Zone de conflict din Asia

Studiu de caz: Afghanistan

Pamnturile afgane au fost mai mereu de-a lungul istoriei o piatra de ncercare pentru marile
imperii ale vremii. De la persani, macedoneni si kusani pna la britanici, sovietici si americani toti au
ntmpinat rezistenta afgana care a macinat precum un malaxor de piatra, trupele straine ce au pus
piciorul n aceasta tara. Pozitia geografica a tarii a atras ca un magnet marile puteri de-a lungul istoriei.
Problemele actuale ale Afganistanului au nceput cu aproape 40 de ani n urma. n 1973 varul
regelui, Daoud, a organizat o lovitura de stat, proclamnd Afganistanul republica iar pe el presedinte. n
scurta perioada de conducere a tarii de catre Daoud, Afganistanul s-a bucurat de venituri provenite din
exporturi de petrol si gaze. La 27 aprilie 1978, Daoud a fost rasturnat de la putere si asasinat de catre
comunisti (revolutia Sawr) grupati n jurul Partidului Democratic Popular Afgan (PDPA). Conflictele
interne au dus nsa la fractura partidului. Liderii unei factiuni Parcham au fost exclusi, n timp ce
cealalta factiune, Khalq (masele), condusa de Noor Mohammed Taraki, a preluat puterea. Taraki a
nceput sa laicizeze tara lovind astfel n islam. Reformele radicale ale acestuia au generat revolte locale
si insurectii armate, trupele guvernamentale nfrngnd de cteva ori gruparile de rezistenta.
n tot acest razboi civil s-au implicat si cele doua super puteri militare, URSS si SUA, prima sustinnd
puterea iar cea de-a doua opozitia, pe mujahedini. Cnd luptele interne afgane au luat amploare,
Uniunea Sovietica s-a simtit obligata sa ajute regimul comunist amenintat si a invadat tara la 27
decembrie 1979. Liderul sovietic, Leonid Brejnev credea ca trupele se vor putea retrage dupa
aproximativ 6 luni. Sovieticii au nlaturat ntreaga conducere afgana si l-au instalat pe Babrak Kamal la
conducere, seful factiunii Parcham, care a anulat masurile nepopulare ale lui Taraki, declarandu-si
loialitatea fata de Islam. Dar prezenta trupelor straine pe teritoriul afgan deja declansase o revolta
nationala. Armata sovietica a raspuns prin distrugerea culturilor agricole si a septelului, pentru a taia
aprovizionarea miscarii de rezistenta.
SUA se temeau la fel ca si n cazul Vietnamului, de raspndirea comunismului n lume. Primele
masuri adoptate de administratia Jimmy Carter au fost pasnice, un boicot al Jocurilor Olimpice de la
Moscova, anularea unor acorduri comerciale ncheiate cu Brejnev. n 1980, SUA hotarasc sa intervina
in teatrul de operatiuni. Americanii au participat la razboi prin intermediul rezistentei afgane. Zbigniev

Brzezinski, consilierul pe probleme de securitate nationala, a fost trimis sa negocieze cu Pakistanul

pentru a livra arme opozitiei afgane. Asa a nceput cooperarea dintre mujahedini ("Soldatii lui
Dumnezeu") si americani. CIA trimitea arme catre serviciile secrete din Pakistan care ii aprovizionau
pe mujahedini. Tabara celor care i-au sustinut pe mujahedini s-a largit si a inclus Marea Britanie,
Arabia Saudita, Egiptul. Pe parcursul anilor 80, gradul de implicare a celor doua superputeri a crescut.
SUA au furnizat mii de tone de armament muhajedinilor. URSS a trimis n Afganistan peste 100.000 de
soldati.
Pna la mijlocul anilor '80, peste cinci milioane de barbati, femei si copii - o treime din populatia
Afganistanului a emigrat n Pakistan, Iran si n alte tari, ntr-unul din cele mai mari exoduri din lume
de dupa al doilea razboi mondial. Bombardamentele rusesti asupra satelor afgane au curmat aproape un
milion de vieti. Razboiul din Afganistan s-a dovedit a fi unul dintre cele mai costisitoare si a durat mai
mult dect spera Brejnev.Ca urmare a ntlnirilor dintre Reagan si Gorbaciov, n care s-a discutat mult
problema dezarmarii si semnarii a mai multor tratate, s-a decis si retragerea trupelor din Afganistan
pna n 1989.
n timpul razboiului contra URSS, n Afganistan se remarca si talibanii, studentii n Coran, prin
fanatismul religios, cu care se avnta n lupta si prin rigorismul islamic, fiind adeptii Saria (legea
islamica). Al Quaida si Osama Bin Laden gasesc n muntii Afganistanului o casa buna n pregatirea
pentru activitatile teroriste, sprijinite de CIA, ct timp au fost ndreptate mpotriva sovieticilor.
n anul 1992 se pune definitiv capat regimului comunist, cnd demisioneaza presedintele Najibulah.
Dar nici de data aceasta cstigatorii nu se nteleg si ncepe un lung razboi civil, cstigat n cele din
urma (n 1996) de talibani care instituie un regim si mai draconic, fiind interzise orice influente
occidentale. Este suprimata televiziunea, se nchid scolile pentru femei, portul valului este obligatoriu,
se extind scolile coranice. Teroarea este la ordinea zilei. Nu este permisa nici o deviere de la islamul
sunit, ai carui adepti sunt.
Dupa retragerea trupelor sovietice din Afganistan (1989) si victoria talibanilor asupra
autoritatilor centrale de la Kabul n 1996, aceasta tara a devenit centrul de unde teroristii musulmani si
coordonau atacurile teroriste mpotriva Occidentului. Atentatele comise mpotriva SUA, de reteaua
terorista Al-Qaeda, la 11 septembrie 2001, au dus la interventia NATO pe tarm afgan. Desi nlaturarea
talibanilor de la putere si instaurarea unui regim democratic pareau o misiune facila, fortele NATO s-au
confruntat cu un razboi de gherila, greu de controlat ce a macinat puternic trupele implicate.
Atentatul de 11 septembrie a insemnat debutul unei noi etape in evolutia relatiilor internationale,
etapa cunoscuta sub denumirea de Razboiul impotriva terorismului sau Cruciada impotriva
terorismului.

Atentatele de la 11 septembrie au fost o serie de atacuri sinucigase coordonate de Al-Qaeda

mpotriva Statelor Unite. n dimineata acelei zile, 19 teroristi Al-Qaeda au deturnat patru avioane
comerciale de pasageri. Teroristii au preluat controlul avioanelor, prabusind doua dintre ele n Turnurile
Gemene ale World Trade Center din New York, omornd toate persoanele de la bord si multi alti
oameni care lucrau n cladiri. Ambele cladiri s-au prabu?it n decurs de doua ore, distrugnd si avariind
si alte cladiri din jur. Teroristii au prabusit un al treilea avion n cladirea Pentagon din Arlington,
Virginia, lnga Washington. Al patrulea avion s-a prabusit pe o cmpie de lnga Shanksville n zona
rurala a statului Pennsylvania, dupa ce unii dintre pasageri si membrii echipajului au ncercat sa
recstige controlul avionului, pe care teroristii l ndreptasera spre Washington. Nu au existat
supravietuitori ai zborurilor. n total, n urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroristii.
Imediat dupa atacuri, administratia Bush a anuntat un razboi mpotriva terorismului.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei aprecia printr-o rezolutie ca noul conflict aparut dupa
actele teroriste din 11 septembrie nu poate fi calificat ca razboi conform dreptului international, din
moment ce nu a fost o declaratie de razboi si ca nu s-a putut dovedi ca un stat a fost faptuitorul acestor
acte. Cu toate acestea, atentatele au avut ca rezultat direct declararea de SUA a razboiului din
Afganistan nca din 2001, si a facilitat indirect declararea razboiului din Irak din 2003.
Dupa aceste evenimente Afghanistanul a fost plasat alaturi de alte state care sustineau terorismul n
"Axa Raului". Washington-ul a cerut nca o data talibanilor extradarea lui Bin Laden. Acestia au
refuzat, iar la 07 octombrie 2001 incepea razboiul in Afghanistan, atunci cand armata SUA impreuna cu
armata britanica au lansat Operatiunea Enduring Freedom (OEF).
Marea Britanie a condus din 2002 propria operatiune militara, Operatiunea Herrick, ca parte a aceluiasi
razboi din Afghanistan. Caracterul razboiului a evoluat de la o lupta violenta cu Al-Qaeda si sustinatorii
sai talibani la un complex efort contrainsurgent. Acesta a ucis zeci de mii de oameni, majoritatea civili.
Guvernul SUA a sustinut ca scopul invaziei lor a fost gasirea lui Osama bin Laden si a altor membri de
rang nalt ai Al-Qaeda, trimitera lor n judecata, pentru a distruge organizatia Al-Qaeda si eliminarea
regimul taliban.
Razboiul antiterorist din Afghanistan: Operation Enduring Freedom
Razboiul antiterorist din Afghanistan a fost declansat n toamna anului 2001, cnd SUA au cerut
activarea articolului cinci din Carta Nord Atlantica, care spune ca atunci cnd un stat membru este
atacat, celelalte state membre sunt obligate sa acorde ajutor. Interventia n Afganistan a fost
considerata, prin urmare, perfect legitima, NATO fiind n situatia de casus belis si a primit printr-o
rezolutie acceptul Consiliului de Securitate al ONU.
Pe 7 Octombrie 2001 Statele Unite, sustinute de Marea Britanie au lansat Operation Enduring

Freedom initial denumita "Operation Infinite Justice", la care au participat peste 90 de tari; aceasta va
ramne n istorie drept cea mai mare coalitie formata vreodata, pna n prezent.
Duminica 7 octombrie dupa ce Osama bin Laden da presei o caseta video cu declarata sa, la ora 12:30
ora locala ncepe atacul asupra Afganistan, lansarea de bombe si rachete de croaziera militare mpotriva
talibanilor si mijloacelor de comunicare si asupra taberelor n care se presupunea ca se antreneaza
teroristii. Cu o precizie chirurgicala rachetele au lovit principalele obiective si numai cteva si-au ratat
tintele, fiind angajate n lupta un numar mare de tehnologii diferite. Autoritati militare ale SUA au
declarat ulterior ca s-au folosit n primul val aproximativ 50 rachete de croaziera Tomahawk, lansate de
pe submarine si nave apartinnd SUA si Marii Britanii, 25 avioane de vnatoare , 15 bombardiere, cum
ar fi B-1 Lancer, B-2 Spirit, B-52 Stratofortress ?i altele. Mai mult de 12.000 de bombe au fost lansate
n doar cteva saptamni.
n noaptea de 9 spre 10 noiembrie Osama bin Laden paraseste Kandaharul si se ndreapta spre
Jalalabad si Al-Qaeda fug din Mazar-I-Sharif, Kabul si Kanduz. La mijlocul lunii 240 dintre ei au trecut
granita n Iran.
La 9 noiembrie, orasul Mazar-I-Sharif este ocupat de trupele Aliantei Nordului, care ajung pe data de
13 ale aceleiasi luni la Kabul. Lupta pentru Mazari Sharif a fost considerat importanta, nu numai pentru
ca acolo se afla "Moscheea Albastra", un sit sacru musulman, dar si pentru ca este locatia unui nod
important de transport cu doua aeroporturi principale si o ruta majora a aprovizionarii ce conduce n
Uzbekistan. Aceasta ar permite, de asemenea, ajutorul umanitar pentrua atenuarea crizei alimentare
care a amenintat mai mult de sase milioane de oameni. Fortele Aliantei de Nord au confiscat principala
baza aeriana si aeroporturile orasului.
La 16 noiembrie ncep bombardamentele americane asupra pesterilor din regiunea Tora Bora. Aproape
2000 de mebrii Al-Qaeda si luptatori talibani s-au opus atacurilor americane.
Asediul de la Kunduz a nceput pe 16 noiembrie si a fost o lupta continua. n cele din urma, dupa noua
zile de lupte grele si bombardament aerian american, luptatorii talibani s-au predat fortelor Aliantei de
Nord la 26 noiembrie.
Lupta de la Qala-i-Jangi - La 25 noiembrie, ziua n care luptatorii talibani exploatati n Kunduz s-au
predate, ctiva talibani au atacat niste garzi din Alianta Nord. Acest incident a declansat imediat o
revolta pe scara larga. Johnny Michael Spann a fost primul american decedat n razboi.
La 29 noiembrie vicepre?edintele SUA, Dick Cheney, declara ca este probabil ca Bin Laden sa se
ascunda n complexul de pesteri de la Tora Bora, dupa ce la 16 noiembrie Fortele Aeriene ale SUA
bombardeaza drumul dintre Khungyani si Tora Bora n timp ce liderii talibani si Al-Qaeda fugeau pe
alte rute.

n luna decembrie, pe data de 7, asediul Kandaharului esueaza dupa ce talibanii realizeaza o ntelegere
cu liderii locali. Luptele se opresc si Mullah Omar profita de acest lucru si scapa de ncercuirea fortelor
Aliantei Nordului.
Astfel, Kandahar-ul, ultimul oras controlat de talibani, a cazut, si majoritatea luptatorilor talibani s-au
predat Orasul a fost predat n aceeasi zi, marcnd sfrsitul controlului talibanilor asupra Afganistanului.
Fortele afgane sub conducerea lui Gul Agha au confiscat orasul Kandahar, n timp ce puscasii marini au
preluat controlul asupra aeroportului.