ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

643/2003). 453/1999). 560/200). nr.P. 665/2004).O. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M. nr.G.O.G.nr.nr. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. H.G nr. 75/1994). 914/2002). 565/2004). republicata cu modificarile şi      . 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M. Ordin nr.P. nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M. cu modificarile ulterioare (M.G. Legea nr. Ordin nr. 264/2003).G. 134/ 2002 privind caracterizarea. nr. 264/2003). nr. armonizate (M.O. privind modificarea ordinului presedintelui A. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor. Ordinul nr. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite. nr. nr. nr. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M. nr.G. H.(M. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. nr. 166/2001).O. nr.. a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M. 144 / 2002).G.nr.G. 908/2004). 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.C.O nr. Hotarare nr. nr.O. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor. nr. 49/2004). clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. H. 49/2004). 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M.O. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. nr.O.nr. 638 / 2002). nr. •  O.C. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M.O. 332/2001 privind denumirea. 185/2004). 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. nr. nr.G.N.G.G. Hotarare nr.O. 296/2004 privind Codul Consumului (M. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori. 593/2004) Legea nr.O. 58/2000 pentru modificarea şi completarea O.O nr. nr.nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M. 188/2004 presedintelui A. 185/2004). H.N. nr.O. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M. H. nr.O. Legea nr. 785/ 2002).O. H. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr.O.G.O. H. nr.(M. 37/2002 privind aprobarea O. Legea nr. nr. Hotarare nr. H. nr.O. armonizate (M. 67/2002).O. H.

G. 148/2000 privind publicitatea. 495/2001).C. securitatea muncii şi protectia mediului.O. Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Ordinul nr.  Legea nr. circulatiei şi comercializarii alimentelor.(M.(M.O.nr.O. 573/2003). 810/2004).(M. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici .(M.nr. H. nr. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole. H.nr.nr. nr.(M. Legea nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. 296/2004). descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M.O.O. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare. 10/1997). 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M. produse denumite generic "aurolac". 700/2001).(M.O. nr. 901/2004). H. O.368/2002).nr. 966/2004). nr. 333/2002).G. 644/2000). 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 711/2002). alimentatiei şi padurilor. sanatatea.O.(M. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. Ordin nr. H. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr.U. nr. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului.nr. 97/2001 privind reglementarea productiei. Hotarare nr. al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.O. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate. 349/2001). 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.nr.nr.nr.în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor. nr.nr.G. nr. H. 206/1995). nr.O.G. altele decat apele minerale naturale(M. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M. nr.O. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii.O nr. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M.G. 665/1995 privind înlocuirea. (M. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M.G.O. nr.O. 120/2000). elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M.G. . nr. H. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M. nr. nr.nr.  O. cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr. 490/2001).O.O. Concurenta Legea nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor. 17 / 2004). nr. 462/2004).G. 178/2000 privind produsele cosmetice (M. nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare.nr.G.  H.persoane fizice sau juridice .O. Ordinul nr. republicata (M.O. H.O. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea.

494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. republicata (M.G. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M.G. 112/2004). 927/2003).O. 319/2003).U. nr. nr.nr.  Legea nr.O. 571/2003 privind Codul fiscal(M. cu modificarile şi completarile ulterioare.  H. 1080/2004). nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.  O. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M.nr.O. G. 522/2004).O. 88/1996).  Ordin nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. nr.nr.  O.  O. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.  Legea nr. 1115/2004). nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M. • Marfuri.G. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M.  Legea nr.  O.  Legea nr.nr.O. nr.  H. [1] .• Fiscalitate  Legea nr.O.nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M. nr. 133/1991).U. nr. 258/2005). 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 263/2005). 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.G.O.(M. nr. 117/2001 pentru modificarea şi completarea O. 21/1996 privind concurenta.nr. 24/1991). nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.O.  Legea nr. în conditiile art.G.G.O. 1281/2004). nr. 617/2002 privind aprobarea O. nr. 1092/2004). nr.O. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. nr.  H. 244^1 alin.  Legea nr.G. nr. (1) din Legea nr. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun. 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor. 1154/2004).O.O. 571/2003 privind Codul fiscal. cadru comerţ  Legea nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.G. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M. nr. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.O. 851/2002). 75/2005).O. republicata (M.G. nr. cu modificarile ulterioare (M. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.nr.  H.O.U. 571/2003 privind Codul Fiscal (M. nr. nr.nr.G. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O.O.

în conditii previzibile. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice. etichetarea sa. folosit sau reconditionat. d) risc grav . în particular copiii şi persoanele în varsta. 4-16 se aplica în orice situatie. 1. caracteristicile produsului.În sensul prezentei legi.orice bun material cunoscut sub denumirea de produs. c) produs periculos . Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. dupa cum urmeaza: a) art. în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. conditiile de asamblare şi.Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. Art. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. b) produs sigur . 2. b) şi c) şi art. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui. efectul asupra altor produse.orice produs care. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. prezentarea produsului. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. dupa caz.orice risc semnificativ. 3. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. . în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. dupa caz. inclusiv de durata şi. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art. b). ambalarea. sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit. de instalare şi de necesitati de întretinere. 2. fie ca este în stare noua. 2 lit. în principal compozitia. de punere în functiune. b) art. care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. care. numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. este destinat consumatorilor sau este posibil. 2 lit. de montaj şi de întretinere. prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. luandu-se în considerare în special: 1. 4. .

e) producator: 1. (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure.criterii de evaluare a conformitatii Art. în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau. precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. fabricantul produsului. (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. reprezentantul producatorului. . (2). f) distribuitor . 2. în vigoare în sectorul respectiv.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. (2). daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza. 3. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. altele decat cele la care se face referire la alin. f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor. g) returnare . h) retragere . (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. alti agenti economici din lantul de comercializare. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs. sau. importatorul produsului. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. 3. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul.orice agent economic din lantul de comercializare.

4. asupra lotului de produse din care face parte. . (2) şi (3). pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti. daca produsul se dovedeste periculos. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. tinerea unui registru de reclamatii. (1) lit. (4) Masurile prevazute la alin. (3) Masurile prevazute la alin. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate. returnarea de la consumatori. modul de întrebuintare. în conformitate cu art. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. Art. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. dupa caz. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. dupa caz. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate. b) în cazul în care se considera necesar. neconforme cu aceste cerinte. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. pentru a evita aceste riscuri. dupa caz. în cazul în care acestea exista. fara un avertisment corespunzator. b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. (2) vor include: a) informarea. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. precum şi sa previna astfel de riscuri. atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. inclusiv. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. precum şi. (2) lit. prin intermediul produsului sau al ambalajului. în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. f). Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. în special cu prevederile alin. analizarea reclamatiilor şi. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. 10 alin. precum şi informarea asupra produsului sau. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. daca este necesar. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. 5. care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori.

CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. 2. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. 1. prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. . cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. la cererea acestora din urma. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. dupa caz. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. pentru actiunile intreprinse. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor. dupa caz.b) sa participe. ca unele produse. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. în special prin: 1. în limitele activitatilor lor. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. sa ii însoteasca. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. în conditiile stabilite în anexa nr. în limitele activitatilor lor respective. aflati în exercitiul functiunii sau. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. (6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. atributiile. 6. la cerere. sarcinile. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (3) Producatorii şi distribuitorii. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. 3. constatarea contraventiilor. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. sunt stabilite de autoritatile competente. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. dupa caz. la propunerea organelor sale de specialitate.

3 alin. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. verificari sau evaluari ale securitatii. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia. cu modificarile ulterioare. fara a exclude prezentarea şi în alte limbi. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane. inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. 7. 2.000 ron. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. cu amenda de la 1. . pana la stadiul de utilizare sau de consum.000 ron. dupa caz. e) pentru orice produs periculos. (1) În sensul prezentei legi. usor de înteles. Art. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate. lizibil şi inteligibil. cu amenda de la 200 ron la 2. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. c) încalcarea dispozitiilor art. 4 alin. atributiile. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. pe o scara adecvata. (1). 3.000 ron la 10. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate. sa interzica temporar. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. disciplinara.000 ron. pe perioada necesara diferitelor controale. în limba romana.Contraventiilor prevazute la art. raspunderea civila. astfel încat produsul rezultat sa fie sigur.Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. 10. 4 alin. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. Art. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. dupa caz. verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate. sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. redactate în mod clar. sa organizeze. (1). b) încalcarea dispozitiilor art. propus pentru furnizare sau sa fie expus. 9. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. . . cu amenda de la 700 ron la 7. f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta. contraventionala sau penala a celor vinovati.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. 180/2002. CAPITOLUL V Sanctiuni Art. 8. Art. (2). ca acesta sa fie furnizat. 5. în special al art. 2.

monitorizarea activitatilor de supraveghere. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. (1) lit. . în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. dupa caz. de la caz la caz. c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi. Daca este necesar. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. (5). autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. în special cele mentionate la lit. f). sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. 4 alin. în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. (1) lit. (4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. dupa caz: a) producatorului. III. daca este necesar. c) oricarei alte persoane. în limitele activitatilor lor. în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. 2. (3) În mod special. în special al prevederilor cap. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. b) distribuitorilor. d)-f). asa cum sunt cele prevazute la alin. Art. destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. (1). b)-f). sa dispuna sau sa coordoneze ori. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. evaluandu-se. 11. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. caracteristicile intrinseci ale produselor. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. 11 din anexa nr.2. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar.

Romania trebuie. (1) lit. liniile directoare. in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. inca nesemnalat in alte notificari. 14. in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. asa cum sunt definite la art. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. asa cum se prevede la art. (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau. . 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. . sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop.(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. b)-f).Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. Art. 12. precizand motivele pentru care le-a adoptat. CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. 13. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. de asemenea. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. 2 lit. a). precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. 10 alin. (1). trebuie in general sa fie disponibile publicului. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. continutul şi formularul-tip al notificarilor. trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin.

aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel.(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. masuri care au in vedere impiedicarea. . Art. ori de cate ori este posibil. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. 11 din anexa nr. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. . natura riscului şi masurile luate. Art. va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. dupa punerea in aplicare a masurii. Comisia Europeana trebuie. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. 16. Art. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. 17. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. prin natura lor. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. 2. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau. Daca. in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. de asemenea. imediat ce este posibil. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. Ea trebuie notificata. 13. informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. nu a avut loc o consultare prealabila. din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. (3). sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. 15. care. pe o baza voluntara ori obligatorie.

aceste informatii contin cel putin: . informand Comisia Europeana despre acestea. 2. (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. art. (5). pct. 4 şi 5. trebuie comunicate imediat punctului national de contact. Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 2. L11 din 15 ianuarie 2002. 4 alin. cu respectarea prevederilor art. 2. Art. referitoare la securitatea generala a produselor. 17 şi sa dea partilor respective. 2. 1. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 1 din anexa nr. ANEXA Nr.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. (3) şi (4). (3) din lege sau. 2 din anexa nr. 75 şi ale art. art. 20. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 6 alin. In caz de riscuri grave. 13 alin. 4 alin. 1. de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. data la care se abroga prevederile art. corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei.pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . . care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. cu exceptia art. . republicata. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv. 4. (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. Art. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. (2) din Constitutia Romaniei. 1 şi pct. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. pct. (2) şi (3). (4) In cazul unui risc grav. (6). 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate. art. 18 alin. intreprinse de producatori şi distribuitori. 3. (3) din lege sau. 17. 610 şi 13 din anexa nr.(3) Romania. referitoare la securitatea generala a produselor. (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. pct. 19. dupa caz. intr-un termen mai mic de 20 de zile. (1) şi (2). 6 alin. in termen de o luna. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. 3 şi 12 din anexa nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. Informatiile prevazute la art. 1.Anexele nr. 13 din Directiva nr. 2. prevazute la art. 18. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. Art. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. 13 alin. dupa caz. art. 76 alin.

2 lit. fie o sinteza. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. a masurilor sau actiunilor hotarate. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. in particular privind tarile destinatare. sau la art. 5. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. care permit evaluarea riscului. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. a masurilor sau actiunilor hotarate. Sistemul RAPEX acopera produsele. utile pentru a determina produsul. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. 3. ANEXA Nr. Ea comunica. 10 alin. 6. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. In particular. in particular privind tarile destinatare. Liniile directoare prevazute la pct. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. RAPEX vizeaza. 12 din lege. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. 2. notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. 3 paragraful 2 din . (1) lit. 4.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie. in special cele prevazute la art. d)-f) din lege. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. prevazut la art. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. precum şi evaluarea riscului. in principal. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. 11. care permit evaluarea riscului. in cele mai mici detalii. dupa caz. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. de asemenea. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. prevazute la art. dupa caz. a) din lege. Romania va furniza. c) toate informatiile disponibile. fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. In cazul in care masura notificata conform art. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. asa cum sunt definite la art. Punctul national de contact. in cazul unei substante existente.

Directiva 67/548/EEC. Romania trebuie. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX. ART. eventual cu privire la propria ei situatie. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere. 7. privind protectia consumatorilor. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. pertinenta. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact. aprobata şi modificata prin Legea nr. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. 8. Liniile directoare prevazute la pct. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. 12. 58 lit.[2] HOTARIRE Nr. 11. in termen de 5 zile. Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. 2 . pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. inainte de a hotari adoptarea unei masuri. 11/ 1994. 10. In cazul in care primeste o notificare conform art. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei. inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. 1 In sensul prezentei hotariri. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune. in conformitate cu art. 8 şi al art. (3) din lege. cuprinse in anexa la prezenta hotarire. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. trebuie sa indice Comisiei Europene. in cazul unei substante noi. comunicand pentru aceasta motivele. 11. cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. 21/1992 . pe cat posibil. c) orice informatie complementara. prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. 17 din lege. b) din Ordonanta Guvernului nr.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. 9. 17 alin. pe durata medie de utilizare.persoane fizice sau juridice . Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. 13.

durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. normative şi sa declare. repararea sau inlocuirea acestora. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. ART. iar producatorul fata de vinzator. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. reparare. ART. precum şi instruirea depanatorilor. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. direct sau prin terti abilitati. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. in documentele tehnice. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic . inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. expertizare. lista utilajelor. dupa caz. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. ART. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. ART. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. precum şi cheltuielile de manipulare. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. catalogul pieselor de schimb. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. inlocuire). durata medie de utilizare. montare. ART. diagnosticare. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. dupa expirarea termenului de garantie. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată. ART.Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. atit pe durata de fabricatie. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. ART. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse. ART. termenul de garantie. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. ambalare şi transport aferente. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. cit şi dupa incetarea acesteia. intretinerea.

ART. la cererea consumatorului. 13. cistiguri la C. punere in functiune.16. ART. ART. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia.. inlocuirea. 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. ART. Loto-Prono şi similare. ART. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. comercializate in regim de consignatie.C. obtinute prin tragere la sorti la tombole. provenite de la persoane juridice. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie. ART. a altor clauze care contravin art. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. intretinere. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit. 19 . 14. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. transport şi depozitare. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici.E. de catre agentul economic. termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului. manipulare. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. ART. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. fara a-l exonera de raspundere pe producator. ART. care curge de la data preschimbarii produsului. 2 . utilizare. cistigate la concursuri.neutru. ART. cuprinse in documentatia care insoteste produsul.

000 lei la 500. 25 Orice reclamatie a consumatorilor. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. ART. 21 In sensul prezentei hotariri. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii. 4.000. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. ART. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati.000 lei la 400. care va fi de cel putin 3 luni. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400. pentru persoane fizice şi de la 200. pentru persoane juridice. b) incalcarea prevederilor art. facuta in cadrul termenului de garantie. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului. ART. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. cu amenda de la 200. organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.000 lei pentru persoane juridice.000 lei la 200. 17 şi 22.000 lei pentru persoane juridice. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată. precum şi a tarifelor aferente.000 lei. 16. In cazul pieselor de schimb. ART.000 lei la 700. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul. potrivit legii penale. cu amenda de la 350.000 lei la 350. certificatul de garantie tine loc de contract.000 lei. cu mentionarea termenului de garantie. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri. c) incalcarea prevederilor art. Pentru produsele aflate in perioada de garantie.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau. 2. 8 şi 19. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb. 6 şi 20. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service. 7. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora. ART. daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate. dupa caz. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată.000 lei la 1. ART. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective. . 3. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora. ART. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată. cu amenda de la 100.

[3] . aparate de fotografiat şi de marit. motociclete . maşini de scris. 2. barci cu motor. aparate de climatizare. Instrumente muzicale clasice sau electronice. 6. ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. 11. unelte agricole şi de gradinarit). triciclete. motorete. care face parte integranta din prezenta hotarire. cazane sau boilere de incalzit apa. 9. H. 14. Contraventiilor prevazute la art. biciclete. maşini de cusut sau tricotat. orgi de lumini. 7. roboti de bucatarie. ventilatoare. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga. aparate de filmat.ART. electrice sau electronice. aparate de proiectie. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. aparate de tuns sau de ras. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. camere video. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. 5. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. egalizatoare. Aparatura pentru comunicatii (telefoane.M. aparate video de redare şi inregistrare. 10. aparate audio de redare CD. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. casetofoane. aparate telex sau fax. electrice sau electronice. maşini de gaurit. Ceasornice mecanice. fiare de calcat etc. maşini de gatit. Aparatura medicala de uz personal. radiatoare etc. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole. carucioare pentru bagaje etc. aparate de macinat cafea. fotolii rulante. uscatoare de par. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. amplificatoare. televizoare. calculatoare electronice ). 4. cintare şi balante. frigidere şi congelatoare.). Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului.C.). dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. 12. antene etc. cuptoare cu microunde. Jucarii mecanice.) .). carucioare pentru copii. calorifere. pompe de stropit tip vermorel. aspiratoare. vehicule hipo. 753/1965. scutere. maşini de spalat vase. combine audio şi video. stabilizatoare de tensiune. electropompe. antene etc. maşini de cusut sau de tricotat mecanice. Vehicule fara motor (rulote. 3. hote de bucatarie. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice. 8. ART.). boilere. 13. radiatoare. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. remorci. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. nr. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . ART. Mobilier. magnetofoane. pickup-uri.). 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe. autoturisme.

Art. pe perioada de valabilitate a acestuia. se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari. Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . 8 din Ordonanta Guvernului nr. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. conform prevederilor legale. materialelor. echipamentele şi subansamblurile auto. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice. Art. - . fara drept. bazata pe examinare şi dovezi obiective.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. prin respectarea limitelor de toleranta. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin. (2).Piesele de schimb auto. denumita in continuare Registrul Auto Roman. 3. 4. Art. c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa. Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. a desenului sau a modelului industrial. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman".In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. formelor. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. Art. eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. 21/1992 privind protectia consumatorilor. republicata. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. 2. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. fabricate in Romania sau importate. 1. . la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare. cu modificarile şi completarile ulterioare. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. denumite in continuare piese de schimb auto. Art. 5. . 644/2000) In temeiul prevederilor art. Of.

(1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. d) sunt marcate. 7 lit. importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier. in termen de 30 de zile de la data solicitarii. persoane juridice. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere. securitatea muncii şi protectia mediului .La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi. c). (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii. . producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. Art. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania. (2) In situatiile prevazute la alin.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto. perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat. trebuie sa fie de cel putin 8 ani. (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. Art. in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. . suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. conform prevederilor legale in vigoare. cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. 8. sanatatea. cat şi producatorilor de piese de schimb auto. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate. 6. comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata. Art. 7.

Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto. 6 din Hotararea Guvernului nr. Partea I. 122 din 19 iunie 1995. (1) Nerespectarea dispozitiilor art.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. Partea I. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . 7 lit. documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice.inconjurator. sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. art. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. (1). republicata. 8 şi ale art. 14. 21/1992 privind protectia consumatorilor. potrivit legii penale. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin. stabilite prin prezenta hotarare. Art. . nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. 1. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. Art. clar. pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare. . 10.[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . daca fapta nu este considerata. potrivit legii penale. 9. Art. . explicit şi fara ambiguitati. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. c) şi d). . ale art.Contraventiile prevazute la art.persoane fizice sau juridice . pentru celelalte piese de schimb.Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art. 11. Art. Partea I. 13. destinate consumatorilor. (3) In cazurile descrise mai sus. cu modificarile şi completarile ulterioare. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului. 12. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. infractiune. Art. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 786/1996. 9 constituie contraventii in masura in care.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. nr. Art.

c) vanzator . 9. chiar daca producatorul este mentionat. distribuitorul produsului.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. 6. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. agentul economic care işi aplica denumirea. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. 7. . urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . 2. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. . agentul economic care fabrica materia prima. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. in cazul inexistentei acestuia. de restituire a pretului platit de consumator. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 4. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 3. care cumpara. şi garantiile asociate acestora. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. fara solicitarea unor costuri suplimentare. d) producator: 1. Art. agentul economic care reconditioneaza produsul. . dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. daca nu informeaza persoana prejudiciata. Of.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. e) garantie . 5. in cazul in care nu se cunoaste importatorul.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. 8. distribuitorul produsului importat. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. prin activitatea sa.persoana fizica sau juridica autorizata. b) produs . agentul economic sau distribuitorul care modifica. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. 2. f) reparare . Art. care.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare.In sensul prezentei legi. importatorul produsului. in cadrul activitatii sale. . 1. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. 3. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. inclusiv a celor executate la comanda. asupra identitatii importatorului. dobandeste. inchiriere. caracteristicile produsului.

7. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. . (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. 8. sa cunoasca declaratiile in cauza. . CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. d) fiind de acelaşi tip. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. Art.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. Art. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. in mod rezonabil. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. Art. (2) lit. 9.Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. 5 alin. fara plata. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. prezinta parametri de calitate şi performante normale. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. . prin reparare sau inlocuire. 5.Art. 4. in functie de optiunea consumatorului. b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art.In cazul lipsei conformitatii. 10. . Art. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. . .Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. in mod rezonabil. de producator sau de reprezentantul acestuia. in oricare dintre urmatoarele situatii. (2) Prevederile alin. d). 6. facute de vanzator.

Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual. 13 şi 14. Art. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire.Termenul fara plata. in fiecare caz fara plata.Raspunderea vanzatorului. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. ca masura reparatorie. . b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. daca lipsa conformitatii este minora. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. in conditiile art. inclusiv costurile postale. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. Art. (1) In cazul lipsei conformitatii. 16. prevazut la art. calculat de la livrarea produsului. 11. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. . 9-14. 11. manopera şi materialele. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. . 12. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. 17. . 14. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. 13. CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. . luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. .conform art. Art. 10 şi 11. fara inconveniente semnificative pentru consumator. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. in conditiile legii. nici de inlocuirea produsului. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. 15. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. conform art. Art.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. conform prevederilor art. b) importanta lipsei de conformitate. CAPITOLUL V Termene Art. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. Art. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. 11 alin. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. (4).

20. 180/2002. 18.000 ron. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. cu modificarile ulterioare. direct ori indirect. 16. CAPITOLUL VI Garantii Art. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. Art. b) nerespectarea prevederilor art. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. valabilitatea acesteia nu este afectata. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. . (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. disponibil şi accesibil acestuia. 23. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. 24. 19.Pana la proba contrara. care limiteaza sau inlatura. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. reparare. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. . Art. 22.intretinere. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. . Art.000 ron la 2. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. (2) In cazul produselor folosite. . consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. modalitatile de asigurare a garantiei . drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. 20 şi 21.Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. termenul de garantie. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 26. cu amenda de la 1. Art. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. sunt nule de drept. 25. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. 9 şi 19. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. cu amenda de la 5. 21. (1) şi ale art.Art. 20. .000 ron la 25. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita.000 ron.Contraventiilor prevazute la art. inlocuire -.

5. operatorul economic care reconditioneaza produsul. se abroga: a) art. c) Hotararea Guvernului nr. care. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. cu modificarile ulterioare. . 2 din Ordonanta Guvernului nr. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M. Actul include modificările din următoarele acte: . nr. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . 3.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. Partea I. caracteristicile produsului. 10 din 27 ianuarie 1997. 21/1992 privind protectia consumatorului. 2. nr. cu respectarea prevederilor art. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 795 din 27/11/2008. industriale sau de productie. prin activitatea sa. nr.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. şi garantiile asociate acestora.G.O. 2. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. operatorul economic care işi aplica denumirea. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003. 1. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. artizanale ori liberale.U.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. operatorul economic sau distribuitorul care modifica. [5] Legea 449 (r. operatorul economic care fabrica materia prima. (2) din Constitutia Romaniei. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. Art.persoana fizica sau juridica autorizata. 20 alin. 74 alin. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. care. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. 206 din 6 septembrie 1995.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice .In sensul prezentei legi. d) producator: 1. cu respectarea prevederilor art. . 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. 74 alin. b) produs . in cadrul activitatii sale.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. nr. Partea I. 75 din 23 martie 1994. 1 şi art. cu modificarile ulterioare. (2) din Constitutia Romaniei. 4. . 174/2008 publicată în MOF nr. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. Of. cu modificarile şi completarile ulterioare. c) vanzator . actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale. Partea I. b) Hotararea Guvernului nr. in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. inclusiv a celor executate la comanda. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. 14 alin. 665/1995 privind inlocuirea.

(1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. 5 alin. . date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. Art. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. 4.6. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. distribuitorul produsului. Art. de restituire a pretului platit de consumator. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. f) reparare . distribuitorul produsului importat. . de producator sau de reprezentantul acestuia. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. d) fiind de acelaşi tip.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. asupra identitatii importatorului. daca nu informeaza persoana prejudiciata. sa cunoasca declaratiile in cauza. Art. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator.Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. chiar daca producatorul este mentionat. 8. 7. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. in oricare dintre urmatoarele situatii. in cazul inexistentei acestuia. (2) lit. 3. fara solicitarea unor costuri suplimentare. prezinta parametri de calitate şi performante normale.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. importatorul produsului. d). in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. in mod rezonabil. in mod rezonabil. 5.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. 7. facute de vanzator. 6. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. . Art. e) garantie . . . inchiriere. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. 9.

11 alin. (4). consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. Art. 13. daca lipsa conformitatii este minora. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. 10 şi 11. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. . se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. ca masura reparatorie. b) importanta lipsei de conformitate.Termenul fara plata. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. prevazut la art. manopera şi materialele. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. prin reparare sau inlocuire. Art. fara inconveniente semnificative pentru consumator. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. in fiecare caz fara plata. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. . (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare.In cazul lipsei conformitatii. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. 11. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. Art. . luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. 9. Art. . 10.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. (1) In cazul lipsei conformitatii. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. in conditiile art. 14. fara plata. conform art. conform art. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. 13 şi 14. Art. nici de inlocuirea produsului. in functie de optiunea consumatorului. 12. 11. . c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. .Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. 8. Art.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. inclusiv costurile postale. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. (2) Prevederile alin. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor.

16. . termenul de garantie. 23. care limiteaza sau inlatura. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. reparare. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. (1) şi ale art. 20. . vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. 15. disponibil şi accesibil acestuia. (2) In cazul produselor folosite. 16. sunt nule de drept. 20. . Art.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. Art. 17. 9-14. direct ori indirect. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. calculat de la livrarea produsului. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. conform prevederilor art.intretinere. in conditiile legii. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. . CAPITOLUL V Termene Art.Raspunderea vanzatorului. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. CAPITOLUL VI Garantii Art. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. 21.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o.Pana la proba contrara. modalitatile de asigurare a garantiei . inlocuire -. . valabilitatea acesteia nu este afectata. Art. 18. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. 19. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . Art.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 22.

cu amenda de la 5.[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . 9 şi 19. Partea I. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. Partea I. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. 26. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 75 din 23 martie 1994. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr.000 lei*). ulterior. 208 din 28 martie 2007 şi. 664 din 23 iulie 2004. . nr. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. se vor aplica acestea din urma. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.000 lei*). 14 alin. cu modificarile şi completarile ulterioare.Contraventiilor prevazute la art. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. 21/1992 privind protectia consumatorilor. 25. Partea I. 24. nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. nr. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. b) nerespectarea prevederilor art. cu modificarile ulterioare. 20 alin. L 171 din 7 iulie 1999. 206 din 6 septembrie 1995. 1 şi art. Art. nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale.Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. 665/1995 privind inlocuirea. 27. nr. . publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. *)Ordonanta Guvernului nr. 10 din 27 ianuarie 1997. cu modificarile şi completarile ulterioare*). 20 şi 21. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. modificata şi completata prin Legea nr. b) Hotararea Guvernului nr.a) nerespectarea prevederilor art. Partea I. c) Hotararea Guvernului nr. 363/2007.000 lei la 25.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. Art. 180/2002. se abroga: a) art. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.000 lei la 2. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. cu modificarile ulterioare. Partea I. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. cu amenda de la 1.

947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. 3. Ordin nr. 14. HG nr. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 5. CARNE. modificată şi completată prin HG nr. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. 9. modificat şi completat prin Ordinul nr. 11. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. HG nr. 12. 16. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului.1. OUA . HG nr. OUG nr. 1529/ 2007.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”. OG nr. HG nr. 2. 851/1. REGULAMENTUL (CE) NR. 7. 511/ 2004. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. 154/ 43/ 318/ 2005. 10. 4. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare. 15. cu modificarile şi completarile ulterioare. esteri ai fitosterolilor. OG nr. 1357/ 2006. cu modificarile şi complrtările ulterioare. 8. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Regulamentul nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei. 402/ 2003. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 1870/ 2005. 1719/ 2004. REGULAMENTUL(CE) nr. HG nr. REGULAMENTUL (CE) nr. Legea nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. aprobată şi modificata prin Legea nr. PESTE. HG nr. HG.180/2002. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. 17. aprobata prin legea nr. 751/ 2008. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman. 6. PRODUSE DIN CARNE. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. Lege nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. circulatiei şi comercializarii alimentelor. HG nr. modificată prin HG nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. Ordonanta nr.

destinate consumului uman. Ordinul nr. Regulamentul (CE) nr.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. BAUTURI SPIRTOASE . 19. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). REGULAMENTUL (CEE) NR. 25. 33.586/1701/360/2008. LAPTE DE CONSUM.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea. 31. 26. 27. Regulamentul (CE) nr. denumirile sub care se vând.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).Ordinul nr. 30. 21. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice. 333/ 2002 prin producerea. modificat prin Ordinul nr.REGULAMENTUL (CEE) NR.Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). UNT 28.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) . 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. Regulamentul (CE) nr. 22.Regulamentul (CE) nr. 29. 20.18. comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. Ordinul nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 32. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte. 23. VIN AROMATIZAT. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum. 24. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură. VIN. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului . etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat. parţial sau total deshidratat. LAPTE CONSERVAT.

denumirea. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 48. conţinutul. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. 40. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. denumirea.34. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. descrierea. 37. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1493/1999. ORDIN nr. 44. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. 35. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 43. 1493/1999. conţinutul. 1782/2003. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). ORDIN nr. REGULAMENTUL (CEE) NR. desemnarea. Legea nr. a Regulamentului (CE) nr. Ordinul nr. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 38. etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. fabricarea. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. 47. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. ambalarea. 45. REGULAMENTUL (CEE) NR. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 110/2008 privind definirea. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36. conţinutul. REGULAMENTUL (CE) nr. 1576/89. REGULAMENTUL (CE) NR. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 39. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. destinate comercializării pentru consumul uman. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 46. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. REGULAMENTUL (CE) nr. originea. de modificare a Regulamentului (CE) nr. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman. REGULAMENTUL (CE) nr. OUG nr. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. ambalarea. originea. a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. prezentarea. modificată prin Ordinul nr. REGULAMENTUL (CE) NR. . 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. 41. fabricarea. 545/ 2003. FAINA DE GRAU. Ordinul nr. 42. etichetarea.

ambalarea. (CE) nr. MAIONEZE 49. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. 2201/96 și (CE) nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. compoziţia. ULEI DE MASLINE. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . prezentarea. 2200/96. 58. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline. MIERE ŞI ZAHAR 53. Ordinul nr. marcarea. originea. 59. REGULAMENTUL (CEE) NR. calitatea şi etichetarea mierii. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. originea. 51. 54. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. conţinutul. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii. REGULAMENTUL (CE) nr. 55. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2200/96. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). GRASIMI TARTINABILE. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . conţinutul. Ordin nr. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. conţinutul. 2201/96 și (CE) nr.ULEI VEGETAL. modificat prin Ordinul nr. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. (CE) nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. 52. prezentarea. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 50. originea. REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). REGULAMENTUL (CE) NR. calitatea. fabricarea. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. 2379/01 . . compoziţia. 60. REGULAMENTUL (CE) NR. 57. etichetarea.

depozitarea şi transportul ananasului în conservã. etichetarea.203/949/343/2006. 71.213/946/337/2006. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. 66. conţinutul. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. fabricarea. . marcarea. jeleului. modificat prin Ordinul nr. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul comun nr. calitatea. ambalarea. 72. modificat prin Ordinul nr. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume.206/947/346/2006. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul.210/952/350/2006. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.205/954/345/2006. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. Ordinul comun nr. conţinutul. fabricarea . 73. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. 67. conţinutul. calitatea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. calitatea. Ordinul comun nr. Ordin nr. calitatea. ambalarea. ambalarea. etichetarea. marcarea. fabricarea. Ordinul comun nr. etichetarea. fabricarea. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. Ordinul comun nr. ambalarea. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. ambalarea. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea.214/944/338/2006. conţinutul. fabricarea. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . marcarea. etichetarea. 68.211/943/355/2006. fabricarea. calitatea. etichetarea. 63. ambalarea. 416/ 628/ 406/ 2005. etichetarea. alimentaţiei şi pădurilor. 64. Ordinul comun nr. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă. etichetarea. calitatea . fabricarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. marcarea. marcarea. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi transportul măslinelor de masă. calitatea. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. calitatea. Ordinul nr. marcarea. ambalarea. calitatea. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. marcarea. conţinutul. Ordinul nr. fabricarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. fabricarea. Ordinul comun nr. ambalarea. conţinutul. conţinutul. calitatea.LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. etichetarea. fabricarea. marcarea. conţinutul. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . fabricarea. ambalarea. conţinutul. ambalarea. etichetarea. etichetarea. 69. ambalarea. calitatea. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă. calitatea . modificat prin Ordinul nr. 62. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 65. marcarea. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 70.218/945/342/2006.216/957/341/2006.

ambalarea. fabricarea. fabricarea. etichetarea. Ordinul comun nr. 75. ambalarea. conţinutul. fabricarea.74. conţinutul. ambalarea. 76. depozitarea şi . modificat prin Ordinul nr. conţinutul. Ordinul comun nr. marcarea. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. ambalarea. calitatea. marcarea. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul nr. depozitarea şi transportul perelor în conservă. conţinutul. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. etichetarea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. fabricarea. 77. etichetarea. Ordinul comun nr. etichetarea. Ordinul comun nr. etichetarea. calitatea. transportul morcovilor congelaţi. marcarea. etichetarea. transportul piersicilor congelate. etichetarea. marcarea. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 83. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă. conţinutul. marcarea. marcarea. fabricarea. depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă.212/941/336/2006. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. 87. marcarea. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 85. fabricarea. ambalarea. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul caiselor în conservă. etichetarea. conţinutul. calitatea.215/956/339/2006. ambalarea. fabricarea. marcarea. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. calitatea.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. ambalarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. ambalarea. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă.209/942/349/2006. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. fabricarea. 79. marcarea. Ordinul nr. calitatea. calitatea. conţinutul. ambalarea. fabricarea. Ordinul comun nr. 80. marcarea. calitatea.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. etichetarea. 82. transportul fasolei păstăi congelate. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. calitatea. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. depozitarea şi transportul prunelor în conservă. Ordinul comun nr. calitatea. marcarea. fabricarea. conţinutul. calitatea. ambalarea. fabricarea.217/950/340/2006. modificat prin Ordinul nr. calitatea. 81. Ordinul nr. Ordinul comun nr. 78. 86.219/955/335/2006. calitatea. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. Ordinul comun nr.204/953/344/2006.207/951/347/2006. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. calitatea. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă. modificat prin Ordinul nr. ambalarea. marcarea. conţinutul. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat. marcarea. ambalarea. fabricarea. ambalarea. conţinutul. Ordinul comun nr. etichetarea. fabricarea. transportul porumbului congelat. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. Ordinul comun nr.

calitatea. fabricarea. Ordin nr.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul comun nr. 101. ambalarea. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 100. transportul. Ordinul comun nr. . transportul. calitatea. APE POTABILE IMBUTELIATE. calitatea. ambalarea. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea şi transportul conopidei congelate. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. etichetarea. conţinutul. depozitarea. comercializarea şi transportul stafidelor . conţinutul.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. Ordin nr. marcarea. 97. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul spanacului congelat. calitatea. transportul. fabricarea. transportul. Ordinul comun nr. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. 90. depozitarea şi transportul afinelor congelate. conţinutul. 95. ambalarea.88. 98. etichetarea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate. 94. conţinutul. etichetarea. fabricarea. depozitarea. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. fabricarea. fabricarea. transportul. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. transportul. comercializarea cepei deshidratate. ORDIN nr. etichetarea. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. conţinutul. ambalarea. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. transportul. ambalarea. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 92. depozitarea şi transportul broccoli congelat. etichetarea. 93. marcarea. Ordinul nr.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate. ORDIN nr. marcarea. destinate consumului uman. etichetarea. depozitarea. marcarea. ORDIN nr. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea. fabricarea. ambalarea. ambalarea. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. calitatea. marcarea. etichetarea. calitatea. 89. Legea nr. APE MINERALE NATURALE. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. Ordinul comun nr. 99. 91. fabricarea. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. conţinutul. calitatea. conţinutul. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. depozitarea. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea.

232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea. REGULAMENTUL (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. 491/2003 a plantelor medicinale. Ordinul nr. . ORDIN nr. 108. prezentarea.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. obţinute din organisme modificate genetic. HG nr. comercializate sub denumirea de apă de masă. 473/2004 şi HG nr. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. HG nr. ORDIN nr. 114. SUPLIMENTE ALIMENTARE 109.103. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. 104. 105. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. 115. conţinutul. în conformitate cu art. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. HG nr. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. provenite din organisme modificate genetic.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. originea. 25 din HG nr. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. ORDIN nr. Ordinul nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 244/401/2005 privind prelucrarea. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. 112. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 116. Ordinul nr. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. 111. Regulamentul nr. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. 110. OTET 107. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. SARE IODATA. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. Legea nr. modificata şi completată prin HG nr. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman. minerale şi alţi nutrienţi. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 106. 1904/ 2006. compoziţia.

Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică. 123. 122. Art. nr.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I nr. Art. 119. HG nr. PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120.[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare . 3. REGULAMENTUL (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. originea. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. 118.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. Ordinul comun nr. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. Partea I. şi. descrierea. Ordinul nr. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ambalarea. Art. 1. etichetarea şi controlul. . prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. . precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. etichetarea. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 4. respectiv.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. fabricarea. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. REGULAMENTUL (CE) nr. . 350 din 27 iulie 2000. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.PRODUSE ECOLOGICE 117. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare. Partea I. Alimentaţiei şi Pădurilor. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. conţinutul. 121.Se aprobă Normele privind definirea. publicat în Monitorul Oficial al României. Regulamentul ( CE) nr. . .2092/91. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase.Ministerul Agriculturii.

raportul dintre volumul de alcool în stare pură. aşa cum sunt definite în prezentele norme. 1. 4. substanţă aromatizantă . cu proprietăţi aromatizante. la 20°C. c) adăugarea aromelor. advocat sau advokat. . care se obţine prin: .În sensul prezentelor norme.substanţa chimic definită. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. concentraţie alcoolică volumetrică . siropul de roşcove. la temperatura de +20°C. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu.una sau mai multe băuturi alcoolice. 3. fructoza. 2205. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . Art. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. 4. zahărul lichid. având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. produse îndulcitoare . 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. mierea de albine. . zahărul alb extra. . . .produsele care conferă gustul dulce. CAPITOLUL II Definiţii Art. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial.alcool etilic de origine agricolă. 2. 4 alin. zahăr caramelizat . şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze. dextroza. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate. b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale. 2206 00 şi 2207. denumit avocat. 2. cu sau fără adaos de arome. Se exprimă în procente de volum (% vol. 3. conţinut în produs.Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea.). siropul de glucoză.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00.una sau mai multe alte băuturi spirtoase. a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol. mustul de struguri proaspeţi. 2204. distilat de origine agricolă sau rachiu. zahărul caramelizat. mustul de struguri concentrat rectificat. . zahărul lichid invertit. cât şi celor provenite din import.Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. cu sau fără adaos de arome.Normă din 10/04/2003 privind definirea. zahărul alb. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă. siropul de zahăr invertit.una sau mai multe băuturi. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. cum sunt: zahărul semialb. acizi minerali şi aditivi chimici. . Partea I nr. Art. a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. mustul de struguri concentrat.

distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă. 10. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă. cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. Când se face referire la materia primă utilizată. adăugare de alcool . 8. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr.totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. un grad decalitru (grad dal) .operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi. 2. torefierea şi fermentarea). 16. concentrat sau nu. . categorie de băuturi spirtoase .) conţinut în 0. În cazul în care se face referire la material primă utilizată. dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. 11. 15. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase. distilat de origine agricolă . 5. care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. 4 lit.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. atât în stare brută. 13. utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B. alcool etilic de origine agricolă . colorare . în recipient potrivite.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C. cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. aromatizare .2 la prezentele norme.operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural. obţinut prin distilare.cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.cantitatea de substanţe volatile. care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98.alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr.1 litri. a). până la data de 31 decembrie 2004.operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă. aşa cum au fost definite la pct. 9. a). conţinut în substanţe volatile . c) sinteză chimică. altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. a). 4 şi 5. 7. cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. 10% vol. torefierea şi fermentarea).lichidul alcoolic obţinut prin distilarea. preparat aromatizant .a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 1 la prezentele norme. 6. 12. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă. 14. amestec . atât în stare brută. maturare sau învechire . sunt permise fabricarea. b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit.un produs diferit de substanţele descrise la pct. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal.

Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate.8% vol. înainte de asamblare. alta decât cele menţionate în anexa nr.metodele de fabricare. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. combinare (cupajare) . învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani. la comercializarea pentru consum. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. b). . fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol. 18. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1.În funcţie de tehnologia de fabricaţie. care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale. . Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom. 3. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37... . loc de fabricaţie . la comercializarea pentru consum.17. 5.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie. de materiile prime şi materialele folosite. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. însoţită de o denumire geografică.5% vol. 2. CAPITOLUL III Definirea. .durata de maturare sau învechire.cu sau fără adaos de alte enzime naturale. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. ovăz. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale. secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora. 3 la prezentele norme. Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr. orz. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: . de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice. între care există numai diferenţe minore de compoziţie. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr.zona geografică de producere. b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94. .localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit.aparatele de distilare folosite. la comercializarea pentru consum. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu. astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate.

a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite. cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul. la comercializarea pentru consum. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică. . provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate. este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire.. 4.586. după cum urmează: . e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . obţinut din distilate învechite minimum 1 an. f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand".0% vol. . fie după adăugarea de apă. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol..5% vol. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani. până la o concentraţie de maximum 86% vol. 5. la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale.XO "Extra Old". Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol.V "vinars vechi". d) concentraţia minimă a produsului este de 37.. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.. la comercializarea pentru consum.. dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei.VSOP "Very Superior Old Pale"..000 l. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol..VS "vinars superior". ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94. 6.e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale". învechirea se poate aplica atât la materia primă. concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. în acest caz. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani. fie direct prin vapori de apă. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante.8% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată. . la comercializarea pentru consum. cât şi la produsul finit. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni. b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol.

c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1. pe an.5% vol. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit.. la comercializarea pentru consum.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.5% vol. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.5% vol. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L. cu excepţia strugurilor. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.200 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. d) având un conţinut de maximum 1. 10. var. conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37.. dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite. 8. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". f) concentraţia alcoolică minimă este de 37. astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams. c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.. f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. corcoduşe (Prunus domestica L.000 grame la hl alcool 100% vol.. băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 37. a marcului de fructe.". d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol. syriaca).5% vol. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. la comercializarea pentru consum..). pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1. la comercializarea pentru consum. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37.. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.200 grame la hl alcool 100% vol. 7.. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie". b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi..). redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată.utilizată. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct. în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi. mere (Malus domestica Borkh. . în prezenţa ori în lipsa sâmburilor.. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv..5% vol. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. urmată de numele fructului respectiv. 9.5% vol. la comercializarea pentru consum. a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol..

rachiu de prune (şliboviţă. k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună.. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct.). horincă etc. produsul se va numi "rachiu de fructe". de soi. c). urmată de distilare. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere.. pentru zmeură. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol..5% vol.. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe. de smochine. de citrice. porumbe. în rachiuri sau în distilat. urmată de distilare. de asemenea.. denumirea "rachiu de. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. . turţ. în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. 12. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". emise de Ministerul Agriculturii. soc. 11. de corcoduşe. e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei. şi pot suporta învechire.". în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final. produs în exclusivitate din pere din soiul Williams. urmată de numele fructului. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare".000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol. de tehnologia aplicată. i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. urmată de numele fructului. căpşuni. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor. aşa cum sunt prezentate în prezentele norme.. măceşe. mere Golden delicios.. dar nu mai mică de 24% vol. acest nume fiind asociat numelui fructului.g) se admit derogări de la prevederile lit. la comercializarea pentru consum.. cele indicate la lit. eventual însoţit de o explicaţie.). syriaca). m) în alcool etilic de origine agricolă. de mere. de piersici. o) concentraţia alcoolică minimă este de 37. scoruşe.). coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă. de durata de învechire şi concentraţia alcoolică. completat cu numele fiecărei specii. la comercializare pentru consum. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. de caise. m) băuturile spirtoase pot purta. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ". var. cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch). coacăze. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere).. de struguri sau de orice alte fructe. n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate. l) denumirea "rachiu de. afine.". de maximum 1. urmată de numele fructului. c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. Alimentaţiei şi Pădurilor. prune (Prunus domestica L. poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri). h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de .". întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. pot fi denumite "geist". d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele. mure.prune brumării (Prunus domestica L.

e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană. altele decât cele provenind de la fructul folosit.5% vol. 14. d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37..".. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1. la comercializarea pentru consum.2 grame la hl alcool 100% vol. cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă. "jenever". c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre". astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. gustul de ienupăr rămânând predominant. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare.5% vol. e) concentraţia alcoolică este de minimum 37. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum.. pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil. având aceeaşi compoziţie.b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. 16. chiar dacă sunt mai atenuate. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. "ginebra" sau "genebra". d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse. puritate şi concentraţie alcoolică. utilizat. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol.5% vol. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. urmată de numele fructului. . la comercializarea pentru consum. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit... b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder".000 grame la hl alcool 100% vol.. în alambicuri tradiţionale pentru gin. 15. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. 13.

precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: .05.folosirea combinată a celor 3 metode precedente. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37.. fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal. .0 grame la litru.să fie produsă exclusiv în Grecia. respectiv 2.5% vol. la comercializarea pentru consum. plante şi fructe aromatice. .adaos de extracte naturale distilate din plante de anason.b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe. d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). c) băutura spirtoasă definită la lit. g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi). d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante.5% vol.macerare şi/sau distilare. alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. f) extractul sec este de maximum 1.5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.5 grame la litru. prin unul dintre următoarele procedee: . 18. 17. la comercializarea pentru consum. . Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone. c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior. .concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37. b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. dar gustul de anason trebuie să fie preponderent. la comercializarea pentru consum. de anason verde (Pimpinella anisum). a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante.5. e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol.să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. "London Gin" este un tip de gin distilat. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat". respectiv 0. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent. la comercializarea pentru consum. . la comercializarea pentru consum. b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice. e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. .

fie prin rectificare. d) denumirea "cremă de. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. vin sau vin aromatizat. e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru. este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: . cum ar fi: smântână.70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis". "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme.. .concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer". la comercializarea pentru consum. cu excepţia produselor lactate. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite. la comercializarea pentru consum. . "amaro" sau "bitter". 19.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. fructe. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică.. la comercializarea pentru consum. asociată sau nu cu un alt termen. fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă. aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare). exprimat în zahăr invertit. exprimat în zahăr invertit.. exprimat în zahăr invertit.5% vol.". la comercializarea pentru consum. într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. în special un gust catifelat. . . c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate. sau printr-un tratament echivalent. şi de maximum 80% vol. Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă. . urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. la care se adaugă eventual produse de origine agricolă.produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru. 20. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe. lapte sau alte produse lactate.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. îndulcite.denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe. 22.. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer". 21.

Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. definite conform reglementărilor în vigoare. c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art.zmeură.(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau. f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial. sunt autorizate în obţinerea de lichioruri. d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. în lipsa acesteia. c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. .citrice. (6) Totuşi. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . 23. g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit. (4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. 5 şi la art. . .b) aromatizată sau nu. la comercializarea pentru consum. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 6 alin. la comercializarea pentru consum. . 6 alin. Art.ananas. 16.cireşe. b) aromatizată sau nu. 5. pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase".coacăze negre. . 5. 5 şi la art.(1) Băuturile spirtoase. trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. cu excepţia celor definite la pct. b) lichioruri de plante: . (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: .afine. 7. pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată. . . 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr.mure. (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. 6. 17 şi 19. zahăr şi/sau miere de albine. 15.

VS "very special".. pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an. Art. denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani. (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia.(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen".genţiană. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98. (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire. (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor. Art. (3) De asemenea.rom. "reţetă tradiţională". la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice. Art. "ginley". 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă. este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului. respective Hotărârea Guvernului nr. (2) Utilizarea de termeni precum "rum". adaosul de apă. "ron". "metodă originală".. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă. "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară. pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original". trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.VSOP "Very Superior Old Pale". 5. pentru produsele menţionate la alin. denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. 9. eventual distilată sau demineralizată. "gust" sau alte indicaţii similare. "stil". "tip". "rhum". pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani. .XO "Extra Old". de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.". (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă. . . "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art.. (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. 8.băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale. (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase.anason. . . după cum urmează: . .(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: . . . 106/2002 privind etichetarea alimentelor. . aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă. care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.EXTRA.genepi (grupă de plante medicinale). . (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase.whisky sau whiskey. "fel". . . "marcă".mentă. având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. "votka". 10.

. spumă de drojdie. cu caractere. el se exprimă în "% vol. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 . vinars. în mod vizibil şi clar citibil. 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 6 alin." sau "pe bază de. 5.". partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului. inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 10. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. fie prin menţiunea "alcool agricol". enumerându-se toate componentele alcoolice.. nu pot purta în prezentarea lor.rachiu de stafide. 5 pct. (3) Prevederile alin." şi în ordine descrescătoare. .. 10 lit. trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual. ciocolată.prune brandy. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie.coacăze brandy. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi în afara denumirii comerciale. rachiu de drojdie. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă. m). . .rachiu de tescovină. (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. 5 pct.În afara produselor menţionate la art." sau "elaborat cu ajutorul..portocale brandy. dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate. cu excepţia produselor definite la art. şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă. cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă.. cafea. precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. Art. la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă. sub orice formă ar fi. (2).. (2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin..caise brandy.rachiu de vin şi brandy. . . 5 şi art. dimensiuni şi culori identice. cu proporţia lor în amestec. precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la.rachiu de fructe. . 11. . denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: . c) în etichetarea acestor lichioruri. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus.rachiu de cidru (de mere sau de pere). această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat.. 8. însă în acelaşi camp vizual.

struguri.0% vol.3. decolorată sau nu: 2.5 e) metanol.: 50. 2. 1 lit. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. 1. cireşe.5 g) baze azotate volatile. alte fructe proaspete: a) căpşuni. fructe de cajon. vişine.5.: 1. melasă din trestie de zahăr. alte cereale.7. fragi. porumb.1.3 c) aldehide.5 d) alcooluri superioare. Fructe: 3.: 1. lămâi.: 0. mere. mei. mango şi mangustan. Melasă. carambola. hrişcă. proaspete sau uscate.ANEXA Nr. b) . dude.: 0. avocado. boabe de sorg. curmale. 1.3. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. mandarine. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1.0 f) extract sec. 5 pct. 2.1.4. Sultana). grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1). prune şi porumbe. zmeură. grepfruit. exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol.1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. Cereale: 1. caise. exprimate in grame la hl alcool 100% vol. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol. 3. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol.5 b) esteri. 1. sirop de melasă.3. 3. fructele pasiunii. ANEXA Nr. proaspete. proaspete sau uscate: portocale. 3. 3. smochine. 3.6. e) altele: tamarine. orez. c) merişor. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1. 3.: 1. clementine. exprimat in grame la hl alcool 100% vol.2. guane. Taria alcoolica. mure şi hibrizi ale acestora. 3.5.4.2. d) kiwi.: 0. 3. ananas. Valori maxime: a) aciditate totala. pepeni. 2. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). afine şi alte fructe din specia Vaccinium. citrice. minimum: 96. 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art.2. pere şi gutui. albe sau roşii şi agrişe.1. b) coacăze negre. 1. proaspeţi sau uscaţi (de Corint. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2.

precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. 4.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. . pe nisipuri. teritorial. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. I pct.) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. ce conţine art. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. centre viticole şi plaiuri viticole. 3. Art. (3) Încadrarea zonelor viticole. denumite areale viticole. . prin amplasarea lor. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. 83/2007. în zone viticole. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I. 1 din Legea nr. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. 2.În România viţa de vie se cultivă. regiuni viticole. . 83/2007. (1) lit.Abrogat. a fost abrogat prin art. care sunt supuse delimitării teritoriale. 2 din Legea nr. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. (2) Terenurile prevăzute la alin. completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. plantaţiile de portaltoi. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care. (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. 1. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare. cu precădere. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. situate mai ales în zona colinară. Alineatul (1) a fost modificat prin art. a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. 1. . plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe. . podgorii. I pct. Art. Art.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". Partea I nr.

83/2007. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. 3 din Legea nr. I pct. prelucrarea. datorită condiţiilor naturale.(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. controlul şi certificarea calităţii. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate.Art. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. I pct.(1) Ministerul Agriculturii. Articolul a fost introdus prin art. actualizat. 6. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi. iar cele nealtoite. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. 5 din Legea nr. 83/2007. Art. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. . indiferent de deţinătorii actuali sau viitori.(1) Producerea. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. Alineatul (1) a fost modificat prin art. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. 83/2007. respectiv complexuri de altoire şi forţare. . este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. . terenuri pentru asolamente. 5. (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol.Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. . comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. pădurilor şi dezvoltării rurale. Articolul a fost modificat prin art. 7. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care. 4 din Legea nr. c) viţe portaltoi. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. . SECŢIUNEA a 3-a . b) viţe nealtoite din soiuri roditoare. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. Art. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. 61. I pct. numai pe nisipuri. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. 8. (2) Registrul plantaţiilor viticole. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. Art.

.V. Partea I. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. Art. . Alineatul (2) a fost modificat prin art. 7 din Legea nr. denumit în continuare. 83/2007.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0. I pct. (3) Prin familie. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. I pct. I pct. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. 9. (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. . vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi.V. centru viticol şi direcţie de producţie. 83/2007. denumit în continuare O. Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. 10. 8 din Legea nr. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. şi de asociaţiile de producători. Crearea rezervei regionale. O. în sensul prezentei legi. podgorie. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. 83/2007. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. . 11. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. precum şi folosirea materialului săditor provenit .Înfiinţarea.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. Art.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. pe baza unor criterii obiective. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. Art. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.D. 6 din Legea nr.1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare. Articolul a fost modificat prin art.N. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. .(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă.N. 12.O.V.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.

înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie. 15. Ministerul Agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. 83/2007. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. . 14. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. I pct. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. potrivit prezentei legi. c) restructurarea plantaţiilor viticole.V. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. Art. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie.N.şi hidroameliorative. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi. 9 din Legea nr. în scopul producerii de struguri. I pct.N.(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor. şi defrişarea plantaţiei. Alineatul (1) a fost modificat prin art. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin.. pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis.(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. 83/2007.. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. .1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. (2) şi (3) are drept consecinţă. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite.V. .O.N. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. (4) Nerespectarea prevederilor alin. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. Alineatul (2) a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art.1 ha de familie. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. b) replantarea suprafeţelor viticole. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei. 10 din Legea nr. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. 83/2007.D. conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo.V. 11 din Legea nr.V. după caz. Art. Art. 13. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. pe suprafaţă de cel mult 0. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. I pct. .(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. cu consultarea O.din viţe de hibrizi direct producători.

aşa cum sunt definiţi la art.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. . mediului natural şi/sau factorilor umani. Articolul a fost abrogat prin art. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. 13 din Legea nr. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art. 17. cu sau fără adaos de zahăr. 83/2007. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. obţinerii alcoolului de origine vinicolă. Art. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. (3) Este interzisă fabricarea pichetului. I pct.Abrogat. Art. .Articolul a fost modificat prin art. 18 din Legea nr. 16 din Legea nr.N. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. Articolul a fost modificat prin art. Alineatul (3) a fost modificat prin art. denumită în continuare DOC. 17 din Legea nr. Articolul a fost abrogat prin art. centru viticol sau localitate. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. . (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. este destinat numai consumului familial.(1) Vinul este un produs agroalimentar. 23. 13 din Legea nr. Articolul a fost abrogat prin art.V. I pct. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. 19.Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. 83/2007. Art.(1) Prin denumire de origine controlată. I pct. se înţelege un nume geographic al unei podgorii. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. . I pct. 20. 16. 22. I pct. .(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. precum şi a oţetului. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar. 14 din Legea nr. . 83/2007. I pct. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 83/2007. Art. 15 din Legea nr.O. Art. 83/2007. (1). Articolul a fost modificat prin art. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. 12 din Legea nr.Abrogat.D. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României. (3). Art. . Partea I. I pct. 18. B.Abrogat. . 83/2007. 83/2007. 12 alin. 83/2007. . 21. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art. I pct.

altele decât cele permise de lege. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin.(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. (1). (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. c) DOC-CIB . mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. 21 din Legea nr.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. Art. I pct.V. vinurilor sau a produselor vinicole. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. . 83/2007. I pct. . 25 din Legea nr. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.N. în funcţie de: a) subdenumire. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul a fost modificat prin art. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules.O. I pct. 24. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii.D. În aceste cazuri. b) DOC-CT . . aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. comună sau o parte a comunei. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. 25. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. I pct. Art. este interzisă. 20 din Legea nr. 83/2007.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. în momentul punerii lor în consum.Abrogat. 26. 83/2007. Art. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. Articolul a fost abrogat prin art. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. (2) Prepararea musturilor. . 19 din Legea nr..

30. pădurilor şi dezvoltării rurale.O.D. 83/2007. Art. I pct. . de recoltă şi de producţie.Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. 83/2007. producătorul poate să solicite O. precum şi prin normele internaţionale.Vinurile şi produsele pe bază de must. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. declaraţii de recoltă.D.V. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0.O. în condiţiile legii. I pct. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari. 83/2007. declasarea unui vin DOC în vin de masă. vin şi subproduse vinicole. 26 din Legea nr. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.V. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate.N. Art.N. 28.V. 31.V. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. I pct.(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. 32.D. Art. . SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. .O.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.D. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. Articolul a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art.V. a unui areal de producţie. 83/2007. 29.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. eliberate de O. 23 din Legea nr.O. I pct. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. 24 din Legea nr. importate sau destinate exportului. Articolul a fost modificat prin art.N.N. Pentru produsele destinate exclusiv exportului.O. Art. a unei categorii de calitate. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. . aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. (2) În faza de producţie. .Abrogat. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice. precum şi alte limite de compoziţie. . I pct.D. . prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. 27 din Legea nr. 27. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. Articolul a fost abrogat prin art. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 25 din Legea nr. Art. autorizate în ţara importatoare.

(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. I pct. mustul de struguri. 28 din Legea nr. 83/2007. 35. Art. 83/2007. 36. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. . (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. . (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. cu excepţia pelinului. I pct. Articolul a fost abrogat prin art. 34. CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art.(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă. 33. b) efectuarea unor practici oenologice. (2) Abrogat. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul a fost abrogat prin art. 29 din Legea nr. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. .Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. . 29 din Legea nr. Partea I. Art. 83/2007. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. .Art. vinurilor speciale. Articolul a fost modificat prin art. vinarsurilor. 30 din Legea nr. vinurilor cu denumire de origine controlată.(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. I pct. .5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. I pct. vinurilor cu indicaţie geografică. Art.(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului.Abrogat. (1). (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. (3) Abrogat. 38. precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 37. Art. 39. . . 83/2007. 31 din Legea nr. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. 83/2007. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta. Articolul a fost modificat prin art. Art. I pct.Abrogat. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere.

administrat de Institutul Vinului. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei. f) promovarea viticulturii ecologice. Art. astfel cum sunt definite la art. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. credite. c) promovarea practicilor culturale. b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. 41. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. 32 din Legea nr. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art. . a etichetării corespunzătoare produselor de calitate. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. . Alineatul (1) şi lit. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. (3) lit. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. fiscalitate. vinificare şi comercializare.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie. 33 din Legea nr. cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. 40 alin. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. politici comerciale şi altele asemenea. h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului. I pct. protecţia calităţii apei.(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. a solului şi a peisajului. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. . asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. I pct. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. intervenţiile statului prin subvenţii. 83/2007. d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. structuri şi funcţionarea pieţei. sub aspectul calităţii şi cantităţii. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. e) a alin. protecţia solului şi a apei. a). au fost modificate prin art. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. 40. (2). prin studii de piaţă. 83/2007. a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică.

funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii. modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol. 42. buna practică vitivinicolă.. 43. alimentaţiei şi pădurilor. c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare. precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective.S. de vinuri şi a altor produse vitivinicole. Alimentaţiei şi Pădurilor. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. inclusiv la comercializare. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art.C. I pct.C. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole.T. . având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine.T.V. 44.În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei.V. Art. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. respectiv de defrişare. Art. .S.C.V.C. 45. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. Art. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0.T.T. .T.Cheltuielile curente şi de capital ale I. (2) I. Art.Personalul încadrat la I. 34 din Legea nr. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman. 83/2007.S.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole.I. . Litera b) a fost modificată prin art. denumită în continuare I. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.S. . b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate. Alimentaţiei şi Pădurilor. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor.S. .1 ha de familie sau operator economic. 46.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.C.V.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare.

47. Articolul a fost modificat prin art.C. precum şi structurile sale organizatorice. în conformitate cu reglementările în vigoare. .V.T. 36 din Legea nr.O. n) păstrează secretul profesional. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole. prin sondaj.N. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate.O.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii.V.. o) verifică. s) verifică şi controlează vinurile. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. Art. 35 din Legea nr. 48. (3) O. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor. pentru abaterile constatate.N. . se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată.O. scriptic şi faptic. I pct. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii. pădurilor şi dezvoltării rurale. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat. I pct. Art. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri. centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ.(1) O. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export.V. .V.N.Sumele încasate de I.D. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. de recoltă şi de producţie. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. indiferent de declarant. pădurilor şi dezvoltării rurale. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate.D. până la clarificarea situaţiei. norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. 83/2007.D. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie.S. i) realizează în colaborare cu O. finanţată integral din venituri proprii. Articolul a fost modificat prin art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.D. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă.O. persoană fizică sau juridică. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie.N. 83/2007.

Art. împreună cu O. 50.C.V. 37 din Legea nr. pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării. 49. g) controlează. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat. d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. . precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole. 83/2007. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. I pct. I pct. Art. Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată..V. la solicitarea producătorilor.T. .N.V.N.D.V. . modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică.V.S. pădurilor şi dezvoltării rurale. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. 38 din Legea nr. precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.D. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. la solicitarea producătorilor. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România. 83/2007.N.V. cu consultarea O.S. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.O.O. Articolul a fost modificat prin art. O. c) întocmeşte.N. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii.N.(4) În baza bugetului aprobat. vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată. împreună cu I. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora.T.. care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine..V. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice.V. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.O. a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. şi sesizează I.C.V.(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri. împreună cu O. b) întocmeşte.

Art. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. Art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. . 53. Art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific.V.V. 83/2007.V. I pct. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. Art. 39 din Legea nr. pădurilor şi dezvoltării rurale.Abrogat. 42 din Legea nr.N. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii.I. cu personalitate juridică.N.N. .V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. c) aparatul executiv. denumită în continuare O. 51. . Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. b) donaţii. 54. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.. 41 din Legea nr. I pct. care este format din 7 membri. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii.O.(1) O.V. Art. . d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. b) corpul de experţi. . iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. I pct. .V.V. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. 40 din Legea nr. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. Articolul a fost modificat prin art.V.N. c) prestări de servicii. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.completate cu veniturile proprii. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii.N. 83/2007..V. (2) Statutul.N. Articolul a fost modificat prin art.N. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. Articolul a fost modificat prin art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. Articolul a fost abrogat prin art. 55. şi din venituri proprii. I pct. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. 83/2007. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Veniturile proprii ale O. 83/2007.V.V.(1) O. 43 din Legea nr. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. 52.V.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului. se realizează prin: a) sponsorizări.V.(1) O.N. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. este finanţat din alocaţii bugetare. I pct. must şi vin.V. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră.V.

Articolul a fost modificat prin art. 21 alin. CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. potrivit prevederilor art. 45 din Legea nr.Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art.V. I pct.V.V. propunerile O. contravenţională sau penală.. O. k) colaborează cu I. 26 alin.. h) avizează. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. potrivit dreptului comun..O. . precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. (3). şi se pedepsesc potrivit art.N. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. 44 din Legea nr. concursuri de struguri şi vin etc. consfătuiri.N. 83/2007. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin.e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. . 58. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. a produselor care fac obiectul prezentei legi. după caz. vin şi produse procesate din acestea. producerea pichetului. (2). cu Biroul vin. 26 alin. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate.D. j) asigură legătura ţării noastre cu O. I pct. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. 286 şi 301 din Codul penal.V. precum şi din cel al istoriei. (5). i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. economiei vitivinicole. tutun. .D. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. 56. b) producerea ori punerea în circulaţie. Art. simpozioane. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. (3) şi (4).V. . pentru fiecare denumire de origine controlată.T.C. 57. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri. Articolul a fost modificat prin art. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu. 83/2007.O. 313 şi 297 din Codul penal.. oenologiei.I. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. Art. alcool. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. 19 şi art. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. cât şi în străinătate.(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art.S.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă.I. conform art. cu organizaţiile de producători. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. zonarea soiurilor de viţă-de-vie.

b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 59.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. potrivit prevederilor art.(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. c) cu amendă de la 40. (1).1 ha. g). potrivit art. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. (1). 14 alin. 23 alin. k) şi o). . I pct. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. b) cu amendă de la 6. Art. 12 alin. 46 din Legea nr. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. Articolul a fost modificat prin art. e). h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. c). potrivit prevederilor art. (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. (1) şi (2). 30 alin.000 lei. 83/2007. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. potrivit prevederilor art. b) şi n). I pct.(3). 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. 15 alin. cele prevăzute la lit. 60. 48 din Legea nr. 12 alin. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli.(1) Contravenţiile prevăzute la art. i).000 lei la 5. c) încălcarea art.000 lei la 100. h). (1). j). 61. f).1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. cele prevăzute la lit.Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. 47 din Legea nr. potrivit prevederilor art. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. (4). a). (1). 29 alin.000 lei la 10. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. Art. d). de recoltă şi de producţie. Alineatul (1) a fost modificat prin art. 33 alin. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 12 alin. 83/2007. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. potrivit prevederilor art. 83/2007.000 lei. .000 lei. . f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. 11 alin. în suprafaţă mai mare de 0. Art. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. (1). m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. l) şi m). (1). . cele prevăzute la lit.

precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi. . . I pct. Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. I pct. (2) Ministerul Agriculturii. 66.3 Anexa nr. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri. 34/2000. normele metodologice de aplicare a legii. Art. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. Anexa a fost abrogată prin art. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 11. Partea I. Articolul a fost abrogat prin art. Ministerul Finanţelor Publice.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. vinurilor şi subproduselor vitivinicole. . Art. 83/2007.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului. I pct. 63. Anexa a fost abrogată prin art.Se exceptează de la prevederile art.(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. . 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. Partea I. Art. 83/2007. prin art. evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole.Alimentaţiei şi Pădurilor. 83/2007. 83/2007. Alimentaţiei şi Pădurilor. fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. 83/2007. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. cele privind comercializarea lor. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. nr. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. precum şi orice alte dispoziţii contrare. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 62. .Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. 12. Art. 64. 3 a devenit anexa la act. ANEXA Nr. 83/2007.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. . I pct. Articolul a fost abrogat prin art. Art. DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . I pct. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Partea I. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor. 51 din Legea nr.Abrogat. cele privind normele de înfiinţare. normele de realizare. 52 din Legea nr. 51 din Legea nr. 67. 50 din Legea nr. vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. musturi. 67/1997. ANEXA Nr. învăţământ. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. musturilor. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. 51 din Legea nr. 65. cu modificările şi completările ulterioare.Contravenţiilor prevăzute la art. ANEXA Nr. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. Art. elaborate de Ministerul Agriculturii. Articolul a fost modificat prin art. 81 din 5 mai 1997. . 49 din Legea nr. 180/2002. 17. publicată în Monitorul Oficial al României. 68. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. I pct.

sub potenţialul soiurilor recomandate. 8. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Soiurile interzise sunt cele care. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. podgoriile. care. 2. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. Partea I. 5. 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. Factorii naturali. în cel mai înalt grad. prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. centrele viticole şi plaiurile viticole. se modifică şi se completează după cum urmează: . sol şi sortiment. precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. în condiţiile arealului lor de cultură. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. publicată în Monitorul Oficial al României. 4. sol şi relief. 7. 51 din Legea nr. 83/2007. 3. cât şi hibrizii interspecifici. prin însuşirile lor biologice sau tehnologice.1. alături de cele recomandate. 10. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. 244/2002 Art. 244/2002. în care se includ zonele viticole. 6. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. regiunile viticole. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. alimentaţiei şi pădurilor. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. I pct. Soiurile autorizate sunt cele care. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. denumiţi HDP. nr. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. dreptului de plantaţie nouă. caracterizată prin condiţii specifice de climă. prin solurile cultivate. ANEXA Nr. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. în ansamblu. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă. 333 din 20 mai 2002. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.

3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. 8 (1) Producerea. 2. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art. regiuni viticole. 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. cu următorul cuprins: "Art." 8. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. După articolul 6 se introduce un nou articol.. pădurilor şi dezvoltării rurale. O. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art.. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. Crearea rezervei regionale." 7. centru viticol şi direcţie de producţie. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a . controlul şi certificarea calităţii. 9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă.N. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. podgorie.V. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. prelucrarea.D. şi de asociaţiile de producători. articolul 61." 3.V. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.N. centre viticole şi plaiuri viticole. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. denumit în continuare.O.1. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii." 6. actualizat. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.V. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art. denumit în continuare O. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. (2) Registrul plantaţiilor viticole. în zone viticole." 5. teritorial. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Capitolul I se abrogă. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare." 4. podgorii.

viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. Ministerul Agriculturii.V." 9. pe baza unor criterii obiective. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.. după caz. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură.V.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. c) restructurarea plantaţiilor viticole. b) replantarea suprafeţelor viticole.N. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art." 12. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N. 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. cu consultarea O. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. inclusiv suprafaţa ocupată de alei." 10. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole.V. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole." 11.. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare.V. Articolele 16 şi 17 se abrogă. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art." .1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia.D.O. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. 14. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia." 13.N. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.

D. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat." 19. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului. La articolul 21. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu.V. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. În aceste cazuri.. alineatul (3). (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv.D.N. mediului natural şi/sau factorilor umani. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. centru viticol sau localitate. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. 16. . (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. Partea I.V. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin.O. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. în funcţie de: a) subdenumire. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin." 17. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii.O. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. cu sau fără adaos de zahăr.N. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. (1). denumită în continuare DOC. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. comună sau o parte a comunei. după alineatul (2) se introduce un nou alineat. Articolul 20 se abrogă. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină.15.

prepararea vinului din drojdie sau tescovină. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. (2) Prepararea musturilor. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin.V. c) DOC-CIB . aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. de recoltă şi de producţie. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi." 20. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. Articolul 27 se abrogă 25. precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. a unei categorii de calitate. Articolul 24 se abrogă. a unui areal de producţie. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art.N. declaraţii de recoltă. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. Articolul 30 va avea următorul cuprins: ." 23. altele decât cele permise de lege. 21. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc.D." 24.O. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2." 26. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. pădurilor şi dezvoltării rurale. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. vinurilor sau a produselor vinicole. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului.b) DOC-CT . Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. în momentul punerii lor în consum. este interzisă. 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă.

cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. Articolele 34 şi 36 se abrogă. (2) În faza de producţie.O. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O."Art. eliberate de O.D. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.V.V." 31. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. Guvernul analizează propunerile .N." 33. administrat de Institutul Vinului. declasarea unui vin DOC în vin de masă.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC.D.N. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. vinurilor speciale. cu excepţia pelinului. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art. (1). b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art." 28. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă. vinarsurilor. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.V. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată.O. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. producătorul poate să solicite O.O.D. vinurilor cu denumire de origine controlată. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. alineatele (2) şi (3)." 29. 32.N. 30.V. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art.N. Partea I.O.D. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. La articolul 39 se introduc două noi alineate. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc." 27. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. vinurilor cu indicaţie geografică. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. La articolul 41. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

c) prestări de servicii." 43. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. 52 (1) O.N."Art. (2) Statutul. care este format din 7 membri. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii." 42. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră.N. c) aparatul executiv. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.V. 54 (1) O.V. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. 53 (1) O.N.N.V.V. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol.V.V.N. se realizează prin: a) sponsorizări.V. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.V.N. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. .V.V.N. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art. cu personalitate juridică. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.V.V. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. must şi vin. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.V. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii." 44. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. b) corpul de experţi.V.N. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. este finanţat din alocaţii bugetare. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.V. completate cu veniturile proprii. b) donaţii. şi din venituri proprii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.I. pădurilor şi dezvoltării rurale. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art. denumită în continuare O.. 55 O. (2) Veniturile proprii ale O..

q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. zonarea soiurilor de viţă-devie.I. pentru fiecare denumire de origine controlată. propunerile O. 26 alin." 47.V." 46.V. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. economiei vitivinicole.C. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile . precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. 21 alin.. O. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. (5). n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. (3) şi (4).O.. şi se pedepsesc potrivit art.O. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. 286 şi 301 din Codul penal. h) avizează.V. cu Biroul vin. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art.D. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente.T. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. k) colaborează cu I. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene.N.I. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. vin şi produse procesate din acestea.S.V.f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. 26 alin. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.V. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite.. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. (2). anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii.. 19 şi art. tutun. potrivit prevederilor art. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu. precum şi din cel al istoriei.D. (3). 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. oenologiei. simpozioane. alcool. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. j) asigură legătura ţării noastre cu O. 313 şi 297 din Codul penal. conform art. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. a produselor care fac obiectul prezentei legi. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art." 45. concursuri de struguri şi vin etc. producerea pichetului. cu organizaţiile de producători.N. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. consfătuiri. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. b) producerea ori punerea în circulaţie. cât şi în străinătate.

000 lei. (1) şi (2). (1). h). 3 devine anexa la Legea nr." 50. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. Articolul 68 se abrogă. de recoltă şi de producţie. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. 1. (4). c) încălcarea art. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 33 alin. cele prevăzute la lit. 62 Contravenţiilor prevăzute la art. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. potrivit prevederilor art. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 30 alin. potrivit prevederilor art. (1). a). c) cu amendă de la 40. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. 11 alin.000 lei la 10. în suprafaţă mai mare de 0. f). potrivit prevederilor art. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. cele prevăzute la lit." 48. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. iar anexa nr. 12 alin. 51. d). i). obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. în alte condiţii decât cele prevăzute la art.000 lei. 180/2002. 15 alin. 52. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. (1). fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. cu modificările şi completările ulterioare. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. potrivit prevederilor art. c). Anexele nr. k) şi o). b) cu amendă de la 6. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art.pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. 23 alin. l) şi m). g). 12 alin. e). 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. (3). Articolul 66 se abrogă. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi." 49.000 lei. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. potrivit prevederilor art. 29 alin. 244/2002.000 lei la 100. (1). (1). . j). (1). n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. 14 alin. cele prevăzute la lit. 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. b) şi n). potrivit art.1 ha.000 lei la 5. 2 şi 4 se abrogă. 12 alin. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură.

potrivit prevederilor art. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. . ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.[10] Hotărâre nr. aflate în derulare. se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol. 244/2002. 1. 2.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. 1. . constituiţi în comisii judeţene. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs. 76 alin. Partea I nr. constituită potrivit Legii nr. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. Art. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 2. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art.Delimitarea teritorială a arealelor viticole. destinate comercializării pe piaţa internă. se utilizează până la epuizarea stocului. . 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. cu respectarea prevederilor art. se va republica. . denumită în continuare lege. nr. 244/2002. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. 244/2002. tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. Alimentaţiei şi Pădurilor. potrivit normelor metodologice de realizare .(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli. Partea I nr. dându-se textelor o nouă numerotare. Partea I. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. 333 din 20 mai 2002. Art. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 75 şi ale art. republicată.Art. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. . dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii. Art. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. publicată în Monitorul Oficial al României. III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. (1) din Constituţia României.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. Partea I. Art. 3. se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora.

5. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. c) unităţi de înmulţire. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. b) materialul prebază.şi ţinere a Cadastrului viticol. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . e) şcoli de viţe certificate. Art. prevăzute la art. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii. 7 din lege. Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. 4. Art. .Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. Art. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi . 6. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 3. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. 7. sunt cuprinse în anexa nr.Zonarea soiurilor de viţă de vie. denumit în continuare ONVV. c) plantaţii-mamă de plante certificate. d) materialul certificat.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. . . b) plantaţii de preînmulţire. 2 la prezentele norme metodologice. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea. . d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. f) şcoli de viţe standard.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. Art. până la nivel de localităţi. . 1 la prezentele norme metodologice. alimentaţiei şi pădurilor. 8.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. e) materialul standard. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. c) materialul bază. alimentaţiei şi pădurilor. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A.(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură. (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. 1 la prezentele norme metodologice. 2 la prezentele norme metodologice.

într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. 4 la lege. respectiv a municipiului Bucureşti. denumit în continuare ICDVV. (8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului.Vinificaţie. (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren. (5) În situaţii deosebite. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. 9. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren. (1) şi (2) din lege. eliberează autorizaţiile de plantare. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. Art. 11 alin. . respectiv a municipiului Bucureşti. În cazul neutilizării în perioada admisă. 2 din anexa nr. . b) adresa/sediul producătorului. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. care nu poate fi mai mică de 2 ani. în condiţiile prevăzute la art. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. persoană fizică sau juridică. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha). inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. respectiv a municipiului Bucureşti. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate. prin consultarea specialiştilor din domeniu. Alimentaţiei şi Pădurilor. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. din care pe ani. satul. după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează. cu aprobarea Ministerului Agriculturii. respectiv a municipiului Bucureşti. (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. a unui drept de plantaţie nouă. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. c) locul plantării: podgoria. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei. centrul viticol. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. potrivit prevederilor pct. comuna. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. f) distanţele de plantare. (2) Dreptul de plantaţie nouă. persoană fizică sau juridică. direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. tarlaua. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă.

cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. accesul în plantaţii. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. Art. 13. 14. 15. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare.1 ha de familie. Art. persoană fizică sau juridică. personae fizice sau juridice.Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora. Art. caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară. . . .(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. 9 alin. alimentaţiei şi pădurilor. în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. respectiv a municipiului Bucureşti. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. . a strugurilor şi vinurilor. (2) din lege. 12 alin. Art. 12. 12 alin. necorespunzătoare. care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ.ICDVV. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha. în scop ornamental. conform prevederilor art.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.(1) Cererile prevăzute la art. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 11. B. între diferite specii ale genului Vitis. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. respectiv a municipiului Bucureşti. . pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole. (3) din lege. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. . (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. din primele două generaţii. elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii. alimentaţiei şi pădurilor. alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere. pe suprafaţă de cel mult 0. vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. (1) sunt interzise la plantare. . denumită în continuare ISCTV. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări.Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art. alimentaţiei şi pădurilor. Art. 10.

20.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. 16. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea.1 ha.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. centrul viticol. pentru luarea în evidenţă. e) data defrişării: anul. denumite în continuare soiuri nobile. f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării. . cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. d) suprafaţa supusă defrişării. alimentaţiei şi pădurilor. C. respectiv a municipiului Bucureşti. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. respectiv a municipiului Bucureşti. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. comuna. se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.1 ha de agent economic sau de familie. i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi. mai mari de 0. Art. (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. satul. 17. care depun cereri la . tarlaua. precum şi conservarea căilor de acces. h) procentul de goluri din plantaţii. . indiferent de suprafaţă. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei. b) adresa/sediul deţinătorului. . Art. (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.Art. . în suprafeţe mai mari de 0. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. luna. 19. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. perioada de început/sfârşit. 18. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare. Art. persoană fizică sau juridică. g) vârsta plantaţiei . . respectiv a municipiului Bucureşti. şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.număr de ani.

Art. a) din lege.5% în volume.Vinurile de masă. în raza cărora se află plantaţiile vizate. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l.20 din lege. Art. de calitate sau speciale. alimentaţiei şi pădurilor. 22. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. Vinurile de calitate Art. b) din lege. 18 lit. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină. B.5% în volume. c) cules la înnobilarea boabelor. în diferite nuanţe.VS. roze sau roşii. 23. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. fără a depăşi un plafon maxim. (4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. "Vin de Pays" sau altele asemenea. care se valorifică potrivit prevederilor art. respectiv a municipiului Bucureşti.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. clasificate în vinuri de masă. A. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată .(1) Vinurile de calitate definite la art. vin şi subproduse vinicole I. în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere. (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10. 21. b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l. denumite şi vinuri de calitate superioară . . 2 pct. definite la art. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. nu se încadrează în categoria vinurilor de masă.Vinurile. sunt: albe. b) cules târziu. Vinurile de masă Art. Vinurile Art. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică.Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin. autorizaţi temporar la plantare. . 21 din lege. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein". a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli.Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare. . 18 lit.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. . 24. . DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l. 25. . conform ordinului ministrului agriculturii. Ele formează o categorie separată.

d) sec. b) demiseci. între 33-50 g/l. 29. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. Ministerul Agriculturii. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. pot purta denumire de origine controlată. (2) În cazuri speciale. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. 2 pct. c) demidulci. c) extrasec. alimentaţiei şi pădurilor.În funcţie de conţinutul în zaharuri. . cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l.01 g/l şi 12 g/l inclusiv. 31. b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare. între 0-6 g/l. 2 pct. peste 30 g/l. între 17-35 g/l. . cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. între 12-20 g/l. 15 din lege. Art. peste 50 g/l. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1.(1) După conţinutul în zaharuri. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12. 27. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. 13 din lege. . .Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. e) demisec. . cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. b) demiseci. C. . care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.01-30 g/l. d) dulci. între 12.(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată.01 g/l şi 50 g/l inclusiv. c) demidulci. c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. Art.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole.(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie. .Unele vinuri spumante şi petiante. Art. f) dulce.(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4. Vinurile spumoase Art. Vinurile spumante Art. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. 28. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. 2. 32. până la 12 g/l. Art. b) brut. între 6-15 g/l. Art. 26. denumit în continuare ONDOV. 30. .

(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase.01-80 g/l. între 12. e) oţetul de vin. Vinurile perlante şi petiante Art. 33. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. 35. . b) mustul de struguri concentrat. 4.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat. . II. autorizate pentru producere. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. B. 2 la lege. c) mustul de struguri concentrat rectificat. . 38. c) demiseci. 14 din lege. a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. 3. 19 din lege.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon. 36. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci. alcool de origine viticolă.01-40 g/l. . (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. Produse pe bază de must Art. g) mistelul. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. e) sucul de struguri concentrat. realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici. . fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. Art. h) tulburelul. . d) dulci. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. . 21 din lege. 34. 37. 2 pct. d) sucul de struguri. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. d) rachiul de vin. must concentrat. între 40. 5. b) distilatul de vin. b) alte vinuri aromatizate. 16 şi 17 din lege.După conţinutul în zaharuri. Alte produse pe bază de must şi vin A. must. peste 80 g/l. 2 la lege. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. f) mustul de struguri parţial fermentat. Produse pe bază de vin Art. c) romaniacul. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. vin. b) seci. Vinurile aromatizate Art.Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. mistel.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. 2 pct. 2 pct. 2 pct. până la 12 g/l.

b) tăria alcoolică la 20°C . b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar.08 g/l. trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică. . centrului viticol sau arealului delimitat. b) rachiul de drojdie. e) pichetul.(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie. .minimum 4. .(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor.5 g/l.Art. composturi şi altele asemenea. (3) În cazuri speciale. conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin. pentru vinurile roşii. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr.5% alcool dobândit în volume şi. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. c) spuma de drojdie.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric. 42. Art. vin şi subproduse vinicole Art.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1. 2 la lege. cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare. pot purta denumiri de origine controlată. sau 60 miliechivalenţi pe litru.(1) Vinurile proprii consumului uman direct. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. . III. . învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării. 39. furaje. 2. pentru cele cu denumire de origine controlată. exprimată în acid tartric. produselor pe bază de must. 43. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. podgoriei. ulei din seminţe. Art. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată.minimum 8. . fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. coloranţi naturali. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. pentru vinurile albe şi roze. altele decât cele speciale. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1. cultivate în areale viticole delimitate. cu capacitate de maximum 600 litri. exprimată în acid acetic. 40. distilarea lor. 41.2 g/l. exprimată în acid acetic. d) aciditatea volatilă mai mică de: 1. tanin. respectiv. c) obţinerea vinurilor materie primă. c) aciditatea totală . soiului sau sortimentului de soiuri. Ministerul Agriculturii. d) rachiul de tescovină.

maximum 1. Târnave. cu următoarele excepţii:. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară . u) diglucozidul malvidinei.2 mg/l.5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. 6.maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii. maximum 1 mg/l. s) acidul citric. e) extractul sec nereducător. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci. maximum 8 mg/l. q) metanolul: . f) dioxidul de sulf total. maximum 0. albe şi roze. de cel puţin 2 ani. exprimaţi în sulfat de potasiu. maximum 1 g/l. k) cadmiul. în must sau în vin. Murfatlar. 4. j) bromul. 3. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. 2. m) fluorul. maximum 1 mg/l. Pietroasa.01 mg/l. maximum 5 mg/l. limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase.VS.5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor.Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi. maximum 80 mg/l. maximum 0. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară . roşii. 2. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci. l) cuprul. maximum 60 mg/l. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . de alcool sau distilat de vin. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari.. g) aluminiul. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. maximum 1 mg/l. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. p) zincul. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii. 5. 5.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci. 4. i) borul. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci. o) staniul.2 mg/l. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci. albe şi roze. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1. t) sodiul. Valea Călugărească. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC. maximum 1 mg/l. minimum: 1. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. h) arsenul. exprimat în acid boric. sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume.VS.maximum 2. r) sulfaţii. maximum 1 g/l.maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze. n) plumbul. maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. 3. maximum 0. roşii.. produselor pe bază de must.

0 mg/l. determinat la 25°Brix. (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul . Art. maximum 200 mg. exprimaţi în alcool izoamilic. b) densitate optică. definit în anexa nr. b) cuprul . precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. la 25°Brix şi la 20°C. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni.prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. . de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine. . e) aldehide. după caz.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm. distilării sau producerii oţetului. Alimentaţiei şi Pădurilor. j) prezenţa mezoinozitolului. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. 2 pct.5. 45. exprimate în aldehidă acetică. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. între 5 mg şi 60 mg. la 25°Brix. (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate. d) zincul . băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. d) un indice Folin .3 mg/l. definit în anexa nr. între 75 mg şi 500 mg. raportate la 100 ml alcool anhidru.05 mg/l. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . 25 din lege. e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză. c) plumbul . 5 din lege. d) alcooli superiori. alţii decât cei admişi de lege. d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. b) aciditate totală. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. 46. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. sunt următoarele: a) alcool metilic. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. maximum 400 mg.Mustul de struguri concentrat rectificat.pichet. raze ultraviolete sau ionizante.Ciocalteau de maximum 6. f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. manitate. exprimaţi în acetat de etil. a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor. maximum 400 mg. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză. exprimată în acid acetic.0.5. determinat la 25°Brix. cele falsificate.0 mg/l.0. armonizate cu metodele comunitare. la 425 nm. c) esteri. alimentaţiei şi pădurilor. 2 pct.(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite. de maximum 0. determinat la 25°Brix. . c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. . 43 din prezentele norme metodologice.(1) Romaniacul. 44. Art.

separarea. între 100 mg şi 750 mg. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. exprimate în aldehidă acetică. 48. mustului de struguri parţial fermentat. nedetectabil. (2) din prezentele norme metodologice. maximum 2 mg. între 100 mg şi 600 mg. a strugurilor. g) acid cianhidric. c) alcooli superiori. mustului de struguri. d) aciditate totală. tratarea strugurilor. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. între 5 mg şi 80 mg. . . tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. 9. roze sau aromate.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. . macerarea carbonică. 3. precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor.000 mg. în afara unor limite normale. urmată de zvântare. . maximum 2 mg. exprimată în acid acetic. exprimaţi în alcool izoamilic. mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. 4.f) furfural. Art. 8. b) esteri.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. f) furfural. la nevoie. exprimaţi în acetat de etil. e) aldehide. g) acid cianhidric. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. spălarea strugurilor. între 100 mg şi 750 mg. conservare şi evoluţie a produselor respective. trierea. 5. la cules. a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. 49. asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe. 47. în vederea obţinerii de vinuri dulci. Art. cu ocazia culesului. 7. 6. 46 alin. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. tratarea strugurilor. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg. 2.(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. zdrobirea boabelor. nedetectabil. maximum 1.

potrivit prevederilor art. tanin.prin flotaţie. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu. 19. adaosul. în limita a 0.6 mg/l. a mustuielii sau a boştinei. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu. 20. în vederea limpezirii. statică sau dinamică. (3) din lege.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. precum şi prin centrifugare sau filtrare. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon. cazeină şi cazeinat de potasiu. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice. 17. presarea strugurilor nezdrobiţi. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. 22. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. exprimat în tiamină. refrigerarea mustului. bentonită. 15. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. în doză de maximum 0. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. c) diclorhidrat de tiamină."factori de creştere".3 g/l. al unor substanţe chimice .3 g/l. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. singur sau în amestec.5%. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. b) deshidratare parţială.acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate. corectarea acidităţii totale a mustului . 11. 13. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. 16. 12. 14. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte.10. singur sau în amestec. 18. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute. îmbogăţirea musturilor în zahăr. în doză de maximum 0. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice. prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. . c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională. clei de peşte. 21. cu sau fără răcire. tratarea musturilor. 23. caolin. ovalbumină şi/sau lactalbumină. 26 alin. scurgerea mustului. pasteurizarea mustului. fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci.

33. prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. prelucrarea strugurilor. 31. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. 36. prin folosirea de procedee fizice: frig. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice. ori de distilat de vin. 29.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare. un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat. căldură. pritocul vinului. 27. 34. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB. suprapresarea strugurilor. adaosul în must de alcool etilic rectificat. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. tragerea vinului de pe drojdie. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă.amestec de mono. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. în alte scopuri decât distilarea. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată . 24. 30. zdrobiţi sau nezdrobiţi. se aprobă de ministrul agriculturii. înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. 26. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. . folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic. în doză de maximum 80 g/hl. 32. efectuată prin evaporare sub vid. condiţionare. adaosul în must al unui agent tensioactiv . 50. 35. de origine viticolă sau agricolă. în cantitate de până la 100 g/hl must. aerarea. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. 28. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase. sunt practici oenologice interzise. respectiv a municipiului Bucureşti. 25.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial.DOC. cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV. crioconcentrare sau osmoză inversă. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. tratarea cu polivinilpolipirolidonă.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice. centrifugare. filtrare. .Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată. Art. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare.

cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. 9. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl. b) clei de peşte. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. tratamentul prin frig . 3. 10. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l.3 g/l. 11. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. tratamentul vinului cu fitat de calciu. (1) lit. carbonat acid de potasiu. în doză de maximum 100 mg/l. pentru prevenirea casării ferice. 12. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate. adaosul. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. 43 alin. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor. tratamentul vinului cu gumă arabică. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor. în doză de maximum 250 mg/l. f) din prezentele norme metodologice.Dezacidifierea . 16. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. 13. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. 5. aerarea vinului. prin folosirea unei doze mai mici de 0. 6. adaosul în vin de acid citric. carbonat de calciu. 4. 7. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. g) caolin. adaosul în vin de acid ascorbic. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele.2. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. înainte de îmbuteliere. pasteurizarea vinurilor. astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. înainte de îmbuteliere. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. 8. tartrat de calciu sau acid tartric. 14. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. 15. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere. limpezirea vinului prin cleire. care trebuie efectuat de persoane calificate. e) bentonită. i) tanin de uz oenologic. urmată de separarea. în doză de maximum 200 mg/l.refrigerarea vinului -. exprimată în acid sorbic. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice). adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. prin mijloace fizice.

24. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. a mustului tăiat. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl. exprimată în acid tartric. 43 alin. exprimată în acid tartric. must tăiat. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. în limita maximă de 2. cu excepţia producerii vinurilor de masă. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. must de struguri concentrat. 22. 18. exprimată în acid tartric. d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat. must de struguri concentrat rectificat. b) pentru vinurile de calitate superioară . .5 g/l. b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice .VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. cu sau fără contact cu lemn de stejar. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat. (1) lit. egalizarea şi cupajarea vinurilor. conform art. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. care sunt: must de struguri. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr. conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l. 20. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric. maturarea vinului. a vinului parţial fermentat.PVPP .Oenococcus oeni. Pentru vinurile de calitate. în doză de maximum 10 mg/l. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. sau 33.3 miliechivalenţi/l. prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri. care se comercializează fără indicarea denumirii de soi.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. 23. vin parţial fermentat.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. sau 13. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. 49 pct. sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. s) din prezentele norme metodologice. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă . În urma corecţiei. 17. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. 19. 21. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l.3 miliechivalenţi/l.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat.

eventual de activatori de fermentare. 52. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. Art. separat sau în amestec. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. 26. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare. precum şi al produselor de limpezire. îmbutelierea vinurilor la cald. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. b) adaosul licorii de tiraj. .25. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. Art. Art. precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. se face în baza notificării în scris. . c) data la care începe operaţiunea. c) tirajul. 56. îmbutelierea sterilă a vinurilor. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. . 55. e) procedeul utilizat. Art. . b) tipul operaţiunii efectuate. .Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor. must de struguri concentrate rectificat. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. d) descrierea produsului supus operaţiunii. 27. în aceleaşi condiţii. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. Art. cantitatea.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă. Art. 51. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. 53. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare. . c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire. . argonului sau azotului. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV.Acidifierea şi îmbogăţirea. 54. utilizarea dioxidului de carbon. nu se consideră ca fiind frauduloasă. în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. la oficiul teritorial al ONDOV.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă. must de struguri concentrat.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV.

vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin. Vinurile spumante cu fermentare în butelii. f) degorjarea. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. must de struguri. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. d) adăugarea eventuală de zaharoză. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. e) remuajul.mistel. must de struguri concentrat. must de struguri concentrat. precum şi din extracte din plante admise de lege. h) dopuire definitivă. 9. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat.d) fermentarea vinului în butelii. glicerină alimentară şi caramel. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. folosite separat sau în amestec. Pentru producerea vinurilor spumante. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante. 6. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. caramel. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. 4. must de struguri concentrat rectificat. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. alcool etilic de origine agricolă. must de struguri parţial fermentat. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. 8.5% în volume. cu adaos eventual de distilat de vin. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. zaharoză. distilat de vin. must de struguri concentrat rectificat. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop. 5. administrate separat sau în amestec. must de struguri concentrat rectificat.5% în volume. mistel. 7. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite.5% în volume. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. must de struguri concentrat rectificat.5% în volume. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. must de struguri concentrat. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. 3. must de struguri parţial fermentat. zaharoză şi vin. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie.5% în volume. . 2. este de minimum 9. c) adaos eventual de bonificatori. din vin sau din amestecul acestora. este de minimum 10% în volume.

Declaraţia de recoltă se completează. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. . se depune şi se înregistrează. . 29 alin. 61. 58. pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi. plumb. 29 alin. 11. c) adăugarea. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor. b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. precum şi în procesul maturării. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. . . 62. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. Art. . b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. Art. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. conform prevederilor art.Utilajele. uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. (1) din lege. . 57. 50 din prezentele norme metodologice. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului. Art. elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.Declaraţia de stocuri se completează.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional. atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. condiţionării.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă. . prin diluare cu apă dedurizată. cu excepţia celor malolactice sau citrolactice. CAPITOLUL III Normele de evidenţă. alimentaţiei şi pădurilor. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie. se depune şi se înregistrează. eventual. 60.10. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare. alimentaţiei şi pădurilor. (2) din lege. fier. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. Art. Art. de zaharoză şi caramel. zinc.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. conform prevederilor art. 59. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop.

. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. . 64. de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. alimentaţiei şi pădurilor. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. 66. 65. se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. respectiv a municipiului Bucureşti.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ. rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. alimentaţiei şi pădurilor. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular. alimentaţiei şi pădurilor. alimentaţiei şi pădurilor. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. rachiului de tescovină. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. persoane juridice sau fizice. 63. în vrac sau angro. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare. care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. avizate de ONVV. . Art. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. avizate de ISCTV. . Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. în urma controalelor efectuate. respectiv a municipiului Bucureşti. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV.5 ha. alimentaţiei şi pădurilor.(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli. (4) Declaraţiile de stocuri. (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate. rachiurilor de vin. cu avizul ONVV. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Comercializarea vinurilor. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană. . la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. dreptul de a produce astfel de vinuri. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii.

73. acceptate de legea română. 72. alimentaţiei şi pădurilor. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. în cazul vinurilor. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. 71. b) produsul. până la obţinerea vinului finit.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă. . Art. Art. stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi. pentru recipientele mai mari de 100 litri.Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. în cantităţi mai mari de 100 litri. vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac. 74. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă. 70. Art. Art.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. trebuie să execute vinificarea. . . Art.În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. . Art. . conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. Art. c) anul de recoltă. 68. . în condiţiile legii. la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV.(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export. copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. .(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată. într-un centru de vinificare din România. . sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren. 67. în condiţiile legii. 69.Pentru livrare la export.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. Art.

. c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni.(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia. demisec. fluturaşi sau buline. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. sub formă îmbuteliată. 77. 75. înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată.VS. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec. (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1. aplicate pe acelaşi recipient. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară . exprimată în procente. denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. fie pe contraetichetă. derivate din plută. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. 2. constituite din două sau mai multe soiuri. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice. CT. 3. în volume. ilustraţii şi mărci. etichetate în condiţiile legii. Art. cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin. vinurilor de calitate superioară . e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin. vin de masă. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată. . alimentaţiei şi pădurilor. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală. semne. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual.VS.DOC: CMD. cu excepţia vinului pelin.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută.VS. acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. vin de calitate superioară . vin cu denumire de origine controlată . Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă. Art. . a vinurilor de calitate superioară . cu indicaţie de provenienţă geografică. . demidulce. capişoane. Pentru vinurile de calitate superioară . şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. romaniacurilor şi al vinurilor speciale.VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală. ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. dulce. CIB. 76. cu indicaţie de provenienţă geografică. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. (2) La etichetarea vinurilor de masă.VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art. inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului.

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. 86. . prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. e) locul de stocare. 87.30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri. exprimată în procente în volume. 7. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. 4. 4 şi 5 din lege. (3) din prezentele norme metodologice. 84 alin. 88. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat. (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august . . . 2 pct. aciditatea totală a vinului de masă. rezistenţa la aer.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. 18 şi în anexa nr. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare. pentru fiecare recipient. procentul de substanţă uscată. 84 alin. Art.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l). b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii.15 februarie. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. 6. 5. 90. 2.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj. 9. . (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . Art. 2. determinat refractometric la temperatura de 20°C. în acid acetic sau miliechivalenţi/l. .Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. 84 alin. exprimată în g/l. d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă.Art. roşu. 91. Art. pentru mustul de struguri.Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată.(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat. care fac obiectul contractului. roze. 8. b) date analitice privind: 1. . c) natura produsului. Art. . exprimată în g/l. Art. 3. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. aciditatea volatilă a vinului de masă. în acid tartric sau în miliechivalenţi/l. Alimentaţiei şi Pădurilor. 89. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. conţinutul în zahăr reducător.

. corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l. Art. e) să fie apte. de la producători struguri.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. 97. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1. a). derivate din sucul de struguri. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat. . Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. Art. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj. Art. 96. Art. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. . acestea trebuie să fie de calitate. f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj. pe durata de valabilitate a contractului.Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor. Art.În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde.055 g/cm3 la temperatura de 20°C. c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. sănătoase. b) cumpără. necesare pentru buna lor conservare. . în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile. . .b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului. b) tipul de materii prime: struguri. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice. ca vinuri de masă. pentru vinul de masă.Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. în suc de struguri sau în alte produse consumabile.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente. must de struguri. Art. 99. cu începere de la data raportului de analiză constatatoare. . condiţiilor prevăzute la art. 95. derivate din sucul de struguri. altele decât cele menţionate la lit.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. Art. 91 din prezentele norme metodologice. . precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat. Art. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. 94. 92. must de struguri concentrat. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. d) să rămână în vrac.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă. g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri.În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. 93. direct sau indirect. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. . 98.

c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. în procente în volume pe hectolitru. Alimentaţiei şi Pădurilor.Cuantumul ajutorului prevăzut la art. Art. fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat. 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică.3 pentru struguri în 100 kg/hl. 106. Art.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. 100. 99 din prezentele norme metodologice. în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni. 107. c) 3 hl must de struguri concentrat.Ajutorul prevăzut la art. exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime. (3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. Art. . c) 0. g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat. b) 1. Art.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii.Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. . de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. . . 104. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. 103. . . Art. f) cantitatea. 105. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare. b) 10 hl must de struguri. . . eliberate de organele abilitate. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. destinate prelucrării. 101. Art. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. . 102.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie.300 kg struguri. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv. d) locul de efectuare a prelucrării. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie. astfel: a) 1.05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl.Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. (1). Art.30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl.

până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa. a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. 2. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului. 42-55 din lege.Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.Ministerul Agriculturii.Art. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare. deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole. recomandate şi autorizate pentru cultură. 108. învăţământ. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. acordă asistenţă tehnică de specialitate. efectuează analize specifice. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal. sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate. b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare.(1) În cazul unor situaţii de criză. 109.(1) Modificările limitelor. pe areale viticole. în scop experimental sau didactic. Art. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. permise de lege în cazul înfiinţării. de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. emit buletine de analiză a vinurilor. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. . până la maximum 1 ha din fiecare soi. declaraţia de recoltă. . şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. 110. . produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. . c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice. declaraţia de stocuri. elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. (2) Produsele menţionate la alin. . 111. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă. Art. exprimată în procente în volume pe hectolitru. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător".

13.Anexele nr. având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. . cu lemnul maturat. 2. 49. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. cu lungimea de minimum 30 cm. c) viţe portaltoi . 50. 46. j) modificarea sau completarea prevederilor art. h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. în cazul soiurilor rezistente la filoxeră. 47. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri.viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. 43. ANEXA Nr. 2. . f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare . cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. sau pe orice tip de sol. produsele pe bază de must şi vin.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. Art. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. 8.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare.porţiuni provenite din coarde altoi.3.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi. c) coarde portaltoi . 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare .obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. 112. 3. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm. destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. de diferite lungimi. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. 56. destinate plantării pe terenuri nisipoase. 63. cu lungimea minimă de 30 cm. declaraţia de sortiment viticol. destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite . k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. forma radicicolă. Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă.

având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie. e) viţe altoite certificate: . în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: . e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare . căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală. instituţii de învăţământ superior de profil agricol. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . întreprinderi particulare specializate.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate.vectori.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază. .provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază.provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi. în special cu nematozi . cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm. în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi .a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate.provine din plantaţii cu materialul iniţial. .este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază. Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. .a fost produs de agenţi economici autorizaţi. .este destinat obţinerii viţelor altoite certificate. în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora. pornind de la o plantaţie cu material iniţial.au fost produse de agenţi economici autorizaţi. amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată. de asemenea. b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . .provin din plantaţia de material certificat. asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. . având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. Menţinătorul poate fi. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. . persoane fizice. Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. .d) butaşi de portaltoi pentru altoire . .a fost produs de menţinător. respectiv al clonei. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat. cu material provenit din plantaţia de conservare.vectori ai virusurilor. .porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm.este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat. . pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora. întreprinderi particulare şi firme străine. c) materialul bază este materialul săditor viticol care: . măsurat la mijlocul butaşului. plantate pe familii sanitare. .porţiuni provenite din coarde portaltoi.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. măsurat la mijlocul butaşului. 3.

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. 4. trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: . caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. . 2.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale. Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme.Art. . Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. (2) lit.care a fost supusă. excluzând vinul de masă "retsina". Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". definită conform prevederilor legale. respectiv în completarea migdalelor. existentă în societatea comercială. desemnarea şi prezentarea. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. precum şi condiţiile legate de natura.5% în volume. . natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală. oprite din fermentaţie. 1.care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. precum şi condiţiile de aplicare. respectiv 15% în volume.Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. emise de Ministerul Agriculturii. . .care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale.dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente. 3 pct.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată. este autorizată. locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. compoziţia. 1 alin. numai în următoarele condiţii: .Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate. b) prima liniuţă şi lit. .la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. definite la art.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente. unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. Alimentaţiei şi Pădurilor. care prezintă aromă şi/sau gust de migdală. originea. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. . . Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală. băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea.În sensul prezentelor norme se definesc: A. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. . Art. ambalarea. în general. caisă sau ou.

care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. . emise de Ministerul Agriculturii. 5 pct. în general. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. îndulcite. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. . (2) lit. portocale şi plante aromatice. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate.care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14. emise de Ministerul Agriculturii. din nuci. . 3. 1 alin. Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole.obţinută din vin şi/sau musturi de struguri. unei îndulciri. b) băuturile aromatizate pe bază de vin. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. . .care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări. obţinute din vin roşu.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. din ginseng. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. (2) lit. C.la care nu este permis adaosul de alcool. definite la art. precum cele definite în actele normative în vigoare. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina". c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: . 1 alin. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. c) băuturile aromatizate pe bază de vin. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%. La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art. obţinute din vin alb. definite la art. . . c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: .B.care a fost supusă.5% în volume. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%.

Concentraţia alcoolică dobândită în volume . la temperatura de 20°C. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 14/1998. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. 7.În sensul prezentelor norme. Concentraţia alcoolică totală în volume .suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. must de struguri concentrat rectificat.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante.operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi. zahăr alb.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. c) alcool de vin sau de stafide. g) rachiu de stafide. a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1. Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. Aromatizare .numărul de volume de alcool pur. Concentraţia alcoolică naturală în volume . zahăr lichid.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. must proaspăt de struguri. zahăr caramelizat. 8. . b) alcool etilic de origine agricolă.concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. 3.CAPITOLUL II Definiţii Art. Colorare . care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . f) rachiu de vin sau de tescovină. 4. .operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi. în volume. fructoză. dextroză. precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. e) distilat de origine agricolă. Vermut . în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Adăugare de alcool . zahăr lichid invertit. 4.numărul de volume de alcool pur. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. 6. sirop de zahăr invertit. după caz. miere. 3. la temperatura de 20°C. de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. alcool etilic rafinat tip A. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. sirop de roşcove. d) distilat de vin sau de stafide. must de struguri concentrat. Îndulcire . 2. Concentraţia alcoolică potenţială în volume . zahăr alb rafinat. sirop de glucoză. 5. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb. Art.

Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. 6. Vin aromatizat cu ou . Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta. anghinarea şi centaura.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare.. Art. predominante fiind genţiana. Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". 5. iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. 3 pct. conform reglementărilor legale în vigoare. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante..vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. c) "Americano". Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. 5. must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. Vin aromatizat amar . 2. aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. cu sau fără sucul acestor fructe. Bitter . Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg . . zaharoză. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare. este următoarea: 1. Sangria . în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. Floris . 3. îndulcită. în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi. 1. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. eventual cu un adaos de mirodenii. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.substanţe derivate din acestea.". 4. .Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". must de struguri. exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia.Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante.băutură obţinută pe bază de vin. Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia. b) "Bitter vino". predominante fiind migdalele şi mălinul.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare.

în afară de cazul în care este fabricată în Spania. definite conform reglementărilor legale în vigoare.băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria". În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume. este de maximum 80 g/l. denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb". Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. Clarea .băutură fabricată exclusiv din must de struguri. Bitter soda . 6.Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole. Kalte Ente . astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant.". 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. a) Gluhwein . urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr.băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe. în băuturile definite la pct.băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia. 8. .băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb.băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr.. de concentrate sau extracte. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon.băutură aromatizată obţinută din bitter vino.. 3. 5. cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri. adaosul de apă este interzis. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. impregnat cu bioxid de carbon. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. Petiant din struguri aromatizat . 2. având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. 1. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare.băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin.5% în volume. 3 pct. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. Maitrank . 7. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume.2. .băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin. este următoarea: 1. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. b) Viiniglogi/Vinglogg . 6. Art. eventual sub formă de suc. Zurra . Cocteil pe bază de vin . 4. 3.băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante. Maiwein . la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. exprimat în zahăr invertit.

4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. 4. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein". 2. . "mod". rezultând denumiri compuse. Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. 11. 4. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme.Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare. 9. substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome. dulce .Art. Art. 8. sec . 6. . 3. . 5. Art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. "stil". 5. eventual a apei distilate sau demineralizate. "tip". "marcă". "Vermouth de Chambery". substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. 2 sau să le completeze. standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole. Art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. 10. nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol. . este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. . (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. 12. (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen". demidulce . demisec .(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art. 14/1998. .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv. Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. precum şi normelor sanitare în vigoare. în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. . În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%. 7.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv. Art. Art. extrasec . după cum urmează: 1. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. 2.(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi. care au o concentraţie alcoolică de minimum 1.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată.Denumirile "vin aromatizat".

alcool din vin. . (2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale. prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare. denumit şi AQL. Art. (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import. . (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor.Art. În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime. . 15.(1) Etichetarea. şi a Standardului Român 184/1-25. natura acestuia poate fi indicată pe etichetă. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. 14. 13.Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil.[12] . Art. alcool din melasă).(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice. nu se va indica pe etichetă natura acestuia.

http://www.anpc.php 2.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-).legestart.htm 5.legestart.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-).gov.ro/anpc/index.gov.gov. http://www.gov.legestart.htm 3.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin.htp_act_text?idt=5545 4. http://www.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3).org.Bibliografie 1.ro/introduceri/introducere_comerţ. http://www.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).pdf .anpc.php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8.pdf 10.dreptonline.gov.htm 7. http://www.anpc.cdep.htm 6.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.apia.legestart. http://www. http://www. http://www.pdf 12.anpc.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003. http://www.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002. http://www.pdf 11.ro/pls/legis/legis_pck.anpc.pdf 9. http://www. http://www.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful