Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Algebra
Algebra
1. MATRICI
Acest concept l-am întalnit înca din primul an de liceu, atunci când s-a pus
problema rexolvarii unui sistem de două ecuaţii cu două necunoscute x, y, de forma
ax by c
' ' '
.
a x b y c
Acestui sistem i-am asociat un teblou pătratic, care conţine coeficienţii
necunoscutelor (în prima linie sunt coeficienţii lui x, y din prima ecuaţie, iar in a doua
a b
linie figurează coeficienţii lui x, y din ecuaţia a doua): ' ' .
a b
Am numit acest tablou matrice pătratică (sau matricea sistemului). Pe cele două
coloane ale matricei figurează coeficienţii lui x (pe prima coloană a, a ' ) şi respectiv
coeficienţii lui y (pe a doua coloană b, b ' ).
Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1 n (deci cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are
forma
A a1 a 2 ... a n .
2) O matrice de tipul m 1 (cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are
forma
a1
a
B 2 .
...
a
m
3) O matrice de tip m n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se
notează cu O
0 0 ... 0
0 0 ... 0
O .
... ... ... ...
0 0 ... 0
4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte
pătratică.
a11 a12 ... a1n
a 21 a 22 ... a 2 n
A .
... ... ... ...
a a ... a
n1 n 2 nn
Observaţii
1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de
linii şi acelaşi număr de coloane, deci A, B m,n C .
2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:
a11 a12 ... a1n b11 b12 ... b1n a11 b11 a12 b12 ... a1n b1n
a 21 a 22 ... a 2 n b21 b22 ... b2 n a 21 b21 a 22 b22 ... a 2 n b2 n
... ... ... ... + ... ... ... ... = ... ... ... ... .
a ... a mn bmn
m1 a m 2 ... a mn bm1 bm 2 ... bmn a m1 bm1 a m 2 bm 2
a b
det A I 0 0 a d bc 0 ad a d 2 bc 0
c d
2 a d ad bc 0
polinom caracteristic
Generalizat.
A n TrA A n 1 det A I n 0
2. DETERMINANŢI
Regula triunghiului
Am văzut că determinantul de ordin trei are în dezvoltarea sa şase termeni, trei cu
semnul plus şi alţi trei cu semnul minus.
Primul termen cu plus se găseşte înmulţind elementele de pe diagonala principală,
iar ceilalţi doi, înmulţind elementele situate în vârfurile celor două triunghiuri care au o
latură paralelă cu cu diagonala principală. După aceeaşi regulă, referitoare la diagonala
secundară, se obţin termenii cu minus.
Obs.: Atât „regula lui Sarrus” cât şi „regula triunghiului” se aplică numai determinanţilor de ordin 3.
Regula triunghiului
P2 . Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule,
atunci determinantul matricii este nul.
0 0 0 b
Demonstraţie. Avem 0 d 0 c 0 şi 0d 0b 0.
c d 0 d
P3 . Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau două coloane) între ele obţinem
o matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricii iniţiale.
Demonstraţie. Prin schimbarea liniilor să arăt că avem egalitatea
c d a b
. Avem evident bc ad ad bc .
a b c d
P4 . Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice, atunci determinantul său
este nul.
Demonstraţie. Verific pentru linii (şi tot odată pentru coloane). Avem:
a b
a b a b 0 .
a b
P5 . Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrici sunt înmulţite
cu un număr , obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu înmulţit cu
determinantul matricii iniţiale.
Demonstraţie. Verificăm pentru linii proprietatea.
a b a b
a d b c ad bc .
c d c d
P6 . Dacă elementele a două linii (sau coloane) ale unei matrici sunt
proporţionale, atunci determinantul este nul.
Demonstraţie. Verificăm pentru linii.
a b a b
ab ab 0 .
a b a b
P7 . Dacă linia i a unei matrici A este suma a doi vectori, atunci determinantul ei
este egal cu suma a doi determinanţi corespunzători matricelor care au aceleaşi linii ca A,
cu excepţia liniei i unde au câte unul din cei doi vectori.
a 11 ... a1n a 11 ... a1n a 11 ... a1n
... ... ... ... ... ... ... ... ...
a i1 bi1 ... a in bin ai1 ... a in bi1 ... bin .
... ... ... ... ... ... ... ... ...
a n1 ... a nn a n1 ... a nn a n1 ... a nn
Demonstraţie. Am de arătat că:
a a' b b' a b a' b'
.
c d c d c d
Într-adevăr membrul stâng este egal cu a a ' d c b b ' ad a ' d bc b ' c .
Membrul drept este ad bc a ' d b ' c şi egalitatea se verifică.
Obs.: O proprietate analogă are loc şi pentru coloane.
P10 . detI n 1
P11 . detA n det A, A n C .
1 j 2 j 3 j n j
det A a1 j 1 D1 j a 2 j 1 D2 j a3 j 1 D3 j ... a nj 1 Dnj .
1. Manual
2 x 3x y y 3 8 y
2)
x 7y 2 x 5 4 y
2 x y 3 2 2 y y 3 3 y 3 y 1
3x y 8 y
x 7 y 5
2 x 4 y x 2 y
x 2y
x 2
dar y 1
y 3x 1 x 2 1 1
3)
3 y x 3 6
y 3 x x 2 1 6 x 3x x 2 1 x 2 4 x 5 0
1 1
3 3
y x 6 y 6 x
x 2 4 x 5 0 x 2 5 x x 5 0 xx 5 x 5 0 x 5x 1 0 x1 5
x 2 1
I. dacă x 5 , atunci y 11
II. dacă x 1 , atunci y 5
xy 0 xz 5 0
4)
yz yx zx 3 4 zy
xy xz 5 x y z 5 0
0 0
3 x 2 xy 3
yz yx 4 yx z 4 0 y x 4 y 4 x 2 y y 2 x 3 y 4 x 4 y
x y x y
3
zx 3 zy z x y 3 0 z
x y
1 i i 3i 1 3i 2i 1
2) A , B
0 1 i i i 1 i i
2. Se consideră matricile
2 m 2 2 n m 1 1 1 4 1 1
A 4 1 2m 5 , B 4 0 6 3 , C 0 1 m 2 .
2 10 12 1 1 5 6 0 p 5 6 1
Să se determine m, n, p astfel încât A B C .
2 n 1 n 3
m m 4 2 m 4 m 2
.
2m 6 m
2 1 p p 1
n 3
Deci m 2
p 1
1 i 1 i 1 0 3 3i 3 2 2i 0 1 i 3
3 A 2iB 3 2i
0 2 3i 1 i i 1 0 6 9i 2i 2 2 2i 2i 8 7i 2
1 i 1 i 1 0 i 1 i 2i 2 0 i 1 i
iA 2 B i 2
0 2 3i 1 i i 1 0 2i 3 2 2i 2i 2 2 4i 2i 1
2
b) A 1 şi B 1 2 3
3
2 4 6
AB 1 2 3
3 6 9
1 i i 3i
c) A şi B
2i 0 0 1
1 i i 0 3i 1 i 1 i 2i
AB
2i i 0 0 2i 3i 0 1 2 6
4 2 1 2
d) A 3 4 6 şi B 4
5 2 7 5
5
AB 52
33
3 4 9 5 6 4
e) A 5 1 6 şi B 8 9 7
5 3 5 4 5 3
11 9 13
AB 22 27 17
29 32 26
2. Să se calculeze f A , dacă:
1 1
A ; f ( X ) X 2 5 X 7 I 2
2 1
1 1 1 1 1 2
A 2 A A
2 1 2 1 4 1
1 2 1 1 1 0
f (A) 5 7
4 1 2 1 0 1
1 2 5 5 7 0
4 1 10 5 0 7
6 3 7 0
6 6 0 7
1 3
6 1
1 1
3. Fie A . Să se calculeze A n , n N * .
0 1
1 1 1 1 1 2
A 2 A A
0 1 0 1 0 1
1 2 1 1 1 3
A 3 A 2 A
0 1 0 1 0 1
1 n
A n
0 1
Inducţie matematică P( k ) P (k 1)
1 n 1
A n 1
0 1
1 n 1 1 1 n 1
A n 1 A n A (A)
0 1 0 1 0 1
1 n
Deci A n .
0 1
6 4 60 [8 10 18]
70
2 0 5
2) 5 3 3 2 3 6 0 3 0 5 4 (5) (5) 3 0 2 3 4 0 5 6
0 4 6
36 0 100 [0 24 0]
64 24
88
3)
1 2 3
3 1 2 1 ( 1) 1 2 2 ( 2) 3 3 (3) (1) ( 2) ( 3) 1 2 3 1 2 3
2 3 1
1 8 27 [ 6 6 6]
36 6
42
4. Să se rezolve ecuaţiile:
1 x x
1) x 1 x 0
x x 1
1 x x x x 1 1 x x x x 1
1 ( 1)11 x (1)12 x (1)13 0 x x 0
x 1 x 1 x x x 1 x 1 x x
1 x2 x(x x2 ) x(x2 x) 0 1 x 2 x 2 x 3 x 3 x 2 0 2 x 3 3x 2 1 0
2 x 3 2 x 2 x 2 1 0 2 x 2 ( x 1) ( x 2 1) 0 2 x 2 ( x 1) ( x 1)( x 1) 0
( x 1)( 2 x 2 x 1) 0 ( x 1) 0 x1 1
2 x 2 x 1 0 1 8 9 x2 1
1
x3
2
1
Deci x ,1 .
2
5. Să se rezolve ecuaţiile:
0 1 1 x
x 0 1 1
1) 0
1 x 0 1
1 1 x 0
0 1 1 x 1 1 x 0 1 x 0 1
11 1 2 1 3 1 4
0 (1) x 0 1 1 (1) 1 0 1 1 ( 1) 1 x 1 x (1) 1 x 0 0
1 x 0 1 x 0 1 1 0 1 1 x
x 1 1 x 01 x 0 1
0 1 0 1 1 x 1 x1 x 0 0
1 x 0 1 1 0 1 1 x
0 ( x 0 0 111 1 x 1) (1 0 1 1 0 1 x 1 x) x 0 x 0 11 111 (1 x 1 1 x 1 0 0 1)
x( x x x 0 0 1 1 1 1) (1 x 1 1 0 x 1 0 x) 0
( x 1 x 2 ) (1 2 x) x( x 3 1 x) 0
x 2 x 1 2x 1 x4 x x2 0
x 4 2 x 2 4x 0 x 4 2x 2 4 0
x( x 3 2 x 4) 0 x1 0
x3 2x 4 0
det( xA yB) P ( x, y ) 1 x 3 2 x 2 y 3 xy 2 4 y 4 0
Pentru x = 0 şi y = 1
P(0,1) det( B) 0 4 0
Pentru x = 1 şi y = 0
P(1,0) det( A) 0 1 0
Pentru x = 1 şi y = 1
P(1,1) det( A B) 0 2 3 0
Pentru x = 1 şi y 1
P(1,1) det( A B) 0 2 3 0
2 3 0
Deci det( xA yB) 0
2. Bacalaureat
1 2 2 1 1 2
a) X
0 1 3 3 3 1
1 2 1 2 2 1 1 2 1 2 2 1
X X
0 1 3 1 3 3 0 1 3 1 3 3
1 2 3 1
X
0 1 0 4 x 1 y 0 x 2 y 1 3 1 x 2 x y 3 1
x y 2 z t 0 z 2 t 1 0 4 2z 2z t 0 4
X
z t
x 3
2 z 0 z 0
2 x y 1 6 y 1 y 5
2 z t 4 t 4
3 5
Deci X .
0 4
x y 1
b) x 2 y 1
3 x y m
x y 1 x 1 y
2
x 2 y 1 1 y 2 y 1 3 y 2 y
3
2 1
x 1 y 1
x
3 3
1 2 2 5
3x y m 3 m m 1 m
3 3 3 3
1 a
3. a) Fie matricea A Μ 2 ( R) ; A , a 0 . Să se calculeze A 2 şi
0 1
3 n *
A şi apoi să se determine A , n N în funcţie de n.
b) Să se afle x, y , u , v, numere reale astfel încât
1 1 x y 1 0
0 1 u v 1 1
1 a 1 a 1 1 a 0 a 1 a 1 1 2 a
a) A 2 A A
0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 a 0 1
1 2a 1 a 1 1 2a 0 a 1 2 a 1 1 3a
A 3 A 2 A
0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 a 0 1
1 na
A n
0 1
Inducţie matematică P( k ) P (k 1)
1 ( n 1) a
A n 1
0 1
1 na 1 a 1 1 na 0 a 1 na 1 1 ( n 1)a
A n 1 A n A (A)
0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 0 a 0 1
1 na
Deci A n .
0 1
x u 1 x 0
1 1 x y 1 0 x u y v 1 0 y v 0 y 1
b)
0 1 u v 1 1 u v 1 1 u 1
v 1
x y 0 1
Deci .
u v 1 1
a)
x y y x 3 1 x y y x 3 1
u 1 v 3v 1 2u 8 2 u 1 v 3v 2u 1 8 2
( x y ) 3 x y 3
x y y x 3 1 y x 1
u 1 3v v 2u 1 8 2 u 3v 1 8
2u v 1 2
x 3 y x 3 y 2 y 4 y 2
y x 1 y y 3 1 x 3 y x 1
u 3v 1 8 u 3v 9 v 3
2u v 1 2 2(3v 9) v 3 7v 21 u 0
4 10 5 7 1 11 1 5 2
b) 2A
6 12 3 12 1 15 4 21 4
8 4 13 4 10 5 8 4 13 4 10 5
2 A 2 A
16 22 19 6 12 3 16 22 19 6 12 3
4 6 18 2 3 9
2 A A .
10 10 22 5 5 11
x a a a xa 0 0 0 a a a a xa 0 0 0
a x a a 0 xa 0 0 a a a a 0 xa 0 0
0 0 0
a a x a 0 0 xa 0 a a a a 0 0 xa 0
a a a x 0 0 0 xa a a a a 0 0 0 xa
xa 0 0
( x a ) (1) 11
0 xa
0 0 ( x a) ( x a) 3 0 0 ( x a) 4 0 x1, 2 ,3, 4 a
0 0 xa
x1 x2 x3 2
3 2
x 2 x 2 x 17 0 x1 x 2 x1 x3 x2 x3 2
x x x 17
1 2 3
x1 x 2 x3
3 3 3
x 2 x3 x1 3 x1 x2 x3 ( x1 x 2 x3 )
x3 x1 x2
3 2
x1 2 x1 2 x1 17 0
3 2
x2 2 x2 2 x2 17 0
3 2
x3 2 x3 2 x3 17 0 ( )
3 3 3 2 2 2
x1 x 2 x3 2( x1 x 2 x3 ) 2( x1 x2 x3 ) 51 3 3 3
2 2 2 2
x1 x2 x3 2( 2 2) 2 2 51
x1 x 2 x3 ( x1 x2 x3 ) 2( x1 x2 x1 x3 x 2 x3 )
3 3 3
x1 x2 x3 55
3 3 3
d 3 x1 x2 x3 ( x1 x2 x3 ) 3 (17) 55 d 4
Siruri marginite
Definitii:
1.Spunem ca sirul ( Xn)n este margin sup(majorat) ( ) b R a.i
Xn b, ( ) n.
2.Spunem ca sirul ( Xn)n este margin inf (minorat ) ( ) a R a.i
a Xn, () n .
3.Spunem ca sirul (Xn)n este marginit este si majorat si minorat
( ) a,b R a.i a Xn b () n.
Siruri monotone
SIRURI FUNDAMENTALE
( SIRURI COUCHY )
Definitia 1:
Spunem ca un sir an este fundamental (sau sir Couchy) daca
0, N N astfel incat an am , n, m N .
Definitia 2:
Spunem ca un sir an este fundamental (sau sir Couchy) daca
0, N N astfel incat an p an , n N si p N .
Definitia 3:
Spunem ca un sir a n este fundamenta l (sau sir Couchy) daca
0, N N astfel incat a n a N , n N .
Observtie!
Cele trei definitii date sunt echivalente:
Defintia 1 Definitia 2 Definitia3
Criteriul lui Couchy:
Un sir de numere reale este convergent daca si numai daca este sir Couchy.
Problem propuse spre rezolvare:
2n 1
1) an
5n 2
Demonstram ca
0, N N astfel incat an p an , n N si p N
2 n p 1 2 n 1
a n p a n
5 n p 2 5 n 2
5 n 2 2 n 2 p 1 2 n 1 5 n 5 p 2
5 n 2 5 n 5 p 2
10 n 2 10 np 9 n 4 p 2 10 n 2 10 np 9 n 5 p 2
5 n 2 5 n 5 p 2
p
5 n 2 5 n 5 p 2
p
an p an
5n 2 5n 5 p 2
1 1 1 1
2) bn 1 2 3 n
2 2 2 2
Demonstram ca
0, N N astfel incat bn p bn , n N si p N
1 1 1 1 1 1 1 1
bn p bn 1 2 n n1 n p 1 2 n
2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
n1 n 2 n p n1 1 p1 n 2 p
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1
1 p
1 2 2 1 1 1
n n 1 p n
2 1 2 2 2
1
2
1
bn p bn n
2 1n n log 2 1
2
bn p bn
1
Deci N 1 log 2
n p n p n p
sin k 2 n
sin k 2 sin k 2 sin k 2
cn p cn k
k
k
k 1 2 k 1 2 k n 1 2 k n 1 2k
n p
1 1 1 1 1
k n 1 2
k
n 1 1 p 1 n
2 2 2 2
dupa cum am aratat la exercitiul anterior
1
se obtine N 1 log 2
n
cos k !
4) d n
k 1 k k 1
n p n n p
cos k ! cos k ! cos k !
d n p d n
k 1 k k 1
k 1 k k 1
k n 1 k k 1
n p n p n p
cos k ! 1 1 1
k n 1 k k 1
k n 1 k k 1
k n 1 k
k 1
1 1 1
n 1 n p 1 n 1
1
d n p d n
n 1 1 N 1 1
n 1
d n p dn
II. Aratati ca urmatorul sir de numere reale nu este fundamental:
1 1 1
xn 1
2 3 n
Aratam ca :
0, N N astfel incat xn p xn , n N si p N
2n
1 n 1 2n
1 2n
1 2n
1 1 1 1
x2 n xn k n 1 n 2
k 1 k k 1 k k n1 k n1 k k n1 k 2n
1 1 1 1 1
n
2n 2n 2n 2n 2
1
x2 n xn
2
1
, N N astfel incat xn p xn , n N
3
sirul xn nu este fundamental
LIMITA FUNCTIEI
TRIGONOMETRICE DIRECTE
LIMITELE FUNCTIILOR
TRIGONOMETRICE INVERSE
LIMITE REMARCABILE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
LIMITA FUNCTIEI
TRIGONOMETRICE DIRECTE
LIMITELE FUNCTIILOR
TRIGONOMETRICE INVERSE
LIMITE REMARCABILE
1.
2.
3.
9.
10.
11.
12.
13.
CUPRINS
1.Matrici......…………………………………………..pag3
*despre matrici
*operatii cu matrici
*propietatii
*teorema lui Hamilton
2.Determinanti ..........................................pag7
*definitii
*regula triunghiului
*calculul inversei unei matrici
*ecuatii matriciale
3.Sisteme de ecuatii liniare.........................pag 14
*metoda reducerii
*metoda substitutiei
*formulele lui CRAMER
*metoda lui GAUSS
4.Chestiuni elementare despre siruri ...........pag13
*siruri de numere reale
*operatii cu limite si siruri
5.Limite de functii........................................pag17
*limita functiei logaritmice
*limita functiei trig directe
*operatii cu limite
*limite remarcabile
*limita functiei trig inverse