Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Între moleculele din interiorul unui lichid i moleculele unui gaz în contact
cu lichidul au loc interferen e care duc la formarea unui strat limit atunci cînd
speciile chimice diferite participante sînt insolubile una în alta. For ele
intermoleculare în interiorul unei faze se compenseaz reciproc astfel încît for a
rezultant este zero. La nivelul stratului limit for ele moleculare nu se mai
compenseaz pe toate direc iile. Rezultatul acestui dezechilibru este o for
rezultant cu o anumit direc ie. La contactul lichid – gaz for ele intermoleculare
în interiorul fazei lichide sînt mai mari decît cele din faza gazoas ceea ce face
ca for a rezultant s fie indreptat spre interiorul lichidului, avînd totdeauna o
tendin de mic orare a suprafe ei libere a lichidului, aceast for , raportat la
lungime, poart denumire de tensiune superficial . Invingerea acesteia, în
vederea m ririi suprafe ei libere existente la lichid, presupune aplicarea pe o
anumit distan a unei for e de sens invers ei rezultînd un lucru mecanic de
deformare sau o energie de deformare. Valoarea tensiunii superficiale este
dat de raportul dintre energia (dE) necesar form rii unei suprafete libere noi
de lichid, pe lîng suprafa a liber existent i aria (dA) acestei suprafe e nou
create :
dE
(1)
dA
unit ile de m sur pentru tensiunea superficial sînt mN/m (dyn/cm), ea mai
este denumit i tensiune specific de suprafa deoarece valoarea ei
corespunde lucrului mecanic necesar pentru a genera o suprafa nou cu
rimea de un centimetru p trat.
Tensiunea superficial constituie pe lîng densitate i vîscozitate a treia
proprietate important a lichidelor. Faptul c mercurul vîrsat in cantitate mic
intr.un vas se strînge sub forma unei bile cînd de fapt sub densitatea imens
de 14g/cm3 el ar trebui s se g seasc întins sub forma unui film sub ire se
datoreaz tensiunii superficiale enorme de = 484 mN/m. Cu toate c
densitatea uleiului este mult mai mic decît a mercurului ( densitate subunitar ) o
pic tur din acesta se intinde imediat sub forma unei pelicule sub iri pe corpuri
solide. Acest comportament se datoreaz tot tensiunii superficiale de data asta
foarte mic ea situîndu-se la uleiuri în jurul valorii de cca 30-40mN/m. Tensiunea
superficial este o m rime hot rîtoare pentru fenomene de umectare, adeziune
i adsorb ie ce au loc la limita dintre straturi.
Prin tensiunea limitei de strat se în elege acela i efect ca în cazul
tensiunii superficiale ce se manifest îns între dou faze lichide sau dou faze
de tip solid - lichid. La tensiunea limitei de strat se suprapun for ele moleculare
ale fazelor lichide care interac ioneaz prin stratul limit . Valoarea tensiunii
limitei de strat nu poate fi dedus din tensiunle superficiale ale fazelor prezente.
Si aici exist exemplific ri sugestive: Uleiul nu poate fi întins într-o tigaie de teflon
sub forma unui strat fin pe cînd o tigaie de o el este acoperit f probleme de
1
un film fin de ulei. Explica ia const în faptul c în primul caz teflonul are o
energie de suprafa mai mic decît a o elului. În primul caz con inutul energetic
al sistemului se minimalizeaz dac uleiul nu acoper suprafa a teflonului , iar în
cazul al 2- lea dac uleiul acoper suprafa a o elului.
2
1 2
3 3
N 3 M kE TC T T (2)
A
unde:
kE - coeficient Eötvös
T - temperatura , K
Tc - temperatura critic , K
T - constant specific de material , K
NA - constanta Avogadro
Vm - volum molar , m3.mol-1
- densitate , kg.m3
- tensiunea superficial , N.m-1
M - masa molar , kg.mol-1
- factor de corec ie
2
Fig.1 dependen a tensiunii superficiale în func ie de temperatur
c
0 a ln 1 (3)
b
3
In figura 2 este redat grafic dependen a tensiunii superficiale de concentra ia
solu iilor
Metoda m sur ii for ei de ridicare. Una din metodele cele mai utilizate
pentru determinarea tensiunii superficiale ( ) a unei solu ii apoase , la care
se poate considera c umectare este ideal i unghiul de contact ( 0 ), este
cea a m sur rii for ei necesare pentru realizarea unei suprafete noi suplimentare
adi ionale. În acest scop se extrage din solu ia analizat cu un dinamometru
electronic , pe o lungime (dh), fie:
- un cadru metalic închis pe orizontal cu o sîrm de lungime (l), fig.3a
- un inel închis de diametru (d) din sîrm , fig.3b
- o plac metalic sub iri de l ime (b), fig.3c
Aria suprafe ei limit ap rut suplimentar ca urmare a ridic rii acestor structuri
încet din solu ie are pentru cadrul de sîrm i plac expresia :
dA = 2.l.dh (4)
a b c
dA = 2.d. .
dh (5)
4
factorul de multiplicare (2)apare caurmare a faptului c suprafata nou format
este bilateral pe in imea de ridicare (h). Pentru ca aceste suprafe e s apar
suplimentar la suprafa a limit existent este nevoie de o for (F) care pe
lungimea de extrac ie (h) d energia de m rire a suprafe ei limit ca fiind:
E = F . dh (6)
dE F dh F F
(7)
dA 2 l dh 2 l 2 d
k F (8)
5
continuu cu o coloan () pe vertical i un sistem de ridicare coborîre format
dintr-un servomotor pas cu pas i un traductor incremental de deplasare. La
metoda cadrului i a inelului acestea se scufund în solu ie i se ridic încet cu
vitez constant din solu ie înregistrîndu-se electronic perechile de valori ale
for ei de ridicare (F) în N i ale deplas rii pe vertical (h) în mm a c ror
reprezentare grafic arat ca in figura 5, la folosirea pl cii se procedeaz la fel
F max
(9)
4 r m f1 f 2
6
f 1- factor de corec ie ce ine cont de abateri propor ionale date de
suprafa a libera a lichidului în vas, de discrepan a ce apare între
geometria ideal i real a inelului (abateri de circularitate i
planeitate). Factorul se determin prin calibrare cu lichide de
referin
Energia (dE) pentru formarea coloanei capilare de lichid de in ime (dh) are
expresia :
dE F A cos dh (10)
dA 2 r k dh (11)
7
dE F A cos dh F A cos
(12)
dA 2 r k dh 2 rk
F A = FG (14)
rK
r 2K h g fluid
(15)
cos
rK h g fluid
cos
(16)
h rK g fluid
(17)
2
avînd în vedere c m rimile : r K , g , fluid sînt constante în condi ii date ele pot
fi asimilate cu o constant (k) rela ia () devine:
k h (18)
8
Fig.7. Metoda stalagmometric
1- volum de m surare, 2- capilar , 3- pic tur ce urmeaz a se desprinde, A- detaliu
f V (19)
n
unde :
V - volumul scurs,
- densitatea
n - num rul de pic turi
f - factor de corec ie , se determin prin calibrare cu solu ii etalon
- prin cînt rirea masei pic turilor ce cad pe o cuv fixat pe o balan
analitic