Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

.Sa fie concis. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare. apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului. Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura. 2. situatii de viata. cu usa spre ulita. . . care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile. Formulati ideea-teza: Cred ca . mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. prajindu-se la soare.Sa fie simplu si direct. Sufla o adiere usoara.Pune întrebari. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor.Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii. . culcate. sustinîndu-le cu referinte la texte literare. neted. in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. invaluindu-le intr-o ceata cenusie. cand in stanga. Drumul trece peste Paraul-Doamnei. Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca .. Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. Usa e inchisa cu zavorul. dar . parc-ar fi de lemn… . poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi . pe urma altele… Intr-o curte mare rumega. pe urma casa primarului Florea Tancu.. se desprinde un drum alb mai sus de Armandia. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. 4. incinsa cu un pridvor.. ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului . 9. cand a ispravit treburile casei.. marcati alineatele. Ilustrati motivele pentru care optati. strajuieste o ulcica verde de lut. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. 5.Sa contina fraze scurte. . Pe prichiciul pridvorului. In umbra camasilor. ori cititorului. In ograda. b. c. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu. (…) Casa invatatorului este cea dintai. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate.Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba.... 1. 8. Satul parca e mort. se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. taiata adanc in coasta unei coline.. Formulati concluziile 3. pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . experienta proprie. 3. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri.. unde se spala dimineata invatatorul. Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs. intovarasind Somesul cand in dreapta. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu. insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca .. iar dupa-amiaza. trece raul peste podul batran de lemn. legati ideile între ele. cercetatoare si dojenitoare. ori întrebari generale. Examinati cu atentie enuntul propus. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare.. Lasand Jidovita. Urmariti coerenta discursului dvs. d-na Herdelea . doua vaci unguresti. 6. 7.. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. intre doi meri tineri. . acoperit cu sindrila mucegaita. e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba. Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. nemiscata. . coperisul de paie parca e un cap de balaur. pana la Cluj si chiar mai departe. iar o baba sade pe pripa. ca o scoaba.Sa evite argoul si exprimarea colocviala. mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. 10.. in dreptul usii. pe urma insa inainteaza vesel.

pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. gardul. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. Paraul –Doamnei. Bucovina. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. padure. Pripas. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. Se face trevcerea la tema casei. Jidovita. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde . Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. franghia. te sugruma. casa invatatorului. prin care se ofera lectorului informatii obiectuale.Caldura picura mereu din cer. termeni precum : pridvor. cealalta sosea nationala. Bistrita. iti usuca podul gurii. curte. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza.Vizibila este functia referentiala. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. casa lui Macedon Cercetasu. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. drumul. un memorandum lexicologic. pe urma altele. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. curte. Prin tema ( cu pozitia subiect. drum alb. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. rau. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. casei. Alexandru Pop-Glanetasu. dealuri. Procesul de extensie descriptiva. care fac obiectul descrierii. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit.CismeauaMortului. Bargau. ograda. In primul si al doilea paragraf. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. zavorul. printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. usa. lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. Rapele–Dracului. Rapele–Dracului. cealalta sosea. ulcica. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. coperisul. cruce. podul . Armandia. podul Jidovita. al carui predicat il constituie intregul text posterior. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. Somesul. de a crea impresia de verosimilitate. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. frunzele copacilor. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. Pripasul. prichiciul pridvorului.o descriere tip “carte postala”. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. la nivelul intregului discurs. drum si casa. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea. case. Macedon Cercetasu). fum. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. sugerand o totala lipsa de granite. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. tema despre care se spune ceva. ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. din punct de vedere semsntic. peretii. dotat cu competenta lingvistica. Cismeaua-Mortului. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi. pentru a dezvolta apoi tema casei. ferestre. casa primarului Tancu. Descriptorul/lector. case. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). cu saturatie imprevizibila: soseaua. cruce.

cealalta sosea. fiecare avand ca suport termenii drum. Elementele dinamice sunt: vine. intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. pitit. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. un al treilea roade oase in buruieni. se pierde. coboara. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. Maxima calitatii este respectata. cu forta lor colosala de distrugere. condus de legi proprii. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum. La nivel semantic. degradarea morala si cantonatrea in profan. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. este sincer si nu aduce informatii gratuite. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. casa. zugravindu-l meticulos. urca. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. Nu se intreaba cine vede locurile. Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate. se transmit descriptarului informatii obiectuale. relativ autonom. dispuse in suita. premerg oamenilor. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. casele. spinteca (satul). convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. animalele si lucrurile. situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat. “parca e mort”. iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. Drumul este personificat . Urmand drumul. lumea. drum alb. descriptorul este concis. iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini.Doua vaci rumega culcate. inainteaza. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. populandu-l de fiinte si obiecte. Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ). trecatoare. Textul este informativ pe cat se cere. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. (…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor.” 3 Legile discursului sunt respectate. in functie de cum sunt disapuse casele. ascnzandu-se. podul. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. Baba de pe prispa. ce parca ar fi de lemn. In aceasta descriere este introdus un element simbolic. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar.” 2 La nivel sintactic. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti. un altul se apropie in trap lenes. sa dea buzna. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. si prin locul unde este asezata. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. cruce. . elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. Natura fizica. in dreapta. bine fundamentat. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. In intreg discursul. isi face loc. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. in stanga. Elementele statice sunt: soseaua. In ce priveste principiul informativitatii. alearga. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. crucea. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. Termenul hiperonim in context este drumul . in cumul. coteste. intovarasind. cuprins de zapuseala. plasticizeaza spatiul descriptiv. Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. zapuseala. descriptorul se exprima firesc. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. trece (raul). cainii. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb.drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului.

in care se amestecara batranii cu tinerii. iar descrierea niveleaza.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie. 2000. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie. parca ea n. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. pp. Introduction a l’etude du discours. si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana. 3 Ibid. G.” Prin pauza descriptiva. spatiul nuntii semnifica claustrare. Eseu despre romanul romanesc. ii zise nepasator: . cum sa lazuiasca un petic de padure. intimitate. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. creand suspansul.ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane.”). 2. Briceag incepu o Somesana piparata. este pamantul lui Vasile Baciu. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. Printr-o elipsa. pe rand. 2 Nicolae Manolescu. Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara.141-142. pe care il dobandeste.. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. Pentru Ana. uitand de tot pe Ana. se respecta ordinea lineara a evenimentelor. unde era mai intuneric. timpul este suspendat. Bucuresti. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. cu ochii inflacarati: . p. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. ii tinu locul drusca intai. relatata in 7 fraze. Fiindca Ana.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui. omiterea pregatirilor pentru nunta. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare. Editura 100+1 Gramar. rusinata ca n-a putut juca ea. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. NOTE: 1 Apud.337. Spatiul romanesc este unul inchis. ii fagaduise tot. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. Editura Universitatii din Bucuresti. s-ar fi ostenit prea tare. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. si se incrunta usor. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita. In principiu. in fata petitoarelor. explorare. Bucuresti. Pentru Ion. nu ii corespunde nici un timp al istoriei. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . Nu deschise gura nici unul din ei . Uitate erau rusinea si bataile si suferintele. dar puse pe Titu sa joace. Cand se ispravi jocul miresei. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. adica Florica. protectie.139-140. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare. Ana astepta . Lukacs. nunta desfasurandu-se intr-o curte. planuia cum sa le munceasca mai bine. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza. se trece la prezentare. pp.Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu. Arca lui Noe. al jocului Somesanei.Numai tu mi-esti draga in lume. Pe urma venira toti oaspetii. Florica.(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa. L’Argumentation. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei. Mariana Tutescu. iar timpului ca discurs. cu sarcina ei. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita.

Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii. Adam1). Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”.. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1.-M. dimensiunea cronologica presupune o analepsa. precum si durata de o ora. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului. accelerare. Pentru personaje. comprimare si dilatare a timpului. III: A este X’ la momentul t3. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. de cateva ori. iar . de la nunta. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand). “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2. “bataile”. II: “Cand se ispravi jocul miresei.. in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica. Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2. este ulterioara cronologiei istoriei. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei.M. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. inversare. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3.. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”. Dupa J. III: La momentul t3. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie). pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”. Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare. III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3. cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Pentru Ion.„implinirea visului”. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: . II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 . sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana. II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2. pe urma. pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”. In ce-l priveste pe Ion. incetinire. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. Cand o are in brate pe Florica. timpul se accelereaza. Dupa J. pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. apoi. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1.M. La nivelul sintagmelor temporale. Ana nu poate dansa) . Cronologia in discurs. …Ion se asaza langa Florica. In cazul personajului Ana. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul.Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”. are „presimtiri nemiloase”. ordinea naturala a lumii. La nunta.

tresari. care este timpul ipotezei. fierbea. prin situarea lui in incipit.Verbele se risipesc. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana.. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. Autorul foloseste tehnica arhitectului. rasplatita. imperfectul este timpul narativitatii subiective. Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. presimtirele nemiloase. Florica. lacrimile. spaimanta. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. se ispravi. nu stia. vin sa confirme acest lucru. ar fi strans. era (intuneric). plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. iar verbe precum: era (prin). Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. nu pe Ana. se incrunta. se simtea rasplatita pentru toate suferintele .( juca). deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. astepta. deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. in vremea aceasta. Prin acest prezent. Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective. Prin acest prezent. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. nu deschise (gura). noptile bune. multumita. isi aducea aminte. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume.” Actiune:Are loc nunta. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana. El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. stranse. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. se amestecara. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit. si unul descendent al nenorocirii: rusinata. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). aflate in opozitie. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire . plans amar. habar nu avea. neutre. in cazul personajului Ion. Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. puse. particularul (Ana. Conditionalul. deodata (sopti). Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. se porni. dar se incrunta cand aude de Ana.venira. “aceeasi viata nenorocita”. sedea. Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. scoase. lasa personajului perspectiva deschisa. incepu. nu indraznea. soptea. adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. arunca.. timpul discursului se dilata. ca muscata de vipera. juca. curand. odinioara. nadejdile ei de fericire se risipesc. erau uitate. nu se gandea. sopti. in aceeasi clipa. fagaduise. se pomenira. . planuia. se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. Referitor la timpurile verbale. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot. simti. nerabdare. epice: (ii) tinu (locul). Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. In schimb. invati. sufletul dornic de iubire. Ana e multumita. geloasa. se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern. implinirea visului ca o mantuire. se uita. Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea.

o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). Textul respecta principiul pertinentei. lautarii). nour de fericire. geloasa. (soptea) ragusit.329. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei.330. In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. “phren”= creier. face cautarea in favoarea unui destinatar.. (ar fi strans) mai tare. alege modul de expunere. In primul fragment. (s-ar fi ostenit) prea tare. . Ana: ca muscata de vipera. Titu. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. Adjuvant sunt petitoarele. NOTE: 1 2 Apud. Vasile Baciu. Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. (n-a putut juca) ea [Ana]. (gura) ei [ale Anei]. nerabdare placuta. echilibru. (pamanturile) lui [ale lui Ion]. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. Briceag. (se pravale) furtunos. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. Mariana Tutescu. cineva. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. Apud. La nunta. avand drept adjuvanti pe nuntasi. armonie. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile. constiinta. principiul sinceritatii. p. dar si cu a lectorului/ naratar. in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. Florica. impinsa de erosul-destinator. strachina. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). personaje (Ion. Naratorul revela viata interioara a personajelor. avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. si care poate avea diferite trepte. navalnic. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). prin viziunea narativa “din spate”. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. un univers afectiv (caracterul moralizator). dar si al actorului (Ion. plutind. (soldurile) ei [ale Floricai]. Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. sufletul ei dornic de iubire. o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. dar opozantul este Florica. Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. zlot de argint. Herdelea. rusinata. 3. Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. Introduction a l’etude du discours. (viata) nenorocita. El se distanteaza si se apropie de evenimente. Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. perceptia lui este atat interna. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant. p. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. Naratorul e subiectul enuntarii. Rezulta starea sofronica. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). cat si externa. Ubersfield. se simtea rasplatita. echilibru. nuntasii. dar nu poate scapa de opozantul Ana. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. Pentru moment. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. crasnind din dinti. (presimtirile) nemiloase. L’Argumentation. Genette. un cititor (lectorul/naratar). De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta. (sufletul) ei. usa ). Asadar. (ochii) inflacarati. alege. hartie de douazeci de coroane. (mireasa) lui. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. lavita. multumita. nici autorului (Umberto Eco). Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. inchipuindu-si. de la reverie la transa. comprimandu-le. Ana. Ion: fierbea. situata intre somn si veghe. Ana). Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. un petec de padure. “logos” = stiinta). Ibid. Respecta de asemenea maximele conversationale. Ana cauta iubirea lui Ion.

Ca bun fenomenolog. sofrologia este o stiinta medicala. Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu. Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo.semantic de scheme argumentative. Argumente:scopul . intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv. Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie. Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”.” Aceasta concluzie este reluata apoi. Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga.Im textul ales. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. rezulta. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. Institutul de Psihologie. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului. Cu alte cuvinte. El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. de altfel. il constituie . Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. Concluzie:Asadar. desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate. dupa cum arata si titlul. de modalizare si in al doilea paragraf. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar.Sofrologia nu este. subiectul argumentat . toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. o filozofie. cu alte cuvinte.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii. in „Psihologia”. si anume principiul schemei corporale. „anumite tehnici au fost utilizate…”. sofrologia este o stiinta medicala. putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica. ca. Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico.yoga sau Zen. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. pe de alta parte o filozofie. teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala. Astfel. I se pot da numeroase definitii. iar argumentarul . Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie. De altfel. ne invata sa traim in prezent. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare. fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel.” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. Elemente de sofrologie. indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. Pe de o parte. expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte. Concluzie: „Pe de o parte. cum cred multi. Societatea Stiinta si Tehnica. a fi si a gandi.expunerea tezei in primul paragraf. un mod de a trai. dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale.originea etimologica. . un nume nou dat hipnozei. auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient. pe de alta parte. Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. principiu al sofrologiei. dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta. un mod de a trai. sofrologia. 1/1994). mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. . a fi si a gandi. 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza .. cititorul identifica aceste 3 etape: . Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. ca . Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”. sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. deci imi largesc campul constiintei mele”. de mentionat ca).

Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei . pe un argument de tranzitivitate. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. nici Zen. yoga. Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. bun fenomenolog. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau. Pe baza unui argument de risipire. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. Prezentarea scopului este. Zen ): sofrologia exploreaza. mintale si spirituale). Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ).” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie. Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul). Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. un argument bazat pe scopuri. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. atribuind totului o proprietate a unei parti relative. caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat. Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. printre domeniile ei. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. articulatie de sfarsit. nici yoga. marca a consecintei. deci imi largesc campul constiintei mele. mod de a trai. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian. armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. . Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar.) Deci P este adevarat. si hipnoza. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. a fi si a gandi. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei.

exercitii fizice si mentale. de asemenea.2). anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4). Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). yoga. campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. in sensul dorit. (sofrologii) ne indeamna. veghe. neutru. devenita si teza demersului. Plecand de la asertiunea P. ca. transa. si (paragraful 4). printr-un proces de aditie. tehnici de relaxare si psihoterapie. pe Caycedo.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. ca. psihiatrul. Caycedo arata un lucru. 2. a inscrierii particularului in general. a fi si a gandi. Timpul verbelor este prezentul etern. „experientei traite”. L’Argumentation. . Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. filozofie. somn. b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. tehnici de relaxare. deci. Absenti din primul paragraf. dar. A doua asertiune o numim propozitia Q. In paragrafele 1. In paragraful 3. 4. cu alte cuvinte (paragraful 4). sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. Ca indici lexicali. 199-221. Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu.”. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. acest (paragraful 5). de altfel. yoghin. exercitii. astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. de mentionat faptul ca (paragraful 2). Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). „faptele” fenomenului yoga. lao anumita marturisire. tehnici.5). stiinta armoniei si constiintei. Alti conectori: rezulta. Zen. Urmeaza apoi concluzia. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. reverie. Conectori precum asadar. face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. armonie. tehnicile de activare si integrare a personalitatii. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). se constituie ca un argument pragmatic. Plecand de la cuvintele yoghinului. Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. cunostinta. dar si ca un argument al depasirii. Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). echilibru. fanta constienta (paragrafele1. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. Introduction a l’etude du discours. principiul schemei corporale. discipline orientale. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. pp. fac si conectorii si (paragraful 1). hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. timp al reprezentarii actualizatoare. al implicarii enuntiatorului/autor. Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. Ducrot2). Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. fenomenologiei. insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). si anume. acesteia (paragraful 5). numai. Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. l-a determinat. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. pe de o parte… pe de alta parte. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. stari de seninatate. stare de constiinta. susceptibila de a modifica maniera. de altfel. a sti cu adevarat ( ce este). Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. de asemenea (paragraful 3). O legatura intre idei. Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. campul constiintei mele. Campul constiintei este valorizat pozitiv. „relaxarii dinamice”. o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. NOTE: 1 Mariana Tutescu. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. experienta personala. si (paragraful 2). stiinta medicala. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. mod de a trai. fenomenolog. starii constiintei. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. desi (paragraful 3). Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. conectorii confera textului o demonstratie logica.

are comportament dominator (da ordine: nu cerceta. Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea. Atitudinea lui este una de presiune. 1993. in genunchi. spune Zadig. Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. ingerul realizeaza o comunicare persuasiva. (E1) este argumentul. Phillipide. Folosindu-se de procedeul inductiei. (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea. Biserica. 4. Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit. dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). Dupa o constatare (biet muritor ). sau prevedere. ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare. sau prevedere (. Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal. de Al. casa). cu mult inainte ca el sa comunice. totul e incercare sau pedeapsa.. Ibid. o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu). sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). . ingerul aduce si dovezi: copilul inecat. Textul 4 “(E1). (E5 ) Dar. sau rasplata. totul. (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa. (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare.. Insa in timp ce rostea acest dar.) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand. dinamismul subiectului si adevarul. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon. Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate. un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa.. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu. „Zadig” in Candid sau optimismul. iar (E3) este concluzia. (E3). ia calea).. intre emitator si receptor. dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). p. 66. (E3) dar nu exista intamplare. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ). (E6).2 Apud.. se inchina Providentei si se supuse. oamenii. iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput.”.) (E4) Biet muritor ce esti. Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1).” (Voltaire. (E1).. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. Chisinau. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului. (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3). nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori... in prezenta unei realitati extealingvistice..” . ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). totul e incercare sau pedeapsa. plecand de la elemente particulare (copilul. Hiperion.. Zadig... trad. tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa. indicand lui Zadig un principiu de viata. cu dubla fateta (E2+E3). Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul. Prin subiectul dezbaterii.. ingerul are puterea. Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului. p. casa arsa.203.” (E2) este premisa.