Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

taiata adanc in coasta unei coline. Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. pana la Cluj si chiar mai departe. pe urma insa inainteaza vesel. pe urma casa primarului Florea Tancu. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . iar dupa-amiaza. Urmariti coerenta discursului dvs. culcate. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor. cand a ispravit treburile casei. parc-ar fi de lemn… . pe urma altele… Intr-o curte mare rumega.Sa fie concis. Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs.. b.Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba. se desprinde un drum alb mai sus de Armandia. . anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii.Sa fie simplu si direct. Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura.. ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. incinsa cu un pridvor. Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca . apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului. cand in stanga. prajindu-se la soare. Formulati concluziile 3. 4. dar . 9..Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. d-na Herdelea .. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. legati ideile între ele.. peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. Satul parca e mort. Drumul trece peste Paraul-Doamnei. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri. care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile.. cu usa spre ulita. situatii de viata. 8. trece raul peste podul batran de lemn. 3.Pune întrebari. mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. experienta proprie. iar o baba sade pe pripa. in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. . sustinîndu-le cu referinte la texte literare. unde se spala dimineata invatatorul. 5. marcati alineatele. Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. coperisul de paie parca e un cap de balaur. ori cititorului.. cercetatoare si dojenitoare. pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. neted. doua vaci unguresti. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului .Sa contina fraze scurte. mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. nemiscata. Sufla o adiere usoara. Lasand Jidovita. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu. . Formulati ideea-teza: Cred ca .. 6. Ilustrati motivele pentru care optati. Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . . Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci.. Usa e inchisa cu zavorul. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate. e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba. intovarasind Somesul cand in dreapta. . intre doi meri tineri. strajuieste o ulcica verde de lut. 7.. . In ograda. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu... ca o scoaba. acoperit cu sindrila mucegaita. 10. in dreptul usii. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi . ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline. c. insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca .Sa evite argoul si exprimarea colocviala.. se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare. unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. Examinati cu atentie enuntul propus.. (…) Casa invatatorului este cea dintai. invaluindu-le intr-o ceata cenusie. 2. 1. In umbra camasilor. Pe prichiciul pridvorului. ori întrebari generale.

al carui predicat il constituie intregul text posterior. pe urma altele. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. Cismeaua-Mortului. case. iti usuca podul gurii. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde . prin care se ofera lectorului informatii obiectuale.Caldura picura mereu din cer. In primul si al doilea paragraf. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. rau. ferestre. din punct de vedere semsntic. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului.Vizibila este functia referentiala. curte. Bargau. cealalta sosea nationala. Prin tema ( cu pozitia subiect. Paraul –Doamnei. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. Armandia. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. te sugruma. podul Jidovita. cruce. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. Procesul de extensie descriptiva. curte. casa primarului Tancu. Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. cealalta sosea. pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. dotat cu competenta lingvistica. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi. care fac obiectul descrierii. termeni precum : pridvor. Pripasul. Macedon Cercetasu). ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. casa invatatorului. un memorandum lexicologic. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). Se face trevcerea la tema casei. case. zavorul. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. drum si casa. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii. sugerand o totala lipsa de granite. Rapele–Dracului. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. frunzele copacilor. drum alb. Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza. Bucovina. Alexandru Pop-Glanetasu. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. peretii. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. casa lui Macedon Cercetasu. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. de a crea impresia de verosimilitate. prichiciul pridvorului. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. padure. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. pentru a dezvolta apoi tema casei. Bistrita. coperisul. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea. cruce. ulcica. usa. casei. ograda. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. Rapele–Dracului. tema despre care se spune ceva. cu saturatie imprevizibila: soseaua. franghia. Jidovita. lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. Pripas. gardul.CismeauaMortului. Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. fum. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. la nivelul intregului discurs. Somesul.o descriere tip “carte postala”. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . Descriptorul/lector. drumul. podul . dealuri.

In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. Textul este informativ pe cat se cere. descriptorul este concis. alearga. si prin locul unde este asezata. Maxima calitatii este respectata. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate. Drumul este personificat . In aceasta descriere este introdus un element simbolic. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. in stanga. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. coteste. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. in cumul. este sincer si nu aduce informatii gratuite. condus de legi proprii. casele. inainteaza. relativ autonom. se transmit descriptarului informatii obiectuale. iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. dispuse in suita. Termenul hiperonim in context este drumul . populandu-l de fiinte si obiecte. descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor. ascnzandu-se. podul. Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. se pierde. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. Urmand drumul. cuprins de zapuseala. urca. un al treilea roade oase in buruieni. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti.” 3 Legile discursului sunt respectate. un altul se apropie in trap lenes. casa. Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. In intreg discursul. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. cu forta lor colosala de distrugere. crucea. figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ). In ce priveste principiul informativitatii. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar. coboara. intovarasind. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. trece (raul). Elementele statice sunt: soseaua. animalele si lucrurile. iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini. descriptorul se exprima firesc. ce parca ar fi de lemn. zapuseala. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb.Doua vaci rumega culcate. cruce.drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. Elementele dinamice sunt: vine. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. in dreapta. isi face loc. elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. plasticizeaza spatiul descriptiv. cealalta sosea. La nivel semantic. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. bine fundamentat. scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. “parca e mort”. . Natura fizica.” 2 La nivel sintactic. drum alb. convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. Nu se intreaba cine vede locurile. (…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. spinteca (satul). premerg oamenilor. Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. lumea. fiecare avand ca suport termenii drum. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. trecatoare. cainii. sa dea buzna. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. in functie de cum sunt disapuse casele. Baba de pe prispa. zugravindu-l meticulos. pitit. degradarea morala si cantonatrea in profan.

Bucuresti. Uitate erau rusinea si bataile si suferintele. Arca lui Noe. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa. al jocului Somesanei. se respecta ordinea lineara a evenimentelor. pe care il dobandeste. iar descrierea niveleaza. relatata in 7 fraze.. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. in care se amestecara batranii cu tinerii. Mariana Tutescu. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane. 2000. ii tinu locul drusca intai. cu sarcina ei. spatiul nuntii semnifica claustrare. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. timpul este suspendat. Briceag incepu o Somesana piparata. Introduction a l’etude du discours. Nu deschise gura nici unul din ei . Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie. Lukacs. dar puse pe Titu sa joace. intimitate. iar timpului ca discurs. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. nu ii corespunde nici un timp al istoriei. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. NOTE: 1 Apud. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. si se incrunta usor. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. G. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. L’Argumentation. nunta desfasurandu-se intr-o curte. pe rand. p. s-ar fi ostenit prea tare. ii zise nepasator: . creand suspansul. 3 Ibid. rusinata ca n-a putut juca ea. Eseu despre romanul romanesc. cu ochii inflacarati: . Editura Universitatii din Bucuresti. In principiu. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui.” Prin pauza descriptiva.337. adica Florica.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. Florica.Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu.141-142. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. este pamantul lui Vasile Baciu. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza. Pentru Ion. in fata petitoarelor. Bucuresti. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. parca ea n.ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. Spatiul romanesc este unul inchis. Printr-o elipsa. 2 Nicolae Manolescu. fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . uitand de tot pe Ana. Ana astepta . se trece la prezentare. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. planuia cum sa le munceasca mai bine. protectie. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare. Pe urma venira toti oaspetii. cum sa lazuiasca un petic de padure. pp. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. pp.Numai tu mi-esti draga in lume. explorare. 2. Editura 100+1 Gramar. si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie. Cand se ispravi jocul miresei.”). Pentru Ana. unde era mai intuneric. omiterea pregatirilor pentru nunta. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. ii fagaduise tot. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare.139-140.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. Fiindca Ana.(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa.

iar . Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie).M. Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1. pe urma. Cand o are in brate pe Florica. este ulterioara cronologiei istoriei. II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2.. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. de cateva ori. III: A este X’ la momentul t3. Dupa J. de la nunta.M. …Ion se asaza langa Florica. timpul se accelereaza.„implinirea visului”. Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”. Ana nu poate dansa) . III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3.. Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”. II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 . in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica.Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. Pentru personaje. pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand). incetinire.. accelerare. La nivelul sintagmelor temporale. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: . comprimare si dilatare a timpului. pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. Adam1). Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”. In cazul personajului Ana. “bataile”. La nunta. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei. pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana. “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. are „presimtiri nemiloase”. ordinea naturala a lumii. In ce-l priveste pe Ion. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului. dimensiunea cronologica presupune o analepsa. Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul. cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Dupa J. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3. Pentru Ion. Cronologia in discurs. II: “Cand se ispravi jocul miresei. apoi. inversare.-M. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. III: La momentul t3. precum si durata de o ora.

deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire . odinioara. se uita. marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. sedea. aflate in opozitie. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. “aceeasi viata nenorocita”. imperfectul este timpul narativitatii subiective. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). nu deschise (gura). Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. care este timpul ipotezei. Ana e multumita. simti. nu pe Ana. se porni. timpul discursului se dilata. puse. fierbea. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. se pomenira. iar verbe precum: era (prin). Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume. spaimanta.. Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. nu indraznea. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana. astepta. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. se ispravi. Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. planuia. Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana. Referitor la timpurile verbale. Conditionalul. ca muscata de vipera. Prin acest prezent. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. prin situarea lui in incipit. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. noptile bune. isi aducea aminte.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde. curand. rasplatita. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. in aceeasi clipa. in cazul personajului Ion. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. juca. Prin acest prezent. lasa personajului perspectiva deschisa. scoase. El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. . adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi. ar fi strans. sufletul dornic de iubire. particularul (Ana. se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. nu se gandea. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. dar se incrunta cand aude de Ana. vin sa confirme acest lucru. se incrunta. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot.( juca). si unul descendent al nenorocirii: rusinata. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern.” Actiune:Are loc nunta. erau uitate. deodata (sopti). Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. neutre.venira. nerabdare. arunca. incepu. invati. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). stranse. sopti. epice: (ii) tinu (locul).Verbele se risipesc. fagaduise. habar nu avea. plans amar. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. implinirea visului ca o mantuire. Florica. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. In schimb. era (intuneric). presimtirele nemiloase.. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. nu stia. Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. se simtea rasplatita pentru toate suferintele . Autorul foloseste tehnica arhitectului. soptea. deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana. se amestecara. lacrimile. multumita. tresari. geloasa. in vremea aceasta. Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. nadejdile ei de fericire se risipesc. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect.

Mariana Tutescu. personaje (Ion. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. alege modul de expunere. nici autorului (Umberto Eco). sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. echilibru. prin viziunea narativa “din spate”. (ar fi strans) mai tare. multumita. Apud. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. In primul fragment. cat si externa. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. (soptea) ragusit. strachina. sufletul ei dornic de iubire. Asadar. dar si cu a lectorului/ naratar. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. p. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile. geloasa. “logos” = stiinta). constiinta. Genette. “phren”= creier. p. in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. nerabdare placuta. un petec de padure. Pentru moment. plutind. situata intre somn si veghe. un univers afectiv (caracterul moralizator). Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. Naratorul revela viata interioara a personajelor. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. 3. dar si al actorului (Ion. (sufletul) ei. Ana). Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta. se simtea rasplatita. armonie. Textul respecta principiul pertinentei. avand drept adjuvanti pe nuntasi. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. inchipuindu-si. L’Argumentation.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. Respecta de asemenea maximele conversationale. (soldurile) ei [ale Floricai]. Ion: fierbea. (presimtirile) nemiloase. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. (s-ar fi ostenit) prea tare. Vasile Baciu. Ubersfield. Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. principiul sinceritatii. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). hartie de douazeci de coroane. dar nu poate scapa de opozantul Ana. lavita. . Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). comprimandu-le. Ana cauta iubirea lui Ion. lautarii). (pamanturile) lui [ale lui Ion].330. La nunta. Naratorul e subiectul enuntarii. usa ). dar opozantul este Florica. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. Ibid. (ochii) inflacarati. Florica. Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). Adjuvant sunt petitoarele. Rezulta starea sofronica. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. nour de fericire. avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. rusinata. navalnic. (viata) nenorocita. si care poate avea diferite trepte.. NOTE: 1 2 Apud. Introduction a l’etude du discours. perceptia lui este atat interna. (mireasa) lui. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. nuntasii. Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. Briceag. zlot de argint. Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. Ana: ca muscata de vipera. (gura) ei [ale Anei]. alege. Herdelea. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. impinsa de erosul-destinator. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. (se pravale) furtunos. (n-a putut juca) ea [Ana]. Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant.329. Titu. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. cineva. Ana. un cititor (lectorul/naratar). face cautarea in favoarea unui destinatar. El se distanteaza si se apropie de evenimente. de la reverie la transa. echilibru. crasnind din dinti.

Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale. Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului. ca. Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. ca . fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. 1/1994). care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte.yoga sau Zen. subiectul argumentat . deci imi largesc campul constiintei mele”. ne invata sa traim in prezent. sofrologia. dupa cum arata si titlul. Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie. Concluzie: „Pe de o parte. Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”. pe de alta parte.Sofrologia nu este. in „Psihologia”. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare. Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga. 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient. a fi si a gandi.. Argumente:scopul . dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta. Concluzie:Asadar. Societatea Stiinta si Tehnica. un nume nou dat hipnozei. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu. sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice. de modalizare si in al doilea paragraf.originea etimologica.” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. Ca bun fenomenolog. Institutul de Psihologie. mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. o filozofie. iar argumentarul . auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. De altfel. teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. Pe de o parte.” Aceasta concluzie este reluata apoi.expunerea tezei in primul paragraf. Cu alte cuvinte. sofrologia este o stiinta medicala. 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza . si anume principiul schemei corporale. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala. sofrologia este o stiinta medicala. cititorul identifica aceste 3 etape: . I se pot da numeroase definitii. Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”.Im textul ales. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. un mod de a trai. un mod de a trai. Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar. rezulta. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv. cum cred multi. de altfel. „anumite tehnici au fost utilizate…”. a fi si a gandi. Astfel.semantic de scheme argumentative. il constituie . retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii. desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate. pe de alta parte o filozofie. Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. . cu alte cuvinte. dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica. fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel. . Elemente de sofrologie. principiu al sofrologiei. de mentionat ca).

dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala. bun fenomenolog. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens. atribuind totului o proprietate a unei parti relative. Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. nici Zen. Pe baza unui argument de risipire. Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. a fi si a gandi. mintale si spirituale). care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei . caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat. Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie. nici yoga. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. printre domeniile ei. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar. Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul). mod de a trai. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic.) Deci P este adevarat. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. deci imi largesc campul constiintei mele. si hipnoza. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. yoga. Zen ): sofrologia exploreaza. Prezentarea scopului este. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau.” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi. Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ). Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia. un argument bazat pe scopuri. Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. . marca a consecintei. pe un argument de tranzitivitate. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. articulatie de sfarsit. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze.

experienta personala. O legatura intre idei. al implicarii enuntiatorului/autor. In paragraful 3. ca. Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. transa. Timpul verbelor este prezentul etern. tehnici. desi (paragraful 3). insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. yoga. acest (paragraful 5). face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. stiinta armoniei si constiintei. fac si conectorii si (paragraful 1). principiul schemei corporale. sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). psihiatrul. de asemenea. acesteia (paragraful 5). stari de seninatate. a inscrierii particularului in general. si (paragraful 4). devenita si teza demersului. tehnici de relaxare. concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. si anume. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. fanta constienta (paragrafele1. tehnici de relaxare si psihoterapie. de altfel.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. de asemenea (paragraful 3). se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. Conectori precum asadar. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). Absenti din primul paragraf. o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. timp al reprezentarii actualizatoare. anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4). l-a determinat. starii constiintei. exercitii.”. in sensul dorit. printr-un proces de aditie. neutru. „experientei traite”. a sti cu adevarat ( ce este). pp. susceptibila de a modifica maniera. pe Caycedo. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. numai. campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. stare de constiinta. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. 199-221. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. de mentionat faptul ca (paragraful 2). Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale. Ducrot2). a fi si a gandi. pe de o parte… pe de alta parte. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. tehnicile de activare si integrare a personalitatii. Zen. cunostinta. discipline orientale. yoghin. conectorii confera textului o demonstratie logica. fenomenolog. In paragrafele 1. armonie. stiinta medicala. Alti conectori: rezulta. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. „faptele” fenomenului yoga. 2. ca. L’Argumentation. Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu. Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). mod de a trai. exercitii fizice si mentale. b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). Urmeaza apoi concluzia. fenomenologiei. lao anumita marturisire. se constituie ca un argument pragmatic.5). astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. Ca indici lexicali. 4. Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. cu alte cuvinte (paragraful 4). reverie. campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. dar. de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. NOTE: 1 Mariana Tutescu. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. veghe. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. campul constiintei mele. Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). filozofie. Plecand de la asertiunea P. Caycedo arata un lucru. „relaxarii dinamice”. deci. dar si ca un argument al depasirii. (sofrologii) ne indeamna. Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. A doua asertiune o numim propozitia Q.2). Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. Campul constiintei este valorizat pozitiv. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. somn. . si (paragraful 2). echilibru. ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. de altfel. hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. Plecand de la cuvintele yoghinului. Introduction a l’etude du discours.

ingerul realizeaza o comunicare persuasiva. indicand lui Zadig un principiu de viata. ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer. sau prevedere (. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon.. Zadig. Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. Prin subiectul dezbaterii. Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare. Textul 4 “(E1). un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare. Insa in timp ce rostea acest dar. totul. Phillipide. cu dubla fateta (E2+E3). p. Dupa o constatare (biet muritor ). Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit.” (Voltaire. de Al.2 Apud. „Zadig” in Candid sau optimismul. ia calea). ingerul are puterea. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea.. 1993. iar (E3) este concluzia. (E1) este argumentul. in genunchi. Atitudinea lui este una de presiune. iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput. . Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal. (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3). in prezenta unei realitati extealingvistice. (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea. casa arsa.. Chisinau. (E3).. Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate.) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului.. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ). (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa. (E5 ) Dar. (E6).203. o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu). p. dinamismul subiectului si adevarul.. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument. tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. totul e incercare sau pedeapsa. Hiperion. spune Zadig. Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul... oamenii.) (E4) Biet muritor ce esti. are comportament dominator (da ordine: nu cerceta.” .” (E2) este premisa.. Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1). cu mult inainte ca el sa comunice. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa. casa). Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului. 4. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. se inchina Providentei si se supuse. trad. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu. dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot... sau prevedere.”. nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori. totul e incercare sau pedeapsa. Folosindu-se de procedeul inductiei. intre emitator si receptor. (E1). sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). Biserica. plecand de la elemente particulare (copilul. Ibid.. sau rasplata. ingerul aduce si dovezi: copilul inecat. 66. dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). (E3) dar nu exista intamplare..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful