P. 1
despre folclor

despre folclor

|Views: 497|Likes:

More info:

Published by: Nicoleta Căpitănescu on Nov 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

PORT POPULAR ROMANESC

autor: IOAN IONESCU 267 pagini, 88 planse color PRET: 30 RON Cartea poate fi comandata direct de la autor: IOAN IONESCU TIMISOARA tel: 0256.472849 mobil: 0724.434455
Editura 2009 Timisoara

Prefata

Arta populara constituie una din componentele esentiale a lazii cu zestre a neamului. Ea reprezinta un element preponderent de admiratie a creatorilor populari care de -a lungul secolelor au realizat valori patrimoniale inestimabile contribuind la imbogatirea tezaurului folcloric universal. Desigur, la sfarsitul secolului al XIX -lea si inceputul secolului XX au inceput cercetari organizate in acest domeniu, fiind realizate in principal de catre un numar limitat de specialisti iar mai tarziu acest subiect a interesat un numar tot mai mare de eruditi. Actualmente, exista preocupari crescande de a patmnde tot mai mult in tainele misterului creatiei populare, a continuitatii si unitatii sale in spatiul Carpato -Danubiano-Pontic. Arta populara romaneasca face parte din istoria neamului nostru, este un document veridic scris intr -un limbaj propriu de catre creatorii anonimi de-a lungul anilor. Ea face legatura intre om si natura, reprezentand in intregul ei unitatea intrinseca pe intreg spatiul roman esc a caracteristicilor si stilului propriu specific romanesc. Evolutia artei populare in societatea contemporana este strans legata de preocuparile cotidiene ale omului, de interventii uneori dure si neavenite in actul de creatie care a dus la apari tia kitsch-ului artistic si lucrarilor de prost gust. In ultimele doua decenii realizarea unor lucrari de specialitate in acest domeniu a fost deficitara inlesnind aparitia unor curente si creatii care nu au nimic din sensibilitatea, firea si temperamentul ui neamului nostru. Totusi nu putem sa nu mentionam tiparirea in ultimele decenii a unor cataloage, aparitia unor colectii, puncte muzeale etnografice care au contribuit la tezaurificarea acestui patrimoniu material national, autentic si original. Pornind de la cunoasterea realitatii, lucrarea de fata realizata de catre ilustrul intelectual si om de arta Ionescu I. Ioan nascut in localitatea Babsa, jud. Timis, exact la radacina naturala a artei si culturii traditionale, completeaza in mod feri cit acest deficit de carte si informatie de specialitate. Este suficient sa privim cuprinsul lucrarii structurat pe cinci capitole, ca sa ne dam seama de stradania depusa de autor pentru realizarea lucrarii, atat de importanta pentru cunoasterea, cerce tarea si promovarea culturii populare romanesti traditionale. Un lucru aparte il constituie prezentarea amanuntita a portului popular romanesc, capitolul I, fundamentat stiintific cu multe detalii, precum si glosarul (cap. V) care este atat de necesa r m intelegerea denumirilor dialectale regionale. Foarte fundamentate si explicizate sunt si celelalte capitole precum: trasaturile portului popular, tipologia costumului romanesc si prezentarea costumului popular pe zone etno-folclorice. In ansamblul sau lucrarea realizata de catre autorul Ionescu I. Ioan completeaza in mod fericit galeria lucrarilor de specialitate care au ca obiect principal Äcultura populara romaneasca". Nu pot ca sa inchei scurta prezentare fara a-i multumi acestui carturar banatean care s-a aplecat cu devotiune pentru a ne prezenta fidel costumul popular romanesc ce s -a perpetuat de secole pe aceste meleaguri si care prin creatorii

. Desi interesul pentru cultura poporului exista dintotdeauna. intre care prima aparuta a fost folcloristica. Ciprian Cipu Managerul Centrului de Cultura si Arta al Judetului Timis FOLCLOR Folclorul desemneaza totalitatea creatiilor artistice ale unei culturi spirituale populare. oranduirea informatiilor intr-un sistem de conventii. Prof. clasificarea lor si studierea in mod stiintific nu s -au produs mai devreme de a doua jumatate a secolului XIX. asociate unei etnii sau unui grup de etnii.anonimi ai neamului ne-au creat posibilitatea de a conversa cu stramosii nostri. Studiul folclorului intra in sfera mai multor discipline tinere.

prin studiul textului literar si. Bucuresti Interviu cu Sabina Ispas preluat din revista "Contrafort" la 5 aprilie 2000. Italia. studierea stiintifica de data aceasta (si nu consemnarea fenomenului care este prezenta inca de prin secolele al XV-lea. foarte multe probleme. binevenita. Acest reper de identitate la nivelul grupului este perceput. imediat. enciclopedia libera Folclorul este sistemul de sisteme al vietuirii noastre 5 aprilie 2000. Spania si asa mai departe. De asemenea. componenta a culturii universale.Va rog sa punctati momentele esentiale ale evolutiei folcloristicii si etnografiei la noi. Toata aceasta avalansa informationala despre "celalalt" a pus bazele unor discipline care ulterior. Sa incepem aceasta convorbire prin stabilirea premiselor.definitie preluata de pe Wikipedia. reprezentantii de frunte ai culturii romanesti. Sabina Ispas este si un pasionat cercetator al folclorului urban. la texte antice .In istoria culturii romanesti. Si dupa cum stim. Fenomenul muzical intra in atentia specialistilor ulterior. As dori sa-mi vorbiti despre scoala romaneasca de etnografie si folclor. ati desfasurat o bogata cariera dedicata cercetarii acestui domeniu.Sunteti director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. canalele de penetrare. Dupa aceea insa. folclorul a fost id entificat ca un fenomen autonom. cand in domeniul stiintelor umaniste. fenomen definitoriu pentru mentalitatea romaneasca contemporana. dar si in arheologie. Germania. incepand cu secolul al XIX-lea. I. Stefan Postelnicu: . partial. fenomenul folcloric a oferit un suport pentru dezvoltarea teoriilor legate de istoria culturii si implicit de radacinile. cel putin din . Totodata. ceea ce caracteriza comportamentul ritual si ceremonial al grupurilor. Franta.textele vechi ale Orientului -. Una dintre notele specifice ale studiilor Sabinei Ispas consta in intersectarea informatiilor apartinand etnografiei cu o remarcabila eruditie teologica. capata autonomie si un profil cat mai personal. Anglia si.: . Intre tarile europene care au marcat de timpuriu interesul pentru cultura orala au fost tarile scandinave. Din aceasta perspectiva. Sa nu uitam ca descoperirile geografice au oferit europenilor posibilitatile de contact cu lumi si culturi exotice care le -au ridicat. despre trecutul. pe urma. mai ales in lingvistica. bineinteles. S. cel putin celor care urmau sa intemeieze imperii coloniale. este un fenomen care tine de universalitate. crearea statelor nationale in Europa a generat o miscare ampla de identificare a acestor grupuri ce urmau sa intre in componenta statelor nationale. la noi cea dintai care se afirma este folcloristica. Sabina Ispas: . P. ca atare. El nu este un dat exclusiv al culturii noastre. inca din perioada medievala. indiferent de provincia in care vietuiau ei. iar etnocoreologia se organizeaza in a doua jumatate a secolului nostru. Perceptia acestei dimensiuni a culturii drept o componenta cu identitate specifica se poate spune ca a fost destul de devreme receptata. Bucuresti Sabina Ispas este director al Institutului de Etnografie si Folclor "Constantin Brailoiu" al Academiei Romane. nu apartine numai culturii europene.Din punctul nostru de vedere. in perioada Luminilor si mai ales in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Pentru ca trebuie sa facem o neta deosebire. s-au descoperit si analizat documente de exceptie referitoare la istoria veche.: . al XVI-lea). au acordat atentie deosebita acestor fenomene de cultura orala in primul rand pentru ca pe ele se bazau argumentele de identitate. contactele diverselor motive si teme folclorice mai intai in calitatea lor de texte literare. sistemele traditionale. au atras atentia de timpuriu. Metoda sa de cercetare si expunere a faptelor de folclor genereaza un sistem de jaloane absolut necesar pentru intelegerea traditiilor romanesti. al contextului. traditia si mai ales despre viitorul acestui domeniu. S. O incercare de circumscriere a bransei este. cred.

fiind din ce in ce mai numeroase. as spune ca pentru viitorii 50 de ani. cunoasterea folclorului. plutaritul. etnomuzicolog. Asadar. Aici intra literatura. costumul. Pentru ca folclorul respecta. indiferent de ce ar crede lumea. alaturi de limba. in aceasta cercetare fundamentala. in plan universal si national. incepand de la Hasdeu. mai particularizate. arhitectura. Folclorul este o structura gramaticala si are. Avem in spate. Greu as putea asimila pe cineva acestui domeniu inainte de 5 -7 ani de studiu exclusiv in specialitate. structurile fundamentale ale obiectului. care este cu totul altceva.constituirea unor noi grupari religioase. din ce in ce mai specifice. de modele mentale. de identificari.nu vreau sa fiu prea dura . mestesugurile. Intre obiectivele pe care vechea Academie Romana si le-a propus in secolul trecut.Va rog sa insistati asupra acestui punct pentru a elimina confuziile legate de spectacolul folcloric si de functiile si importanta folclorului in comunitatea originara. jocul.: . indiferent de forma de exprimare si care nu inseamna spectacol. este consemnarea procesului. cea academica. pastoritul. asa cum a fost activ si acum 2000 de ani. in cadrul careia se face cercetare fundamentala si care se ocupa de mecanisme. pentru ca fenomenul folcloric insoteste existenta comunitatii in mod permanent. neaparat. o traditie de cel putin 150 de ani de cercetare temeinica si avem. etnograf. muzica.: . I.toate intr-un proces dinamic. etnocoreolog sau chiar antropolog sau etnolog (asa cum ne place astazi sa ne numim) inseamna sa faci o indelungata ucenicie pentru a deprinde o metodologie speciala pe care o inveti in multi ani . P. asa cum se monteaza un spectacol shakespearian. iar sarcina pe care o avem noi. alt tip de interpret si asa mai departe. trebuie avut in vedere si procesul activ al secularizarii mentalitatilor alaturi de paradoxal . istoria de orice fel.Care sunt coordonatele pe care cercetatorul nu trebuie sa le piarda din vedere atunci cand studiaza fenomenele contemporane de cultura orala? S.Un spectacol ramane un spectacol. se interpreteaza Mozart sau Beethoven. ne aflam in fata unui proces activ de globalizare. semnificatia. indiferent de prezenta unui sentiment usor superficial. Toate aceste fenomene care dau nastere unor noi structuri folclorice trebuie sa fie consemnate de specialistii care cunosc exact valoarea. dincolo de variantele locale. de structurile de mesaj si asa mai departe. si spectacolul folcloric. Nu vreau sa mai facem confuzie intre folclorul genuin. P. niste legi care sunt universale ca si legile limbajului. generos. a fost.al celor care cred ca stiu totul despre folclor si ca folclorul este un fenomen la indemana tuturor: exista o secventa a cercetarii. activitatile productive (agricultura. Daca ar fi sa vorbesc din perspectiva mea de coordonator al unui colectiv ce se ocupa de cercetarea fundamentala. In acelasi timp. de structuri comparate. tot asa apare si spectacolul folcloric. as spune. la intemeiere.punctul nostru de vedere.: . care inseamna alt tip de creatie. care are anumite functionalitati. inclusiv traditiile legate de ciclurile calendaristice si ale vietii de familie . S. si poate si putin arogant . al celor care facem cercetare fundamentala. S. a formelor prin care se exprima si se creeaza astazi folclorul.Este un fenomen care se diversifica rapid la etapa contemporana. deci de la sfarsitul secolului trecut. spun eu. un raport constant de schimb intre traditie si inovatie. toate tipurile de vanatoare samd). de catre UNESCO: tot ceea ce tine de cultura orala. lasam de o parte ceea ce fac iubitorii de cultura si iubitorii de folclor sau mai ales ceea ce inseamna spectacolul folcloric. ca reper. Vom asista la un proces de recreare a modelelor fundamentale de vietuire si a . sistemele informationale sunt la nivel planetar si ofera omului de astazi capacitatea de a alege surse informative de o diversitate si o varietate putin cunoscute anterior. S. pentru secolul urmator si pentru mileniul urmator ar trebui sa acordam o atentie speciala tocmai acestor minutiosi cercetatori si cautatori ai folclorului. chiar si o cercetare academica autorizata. in masura in care acesta constituie. ca si limba. adica intr -un sens pe care specialistii l-au adoptat astazi chiar intr-o definitie pusa in circulatie. I. el este alcatuit in alte scopuri decat cel pentru care este creat folclorul genuin. el este foarte activ si astazi. Tot ce sper eu spunand aceste lucruri este sa incerc sa-i conving pe oameni ca a fi folclorist.: . un reper de identitate la nivelul grupurilor care acum se diversifi ca. Folclor in sens larg.

daca avem in vedere experienta teologica. cu o terminologie foarte generala. istorie bisericeasca si dogmatica. pentru ca fenomenul folcloric are calitatea de a fi un fenomen oral ireversibil si irepetabil. pe actualizarea informa iei antice. ma refer la elementele de liturgica. cand generosi oameni de cultura plecau pe teren sa culeaga ceea ce li se parea ca este frumos. ci si celor care.: .. cu obiectivitate.. I... Asta nu se mai poate face ca pe vremea lui Alecsandri.: . in studiul folclorului este vorba despre o viziune care este.. Sigur ca exista un model foarte vechi.. "revelatie initiala".E riscant sa spun: iata. S.. se straduiesc sa-l cerceteze in institutii specializate.. Folclorul este un rezultat al istoriei. I.: .conceptelor si reperelor dupa care se conduc oamenii in actiunile lor. reprezentata cam de toate scolile europene.Parerea mea este ca.. P.si a culturilor exotice la un moment dat. in general. De aceea spun eu ca este atat de important sa acordam o atentie speciala folcloristilor.. bazata si pe acele descoperiri despre care am vorbit anterior..: . Este ceea ce putem numi. total nestiintific as spune eu.: .. Noi traim intens acest proces de folclorizare. S. sigur.Este extrem de interesanta perspectiva aceasta asupra mass-media. Daca citim un text din Coresi sau din cronicile secolului al XVIII -lea. vom gasi pretutindeni niste componente care sunt . Spuneati la un moment dat ca. P.nu conteaza daca ne referim aici la texte sau segmente melodice . iar acesta nu este rezistent decat intr-o oarecare limita de timp.. Deci. sa zicem. Dincolo de documentul administrativ sau politic exista un document al identitatii noastre care se creeaza neaparat printr-o inregistrare speciala cu ajutorul aparatelor. P.pe care l-am consemnat la jumatatea secolului al XIX-lea. iar eu pretind ca textul vine de. am acest text de colind care vine din perioada precrestina. de faptul ca noi nu mai vorbim astazi nici macar limba de la 1600 sau de la 1800. Fenomenul contemporan numit mass-media este de fapt o varianta a folclorului contemporan. cand eu am la dispozitie un text inteligibil. Pe de alta parte. neaparat trebuie sa ii caut radacinile in literatura antica. I. exista aceasta viziune romantica: unui document folcloric . facand abstractie. cultura noastra este o cultura a lemnului..Sa ne gandim doar la etapa romantismului care a exaltat aceste culturi. in istoriile Egiptului antic. eu stiu. dar nu numai "folcloristilor" care iubesc folclorul. ele s-au format in aceasta perioada in care se cautau reperele arhaice de identitate a grupului. noi toti incepem sa devenim niste insi folclorici in masura in care intelegem ca mass-media este de fapt o structura folclorica a societatii contemporane care deschide canale la nivel planetar.Sigur. in cazul anumitor fapte si obiceiuri ce tin de folclor. a culturilor antice. cu indrepta ire fa a de valoarea lor reala. in mitologia greco-romana. Foarte multe dintre componentele culturii folclorice sunt documente de data rel ativ recenta.: . Va rog sa argumentati aceasta afirmatie. nu numai la noi. intr -o limba foarte eleganta care apartine secolului al XIX-lea sau al XX-lea. S. Folclorul nu trebuie sa fie neaparat frumos dupa rigorile unuia sau altui a dintre noi. S. pe idealizarea.. De aici s-a nascut tendinta aceasta de accentuare a viziunii mitologice. constatam ca limba textelor literare consemnate de noi in 1850 sau 1900 este cu totul alta decat cea de atunci. S.. un mod de transformare a lor in embleme. Toate aceste lucruri au generat un interes deosebit pentru aspectul pe care noi il numim al arheologiei folclorice.si a culturilor exotice.. el trebuie consemnat ca o realitate pentru grupuri diverse. in textele Vedelor. Convenim ca folclorul... de 5000 de ani inaintea erei noastre! Astea sunt niste "jocuri" frumoase ale inteligen ei si eseisticii in care se face abstrac ie de prezen a istoriei. Toate lucrurile acestea trebuie consemnate de catre specialisti in mod riguros pentru a putea intelege peste 50 sau 100 de ani ce s-a intamplat in istoria noastra. este necesara si o abordare din punct de vedere teologic. Mie mi se pare ca tocmai elementul teologic este cel de regula ignorat. Spre exemplu... S. in calitatea lui de fenomen oral ireversibil si irepetabil. nu produce documente care sa poata avea pereni tate in timp mai mult de doua sau de trei generatii.

. ca eram destul de bine articulati ideologic atunci. daca acceptam ca omul societatii acesteia traditionale era un om care nu putea iesi din sacru. Este vorba despre restituirea dimensiunii. si exista cea de a doua tendinta. Putem spune ca la noi acest lucru s-a petrecut totusi de aproape o mie de ani sau sa zicem 800 de ani. Eu obisnuiesc sa dau drept exemplu semnificativ "Divanul" lui Dimitrie Cantemir. orice ancheta am face.: .. culturii si poporului roman. care as spune ca s-a intamplat destul de tarziu si. lucru ce nu s-a facut in mod programat. Si acest lucru nu este de ieri. de model al existentei intr-o societate in care conceptul de pacat si mantuire erau esentiale.Avem suficiente date cat sa argumentam existen a scrisului. in acelasi timp. ci revalorizeaza negativul.: . ce consta in preocuparea de definire a identitatii celorlalti.. modelele arhaice. al XVII-lea. inseamna ca as face abstractie de o mie de ani de cultura. Nu putem totusi vorbi despre cultura noastra decat din momentul aparitiei limbii. foarte activa in Europa secolelor al XVI-lea.? S. Mi se pare ca in dorinta de a argumenta anumite valori perene ale culturii noastre s-a facut abstractie in primul rand de un eveniment foarte important: momentul aparitiei limbii si culturii romane. in sensul acesta mitologic. Iarasi. daca le asociez mileniilor III sau V inaintea erei noastre si ma refer la asemanarile cu Egiptul antic sau cu lumea indo -europeana.implicit folclorul romanesc care este cat se poate de bine articulat la structurile europene .. asadar. Or acesta este si el un moment istoric care poate fi arheologic si mai ales lingvistic relativ bine precizat.. mi se pare eronat. trebuie sa intelegem in primul rand ca folclorul european . la cine se roaga . Daca vreti. este un "joc" foarte frumos al demonstratiei care nu-mi vorbeste insa de ceea ce am eu astazi sau de ceea ce era acum o suta de ani sau la anul 1300. pentru ce se inchina. Acelasi tip de problema o gasim extrem de bine reprezentata in balada si in colind. Aceste perspective sunt. Daca as accepta ca asa-numitele structuri arhaice. ideologic. De fapt.. pentru a intelege cu adevarat acest tip de cultura orala. un pastrat or al riturilor lui Zalmoxis. au ramas imobile de acum 2000 de ani.. A accepta existenta unor duplicitati comportamentale. Este greu sa negam faptul ca memoria colectiva nu rezista mai mult de doua-trei generatii si atunci acest salt peste timp. nici astazi societatea contemporana nu separa sacrul de secular.Mi-e foarte greu sa imi imaginez ca au putut supravietui. Sa cred eu ca omul societatii romanesti traia duplicitar si isi desfasura o mica parte a existentei rugandu-se in structura institutionalizata care este Biserica dupa care pleca de acolo si nu mai stia cui se inchina. Important este ce inseamna acel lucru pentru mine astazi si cum pot eu sa aflu ce a insemnat el acum o suta de ani sau in ce masura se pot articula sistemului celelalte date ale culturii. iar aici ne gasim si noi si toti vecinii nostri (exista dominant la anumite zone culturale o preocupare pentru aceasta definire a propriei identitati). I.nu este o componenta a unor culturi exclusiv orale. Iata.. de astazi. fara resemantizare. daca as trece peste rolul major pe care l-a avut Biserica crestina in existenta comunitatii romanesti. al XVIII-lea. Eu as spune ca. daca n-a citit cumva. Deci. nu cred ca vreunul dintre purtatorii de folclor s-ar identifica pe sine cu un inchinator la Saturn. dupa parerea mea. Din acest moment nu mai pot vorbi de o cultura eminamente orala.Scoala mitologista isi bazeaza demonstratiile pe asa-numitele modele arhaice care au supravietuit in folclorul romanesc.individul nu devenise inca purtatorul acestei cutezante de a separa sacrul de secular. trebuie sa avem in vedere importan a scurgerii vremii. parerea mea este ca in cercetarea culturii romanesti traditionale lipseste identificarea componentei crestine. care nu este nimic altceva decat o problema de identitate. S. P.. dar asta e cu totul alta problema . Cand vorbesc despre folclorul romanesc trebuie neaparat sa tin cont de niste nuante pe care trebuie sa le am in vedere.. Aproape total. Parerea mea este ca trebuie regandit acest fapt. exista suficiente argumente in acest sens. se poate vorbi foarte clar despre doua tendinte care au multe implicatii in plan politic. Or.universal umane. economic in Europa: una este a celor preocupati de propria identitate. in ultimii 50 sau 150 de ani. in literatura de tip magazin sau in cea de colportaj astfel de "informatii". existenta lui nu se desfasura in plan secular . Europa si Romania cunosc scrisul de multa vreme si si-au consemnat istoria. mentale.eu spun ca este important sa cercetam si mai ales sa . foarte importante. din punctul meu de vedere. nu pot face abstractie de procesualitatea fenomenelor si de evolutie... rolului si mai ales a semnificatiilor crestine.

la gromovnicele. recunoscuti teologi). iar eu pretind ca se pot aduce argumente.consemnam aceste lucruri.. Aceasta componenta religioasa a functionat intotdeauna in societatea umana. ma refer la textul biblic. din multe perspective suntem atasati acestui tip de civilizatie si cred ca acesta e un motiv de mandrie. unii. pana l a urma. aceasta este iar o componenta importanta care ar trebui regandita si restudiata. I. P. de asemenea. care stim care sunt punctele importante dintr-un chestionar.: . S. la cartile populare. Este foarte important pentru ca societatea moderna trece printr-un proces de revalorizare a reperelor fundamentale ale existentei. reperele dupa care s-a condus.: . Eu sunt nedumerita si usor indurerata ca oamenii folosesc termenul de balcanism intotdeauna intr-un sens peiorativ. dar nu ignorandu -i valentele. P. daca analizam riguros informatia paleocrestina (cum s-au dezvoltat si cum functioneaza. Noi suntem si destul de aproape geografic si istoric de sursa care a dat nastere acestui text. ca sa fim obiectivi .: . de componenta religioasa). Cumva. la cea universala. a culturii. prin care folclorul . Or. S. ar trebui sa vedem ce ne ofera perioada medievala cu toata incarcatura aceasta a disputelor teologice in care ierarhii romani si nu numai ei au fost adanc implicati (boierii se stie ca erau. la trepednicele si la numeroasele manuscrise care au circulat. la noi este o vechime remarcabila a crestinismului rasaritean foarte unitar. pentru a face o delimitare. Trebuie sa recunosc cu regret ca putini folcloristi cunosc astazi cu adevarat aceasta componenta foarte importan ta care se numeste carte populara si care a vehiculat un model de esenta crestina rasariteana. I. traind in conditii mizere. la cartile de legi. un ax cultural important. obidite.este exclusiv produsul unei taranimi sarace. Asta este o viziune larg propagata in ultimii 50 de ani. a contributiei acestei zone la cultura europeana. facem parte dintr-o zona in care s-au nascut marile civilizatii si suntem plasati geografic pe unul dintre canalele de circulatie ale acestei culturi. As spune ca este vorba despre acea structura care tine de arheologia folclorica si care trebuie sa porneasca de la ce-mi spune textul sacru pe care il am. a unei mase analfabete.Da. Ar trebui sa valorificam aceasta componenta de arheologie folclorica pe linie iudeocrestina si paleocrestina. la cronici. cred ca tocmai acesta este temeiul cel mai bun pentru revalorizarea atat de blamatului termen de balcanism. S. noi ne integram foarte bine civilizatiei Medi teranei. si anume ca una dintre compo nentele de baza ale speciei umane este cea religioasa si ca rar intalnesti . la Vechiul si la Noul Testament.societati in care sa nu existe componenta religioasa. Literatura de colportaj a avut un rol urias.eu cand vorbesc de folclor ma refer la absolut tot ce tine de cultura orala . . E o intreaga "biblioteca" pe care au studiat-o filologii secolului trecut. Citez foarte des un adevar pe care multi dintre antropologi il considera de necontestat. asa cum probeaza cel putin documentul istoric si monumentele. Ei bine. Sa nu uitam ca avem Dunarea si Marea Neagra aproape. Trebuie sa facem cumva sa renuntam la acea viziune comunista. la numeroasele manuscrise in slavona si romana care contin asa-numitele cuvinte de invatatura. S. sigur ca da. daca-mi permiteti. as vrea sa privim cultura romana obiectiv. Asupra acestei literaturi s-au aplecat cu multa. continuu atestat de aproape 2000 de ani. De fapt. cum s-au adaptat aceste repere care tin. oricum. Iata de ce vreau eu sa revin la importanta componentei crestine: suntem aproape de zona care a generat un text care pret de 2000 de ani functioneaza foarte egal cu sine.: . din punctul meu de vedere. Totusi.de fapt nu prea sunt atestate. la hagiografiile. pana la urma. specialistii care stim cum se face o ancheta. Ma refer efectiv la documentul istoric. multa rigoare savantii din perioada interbelica si a fost marginalizata sau partial cercetata in ultimii 50 de ani. in primul rand. dar a avut un reper si acest reper este textul sacru biblic cel putin pentru Europa..Pentru a-l opune celui de occidentalism. noi. exploatate. De asemenea.Si.Ceea ce este necunoasterea de fapt a Balcanilor. Acest text este cel care a fost prezent in cultura zonei de 2000 de ani. iar Muntii Carpati sunt.

dar interpretarea personala este mai la indemana.imi transfer propria traire. a insemnat o revolutie informationala prin constientizarea crestinismului. Am luat accidentul si l-am generalizat. avem foarta multa informatie teologica despre societatile politeiste. Trebuie sa stiu cine era romanul anului 1600. Or. foarte interesanta. impresia personala. Lucrurile astea noua in general ne scapa sau ni s-au parut niste banalitati. si eseistica. sa am romanul anului 900. ei recreeaza cultura din propria lor perspectiva. torna.pentru ca poate fi si un studiu eseu . Noi nu ne permitem asa ceva. aprecierile mele asupra fenomenului. dar in eseistica ma dezvalui pe mine insami. cu repere de genul: consemnare in timp si spatiu. atunci interpretarea este mai putin personala. Trebuie sa stim si sa intelegem acest proces si atunci o sa vedem ca in cultura romana traditionala exista mai putine divinitati pe metru patrat decat am crezut pana acum. trebuie restituita valoarea medievalitatii romanesti. muntean.. e adevarat. despre comunitatile exotice cercetate de catre marii antropologi si etnologi ai lumii. masurata.Da. Intr-un studiu de acest tip .. P. a razesului. cu atata usurinta. Cercetarea trebuie sa urmareasca toate etapele si trebuie sa utilizeze unele demonstratii pentru a putea vorbi de romanul secolului al XX-lea si despre cel al mileniului trei.Eu fac diferenta dintre cercetarea noastra minutioasa si argumentata. sa vad ce s -a intamplat cu acel "torna. ceea ce este nestiintific. fiind acceptat ca adevarat si valoros de catre membrii cei mai numerosi ai comunita ii. Trebuie repusa in drepturi pentru a intelege cu adevarat valorile culturii orale romanesti. despre ce insemna viata la curtea unui boier moldovean. dar ei fac o creatie. pentru speculatii eseistice. vechimea atestarii samd. P. pe care o practica in general foarte putini. Atunci cand cineva intreprinde o cercetare de tip academic. trebuie sa intelegem exact ce insemnau martirii si poate ca in felul acesta nu-i vom mai confunda pe sfinti cu divinitatile precrestine.: . Eu spun ca folcloristilor le lipseste informatia teologica autohtona . pentru ca pot sa spun ca un lucru este caracteristic grupului romanilor. pentru ca. si sarim in secolul al XIX-lea sau al XX-lea. al anului 1300. I. pentru ca foarte multe dintre speciile de baza ale folclorului isi au puncte de referinta la curtea medievala.: .. I. As spune eu ca fara sa luam in considerare aceste etape nu reusim sa facem un act de cercetare riguroasa.Este viziunea sociologista vulgarizatoare clasica pe care comunismul dorea sa o impuna in orice domeniu. Aceasta este una dintre prejudecatile preluate din eseistica interbelica si care este foarte in voga in acest moment. Din punct de vedere ideologic. nu un simplu accident consemnat undeva care se generalizeaza pentru toata cultura. frecventa.: . nu facem propriu-zis cercetare. cultural si artistic. Ea cred ca ne-a marcat gandirea mai mult chiar decat s-ar fi asteptat cei care au luptat pentru indoctrinarea actului de cultura. intelege cu adevarat valorile folclorului daca nu vom restitui valoarea medievalitatii romanesti si aici un loc foarte important il are crestinismul rasaritean. acela a fost un moment de rascruce. dupa parerea mea.sa ma ierte. Sunt foarte multe componente in analiza acestui fenomen de care trebuie sa tinem cont. cai de circulatie. culturii noastre daca se dovedeste a fi atestat in mai multe par i. pun in paranteza o intreaga perioada istorica fara a tine cont de specificitatea si importanta ei colosala pentru cultura romana ? S. curtea medievala romaneasca a fost unul dintre pilonii de baza ai crearii identitatii nationale. atestare. ea este facuta de obicei de cei care au talent. Si una si alta sigur ca lumineaza ceva din aspectul acestei culturi orale. Care sunt motivele celor care. sau de catre filozofi. fiind si ea o forma de informare. dupa parerea mea. cum era viata clacasului. vulgarizatoare si neadevarata. nu vom putea. In concluzie. dar nu avem aproape deloc informatie despre ce insemna crestinismul rasariteam si cum se practica el aici. etnice si de grup.Ar trebui revalorizat acel asa-zis mileniu de absenta a noastra din istorie. fratre" si trebuie sa stiu neaparat ce s-a intamplat atunci cand s-a produs saltul urias de la politeism la monoteism. in mai multe momente din istorie. Noi prelucram datele si incercam sa dam un fel de harta a culturii intr-un anumit .: . S. S. Daca abordam numai viziunea aceea mitologica. De multe ori ne-am orientat spre exotismul fenomenului nostru fara sa fim siguri daca acest exotism este o realitate tipica. Sunt multe alte asemenea repere ce trebuie regandite. sunt scriitori.S.

ca orice lucrare stiintifica care nu este usor de citit de cine nu este avizat. care incerca sa gaseasca argumente pentru ceea ce cerea momentul istoric. De aceea au aparut acele interpretari cel putin ciudate. dar Miorita nu este balada unei crime. atunci cand au cules folclorul. ca sa nu spun aberante. dar ca in documentul folcloric nu gasesc anul. Sigur ca atunci avem si o retragere din istorie si asa mai departe. dar importan a unei cercetari consta in puterea de a vedea ce inseamna aici aceste motive. totusi. nici pe departe... De aici incolo as putea vorbi de o specificitate sau ceva de genul acesta. exista chiar niste teze de doctorat care au la baza analiza acestui motiv de raspandire universala. chiar mi se pare un joc poetic sa spun ca romanul a fost in afara istoriei. Miorita este un colind de mort. nu avem mai putina istorie decat altii.. Avem niste lucrari remarcabile care. ce anume mai poate fi recuperat din ceea ce a mutilat totalitarismul ateu? Care este dinamica satului romanesc astazi ? S.: . Dar nimeni nu s-a ocupat de contextul in care se canta Miorita. 50 de ani de existenta. multe lucrari care vor ramane aici "cuminti" pentru ca nu sunt rentabile la tiparit. S-a analizat mesajul textului poetic. este ca un ADN pe care il pastram cu noi. Cream intai un fel de tesatura de date si abia apoi incercam sa facem interpretari. S.: . Teodorescu. Exista o monografie scrisa de Adrian Fochi. dar ne tragem esenta de acolo. despre organizarea si structura satului traditional. probabil cel mai mult. A citit cineva dintre cei care comenteaza sau fac exegeza macar 500 de variante ca sa vada care este mesajul poetic in contextul lui. eu as spune ca el nu numai ca a trait intens istoria. sigur. Exista 1200 de variante. despre care s-a discutat atat in ultima vreme. care este o opera deschisa pana la urma. Ovid Densusianu si multi altii. Reusim sa demostram ca am existat pentru ca avem sistem. De aceea. cine le foloseste si in ce scop.ca n-as vrea sa se inteleaga ca satul este o zona rupta de restul spatiului cultural. Toate acestea se bazeaza pe o lipsa de intelegere. dar a fost un participant extraordinar de activ la istorie. dar care ar oferi un asemenea material de interpretare. Mai avem. de altfel. are un mesaj hristic foarte consistent pe care unii l-au mentionat din cand in cand. daca mai sunt sau nu actuale. In sensul acesta.. Sigur ca putem face si noi interpretari.. Asta se vede in folclor. cand si ce zice fiecare si cu ce ocazie? De Mesterul Manole nici nu mai vorbesc.eu am studiat intens Bucurestiul ca fenomen folcloric . una dintre putinele lucrari de geografie folclorica scrise la noi. din punctul meu de vedere. Si despre Mesterul Manole s-a scris foarte mult. Am trait istoria cu intensitate remarcabila si folclorul dovedeste ca am fost constienti de existenta noastra in istorie tocmai pentru ca am creat un sistem de sisteme: folclorul este sistemul de sisteme al vietuirii noastre. nu se comite nici o crima. Este ce ne straduim sa facem de multi ani la Institutul nostru. Ele exista in marile biblioteci si le consulta specialistii. in care sunt trei sau patru harti cu atestarea si raspandirea Mioritei. I. pentru ca acolo lucrurile sunt foarte complicate.moment asa cum apare ea. P. E o diferenta de perceptie. Fiecare dintre cei care au scris a vrut ceva nou. Nu putina lume este preocupata de sistemul acesta. a constientizat istoria atat de dramatic incat a gasit rezolvari pentru toate momentele cruciale. s-a facut in afara contextului. cine o canta. una dintre sarcinile noastre aceasta este: sa oferim material de interpretare. care are.Eu fac parte dintre folcloristii care spun ca folclorul nu este numai la sat. Romanii in general. o zona aparte. pe ce melodie o canta. cum se dezvaluie ea. Iarasi as spune ca interpretarea literara a textului folcloric. E . ce s-a schimbat dupa 50 de ani de comunism.Vorbiti-mi. fie daca ii pomenim numai pe Anton Pann sau G. ale Mioritei si ale Mesterului Manole. avem istorie ca tot restul lumii. pe care il modelam de fiecare data. Despre ea s-a scris enorm. Dem. ca folclorul e o rezultanta a istoriei. va rog. Sigur ca ele vin dintr-o veche viziune a intelectualului roman romantic. Inca o data spun: trebuie sa intelegem foarte clar ca documentul folcloric este unul riguros. Ei n-au facut niciodata din sat zona exclusiva de conservare a traditiei. deoarece creatia folclorica naste un model pe baza caruia se inoveaza si se creeaza un nou model etc. data exacta. sa-l cunoasca si mai ales sa-l faca cunoscut. oamenii de cultura. dar nu s-a analizat si mesajul comunitatii care foloseste textul poetic intr-un context anume. dar numai pe baza acestor informatii care sunt corelate. In Miorita nu moare nimeni. Pot sa va spun iarasi ca un specialist care s-a ocupat in ultimii ani de structuril e culturilor orale din oras . ce semnifica ie au.. sunt in tiraje de circa 700 de exemplare. care e raspandirea geografica. cand au aparut. nu s -au orientat numai spre sat.

.n-as renunta pentru nimic in lume la acest cuvant care. Parerea mea este ca acesta este unul dintre procesele care trebuie studiate foarte intens. Acest om nu mai are foarte clar constiinta a ce e bine si ce e rau sa faca. comertul cu audio vizual ii ofera niste modele bulversante.Totodata.. Iar ele nu pot coopera decat daca au un limbaj comun si nu pot coopera cu restul lumii decat daca o cunosc. cred eu.. dintre om si transcendent. de multe ori provenite din alte culturi. legate de ceea ce inseamna raporturile dintre oameni.: . daca se poate. dar si acesta este un romantism de folclorist care studiaza orasul si iubeste satul in egala masura. trebuie sa se creeze niste modele valorice in care "castigul" sa nu devina uciderea celuilalt.Biserica este cea care trebuie sa ofere reperele morale legate de bine si de rau. S. venind dintr-un cuvant vechi latin .. De aceasta spun ca informatia este extraordinar de importanta. arata vechimea si identitatea noastra. Chiar daca-l tolerau. de interesul material. Asadar. In culturile acelea modelele respective se bazeaza pe niste norme. iertati-ma. eu pledez foarte mult pentru ceea ce s-ar chema zone "ecofolclorice".. Pacatosul era scos in afara socialului pentru ca atragea raul. la ce se face si ce nu se face si.. Dar.va fi o unitate foarte moderna si va ramane "satul meu". porneste de la acceptarea unor repere de vietuire comune.: . la constientizarea a ceea ce indeobste numim pacat. era in Romania predominant rurala. dar trebuie sa avem grija. pentru ca acolo unitatea de grup este foarte mare. Aveau. Si atunci sigur ca satul prezinta un mai mare interes. ci sa coopereze. eu cred ca satul . Care vor fi modelele care vor genera refacerea acestor structuri? Aici un rol fundamental il au Biserica si scoala. pana acum 50 de ani. Parerea mea este ca vom asista la schimbari si nu ma refer numai la partea fizica a lucrurilor. Constituirea unui asemenea grup cum este cel traditional rural. in orice caz.. la noi sunt ca niste corpuri neintegrate. era undeva marginalizat. Asa vad eu satul. desi nu neaparat ostracizat. asta este primejdia cea mare. I. Istoria noastra legata de ocupatii.Care este rolul Bisericii in elaborarea acestor modele existentiale? S. Vad crearea unei asemenea unitati oarecum la modul idealist. Poate sa vi se para ciudat ce va spun. pana la urma. o cultura dominata de castig. cu oarecare nebulozitate in ceea ce priveste plasarea sacrului si secularului in existenta lui.adevarat ca satul este mai conservator. de traditia noastra. fereasca Dumnezeu! Dar se bucurau cu masura si se bucurau cand trebuia. Era o persoana care nu putea fi model. nu doar sa se tolereze. Individualismul care e specific lumii moderne nu trebuie sa dea nastere conflictelor de interese si mai ales nu trebuie sa creeze autorita i discordante. o scoala si o Biserica care sa puna in echilibru aceasta informa ie. El nu trebuie idealizat. deci. munceau cand trebuia si se rugau cand trebuia. pentru ca fiecare dintre noi suntem niste individualitati. niste zone foarte moderne in care oamenii traiesc in modelul traditional pentru ca inteleg si au nevoie de traditie. la comunicarea electronica. E adevarat ca acest interes nu a lipsit niciodata nici in societatea traditionala. un echilibru extraordinar al tuturor actiunilor ce erau legate in acel sistem despre care vorbeam. la fel educatia si coordonatele morale. P.. care sa aiba coerenta si unitate. pentru ca traditia rurala este una care ne poate sprijini foarte mult in evolutie. care n -a fost o societate de oameni incapabili sa se bucure. Societatea traditionala avea foarte clar definit conceptul de pacat. pentru ca acolo locuia cea mai mare parte a populatiei. Daca nu exista un sistem educa ional si un sistem moral. Daca este bine ajutat. deci nu mai are constiinta pacatului. Or. de dezvoltarea noastra in general. De altfel.. Trebuie mai intai sa vedem ce se intampla in acest plan. Sunt niste procese foarte alerte care se produc acolo. Omul secolului nostru si cel al noului mileniu are nevoie de informatie de calitate. . si accesul la tehnologie este esen ial. In plus. dar e o realitate: omul contemporan are o mentalitate eminamente seculara. dar aceste individualitati trebuie sa se inteleaga. din ce in ce mai desprinsa de sacru sau. Scoala in sens de educatie si de acces egal al tuturor la informatie de buna calitate. Societatea traditionala lucra cu anumite modele.Parerea mea este ca satul viitorului trebuie sa aiba acces la tehnologia foarte avansata.. dar fac acest lucru in conditiile foarte confortabile ale mileniului trei. pentru ca siguranta pe care ti-o da aceasta coerenta care este satul are ceva cu totul special. Trebuie sa intelegem neaparat ca binele si raul sunt legate in mod obligatoriu de constiinta de pacat. E fundamentala trasarea unor norme comportamentale referitoare la bine si la rau.

Despre sfintenia locurilor si a oamenilor care locuiesc aceste spatii scrie valorosul om de cultura. muzica. geografie. tehnica (pentru ca trebuie sa stim sa manuim toate aparatele moderne de inregistrare. trebuie sa aiba calitatea speciala de a putea coopera cu subiectii cu care lucreaza.. prin scris si chiar prin mandria de a afirma apartenenta la ea. Avem un alfabet de transcriere muzicala. 2005 si Ä Rapsodul d in Tara Almajului´.Editura Gordian. si in celelalte carti esenta spiritului la almajeni. 2003. prin joc si dans. sa fie purtatorul mesajelor metodologice. Noi trebuie. Un folclorist sau etnolog trebuie sa stie filologie.Care credeti ca sunt calitatile esentiale ale cercetatorului in etnografie si folclor ? S. prin port. de "universal" incat sa poata acoperi toate domeniile si atunci mergem in echipe complexe in care fiecare trebuie sa faca cercetarea respectiva in conformitate cu domeniul pe care l-a aprofundat. folclorist si scriitor Nicolae Danciu Petniceanu in trei carti in ultimii trei ani: ÄOrfeu s-a nascut in Banat´. istorie.. P. nu avem voie sa fim patimasi sau sa fim de una sau de alta dintre par ile baricadei. Ii place sa vada esentialul din modul existential al romanilor si sa surprinda profundul din natura umana.... Bucuresti "Contrafort" Prof. Folcloristul trebuie sa fie cat mai obiectiv posibil. In orice caz. trebuie sa cunoasca istoria artei. internet. . sa stie ceva filozofie. a rigorii si a inlaturarii oricarei patimi din interpretare. trebuie sa aiba multa rezistenta fizica pentru ca noi suntem oameni de teren si fara asta nu se poate. cu deosebire. trebuie sa lucram in echipa. Asta inseamna sa lucrezi in meseria noastra. Cam acesta ar trebui sa fie instrumentarul necesar. dar eu continuu sa spun ca sunt folclorist si. estetica. Pavel Panduru: ÄDespre folclor in Tara Almajului³ articol preluat din almajana. Si in acelasi timp trebuie sa avem destula minte cat sa putem proiecta ceea ce inseamna procesul in viitor. In general. Folcloristul trebuie sa fie purtatorul instrumentarului de cercetare.wordpress. de un banatenism uimitor de energic´ (Artur Silvestri) a prins in Vrajitorul din Almaj. arheologie. fara acest tip de informatie nu se poate. 5 aprilie 2000. calitatile acestea trebuie sa fie in primul rand devotamentul. Noi. munca si de Dumnezeu. de filmare. cumva. a metodologiei fiecarei discipline in parte. mai cochetez si spun ca sunt etnolog .. Asta inseamna cercetare fundamentala. informatiei metodologice. sa intuim directiile pe care se cade sa le consemnam ca fiind importante pentru dezvoltarea ulterioara.: . Nicolae Danciu Petniceanu Ä un prozator puternic. I.. ÄVrajitorul din Almaj´ . apoi cultura complexa.com ÄIntre toate tarile semanate de Dumnezeu pe pamant´ se numara si Tara Almajului cu un peisaj mirific si cu oameni iubitori de neam. de fotografiere. un alfabet de transcriere literara..S.Editura Eurostampa.Calitatile unui cercetator in etnografie si folclor .Editura Gordian. conditia sine qua non este cea a obiectivitatii. el insusi o vraja. Pe urma.: . pentru ca nici unul dintre noi nu este un om atat de format. unul de transcriere coreologica. e-mail si asa mai departe). din cand in cand. Autorul ne prezinta o lume vie cu oameni care isi arata atasamentul fata de Traditia almajana in feluri diferite: prin cantec.acum ei se numesc tot mai des etnologi sau antropologi. Ar trebui sa fim onesti cu fenomenul si cu documentul. de aceasta data.deci. pastratori ai ÄSfintei Traditii´ romanesti. 2005. Sa nu fie strain de ideologii.

In lucrarea ÄOrfeu s-a nascut in Banat´ vorbeste despre viata tumultoasa a lui Ion Luca Banateanu ± violonist. In aceste carti gasim crezul autorului in cultura traditionala. in viata si opera scriitorului N. Folcloristul se dovedeste un bun cunoscator al fenomenului muzical in mediul sau natural de manifestare ± satele almajene. economic si social in cadrul comunitatii. organic. ca in . asemanator personajelor lui Marin Preda. continut. care traieste in sarg carturaresc. aceasta creatie vie. care genereaza inca fiorul metafizic si deschiderea catre sacru a populatiei din Almaj. incrustarea facandu -se de cei batrani cu briceagul si lumanarea aprinsa´. Aici aflam ca prin cantare drumul spre Dumnezeu este mai scurt si mai luminat. este o fire complexa. la care intelepciunea rezulta dintr-o viziune superioara a vietii. printr -un efort miraculos al creatiei. bazandu-se pe autenticitatea faptului trait si nu Äscornit´. Autorul arata ca Ädatina. prinzand trairile interioare ale omului si natura lui divina.Petniceanu. Este model de gospodar si familist in sat. iar cei doi violonisti au fost ambasadorii cantecului si culturii romanesti in lume. Petniceanu ne infatiseaza in lucrarea Ä Rapsodul din Tara Almajului´ conceptul taranului roman(almajan) despre imbinarea armonioasa a muncii cu muzica. Cartea ÄVrajitorul din Almaj´. talentul si harul lor. ele fiind o odisee a sufletului. parcimonia limbajului. pigmentat de termeni regionali. raspandind magie si inspiratie. in puterea etica si estetica a valorilor materiale ale neamului nostru. de o grandoare austera si hieratica. Au caracter de marturie. Redau ganduri cu limpezimea apei de izvor. taranul Dumitru Popovici din Rudaria. N. este identitatea noastra. In ele gasim un fluviu viu de mentalitate si credinta extrem de rezistent.D. Lucrarile nareaza aventura existentiala a muzicantilor. Ele sunt inca o dovada cat de importante sunt lucrurile marunte din viata omului in opera lui Danciu. avand un gen de puritate originara ce lumineaza mintea si purifica sufletul cititorului. rolul lo r de educatori si dragostea pentru semeni. in iscusinta mintii oamenilor de la sat. dirijor si folclorist. dezvoltata pe un fond daco-roman. Lirismul prozei lui Danciu este unul implicat. Faptul ca folclorul pastreaza esentele ± lamura ± lucru inteles de Danciu. Ele vin din osardia unui voievod al scrisului romanesc. ca doinirile atemporale din Almaj. avem in fata explicatia clara a valorii acestor carti. obiceiul si traditia erau incrustate in grinda de la intrare in casa. redand pulsul vietii. valorifica folclorul in sincretismul lui pornind de la esenta lucrurilor. Personajul principal al cartii. Aceste carti ne arata cat de adanc a patruns folclorul. ce decurge din insasi trairea faptelor. consecinte ale unor adevaruri traite de autor. inzestrat cu intelepciune si harul divin al cantecului si jocului popular. participant la toate evenimentele cu iz cultural. Din cele doua carti se constata ca muzica este in noi. poarta in sine maxima intensitate si cuprindere sufleteasca a omului. Daca adaugam la aceste calitati. care redau bucuria almajenilor de a trai prin cantec si joc(dans). compozitor si ctitor de orchestre de muzica populara romaneasca ± Ä care a inteles cata admiratie si iubire nemarginita pentru oameni pulseaza in cantecul nostru popular´.D. raporturile cu lumea inconjuratoare. l-au determinat sa scrie aceste carti. face biografia violonistului Ion Stan ±Tananacu si a satului sau ± Prigor. Observator fin al vietii almajenilor si al personalitatilor lor. Fraza lui Danciu curge simplu si limpede. Ächintesenta a sufletului romanului´.Cartile acestea sunt rod al reflectiei cat si rod al observatiei obiective si al unei riguroase documentari.

Etimologic cuv ntul apare folk=popor. Muzica populara apar ine cultului na ional si face parte din patrimoniul na ional. tesaturi.) ‡ Caracter sincretic (consta in participarea mai multor arte la fenomenul artistic: literatura. Acestea. La noi in tara termenul de folclor a fost folosit de Bogdan Petriceicu Ha deu iar din punct de vedere a ariei pe care o cuprinde putem spune numai faptele artistice pe cale orala (muzica populara. tiin a care se ocupa cu folclorul se nume te Folcloristica iar de studiul muzici populare se nume te Etnomuzicologie. de la un loc la altul. Prin folclorul muzical poporul roman si-a cantat dragostea.Almaj are vesnicie Ämiraculoasa memorie a poporului numita traditie´. l-au insotit de la nastere pana la ultima suflare. durerea. muzica. legende si desigur si in muzica. ghicitori. creatiilor materiale si cultural artistice. strans legate de viata sociala a taranului. etc. Prof. eroii. insotindusi fiecare moment al vietii prin cantec. Poporul roman a pastrat forma originala a obiceiurilor. lore= n elepciune. PANDURU PAVEL Termenul de folclor este propus in 1446 de c tre arheologul englez Wiliam Toms. Folclor românesc Folclorul muzical românesc cuprinde toate crea iile culturii spirituale populare române ti din domeniul artei sunetelor. at t in mediu rural c t si in urban care se transmite pe cale orala intr-un anumit spatiu geografic fara a se ti exact autorul. zicatori. devenind astfel un bun al intregii colectivitati. spre exemplu: cante cele Perinita si Doina apartin numai poporului roman. ceramica. Are o forma strofica specifica. Sensul cuv ntului e culegerea de materiale ce se iau din popor. Creatia populara are urmatoarele trasaturi specifice: ‡ Caracter anonim (nu este cunoscut autorul) ‡ Caracter oral (este transmis pe cale orala de la om la om. poezii basme. Muzica populara. Difer de la un loc la latul.) C ntecul propriu-zis Este cel mai r sp ndit gen al muzici populare. Tematica cuprinde sfera de preocup ri si de tr iri care apar in tuturor v rstelor si categoriilor sociale. poezia. .cum spunea L. strigaturi. Versurile sunt alc tuite din 7-8 silabe nt lnindu-se si arhaisme. coregrafia. extinzandu-se ca valoare spirituala pe intreg teritoriul tarii. in prima perioada a fost singura forma de manifestare si prima etapa a muzicii romane ti. Se face referire la mo tenirea muzical a românilor de la sat dintotdeauna i a popoarelor din care ei au luat na tere. Din punct de vedere ritmico-melodic e simpla dar cu accente expresive potrivite textului si genului muzical. Folclorul este prezent in sculptura populara. datinilor.Blaga. jocul. Este cel mai bogat gen muzical. literatura popul si ara dansul popular) Folclorul reprezint totalitatea realit ilor folclorice cu trasaturi si forme creata sau asimilata de un popor.) ‡ Caracter colectiv (cantecele sunt preluate de colectivul din care face parte creatorul.[1] Articolul de fa se refer la folclorul de pe teritoriul actual al României (cu pu ine excep ii. dorul. cusaturi. din generatie in generatie. deznadejdea.

În vreme ce folcloristica se concentreaz pe studii monografice f cute în interiorul unei etnii. nu putem vorbi de o dat diferit la care s-ar fi n scut folcloristica muzicii. în cea mai mare parte. exist trei tipuri (sau etape): culegerea de materiale. îns . Multe alte coli au adoptat în loc etnomuzicologia. etnomuzicologia se preocup de studiul comparat între na iuni. f r re ineri pricinuite de instabilitatea materialelor culese i a concluziilor ob inute) doar în momentul în care s-a cristalizat o metodologie obiectiv . folcloristica num r doar câteva coli na ionale. între ele.[6] Putem numi. folclorul muzical din România se va încadra fie între muzicile Äfolclorice´ ale altor na ionalit i. Dac etnomuzicologia este apanajul secolului XX. cercet torii s-au raportat mai întâi la literatura i muzica tradi ional . Acea metodologie cuprinde principii. o pozi ie semnificativ e ocupat de cea româneasc . dar i ± în limita cercet rilor efectuate ± aromân i meglenoromân). În zilele noastre. disciplin care s-a extins spectaculos în lumea occidental a celei de-a doua jum t i a secolului XX. în perioada fond rii disciplinei. folcloristica modern (deci.[2] vorbitorii de dialecte române ti (norddun rean.[5] Astfel. în func ie de perspectiva cuvenit . Sub delimitarea folcloristicii. categoriile ob inute sunt înglobate în folclorul universal. Indiferent care dintre cele dou c i este urmat mai întâi.[7] folclorul muzical constituie o ramur a crea iei tradi ionale române ti. Anume. capabil s opereze cu mari con inuturi de informa ii. Pentru acest motiv. Etniile creatoare de folclor studiate în articol sunt. fie între celelalte ramuri de folclor românesc. folcloristica nu are decât 50 de ani în plus de vechime. al turi de: . clasificarea i interpretarea lor. metode i o tipizare a studiilor folclorice.create de modificarea hotarelor de-a lungul istoriei). valabil ast zi în întregime.[3] Folclorul muzical din România poate fi tratat din perspectiva a dou tiin e apropiate: folcloristica[4] i etnomuzicologia.

[10]. Cum nu s-a putut stabili exact Äîntinderea´ fiec ruia i ambiguit i continu s existe.folclorul literar. f r a l sa loc vreunei ierarhii. http://ro. au la baza traiul. http://ro. . în studiile de specialitate se recurge adeseori la termeni precum Ägen´ i Äspecie´. Majoritatea obiceiurilor calendaristice.wikipedia.org/wiki/Folclorul_muzical_rom%C3% A2nesc Folclorul coregrafic (numit i dans folcloric) reprezint o subdiviziune a folclorului. A a-numitele împrumuturi sunt pu ine la num r i nu sunt de prima valoare. dans i teatrul popular.[8][9] Pentru a cataloga componentele folclorului.wikipedia. Fa de ini ierea primelor cercet ri folclorice. întâietatea apar inând tras rii unor fundamente necesare în domeniile literar i muzical. al turi de: folclorul literar. vom aplica recomandarea folcloristului Gheorghe Oprea. de a numi toate aceste componente sub denumirea unic de Äcategorii´. munca. studiul folclorului coregrafic s-a produs mai târziu. Studiul folclorului coregrafic constituie una dintre cele patru mari ramuri ale folcloristicii.org/wiki/Folclor_coregrafic Materialele etnofolclorice concrete vorbesc despre faptul c cele mai multe tradi ii populare sunt foarte vechi i au origine local . folclorul muzical i teatrul popular. inclusiv cele legate de s rb torile de iarn . cele dou fiind de multe ori condi ii indispensabile producerii dansului. însumând totalitatea crea iilor coregrafice (privitoare la dans) realizate de cultura spiritual popular corespunz toare unei etnii sau unui grup de etnii. tendin a spre o via mai bun .

al unei culturi. dar în alte forme . s merg . O seam de motive epice preluate din Biblie au devenit produse literare în diferite arii din lumea cre tin . Sigur. al unei ocupa ii.Nicolae B ie u Folclorul este mai ales. Constantin Eretescu Ca cercet tor al culturii populare mi-a pl cut s r t cesc. nici nu e de mirare. Constantin Eretescu Folclorul înc tr ie te. se pot da exemple elocvente de motive literare care au circulat dintr-o cultur în alta. Dar. El este produsul unei epoci. produsele folclorice sunt marcate de acest caracter zonal. esen ialmente. Folclorul nu are menirea sa rezolve conflicte etnice . În condi iile de izolare în care au tr it oamenii sute de ani.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->