ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

58/2000 pentru modificarea şi completarea O. Ordin nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. 37/2002 privind aprobarea O. 785/ 2002). 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 665/2004).G. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. cu modificarile ulterioare (M. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile. nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor.O nr. Hotarare nr. Hotarare nr. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr.O. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M.G. nr. clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. 908/2004).G. nr. nr. 560/200).O. H. nr. 593/2004) Legea nr. 144 / 2002).O nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.G.O. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.C. 638 / 2002). 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M. Legea nr. nr.G. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 185/2004).G. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala.O.(M. 643/2003). 166/2001). 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M. 67/2002). 264/2003). nr.N. Ordinul nr. 49/2004). 49/2004).O. Hotarare nr. H. nr. 914/2002). nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.nr.O. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. 21/1992 privind protectia consumatorilor. republicata cu modificarile şi      . 565/2004). nr. H. H. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M.O. 332/2001 privind denumirea.O.nr.P.O. armonizate (M. nr.O.nr. 75/1994). a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M. nr. nr. H. nr.O.O.G.G. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite. 188/2004 presedintelui A. nr. H. 296/2004 privind Codul Consumului (M. nr. H. 134/ 2002 privind caracterizarea. H. 264/2003).G. nr.G.O. Ordin nr.nr. 453/1999). 185/2004). •  O. H. nr.C.O.N.nr.(M. nr.. nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M. nr. Legea nr. nr. privind modificarea ordinului presedintelui A. nr. armonizate (M.O. nr. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M.G.G nr.O.P. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.

nr. 17 / 2004).nr. Ordinul nr. H. 901/2004).O. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M.G. 700/2001).(M.O. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . securitatea muncii şi protectia mediului. Ordin nr. produse denumite generic "aurolac". 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M. nr. 462/2004).nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. Ordinul nr. H. al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. nr. 711/2002). 178/2000 privind produsele cosmetice (M.O. nr.O. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M. H. 966/2004). nr. nr.nr.G. Hotarare nr.O. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare. 296/2004). 490/2001).nr. cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr.G.U.G. nr.în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M. H. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr. nr.C. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr.nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. 810/2004).O. nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto.O. circulatiei şi comercializarii alimentelor.(M.nr. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M. H. 573/2003). 644/2000).(M.nr.O. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii.O.G. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate. 206/1995). nr.  H.368/2002). 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.(M. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. H. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole.G. 97/2001 privind reglementarea productiei.O. 333/2002).(M.nr. 10/1997).O. altele decat apele minerale naturale(M.O. H. 665/1995 privind înlocuirea. 495/2001). nr.(M.O. alimentatiei şi padurilor. 120/2000).G. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. nr. (M. 349/2001). nr. sanatatea.(M. elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M. Concurenta Legea nr. Legea nr. republicata (M.nr.  O. nr.O.G.nr. . 148/2000 privind publicitatea.O nr.O. O.persoane fizice sau juridice .O. descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M.O.nr.G.  Legea nr.nr.

571/2003 privind Codul fiscal.G. [1] .  Legea nr.  Legea nr.G.  O. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O.• Fiscalitate  Legea nr. (1) din Legea nr.U. nr. 1154/2004). nr.O.O. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M.nr. nr.nr. 112/2004). 1092/2004).O.  O. în conditiile art. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M. 571/2003 privind Codul fiscal(M.nr. 1080/2004).G. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.nr.O. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun. G.  Ordin nr. nr. 24/1991). 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  O.G. 117/2001 pentru modificarea şi completarea O. nr. nr. 319/2003).G.O.O. nr. nr. 851/2002). nr. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O.nr. republicata (M.  O. cu modificarile ulterioare (M.nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 133/1991).O. 258/2005). 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.U. 21/1996 privind concurenta.  Legea nr.  Legea nr. 75/2005).  Legea nr. republicata (M.  H. 571/2003 privind Codul fiscal(M.G. nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.O. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 88/1996).O.nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M. 1281/2004). cu modificarile şi completarile ulterioare. • Marfuri.G. 522/2004). 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor.O.U.(M.G. 927/2003).G. nr. nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M.  Legea nr.O. 263/2005).  H. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr. nr. nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.O. 1115/2004). nr.nr.G. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. 244^1 alin. cadru comerţ  Legea nr. nr. nr.O. 617/2002 privind aprobarea O.  H.  H.O. nr.O. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

d) risc grav . . în conditii previzibile. este destinat consumatorilor sau este posibil.orice bun material cunoscut sub denumirea de produs.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. de instalare şi de necesitati de întretinere. efectul asupra altor produse. Art. prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. 2. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. în principal compozitia. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. conditiile de asamblare şi.În sensul prezentei legi. b) produs sigur . cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice.orice produs care. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui. 2 lit. în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. 3. de punere în functiune. 4. ambalarea. inclusiv de durata şi. etichetarea sa. 1. sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit. caracteristicile produsului. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs. b) art. dupa caz. Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. 2. b) şi c) şi art. folosit sau reconditionat. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. în particular copiii şi persoanele în varsta. Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art. de montaj şi de întretinere.orice risc semnificativ.Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. dupa caz. numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. . care. dupa cum urmeaza: a) art. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. b). c) produs periculos . inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate. 4-16 se aplica în orice situatie. fie ca este în stare noua. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . prezentarea produsului. în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. luandu-se în considerare în special: 1. 2 lit.

în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs. pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. .e) producator: 1.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. f) distribuitor . în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. 3. c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. 3. alti agenti economici din lantul de comercializare. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure.criterii de evaluare a conformitatii Art. în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau.orice agent economic din lantul de comercializare. (2). h) retragere . a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul. f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor. (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare. precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. în vigoare în sectorul respectiv. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. reprezentantul producatorului. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare. importatorul produsului. fabricantul produsului. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). 2. (2). altele decat cele la care se face referire la alin. sau. g) returnare .

Art. analizarea reclamatiilor şi. precum şi informarea asupra produsului sau. 4. atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. daca este necesar. (4) Masurile prevazute la alin. în cazul în care acestea exista. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. inclusiv. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul. 5. Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse. b) în cazul în care se considera necesar. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. în special cu prevederile alin. asupra lotului de produse din care face parte. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. (3) Masurile prevazute la alin. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. 10 alin. fara un avertisment corespunzator. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor. neconforme cu aceste cerinte. b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. . dupa caz. daca produsul se dovedeste periculos. (2) şi (3). care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate. prin intermediul produsului sau al ambalajului. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. f). pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti. (2) lit. dupa caz. precum şi. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. precum şi sa previna astfel de riscuri. tinerea unui registru de reclamatii. returnarea de la consumatori. pentru a evita aceste riscuri. modul de întrebuintare. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. în conformitate cu art. (1) lit. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. (2) vor include: a) informarea. dupa caz.

. constatarea contraventiilor. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. 3. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. atributiile. dupa caz. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. dupa caz.b) sa participe. (6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. sarcinile. 6. în limitele activitatilor lor respective. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare. CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. (3) Producatorii şi distribuitorii. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor. prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. în conditiile stabilite în anexa nr. ca unele produse. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. sunt stabilite de autoritatile competente. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. sa ii însoteasca. la cerere. pentru actiunile intreprinse. dupa caz. (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili. 1. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. 2. la cererea acestora din urma. cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. aflati în exercitiul functiunii sau. în limitele activitatilor lor. la propunerea organelor sale de specialitate. în special prin: 1. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta.

Contraventiilor prevazute la art. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane. pe perioada necesara diferitelor controale. cu amenda de la 1. f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 9. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. pana la stadiul de utilizare sau de consum. pe o scara adecvata. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate. c) încalcarea dispozitiilor art. redactate în mod clar. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia. în special al art. 8. sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. (2).000 ron la 10. 4 alin. 7. ca acesta sa fie furnizat. cu amenda de la 200 ron la 2.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. disciplinara. verificari sau evaluari ale securitatii. CAPITOLUL V Sanctiuni Art. 10. în limba romana. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. contraventionala sau penala a celor vinovati.000 ron. 4 alin. 3 alin. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. 2. Art. cu modificarile ulterioare. 5. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur. . 180/2002. atributiile. inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. usor de înteles. . raspunderea civila. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta.000 ron. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei. 2. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. (1). sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. fara a exclude prezentarea şi în alte limbi. cu amenda de la 700 ron la 7. dupa caz. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. propus pentru furnizare sau sa fie expus. astfel încat produsul rezultat sa fie sigur. . sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. dupa caz. verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Art. e) pentru orice produs periculos.Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. sa organizeze. (1) În sensul prezentei legi. b) încalcarea dispozitiilor art. 3. lizibil şi inteligibil. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. Art. (1).000 ron. sa interzica temporar.

sa dispuna sau sa coordoneze ori. prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. d)-f). destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. în limitele activitatilor lor. (1) lit. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. b)-f). evaluandu-se. Art. asa cum sunt cele prevazute la alin. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. în special al prevederilor cap. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. (4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. (5). în special cele mentionate la lit. dupa caz: a) producatorului. a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. (1) lit. (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. de la caz la caz. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. daca este necesar. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. 4 alin.2. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. . f). (3) În mod special. 11. monitorizarea activitatilor de supraveghere. 11 din anexa nr. 2. III. c) oricarei alte persoane. Daca este necesar. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. b) distribuitorilor. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar. în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. dupa caz. c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. caracteristicile intrinseci ale produselor. (1). Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta.

trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. b)-f). precizand motivele pentru care le-a adoptat. 12. asa cum sunt definite la art. 10 alin. precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. . (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. 13. asa cum se prevede la art. inca nesemnalat in alte notificari. CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. (1).(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. de asemenea. liniile directoare. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. (1) lit. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop. a). continutul şi formularul-tip al notificarilor. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. . in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. Romania trebuie. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. 14. in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. trebuie in general sa fie disponibile publicului. Art. 2 lit.

natura riscului şi masurile luate. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. 17.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil. Art. . stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel. informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct.(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. (3). (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. imediat ce este posibil. nu a avut loc o consultare prealabila. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. 16. in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. dupa punerea in aplicare a masurii. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. . 15. Comisia Europeana trebuie. pe o baza voluntara ori obligatorie. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. de asemenea. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau. Ea trebuie notificata. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri. Daca. din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. 2. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. 13. prin natura lor. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. Art. sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. ori de cate ori este posibil. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. masuri care au in vedere impiedicarea. care. (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. Art. 11 din anexa nr.

Informatiile prevazute la art. 6 alin. art. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. intr-un termen mai mic de 20 de zile. in termen de o luna. Art. 1 din anexa nr. (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 18. corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv. data la care se abroga prevederile art. (2) şi (3). ANEXA Nr. aceste informatii contin cel putin: . prevazute la art. art. (5). 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. 13 din Directiva nr. 1. dupa caz. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. (4) In cazul unui risc grav. 2. 76 alin. 17. 3. 4. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). trebuie comunicate imediat punctului national de contact. art. art. (3) din lege sau. In caz de riscuri grave. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. dupa caz. pct. (1) şi (2). intreprinse de producatori şi distribuitori. L11 din 15 ianuarie 2002. 2. pct. (3) din lege sau. 1. 20. 19. 4 şi 5. 1. (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. 2 din anexa nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. republicata. 4 alin.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 17 şi sa dea partilor respective. cu respectarea prevederilor art. referitoare la securitatea generala a produselor. pct. 2. Art. 6 alin. informand Comisia Europeana despre acestea. 75 şi ale art. 610 şi 13 din anexa nr. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei. 13 alin. 13 alin. referitoare la securitatea generala a produselor. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate.(3) Romania. 1 şi pct. 4 alin. Art. 3 şi 12 din anexa nr. (3) şi (4).pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . (2) din Constitutia Romaniei. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. (6). 2. cu exceptia art. . 2. . de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 18 alin.Anexele nr.

In particular. prevazut la art. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. utile pentru a determina produsul. Liniile directoare prevazute la pct. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. 3. 10 alin. 3 paragraful 2 din . b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. Ea comunica. Romania va furniza. dupa caz. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. In cazul in care masura notificata conform art. RAPEX vizeaza. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. asa cum sunt definite la art. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. Sistemul RAPEX acopera produsele.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. prevazute la art. in special cele prevazute la art. d)-f) din lege. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. 5. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. 4. 2. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. in cele mai mici detalii. sau la art. 6. in particular privind tarile destinatare. a) din lege. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. precum şi evaluarea riscului. fie o sinteza. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. in principal. dupa caz. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. ANEXA Nr. de asemenea. in particular privind tarile destinatare. a masurilor sau actiunilor hotarate. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. Punctul national de contact. 2 lit. care permit evaluarea riscului. in cazul unei substante existente. (1) lit. 12 din lege. c) toate informatiile disponibile. care permit evaluarea riscului. 11. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. a masurilor sau actiunilor hotarate.

eventual cu privire la propria ei situatie. comunicand pentru aceasta motivele. In cazul in care primeste o notificare conform art. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact. ART. 1 In sensul prezentei hotariri. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate. 17 din lege. 17 alin. in conformitate cu art.persoane fizice sau juridice . cuprinse in anexa la prezenta hotarire. 10. 11. pe cat posibil. cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. inainte de a hotari adoptarea unei masuri. 11. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. 58 lit.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX.Directiva 67/548/EEC. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. 11/ 1994. 21/1992 . 8 şi al art. prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. in termen de 5 zile. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. pe durata medie de utilizare. 13. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului. 8. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. (3) din lege. Liniile directoare prevazute la pct.[2] HOTARIRE Nr. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. aprobata şi modificata prin Legea nr. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. 9. b) din Ordonanta Guvernului nr. 12. 2 . stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune. 7. in cazul unei substante noi. Romania trebuie. trebuie sa indice Comisiei Europene. c) orice informatie complementara. pertinenta. privind protectia consumatorilor.

Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. ART. piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse. precum şi cheltuielile de manipulare. ART. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. lista utilajelor. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic . inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. ART. inlocuire). dupa caz. in documentele tehnice. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. cit şi dupa incetarea acesteia. precum şi instruirea depanatorilor. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. intretinerea. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. ART. durata medie de utilizare. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. ART. catalogul pieselor de schimb. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. ART. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. direct sau prin terti abilitati. termenul de garantie. montare. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. repararea sau inlocuirea acestora. normative şi sa declare. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. ART. atit pe durata de fabricatie. ART. expertizare. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. ambalare şi transport aferente. 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. dupa expirarea termenului de garantie. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată.Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. reparare. diagnosticare. iar producatorul fata de vinzator. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse.

punere in functiune. la cererea consumatorului. intretinere. 19 . cuprinse in documentatia care insoteste produsul. manipulare.C. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. comercializate in regim de consignatie. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit. fara a-l exonera de raspundere pe producator.neutru. ART. ART. ART. obtinute prin tragere la sorti la tombole. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici. trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. care curge de la data preschimbarii produsului. 2 . cistigate la concursuri. 14. ART. 13. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. provenite de la persoane juridice. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie. a altor clauze care contravin art. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv.E. utilizare. termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului. cistiguri la C. de catre agentul economic. ART. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. ART. ART. inlocuirea. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. transport şi depozitare.16. ART. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului.. atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. ART. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. Loto-Prono şi similare. 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator.

7. 16. 3. ART. 17 şi 22.000 lei. cu mentionarea termenului de garantie. precum şi a tarifelor aferente.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb. 21 In sensul prezentei hotariri. cu amenda de la 100. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora.000 lei. 4.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii. cu amenda de la 350. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată. potrivit legii penale. . Pentru produsele aflate in perioada de garantie. daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate. c) incalcarea prevederilor art. care va fi de cel putin 3 luni.000 lei pentru persoane juridice. 2. cu amenda de la 200. ART. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb.000 lei la 400. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată. facuta in cadrul termenului de garantie. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service. ART. pentru persoane fizice şi de la 200. pentru persoane juridice.000 lei la 1. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora. b) incalcarea prevederilor art.000 lei pentru persoane juridice. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri.000. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată.000 lei la 700. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza. ART. ART. 6 şi 20. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. certificatul de garantie tine loc de contract.000 lei la 200. dupa caz. In cazul pieselor de schimb. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului. 25 Orice reclamatie a consumatorilor. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service. ART.000 lei la 350. organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. ART. 8 şi 19.000 lei la 500. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective.

motociclete .C. maşini de gatit. pompe de stropit tip vermorel. barci cu motor.[3] . roboti de bucatarie. uscatoare de par. care face parte integranta din prezenta hotarire. orgi de lumini. autoturisme. egalizatoare. aparate video de redare şi inregistrare. carucioare pentru bagaje etc. scutere. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului. televizoare. maşini de spalat vase.M. 6. 14. 7. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice. cintare şi balante. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. Vehicule fara motor (rulote. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. aparate de proiectie. aparate telex sau fax. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. ventilatoare. aparate de fotografiat şi de marit. biciclete. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. maşini de gaurit. 13. amplificatoare. 4. 8. aparate de tuns sau de ras. dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. 10. Contraventiilor prevazute la art. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga.). 753/1965. 5. camere video. calorifere. magnetofoane. remorci. calculatoare electronice ). Aparatura medicala de uz personal. cuptoare cu microunde. electrice sau electronice. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole.) . maşini de scris. motorete. cazane sau boilere de incalzit apa. combine audio şi video. Instrumente muzicale clasice sau electronice. vehicule hipo. maşini de cusut sau tricotat. casetofoane. maşini de cusut sau de tricotat mecanice. frigidere şi congelatoare.). aspiratoare. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. H. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. stabilizatoare de tensiune.). hote de bucatarie. aparate de filmat. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. Jucarii mecanice.). ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. ART. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. Aparatura pentru comunicatii (telefoane. fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. 11. boilere. electropompe.ART. radiatoare etc. 12. Mobilier. aparate de macinat cafea. antene etc. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. triciclete. fotolii rulante. 3. pickup-uri. ART. radiatoare.). electrice sau electronice. 9. aparate audio de redare CD. 2. aparate de climatizare. antene etc. unelte agricole şi de gradinarit). carucioare pentru copii. fiare de calcat etc. Ceasornice mecanice. nr.

a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa. Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare. bazata pe examinare şi dovezi obiective. Art. 2. fabricate in Romania sau importate. Art. a desenului sau a modelului industrial. prin respectarea limitelor de toleranta. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. Art. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman". fara drept. cu modificarile şi completarile ulterioare.In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. Art. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. (2). conform prevederilor legale. la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci. 644/2000) In temeiul prevederilor art. 21/1992 privind protectia consumatorilor. echipamentele şi subansamblurile auto. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. denumita in continuare Registrul Auto Roman. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. 1. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. 4. 8 din Ordonanta Guvernului nr.Piesele de schimb auto.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. 3. denumite in continuare piese de schimb auto. pe perioada de valabilitate a acestuia. - . formelor. . . se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. materialelor. Art. 5. republicata. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. Of.

. . perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat. cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. Art. importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. persoane juridice. producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. Art. c). Art. piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. trebuie sa fie de cel putin 8 ani. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. in termen de 30 de zile de la data solicitarii. sanatatea. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania. 7. 8. (2) In situatiile prevazute la alin. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. securitatea muncii şi protectia mediului . (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. 7 lit.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. 6. suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare. lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii. cat şi producatorilor de piese de schimb auto. d) sunt marcate. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere. (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto.La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi. conform prevederilor legale in vigoare. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art.

persoane fizice sau juridice . 14. (1) Nerespectarea dispozitiilor art. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului. (1). infractiune. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice. . c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. pentru celelalte piese de schimb. Partea I. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare. Partea I. Art. Art. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin. art. nr.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. 122 din 19 iunie 1995. republicata. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. cu modificarile şi completarile ulterioare. 6 din Hotararea Guvernului nr.Contraventiile prevazute la art. documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate. 12. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. 9 constituie contraventii in masura in care. Art. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . 786/1996. 13.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. ale art. destinate consumatorilor. Art. clar. daca fapta nu este considerata. 11. nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. Partea I. 8 şi ale art. explicit şi fara ambiguitati. 21/1992 privind protectia consumatorilor. c) şi d). 9. (3) In cazurile descrise mai sus. potrivit legii penale. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. Art. . stabilite prin prezenta hotarare. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . 1. 10. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. 7 lit.Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. potrivit legii penale.Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto.inconjurator. . .

comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 7. importatorul produsului. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. distribuitorul produsului. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. . . 6.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. inclusiv a celor executate la comanda. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. in cadrul activitatii sale. in cazul inexistentei acestuia. 9. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. prin activitatea sa. 3.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. Art. d) producator: 1. dobandeste. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. care. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. asupra identitatii importatorului. caracteristicile produsului.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. inchiriere. f) reparare . utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. agentul economic care reconditioneaza produsul. şi garantiile asociate acestora. care cumpara. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. marca sau un alt semn distinctiv pe produs.In sensul prezentei legi. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. b) produs . 8. . 5. 4. . reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau. fara solicitarea unor costuri suplimentare. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. distribuitorul produsului importat. 3. chiar daca producatorul este mentionat. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . daca nu informeaza persoana prejudiciata. e) garantie .aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. agentul economic care fabrica materia prima. 2. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 2. 1. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. agentul economic sau distribuitorul care modifica. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Of. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. agentul economic care işi aplica denumirea.persoana fizica sau juridica autorizata. de restituire a pretului platit de consumator. Art.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. c) vanzator .

in functie de optiunea consumatorului. . date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. in mod rezonabil. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. prezinta parametri de calitate şi performante normale. sa cunoasca declaratiile in cauza. fara plata. de producator sau de reprezentantul acestuia. . (2) Prevederile alin. in oricare dintre urmatoarele situatii. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. . (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art.Art. 10. . Art. 7. 6. in mod rezonabil. d) fiind de acelaşi tip. 9. .In cazul lipsei conformitatii. Art.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. 5. 8.Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. d). CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. 4. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. prin reparare sau inlocuire. (2) lit. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. . Art. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. Art. 5 alin. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. facute de vanzator. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor.

vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. calculat de la livrarea produsului. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. . conform prevederilor art. Art. 12. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. prevazut la art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. in fiecare caz fara plata. daca lipsa conformitatii este minora. 11. Art. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator.Raspunderea vanzatorului. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. fara inconveniente semnificative pentru consumator. b) importanta lipsei de conformitate. 17. (1) In cazul lipsei conformitatii. 10 şi 11. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. Art. 13 şi 14. ca masura reparatorie. 14. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. CAPITOLUL V Termene Art. 16. 11 alin. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. (4). cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. conform art.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. 13. in conditiile legii. in conditiile art. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. . 9-14.Termenul fara plata. . (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. Art. .Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual. 15. inclusiv costurile postale. . Art.conform art. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. . nici de inlocuirea produsului. manopera şi materialele. 11. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa.

termenul de garantie. 20.Pana la proba contrara. b) nerespectarea prevederilor art. 24. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. inlocuire -. . . dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. 16. cu amenda de la 1. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. 25. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. Art. disponibil şi accesibil acestuia.000 ron. . cu amenda de la 5.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. CAPITOLUL VI Garantii Art. care limiteaza sau inlatura. cu modificarile ulterioare. Art. 23. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 21. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate.000 ron. (2) In cazul produselor folosite.intretinere. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002. 18. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. 20.000 ron la 25. 9 şi 19. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. 19. direct ori indirect.Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. Art. . CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. Art. . (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 26. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta.Contraventiilor prevazute la art. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. reparare.Art. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. (1) şi ale art. valabilitatea acesteia nu este afectata. modalitatile de asigurare a garantiei . Art.000 ron la 2. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. sunt nule de drept. 22. 20 şi 21.

orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. 2. 21/1992 privind protectia consumatorului. cu respectarea prevederilor art. c) vanzator . actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale.G. se abroga: a) art. c) Hotararea Guvernului nr. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art.O. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. (2) din Constitutia Romaniei. 174/2008 publicată în MOF nr. operatorul economic sau distribuitorul care modifica. operatorul economic care işi aplica denumirea.persoana fizica sau juridica autorizata. Partea I. nr.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. b) produs . 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . (2) din Constitutia Romaniei. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator .U. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. cu modificarile ulterioare. Art. 74 alin. in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. b) Hotararea Guvernului nr. şi garantiile asociate acestora. artizanale ori liberale. [5] Legea 449 (r. 10 din 27 ianuarie 1997.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. operatorul economic care reconditioneaza produsul. 206 din 6 septembrie 1995. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M.In sensul prezentei legi. 4. care. 2. cu modificarile şi completarile ulterioare. industriale sau de productie. Of. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. nr. cu respectarea prevederilor art. in cadrul activitatii sale. operatorul economic care fabrica materia prima. 3. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. prin activitatea sa. d) producator: 1. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. Partea I. 1. cu modificarile ulterioare. Actul include modificările din următoarele acte: . inclusiv a celor executate la comanda. 14 alin. nr. Partea I. 5. 20 alin. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003. 665/1995 privind inlocuirea. caracteristicile produsului. . . comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. 1 şi art. 795 din 27/11/2008. 74 alin. 2 din Ordonanta Guvernului nr. care. . nr. 75 din 23 martie 1994.

9. Art. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. sa cunoasca declaratiile in cauza. distribuitorul produsului importat. 7. in mod rezonabil. . d). Art. de producator sau de reprezentantul acestuia. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. Art. in mod rezonabil. d) fiind de acelaşi tip. in cazul in care nu se cunoaste importatorul.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. 6. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. de restituire a pretului platit de consumator. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. (2) lit. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. fara solicitarea unor costuri suplimentare. distribuitorul produsului. 7. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. . scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. Art. 5. in cazul inexistentei acestuia.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. 5 alin. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare.6.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. . de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. 4. chiar daca producatorul este mentionat. asupra identitatii importatorului. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. in oricare dintre urmatoarele situatii. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. facute de vanzator. prezinta parametri de calitate şi performante normale.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. e) garantie .Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. daca nu informeaza persoana prejudiciata. f) reparare . inchiriere. 3. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. 8. . .Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. importatorul produsului.

in functie de optiunea consumatorului. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. 9. conform art. . fara plata. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. 10 şi 11. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. 14. . 11. . b) importanta lipsei de conformitate. 10. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. (2) Prevederile alin. 13 şi 14. prin reparare sau inlocuire. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. Art. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. Art.Termenul fara plata. . 11.Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. in fiecare caz fara plata. Art. in conditiile art. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. conform art. 11 alin. inclusiv costurile postale. 12. (1) In cazul lipsei conformitatii. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. Art. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. manopera şi materialele. . (4). cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. 8. nici de inlocuirea produsului. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. fara inconveniente semnificative pentru consumator. 13. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. prevazut la art.In cazul lipsei conformitatii. . Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. ca masura reparatorie. daca lipsa conformitatii este minora. Art.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila.

inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. CAPITOLUL VI Garantii Art. 18.intretinere. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege.Raspunderea vanzatorului. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. reparare. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. 15. Art. . termenul de garantie. 16. 23. 19. . calculat de la livrarea produsului. (2) In cazul produselor folosite. direct ori indirect.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. disponibil şi accesibil acestuia. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. modalitatile de asigurare a garantiei . cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . CAPITOLUL V Termene Art. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. . . sunt nule de drept. in conditiile legii. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. Art. 20. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. Art. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. care limiteaza sau inlatura. 20. 9-14.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. conform prevederilor art. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. 16.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. valabilitatea acesteia nu este afectata. inlocuire -. 22. 21. (1) şi ale art. 17. Art.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. . (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului.Pana la proba contrara.

363/2007. 21/1992 privind protectia consumatorilor. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. 664 din 23 iulie 2004. cu amenda de la 1.000 lei la 2. b) Hotararea Guvernului nr. *)Ordonanta Guvernului nr. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 14 alin. cu modificarile şi completarile ulterioare*). (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. 9 şi 19. Partea I. Art. cu modificarile şi completarile ulterioare. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. cu modificarile ulterioare. Partea I.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. 75 din 23 martie 1994. 348/2004 privind denominarea monedei nationale. nr. c) Hotararea Guvernului nr. ulterior.000 lei la 25. b) nerespectarea prevederilor art.000 lei*). publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. nr. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. . nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . nr. 180/2002. 10 din 27 ianuarie 1997. 208 din 28 martie 2007 şi. *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr. 665/1995 privind inlocuirea. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. Partea I. cu amenda de la 5. 25. Art. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.a) nerespectarea prevederilor art.Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi.Contraventiilor prevazute la art. 27. cu modificarile şi completarile ulterioare. 1 şi art. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 26. Partea I. cu modificarile ulterioare. 24. L 171 din 7 iulie 1999. 20 alin. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 206 din 6 septembrie 1995. modificata şi completata prin Legea nr. Art. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. nr. se vor aplica acestea din urma. 20 şi 21. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . . se abroga: a) art. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate.000 lei*). Partea I.

1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. 16. HG nr. 851/1. 402/ 2003. 10. 12. cu modificarile şi completarile ulterioare. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. 751/ 2008. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. 5. Legea nr.180/2002. modificat şi completat prin Ordinul nr. 8. aprobată şi modificata prin Legea nr. aprobata prin legea nr. 154/ 43/ 318/ 2005. REGULAMENTUL (CE) NR. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 9. HG nr. OG nr. OG nr. Regulamentul nr. HG nr. 1357/ 2006. HG nr. 6. Ordin nr. HG. modificată şi completată prin HG nr.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare. circulatiei şi comercializarii alimentelor. 14. CARNE. 1870/ 2005. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare. HG nr. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”. cu modificarile şi complrtările ulterioare. Ordin nr.1. OUA . REGULAMENTUL (CE) nr. PESTE. HG nr. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 511/ 2004. 17. 4.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . 97/ 2001 privind reglementarea productiei. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale. REGULAMENTUL(CE) nr. esteri ai fitosterolilor. REGULAMENTUL (CE) nr. 2. PRODUSE DIN CARNE. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. 11. 3. modificată prin HG nr. 1529/ 2007. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. 1719/ 2004. 15.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. Ordonanta nr. OUG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. 7. Lege nr.

REGULAMENTUL (CEE) NR.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. 29. 22. Regulamentul (CE) nr. 27.Ordinul nr. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte. Regulamentul (CE) nr. 333/ 2002 prin producerea. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea. 19. denumirile sub care se vând. 24. 20. LAPTE CONSERVAT. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).586/1701/360/2008. Ordinul nr. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). LAPTE DE CONSUM. 30. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne.18. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. destinate consumului uman. Ordinul nr. VIN AROMATIZAT.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat. BAUTURI SPIRTOASE .Regulamentul (CE) nr. 32. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”).1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr. 26. parţial sau total deshidratat.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. UNT 28.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) . 33. comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic. REGULAMENTUL (CEE) NR. 31. 21. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului . Regulamentul (CE) nr. modificat prin Ordinul nr. 25. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum. 23. VIN. Regulamentul (CE) nr.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.

382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. OUG nr. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. 1493/1999. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). etichetarea. desemnarea. REGULAMENTUL (CE) nr. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. REGULAMENTUL (CE) NR. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 46. ORDIN nr. descrierea. conţinutul. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 44. prezentarea. . originea. 41. 39. 38. denumirea. REGULAMENTUL (CEE) NR.34. PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA. a Regulamentului (CE) nr. 45. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 48. 47. 1493/1999. modificată prin Ordinul nr. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 110/2008 privind definirea. REGULAMENTUL (CE) nr. ORDIN nr. FAINA DE GRAU. REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. 37. destinate comercializării pentru consumul uman. 1782/2003. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. fabricarea. ambalarea. 40. 43. originea. fabricarea. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. conţinutul. 42. denumirea. 1576/89. REGULAMENTUL (CE) NR. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman. conţinutul. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. 35. Ordinul nr. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. ambalarea. a Regulamentului (CE) nr. Legea nr. Ordinul nr. 545/ 2003.

REGULAMENTUL (CE) NR. 2200/96. 58. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . cu modificarile şi completarile ulterioare. 54. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. ambalarea. REGULAMENTUL (CE) NR. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. etichetarea. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. conţinutul. REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . conţinutul. fabricarea.ULEI VEGETAL. originea. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. (CE) nr. . prezentarea. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. compoziţia. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. ULEI DE MASLINE. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline. 2379/01 . conţinutul. originea. GRASIMI TARTINABILE. 2201/96 și (CE) nr. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. MAIONEZE 49. (CE) nr. calitatea. modificat prin Ordinul nr.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. REGULAMENTUL (CE) NR. compoziţia. 51. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. 2200/96. calitatea şi etichetarea mierii. MIERE ŞI ZAHAR 53. Ordin nr. 2201/96 și (CE) nr. 52. 55. originea. REGULAMENTUL (CEE) NR. 59. marcarea. REGULAMENTUL (CE) nr. Ordinul nr. 50. REGULAMENTUL (CEE) NR. 60. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). prezentarea. 57.

fabricarea. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. etichetarea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. fabricarea. conţinutul. calitatea. marcarea. Ordinul comun nr. conţinutul. conţinutul. ambalarea. 66. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. modificat prin Ordinul nr.213/946/337/2006. 67. calitatea. fabricarea. calitatea . depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă. marcarea. etichetarea. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă. conţinutul. Ordin nr. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. fabricarea. ambalarea. conţinutul.210/952/350/2006. etichetarea. fabricarea . calitatea . marcarea. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. ambalarea. etichetarea. calitatea. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. fabricarea. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. ambalarea. modificat prin Ordinul nr.LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. ambalarea. 68. etichetarea. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . marcarea. etichetarea.211/943/355/2006. calitatea. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . 62. marcarea. conţinutul. Ordinul comun nr. ambalarea. jeleului. ambalarea. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 71. calitatea. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă. 69. conţinutul.203/949/343/2006. calitatea. ambalarea. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. 73. conţinutul. alimentaţiei şi pădurilor. 70. Ordinul nr. ambalarea. 72.216/957/341/2006. calitatea. etichetarea. marcarea.218/945/342/2006. 65. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. Ordinul nr.206/947/346/2006. fabricarea. etichetarea. 64. modificat prin Ordinul nr. 63. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. marcarea. conţinutul. depozitarea şi transportul măslinelor de masă. etichetarea. depozitarea şi transportul ananasului în conservã. conţinutul. calitatea. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. Ordinul comun nr. conţinutul. ambalarea. fabricarea. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.205/954/345/2006. calitatea. .214/944/338/2006. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. calitatea. Ordinul comun nr. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. fabricarea. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. 416/ 628/ 406/ 2005. etichetarea. fabricarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume.

79. conţinutul. etichetarea. fabricarea. conţinutul. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura.212/941/336/2006. depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă. fabricarea. Ordinul comun nr. etichetarea. 78.217/950/340/2006. conţinutul. 80. marcarea. depozitarea şi . conţinutul. fabricarea. calitatea. etichetarea.209/942/349/2006. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă. fabricarea. marcarea. conţinutul. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. fabricarea. marcarea. calitatea. 87. fabricarea. marcarea. 77. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. 85. Ordinul nr. fabricarea. ambalarea.207/951/347/2006. ambalarea. depozitarea şi transportul caiselor în conservă. modificat prin Ordinul nr. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. conţinutul. transportul morcovilor congelaţi. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. etichetarea. calitatea. calitatea. calitatea. Ordinul comun nr. ambalarea. conţinutul. calitatea. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. ambalarea. calitatea. 83. Ordinul nr. marcarea. conţinutul. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. marcarea. conţinutul. ambalarea. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă. etichetarea. transportul porumbului congelat. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. depozitarea şi transportul prunelor în conservă. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. fabricarea. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. transportul piersicilor congelate. 75. calitatea. modificat prin Ordinul nr.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. transportul fasolei păstăi congelate. etichetarea. fabricarea. calitatea. marcarea. fabricarea. calitatea.74. Ordinul comun nr. fabricarea. calitatea. ambalarea. 81.204/953/344/2006. ambalarea. etichetarea. marcarea. Ordinul nr. conţinutul. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. calitatea. ambalarea. 86.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. Ordinul comun nr.219/955/335/2006. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. calitatea. etichetarea. marcarea. Ordinul comun nr. ambalarea. 82. marcarea. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă.215/956/339/2006.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. fabricarea. fabricarea. ambalarea. Ordinul comun nr. ambalarea. etichetarea. conţinutul. calitatea. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat. Ordinul comun nr. conţinutul. 76. marcarea. marcarea. marcarea. depozitarea şi transportul perelor în conservă.

Ordinul comun nr. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. conţinutul. 101.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordin nr. marcarea. marcarea. depozitarea. calitatea. calitatea. Ordinul comun nr. depozitarea. fabricarea. depozitarea şi transportul broccoli congelat. comercializarea şi transportul stafidelor . 91. ambalarea. ORDIN nr. 90. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. fabricarea. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. conţinutul. marcarea. marcarea. fabricarea. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. fabricarea. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate. fabricarea. 93. transportul. etichetarea. 94. etichetarea. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. fabricarea. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. etichetarea. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. conţinutul. 95. Ordinul comun nr. conţinutul. APE MINERALE NATURALE. marcarea. 100. Ordinul nr. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. ORDIN nr. transportul. ambalarea. ambalarea. Ordinul comun nr. ambalarea. marcarea. 92. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul afinelor congelate. 98. transportul. depozitarea. fabricarea. calitatea. etichetarea. transportul. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. ambalarea. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. conţinutul. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate.88. transportul. depozitarea şi transportul spanacului congelat. ambalarea. etichetarea.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. etichetarea. 99. transportul. depozitarea. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. ORDIN nr. calitatea. destinate consumului uman. conţinutul. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 97. marcarea.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. APE POTABILE IMBUTELIATE. 89. conţinutul. Ordin nr. comercializarea cepei deshidratate. depozitarea şi transportul conopidei congelate. ambalarea. depozitarea. transportul. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. . Legea nr.

114. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. Ordinul nr. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . SUPLIMENTE ALIMENTARE 109. modificata şi completată prin HG nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. obţinute din organisme modificate genetic. 473/2004 şi HG nr. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. prezentarea. Legea nr. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. HG nr.103. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman. 108. comercializate sub denumirea de apă de masă. ORDIN nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 115. 244/401/2005 privind prelucrarea. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. . minerale şi alţi nutrienţi. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. 111. 104. HG nr. originea.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. 1904/ 2006. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea. 112. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. SARE IODATA. 106. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. 25 din HG nr. REGULAMENTUL (CE) nr. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. OTET 107. Regulamentul nr. HG nr. conţinutul. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. 105. provenite din organisme modificate genetic. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. ORDIN nr. Ordinul nr. Ordinul nr. 491/2003 a plantelor medicinale. 116. în conformitate cu art. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. compoziţia. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. 110. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. ORDIN nr.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.

publicat în Monitorul Oficial al României.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică.PRODUSE ECOLOGICE 117. 4. Art. marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. şi. etichetarea şi controlul. Ordinul comun nr. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. Ordinul nr.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare . etichetarea. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 123.Ministerul Agriculturii. 119.[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr. Regulamentul (CE) nr. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. 3. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. Regulamentul ( CE) nr. conţinutul.Se aprobă Normele privind definirea.Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 122. Art. respectiv. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. nr. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2. PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120. HG nr. 1. . Partea I nr. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. 118. 350 din 27 iulie 2000. Art. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. Partea I. originea. . ambalarea. Partea I. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.2092/91. descrierea. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. . 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare. . prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. 121. REGULAMENTUL (CE) nr. Alimentaţiei şi Pădurilor. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. . fabricarea. REGULAMENTUL (CE) nr.

CAPITOLUL II Definiţii Art. Art. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . Se exprimă în procente de volum (% vol. zahărul alb extra. Art. mustul de struguri concentrat.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman.una sau mai multe alte băuturi spirtoase. 4. care se obţine prin: . mustul de struguri proaspeţi. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă. zahăr caramelizat .substanţa chimic definită. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. c) adăugarea aromelor. . la 20°C. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00. acizi minerali şi aditivi chimici. cu sau fără adaos de arome. conţinut în produs. produse îndulcitoare . siropul de glucoză. 4 alin. dextroza. zahărul lichid invertit. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale. advocat sau advokat. . 2206 00 şi 2207. 2. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. la temperatura de +20°C. fructoza. zahărul caramelizat. . Partea I nr. . denumit avocat. 4. a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1.În sensul prezentelor norme. mierea de albine.una sau mai multe băuturi.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze.produsele care conferă gustul dulce. 2. cu proprietăţi aromatizante. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate.raportul dintre volumul de alcool în stare pură. siropul de zahăr invertit. cu sau fără adaos de arome. distilat de origine agricolă sau rachiu. substanţă aromatizantă . 2205. zahărul alb.una sau mai multe băuturi alcoolice. având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. 2204. cum sunt: zahărul semialb. .Normă din 10/04/2003 privind definirea. . 3. mustul de struguri concentrat rectificat. cât şi celor provenite din import. concentraţie alcoolică volumetrică .Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. zahărul lichid. şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură.Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea. . aşa cum sunt definite în prezentele norme. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. siropul de roşcove.).alcool etilic de origine agricolă. 3. 1. a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol.

anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. obţinut prin distilare. 14. 8.un produs diferit de substanţele descrise la pct. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C.lichidul alcoolic obţinut prin distilarea. aromatizare . aşa cum au fost definite la pct. 10. 4 lit. 1 la prezentele norme. 13. 16. atât în stare brută. torefierea şi fermentarea). 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase. 6. dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit.totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B. conţinut în substanţe volatile .cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome.1 litri. c) sinteză chimică. alcool etilic de origine agricolă . după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. atât în stare brută. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98. 7.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi. 2. a). un grad decalitru (grad dal) .cantitatea de substanţe volatile. a). 9. adăugare de alcool . distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. în recipient potrivite. . cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. colorare .alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă. Când se face referire la materia primă utilizată. a). b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. torefierea şi fermentarea). grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă. 11. În cazul în care se face referire la material primă utilizată.) conţinut în 0. până la data de 31 decembrie 2004.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. 15.operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă.operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural. preparat aromatizant . distilat de origine agricolă . cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. sunt permise fabricarea. 12. cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. maturare sau învechire . categorie de băuturi spirtoase .a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal. 5.2 la prezentele norme. 4 şi 5. altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. amestec . care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. concentrat sau nu. 10% vol.

Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom. la comercializarea pentru consum.zona geografică de producere. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. b).cu sau fără adaos de alte enzime naturale.5% vol. 5. loc de fabricaţie . . ovăz. 3. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu. c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol.. alta decât cele menţionate în anexa nr. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. .metodele de fabricare. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale. . secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora.aparatele de distilare folosite.8% vol. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale. fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol. 2. Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr. 3 la prezentele norme. de materiile prime şi materialele folosite. 18. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. la comercializarea pentru consum. astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate.17. la comercializarea pentru consum. combinare (cupajare) . . astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art. orz. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr. între care există numai diferenţe minore de compoziţie. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate. b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94.localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: . înainte de asamblare.. de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice. însoţită de o denumire geografică.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie.durata de maturare sau învechire. Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. CAPITOLUL III Definirea.În funcţie de tehnologia de fabricaţie. .

până la o concentraţie de maximum 86% vol.VS "vinars superior".V "vinars vechi".5% vol. f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand".000 l.. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94. .. la comercializarea pentru consum. învechirea se poate aplica atât la materia primă.0% vol. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată. 4. fie după adăugarea de apă. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv. distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei. obţinut din distilate învechite minimum 1 an.VSOP "Very Superior Old Pale". concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată.8% vol. în acest caz. e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase... la comercializarea pentru consum. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.586. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite.. după cum urmează: . la comercializarea pentru consum. 5. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol..e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale". d) concentraţia minimă a produsului este de 37. . este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . fie direct prin vapori de apă. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică. dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. cât şi la produsul finit.. . se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate. în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1.XO "Extra Old". Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni. cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul. b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. 6. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit.

d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit. la comercializarea pentru consum. var. la comercializarea pentru consum. d) având un conţinut de maximum 1.5% vol.200 grame la hl alcool 100% vol. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol.5% vol... c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.5% vol. . cu excepţia strugurilor. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. la comercializarea pentru consum. 8. la comercializarea pentru consum.. c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams. f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de.utilizată. în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. corcoduşe (Prunus domestica L. dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1. f) concentraţia alcoolică minimă este de 37.5% vol.. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi. la comercializarea pentru consum. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37.).. redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct. băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie".). În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L. mere (Malus domestica Borkh.5% vol. pe an. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37.. a marcului de fructe.. 9. syriaca).. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv. urmată de numele fructului respectiv. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 37.000 grame la hl alcool 100% vol. a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol..200 grame la hl alcool 100% vol.. în prezenţa ori în lipsa sâmburilor. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.". b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". 7. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. 10.5% vol.

emise de Ministerul Agriculturii. turţ.5% vol. urmată de distilare. de corcoduşe. de mere. coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă. .. n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate. de citrice. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. 11. de soi. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. syriaca).. poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.prune brumării (Prunus domestica L. o) concentraţia alcoolică minimă este de 37. completat cu numele fiecărei specii. soc.". pentru zmeură. de caise. var. urmată de distilare. în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. aşa cum sunt prezentate în prezentele norme. la comercializarea pentru consum. cele indicate la lit. produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.". urmată de numele fructului. eventual însoţit de o explicaţie.). în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor. coacăze... Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri). porumbe.". de tehnologia aplicată.g) se admit derogări de la prevederile lit. acest nume fiind asociat numelui fructului.. e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. produsul se va numi "rachiu de fructe". Alimentaţiei şi Pădurilor. scoruşe. d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei. h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de . şi pot suporta învechire. c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. horincă etc. m) băuturile spirtoase pot purta. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare". de asemenea.. de durata de învechire şi concentraţia alcoolică. de piersici. mure. dar nu mai mică de 24% vol. mere Golden delicios. rachiu de prune (şliboviţă. căpşuni. afine.. denumirea "rachiu de. întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe. pot fi denumite "geist". măceşe. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". urmată de numele fructului. de struguri sau de orice alte fructe. la comercializare pentru consum..). în rachiuri sau în distilat. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ".. prune (Prunus domestica L. 12. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere. de smochine. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere). cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch). urmată de numele fructului. m) în alcool etilic de origine agricolă. k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună. l) denumirea "rachiu de. de maximum 1.). c).

d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din. "jenever". b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. gustul de ienupăr rămânând predominant. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit. 13. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0. la comercializarea pentru consum. c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre". d) concentraţia alcoolică minimă este de 37.5% vol. "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale. cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă. poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare. la comercializarea pentru consum. astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. altele decât cele provenind de la fructul folosit. în alambicuri tradiţionale pentru gin.. d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct.000 grame la hl alcool 100% vol. 16. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol.. 15. chiar dacă sunt mai atenuate. la comercializarea pentru consum. e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană. pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante.5% vol. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. utilizat. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.2 grame la hl alcool 100% vol. urmată de numele fructului. la comercializarea pentru consum.b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.5% vol. "ginebra" sau "genebra". b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder".. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. 14. puritate şi concentraţie alcoolică. el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană.... e) concentraţia alcoolică este de minimum 37. . însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. având aceeaşi compoziţie.".

la comercializarea pentru consum. prin unul dintre următoarele procedee: .adaos de extracte naturale distilate din plante de anason. c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat". respectiv 0. . ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone. e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi).5 grame la litru. d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante. "London Gin" este un tip de gin distilat. c) băutura spirtoasă definită la lit.5% vol. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. . de anason verde (Pimpinella anisum).concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37.folosirea combinată a celor 3 metode precedente. g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. plante şi fructe aromatice. dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). . Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: . din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe. b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice.05.să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. respectiv 2.macerare şi/sau distilare. b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. 17. . la comercializarea pentru consum. a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante. f) extractul sec este de maximum 1. la comercializarea pentru consum. .b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. dar gustul de anason trebuie să fie preponderent.5% vol. precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0. alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal.5.0 grame la litru. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent. la comercializarea pentru consum. .să fie produsă exclusiv în Grecia. la comercializarea pentru consum..5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol. 18.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior.

e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru. d) denumirea "cremă de. "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer". Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate.denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe. la care se adaugă eventual produse de origine agricolă. g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis". şi de maximum 80% vol. este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru.concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. lapte sau alte produse lactate.70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. exprimat în zahăr invertit. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. fructe. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. "amaro" sau "bitter".. 21. cum ar fi: smântână. . într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare. 20.5% vol. b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. .. cu excepţia produselor lactate. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. vin sau vin aromatizat. la comercializarea pentru consum.. în special un gust catifelat. urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. la comercializarea pentru consum. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. 19.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. exprimat în zahăr invertit. la comercializarea pentru consum. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: .". f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. 22. . fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă..produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru. îndulcite.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. exprimat în zahăr invertit. asociată sau nu cu un alt termen. . Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă. sau printr-un tratament echivalent. aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare). la comercializarea pentru consum. fie prin rectificare. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică. c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite. . d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer".

. zahăr şi/sau miere de albine. Art. cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: . 16.cireşe.citrice. c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. la comercializarea pentru consum. 17 şi 19. g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". (4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase". trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.b) aromatizată sau nu. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.afine. b) lichioruri de plante: . definite conform reglementărilor în vigoare. . Modificat de articolul 1 din Ordin nr. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată. f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. . pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art.zmeură. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 6 alin. pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. cu excepţia celor definite la pct. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. în lipsa acesteia.(1) Băuturile spirtoase.ananas. . (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5 şi la art. 6. d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.coacăze negre. c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. 23. 15. 5 şi la art.(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau.mure. b) aromatizată sau nu. 5. . . sunt autorizate în obţinerea de lichioruri. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. 7. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. 5. . la comercializarea pentru consum. . 6 alin. (6) Totuşi. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial.

"rhum". (3) De asemenea.(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen". trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. "reţetă tradiţională". 9. (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98. . Art. "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară. "votka". Art. (2) Utilizarea de termeni precum "rum". (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase. "ginley". pentru produsele menţionate la alin.VSOP "Very Superior Old Pale". . . "metodă originală". 8. .. "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. "gust" sau alte indicaţii similare. la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice. denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase. respective Hotărârea Guvernului nr.(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: .". "tip". de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.anason. (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia...genepi (grupă de plante medicinale). "fel".mentă. (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire. pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani. . (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor.genţiană. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă. după cum urmează: . .EXTRA. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.VS "very special". având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. "marcă". "stil". . 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă. . 5. . . care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.rom. (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare. pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an. aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă. pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani. adaosul de apă.XO "Extra Old".(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original".whisky sau whiskey. Art. . pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani. este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului. denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. . 10. "ron".băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale. eventual distilată sau demineralizată.

. vinars. 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale. nu pot purta în prezentarea lor. m).". .caise brandy.rachiu de fructe. 5 şi în afara denumirii comerciale.. 11. c) în etichetarea acestor lichioruri. termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus. Art. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. 8. cu proporţia lor în amestec. ." şi în ordine descrescătoare.rachiu de tescovină. cu excepţia produselor definite la art.În afara produselor menţionate la art..rachiu de cidru (de mere sau de pere).coacăze brandy. 10 lit.rachiu de stafide. enumerându-se toate componentele alcoolice. 5 şi art. inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei. (2). cafea. partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.. dimensiuni şi culori identice. însă în acelaşi camp vizual.prune brandy. cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă. 6 alin.portocale brandy. 5 pct.rachiu de vin şi brandy. sub orice formă ar fi. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. 5 pct. . dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate.. şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă. la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă. această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat. (3) Prevederile alin. . în mod vizibil şi clar citibil. ciocolată. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 . denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: . . spumă de drojdie. . precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. fie prin menţiunea "alcool agricol"... . b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. rachiu de drojdie. el se exprimă în "% vol." sau "pe bază de. 10. cu caractere. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 5. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă. trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual. (2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art." sau "elaborat cu ajutorul. . 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr.

Fructe: 3. decolorată sau nu: 2.0% vol. proaspete sau uscate. Melasă.: 50.1. 1 lit. 3. 1. exprimate in grame la hl alcool 100% vol. 3. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2.4.2.1.3. prune şi porumbe. zmeură. sirop de melasă.: 1. boabe de sorg.3. 3. 3. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. afine şi alte fructe din specia Vaccinium. proaspete.: 0. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1).1.3. 3. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol.5 g) baze azotate volatile. struguri.ANEXA Nr. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). alte fructe proaspete: a) căpşuni. lămâi. d) kiwi. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. proaspete sau uscate: portocale. 1.5. mere.: 0. curmale.5 b) esteri. fructe de cajon. smochine.5 d) alcooluri superioare. fructele pasiunii.1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. Cereale: 1. fragi. Sultana). 2. clementine. pepeni. e) altele: tamarine. mango şi mangustan.: 0. minimum: 96. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol. exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol. albe sau roşii şi agrişe. b) coacăze negre. b) .0 f) extract sec. orez. citrice. 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. 1. Taria alcoolica. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol. melasă din trestie de zahăr. porumb. 3.: 1. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1. exprimat in grame la hl alcool 100% vol.: 1.6. c) merişor.7.2. mandarine. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1. Valori maxime: a) aciditate totala. cireşe.2. 3.3 c) aldehide. ANEXA Nr. ananas. pere şi gutui. mei. grepfruit.5 e) metanol.4. hrişcă. 1. avocado. guane. vişine. alte cereale. 2. 3. mure şi hibrizi ale acestora. proaspeţi sau uscaţi (de Corint. carambola. 5 pct.5. dude. caise. 2.

Art. I pct. Art. denumite areale viticole. 4.) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. 1. 2. 1. 2 din Legea nr. ce conţine art. (2) Terenurile prevăzute la alin. 83/2007. Partea I nr. 1 din Legea nr.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. cu precădere. I pct. prin amplasarea lor. . . a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. 3. Art. . teritorial. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. pe nisipuri. regiuni viticole. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe. plantaţiile de portaltoi. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care.În România viţa de vie se cultivă. situate mai ales în zona colinară. Alineatul (1) a fost modificat prin art. în zone viticole. care sunt supuse delimitării teritoriale.Abrogat. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art. CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. (1) lit. podgorii.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". (3) Încadrarea zonelor viticole. completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. . centre viticole şi plaiuri viticole. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I. precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. a fost abrogat prin art. 83/2007. . (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe.

(2) Registrul plantaţiilor viticole. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. numai pe nisipuri. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. Art. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. 3 din Legea nr. Articolul a fost introdus prin art. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care. 61. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. Art. . 6.(1) Ministerul Agriculturii. .(1) Producerea. I pct. (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. respectiv complexuri de altoire şi forţare. c) viţe portaltoi. este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 5. 8. Articolul a fost modificat prin art. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. I pct. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. actualizat. SECŢIUNEA a 3-a . controlul şi certificarea calităţii. Art. c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. 7. terenuri pentru asolamente. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. 4 din Legea nr. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. 83/2007. . precum şi înregistrarea soiurilor de plante. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare. 83/2007.Art. indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. prelucrarea. iar cele nealtoite. . 5 din Legea nr. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate. 83/2007. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. datorită condiţiilor naturale. Alineatul (1) a fost modificat prin art. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. .Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. I pct. (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol.

6 din Legea nr. I pct.V. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0. denumit în continuare O. 83/2007. Crearea rezervei regionale. Articolul a fost modificat prin art. Partea I.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. . Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă. şi de asociaţiile de producători. centru viticol şi direcţie de producţie. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi.V. 8 din Legea nr. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole.O. I pct. pe baza unor criterii obiective.(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 11.D. Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă.N. Alineatul (2) a fost modificat prin art. precum şi folosirea materialului săditor provenit . împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art.V. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. Art. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. podgorie.N. 10. în sensul prezentei legi. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. .. potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 7 din Legea nr. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. 12. . (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă.Înfiinţarea. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. . 83/2007. Art. 83/2007. O. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. I pct.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole.1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare.. Art. denumit în continuare. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. (3) Prin familie. (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. 9. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi.

şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. după caz. 11 din Legea nr. (2) şi (3) are drept consecinţă. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole.. alimentaţiei şi pădurilor. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei. 83/2007. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie. pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională.N. I pct. 9 din Legea nr. conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune.V. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole.N. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi. 10 din Legea nr. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. cu consultarea O. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. (4) Nerespectarea prevederilor alin.şi hidroameliorative.(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. Art. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură.V.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. Art.O. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo. Ministerul Agriculturii. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. . (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. Alineatul (1) a fost modificat prin art. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. 83/2007. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare.din viţe de hibrizi direct producători.D. înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie. . b) replantarea suprafeţelor viticole. 14. Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 83/2007. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. potrivit prezentei legi. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare.1 ha de familie.V.V. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. c) restructurarea plantaţiilor viticole. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole.N.(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor.(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. . în scopul producerii de struguri. Art. pe suprafaţă de cel mult 0. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul a fost modificat prin art.V.. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. I pct. 13. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. . (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite. 15. şi defrişarea plantaţiei. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.

Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar.V. I pct. 12 din Legea nr. (3). . Art. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României. I pct. 19. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. 14 din Legea nr. . (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. 17 din Legea nr. I pct. I pct. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. obţinerii alcoolului de origine vinicolă. precum şi a oţetului. . 83/2007. Articolul a fost abrogat prin art. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 23. se înţelege un nume geographic al unei podgorii. Art. I pct.Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă.N. (1). mediului natural şi/sau factorilor umani. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. 16. Articolul a fost abrogat prin art.D. 22.Abrogat. 15 din Legea nr. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. Art. Art. 13 din Legea nr. (3) Este interzisă fabricarea pichetului.(1) Prin denumire de origine controlată. centru viticol sau localitate. 83/2007. 18 din Legea nr. 12 alin. . 13 din Legea nr. I pct.O. I pct.Articolul a fost modificat prin art. Partea I.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli.(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. denumită în continuare DOC. Articolul a fost abrogat prin art. 83/2007. 83/2007. aşa cum sunt definiţi la art. 20. Art. 83/2007. 21. este destinat numai consumului familial.Abrogat. B. Alineatul (3) a fost modificat prin art. . 18. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art.(1) Vinul este un produs agroalimentar. . 17. I pct. . 16 din Legea nr. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art.Abrogat. cu sau fără adaos de zahăr. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. 83/2007. Art. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. . Articolul a fost modificat prin art. . 83/2007.

(4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. În aceste cazuri. 83/2007. 25 din Legea nr. 83/2007. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. Art. .(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. (1). (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. 24. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. b) DOC-CT . (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules.. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. c) DOC-CIB . Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. I pct.(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. Articolul a fost abrogat prin art.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. . (2) Prepararea musturilor.V. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. 25. 20 din Legea nr. 26. în funcţie de: a) subdenumire. . precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. Art. vinurilor sau a produselor vinicole. altele decât cele permise de lege. în momentul punerii lor în consum. SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD .Abrogat. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.O. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.D. I pct. este interzisă. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. 83/2007. 83/2007.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. comună sau o parte a comunei. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. I pct. Articolul a fost modificat prin art.N.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. 19 din Legea nr. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. . prepararea vinului din drojdie sau tescovină. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. I pct. 21 din Legea nr.

O.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.N. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. declaraţii de recoltă. eliberate de O.D. I pct. Articolul a fost modificat prin art. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice. Articolul a fost abrogat prin art. Art. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. 28. I pct. . 27. I pct.Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv.Abrogat. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. . Art. prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul.V. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. precum şi prin normele internaţionale. 83/2007.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari. Art. producătorul poate să solicite O. . 29. (2) În faza de producţie. 83/2007. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. Art. pădurilor şi dezvoltării rurale. precum şi alte limite de compoziţie. importate sau destinate exportului. I pct. 83/2007. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.D. trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.V. Articolul a fost modificat prin art.V.N. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 30.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. 31. Articolul a fost modificat prin art. declasarea unui vin DOC în vin de masă. . (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată.V. I pct. de recoltă şi de producţie. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. a unei categorii de calitate.N. Art. 25 din Legea nr. 24 din Legea nr. . 27 din Legea nr. 26 din Legea nr.D.O. 83/2007. . 83/2007.D. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. a unui areal de producţie. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri.O.Vinurile şi produsele pe bază de must.O. .D. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art.N.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC.(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. Articolul a fost modificat prin art. autorizate în ţara importatoare. Pentru produsele destinate exclusiv exportului. 23 din Legea nr. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. vin şi subproduse vinicole. în condiţiile legii.V.O. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.N. 32.

Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. 83/2007. I pct. 28 din Legea nr. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. . . . cu excepţia pelinului. mustul de struguri. Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. vinurilor speciale. Art. . conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. . vinurilor cu denumire de origine controlată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. Partea I. în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. Articolul a fost abrogat prin art.Abrogat. Art. (1). (2) Abrogat.(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. 38. I pct. Art. precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. Art. I pct. Articolul a fost modificat prin art. (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. 83/2007.Abrogat. 83/2007. 30 din Legea nr. I pct. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. Art.(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. 39. 35. 33. vinarsurilor. 31 din Legea nr. . 36. 29 din Legea nr. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă.(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului. 37. vinurilor cu indicaţie geografică. Articolul a fost abrogat prin art. 83/2007. CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art.Art. . (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. 34. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. 29 din Legea nr. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. (3) Abrogat. . I pct. b) efectuarea unor practici oenologice.

f) promovarea viticulturii ecologice. c) promovarea practicilor culturale. protecţia solului şi a apei. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. I pct. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. 40. (3) lit. administrat de Institutul Vinului. 83/2007. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. Art. 33 din Legea nr. 40 alin. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. . prin studii de piaţă. I pct. . credite. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului.(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. a etichetării corespunzătoare produselor de calitate. e) a alin. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. 32 din Legea nr. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. a). intervenţiile statului prin subvenţii. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. a solului şi a peisajului. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. astfel cum sunt definite la art. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie. g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. (2). Alineatul (1) şi lit. h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. 41. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei. structuri şi funcţionarea pieţei. sub aspectul calităţii şi cantităţii. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. fiscalitate. au fost modificate prin art. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei. vinificare şi comercializare. . e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. 83/2007. b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. politici comerciale şi altele asemenea. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. protecţia calităţii apei. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică.

având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor. . modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate.C. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol. funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii. respectiv de defrişare. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.C.S.S. .C.T.S. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0.C. alimentaţiei şi pădurilor.S.T.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. Art.V. Art. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei.Cheltuielile curente şi de capital ale I. precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.C. (2) I.Personalul încadrat la I. Art.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole. 83/2007.V.T. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman. ..T.S. inclusiv la comercializare. Art. .În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei. Litera b) a fost modificată prin art. condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare. . . c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii.I. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine. buna practică vitivinicolă. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. 42.V. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. Alimentaţiei şi Pădurilor. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.1 ha de familie sau operator economic.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art.T. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole. 46. denumită în continuare I. 44. de vinuri şi a altor produse vitivinicole. 34 din Legea nr. 43.V. 45. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. I pct.

Articolul a fost modificat prin art. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. finanţată integral din venituri proprii. pentru abaterile constatate. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi.O. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ. precum şi structurile sale organizatorice. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.T.Sumele încasate de I. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O. n) păstrează secretul profesional. . norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V.C.D. .D. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate. în conformitate cu reglementările în vigoare.N.V. Art. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor. prin sondaj. centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.N. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică.N. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. 35 din Legea nr. Articolul a fost modificat prin art. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole. persoană fizică sau juridică.D. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie. 36 din Legea nr.O. de recoltă şi de producţie. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă.D. s) verifică şi controlează vinurile.. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate. . pădurilor şi dezvoltării rurale. o) verifică. (3) O.V. I pct. indiferent de declarant.O. Art. i) realizează în colaborare cu O. până la clarificarea situaţiei.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii.V. 83/2007. I pct. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. 47. m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate. pădurilor şi dezvoltării rurale. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat.O. 48. scriptic şi faptic.V.S. 83/2007. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie.N.(1) O.

împreună cu O. pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată. d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.N. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.V.. Art. împreună cu I.. I pct. precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. 37 din Legea nr.V.V.V. 83/2007. 49.N.S.D. b) întocmeşte.N.V. pădurilor şi dezvoltării rurale.D. ..O. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România.S. O. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. cu consultarea O. Articolul a fost modificat prin art. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea.O. vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică.(4) În baza bugetului aprobat. la solicitarea producătorilor.(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri. 38 din Legea nr. precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii.N. pădurilor şi dezvoltării rurale. care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora. a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. la solicitarea producătorilor. Art. I pct. g) controlează. documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.V.T.T. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. c) întocmeşte.V.N. .C.O. Articolul a fost modificat prin art. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.V. 50.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat. şi sesizează I. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică.C. împreună cu O. .

41 din Legea nr. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii.V. 83/2007. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. I pct. 53. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.(1) O. este finanţat din alocaţii bugetare. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. Articolul a fost modificat prin art.V. 83/2007. I pct. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. 42 din Legea nr.(1) O. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. . Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. c) prestări de servicii.V..V. 52.Abrogat. pădurilor şi dezvoltării rurale. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. must şi vin. . cu personalitate juridică. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. b) donaţii.. . îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.N. care este format din 7 membri.N. 54.O. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ. Articolul a fost abrogat prin art. I pct.V.(1) O. 83/2007.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. denumită în continuare O. c) aparatul executiv. 40 din Legea nr.V. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri.V.V. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. Articolul a fost modificat prin art. Art. (2) Statutul. Art. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. (2) Veniturile proprii ale O. I pct. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. . Articolul a fost modificat prin art.N. b) corpul de experţi. 39 din Legea nr. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii.I. Art. şi din venituri proprii. . 83/2007. Art.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului.V. I pct.N. se realizează prin: a) sponsorizări. Art.V.completate cu veniturile proprii. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc.N. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. . precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. 83/2007.N.V.N.V. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii.V. 51. Articolul a fost modificat prin art. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. 55.N. 43 din Legea nr.

57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. .V. vin şi produse procesate din acestea..C. pădurilor şi dezvoltării rurale.N. concursuri de struguri şi vin etc..I. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art.V. contravenţională sau penală. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. (2). şi se pedepsesc potrivit art. . b) producerea ori punerea în circulaţie. cât şi în străinătate. potrivit prevederilor art. Art. k) colaborează cu I. oenologiei. .O.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă.S. consfătuiri. tutun. 83/2007. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. 44 din Legea nr. conform art. I pct.T.V. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. 313 şi 297 din Codul penal. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. (5). 58.N. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. h) avizează. I pct.Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art.. 19 şi art. Articolul a fost modificat prin art. (3) şi (4). precum şi cu alte organisme internaţionale similare. 26 alin. Art. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu. CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. a produselor care fac obiectul prezentei legi. producerea pichetului. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. zonarea soiurilor de viţă-de-vie. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. Articolul a fost modificat prin art. O. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. . j) asigură legătura ţării noastre cu O. 56. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin.. 26 alin. cu organizaţiile de producători. alcool. cu Biroul vin. potrivit dreptului comun. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. 45 din Legea nr. precum şi din cel al istoriei. 57. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. 83/2007. propunerile O. 21 alin. pentru fiecare denumire de origine controlată.D. simpozioane. după caz. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior.D. (3). r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.V.O. economiei vitivinicole. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri.e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol.V. 286 şi 301 din Codul penal.I. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole.

potrivit prevederilor art.000 lei.000 lei. potrivit prevederilor art. h). 29 alin. 12 alin. 14 alin. (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. 12 alin. 61. l) şi m). 47 din Legea nr. 15 alin. . I pct. c) încălcarea art. (4). de recoltă şi de producţie. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora.000 lei la 5. potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr. 83/2007. (1). i). fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. . f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2.(1) Contravenţiile prevăzute la art.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. b) cu amendă de la 6. cele prevăzute la lit. Articolul a fost modificat prin art. (1). 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. b) şi n). Alineatul (2) a fost modificat prin art. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. g). în suprafaţă mai mare de 0.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. Art. (1) şi (2). h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii.Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0.000 lei la 10. Alineatul (1) a fost modificat prin art. c). 60.000 lei la 100. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. cele prevăzute la lit. I pct.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. potrivit art. 11 alin. 59. d). stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. 83/2007. 48 din Legea nr. j). b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. a). 33 alin. f). în alte condiţii decât cele prevăzute la art. (1).(3).(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. Art. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. .000 lei. c) cu amendă de la 40.1 ha. cele prevăzute la lit. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. . 12 alin. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. 23 alin. (1). e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. 83/2007. (1). obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. I pct. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. e). (1). potrivit prevederilor art. 30 alin. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. k) şi o). potrivit prevederilor art.

Partea I. 180/2002. . ANEXA Nr. Partea I. 63. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. 66. 52 din Legea nr. 83/2007. ANEXA Nr. Art. 68.Abrogat. precum şi orice alte dispoziţii contrare. 64. 83/2007. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. vinurilor şi subproduselor vitivinicole. 12. DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . Art. musturi. Partea I. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 11. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. 67/1997. I pct. prin art. 65. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. Art. . 83/2007. publicată în Monitorul Oficial al României. 67. nr. elaborate de Ministerul Agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor. I pct. . 62. normele metodologice de aplicare a legii. Anexa a fost abrogată prin art. 81 din 5 mai 1997. precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 83/2007. ANEXA Nr. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. cele privind normele de înfiinţare. vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. . . Art. învăţământ. 51 din Legea nr. musturilor. Art.Anexele nr. I pct. . Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. normele de realizare. 51 din Legea nr. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. cu modificările şi completările ulterioare. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. .Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) Ministerul Agriculturii. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 34/2000. 83/2007.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. 17.3 Anexa nr. 51 din Legea nr. evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor.Se exceptează de la prevederile art. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 3 a devenit anexa la act. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 83/2007.Contravenţiilor prevăzute la art.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. Articolul a fost modificat prin art. Art. 49 din Legea nr. Ministerul Finanţelor Publice. Anexa a fost abrogată prin art. I pct. cele privind comercializarea lor. vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. 50 din Legea nr.

ANEXA Nr.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. cât şi hibrizii interspecifici. 244/2002. 6. Soiurile autorizate sunt cele care.1. publicată în Monitorul Oficial al României. dreptului de plantaţie nouă. 51 din Legea nr. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. podgoriile. în cel mai înalt grad. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. 3. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. 83/2007. alături de cele recomandate. Soiurile interzise sunt cele care. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. sub potenţialul soiurilor recomandate. denumiţi HDP. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură. alimentaţiei şi pădurilor. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. se modifică şi se completează după cum urmează: . prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. regiunile viticole. 244/2002 Art. în ansamblu. sol şi relief. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători. sol şi sortiment. 2. caracterizată prin condiţii specifice de climă. precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. în care se includ zonele viticole. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. 4. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. 7. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. 5. în condiţiile arealului lor de cultură. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. care. prin însuşirile lor biologice sau tehnologice. 10. 8. 9. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. centrele viticole şi plaiurile viticole. Factorii naturali. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. 333 din 20 mai 2002. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. Partea I. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. prin solurile cultivate. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. I pct. nr.

Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. După articolul 6 se introduce un nou articol. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. regiuni viticole. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. Crearea rezervei regionale. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. controlul şi certificarea calităţii. denumit în continuare. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.O. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea." 3. centre viticole şi plaiuri viticole.V.N.N." 5. 3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. 9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă." 8. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a . al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. podgorie. actualizat. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate." 4. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare.. teritorial.. 2. podgorii. 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. 8 (1) Producerea. şi de asociaţiile de producători.V. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. în zone viticole. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. Capitolul I se abrogă. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. (2) Registrul plantaţiilor viticole. cu următorul cuprins: "Art. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. denumit în continuare O. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. pădurilor şi dezvoltării rurale." 7.V. centru viticol şi direcţie de producţie. articolul 61.1. prelucrarea." 6. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. O. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.D. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art.

.O." 9.V. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art.D. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0." 10." 12. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării.. Partea I. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.V. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi." .N." 13. pe baza unor criterii obiective. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. b) replantarea suprafeţelor viticole. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.N. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării.viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. 14. c) restructurarea plantaţiilor viticole.V. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art.V. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. cu consultarea O. după caz. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. Articolele 16 şi 17 se abrogă.V.N." 11. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. Ministerul Agriculturii. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.

(1). alineatul (3).D. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. centru viticol sau localitate. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. mediului natural şi/sau factorilor umani. Partea I. Articolul 20 se abrogă.N. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. cu sau fără adaos de zahăr. (2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii." 19. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules.O. comună sau o parte a comunei.. după alineatul (2) se introduce un nou alineat.V. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. în funcţie de: a) subdenumire. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. (5) poate fi stabilită la nivele diferite." 17. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. denumită în continuare DOC.N. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. 16. .vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.O. La articolul 21. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD .D.V. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României.15. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. În aceste cazuri.

urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi." 23.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. Articolul 24 se abrogă. c) DOC-CIB . (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. vinurilor sau a produselor vinicole. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.D." 24. (2) Prepararea musturilor. Articolul 27 se abrogă 25. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. 21. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. în momentul punerii lor în consum. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. a unei categorii de calitate. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. altele decât cele permise de lege. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. a unui areal de producţie.V. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului.N. este interzisă.O.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. pădurilor şi dezvoltării rurale. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. declaraţii de recoltă." 20. precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor." 26. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 30 va avea următorul cuprins: . (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.b) DOC-CT . aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. de recoltă şi de producţie. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă.

30.D.D. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc.N. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României." 28.D. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri.O. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. alineatele (2) şi (3). (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. cu excepţia pelinului. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art." 33.N.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. vinurilor cu denumire de origine controlată.O. 32.O.V.V. La articolul 39 se introduc două noi alineate. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Partea I. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.D. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. La articolul 41. (1). 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. vinurilor cu indicaţie geografică.N. vinarsurilor. declasarea unui vin DOC în vin de masă.V.O." 29."Art. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. vinurilor speciale. (2) În faza de producţie. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului." 31. administrat de Institutul Vinului. producătorul poate să solicite O. Guvernul analizează propunerile ." 27. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică.V. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. Articolele 34 şi 36 se abrogă. eliberate de O.

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.N. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. (2) Veniturile proprii ale O. se realizează prin: a) sponsorizări. care este format din 7 membri.N. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.N. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V."Art. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art. b) donaţii." 44. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. denumită în continuare O." 42. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. 55 O.V.N.V. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.N. (2) Statutul. este finanţat din alocaţii bugetare. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. 54 (1) O.V.V.V. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. 53 (1) O. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. completate cu veniturile proprii.V. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. cu personalitate juridică.N. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar.V.V. pădurilor şi dezvoltării rurale.. . îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.I. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. şi din venituri proprii. b) corpul de experţi. must şi vin. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.V. c) aparatul executiv. c) prestări de servicii.N.. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art.N." 43.V.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 52 (1) O.V.V.V.

r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. conform art. 21 alin.N. 19 şi art.V. oenologiei. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. b) producerea ori punerea în circulaţie. k) colaborează cu I. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate.T.. j) asigură legătura ţării noastre cu O. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. cu Biroul vin. a produselor care fac obiectul prezentei legi. (3).I. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. cu organizaţiile de producători.V. precum şi din cel al istoriei. O. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. 26 alin. pentru fiecare denumire de origine controlată. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile .. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată..1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente.f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole." 45. 313 şi 297 din Codul penal. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. pădurilor şi dezvoltării rurale.. propunerile O. 26 alin. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol.O.I. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. concursuri de struguri şi vin etc.D. zonarea soiurilor de viţă-devie.V. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. vin şi produse procesate din acestea.O.N. (5). Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art. alcool.C. tutun. 286 şi 301 din Codul penal.D. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu.S. producerea pichetului. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. consfătuiri. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. şi se pedepsesc potrivit art. simpozioane.V. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei." 47. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. (2). potrivit prevederilor art." 46. (3) şi (4). de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate.V. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. economiei vitivinicole. cât şi în străinătate. h) avizează.

potrivit art. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. 23 alin. d).pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. potrivit prevederilor art. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. (3). cele prevăzute la lit." 50.000 lei la 10. 52. în suprafaţă mai mare de 0. 51.000 lei. (1). 12 alin. (1). c) cu amendă de la 40. k) şi o). în alte condiţii decât cele prevăzute la art. cele prevăzute la lit. j). 11 alin. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. f). potrivit prevederilor art. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. b) şi n). c). 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 180/2002. Anexele nr. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. i). Articolul 66 se abrogă. (1) şi (2). de recoltă şi de producţie. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. a). care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. Articolul 68 se abrogă. 12 alin. iar anexa nr. . (1). 12 alin. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. 244/2002. cu modificările şi completările ulterioare. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii.000 lei la 5.000 lei. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură." 49.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. c) încălcarea art. 14 alin. 1. (4). 2 şi 4 se abrogă. potrivit prevederilor art.000 lei. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. l) şi m). 15 alin." 48. potrivit prevederilor art. 29 alin. (1). 3 devine anexa la Legea nr. cele prevăzute la lit. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. (1). b) cu amendă de la 6. potrivit prevederilor art. e). 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. (1). 33 alin. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art.1 ha. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art.000 lei la 100. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 30 alin. 62 Contravenţiilor prevăzute la art. g). h).

destinate comercializării pe piaţa internă. Art. 1. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. . urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii. 2. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. se va republica. 76 alin. 75 şi ale art.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. republicată. . Art.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. 244/2002. 333 din 20 mai 2002. tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României. 2.[10] Hotărâre nr. cu respectarea prevederilor art. se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol.Art. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. nr. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs. potrivit normelor metodologice de realizare . 244/2002. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. 1. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. dându-se textelor o nouă numerotare.(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli. 3. aflate în derulare.Delimitarea teritorială a arealelor viticole. Art. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. publicată în Monitorul Oficial al României. (1) din Constituţia României. Partea I. Partea I. constituită potrivit Legii nr. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. Alimentaţiei şi Pădurilor. constituiţi în comisii judeţene. . 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art. . se utilizează până la epuizarea stocului. denumită în continuare lege. potrivit prevederilor art. Partea I nr. Art. . Partea I nr. III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.

. 4. Art. . . SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea. denumit în continuare ONVV. (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. 1 la prezentele norme metodologice. e) şcoli de viţe certificate. Art.(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului. c) unităţi de înmulţire. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. alimentaţiei şi pădurilor. cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. b) materialul prebază. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi .(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. 2 la prezentele norme metodologice. e) materialul standard.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. b) plantaţii de preînmulţire. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. 6. prevăzute la art. . Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. 7 din lege.Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. 5. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii.şi ţinere a Cadastrului viticol. Art. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. sunt cuprinse în anexa nr. . .(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. Art. c) materialul bază. 3. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. 2 la prezentele norme metodologice. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire.Zonarea soiurilor de viţă de vie. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. d) materialul certificat. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. c) plantaţii-mamă de plante certificate. până la nivel de localităţi. precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. 8. f) şcoli de viţe standard. 1 la prezentele norme metodologice. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. alimentaţiei şi pădurilor. 7. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură.

eliberează autorizaţiile de plantare. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. f) distanţele de plantare. inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. respectiv a municipiului Bucureşti. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei. într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. care nu poate fi mai mică de 2 ani. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha). prin consultarea specialiştilor din domeniu. (1) şi (2) din lege. respectiv a municipiului Bucureşti. (2) Dreptul de plantaţie nouă. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. potrivit prevederilor pct. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. persoană fizică sau juridică. a unui drept de plantaţie nouă. 4 la lege. (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. centrul viticol. (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. . Art. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. comuna. b) adresa/sediul producătorului. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. respectiv a municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti. . cu aprobarea Ministerului Agriculturii. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. c) locul plantării: podgoria. Alimentaţiei şi Pădurilor. denumit în continuare ICDVV. În cazul neutilizării în perioada admisă. din care pe ani. de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă. direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. în condiţiile prevăzute la art. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. tarlaua. satul. persoană fizică sau juridică. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (5) În situaţii deosebite. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren. 11 alin. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. (8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului. 9. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. 2 din anexa nr. după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează.Vinificaţie.

în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.ICDVV. 10. caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară.1 ha de familie. . autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare. care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. 14. Art. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. Art. 13. Art. persoană fizică sau juridică. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. (2) din lege. . Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. personae fizice sau juridice. . alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere.Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. 15. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. necorespunzătoare.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări. cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. B. respectiv a municipiului Bucureşti. (3) din lege.(1) Cererile prevăzute la art. conform prevederilor art. pe suprafaţă de cel mult 0. respectiv a municipiului Bucureşti. elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii. între diferite specii ale genului Vitis. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art.(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. Art. denumită în continuare ISCTV. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. 11. alimentaţiei şi pădurilor. pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă. 9 alin. alimentaţiei şi pădurilor. împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. . a strugurilor şi vinurilor. Art. accesul în plantaţii. (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole. în scop ornamental. alimentaţiei şi pădurilor. . (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha. .Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. 12 alin. . 12. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (1) sunt interzise la plantare. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. 12 alin. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. din primele două generaţii.

Art. f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării.Art. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. d) suprafaţa supusă defrişării. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. g) vârsta plantaţiei . şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. perioada de început/sfârşit. . curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi.1 ha de agent economic sau de familie. comuna. precum şi conservarea căilor de acces. respectiv a municipiului Bucureşti. h) procentul de goluri din plantaţii. se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării. pentru luarea în evidenţă. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. C. 20. satul. care depun cereri la . respectiv a municipiului Bucureşti. i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. alimentaţiei şi pădurilor. 16.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera. 17. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei. b) adresa/sediul deţinătorului. 19. e) data defrişării: anul. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. 18. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. denumite în continuare soiuri nobile. . Art.număr de ani. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV. în suprafeţe mai mari de 0. Art. tarlaua. luna. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare. mai mari de 0. respectiv a municipiului Bucureşti.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor. . (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate. persoană fizică sau juridică. a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.1 ha.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi. . se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. indiferent de suprafaţă.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. . (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. centrul viticol.

21. conform ordinului ministrului agriculturii. în raza cărora se află plantaţiile vizate. c) cules la înnobilarea boabelor. Vinurile de masă Art. alimentaţiei şi pădurilor. 18 lit.Vinurile. definite la art. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. în diferite nuanţe. b) din lege. care se valorifică potrivit prevederilor art. Vinurile de calitate Art. respectiv a municipiului Bucureşti. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. clasificate în vinuri de masă. vin şi subproduse vinicole I. . "Vin de Pays" sau altele asemenea. 18 lit.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. 25.5% în volume. B. Art.(1) Vinurile de calitate definite la art. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată.Vinurile de masă. Ele formează o categorie separată. 2 pct. a) din lege. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. 24. A. (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. Art.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. . 23. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l. b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. sunt: albe.Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin.5% în volume. fără a depăşi un plafon maxim. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor. (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10. Vinurile Art. roze sau roşii. b) cules târziu. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. . DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. de calitate sau speciale. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată . . denumite şi vinuri de calitate superioară . .Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare.VS. 22. (4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. .20 din lege. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein". autorizaţi temporar la plantare. 21 din lege. în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere.

13 din lege. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. între 12-20 g/l. Art. 32. Vinurile spumante Art. 15 din lege. f) dulce. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. 2 pct. Ministerul Agriculturii. 27. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut. 31. denumit în continuare ONDOV. e) demisec.01 g/l şi 50 g/l inclusiv. (2) În cazuri speciale. c) extrasec. 26. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. . d) dulci. alimentaţiei şi pădurilor. 2. 28. b) brut. c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. peste 50 g/l.(1) După conţinutul în zaharuri. 29. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate.01-30 g/l. Art. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12. cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. C. .(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie. 2 pct. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. între 33-50 g/l. . .(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere.01 g/l şi 12 g/l inclusiv. Art. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. Art. c) demidulci. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1. până la 12 g/l. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. pot purta denumire de origine controlată. d) sec.În funcţie de conţinutul în zaharuri. Vinurile spumoase Art. între 17-35 g/l. . peste 30 g/l. c) demidulci. . cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. b) demiseci.Unele vinuri spumante şi petiante. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4. . . cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. între 6-15 g/l. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri. 30. b) demiseci. între 0-6 g/l.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. Art. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare.(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată. între 12.

Vinurile aromatizate Art.(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase. f) mustul de struguri parţial fermentat.După conţinutul în zaharuri. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. II. . . B. Produse pe bază de must Art. 2 pct. 33. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. g) mistelul. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. 38.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. 34. b) seci. Art. 2 pct. Alte produse pe bază de must şi vin A. 2 pct. 35. must concentrat. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. . Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art. 5. must. 21 din lege. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci.01-40 g/l. b) mustul de struguri concentrat. d) rachiul de vin.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. alcool de origine viticolă.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon. realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici. 14 din lege. e) sucul de struguri concentrat. Produse pe bază de vin Art. c) mustul de struguri concentrat rectificat.Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. între 12. 36. autorizate pentru producere. . a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. c) romaniacul. d) dulci. 19 din lege. mistel. c) demiseci. 3. Vinurile perlante şi petiante Art. d) sucul de struguri.01-80 g/l. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. b) distilatul de vin. b) alte vinuri aromatizate. . fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. 37. . h) tulburelul. până la 12 g/l. 16 şi 17 din lege. peste 80 g/l. 4. 2 pct. e) oţetul de vin. între 40. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine. vin. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 2 la lege. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. . 2 la lege.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat.

08 g/l. 2 la lege. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării. cultivate în areale viticole delimitate. exprimată în acid acetic. conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin. trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică.(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. Art. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. produselor pe bază de must. composturi şi altele asemenea. d) aciditatea volatilă mai mică de: 1. exprimată în acid tartric. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării. ulei din seminţe. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1. Art.minimum 4. 43. soiului sau sortimentului de soiuri. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. pot purta denumiri de origine controlată. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. e) pichetul. III. podgoriei. . b) rachiul de drojdie. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. 41. . distilarea lor.(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie. cu capacitate de maximum 600 litri. centrului viticol sau arealului delimitat. b) tăria alcoolică la 20°C . . 40. vin şi subproduse vinicole Art. pentru vinurile roşii.5 g/l. c) spuma de drojdie. c) obţinerea vinurilor materie primă.Art. 39. c) aciditatea totală . altele decât cele speciale. exprimată în acid acetic. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. coloranţi naturali.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric.minimum 8.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale.(1) Vinurile proprii consumului uman direct. 42. 2. (3) În cazuri speciale. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1. fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. . respectiv. pentru cele cu denumire de origine controlată.2 g/l. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. .5% alcool dobândit în volume şi. cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare. furaje. . Ministerul Agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată. pentru vinurile albe şi roze. d) rachiul de tescovină. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor. b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar. sau 60 miliechivalenţi pe litru. tanin.

5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase.2 mg/l. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci. minimum: 1. maximum 0. o) staniul. i) borul. k) cadmiul. Târnave. roşii. maximum 60 mg/l.Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. e) extractul sec nereducător. maximum 1 g/l. roşii. maximum 1 mg/l. 2.maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii.01 mg/l. albe şi roze. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor. maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. maximum 80 mg/l. produselor pe bază de must. s) acidul citric. de alcool sau distilat de vin. 5.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci. limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC.maximum 2. maximum 0. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. maximum 1 mg/l.maximum 1. 2. maximum 5 mg/l. m) fluorul. l) cuprul. cu următoarele excepţii:. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară . albe şi roze. maximum 8 mg/l. h) arsenul. maximum 1 mg/l. n) plumbul. q) metanolul: . Pietroasa. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii. 4. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. exprimaţi în sulfat de potasiu. j) bromul.. Murfatlar.. f) dioxidul de sulf total. în must sau în vin. de cel puţin 2 ani. u) diglucozidul malvidinei. r) sulfaţii. p) zincul.maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari. t) sodiul. Valea Călugărească. maximum 0.VS. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume. maximum 1 mg/l. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. 5.VS. 4. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. 6. 3.2 mg/l. maximum 1 g/l.5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci. 3. g) aluminiul. exprimat în acid boric. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară . 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci.

determinat la 25°Brix. 25 din lege. Alimentaţiei şi Pădurilor. precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. alţii decât cei admişi de lege.0 mg/l.0 mg/l. armonizate cu metodele comunitare. la 25°Brix. 45. c) plumbul . sunt următoarele: a) alcool metilic. b) densitate optică. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. . poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză. maximum 400 mg. j) prezenţa mezoinozitolului.0. de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine. determinat la 25°Brix. 5 din lege.(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite.Mustul de struguri concentrat rectificat. . c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. d) un indice Folin . alimentaţiei şi pădurilor. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. .prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. raze ultraviolete sau ionizante. c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. cele falsificate. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul . exprimaţi în acetat de etil. după caz. Art.pichet. b) aciditate totală.5. (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente. 2 pct. a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . între 5 mg şi 60 mg.(1) Romaniacul. manitate. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni.3 mg/l. d) zincul . la 425 nm.0. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. c) esteri. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. 44. 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. . e) aldehide. exprimaţi în alcool izoamilic. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. exprimată în acid acetic. raportate la 100 ml alcool anhidru. exprimate în aldehidă acetică. 46. e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. definit în anexa nr. 2 pct. distilării sau producerii oţetului.05 mg/l.5. băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. b) cuprul . f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale.Ciocalteau de maximum 6. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. d) alcooli superiori. definit în anexa nr. de maximum 0. Art. 43 din prezentele norme metodologice. d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. maximum 400 mg. la 25°Brix şi la 20°C. determinat la 25°Brix. între 75 mg şi 500 mg. Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate. maximum 200 mg.

precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor. . a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. c) alcooli superiori. între 100 mg şi 750 mg. 3. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. 4. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg. maximum 1. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. în vederea obţinerii de vinuri dulci. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. 49. asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe. f) furfural. mustului de struguri parţial fermentat. la nevoie. nedetectabil. 7. spălarea strugurilor. mustului de struguri.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. . 8. separarea. maximum 2 mg. 5.(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. macerarea carbonică. tratarea strugurilor. 48. a strugurilor. roze sau aromate. . g) acid cianhidric.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. între 100 mg şi 750 mg. Art. e) aldehide. conservare şi evoluţie a produselor respective. d) aciditate totală.f) furfural. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor. maximum 2 mg. 6. nedetectabil. mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. 2. . Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. 9.000 mg. între 5 mg şi 80 mg. 47. (2) din prezentele norme metodologice. tratarea strugurilor. urmată de zvântare. cu ocazia culesului. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. între 100 mg şi 600 mg. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. exprimaţi în acetat de etil.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. la cules. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. 46 alin. exprimaţi în alcool izoamilic. trierea. exprimate în aldehidă acetică. în afara unor limite normale. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. zdrobirea boabelor. b) esteri. g) acid cianhidric. Art. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. exprimată în acid acetic.

în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. 18. scurgerea mustului. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi.3 g/l. în doză de maximum 0. 21. în doză de maximum 0. 19. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. 23. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. 11. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice. refrigerarea mustului. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte.10. caolin. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. 13. în vederea limpezirii. îmbogăţirea musturilor în zahăr. 14. .acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate. 20. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. clei de peşte. 22. bentonită. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci. (3) din lege. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu. c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. 17. 15. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci. a mustuielii sau a boştinei. singur sau în amestec. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. al unor substanţe chimice . însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. adaosul. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare. singur sau în amestec.6 mg/l. 16. 12. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară. b) deshidratare parţială. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. presarea strugurilor nezdrobiţi. tratarea musturilor. cazeină şi cazeinat de potasiu. fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională. statică sau dinamică. c) diclorhidrat de tiamină.5%. potrivit prevederilor art. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. în limita a 0. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute.prin flotaţie. prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. 26 alin. corectarea acidităţii totale a mustului . tanin. cu sau fără răcire. pasteurizarea mustului."factori de creştere". exprimat în tiamină.3 g/l. ovalbumină şi/sau lactalbumină. precum şi prin centrifugare sau filtrare.

Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic.DOC. 28. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice. . adaosul în must de alcool etilic rectificat.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. ori de distilat de vin. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat. adaosul în must al unui agent tensioactiv . un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. prin folosirea de procedee fizice: frig. de origine viticolă sau agricolă. 26. se aprobă de ministrul agriculturii. 33.amestec de mono.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. 35. centrifugare. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. aerarea. în cantitate de până la 100 g/hl must. 30. 31. 36. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată . efectuată prin evaporare sub vid. pritocul vinului. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV. sunt practici oenologice interzise. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. filtrare. suprapresarea strugurilor. 25. 27. respectiv a municipiului Bucureşti. zdrobiţi sau nezdrobiţi. prelucrarea strugurilor. Art.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare. tragerea vinului de pe drojdie. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. crioconcentrare sau osmoză inversă. 50. cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume. 24. . iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB. căldură. 32. 34. în alte scopuri decât distilarea. în doză de maximum 80 g/hl. tratarea cu polivinilpolipirolidonă. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. condiţionare. 29.

9. 11. 15. adaosul în vin de acid citric. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. (1) lit. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. 14. care trebuie efectuat de persoane calificate. carbonat de calciu. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l. carbonat acid de potasiu. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. f) din prezentele norme metodologice. limpezirea vinului prin cleire. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. înainte de îmbuteliere. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice). autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. 13. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. în doză de maximum 200 mg/l. i) tanin de uz oenologic. adaosul. urmată de separarea. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele. tartrat de calciu sau acid tartric.2. e) bentonită. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. prin mijloace fizice. tratamentul vinului cu gumă arabică. 7. 3. în doză de maximum 250 mg/l. 6. 12. exprimată în acid sorbic. aerarea vinului. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. adaosul în vin de acid ascorbic. 4.refrigerarea vinului -. g) caolin. în doză de maximum 100 mg/l. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor. astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art.3 g/l. 10. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. b) clei de peşte. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. prin folosirea unei doze mai mici de 0. 8. 43 alin. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. pentru prevenirea casării ferice. tratamentul prin frig . În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate. pasteurizarea vinurilor. 5. tratamentul vinului cu fitat de calciu. 16. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere.Dezacidifierea . înainte de îmbuteliere. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor.

Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă. 19. 24. 21. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. cu sau fără contact cu lemn de stejar. c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective. must de struguri concentrat rectificat. exprimată în acid tartric. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. must de struguri concentrat. maturarea vinului. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă . b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice .Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. 17. conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l. care sunt: must de struguri. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. în doză de maximum 10 mg/l. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat.3 miliechivalenţi/l. Pentru vinurile de calitate. 20. egalizarea şi cupajarea vinurilor. b) pentru vinurile de calitate superioară . 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. exprimată în acid tartric. 43 alin. 23. cu excepţia producerii vinurilor de masă.5 g/l.3 miliechivalenţi/l. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. 18. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric.VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. a mustului tăiat. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. a vinului parţial fermentat. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. 22. conform art. sau 33.PVPP .Oenococcus oeni. s) din prezentele norme metodologice. În urma corecţiei. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. vin parţial fermentat. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. exprimată în acid tartric. 49 pct. must tăiat. sau 13. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. . îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr. (1) lit. care se comercializează fără indicarea denumirii de soi. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. în limita maximă de 2. d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l.

. 53. . 55. .25. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni.Acidifierea şi îmbogăţirea. . e) procedeul utilizat. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. îmbutelierea sterilă a vinurilor.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV. Art. . 26. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. Art. 54. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare. în aceleaşi condiţii. nu se consideră ca fiind frauduloasă. se face în baza notificării în scris. în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. Art. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. utilizarea dioxidului de carbon. . strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV. al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri. precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. b) adaosul licorii de tiraj. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă. Art.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. d) descrierea produsului supus operaţiunii. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 27. b) tipul operaţiunii efectuate.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă. . tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. cantitatea. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. c) tirajul. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. must de struguri concentrate rectificat. argonului sau azotului. precum şi al produselor de limpezire. la oficiul teritorial al ONDOV. 56. Art.Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor. eventual de activatori de fermentare. must de struguri concentrat. separat sau în amestec. Art. cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. îmbutelierea vinurilor la cald. 52. c) data la care începe operaţiunea. c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire. 51.

Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. 3. mistel. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante. must de struguri concentrat rectificat. cu adaos eventual de distilat de vin. 7. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat. distilat de vin. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. must de struguri concentrat rectificat. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. glicerină alimentară şi caramel. caramel.5% în volume. zaharoză şi vin. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. este de minimum 10% în volume. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop. must de struguri parţial fermentat. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. must de struguri. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. h) dopuire definitivă. 8.5% în volume. din vin sau din amestecul acestora. must de struguri concentrat rectificat. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.5% în volume. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. administrate separat sau în amestec. f) degorjarea. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin. 5.mistel. 6.d) fermentarea vinului în butelii. must de struguri concentrat. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite. c) adaos eventual de bonificatori. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. alcool etilic de origine agricolă. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. 9. 2. este de minimum 9. Vinurile spumante cu fermentare în butelii.5% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări. zaharoză. must de struguri concentrat. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite. folosite separat sau în amestec. must de struguri concentrat rectificat. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. e) remuajul. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. . Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. d) adăugarea eventuală de zaharoză. 4.5% în volume. must de struguri parţial fermentat. must de struguri concentrat. precum şi din extracte din plante admise de lege. Pentru producerea vinurilor spumante.

se depune şi se înregistrează. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. eventual. conform prevederilor art. . Art. 62. Art. 60. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi. alimentaţiei şi pădurilor. Art. plumb. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu. . b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. . Art. b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă. condiţionării. . precum şi în procesul maturării.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. c) adăugarea. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. . fier. conform prevederilor art. 11. prin diluare cu apă dedurizată. 29 alin. se depune şi se înregistrează. cu excepţia celor malolactice sau citrolactice. 29 alin. alimentaţiei şi pădurilor. zinc. CAPITOLUL III Normele de evidenţă. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor.Utilajele. (1) din lege.Declaraţia de recoltă se completează. . atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art. (2) din lege. b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. 50 din prezentele norme metodologice. 59. de zaharoză şi caramel. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. Art. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. . elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop. 57. 61. pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie.Declaraţia de stocuri se completează. 58. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare.10.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora.

care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0. dreptul de a produce astfel de vinuri. . se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. Art. (4) Declaraţiile de stocuri. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. . 63.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată. alimentaţiei şi pădurilor. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. alimentaţiei şi pădurilor. în urma controalelor efectuate. avizate de ONVV. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. avizate de ISCTV. respectiv a municipiului Bucureşti. rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. alimentaţiei şi pădurilor. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii.(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli. Art.5 ha. persoane juridice sau fizice. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. alimentaţiei şi pădurilor. . al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular. la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. 66. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. 64. rachiului de tescovină. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii. cu avizul ONVV. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană.(1) Comercializarea vinurilor. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. . Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. în vrac sau angro. 65. . (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate. alimentaţiei şi pădurilor. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare. rachiurilor de vin. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. respectiv a municipiului Bucureşti.Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV.

Art. 72.(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. în cazul vinurilor. trebuie să execute vinificarea. .Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. Art. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării. în condiţiile legii. copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. 69. . Art. comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. Art. 68. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor.(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export. în cantităţi mai mari de 100 litri. într-un centru de vinificare din România. conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. 71. până la obţinerea vinului finit. Art.Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare. . solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi.În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren. . la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV. acceptate de legea română. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. în condiţiile legii. pentru recipientele mai mari de 100 litri. Art. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. 70. vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac. 73. obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. . stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop.Pentru livrare la export. 74. b) produsul.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. 67. Art. . . alimentaţiei şi pădurilor.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea. c) anul de recoltă. . .

VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art. Art. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni. înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime. 2. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. (2) La etichetarea vinurilor de masă. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară .VS.DOC: CMD. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice. cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată. (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1. .(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia. CIB. 3. . derivate din plută. dulce. sub formă îmbuteliată. denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. etichetate în condiţiile legii. 77. vinurilor de calitate superioară . Pentru vinurile de calitate superioară .VS. e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. capişoane. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată. . constituite din două sau mai multe soiuri. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată. demidulce. semne. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. 75. cu indicaţie de provenienţă geografică. c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. . CT. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. fie pe contraetichetă.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută. cu indicaţie de provenienţă geografică. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă. ilustraţii şi mărci. Art. inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. vin de calitate superioară . alimentaţiei şi pădurilor. vin de masă. ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. aplicate pe acelaşi recipient. cu excepţia vinului pelin.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin. în volume. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec. a vinurilor de calitate superioară . demisec. romaniacurilor şi al vinurilor speciale. vin cu denumire de origine controlată .VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice. exprimată în procente. fluturaşi sau buline. 76.VS.

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

e) locul de stocare. b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii. 91. exprimată în g/l. Art.(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. 18 şi în anexa nr. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat.Art.30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri. 87.Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. . (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. 89. Art. 88. absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. Art. Art. . prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. 9. 84 alin. Art. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l). 2 pct. în acid tartric sau în miliechivalenţi/l. 84 alin. (3) din prezentele norme metodologice. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat. 2. 4 şi 5 din lege. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. determinat refractometric la temperatura de 20°C. conţinutul în zahăr reducător. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă. rezistenţa la aer. c) natura produsului. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare. . exprimată în procente în volume. roze. . d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă. care fac obiectul contractului.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. b) date analitice privind: 1. 7. 86. în acid acetic sau miliechivalenţi/l. aciditatea volatilă a vinului de masă. 2.15 februarie. exprimată în g/l.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj.Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. 6. . aciditatea totală a vinului de masă. roşu. pentru fiecare recipient. procentul de substanţă uscată. (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . 4. (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august . mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. 90. care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată. 3. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. pentru mustul de struguri. . . 5. Alimentaţiei şi Pădurilor. 84 alin. 8.

. derivate din sucul de struguri. e) să fie apte. 95. c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. ca vinuri de masă. .Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente. cu începere de la data raportului de analiză constatatoare.În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. 96. 91 din prezentele norme metodologice. 94.În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde. Art. g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri. Art.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri. 92. pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj. altele decât cele menţionate la lit. b) cumpără. b) tipul de materii prime: struguri. precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat. . cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor. . acestea trebuie să fie de calitate.b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. condiţiilor prevăzute la art. Art. d) să rămână în vrac. must de struguri. pe durata de valabilitate a contractului. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. . Art. . în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile. a). . necesare pentru buna lor conservare.Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. Art. .055 g/cm3 la temperatura de 20°C. . Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. Art. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. derivate din sucul de struguri. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. 97. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. Art. must de struguri concentrat. de la producători struguri. Art. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. sănătoase. pentru vinul de masă. 98. 99. direct sau indirect. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului. în suc de struguri sau în alte produse consumabile. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1. 93. corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l.

300 kg struguri. .3 pentru struguri în 100 kg/hl. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. Art. de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului. eliberate de organele abilitate. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică. .Cuantumul ajutorului prevăzut la art. f) cantitatea. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. Art. c) 0. 104. Alimentaţiei şi Pădurilor. . 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică. 107. 102. Art. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. . (1). Art. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1.Ajutorul prevăzut la art.c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. 106. 100. . în procente în volume pe hectolitru.05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl. 103. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. destinate prelucrării. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime.Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv. exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat. d) locul de efectuare a prelucrării. . . 105. Art. b) 1.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. (3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. . . 101. în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. b) 10 hl must de struguri. 99 din prezentele norme metodologice. fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat. astfel: a) 1.Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. Art.30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. c) 3 hl must de struguri concentrat.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie. Art. h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare.

sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate. b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. 111. în scop experimental sau didactic. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător". . CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. Art. b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. 42-55 din lege. 110. (2) Produsele menţionate la alin. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie.Ministerul Agriculturii. . de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. Art. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. 109. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. emit buletine de analiză a vinurilor. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă. pe areale viticole. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului. până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. (1) lit. declaraţia de recoltă. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. până la maximum 1 ha din fiecare soi. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal. Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. recomandate şi autorizate pentru cultură. învăţământ. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare. exprimată în procente în volume pe hectolitru. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(1) În cazul unor situaţii de criză.(1) Modificările limitelor. deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole. declaraţia de stocuri. (2) În situaţiile prevăzute la alin. . permise de lege în cazul înfiinţării. efectuează analize specifice. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice. elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. acordă asistenţă tehnică de specialitate. 108. c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. .Art.Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. . 2.

cu lungimea minimă de 30 cm. 2. . 8. destinate plantării pe terenuri nisipoase. produsele pe bază de must şi vin. cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). 56. sau pe orice tip de sol.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. cu lemnul maturat. 3. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm. c) viţe portaltoi . d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. 46. c) coarde portaltoi . material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1. 43. Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. 50. destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. 49. 47. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi.porţiuni provenite din coarde altoi. 2. 112. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare . având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă. cu lungimea de minimum 30 cm. . j) modificarea sau completarea prevederilor art. ANEXA Nr. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. forma radicicolă.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. în cazul soiurilor rezistente la filoxeră.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. 13. de diferite lungimi.3. Art. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm.obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite .viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. declaraţia de sortiment viticol.Anexele nr. g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor. 63. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare . destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm. 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare.

porţiuni provenite din coarde portaltoi. măsurat la mijlocul butaşului.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat.sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie.au fost produse de agenţi economici autorizaţi. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora. . . . în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi . măsurat la mijlocul butaşului. înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază. întreprinderi particulare specializate. în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora. .a fost produs de menţinător.porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm.provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm. . Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: . în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. persoane fizice.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază. având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. . Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. 3.a fost produs de agenţi economici autorizaţi.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate. libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. .provine din plantaţii cu materialul iniţial.provin din plantaţia de material certificat.vectori. asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. .este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. . căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală.a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate. Menţinătorul poate fi. în special cu nematozi . respectiv al clonei.vectori ai virusurilor. e) viţe altoite certificate: . de asemenea. e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare .d) butaşi de portaltoi pentru altoire . b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . . având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. instituţii de învăţământ superior de profil agricol. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat. amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată. c) materialul bază este materialul săditor viticol care: .provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi.este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. pornind de la o plantaţie cu material iniţial. . plantate pe familii sanitare. Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă.este destinat obţinerii viţelor altoite certificate. cu material provenit din plantaţia de conservare. întreprinderi particulare şi firme străine.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. .

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%.dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente. . Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme.Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate. în general. Alimentaţiei şi Pădurilor. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. 4. Art. b) prima liniuţă şi lit. 1.care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. 1 alin. Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. .Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. desemnarea şi prezentarea.Art. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. definită conform prevederilor legale. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: . care prezintă aromă şi/sau gust de migdală. . şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. este autorizată. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". ambalarea. precum şi condiţiile de aplicare. Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea. Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală. . compoziţia. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. 3 pct. utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate.care a fost supusă. oprite din fermentaţie.În sensul prezentelor norme se definesc: A. . . emise de Ministerul Agriculturii. respectiv în completarea migdalelor. caisă sau ou. respectiv 15% în volume. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente. numai în următoarele condiţii: . . Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale.la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. precum şi condiţiile legate de natura. 2. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. definite la art. natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală. . caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. (2) lit. excluzând vinul de masă "retsina". . existentă în societatea comercială. este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. originea.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale.5% în volume.5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată.

obţinute din vin roşu. din ginseng. c) băuturile aromatizate pe bază de vin. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. precum cele definite în actele normative în vigoare. emise de Ministerul Agriculturii. Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. (2) lit. . portocale şi plante aromatice. La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool.la care nu este permis adaosul de alcool. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.B. 1 alin. unei îndulciri. . 5 pct. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%.obţinută din vin şi/sau musturi de struguri. îndulcite. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art. Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: . cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate. care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. .obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare.care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. din nuci.5% în volume. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: . definite la art. . dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante.care a fost supusă. emise de Ministerul Agriculturii. obţinute din vin alb. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. C. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. .care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14. .care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări. (2) lit. b) băuturile aromatizate pe bază de vin. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina". 1 alin. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente. . şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. definite la art. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%. 3.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. în general.

Concentraţia alcoolică totală în volume .CAPITOLUL II Definiţii Art. Concentraţia alcoolică dobândită în volume . sirop de glucoză. zahăr lichid.numărul de volume de alcool pur. zahăr alb. e) distilat de origine agricolă. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate.operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi. must proaspăt de struguri. a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă. d) distilat de vin sau de stafide. alcool etilic rafinat tip A. 3. .suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. 4. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Îndulcire . Concentraţia alcoolică potenţială în volume . .vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare.numărul de volume de alcool pur. Vermut . Art. sirop de zahăr invertit.concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. Colorare . zahăr lichid invertit. 6. miere. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură.În sensul prezentelor norme. must de struguri concentrat. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante. după caz. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb. 8. c) alcool de vin sau de stafide. 7.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. Aromatizare . zahăr alb rafinat. la temperatura de 20°C. g) rachiu de stafide. Adăugare de alcool . termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. zahăr caramelizat. must de struguri concentrat rectificat. 4. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze. Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. Concentraţia alcoolică naturală în volume . la temperatura de 20°C. fructoză. sirop de roşcove. care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . în volume. 14/1998. 5. f) rachiu de vin sau de tescovină. precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. dextroză. b) alcool etilic de origine agricolă. 2. 3.operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului.

vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. Art. 3 pct. al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g. 6. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. must de struguri. iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. Bitter . cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta. 2. predominante fiind genţiana.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. Sangria .Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare. b) "Bitter vino". care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia. Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg . Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. Floris . eventual cu un adaos de mirodenii. ... cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. 5. conform reglementărilor legale în vigoare. 1. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. 3. 4. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi. Vin aromatizat amar .". anghinarea şi centaura. c) "Americano". Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. Vin aromatizat cu ou . Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art.băutură obţinută pe bază de vin. . Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat.substanţe derivate din acestea. îndulcită. 5.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. cu sau fără sucul acestor fructe. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. zaharoză. Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia. predominante fiind migdalele şi mălinul. Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare.Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. este următoarea: 1.

eventual sub formă de suc. Kalte Ente . Bitter soda . în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. 1.5% în volume. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume. la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb. Maiwein . 3. având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. 3 pct.băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria".băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia. Petiant din struguri aromatizat . cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse.". Art. denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb". .. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . 7.băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. Zurra .2.băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante.. Clarea . este de maximum 80 g/l.băutură aromatizată obţinută din bitter vino. în afară de cazul în care este fabricată în Spania. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. 4. astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin.băutură fabricată exclusiv din must de struguri. Maitrank . de concentrate sau extracte. . adaosul de apă este interzis. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. b) Viiniglogi/Vinglogg . În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb. exprimat în zahăr invertit. impregnat cu bioxid de carbon. 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. Cocteil pe bază de vin .Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume. în băuturile definite la pct. 2.băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr. este următoarea: 1. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. 5. a) Gluhwein . a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. 8. Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. 6.băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin. 3. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe. definite conform reglementărilor legale în vigoare. 6. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon.

cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. Art. 3. rezultând denumiri compuse. . . în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome. extrasec .Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare. . 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole. "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit. nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol. eventual a apei distilate sau demineralizate. 5. 2. 11. "Vermouth de Chambery". (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen". Art. demisec . (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. "marcă". 5. 12.(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi. .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv. 2 sau să le completeze. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole. 7. "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. "mod". sec . Art. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. dulce .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. 4. 8. "stil". 2. care au o concentraţie alcoolică de minimum 1. standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme. precum şi normelor sanitare în vigoare. demidulce . .2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. . . Art. după cum urmează: 1.Denumirile "vin aromatizat". este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. 10. 9. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată. 4. Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr.Art. "tip". 14/1998. Art.(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art. 6.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein".

alcool din melasă).[12] . (2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale. 15. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. . alcool din vin. . În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime.Art.(1) Etichetarea.(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice. .Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil. prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Art. 14. denumit şi AQL. natura acestuia poate fi indicată pe etichetă. 13. Art. (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import. şi a Standardului Român 184/1-25. nu se va indica pe etichetă natura acestuia. (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor.

pdf 9.php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8.anpc.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002. http://www.ro/introduceri/introducere_comerţ.dreptonline.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.legestart.anpc.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).gov.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3).ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-).pdf 10.ro/pls/legis/legis_pck.htm 6.pdf 11. http://www.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.Bibliografie 1.gov.anpc.htp_act_text?idt=5545 4.anpc.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin. http://www.pdf 12.pdf .anpc.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-).gov.legestart.htm 7. http://www.legestart.htm 3. http://www.htm 5.cdep.legestart.php 2. http://www.gov.apia. http://www.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003. http://www.ro/anpc/index.org. http://www. http://www. http://www. http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful