontsaza conform Comisiei Electrotehnice lnternationale (JEC) este oat in tabelul 1.11.9.

in cazul in care nu pot Ii procurate corpurlle de Ilumlnat corespunzatoare, I este necesara utilizarea iluminatului din exterior prin nise etansata cu geam incasabll dublu.

Degajarlle de caldura trebuie luate in considerare in alegerea echipamentului sisternulul de iluminat.

Astfel, la temperaturi joase (de exemplu, depozlte Frlgoriflce) trebuie sa se tllla searna de limite de temperatura inferioara a pornirii lampilor fluorescsnte sl de faptul cll fluxul luminos emis scade cu temperatura. in astfel de cazun este lndicati'i utilizarea surselor cu oesoaroare in vapori metalici de Ina Ita presiune neinfluentate semnrficativ de lemperaturile scazute. De asemenea, lampile cu mcancescerrta pot fi utilizaIe in astlel de sltuatli, caracteristicile lor luminotehnice nefiind afeetate de temperaturlte [oase.

La temperaturi ridicate, fluxul larnpllor fluoreseente scade, iar balastul tuturor lampilor cu descarcare se poate degrada. De aceea, este nscesara respectarea IImitel de temperatura a balastulul, Indicat@. de fabricant, iar cor- I purlle de iluminai nu se arnplaseaza in zonele cu marl degajari de caldura (de exemplu, dsasupra cazanelor din centralele term ice, deasupra cuptoarelor de tapire a metalelor s.a.).

EI

Exd

Exd

• Mentinerea sistemelor de lIumlnat Industrial

in mediul industrial unde degajarile de prat, umiditate, scame s.a. sunt intense, este lrnportanta problema mentineril constante in limp a ilurnineril.

Pentru aeeasta sistemul trebuie sa prsvada modul de acces la oorpurile de Ilurninat, pentru curatlrea lor $1 a surselor, precum $i inlocuirea acestora I din urrna. Probleme dificile apar la halele industria Ie inalte Tn care, daca nu exlsta pcduri nnanta ee pot fl folosite !;Ii in scopul intretinerii, trebuie create ramps sl paserele de acces.

Periodicitatea eunitirii ansamblului sursa-Cll, este Indica!a in standardul 6646/2. De asernenea, este necesara curatirea $1 zugravirea suprafeteior retlectante din incapere care contribuie la mentinerea llurnlnaril,

Ela

Exd

Exe

Ell

IP5~

IP54

IPSTt-

EIII

IPS4

IP54

Temp. max. la suprafete <135°C

IP54 Temp. max. la suprafete

I <135°C· Obs: ell montate cu tije 58 prevad cu dispozitive de fixare Tmpotriva pendularii.

IP54

B

c

A (1 ,Q

~

D

E

G

G'

G'

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

I. Sisteme de iluminat

11.2.8. Sitli de sport

Sistemele de iluminat destinate saillor I de sport trebuie sa reallzeze un mediu I luminos confortabll pentru eele doua grupe de participantl, sportivi si spectatori, determinate. pe IEtnga conditllle I oolsnuite, de viteza mare de deplasare a sportivi!or sl, eventual, a mingii (Ia jocuri), I precum ~i de rapioltatea rnlscarllor.

Salile de sport pot fi clasificate, din I punctul de vedere al functiunil, in patru

categorii: I

- jocuri sau eompetitii cu public;

- antrenamente sau cornpetitll fara I

public;

- functume dubla (competitii $i antre- I namente):

- anexe ale institutiilor de invata- I mant, lntreprinderilor, locuinte s.a.

Din punct de vedere al utilizarii, sali- I Ie pot fi: unifunctionale sau mulnfunctl-

onale. . I

Sistemele de iluminat trebuie sa co-

respunda destmatlei 51 utilizarii lor. I

• Condilii cantitative I

in tabelul I. 1 1.10 sunt indicate principalele caractenstici cantltative ale sts- I temelor de ilummat pentru cateva tipuri de saf de sport, in functle de nivelul de I activitate al acestora.

Distributla fluxului luminos, pentru a reallza eftcienta economlca a slsternului, esle in marea majoritate a sistemelor de tip direct. Rareori (Ia sail de inaltime mica, destinate natatiel sau in sltuatii speciale-saf cu aeoperire gonflabtla), se poate utiliza distributia indirecta a fluxului luminos.

Pentru rnarlrea gradului de confort la same de inaltime mica se recornanda si 0 components de flux superior.

• Condit!i calitative

Realizarea unet bune distributii a tuminanteior in carnpul vizual al sportivilor de pe terenul de joe este de cele mai multe orl 0 problema dlficlla - acestia fiind novoltl sa privaasca ~i catre plafon unde sunt montate corpurile de Iluminat.

Pentru saJile cu inal,ime mica sau medie (6 ... 7 m) se recornanda lampile fluorescente montate in corpun cu dlfuzoare. Corpurile de iluminal se amplaseaza pe sirurl paralele eu oirectla de joe.

Diminuarea orb!rii psihologice se poate reakza fie prln cresterea cornponentel de flux superior, fie prin aleqerea unor finisaje ale supratetelor reflectante (peretl, tavan etc.) in culori calde, estompate sl mate.

TabeluI1.11.10. Caracteristicile luminotehnice ale sistemelor de iluminat din
salile de sport
Sport Nivelul de E Eml/ 1 Emi/ Ra Tk
I actlvitate 1 [Ix] Emx Em I [KJ
- 0,5 -+ - -
Baschet, antrenamente 200 0.3 65 2000
handbal -cornpetltll 300 0.41 0,5 I 65 4000
nationaie -l I
-cornpetitil 500 0,5 I 0,7 65 4000
i internationale I t --+ - - - - -
Fotbal antrenamente 300 0,4 0.6 65 4000
~ 1
-compstltll I 400 0,5 0,7 65 4000
I nationale I
-+
j -cornpetitli I 600 0,5 0,7 I 65 4000
tntematlcnala I - L65
Gimnastica an!!:e_nam~nte-j 300+ 0,4 0.& 4000 _
I -cornpetitii 400 0,5 0,7 65 4000
I naJi2nalEL I - 1- - -I - -
-cornpetltii 600 0,5 I 0,7 65 4000
I-=- - t- internatiQ_nale j 500 T - ~
Box ~I arte antrenamente 0,4 o,~ 65 4000
rnartiale -cornpetitii 1000 0,5 0,7 65 4000
I nationate - +
-cornpetitil 2000 0.5 0,7 T 65 4000
I intemetlonale I I 1
Natatle antrenamente 600 0,5 0.6-f 60 4000
/750 - -t-
I -cornpetitii 0,6 0,7 60 4000
nationale I
I -cornpetrtn I 1000 0,6 I 0.7 60 4000
internCi1ionaie - - I
Tenis r antrenamente I SOD 0,4 _j_ Q,_§_ 65 4000
165 - -
-cornpetitll 750 0,4 0,6 4000
I nattonale - - - -t- -
-cornpetltii I 1000 I 0,4 0,6 65 4000
I internatlonale I Distributia lurninantelor pe supratata de joc se reallzeaza daca se respects coeficlentil de uniformitate a iluminarii, 1 mentionati in tabelul I. 1 , .10.

Culoarea /uminii

ln general, in sallie de sport se cere

o buna redare a culorilor, atat pentru necesitatlle de confort ale spectatorilor $i jucatorilor, cat $1 pentru transrrusula

I TV, filmarile color (Ia sallie marl si irnportante).

Astfel, sursele de lumina vor fi fie lamplie fluorescente (la lnaliimi rruci) cu

I un indica de redare foarte bun, l1e liimpile cu descarcari in vapor; de mercur de 1"nalta presiune ~i adaosuri de halogenuri.

Pentru salile oblsnuite aferente institutiilor de invatamant sau intraprinderiI lor se pot utillza ~i lampile fluorescente de euloare alba de eficacitate turninoasa mare sl redare acceptabna.

Cutoeree suprafetelor reffectante irebuie sa fie calda, estompata si cu reflactantele; 0.6 pentru plafon; 0,4 ... 0,6

I pentru pereti si sub 0,25 pentru pardoseala. Exeeptie fae sallie pentru jocurile cu vrteza mare a mingii (tenis, volel, badminton) unde peretii trebu!e sa fie de culoare rece neutra (9ri) in ass fel incat mingea, fata de fond, sa aiba

I contrastul necesar distingerii.

Modelarea are rolul functional de distingere a mingii in Jocuri J?I a conturarii corpului uman (gimnastica, patiI naj artistic s.a),

Sistemale de iluminat cu ell pe siruri de lumina asigura 0 bUlla modelare, dadi acestea sunt paralele cu directia de joe.

La saJile inalte, unde se folosesc sur-

I S8 concentrate de mare intensltate, exista riscul unei modelarl dure caca sursa emite intr-un unghl solId mic. Se pretera corpuri cu dlstributie largfL

I • Caracteristicile si.stemelor

I de iluminat destinate salilor de sport Pentru salile de sport rnici !?I medii (fara spectator!) 58 recornanda un sis-

tem de iluminat general uniform dlstribui1, iar pentru sallie medii sau mari cu I spectatori doua sistema de iluminat

I general uniform distribuit: pentru teren, la un nivel ridicat de ilurrunare impus

I de exigentele jocului. in zona publieului, de nivel scazut,

Pentru anumite sporturi (box, tenis de masa s.a.) S8 recornanda un llurninat general localizat pe zona de destasurare cu un nivel de iluminare mare

I sau foarte mare.

SiW destinate Jocurllor de VOle;, baschet, ten is, badminton, handbal $.a.

Asa cum s-a mentionat, pentru evitarea orbirii directe, sfrurile distribuite lateral si

I. Sisterne de ilurninat

Capitolul11: Proiectarea sisternelor de iluminat interior

paralel cu drectla de joe reprezinta. solutia optima din punctul de vedere al confortului juciltorului. Vederea unui sir luminos sau, in eel mai defavorabil caz, doua ~Iruri, deraneaza mult mal putln cecat privirea unul numar mal mare de surse punctuaJe sau $iruri transversale pe care jucatoful le-ar putea sesiza in campul sau vfzual central sau periferic.

In figura 1.11.43 se prezlnta a solutie de sistem reaIizat ou ooua sirurl paraleJe orientate (1 $i 2), formate din corp uri de iluminat f1uorescente care reanzeaza ilurmnatul terenului de joc. Pentru iluminatul tribunelor s-au prevazut corpuri de llurninat (3) sl (4) montate lateral sl care pot fi, eventual, deconectate Tn timpul desfasurarii jocului. Pentru jocurile cu porti de marcare (de exemplu, hochei pe gheaj:a) este necesar un iluminat din tata a zonei portarului, in limitele unitorrnltatil. Se pot utiliza ell amplasate lateral in fata, pentru evitarea orblrii reflectate (ce ar putea ti produsa de scpratata lucloasa a ghetii).

Unghiul p de inclinare fata de vert lcata a srulul se ceterrnina In urma calcululul de dimensionare asistemulul prin incercarl pornlnd de la 0 inclinare Inltiala corespunzatoare cclirtiaritatii dlntre axa optica 8 Cll, (1) cu linia OB si ell (2) cu linia O'A'. ell incllnate se pot Tnlocul au ell moderne eu dlstribula nesimetrica a fluxului lumlnos, men-

tate in pozltie orizontala.

$irurile de corpuri de iluminat pot fi integrate in plafon daca conditlile estetlca o cer. Pentru salile rnultltunctionale inalte surrt recomandate slsternele cu ell

3




II

II

1 2 0 0'
Fry: ,...)'fo1"
Ie 01,
t..,.r :5~
3 vP ~ ;j. p" V' 4 Fig. 1.11.43. S I l pentru sala de sport - jocuri (cu public):

a - plan; b - sectiune.

rnontats Tn structura zonel superioare echipate cu lamp] de mare putere (de regula, tip MH) cu redare buna $1 foarte buna a celorllor, ell sunt orientate astfel incat sa acopere toate necesitatlle de nivel de lIuminare $1 unlformitate cerute.

Pentru same destinate, exclusiv, jocului de baschet, unde zona de privire in sus este zona cosulul, se pot utiliza sisteme eu eorpurile uniform distribuite, evltand montarea aeestora ln apropierea cosulul.

De asemenea, pentru salile de gimnastlca, patina] artistic si/sau hochei. se recornanda 0 distrlbutla unltorrna a corpurilor de iluminat pe toata suprafata plafonului deoarece pozltla sportlvilor pe teren nu necesita ridicarea privirii spre platon. in figure 1.11.44 este prezentata 0 solutie de amplasare eu surse hniare si punctuale valablla pentru sallie mentionate sl chiar pentru ceIe rnuttifuncttonale, ell fluorescente realizand 0 lumina dituzata care clrrunueaza contrastele ell de plafon.

Pentru tenisul de rnasa, este recomandat iluminatul general uniform distribuit (nivel 400 ... 600 Ix).

a

siili destinate boxulu; ;oi luptelor

Boxul si luptele martiale necesita un nivel de ilumlnare ridicat 500 ... 2000 Ix. Reallzarea acestul nivel impune un sistern general localizat fix, daca saJa este destlnata, in exclusivitate, boxului f?i, mobil, daca sala are sl alta destinate,

Tn figura 1.11.45 se poate urrnari structura unul sistem de llurninat general loealizat pentru un ring de box sau arte martiale, cistarrtele indicate fiind cele minime. Ele pot fl mai mari in functie de tlpul surselor, tipul ell ~I oosibilitatilor de amplasare a acestora.

trebuie sa fie diferentiat pe cele 3 portiuni, asa cum se poate urrnari in figura J.11.46.

ell din zona II si III trebuie sa fie mascate privirii jucalorilor pentru a nu produce orbire dlrecta, in acest scop se recornanda un plafon avand profiiul in "dinli de fierastrau".

Sallie destinate ttrutui cu arms ssu ercui

Nu pun probleme speciale pentru iluminatul salii, care va fi uniform distribuit, necesttand insa 0 mar ire substantlala a nivelului de lIuminare in planul vertical pe supratata panourilor de tmta (500 ... 1000 Ix). Sa pot dlterentla, de asemenea. 3 zone distincte pentru care conditiile de Iluminat difera: zonal - 10- cui de tragere; zona II - culoarul; sl zona III - tinta de tragere (de regula, marcarea zonelor aste reallzata pe pardoseala salll),

Cll, trebuie integrate in plafon dublu pentru a nu fi vazute de cornpetrtori sl pentru svltarea orbirii direete fizlologice.

Sali de natalie

Sistemele de llurmnat destinate sEiIilor de natatle nsceslta exlgente speciale datorita apei care poate erea reflexii suparatoare provocand orbire de voal.

Pista destinsta jocului I

de popiee (bowling)

Aceasta se compune din 3 zone distincte: lansare, pista propriu-zisa si zona de tinta. Sistemul de iluminat

~
. C> ill
~ .
E
tc
III
s: I ",8m

I

Fig. 1.11.45. SIL locallzat pentru un ring de box ..

o oj

do 0 I 0 oj

4

g ra tar s u btire

dlll.lzor

o oj

b

gratar obisnuit

b

I

Fig. 1.11.44. S I L g&n era I un iform d lstri bu It, sa I a multlfunctlonala cu CI;l Iiniare (1) ~i punctuate (2): • a - plan $1" sectiune; b - deta/ii de montare a GIl.

29 m a

I 0 J1: d 0 a

I;
· · . · . · . ·
2 d 0 0
· · . · . · . · 1
· · . · . · . ·
E
CD
~ Capitulul 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

l. Sisteme de iluminat

In acest scop trebuie realizate urma-I toarele condltii:

- realizarea unui nivel de Iluminare, corespunzator norrnelor, la suprafata apei;

- utillzarea de Gil cu luminanta scazu- 16 (fluorescente liniare cu. difuzor) in asa I fel in cat luminanta acestora sa fie cat mal apropiata de luminata suoratetel apel:

- realizarea unui iluminat lateral al apei, din peretil bazinului, pentru a mari luminanta acesteia $1 a rnlcsora diferentele I de straJucire: corpurile de Ilumlnat trebuie plasate Ia 0,5 ... 1 m sub nivelul apei; acestea vor fi echipate eu LlCJlIH (eu 0 putere specifidi de 150 ... 225 W/m2) sau I MH (cu 100 W/m2);

- reallzarea unul ilumlnat general direct dlfuzat ce se poate asigura cu Gil fluorescente amplasate pe linii paralele cu axa longltudinala a bazinulu! ca in I figura I. 11.47 pentru un bazin de 25 m lungime; sistemul este economic $1 eficient, dar nu aSlgura conditille de confort optime; - un iluminat general direct I ce se paate reallza cu Gil laterale punctuale echlpate cu surse MH (figura I 11 47) care aSlgura condltil de conlort optime.

lIumlnatul bazlnului, realizat din peretil laterali sub nivelul apel, in atara de confort este neoesar pentru urrnenree inotatorltor de catre publicul spectator sl/sau antrenor, precum :;>i pentru se-I curitate. pentru a evlta accidentele in cazul unor situat!1 neprevazuts.

Sun! utilizate Gil, de tip etans, montate pe cele dous laturi longitudinale, la I adancirnea rnentlonata, care sa asigure reflexia totala a radlatiei luminoase la suprafata apei.

Pentru bazinele adancl destinate sariturilor de la trarnbullna este indicata I utilizarea unul al doilea sir de Gil montat la h = 3,0 m sub nivelul ape!.

Montarea acestor corp uri poate fl In ni$a:

- uscata reallzata etans sl despartita fate. de bazin prlntr-un geam de sticlf!: groasa (simph~ sau dubta):

- urneda, cand se uttltzeaza Gil etanse, montate incastrat in peretele bazinului. Primul sistem of era avantaje functionale ca: instalatle sigura ~i controlablla intr-un mediu uscat, accesul simplu prin coridorul de vizitare Sl reglarea usoara a Gil catre bazin, AI doilea sistem neceslta a instalatls etansa pentru GIL $1 ansamblu (c:ai de curent). Intretinerea in acest ultim caz, este mal dificlla $i nu permite reglarea pozitiei GIl.

11.3. Comanda rnanuala ~i automata a sistemeJor de iluminat interior.

Managementul in iluminat

Multe spatil din cladlrile administrative sunt foloslte pentru mai multe functluni (birouri, sali de conferinte, amflteatre etc) in aceste spatii exista sarcini vizuale variabile, ceea ce lrnpune u1ilizarea unui slstern de iluminat flexibil care sa satlsfaca conditiile de con fort vizual Si pertorrnanta vtzuala a utilizatorllor si sa perrnlta modificarea dispunerii in spatiu a corpurilor de ilurnlnat in cazul unor schirnbar! a compartlmentarii lncaperilor. In acest scop se felosesc camenzi eJectrice de comutare si/sau de reglare.

Strategille utlltzate pentru controlul

iluminaril includ:

- comenzi manuale;

- sisteme de control prestabilite;

- sisteme de control central.

Comenzi/e manuale se realizeaza cu comutatoare (intreruptoare) locale, de perete sau centrale comandate de Is

II

II

II

---

II

LANSARE

PISTA II

a

TINTA /

II

ZONA I 100-150 Ix

ZONA II 100-2QO Ix

o

\

ZONA III 250-400 lx (vertical)

b

Fig. 1.11.46. SIL pentru 0 pistil de popice (bowling): a - plan: b - seciume.

tabloul de lumina. Aceste cornenzi nu sunt eficiente deoarece sunt dependente de utilizator.

Sistemele de control prestabilite permit comandarea shnultana a mai rnultor circuite de iluminat. Toate canalele sunt programate pentru a aslqura doua

I sau Irei modurl de functionare. Aceste slsteme se pot tolosi in spatule multifunctlonale (sail de conterinte. amfiteatre, sail de sport etc.).

Sistemele de control central sunt ce-

lie mal performante sisteme de reglare. Ele au cel puttn un panou central de reglare. Statille de control pot include

procesoare sl mal multe sisteme de

I control prestabilit sau manual. Aceste slsteme pot rolosr senzori de rruscare sau/si celule fotoelectrice ce pot fi conectate la un computer. Unele sisteme

permit controlul de la distanta (cu tele-

I cornanda) si pot fi conectate la sisteme de transmitere a informatiilor (sisteme au dlo-vuuate).

Prrn utilizarea dispozitivelor modulate

I de reglaj local a unui computer central $1 a statnlcr pnnctpate de reglaj, se poate controls iluminarea, in trrnp, din incaperile cladlrll,

11.3.1. 5isteme de control utilizate

Toate sistemele $1 dlspozitivele de

I control aJ llurninatulul se incadreaza in doua tip uri de baza;

- dispozitive de eomutare sau reglare;

- sisteme de control al puteril,

I Dispozitivele de comutare sau de reg/are includ relee de timp, ssnzon de ocupare (prezenta), celule foto-eleetrlce, intreruptoare de circuit $i arice alte

aparate de comutare sau de reglare capabile sa fie automatlzate.

Gu ajutorut dlspozmvelor de reglare,


on
C\I
1
"-I
-~
.,.__ 12 t1.
-- ~~1

67 IO,§.

T

Fig. 1.11.47. Sil sali de nata le,

1. Sisteme de iluminat

ilurninarea in fieeare zona poate fi variata lent sau rapid $i continuu astfel incat sa raspunda dinamic cerintelor utilizatorilor.

Sisteme/e de control al puterii redue puterea in sistemele de ilurnlnat prin reducerea tensiunii de allmentare sau prin modificarea caracteristicilor flzlce ale sistsmulut, Aceste sisteme includ variatoare de tensiune. balasturi electronice. balasturi capacitive sl arice alt dlspozltiv sau sistem care modi fica sau reduce puterea in sistemele de iluminat.

11.3.2. Modul de abordare a controlului i1uminarii

Sistemele de control al ilurnlnarll pot Ii implementate in cladiri lolosind sistema locale, centrale sau combinatii ale acestora.

Gele doua sisteme de abordare se deosebesc pnn rnarirnea zonelor controlate $i prln felul in care echIpamentuI de controleste integrat in sistem.

Slstemele locale de control al llurnlnarii se folosesc in zone mici ccntrolabile in mod Independent, rnarlrnea si forma zonelor flind dlctata de geometria spatiilor (amplasamentul peretlior despartltori si al ferestrelor}, precum sl de necesitatile functlonale. Senzorii sunt cuplatl la comanda loca'lzata astfel lncat fiecare modul este Independent de alte module

Sistemele centrale combina in general mai rnulte zone locale. Sistemele cu microprocesor central pot comanda flecare sistem de Iluminat al unel cladlri. Aceste sisteme permit controlarea admlnistrarii energiei $1 posibilitatea de monitorizare a unor functlunl,

Un avantaj major al sistemelor de control al llurnlnarf consta in laptul ca iluminarea poate fi regiata astfel tncat sa satistaca cerintele utilizatorilor prin integrarea SIL natural cu eel artificial.

Sistemale de control al llurnlnarll cuprind, de regula, 3 componente principale:

a - dispozitivul de captare (celula fotosensibilal sanzori de ocupare) care receptesza semnalul si-l transmite la (b}; b - circuttul logic care recepteaza semnalul de la (a) si transmite cornanda la (c);

c - controlerul de putere ce prirneste comanda de la (b) $i repleaza SIL.

in protectarea unui sistem de control al tlurninartl. rnarirnea :;;i distributla zonelor de control au un efect important asupra eflclentel sistemului de iluminat.

Exista a legatura intre rnarimea zonet de control Sl costul slsternului. Zonele rnai mlcl sunt mai scumpe din punct de vedere al echlpamentului :;;1 al costurilor de instalare, dar of era mai multa flexibllltate ~i posibilitatea reducerii

J

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

costurrtor de exploatare.

Unele strategii de control sunt adecvate zonelor mici de control (reglarea ilumlnarii in functie de lumina naturale !iii de sarcina vtzuala), in timp ce program area sl intretlnerea sistemului de ilurninat sunt adecvate zonelor de control corespunzatoare supratetelor mari (100 ... 400 m2).

Un avantaj principal al sistemelor de control al luminil consta In faptul ca se pot realiza economu importante de energie, fara afectarea confortului vizual al utilizatorilor.

in flgura 1.11.48 este prezantata 0 schema bloc de distributie si control automat al unui sistem integrat. Elementul principal 81 unui srstern de control centralizat al luminii este computerul central. Acesta este conectat la un tab lou central de dlstrlbutie 5i control prin intermediul unei lntertete,

Gomputerul central oroceseaza dateIe de intrare, dsterrnlna modificarile cerute 5i tnttlaza actiunea de executare a moditicarllor. Acesta raspunce unui numar de ccnditii eomplexe de iluminat in spatlu, cotacteaza date cu privire la puterea sl toloslrea energie!, reallzeaza rapoarte de admlntstrare a energiei pe intreaga cladire sl permite, in oriee moment, monitorizarea st8r1l sistemului de iluminat al tuturor lncaperltor din cla.-

dire. Gomputerul prirneste informatli de la celulele fotoefectrrce si senzorii de prezenta conactati in sistem, proceseaza datele primite pe baza unui program prestabilit !?i initiaza modificarile necesare in sistem. Gomenzile de comutare sau reglare lnltiats de computer sunt transmise la tablourile de automatizare $1 control prin magistrala de date. Aceste tabrour] cornanda, efectiv, eorpurlle de iluminat din inc~peri in functis de comenzile primite. Gorpurile de iluminat echipate cu [ampi cu descarcar: trebuie sa dlspuna de balasturi eiectronice pentru a permite reglarea fina a fluxului luminos ln functie de comenzfle primite. In fiecare inciipere exists lnfrerupatoare locale prin care se poate comanda manual slsternul de iluminaL

11.3.3. Managementul in iluminat

Pentru Huminat se consume. 0 cantitate de energie de circa 8 ... 10 % din energia consumata. in cladlre.

Sistemele de Iluminat degaJa a cantitate de caidura supllrnentara, reprezantand 4 ... 8 % din sarcina de racire a sistemelor de conditionare a aerulul.

Economia de energie electrica poate Ii realizata atat prln reducerea puterii necesare sistemelor de ilurninat cat ~

Corpurl de ilumlnat

Sp~~;~~~' ~- J,

Celula. fotoelectrica

@J-lli]

T ntreruoatoare locale

Corpurl de lIuminal

Tablou de autornatlzare sl control

Tablou de automatizare si control

Corpun de ilumlnat

Senzor de prezenta

c~"-r-I _ _.__,_--,

fotoelectrica

Corpuri de llurrnnat

[ill -[ID-lliJ

i ntrerupatoare locale

Fig. L 11 .48. Schema de dlstrlbujte ~i control automat a unui sistem de iluminat integrat.

Computer centraJ

Magistrala de cornanda z control I reglaje

Retea 220 V

Tablou central de dtstributie ~I control

Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

1. Sisteme de iluminat

prin reducsrea duratei de functlonare a sistemelor de iluminat.

Energla consurnata de sistemele de Iluminat Irebule rrurumlzata fara reducerea confortului vizual al utllizatorilor sistemelor respective.

Managemantul energiei inglobata in sistemele de iluminat presupune a lua In considerare urmatoarele elemente:

- sursele $1 corpunle de lumina utilizata;

- dimensiunHe spatiilor ce trebuie ilumlnate $1 sarcinlle vizuale aferente acsstora,

- iluminatul natural al spatlltor din cladke:

- fiabilitatea (mentlnerea) sistemelor de iluminat din cladire.

$urse/e de lumina ale sistemelor de iluminat vor fi cu:

- etlclenta luminoasa ridicata:

- indice de redare a culorllor adecvat

fiecarul spatlu;

- durafa de utllizare cat mai mare; echipamente anexe care sa permita reglarea fluxului luminos.

Carpurife de ttumine: din astfel de

sisteme vor:

- corespunde dastinatiel flecarui spatiu in care se monteaza:

- avea randamente cat mai bune;

- permite actlonsrea separata a fie-

carei surse din corp;

- fi echipate eu refleetoare a carer pozltle sa se poata regia;

- avea posibilitatea de a modifiea pozltia sursei in corp;

- fi integrate in sistemele de ventilare sau condltlonare, atune; cano aceasta este posibil;

- fi rnontate pe sisteme flexiblle care sa parmlta modificarea usoara a pozitiei acestora la shimbarea destlnatlel sau a mobillerului din lncapere.

Sistemul de iluminat a fiecarul spatiu este dimensionat corespunzator destinatiei sarcinilor vizuale sl dimensiunnor acestora. Deasemenea, este prevazut eu dlspozitive de actionara sl (8- glare a fluxulul lurrunos pentru a permite 0 utilizare cat mai sconormca a Si5- temului pentru diferite sarcinl vizuale, in timp, in acelasl spatiu (fara dlminuarea condltlllor de can fort luminos)

$iJsau in cornblnatla eu iluminatul natural. Aceasta posibililate de reglare reprezlnta. in cea mai mare parte, succesui managementului in iluminat.

/luminatul natural este prevazut eu sistema de reglare (jaluzele, draperil, stiela absorbanta) pentru a evlta orblrea (directs sau de vaal) $1 a controla transferul de cal dura cu exteriorul (utilizarea stielei reflectorlzante).

Menf_inerea sistemelor de i1uminat la parametrii proiectati S8 reallzeaza prin: - rnonttortzarea functionarii sistemelor din fiecare spatiu (larnpi, corpuri);

- schimbarea surselor de lumina la explrarea duratei de tunctionare (pentru a rnsntlne permanent confortul In ineaperi);

- curatarea corpurilor de ilumlnat Is datele prevazute la proiectare (In functie de factorul de mentinere).

Managementul energetic al sistemelor de iluminat este OU atat mai eficient cu cat se poate integra lrnr-un "sistem Intell gent" de control energetic al cladiril.