Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite.. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului. 4.Sa contina fraze scurte. 5. strajuieste o ulcica verde de lut. prajindu-se la soare. unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului.Sa fie concis. iar dupa-amiaza. parc-ar fi de lemn… . . iar o baba sade pe pripa.. pana la Cluj si chiar mai departe. Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. intovarasind Somesul cand in dreapta... poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi . (…) Casa invatatorului este cea dintai.. incinsa cu un pridvor. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. ori întrebari generale. taiata adanc in coasta unei coline.Sa evite argoul si exprimarea colocviala. Urmariti coerenta discursului dvs.. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . intre doi meri tineri.Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. . dar . Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs. peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline.. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare. . 10. 7. cand in stanga.Sa fie simplu si direct. Drumul trece peste Paraul-Doamnei. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. doua vaci unguresti. Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura. Satul parca e mort. invaluindu-le intr-o ceata cenusie. Formulati concluziile 3.. culcate. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. cu usa spre ulita.. coperisul de paie parca e un cap de balaur. In umbra camasilor. pe urma altele… Intr-o curte mare rumega. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu. cercetatoare si dojenitoare. legati ideile între ele. 1. Formulati ideea-teza: Cred ca . pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. ori cititorului. pe urma casa primarului Florea Tancu. d-na Herdelea . 6. Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca . Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate.. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare. In ograda. sustinîndu-le cu referinte la texte literare. ca o scoaba. situatii de viata. . Sufla o adiere usoara. nemiscata. se desprinde un drum alb mai sus de Armandia. c. Pe prichiciul pridvorului. neted. Examinati cu atentie enuntul propus. 3. Lasand Jidovita. in dreptul usii. b.. pe urma insa inainteaza vesel. 9. experienta proprie. .Pune întrebari.. unde se spala dimineata invatatorul. mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. trece raul peste podul batran de lemn. care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile. mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. marcati alineatele.. Ilustrati motivele pentru care optati. insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca .. 8. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii. Usa e inchisa cu zavorul. acoperit cu sindrila mucegaita. . Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri.Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba. cand a ispravit treburile casei.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului . ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. 2.

cruce. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. casa lui Macedon Cercetasu. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. Rapele–Dracului. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . Jidovita. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. Prin tema ( cu pozitia subiect. franghia. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). la nivelul intregului discurs. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. drum si casa. usa. casa primarului Tancu. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. care fac obiectul descrierii. iti usuca podul gurii. In primul si al doilea paragraf. drum alb. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. ograda. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. termeni precum : pridvor. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. curte. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. tema despre care se spune ceva. ferestre. un memorandum lexicologic. Armandia. Bargau. casei. pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. Paraul –Doamnei.Caldura picura mereu din cer. case. cealalta sosea nationala. Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. de a crea impresia de verosimilitate. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. curte. podul Jidovita. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi. Somesul. Alexandru Pop-Glanetasu. din punct de vedere semsntic. case. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. Rapele–Dracului. ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. padure. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. coperisul. Procesul de extensie descriptiva. cu saturatie imprevizibila: soseaua. sugerand o totala lipsa de granite. fum. prichiciul pridvorului. Bistrita. cealalta sosea. drumul. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. zavorul. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii. Pripasul. pentru a dezvolta apoi tema casei. cruce. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. peretii. casa invatatorului. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde . Se face trevcerea la tema casei. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. ulcica.o descriere tip “carte postala”. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. prin care se ofera lectorului informatii obiectuale. Macedon Cercetasu). Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza. Pripas. frunzele copacilor. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. Descriptorul/lector. podul . dealuri. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. gardul. te sugruma. Bucovina. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. Cismeaua-Mortului. pe urma altele.Vizibila este functia referentiala. rau.CismeauaMortului. dotat cu competenta lingvistica. al carui predicat il constituie intregul text posterior. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea.

situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat. trece (raul). zugravindu-l meticulos. ce parca ar fi de lemn. elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. in dreapta. “parca e mort”. lumea.Doua vaci rumega culcate. drum alb. La nivel semantic. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. Elementele statice sunt: soseaua. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. coboara. In aceasta descriere este introdus un element simbolic. convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. trecatoare. Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. spinteca (satul). contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. cu forta lor colosala de distrugere. bine fundamentat. iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. un altul se apropie in trap lenes. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. populandu-l de fiinte si obiecte. . in cumul. cruce. dispuse in suita. un al treilea roade oase in buruieni. degradarea morala si cantonatrea in profan. cainii. (…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. condus de legi proprii. In ce priveste principiul informativitatii. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. si prin locul unde este asezata. Nu se intreaba cine vede locurile. pitit. inainteaza. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. descriptorul se exprima firesc. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. cuprins de zapuseala. este sincer si nu aduce informatii gratuite. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum. fiecare avand ca suport termenii drum. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. urca. In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor. podul. zapuseala. se pierde. Natura fizica. in stanga. sa dea buzna. in functie de cum sunt disapuse casele. se transmit descriptarului informatii obiectuale. Drumul este personificat .” 3 Legile discursului sunt respectate. Urmand drumul. Textul este informativ pe cat se cere. descriptorul este concis. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. coteste. crucea. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate. alearga. intovarasind. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. In intreg discursul. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar. Elementele dinamice sunt: vine. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. relativ autonom. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. plasticizeaza spatiul descriptiv.” 2 La nivel sintactic.drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. casa. intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini. casele. premerg oamenilor. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. ascnzandu-se. Maxima calitatii este respectata. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. Baba de pe prispa. isi face loc. animalele si lucrurile. cealalta sosea. figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ). Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. Termenul hiperonim in context este drumul .

explorare.Numai tu mi-esti draga in lume. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta. Editura 100+1 Gramar. cu ochii inflacarati: . in fata petitoarelor. Bucuresti. s-ar fi ostenit prea tare. p. Arca lui Noe. spatiul nuntii semnifica claustrare. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. Pentru Ana. creand suspansul. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. nunta desfasurandu-se intr-o curte. Ana astepta .139-140. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. Fiindca Ana. L’Argumentation.(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa. protectie. se trece la prezentare. Lukacs. Uitate erau rusinea si bataile si suferintele.” Prin pauza descriptiva. 3 Ibid. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. G. pe care il dobandeste. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei. iar descrierea niveleaza. fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . Briceag incepu o Somesana piparata. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita. cum sa lazuiasca un petic de padure. planuia cum sa le munceasca mai bine. Cand se ispravi jocul miresei. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. relatata in 7 fraze. se respecta ordinea lineara a evenimentelor. 2. uitand de tot pe Ana. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. pe rand.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. nu ii corespunde nici un timp al istoriei. Editura Universitatii din Bucuresti. Pe urma venira toti oaspetii. si se incrunta usor. cu sarcina ei. Pentru Ion. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare. Florica. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui. Spatiul romanesc este unul inchis. iar timpului ca discurs.”). ii fagaduise tot. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza. Bucuresti.Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu. in care se amestecara batranii cu tinerii. adica Florica. omiterea pregatirilor pentru nunta. In principiu. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. ii tinu locul drusca intai. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. Mariana Tutescu. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. intimitate. parca ea n. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita.. al jocului Somesanei. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. dar puse pe Titu sa joace. pp. unde era mai intuneric. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. Eseu despre romanul romanesc. 2000. NOTE: 1 Apud.141-142. Nu deschise gura nici unul din ei . Printr-o elipsa.ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. timpul este suspendat. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. Introduction a l’etude du discours. este pamantul lui Vasile Baciu. ii zise nepasator: . Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara. pp. rusinata ca n-a putut juca ea. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana.337. 2 Nicolae Manolescu.

Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2.M. incetinire. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand). precum si durata de o ora. are „presimtiri nemiloase”. accelerare. “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare. pe urma. cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3. timpul se accelereaza. III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3. Dupa J. Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”. este ulterioara cronologiei istoriei. de la nunta.. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul. II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 .. Pentru personaje. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”.M. “bataile”. ordinea naturala a lumii. Adam1). pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”. comprimare si dilatare a timpului. de cateva ori. dimensiunea cronologica presupune o analepsa. …Ion se asaza langa Florica. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1. III: A este X’ la momentul t3. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului.„implinirea visului”. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. Pentru Ion. Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii. In ce-l priveste pe Ion. Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. Dupa J. iar . III: La momentul t3. Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie). La nunta. In cazul personajului Ana. pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. inversare. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. Ana nu poate dansa) . Cronologia in discurs. II: “Cand se ispravi jocul miresei. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei. pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”. apoi. sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana. La nivelul sintagmelor temporale. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: .. in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica.-M.Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. Cand o are in brate pe Florica. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2.

Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. Autorul foloseste tehnica arhitectului. soptea. fagaduise. presimtirele nemiloase. imperfectul este timpul narativitatii subiective. se uita. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot. Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. odinioara. timpul discursului se dilata. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. erau uitate. epice: (ii) tinu (locul). astepta. in cazul personajului Ion. se simtea rasplatita pentru toate suferintele . nu indraznea. arunca. rasplatita. multumita. se incrunta. scoase. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. prin situarea lui in incipit. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume.. se porni. Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. lasa personajului perspectiva deschisa. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. invati. stranse. plans amar. isi aducea aminte. era (intuneric). Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana. Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana. iar verbe precum: era (prin). deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. Referitor la timpurile verbale. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). curand. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. nu deschise (gura). se ispravi. particularul (Ana. sedea. Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. “aceeasi viata nenorocita”. deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana.( juca). aflate in opozitie. Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea. Prin acest prezent. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. sopti.” Actiune:Are loc nunta. se pomenira. dar se incrunta cand aude de Ana. geloasa. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. nu se gandea. noptile bune. Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. in vremea aceasta. neutre.. tresari. nu stia. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. implinirea visului ca o mantuire. juca. deodata (sopti). Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective. puse. ca muscata de vipera. care este timpul ipotezei. se amestecara.venira. In schimb. spaimanta. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. nerabdare. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire . sufletul dornic de iubire. incepu. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. ar fi strans. fierbea. lacrimile. habar nu avea. Prin acest prezent. in aceeasi clipa. adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi. se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. nu pe Ana. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect. Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. planuia. simti. Conditionalul. si unul descendent al nenorocirii: rusinata. Ana e multumita. se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. vin sa confirme acest lucru. .Verbele se risipesc. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. Florica. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. nadejdile ei de fericire se risipesc.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde.

(s-ar fi ostenit) prea tare. echilibru.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). Ana: ca muscata de vipera. plutind. in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei. multumita. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. Ana). Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. cat si externa. inchipuindu-si. dar opozantul este Florica. personaje (Ion. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie. navalnic. Ubersfield. dar si al actorului (Ion. In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. lautarii). un univers afectiv (caracterul moralizator).329. Pentru moment. Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. rusinata. alege modul de expunere. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. (ar fi strans) mai tare. (se pravale) furtunos. (viata) nenorocita. principiul sinceritatii.330. Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. In primul fragment. Textul respecta principiul pertinentei. nour de fericire. cineva. lavita. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. armonie. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. “logos” = stiinta). Apud. Ana cauta iubirea lui Ion. (soldurile) ei [ale Floricai]. (mireasa) lui. p. avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. impinsa de erosul-destinator. Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. Briceag. El se distanteaza si se apropie de evenimente. Ana. Respecta de asemenea maximele conversationale. avand drept adjuvanti pe nuntasi. perceptia lui este atat interna. un petec de padure. un cititor (lectorul/naratar). (presimtirile) nemiloase. Rezulta starea sofronica. Naratorul e subiectul enuntarii. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. alege. se simtea rasplatita. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. constiinta. NOTE: 1 2 Apud. sufletul ei dornic de iubire. Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. L’Argumentation. nuntasii. Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. “phren”= creier. Introduction a l’etude du discours. Vasile Baciu. Naratorul revela viata interioara a personajelor. (gura) ei [ale Anei]. crasnind din dinti. Adjuvant sunt petitoarele. Herdelea. zlot de argint. face cautarea in favoarea unui destinatar. Ibid. . geloasa. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). (ochii) inflacarati. strachina. Ion: fierbea. si care poate avea diferite trepte. dar si cu a lectorului/ naratar. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). echilibru. usa ). Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. Mariana Tutescu. comprimandu-le. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. hartie de douazeci de coroane. Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. de la reverie la transa. Genette. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. Florica. La nunta. De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta. prin viziunea narativa “din spate”. 3. (pamanturile) lui [ale lui Ion]. (n-a putut juca) ea [Ana]. (soptea) ragusit. Titu. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. Asadar. nici autorului (Umberto Eco). nerabdare placuta.. p. situata intre somn si veghe. dar nu poate scapa de opozantul Ana. (sufletul) ei.

Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare.Sofrologia nu este. in „Psihologia”.yoga sau Zen.” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. un mod de a trai. Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”. Institutul de Psihologie. . iar argumentarul . fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. Societatea Stiinta si Tehnica. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga.. care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte.Im textul ales. Concluzie:Asadar. rezulta. Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. de altfel. Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie. ne invata sa traim in prezent. cititorul identifica aceste 3 etape: . ca . expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. de mentionat ca). Argumente:scopul . indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5. cu alte cuvinte. si anume principiul schemei corporale. De altfel. de modalizare si in al doilea paragraf. Cu alte cuvinte. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar. sofrologia este o stiinta medicala. Ca bun fenomenolog. putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica. auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. un nume nou dat hipnozei. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. ca. un mod de a trai. dupa cum arata si titlul. I se pot da numeroase definitii. toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. Pe de o parte. 1/1994). 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient. 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza . Elemente de sofrologie. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale. cum cred multi. pe de alta parte o filozofie. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. principiu al sofrologiei. a fi si a gandi. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv. Astfel. Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel. . Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu. teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel.semantic de scheme argumentative. sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice.originea etimologica. subiectul argumentat . sofrologia este o stiinta medicala. „anumite tehnici au fost utilizate…”. desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate.expunerea tezei in primul paragraf. Concluzie: „Pe de o parte. a fi si a gandi. il constituie . pe de alta parte. Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului. deci imi largesc campul constiintei mele”. sofrologia. retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii.” Aceasta concluzie este reluata apoi. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala. o filozofie. Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie. Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo.

mod de a trai. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei. Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala. Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul). . iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. a fi si a gandi. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens. pe un argument de tranzitivitate. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile. Zen ): sofrologia exploreaza. Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ). articulatie de sfarsit. mintale si spirituale). yoga. Pe baza unui argument de risipire. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. deci imi largesc campul constiintei mele. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar. nici yoga. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. bun fenomenolog. printre domeniile ei. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. marca a consecintei. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. atribuind totului o proprietate a unei parti relative. Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia. nici Zen. Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie.” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic.) Deci P este adevarat. Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. si hipnoza. care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei . armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic. un argument bazat pe scopuri. Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Prezentarea scopului este. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza. caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat.

Ducrot2). Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). „faptele” fenomenului yoga. astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. Alti conectori: rezulta. 199-221. yoghin. Plecand de la cuvintele yoghinului. (sofrologii) ne indeamna. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. dar si ca un argument al depasirii. reverie. numai. armonie. printr-un proces de aditie. campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. discipline orientale. ca. dar. neutru. experienta personala.”. devenita si teza demersului. filozofie. de asemenea (paragraful 3). campul constiintei mele. se constituie ca un argument pragmatic. l-a determinat. timp al reprezentarii actualizatoare. Urmeaza apoi concluzia. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. Conectori precum asadar. Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. pp. insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. Plecand de la asertiunea P. pe de o parte… pe de alta parte. In paragrafele 1. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. si (paragraful 4). ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. susceptibila de a modifica maniera. psihiatrul. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. tehnici. a sti cu adevarat ( ce este). Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). si anume. tehnici de relaxare. fac si conectorii si (paragraful 1). echilibru. Zen. Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. cunostinta. Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu.5). cu alte cuvinte (paragraful 4). Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. ca. face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. desi (paragraful 3). de altfel. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale. in sensul dorit. veghe. a inscrierii particularului in general. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. Introduction a l’etude du discours. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. L’Argumentation. al implicarii enuntiatorului/autor. tehnicile de activare si integrare a personalitatii. Caycedo arata un lucru. acest (paragraful 5). Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. . mod de a trai. exercitii. tehnici de relaxare si psihoterapie. pe Caycedo. starii constiintei. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. somn. acesteia (paragraful 5). Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. de altfel. Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. de asemenea. a fi si a gandi. fenomenolog. deci. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4).2). Timpul verbelor este prezentul etern. fanta constienta (paragrafele1. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. NOTE: 1 Mariana Tutescu. „relaxarii dinamice”. Absenti din primul paragraf.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. de mentionat faptul ca (paragraful 2). b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. O legatura intre idei. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. stiinta medicala. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. stari de seninatate. conectorii confera textului o demonstratie logica. concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. stare de constiinta. Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). si (paragraful 2). lao anumita marturisire. In paragraful 3. Campul constiintei este valorizat pozitiv. fenomenologiei. „experientei traite”. principiul schemei corporale. stiinta armoniei si constiintei. 2. sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). yoga. transa. A doua asertiune o numim propozitia Q. 4. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). exercitii fizice si mentale. Ca indici lexicali.

sau prevedere. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu.. ingerul aduce si dovezi: copilul inecat. „Zadig” in Candid sau optimismul. iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput. ia calea). intre emitator si receptor. dinamismul subiectului si adevarul. Folosindu-se de procedeul inductiei. spune Zadig. (E1) este argumentul. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa.” (E2) este premisa. (E3) dar nu exista intamplare.. 66. (E3).” (Voltaire. (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare. nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori. Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului. cu mult inainte ca el sa comunice. Ibid. iar (E3) este concluzia... 4.203. casa). ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare.. (E1). Biserica. casa arsa. Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului.. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). (E5 ) Dar. p. Dupa o constatare (biet muritor ). totul.. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument.2 Apud. Prin subiectul dezbaterii. sau prevedere (. Chisinau.. Hiperion. sau rasplata. totul e incercare sau pedeapsa. Phillipide.. 1993.. Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit. cu dubla fateta (E2+E3). Textul 4 “(E1). are comportament dominator (da ordine: nu cerceta.) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand. Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul. totul e incercare sau pedeapsa. (E6). (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa. .. Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea. plecand de la elemente particulare (copilul.” . Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1). (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea. indicand lui Zadig un principiu de viata. dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot. se inchina Providentei si se supuse. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). p.. in genunchi. Zadig. o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu). (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3). de Al. ingerul realizeaza o comunicare persuasiva.. Atitudinea lui este una de presiune. dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. Insa in timp ce rostea acest dar.”. in prezenta unei realitati extealingvistice. Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal.) (E4) Biet muritor ce esti. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon. oamenii. tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. ingerul are puterea. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ). trad. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa. ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful