Ce e un text argumentativ?

Dupa cum ii spune si numele, intr-un text argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe exemple concrete. Imediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra, desi e recomandat sa nu fiti intr-o extrema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. Daca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate-n gandire. Incepeti textul argumentativ cu formulele tipice: -Cred ca… -(Nu) Sunt de acord cu… Apoi treceti direct la argumente. De cele mai multe ori se cer doar 2 argumente pe care le puteti introduce-n text prin formulele: -In primul rand, In al doilea rand. -De asemenea, bineinteles -Etc. La partea asta e bine sa folositi expresii/locutiuni/structuri ce atrag atentia, unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele, dupa toate, din nou, de asemenea, pe langa toate, sa nu uitam, dupa cum am spus, si acum, oricum, oricat, la fel ca, ma bazez pe, etc. Daca tema ce v-a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce exemple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. Folosind formulari precum ‘conform unor studii’, ‘in urma unor sondaje’, etc. este foarte greu sa fiti contestat. Nu va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza examenul. La sfarsit puneti concluzia cat mai concis. Din nou o introduceti prin anumite formule specifice. E bine ca textul argumentativ sa nu contina prea mult “bla bla” si ideile sa fie exprimate cat mai clar . E bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa-l duceti pe acesta cu gandul la anumite exemple din viata cotidiana. De asemenea dati textului o nota cat mai personala, dar nu folositi un limbaj colocvial 2. ELABORAREA UNUI TEXT ARGUMENTATIV PE BAZA UNUI CITAT Elaborarea eseului care porneste de la un citat va începe cu examinarea acestuia. Procedura de analiza a citatelor presupune realizarea unor operatii intelectuale, care trebuie sa evidentieze: - Esenta semantica a citatului; - Valoarea si limitele citatului; - Posibilitatea de a-l interpreta diferit; - Atitudinea proprie fata de afirmatia din citat; - Relevanta citatului pentru diferite situatii cotidiene, literare etc. Pentru aceasta, realizati una dintre sarcinile de mai jos: - Scrieti, în decurs de 3-5 minute, orice va trece prin gînd în raport cu acest citat; - Asociati cuvintele semnificative din citat cu diferite notiuni, idei, concepte, titluri de opere literare si din alte arte, citate din literatura nationala si universala studiata; - Formulati un spectru de întrebari asupra citatului, în cheie de interogare multiprocesuala, apoi raspundeti succint la aceste întrebari. Remarcati conexiunile dintre întrebarile formulate, înregistrati ideile care apar pe parcursul analizei citatului. Modul cel mai obisnuit de a sustine teza este de a face o afirmatie si de a oferi apoi suporturi, dovezi care sa o confirme. De obicei sustinerea afirmatiei se face prin exemple. Este, de asemenea, posibil sa se înceapa cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extraga concluzia. Propozitia de introducere. Prima propozitie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasca mai departe. Aceasta propozitie ar putea fi una provocativa sau o întrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei. E de obicei ultima propozitie a primului paragraf si serveste ca linie directoare a eseului. Ea reprezinta ideea care va fi sustinuta de-a lungul întregului eseu. Propozitiile de final. Aceasta sectiune semnaleaza sfârsitul eseului si/sau o impresie de final cititorului. Iata câteva posibile moduri de scriere a ultimelor propozitii: - Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informatie sau sa vada lucrurile global

anticipînd unele obiectii posibile si raspundeti la aceste obiectii.Sa evite argoul si exprimarea colocviala.. si cu doua ferestre care se uita tocmai in inima satului. dar .. 7. Zapuseala ce pluteste in vazduh tese o tacere nabusitoare. ori întrebari generale. doua vaci unguresti. Identificati problema pentru care urmeaza sa va pronuntati pozitia. in dreptul usii. cand a ispravit treburile casei. In umbra camasilor. c. se balabaneste ca o matahala ametita si se pravale peste gradinile prafuite.. care sa ajute cititorul sa obtina o noua perspectiva asupra subiectului Stilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile. iar o baba sade pe pripa. Acesta trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . Un fuior de fum albastrui se opinteste sa se inalte dintre crengile pomilor. Lasati strictul necesar de cuvinte care ar personaliza textul dvs. Ilustrati motivele pentru care optati. Doar in rastimpuri fasie alene frunzele adormite prin copaci. pe urma insa inainteaza vesel.Revine la primele propozitii pentru a da o forma circulara eseului .. cercetatoare si dojenitoare. in nisipul fierbinte se scalda cateva gaini. ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline. Pe urma vine casa lui Macedon Cercetasu.. situatii de viata.. . nemiscata. La marginea satului te intampina din stanga o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu cununita de flori vestede agatata de picioare. spinteca satul Jidovita si alearga spre Bistrita. prajindu-se la soare. b. coperisul de paie parca e un cap de balaur. trece raul peste podul batran de lemn. 2. In ograda. Lasand Jidovita. 6.Textul descriptiv „Din soseaua care vine de la Carlibaba.Sa fie concis. d-na Herdelea . Formulati ideea-teza: Cred ca . intre doi meri tineri.Sa fie simplu si direct. mai poposind putin la Cismeaua-Mortului. ori cititorului. 1. lasand in stanga casa lui Alexandru PoP-Glanetasu.. culcate. Satul parca e mort. Treceti în revista o serie de motive pentru care argumentele sunt considerate primordiale: a. taiata adanc in coasta unei coline. pe urma altele… Intr-o curte mare rumega. 4. sustinîndu-le cu referinte la texte literare. 5. . Formulati concluziile 3. Identificati argumentul pe care va edificati optiunea: &pentru ca . pe urma casa primarului Florea Tancu. 3.. marcati alineatele. neted. invaluindu-le intr-o ceata cenusie. Drumul trece peste Paraul-Doamnei. . cand in stanga. strajuieste o ulcica verde de lut. (…) Casa invatatorului este cea dintai. Pe prichiciul pridvorului.. pazite de un cocos mic cu creasta insangerata. Urmariti coerenta discursului dvs. incinsa cu un pridvor. unde se pierde in cealalta sosea nationala care coboara din Bucovina prin trecatoarea Bargaului. 8.Pune întrebari. 9. unde picura vesnic apa de izvor racoritoare... Concentrati-va asupra motivelor cu adevarat relevante si interpretati fiecare motiv ales: Ma bazez pe faptul ca . mai ascunzandu-se printre fagii tineri ai Padurii Domnesti. experienta proprie..Da cititorului ceva la care sa se gândeasca. apoi coteste brusc pe sub Rapele-Dracului.Sa contina fraze scurte. 10. . se desprinde un drum alb mai sus de Armandia. si Hristos isi tremura jalnic trupul de tinichea ruginita pe lemnul mancat de carii si innegrit de vremuri. pana la Cluj si chiar mai departe. Usa e inchisa cu zavorul. Sufla o adiere usoara. drumul urca anevoie pana ce-si face loc printre dealurile stamtorate. Eliminati surplusul de cuvinte incidente si cuvinte de umplutura. cu usa spre ulita. unde se spala dimineata invatatorul. parc-ar fi de lemn… . insistînd pe contraargumentele care le-ar putea preveni: Mi s-ar putea reprosa ca . legati ideile între ele. Examinati cu atentie enuntul propus. ... peretii varuiti de curand de-abia se vad prin sparturile gardului. iar dupa-amiaza. . e intinsa vesnic franghia pe care acum atarna niste camasi femeiesti de stamba. poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi . ca o scoaba. intovarasind Somesul cand in dreapta. ETAPELE ELABARARII UNUI TEXT ARGUMENTATIV 1. Examinati-va pledoaria din punctul de vedere al unui oponent. acoperit cu sindrila mucegaita.

al carui predicat il constituie intregul text posterior.Caldura picura mereu din cer. Jidovita. usa. revenindu-se fugitiv in paragraful 5 la tema drumului. gardul. care fac obiectul descrierii. Procesul de extensie descriptiva. lucru pe care il si face atunci cand drumul este urmarit prin ochii lui Herdelea care partseste satul sau prin ochii naratorului care paraseste universul fictional. exista din prima clipa cu mumele lor cu tot. Cismeaua-Mortului. Alexandru Pop-Glanetasu. curte. ferestre. Bargau. din punct de vedere semsntic. iar a doua parte dimensioneaza fiecare casa a satului ca facand parte din el. Descrierea este un continuum de fraze in care putem interveni. podul . cealalta sosea nationala. In primul si al doilea paragraf. Descriptorul/lector. drum si casa. la nivelul intregului discurs. ” Textul este un discurs descriptiv: descrierea drumului care duce in satul Pripas si care strabate satul. casei.Vizibila este functia referentiala. Descrierea devine locul unei non-inchideri si a unei non-structuri cu proliferare lexicala. pentru al patrulea – zapuseala asociata termenului satul. casa primarului Tancu. ograda. Rapele–Dracului. tema despre care se spune ceva. printr-un comentariu organizat in suita enuntiativa. Bistrita. Armandia. franghia. cruce. Paraul –Doamnei. Descriptorul putea foarte bine sa aleaga alta modalitate de ordonare a termenilor in spatiu. pentru ca in paragraful 8 sa se revina la tema caldurii. iti usuca podul gurii. un memorandum lexicologic. termenul drum constituie tema relata in fiecare context. de a crea impresia de verosimilitate. frunzele copacilor. termeni precum : pridvor. Locurile si oamenii ce populeaza tablourile. dotat cu competenta lingvistica. organizat arborescent prin grupuri nominale si verbale. dealuri. coperisul. Tema celui de-al treilea paragraf o constituie crucea . cu saturatie imprevizibila: soseaua. infatisand serpuirea drumului printre ape si localitati. in fiecare propozitie) se defineste enuntialitatea. acoperindu-si fetele sub stresinile stirbite de ploi si de vite. are ca punct de plecare relatia dintre subiect si predicat in care verbul-predicat figureaza sensul propriu al cuvantului-subiect personificandu-i starea. cruce. Bucovina. casa lui Macedon Cercetasu. Cei doi termeni sunt dispusi in doua parti ale discursului: prima parte a discursului dimensioneaza panoramic intinderile ce inconjoara drumul spre Pripas. cealalta sosea.CismeauaMortului. in care lumea este decupata in “unitati”: drum. Somesul. Termenul casa isi asociaza pe langa antroponime (invatatorul. Descriptorul comenteaza lumea fictiunii si o interpreteaza. Naratorul/descriptor introduce descrptorul intr-un univers in care el recunoaste lucrurile o data cu numele lor. Pripas. padure. Discursul este construit in jurul a 2 termeni reprezentati de doua substantive. Prin tema ( cu pozitia subiect. Sintagma pe urma altele arata ca descriptivul are drept semn emblematic acel “etc” infinit. Macedon Cercetasu). curte. case. prichiciul pridvorului. sugerand o totala lipsa de granite. Hamon1) Ordonand elementele unei topografii imaginare. pe cand descriptorul e un receptor a carui activitate este fie retrospectiva. Cei doi termeni nu sunt egal distribuiti in enunturi. casa invatatorului. casa lui Alexandru Pop-Glanetasu. termenul drum asociindu-si un camp semantic ce cuprinde pe langa toponime expresii sinonime cu termenul drum : soseaua. un enunt didascalic prin care transmite lectorului/descriptor indicatii explicite ale regiei necesare intelegerii globale a textului. ulcica. case. prin care se ofera lectorului informatii obiectuale. fum. descriptorul realizeaza o topografie a unui loc oarecare (dupa Fontanier). rau. privirea vagabondeaza intr-un hazard al realitatii oferind descriptorului o libertate totala. El descentralizeaza structurile logice ale enuntului si centralizeaza structurile pragmatice ale participantilor la enuntare (Ph. podul Jidovita. un receptor invatacel al descriptorului maestru care poseda cunostinte lexicale si enciclopedice pe care le transmite in mod didactic. zavorul. peretii. drum alb. Rapele–Dracului. In dreapta si in stanga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii. Drumul spre Pripas inainteaza printre nume de locuri: Carlibaba. drumul. Descrierea traieste la nivelul concret al textului numai sub forma cuprinsa intr-o secventa (descrierea crucii) care urmeaza dupa o secventa ( descrierea drumului) si precede alta secventa ( descrierea caselor) descrietrea este un succedaneu artificial al realitatii deschise si infinite: ea pare a se varsa si la un capat si la altul al drumului. te sugruma.o descriere tip “carte postala”. Pripasul. Restrangand fiecare enunt la relatia de interdependenta dintre subiect si predicat. Se face trevcerea la tema casei. Aceasta descriere estre facuta de narator cu rolul de a prezenta cadrul actiunii. pe urma altele. pentru a dezvolta apoi tema casei. obtinem: (A)soseaua«vine un drum alb«se desprinde «trece «spinteca «alearga «se pierde .

(…) In procesul structurarii imaginare se produce o inversare de semn: in vreme ce viata reala este o desfasurare care isi contine cauzele si isi ignora scopurile. se transmit descriptarului informatii obiectuale.Doua vaci rumega culcate. In contradictie cu drumul viu este prezentat satul inert. contribuind la dimensiunea perlocutorie a mesajului. trecatoare. cuprins de zapuseala. un altul se apropie in trap lenes. elementele statice de descriere a drumului aflandu-se intr-un raport inferior fata de cele dinamice. intram si iesim ca print-o poarta din roman: “Paradoxul drumului reflecta in fond un paradox al romanului: acela de a lasa in voia similaritatii. Baba de pe prispa. coteste. podul. In aceasta descriere este introdus un element simbolic. ascnzandu-se. In ce priveste relevanta sau maxima relatiei. situandusi lumea fictiva in marele flux al lumii reale si de a se construi totodata ca un duplicat.” 2 La nivel sintactic. fiecare paragraf este organizat in enunturi succesive de dimensiuni variabile. degradarea morala si cantonatrea in profan. Macximele principiului cooperarii (Grice) sunt respectate. informatiile au relevanta pentru lectorul/descriptar. in vibratia uimirii ce izvoraste din suflet. Textul este informativ pe cat se cere. fiecare avand ca suport termenii drum. concentreaza exprimarea si o reduce la strictul necesar – maxima cantitatii. Ochiul in care se reflecta este la fel de cuprinzator si de obiectiv ca si ochiul lui Dumnezeu. drum alb. alearga. Pe franghie atarna niste camasi femeiesti. desfasuraea spatiala se face prin intermediul drumului care devine termen supraordonat. trece (raul). figureaza de fapt furiile bezmetice ale personajelor (spinteca ). casa. pitit. Casa Glanetasului nu primeste predicat pentru ca ea va avea un important rol in desfasurarea epica ulterioara. cruce. cealalta sosea. bine fundamentat. iar in cepriveste principiul exhaustivitatii. . se pierde. Maxima calitatii este respectata. Termenul hiperonim in context este drumul . Aceasta rasturnare e valabila pentru toate operele umane dotate cu structura. inainteaza. in dreapta. animalele si lucrurile. coboara. Elementele dinamice sunt: vine.” 3 Legile discursului sunt respectate. iar sub merii din gradina se scalda in praful fierbinte cateva gaini. spinteca (satul).drumul«urca «-si face loc «inainteaza «coteste «sa dea buzna drumul«trece (B) o cruce«te intampina (C)casa invatatorului«se uita casa lui Alexandru Pop-Glanetasu casa lui Macedon Cercetasu«vine. Nu se intreaba cine vede locurile. sa dea buzna. urca. In ce priveste principiul informativitatii. “parca e mort”. dispuse in suita. ajunge in satul Pripas unde se ramifuca in diferite ulite. populandu-l de fiinte si obiecte. cu forta lor colosala de distrugere. convingand lectorul sa patrunda in lumea fictiunii. ce parca ar fi de lemn. premerg oamenilor. descriptorul respecta principiul pertinentei: discursul este adecvat. in cumul. Casa invatatorului priveste cercetator prin doua ferestre spre inima satului. zugravindu-l meticulos. subinteles in context prin suizta de hiponime care se subodoneaza semic termenului supraordonat. isi face loc. Principiul sinceritatii este respectat: descriptorul adera la cuvintele lui. lumea. relativ autonom. care intarzie sa-si ocupe locul in mijlocul lor. cuvintele nu sunt aglomerate inutil si nelalocul lor. descriptorul nu se indeparteaza de la ideea centrala a comunicarii prin dezvoltarea altor idei: drumul ce vine de la Carlibaba urmand cursul apelor. casele. In intreg discursul. La nivel semantic. in functie de cum sunt disapuse casele. Natura fizica. Drumul este personificat . scriitorul realizand un tablou de ampla perspectiva care se distinge prin maretie si spectaculos. condus de legi proprii. Determinativele (circumstantiale si atributive) ce insotesc sintagmatic si semantic acest element care spatial delimiteaza cadrul actiunii. care isi ignora cauzele si isi contine scopurile. plasticizeaza spatiul descriptiv. intovarasind. crucea. viata fictiva dintr-un roman e o desfasurare. descriptorul se exprima firesc. pe care o transfigureaza autirul prin inedite imagini. prin degradarea materialelor semnaleaza pierderea sacralitatii. lucru observat si de Nicolae Manolescu: “Un caine picoteste in drum. face parte din inventar impreuna cu tot ce o inconjoara. (…) Romancierul isi ia in stapanire universul fara intermediari. oiar pe prichiciul pridvorului stajuieste o ulcica verzuie de lut. descriptorul este concis. Urmand drumul. Prin descriere se cauta adeziunea lectorului si se asigura persuadarea lui. este sincer si nu aduce informatii gratuite. in stanga. zapuseala. O pisica alba ca laptele calca gratios prin colb. Elementele statice sunt: soseaua. si prin locul unde este asezata. cainii. un al treilea roade oase in buruieni.

pe rand. omiterea pregatirilor pentru nunta. Briceag incepu o Somesana piparata. iar descrierea niveleaza. unde era mai intuneric. Nu deschise gura nici unul din ei .(…) Pe la miezul noptii urma sa joace pe bani mireasa. este pamantul lui Vasile Baciu.337. crasnind din dinti incat fata se spaimanta si se uita rusinata imprejur. el insa fierbea si-si inclestase degetele in soldurile ei pline. NOTE: 1 Apud.. Mirele o invarti de cateva ori voiniceste si arunca apoi un zlot de argint in strachina inflorita. Bucuresti. Simti ca nadejdile ei de fericire se risipesc si ca ea se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. adica Florica. Fiindca Ana. dar puse pe Titu sa joace. daruind fiecare dupa cum il lasa inima si punga…In vremea asta Ana sedea pe lavita. Ana astepta . pe care il dobandeste. L’Argumentation. p.”). relatata in 7 fraze. Lukacs. se respecta ordinea lineara a evenimentelor. Pe urma venira toti oaspetii. libertatea obtinand-o in spatiul inchis al jocului miresei. Bucuresti. cu sarcina ei. Temporalitatea din discurs este in corespondenta cu temporalitatea din istorie. Mariana Tutescu.139-140. Discursul narativ este constituit dintr-o suita de enunturi dispuse in doua parti: un rezumat si o prezentare. se trece la prezentare. In principiu. In schimb Ana nu se gandea decat la dansul. spatiul nuntii semnifica claustrare. geloasa putin ca Ion ar fi strans pe Florica mai tare ca ceilalti si totusi multumita.141-142. acest spatiu simbolizeaza initial siguranta.Amu ce te mai bocesti? Ca doar nu mergi la spanzuratoare…” Textul este extras din romanul Ion de Liviu Rebreanu. In aceeasi clipa Ana tresari ca muscata de vipera. Fragmentul incepe printr-un rezumat in care e comprimata o perioada fictionala de cateva luni. cum sa lazuiasca un petic de padure. Era atat de plin de sine insusi incat se gandea numai la pamanturile lui. se gandea la Florica drept mireasa lui („Florica e mireasa lui. Florica. Spatiul care ii inspira dorinta de evadare. planuia cum sa le munceasca mai bine. Ion fu cuprns de o adevarata betie de fericire si de incredere. in Placerea textului considera ca “naratiunea structureaza. ii zise nepasator: . creand suspansul. Rupturile sunt create prin anticiparile facute de personaje: Ion „planuia” cum sa munceasca pamanturile. Herdelea scose o hartie de douazeci de coroane. pp. Spatiul romanesc este unul inchis. Ion juca iar cu Florica si-n valmasagul asurzitor se pomenira curand aproape de usa. explorare. nunta desfasurandu-se intr-o curte. in fata petitoarelor. intimitate. inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…Deodata apoi ii sopti ragusit. Pentru Ion. ii fagaduise tot. s-ar fi ostenit prea tare. auzi tu?…Auzi? O stranse navalnic la piept. 2000.Numai tu mi-esti draga in lume. fata chiar nici nu indraznea sa-l priveasca in ochi . plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare ca se simtea rasplatita pentru toate suferintele. ii tinu locul drusca intai. cu ochii inflacarati: . si habar nu mai avea nici de Vasile si mai ales de Ana. 2.” Prin pauza descriptiva. Editura 100+1 Gramar.Textul narativ „Din clipa cand Vasile Baciu. 3 Ibid. Introduction a l’etude du discours. protectie.Descrierea incetineste ritmul evenimentelor. Ea nu stia nici de planuri nici de viclesuguri…Sufletul ei dornic de iubire astepta implinirea visului ca o mantuire si gura ei soptea numele lui cu aceeasi nerabdare placuta ca in noptile bune de odinioara. G. pp. Eseu despre romanul romanesc. nu ii corespunde nici un timp al istoriei.ar fi tinut de zestre…Doar cand ii pomenea numele cineva. al jocului Somesanei. si se incrunta usor. Cand se ispravi jocul miresei. Printr-o elipsa. timpul este suspendat. Uitate erau rusinea si bataile si suferintele. Se porni deodata pe un plans amar care sa-i alunge presimtirile nemiloase… Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…Ion asezandu-se mai tarziu langa ea. cele doua temporalitati urmeaza aceeasi directie. rusinata ca n-a putut juca ea. iar timpului ca discurs. uitand de tot pe Ana. pentru ca in final sa o conduca la claustare si angoasa. in care se amestecara batranii cu tinerii. 2 Nicolae Manolescu. Arca lui Noe. Editura Universitatii din Bucuresti. Pentru Ana. isi aducea aminte ca si ea mai este pe lume. parca ea n.

ordinea naturala a lumii. Dimensiunea cronologica se refera la o cauzalitate narativa bazata pe un raport de consecutivitate temporala si cauzala. Exista o succesiune evenimentiala temporala de anterioritate ® posterioritate stabilita intre doua propozitii consecutive. I:”Ana sedea multumita “ la momentul t1.M. accelerare. comprimare si dilatare a timpului. Cand o are in brate pe Florica. pe urma. pentru ea timpul se dilata: “plutind parca intr-un nour de fericire”. incetinire. La nunta. III:Ana “se porni deodata pe un plans amar” la momentul t3. prin rememorari: Ana uita „rusinea si bataile si suferintele”. III: A este X’ la momentul t3. III: La momentul t3. este ulterioara cronologiei istoriei. prezentarea evenimentelor din durata temporala de cateva luni (cu sarcina ei. cand primeste pamanturile (“ planuia cum sa le munceasca mai bine. II: Evenimentul Y survine asupra lui A (sau A face Y) la momentul t2 . dimensiunea cronologica presupune o analepsa. cum sa lazuiasca un petec de padure”) si atunci cand danseazacu Florica. Dupa J. sunt puse in opozitie personajele Ion si Ana.. Aceasta succesiune temporala este dublata de un raport de cauzalitate: cauza ( Vasile Baciu fagaduise tot) ® efect ( Ion cuprins de betie). II: “Cand se ispravi jocul miresei. legile temporale pot fi incalcate prin fenomene de inghetare. “bataile”. timpul se accelereaza.Urma sa se joace pe bani mireasa→tinu locul Florica→mirele o invarti→arunca un zlot -Herdelea scoase douazeci de coroane ® puse pe Titu Ana sedea ® se simtea rasplatita Jocul se ispravi ® Briceag incepu o “Somesana” ® Ion juca iar cu Florica ® se pomenira aproape de usa ® nu deschise gura ® fata nu indraznea ® el fierbea® isi inclestase degetele ® sopti ® o stranse ® fata se spaiminta ® se uita® Ana tresari® simti® se porni pe plans. III: Ana este fericita (“ sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”) la momentul t3. Briceag incepu o “Somesana”” si Ion “ juca iar cu Florica” la momentul t2. Ana nu poate dansa) . pentru Ana timpul se acclereaza: “Sufletul ei astepta implinirea visului ca o mantuire”. in naratiune I: Ion este bucuros pentru ca la momentul t1 … danseaza cu Florica. Pentru personaje. iar . Dimensiunea cronologica sau schema textuala e organizata in macro-propozitii.. Adam2 avem schema: I: A este X la momentul t1. sunt marcate momentul bucuriei lui (din clipa cand) cand primeste pamantul. Schema poate fi redata astfel: in rezumat: Vasile Baciu fagaduise tot →fu cuprins de betie→se gandea la pamanturi→planuia Cineva pomenea numele [Anei]→se incrunta in naratiune: . In cazul personajului Ana. La nivelul sintagmelor temporale. Orice discurs narativ presupune o dimensiune cronologica si o dimensiune configurationala (J.M. pentru el timpul ingheata: “inchipuindu-si ca Florica e mireasa lui…”.-M. de la nunta. Cronologia in discurs. Pentru Ion. precum si durata de o ora. inversare. “suferintele ”) la momentul t1 ( cand Vasile Baciu nu fagaduia) II: Evenimentul “ Vasile Baciu fagaduise tot” survine asupra Anei la momentul t2.„implinirea visului”. innegurarea lui cand aude de Ana (doar cand). Adam putem realiza urmatoarea inlantuire de propozitii: in rezumat: I: Ion este cuprins de fericire la momentul t1 (“din clipa cand Vasile Baciu ii fagaduise tot”) II: Evenimentul “ii pomenea numele [Anei] cineva” survine asupra lui Ion in momentul t2 III: Ion “se incrunta usor” la momentul t3 I: Ana era rusinata ( “rusinea”. II: Ion “o stranse navalnic la piept” pe Florica in momentul t2. Fericirea lui este marcata de reiterarea dansului cu Florica: pe la miezul noptii. In ce-l priveste pe Ion. apoi. de cateva ori. Dupa ce “Vasile Baciu fagaduise tot”. …Ion se asaza langa Florica. Dupa J. Adam1). are „presimtiri nemiloase”.. pentru ca in final timpul sa se inverseze: trecutul (“se pravale iar in aceeasi viata nenorocita”) si viitorul (“presimtirile nemiloase”) iau locul prezentului.

soptea. nu pe Ana. . Este un timp al narativitatii iterative:se gandea. arunca. se ispravi. puse. Autorul foloseste tehnica arhitectului. nerabdare. tehnica basoreliefului prin crearea unui plan de adancime. Verbul urma (sa joace) sinonim cu avea sa joace deschide o stare tensionala si. fragmentul incepe cu mai mult ca perfect. epice: (ii) tinu (locul). stranse. invati. Perfectul compus fragmenteaza cursul evenimentelor intr-o secventa de anterioritate ireversibila ce incheie procesul erotic dintre Ion si Ana. ea se prabuseste apoi in nefericire: sintagmele sunt asezate in simetrie: iar (juca) Ion/ iar (se pravale) Ana..Verbele se risipesc.venira. juca. odinioara. nu stia. Timpurile verbale precipita romanul spre punctul culminant si deznodamant. scoase. plans amar. Sunt si cateva verbe la prezent: (si ea [Ana] mai ) este (pe lume). Daca initial fericirea ei este consonanta cu cea a lui Ion. se pomenira. neutre. Conditionalul. Dimensiunea configurationala a naratiunii consta in continutul global: Ion o iubeste pe Florica. curand. Verbul ia din propozitia “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” marcheaza coincidenta dintre timpul istoriei si cel al discursului. prin situarea lui in incipit. habar nu avea. noptile bune. se incrunta. Ana e multumita. marcheaza ipoteza inlaturata: (ea) n-ar fi tinut (de zestre) sau ipoteza admisa: s-ar fi ostenit. ca muscata de vipera. auzi tu?…” pentru Ana: Situatie initiala: “Sufletul ei dornic de iubire …” Proces de transformare: Vede cum Ion o strange pe Florica. aflate in opozitie. si unul descendent al nenorocirii: rusinata. El este un timp al sensibilizarii reprezentarilor actualizatoare: pomenea. Referitor la timpurile verbale. obtinem: pentru Ion: Situatie initiala: “Vasile baciu ii fagaduise tot. In schimb. Perspectiva visarii e marcata de verbe precum:se simtea. nu deschise (gura). se uita. nadejdile ei de fericire se risipesc. Florica) se inscrie in general: pamantul si iubirea. lacrimile. tresari. deodata (sopti) Ion/ (se porni) deodata (pe un plans amar) Ana. isi aducea aminte. Prin acest prezent. in aceeasi clipa. timpul discursului se dilata. deodata (sopti). planuia. ar fi strans.( juca). se pravale iar furtunos in aceeasi viata nenorocita. “aceeasi viata nenorocita”. astepta. Element de reechilibrare: Danseaza cu Florica. lasa personajului perspectiva deschisa. actul acesta de discurs indirect se bazeaza pe verbul a reprosa al naratorului. In paralel cu Ion e prezentata Ana: in schimb. geloasa. erau uitate. iar cuvantul fericire e valorizat pozitiv – nour de fericire .” Actiune:Are loc nunta. dar se incrunta cand aude de Ana. Exista un camp lexical ascendent al fericirii: ea nu stia. dar incepe sa planga atunci cand il vede pe Ion strangand-o pe Florica. in cazul personajului Ion. apoi negativ – nadejdile ei de fericire se risipesc. fierbea. simti. sopti. imperfectul este timpul narativitatii subiective. presimtirele nemiloase. rasplatita. incepu.. timpul naratiunii este situat in fluxul neintrerupt al timpului din perspectiva umana a personajului. adaugand corecturi destinate sa fixeze si sa adanceasca momentele de “ interpretare psihologica “: Ion e bucuros ca are pamanturi. Chiar si campurile lexicale ce privesc personajul Ana. deschide o adevareata lume semantica prin care lectorul/ naratar e inscris in contemporanitatea evenimentelor contemplate in revenirea lor. Florica. era (intuneric). fagaduise. plutind parca intr-un nour de fericire atat de mare. sufletul dornic de iubire. Prin alaturarea formelor verbale perfect simplu/ imperfect se realizeaza. dar si pentru personajul Ion un prezent etern. sedea.” Element perturbator: “ii pomenea numele [Anei] cineva. implinirea visului ca o mantuire. Perfectul simplu este timpul narativitatii obiective. se simtea rasplatita pentru toate suferintele . se pravale marcheaza pentru Ana acelasi prezent etern. Urmeaza apoi un perfect simplu care dinamizeaza in mod coplesitor actiunea: fu ( cuprins). iar verbe precum: era (prin). Situatie finala: ”se porni pe un plans amar “. care izoleaza actiunea de Vasile Baciu si situeaza universul naratiunii intr-un timp indepartat. (Florica) e (mireasa lui) carre marcheaza pentru narator. Cuvintele suferinte si fericire se repeta: cuvantul suferinte e valorizat pozitiv – uitate erau suferintele. particularul (Ana. intr-un trecut in care naratarul nu poate patrunde. spaimanta. care este timpul ipotezei. Aplicand ipoteza superstructurala a gramaticii narative. Perfectul compus [Ana] n-a putut (juca) aduce personajul ei in prim-plan. multumita. vin sa confirme acest lucru. Prin acest prezent. nu indraznea. nu se gandea. Prin aceasta digresiune cu rol moralizator. Situatie finala: “Numai tu mi-esti draga pe lume. se porni. se amestecara. in vremea aceasta.

Naratorul revela viata interioara a personajelor. Rezulta starea sofronica. prin viziunea narativa “din spate”. “logos” = stiinta). La nunta. principiul sinceritatii. El este impulsionat de un destinator care il favorizeaza sau il impiedica. un petec de padure. Mariana Tutescu. Asadar. alege. relatarea evenimentelor numai este voit neutra si impersonala: Ana: suferintele. in anumite momente ale enuntului fiind substituit de personaj. dar cuvintele “Cine ia insa in seama lacrimile unei mirese?…” apartin naratorului a carui voce se confunda cu a Anei. o povestire (Ion se casatoreste cu Ana). Fragmentul este de tip narativ auctorial in care centrul de orientare a cititorului este lectorul in calitate de creator al naratiunii. (mireasa) lui. avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. (soldurile) ei [ale Floricai]. Ion: fierbea. Uneori naratorul isi pierde obiectivitatea si introduce gandurile personajelor. Respecta de asemenea maximele conversationale.330. navalnic. o suita de actiuni (marcate in schema textuala a naratiunii cronologice). nerabdare placuta. niste locuri (satul Pripas cu pamanturile lui Vasile Baciu si curtea unde are loc nunta). cineva. Nu exista marci formale ale naratorului in naratiune. L’Argumentation. dar nu poate scapa de opozantul Ana. (sufletul) ei. care nu apartine nici experientei noastre de cititori. Cel care aduce in fata lectorului/ naratar universul fictional este naratorul omniscient care stie mai multe decat personajele. echilibru. Ana: ca muscata de vipera. Il gasim cu siguranta la nivelul apreciativ. Scopul pe care si-l propune este acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. (pamanturile) lui [ale lui Ion]. nour de fericire. (ochii) inflacarati. Punctul de vedere din care este privit universul operei este al naratorului. Acelasi eros-destinator il determina pe Ion sa caute alt obiect: dragostea Floricai. 3. Textul cuprinde toate componentele destinate a-l face narativ: un autor (Liviu Rebreanu). Subiectul este ajutat in cautarea lui de un adjuvant si intampina adversitatea unui opozant.. (n-a putut juca) ea [Ana]. . Titu. de la reverie la transa. echilibru. personaje (Ion. Vasile Baciu. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode prin care se produce o modificare a starii constiintei. iar Vasile Baciu si Ana sunt opozantii. p. alege modul de expunere. Genette. rusinata. multumita. dar si cu a lectorului/ naratar. Ion cauta pamantul fiind impins de un destinator precum saracia si ambitia. In primul fragment. In acest scop intunericul si Somesana ii sunt adjuvanti pentru ca poate sa o imbratiseze pe Florica. Florica. NOTE: 1 2 Apud. plutind. (presimtirile) nemiloase. strachina. Fragmentul este o naratiune la persoana a treia in care naratorul nu este prezent in istorie ca actor. p. o epoca (inceputul secolului al XX-lea). sufletul ei dornic de iubire. Originea etimologica a termenului “sofrologie” provine din limba greaca si deseneaza stiinta armoniei constiintei (“sos”= armonie. El se distanteaza si se apropie de evenimente. constiinta. De mentionat faptul ca in oricare din treptele acestei stari se mentine o fanta constienta. are mereu masti contradictorii si penduleaza intre autor si personaje. impinsa de erosul-destinator. usa ). face cautarea in favoarea unui destinatar. avand drept adjuvanti pe nuntasi. cat si externa. hartie de douazeci de coroane. lavita. Adjuvant sunt petitoarele. (viata) nenorocita. dar si al actorului (Ion. un univers afectiv (caracterul moralizator). inchipuindu-si. zlot de argint. perceptia lui este atat interna. Briceag. principiul informativitatii si principiul exhaustivitatii. Herdelea. Ibid. Ana). armonie. Introduction a l’etude du discours. Ana. crasnind din dinti. comprimandu-le. si care poate avea diferite trepte. Apud. Ubersfield. fondata in anul 1960 in Spania de catre pshiatrul columbian Alfonso Caycedo. nici autorului (Umberto Eco). dar opozantul este Florica. Pentru moment. De asemenea subiectivitatea naratorului se remarca si prin folosirea pronumelor personale: ea. (ar fi strans) mai tare.Dupa modelul actantial studiat de Greimas. Textul respecta principiul pertinentei. Ana cauta iubirea lui Ion. un subiect pleaca in cautarea unui obiect. geloasa. (se pravale) furtunos. (gura) ei [ale Anei]. Naratorul e subiectul enuntarii.329. L-am putea contura si totusi el ramane o imagine fugitiva. un cititor (lectorul/naratar). “phren”= creier. filtreaza actiunea prin ochii anumitor personaje. (soptea) ragusit. lautarii). situata intre somn si veghe. se simtea rasplatita. (s-ar fi ostenit) prea tare. Textul argumentativ “Sofrologia este o scoala stiintifica. nuntasii. un univers narativ ce cuprinde decoruri ( pamanturile.

sofrologia se situeaza pe pozitiile fenomenologiei si prin diferitele ei exercitii fizice. dar singura modalitate de a sti cu adevarat ce este e aceea de a o experimenta. care reprezinta o experienta personala pentru fiecare in parte. intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv. . Caycedo pleaca in Extremul Orient pentru a se apropia de “faptele” fenomenului yoga. „anumite tehnici au fost utilizate…”. indeosebi in metoda “relaxarii dinamice” a lui Caycedo. in „Psihologia”. Concluzie: Caycedo formuleaza un principiu al sofrologiei. desi anumite tehnici ale acestor discipline orientale au fost utilizate. Argument: Un yoghin avea sa-i faca o remarca. un nume nou dat hipnozei.originea etimologica. 3) Premisa: Sofrologia nu este hipnoza . cu alte cuvinte. dezvoltarea tezei propuse in paragrafele 4 si 5. il constituie . Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze unul din principiile de baza ale sofrologiei. Schema generala a discursului argumentativ este: premisa→argument(e)→concluzie.. Astfel. iar argumentarul .” (Cercetator stiintific Odette Girlasu. un mod de a trai. Ca bun fenomenolog. cititorul identifica aceste 3 etape: . principiu al sofrologiei. deci imi largesc campul constiintei mele”. Argumente:scopul . De altfel. toate tehnicile de relaxare si psihoterapie. Un yoghin de 80 de ani avea sa-i faca intr-o zi o remarca: “ Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. cum cred multi. Aceasta este numai unul din numeroasele domenii explorate de sofrologie. ca . de modalizare si in al doilea paragraf. Elemente de sofrologie. si anume principiul schemei corporale. Teza fragmentului este formularea principiului schemei corporale. subiectul argumentat . o filozofie. putem aplica aceasta schema de cel putin 4 ori: 1)Premisa: Sofrologia este scoala stiintifica. Cu alte cuvinte. . El se refera la faptul ca schema corporala (reprezentarea pe care fiecare si-o face asupra corpului sau si care-i permite sa se repereze in spatiu” se integreaza progresiv in constiinta. prin folosirea unui vocabular stiintific si a conectorilor logici (asadar. sofrologia.Sofrologia nu este. schema corporala trebuie traita ca o realitate si nu ca un “lucru” pe care-l percepem la intamplare. pe de alta parte o filozofie. Sprijinindu-se pe cunoasterea caracteristicilor generale ale textului argumentativ si a metodelor planului traditional. sofrologia este o stiinta medicala. Un text argumentativ este sustinut de un ansamblu sintactico. Concluzie: „Pe de o parte.yoga sau Zen. mintale si spirituale se constata o schimbare a starii de constiinta. (paragaful 5) Aceasta concluzie devine si teza fragmentului. Concluzie:Asadar. a fi si a gandi.Im textul ales. 4)Premisa: Caycedo pleaca in Extremul Orient. a fi si a gandi. Subiectul enuntiator al textului argumentativ este Odette Girlasu. expunerea tezei refuzate printr-un dialog cu sustinatorii ei (cum cred multi) in paragraful 3. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. de mentionat ca). teza reluata apoi prin intermediul sintagmei de altfel. sofrologia este o stiinta medicala. 1/1994). Societatea Stiinta si Tehnica. Argument: „este numai unul din numeroasele domenii explorate…”. Institutul de Psihologie. retinandu-se tehnicile de activare si integrare a personalitatii. Subiectul enuntiator isi alege drept argumentator pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo.semantic de scheme argumentative. ca. un mod de a trai. I se pot da numeroase definitii. rezulta.” Aceasta concluzie este reluata apoi. fondata in anul 1960 in Spania de catre psihiatrul columbian Alfonso Caycedo. ne invata sa traim in prezent. auditoriul constituindu-l cititorii revistei „Psihologia”. de altfel.2) 2)Premisa: Sofrologia reprezinta un ansamblu de metode… Argument: „…avand drept scop realizarea unei stari…” Concluzie: Rezulta starea sofronica… Concluzia e reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii:de mentionat faptul ca…(paragraful 2). Pe de o parte.expunerea tezei in primul paragraf. dupa cum arata si titlul. repetarea termenuilui schema corporala fiind in fapt o reamintire a tezei. sofrologia reprezinta un ansamblu de metode…(paragrafele1. De asemenea nu este nici yoga sau Zen de “forma” occidentala. pe de alta parte. fapt marcat de indici ai enuntarii precum:de altfel. Sofrologii ne indeamna sa practicam aceste exercitii ca pe niste experiente traite “aici si acum”.

mintale si spirituale). dupa Perelman si Olbrechts-Tyteca. Folosirea cuvantului armonie conduce la un argument pragmatic. Alt argument este originea etimologica a cuvantului sofrologie: „stiinta armoniei constiintei. care arata ca sofrologia urmareste o modificare a constiintei . Caycedo este incitat sa continue actiunea pana la reusita finala. Autoarea il desemneaza pe Caycedo prin utilizarea descrierii care il caracterizeaza conceptual: psiatrul columbian.) Deci P este adevarat. Pornind de la schema: 1)a si b 2)b si c 3)a si c obtinem: 1)sofrologia si modificarea starii constiintei 2)modificarea starii constiintei si seninatate 3)stare sofronica=seninatate. . caci fenomenologul e dispus sa faca un sacrificiu pentru a ajunge la un rezultat. un argument bazat pe scopuri. pe un argument de tranzitivitate. Folosirea cuvantului relaxare conduce la realizarea unui argumennt pragmatic. printre domeniile ei. armonie si echilibru) este sn acelasi timp unul pragmatic. iau cunostinta de noi parti ale corpului meu. Pe baza unui argument de risipire. Prin verbul reprezintase face legatura cu ideea anterioara. Zen ): sofrologia exploreaza. Premisa este: sofrologia nu este nici hipnoza. deci imi largesc campul constiintei mele. Cel de-al treilea demers argumentativ se bazeaza pe refuzarea unei teze. a fi si a gandi. Caycedo spune ca P ( Sofrologia este scoala stiintifica.Pornind de la o taxonomie a argumentelor realizata de Mariana Tutescu1. Un argument oferit este ca scopul sofrologiei este „ acela de a realiza o sinteza a tehnicilor de relaxare orientale si occidentale. nici yoga.” Prin demonstativul acela se introduce o idee noua: scopul. Urmatoarea propozitie inceputa prin de mentionat faptul ca nu face decat sa accentueze existenta „fantei constiente”. bun fenomenolog. Al patrulea demers argumentativ are ca premisa plecarea lui Caycedo in Extremul Orient pentru a se apropia de fenomenul yoga. vom urmari fiecare din cele din cele 4 demersuri argumentative ale subiectului enuntiator. iar verbul desemneaza face legatura intre doua idei: loc de provenienta si sens. Argumentul din acest demers argumentativ este ca un yoghin de 80 de ani ti face o remarca: „Efectuand in fiecare zi exercitiile asa cum ai vazut. Folosind termeni precum aici si acum se utilizeaza un argument de ilustrare care arara varietatea aplicatiilor posibile (exercitii fizice. nici Zen. Plecarea lui Caycedo este un argument pe sacrificare. atribuind totului o proprietate a unei parti relative. Concluzia este prefatata de conjunctia asadar. Concluzia (Rezulta starea sofronica…) se bazeaza pe o implicatie. Este o argumentatie prin termeni contrari care conduc la o generalizare plecand de la situatii particulare ( hipnoza. argumentul fiind de comparare si de tranzitivitate bazata pe incluziune. articulatie de sfarsit. Argument: „iau cunostinta cu noi parti ale corpului meu” Concluzie : „deci imi largesc campul constiintei mele” (concluzie marcata formal prin conectorul deci ). Printr-un dar implicativ epistemic se arata necesitatea dea experimenta sofrologia. iar tehnicile de yoga si de Zen au fost utilizate de Caycedo in studiul sau. Argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop realizarea unei stari de seninatate. Concluzia bazata pe o alternativa (pe de o parte…pe de alta parte ) este un argument de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: Sofrologia este o stiinta medicala si filozofie. Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea expertului citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie. si hipnoza. yoga. Prezentarea scopului este. Schema argumentului de autoritate este: Tot ce spune Caycedo este adevarat. Prin conjunctia si (desemneaza) se realizeaza adiiia unei idei (sensul).” Cuvintele yoghinului se constituie intr-un demers argumentativ: Premisa: Fac exercitii in fiecare zi. mod de a trai. Cei care fac aceasta confuzie (multi) merg pe un paralogism de compozitie. marca a consecintei. Prima premisa (din paragraful 1) este sustinuta de un argument de autoritate in care adevarul concluziei se sprijina pe persoana enuntiatorului pe psihiatrul columbian Alfonso Caycedo care fondeaza in anul 1960 in Spania sorologia. Faptul ca sofrologia reprezinta metodele de modificare a starii constiintei constituie premisa celui de-al doilea demers argumentativ. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile.

desi (paragraful 3). armonie. neutru. si (paragraful 4). In paragrafele 1. concluzie marcata prin conectorul astfel: „schema corporala trebuie traita ca o realitate”. a inscrierii particularului in general. acest (paragraful 5). stari de seninatate. Ducrot2). Plecand de la cuvintele yoghinului. si (paragraful 2). Ca indici lexicali. se refera la (paragraful 5) realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. de asemenea. conectorii confera textului o demonstratie logica. Textul argumentativ asigura persuadarea auditorului/lector si contribuie la dimensiunea perlocutorie a mesajului. de altfel. face o asertiune printr-o voce care nu e a sa. Cuvintele yoghinului sunt un argument care face apel la respect. Caycedo arata un lucru. stare de constiinta. (sofrologii) ne indeamna. exercitii fizice si mentale. discipline orientale. Admiterea lui P face necesara si admiterea lui Q. timp al reprezentarii actualizatoare. dar si ca un argument al depasirii. pe de o parte… pe de alta parte. susceptibila de a modifica maniera. el devenind garant personal al punctului de vedere exprimat. ca o aditie la ideea yoghinului: si anume. se constituie ca un argument pragmatic. principiul schemei corporale. Urmeaza apoi concluzia. filozofie. Fiecarei faze a argumentarii ii corespunde o decizie. Demersul argumentativ se sprijina pe pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta (paragraful 3). yoghin. reverie. experienta personala. Cuvintele yoghinului sunt date ca exemplu. 2. Tot textul se dovedeste a fi un scop ce poate fi prezentat drept jalon. fac si conectorii si (paragraful 1). Plecand de la asertiunea P. si anume. Urmeaza apoi o repetare a termenului de schema corporala care nu face decat sa aminteasca ceva ce tocmai a fost spus: „schema corporala se integreaza progresiv in constiinta. de mentionat faptul ca (paragraful 2). Cuvintele yoghinului aduc in discutie avantajul exercitiilor fizice. exercitii. a fi si a gandi. „relaxarii dinamice”. o etapa catre o anume directie: acceptarea sofrologiei. Alte demonstrative nehotarate amintesc ceea ce deja a fost spus: acestei (paragraful 2). fenomenologiei. Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: folosirea termenilor sau expresiilor care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii si folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: I se pot da (numeroase definitii). „experientei traite”. Fiecare etapa modifica atitudinea interlocutorului care se afla in fata unei noi configurari a situatiei care modifica atitudinea inainte de obtinerea solutiei finele. tehnicile de activare si integrare a personalitatii. stiinta medicala. lao anumita marturisire. cunostinta. 199-221. transa. 5 se urmareste abordarea stiintifica a sofrologiei si in acest context campul constiintei este vazut ca reprezentand realitatea: sofrologia. Acelasi camp semantic este valorizat diferit. somn. Caycedo formuleaza o concluzie: enunta principiul schemei corporale. al implicarii enuntiatorului/autor. NOTE: 1 Mariana Tutescu. tehnici. de asemenea (paragraful 3). de altfel. insistand asupra posibilitatii de a merge mereu mai departe. dar. veghe. devenita si teza demersului. cel al hipnozei )confundata cu sofrologia) e valorizat negativ. sau printr-un proces de opozitie si nu (paragraful 5). mod de a trai. ca. cu alte cuvinte (paragraful 4). Ca indici de organizare sunt prezenti conectorii logici. anumite (paragraful3) sau introduc o noua idee: aceea (paragraful 4). Astfel locutorul (Caycedo) se identifica cu enuntiatorul (xoghinul). Exista astfel un dire1 (cuvintele yoghinului) si un dire2 (cuvintele lui Caycedo). . „faptele” fenomenului yoga. numai. pe Caycedo. Caycedo apeleaza la argumentul autoritatii polifonice. de a vedea lucrurile in vederea adoptarii unei decizii ulterioare. l-a determinat.Caycedo foloseste cuvintele yoghinului atat ca o cauza cat si ca un mijloc. locutorul are dreptul sa aserteze Q (O. campurile lexicale sunt valorizate sau devalorizate prin marci enuntiative. Alti conectori: rezulta. ca. yoga. printr-un proces de aditie. Absenti din primul paragraf. Conectori precum asadar. psihiatrul.2). intarind structurile acesteia si largind campul sau perceptiv si chiar afectiv”. fenomenolog. campul perceptiv si afectiv (paragrafele 4. Autoritatea polifonioca are doua etape: a)Locutorul L (Caycedo) introduce in discursul sau un enuntiator (yoghinul) care afirma propozitia P („Efectuand in fiecare zi exercitiile…). 4. deci.”. echilibru. Zen. acesteia (paragraful 5). hipnoza este vazuta ca aparenta a sofrologiei: domenii explorate de sofrologie. b)Aceasta prima asertiune e sprijinita pe o a doua „Acest indemn l-a determinat pe Caycedo sa formuleze principiul schemei corporale. tehnici de relaxare si psihoterapie. stiinta armoniei si constiintei. campul constiintei mele.5). fanta constienta (paragrafele1. ca element de dovedire si il angajeaza pe enuntiator. Dispunerea textului in 5 paragrafe e un indice care se impune in timpul unei lecturi globale. tehnici de relaxare. a sti cu adevarat ( ce este). starii constiintei. astfel realizeaza conexiuni majore intre argumente sau intre etapele circuitului argumentativ. Solutia este acceptata doar daca este divizata in etape. O legatura intre idei. in functie de ideea pe care o sustine: realitatea sau aparenta. Timpul verbelor este prezentul etern. pp. Introduction a l’etude du discours. Campul constiintei este valorizat pozitiv. A doua asertiune o numim propozitia Q. in sensul dorit. L’Argumentation. In paragraful 3.

Tot ce vezi in micul atom pe care te-ai nascut trebuia sa fie la locul lui si la timpul lui anumit. (E3). (E 6) prin care ingerul impune o cerinta imperioasa. Cadrul in care se desfasoara comunicarea este unul formal.”. dovedind superioritatea si responsabilitatea: (E4). Atitudinea lui este una de presiune. (E3) dar nu exista intamplare. (E5 ) Dar. sa faca ceva (nu cerceta) pentru cineva (pentru Providenta). dupa poruncile nestramutate ale celui care cuprinde tot.. determinand modificarea starii psihologice a interlocutorului.. Ingerul foloseste un procedeu semantic al adevarului: arata ce e fals („oamenii cred. sau prevedere (. Phillipide. Dupa doua reprezentative (Searle): (E 1 ) si (E 3 ) prin care este redata in mod adecvat realitatea.” . casa arsa. Prin subiectul dezbaterii. Adevarul e perceput prin simturi: „tot ce vezi. totul e incercare sau pedeapsa. Prin doua verdicte(Austin): (E1) – verdict bazat pe evidenta si (E3 ).” (Voltaire. spune Zadig. oamenii. Ingerul rezolva conflictul intr-un mod impersonal: foloseste cuvinte precum: tot. ingerul isi lua zborul catre al zecelea cer. Providenta vrea de la Zadig un gest declaratie care sa realizeze corespondenta dintre coiinutul propozitional (E 4 ) si realitate. totul. in genunchi. Cuvantul tot este o presecventa pentru secventa de baza (E3). ingerul aduce si dovezi: copilul inecat. sau prevedere. (E2) Oamenii cred ca copilul acela care a murit a cazut in apa din intamplare si ca tot din intamplare a ars casa aceea. (E3) ) si prin conectorul dar arata ce e adevarat: (E3).. (E1) este argumentul. Zadig. indicand lui Zadig un principiu de viata. Hiperion. 1993. un conflict asupra valorilor de baza:credinta religioasa. trad. ingerul vrea ca Zadig sa ajunga la concluzia implicita: Totul este determinat de Dumnezeu. are comportament dominator (da ordine: nu cerceta.2 Apud. 4.) Conversatia se deschide brusc cu introducerea temei anticipand.. urmeaza doua directive sau decrete (E 4). dinamismul subiectului si adevarul. casa). plecand de la elemente particulare (copilul. ia calea). Ibid. Aceasta concluzie (E1) are forta argumentativa. Pe langa argumentele cu o singura fateta (E1). p. cu mult inainte ca el sa comunice. Ingerul striga catre el din inaltul vazduhului: (E6) Ia-ti calea catre Babilon. ingerul vrea de la Zadig un act promisiv: sa ramana intr-o stare. ingerul are puterea. ingerul realizeaza o comunicare persuasiva. tinta argumentativa orienteaza argumentarea: „nu exista intamplare. (E1). iar modalitatea folosita este ethosul: ingerul a perceput auditoriul si modul in care va fi perceput. p. Folosindu-se de procedeul inductiei. o atitudine cognitiva (cunoasterea lui Dumnezeu).” (E2) este premisa.. „Zadig” in Candid sau optimismul. se inchina Providentei si se supuse. .. cu dubla fateta (E2+E3). de Al. Chisinau. Organizarea discursului influenteaza in mod indirect pathosul. iar (E3) este concluzia. Insa in timp ce rostea acest dar.. 66.) (E4) Biet muritor ce esti.. totul e incercare sau pedeapsa.. (E6). in prezenta unei realitati extealingvistice.. Factorii care ofera credibilitate ingerului sunt: calificarea si experienta ingerului. (E1) si (E2) sunt presecvente-argumente la secventa de baza: „nu exista intamplare. chiar daca Zadig pare a cauta un contrargument.203.. Textul 4 “(E1). sau rasplata. Biserica.. intre emitator si receptor. relatia fiind asimetrica: prin statutul de reprezentant al lui Dumnezeu. Dupa o constatare (biet muritor ). nu mai cerceta ceea ce trebuie sa adori..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful