ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

nr.P.O. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite. nr. 908/2004).nr. nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor.O. H. Legea nr. 49/2004). nr.G. 49/2004). Legea nr. republicata cu modificarile şi      . 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.O. nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.O. 37/2002 privind aprobarea O.O. Ordin nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M. nr. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr. nr. H.N. nr.C.nr. 67/2002). nr.P. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori.G. privind modificarea ordinului presedintelui A. nr. armonizate (M. 785/ 2002). 21/1992 privind protectia consumatorilor. H. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.G.O. 565/2004). 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M. 914/2002). nr. Ordin nr. nr. armonizate (M.O.G. 453/1999). 166/2001). 134/ 2002 privind caracterizarea.G. Legea nr. Ordinul nr.G. 665/2004). 188/2004 presedintelui A. 643/2003). nr. 185/2004). 332/2001 privind denumirea.O. 144 / 2002). a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M. nr. nr. 264/2003).N. nr. 638 / 2002). H..G.O. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile.(M. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M.O nr.O.G nr. nr.G. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. nr. cu modificarile ulterioare (M. 185/2004).O. H. H. nr.O nr. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M. 58/2000 pentru modificarea şi completarea O. H. 296/2004 privind Codul Consumului (M. clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O.O. nr.O. 264/2003). nr.nr.G. Hotarare nr.O.G. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala.nr.(M. 560/200). nr. nr. 593/2004) Legea nr. Hotarare nr. •  O. H. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M.nr.O. Hotarare nr.C. H.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M. nr. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 75/1994).

268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea.G. sanatatea. altele decat apele minerale naturale(M. nr. 810/2004).în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor. nr. Ordin nr.nr. nr.G. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M.G.nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M.nr.(M.(M.(M.O.C.nr. 665/1995 privind înlocuirea. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M. 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. nr.O. descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M.368/2002). H.O nr. 10/1997).O.  Legea nr. 462/2004). republicata (M.O. O. nr.nr.(M. (M. nr. .  H.(M. 901/2004). nr.O. 97/2001 privind reglementarea productiei.U. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor.O.O. produse denumite generic "aurolac". 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate. 495/2001).O. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. Hotarare nr.G. H. 206/1995). Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.G.O. H. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. securitatea muncii şi protectia mediului.O. alimentatiei şi padurilor. nr.nr.O. 120/2000). 711/2002). 17 / 2004).O.nr. 148/2000 privind publicitatea. Concurenta Legea nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. nr. 349/2001).G.O. elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M.O. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. H. nr.(M. 644/2000).  O.nr.nr.G. nr. circulatiei şi comercializarii alimentelor. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare.persoane fizice sau juridice . H. Ordinul nr. 573/2003). al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici .G. Ordinul nr. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole. nr. cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.(M. 333/2002). nr. 296/2004).nr. 178/2000 privind produsele cosmetice (M. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. H. H.O.G. nr. 490/2001).nr. Legea nr. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii. 700/2001).O. 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M. 966/2004).O. nr.nr.

nr. în conditiile art.G. 133/1991). 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O. nr.nr. nr. 112/2004). 24/1991). 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.  H. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.  Legea nr.  Legea nr.nr.O.O. cadru comerţ  Legea nr.O. nr. 1080/2004).  Legea nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. nr. • Marfuri.O. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.O. republicata (M. 244^1 alin.  Legea nr. 319/2003).O.  H. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.U.O.  Ordin nr.G. nr. 617/2002 privind aprobarea O.  Legea nr. nr.• Fiscalitate  Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.G.O. nr. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 21/1996 privind concurenta.  H.  O.G. nr.O.O.G.  H. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M. cu modificarile ulterioare (M. nr.(M. 1281/2004).nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 1092/2004).O.  O. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M. 88/1996). 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M. cu modificarile şi completarile ulterioare. nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.  O. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. 571/2003 privind Codul fiscal(M.G. 522/2004). 571/2003 privind Codul fiscal(M.O.U. [1] .nr. nr. (1) din Legea nr.G. 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M. 851/2002). 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1115/2004). 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. nr.O.nr. 571/2003 privind Codul fiscal(M. nr. 1154/2004).nr. nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M.  Legea nr. nr. 927/2003). G.O. 75/2005). 117/2001 pentru modificarea şi completarea O. republicata (M. 263/2005). nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M.  O.U. nr.nr.G.G. nr.O. nr.G.O. 258/2005).

sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit.Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. dupa cum urmeaza: a) art. efectul asupra altor produse. care. . prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art. Art. luandu-se în considerare în special: 1. b) produs sigur . 2. în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. fie ca este în stare noua.orice risc semnificativ. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. b) art. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui. b) şi c) şi art. d) risc grav . folosit sau reconditionat. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. caracteristicile produsului. de instalare şi de necesitati de întretinere. cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. 4-16 se aplica în orice situatie. 4. inclusiv de durata şi. etichetarea sa. dupa caz. 2. c) produs periculos . . inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs. 2 lit. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. în particular copiii şi persoanele în varsta. Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. în conditii previzibile. 2 lit. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. în principal compozitia. 1. ambalarea. conditiile de asamblare şi. de punere în functiune.orice produs care. numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. 3.În sensul prezentei legi. în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. de montaj şi de întretinere. prezentarea produsului. dupa caz. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . este destinat consumatorilor sau este posibil.orice bun material cunoscut sub denumirea de produs. b).

pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau. reprezentantul producatorului. sau. altele decat cele la care se face referire la alin. h) retragere . f) distribuitor . (2). 3. g) returnare . 3. precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor. a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul. CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . fabricantul produsului. (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure.orice agent economic din lantul de comercializare.e) producator: 1. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului. 2. importatorul produsului. în vigoare în sectorul respectiv. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. (2). daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. alti agenti economici din lantul de comercializare. . (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare.criterii de evaluare a conformitatii Art.

pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. . daca este necesar. 10 alin. (2) vor include: a) informarea. daca produsul se dovedeste periculos. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. returnarea de la consumatori. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. (1) lit. (4) Masurile prevazute la alin. pentru a evita aceste riscuri. precum şi sa previna astfel de riscuri. b) în cazul în care se considera necesar. care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori. asupra lotului de produse din care face parte. în conformitate cu art. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. f). (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. neconforme cu aceste cerinte. dupa caz. 4. în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. dupa caz. în special cu prevederile alin. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. prin intermediul produsului sau al ambalajului. precum şi. precum şi informarea asupra produsului sau. (2) şi (3). (3) Masurile prevazute la alin. fara un avertisment corespunzator. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. în cazul în care acestea exista. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. inclusiv. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate. atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor. Art. b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. analizarea reclamatiilor şi. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. (2) lit. tinerea unui registru de reclamatii. modul de întrebuintare. 5. dupa caz. Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse.

sarcinile. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. 6. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. atributiile. dupa caz. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. aflati în exercitiul functiunii sau. (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului. dupa caz. la cerere. cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. pentru actiunile intreprinse. . În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta. la cererea acestora din urma. (6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. (3) Producatorii şi distribuitorii. constatarea contraventiilor. ca unele produse. la propunerea organelor sale de specialitate. dupa caz. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. în special prin: 1. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. 3. 2. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. sa ii însoteasca. în conditiile stabilite în anexa nr. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili.b) sa participe. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor. CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. în limitele activitatilor lor respective. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. 1. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. în limitele activitatilor lor. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. sunt stabilite de autoritatile competente.

Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. ca acesta sa fie furnizat. dupa caz. (1). disciplinara. 3. pe perioada necesara diferitelor controale. raspunderea civila. propus pentru furnizare sau sa fie expus. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. în limba romana. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. b) încalcarea dispozitiilor art. astfel încat produsul rezultat sa fie sigur.000 ron la 10. (2). sa organizeze. fara a exclude prezentarea şi în alte limbi. CAPITOLUL V Sanctiuni Art. sa interzica temporar. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 9.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. verificari sau evaluari ale securitatii. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. e) pentru orice produs periculos. cu amenda de la 1. contraventionala sau penala a celor vinovati. 180/2002. cu amenda de la 200 ron la 2. redactate în mod clar. usor de înteles. pe o scara adecvata. inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. atributiile. în special al art. cu modificarile ulterioare. . f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. dupa caz. 2. . sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta. cu amenda de la 700 ron la 7. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. pana la stadiul de utilizare sau de consum. (1) În sensul prezentei legi. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate.Contraventiilor prevazute la art. 10. sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. 5. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei. 2. 3 alin.000 ron. lizibil şi inteligibil. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate.000 ron. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. Art. 4 alin. . 7. c) încalcarea dispozitiilor art. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur. 8. Art. verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate.000 ron. Art. 4 alin. (1).

evaluandu-se. a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. dupa caz: a) producatorului. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. III. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. caracteristicile intrinseci ale produselor. 4 alin. în special al prevederilor cap. b) distribuitorilor. b)-f). daca este necesar. (4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. monitorizarea activitatilor de supraveghere. 11. f). în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. 11 din anexa nr. în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. asa cum sunt cele prevazute la alin. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta. (1). prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar. sa dispuna sau sa coordoneze ori. (5). (1) lit. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. (1) lit. d)-f). autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. (3) În mod special. dupa caz. . Art. destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. în limitele activitatilor lor. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. de la caz la caz. c) oricarei alte persoane. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. în special cele mentionate la lit. sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi.2. (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. Daca este necesar. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. 2.

asa cum se prevede la art. inca nesemnalat in alte notificari. . a).(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. Art. trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. precizand motivele pentru care le-a adoptat. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. asa cum sunt definite la art. in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. 14. trebuie in general sa fie disponibile publicului. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. liniile directoare. in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. de asemenea. . (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. 2 lit. (1) lit. Romania trebuie. 13. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. (1). care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop. 12. (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau. continutul şi formularul-tip al notificarilor. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. 10 alin. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. b)-f).

trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. pe o baza voluntara ori obligatorie. (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. Art. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. Daca. 11 din anexa nr. de asemenea. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. 16. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. ori de cate ori este posibil. Art. in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. nu a avut loc o consultare prealabila. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. . (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. (3). prin natura lor. dupa punerea in aplicare a masurii. Art. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. natura riscului şi masurile luate. 15. 13. imediat ce este posibil. 17. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. masuri care au in vedere impiedicarea. stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. 2. informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. Ea trebuie notificata. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel. care. sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. Comisia Europeana trebuie. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau.(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. . aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil.

19. cu respectarea prevederilor art. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 75 şi ale art. In caz de riscuri grave. 1. (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. Art. 18. trebuie comunicate imediat punctului national de contact. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. in termen de o luna. de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 13 alin.pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . L11 din 15 ianuarie 2002. (2) şi (3). . (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. dupa caz. 2. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate. art. dupa caz.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. (5). prevazute la art.(3) Romania. 18 alin. pct. 4. aceste informatii contin cel putin: . 3 şi 12 din anexa nr. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. (2) din Constitutia Romaniei. (3) din lege sau. (1) şi (2). (3) şi (4). 6 alin. (4) In cazul unui risc grav. referitoare la securitatea generala a produselor. Art. 2. 2. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 610 şi 13 din anexa nr. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. 2. art. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv. 3. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. republicata. 6 alin. Informatiile prevazute la art. ANEXA Nr. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. 2.Anexele nr. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei. 2 din anexa nr. referitoare la securitatea generala a produselor. art. Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. data la care se abroga prevederile art. 1 şi pct. 1 din anexa nr. care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. cu exceptia art. 20. 17. Art. (6). 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. . intreprinse de producatori şi distribuitori. pct. 4 şi 5. 76 alin. 13 alin. 17 şi sa dea partilor respective. (3) din lege sau. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. 1. 4 alin. pct. 4 alin. corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene. art. intr-un termen mai mic de 20 de zile. 13 din Directiva nr. informand Comisia Europeana despre acestea. 1.

c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. dupa caz. in special cele prevazute la art. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. Ea comunica. precum şi evaluarea riscului. fie o sinteza. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. (1) lit. utile pentru a determina produsul. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. a) din lege. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. 11. Liniile directoare prevazute la pct. asa cum sunt definite la art. in cazul unei substante existente. de asemenea. care permit evaluarea riscului. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. 3 paragraful 2 din . in particular privind tarile destinatare. 2. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. 10 alin. fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. 6. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. 4. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. in cele mai mici detalii. Sistemul RAPEX acopera produsele. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. 5. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. In cazul in care masura notificata conform art. In particular. 2 lit. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. 12 din lege. dupa caz. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. in particular privind tarile destinatare. care permit evaluarea riscului. prevazute la art. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. a masurilor sau actiunilor hotarate. Punctul national de contact. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. d)-f) din lege. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. ANEXA Nr. prevazut la art. in principal. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie. a masurilor sau actiunilor hotarate. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. 3. Romania va furniza. sau la art. c) toate informatiile disponibile. RAPEX vizeaza.

Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. 9. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. 58 lit. 12. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. trebuie sa indice Comisiei Europene. b) din Ordonanta Guvernului nr. comunicand pentru aceasta motivele. (3) din lege. pe cat posibil.Directiva 67/548/EEC. pertinenta. c) orice informatie complementara. 17 din lege. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact. 2 . 10. 8 şi al art. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. In cazul in care primeste o notificare conform art. in conformitate cu art. Liniile directoare prevazute la pct. stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana.persoane fizice sau juridice . prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. inainte de a hotari adoptarea unei masuri. 11. 8. pe durata medie de utilizare. 7. 17 alin. cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. Romania trebuie. 13. aprobata şi modificata prin Legea nr. Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului.[2] HOTARIRE Nr. ART. 1 In sensul prezentei hotariri. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. 21/1992 . cuprinse in anexa la prezenta hotarire. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. eventual cu privire la propria ei situatie. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. in termen de 5 zile. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . 11/ 1994. privind protectia consumatorilor. 11. pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. in cazul unei substante noi. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune.

intretinerea. ART. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse. iar producatorul fata de vinzator. normative şi sa declare. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. montare. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic . diagnosticare. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. precum şi cheltuielile de manipulare. durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. in documentele tehnice. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. expertizare. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. ART. inlocuire). ambalare şi transport aferente. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. ART. cit şi dupa incetarea acesteia. piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. lista utilajelor. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. precum şi instruirea depanatorilor. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare.Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. ART. repararea sau inlocuirea acestora. ART. durata medie de utilizare. dupa expirarea termenului de garantie. ART. atit pe durata de fabricatie. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse. direct sau prin terti abilitati. catalogul pieselor de schimb. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. dupa caz. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată. termenul de garantie. ART. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. reparare. ART. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator.

C. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia. comercializate in regim de consignatie.neutru. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. manipulare. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. Loto-Prono şi similare. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. ART. ART. provenite de la persoane juridice. 14. a altor clauze care contravin art. ART. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie. ART. utilizare. ART. transport şi depozitare. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. cuprinse in documentatia care insoteste produsul. fara a-l exonera de raspundere pe producator. ART. ART. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. de catre agentul economic. cistiguri la C. ART. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. obtinute prin tragere la sorti la tombole. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art.E. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator. care curge de la data preschimbarii produsului. la cererea consumatorului. cistigate la concursuri. 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. punere in functiune. 13. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit. ART. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. inlocuirea. 2 . intretinere.. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. 19 . termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului.16.

daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate. cu mentionarea termenului de garantie.000 lei. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective.000 lei la 200. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. pentru persoane fizice şi de la 200. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri. ART.000 lei pentru persoane juridice. cu amenda de la 200. 21 In sensul prezentei hotariri. potrivit legii penale. cu amenda de la 100. facuta in cadrul termenului de garantie.000 lei la 400. dupa caz. 25 Orice reclamatie a consumatorilor.000 lei la 700. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată. ART. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. pentru persoane juridice. 8 şi 19. 17 şi 22. 7. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului. ART. ART. In cazul pieselor de schimb. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată. certificatul de garantie tine loc de contract. ART. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service.000 lei la 500. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii. c) incalcarea prevederilor art. ART. ART. cu amenda de la 350. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora.000 lei pentru persoane juridice. Pentru produsele aflate in perioada de garantie. 6 şi 20. 4. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. .000.000 lei la 350. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb. precum şi a tarifelor aferente. 3. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. 16. 2. b) incalcarea prevederilor art. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul.000 lei la 1. care va fi de cel putin 3 luni.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau.000 lei.

triciclete. aparate video de redare şi inregistrare. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . care face parte integranta din prezenta hotarire. cuptoare cu microunde. 3. aparate de filmat. 13. aspiratoare.).). unelte agricole şi de gradinarit). aparate de fotografiat şi de marit. Mobilier. ART. carucioare pentru copii. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. barci cu motor. radiatoare etc. maşini de cusut sau tricotat. remorci. Instrumente muzicale clasice sau electronice. egalizatoare. motociclete . maşini de cusut sau de tricotat mecanice. autoturisme. Ceasornice mecanice. nr. stabilizatoare de tensiune. ventilatoare. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. aparate audio de redare CD. televizoare. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole. calorifere.). Aparatura medicala de uz personal. Contraventiilor prevazute la art. cazane sau boilere de incalzit apa. 14. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. 10. Aparatura pentru comunicatii (telefoane. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. boilere. uscatoare de par. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. 2. aparate de climatizare. electropompe. H. dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. cintare şi balante. biciclete. Jucarii mecanice. fiare de calcat etc. ART. scutere. carucioare pentru bagaje etc. 12. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe. aparate telex sau fax. antene etc.). magnetofoane. 6. aparate de macinat cafea. radiatoare. hote de bucatarie. frigidere şi congelatoare. maşini de gatit. casetofoane. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. electrice sau electronice. 7. combine audio şi video. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice.) .). antene etc.[3] . 9. aparate de proiectie. amplificatoare. electrice sau electronice. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. calculatoare electronice ). motorete. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului. pickup-uri. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga. 4. pompe de stropit tip vermorel.ART. fotolii rulante.M. maşini de scris. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. 8. 11. maşini de spalat vase. 753/1965. fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. aparate de tuns sau de ras. orgi de lumini. Vehicule fara motor (rulote. roboti de bucatarie. maşini de gaurit. camere video.C. vehicule hipo. 5.

Art. denumita in continuare Registrul Auto Roman. formelor. Art. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. Art. Art. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. . Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. cu modificarile şi completarile ulterioare. se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari. 2. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. materialelor. 4. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. a desenului sau a modelului industrial. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . 5. a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice. Art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare. 3. - . fara drept. fabricate in Romania sau importate. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman". 1. (2).Piesele de schimb auto. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. denumite in continuare piese de schimb auto. echipamentele şi subansamblurile auto. 21/1992 privind protectia consumatorilor. bazata pe examinare şi dovezi obiective. Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. 644/2000) In temeiul prevederilor art. . pe perioada de valabilitate a acestuia. Of. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. prin respectarea limitelor de toleranta. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. conform prevederilor legale. republicata. la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci.In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa.

cat şi producatorilor de piese de schimb auto. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. c). perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. . securitatea muncii şi protectia mediului . comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. 8. (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto. . in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor. 7. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. (2) In situatiile prevazute la alin. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. persoane juridice. Art. sanatatea. piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. Art. 7 lit. cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman. conform prevederilor legale in vigoare. d) sunt marcate. 6.La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii. suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare. in termen de 30 de zile de la data solicitarii. Art. importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. trebuie sa fie de cel putin 8 ani.

[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate. . potrivit legii penale. sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. 11. daca fapta nu este considerata. c) şi d). Art.persoane fizice sau juridice . . ale art. (1). Art. cu modificarile şi completarile ulterioare. . art. infractiune. 10. 13. Partea I. 8 şi ale art.inconjurator. nr.Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. 9 constituie contraventii in masura in care.Contraventiile prevazute la art. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. destinate consumatorilor. 1. 122 din 19 iunie 1995.Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. 6 din Hotararea Guvernului nr. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. (3) In cazurile descrise mai sus. Partea I. potrivit legii penale. 9. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului. (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare. Art. 21/1992 privind protectia consumatorilor. 786/1996. Art. . nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. pentru celelalte piese de schimb. (1) Nerespectarea dispozitiilor art. stabilite prin prezenta hotarare. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. Art. 12. 14. explicit şi fara ambiguitati. Partea I. pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. republicata. Art. 7 lit. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. clar.

utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. d) producator: 1. Art. prin activitatea sa. . 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. 3. de restituire a pretului platit de consumator. b) produs . chiar daca producatorul este mentionat. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. care cumpara. Of. 4. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . distribuitorul produsului. in cadrul activitatii sale.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. care.persoana fizica sau juridica autorizata. fara solicitarea unor costuri suplimentare. distribuitorul produsului importat. inclusiv a celor executate la comanda.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. in cazul inexistentei acestuia. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. f) reparare .orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. agentul economic care fabrica materia prima. 8. 2. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. agentul economic care reconditioneaza produsul. 3. dobandeste. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. şi garantiile asociate acestora. Art. 2. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. 5. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. . . 6. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. agentul economic care işi aplica denumirea. 7. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. .bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. importatorul produsului. inchiriere. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. daca nu informeaza persoana prejudiciata. asupra identitatii importatorului. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. 1. e) garantie .orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii.In sensul prezentei legi. c) vanzator . 9. agentul economic sau distribuitorul care modifica. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. caracteristicile produsului.

10. prin reparare sau inlocuire. de producator sau de reprezentantul acestuia.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. 6. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. Art. b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare.Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate.In cazul lipsei conformitatii. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. Art. in functie de optiunea consumatorului. in mod rezonabil. 7. . d). sa cunoasca declaratiile in cauza. Art. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. 9. (2) Prevederile alin.Art. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. prezinta parametri de calitate şi performante normale. 4. in oricare dintre urmatoarele situatii. fara plata. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. 5. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. (2) lit. facute de vanzator. . . . 5 alin. Art. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. 8. . d) fiind de acelaşi tip. . in mod rezonabil.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator.

vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. conform art. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. 16. 13 şi 14. . 11. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. Art.Raspunderea vanzatorului. 14. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. 12. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. inclusiv costurile postale. in conditiile legii. .conform art. 10 şi 11.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. conform prevederilor art. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. Art. 17. in fiecare caz fara plata. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. 13. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. prevazut la art. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. nici de inlocuirea produsului. b) importanta lipsei de conformitate. manopera şi materialele. . fara inconveniente semnificative pentru consumator. Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. CAPITOLUL V Termene Art. (4). Art. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. 9-14. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. Art. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. daca lipsa conformitatii este minora. 15. .Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. . 11 alin. ca masura reparatorie. (1) In cazul lipsei conformitatii. calculat de la livrarea produsului. 11. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse.Termenul fara plata. in conditiile art. .

cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate.intretinere.000 ron la 2. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. disponibil şi accesibil acestuia. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. 24. .Art. reparare. 26. direct ori indirect. 22. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. b) nerespectarea prevederilor art. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. Art. Art. Art. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 20.000 ron la 25.Contraventiilor prevazute la art. care limiteaza sau inlatura.Pana la proba contrara. 23. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 18. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. 21. sunt nule de drept. cu amenda de la 1. 20. 180/2002. valabilitatea acesteia nu este afectata. Art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. inlocuire -. 20 şi 21. 9 şi 19. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului.000 ron. . aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. modalitatile de asigurare a garantiei . CAPITOLUL VI Garantii Art. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. (1) şi ale art. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. 19. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. termenul de garantie. cu amenda de la 5. . (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. .Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 16. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. cu modificarile ulterioare. . 25. (2) In cazul produselor folosite. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie.000 ron. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Art.

. 795 din 27/11/2008.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator .G. marca sau un alt semn distinctiv pe produs.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. Partea I. 4. cu respectarea prevederilor art. 14 alin. . 665/1995 privind inlocuirea. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 174/2008 publicată în MOF nr. nr. 74 alin. Partea I. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. . apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. 2.U. operatorul economic care fabrica materia prima. actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale. cu modificarile şi completarile ulterioare. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. Actul include modificările din următoarele acte: . 3. cu modificarile ulterioare. care.In sensul prezentei legi. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. nr. operatorul economic care işi aplica denumirea. 5. 20 alin.O. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . operatorul economic sau distribuitorul care modifica. 2. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. 206 din 6 septembrie 1995. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. b) produs . c) vanzator . in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003. 10 din 27 ianuarie 1997. b) Hotararea Guvernului nr. Of. (2) din Constitutia Romaniei.persoana fizica sau juridica autorizata. 75 din 23 martie 1994. 2 din Ordonanta Guvernului nr. operatorul economic care reconditioneaza produsul. 74 alin. industriale sau de productie. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. caracteristicile produsului. d) producator: 1. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. care. 1. c) Hotararea Guvernului nr. inclusiv a celor executate la comanda. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. nr. prin activitatea sa. 21/1992 privind protectia consumatorului. [5] Legea 449 (r. Partea I. cu modificarile ulterioare. se abroga: a) art. 1 şi art. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. cu respectarea prevederilor art. (2) din Constitutia Romaniei. artizanale ori liberale. in cadrul activitatii sale. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. Art. şi garantiile asociate acestora. nr.

. d) fiind de acelaşi tip. Art. asupra identitatii importatorului. 9. in mod rezonabil. e) garantie . . 5. Art.6. in oricare dintre urmatoarele situatii. 7. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. 7. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. in cazul inexistentei acestuia. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. 8. 4. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. importatorul produsului. prezinta parametri de calitate şi performante normale. Art. facute de vanzator.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. de restituire a pretului platit de consumator. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. 3. inchiriere. 5 alin. daca nu informeaza persoana prejudiciata. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. sa cunoasca declaratiile in cauza. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. .orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. f) reparare . . in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. d). chiar daca producatorul este mentionat. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. distribuitorul produsului. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. in mod rezonabil. fara solicitarea unor costuri suplimentare. de producator sau de reprezentantul acestuia. Art. (2) lit. 6. distribuitorul produsului importat. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. .Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate.

conform art. . daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. Art. Art. conform art. in functie de optiunea consumatorului.Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. in conditiile art. inclusiv costurile postale. Art. fara plata.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. Art. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. 13 şi 14. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. manopera şi materialele. Art. ca masura reparatorie.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. 13. 12. 9.In cazul lipsei conformitatii. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie.Termenul fara plata. Art. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. prin reparare sau inlocuire. . 14. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. 8. prevazut la art.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. . nici de inlocuirea produsului. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. in fiecare caz fara plata. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. b) importanta lipsei de conformitate. (1) In cazul lipsei conformitatii. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. 11. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. fara inconveniente semnificative pentru consumator. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. 11. 10. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. (2) Prevederile alin. . . 11 alin. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. . daca lipsa conformitatii este minora. (4). 10 şi 11. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator.

. Art. 19. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . . valabilitatea acesteia nu este afectata. modalitatile de asigurare a garantiei . (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. direct ori indirect. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil.intretinere. . CAPITOLUL VI Garantii Art.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. (2) In cazul produselor folosite. 21. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. Art. calculat de la livrarea produsului. Art. 20. in conditiile legii. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. 23.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. Art. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. 16. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. Art. (1) şi ale art. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. . 20. conform prevederilor art. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. sunt nule de drept.Pana la proba contrara. 17. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. care limiteaza sau inlatura. 9-14. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. termenul de garantie. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. disponibil şi accesibil acestuia. . 15. CAPITOLUL V Termene Art. 16. inlocuire -. 22. reparare.Raspunderea vanzatorului. 18.

26. b) Hotararea Guvernului nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 180/2002. 9 şi 19. 665/1995 privind inlocuirea. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. cu modificarile ulterioare. *)Ordonanta Guvernului nr. Art. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. c) Hotararea Guvernului nr. 14 alin. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.a) nerespectarea prevederilor art. Partea I. 21/1992 privind protectia consumatorilor. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. 348/2004 privind denominarea monedei nationale. 1 şi art. Partea I. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. 363/2007. cu modificarile ulterioare. Art. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. cu modificarile şi completarile ulterioare. 206 din 6 septembrie 1995.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. 664 din 23 iulie 2004.000 lei*).[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . 24.000 lei*). 208 din 28 martie 2007 şi. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. modificata şi completata prin Legea nr.Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. 10 din 27 ianuarie 1997. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 2 din Ordonanta Guvernului nr. nr. Partea I. *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr. nr. cu amenda de la 1. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. Art. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 171 din 7 iulie 1999. Partea I.000 lei la 25. nr. se abroga: a) art. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.000 lei la 2. 75 din 23 martie 1994. b) nerespectarea prevederilor art.Contraventiilor prevazute la art. . 25. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. . 20 alin. se vor aplica acestea din urma. cu modificarile şi completarile ulterioare*). ulterior. cu amenda de la 5. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. 27. nr. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. Partea I. nr. 20 şi 21.

6. Ordin nr. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. 3. Lege nr. 1719/ 2004. esteri ai fitosterolilor. 1870/ 2005. OG nr. 11. 8. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. HG nr.1.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . PESTE. 154/ 43/ 318/ 2005. 751/ 2008. aprobata prin legea nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. REGULAMENTUL (CE) nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. CARNE. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. 7. 851/1. OUA . 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. aprobată şi modificata prin Legea nr. Regulamentul nr. OUG nr. modificată prin HG nr. 5. Ordin nr. 15. REGULAMENTUL (CE) NR. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 4. modificat şi completat prin Ordinul nr. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. OG nr. Ordonanta nr.180/2002. 1529/ 2007. cu modificarile şi completarile ulterioare. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. PRODUSE DIN CARNE. Legea nr. modificată şi completată prin HG nr. 10. HG nr. 402/ 2003. 16. REGULAMENTUL(CE) nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. 17. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare. 97/ 2001 privind reglementarea productiei. 14. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”. HG nr. 9. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 511/ 2004. HG nr. 1357/ 2006. HG nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 12. HG. 2. circulatiei şi comercializarii alimentelor. cu modificarile şi complrtările ulterioare. HG nr.

24. 20.REGULAMENTUL (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. Ordinul nr. LAPTE CONSERVAT.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) . 32.Ordinul nr. 21. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului .543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. modificat prin Ordinul nr. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice. Regulamentul (CE) nr. 25. 22. comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 30. UNT 28. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. Ordinul nr. Regulamentul (CE) nr. LAPTE DE CONSUM. Regulamentul (CE) nr. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum.18. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea. BAUTURI SPIRTOASE . 31. 29. Regulamentul (CE) nr. destinate consumului uman.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr.586/1701/360/2008. parţial sau total deshidratat.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. REGULAMENTUL (CEE) NR. 26. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură. 27. 19. etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat. 33. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). VIN AROMATIZAT. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte. 23.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 333/ 2002 prin producerea.Regulamentul (CE) nr. VIN. denumirile sub care se vând.

conţinutul. ORDIN nr. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. 39. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. fabricarea. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. fabricarea. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. 40. 110/2008 privind definirea. a Regulamentului (CE) nr. prezentarea. 41. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). REGULAMENTUL (CE) NR. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. denumirea. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 1493/1999. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1782/2003. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. 45. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr.34. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. 1576/89. originea. PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA. denumirea. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. a Regulamentului (CE) nr. modificată prin Ordinul nr. 42. 46. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. Legea nr. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. 43. ORDIN nr. 48. ambalarea. 38. FAINA DE GRAU. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. REGULAMENTUL (CE) NR. OUG nr. 1493/1999. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 545/ 2003. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. Ordinul nr. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman. 47. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. descrierea. . etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36. REGULAMENTUL (CE) nr. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. Ordinul nr.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. originea. 44. ambalarea. conţinutul. 35.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CEE) NR. desemnarea. destinate comercializării pentru consumul uman. conţinutul. etichetarea. REGULAMENTUL (CEE) NR. REGULAMENTUL (CE) nr. 37.

58. 54. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. REGULAMENTUL (CE) NR. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. (CE) nr. MIERE ŞI ZAHAR 53.ULEI VEGETAL. modificat prin Ordinul nr. prezentarea. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. 60. 57. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. REGULAMENTUL (CEE) NR. etichetarea. REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordin nr. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . fabricarea. REGULAMENTUL (CEE) NR. cu modificarile şi completarile ulterioare. REGULAMENTUL (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) NR. compoziţia.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 2379/01 . 2201/96 și (CE) nr. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 52. conţinutul. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. originea. 2200/96. ULEI DE MASLINE. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. calitatea. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. GRASIMI TARTINABILE. 51. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. originea. ambalarea. . etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. prezentarea. conţinutul. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. 2201/96 și (CE) nr. conţinutul. MAIONEZE 49. 59. Ordinul nr. marcarea. 2200/96. REGULAMENTUL (CE) NR. 55. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. compoziţia. calitatea şi etichetarea mierii. originea. 50.

etichetarea. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă. conţinutul. etichetarea. marcarea. fabricarea. 67. modificat prin Ordinul nr. 65. 64. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . calitatea. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. conţinutul. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. calitatea. Ordinul comun nr. etichetarea. calitatea . fabricarea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.205/954/345/2006. marcarea. depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă. Ordinul comun nr.211/943/355/2006. 62. marcarea. Ordinul comun nr. conţinutul. marcarea.213/946/337/2006. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. Ordinul comun nr. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.214/944/338/2006. 69. fabricarea. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. calitatea. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. 63.216/957/341/2006. fabricarea . ambalarea. 73. calitatea. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. 71. etichetarea. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul. etichetarea. ambalarea. fabricarea. Ordinul nr. fabricarea. calitatea. 66. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. modificat prin Ordinul nr. calitatea. 70. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. . calitatea. conţinutul. ambalarea. ambalarea. etichetarea. calitatea. ambalarea. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. marcarea. fabricarea. ambalarea. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. calitatea. Ordinul comun nr. ambalarea. etichetarea. conţinutul. Ordinul comun nr. 72. depozitarea şi transportul ananasului în conservã. conţinutul. marcarea. depozitarea şi transportul măslinelor de masă. Ordinul comun nr. ambalarea.203/949/343/2006. calitatea .LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. modificat prin Ordinul nr. Ordin nr. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. 416/ 628/ 406/ 2005. etichetarea. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 68. fabricarea. alimentaţiei şi pădurilor. conţinutul.206/947/346/2006. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă. jeleului. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. fabricarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul nr. Ordinul comun nr. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. ambalarea. marcarea. etichetarea. calitatea. ambalarea.210/952/350/2006. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . modificat prin Ordinul nr. etichetarea. conţinutul. marcarea. marcarea. conţinutul. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul.218/945/342/2006. Ordinul comun nr. marcarea.

depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă. marcarea. fabricarea. marcarea. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă. 80. Ordinul comun nr. conţinutul. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura. Ordinul comun nr.74. 81. ambalarea. transportul fasolei păstăi congelate. ambalarea. depozitarea şi transportul perelor în conservă. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. marcarea. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. marcarea. calitatea.204/953/344/2006. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. transportul morcovilor congelaţi. etichetarea. etichetarea. fabricarea. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. ambalarea. Ordinul nr. fabricarea. depozitarea şi . Ordinul comun nr.209/942/349/2006. ambalarea. fabricarea. calitatea. ambalarea. calitatea. fabricarea. 83.217/950/340/2006. 87.215/956/339/2006. marcarea.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. transportul porumbului congelat. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. ambalarea. conţinutul. fabricarea. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. ambalarea. fabricarea. Ordinul comun nr. conţinutul. Ordinul comun nr. conţinutul. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr.207/951/347/2006. calitatea. marcarea. Ordinul comun nr. calitatea. conţinutul. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. depozitarea şi transportul prunelor în conservă. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. calitatea. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. calitatea. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. calitatea. ambalarea. Ordinul nr. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 82. fabricarea. depozitarea şi transportul caiselor în conservă.219/955/335/2006. Ordinul comun nr. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. marcarea. fabricarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. marcarea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. 75. ambalarea. Ordinul comun nr. etichetarea. transportul piersicilor congelate. ambalarea. 77. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. ambalarea. conţinutul. fabricarea. marcarea. calitatea. fabricarea. conţinutul. Ordinul comun nr. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. calitatea. 85. marcarea. conţinutul.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. 76. Ordinul comun nr. 78. conţinutul. marcarea. fabricarea. conţinutul. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul nr. conţinutul. 79. calitatea. ambalarea. marcarea. calitatea. conţinutul. Ordinul comun nr. etichetarea. 86.212/941/336/2006. ambalarea. ambalarea. conţinutul. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. marcarea.

marcarea. calitatea. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. Ordinul comun nr. depozitarea. etichetarea. ambalarea. fabricarea. marcarea. 90. conţinutul. depozitarea şi transportul spanacului congelat. 98. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. conţinutul. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. Ordin nr. calitatea. . comercializarea cepei deshidratate. ambalarea. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. calitatea.88. depozitarea. 92. calitatea. 97. depozitarea. transportul.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. depozitarea. calitatea. calitatea. ORDIN nr. APE POTABILE IMBUTELIATE. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. calitatea. marcarea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 89. APE MINERALE NATURALE. ambalarea. 91. transportul. conţinutul. etichetarea. marcarea. ORDIN nr.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 100. marcarea. ambalarea. Ordinul comun nr. 95. comercializarea şi transportul stafidelor . transportul. depozitarea şi transportul broccoli congelat. 99. Ordinul comun nr. transportul. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. etichetarea. conţinutul. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. transportul. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. Ordin nr. Ordinul comun nr. fabricarea. fabricarea. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. ambalarea. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. depozitarea. 93. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. depozitarea şi transportul conopidei congelate. fabricarea. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. etichetarea. conţinutul. depozitarea. etichetarea. depozitarea şi transportul afinelor congelate. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN nr. Ordinul nr. fabricarea. transportul. ambalarea. destinate consumului uman. ambalarea. etichetarea. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. conţinutul. etichetarea. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. fabricarea. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate. transportul. 101. Legea nr. 94. marcarea.

ORDIN nr.103. SUPLIMENTE ALIMENTARE 109. REGULAMENTUL (CE) nr.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. 491/2003 a plantelor medicinale. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 114. 108. 111. . 244/401/2005 privind prelucrarea. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. 104. 105. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. 112. Ordinul nr. 106. Regulamentul nr. în conformitate cu art. ORDIN nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. compoziţia. modificata şi completată prin HG nr. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. HG nr. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. ORDIN nr. provenite din organisme modificate genetic. comercializate sub denumirea de apă de masă. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. 115. obţinute din organisme modificate genetic. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. 116. prezentarea. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. HG nr. 110. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. 25 din HG nr. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. OTET 107. Legea nr. 473/2004 şi HG nr. HG nr. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. originea. REGULAMENTUL (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. SARE IODATA. Ordinul nr. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. 1904/ 2006. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. Ordinul nr. minerale şi alţi nutrienţi. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . conţinutul.

2092/91. şi. 123. . originea. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare . 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Alimentaţiei şi Pădurilor. nr.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Art.Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. . 2. . PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120. REGULAMENTUL (CE) nr. HG nr. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Partea I. publicat în Monitorul Oficial al României. . Regulamentul ( CE) nr. REGULAMENTUL (CE) nr. 3. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.Ministerul Agriculturii. 119. fabricarea. respectiv. Ordinul comun nr.PRODUSE ECOLOGICE 117. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. etichetarea.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. Ordinul nr. . descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică. marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării.[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr. 4. descrierea. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. Art. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. ambalarea. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.Se aprobă Normele privind definirea. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. Art. conţinutul. 1. Regulamentul (CE) nr.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. etichetarea şi controlul. Partea I. 350 din 27 iulie 2000. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. 121. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. 122. Partea I nr. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. 118.

4. cum sunt: zahărul semialb. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . 2206 00 şi 2207. concentraţie alcoolică volumetrică . mustul de struguri concentrat. mustul de struguri concentrat rectificat. 1. distilat de origine agricolă sau rachiu. zahărul alb. care se obţine prin: . conţinut în produs. mustul de struguri proaspeţi. advocat sau advokat. 2205. a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu. zahăr caramelizat . produse îndulcitoare .raportul dintre volumul de alcool în stare pură.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman. la temperatura de +20°C. . a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. acizi minerali şi aditivi chimici. 3. 3. substanţă aromatizantă . zahărul caramelizat. 2. . . siropul de zahăr invertit. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. c) adăugarea aromelor. zahărul lichid. CAPITOLUL II Definiţii Art. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. 2204. denumit avocat.Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 4 alin.produsele care conferă gustul dulce. . .).În sensul prezentelor norme.Normă din 10/04/2003 privind definirea. la 20°C.substanţa chimic definită. Se exprimă în procente de volum (% vol.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze. având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. Partea I nr. 4. siropul de glucoză. aşa cum sunt definite în prezentele norme. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. .Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. Art. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00.alcool etilic de origine agricolă. zahărul lichid invertit.una sau mai multe băuturi alcoolice.una sau mai multe băuturi. 2. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. cât şi celor provenite din import. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. cu sau fără adaos de arome. cu sau fără adaos de arome. b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale.una sau mai multe alte băuturi spirtoase. . siropul de roşcove. mierea de albine. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă. dextroza. cu proprietăţi aromatizante. zahărul alb extra. Art. fructoza.

4 şi 5. alcool etilic de origine agricolă . distilat de origine agricolă . 2. anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal.operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă.) conţinut în 0. 5.operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural. aşa cum au fost definite la pct. În cazul în care se face referire la material primă utilizată. 9. 15. în recipient potrivite.a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală.un produs diferit de substanţele descrise la pct. 16. . care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. torefierea şi fermentarea).lichidul alcoolic obţinut prin distilarea.alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B. 14. colorare . atât în stare brută. 10% vol. categorie de băuturi spirtoase . obţinut prin distilare. sunt permise fabricarea. a).1 litri. care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate.2 la prezentele norme. atât în stare brută. altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C. adăugare de alcool . amestec . cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. preparat aromatizant .cantitatea de substanţe volatile. 6. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase. torefierea şi fermentarea). conţinut în substanţe volatile . aromatizare . 1 la prezentele norme. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98. 10.cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă. 11. Când se face referire la materia primă utilizată. un grad decalitru (grad dal) . 13. 8.totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. 4 lit. concentrat sau nu. cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. c) sinteză chimică. până la data de 31 decembrie 2004. a). a). după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 12. maturare sau învechire . dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. 7. distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea.

metodele de fabricare. 5.. 3 la prezentele norme. loc de fabricaţie . b). ovăz. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. .8% vol.. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu.17. astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. alta decât cele menţionate în anexa nr. fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol. secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora. . combinare (cupajare) .În funcţie de tehnologia de fabricaţie. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. 18.durata de maturare sau învechire. însoţită de o denumire geografică. de materiile prime şi materialele folosite. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale. la comercializarea pentru consum. . Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol.aparatele de distilare folosite. învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani.localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: .5% vol. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. orz. . astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate. 3. la comercializarea pentru consum. b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94.cu sau fără adaos de alte enzime naturale. la comercializarea pentru consum. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr. 2. . Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom. de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie. înainte de asamblare.zona geografică de producere. care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr. între care există numai diferenţe minore de compoziţie. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate. CAPITOLUL III Definirea.

e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale". la comercializarea pentru consum. fie direct prin vapori de apă. la comercializarea pentru consum. distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei.. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol.V "vinars vechi". La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante. până la o concentraţie de maximum 86% vol.586. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94. . dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul. în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1.000 l.8% vol. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol. la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv. după cum urmează: . în acest caz. învechirea se poate aplica atât la materia primă. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.VS "vinars superior".. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol.. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit.. 5.. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată.0% vol. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică. obţinut din distilate învechite minimum 1 an. cât şi la produsul finit. d) concentraţia minimă a produsului este de 37. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. .. 4. fie după adăugarea de apă. provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate.VSOP "Very Superior Old Pale". e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase. este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire.. 6. f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand". . la comercializarea pentru consum.XO "Extra Old".5% vol.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite.

.200 grame la hl alcool 100% vol.5% vol. f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de. băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol.5% vol. syriaca). var. d) având un conţinut de maximum 1. astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol..000 grame la hl alcool 100% vol.. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie". 10. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.. 9. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv. în prezenţa ori în lipsa sâmburilor.. c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". la comercializarea pentru consum. redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.utilizată. a marcului de fructe...". la comercializarea pentru consum. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi. c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.). pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams.5% vol.5% vol. mere (Malus domestica Borkh.. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct.200 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum.5% vol. d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi.. f) concentraţia alcoolică minimă este de 37. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. 8. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite. corcoduşe (Prunus domestica L. urmată de numele fructului respectiv. 7. cu excepţia strugurilor... la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. . d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. e) concentraţia alcoolică minimă este de 37.5% vol. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol. conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol. pe an. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit. pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1. a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol.). şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.

produs în exclusivitate din pere din soiul Williams."... urmată de numele fructului.. scoruşe. şi pot suporta învechire. urmată de numele fructului. o) concentraţia alcoolică minimă este de 37. afine.". poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L.. în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final. urmată de distilare. de asemenea.". de mere. soc. urmată de numele fructului. acest nume fiind asociat numelui fructului. eventual însoţit de o explicaţie. syriaca). de tehnologia aplicată. m) în alcool etilic de origine agricolă. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. de struguri sau de orice alte fructe.). urmată de distilare. 12. de smochine. rachiu de prune (şliboviţă. căpşuni. mure. produsul se va numi "rachiu de fructe". aşa cum sunt prezentate în prezentele norme. de corcoduşe. denumirea "rachiu de.prune brumării (Prunus domestica L. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei. . la comercializarea pentru consum. completat cu numele fiecărei specii. de soi.. în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. la comercializare pentru consum.. cele indicate la lit. de citrice. coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă. dar nu mai mică de 24% vol. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare". coacăze. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor.5% vol. măceşe. mere Golden delicios. emise de Ministerul Agriculturii. c). de maximum 1. m) băuturile spirtoase pot purta. l) denumirea "rachiu de. porumbe.. de piersici. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele. k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună. c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ". prune (Prunus domestica L. pentru zmeură. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe. Alimentaţiei şi Pădurilor. cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch). i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. var.. Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri). de durata de învechire şi concentraţia alcoolică.). întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate. de caise.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.). e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere). pot fi denumite "geist".. h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de . turţ. în rachiuri sau în distilat. 11. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere.g) se admit derogări de la prevederile lit. horincă etc.

d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din.. având aceeaşi compoziţie. gustul de ienupăr rămânând predominant. b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder".. puritate şi concentraţie alcoolică. "jenever".". şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. la comercializarea pentru consum. utilizat.5% vol. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1. 15... cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă. "ginebra" sau "genebra".b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.2 grame la hl alcool 100% vol. la comercializarea pentru consum. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale. urmată de numele fructului. la comercializarea pentru consum. 14. poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă. e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. la comercializarea pentru consum. altele decât cele provenind de la fructul folosit.000 grame la hl alcool 100% vol. d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. e) concentraţia alcoolică este de minimum 37.5% vol. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. 13.5% vol. chiar dacă sunt mai atenuate. "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse.. pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante. c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre". el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană. . 16. însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare.. în alambicuri tradiţionale pentru gin.

fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal.adaos de extracte naturale distilate din plante de anason.5. respectiv 0.folosirea combinată a celor 3 metode precedente. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. .5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol. Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi). la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum. . la comercializarea pentru consum. alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone. dar gustul de anason trebuie să fie preponderent. c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante. 18.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior. "London Gin" este un tip de gin distilat. d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante.. b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă. . b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice. respectiv 2. la comercializarea pentru consum. de anason verde (Pimpinella anisum). 17. la comercializarea pentru consum. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: .0 grame la litru. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0.macerare şi/sau distilare.să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). . e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol.5% vol. e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent. din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37.b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. f) extractul sec este de maximum 1.5% vol.5 grame la litru. prin unul dintre următoarele procedee: . c) băutura spirtoasă definită la lit. . g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. .05. plante şi fructe aromatice.să fie produsă exclusiv în Grecia.

la comercializarea pentru consum. 20. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe. şi de maximum 80% vol. b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. 19. e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru. "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme.. sau printr-un tratament echivalent.". c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare). exprimat în zahăr invertit. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: .concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. la comercializarea pentru consum. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică. . b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. exprimat în zahăr invertit.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis". aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare. la comercializarea pentru consum. . Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă. 22. "amaro" sau "bitter". . f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer". fie prin rectificare. este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru. d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer".. . într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. d) denumirea "cremă de.70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. 21. exprimat în zahăr invertit. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. asociată sau nu cu un alt termen. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite. . fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. fructe.. vin sau vin aromatizat.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate. la care se adaugă eventual produse de origine agricolă.denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe. îndulcite. cum ar fi: smântână.produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru.. cu excepţia produselor lactate. lapte sau alte produse lactate.5% vol. în special un gust catifelat.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol.

(4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art.mure. cu excepţia celor definite la pct. 17 şi 19. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial. pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. b) lichioruri de plante: . c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. 23. d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. . cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: . g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol.cireşe. . zahăr şi/sau miere de albine. 16. 5. c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. Modificat de articolul 1 din Ordin nr.(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau.coacăze negre.(1) Băuturile spirtoase. Art. .ananas. 5 şi la art. 7. . Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase". . la comercializarea pentru consum. e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. sunt autorizate în obţinerea de lichioruri. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină.citrice. 6. (6) Totuşi. la comercializarea pentru consum. 5 şi la art. 5. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale. b) aromatizată sau nu. (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată. 15. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . în lipsa acesteia. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă.afine. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 6 alin. .zmeură.b) aromatizată sau nu. 6 alin. . d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. definite conform reglementărilor în vigoare.

este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului. Art.(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen". (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original". "marcă". 9. Art.mentă. la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice. "fel". "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani. de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător. 10. "rhum".genţiană. 5.(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. (2) Utilizarea de termeni precum "rum". . 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98. "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară.(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: . Art. (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia. respective Hotărârea Guvernului nr. (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare. . trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. "stil". "metodă originală". "reţetă tradiţională". (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire.. . "ginley".whisky sau whiskey. . pentru produsele menţionate la alin. denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. . pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. "votka".EXTRA.XO "Extra Old". având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă. aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă.. .genepi (grupă de plante medicinale). . pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani. după cum urmează: . . . (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă.VS "very special". pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani. (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase. (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor.anason. indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. adaosul de apă. (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase. . . denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. eventual distilată sau demineralizată.VSOP "Very Superior Old Pale". . care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.rom.. 8.băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale. "tip". (3) De asemenea. "ron". "gust" sau alte indicaţii similare.".

b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie.." sau "elaborat cu ajutorul. .". partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului. şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă.rachiu de fructe. enumerându-se toate componentele alcoolice. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. cu proporţia lor în amestec. rachiu de drojdie. . 11." sau "pe bază de. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. c) în etichetarea acestor lichioruri. el se exprimă în "% vol. . trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual. 10.coacăze brandy. m). (2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus.. .. 5 pct. . 5 şi în afara denumirii comerciale. însă în acelaşi camp vizual. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă.rachiu de cidru (de mere sau de pere). fie prin menţiunea "alcool agricol". cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă.. Art. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. . inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei.rachiu de tescovină. cu caractere. spumă de drojdie. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 6 alin. ciocolată. 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale.prune brandy. (2).În afara produselor menţionate la art. vinars. dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate. (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. Modificat de articolul 1 din Ordin nr.rachiu de stafide. 8. această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat." şi în ordine descrescătoare. 5 pct..portocale brandy. sub orice formă ar fi. la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 . 5 şi art. cu excepţia produselor definite la art. precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la. .. denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: . (3) Prevederile alin. 5. în mod vizibil şi clar citibil. dimensiuni şi culori identice. 10 lit.rachiu de vin şi brandy.caise brandy. nu pot purta în prezentarea lor. cafea..

5. minimum: 96. decolorată sau nu: 2. mei. b) coacăze negre. exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol. exprimate in grame la hl alcool 100% vol. proaspete sau uscate.ANEXA Nr. fragi.: 1. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. 1.5 g) baze azotate volatile. fructele pasiunii. 3. fructe de cajon.3. b) . 3.: 1. 3. dude. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1). 3. Valori maxime: a) aciditate totala. proaspete.: 0. 2. caise. e) altele: tamarine. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1. ANEXA Nr. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2. grepfruit.5. 1. 1. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1.5 d) alcooluri superioare. Cereale: 1. clementine.1.0 f) extract sec. curmale.5 e) metanol. prune şi porumbe. 1. 2. vişine. smochine. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. 3. Melasă.1. mango şi mangustan.0% vol. orez.: 0.3 c) aldehide. boabe de sorg. 2. zmeură.7. 1 lit. ananas. pepeni.3. 3. avocado. melasă din trestie de zahăr. pere şi gutui. Sultana). hrişcă.4. proaspeţi sau uscaţi (de Corint. citrice.6. Taria alcoolica. Fructe: 3.1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. lămâi. mandarine.3.2. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol.4. 3. sirop de melasă. alte cereale. afine şi alte fructe din specia Vaccinium.: 1. proaspete sau uscate: portocale.5 b) esteri. mere. struguri.2. mure şi hibrizi ale acestora. cireşe. guane. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). 3.2. alte fructe proaspete: a) căpşuni. 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. porumb. albe sau roşii şi agrişe. d) kiwi. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol.: 0. c) merişor. carambola.1. 5 pct.: 50.

CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. centre viticole şi plaiuri viticole.În România viţa de vie se cultivă. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. regiuni viticole.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". pe nisipuri. 3. . I pct. I pct. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. (3) Încadrarea zonelor viticole. (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. 1. (1) lit. 83/2007. Art.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. (2) Terenurile prevăzute la alin. 2 din Legea nr. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. Alineatul (1) a fost modificat prin art. . . situate mai ales în zona colinară. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art. completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe. cu precădere. plantaţiile de portaltoi. podgorii. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care. ce conţine art. 1 din Legea nr. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I. Art. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. a fost abrogat prin art. 2. 1. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. 83/2007. care sunt supuse delimitării teritoriale. . 4.Abrogat. precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează.) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. Partea I nr. Art. denumite areale viticole. în zone viticole. prin amplasarea lor. . teritorial.

I pct. Articolul a fost introdus prin art. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. . Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. datorită condiţiilor naturale. SECŢIUNEA a 3-a . . SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. . (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol. prelucrarea. . pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. I pct. (2) Registrul plantaţiilor viticole. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. . actualizat.Art. 6. respectiv complexuri de altoire şi forţare. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. 8. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. 5. Alineatul (1) a fost modificat prin art. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. numai pe nisipuri. 61. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. terenuri pentru asolamente.(1) Producerea. 83/2007.Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. Art. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate. 5 din Legea nr. 3 din Legea nr. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate. 83/2007. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. controlul şi certificarea calităţii.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. I pct. iar cele nealtoite. 4 din Legea nr. 83/2007.(1) Ministerul Agriculturii. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care. c) viţe portaltoi.(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. Art. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. Art. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. 7. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare.

podgorie. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. 9.V. 8 din Legea nr. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. denumit în continuare. Articolul a fost modificat prin art. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi. 10. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. I pct.N. 6 din Legea nr.O. în sensul prezentei legi. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. precum şi folosirea materialului săditor provenit . împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.V. Articolul a fost modificat prin art. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. 7 din Legea nr. Art.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art. O. I pct. (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. Partea I. 11. potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 12. Alineatul (2) a fost modificat prin art. 83/2007.D.V. 83/2007. . denumit în continuare O. 83/2007. .Înfiinţarea. I pct. .N.. centru viticol şi direcţie de producţie. (3) Prin familie. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. Art.. Crearea rezervei regionale. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. şi de asociaţiile de producători.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pe baza unor criterii obiective. .1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare. Art.

conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor.. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei.1 ha de familie.V. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură.N. 83/2007. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. cu consultarea O. 11 din Legea nr. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. I pct. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. . şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. c) restructurarea plantaţiilor viticole. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti.şi hidroameliorative. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. Alineatul (1) a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare.V. Art. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi.N. . . 13.(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor..V. 83/2007.V. şi defrişarea plantaţiei. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. I pct.N. înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie.V. 9 din Legea nr. Art. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. Ministerul Agriculturii. b) replantarea suprafeţelor viticole. potrivit prezentei legi. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. pe suprafaţă de cel mult 0. .din viţe de hibrizi direct producători. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo. 15. Art. 14.O. în scopul producerii de struguri. I pct. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. după caz. (2) şi (3) are drept consecinţă. Alineatul (2) a fost modificat prin art. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie. pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională. 83/2007.D. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. (4) Nerespectarea prevederilor alin. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. alimentaţiei şi pădurilor. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 10 din Legea nr.

12 din Legea nr. (3). mediului natural şi/sau factorilor umani.Abrogat. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României. Partea I. Art. în vederea comercializării pentru consumul uman direct.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli.Articolul a fost modificat prin art. 14 din Legea nr. I pct. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. 21. Articolul a fost abrogat prin art. 83/2007. 13 din Legea nr. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art. . . centru viticol sau localitate. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. I pct. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr.D. I pct. (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. Articolul a fost abrogat prin art. 83/2007. Art. I pct. 20.Abrogat. . . (3) Este interzisă fabricarea pichetului.N. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. 17 din Legea nr.V.(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. 16. se înţelege un nume geographic al unei podgorii. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. cu sau fără adaos de zahăr.O. 22. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art. 16 din Legea nr.Abrogat. 18 din Legea nr. . Articolul a fost modificat prin art. aşa cum sunt definiţi la art. 18. precum şi a oţetului. Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. B. 83/2007. 83/2007. 12 alin. Articolul a fost abrogat prin art. Art. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. Art. . 83/2007.(1) Vinul este un produs agroalimentar. obţinerii alcoolului de origine vinicolă. 19. 17. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar. 15 din Legea nr. (1). cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. 23.(1) Prin denumire de origine controlată. . este destinat numai consumului familial. 13 din Legea nr. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. I pct. I pct. Art. Art. 83/2007. 83/2007. . 83/2007. . denumită în continuare DOC. Articolul a fost modificat prin art. I pct.

83/2007. comună sau o parte a comunei. 24. (2) Prepararea musturilor. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. I pct. Articolul a fost modificat prin art. c) DOC-CIB . (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. b) DOC-CT . (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. 25. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine.O. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. I pct.. Art. . precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. I pct.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. altele decât cele permise de lege. . (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. 20 din Legea nr. 83/2007. în momentul punerii lor în consum.D.V. I pct. 26. Articolul a fost modificat prin art. 25 din Legea nr. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules.Abrogat. este interzisă. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. . 83/2007. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. în funcţie de: a) subdenumire.(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. Articolul a fost abrogat prin art. În aceste cazuri. (1). a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. Art. 83/2007. vinurilor sau a produselor vinicole. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. 21 din Legea nr. Art. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.N. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. 19 din Legea nr.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. .

pădurilor şi dezvoltării rurale. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. 23 din Legea nr. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. .V. I pct. Art. 83/2007.O. 83/2007. de recoltă şi de producţie.V.O. Articolul a fost modificat prin art. .O. 27 din Legea nr. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate.Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv.O. Articolul a fost modificat prin art.Vinurile şi produsele pe bază de must. în condiţiile legii. I pct. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. Art. 24 din Legea nr. (2) În faza de producţie.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. Articolul a fost modificat prin art. . declasarea unui vin DOC în vin de masă. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. Art. prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. 83/2007.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. importate sau destinate exportului. 27. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum. Articolul a fost abrogat prin art. producătorul poate să solicite O. 30. 26 din Legea nr. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată.V. . (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. 25 din Legea nr. 29. I pct. precum şi prin normele internaţionale.D.O. .N. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. .(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. a unei categorii de calitate. vin şi subproduse vinicole. declaraţii de recoltă.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari.D. autorizate în ţara importatoare.N.V. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. . în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 83/2007.N. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.D. precum şi alte limite de compoziţie.Abrogat. Articolul a fost modificat prin art. eliberate de O.N. 83/2007. Art.V. Art.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC.D. I pct. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. Pentru produsele destinate exclusiv exportului. I pct. 32.D. 31.N. 28. a unui areal de producţie.

CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art. 39. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. Partea I. 35. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. vinurilor cu indicaţie geografică. vinurilor cu denumire de origine controlată. (2) Abrogat. Art. 36. Articolul a fost abrogat prin art. b) efectuarea unor practici oenologice. Art. I pct. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 30 din Legea nr. 83/2007. 33. Articolul a fost modificat prin art. . . (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. .Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. (3) Abrogat. I pct. . 29 din Legea nr. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. . (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. 37.(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului. mustul de struguri. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. Art. vinurilor speciale. 28 din Legea nr. 83/2007.Abrogat. Art.Abrogat. 29 din Legea nr.(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. 34. . .Art. (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. 83/2007. Art. precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 31 din Legea nr. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. 38. Articolul a fost abrogat prin art. (1). vinarsurilor.(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. I pct. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. cu excepţia pelinului.(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă. . I pct. 83/2007. Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. I pct.

I pct.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. a solului şi a peisajului. protecţia calităţii apei. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie. 83/2007. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. astfel cum sunt definite la art. I pct. Alineatul (1) şi lit. fiscalitate. d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei. vinificare şi comercializare. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. structuri şi funcţionarea pieţei. 32 din Legea nr. . intervenţiile statului prin subvenţii. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. Art. protecţia solului şi a apei. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. 83/2007. a). h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. prin studii de piaţă. au fost modificate prin art. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. administrat de Institutul Vinului. 41. a etichetării corespunzătoare produselor de calitate. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică. g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. (2). e) a alin. asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului. . cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. politici comerciale şi altele asemenea. .(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. credite. 40. 33 din Legea nr. sub aspectul calităţii şi cantităţii. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. 40 alin. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art. (3) lit. c) promovarea practicilor culturale. f) promovarea viticulturii ecologice.

T. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. 34 din Legea nr. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor. Art. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole. în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol. modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. 43. Art. .S.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. . 46. 44.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate. Art. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. respectiv de defrişare. având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole.S. 83/2007. precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective. Alimentaţiei şi Pădurilor.Cheltuielile curente şi de capital ale I. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. .V. denumită în continuare I.T. funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 45. inclusiv la comercializare.V. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.S.În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei.V. 42.S. c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman. (2) I.S.C. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole. Litera b) a fost modificată prin art. .1 ha de familie sau operator economic.Personalul încadrat la I.I. .T.V.T. I pct.C. Alimentaţiei şi Pădurilor.T.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole. Art.C. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare. de vinuri şi a altor produse vitivinicole. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei. alimentaţiei şi pădurilor. .C.C. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. buna practică vitivinicolă. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare.

poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi. persoană fizică sau juridică. 47.V. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale. în conformitate cu reglementările în vigoare. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. pădurilor şi dezvoltării rurale.N.O.(1) O.O.N.O.N. o) verifică. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie. 35 din Legea nr.C. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. . . centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată.Sumele încasate de I. (3) O.D. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor.V. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole..D. 83/2007.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii. pentru abaterile constatate. indiferent de declarant. Art. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export. norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. finanţată integral din venituri proprii. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ. s) verifică şi controlează vinurile. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. i) realizează în colaborare cu O.V. 48.D. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate. scriptic şi faptic. Art. I pct.O.T. prin sondaj. .V.V. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri. Articolul a fost modificat prin art.S. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O. I pct. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate. 83/2007. 36 din Legea nr. Articolul a fost modificat prin art. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate. n) păstrează secretul profesional. de recoltă şi de producţie.D. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie.N. până la clarificarea situaţiei. precum şi structurile sale organizatorice. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Articolul a fost modificat prin art. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole.S.(4) În baza bugetului aprobat.S.C. c) întocmeşte.V. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.V. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.T. . documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată. 38 din Legea nr.V.V. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice.N.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea. Art.D. . d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. I pct.O.. 37 din Legea nr. împreună cu I. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România. şi sesizează I. pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine. la solicitarea producătorilor.C.N. împreună cu O. vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. 49. pădurilor şi dezvoltării rurale. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.V. Articolul a fost modificat prin art.. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat.V. împreună cu O.O. Art. g) controlează. I pct. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. 83/2007. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole.V. la solicitarea producătorilor.V. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora. a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic. .(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri.. precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. 83/2007.O. 50. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. b) întocmeşte.V. pădurilor şi dezvoltării rurale. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.T.D. precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. O.N.N. cu consultarea O.N.

în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc.N.N. şi din venituri proprii. b) donaţii.. 83/2007. 53. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. . b) corpul de experţi. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. 43 din Legea nr. . restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V. cu personalitate juridică. 83/2007. Articolul a fost abrogat prin art. 40 din Legea nr. 55. 83/2007. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii.V.. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. Art.I.N.V. denumită în continuare O. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. .V.V.V.N. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii.O. 39 din Legea nr.V. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. (2) Veniturile proprii ale O.N.V. Art. I pct.(1) O.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului. Art. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi.completate cu veniturile proprii. . .N.(1) O. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. must şi vin. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor.N. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. pădurilor şi dezvoltării rurale. c) aparatul executiv. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.V.Abrogat. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Statutul. . b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. care este format din 7 membri.V. 41 din Legea nr. Art. pădurilor şi dezvoltării rurale. se realizează prin: a) sponsorizări. I pct. Articolul a fost modificat prin art. este finanţat din alocaţii bugetare.(1) O.V. 83/2007.V. Art. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. 54. I pct. 51. 42 din Legea nr. I pct.N. I pct.V. 52. Articolul a fost modificat prin art.V. c) prestări de servicii. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. Articolul a fost modificat prin art. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor.V.

CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. 57. pădurilor şi dezvoltării rurale. 58. h) avizează. pentru fiecare denumire de origine controlată. Articolul a fost modificat prin art. Art.I.V. .D. economiei vitivinicole. după caz. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. potrivit prevederilor art. cu Biroul vin.D. concursuri de struguri şi vin etc.N.Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art.. oenologiei.I. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. (2).O. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. a produselor care fac obiectul prezentei legi. j) asigură legătura ţării noastre cu O. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. 26 alin..T. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. . b) producerea ori punerea în circulaţie. potrivit dreptului comun. O. 45 din Legea nr. contravenţională sau penală. precum şi din cel al istoriei. 83/2007. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică.C.V. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.S. alcool.V. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. cu organizaţiile de producători. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu.e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. 83/2007. vin şi produse procesate din acestea. 44 din Legea nr.V. 56. producerea pichetului. zonarea soiurilor de viţă-de-vie. cât şi în străinătate. consfătuiri. conform art. şi se pedepsesc potrivit art. tutun. . 19 şi art. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. I pct.. Articolul a fost modificat prin art. precum şi cu alte organisme internaţionale similare.O. 21 alin. k) colaborează cu I. Art. simpozioane.V.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. (3) şi (4). medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. (5).. I pct. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri. 286 şi 301 din Codul penal. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. 313 şi 297 din Codul penal.N. 26 alin. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. . p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. propunerile O. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. (3).(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art.

j). h). i). Articolul a fost modificat prin art.1 ha. Art. 23 alin. potrivit prevederilor art. potrivit prevederilor art. 83/2007. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.000 lei. potrivit art. 47 din Legea nr. 59. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. c). f). cele prevăzute la lit. 83/2007. b) cu amendă de la 6. . 83/2007. Alineatul (2) a fost modificat prin art. 46 din Legea nr.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 12 alin. I pct.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură.000 lei. (1). b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. d). stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. l) şi m). 48 din Legea nr. (1).1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. (1). k) şi o). fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. de recoltă şi de producţie. 14 alin. a). Alineatul (1) a fost modificat prin art. . în suprafaţă mai mare de 0. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. 60. . (1). care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. e). Art.000 lei la 10.(1) Contravenţiile prevăzute la art. 12 alin. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.000 lei. . obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. 61. cele prevăzute la lit. Art. cele prevăzute la lit. 30 alin. 12 alin. I pct.(3). potrivit prevederilor art. b) şi n). 33 alin. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli.000 lei la 5. 15 alin. g). I pct. (1) şi (2). (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. (1).(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. c) cu amendă de la 40. (4).000 lei la 100. c) încălcarea art. potrivit prevederilor art.Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. 11 alin. 29 alin. (1). m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. potrivit prevederilor art.

67/1997. Art. 63. 83/2007. Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. 62. Art. . Art. .(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi. 180/2002. . Articolul a fost abrogat prin art. Partea I. precum şi orice alte dispoziţii contrare. evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole. cele privind comercializarea lor. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. Partea I. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. publicată în Monitorul Oficial al României. 50 din Legea nr. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Ministerul Finanţelor Publice. (2) Ministerul Agriculturii. elaborate de Ministerul Agriculturii. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. învăţământ. ANEXA Nr. 81 din 5 mai 1997. DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . Partea I.Se exceptează de la prevederile art. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. normele metodologice de aplicare a legii. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. Articolul a fost abrogat prin art. vinurilor şi subproduselor vitivinicole.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. ANEXA Nr. . 3 a devenit anexa la act. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. I pct. 34/2000. 11.Contravenţiilor prevăzute la art. 83/2007. Anexa a fost abrogată prin art. . fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. 51 din Legea nr. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. I pct. 49 din Legea nr. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie. .Anexele nr.Abrogat. Art. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. cele privind normele de înfiinţare. 51 din Legea nr. 83/2007. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. 64.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. 83/2007. prin art. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. I pct. vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. 83/2007. Anexa a fost abrogată prin art. 67.3 Anexa nr. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor. Art. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Art. 65. musturi. nr. 83/2007. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri. 12. I pct. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. normele de realizare. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. . 51 din Legea nr. 52 din Legea nr.Alimentaţiei şi Pădurilor. 17. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. musturilor.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. cu modificările şi completările ulterioare. Articolul a fost modificat prin art. I pct. vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. I pct. 66. ANEXA Nr. 68. Alimentaţiei şi Pădurilor.

denumiţi HDP. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. 4. 5. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. în condiţiile arealului lor de cultură. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. regiunile viticole. prin solurile cultivate. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. prin însuşirile lor biologice sau tehnologice. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. publicată în Monitorul Oficial al României. 83/2007. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. cât şi hibrizii interspecifici. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. alimentaţiei şi pădurilor. 244/2002. 2. Soiurile interzise sunt cele care. 244/2002 Art. 333 din 20 mai 2002. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă.1. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. Soiurile autorizate sunt cele care. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. în ansamblu. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. centrele viticole şi plaiurile viticole. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. 6. ANEXA Nr. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. alături de cele recomandate. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. în care se includ zonele viticole. podgoriile. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. I pct. 51 din Legea nr. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. caracterizată prin condiţii specifice de climă. sub potenţialul soiurilor recomandate. nr. se modifică şi se completează după cum urmează: . Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. 9. sol şi relief. 7. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. 8. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. dreptului de plantaţie nouă. în cel mai înalt grad. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură. precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. 10. care. sol şi sortiment. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. 3. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Factorii naturali. 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. Partea I. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă.

precum şi înregistrarea soiurilor de plante." 6. centru viticol şi direcţie de producţie.N. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. 2. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. regiuni viticole.V. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. prelucrarea. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. podgorie." 3. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă." 7. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art.N. cu următorul cuprins: "Art. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.O. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art. podgorii. 3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. denumit în continuare. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a . 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. După articolul 6 se introduce un nou articol." 5. în zone viticole. controlul şi certificarea calităţii. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art. denumit în continuare O. teritorial. şi de asociaţiile de producători.1. centre viticole şi plaiuri viticole. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. 8 (1) Producerea. Crearea rezervei regionale." 8. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. 9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V." 4. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare.D. O. actualizat. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti.V.. Capitolul I se abrogă. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. articolul 61.. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Registrul plantaţiilor viticole. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii.

. c) restructurarea plantaţiilor viticole. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare.V.O. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare.V." 12. Partea I. pe baza unor criterii obiective." 13. 14. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6.N. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.V. 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. b) replantarea suprafeţelor viticole.. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O." 10. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole.D. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat.N. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. Articolele 16 şi 17 se abrogă. după caz.V. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură.N. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin.V. cu consultarea O. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării." 9. Ministerul Agriculturii. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia.viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului." 11.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii." .

16. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O." 19. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. cu sau fără adaos de zahăr. În aceste cazuri.N. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. La articolul 21. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu.V.." 17. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art.D. (2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României.D. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. Articolul 20 se abrogă. mediului natural şi/sau factorilor umani. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. după alineatul (2) se introduce un nou alineat. centru viticol sau localitate.N. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. Partea I. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. (1). vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . .O.O. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. în vederea comercializării pentru consumul uman direct.V. comună sau o parte a comunei. alineatul (3). denumită în continuare DOC. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. în funcţie de: a) subdenumire.15. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată.

un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.O.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri." 24." 20. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. altele decât cele permise de lege." 23.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri.b) DOC-CT . 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. c) DOC-CIB . precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. este interzisă. vinurilor sau a produselor vinicole. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. Articolul 24 se abrogă.N. (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. pădurilor şi dezvoltării rurale. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. 21. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. a unei categorii de calitate. declaraţii de recoltă. în momentul punerii lor în consum. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. (2) Prepararea musturilor.D. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului.V. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. Articolul 27 se abrogă 25. a unui areal de producţie. Articolul 30 va avea următorul cuprins: . (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor." 26. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. de recoltă şi de producţie. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin.

(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. Partea I. vinurilor cu indicaţie geografică.O. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art."Art. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O." 27. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.V.D. producătorul poate să solicite O.D. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. eliberate de O. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României." 31. La articolul 41.O. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. vinarsurilor. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.N. Articolele 34 şi 36 se abrogă.D." 28.N. 32. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.N. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri.V. cu excepţia pelinului. La articolul 39 se introduc două noi alineate. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. (1). 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. declasarea unui vin DOC în vin de masă. cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. vinurilor speciale. vinurilor cu denumire de origine controlată." 33.D. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. Guvernul analizează propunerile .O. (2) În faza de producţie." 29. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.V.V. alineatele (2) şi (3). administrat de Institutul Vinului. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv.O. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.N. 30. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art.

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. must şi vin. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. pădurilor şi dezvoltării rurale.N.V. 54 (1) O. .N. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ. cu personalitate juridică.N. se realizează prin: a) sponsorizări. (2) Statutul. este finanţat din alocaţii bugetare." 44. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri.V. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. denumită în continuare O. c) aparatul executiv."Art. care este format din 7 membri. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.V..N. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. 55 O.V. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.V." 43. b) donaţii.. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art.N. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. 52 (1) O.N. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. completate cu veniturile proprii. c) prestări de servicii. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. pădurilor şi dezvoltării rurale. 53 (1) O. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii.V. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. b) corpul de experţi.V. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.V.V.I. şi din venituri proprii. (2) Veniturile proprii ale O.V." 42.V.V.N. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor.V.V. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O.N. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei.V.

26 alin. concursuri de struguri şi vin etc. pădurilor şi dezvoltării rurale.O. simpozioane. propunerile O. h) avizează. (5).V. consfătuiri. precum şi din cel al istoriei. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. conform art.D. 21 alin.V. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. vin şi produse procesate din acestea.C. Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art. k) colaborează cu I. j) asigură legătura ţării noastre cu O. b) producerea ori punerea în circulaţie.. oenologiei. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile . a produselor care fac obiectul prezentei legi. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 313 şi 297 din Codul penal. cu Biroul vin. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. alcool. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol.D. producerea pichetului. pentru fiecare denumire de origine controlată. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. economiei vitivinicole.I. cu organizaţiile de producători. 26 alin." 46. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. 286 şi 301 din Codul penal. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0.N.V." 45.V. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. O..O. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi.N. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art. cât şi în străinătate. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. şi se pedepsesc potrivit art. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite.." 47. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole.f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. (3). m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară.I.S. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. tutun. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. zonarea soiurilor de viţă-devie.. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. (2).V.T. 19 şi art. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu. potrivit prevederilor art. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. (3) şi (4).

f). d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 180/2002. cu modificările şi completările ulterioare. i). c) încălcarea art. 12 alin. (1). de recoltă şi de producţie. l) şi m). 3 devine anexa la Legea nr. cele prevăzute la lit. (1).000 lei. potrivit prevederilor art. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. potrivit art. h). 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. 52. cele prevăzute la lit. (4). în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 30 alin. c). (1). (1). 2 şi 4 se abrogă. 12 alin.000 lei la 5. b) cu amendă de la 6. 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. b) şi n). 12 alin. (1) şi (2)." 49. Anexele nr. e). b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. (1). Articolul 68 se abrogă. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor." 50. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. potrivit prevederilor art. Articolul 66 se abrogă. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. 33 alin. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. în suprafaţă mai mare de 0. 14 alin. j). 15 alin. iar anexa nr. .1 ha.000 lei la 100.000 lei la 10. 29 alin. 1. potrivit prevederilor art. potrivit prevederilor art. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art. k) şi o)." 48. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. a).000 lei. (1). 51. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3). stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. d). l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. c) cu amendă de la 40.000 lei. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. cele prevăzute la lit. g). e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. 23 alin. 244/2002. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură.pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. potrivit prevederilor art.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. 62 Contravenţiilor prevăzute la art. 11 alin.

cu respectarea prevederilor art. Alimentaţiei şi Pădurilor.[10] Hotărâre nr. nr. 244/2002. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. constituiţi în comisii judeţene. potrivit normelor metodologice de realizare .Delimitarea teritorială a arealelor viticole. 76 alin.(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol. Art. 244/2002. . Art. Partea I. . inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. Partea I nr. aflate în derulare. se utilizează până la epuizarea stocului. (1) din Constituţia României. Art.Art. 2. denumită în continuare lege. 1. constituită potrivit Legii nr. tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. republicată. ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. . 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. dându-se textelor o nouă numerotare. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs. 2. cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art. . dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. publicată în Monitorul Oficial al României. . 3.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. Art. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României. destinate comercializării pe piaţa internă. 1. 75 şi ale art.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. potrivit prevederilor art. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. Partea I nr. se va republica. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 244/2002. Partea I. 333 din 20 mai 2002. III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. 1 la prezentele norme metodologice. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. 7 din lege.Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. 7.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. 5. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. d) materialul certificat. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. sunt cuprinse în anexa nr.(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului. e) şcoli de viţe certificate. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A. d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. 8.şi ţinere a Cadastrului viticol. . denumit în continuare ONVV. precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. c) materialul bază. 3. (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. 2 la prezentele norme metodologice. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. b) plantaţii de preînmulţire. Art. Art. 4. . . f) şcoli de viţe standard. . Art.Zonarea soiurilor de viţă de vie. până la nivel de localităţi. alimentaţiei şi pădurilor.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. Art. 6. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. 1 la prezentele norme metodologice. c) unităţi de înmulţire. e) materialul standard. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi . alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. 2 la prezentele norme metodologice. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea. Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. prevăzute la art. b) materialul prebază. alimentaţiei şi pădurilor. c) plantaţii-mamă de plante certificate. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii. .

(8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului. 2 din anexa nr. 11 alin. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează. persoană fizică sau juridică. f) distanţele de plantare. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. . de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. (1) şi (2) din lege. în condiţiile prevăzute la art. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha). consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. În cazul neutilizării în perioada admisă. inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. prin consultarea specialiştilor din domeniu. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. care nu poate fi mai mică de 2 ani. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. tarlaua. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. respectiv a municipiului Bucureşti. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. denumit în continuare ICDVV. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. 9. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. a unui drept de plantaţie nouă. satul. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. comuna. cu aprobarea Ministerului Agriculturii.Vinificaţie. direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (2) Dreptul de plantaţie nouă. c) locul plantării: podgoria. potrivit prevederilor pct. respectiv a municipiului Bucureşti. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei. (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. Alimentaţiei şi Pădurilor. centrul viticol. respectiv a municipiului Bucureşti. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. Art. (5) În situaţii deosebite. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. 4 la lege. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. eliberează autorizaţiile de plantare. persoană fizică sau juridică. . (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren. b) adresa/sediul producătorului. de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă. din care pe ani. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. (2) din lege. .Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora. alimentaţiei şi pădurilor. 12.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări. a strugurilor şi vinurilor. . accesul în plantaţii.1 ha de familie. autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. 10. alimentaţiei şi pădurilor.Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. alimentaţiei şi pădurilor. necorespunzătoare. 11. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. între diferite specii ale genului Vitis. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. 12 alin. (3) din lege. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Art. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. pe suprafaţă de cel mult 0. alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere. . la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole. elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. 12 alin. cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. . vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. denumită în continuare ISCTV. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. în scop ornamental. din primele două generaţii. (1) sunt interzise la plantare. împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. . conform prevederilor art. Art. . . B. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Cererile prevăzute la art. persoană fizică sau juridică. personae fizice sau juridice. pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. 9 alin. care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. 15. caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă.ICDVV. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei.(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. Art. 13. respectiv a municipiului Bucureşti. 14. (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. Art. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art. respectiv a municipiului Bucureşti.

(2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor. . parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. denumite în continuare soiuri nobile. satul. 20. respectiv a municipiului Bucureşti.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.1 ha de agent economic sau de familie. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. precum şi conservarea căilor de acces. curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi. indiferent de suprafaţă. 17. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. luna. d) suprafaţa supusă defrişării. mai mari de 0. e) data defrişării: anul. g) vârsta plantaţiei . alimentaţiei şi pădurilor. centrul viticol. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. . tarlaua. . 18. 16. Art. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea. h) procentul de goluri din plantaţii. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi. a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.număr de ani. persoană fizică sau juridică. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. C. cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. perioada de început/sfârşit. i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.Art. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV. pentru luarea în evidenţă. Art. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. respectiv a municipiului Bucureşti. . care depun cereri la . 19. (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate. b) adresa/sediul deţinătorului. . f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării. se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. comuna. în suprafeţe mai mari de 0. Art. se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării.1 ha. respectiv a municipiului Bucureşti.

2 pct. sunt: albe. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină. 18 lit. roze sau roşii. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. c) cules la înnobilarea boabelor. "Vin de Pays" sau altele asemenea. (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. în raza cărora se află plantaţiile vizate. 24. b) cules târziu.5% în volume. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. Art. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. . b) din lege. fără a depăşi un plafon maxim. A. 22. DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l.VS. 25. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată . . Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein".Vinurile de masă. nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. (4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. clasificate în vinuri de masă. denumite şi vinuri de calitate superioară .5% în volume. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l. în diferite nuanţe. definite la art. în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere. . Art. Vinurile Art. B. . a) din lege. conform ordinului ministrului agriculturii. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată.20 din lege. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor. de calitate sau speciale. . 18 lit. alimentaţiei şi pădurilor. vin şi subproduse vinicole I. (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. autorizaţi temporar la plantare.Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin. 21.Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare. Vinurile de calitate Art. 23. . 21 din lege.(1) Vinurile de calitate definite la art. care se valorifică potrivit prevederilor art. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8.Vinurile. respectiv a municipiului Bucureşti.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. Vinurile de masă Art. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l. Ele formează o categorie separată.

28. între 12-20 g/l. 32. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. peste 50 g/l. 30. Art. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12. între 33-50 g/l.(1) După conţinutul în zaharuri. d) dulci. 2 pct. 2. 13 din lege. între 6-15 g/l.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri.În funcţie de conţinutul în zaharuri. alimentaţiei şi pădurilor. . La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. Vinurile spumoase Art. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. între 0-6 g/l. . pot purta denumire de origine controlată. cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. Art. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut. . . 2 pct.01 g/l şi 50 g/l inclusiv. 26. C. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. . cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4. e) demisec. f) dulce.(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată. Art. 29.01-30 g/l. d) sec. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. 15 din lege.(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere. Ministerul Agriculturii. Art. . a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. c) demidulci. b) demiseci. până la 12 g/l. c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. peste 30 g/l. b) demiseci. Art. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. c) extrasec. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. . 27.(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie. . Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. Vinurile spumante Art. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. denumit în continuare ONDOV. c) demidulci. b) brut. cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1. b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare. 31.Unele vinuri spumante şi petiante. (2) În cazuri speciale. între 17-35 g/l. între 12.01 g/l şi 12 g/l inclusiv.

între 12.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon. Produse pe bază de must Art. b) distilatul de vin. b) mustul de struguri concentrat.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. a căror definiţie este prevăzută în anexa nr.(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase. realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici. c) demiseci. 2 pct. 21 din lege. . Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art. 2 la lege. .După conţinutul în zaharuri. 3. II. c) mustul de struguri concentrat rectificat.01-80 g/l. e) oţetul de vin. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. 4. Art. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. c) romaniacul. Alte produse pe bază de must şi vin A. 14 din lege. 2 pct. 37. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. peste 80 g/l. must. 38. 16 şi 17 din lege. vin. Produse pe bază de vin Art.01-40 g/l. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. 33. . (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat. fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. 34. b) alte vinuri aromatizate. între 40. B. 36. alcool de origine viticolă. până la 12 g/l. . 2 pct. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci. . f) mustul de struguri parţial fermentat. 5.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. b) seci. . d) dulci. Vinurile aromatizate Art. d) sucul de struguri. g) mistelul. 19 din lege. .Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr. autorizate pentru producere. 2 la lege. Vinurile perlante şi petiante Art. 2 pct. d) rachiul de vin. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. e) sucul de struguri concentrat. 35. mistel. h) tulburelul. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. must concentrat.

42. 41. . soiului sau sortimentului de soiuri. b) tăria alcoolică la 20°C . Art. III. .(1) Vinurile proprii consumului uman direct. cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. (3) În cazuri speciale. fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. tanin. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor. 43.5% alcool dobândit în volume şi. distilarea lor. 39. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. 2 la lege. Art. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. Ministerul Agriculturii. c) spuma de drojdie. respectiv. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 2.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1.(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. .minimum 8. vin şi subproduse vinicole Art. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată. pot purta denumiri de origine controlată. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. pentru vinurile roşii. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. altele decât cele speciale. . conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin. d) rachiul de tescovină. pentru cele cu denumire de origine controlată. exprimată în acid acetic. furaje. c) obţinerea vinurilor materie primă. 40. sau 60 miliechivalenţi pe litru. trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică. exprimată în acid acetic. produselor pe bază de must. cultivate în areale viticole delimitate. d) aciditatea volatilă mai mică de: 1.5 g/l. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. . . coloranţi naturali. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1.2 g/l. cu capacitate de maximum 600 litri. b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar. composturi şi altele asemenea. centrului viticol sau arealului delimitat. podgoriei. b) rachiul de drojdie. pentru vinurile albe şi roze.Art. c) aciditatea totală .(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie.minimum 4. exprimată în acid tartric. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. e) pichetul. învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. ulei din seminţe. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale.08 g/l.

limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci.maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze. Pietroasa.maximum 2. maximum 8 mg/l. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. 6. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari. de cel puţin 2 ani. maximum 60 mg/l. Murfatlar. m) fluorul. 2.maximum 1. i) borul. f) dioxidul de sulf total. Valea Călugărească. roşii. maximum 1 mg/l. maximum 5 mg/l.. q) metanolul: . 5. e) extractul sec nereducător. n) plumbul. 3. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. 5. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . maximum 80 mg/l. în must sau în vin. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci. maximum 1 g/l.VS. j) bromul.5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase. l) cuprul.Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi. maximum 1 mg/l. t) sodiul. roşii. maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci.2 mg/l.01 mg/l. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. h) arsenul. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci. maximum 1 mg/l. r) sulfaţii. minimum: 1. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii. p) zincul. sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume. albe şi roze. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. maximum 0. cu următoarele excepţii:. albe şi roze.2 mg/l. maximum 0. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1. g) aluminiul. maximum 1 g/l. u) diglucozidul malvidinei. 4. maximum 1 mg/l.VS.. maximum 0. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară .maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii. 3. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară .5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. exprimat în acid boric. s) acidul citric. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. exprimaţi în sulfat de potasiu. o) staniul. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor. 2. k) cadmiul. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci. 4. de alcool sau distilat de vin. produselor pe bază de must. Târnave.

manitate.Mustul de struguri concentrat rectificat. a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. exprimaţi în alcool izoamilic. precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză. c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. b) aciditate totală. sunt următoarele: a) alcool metilic.prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. Art. .(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. 25 din lege. alţii decât cei admişi de lege. 46. maximum 400 mg. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. de maximum 0.pichet. Art. 2 pct. e) aldehide. raportate la 100 ml alcool anhidru. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . Modificat de articolul 1 din Ordin nr. Alimentaţiei şi Pădurilor. j) prezenţa mezoinozitolului. definit în anexa nr. 5 din lege. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni. la 25°Brix şi la 20°C.5. (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente.0 mg/l. 45. d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate.3 mg/l. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. exprimată în acid acetic. 2 pct. . .5. după caz. determinat la 25°Brix. între 75 mg şi 500 mg. la 425 nm. b) densitate optică.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm.0. raze ultraviolete sau ionizante. armonizate cu metodele comunitare.(1) Romaniacul. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul . d) zincul . d) un indice Folin .05 mg/l. definit în anexa nr.Ciocalteau de maximum 6. exprimate în aldehidă acetică. 44. determinat la 25°Brix. Alimentaţiei şi Pădurilor. 43 din prezentele norme metodologice. c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză. maximum 200 mg. . 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. la 25°Brix. băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. c) plumbul . maximum 400 mg. cele falsificate.0. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. d) alcooli superiori. b) cuprul . determinat la 25°Brix. alimentaţiei şi pădurilor. f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. distilării sau producerii oţetului.0 mg/l. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. c) esteri. exprimaţi în acetat de etil. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine. între 5 mg şi 60 mg. e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale.

mustului de struguri.f) furfural. c) alcooli superiori. a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. trierea. conservare şi evoluţie a produselor respective. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. zdrobirea boabelor. b) esteri. cu ocazia culesului. urmată de zvântare. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor. între 100 mg şi 600 mg. tratarea strugurilor. g) acid cianhidric. între 100 mg şi 750 mg. 3. f) furfural. precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. d) aciditate totală. 5.(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. (2) din prezentele norme metodologice. . 8. exprimate în aldehidă acetică. 4. . macerarea carbonică. 49. 46 alin. în afara unor limite normale. . între 5 mg şi 80 mg. maximum 2 mg. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. mustului de struguri parţial fermentat.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. maximum 1. 47. 9. între 100 mg şi 750 mg. . spălarea strugurilor. e) aldehide. maximum 2 mg. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. 2. Art. exprimaţi în alcool izoamilic. 7. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. exprimaţi în acetat de etil. exprimată în acid acetic. nedetectabil. a strugurilor. mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. g) acid cianhidric. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. nedetectabil. tratarea strugurilor. la nevoie. roze sau aromate. în vederea obţinerii de vinuri dulci.000 mg. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. separarea. 6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. Art.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. la cules. 48. asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe.

scurgerea mustului. îmbogăţirea musturilor în zahăr. în limita a 0. 17. tratarea musturilor. c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute. pasteurizarea mustului. tanin. 22. ovalbumină şi/sau lactalbumină. corectarea acidităţii totale a mustului . în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. exprimat în tiamină. statică sau dinamică. . 12. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. potrivit prevederilor art. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. adaosul. caolin. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu.3 g/l. (3) din lege. în doză de maximum 0. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare. 13. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. 21. refrigerarea mustului. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte.6 mg/l.prin flotaţie. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice. în vederea limpezirii. 20. în doză de maximum 0. cazeină şi cazeinat de potasiu.3 g/l. precum şi prin centrifugare sau filtrare. presarea strugurilor nezdrobiţi. 19. 11.10. 14. 16. 23. singur sau în amestec. prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. 26 alin. clei de peşte. c) diclorhidrat de tiamină. fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. b) deshidratare parţială. singur sau în amestec. bentonită. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională."factori de creştere". a mustuielii sau a boştinei. cu sau fără răcire. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon. 18. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice. al unor substanţe chimice . 15.5%.acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate.

se aprobă de ministrul agriculturii. filtrare. prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. 34. adaosul în must al unui agent tensioactiv . 35. un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. aerarea.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice.DOC. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. condiţionare. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri. respectiv a municipiului Bucureşti. de origine viticolă sau agricolă. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. zdrobiţi sau nezdrobiţi. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. 28. 30. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. 33. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată . pritocul vinului. 24. 36. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. centrifugare. crioconcentrare sau osmoză inversă. în cantitate de până la 100 g/hl must. în alte scopuri decât distilarea. căldură. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. 27. 32. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată. adaosul în must de alcool etilic rectificat.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial. prelucrarea strugurilor. sunt practici oenologice interzise.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare. tragerea vinului de pe drojdie. . cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume. . 31. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării. ori de distilat de vin. prin folosirea de procedee fizice: frig. înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. 29. Art. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic.amestec de mono. 50. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. 26. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. în doză de maximum 80 g/hl. 25. suprapresarea strugurilor. efectuată prin evaporare sub vid. tratarea cu polivinilpolipirolidonă. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice. iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB.

în doză de maximum 100 mg/l. pentru prevenirea casării ferice. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi. i) tanin de uz oenologic. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. b) clei de peşte. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. tratamentul vinului cu fitat de calciu. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. 4. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. tratamentul vinului cu gumă arabică. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate. 13. 12. adaosul. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. exprimată în acid sorbic. 11. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. 5. carbonat acid de potasiu. pasteurizarea vinurilor.refrigerarea vinului -. înainte de îmbuteliere. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. care trebuie efectuat de persoane calificate. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. prin folosirea unei doze mai mici de 0. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere. astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. în doză de maximum 250 mg/l. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor. 6. adaosul în vin de acid ascorbic. e) bentonită. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice).Dezacidifierea . 8. 10. 7. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. 14.2. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl. g) caolin. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. 16. carbonat de calciu. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. 43 alin. tartrat de calciu sau acid tartric. 15. prin mijloace fizice. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. 3. adaosul în vin de acid citric. tratamentul prin frig . tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă.3 g/l. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. înainte de îmbuteliere. urmată de separarea. f) din prezentele norme metodologice. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. în doză de maximum 200 mg/l. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. 9. autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. aerarea vinului. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. (1) lit. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l. limpezirea vinului prin cleire.

c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective. cu sau fără contact cu lemn de stejar.3 miliechivalenţi/l. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. 20. care sunt: must de struguri.3 miliechivalenţi/l. exprimată în acid tartric. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. 17. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. must de struguri concentrat. must tăiat. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. s) din prezentele norme metodologice. 19. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr. 49 pct.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. cu excepţia producerii vinurilor de masă. 18. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă . care se comercializează fără indicarea denumirii de soi. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat.Oenococcus oeni.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l. 23. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. în limita maximă de 2. Pentru vinurile de calitate. vin parţial fermentat.VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin. a mustului tăiat. 24. (1) lit. a vinului parţial fermentat. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri. exprimată în acid tartric. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl.PVPP . prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. în doză de maximum 10 mg/l. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric. 21.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. must de struguri concentrat rectificat. egalizarea şi cupajarea vinurilor. sau 13. conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l. exprimată în acid tartric. 22. maturarea vinului.5 g/l. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. În urma corecţiei. b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice . sau 33. b) pentru vinurile de calitate superioară . Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment. conform art. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. . 43 alin.

b) tipul operaţiunii efectuate. . 55. nu se consideră ca fiind frauduloasă. Art. cantitatea.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. în aceleaşi condiţii. argonului sau azotului. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. 52.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă. în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. e) procedeul utilizat. must de struguri concentrate rectificat. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. îmbutelierea vinurilor la cald. c) data la care începe operaţiunea. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. . utilizarea dioxidului de carbon. . b) adaosul licorii de tiraj. precum şi al produselor de limpezire. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. separat sau în amestec. Art. 56. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV. Art. 54. 51. al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri. precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. Art. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite.25. . strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare. . eventual de activatori de fermentare. se face în baza notificării în scris. la oficiul teritorial al ONDOV.Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor. must de struguri concentrat. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. Art. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. . 53.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV. cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. . transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 27. Art. 26. d) descrierea produsului supus operaţiunii. îmbutelierea sterilă a vinurilor. c) tirajul.Acidifierea şi îmbogăţirea.

La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. 2.5% în volume. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite. zaharoză şi vin. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat. must de struguri concentrat. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. 5. must de struguri concentrat rectificat. 9. must de struguri parţial fermentat. must de struguri concentrat rectificat. caramel.5% în volume.5% în volume. 6. precum şi din extracte din plante admise de lege. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. alcool etilic de origine agricolă. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. must de struguri concentrat rectificat. distilat de vin.d) fermentarea vinului în butelii. zaharoză. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. must de struguri. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. c) adaos eventual de bonificatori.5% în volume. este de minimum 10% în volume. 7. e) remuajul. administrate separat sau în amestec. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. 3. must de struguri concentrat rectificat. f) degorjarea. 4. must de struguri concentrat. must de struguri concentrat. must de struguri parţial fermentat. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. d) adăugarea eventuală de zaharoză. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. mistel. folosite separat sau în amestec. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. . cu adaos eventual de distilat de vin. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin. h) dopuire definitivă. este de minimum 9. glicerină alimentară şi caramel. Pentru producerea vinurilor spumante. 8. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante. din vin sau din amestecul acestora. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. Vinurile spumante cu fermentare în butelii. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop.mistel. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.5% în volume.

Declaraţia de recoltă se completează. alimentaţiei şi pădurilor. . 11. cu excepţia celor malolactice sau citrolactice.Declaraţia de stocuri se completează.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă. 59. plumb. conform prevederilor art. c) adăugarea. de zaharoză şi caramel. b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. CAPITOLUL III Normele de evidenţă. uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare. Art. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. 58.10. zinc. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. prin diluare cu apă dedurizată. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele. 60. . condiţionării. . În acest sens este interzisă folosirea utilajelor. fier. Art. b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. Art. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. . 57. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. se depune şi se înregistrează.Utilajele. 29 alin. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop. pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. precum şi în procesul maturării. 29 alin. . . (1) din lege. (2) din lege. . Art. se depune şi se înregistrează. eventual. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. alimentaţiei şi pădurilor. b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului. 61. conform prevederilor art. Art. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. 62. 50 din prezentele norme metodologice. elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.

alimentaţiei şi pădurilor. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. alimentaţiei şi pădurilor. (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate.(1) Comercializarea vinurilor. (4) Declaraţiile de stocuri. . alimentaţiei şi pădurilor. în urma controalelor efectuate. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. în vrac sau angro. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. avizate de ONVV.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată. alimentaţiei şi pădurilor.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. 65. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. . ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. Art. respectiv a municipiului Bucureşti. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ.Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. .(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli. al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular. 63.5 ha. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0. avizate de ISCTV. rachiului de tescovină. se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. persoane juridice sau fizice. . rachiurilor de vin. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. cu avizul ONVV. . 66. la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. 64. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. dreptul de a produce astfel de vinuri. Art. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. respectiv a municipiului Bucureşti. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene.

74. Art. . Art. stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. c) anul de recoltă. Art. obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. 72. solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. .În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. 68. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. b) produsul. în cazul vinurilor. în cantităţi mai mari de 100 litri. produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă. 69. trebuie să execute vinificarea. Art. Art. comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă.(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată. 67. sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. până la obţinerea vinului finit. vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea. Art. Art. la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. în condiţiile legii. pentru recipientele mai mari de 100 litri. cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop. acceptate de legea română. conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. . 73. 71. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. în condiţiile legii. 70.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. într-un centru de vinificare din România. .Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării. . copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. . . Art.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. . (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. . sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export. alimentaţiei şi pădurilor.Pentru livrare la export.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora.

cu indicaţie de provenienţă geografică. romaniacurilor şi al vinurilor speciale. CT. derivate din plută. a vinurilor de calitate superioară . înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută. vin de calitate superioară .VS. fie pe contraetichetă. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". Art.VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice. aplicate pe acelaşi recipient. 2. 77.VS. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. etichetate în condiţiile legii.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată. . 3. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală. (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1.VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC. ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. 75. Pentru vinurile de calitate superioară . exprimată în procente. e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară . c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec.VS. 76. constituite din două sau mai multe soiuri. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă.(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată. . fluturaşi sau buline.DOC: CMD. alimentaţiei şi pădurilor. acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. vinurilor de calitate superioară . denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. vin de masă. demidulce. . CIB. (2) La etichetarea vinurilor de masă. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului. sub formă îmbuteliată. şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. Art. demisec. dulce. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată. cu excepţia vinului pelin. inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului. cu indicaţie de provenienţă geografică. semne. ilustraţii şi mărci. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice. vin cu denumire de origine controlată . în volume. capişoane. .

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. (3) din prezentele norme metodologice. Art. roşu. (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată. determinat refractometric la temperatura de 20°C. în acid tartric sau în miliechivalenţi/l. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l).(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. 84 alin. 91. 87. 7. (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august . roze. 90. procentul de substanţă uscată. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat. prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. aciditatea volatilă a vinului de masă. Art. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. 9. 2.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj. 3. Art. . Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. 8. exprimată în g/l. e) locul de stocare. . rezistenţa la aer.Art. în acid acetic sau miliechivalenţi/l. aciditatea totală a vinului de masă. . 88. Art. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. c) natura produsului. Art. 4 şi 5 din lege. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . b) date analitice privind: 1. pentru mustul de struguri. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare. 86. pentru fiecare recipient. 18 şi în anexa nr. absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii. exprimată în g/l. care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. . conţinutul în zahăr reducător. 5. care fac obiectul contractului. 6. . 2 pct. 84 alin. 2.Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. 84 alin. 4. d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă.30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. . . 89. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat.15 februarie. Alimentaţiei şi Pădurilor. exprimată în procente în volume.

precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat. necesare pentru buna lor conservare. . . must de struguri concentrat. 91 din prezentele norme metodologice. acestea trebuie să fie de calitate. . e) să fie apte. 93. corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l. în suc de struguri sau în alte produse consumabile. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. b) cumpără. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. 96. derivate din sucul de struguri. Art. 95. . c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. altele decât cele menţionate la lit.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat. g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri. ca vinuri de masă. . pe durata de valabilitate a contractului.055 g/cm3 la temperatura de 20°C. 94.b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj. Art.În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. condiţiilor prevăzute la art. Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului. d) să rămână în vrac. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1. în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile.În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde. pentru vinul de masă.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. Art. cu începere de la data raportului de analiză constatatoare. direct sau indirect. . derivate din sucul de struguri.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri. f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. b) tipul de materii prime: struguri. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. de la producători struguri. 92. . Art.Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. 99.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă. . Art. sănătoase. a). cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente.Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj. 97. 98. must de struguri. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice. Art. Art. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. Art. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj. . pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj.

Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. b) 10 hl must de struguri. . 102. (3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. astfel: a) 1. 105. 99 din prezentele norme metodologice. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv. de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului. (1).300 kg struguri. Alimentaţiei şi Pădurilor. 101. h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art.c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. 106. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. Art.05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl. . fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat. 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică. în procente în volume pe hectolitru. Art. Art. în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni. . d) locul de efectuare a prelucrării.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. 104. . Art. c) 3 hl must de struguri concentrat.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. . . g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. f) cantitatea. b) 1. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. 103. . eliberate de organele abilitate. .Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime. . exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. 107. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie.Ajutorul prevăzut la art. 100.3 pentru struguri în 100 kg/hl.Cuantumul ajutorului prevăzut la art. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. c) 0.30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl. destinate prelucrării. Art. Art.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie. Art.

. . c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice. (2) În situaţiile prevăzute la alin. a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. . emit buletine de analiză a vinurilor. . recomandate şi autorizate pentru cultură. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului. organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. până la maximum 1 ha din fiecare soi. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. 108. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. 109.Art. declaraţia de stocuri. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal. în scop experimental sau didactic. (2) Produsele menţionate la alin. învăţământ. 42-55 din lege. pe areale viticole. (1) lit. efectuează analize specifice.(1) În cazul unor situaţii de criză. 111.Ministerul Agriculturii. declaraţia de recoltă.Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. Art. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. . până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. Art. exprimată în procente în volume pe hectolitru. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător". b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. 2. susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate. permise de lege în cazul înfiinţării.(1) Modificările limitelor. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. acordă asistenţă tehnică de specialitate. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă. produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa. 110. deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole.

de diferite lungimi. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi.obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. 43. 2.Anexele nr. Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor. 8. destinate plantării pe terenuri nisipoase. Art. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare . cu lungimea de minimum 30 cm. j) modificarea sau completarea prevederilor art.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm. h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. ANEXA Nr. 49. . 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. declaraţia de sortiment viticol. 50. cu lemnul maturat. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă.viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. sau pe orice tip de sol. c) coarde portaltoi .porţiuni provenite din coarde altoi. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1. . destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. 2. cu lungimea minimă de 30 cm. 112. 13. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. 56. k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. 46.3. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare . produsele pe bază de must şi vin. cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. 3. c) viţe portaltoi . 63. forma radicicolă. în cazul soiurilor rezistente la filoxeră. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite . 47.

a fost produs de agenţi economici autorizaţi. având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora. . . întreprinderi particulare şi firme străine. persoane fizice. . . . d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: . plantate pe familii sanitare. măsurat la mijlocul butaşului. e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare .provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază.este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. .a fost produs de menţinător. . . Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi . măsurat la mijlocul butaşului. pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora. amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată.d) butaşi de portaltoi pentru altoire .provine din plantaţii cu materialul iniţial.provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi.vectori. de asemenea.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat. b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat.sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază.este destinat obţinerii viţelor altoite certificate. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . . cu material provenit din plantaţia de conservare. Menţinătorul poate fi. . . instituţii de învăţământ superior de profil agricol.au fost produse de agenţi economici autorizaţi. c) materialul bază este materialul săditor viticol care: .vectori ai virusurilor. e) viţe altoite certificate: .a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate. căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală. . pornind de la o plantaţie cu material iniţial. respectiv al clonei. libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază.porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm.a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate. în special cu nematozi . 3. în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.porţiuni provenite din coarde portaltoi. având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.provin din plantaţia de material certificat.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. întreprinderi particulare specializate.

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

2. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: . 3 pct.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale.la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. compoziţia. 1. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. respectiv 15% în volume. Art. emise de Ministerul Agriculturii. precum şi condiţiile legate de natura. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare.Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente. definite la art. 4. băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus. desemnarea şi prezentarea.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. originea. oprite din fermentaţie. locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale. numai în următoarele condiţii: . . precum şi condiţiile de aplicare.În sensul prezentelor norme se definesc: A. . (2) lit. .Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală.care a fost supusă. . Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. .care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14. trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. .care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale. . definită conform prevederilor legale. este autorizată. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin".5% în volume. . b) prima liniuţă şi lit. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate.Art. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante.dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente. ambalarea. Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. excluzând vinul de masă "retsina". . respectiv în completarea migdalelor. existentă în societatea comercială. natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală. care prezintă aromă şi/sau gust de migdală. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. în general. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată. 1 alin.5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17. Alimentaţiei şi Pădurilor. caisă sau ou.

emise de Ministerul Agriculturii. (2) lit. care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. precum cele definite în actele normative în vigoare.5% în volume. (2) lit. unei îndulciri. c) băuturile aromatizate pe bază de vin. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%. 5 pct. Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. îndulcite. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art. 3. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. emise de Ministerul Agriculturii. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. .obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina". Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%. definite la art. . Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: . portocale şi plante aromatice.B. b) băuturile aromatizate pe bază de vin. şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. b) prima şi a doua liniuţă şi lit.obţinută din vin şi/sau musturi de struguri. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: . . . 1 alin. . c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. C.care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14.care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. în general. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. 1 alin.care a fost supusă. din nuci. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. obţinute din vin alb. . .care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante.la care nu este permis adaosul de alcool. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. definite la art. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. obţinute din vin roşu. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări. din ginseng.

a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă. zahăr lichid. 6. g) rachiu de stafide. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. 5. . precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. Concentraţia alcoolică totală în volume . zahăr caramelizat. e) distilat de origine agricolă. must de struguri concentrat rectificat.În sensul prezentelor norme. care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . dextroză. must proaspăt de struguri.suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1.operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi. Aromatizare . alcool etilic rafinat tip A. 8. d) distilat de vin sau de stafide.operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi. 2. 7. 14/1998. 3. miere.numărul de volume de alcool pur. de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze. în volume. Concentraţia alcoolică dobândită în volume . b) alcool etilic de origine agricolă. Concentraţia alcoolică potenţială în volume . must de struguri concentrat. în conformitate cu prevederile legale în vigoare.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. Vermut . zahăr alb. Colorare . sirop de roşcove. fructoză. Adăugare de alcool . sirop de glucoză. f) rachiu de vin sau de tescovină. la temperatura de 20°C. zahăr lichid invertit. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură.concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. Concentraţia alcoolică naturală în volume . zahăr alb rafinat. . 4.CAPITOLUL II Definiţii Art. Art. sirop de zahăr invertit. c) alcool de vin sau de stafide.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb. Îndulcire .operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. după caz. 4. Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante. 3. la temperatura de 20°C.numărul de volume de alcool pur.

vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare. 3 pct. . 5. în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. predominante fiind migdalele şi mălinul. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta. Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg . Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia.".substanţe derivate din acestea. must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. eventual cu un adaos de mirodenii. iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. 3.. zaharoză. Sangria . Bitter . Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. must de struguri. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. predominante fiind genţiana. Art. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. 2. îndulcită. 4..Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l. este următoarea: 1. aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. 5. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. 1.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. c) "Americano". a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g.Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. Floris . anghinarea şi centaura. 6. . folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. b) "Bitter vino". exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. cu sau fără sucul acestor fructe. care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. conform reglementărilor legale în vigoare. Vin aromatizat cu ou .băutură obţinută pe bază de vin. Vin aromatizat amar . al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare.

Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe.Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon. Kalte Ente .băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria". 2. în băuturile definite la pct. definite conform reglementărilor legale în vigoare. Maiwein . b) Viiniglogi/Vinglogg . cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri. 3. 6. În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb.băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. Bitter soda .2. exprimat în zahăr invertit. este următoarea: 1. Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. 8. 3 pct.băutură fabricată exclusiv din must de struguri. 1. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. Petiant din struguri aromatizat . având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. Maitrank . Cocteil pe bază de vin . 7..băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia.5% în volume. 6.. 4. 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. . în afară de cazul în care este fabricată în Spania.băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante. . Art.băutură aromatizată obţinută din bitter vino. eventual sub formă de suc. 3. a) Gluhwein . de concentrate sau extracte. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . Clarea . în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume. 5. adaosul de apă este interzis. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare.băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume. este de maximum 80 g/l. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin. astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant. impregnat cu bioxid de carbon.". Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb". la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. Zurra .băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin.

În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%. Art. 2. în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. eventual a apei distilate sau demineralizate. 4. Art. este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. . sec . 10. 3.(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome. 2. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein".(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi. "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. . "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. Art. Art. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. 5.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit. cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. . .Denumirile "vin aromatizat". "tip". . dulce . demisec . 2 sau să le completeze. 14/1998. 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole.2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme. 6. 7. 4. precum şi normelor sanitare în vigoare. 9. "stil". Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. 5. Art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme. extrasec . substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. . (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen".Art. 11. 8. "Vermouth de Chambery". 12. după cum urmează: 1.Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv. "mod". nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol. "marcă". rezultând denumiri compuse. care au o concentraţie alcoolică de minimum 1. demidulce . .

substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. (2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale.Art.(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice. 13. Art. 14. nu se va indica pe etichetă natura acestuia. (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import. 15. denumit şi AQL. Art. (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor. prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare. alcool din vin. şi a Standardului Român 184/1-25.Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil. alcool din melasă).(1) Etichetarea. .[12] . În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime. natura acestuia poate fi indicată pe etichetă. . .

http://www.cdep. http://www.legestart. http://www.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3).ro/introduceri/introducere_comerţ.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.legestart.pdf 12.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-). http://www.ro/anpc/index.pdf 10.anpc.php 2.htm 6.anpc.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin.gov.org. http://www.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003.gov.pdf 9.gov. http://www.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-). http://www. http://www.pdf 11.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002.Bibliografie 1. http://www.pdf .anpc. http://www.htm 7.gov.anpc.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.dreptonline.htp_act_text?idt=5545 4. http://www.gov.legestart.anpc.legestart.htm 5.php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8.ro/pls/legis/legis_pck.apia. http://www.htm 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful