ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

nr. nr.G. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M. 21/1992 privind protectia consumatorilor. H. Ordinul nr. nr. nr. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala. cu modificarile ulterioare (M. nr. 134/ 2002 privind caracterizarea.C. H. Ordin nr. nr. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M. 453/1999).O nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. nr. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O.nr.O.O.O. armonizate (M. H.G.G.O nr. privind modificarea ordinului presedintelui A. nr.O. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M. 67/2002).O. 332/2001 privind denumirea.nr. nr. 296/2004 privind Codul Consumului (M.(M. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile.G. nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.O.G. H. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M. H.G.G.nr. nr. H.P. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori.O. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite.. nr. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr.P.O.O. nr. Legea nr. 665/2004).G.N. nr. 914/2002). 188/2004 presedintelui A. nr. Legea nr. nr. Legea nr. nr. 185/2004).O. 49/2004). 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.G nr.nr. 58/2000 pentru modificarea şi completarea O. 908/2004).O. 593/2004) Legea nr. nr. 185/2004). 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M. Hotarare nr. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M.O. nr.O. republicata cu modificarile şi      .G.G. 560/200). 785/ 2002). Hotarare nr. a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M. 75/1994). 49/2004). Hotarare nr. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr.O. Ordin nr. 638 / 2002). H. nr. 37/2002 privind aprobarea O. 264/2003).(M. armonizate (M. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M.nr. 264/2003). 643/2003).C.O. H. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M. 166/2001). 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.N. 144 / 2002). H.G. nr. nr. clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. nr. •  O. 565/2004).

(M. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii. Hotarare nr. H. 349/2001).O.G. 10/1997).  Legea nr. nr.nr.(M.O. 711/2002).G. 495/2001). cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr.nr.U. nr. republicata (M. H. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. nr. altele decat apele minerale naturale(M.O nr.G.  H. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr. 665/1995 privind înlocuirea.nr.nr. securitatea muncii şi protectia mediului.nr. produse denumite generic "aurolac". 333/2002). O. 120/2000). (M. Concurenta Legea nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M.O.(M.O.G. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M. 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. circulatiei şi comercializarii alimentelor.nr. 573/2003). 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate.nr.nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor. H.O. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. nr.nr. 97/2001 privind reglementarea productiei.G.O. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole. 206/1995). 901/2004). 17 / 2004). 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. H.O.O.(M. H. 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M.O. 296/2004).O.(M. nr. 490/2001). nr. Legea nr. H.C. 700/2001).O. sanatatea.O.G. 966/2004).O. nr. 148/2000 privind publicitatea.G.nr.în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . Ordinul nr.nr.O. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr.G.persoane fizice sau juridice . descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. nr. nr. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare. nr. H. nr.(M. 810/2004). . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M.O. Ordinul nr. Ordin nr.O.368/2002).nr. nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea.O. nr.  O. elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M. al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.G. alimentatiei şi padurilor. 644/2000).(M. nr. 462/2004). 178/2000 privind produsele cosmetice (M. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.

258/2005). 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor.G. 319/2003). 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.U. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M. nr. 1080/2004). 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M.G.  Legea nr.O. 1154/2004). 75/2005). nr.G. 851/2002). 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 112/2004). nr.O. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.  O.O. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M.nr. G.nr.O. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.G.nr.  H. cu modificarile şi completarile ulterioare. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun.G. nr.G. 244^1 alin. 927/2003).O. nr. nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.U. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.nr. nr.  H. nr. 133/1991). (1) din Legea nr. republicata (M. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.U.O. nr.  Legea nr. 263/2005). nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M. 571/2003 privind Codul Fiscal (M. cadru comerţ  Legea nr.G.O. 571/2003 privind Codul fiscal(M.nr. nr.  Legea nr.O. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. cu modificarile ulterioare (M. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite.nr.O. 1092/2004). 117/2001 pentru modificarea şi completarea O. nr. 24/1991).O. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  H.(M.G. 88/1996). 1281/2004). 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M. nr. [1] . 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O. 571/2003 privind Codul fiscal(M.nr.  O.  H. nr. în conditiile art.  O.  O.• Fiscalitate  Legea nr.O. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M. nr.O. republicata (M.O. • Marfuri.O.nr.  Legea nr. 617/2002 privind aprobarea O. 571/2003 privind Codul fiscal.  Ordin nr.O.  Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 21/1996 privind concurenta. 522/2004). 1115/2004). nr. nr.G.G.  Legea nr.O. nr.

care. efectul asupra altor produse. folosit sau reconditionat. Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art.orice bun material cunoscut sub denumirea de produs. caracteristicile produsului. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate. 2. 2. conditiile de asamblare şi. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. 2 lit. inclusiv de durata şi. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. dupa caz. de instalare şi de necesitati de întretinere. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit.În sensul prezentei legi. luandu-se în considerare în special: 1. în particular copiii şi persoanele în varsta. d) risc grav . . 1. dupa caz.orice risc semnificativ. b). prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. 3. .Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. este destinat consumatorilor sau este posibil. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. b) produs sigur . în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. Art. b) şi c) şi art. Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. dupa cum urmeaza: a) art. etichetarea sa. cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. de montaj şi de întretinere. numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. 4. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ. în principal compozitia. în conditii previzibile. fie ca este în stare noua. c) produs periculos . 4-16 se aplica în orice situatie. sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. 2 lit. prezentarea produsului. de punere în functiune. ambalarea. b) art.orice produs care. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs.

h) retragere . el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. f) distribuitor . g) returnare . (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. în vigoare în sectorul respectiv. 2. (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure. c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. sau. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). alti agenti economici din lantul de comercializare. în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau. f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor.criterii de evaluare a conformitatii Art.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare. 3. .e) producator: 1. importatorul produsului. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului.orice agent economic din lantul de comercializare. CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare. fabricantul produsului. (2). reprezentantul producatorului. daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. altele decat cele la care se face referire la alin. a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul. în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator. 3. în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. (2). în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza.

. daca este necesar. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse. pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti. 10 alin. tinerea unui registru de reclamatii. în conformitate cu art. inclusiv. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. în special cu prevederile alin. prin intermediul produsului sau al ambalajului. care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori. (1) lit. în cazul în care acestea exista. dupa caz. pentru a evita aceste riscuri. 5. neconforme cu aceste cerinte. analizarea reclamatiilor şi. (3) Masurile prevazute la alin. precum şi informarea asupra produsului sau. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. (4) Masurile prevazute la alin. Art. f). dupa caz. (2) vor include: a) informarea. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. asupra lotului de produse din care face parte. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. (2) lit. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. dupa caz. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. daca produsul se dovedeste periculos. (2) şi (3). în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. returnarea de la consumatori. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate. precum şi sa previna astfel de riscuri. b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. b) în cazul în care se considera necesar. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. precum şi. fara un avertisment corespunzator. modul de întrebuintare. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor. 4.

(1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. la propunerea organelor sale de specialitate. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare. (3) Producatorii şi distribuitorii. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. ca unele produse. dupa caz. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. 2. cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. 3. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. la cerere. sunt stabilite de autoritatile competente. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili. constatarea contraventiilor. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. sa ii însoteasca. în conditiile stabilite în anexa nr. (6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.b) sa participe. atributiile. în special prin: 1. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. 6. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. sarcinile. aflati în exercitiul functiunii sau. dupa caz. . la cererea acestora din urma. 1. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. pentru actiunile intreprinse. în limitele activitatilor lor. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. în limitele activitatilor lor respective. dupa caz. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor.

(1). 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 8. verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate.Contraventiilor prevazute la art. 4 alin. (1). Art. dupa caz. raspunderea civila. . sa interzica temporar. atributiile. lizibil şi inteligibil. pe perioada necesara diferitelor controale. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. usor de înteles. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. cu amenda de la 700 ron la 7. c) încalcarea dispozitiilor art. fara a exclude prezentarea şi în alte limbi. verificari sau evaluari ale securitatii. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. contraventionala sau penala a celor vinovati. sa organizeze. dupa caz. 4 alin. propus pentru furnizare sau sa fie expus. inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. . 180/2002. în special al art. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur.000 ron. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. b) încalcarea dispozitiilor art. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. ca acesta sa fie furnizat. Art.Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. cu amenda de la 200 ron la 2. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta.000 ron. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. în limba romana. pe o scara adecvata. CAPITOLUL V Sanctiuni Art.000 ron la 10. 3. . astfel încat produsul rezultat sa fie sigur. (2). sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. 10. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia. 2. 2. disciplinara. redactate în mod clar. 9. cu amenda de la 1. f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. Art. 5. (1) În sensul prezentei legi.000 ron. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate. e) pentru orice produs periculos. 3 alin. pana la stadiul de utilizare sau de consum. cu modificarile ulterioare. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. 7. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane.

sa dispuna sau sa coordoneze ori. monitorizarea activitatilor de supraveghere. 11 din anexa nr. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. de la caz la caz. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. f). a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. 11. asa cum sunt cele prevazute la alin. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. (4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. 4 alin. dupa caz: a) producatorului. (3) În mod special. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta. b) distribuitorilor. c) oricarei alte persoane. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. caracteristicile intrinseci ale produselor. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. daca este necesar. . (5). în special al prevederilor cap. Daca este necesar. în special cele mentionate la lit. prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. (1) lit. în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. b)-f).2. evaluandu-se. III. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. (1). d)-f). Art. 2. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. dupa caz. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. în limitele activitatilor lor. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. (1) lit.

(1). 12. precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop. (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. 2 lit. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Art. continutul şi formularul-tip al notificarilor. .(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. asa cum se prevede la art. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. 13. in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. precizand motivele pentru care le-a adoptat. (1) lit.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. trebuie in general sa fie disponibile publicului. inca nesemnalat in alte notificari. . CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. 14. (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau. 10 alin. sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. Romania trebuie. in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. liniile directoare. b)-f). Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. a). CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. asa cum sunt definite la art. de asemenea.

va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. 15.(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. Comisia Europeana trebuie. Daca. . 11 din anexa nr. (3). aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. 16. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. 2. . Art.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. masuri care au in vedere impiedicarea. ori de cate ori este posibil. din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. Art. prin natura lor. nu a avut loc o consultare prealabila. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. 17. Ea trebuie notificata. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. pe o baza voluntara ori obligatorie. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. dupa punerea in aplicare a masurii. sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. 13. care. stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. imediat ce este posibil. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. de asemenea. natura riscului şi masurile luate. (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. Art.

17 şi sa dea partilor respective. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv.Anexele nr. art. 1 şi pct. 18. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. Art. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei. cu exceptia art. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. (4) In cazul unui risc grav. 75 şi ale art. (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. 2. 2. art. informand Comisia Europeana despre acestea. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate. 2. . 4 şi 5. 6 alin. (3) şi (4). (3) din lege sau. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). 4. Art. data la care se abroga prevederile art. aceste informatii contin cel putin: . 20. 19. 1. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. 1 din anexa nr. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 13 alin. 4 alin. In caz de riscuri grave. 2. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. L11 din 15 ianuarie 2002. pct. 13 alin. referitoare la securitatea generala a produselor. 4 alin. 6 alin. 2 din anexa nr. (3) din lege sau. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. cu respectarea prevederilor art. dupa caz. dupa caz. (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 2. 3 şi 12 din anexa nr. Art. ANEXA Nr. republicata. (5). 610 şi 13 din anexa nr. trebuie comunicate imediat punctului national de contact.(3) Romania. (6). 1. 17. in termen de o luna. intreprinse de producatori şi distribuitori. . 13 din Directiva nr. (2) din Constitutia Romaniei. Informatiile prevazute la art.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. art. (2) şi (3). care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (1) şi (2). referitoare la securitatea generala a produselor. 18 alin. prevazute la art. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 3. (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 1. (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 76 alin.pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene. pct. intr-un termen mai mic de 20 de zile. art. pct.

trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. dupa caz. RAPEX vizeaza. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. d)-f) din lege. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. 3. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. Liniile directoare prevazute la pct. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. In cazul in care masura notificata conform art. 5. Ea comunica. de asemenea. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. ANEXA Nr. care permit evaluarea riscului. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. in particular privind tarile destinatare. Sistemul RAPEX acopera produsele. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. prevazute la art.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. 2. 6. 2 lit. utile pentru a determina produsul. Romania va furniza. prevazut la art. Punctul national de contact. a masurilor sau actiunilor hotarate. a masurilor sau actiunilor hotarate. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. asa cum sunt definite la art. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. care permit evaluarea riscului. 11. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. in particular privind tarile destinatare. 10 alin. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. fie o sinteza. c) toate informatiile disponibile. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. dupa caz. In particular. a) din lege. in principal. in cele mai mici detalii. 3 paragraful 2 din . 12 din lege. sau la art. (1) lit. in cazul unei substante existente. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. 4. in special cele prevazute la art. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. precum şi evaluarea riscului. notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile.

394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici .persoane fizice sau juridice . c) orice informatie complementara. Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei. 13. Liniile directoare prevazute la pct. 11. 11/ 1994. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune. 11. cuprinse in anexa la prezenta hotarire. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere. privind protectia consumatorilor. eventual cu privire la propria ei situatie. pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului. Romania trebuie. inainte de a hotari adoptarea unei masuri. in termen de 5 zile. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. 7. 21/1992 . b) din Ordonanta Guvernului nr. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. 12. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. in cazul unei substante noi. stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana. pe cat posibil. trebuie sa indice Comisiei Europene. In cazul in care primeste o notificare conform art. 17 alin. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. pertinenta. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. 2 .[2] HOTARIRE Nr.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. 58 lit.Directiva 67/548/EEC. in conformitate cu art. comunicand pentru aceasta motivele. 17 din lege. 8. aprobata şi modificata prin Legea nr. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. 1 In sensul prezentei hotariri. cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. pe durata medie de utilizare. 9. prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. ART. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate. 8 şi al art. (3) din lege. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. 10.

ART. intretinerea. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. termenul de garantie. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. diagnosticare. montare. durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. precum şi instruirea depanatorilor. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. ART. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare. ART. iar producatorul fata de vinzator. ambalare şi transport aferente. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. normative şi sa declare. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. inlocuire). 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. precum şi cheltuielile de manipulare. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. ART. cit şi dupa incetarea acesteia. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. direct sau prin terti abilitati. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. ART. reparare. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic .Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. lista utilajelor. ART. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. dupa caz. dupa expirarea termenului de garantie. inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. expertizare. atit pe durata de fabricatie. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. repararea sau inlocuirea acestora. catalogul pieselor de schimb. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. durata medie de utilizare. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. ART. in documentele tehnice. ART.

atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. 14. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. 13. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. care curge de la data preschimbarii produsului. termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului.. 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. ART.E. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator. cuprinse in documentatia care insoteste produsul. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. transport şi depozitare. ART. la cererea consumatorului. comercializate in regim de consignatie. inlocuirea. ART. cistiguri la C. ART.C. 19 . ART. punere in functiune.16. 2 . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici. ART. intretinere. a altor clauze care contravin art. de catre agentul economic. manipulare. provenite de la persoane juridice. trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie. ART. Loto-Prono şi similare.neutru. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. ART. ART. utilizare. obtinute prin tragere la sorti la tombole. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie. fara a-l exonera de raspundere pe producator. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. cistigate la concursuri.

23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective. pentru persoane juridice. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată. 4. cu amenda de la 200.000 lei la 700.000 lei la 350. facuta in cadrul termenului de garantie. certificatul de garantie tine loc de contract. 7. dupa caz. organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. ART. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. ART. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii. 3. daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate. care va fi de cel putin 3 luni. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb. cu amenda de la 100. . In cazul pieselor de schimb.000 lei la 400. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora.000 lei. 21 In sensul prezentei hotariri. 8 şi 19. 17 şi 22. cu mentionarea termenului de garantie. ART. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb. precum şi a tarifelor aferente.000 lei pentru persoane juridice. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri. Pentru produsele aflate in perioada de garantie. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau. 16. ART. potrivit legii penale. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza.000 lei. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service.000 lei la 200. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service.000 lei pentru persoane juridice.000. b) incalcarea prevederilor art. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400.000 lei la 1. pentru persoane fizice şi de la 200. 25 Orice reclamatie a consumatorilor. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. ART. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. 6 şi 20. c) incalcarea prevederilor art. ART. cu amenda de la 350. 2.000 lei la 500. ART. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului.

Instrumente muzicale clasice sau electronice. casetofoane. maşini de cusut sau de tricotat mecanice. biciclete. cazane sau boilere de incalzit apa. boilere. aparate de tuns sau de ras.). antene etc. Jucarii mecanice. care face parte integranta din prezenta hotarire. aparate de filmat. 9. electrice sau electronice.). 3. 13. televizoare. carucioare pentru bagaje etc. magnetofoane. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole. aparate video de redare şi inregistrare. aparate audio de redare CD. calculatoare electronice ). remorci. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. ART. Contraventiilor prevazute la art. 6. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. 10. fiare de calcat etc. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga. cuptoare cu microunde. aparate de fotografiat şi de marit. maşini de spalat vase.C. maşini de gatit. camere video. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice. aparate de proiectie.).ART.) . 7. autoturisme. 11. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. unelte agricole şi de gradinarit). calorifere. aparate de macinat cafea. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. electrice sau electronice. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe. Aparatura pentru comunicatii (telefoane. antene etc.[3] . amplificatoare. pompe de stropit tip vermorel. uscatoare de par. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului. motorete.). 5. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. stabilizatoare de tensiune. barci cu motor. egalizatoare. nr. Mobilier. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. radiatoare etc. radiatoare. maşini de scris. vehicule hipo. maşini de cusut sau tricotat. roboti de bucatarie. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. 4. 2. Ceasornice mecanice.M. carucioare pentru copii. fotolii rulante. 8. cintare şi balante. electropompe. aparate de climatizare. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. aspiratoare. motociclete . Vehicule fara motor (rulote. pickup-uri.). 14. ART. maşini de gaurit. ventilatoare. ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. aparate telex sau fax. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. 753/1965. H. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. frigidere şi congelatoare. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. combine audio şi video. hote de bucatarie. 12. scutere. dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. triciclete. Aparatura medicala de uz personal. orgi de lumini.

fabricate in Romania sau importate. Of. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. pe perioada de valabilitate a acestuia. la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci. echipamentele şi subansamblurile auto. 3. . Art. 2. a desenului sau a modelului industrial. Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. . - . Art. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. 644/2000) In temeiul prevederilor art. materialelor. 4. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. Art. bazata pe examinare şi dovezi obiective. conform prevederilor legale. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. 8 din Ordonanta Guvernului nr. eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. 21/1992 privind protectia consumatorilor. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. formelor.In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. denumite in continuare piese de schimb auto. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice. c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . Art. denumita in continuare Registrul Auto Roman. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. fara drept. 1. prin respectarea limitelor de toleranta. (2). (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman". Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. cu modificarile şi completarile ulterioare. Art. 5. republicata.Piesele de schimb auto. se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari.

cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman. d) sunt marcate. conform prevederilor legale in vigoare. cat şi producatorilor de piese de schimb auto. in termen de 30 de zile de la data solicitarii. 7. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare.La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. . piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. 8. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. c). Art. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. Art. . lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. (2) In situatiile prevazute la alin. Art. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania. perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata. 6. importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. securitatea muncii şi protectia mediului . persoane juridice. 7 lit. trebuie sa fie de cel putin 8 ani. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier. sanatatea. producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii.

10. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului. 9 constituie contraventii in masura in care. (1) Nerespectarea dispozitiilor art.Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto. pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. destinate consumatorilor. nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. daca fapta nu este considerata. 1.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. 8 şi ale art. potrivit legii penale. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice. Art. . publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. infractiune. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . Art. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare.[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . 13. Partea I. 786/1996. art. Art. cu modificarile şi completarile ulterioare. . pentru celelalte piese de schimb. c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. 12.persoane fizice sau juridice . Partea I. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 9. explicit şi fara ambiguitati. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. ale art. sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. 14. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. 6 din Hotararea Guvernului nr. (1).Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art. (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin. Art. Partea I. Art. documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. (3) In cazurile descrise mai sus. . c) şi d). nr. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. Art. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. republicata.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. . clar. 122 din 19 iunie 1995.inconjurator. stabilite prin prezenta hotarare. 11. potrivit legii penale. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. 7 lit.Contraventiile prevazute la art. 21/1992 privind protectia consumatorilor.

chiar daca producatorul este mentionat. c) vanzator . daca nu informeaza persoana prejudiciata.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. distribuitorul produsului importat. Of. agentul economic sau distribuitorul care modifica. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. inclusiv a celor executate la comanda. in cazul inexistentei acestuia. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . 8. in cadrul activitatii sale. . apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. prin activitatea sa. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. 6. 5. şi garantiile asociate acestora. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. 1. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. 3. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. 2. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. d) producator: 1.persoana fizica sau juridica autorizata. distribuitorul produsului. utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. . importatorul produsului. caracteristicile produsului. Art. inchiriere. 9. f) reparare . CAPITOLUL I Dispozitii generale Art.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. Art. . fara solicitarea unor costuri suplimentare.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. 7. dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. de restituire a pretului platit de consumator. dobandeste. agentul economic care işi aplica denumirea.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. 4. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia.In sensul prezentei legi. e) garantie . b) produs . in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. asupra identitatii importatorului. agentul economic care fabrica materia prima. 2. 3. agentul economic care reconditioneaza produsul. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. .bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. care cumpara. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. care.

9. (2) Prevederile alin. prezinta parametri de calitate şi performante normale. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. sa cunoasca declaratiile in cauza. d) fiind de acelaşi tip. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator.Art. . b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. .Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. Art.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. 5. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. . (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare.Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. Art. . b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. (2) lit. 4. 8. de producator sau de reprezentantul acestuia. 5 alin. in mod rezonabil. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. . c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. 10. . in oricare dintre urmatoarele situatii. Art. fara plata. in mod rezonabil. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. Art. 6. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. in functie de optiunea consumatorului. 7. d). (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. prin reparare sau inlocuire.In cazul lipsei conformitatii. facute de vanzator.

manopera şi materialele. inclusiv costurile postale. 17. CAPITOLUL V Termene Art. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. nici de inlocuirea produsului. 13 şi 14.Raspunderea vanzatorului. in conditiile legii.Termenul fara plata. . sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. Art. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. 10 şi 11. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. (4). (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. in conditiile art. (1) In cazul lipsei conformitatii. . vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. daca lipsa conformitatii este minora. prevazut la art.conform art. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. ca masura reparatorie. conform prevederilor art. 11.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual. . 11 alin. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. . . c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. Art. Art. 13. CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. Art. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. 9-14. 16. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. fara inconveniente semnificative pentru consumator. calculat de la livrarea produsului. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. 12. . (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. in fiecare caz fara plata. 15. Art.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. b) importanta lipsei de conformitate. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. 11. 14. conform art.

(2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. 20 şi 21. (1) şi ale art. disponibil şi accesibil acestuia. cu modificarile ulterioare.000 ron la 2. . (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. Art. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. . cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. . (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art.000 ron la 25. 20.Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr.Contraventiilor prevazute la art. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service.Art.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. b) nerespectarea prevederilor art.000 ron. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. 23. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. 20. . Art. care limiteaza sau inlatura. 18. Art. sunt nule de drept. 180/2002. inlocuire -. . 16. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege.intretinere. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.000 ron. (2) In cazul produselor folosite. cu amenda de la 5.Pana la proba contrara. Art. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. CAPITOLUL VI Garantii Art. 9 şi 19. termenul de garantie. Art. modalitatile de asigurare a garantiei . 26. 22. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 24. 19. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. 21. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. valabilitatea acesteia nu este afectata. direct ori indirect. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. 25. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. reparare. cu amenda de la 1.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003. b) Hotararea Guvernului nr. 10 din 27 ianuarie 1997. in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. 74 alin. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . inclusiv a celor executate la comanda. prin activitatea sa. (2) din Constitutia Romaniei. 75 din 23 martie 1994. 174/2008 publicată în MOF nr. cu respectarea prevederilor art.G. operatorul economic sau distribuitorul care modifica. (2) din Constitutia Romaniei. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. c) Hotararea Guvernului nr. artizanale ori liberale. 74 alin. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. 795 din 27/11/2008. 2 din Ordonanta Guvernului nr. . apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. 2.In sensul prezentei legi. b) produs . 5. [5] Legea 449 (r. operatorul economic care işi aplica denumirea. 206 din 6 septembrie 1995. nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. 1. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale. Actul include modificările din următoarele acte: .Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. nr. cu modificarile ulterioare. d) producator: 1. . caracteristicile produsului. Art. nr. se abroga: a) art. operatorul economic care fabrica materia prima. nr.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. cu modificarile şi completarile ulterioare. cu modificarile ulterioare. c) vanzator . şi garantiile asociate acestora. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul.persoana fizica sau juridica autorizata. 20 alin. 14 alin. 1 şi art. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M. in cadrul activitatii sale. 3. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. Partea I. 665/1995 privind inlocuirea. 21/1992 privind protectia consumatorului.O. Partea I. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. operatorul economic care reconditioneaza produsul. marca sau un alt semn distinctiv pe produs.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. 4.U. industriale sau de productie. care. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. Partea I. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. care. Of. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. cu respectarea prevederilor art. 2. .

asupra identitatii importatorului. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. d). la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. e) garantie . . distribuitorul produsului. 7. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. importatorul produsului. (2) lit. de restituire a pretului platit de consumator. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. . in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului.6. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. Art. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. sa cunoasca declaratiile in cauza. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. 5. prezinta parametri de calitate şi performante normale. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. Art. in oricare dintre urmatoarele situatii. 3. . d) fiind de acelaşi tip. 5 alin. .Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. 6. in cazul inexistentei acestuia. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. inchiriere. 7. de producator sau de reprezentantul acestuia. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. . daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. in mod rezonabil. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. in mod rezonabil. fara solicitarea unor costuri suplimentare. distribuitorul produsului importat.Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. f) reparare . 8.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. 9. 4. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. chiar daca producatorul este mentionat.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. daca nu informeaza persoana prejudiciata. facute de vanzator. Art. Art.

In cazul lipsei conformitatii.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele.Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. nici de inlocuirea produsului. b) importanta lipsei de conformitate. prin reparare sau inlocuire. 10 şi 11. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. . consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. 11 alin. 11. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. prevazut la art. 11. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. . Art. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. . in functie de optiunea consumatorului. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. 13. fara plata. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. . c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. fara inconveniente semnificative pentru consumator. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. (4). 8. conform art. inclusiv costurile postale. 14. in conditiile art. (2) Prevederile alin. Art. . . (1) In cazul lipsei conformitatii.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. 13 şi 14. Art. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. ca masura reparatorie. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. manopera şi materialele. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. Art. Art.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare.Termenul fara plata. 12. daca lipsa conformitatii este minora. Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. in fiecare caz fara plata. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. 10. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. 9. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. conform art.

disponibil şi accesibil acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. in conditiile legii. . direct ori indirect. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. Art. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului.intretinere. (2) In cazul produselor folosite. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita.Pana la proba contrara. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. termenul de garantie. 21.Raspunderea vanzatorului. 18. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. CAPITOLUL V Termene Art. 19. Art. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. inlocuire -. 20. . sunt nule de drept. Art. 9-14. CAPITOLUL VI Garantii Art.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. . conform prevederilor art. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. 16. care limiteaza sau inlatura.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. reparare. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . 22. 17.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. modalitatile de asigurare a garantiei . . valabilitatea acesteia nu este afectata.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. calculat de la livrarea produsului. 15. Art. . 23. (1) şi ale art. 16. 20. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie.

cu amenda de la 1. Partea I. 20 alin. . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate.000 lei*). nr. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. ulterior. c) Hotararea Guvernului nr.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. 664 din 23 iulie 2004. 14 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. Partea I.000 lei la 2. cu modificarile ulterioare. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 180/2002.[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . nr. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. Art. 21/1992 privind protectia consumatorilor. *)Ordonanta Guvernului nr. 27. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. nr. b) Hotararea Guvernului nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 25. 10 din 27 ianuarie 1997. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. 20 şi 21. 26. modificata şi completata prin Legea nr. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr. cu modificarile ulterioare. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Partea I. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. 9 şi 19. L 171 din 7 iulie 1999. Partea I. 24. 206 din 6 septembrie 1995.a) nerespectarea prevederilor art. nr.000 lei*). cu modificarile şi completarile ulterioare. se abroga: a) art. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . cu modificarile şi completarile ulterioare*). 665/1995 privind inlocuirea. Art.000 lei la 25. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 208 din 28 martie 2007 şi. Partea I.Contraventiilor prevazute la art. 75 din 23 martie 1994. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 348/2004 privind denominarea monedei nationale. Art. 1 şi art. se vor aplica acestea din urma. cu modificarile şi completarile ulterioare. nr. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. . 363/2007. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi.Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. cu amenda de la 5. b) nerespectarea prevederilor art.

1357/ 2006. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. 851/1. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale. PESTE. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman. 511/ 2004. 6. REGULAMENTUL(CE) nr. PRODUSE DIN CARNE. 1529/ 2007. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . Ordonanta nr.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare. Lege nr. HG nr. HG nr. Ordin nr. cu modificarile şi complrtările ulterioare. OG nr.180/2002. Ordin nr. modificată şi completată prin HG nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. 8. HG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.1. 14. 402/ 2003. 17. OG nr. Regulamentul nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 1719/ 2004.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. REGULAMENTUL (CE) nr. OUG nr. HG nr. circulatiei şi comercializarii alimentelor. 5. HG nr. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului. Legea nr. 10. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. HG nr. aprobata prin legea nr. 1870/ 2005. 2. 11. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. 15. REGULAMENTUL (CE) NR. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 16. modificat şi completat prin Ordinul nr.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. 154/ 43/ 318/ 2005. esteri ai fitosterolilor. 9. 12. aprobată şi modificata prin Legea nr. CARNE. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. OUA . modificată prin HG nr. 3. 4. 751/ 2008. HG nr. 7. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. HG.

comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic. REGULAMENTUL (CEE) NR. UNT 28. 31. 23. 21. LAPTE CONSERVAT. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). Regulamentul (CE) nr. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte.586/1701/360/2008. BAUTURI SPIRTOASE . 26. Regulamentul (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 19. destinate consumului uman.Ordinul nr.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) . 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului . parţial sau total deshidratat. 24. VIN. 20.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. 32.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 25. 33. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).REGULAMENTUL (CEE) NR.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. 30. 333/ 2002 prin producerea. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea. Ordinul nr. Regulamentul (CE) nr. modificat prin Ordinul nr. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). denumirile sub care se vând.Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. LAPTE DE CONSUM.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 22.Regulamentul (CE) nr. 27. VIN AROMATIZAT. Ordinul nr. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice.18. 29. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură.

753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 40. originea. 47. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. REGULAMENTUL (CE) nr. FAINA DE GRAU. 44. descrierea.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. ORDIN nr. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. conţinutul. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36. originea. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. 39. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. denumirea. 48. 38. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 1493/1999. ambalarea. etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. 545/ 2003. REGULAMENTUL (CEE) NR. 42. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. Ordinul nr. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. denumirea. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. modificată prin Ordinul nr. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. conţinutul. REGULAMENTUL (CE) nr. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. OUG nr. Ordinul nr. fabricarea. PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA. prezentarea. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. 35. etichetarea. REGULAMENTUL (CE) NR. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. REGULAMENTUL (CE) nr. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. 1493/1999. 110/2008 privind definirea. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. conţinutul. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. 46. de modificare a Regulamentului (CE) nr. desemnarea. . 37. 45. fabricarea.34. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. ambalarea. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. a Regulamentului (CE) nr. 41. REGULAMENTUL (CE) NR. Legea nr. 43. ORDIN nr. a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. destinate comercializării pentru consumul uman. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). 1576/89.

calitatea. REGULAMENTUL (CEE) NR. REGULAMENTUL (CE) NR. 60. Ordinul nr. 55. etichetarea. 2201/96 și (CE) nr. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. 58. MAIONEZE 49. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . marcarea. originea. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 59. GRASIMI TARTINABILE. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. MIERE ŞI ZAHAR 53. REGULAMENTUL (CEE) NR. etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. conţinutul. ULEI DE MASLINE. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. (CE) nr. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. calitatea şi etichetarea mierii. prezentarea. 52. 51. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. 2379/01 . compoziţia. 50. prezentarea. Ordin nr. ambalarea. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . conţinutul. REGULAMENTUL (CE) NR. originea. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline. fabricarea. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. originea. . cu modificarile şi completarile ulterioare.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. 54. REGULAMENTUL (CE) NR. 57. REGULAMENTUL (CE) nr. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. modificat prin Ordinul nr.ULEI VEGETAL. 2200/96. 2200/96. (CE) nr. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. REGULAMENTUL (CEE) NR. compoziţia. conţinutul. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii.

conţinutul. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. fabricarea. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. depozitarea şi transportul măslinelor de masă. 72. etichetarea. ambalarea. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura .206/947/346/2006. fabricarea. conţinutul. marcarea. Ordinul comun nr. marcarea. modificat prin Ordinul nr.218/945/342/2006. . conţinutul. calitatea. calitatea. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă.210/952/350/2006. 68. conţinutul. conţinutul. ambalarea. marcarea. 70. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. Ordin nr. calitatea . fabricarea. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. etichetarea. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. marcarea. Ordinul comun nr. 62. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. depozitarea şi transportul ananasului în conservã. calitatea. ambalarea. Ordinul comun nr.205/954/345/2006. marcarea. etichetarea. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. fabricarea. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. modificat prin Ordinul nr. 65. modificat prin Ordinul nr. calitatea. calitatea. calitatea. 66. calitatea. etichetarea. marcarea. ambalarea. ambalarea. marcarea. marcarea. conţinutul. fabricarea. Ordinul comun nr.213/946/337/2006. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă.214/944/338/2006. calitatea. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. ambalarea. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. etichetarea. ambalarea. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. 63. 73. conţinutul. ambalarea. etichetarea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. conţinutul. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 67. Ordinul nr. fabricarea. etichetarea. alimentaţiei şi pădurilor. calitatea . conţinutul. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă. Ordinul nr. jeleului. marcarea. marcarea. calitatea. 69. etichetarea. 71. etichetarea. 416/ 628/ 406/ 2005. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.203/949/343/2006. 64. Ordinul comun nr. conţinutul. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul.211/943/355/2006. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr.216/957/341/2006. fabricarea.LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. ambalarea. ambalarea. conţinutul. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. Ordinul comun nr. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul. fabricarea .

209/942/349/2006. fabricarea. calitatea. conţinutul. calitatea. conţinutul. calitatea. marcarea. 77. conţinutul. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. marcarea. ambalarea. Ordinul comun nr. marcarea. 81. calitatea. fabricarea. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat. etichetarea. ambalarea. 79. marcarea.204/953/344/2006. 80. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă. fabricarea. calitatea. transportul morcovilor congelaţi. fabricarea. Ordinul nr. fabricarea. marcarea. depozitarea şi transportul caiselor în conservă. Ordinul comun nr. marcarea. marcarea. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. marcarea. transportul piersicilor congelate. conţinutul. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. etichetarea. fabricarea. marcarea. ambalarea. fabricarea. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă. calitatea. fabricarea. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. marcarea. fabricarea. calitatea. conţinutul. Ordinul comun nr. fabricarea. conţinutul. Ordinul nr.217/950/340/2006. Ordinul comun nr. 83. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. conţinutul. 76. ambalarea. ambalarea. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea.74. transportul porumbului congelat. 87.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. 86. fabricarea. etichetarea. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura. ambalarea.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. depozitarea şi transportul perelor în conservă.212/941/336/2006. ambalarea. calitatea.219/955/335/2006. ambalarea. Ordinul comun nr. etichetarea. calitatea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. etichetarea. calitatea. ambalarea. etichetarea. Ordinul comun nr.215/956/339/2006. Ordinul nr. calitatea. depozitarea şi . conţinutul. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. Ordinul comun nr. ambalarea. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă. conţinutul.207/951/347/2006. calitatea. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă. transportul fasolei păstăi congelate. 75. 85. calitatea. etichetarea. marcarea. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. conţinutul. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. modificat prin Ordinul nr. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. fabricarea. marcarea. 82. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. 78. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. conţinutul. conţinutul. marcarea. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. depozitarea şi transportul prunelor în conservă. marcarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea.

depozitarea. fabricarea. depozitarea. 92. conţinutul. calitatea.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. 93. transportul. depozitarea şi transportul afinelor congelate. 99. fabricarea. 90. transportul. transportul. fabricarea. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea şi transportul broccoli congelat. 91. comercializarea şi transportul stafidelor .88. ambalarea.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. Ordinul nr. marcarea. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. APE MINERALE NATURALE. etichetarea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate. depozitarea şi transportul conopidei congelate. etichetarea. depozitarea. calitatea. fabricarea. depozitarea. marcarea. fabricarea. marcarea. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 100. conţinutul. ambalarea. transportul. etichetarea. . marcarea. 94. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. conţinutul. ORDIN nr. fabricarea. comercializarea cepei deshidratate. calitatea. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 97. ambalarea. conţinutul. conţinutul. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. Ordinul comun nr. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. ambalarea. destinate consumului uman. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 89. ORDIN nr. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. conţinutul. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. marcarea. APE POTABILE IMBUTELIATE. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 101. calitatea. transportul. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. Legea nr. etichetarea. ambalarea. depozitarea şi transportul spanacului congelat. transportul. Ordinul comun nr. 95. etichetarea. depozitarea. depozitarea. conţinutul. Ordinul comun nr. calitatea. etichetarea. etichetarea. ambalarea. calitatea. Ordinul comun nr. transportul. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. depozitarea. ambalarea. marcarea. calitatea.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN nr. 98. Ordin nr. fabricarea. marcarea. Ordin nr. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate.

provenite din organisme modificate genetic. 111. HG nr. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 115. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. 114. Ordinul nr. 473/2004 şi HG nr. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. prezentarea. 1904/ 2006. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. modificata şi completată prin HG nr. Regulamentul nr. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. 104. Legea nr. HG nr.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.103. ORDIN nr. SUPLIMENTE ALIMENTARE 109. . 116. Ordinul nr. ORDIN nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. 108. 110. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. REGULAMENTUL (CE) nr. în conformitate cu art. comercializate sub denumirea de apă de masă. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 244/401/2005 privind prelucrarea. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. compoziţia. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. originea. 112. SARE IODATA. 105. 491/2003 a plantelor medicinale. ORDIN nr. conţinutul. 106. minerale şi alţi nutrienţi. obţinute din organisme modificate genetic. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. OTET 107. HG nr. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. Ordinul nr. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. 25 din HG nr. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare.

121. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică. Alimentaţiei şi Pădurilor. REGULAMENTUL (CE) nr. şi. nr. . Ordinul comun nr.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice. etichetarea. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. Partea I. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare . REGULAMENTUL (CE) nr.Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. Partea I. 350 din 27 iulie 2000. 2. conţinutul. HG nr. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. 122. Art.PRODUSE ECOLOGICE 117. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Ordinul nr. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3. .2092/91. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. . descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. . 4. 118. 119. Regulamentul (CE) nr.Se aprobă Normele privind definirea. Partea I nr. descrierea.[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Regulamentul ( CE) nr. 123.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României. Art. Art.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. 1. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. publicat în Monitorul Oficial al României. . fabricarea.Ministerul Agriculturii. PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120. marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. ambalarea. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. respectiv. etichetarea şi controlul. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. originea.

fructoza. 2205. . siropul de roşcove. zahărul lichid invertit. Se exprimă în procente de volum (% vol. . 3.Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman. cu proprietăţi aromatizante. concentraţie alcoolică volumetrică . aşa cum sunt definite în prezentele norme. 1. 4 alin.produsele care conferă gustul dulce. zahărul alb. mierea de albine. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol. denumit avocat. . 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze. . zahăr caramelizat .una sau mai multe băuturi. . Partea I nr. produse îndulcitoare . distilat de origine agricolă sau rachiu. siropul de glucoză.substanţa chimic definită. zahărul lichid. la 20°C. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate. a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art.). Art. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. zahărul caramelizat.alcool etilic de origine agricolă. şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00. advocat sau advokat. 4. conţinut în produs. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. CAPITOLUL II Definiţii Art. acizi minerali şi aditivi chimici.raportul dintre volumul de alcool în stare pură.Normă din 10/04/2003 privind definirea. cu sau fără adaos de arome. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. substanţă aromatizantă . termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale. . 2. mustul de struguri concentrat. mustul de struguri proaspeţi.una sau mai multe băuturi alcoolice. la temperatura de +20°C. cât şi celor provenite din import. c) adăugarea aromelor. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu. cu sau fără adaos de arome. cum sunt: zahărul semialb.În sensul prezentelor norme. care se obţine prin: . 3. 2204. 2. dextroza. 4.Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. 2206 00 şi 2207. mustul de struguri concentrat rectificat. siropul de zahăr invertit. zahărul alb extra.una sau mai multe alte băuturi spirtoase. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . Art. . având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol.

preparat aromatizant . 14. b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă.lichidul alcoolic obţinut prin distilarea. amestec . anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. sunt permise fabricarea. 10.totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. aromatizare .1 litri. 11. 7.operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă. distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă.cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.cantitatea de substanţe volatile.operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural. cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. 12.alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 10% vol. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase. torefierea şi fermentarea). c) sinteză chimică. 1 la prezentele norme. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 5. dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. a).) conţinut în 0. a). distilat de origine agricolă . obţinut prin distilare. concentrat sau nu. maturare sau învechire . grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome. 4 şi 5. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal. 16. utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B. atât în stare brută.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi.a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală. cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea.un produs diferit de substanţele descrise la pct. alcool etilic de origine agricolă . care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. adăugare de alcool . . atât în stare brută. conţinut în substanţe volatile . torefierea şi fermentarea). aşa cum au fost definite la pct. 4 lit. a). 2.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. 13. până la data de 31 decembrie 2004. în recipient potrivite. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C. 15. categorie de băuturi spirtoase . 9. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. În cazul în care se face referire la material primă utilizată. 6. altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. 8. Când se face referire la materia primă utilizată. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98. colorare .2 la prezentele norme. care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. un grad decalitru (grad dal) .

între care există numai diferenţe minore de compoziţie.17. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu. 2. secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora. .durata de maturare sau învechire. la comercializarea pentru consum. . iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: . b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr. Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. CAPITOLUL III Definirea. de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice.zona geografică de producere.metodele de fabricare. ovăz.În funcţie de tehnologia de fabricaţie. care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale. fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol. 18. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art.8% vol. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale. loc de fabricaţie . la comercializarea pentru consum. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom.cu sau fără adaos de alte enzime naturale. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. la comercializarea pentru consum. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. 3 la prezentele norme.localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit. c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. 3. . însoţită de o denumire geografică. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate. b). Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr.. 5. alta decât cele menţionate în anexa nr. combinare (cupajare) .. . învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. .5% vol. orz.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie. înainte de asamblare.aparatele de distilare folosite. de materiile prime şi materialele folosite.

cât şi la produsul finit. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. învechirea se poate aplica atât la materia primă.. . distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei.V "vinars vechi". cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul.000 l. 5.. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani. la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată.. la comercializarea pentru consum.XO "Extra Old". sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani. până la o concentraţie de maximum 86% vol. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante. .e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale". în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv.5% vol. . obţinut din distilate învechite minimum 1 an.. dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol.586.8% vol. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni. d) concentraţia minimă a produsului este de 37. concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit..0% vol. provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate. fie după adăugarea de apă. fie direct prin vapori de apă. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand".VS "vinars superior". Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată. b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol. 6. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. după cum urmează: .. în acest caz. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol.VSOP "Very Superior Old Pale".. 4.

d) concentraţia alcoolică minimă este de 37.).5% vol. la comercializarea pentru consum..000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. 9. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L. d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol. pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1. urmată de numele fructului respectiv..". b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit. a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie". b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. corcoduşe (Prunus domestica L... în prezenţa ori în lipsa sâmburilor.200 grame la hl alcool 100% vol. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. 10. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. d) având un conţinut de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. 7. la comercializarea pentru consum. 8.5% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 37..5% vol. astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate. conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol.5% vol. pe an. var. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia. syriaca).5% vol. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol. c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol... f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de. b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol. redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct.utilizată.).5% vol. cu excepţia strugurilor. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams. la comercializarea pentru consum.. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi.. a marcului de fructe. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37..200 grame la hl alcool 100% vol. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi. . c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1. la comercializarea pentru consum. f) concentraţia alcoolică minimă este de 37. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1. mere (Malus domestica Borkh..

. c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. rachiu de prune (şliboviţă. acest nume fiind asociat numelui fructului.". de citrice. produs în exclusivitate din pere din soiul Williams. de maximum 1. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe.. de tehnologia aplicată. i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei. h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de .". căpşuni. coacăze. în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct.". prune (Prunus domestica L. urmată de numele fructului. la comercializarea pentru consum. d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele. coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă.. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere). c). eventual însoţit de o explicaţie. k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună. dar nu mai mică de 24% vol. urmată de distilare. mere Golden delicios. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. şi pot suporta învechire.. poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. de asemenea. o) concentraţia alcoolică minimă este de 37. soc. pot fi denumite "geist". mure. urmată de numele fructului. aşa cum sunt prezentate în prezentele norme. de soi. urmată de numele fructului. e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. în rachiuri sau în distilat. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". 12. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare"..000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol. de struguri sau de orice alte fructe. Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri). l) denumirea "rachiu de. în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. m) în alcool etilic de origine agricolă. horincă etc.).. de corcoduşe. urmată de distilare. var.. produsul se va numi "rachiu de fructe". n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate.5% vol. de caise. denumirea "rachiu de. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ". m) băuturile spirtoase pot purta. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. de mere. scoruşe. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. porumbe. completat cu numele fiecărei specii. la comercializare pentru consum. afine. syriaca). de piersici. . pentru zmeură. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere.g) se admit derogări de la prevederile lit. 11. emise de Ministerul Agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor. cele indicate la lit. turţ. de durata de învechire şi concentraţia alcoolică.prune brumării (Prunus domestica L. măceşe.).).. cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch). de smochine..

c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre". Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder". "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse. la comercializarea pentru consum. astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. .. e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol.". la comercializarea pentru consum. cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă. puritate şi concentraţie alcoolică. gustul de ienupăr rămânând predominant. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană.5% vol. "ginebra" sau "genebra". utilizat. d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante.. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale.. 16.. el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană.. "jenever". 15. pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil. d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0.. altele decât cele provenind de la fructul folosit. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1. 13. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante.2 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. în alambicuri tradiţionale pentru gin.5% vol. e) concentraţia alcoolică este de minimum 37. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37.000 grame la hl alcool 100% vol. poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă. 14. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. având aceeaşi compoziţie.5% vol. însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. la comercializarea pentru consum. chiar dacă sunt mai atenuate. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. urmată de numele fructului.b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.

b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante.macerare şi/sau distilare. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat". . "London Gin" este un tip de gin distilat. precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0.5% vol. la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum. prin unul dintre următoarele procedee: . respectiv 2. c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: . g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol.adaos de extracte naturale distilate din plante de anason. respectiv 0.5 grame la litru. . a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante. c) băutura spirtoasă definită la lit. 17.05. f) extractul sec este de maximum 1. din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe.5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent.să fie produsă exclusiv în Grecia. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior. de anason verde (Pimpinella anisum). e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. 18.0 grame la litru. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi). .concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37. .5% vol. fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). la comercializarea pentru consum. . dar gustul de anason trebuie să fie preponderent.. la comercializarea pentru consum. alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). .b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone.să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante. b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice.5. plante şi fructe aromatice. la comercializarea pentru consum.folosirea combinată a celor 3 metode precedente.

urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. exprimat în zahăr invertit.". d) denumirea "cremă de. g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis". . aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer". fructe. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe. într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite.. 20. sau printr-un tratament echivalent. fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă. 21. în special un gust catifelat. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică. . la comercializarea pentru consum. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă. Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate. cu excepţia produselor lactate.concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. la comercializarea pentru consum. c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. exprimat în zahăr invertit.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. asociată sau nu cu un alt termen. lapte sau alte produse lactate. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă.5% vol. exprimat în zahăr invertit. cum ar fi: smântână. la comercializarea pentru consum. vin sau vin aromatizat. d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer". şi de maximum 80% vol. la care se adaugă eventual produse de origine agricolă. .. aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare).. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: .70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. fie prin rectificare.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. 22. e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru.denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe. "amaro" sau "bitter".. . îndulcite. . la comercializarea pentru consum. este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru. 19.produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru.

f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. (4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. 5. . . . . pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase". . (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. . definite conform reglementărilor în vigoare. . 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. 23.cireşe. sunt autorizate în obţinerea de lichioruri.zmeură. (6) Totuşi. 6. 5.coacăze negre. cu excepţia celor definite la pct. Modificat de articolul 1 din Ordin nr.(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau. 5 şi la art.afine. d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: . 17 şi 19. la comercializarea pentru consum.ananas. 6 alin. d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit. la comercializarea pentru consum.(1) Băuturile spirtoase. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată. g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă.mure. c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine. 7. (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.citrice. b) aromatizată sau nu. zahăr şi/sau miere de albine. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. 16. 6 alin. pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. Art. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial. c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. 5 şi la art. b) lichioruri de plante: . în lipsa acesteia. 15.b) aromatizată sau nu. f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. .

9.". 5. .(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. (3) De asemenea. "fel". . (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire. . pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani.whisky sau whiskey. "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară. (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia.băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original". "metodă originală".XO "Extra Old".EXTRA. după cum urmează: . . pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an.rom. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă. 10. indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. . .. Art. pentru produsele menţionate la alin.mentă. 8. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă. (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase. Art. "gust" sau alte indicaţii similare. "votka". .VS "very special". adaosul de apă.anason. . "ginley".VSOP "Very Superior Old Pale". "rhum". . denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă. .. Art. . "ron".genepi (grupă de plante medicinale).(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen". respective Hotărârea Guvernului nr. care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: . (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă. trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor.genţiană.. . "stil". "tip". denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului. (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase. de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător. "marcă". (2) Utilizarea de termeni precum "rum". pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani. pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98. eventual distilată sau demineralizată. "reţetă tradiţională". (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare. la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice.

(2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin.. .rachiu de cidru (de mere sau de pere). 8. fie prin menţiunea "alcool agricol".rachiu de tescovină." sau "pe bază de." şi în ordine descrescătoare. 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale. la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă. sub orice formă ar fi.. 5 şi în afara denumirii comerciale.. . . (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. însă în acelaşi camp vizual.rachiu de stafide.. el se exprimă în "% vol. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. cafea.În afara produselor menţionate la art. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 .prune brandy. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. cu proporţia lor în amestec.portocale brandy. spumă de drojdie. 5 pct. enumerându-se toate componentele alcoolice. 10. vinars. dimensiuni şi culori identice. (2)." sau "elaborat cu ajutorul. (3) Prevederile alin. denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: .". . trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual. 10 lit. 5 pct.caise brandy. partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.. dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate. . cu excepţia produselor definite la art. în mod vizibil şi clar citibil. Art. precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la. rachiu de drojdie. 6 alin. 5 şi art.rachiu de fructe. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. cu caractere. c) în etichetarea acestor lichioruri. 11. şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă. m). această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat. nu pot purta în prezentarea lor. 5. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art... termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus. b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie. ciocolată.rachiu de vin şi brandy.coacăze brandy. inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei. . cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă.

sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol.0% vol.2. mei. proaspete sau uscate. Sultana). alte cereale.: 1. decolorată sau nu: 2. orez. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1.3. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1). boabe de sorg. struguri. 3. d) kiwi. caise. porumb. exprimat in grame la hl alcool 100% vol.: 50. citrice. fragi. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol. 3. 1. proaspete. mure şi hibrizi ale acestora.5.2. albe sau roşii şi agrişe. clementine. sirop de melasă. e) altele: tamarine. pere şi gutui. mere.4.5 d) alcooluri superioare. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). exprimate in grame la hl alcool 100% vol. 1. prune şi porumbe. 1 lit. 5 pct. melasă din trestie de zahăr. minimum: 96.: 0. exprimat in grame la hl alcool 100% vol.3. 3. mandarine. 1. 2. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol. b) . 3. 3. exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol.0 f) extract sec.1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. 3. proaspeţi sau uscaţi (de Corint. carambola.5 e) metanol. guane.: 1.2. zmeură. mango şi mangustan.4. hrişcă.: 1.1. smochine. 3. ananas. proaspete sau uscate: portocale. vişine.5. Cereale: 1.6.1. Melasă. Taria alcoolica. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1.: 0.: 0. 3. 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art.5 b) esteri.1.5 g) baze azotate volatile. Valori maxime: a) aciditate totala. cireşe.ANEXA Nr. Fructe: 3. b) coacăze negre. pepeni. lămâi. ANEXA Nr. grepfruit. 1.7. afine şi alte fructe din specia Vaccinium. 2. alte fructe proaspete: a) căpşuni. c) merişor. fructele pasiunii. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2. 2.3 c) aldehide. fructe de cajon. curmale. dude.3. avocado.

(2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. . a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. 1. . podgorii. I pct. (1) lit. 2 din Legea nr. Art. 3. 4. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. . pe nisipuri. (2) Terenurile prevăzute la alin. cu precădere. 83/2007.În România viţa de vie se cultivă. 1. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Abrogat. regiuni viticole. . (3) Încadrarea zonelor viticole.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. I pct. precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art. .) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. 2. plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. plantaţiile de portaltoi. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. ce conţine art. Art. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I. Alineatul (1) a fost modificat prin art. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. 83/2007.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare. care sunt supuse delimitării teritoriale. centre viticole şi plaiuri viticole. teritorial. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. Art. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. denumite areale viticole. 1 din Legea nr. prin amplasarea lor. a fost abrogat prin art. Partea I nr. situate mai ales în zona colinară. în zone viticole.

(2) Registrul plantaţiilor viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. pădurilor şi dezvoltării rurale. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. Articolul a fost modificat prin art. datorită condiţiilor naturale.(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. respectiv complexuri de altoire şi forţare. este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. 4 din Legea nr. . (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. I pct. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare. actualizat. SECŢIUNEA a 3-a . 83/2007. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. iar cele nealtoite. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate.(1) Producerea. Art. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. 83/2007. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. prelucrarea. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. terenuri pentru asolamente. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi. numai pe nisipuri. Art. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor.Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor.(1) Ministerul Agriculturii. Alineatul (1) a fost modificat prin art. 61. Art. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care. 7. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. . 5 din Legea nr. controlul şi certificarea calităţii. . . 5. indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. 83/2007. 6. . 8.Art. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. I pct. c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. 3 din Legea nr. Articolul a fost introdus prin art. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. I pct. c) viţe portaltoi. (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol.

potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0.N. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. 9. 12.V.Înfiinţarea. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi. Crearea rezervei regionale. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării.1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. .O. denumit în continuare. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. Art. 83/2007.. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi.V. 6 din Legea nr. 8 din Legea nr. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. 10. . (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. I pct.V.(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Partea I. 11. . Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. podgorie.N. Art. centru viticol şi direcţie de producţie. I pct.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. şi de asociaţiile de producători. în sensul prezentei legi. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. Alineatul (2) a fost modificat prin art. 7 din Legea nr. (3) Prin familie. O. precum şi folosirea materialului săditor provenit . pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.D.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. Articolul a fost modificat prin art. pe baza unor criterii obiective. 83/2007. denumit în continuare O.. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Articolul a fost modificat prin art. I pct. . Art. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art. (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.

(2) şi (3) are drept consecinţă. . inclusiv suprafaţa ocupată de alei. Art. şi defrişarea plantaţiei. . pe suprafaţă de cel mult 0. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. . stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. 15. alimentaţiei şi pădurilor. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. 83/2007.N. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. în scopul producerii de struguri. 83/2007. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie.D. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.O.din viţe de hibrizi direct producători. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.1 ha de familie.. 10 din Legea nr. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite..(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor. (4) Nerespectarea prevederilor alin. după caz.N. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. Art.(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. I pct.V. Ministerul Agriculturii. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. Art. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie. 9 din Legea nr. b) replantarea suprafeţelor viticole. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. 83/2007.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. 13. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti.N. 11 din Legea nr. potrivit prezentei legi. pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională.(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. 14. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. I pct.V. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. .şi hidroameliorative. Alineatul (2) a fost modificat prin art. în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. c) restructurarea plantaţiilor viticole. Alineatul (1) a fost modificat prin art.V. cu consultarea O. conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.V. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. Articolul a fost modificat prin art. I pct.

22. Articolul a fost abrogat prin art. Articolul a fost abrogat prin art. (3). 83/2007. . este destinat numai consumului familial. 12 alin. I pct. (3) Este interzisă fabricarea pichetului. cu sau fără adaos de zahăr. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.O. I pct. 13 din Legea nr. Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. Articolul a fost modificat prin art. (1). Articolul a fost modificat prin art. I pct. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă.(1) Prin denumire de origine controlată. Articolul a fost abrogat prin art. Art. .Abrogat. 18 din Legea nr. Art. 21. 13 din Legea nr. 18.(1) Vinul este un produs agroalimentar. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. . mediului natural şi/sau factorilor umani. I pct.V. 19. aşa cum sunt definiţi la art. I pct. 83/2007.Abrogat. 83/2007. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. . se înţelege un nume geographic al unei podgorii. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. . (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 83/2007. 83/2007. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art.D. centru viticol sau localitate. denumită în continuare DOC.Abrogat. Art. B. 17 din Legea nr.(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. 17. (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. 83/2007. I pct.N. 16 din Legea nr. . . 16. 12 din Legea nr. precum şi a oţetului. Art. I pct. 23. 14 din Legea nr. . I pct.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. obţinerii alcoolului de origine vinicolă. Alineatul (3) a fost modificat prin art. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art. 15 din Legea nr. Art. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. Partea I. Art. 83/2007. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.Articolul a fost modificat prin art. . 20.

(6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. (1). SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. b) DOC-CT .V. 83/2007. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. . Articolul a fost modificat prin art. . urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . 20 din Legea nr. 25. este interzisă. 25 din Legea nr.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. c) DOC-CIB . condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. .(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. vinurilor sau a produselor vinicole. 83/2007. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. I pct. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. comună sau o parte a comunei. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. prepararea vinului din drojdie sau tescovină.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. 83/2007.. în momentul punerii lor în consum. I pct. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. I pct. 83/2007. I pct. 26.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. Articolul a fost modificat prin art. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. . Art. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.D. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. în funcţie de: a) subdenumire.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. 21 din Legea nr. Articolul a fost abrogat prin art. 24. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.O. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. În aceste cazuri.N. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. (2) Prepararea musturilor. 19 din Legea nr.Abrogat. altele decât cele permise de lege. Art.

a unui areal de producţie.V. I pct. a unei categorii de calitate.Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv.Vinurile şi produsele pe bază de must.D. prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. 32. Pentru produsele destinate exclusiv exportului.N. producătorul poate să solicite O. 31.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. (2) În faza de producţie. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. 24 din Legea nr.O. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. . în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.V. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. . eliberate de O. precum şi alte limite de compoziţie. Articolul a fost abrogat prin art. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune.O.D. 27 din Legea nr. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii.D. 83/2007. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. vin şi subproduse vinicole. Articolul a fost modificat prin art. . cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. 30.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. 83/2007. 83/2007. 27. declaraţii de recoltă. 25 din Legea nr. .N. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice.Abrogat. 29.N. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri.V.O. Art. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. Articolul a fost modificat prin art.O.D. trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum. Art. autorizate în ţara importatoare.N. I pct. 28. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată.V. de recoltă şi de producţie.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari. Art. în condiţiile legii. .(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. .N.D. importate sau destinate exportului. I pct. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. pădurilor şi dezvoltării rurale. declasarea unui vin DOC în vin de masă. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. . precum şi prin normele internaţionale. 83/2007. Art.V. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. I pct. 26 din Legea nr. Art. 23 din Legea nr. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. Articolul a fost modificat prin art. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.O. I pct.

5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. 36. Art. 33. Partea I. 31 din Legea nr. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. Art. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. (3) Abrogat. 37.(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului. (1). Articolul a fost modificat prin art. Art. 29 din Legea nr. b) efectuarea unor practici oenologice. I pct. vinurilor cu denumire de origine controlată. 30 din Legea nr. . I pct. 83/2007. Art. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 28 din Legea nr. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. I pct. 83/2007. . 83/2007. CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta.Abrogat. . precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. vinurilor cu indicaţie geografică. .(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. . 83/2007. 35.Art. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. . Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. . 34. cu excepţia pelinului. vinarsurilor. I pct. . în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. (2) Abrogat. 39.(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. 38. vinurilor speciale. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. Articolul a fost abrogat prin art. Articolul a fost modificat prin art. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere.Abrogat. Articolul a fost abrogat prin art. Art.(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă. mustul de struguri. I pct. 29 din Legea nr. 83/2007.

f) promovarea viticulturii ecologice. sub aspectul calităţii şi cantităţii. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. 83/2007. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. 41.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. politici comerciale şi altele asemenea. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. . (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. c) promovarea practicilor culturale. protecţia calităţii apei. asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. a). . b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. . a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. I pct. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei. protecţia solului şi a apei.(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor. au fost modificate prin art. administrat de Institutul Vinului. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. (3) lit. I pct. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. 83/2007. fiscalitate. intervenţiile statului prin subvenţii. e) a alin. credite. 40 alin. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. a solului şi a peisajului. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. a etichetării corespunzătoare produselor de calitate. g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. 40. structuri şi funcţionarea pieţei. astfel cum sunt definite la art. vinificare şi comercializare. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei. 33 din Legea nr. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. Art. prin studii de piaţă. 32 din Legea nr. Alineatul (1) şi lit. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. (2).

T. în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol.C. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole. având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole. 46. 45. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate. . condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare.S. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.C. 42.S. Art. .Personalul încadrat la I.C. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. .C. c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman. Alimentaţiei şi Pădurilor. modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0..S. Art. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. 43. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. de vinuri şi a altor produse vitivinicole. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei. 83/2007. .S. alimentaţiei şi pădurilor.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole.În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.V.T. I pct.V. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii.T. Litera b) a fost modificată prin art.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art.V.1 ha de familie sau operator economic. 44.T. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole.S.T. (2) I. Art. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. denumită în continuare I. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.I. Art. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare. buna practică vitivinicolă. respectiv de defrişare. . Alimentaţiei şi Pădurilor.V.V. 34 din Legea nr.Cheltuielile curente şi de capital ale I.C. . precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. inclusiv la comercializare.

(2) Modul de organizare şi funcţionare a O. m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate.D. i) realizează în colaborare cu O. Articolul a fost modificat prin art.V. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor. până la clarificarea situaţiei.O. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie. I pct.O.Sumele încasate de I. 48. 47. s) verifică şi controlează vinurile. în conformitate cu reglementările în vigoare. centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 36 din Legea nr. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate. .O. 83/2007. 35 din Legea nr. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.V. finanţată integral din venituri proprii.D. de recoltă şi de producţie. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ. precum şi structurile sale organizatorice. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate.C. n) păstrează secretul profesional. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.N. pădurilor şi dezvoltării rurale.. scriptic şi faptic. Art.N. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată.N.O.V.D. I pct. 83/2007.N. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole. persoană fizică sau juridică. Articolul a fost modificat prin art. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. pădurilor şi dezvoltării rurale.(1) O. . din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat. (3) O.V.D.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii.V. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. indiferent de declarant. o) verifică. pentru abaterile constatate.S. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export.T. . prin sondaj. norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie.

vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică.O. I pct. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată.O.C. 83/2007.V.N. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. I pct. Articolul a fost modificat prin art.V. 37 din Legea nr. care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine.O. 50.V. 83/2007. Art. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice.C. c) întocmeşte. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. b) întocmeşte.T. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole. Art. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.V. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. cu consultarea O.(4) În baza bugetului aprobat.N. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. O..N. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea.V.N.V. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole. pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării.. . . a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică.T.(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri. 49.V. g) controlează. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora. precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale.D. împreună cu O.V. şi sesizează I.S. .V. 38 din Legea nr. Articolul a fost modificat prin art.N. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică. pădurilor şi dezvoltării rurale. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.D. documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată. la solicitarea producătorilor. la solicitarea producătorilor.S. împreună cu I. d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat. împreună cu O.

42 din Legea nr.V. 83/2007. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. care este format din 7 membri. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.Abrogat.V.N. I pct. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.V. . Art. 43 din Legea nr. . vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. Articolul a fost modificat prin art. c) prestări de servicii. . cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. cu personalitate juridică.V. (2) Veniturile proprii ale O.V.(1) O.. c) aparatul executiv. Art. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale. Articolul a fost abrogat prin art. 51. b) corpul de experţi.N. 55.(1) O. must şi vin.N. Art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. I pct. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.V.V.V. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. denumită în continuare O.. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi. 52. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc.V. I pct.I.V.N. . (2) Statutul. Art. 83/2007. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ. Articolul a fost modificat prin art.V.V. 83/2007. Art. şi din venituri proprii. 40 din Legea nr. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii.O. 41 din Legea nr. b) donaţii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. pădurilor şi dezvoltării rurale. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. .(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului. 39 din Legea nr.N. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. I pct. este finanţat din alocaţii bugetare. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.completate cu veniturile proprii.V.(1) O. Articolul a fost modificat prin art. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol.V. Articolul a fost modificat prin art.N. 53. 54.V. se realizează prin: a) sponsorizări.N.N.V. .V. I pct. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. 83/2007.

vin şi produse procesate din acestea.. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. cu organizaţiile de producători. k) colaborează cu I. h) avizează. concursuri de struguri şi vin etc. Articolul a fost modificat prin art. Art. 19 şi art. . p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. 44 din Legea nr. Art. producerea pichetului. 83/2007. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. b) producerea ori punerea în circulaţie. (3). precum şi cu alte organisme internaţionale similare.O.N.T. şi se pedepsesc potrivit art. 45 din Legea nr. cât şi în străinătate. 21 alin. potrivit dreptului comun. .Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. potrivit prevederilor art. conform art. (2). g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă.. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu. economiei vitivinicole.C.D. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. propunerile O. precum şi din cel al istoriei. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. .N.. 57. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. a produselor care fac obiectul prezentei legi.V.(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. zonarea soiurilor de viţă-de-vie. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri.I. .D. 313 şi 297 din Codul penal. 83/2007. 26 alin.. I pct. (5). r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. 56. consfătuiri. contravenţională sau penală. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 26 alin. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. O. Articolul a fost modificat prin art. CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. 58. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. oenologiei. tutun.V. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art.V. alcool. (3) şi (4).e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.I. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. I pct.O. cu Biroul vin. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. pentru fiecare denumire de origine controlată. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. simpozioane. după caz. pădurilor şi dezvoltării rurale. j) asigură legătura ţării noastre cu O.S.V.V. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. 286 şi 301 din Codul penal.

j). d). g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. 12 alin. 12 alin. 83/2007. (1). l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. a). o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.(3). Art. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. cele prevăzute la lit. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. I pct. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. (1). b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0.000 lei la 10.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. l) şi m). i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. . fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 29 alin.(1) Contravenţiile prevăzute la art. potrivit prevederilor art. de recoltă şi de producţie. 47 din Legea nr. 11 alin. c) cu amendă de la 40. 83/2007. (1). 48 din Legea nr. c). potrivit prevederilor art. potrivit art. k) şi o). d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. h). în suprafaţă mai mare de 0.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. 60. Art. 59.000 lei. 12 alin. Articolul a fost modificat prin art. b) cu amendă de la 6. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. 61. cele prevăzute la lit.000 lei la 100. 30 alin. (4). I pct. (1). e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. (1) şi (2). potrivit prevederilor art. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. potrivit prevederilor art.(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. Alineatul (1) a fost modificat prin art. e). g).1 ha. f). cele prevăzute la lit. potrivit prevederilor art. . b) şi n). i). 83/2007. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. .000 lei. 14 alin. 15 alin. .000 lei la 5. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. I pct. (1). 33 alin. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie.000 lei. c) încălcarea art. Alineatul (2) a fost modificat prin art. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. 23 alin. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. Art. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. 46 din Legea nr.Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. (1).

51 din Legea nr. 64. nr. I pct. ANEXA Nr. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor. DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . 49 din Legea nr. Anexa a fost abrogată prin art. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. Art. Art. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri. I pct.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. 65. . elaborate de Ministerul Agriculturii. cele privind comercializarea lor. vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole. ANEXA Nr. 34/2000. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. . vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. Art. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 50 din Legea nr. 83/2007. 51 din Legea nr. Art. 83/2007. 62. Art.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. . 180/2002. Partea I. musturi.Abrogat. 83/2007. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. 17. Anexa a fost abrogată prin art. Alimentaţiei şi Pădurilor.Se exceptează de la prevederile art. normele metodologice de aplicare a legii. Ministerul Finanţelor Publice. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. 83/2007. normele de realizare. Partea I. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. I pct. musturilor. 3 a devenit anexa la act. Art. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. prin art. cu modificările şi completările ulterioare. publicată în Monitorul Oficial al României. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie.3 Anexa nr. I pct. 12. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. 83/2007. ANEXA Nr. 52 din Legea nr. . Partea I. I pct. . 83/2007. vinurilor şi subproduselor vitivinicole. 81 din 5 mai 1997.Contravenţiilor prevăzute la art. 11. 66. învăţământ. 67. . Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. (2) Ministerul Agriculturii. Articolul a fost abrogat prin art. 68. Articolul a fost modificat prin art. 63. 51 din Legea nr. I pct.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.Alimentaţiei şi Pădurilor. 67/1997. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.Anexele nr. precum şi orice alte dispoziţii contrare. 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. cele privind normele de înfiinţare. precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi. Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. Articolul a fost abrogat prin art. . aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

I pct. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 2. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. în ansamblu. precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. cât şi hibrizii interspecifici. caracterizată prin condiţii specifice de climă. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. 6. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. 7. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. 333 din 20 mai 2002. publicată în Monitorul Oficial al României. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. 10. 4. prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. în care se includ zonele viticole. regiunile viticole.1. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. 3. 9. sol şi relief. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. centrele viticole şi plaiurile viticole. în condiţiile arealului lor de cultură. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. sub potenţialul soiurilor recomandate. Partea I. 83/2007. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători. 244/2002 Art. alături de cele recomandate. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. care. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. prin solurile cultivate. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă. 5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. 51 din Legea nr.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. sol şi sortiment. nr. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. dreptului de plantaţie nouă. 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. se modifică şi se completează după cum urmează: . prin însuşirile lor biologice sau tehnologice. Soiurile autorizate sunt cele care. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură. denumiţi HDP. alimentaţiei şi pădurilor. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. podgoriile. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. Factorii naturali. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. în cel mai înalt grad. 8. Soiurile interzise sunt cele care. 244/2002. ANEXA Nr.

9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V." 3. Capitolul I se abrogă.. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. actualizat. După articolul 6 se introduce un nou articol. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. podgorii. şi de asociaţiile de producători.V. O. articolul 61. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole.1. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. cu următorul cuprins: "Art." 4. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a .D. 2. controlul şi certificarea calităţii.V. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art." 5. centre viticole şi plaiuri viticole. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. 8 (1) Producerea. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii." 8. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. pădurilor şi dezvoltării rurale.O.. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. 3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. în zone viticole.N." 7. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. denumit în continuare." 6. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. regiuni viticole. podgorie. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. denumit în continuare O. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Registrul plantaţiilor viticole. teritorial. prelucrarea. Crearea rezervei regionale.N. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. centru viticol şi direcţie de producţie.

replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.O.V." 12. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia." . 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură.V. c) restructurarea plantaţiilor viticole. b) replantarea suprafeţelor viticole. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării.V.N. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. Ministerul Agriculturii.V. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole." 11. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. 14.V." 13.D. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art.viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care.. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.N. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. pe baza unor criterii obiective. Articolele 16 şi 17 se abrogă. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. cu consultarea O.N. Partea I. după caz. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art.. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art." 10. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie." 9.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art.

în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. după alineatul (2) se introduce un nou alineat.V. alineatul (3)." 17. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.N.O. 16. În aceste cazuri. comună sau o parte a comunei. cu sau fără adaos de zahăr. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.D. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat." 19. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. (1). . (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. Partea I. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. în funcţie de: a) subdenumire. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. denumită în continuare DOC. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. centru viticol sau localitate.N. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. mediului natural şi/sau factorilor umani. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu.15. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. La articolul 21.D.O. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului.V.. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . Articolul 20 se abrogă.

aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. în momentul punerii lor în consum. a unui areal de producţie.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0." 20.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. Articolul 27 se abrogă 25. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. prepararea vinului din drojdie sau tescovină.D. (2) Prepararea musturilor. precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. de recoltă şi de producţie. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin.N. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe." 23.V. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. vinurilor sau a produselor vinicole. 21. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. c) DOC-CIB . pădurilor şi dezvoltării rurale." 26. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. declaraţii de recoltă. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor.O. Articolul 24 se abrogă. altele decât cele permise de lege. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. a unei categorii de calitate." 24. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. Articolul 30 va avea următorul cuprins: .b) DOC-CT . Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. este interzisă. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. vinurilor speciale. Partea I.N. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată." 27. 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. Guvernul analizează propunerile .D. producătorul poate să solicite O. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) În faza de producţie. La articolul 39 se introduc două noi alineate.D. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii."Art.N. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă.V. cu excepţia pelinului. 32. alineatele (2) şi (3).O. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi." 31. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. La articolul 41.O.V. 30. declasarea unui vin DOC în vin de masă." 28. vinurilor cu indicaţie geografică. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. vinurilor cu denumire de origine controlată. administrat de Institutul Vinului." 33.N.D. Articolele 34 şi 36 se abrogă. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri.D. eliberate de O." 29.V. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art.O.V. (1).O.N. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art. vinarsurilor. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii.

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

N.V. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. denumită în continuare O. 52 (1) O. b) corpul de experţi. pădurilor şi dezvoltării rurale. care este format din 7 membri." 42. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.N. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V.V. cu personalitate juridică.V. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. 54 (1) O." 43." 44. must şi vin.N. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.V. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.I.V. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii.V. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. c) prestări de servicii. c) aparatul executiv. (2) Statutul. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.V."Art. este finanţat din alocaţii bugetare.V.V. completate cu veniturile proprii. 53 (1) O.N. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. şi din venituri proprii. (2) Veniturile proprii ale O. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art.. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific.V. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.N.V. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor.V.. pădurilor şi dezvoltării rurale. b) donaţii. se realizează prin: a) sponsorizări.N. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră.V. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol.V. 55 O. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. .N. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.N. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.V.V. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar.

" 47.. alcool. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară.V.D. 286 şi 301 din Codul penal. pentru fiecare denumire de origine controlată. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art.V. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. 313 şi 297 din Codul penal.S. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.. conform art.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente.V. a produselor care fac obiectul prezentei legi.f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. j) asigură legătura ţării noastre cu O. (3) şi (4). şi se pedepsesc potrivit art. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. 26 alin.O. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile . cât şi în străinătate." 46. b) producerea ori punerea în circulaţie." 45. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.D. potrivit prevederilor art. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică.. (3).I. O. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. 26 alin. 19 şi art.N. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art.. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. cu Biroul vin. (2).C. concursuri de struguri şi vin etc. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art.O. precum şi din cel al istoriei. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. vin şi produse procesate din acestea.N. (5). h) avizează. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. propunerile O. economiei vitivinicole. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0.T. k) colaborează cu I. 21 alin. oenologiei. pădurilor şi dezvoltării rurale. simpozioane. tutun. zonarea soiurilor de viţă-devie. cu organizaţiile de producători. producerea pichetului.V. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. consfătuiri. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art.V. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate.I.

30 alin. k) şi o).000 lei. 244/2002. Anexele nr. j). 180/2002. cu modificările şi completările ulterioare. b) şi n). . 51. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. cele prevăzute la lit.pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. 29 alin. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 12 alin. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora.000 lei la 5. iar anexa nr. potrivit prevederilor art. f).000 lei la 10." 48. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. c) încălcarea art. c) cu amendă de la 40. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. (1) şi (2). care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. c). 12 alin. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 1. l) şi m).000 lei.1 ha. potrivit art. 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 12 alin. 2 şi 4 se abrogă. (1). 23 alin. cele prevăzute la lit. potrivit prevederilor art. potrivit prevederilor art. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. potrivit prevederilor art. b) cu amendă de la 6. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art. de recoltă şi de producţie. (1). 14 alin. potrivit prevederilor art. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. 52. în suprafaţă mai mare de 0. e). cele prevăzute la lit. (1)." 49. (1). 3 devine anexa la Legea nr. Articolul 68 se abrogă. Articolul 66 se abrogă." 50. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art. h). d). 62 Contravenţiilor prevăzute la art. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură.000 lei. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 33 alin. (1). 11 alin. (1). g).1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. (3).000 lei la 100. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. a). j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. (4). i). fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 15 alin. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac.

244/2002 Publicat in Monitorul Oficial.[10] Hotărâre nr. ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. Partea I nr. destinate comercializării pe piaţa internă. 244/2002. 244/2002. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs.(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli. 3. aflate în derulare. dându-se textelor o nouă numerotare. 333 din 20 mai 2002. se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 2. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art. 76 alin. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. . tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. Alimentaţiei şi Pădurilor. 244/2002. . republicată. constituiţi în comisii judeţene. denumită în continuare lege. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. Art. constituită potrivit Legii nr.Delimitarea teritorială a arealelor viticole. III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României. Partea I nr. potrivit normelor metodologice de realizare . . urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii. Partea I.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. se utilizează până la epuizarea stocului. cu respectarea prevederilor art. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. (1) din Constituţia României. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. nr. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. publicată în Monitorul Oficial al României. se va republica.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. Art. 75 şi ale art. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. Partea I. 1. Art. . cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. . 1. potrivit prevederilor art. Art.Art. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol. 2.

cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. . 4. denumit în continuare ONVV. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. până la nivel de localităţi. 2 la prezentele norme metodologice. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi . Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. . c) unităţi de înmulţire. precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A. b) materialul prebază. alimentaţiei şi pădurilor. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. 7 din lege.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. d) materialul certificat.Zonarea soiurilor de viţă de vie. Art. 3. Art. 6. alimentaţiei şi pădurilor. 2 la prezentele norme metodologice.(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. 8. b) plantaţii de preînmulţire. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii.şi ţinere a Cadastrului viticol. 7. . c) materialul bază. 5. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. c) plantaţii-mamă de plante certificate. Art. d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură. .Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. prevăzute la art. . e) materialul standard. 1 la prezentele norme metodologice. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. f) şcoli de viţe standard. e) şcoli de viţe certificate. . alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice.

respectiv a municipiului Bucureşti. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren. comuna. (5) În situaţii deosebite. 9. eliberează autorizaţiile de plantare. după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează. În cazul neutilizării în perioada admisă. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha). (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. centrul viticol. de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. . direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. cu aprobarea Ministerului Agriculturii. b) adresa/sediul producătorului. persoană fizică sau juridică. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. respectiv a municipiului Bucureşti. care nu poate fi mai mică de 2 ani. (2) Dreptul de plantaţie nouă. 11 alin. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei. potrivit prevederilor pct.Vinificaţie. a unui drept de plantaţie nouă. f) distanţele de plantare. satul. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. persoană fizică sau juridică. de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. tarlaua. respectiv a municipiului Bucureşti. prin consultarea specialiştilor din domeniu. c) locul plantării: podgoria. din care pe ani. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. denumit în continuare ICDVV. Alimentaţiei şi Pădurilor. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. (8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. Art.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. 2 din anexa nr. (1) şi (2) din lege. . 4 la lege. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. respectiv a municipiului Bucureşti. (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren. în condiţiile prevăzute la art. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă.

respectiv a municipiului Bucureşti. alimentaţiei şi pădurilor. persoană fizică sau juridică. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. personae fizice sau juridice. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare. alimentaţiei şi pădurilor. Art.(1) Cererile prevăzute la art. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări.(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. între diferite specii ale genului Vitis. caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară. (1) sunt interzise la plantare. din primele două generaţii.1 ha de familie. Art. B. . 12 alin. vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. 15. necorespunzătoare. în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor.Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. (2) din lege. în scop ornamental.Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art. împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. 12. accesul în plantaţii. . . autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. pe suprafaţă de cel mult 0.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. a strugurilor şi vinurilor. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. 14. alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere. 13. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 11. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. denumită în continuare ISCTV. respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha. Art. . (3) din lege. 12 alin. 10. . Art. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. . Art. . (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii.ICDVV. conform prevederilor art. 9 alin.

1 ha de agent economic sau de familie. luna. 19. C. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor. în suprafeţe mai mari de 0.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. respectiv a municipiului Bucureşti. h) procentul de goluri din plantaţii. 18. mai mari de 0. (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea. 20.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. indiferent de suprafaţă. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare. g) vârsta plantaţiei .număr de ani. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei. 16. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV. pentru luarea în evidenţă. şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. b) adresa/sediul deţinătorului. comuna. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. denumite în continuare soiuri nobile. i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. care depun cereri la . se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. respectiv a municipiului Bucureşti. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. Art. curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera. persoană fizică sau juridică. şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. perioada de început/sfârşit. . centrul viticol. e) data defrişării: anul. Art.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. alimentaţiei şi pădurilor. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. Art.Art. . se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. respectiv a municipiului Bucureşti. cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. satul. d) suprafaţa supusă defrişării. . tarlaua. f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării. . precum şi conservarea căilor de acces. 17. .1 ha.

21 din lege.Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin. definite la art. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. care se valorifică potrivit prevederilor art.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. A. respectiv a municipiului Bucureşti. de calitate sau speciale. denumite şi vinuri de calitate superioară .Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare. Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein". c) cules la înnobilarea boabelor. clasificate în vinuri de masă. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. autorizaţi temporar la plantare. b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. "Vin de Pays" sau altele asemenea. nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. . alimentaţiei şi pădurilor. . roze sau roşii. vin şi subproduse vinicole I. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor. 2 pct. în raza cărora se află plantaţiile vizate.VS. conform ordinului ministrului agriculturii. Ele formează o categorie separată.(1) Vinurile de calitate definite la art. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. . fără a depăşi un plafon maxim. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. Vinurile Art. sunt: albe. b) cules târziu. . .5% în volume. Art. Vinurile de calitate Art. 25. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l.20 din lege. b) din lege. 21.Vinurile de masă. în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere. 24. 23. . (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată . 18 lit. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină.Vinurile. (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. în diferite nuanţe. 22. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică.5% în volume. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. a) din lege. 18 lit. Vinurile de masă Art. Art. B.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. (4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l.

b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare. 15 din lege. . b) brut. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. Vinurile spumante Art.01 g/l şi 12 g/l inclusiv. alimentaţiei şi pădurilor. Art.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. . d) dulci. e) demisec. denumit în continuare ONDOV. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. 30.(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie. între 33-50 g/l. Art. . 31. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) După conţinutul în zaharuri.În funcţie de conţinutul în zaharuri. între 12-20 g/l. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. 2. Vinurile spumoase Art. peste 30 g/l. . C. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. 2 pct.(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere. . cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12. b) demiseci. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4. b) demiseci. Art. 27. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 13 din lege.01 g/l şi 50 g/l inclusiv. d) sec. între 6-15 g/l. Art. până la 12 g/l. cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată.Unele vinuri spumante şi petiante. c) demidulci. între 12. pot purta denumire de origine controlată. 28. c) extrasec. . (2) În cazuri speciale. 29. .(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată. între 17-35 g/l. c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. Ministerul Agriculturii. f) dulce.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri. cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. Art. 26. 32. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. . între 0-6 g/l.01-30 g/l. peste 50 g/l. c) demidulci.

21 din lege. II. . 38.01-40 g/l. must concentrat. b) alte vinuri aromatizate. 2 la lege. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci. 33. mistel. Vinurile perlante şi petiante Art. 14 din lege. Art. f) mustul de struguri parţial fermentat. b) distilatul de vin. între 12. must. . vin. până la 12 g/l. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. alcool de origine viticolă. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. c) mustul de struguri concentrat rectificat. . autorizate pentru producere.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. 16 şi 17 din lege. e) oţetul de vin. a căror definiţie este prevăzută în anexa nr.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. Produse pe bază de vin Art. c) demiseci. g) mistelul. 2 pct. B. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici.(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. d) rachiul de vin. 2 pct. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. h) tulburelul. fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. 37. 36. d) sucul de struguri. peste 80 g/l. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. . între 40. 34. d) dulci. . Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat. b) seci. .După conţinutul în zaharuri. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine. 3.01-80 g/l. 5.Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. Produse pe bază de must Art. 2 pct. b) mustul de struguri concentrat. Vinurile aromatizate Art. Alte produse pe bază de must şi vin A. 2 la lege. c) romaniacul. 4. 35. . e) sucul de struguri concentrat. 19 din lege. 2 pct.

centrului viticol sau arealului delimitat. vin şi subproduse vinicole Art. . soiului sau sortimentului de soiuri. conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. 40. exprimată în acid acetic. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. . Ministerul Agriculturii. cu capacitate de maximum 600 litri. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată. . fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. Art. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1. produselor pe bază de must. Art. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor. sau 60 miliechivalenţi pe litru. 2.08 g/l. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. b) tăria alcoolică la 20°C . 41.5 g/l.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale. 43. pentru vinurile albe şi roze. coloranţi naturali. 2 la lege. (3) În cazuri speciale.minimum 8. III. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. pot purta denumiri de origine controlată. cultivate în areale viticole delimitate.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării. 39. pentru vinurile roşii. distilarea lor. respectiv. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. d) aciditatea volatilă mai mică de: 1. altele decât cele speciale. d) rachiul de tescovină. e) pichetul. exprimată în acid acetic. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. pentru cele cu denumire de origine controlată.2 g/l.(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. furaje. exprimată în acid tartric. c) aciditatea totală . b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar. c) spuma de drojdie. composturi şi altele asemenea. 42. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. . cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare.5% alcool dobândit în volume şi. b) rachiul de drojdie.minimum 4. podgoriei. ulei din seminţe. c) obţinerea vinurilor materie primă. .(1) Vinurile proprii consumului uman direct. . trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1.Art.(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. tanin.

Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi.VS.VS. albe şi roze. roşii. g) aluminiul. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. 5. de cel puţin 2 ani. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. maximum 1 g/l. în must sau în vin. p) zincul. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci.2 mg/l. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. Pietroasa. 6. u) diglucozidul malvidinei.2 mg/l. maximum 0. 3. exprimat în acid boric.maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii. maximum 8 mg/l. de alcool sau distilat de vin. roşii. r) sulfaţii. Murfatlar. 5. f) dioxidul de sulf total. albe şi roze.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci. maximum 0.5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari. o) staniul. 3. e) extractul sec nereducător. h) arsenul. i) borul. exprimaţi în sulfat de potasiu. maximum 1 mg/l. Târnave. cu următoarele excepţii:. j) bromul. n) plumbul. maximum 1 g/l. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . produselor pe bază de must. k) cadmiul. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. maximum 60 mg/l. s) acidul citric. 4.maximum 2. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1.01 mg/l. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci. l) cuprul. maximum 0. q) metanolul: . maximum 80 mg/l. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor.maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze. maximum 5 mg/l. maximum 1 mg/l.. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară . 16 g/l pentru vinurile de masă roşii. maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. 2. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară . maximum 1 mg/l. m) fluorul.maximum 1. 4. maximum 1 mg/l. minimum: 1. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. Valea Călugărească..5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci. 2. t) sodiul.

maximum 400 mg. (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale.(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite. Alimentaţiei şi Pădurilor. exprimată în acid acetic.05 mg/l. b) cuprul . raportate la 100 ml alcool anhidru. d) zincul . determinat la 25°Brix. j) prezenţa mezoinozitolului. b) densitate optică. poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză.0.5. maximum 200 mg. între 75 mg şi 500 mg. alţii decât cei admişi de lege. c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. alimentaţiei şi pădurilor. 44. manitate. băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. d) un indice Folin . e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. 25 din lege. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni. 43 din prezentele norme metodologice. 46. e) aldehide. Alimentaţiei şi Pădurilor. maximum 400 mg. 45. precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art.5. 2 pct. definit în anexa nr. 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. c) plumbul . distilării sau producerii oţetului. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. Art. . a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. la 425 nm. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . determinat la 25°Brix. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii.0. între 5 mg şi 60 mg. exprimate în aldehidă acetică. .prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. după caz.0 mg/l. sunt următoarele: a) alcool metilic. raze ultraviolete sau ionizante. determinat la 25°Brix.Mustul de struguri concentrat rectificat.3 mg/l. exprimaţi în alcool izoamilic. . exprimaţi în acetat de etil. la 25°Brix. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. . d) alcooli superiori. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm. d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. de maximum 0. Art. b) aciditate totală.0 mg/l.pichet. cele falsificate. 2 pct. armonizate cu metodele comunitare. 5 din lege. la 25°Brix şi la 20°C. c) esteri. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul . c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză. definit în anexa nr.Ciocalteau de maximum 6.(1) Romaniacul.

la nevoie. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. exprimate în aldehidă acetică.000 mg. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. 5. între 5 mg şi 80 mg. nedetectabil. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. 49. precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor. mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. separarea. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. conservare şi evoluţie a produselor respective. între 100 mg şi 600 mg. mustului de struguri parţial fermentat. d) aciditate totală. 6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. între 100 mg şi 750 mg. 48. roze sau aromate. e) aldehide. . . zdrobirea boabelor. între 100 mg şi 750 mg. 3. maximum 2 mg. tratarea strugurilor. nedetectabil.f) furfural. la cules. a strugurilor. 9. c) alcooli superiori. 8.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor. 4. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. (2) din prezentele norme metodologice. . Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi. . g) acid cianhidric. Art. asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe. mustului de struguri. a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. în vederea obţinerii de vinuri dulci. f) furfural. maximum 2 mg. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. exprimată în acid acetic. în afara unor limite normale. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. g) acid cianhidric. tratarea strugurilor. Art. maximum 1. cu ocazia culesului. b) esteri. macerarea carbonică. trierea. 47. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. 46 alin. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg.(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. exprimaţi în acetat de etil. 2.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. urmată de zvântare.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. 7. exprimaţi în alcool izoamilic. spălarea strugurilor.

20. 15. 26 alin. 22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. singur sau în amestec. 18.5%. adaosul. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară. precum şi prin centrifugare sau filtrare. presarea strugurilor nezdrobiţi.acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate. 16.3 g/l.3 g/l. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. 13. fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului.10. scurgerea mustului. 21. 11. statică sau dinamică. în doză de maximum 0.prin flotaţie. cu sau fără răcire. în vederea limpezirii. bentonită. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice. pasteurizarea mustului. refrigerarea mustului. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. îmbogăţirea musturilor în zahăr. în doză de maximum 0. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. . 17. cazeină şi cazeinat de potasiu.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. b) deshidratare parţială. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu. tanin. clei de peşte. c) diclorhidrat de tiamină. 23. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare. c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. 19. ovalbumină şi/sau lactalbumină. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute. în limita a 0. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu."factori de creştere". (3) din lege. singur sau în amestec. a mustuielii sau a boştinei. caolin. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. 12.6 mg/l. corectarea acidităţii totale a mustului . prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. potrivit prevederilor art. tratarea musturilor. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci. al unor substanţe chimice . 14. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. exprimat în tiamină. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci.

30. 32. 25. zdrobiţi sau nezdrobiţi. prin folosirea de procedee fizice: frig. se aprobă de ministrul agriculturii. cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. 29. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. . în doză de maximum 80 g/hl. prelucrarea strugurilor. efectuată prin evaporare sub vid. pritocul vinului. 33. filtrare. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic. 26. adaosul în must de alcool etilic rectificat. 36. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă. tratarea cu polivinilpolipirolidonă. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. de origine viticolă sau agricolă.amestec de mono. adaosul în must al unui agent tensioactiv . prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. suprapresarea strugurilor. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat. 34.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată .Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV. centrifugare. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare. . Art. aerarea. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. condiţionare. ori de distilat de vin. iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB. crioconcentrare sau osmoză inversă. înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. în alte scopuri decât distilarea.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice. în cantitate de până la 100 g/hl must. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat. căldură. un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. 31. tragerea vinului de pe drojdie. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. 24.DOC. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice. 28. 27. 35. respectiv a municipiului Bucureşti. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri. sunt practici oenologice interzise. 50.

în doză de maximum 200 mg/l. pasteurizarea vinurilor. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. adaosul. f) din prezentele norme metodologice. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor.3 g/l. 6. în doză de maximum 100 mg/l. 13. b) clei de peşte. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. înainte de îmbuteliere. g) caolin. carbonat acid de potasiu. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. exprimată în acid sorbic. 5. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. 12. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. urmată de separarea. adaosul în vin de acid citric. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. 11. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele. (1) lit. tratamentul vinului cu gumă arabică. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l. 16. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi.Dezacidifierea . în doză de maximum 250 mg/l. astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. adaosul în vin de acid ascorbic. tartrat de calciu sau acid tartric. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. 14. 9. înainte de îmbuteliere. tratamentul vinului cu fitat de calciu. 43 alin. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. 8. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice). pentru prevenirea casării ferice. prin mijloace fizice. carbonat de calciu. 10. 15. 3. i) tanin de uz oenologic. 7. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. limpezirea vinului prin cleire. autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. e) bentonită. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl.2. care trebuie efectuat de persoane calificate. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor. 4. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. tratamentul prin frig . În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă.refrigerarea vinului -. aerarea vinului. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. prin folosirea unei doze mai mici de 0.

Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. egalizarea şi cupajarea vinurilor. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr. exprimată în acid tartric. 17. maturarea vinului. c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective. must de struguri concentrat. care sunt: must de struguri. b) pentru vinurile de calitate superioară . 18. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl.5 g/l. exprimată în acid tartric. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. care se comercializează fără indicarea denumirii de soi. Pentru vinurile de calitate. cu excepţia producerii vinurilor de masă. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment. În urma corecţiei. must tăiat. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. (1) lit.3 miliechivalenţi/l. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă . d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat.VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. 23. 22.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli.Oenococcus oeni. 20. 21. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat. exprimată în acid tartric. în doză de maximum 10 mg/l.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. vin parţial fermentat. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice . must de struguri concentrat rectificat.PVPP . sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. cu sau fără contact cu lemn de stejar. a vinului parţial fermentat. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri. . sau 33. 49 pct. s) din prezentele norme metodologice. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. 24. 19. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric. a mustului tăiat. în limita maximă de 2. 43 alin. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă. conform art. sau 13.3 miliechivalenţi/l.

separat sau în amestec. must de struguri concentrate rectificat. al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri.Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor. 26. . cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. îmbutelierea sterilă a vinurilor. 54. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. la oficiul teritorial al ONDOV.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă. c) data la care începe operaţiunea. Art. cantitatea. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. Art. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. precum şi al produselor de limpezire. 56. .25. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare.Acidifierea şi îmbogăţirea. utilizarea dioxidului de carbon. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. 55. c) tirajul. 53.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă. d) descrierea produsului supus operaţiunii. în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. nu se consideră ca fiind frauduloasă. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. în aceleaşi condiţii. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite. argonului sau azotului. b) tipul operaţiunii efectuate. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV. must de struguri concentrat. .Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. 52. . se face în baza notificării în scris. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 27. . Art. . Art. transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire. . e) procedeul utilizat. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV. Art. 51. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. eventual de activatori de fermentare. îmbutelierea vinurilor la cald. Art. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. b) adaosul licorii de tiraj.

Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. c) adaos eventual de bonificatori. din vin sau din amestecul acestora. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. 5. caramel. 9. must de struguri concentrat. h) dopuire definitivă. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. Pentru producerea vinurilor spumante. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8.5% în volume. mistel. . must de struguri concentrat. must de struguri parţial fermentat.5% în volume. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. must de struguri concentrat rectificat. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări. folosite separat sau în amestec. must de struguri parţial fermentat. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. must de struguri concentrat rectificat. 2. zaharoză.mistel. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. 4. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. e) remuajul. este de minimum 9. distilat de vin. d) adăugarea eventuală de zaharoză.d) fermentarea vinului în butelii. must de struguri.5% în volume. zaharoză şi vin. f) degorjarea. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. 7. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. 8. must de struguri concentrat. cu adaos eventual de distilat de vin.5% în volume. alcool etilic de origine agricolă.5% în volume. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. must de struguri concentrat rectificat. 3. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat. 6. glicerină alimentară şi caramel. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. precum şi din extracte din plante admise de lege. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. este de minimum 10% în volume. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. Vinurile spumante cu fermentare în butelii. administrate separat sau în amestec. must de struguri concentrat rectificat. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin.

Art. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. 57. 29 alin. . . . . pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. (1) din lege. (2) din lege. plumb. 62. b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional.Utilajele. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie. Art. b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. precum şi în procesul maturării. condiţionării. atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. se depune şi se înregistrează.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. eventual.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. 29 alin. . în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. conform prevederilor art. 50 din prezentele norme metodologice. se depune şi se înregistrează. Art. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele. b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor. 58. prin diluare cu apă dedurizată. alimentaţiei şi pădurilor.Declaraţia de recoltă se completează. Art. conform prevederilor art. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. . CAPITOLUL III Normele de evidenţă. 60.Declaraţia de stocuri se completează. 11. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare. cu excepţia celor malolactice sau citrolactice. c) adăugarea. 61. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. . uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu.10. Art. alimentaţiei şi pădurilor. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi. 59. de zaharoză şi caramel. fier. zinc.

avizate de ONVV. alimentaţiei şi pădurilor.(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli. respectiv a municipiului Bucureşti. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană. rachiurilor de vin. rachiului de tescovină. cu avizul ONVV. ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare.Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV. alimentaţiei şi pădurilor. (4) Declaraţiile de stocuri. 63. . (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. alimentaţiei şi pădurilor. .(1) Comercializarea vinurilor. persoane juridice sau fizice. 64. Art. al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.5 ha. 66. . Art. . care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0. dreptul de a produce astfel de vinuri. în vrac sau angro. avizate de ISCTV.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. alimentaţiei şi pădurilor. respectiv a municipiului Bucureşti. de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. . Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. în urma controalelor efectuate. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. 65. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii. rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor.

.(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export. solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă. 69. b) produsul. pentru recipientele mai mari de 100 litri. Art. . Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. 70. Art. Art. conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. în condiţiile legii.În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. 73. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop. vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. într-un centru de vinificare din România. în cantităţi mai mari de 100 litri. copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. acceptate de legea română. 74.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. . . cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren. în condiţiile legii. sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. Art. . . sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. până la obţinerea vinului finit. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. . 72. în cazul vinurilor. comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. Art. Art. Art. 67. stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. 68. c) anul de recoltă. . .(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea.Pentru livrare la export. 71.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. Art.Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare. trebuie să execute vinificarea.

VS. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută. 2. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. 75. CIB. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă. cu indicaţie de provenienţă geografică. . în volume.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. . 3. CT. . Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. Art. demisec. 77. c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată. fluturaşi sau buline. şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. dulce. constituite din două sau mai multe soiuri. vin de masă. demidulce. a vinurilor de calitate superioară . aplicate pe acelaşi recipient. vin de calitate superioară . romaniacurilor şi al vinurilor speciale. cu indicaţie de provenienţă geografică. (2) La etichetarea vinurilor de masă. capişoane. exprimată în procente. etichetate în condiţiile legii. denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară . acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat.VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice.DOC: CMD.VS. înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime. vinurilor de calitate superioară .Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art. derivate din plută. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală. vin cu denumire de origine controlată . Pentru vinurile cu denumire de origine controlată. semne. Art.VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec. ilustraţii şi mărci. (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1. e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin. alimentaţiei şi pădurilor.(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia. ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. cu excepţia vinului pelin.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni. fie pe contraetichetă. sub formă îmbuteliată. . inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului. Pentru vinurile de calitate superioară . aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. 76.VS. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice.

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

. exprimată în procente în volume. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. 6. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. 4 şi 5 din lege. Alimentaţiei şi Pădurilor. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat. roşu. 2.(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă.Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. în acid acetic sau miliechivalenţi/l. conţinutul în zahăr reducător. 5. c) natura produsului. 4. Art. prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore. 8. (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . Art. b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii. aciditatea totală a vinului de masă.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. 88.Art. . absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. 2 pct.15 februarie.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. . rezistenţa la aer. aciditatea volatilă a vinului de masă. care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. care fac obiectul contractului. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l).Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. 87. Art. procentul de substanţă uscată. Art.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. 89. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. 3. pentru fiecare recipient. 18 şi în anexa nr. (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august . . d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. 91. 84 alin. b) date analitice privind: 1. 7. (3) din prezentele norme metodologice. pentru mustul de struguri. . . . roze. exprimată în g/l. 2.30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri. Art. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare. 84 alin. 84 alin. e) locul de stocare. determinat refractometric la temperatura de 20°C. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat. exprimată în g/l. 86. în acid tartric sau în miliechivalenţi/l. 90. 9. (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată.

În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice. acestea trebuie să fie de calitate. condiţiilor prevăzute la art. 97. c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri.b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj. de la producători struguri. Art. 94. . b) tipul de materii prime: struguri. .Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj. pentru vinul de masă. 93. Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj. în suc de struguri sau în alte produse consumabile. . . sănătoase. b) cumpără. . pe durata de valabilitate a contractului. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului. derivate din sucul de struguri. Art. d) să rămână în vrac. Art. 92. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat. direct sau indirect. pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj. altele decât cele menţionate la lit.În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde. g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. a). 99. . cu începere de la data raportului de analiză constatatoare. ca vinuri de masă. e) să fie apte. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. derivate din sucul de struguri.Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. 91 din prezentele norme metodologice. Art. Art. 96. 95. în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile. Art. must de struguri.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1.055 g/cm3 la temperatura de 20°C. Art. Art. . necesare pentru buna lor conservare. must de struguri concentrat. cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. . . 98. precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat. corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă.

(3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare. 100. c) 0.300 kg struguri. 102. în procente în volume pe hectolitru. (1). 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică. .05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl. .3 pentru struguri în 100 kg/hl. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. . Art. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică. 104.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie. b) 1. b) 10 hl must de struguri. . . Art. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime. în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. 106.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii.30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl. destinate prelucrării.Ajutorul prevăzut la art. eliberate de organele abilitate. Art. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. f) cantitatea. . 99 din prezentele norme metodologice. astfel: a) 1. 103.Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. Art. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. 105. . de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului. exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. Art. .Cuantumul ajutorului prevăzut la art. fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat.c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1. g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat. . Art.Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv. Art. Alimentaţiei şi Pădurilor. d) locul de efectuare a prelucrării. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. 101. c) 3 hl must de struguri concentrat.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. 107.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. declaraţia de stocuri. (1) lit. produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. 2. exprimată în procente în volume pe hectolitru. Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa. a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. . efectuează analize specifice. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal. permise de lege în cazul înfiinţării. 111. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. în scop experimental sau didactic. (2) În situaţiile prevăzute la alin. . şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. învăţământ. 42-55 din lege. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. 110. până la maximum 1 ha din fiecare soi.Ministerul Agriculturii. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. 109. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător". organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". Art. . c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. acordă asistenţă tehnică de specialitate. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. 108. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. pe areale viticole. b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. . sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate. . emit buletine de analiză a vinurilor. elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. (2) Produsele menţionate la alin. deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole. de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art.(1) Modificările limitelor.Art. recomandate şi autorizate pentru cultură.(1) În cazul unor situaţii de criză. susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. declaraţia de recoltă. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. Art. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare. până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului.

porţiuni provenite din coarde altoi. c) viţe portaltoi . 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. 13. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri.3. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. în cazul soiurilor rezistente la filoxeră. .ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. 43. c) coarde portaltoi .Anexele nr. 2.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. de diferite lungimi. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă. j) modificarea sau completarea prevederilor art. produsele pe bază de must şi vin. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm. 50. d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. 8. 2. cu lemnul maturat.obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. forma radicicolă. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. 49. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare . material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. 112. 63. 3. declaraţia de sortiment viticol. e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. .viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite . Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . 47. sau pe orice tip de sol. f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare .viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. Art. ANEXA Nr. g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. cu lungimea minimă de 30 cm. 56. destinate plantării pe terenuri nisipoase. k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. 46. cu lungimea de minimum 30 cm. destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm.

provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază. pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora. măsurat la mijlocul butaşului. Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. în special cu nematozi .au fost produse de agenţi economici autorizaţi. persoane fizice. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. .este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat.este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . c) materialul bază este materialul săditor viticol care: .sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie.vectori ai virusurilor. . în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . .a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat.vectori.porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm. pornind de la o plantaţie cu material iniţial. măsurat la mijlocul butaşului. având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: .provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi. .este destinat obţinerii viţelor altoite certificate. respectiv al clonei.a fost produs de agenţi economici autorizaţi. în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi . având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. . . Menţinătorul poate fi. 3. cu material provenit din plantaţia de conservare. în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. .porţiuni provenite din coarde portaltoi. . de asemenea.a fost produs de menţinător. . e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare . întreprinderi particulare şi firme străine. înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază. amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată. libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. întreprinderi particulare specializate.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate. .provin din plantaţia de material certificat.d) butaşi de portaltoi pentru altoire .este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală. instituţii de învăţământ superior de profil agricol.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază.provine din plantaţii cu materialul iniţial. . plantate pe familii sanitare. e) viţe altoite certificate: . .este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

caisă sau ou. oprite din fermentaţie. . emise de Ministerul Agriculturii. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată. este autorizată. Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. . . . Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme.Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: .5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. . 1. . 4. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. (2) lit.Art. trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. . numai în următoarele condiţii: . Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. desemnarea şi prezentarea. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. respectiv 15% în volume. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente.care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14. este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. .Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate.dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale. precum şi condiţiile legate de natura. caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. existentă în societatea comercială. Alimentaţiei şi Pădurilor. 1 alin.În sensul prezentelor norme se definesc: A. compoziţia. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală. care prezintă aromă şi/sau gust de migdală.care a fost supusă.5% în volume.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole.la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. respectiv în completarea migdalelor. originea. unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. definită conform prevederilor legale. b) prima liniuţă şi lit. . băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea. definite la art. ambalarea. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale. 2. utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. Art.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. excluzând vinul de masă "retsina". 3 pct. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. precum şi condiţiile de aplicare. în general.

obţinută din vin şi/sau musturi de struguri. unei îndulciri. . c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. (2) lit. b) băuturile aromatizate pe bază de vin.la care nu este permis adaosul de alcool. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: . din ginseng. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. definite la art. (2) lit. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. b) prima şi a doua liniuţă şi lit.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. în general. c) băuturile aromatizate pe bază de vin. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. . care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate.care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14. . Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool. . obţinute din vin roşu. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente. îndulcite. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina". portocale şi plante aromatice. definite la art. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%. C. emise de Ministerul Agriculturii. 3.care a fost supusă. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. precum cele definite în actele normative în vigoare. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art. Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: . obţinute din vin alb. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. 1 alin. emise de Ministerul Agriculturii. 1 alin. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. .5% în volume.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.B. .care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. . 5 pct. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. din nuci.care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări.

zahăr alb. . care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . f) rachiu de vin sau de tescovină. Adăugare de alcool . Concentraţia alcoolică potenţială în volume .operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi. după caz. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Îndulcire . 6. miere. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante. dextroză. zahăr alb rafinat. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. b) alcool etilic de origine agricolă. g) rachiu de stafide. la temperatura de 20°C. Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. zahăr lichid invertit. Concentraţia alcoolică totală în volume . 7. în volume. fructoză. la temperatura de 20°C. Concentraţia alcoolică naturală în volume . Vermut .numărul de volume de alcool pur. de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. c) alcool de vin sau de stafide. 4.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1. alcool etilic rafinat tip A. e) distilat de origine agricolă. 4. sirop de roşcove.suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. d) distilat de vin sau de stafide. must de struguri concentrat. 3. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. Aromatizare . Concentraţia alcoolică dobândită în volume . băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb.numărul de volume de alcool pur. 2. 8. sirop de glucoză. 14/1998. . Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului. sirop de zahăr invertit. precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. 5. must de struguri concentrat rectificat. zahăr lichid.operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. must proaspăt de struguri. Colorare .concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1.CAPITOLUL II Definiţii Art. 3.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. zahăr caramelizat. Art. a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă.În sensul prezentelor norme.

aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. . Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. Vin aromatizat cu ou . Bitter . în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. 3 pct. 5.Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. 4. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. eventual cu un adaos de mirodenii. Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. anghinarea şi centaura. iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. 5. cu sau fără sucul acestor fructe. exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia. predominante fiind migdalele şi mălinul. Vin aromatizat amar . 1. b) "Bitter vino".vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. ."..substanţe derivate din acestea. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". Floris . must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. 6. în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi. 2. este următoarea: 1. îndulcită. al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g. cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare. conform reglementărilor legale în vigoare. Art. zaharoză. 3. must de struguri. Sangria . Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg .Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare.băutură obţinută pe bază de vin. folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.. c) "Americano". Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. predominante fiind genţiana. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii.

". eventual sub formă de suc. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon. în afară de cazul în care este fabricată în Spania. Kalte Ente .băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin. Cocteil pe bază de vin . Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în.băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe. 6. . 8. cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri. b) Viiniglogi/Vinglogg . Petiant din struguri aromatizat .băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr. 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. Bitter soda . aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb". adaosul de apă este interzis. în băuturile definite la pct. 7. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume.2. Art.băutură fabricată exclusiv din must de struguri.băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin. 5. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. este următoarea: 1. 3. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. Maiwein . 3 pct. 2. definite conform reglementărilor legale în vigoare. Maitrank . Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume.. a) Gluhwein ..băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia.băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria".5% în volume. 4. Clarea . de concentrate sau extracte.Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. . exprimat în zahăr invertit.băutură aromatizată obţinută din bitter vino. Zurra . impregnat cu bioxid de carbon. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. 6. 3. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant. 1.băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. este de maximum 80 g/l.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb.

9. Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. 11. demisec . 2 sau să le completeze. care au o concentraţie alcoolică de minimum 1. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. "marcă". "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. Art. Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. 3. .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. Art.(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein". .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. "mod".Denumirile "vin aromatizat". substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. 10. precum şi normelor sanitare în vigoare. cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. .Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare. . "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. 12. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată. 2.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv. demidulce . dulce . 8. 6.Art. "tip".2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme. standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. 5. sec . Art. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole. "Vermouth de Chambery". În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%. este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol. 5. eventual a apei distilate sau demineralizate. Art. 14/1998.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. 7. Art.(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. după cum urmează: 1. în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. "stil". extrasec . 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme. . 2. . rezultând denumiri compuse. 4. (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. . 4. (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen".

.Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil.(1) Etichetarea. . alcool din vin. . (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import. 14. nu se va indica pe etichetă natura acestuia. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. 15. alcool din melasă). denumit şi AQL. În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime.(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice.[12] . natura acestuia poate fi indicată pe etichetă. Art. Art. 13. şi a Standardului Român 184/1-25. prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor. (2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale.Art.

org. http://www.htm 7.gov.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin.htp_act_text?idt=5545 4.legestart.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3). http://www.anpc.pdf 12.pdf . http://www.pdf 9.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002.legestart. http://www.htm 3.ro/pls/legis/legis_pck.htm 5.ro/anpc/index.legestart. http://www.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-).legestart.gov. http://www.pdf 11. http://www.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-).php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8. http://www.cdep. http://www.htm 6. http://www.Bibliografie 1.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.anpc.anpc.apia.dreptonline.pdf 10.gov.anpc.gov.php 2.anpc. http://www.ro/introduceri/introducere_comerţ.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003. http://www.