P. 1
Razboiul Din Afganistan

Razboiul Din Afganistan

|Views: 2,008|Likes:
Published by raduemil2000

More info:

Published by: raduemil2000 on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2013

pdf

text

original

Cuprins I II III IV Introducere Intervenția sovietică în Afganistan A patra generație de război Modern Concluzii 2 .

Afganistanul detine o importanță geostrategică deosebită. centrul si sud-estul Asiei. În Războiul Afgano-Sovietic forţele implicate au fost Consiliul Democratic Republican susţinut de forţele sovietice şi rebelii islamişti Mujahedini. Ultimele trupe au fost retrase între 15 mai 1988 şi 15 februarie 1989. Afganistanul este una dintre cele mai sărace țări de pe glob. cărbune. Rebelii au fost susţinuţi din mai multe părţi printre care şi Statele Unite ale Americii. Un studiu recent arată că aproximativ 95% dintre resursele naturale ale Afganistanului au rămas neatinse. Războiul rece nu a fost un eveniment planificat sau aniticipat de către principalii actori ce au participat la el. Totusi. exact acest lucru a atras în întreaga istorie numerosi "cuceritori". Arabia Saudită. minereuri feroase și petrol. și asta în ciuda faptului că în subsolurile sale se află cantități uriașe înca neexploatate de pietre prețioase. în contextul Razboiului Rece. Pakistan precum şi alte state musulmane.Introducere Impactul războiului rece asupra prezentului și chiar viitorului comun al omenirii este mai important decât s-ar putea crede la prima vedere: În timpul războiului rece s-a format generația de lideri care conduc astăzi majoritatea statelor lumii și în special principalii actori din arena internațională. războiul rece are consecințe ce își pun amprenta pe evenimentele ce i-au succedat. fiind puntea de legătură dintre sudul. Desfăşurarea de trupe militare sovietice a început în 25 decembrie 1979. Datorită costului mare şi a 3 .

Matei. chiar dacă acestea din urmă și-au simnțit amenințarea. regele Muhammad Zair Șah este înlăturat de la putere. Luptele pentru putere între diferitele facțiuni ale partidului de guvernămînt duc la uciderea lui Nur Muhammad Taraki.1 1 Horia C. p. în apropierea graniței cu Iranul. Afganistanul se proclamă republică. Silviu Neguț. deoarece în ea a fost angajat direct unul din protagoniștii principali ai războiului rece. iar monarhia este abolită. Ea rămâne totuși o criză periferică întrucât confruntarea nu a fost directă. condusă de Nur Muhammad Tarkai. Măsurile de reformă radicală a structurilor sociale tradiționale adoptate de noua conducere politică întâmpină opoziția populației islamice conservatoare. Editura Meronia. unele interese de securitate. fost prim-ministru. Muhammad Daud. Bucuresti. Ion Neculae. între URSS și SUA. La 17 iulie 1973. iar puterea este preluata de Consiliul Democratic Republican. Intervenția sovietică în Afganistan Criza provocată de intervenția soviectică în Afganistan este o criză internaționala de un cu totul alt tip. de orientare comunistă și prosovietică. în localitatea Herat. care proclamă Afganistanul republică democratică. Au mai fost uciși aproximativ 50 de consilieri sovietici. ce degenerează într-o îndârjită rezistență armată în timpul căreia a fost ucis si ambasadorul american la Kabul. iar vărul fostului suveran. și apoi la cea a succesorului său. Enciclopedia statelor lumii. dupa patruzeci de ani de domnie.inutilităţii acestui conflict. in luna Decembrie 1979. razboiul din Afganistan a fost deseori asemănat cu Războiul din Vietnam. Hafiz Ullah Amin . în mod direct. în septembrie 1979. devine primul președinte al statului instaurând un regim autoritar. La 27 aprilie 1978 are loc o lovitură de stat.17 4 . 2003.

care se afla la granița unor republici sovietice cu aceași structură etnică. de agitația opoziției islamice cat și de evenimentele din Iran sovieticii s-au decis sa-și întărească controlul din Afganistan. aceasta solicită intervenția forțelor armate sovietice . ceea ce SUA a apreciat imediat ca o amenințare la adresa Iranului și a întregii regiuni a Golfului. unde generalul Ziu UI-Haq a anulat alegerile și a interzis activitatea tuturor partidelor politice. ai cărei locuitori se opuseseră din 1973 pana în 1976 stăpânitorilor iranieni și pakistanezi și dintre care mulți se refugiaseră în zona de sud. acest act de ocupație a fost interpretat de Washington ca o manevră calculată în cadrul strategiei globale sovietice. În climatul efervescent al războiului rece. În aceiași zi în care preia puterea la 28 decembrie 1979. unde exercitau un rol destabilizator. Afganistanul fiind o țară islamică cu o populație turcmenă.vest a Afganistanului. fiind înlocuit de Babrak Karmal. Din punct de vedere al Moscovei. 5 . decat ca un răspuns la greșeile unui „guvern – marionetă” incompetent. flota americană s-a apropiat de zona Golfului. Invzia sovietică a coincis cu confuzia postrevoluționară din Iran și cu nesiguranța endemică din Pakistan. care a devenit liderul Consiliului Democratic Republican.Îngrijorați de toate aceste tulburări. Invazia a adus trupele sovietice de elită la distanța de o ora de zvor de Golful Persic și Oceanul Indian și de regiunea Baluchistan. Hafiz Ullah Amin nu a putut pune capat rebeliunii care stăpânea țara și în consecință a fost executat. cerere satisfăcută de guvernul URSS chiar în aceiași zi. Drept prima reacție. Această zonă de conflict a avut caracteristici bine individualizate. Moscova a acuzat atat Iranul cât și Pakistanul că se amestecă în problemele Afganistanului. regimul Taraki și Amin a creat haos și ar fi acționat la ordinele adversarilor Moscovei din Iran și Pakistan. seminificând o atenționare pentru Moscova.

A fost creată o forță de desfășurare rapidă cu un efectiv anunțat oficial de o sute de mii de militari. care se confruntau în acelasi timp cu criza ostaticilor americani de la ambasada lor din Teheran și cu acuzațiile de a fi lasat ca șahinșahul Iranului. a mass-mediei și a opiniei publice asupra agresiunii sovietice din Afganistan erau convenabile pentru SUA. principala consecință a invaziei a fost faptul ca URSS a trebuit să introducă și să mentină în Afganistan efective de circa nouăzeci de mii de militari pentru a încerca sp reinstaureze pacea (fară succes) intr-o țară 6 . Din punct de vedere strategic. Bugetul Pentagonului a crescut de la 3 % din PIB în 1979 la 5 % în 1980. unul dintre fidelii lor aliați. în vederea unor enentuale intervenții în Orientul Mijlociu li în Asia Centrala. să fie înlăturat de la putere fără a fi primit nici un fel de ajutor din partea SUA. organizație înființată în 1969 la inițiativa Arabiei Saudite. liderul spiritual și religios al revoluției islamice din Iran. SUA au înghețat negocierile SALT (privind reducerea armamentului strategic nuclear).SUA au acționat. Statele din zona Golfului au condamnat chiar mai energic această intervenție decît țările arabe de pe linia întâi a confuntării cu Israelul. de asemenea. a adus acuzații violente la adresa URSS. s-a întrunit de urgență. Președintele Ronald Regan. prin a condamna invazi a sovietică. Această condamnare și focalizare a atenției mediului politic. Conferința Islamică. deși aceasta din urmă a condamnat el însuși intervenția sovietică. iar în cadrul acestei reuniuni ayatollahul Khomeini. la care s-au alăturat SUA și întreaga lume arabă. Președintele Carter a luat decizia de a stopa exportul de cereale americane spre URSS (măsură ce nu a fost deloc pe placul fermierilor americani care au trebuit să-și vîndă surplusul de cereale Argentinei. lucru relativ usor deoarece invazia era în mod evident un act de agresiune. SUA au fost sprijinite în această atitudine de lumea musulmană. au sporit ajutorul militar către Pakistan și au inițiat o apropiere de Republica Populară Chineză. de unde se pare că o parte au ajuns totusi în URSS). De asemenea. ales în decembrie 1980. crizei afgane. își datorează alegerea. care din 1979 și-au reluat locul în Consiliu de Securitate al ONU. în mare parte.

reușind ca până în 1998 săși extindă controlul asupra a 90% din teritoriul țării. La 15 februarie 1989 se incheie retragerea trupelor sovietice. un grupt de generali îl înlătură de la putere pe Najibullah. care ocupă Kabulul. și predau capitala rezistenței islamice. eșecul în încercarea de a stabiliza situația în Afganistan. inițial. guvern comunist fiind sprijinit în teren de trupe sovietice. Războiul civil din Afganistan se transformă într-o amplă confruntare Est – Vest. cit.5 milioane afgani. Jean Louis Dufour . În fața ofensivei mujahedinilor ajunși în fața Kabulului. iar regimul lui Najibullah face o serie de concesii. iar 15. iar rezistența islamică afgană primind ajutor din partea SUA. În anul 1986 Babrak Karmal este înlocuit cu Muhammad Najibullah în funcția de președinte al Partidului Democratic al Poporului și apoi și în ceea de șef al statului. la 25 aprilie 1992. dintre studenții islamici afgani din Pakistan. În 1994. cu rezistența mujahedinilor.care era deja în zonă de influiență și să înregistreze. alte 4 – 5 milioane părăsesc țara. recrutați. la 16 aprilie 1992.155. de unul singur. În nouă ani de conflict își pierd viața 1. în această luptă intervin și milițiile talibanilor fundamentaliști. crearea unui stat afgan neutru și repartierea milioanelor de refugiați. 7 . La 1 ianuarie 1992 intră în vigoare acordul ruso – american privind sistarea livrărilor de armament către parțile aflate în conflict.000 de militari sovietici își pierd viața. în septembrie 1996. Consiliul mujahedinilor proclamp Republica islamică. Un acord mediat de ONU și semnat la 14 aprilie 1988 de puterile garantate (URSS și SUA) prevede retragerea trupelor sovietice.2 2 Cf. p. care însă nu-l ajută prea mult în confruntarea. op. a Pakistanului și a lumii arabe tradiționaliste. apoi reizbucnesc luprele pentru putere între grupările mujahedine. fără posibilitatea de a schimba prea mult lucrurile. precum acceptarea regimului pluripartit și eliminarea tuturor referirilor la socialism.

cărora le-au furnizat arme și sprijin logistic prin intermediul Pakistanului. au drept rezultat slăbirea militară diplomatică. care i-au susținut pe mujahedini. guvernat de regimul comunist. 3 B. nu numai a regimului. situație cu consecințe pe termen lung. ale cărei efecte negative se manifestă și astăzi. Liddell Hart. provocând o instabilitate accentuată a întregii zone. în mod corect. așa cum o numea B. cele două superputeri neajungând la o escaladare care să vizeze implicarea lor intr-o confruntare directă.H. București. Moscova a apreciat. care a fost declanșată în mod voit de Moscova. drept foarte redus riscul unei intervenții militare americane în Afganistan. pe termen scurt însă. a consolidat fundamentalismului islamic în Asia Centrală. Liddell Hart. Criza în care URSS s-a angajat de bunăvoie a fost deficitar gestionată de aceasta grabindu-i sfârșitul. Editura Militară. l-au tras Statele Unite. Intervenția militară sovietică a constituit o bună oprtunitate pentru Occident de a-și adjudeca o victorie strategică majora. Pe termen lung. dar a statului afgan și a URSS în subsidiar.H. SUA s-au angajat mai curând într-o acțiune strategică indirectă. a dat un impuls consistent dezmembrării URSS pe criterii etnice și a contribuit substanțial la proliferarea amenințării fundamentalismului islamic de astăzi.3 Încercuirea și izolarea strategică la care este supus Afganistanul. sprijinul acordat mujahedinilor islamiști de către SUA pe lânga faptul că a contribuit în mod semnificativ la reducerea puterii militare și a credibilității URSS în plan internațional.Intervenția sovietică în Afganistan a fost una dintre ulltimile mari dispute Est – Vest. Acțiunile indirecte. Criza. din care însă cel mai mare profit. constând în eșecul militar suferit de una din cele două principale armate din lume și în eșecul politicii de comunizare a Afganistanului. Strategia. 1973 8 . economică. a rămas limitată și puțin periculoasă pentru securitatea internațională .

cât și pentru cel intervenient. dar nu în egală măsură și a capacității de manevrare și a culminat cu primul Război Mondial. • A doua generație a războiului modern a fost caracterizată de creșterea puterii de foc. ca un mod distinct de a caracteriza dinamica și direcția spre care se îndreaptă din punct de vedere strategic doctrina militară.Nu este dificil de observat că până la urmă. SUA. în întregul spectru al acţiunilor militare. ipostază care a culminat cu războaiele napoleoniene. URSS. Teoreticienii consideră că acţiunile Germaniei (Blitzkrieg) în cel de al Doilea Război Mondial au marcat începutul etapei23. echipaţi şi dotaţi corespunzător misiunilor planificate). • A patra generație de Razboi Modern a evoluat după războaiele din Vietnam și Afganistan și pune accentul pe modul în care un inamic de tip neconvențional 9 . una din zonele predilecte fiind chiar Afganistanul. criza din Afganistan s-a dovedit contraproductivă atît pentru factorul generator. A patra generație de Război Modern Conceptul de cea de-a patra generație de război modern a apărut în gândirea modernă la sfârșitul anilor optzeci ai secolului trecut. Acestea grupează războaiele astfel: • Prima generaţie a războiului modern a fost caracterizată de prezenţa pe câmpul de luptă a unor mase mari de militari (instruiţi. care astăzi trebuie să ducă războuil global împotriva terorismului. proces care a condus la creşterea importanţei manevrei în spaţiul luptei. • A treia generație generaţia a treia se defineşte prin amplificarea mobilităţii forţelor.

cu bilanţuri îngrozitoare.I. Atacurile masive. Hal Kempfer. ulterior. Terorismul.Wilson. 4GW: Tactics of the Weak Confound the Strong 10 . economic și social în propriul interes și benificiu.Insurgency : Modern Warfare Evolves into a Fourth Generation”. Acum. cultura. George W. Bush declară război împotriva terorismului. În anul 2001. spre deosebire de perioadele anterioare.poate exploata schimbările din mediul politic. Institute for National Strategic Studies 5 G. Thomas X. În lipsa unei definiţii unanim acceptate. Statele Unite sunt și în prezent implicaţe în lupta împotriva terorismului în Orientul Mijlociu. cum ar fi Afganistan. înţeles ca violenţă gratuită împotriva civililor sau noncombatanţilor a făcut parte din orice tip de război. Hammer. nr. în Stratefic Forum. nivelul de trai şi filozofia despre viaţă a altora. lucrările de specialitate recente prezintă Războiul de generaţia a patra ca fiind: „o formă modernă de insurgenţă”5 4 Cf. John P. asupra World Trade Center şi Pentagon. urmate de agresiunile terifiante asupra civililor din gările Madridului şi din metrourile Londoneze ne îndreptăţesc să afirmăm că fenomenul terorist cunoaşte mutaţii de amploare. Efectele globalizării şi dezvoltarea tehnologiei informaţiei au oferit cadrul propice de evoluţie. apariţia unor grupuri umane intolerante în raport cu religia. acţiunile teroriste nu mai sunt întâlnite ca lovituri punctuale sau ansambluri de lovituri de sine stătătoare. Sullivan. ‚. nemulţumirea faţă de actorii internaţionali mai puternici. în contextul amplificării crizei de legitimitate a statelor. 214. ci ele sunt constituente ale unor operaţii de mare amploare. generată de reactualizarea problemelor istorice rămase deschise cu vecinii.4 Acest ultim tip de război s-a dezvoltat.

stimulate. În primul rând ei fructifică noile facilităţi căutând să stabilească „alianţe” cu capii lumii interlope. în punctele-cheie. în ultimii ani. În Afganistan. în ciuda concentrării de forţe şi mijloace de nivel global. privite de la înălţime strategică. aceste obstacole par mărunte. pot genera pericole şi ameninţări. pe măsură ce se acţionează în cea mai bună manieră. Obiectul acestora îl constituie perturbarea ordinii de drept. cautând să îşi infiltreze. a fost realizată o reţea foarte densă de relaţii interstatale. Ed. droguri. interzonale şi transnaţionale. în ciuda luptelor câştigate fără reproş de forţele armate ale Coaliţiei internaţionale.18-20. a stabilităţii şi securităţii statului vizat. Grigore Alexandrescu.. Ameninţări la adresa securităţii. Războiul pe care l-a declarat întreaga planetă terorismului. În cadrul procesului de globalizare. cât şi a instituţiei respective. Bucureşti. ele devin insurmontabile.6 Fiecare organizaţie are vulnerabilităţi specifice. partenerilor interni şi internaţionali. 2004. situaţia este departe de a fi în măsură să prevestească un sfârşit clar. care. persoane sub acoperire. se prelungeşte. Liderii forţelor de opoziţie urmăresc să o exploateze în interes propriu. Scopul final al războiului este legat de impunerea voinţei uneia dintre părţi 6 Dr. ai traficului de arme. atât la adresa colaboratorilor. ai crimei organizate. mijloace de distrugere în masă şi ai tuturor celor care desfăşoară activităţi infracţionale. pp. Deşi.Nivelul superior al artei militare este zona cea mai vizată de factorii de decizie politică şi militară ai forţelor oponente. 11 . UNAp.Forţele oponente îşi concentrează efortul asupra viabilităţii politice a conflictului şi mai puţin asupra rezultatelor tactice rapide.

devine contraproductiv. Lovitura strategică în cadrul războaielor de generaţia a patra este direcţionată către factorii de decizie politico-militară.realclearpolitics. După 11 septembrie. elaborată în anul 2006. atacul de prevenire a constituit una dintre noutăţile care au permis susţinerea războiului împotriva terorismului. pe care doar armele nucleare le pot distruge în siguranţă“ Armele nucleare pot fi folosite şi pentru „atacuri împotriva facilităţilor inamice. care conţin arme chimice sau biologice“9 7 8 http://www. prin acţiuni violente sau paşnice. cât şi în mod indirect de către segmente ale vieţii publice şi populaţiei care aparţin adversarului. evaluând consecinţele acţiunilor noastre”8 Din această perspectivă. inclusiv a buncărelor. Declanşarea războiului din Afganistan şi a celui împotriva lui Saddam Hussein constituie doar două exemple de acţiune conform acestei strategii7 Atacurile teroriste de la teatrul din Moscova. şcoala din Beslan şi metroul londonez au demonstrat că întreaga lume este ameninţată. SUA şi-au adaptat strategia de securitate naţională la noile realităţi. ca lider universal. SUA în Strategia de Securitate Naţională. fără beneficii Ceea ce se cunoştea şi se aplica fără excepţie. pentru a le distruge unitatea şi voinţa de a continua un război mult prea costisitor.com/ The National Security Strategy of the United States of America. se stabilesc şi mijloacele folosite în cazul producerii unui „atac iminent cu arme biologice. declară fără a lăsa loc de dubii că „Noi întotdeauna vom proceda în mod deliberat. atât în mod direct.aceasta fiind realizată de una din tabere. Distrugerea forţelor armate ale adversarului şi a capacităţii acestora de regenerare nu mai constituie prioritatea supremă. March 2006 9 Idem 12 . gările Madridului. în cadrul tuturor generaţiilor cunoscute de războiul modern. până acum. Adversarul poate fi învins chiar dacă îi rămân forţele armate intacte.

contra trupelor de la Moscova. 1919. afganii s-au aflat iar în război. prin invazia sovietică Afganistanul a devenit un câmp de luptă fierbinte al confruntării EST -VEST in condițiile răbufnirii războiului rece. iar Afganistanul se proclama republica. care a provocat moartea a peste un milion de oameni. războiul nu a luat însa sfârșit. Afganistan a fost constituit în anul 1747 sub conducerea lui Ahmad Sah Durrani și supus de Marea Britanie în urma a doua războaie între anii 1839-1842 și 1878-1880. mongolii.2001 din SUA au dus la înlăturarea guvernului de la Kabul . cu prețul unei lupte sângeroase. lichidarea militiilor talibane si a organizatiilor teroriste cu baze pe teritoriul 13 . de aceasta data între ele. De la invazia Uniunii Sovietice din 1979.000 de persoane în cinci ani Atentatele teroriste din 11.grecii. Diferite acțiuni ale rezistenței islamice au pornit lupta pentru supremație încă din momentul retragerii trupelor sovietice. În anul 1919 dupa cel de-al 3-lea război cu Marea Britanie. Conflictul a dus la moartea a peste 50. Mai intai. aceasta a recunoscut independența statului Afgan proclamată la 28 feb. Dupa plecarea invadatorilor.09. Afganistan-ul își mentine neutralitatea la 17 iulie 1973 regele Muhammad Zahir Șah (1933-1973) este înlaturat. În timpul celui de-al doilea război mondial. Țara a fost stăpânită în antichitate de mai multe popoare precum perșii. arabii. monarhia este abolită.Concluzii Afganistanul fiind o zonă geostrategică importantă a atras multi cuceritori.

Actiunile de stabilizare si reconstructia Afganistanului continua si in prezent prin aportul Coalitiei Antiteroriste. de la marile puteri spre periferia sistemului internațional. stimulate din exterior s-au perpetuat. Războiul rece a fost un femnomen complex și contradictoriu. Afganistanul reprezentând principalul teatru de confruntare. În acest tip de războiae periferice. chiar dacă tributul de vieţi şi bani plătit de Coaliţie a fost cel mai mare cunoscut de la începerea ostilităţilor. Marile puteri s-au aflat într-o continuă cursă a înarmării în scopul participării la un război care putea sp izbucnească în orice moment. războiul civil a continuat ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic . prin captarea de prieteni. În Afganistan. Pentru că nu se putea un război între ele marile puteri au încurajat acest tip de conflicte în scopul de a oferi o supapă de eliberare a tensiunilor din sistem. împărțind în egală măsură ajutoare financiare. economice și armament din cel mai diversificat. Mujahedinii benificiind de un serios și diversificat arsenal de armament. Când sovieticii s-au retras. Sfârșitul războiului rece s-a dovedit a fin u numai sfârșitul unei competiții internaționale cu și al unei epoci în care sistemul internațional nu a cunoscut mutații semniicative. inclusiv a Romaniei. SUA au susținut financiar și material fherilele tribale anticomuniste și antisovietice. Războiul împotriva terorismului continuă. 14 . Cele doua puteri s-au afltat în competiție pentru lărgirea zonelor de influiență. Războiul rece a generat proliferarea unor mari cantități și tipuri de armament. care a menținut lumea intr-un statu quo ce fusese rezultatul celui de-al doilea război mondial.afgan. Nu au fost obţinute succese răsunătoare în stabilizarea zonei.

ce divide această eră în două perioade distincte: Prima inainte de atacurile teroriste când speranța pentru soluționarea pașnică a conflictelor reprezentau sentimental predominant.Evoluția securtității li stabilității internaționale a fost și este neliniară factorul neprevăzut continuând să joace un rol semnificativ. A doua dupa data de 11 Septembrie când incertitudinea și pesimismul au devenit o caracteristică de bază la nivel global. 15 . Cu toate acestea putem afirma că există o linie de falie. reprezentată de evenimentele de la 11 Septembrie 2001.

unap. J.ro/ 7. Institutul European 4.Bibliografie 1.erols.htm 16 . Unteanu Cristian Manual Nato 3. Teodor Frunzeti Soluționarea Crizelor Ed. Militară 2.Centrul de studii strategice de apărare și securitate Ed. Polirom 6.S. Goldstein Manual de Relații Internaționale Ed.Universității de apărare 5. http://cssas. http://users. Teodor Frunzeti Globalizarea Securității Ed.com/mwhite28/afghanis.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->