Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

iar o baba sade pe pripa.. ..Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. pe urma insa inainteaza vesel. 7.Sa fie simplu si direct. insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca . Examinati cu atentie enuntul propus. Formulati concluziile 3. se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite.. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor. ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate. mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. c. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu. Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura. Sufla o adiere usoara. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare.. Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca . 5. care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile.. incinsa cu un pridvor. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. intre doi meri tineri. d-na Herdelea . La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. trece raul peste podul batran de lemn. coperisul de paie parca e un cap de balaur. nemiscata. 3. se desprinde un drum alb mai sus de Armandia.. anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii. ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline. parc-ar fi de lemn… . legati ideile între ele. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri. marcati alineatele. pe urma altele… Intr-o curte mare rumega. cercetatoare si dojenitoare. apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului. b. in dreptul usii. . peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. ori cititorului. Formulati ideea-teza: Cred ca . taiata adanc in coasta unei coline. ca o scoaba. culcate. in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. neted. pana la Cluj si chiar mai departe. Drumul trece peste Paraul-Doamnei. .. intovarasind Somesul cand in dreapta. situatii de viata. acoperit cu sindrila mucegaita.Sa fie concis. . Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. . In umbra camasilor. Satul parca e mort. cand a ispravit treburile casei. (…) Casa invatatorului este cea dintai. 4. In ograda. 8. doua vaci unguresti. 2. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. experienta proprie. Lasand Jidovita. sustinîndu-le cu referinte la texte literare.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului . Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs.Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba. Ilustrati motivele pentru care optati. 1. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu.. mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi . pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. pe urma casa primarului Florea Tancu. unde se spala dimineata invatatorul.. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: .Pune întrebari. unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. dar . 10. ori întrebari generale. 9. cand in stanga. invaluindu-le intr-o ceata cenusie.. cu usa spre ulita.. Urmariti coerenta discursului dvs. strajuieste o ulcica verde de lut.Sa contina fraze scurte. . iar dupa-amiaza. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. prajindu-se la soare. 6.Sa evite argoul si exprimarea colocviala. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. Usa e inchisa cu zavorul. Pe prichiciul pridvorului.. e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba...

drum alb. Procesul de extensie descriptiva. casei. Se face trevcerea la tema casei.Vizibila este functia referentiala. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea. coperisul. ulcica. prin care se ofera lectorului informatii obiectuale. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. cealalta sosea nationala. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. case. fum. podul Jidovita. al carui predicat il constituie intregul text posterior. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. de a crea impresia de verosimilitate. prichiciul pridvorului. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. cu saturatie imprevizibila: soseaua. ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. casa lui Macedon Cercetasu. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. pentru a dezvolta apoi tema casei. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. Bistrita. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. rau. cruce. zavorul. curte. Bucovina. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. iti usuca podul gurii. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii.o descriere tip “carte postala”. podul . casa primarului Tancu. Pripas. termeni precum : pridvor. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. Descriptorul/lector. un memorandum lexicologic. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. cealalta sosea.CismeauaMortului. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. Jidovita. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. dotat cu competenta lingvistica. In primul si al doilea paragraf. gardul. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. usa. tema despre care se spune ceva. dealuri. curte. Armandia. la nivelul intregului discurs. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde . lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi. sugerand o totala lipsa de granite. frunzele copacilor. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. din punct de vedere semsntic. Somesul. Pripasul. Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza. Rapele–Dracului.Caldura picura mereu din cer. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. peretii. Bargau. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. Cismeaua-Mortului. Prin tema ( cu pozitia subiect. casa invatatorului. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. franghia. Alexandru Pop-Glanetasu. pe urma altele. ferestre. ograda. Paraul –Doamnei. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. drumul. care fac obiectul descrierii. printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. te sugruma. Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. case. padure. cruce. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. Macedon Cercetasu). drum si casa. Rapele–Dracului. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic.

casele. Textul este informativ pe cat se cere. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. In aceasta descriere este introdus un element simbolic. Termenul hiperonim in context este drumul . fiecare avand ca suport termenii drum. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti. sa dea buzna. scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat. (…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. trecatoare. urca. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. trece (raul). iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini. premerg oamenilor. este sincer si nu aduce informatii gratuite. elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. spinteca (satul). descriptorul este concis. cu forta lor colosala de distrugere. Elementele statice sunt: soseaua. La nivel semantic. plasticizeaza spatiul descriptiv. coboara. Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. drum alb. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. cealalta sosea. Nu se intreaba cine vede locurile. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate. figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ).Doua vaci rumega culcate. relativ autonom. ce parca ar fi de lemn. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. descriptorul se exprima firesc. Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. Maxima calitatii este respectata. condus de legi proprii. cuprins de zapuseala. bine fundamentat. se transmit descriptarului informatii obiectuale. in dreapta. inainteaza. un al treilea roade oase in buruieni. se pierde. Urmand drumul. In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. Drumul este personificat . Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. pitit. cainii. coteste. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. In intreg discursul. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum. crucea. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. Baba de pe prispa. contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. populandu-l de fiinte si obiecte. in cumul.” 2 La nivel sintactic. animalele si lucrurile. intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. dispuse in suita. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. intovarasind. casa.drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. zugravindu-l meticulos. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. si prin locul unde este asezata. ascnzandu-se. “parca e mort”. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. cruce. isi face loc. in stanga. descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor. Elementele dinamice sunt: vine.” 3 Legile discursului sunt respectate. zapuseala. in functie de cum sunt disapuse casele. alearga. In ce priveste principiul informativitatii. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. Natura fizica. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. lumea. un altul se apropie in trap lenes. . iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. degradarea morala si cantonatrea in profan. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. podul.

Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu. Mariana Tutescu. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. spatiul nuntii semnifica claustrare. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane. Bucuresti. rusinata ca n-a putut juca ea. Ana astepta . s-ar fi ostenit prea tare. este pamantul lui Vasile Baciu. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui. pe rand. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. Bucuresti. 2. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. timpul este suspendat. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare. protectie. Eseu despre romanul romanesc. Editura 100+1 Gramar. p. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. Editura Universitatii din Bucuresti. Lukacs. Arca lui Noe. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. pp. Printr-o elipsa. uitand de tot pe Ana.(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa. ii zise nepasator: . fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . dar puse pe Titu sa joace. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. pe care il dobandeste. Nu deschise gura nici unul din ei .ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. omiterea pregatirilor pentru nunta. Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara. unde era mai intuneric. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. iar timpului ca discurs. Pentru Ana. Spatiul romanesc este unul inchis. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa. ii tinu locul drusca intai. cu ochii inflacarati: . Briceag incepu o Somesana piparata.. planuia cum sa le munceasca mai bine. intimitate.Numai tu mi-esti draga in lume. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. G.”). Cand se ispravi jocul miresei. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita. Fiindca Ana. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare.” Prin pauza descriptiva. parca ea n. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. pp.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. explorare. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. al jocului Somesanei.139-140. cum sa lazuiasca un petic de padure. Uitate erau rusinea si bataile si suferintele. nunta desfasurandu-se intr-o curte.337. NOTE: 1 Apud. 3 Ibid. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza. relatata in 7 fraze. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. Pe urma venira toti oaspetii. adica Florica. si se incrunta usor. si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana. se respecta ordinea lineara a evenimentelor.141-142. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. L’Argumentation. Florica. ii fagaduise tot. 2 Nicolae Manolescu. Introduction a l’etude du discours. creand suspansul. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie. in care se amestecara batranii cu tinerii. 2000. nu ii corespunde nici un timp al istoriei. iar descrierea niveleaza. in fata petitoarelor. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. In principiu. Pentru Ion. cu sarcina ei. se trece la prezentare. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita.

dimensiunea cronologica presupune o analepsa. Ana nu poate dansa) . inversare. …Ion se asaza langa Florica. in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica. Cand o are in brate pe Florica. de la nunta. Dupa J. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3. pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1. Adam1).-M.M. accelerare. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. timpul se accelereaza. Pentru personaje. II: “Cand se ispravi jocul miresei. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand).. III: La momentul t3.. Cronologia in discurs. Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii. “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1. Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2. III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3. este ulterioara cronologiei istoriei. “bataile”. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: . Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J.„implinirea visului”. La nivelul sintagmelor temporale. sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana. pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. La nunta. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare.M. iar . In cazul personajului Ana. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului. III: A este X’ la momentul t3. Dupa J. cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei. de cateva ori. Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie).Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 . Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”. comprimare si dilatare a timpului.. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. pe urma. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. precum si durata de o ora. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”. II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2. In ce-l priveste pe Ion. incetinire. are „presimtiri nemiloase”. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul. ordinea naturala a lumii. Pentru Ion. apoi. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”.

rasplatita. care este timpul ipotezei. puse. lacrimile. sedea. iar verbe precum: era (prin). Prin acest prezent.” Actiune:Are loc nunta. juca. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. deodata (sopti). lasa personajului perspectiva deschisa. El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana. Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective. deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. se amestecara.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. timpul discursului se dilata. invati. Autorul foloseste tehnica arhitectului. ar fi strans. fierbea. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. tresari. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect. incepu. era (intuneric). Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. nadejdile ei de fericire se risipesc.. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. se uita. presimtirele nemiloase. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern. Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. in vremea aceasta. nu indraznea.. fagaduise. Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. si unul descendent al nenorocirii: rusinata. se incrunta. noptile bune. Ana e multumita. se pomenira. nu se gandea. adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi.venira. particularul (Ana. marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit. geloasa. . Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. isi aducea aminte. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). Conditionalul. arunca. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. se ispravi. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. erau uitate. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde. imperfectul este timpul narativitatii subiective. Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. ca muscata de vipera. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume. plans amar. epice: (ii) tinu (locul). scoase. Florica. prin situarea lui in incipit. se porni. In schimb. aflate in opozitie. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire . neutre. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. in cazul personajului Ion. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana. astepta. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. spaimanta. Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. nerabdare. curand. Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana.( juca). multumita. Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea. nu stia. planuia. implinirea visului ca o mantuire. se simtea rasplatita pentru toate suferintele . simti. vin sa confirme acest lucru. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. odinioara. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. dar se incrunta cand aude de Ana. sufletul dornic de iubire.Verbele se risipesc. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. soptea. nu pe Ana. nu deschise (gura). “aceeasi viata nenorocita”. Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. Referitor la timpurile verbale. habar nu avea. stranse. Prin acest prezent. in aceeasi clipa. sopti.

329. rusinata. Vasile Baciu. . El se distanteaza si se apropie de evenimente. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). alege. Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant. Ana). in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. (pamanturile) lui [ale lui Ion]. (sufletul) ei. Ana cauta iubirea lui Ion. Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. de la reverie la transa. dar si cu a lectorului/ naratar. impinsa de erosul-destinator. Rezulta starea sofronica. In primul fragment. plutind. (n-a putut juca) ea [Ana]. dar si al actorului (Ion. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). Pentru moment. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie. (soptea) ragusit. Titu. nuntasii. o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). nour de fericire. (soldurile) ei [ale Floricai]. Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. Florica. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. situata intre somn si veghe. La nunta. strachina. o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). zlot de argint. (ar fi strans) mai tare. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. Asadar. multumita. nerabdare placuta. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. Herdelea. echilibru. Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). un cititor (lectorul/naratar). perceptia lui este atat interna. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. cineva. In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. Naratorul revela viata interioara a personajelor. lavita. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. principiul sinceritatii. “logos” = stiinta). Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. (viata) nenorocita. Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. Genette. Ubersfield. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. p. Textul respecta principiul pertinentei. (presimtirile) nemiloase. Ibid.. avand drept adjuvanti pe nuntasi. Ana. “phren”= creier. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. Briceag. navalnic. se simtea rasplatita. sufletul ei dornic de iubire. comprimandu-le. hartie de douazeci de coroane. Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. dar nu poate scapa de opozantul Ana. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. un petec de padure. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. Respecta de asemenea maximele conversationale. Ana: ca muscata de vipera. Mariana Tutescu. alege modul de expunere. p. face cautarea in favoarea unui destinatar. Introduction a l’etude du discours. echilibru. geloasa. inchipuindu-si. prin viziunea narativa “din spate”. crasnind din dinti. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. Adjuvant sunt petitoarele. lautarii). (mireasa) lui. cat si externa. Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. si care poate avea diferite trepte. nici autorului (Umberto Eco). avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. Apud. NOTE: 1 2 Apud. L’Argumentation. (gura) ei [ale Anei]. (se pravale) furtunos. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei. un univers afectiv (caracterul moralizator). 3. De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta. Ion: fierbea. Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. (s-ar fi ostenit) prea tare. (ochii) inflacarati. usa ). personaje (Ion. Naratorul e subiectul enuntarii. armonie. constiinta. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. dar opozantul este Florica.330.

Sofrologia nu este. Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga. Pe de o parte. dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta. pe de alta parte o filozofie. pe de alta parte. cititorul identifica aceste 3 etape: . fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel. mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”. Cu alte cuvinte. Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie. un nume nou dat hipnozei. sofrologia. il constituie . Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie. Argumente:scopul . subiectul argumentat . 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient. deci imi largesc campul constiintei mele”. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului. a fi si a gandi. auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico. Institutul de Psihologie. in „Psihologia”. de mentionat ca). Astfel. . . un mod de a trai. ne invata sa traim in prezent.originea etimologica. toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. 1/1994). sofrologia este o stiinta medicala. retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. dupa cum arata si titlul. rezulta. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte. cum cred multi. principiu al sofrologiei. Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. Ca bun fenomenolog. de modalizare si in al doilea paragraf.” Aceasta concluzie este reluata apoi. putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica.expunerea tezei in primul paragraf.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. de altfel.semantic de scheme argumentative. 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza . „anumite tehnici au fost utilizate…”. Concluzie:Asadar. a fi si a gandi. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala. ca . Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. sofrologia este o stiinta medicala. si anume principiul schemei corporale. teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel. Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. iar argumentarul . Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”. De altfel.” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. Elemente de sofrologie. fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo.Im textul ales. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv. un mod de a trai. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare. Concluzie: „Pe de o parte. sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice. o filozofie. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar.yoga sau Zen.. El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. I se pot da numeroase definitii. Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. Societatea Stiinta si Tehnica. dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5. cu alte cuvinte. desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate. ca. Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut.

Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie. un argument bazat pe scopuri. nici yoga. Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic. Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ). Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala. bun fenomenolog. marca a consecintei. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic. mod de a trai. pe un argument de tranzitivitate. Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile. deci imi largesc campul constiintei mele. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate. Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia.” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul). caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat. Pe baza unui argument de risipire. . atribuind totului o proprietate a unei parti relative. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. printre domeniile ei. nici Zen. Prezentarea scopului este. Zen ): sofrologia exploreaza. a fi si a gandi. Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei .) Deci P este adevarat. mintale si spirituale). Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. articulatie de sfarsit. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. si hipnoza. yoga. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza.

Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale.2). NOTE: 1 Mariana Tutescu. starii constiintei. reverie. fenomenologiei. conectorii confera textului o demonstratie logica. de mentionat faptul ca (paragraful 2). Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu. Zen. stare de constiinta. a fi si a gandi. exercitii fizice si mentale. (sofrologii) ne indeamna.5). a sti cu adevarat ( ce este). de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. al implicarii enuntiatorului/autor. somn. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. neutru.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. acesteia (paragraful 5). deci. Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. stari de seninatate. mod de a trai. printr-un proces de aditie. tehnici. tehnici de relaxare. de asemenea. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). dar si ca un argument al depasirii. veghe. principiul schemei corporale. Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). cu alte cuvinte (paragraful 4). intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. filozofie. dar. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. In paragraful 3. psihiatrul. stiinta medicala. ca. Campul constiintei este valorizat pozitiv. timp al reprezentarii actualizatoare. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. ca. L’Argumentation. Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. tehnici de relaxare si psihoterapie. de altfel. fenomenolog. anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4). acest (paragraful 5). campul constiintei mele. 2. yoga. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. stiinta armoniei si constiintei. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. discipline orientale. „faptele” fenomenului yoga. cunostinta. Ca indici lexicali. insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. In paragrafele 1. desi (paragraful 3). concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. „relaxarii dinamice”. lao anumita marturisire. Plecand de la cuvintele yoghinului. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). tehnicile de activare si integrare a personalitatii. Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). fanta constienta (paragrafele1. „experientei traite”. experienta personala. numai. Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. a inscrierii particularului in general. hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. fac si conectorii si (paragraful 1). O legatura intre idei. . de asemenea (paragraful 3). A doua asertiune o numim propozitia Q. pe de o parte… pe de alta parte. Caycedo arata un lucru.”. b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. de altfel. Urmeaza apoi concluzia. Absenti din primul paragraf. Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. in sensul dorit. Alti conectori: rezulta. armonie. se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. pe Caycedo. si (paragraful 2). transa. l-a determinat. campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. 4. Ducrot2). Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). 199-221. Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. yoghin. Plecand de la asertiunea P. si anume. Timpul verbelor este prezentul etern. si (paragraful 4). Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. devenita si teza demersului. Introduction a l’etude du discours. exercitii. face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. echilibru. pp. se constituie ca un argument pragmatic. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. Conectori precum asadar. susceptibila de a modifica maniera.

tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. totul.. totul e incercare sau pedeapsa.” (E2) este premisa..203. Hiperion. (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare. Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit. Textul 4 “(E1).. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). . (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa. cu mult inainte ca el sa comunice. sau rasplata.. spune Zadig. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument.. trad. 1993. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului.” . ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare. Insa in timp ce rostea acest dar. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). Atitudinea lui este una de presiune. sau prevedere (. dinamismul subiectului si adevarul. intre emitator si receptor. nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori. are comportament dominator (da ordine: nu cerceta.. ingerul realizeaza o comunicare persuasiva. ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer.”. Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului. (E5 ) Dar. (E3). dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea. oamenii. Biserica. 66. Folosindu-se de procedeul inductiei. casa). in prezenta unei realitati extealingvistice. in genunchi.” (Voltaire. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa..) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand.. cu dubla fateta (E2+E3). Chisinau.) (E4) Biet muritor ce esti. plecand de la elemente particulare (copilul. Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul. iar (E3) este concluzia.. 4. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal. iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput.. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. Prin subiectul dezbaterii. Ibid. ingerul are puterea. (E3) dar nu exista intamplare. (E1) este argumentul. (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea.2 Apud. Zadig. de Al. ia calea). o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu). casa arsa. sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate. Dupa o constatare (biet muritor ). indicand lui Zadig un principiu de viata. (E6). un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa.. Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1). Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. p. (E1). Phillipide. ingerul aduce si dovezi: copilul inecat.. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon. totul e incercare sau pedeapsa. dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot. sau prevedere. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ). (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3). „Zadig” in Candid sau optimismul.. p. se inchina Providentei si se supuse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful