P. 1
Tensiunea superficiala

Tensiunea superficiala

|Views: 349|Likes:
Published by Trix Land

More info:

Published by: Trix Land on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2014

pdf

text

original

1

DETERMINAREA TENSIUNII SUPERFICIALE
Între moleculele din interiorul unui lichid si moleculele unui gaz în contact
cu lichidul au loc interferente care duc la formarea unui strat limitã atunci cînd
speciile chimice diferite participante sînt insolubile una în alta. Fortele
intermoleculare în interiorul unei faze se compenseazã reciproc astfel încît forta
rezultantã este zero. La nivelul stratului limitã fortele moleculare nu se mai
compenseazã pe toate directiile. Rezultatul acestui dezechilibru este o fortã
rezultantã cu o anumitã directie. La contactul lichid – gaz fortele intermoleculare
în interiorul fazei lichide sînt mai mari decît cele din faza gazoasã ceea ce face
ca forta rezultantã sã fie indreptatã spre interiorul lichidului, avînd totdeauna o
tendintã de micsorare a suprafetei libere a lichidului, aceastã fortã , raportatã la
lungime, poartã denumire de tensiune superficial. Invingerea acesteia, în
vederea mãririi suprafetei libere existente la lichid, presupune aplicarea pe o
anumitã distantã a unei forte de sens invers ei rezultînd un lucru mecanic de
deformare sau o energie de deformare. Valoarea tensiunii superficiale este
datã de raportul dintre energia (dE) necesarã formãrii unei suprafete libere noi
de lichid, pe lîngã suprafata liberã existentã si aria (dA) acestei suprafete nou
create :
dA
dE
= (1)
unitãtile de mãsurã pentru tensiunea superficialã sînt mN/m (dyn/cm), ea mai
este denumitã si tensiune specific de suprafa deoarece valoarea ei
corespunde lucrului mecanic necesar pentru a genera o suprafatã nouã cu
mãrimea de un centimetru pãtrat.
Tensiunea superficialã constituie pe lîngã densitate si vîscozitate a treia
proprietate importantã a lichidelor. Faptul cã mercurul vîrsat in cantitate micã
intr.un vas se strînge sub forma unei bile cînd de fapt sub densitatea imensã
de 14g/cm
3
el ar trebui sã se gãseascã întins sub forma unui film subtire se
datoreazã tensiunii superficiale enorme de = 484 mN/m. Cu toate cã
densitatea uleiului este mult mai micã decît a mercurului ( densitate subunitarã) o
picãturã din acesta se intinde imediat sub forma unei pelicule subtiri pe corpuri
solide. Acest comportament se datoreazã tot tensiunii superficiale de data asta
foarte micã ea situîndu-se la uleiuri în jurul valorii de cca 30-40mN/m. Tensiunea
superficialã este o mãrime hotãrîtoare pentru fenomene de umectare, adeziune
si adsorbtie ce au loc la limita dintre straturi.
Prin tensiunea limitei de strat se întelege acelasi efect ca în cazul
tensiunii superficiale ce se manifestã însã între douã faze lichide sau douã faze
de tip solid - lichid. La tensiunea limitei de strat se suprapun fortele moleculare
ale fazelor lichide care interactioneazã prin stratul limitã. Valoarea tensiunii
limitei de strat nu poate fi dedus din tensiunle superficiale ale fazelor prezente.
Si aici existã exemplificãri sugestive: Uleiul nu poate fi întins într-o tigaie de teflon
sub forma unui strat fin pe cînd o tigaie de otel este acoperitã fãrã probleme de
2
un film fin de ulei. Explicatia constã în faptul cã în primul caz teflonul are o
energie de suprafatã mai micã decît a otelului. În primul caz continutul energetic
al sistemului se minimalizeazã dacã uleiul nu acoperã suprafata teflonului , iar în
cazul al 2- lea dacã uleiul acoperã suprafata otelului.
Exemple de straturi limitã alimentare sînt prezentate în tabelul 1:
Tab.1. exemple de diferite straturi limitã alimentare
Tip de strat limit Exemple
Lichid - gaz bere - CO
2
Lichid - lichid apã-ulei
Solid - gaz aliment, condiment- aer
Solid - lichid zahãr - ulei
Solid - solid Sticlã - polietilenã
Dependena de temperatur a tensiunii superficiale
La temperaturi sub punctul critic energia de suprafatã raportatã la volumul
molar scade liniar cu temperatura corespunzãtor scade si tensiunea superficialã
între cele douã faze. La punctul critic tensiunea superficialã dispare. Legãtura
între tensiunea superficialã si temperaturã pentru substante cu o asociere
puternicã a moleculelor ( cum este exemplul apei si a solutiilor apoase) este
datã de relatia [Figura] :
| )
| ) T
T T k M
N

3
1
A
C E
÷ ÷ · · ·
·
· =
÷
÷ 3
2
3
2
p
;
(2)
unde:
k
E
- coeficient Eötvös
T - temperatura , K
T
c
- temperatura criticã, K
T
- constantã specificã de material , K
N
A
- constanta Avogadro
V
m
- volum molar , m
3.
mol
-1
- densitate , kg
.
m
3
- tensiunea superficialã, N
.
m
-1
M - masa molarã, kg
.
mol
-1
; - factor de corectie
3
Fig.1 dependenta tensiunii superficiale în functie de temperaturã
In figura 1 este redatã grafic dependenta tensiunii superficiale de temperaturã.
Dependena de concentraie a tensiunii superficiale
Pentru substante superficial active dependenta tensiunii superficiale de
concentratia acestora este datã de ecuatia Szyszkowski [Figura]:
|
.
|

\
|
+ · = ÷
b
c
1 ln a
0
(3)
unde: o - tensiunea superficialã în N
.
m
-1
0
-
tensiunea superficialã la c=0
c - concentratia substantei superficial active kg
.
m
-3
b - constantã specificã de material, m
3.
kg
-1
a - constantã specificã de material, N
.
m
-1
Fig.2. Dependenta tensiunii superficiale de concentratie
4
In figura 2 este redatã grafic dependenta tensiunii superficiale de concentratia
solutiilor
Metode i aparate pentru determinarea tensiunii superficiale
Existã mai multe metode si aparate pentru determinarea tensiunii
superficiale , fiecare prezintã avantaje si dezavantaje specifice. Varietatea mare
este datã de problematica foarte diversã datã de speciile lichide si gazoase în
interferentã dar si de cerinte privind precizia determinãrii precum si cerinte
legate de posibilitatea de automatizare si de achizitie automatã a datelor.
Aparatele folosite pentru determinarea tensiunii superficiale poartã denumirea de
tensiometre.
Metoda msurii forei de ridicare. Una din metodele cele mai utilizate
pentru determinarea tensiunii superficiale ( o ) a unei solutii apoase , la care
se poate considera cã umectare este idealã si unghiul de contact ( 0 = m ), este
cea a mãsurãrii fortei necesare pentru realizarea unei suprafete noi suplimentare
aditionale. În acest scop se extrage din solutia analizatã cu un dinamometru
electronic , pe o lungime (dh), fie:
- un cadru metalic închis pe orizontalã cu o sîrmã de lungime (l), fig.3a
- un inel închis de diametru (d) din sîrmã, fig.3b
- o placã metalicã subtiri de lãtime (b), fig.3c
Aria suprafetei limitã apãrutã suplimentar ca urmare a ridicãrii acestor structuri
încet din solutie are pentru cadrul de sîrmã si placã expresia :
dA = 2
.
l
.
dh (4)
a b c
Fig. 3. Metode pentru determinarea tensiunii superficiale. a) - principiul metodei cadrului de
sirmã, b) - principiul metodei cu inel de sîrmã c)- principiul metodei cu placã
iar pentru inelul de sîrmã expresia:
dA = 2
.
d
.

.
dh (5)
5
factorul de multiplicare (2)apare caurmare a faptului cã suprafata nou formatã
este bilateralã pe inãltimea de ridicare (h). Pentru ca aceste suprafete sã aparã
suplimentar la suprafata limitã existentã este nevoie de o fortã (F) care pe
lungimea de extractie (h) dã energia de mãrire a suprafetei limitã ca fiind:
E = F
.
dh (6)
In aceste conditii relatia 1 se poate scrie pentru metoda cadrului de sîrmã, a
inelului de sîrmã si a plãcii ca fiind:
d 2
F
l 2
F
dh l 2
dh F
dA
dE

· ·
=
·
=
· ·
·
= = (7)
mãrimile : ( ) si (d) sînt constante în conditii date si pot fi asimilate cu o
constantã (k) iar relatia (7) devine:
F k · = (8)
In figura 4 este reprezentatã schema aparatutui pentru determinarea tensiunii
superficiale prin mãsurarea fortei (F) necesarã realizãrii unei suprafete noi
suplimentare prin metoda cadrului de sîrmã, a inelului din sîrmã sau prin metoda
plãcii
Fig.4 Principiul aparatului pentru determinarea tensiunii superficiale suplimentare
prin metoda cadrului de sîrmã, prin metoda inelului din sîrmã sau prin
metoda plãcii.
Elementul de bazã al aparatului îl constituie o celulã dinamometricã electronicã
de cîntãrire de precizie () montat pe un cadru transversal () deplasabil lent si
6
continuu cu o coloanã () pe verticalã si un sistem de ridicare coborîre format
dintr-un servomotor pas cu pas si un traductor incremental de deplasare. La
metoda cadrului si a inelului acestea se scufundã în solutie si se ridicã încet cu
vitezã constantã din solutie înregistrîndu-se electronic perechile de valori ale
fortei de ridicare (F) în N si ale deplasãrii pe verticalã (h) în mm a cãror
reprezentare graficã aratã ca in figura 5, la folosirea plãcii se procedeazã la fel
Fig.5. Curba caracteristicã la determinarea tensiunii superficiale
prin metoda cadrului de sîrmã, prin metoda inelului din sîrmã
sau prin metoda plãcii.
numai cã aceasta se coboarã numai pînã lichidul este atins de aceasta cu
latura inferioarã. Dupã aceea se procedeazã la ridicare ca la metoda cadrului
sau la cea a inelului. Trebuie specificat cã la unele tipuri constructive de aparate
încercarea si înregistrarea valorilor se face pe parcursul unui întreg ciclu care
începe cu ridicarea filmului de lichid din solutie , trecere prin maxim urmatã din
nou de coborîrea în solutie. Evitarea ruperii filmului dupã depãsirea maximului
se face prin controlul atingerii maximului prin intermediul derivatei a 1-a a fortei
(F) raportatã la deplasarea (h) derivatã care la maxim are valoarea egalã cu
zero si comandã imediat inversãrii sensului motorului pas cu pas (). În aceastã
executie curba din figura () este fie media valorilor de la urcare si de la coborîre
fie este formatã numai din perechile de valori înregistrate la coborîre. Pentru
metoda inelului din sîrmã tensiunea superficialã ( ) se calculeazã pentru acest
procedeu prin relatia:

f f r
4
F

2 1 m
max
· · · ·
= (9)
unde : r
m
- raza medie a inelului
f
1
- factor de corectie ce se calculeazã din geometria inelului ( razã,
diametrul sîrmei), de diferenta de densitate a fazelor, si valoarea
numericã a termenului F
max
./4·¬·r
m
, pentru conditii date factorul se
gãseste în tabel
7
f
1
- factor de corectie ce tine cont de abateri proportionale date de
suprafata libera a lichidului în vas, de discrepanta ce apare între
geometria idealã si realã a inelului (abateri de circularitate si
planeitate). Factorul se determinã prin calibrare cu lichide de
referintã
Metoda msurrii înimii capilare se bazeazã pe mãsurarea inãltimii
de ridicare a lichidului într-o coloanã capilarã ca urmare a fortei ascensionale
datã de tensiunea superficialã , figura 6. Un lichid urcã într-o capilarã atîta timp
pînã cînd presiunea capilarã a coloanei de lichid din capilarã corespunde
presiunii atmosferice deasupra meniscului de lichid din capilarã, din echilibrul
fortelor se calculeazã tensiunea superficialã.
Fig. 6. Schema de principiu la determinarea tensiunii superficiale
prin metoda capilarã
Energia (dE) pentru formarea coloanei capilare de lichid de inãltime (dh) are
expresia :
dh cos
F dE
A
· ·
=
m (10)
iar suprafata umectatã (dA) are expresia :
dh
r
2 dA
k
· · · = (11)
tensiunea superficialã ( ) este datã de raportul dintre energia necesarã
generãrii suprafetei noi :
8
r
2
cos
F
dh
r
2
dh cos
F
dA
dE

k
A
k
A
· ·
·
=
· · ·
· ·
= =
m m
(12)
unghiul de umectare ( m ) este unghiul format între tangenta la meniscul de lichid
si peretele capilarei. La umectare idealã a materialelor m = 0 si ca atare
cosm =1. Forta de greutate (greutatea) coloanei capilare este:
| ) p
fluid
2
K aer fluid
2
K G
g h
r
g h
r

F
· · · · ~ ÷ · · · · = (13)
La echilibru forta ascensionale (F
A
), datã de tensiunea superficialã a lichidului,
este egalã cu forta de greutate (F
G
) a coloanei capilare de lichid:
F
A
= F
G
(14)
si relatiile (13) si (14) devin:
g h
r

cos
r

fluid
2
K
K
· · · · =
· ·
m
(15)
de unde rezultã pentru lichide cu unghiul de umectare ( m ) diferit de zero :

cos g h
r

fluid
K
m · · · ·
= (16)
în conditiile în care m = 0 cosm = 1 rezultã :
2
g
r h

fluid
K
· ·
·
= (17)
avînd în vedere cã mãrimile : g
r
fluid
K
, , sînt constante în conditii date ele pot
fi asimilate cu o constantã (k) relatia () devine:
h k · = (18)
relatie care aratã dependenta de direct proportionalitate între tensiunea
superficialã ( ) a lichidului din coloanã si înãltimea (h) a coloanei capilare si
care stã de fapt la baza principiului metodei.
Metoda stalagmometric este o metodã volumetricã ea se bazeazã pe
mãsurarea dimensiunii unei picãturi formate la capãtul unei capilare
(stalagmometru) alimentate cu lichidul analizat în momentul desprinderii .
9
Fig.7. Metoda stalagmometricã
1- volum de mãsurare, 2- capilarã, 3- picãturã ce urmeazã a se desprinde, A- detaliu
acesteia de pe capãtul capilarei. In figura 7 este prezentat principiul acestei
metode . Evaluarea volumului picãturii se poate face prin mai multe metode
precum:
- analizã video - opto-electronicã
- prin numãrarea numãrului de picãturi formate si desprinse în unitate de
timp si raportarea la volumul total. Tensiunea superficialã ( ) se
calculeazã în acest caz prin relatia:
n

V f · · = (19)
unde :
V - volumul scurs,
- densitatea
n - numãrul de picãturi
f - factor de corectie , se determinã prin calibrare cu solutii etalon
- prin cîntãrirea masei picãturilor ce cad pe o cuvã fixatã pe o balantã
analiticã
Metoda injeciei de bule gazoase constã în mãsurarea presiunii la care
niste bule de gaz de mãrime definitã pot fi injectate în lichidul analizat.

exemple de diferite straturi limit alimentare Tip de strat limit Exemple Lichid . La punctul critic tensiunea superficial dispare.solid Sticl . K T .un film fin de ulei.mol-1 . Leg tura între tensiunea superficial i temperatur pentru substan e cu o asociere puternic a moleculelor ( cum este exemplul apei i a solu iilor apoase) este dat de rela ia [Figura] : 2 N A 1 3 M 2 3 3 kE TC T T (2) unde: kE .lea dac uleiul acoper suprafa a o elului. K NA . K Tc .m-1 M .constant specific de material .gaz aliment.coeficient Eötvös T .temperatura critic . iar în cazul al 2.polietilen Dependen a de temperatur a tensiunii superficiale La temperaturi sub punctul critic energia de suprafa raportat la volumul molar scade liniar cu temperatura corespunz tor scade i tensiunea superficial între cele dou faze. m3.lichid ap -ulei Solid .mol-1 . N. În primul caz con inutul energetic al sistemului se minimalizeaz dac uleiul nu acoper suprafa a teflonului .tensiunea superficial .temperatura .densitate .ulei Solid .CO2 Lichid .m3 .factor de corec ie 2 .volum molar .aer Solid . Explica ia const în faptul c în primul caz teflonul are o energie de suprafa mai mic decît a o elului.gaz bere . Exemple de straturi limit alimentare sînt prezentate în tabelul 1: Tab.masa molar .1. kg.lichid zah r . kg.constanta Avogadro Vm . condiment.

constant specific de material.constant specific de material.concentra ia substan ei superficial active kg. m3. Dependen a de concentra ie a tensiunii superficiale Pentru substan e superficial active dependen a tensiunii superficiale de concentra ia acestora este dat de ecua ia Szyszkowski [Figura]: 0 a ln 1 c b (3) unde: .m-1 Fig.Fig.tensiunea superficial la c=0 c .tensiunea superficial în N.kg-1 a .2.1 dependen a tensiunii superficiale în func ie de temperatur In figura 1 este redat grafic dependen a tensiunii superficiale de temperatur .m-3 b .m-1 0 . Dependen a tensiunii superficiale de concentra ie 3 . N.

.principiul metodei cu inel de sîrm c). pe o lungime (dh).3a . fie: . Metoda m sur ii for ei de ridicare. fig.un inel închis de diametru (d) din sîrm . este cea a m sur rii for ei necesare pentru realizarea unei suprafete noi suplimentare adi ionale.principiul metodei cadrului de sirm .3b .o plac metalic sub iri de l ime (b).l. 3.dh (4) a b c Fig. la care se poate considera c umectare este ideal i unghiul de contact ( 0 ).d. a) . b) . fig.principiul metodei cu plac iar pentru inelul de sîrm expresia: dA = 2.In figura 2 este redat grafic dependen a tensiunii superficiale de concentra ia solu iilor Metode i aparate pentru determinarea tensiunii superficiale Exist mai multe metode i aparate pentru determinarea tensiunii superficiale . Metode pentru determinarea tensiunii superficiale. dh (5) 4 .3c Aria suprafe ei limit ap rut suplimentar ca urmare a ridic rii acestor structuri încet din solu ie are pentru cadrul de sîrm i plac expresia : dA = 2.un cadru metalic închis pe orizontal cu o sîrm de lungime (l). fig. Varietatea mare este dat de problematica foarte divers dat de speciile lichide i gazoase în interferen dar i de cerin e privind precizia determin rii precum i cerin e legate de posibilitatea de automatizare i de achizi ie automat a datelor. fiecare prezint avantaje i dezavantaje specifice. Una din metodele cele mai utilizate pentru determinarea tensiunii superficiale ( ) a unei solu ii apoase . În acest scop se extrage din solu ia analizat cu un dinamometru electronic . Aparatele folosite pentru determinarea tensiunii superficiale poart denumirea de tensiometre.

prin metoda inelului din sîrm sau prin Elementul de baz al aparatului îl constituie o celul dinamometric electronic de cînt rire de precizie () montat pe un cadru transversal () deplasabil lent i 5 . a inelului din sîrm sau prin metoda pl cii Fig. metoda pl cii.factorul de multiplicare (2)apare caurmare a faptului c suprafata nou format este bilateral pe in imea de ridicare (h). Pentru ca aceste suprafe e s apar suplimentar la suprafa a limit existent este nevoie de o for (F) care pe lungimea de extrac ie (h) d energia de m rire a suprafe ei limit ca fiind: E = F .4 Principiul aparatului pentru determinarea tensiunii superficiale suplimentare prin metoda cadrului de sîrm . dh (6) In aceste condi ii rela ia 1 se poate scrie pentru metoda cadrului de sîrm . a inelului de sîrm i a pl cii ca fiind: dE dA F dh 2 l dh F 2 l F 2 d (7) rimile : ( ) i (d) sînt constante în condi ii date constant (k) iar rela ia (7) devine: k F i pot fi asimilate cu o (8) In figura 4 este reprezentat schema aparatutui pentru determinarea tensiunii superficiale prin m surarea for ei (F) necesar realiz rii unei suprafe e noi suplimentare prin metoda cadrului de sîrm .

Pentru metoda inelului din sîrm tensiunea superficial ( ) se calculeaz pentru acest procedeu prin rela ia: 4 F max r m f1 f 2 (9) unde : rm . i valoarea numeric a termenului Fmax. prin metoda inelului din sîrm sau prin metoda pl cii.continuu cu o coloan () pe vertical i un sistem de ridicare coborîre format dintr-un servomotor pas cu pas i un traductor incremental de deplasare. Evitarea ruperii filmului dup dep irea maximului se face prin controlul atingerii maximului prin intermediul derivatei a 1-a a for ei (F) raportat la deplasarea (h) derivat care la maxim are valoarea egal cu zero i comand imediat invers rii sensului motorului pas cu pas ()./4· ·rm. diametrul sîrmei). trecere prin maxim urmat din nou de coborîrea în solu ie. Trebuie specificat c la unele tipuri constructive de aparate încercarea i înregistrarea valorilor se face pe parcursul unui întreg ciclu care începe cu ridicarea filmului de lichid din solu ie .raza medie a inelului f1 . la folosirea pl cii se procedeaz la fel Fig. de diferen a de densitate a fazelor. În aceast execu ie curba din figura () este fie media valorilor de la urcare i de la coborîre fie este format numai din perechile de valori înregistrate la coborîre. numai c aceasta se coboar numai pîn lichidul este atins de aceasta cu latura inferioar . La metoda cadrului i a inelului acestea se scufund în solu ie i se ridic încet cu vitez constant din solu ie înregistrîndu-se electronic perechile de valori ale for ei de ridicare (F) în N i ale deplas rii pe vertical (h) în mm a c ror reprezentare grafic arat ca in figura 5. Curba caracteristic la determinarea tensiunii superficiale prin metoda cadrului de sîrm .5. pentru condi ii date factorul se se te în tabel 6 .factor de corec ie ce se calculeaz din geometria inelului ( raz . Dup aceea se procedeaz la ridicare ca la metoda cadrului sau la cea a inelului.

de discrepan a ce apare între geometria ideal i real a inelului (abateri de circularitate i planeitate). Schema de principiu la determinarea tensiunii superficiale prin metoda capilar Energia (dE) pentru formarea coloanei capilare de lichid de in expresia : ime (dh) are dE F A cos dh (10) iar suprafa a umectat (dA) are expresia : dA tensiunea superficial ( gener rii suprafe ei noi : 2 r k dh (11) ) este dat de raportul dintre energia necesar 7 . 6. din echilibrul for elor se calculeaz tensiunea superficial . Fig. Factorul se determin prin calibrare cu lichide de referin Metoda m sur rii în imii capilare se bazeaz pe m surarea in imii de ridicare a lichidului într-o coloan capilar ca urmare a for ei ascensionale dat de tensiunea superficial . figura 6.f 1- factor de corec ie ce ine cont de abateri propor ionale date de suprafa a libera a lichidului în vas. Un lichid urc într-o capilar atîta timp pîn cînd presiunea capilar a coloanei de lichid din capilar corespunde presiunii atmosferice deasupra meniscului de lichid din capilar .

dE dA F A cos dh 2 r k dh F A cos 2 rk (12) unghiul de umectare ( ) este unghiul format între tangenta la meniscul de lichid i peretele capilarei. dat de tensiunea superficial a lichidului. 8 . La umectare ideal a materialelor = 0 i ca atare cos =1. este egal cu for a de greutate (FG) a coloanei capilare de lichid: F A = FG i rela iile (13) i (14) devin: (14) rK cos r2 h g K fluid (15) ) diferit de zero : (16) de unde rezult pentru lichide cu unghiul de umectare ( rK h g fluid cos în condi iile în care = 0 cos = 1 rezult : h rK g 2 fluid (17) avînd în vedere c m rimile : r K . fluid sînt constante în condi ii date ele pot fi asimilate cu o constant (k) rela ia () devine: k h (18) rela ie care arat dependen a de direct propor ionalitate între tensiunea superficial ( ) a lichidului din coloan i în imea (h) a coloanei capilare i care st de fapt la baza principiului metodei. For a de greutate (greutatea) coloanei capilare este: FG r2 h g K fluid aer r2 h g K fluid (13) La echilibru for a ascensionale (FA). g . Metoda stalagmometric este o metod volumetric ea se bazeaz pe surarea dimensiunii unei pic turi formate la cap tul unei capilare (stalagmometru) alimentate cu lichidul analizat în momentul desprinderii .

. Tensiunea superficial ( ) se calculeaz în acest caz prin rela ia: f V n (19) unde : V . se determin prin calibrare cu solu ii etalon prin cînt rirea masei pic turilor ce cad pe o cuv analitic fixat pe o balan Metoda injec iei de bule gazoase const în m surarea presiunii ni te bule de gaz de m rime definit pot fi injectate în lichidul analizat. In figura 7 este prezentat principiul acestei metode . A.volumul scurs.volum de m surare.analiz video .densitatea n . Evaluarea volumului pic turii se poate face prin mai multe metode precum: .detaliu acesteia de pe cap tul capilarei. Metoda stalagmometric 1.capilar .factor de corec ie .Fig.num rul de pic turi f .prin num rarea num rului de pic turi formate i desprinse în unitate de timp i raportarea la volumul total.pic tur ce urmeaz a se desprinde.7.opto-electronic . 3. 2. la care 9 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->