Formule Analiza Matematica

Formule de derivare - tabel al derivatelor unor funcţii elementare

Reguli de derivare
Reguli de derivare
Integrarea prin părţi

Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue, atunci funcţiile fg, f'g şi fg' admit primitive şi
mulţimile lor de primitive sunt legate prin formula

Schimbarea de variabilă

Fie I,J două intervale din R şi fie şi f două funcţii cu proprietăţile

1. este derivabilă pe I;
2. g admite primitive (fie G o primitivă a sa).

Atunci funcţia admite primitive pe I, iar funcţia este o primitivă a lui , adică

Aplicaţii ale integralelor în Geometrie

Calculul ariei unor suprafeţe plane

 Dacă G este subgraficul funcţiei
continue
f:[a,b]->R+, atunci aria lui G este

Lungimea graficului unei funcţii

Lungimea graficului funcţiei f:[a,b]->R derivabilă cu

derivata continuă, este

Aria laterală a unui corp de rotaţie

 Dacă este o funcţie continuă,
atunci corpul de rotaţie determinat de f are aria laterală
egală cu

Volumul unui corp de rotaţie

Dacă este o funcţie continuă,

atunci corpul de rotaţie determinat de f are volum şi

Elemente de trigonometrie
Definitii

Intr-un triunghi dreptunghic, considerand masura unui unghi ascutit numim:

sinusul=cateta opusa / ipotenuza

cosinusul=cateta alaturata / ipotenuza
tangenta=cateta opusa / cateta alaturata
cotangenta=cateta alaturata / cateta opusa

Sinusul, cosinusul, tangenta si cotangenta se numesc functii trigonometrice si se noteaza cu sin, cos,
tg, si ctg.

In triunghiul ABC de mai sus avem:

Simple formule trigonometrice

Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt adevarate urmatoarele relatii:

formula fundamentala a trigonometriei

Tabele trigonometrice

Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos):

u 300 450 600

sin u

cos u

tg u 1

ctg u 1

Alte formule
 Pentru triunghiul alăturat avem formulele:

Tangenta
Cotangenta
Dacă , avem:
 , unde

Cauchy Buniakovski

Ecuatii trigonometrice

Ecuatiile trigonometrice sunt acele ecuatii în care necunoscuta se află în componenţa argumentelor unor funcţii trigonometrice.

Ecuaţiile trigonometrice sunt ecuaţii transcendente. Adică, se determină o soluţi eparticulară şi apoi se scrie soluţia generală care se
exprima în funcţie de un parametru şi de perioada funcţiei trigonometrice respective.
A. Ecuaţii trigonometrice elementare
1.
2.
3.
4.

B. Ecuatii de forma f(g(x)) = f(h(x)):

1.
2.
3.
4.

C. Ecuaţii trigonometrice care se rezolvă cu ajutorul unor ecuaţii algebrice

1.
2.
3.
4.

Ecuaţiile de acest tip se reduc la rezolvarea ecuaţiei şi la rezolvarea uneia sau mai a două ecuaţii
trigonometrice elementare după efectuarea uneia din notaţiile: sin x = t, cos x = t, tg x = t, ctg x = t.
5. Folosind formula cos 2x = 1- 2 sin2 x se obtine o ecuatie de tipul 1.

6. Pentru ca deoarece , se obtine ecuatia ,

adica o ecuatie de tipul 3.

D. Ecuaţii trigonometrice liniare in sin şi cos de forma: a sin x + b cos x + c = 0, cu a şi bdiferite de zero

Metoda 1.
 Verificăm dacă ecuaţia are soluţii de forma: .

Se noteaza .

Avem formulele

Si astfel, se formeaza ecuatia , cu conditia .

Metoda 2.

Facem notatiile , şi rezolvăm sistemul de ecuaţii

Metoda 3.

Facem notatia şi obţinem

Ecuatia are solutii daca a2+b2>=c2.

E. Ecuaţii omogene în sin şi cos

Ecuatiile omogene sunt de forma:
unde

Împărţim prin cosnx şi obţinem:

Si daca facem notatia tgx = y obtinem:

 F. Ecuaţii simetrice în sin şi cos:
1.
Avem 3 metode de rezolvare:

Metoda 1. Notez si ma folosesc de formulele , .

Metoda a 2-a. Notez si obtin ecuatia care se rezolva in conditia .

Metoda a 3-a. Notez si ecuatia devine

G. Alte tipuri de ecuatii

1.

Ridicam identitatea la puterile n, n-1, …., 3,2

Apoi notam sin 2x = t si obtinem o ecuatiede gradul n in t.

2. Ecuatiile de forma

Folosim formulele

3. Ecuatii care contin produse de forma:

 Formule Geometrie

Geometrie plană
Triunghiul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB+BC+CA

Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica:

Atriunghi=(b x h)/2.
In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci,
AABC=(BCxAD)/2

Paralelogramul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).

Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru,

AABCD=DC x AM, pentru ca
DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

Dreptunghiul
 Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC).
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

Aria dreptunghiului = lungimea x latimea

Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

Patratul

Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.

Trapezul

Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:

P=AB + BC + CD + DA.

Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).
Cercul

Avem OA - raza (not. r)

Lungimea cercului (circumferinta cercului):

Aria cercului (corect ar fi aria discului):

Geometrie în spaţiu

Corpuri - Poliedre

Piramida

Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulatã.

Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

 Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala

Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.

Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un
paralelipiped cu toate laturile congruente. De aceea nu amintim nimic despre ele aici.

Trunchiul de piramida

Avem: AB - Muchia bazei mari

A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor
(triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

Volumul

Vtrunchi de piramida=

Corpuri - Corpuri rotunde

Cilindrul
 Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totalã:

Volumul cilindrului:

Conul

Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:

Aria laterala:

Aria totala:

Volumul conului:

Trunchiul de con
 Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:

Aria totala:

Volumul:

Sfera

Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:

Volumul sferei: