c



  


 




—   sau ÄPasărea muscă´
face parte din familia
Trochilidae - o familie cu peste
400 de specii răspândite
numai în cele două Americi
din Alaska pînă în Ţara de
Foc, însă cele mai multe specii
trăiesc în regiunile tropicale
din America de Sud.



 
—  ^ Animalia
— u    ^
hordata
— 

^ Aves
—  ^ Apodiformes
— ë
^ Trochilidae
— Œ ^ 
olibri´
— ^

. delphinae

. thalassinus

. coruscans

. serrirostris
 º   
- dimensiuni între -20 cm
- cioc subţire de lungimi diferite
- sunt singurele care se pot deplasa
în bor înapoi
- au muşchii pectorali bine
devoltaţi ei ating 0 % din
greutatea totală a păsării
- aripile acestor păsări se articuleaă mobil numai la umăr
- poiţia aripilor în bor este aproape paralelă cu corpul
 º   
- 8-12 bătăi/sec ± specii mari,
20-2 pentru cele mijlocii,
100 pentru cele mai mici
- pot schimba brusc direcţia de
bor în toate direcţiile, sau să
stea pe loc ca un elicopter.
- pulsul poate atinge 1000/minut
- penajul este dens, tare, solos, cu un colorit
metalic strălucitor.
- păsările colibri preintă un dimorfism sexual accentuat
 ·

— ·rana constă din polen, nectar precum şi din

insecte, arahnide.
— n lipsa hranei, la temperaturi scăute, cad într-o
stare de amorţire, revenindu-şi la reîncălirea
timpului.
— Speciile nordice migreaă la distanţe mari.
  

—
olibriul de ametist ampornis elemenciae)
mărime 1 cm)
—
olibriul uria Patagona gigas) 16
cm)
—
olibriul cu spadă 22 cm)
—
olibriul cu coadă de rândunică 19
cm)
— Zâna bondarilor Acestura bombus) 6
cm)
—
olibriul cioc-de -vultur  utoxeres aquila) 1 cm)
—
olibriul cu coadă încovoiată oddigesia mirabilis) 12 cm)
—
olibriul de topa Topaa pella) 9 cm)
ccŒ
V

— c


 sunt păsări
din ordinul
c

 
şi
familia Psittacidae. Au
un cioc a cărui formă
este curbată, mandibula
superioară are o mică
mobilitate unde se
fixeaă pe craniu.


 
— Papagalii sunt
răspîndiţi prin toată
emisfera sudică a
planetei.
— Populaţiile cele mai
mari ale speciei sunt
originare din Austral-
Asia, America de Sud şi
America
entrală.
Kea Peruş Nimfă
c


c
—  ^ Animalia
— u    ^
hordata
— 

^ Aves
—  ^ Psittaciformes
— ë
^ Psittacidae
— 
^ Psittacinae
— ^ Platycercini
— Œ ^

elopsittacus

— ^

. undulatus

 



— c este un papagal de
talie mică, ce aparţine
tribului de papagali cu
coada lungă .

— Peruul se găseşte prin părţile uscate ale

Australiei şi a supravieţuit timp de cinci milioane
de ani în condiţiile dure ale continentului.
c




— 

^ Păsări Aves)
—  ^ Papagali
Psittaciformes)
— ë
^ Psittacidae
— Œ ^ estor
— ^ . notabilis
c


 
—  ^ Animalia
— u    ^
hordata
— 

^ Aves
—  ^ Psittaciformes
— ë
^
acatuidae
— 
^

alyptorhynchinae
— Œ ^

ymphicus´
— ^ !·ollandicus
 



— Au o lungime de 40 cm, iar
durata de viaţă este de 14-
20 ani. Au între 90 ± 110 g
greutate şi sunt unii dintre
cei mai rapii burători ai
Australiei.

imfele trăiesc de obicei ca perechi, rareori ca mici

grupuri, dar s-au văut şi stoluri de cîteva sute.




— imfele pot vedea pînă
la 100 de cadre pe
secundă, pe cînd ochiul
omenesc numai 16.
— imfele îşi iau timp
cam două ore pe i
pentru a-şi aranja şi
curăţa penajul
 V


"

— asculul este în mare

parte gri, iar capul este
galben cu două cercuri
roşii pe obraji.

Femela este în mare parte galbenă cu unele urme

de gri.
oada la femelă este mai colorată cu forme
tărcate pe ea.
 ·

— ·rana de baă^ mei, seminţe de

floarea soarelui albe sau tărcate),
seminţe de cînepă, seminţe de iarbă,
seminţe de castraveţi, seminţe de
dovleac.

Printre favoritele lor se enumeră salată verde, morcovi cu frune,

mere, porumb încă necopt pe ştiulete, coi de ardei cu seminţe,
cartofi, ore, semine de soc, nuci, struguri, mandarine, portocale,
vişine, prune, ardei, sfeclă roie, castraveţi, maăre.
  

— Special la nimfe este că masculul şi

femela clocesc ouăle cu schimbul,
ceea ce este foarte deosebit la
papagali.
— imfele sunt mature i pregătite
de reproducere la vîrsta de 9 luni.
— imfele fac între -7 ouă pe care le depun
la interval de cîte 2 ile. le vor începe să
clocească după al doilea ou, iar durata de
clocire va fi de 18-21 de ile. Puii vor sta
 săptămîni în cuib, iar după  săptămîni
după ce au părăsit cuibul vor mînca
singuri şi vor deveni independenţi.
— Puii ajung la penajul şi culorile finale după aproximativ 9 luni.
Ë 
 
 #