P. 1
Ce e Un Text Argumentativ

Ce e Un Text Argumentativ

5.0

|Views: 8,209|Likes:
Published by mihaiciurea

More info:

Published by: mihaiciurea on Sep 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2015

pdf

text

original

Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

pe urma casa primarului Florea Tancu. unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. 10. Examinati cu atentie enuntul propus. 9. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu. Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura. mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. Drumul trece peste Paraul-Doamnei.. dar . culcate. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. 6.. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului.Sa contina fraze scurte.. . Lasand Jidovita. 2. intovarasind Somesul cand in dreapta. invaluindu-le intr-o ceata cenusie. b. Usa e inchisa cu zavorul. anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii. Satul parca e mort. poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi .. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate. .. trece raul peste podul batran de lemn. cand a ispravit treburile casei. Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor.. neted. cu usa spre ulita. 3. insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca . doua vaci unguresti.. situatii de viata. iar dupa-amiaza. marcati alineatele. 4. parc-ar fi de lemn… . mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. iar o baba sade pe pripa. . Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca . 7. .Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. (…) Casa invatatorului este cea dintai. Sufla o adiere usoara.. In ograda.Pune întrebari. ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. intre doi meri tineri. ...Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba. apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului.. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. Formulati ideea-teza: Cred ca .. pe urma insa inainteaza vesel. c. In umbra camasilor. strajuieste o ulcica verde de lut.Sa fie concis. 5. coperisul de paie parca e un cap de balaur. incinsa cu un pridvor. pe urma altele… Intr-o curte mare rumega. in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. in dreptul usii. ori cititorului. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. ori întrebari generale. acoperit cu sindrila mucegaita. care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile.. unde se spala dimineata invatatorul.Sa evite argoul si exprimarea colocviala. nemiscata. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. cercetatoare si dojenitoare. prajindu-se la soare. 1. d-na Herdelea . taiata adanc in coasta unei coline.. se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite. experienta proprie. Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. Pe prichiciul pridvorului. Urmariti coerenta discursului dvs. . ca o scoaba. se desprinde un drum alb mai sus de Armandia. 8. e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului . sustinîndu-le cu referinte la texte literare. Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . cand in stanga. Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri. Ilustrati motivele pentru care optati.Sa fie simplu si direct. pana la Cluj si chiar mai departe. Formulati concluziile 3. legati ideile între ele. pazite de un cocos mic cu creasta insangerata.

printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. ograda. de a crea impresia de verosimilitate. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea. cruce. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. iti usuca podul gurii. lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. cealalta sosea. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. cruce. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. curte. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. Jidovita. Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. padure. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. Prin tema ( cu pozitia subiect. drum alb. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. un memorandum lexicologic. curte. cealalta sosea nationala. Somesul. dotat cu competenta lingvistica. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. Bucovina. casa lui Macedon Cercetasu. drumul. Pripas. Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. franghia. casa invatatorului. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. Rapele–Dracului.CismeauaMortului. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . Cismeaua-Mortului. din punct de vedere semsntic. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. Rapele–Dracului. Paraul –Doamnei. Se face trevcerea la tema casei. rau. gardul. ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. usa. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde . care fac obiectul descrierii. dealuri. termeni precum : pridvor. te sugruma. zavorul. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. frunzele copacilor.Vizibila este functia referentiala. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. casei. Macedon Cercetasu). sugerand o totala lipsa de granite. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. peretii. prin care se ofera lectorului informatii obiectuale. pentru a dezvolta apoi tema casei. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. ferestre. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi.o descriere tip “carte postala”.Caldura picura mereu din cer. podul . al carui predicat il constituie intregul text posterior. case. Bargau. Armandia. drum si casa. cu saturatie imprevizibila: soseaua. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. ulcica. Procesul de extensie descriptiva. Pripasul. podul Jidovita. pe urma altele. prichiciul pridvorului. fum. casa primarului Tancu. tema despre care se spune ceva. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit. coperisul. case. Alexandru Pop-Glanetasu. Bistrita. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. In primul si al doilea paragraf. la nivelul intregului discurs. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. Descriptorul/lector.

descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor. Elementele dinamice sunt: vine. zugravindu-l meticulos. intovarasind. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. trece (raul). drum alb. este sincer si nu aduce informatii gratuite. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. Nu se intreaba cine vede locurile. coteste. coboara. relativ autonom. elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. “parca e mort”. In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. casele. La nivel semantic. convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. plasticizeaza spatiul descriptiv. iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. condus de legi proprii. fiecare avand ca suport termenii drum. scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb. cainii. Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. in cumul. lumea. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. se transmit descriptarului informatii obiectuale. animalele si lucrurile. populandu-l de fiinte si obiecte. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. zapuseala. degradarea morala si cantonatrea in profan. iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. In aceasta descriere este introdus un element simbolic. ce parca ar fi de lemn. (…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. Natura fizica. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. Urmand drumul. sa dea buzna. crucea. figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ). trecatoare. se pierde. descriptorul este concis. premerg oamenilor. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. cuprins de zapuseala.” 2 La nivel sintactic. descriptorul se exprima firesc. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar. In ce priveste principiul informativitatii. cealalta sosea. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. casa. podul. . urca. ascnzandu-se. Drumul este personificat . inainteaza.Doua vaci rumega culcate. Baba de pe prispa. alearga. dispuse in suita. isi face loc. pitit. cu forta lor colosala de distrugere. bine fundamentat. in dreapta. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. si prin locul unde este asezata. un altul se apropie in trap lenes. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. Termenul hiperonim in context este drumul . situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. un al treilea roade oase in buruieni. spinteca (satul). intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. Elementele statice sunt: soseaua. Maxima calitatii este respectata. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum.drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. Textul este informativ pe cat se cere. in functie de cum sunt disapuse casele. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate.” 3 Legile discursului sunt respectate. In intreg discursul. in stanga. cruce.

. s-ar fi ostenit prea tare. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. Florica. relatata in 7 fraze. Fiindca Ana. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare. cu sarcina ei. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare. adica Florica. Spatiul romanesc este unul inchis. Lukacs. 2 Nicolae Manolescu. Pe urma venira toti oaspetii. iar descrierea niveleaza. timpul este suspendat. Bucuresti. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. In principiu. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. Eseu despre romanul romanesc. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza.” Prin pauza descriptiva. se trece la prezentare. pp. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa.ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. nu ii corespunde nici un timp al istoriei.Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei.”). in care se amestecara batranii cu tinerii. Pentru Ana. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. Bucuresti. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita. nunta desfasurandu-se intr-o curte. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. al jocului Somesanei. planuia cum sa le munceasca mai bine. Nu deschise gura nici unul din ei . spatiul nuntii semnifica claustrare. parca ea n.337. Editura Universitatii din Bucuresti.139-140.Numai tu mi-esti draga in lume. Uitate erau rusinea si bataile si suferintele. Pentru Ion. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. se respecta ordinea lineara a evenimentelor. Printr-o elipsa. iar timpului ca discurs. 2000. ii tinu locul drusca intai. rusinata ca n-a putut juca ea. Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara. Editura 100+1 Gramar. si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana.(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa. omiterea pregatirilor pentru nunta. 3 Ibid. NOTE: 1 Apud. Cand se ispravi jocul miresei. Briceag incepu o Somesana piparata. Arca lui Noe. intimitate. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. este pamantul lui Vasile Baciu. creand suspansul. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. Ana astepta .141-142. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. pp. pe rand. ii fagaduise tot. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita. ii zise nepasator: . p. Mariana Tutescu. uitand de tot pe Ana. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. dar puse pe Titu sa joace. protectie. explorare. unde era mai intuneric. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie. si se incrunta usor.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. L’Argumentation. fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . in fata petitoarelor.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. G. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane. cu ochii inflacarati: . 2. cum sa lazuiasca un petic de padure. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. pe care il dobandeste. Introduction a l’etude du discours. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie.

III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3. II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 . II: “Cand se ispravi jocul miresei. precum si durata de o ora. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3. III: La momentul t3. apoi. Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. Adam1). In cazul personajului Ana. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. III: A este X’ la momentul t3. este ulterioara cronologiei istoriei. sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana. La nivelul sintagmelor temporale..Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. inversare. “bataile”. “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2. comprimare si dilatare a timpului. iar .M. Pentru personaje.. in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica. La nunta. are „presimtiri nemiloase”. pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. Cand o are in brate pe Florica. pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”. Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”. …Ion se asaza langa Florica. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. incetinire. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul. pe urma.. dimensiunea cronologica presupune o analepsa. Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”.„implinirea visului”.-M. ordinea naturala a lumii. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: . Dupa J. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand). II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2. Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii. Ana nu poate dansa) . de cateva ori. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”. Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie). cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1. Pentru Ion. Cronologia in discurs. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului. timpul se accelereaza. de la nunta.M. accelerare. Dupa J. In ce-l priveste pe Ion.

timpul discursului se dilata. isi aducea aminte. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. nu se gandea. in cazul personajului Ion. Conditionalul. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. soptea. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana. fagaduise. noptile bune. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. curand.venira. planuia. se porni. nu stia. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. tresari. deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana. Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. invati. Autorul foloseste tehnica arhitectului.. juca. “aceeasi viata nenorocita”. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. si unul descendent al nenorocirii: rusinata. multumita. adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi. neutre. fierbea. care este timpul ipotezei. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. se amestecara. lasa personajului perspectiva deschisa. habar nu avea. se uita. Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. sedea. dar se incrunta cand aude de Ana. stranse. astepta. se ispravi. Florica. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot. particularul (Ana. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. scoase. deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. odinioara. marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit.Verbele se risipesc. se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. se incrunta. Prin acest prezent. rasplatita. epice: (ii) tinu (locul). lacrimile. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. prin situarea lui in incipit. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). aflate in opozitie. In schimb.. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. se pomenira. nu deschise (gura). se simtea rasplatita pentru toate suferintele . Ana e multumita. sufletul dornic de iubire. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. iar verbe precum: era (prin). deodata (sopti). in vremea aceasta. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. ca muscata de vipera. simti. nu indraznea. vin sa confirme acest lucru. El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea. ar fi strans.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde. Referitor la timpurile verbale.( juca). geloasa. Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. erau uitate. Prin acest prezent. nu pe Ana. puse. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). presimtirele nemiloase. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire . .” Actiune:Are loc nunta. imperfectul este timpul narativitatii subiective. Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern. spaimanta. arunca. sopti. nadejdile ei de fericire se risipesc. era (intuneric). Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. implinirea visului ca o mantuire. nerabdare. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect. incepu. Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. plans amar. in aceeasi clipa. Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana. Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective.

Ubersfield. perceptia lui este atat interna. Ana cauta iubirea lui Ion. Textul respecta principiul pertinentei. Ana). Briceag. un cititor (lectorul/naratar). Mariana Tutescu. (n-a putut juca) ea [Ana]. p. avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. cineva. Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. Apud. (ar fi strans) mai tare. Titu. (viata) nenorocita. (ochii) inflacarati. situata intre somn si veghe. Adjuvant sunt petitoarele. Introduction a l’etude du discours. Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. impinsa de erosul-destinator. Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. crasnind din dinti. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. Pentru moment. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. Ion: fierbea. Vasile Baciu. rusinata. Respecta de asemenea maximele conversationale. comprimandu-le. dar nu poate scapa de opozantul Ana. dar si al actorului (Ion. (pamanturile) lui [ale lui Ion]. nuntasii. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. si care poate avea diferite trepte. (gura) ei [ale Anei]. nour de fericire. cat si externa.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. Ana. lautarii). Florica. (sufletul) ei.. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. alege modul de expunere. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). “logos” = stiinta). plutind. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile. inchipuindu-si. un petec de padure. alege. Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. constiinta. prin viziunea narativa “din spate”. (mireasa) lui. dar si cu a lectorului/ naratar. in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. avand drept adjuvanti pe nuntasi. L’Argumentation. Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. Herdelea. (presimtirile) nemiloase. face cautarea in favoarea unui destinatar. “phren”= creier. El se distanteaza si se apropie de evenimente. Ibid. De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta.329. Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. 3. personaje (Ion. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. hartie de douazeci de coroane. Naratorul e subiectul enuntarii. (s-ar fi ostenit) prea tare. se simtea rasplatita. de la reverie la transa. armonie. Rezulta starea sofronica. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). echilibru. (soptea) ragusit. strachina. echilibru. principiul sinceritatii. zlot de argint. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie. nici autorului (Umberto Eco). lavita. (se pravale) furtunos. sufletul ei dornic de iubire. Naratorul revela viata interioara a personajelor. navalnic. nerabdare placuta. geloasa. dar opozantul este Florica. Ana: ca muscata de vipera. Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei. multumita. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. La nunta. Asadar. p. Genette. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). NOTE: 1 2 Apud. (soldurile) ei [ale Floricai]. In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. usa ). un univers afectiv (caracterul moralizator).330. In primul fragment. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). . Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant.

Elemente de sofrologie. sofrologia. 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). pe de alta parte. mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare. cu alte cuvinte. De altfel. cum cred multi. a fi si a gandi. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului.expunerea tezei in primul paragraf. sofrologia este o stiinta medicala. Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. Concluzie: „Pe de o parte. ca . desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate.” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. de modalizare si in al doilea paragraf. auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. cititorul identifica aceste 3 etape: . Ca bun fenomenolog. putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica. expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. Argumente:scopul . Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. il constituie . Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga. . Astfel. dupa cum arata si titlul. de mentionat ca). 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza . dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5. toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. . in „Psihologia”. indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel. a fi si a gandi. Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico.semantic de scheme argumentative. care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. de altfel. Institutul de Psihologie. Concluzie:Asadar. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala.yoga sau Zen. Pe de o parte. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. rezulta. fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel. iar argumentarul .. si anume principiul schemei corporale. Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”. principiu al sofrologiei. subiectul argumentat . Cu alte cuvinte. fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo.Sofrologia nu este. Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice. deci imi largesc campul constiintei mele”. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”. 1/1994). intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv.” Aceasta concluzie este reluata apoi.originea etimologica. Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. I se pot da numeroase definitii. pe de alta parte o filozofie. Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu.Im textul ales. Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie. o filozofie. Societatea Stiinta si Tehnica. un mod de a trai. El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. un mod de a trai. ne invata sa traim in prezent. un nume nou dat hipnozei. sofrologia este o stiinta medicala. retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii. ca. „anumite tehnici au fost utilizate…”. dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta. Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie.

Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian.” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi. deci imi largesc campul constiintei mele. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. nici yoga. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica. Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau. Zen ): sofrologia exploreaza. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. . Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat. mintale si spirituale). Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate. Pe baza unui argument de risipire. un argument bazat pe scopuri. a fi si a gandi. si hipnoza. Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei . Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul). Prezentarea scopului este. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. pe un argument de tranzitivitate. yoga. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens. Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. atribuind totului o proprietate a unei parti relative. mod de a trai. Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie. armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic. articulatie de sfarsit. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar. nici Zen. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. marca a consecintei. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ). Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze. printre domeniile ei.) Deci P este adevarat. bun fenomenolog. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator.

Ducrot2). Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. timp al reprezentarii actualizatoare. In paragrafele 1. acesteia (paragraful 5). pp. b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. starii constiintei. Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). lao anumita marturisire. a sti cu adevarat ( ce este). cu alte cuvinte (paragraful 4). l-a determinat. si anume. conectorii confera textului o demonstratie logica. de altfel. filozofie. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. In paragraful 3. campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. a fi si a gandi. psihiatrul. fanta constienta (paragrafele1. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale. L’Argumentation. Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4). Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). yoghin. si (paragraful 2). o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. si (paragraful 4). desi (paragraful 3). „faptele” fenomenului yoga.5). pe Caycedo. tehnici. Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. NOTE: 1 Mariana Tutescu. . dar si ca un argument al depasirii. pe de o parte… pe de alta parte. dar. acest (paragraful 5). susceptibila de a modifica maniera. Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. Campul constiintei este valorizat pozitiv. Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. fenomenolog. 199-221.2). Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu. stiinta medicala. Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. printr-un proces de aditie. echilibru. a inscrierii particularului in general. somn. „relaxarii dinamice”. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. stari de seninatate. Plecand de la cuvintele yoghinului. fenomenologiei. yoga. concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. experienta personala. numai. fac si conectorii si (paragraful 1). al implicarii enuntiatorului/autor. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. transa. de asemenea. armonie. campul constiintei mele.”. se constituie ca un argument pragmatic. mod de a trai. exercitii fizice si mentale. Urmeaza apoi concluzia. Introduction a l’etude du discours. Plecand de la asertiunea P. se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. veghe. exercitii. tehnicile de activare si integrare a personalitatii. de asemenea (paragraful 3). principiul schemei corporale. sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). cunostinta. neutru. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. „experientei traite”. devenita si teza demersului. Zen. Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. deci. stiinta armoniei si constiintei. Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). in sensul dorit. de mentionat faptul ca (paragraful 2). ca. (sofrologii) ne indeamna. discipline orientale. hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. ca.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. 4. 2. Alti conectori: rezulta. Caycedo arata un lucru. Ca indici lexicali. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. tehnici de relaxare si psihoterapie. de altfel. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). O legatura intre idei. de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). A doua asertiune o numim propozitia Q. Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. tehnici de relaxare. Timpul verbelor este prezentul etern. reverie. Conectori precum asadar. Absenti din primul paragraf. stare de constiinta.

dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot. ingerul realizeaza o comunicare persuasiva. p. Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1). (E3) dar nu exista intamplare. (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3). (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea. indicand lui Zadig un principiu de viata. sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. „Zadig” in Candid sau optimismul. Chisinau. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon.. Biserica. un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa. dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori.. 1993. Textul 4 “(E1). p. cu dubla fateta (E2+E3). (E6).203. (E5 ) Dar. are comportament dominator (da ordine: nu cerceta. 4. tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. Insa in timp ce rostea acest dar. cu mult inainte ca el sa comunice.” ..”. Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. Atitudinea lui este una de presiune. oamenii. in genunchi.. (E1). (E1) este argumentul.) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand. Phillipide. sau prevedere. ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare. trad. Dupa o constatare (biet muritor ). Ibid.. ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer. se inchina Providentei si se supuse. in prezenta unei realitati extealingvistice. intre emitator si receptor.” (E2) este premisa. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ). sau rasplata. sau prevedere (.. spune Zadig. 66. . Prin subiectul dezbaterii. Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea. de Al.. totul.” (Voltaire. Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal. Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul. iar (E3) este concluzia. ingerul aduce si dovezi: copilul inecat. Zadig. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). casa arsa. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu). (E3).. Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului. (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa.2 Apud. Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu. (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare... iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput.. ia calea).. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). Folosindu-se de procedeul inductiei. Hiperion. totul e incercare sau pedeapsa.) (E4) Biet muritor ce esti. plecand de la elemente particulare (copilul. casa). dinamismul subiectului si adevarul. totul e incercare sau pedeapsa. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument. Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. ingerul are puterea..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->