P. 1
PROIECT

PROIECT

|Views: 383|Likes:
Published by lylyac

More info:

Published by: lylyac on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/03/2013

pdf

text

original

ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

nr.G.O. H.G. 144 / 2002).O.O. nr. nr.O nr.nr. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor.O. 37/2002 privind aprobarea O.O. 264/2003). 332/2001 privind denumirea. nr. 185/2004). nr. Hotarare nr. H.G. 49/2004). 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori. 665/2004).nr.C. nr.nr. Ordin nr. Legea nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor. nr. 593/2004) Legea nr. nr. nr. nr.O. nr.N. H. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M. 914/2002). nr. 638 / 2002). 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene.O. Hotarare nr. 785/ 2002). Ordinul nr. Legea nr. 560/200). armonizate (M. nr. nr. H. 166/2001). nr. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M.G. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M. 185/2004). H.G nr. nr.G.(M. a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M.O. nr. nr.O. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M.O. clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. nr. nr. H. 75/1994).C. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. nr.O.G.G. 565/2004). 264/2003).P. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O nr. H.G.O. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M.G. 49/2004). •  O.O. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr. Ordin nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M. H. 296/2004 privind Codul Consumului (M.O.. 58/2000 pentru modificarea şi completarea O. republicata cu modificarile şi      . Hotarare nr. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile.O.N. Legea nr. privind modificarea ordinului presedintelui A.G. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.P. 188/2004 presedintelui A. nr.nr.O. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. 453/1999). 908/2004). 643/2003). nr. 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite. armonizate (M. H. 134/ 2002 privind caracterizarea. cu modificarile ulterioare (M.(M. 67/2002). 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M.G.nr.O. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M.

nr.O. nr. nr. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului.G. circulatiei şi comercializarii alimentelor. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. alimentatiei şi padurilor. 490/2001).(M. 966/2004). nr. 901/2004). 700/2001).(M. Legea nr. nr. nr. 97/2001 privind reglementarea productiei. 296/2004). elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M.(M. 573/2003). 495/2001). 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. H. nr.G. Hotarare nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M.O. H. nr.O.C.G. nr. 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M. nr.O. 178/2000 privind produsele cosmetice (M.O.nr.nr. H.G. Concurenta Legea nr. nr.G. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M.U.O. H.O. 462/2004).O. H. 644/2000).O.O. 206/1995).(M. 120/2000).nr.O. nr. H.în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor.O. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale.(M. Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. nr. 17 / 2004).nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii.O nr.  Legea nr. Ordinul nr.(M.nr.(M.nr. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole. cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr.  H. O.G. Ordinul nr. nr. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr. securitatea muncii şi protectia mediului. 10/1997).O.nr. 810/2004).O. nr.nr. 333/2002).nr. altele decat apele minerale naturale(M. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M. sanatatea. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare.O. nr. 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 148/2000 privind publicitatea. H. 711/2002).G. descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M.nr.nr.O.O. Ordin nr.368/2002). republicata (M. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . 349/2001). (M. .persoane fizice sau juridice . al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare.G.G. produse denumite generic "aurolac".  O. 665/1995 privind înlocuirea.

nr. nr.  H. 1115/2004). 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.G. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.  Legea nr.O. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O.  Legea nr. 1092/2004).G.G. nr.  Legea nr. 927/2003).nr.  Ordin nr.O. nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M.  H. nr.nr. 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor. nr. republicata (M. 258/2005).  Legea nr.nr. 24/1991).G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 319/2003). nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M. 117/2001 pentru modificarea şi completarea O. nr.O.O.O. 1154/2004).  H.O. nr.nr. nr.  O. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.G. 617/2002 privind aprobarea O.O. cu modificarile ulterioare (M.  Legea nr. 244^1 alin.G.  H. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M. 522/2004).G.O. nr.  O.O.nr. nr.O. [1] . 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. G.O. • Marfuri. nr.O. 21/1996 privind concurenta.O.U. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun. nr. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O. 1281/2004). 75/2005). cadru comerţ  Legea nr.G.U. 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. în conditiile art. 263/2005).nr.  O.  Legea nr. cu modificarile şi completarile ulterioare.  O. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M. 112/2004). 1080/2004). nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 571/2003 privind Codul fiscal. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.nr. 133/1991). 851/2002).U. 88/1996). nr. nr. (1) din Legea nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M.• Fiscalitate  Legea nr. republicata (M. nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.G. nr.G.(M.nr.O.

d) risc grav . sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit. efectul asupra altor produse. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. 4. prezentarea produsului. conditiile de asamblare şi. ambalarea. Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. etichetarea sa. luandu-se în considerare în special: 1. 2 lit.În sensul prezentei legi. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ. în conditii previzibile. în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. b) produs sigur . prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. caracteristicile produsului. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. 2. folosit sau reconditionat. dupa cum urmeaza: a) art. inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate. inclusiv de durata şi. 4-16 se aplica în orice situatie. b).orice bun material cunoscut sub denumirea de produs. Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art. c) produs periculos .orice produs care. de montaj şi de întretinere. numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui. 2 lit. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. în principal compozitia.orice risc semnificativ. Art. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. este destinat consumatorilor sau este posibil. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. b) şi c) şi art. . fie ca este în stare noua. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. în particular copiii şi persoanele în varsta. 1. b) art. 3. dupa caz. care. dupa caz.Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor. de punere în functiune. categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. 2. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. . de instalare şi de necesitati de întretinere.

(1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure. 3. importatorul produsului. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. fabricantul produsului. daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. alti agenti economici din lantul de comercializare. în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului.criterii de evaluare a conformitatii Art. 2. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare. (2). (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. h) retragere . sau. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza.e) producator: 1. f) distribuitor . . în vigoare în sectorul respectiv. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.orice agent economic din lantul de comercializare. g) returnare . f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor. 3. altele decat cele la care se face referire la alin. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. (2). CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . reprezentantul producatorului. a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator.

analizarea reclamatiilor şi. precum şi sa previna astfel de riscuri. daca este necesar. tinerea unui registru de reclamatii. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. precum şi. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. (4) Masurile prevazute la alin. (3) Masurile prevazute la alin. (1) lit. dupa caz.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor. în special cu prevederile alin. 4. b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. fara un avertisment corespunzator. 10 alin. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. asupra lotului de produse din care face parte. . atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. în conformitate cu art. pentru a evita aceste riscuri. în cazul în care acestea exista. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. Art. inclusiv. (2) lit. 5. Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse. care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori. f). prin intermediul produsului sau al ambalajului. dupa caz. returnarea de la consumatori. (2) şi (3). modul de întrebuintare. (2) vor include: a) informarea. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. precum şi informarea asupra produsului sau. neconforme cu aceste cerinte. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. dupa caz. în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. b) în cazul în care se considera necesar. daca produsul se dovedeste periculos. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti.

(6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca. (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. dupa caz. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare.b) sa participe. ca unele produse. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. în special prin: 1. la cererea acestora din urma. sarcinile. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. dupa caz. 1. pentru actiunile intreprinse. (3) Producatorii şi distribuitorii. 3. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. dupa caz. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. aflati în exercitiul functiunii sau. atributiile. sa ii însoteasca. . în limitele activitatilor lor respective. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. sunt stabilite de autoritatile competente. CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta. prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. constatarea contraventiilor. 2. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. la cerere. în limitele activitatilor lor. în conditiile stabilite în anexa nr. 6. la propunerea organelor sale de specialitate.

fara a exclude prezentarea şi în alte limbi. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. în special al art.000 ron. c) încalcarea dispozitiilor art. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. raspunderea civila. pe o scara adecvata. e) pentru orice produs periculos. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. 3. 7. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. disciplinara. . Art. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate. dupa caz. 9. 180/2002. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. redactate în mod clar. sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. în limba romana. (2).000 ron la 10. cu modificarile ulterioare. f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta. b) încalcarea dispozitiilor art. dupa caz. 4 alin. 2. sa organizeze. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane. CAPITOLUL V Sanctiuni Art.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. sa interzica temporar. 10. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur.000 ron. 5. pana la stadiul de utilizare sau de consum. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. usor de înteles. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta. cu amenda de la 700 ron la 7.000 ron. contraventionala sau penala a celor vinovati. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. propus pentru furnizare sau sa fie expus. verificari sau evaluari ale securitatii. 2. Art. pe perioada necesara diferitelor controale. . 3 alin. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei.Contraventiilor prevazute la art. cu amenda de la 1. atributiile. . ca acesta sa fie furnizat. (1). inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. astfel încat produsul rezultat sa fie sigur. cu amenda de la 200 ron la 2. lizibil şi inteligibil. Art. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia.Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. (1) În sensul prezentei legi. (1). sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate. 8. 4 alin.

c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi. asa cum sunt cele prevazute la alin. (5). a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. (1) lit. în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. de la caz la caz. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. daca este necesar. caracteristicile intrinseci ale produselor. sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. (1). b) distribuitorilor. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. d)-f). 4 alin. în special al prevederilor cap. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. monitorizarea activitatilor de supraveghere. sa dispuna sau sa coordoneze ori. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta. f). (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. 11 din anexa nr. dupa caz: a) producatorului. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. Daca este necesar. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar. III. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. 2. în limitele activitatilor lor. (4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. evaluandu-se. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. c) oricarei alte persoane. . (1) lit. b)-f). destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. (3) În mod special. dupa caz. 11.2. în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. în special cele mentionate la lit. Art.

sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. inca nesemnalat in alte notificari. 12. b)-f). asa cum se prevede la art. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor. precizand motivele pentru care le-a adoptat. trebuie in general sa fie disponibile publicului. 2 lit. in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. continutul şi formularul-tip al notificarilor. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop. (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. (1) lit. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. de asemenea. 10 alin. (1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. 14. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. Romania trebuie. asa cum sunt definite la art. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. a). in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. liniile directoare. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. Art. . . (1).(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. 13.

(3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. 11 din anexa nr. 2.(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. prin natura lor. aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil. (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. (3). Art. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel. 17. care.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau. pe o baza voluntara ori obligatorie. 13. Art. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. masuri care au in vedere impiedicarea. Art. . informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor. dupa punerea in aplicare a masurii. 16. . din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. imediat ce este posibil. ori de cate ori este posibil. nu a avut loc o consultare prealabila. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. Comisia Europeana trebuie. trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. de asemenea. Daca. natura riscului şi masurile luate. Ea trebuie notificata. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. 15.

3 şi 12 din anexa nr. 13 alin. (6). prevazute la art. Informatiile prevazute la art. republicata. pct. (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art. in termen de o luna. (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv. 2. (4) In cazul unui risc grav.pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . 4 alin. 6 alin. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. data la care se abroga prevederile art. 1. pct. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate. 18. Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. 3. art. informand Comisia Europeana despre acestea. intr-un termen mai mic de 20 de zile. 17 şi sa dea partilor respective. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 2. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. trebuie comunicate imediat punctului national de contact. 1. (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. In caz de riscuri grave. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. 1. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). art. art. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. (3) din lege sau. pct. Art. (3) şi (4). dupa caz. dupa caz. referitoare la securitatea generala a produselor. (2) din Constitutia Romaniei. art. 18 alin. 75 şi ale art. (1) şi (2). Art. ANEXA Nr.Anexele nr. cu exceptia art. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. 19. referitoare la securitatea generala a produselor. (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 2. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei. 13 din Directiva nr.(3) Romania. 20. Art. (5). care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) şi (3). 6 alin. intreprinse de producatori şi distribuitori. cu respectarea prevederilor art. . (3) din lege sau.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 4. 1 şi pct. 13 alin. 4 alin. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. 76 alin. 2. 610 şi 13 din anexa nr. 17. corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene. . 2. 4 şi 5. 2 din anexa nr. L11 din 15 ianuarie 2002. 1 din anexa nr. aceste informatii contin cel putin: .

fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. in special cele prevazute la art. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. RAPEX vizeaza. Punctul national de contact. utile pentru a determina produsul. 6. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. sau la art. a masurilor sau actiunilor hotarate. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. a) din lege. in particular privind tarile destinatare. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. in cele mai mici detalii. asa cum sunt definite la art. prevazute la art. prevazut la art. in particular privind tarile destinatare. 12 din lege. 5. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. a masurilor sau actiunilor hotarate. In cazul in care masura notificata conform art. 3. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. 10 alin. dupa caz. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. 2. dupa caz. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. care permit evaluarea riscului. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. c) toate informatiile disponibile. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. 2 lit. ANEXA Nr. Liniile directoare prevazute la pct. in principal. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. care permit evaluarea riscului. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile. 3 paragraful 2 din . (1) lit. d)-f) din lege. 11. de asemenea. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. Romania va furniza. trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. Ea comunica. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. precum şi evaluarea riscului. Sistemul RAPEX acopera produsele. in cazul unei substante existente. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. In particular. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. fie o sinteza. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. 4.

in conformitate cu art. inainte de a hotari adoptarea unei masuri. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art. 7. 17 din lege. 1 In sensul prezentei hotariri. in cazul unei substante noi. Romania trebuie. Liniile directoare prevazute la pct. Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. c) orice informatie complementara. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici .[2] HOTARIRE Nr.Directiva 67/548/EEC. In cazul in care primeste o notificare conform art. 11/ 1994. pe cat posibil. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. in termen de 5 zile. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului. stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana. 2 . Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact.persoane fizice sau juridice . b) din Ordonanta Guvernului nr. 12. comunicand pentru aceasta motivele.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei. pe durata medie de utilizare. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. 11. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune. 21/1992 . aprobata şi modificata prin Legea nr. 17 alin. 8. pertinenta. cuprinse in anexa la prezenta hotarire. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. privind protectia consumatorilor. trebuie sa indice Comisiei Europene. 13. eventual cu privire la propria ei situatie. (3) din lege. 9. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. 8 şi al art. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX. inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. 10. 58 lit. ART. pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. 11. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere.

montare. piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. dupa expirarea termenului de garantie. ART. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. ART. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. diagnosticare. ART. repararea sau inlocuirea acestora. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic . precum şi instruirea depanatorilor. ART. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. atit pe durata de fabricatie. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. in documentele tehnice. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. lista utilajelor. catalogul pieselor de schimb. ART. inlocuire). dupa caz. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. intretinerea. ART. termenul de garantie. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. ART. 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. iar producatorul fata de vinzator. expertizare. inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare. direct sau prin terti abilitati. ambalare şi transport aferente.Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. durata medie de utilizare. durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. normative şi sa declare. reparare. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. cit şi dupa incetarea acesteia. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. precum şi cheltuielile de manipulare. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată. ART.

trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. inlocuirea. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. utilizare. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie. ART. ART. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. transport şi depozitare. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. Loto-Prono şi similare. a altor clauze care contravin art.C. la cererea consumatorului. ART. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. 13. cistigate la concursuri.E. atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. 14. ART. de catre agentul economic. cistiguri la C. care curge de la data preschimbarii produsului. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora.neutru. comercializate in regim de consignatie. intretinere. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. punere in functiune. 15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. ART. 19 .. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie. cuprinse in documentatia care insoteste produsul. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia. ART.16. fara a-l exonera de raspundere pe producator. manipulare. ART. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului. 2 . ART. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. obtinute prin tragere la sorti la tombole. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit. ART. provenite de la persoane juridice.

22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată.000 lei la 1. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service. organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb. In cazul pieselor de schimb.000 lei pentru persoane juridice. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service. ART. care va fi de cel putin 3 luni.000 lei pentru persoane juridice. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb. potrivit legii penale. 17 şi 22. 8 şi 19. 2.000 lei la 700. .000 lei. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri.000 lei. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau. 3.000. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. c) incalcarea prevederilor art. dupa caz. ART.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400. cu amenda de la 350. 21 In sensul prezentei hotariri. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora. ART. pentru persoane juridice. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul. ART. b) incalcarea prevederilor art. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective. ART.000 lei la 200. cu mentionarea termenului de garantie. 16. daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate.000 lei la 500. ART. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora. pentru persoane fizice şi de la 200. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. ART. Pentru produsele aflate in perioada de garantie. certificatul de garantie tine loc de contract. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată. cu amenda de la 200. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza. facuta in cadrul termenului de garantie. precum şi a tarifelor aferente. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. 7. 25 Orice reclamatie a consumatorilor.000 lei la 350. 4.000 lei la 400. cu amenda de la 100.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. 6 şi 20. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii.

aparate de filmat. pickup-uri. radiatoare. motociclete . nr. stabilizatoare de tensiune. orgi de lumini. ART.) . electrice sau electronice. frigidere şi congelatoare. 11. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. triciclete. 9. uscatoare de par. maşini de cusut sau tricotat. maşini de cusut sau de tricotat mecanice.). 12. cazane sau boilere de incalzit apa. aparate video de redare şi inregistrare. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe.M. pompe de stropit tip vermorel. 3. hote de bucatarie. Aparatura pentru comunicatii (telefoane. 4. remorci. 753/1965. roboti de bucatarie. maşini de scris. fiare de calcat etc. H. Mobilier. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. motorete. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. ART. maşini de spalat vase. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. televizoare.[3] . casetofoane. vehicule hipo. antene etc. antene etc. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . aparate telex sau fax. Instrumente muzicale clasice sau electronice. aspiratoare. 5. 7. radiatoare etc. ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. aparate de fotografiat şi de marit.). unelte agricole şi de gradinarit). carucioare pentru bagaje etc. aparate de proiectie. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. camere video. 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. scutere. Vehicule fara motor (rulote.). dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. maşini de gatit. egalizatoare.ART.C. calorifere. 14. electropompe. cuptoare cu microunde. aparate audio de redare CD.). calculatoare electronice ). combine audio şi video. fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. 10. magnetofoane. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. Contraventiilor prevazute la art. barci cu motor. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga. 8. care face parte integranta din prezenta hotarire. amplificatoare. cintare şi balante. carucioare pentru copii. autoturisme. boilere. aparate de climatizare. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. biciclete. aparate de tuns sau de ras. aparate de macinat cafea. 6. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului. fotolii rulante. 13. 2. electrice sau electronice. Ceasornice mecanice. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole. Aparatura medicala de uz personal. maşini de gaurit. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice. Jucarii mecanice. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. ventilatoare.).

eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin.Piesele de schimb auto. la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci. bazata pe examinare şi dovezi obiective. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. cu modificarile şi completarile ulterioare. a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice. pe perioada de valabilitate a acestuia. materialelor. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare.In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. . c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa. fara drept. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. 21/1992 privind protectia consumatorilor. formelor. (2). republicata. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. 8 din Ordonanta Guvernului nr. prin respectarea limitelor de toleranta. Art. Art. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman". Art. Art. 2. . conform prevederilor legale.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. fabricate in Romania sau importate. Of. 5. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. - . 644/2000) In temeiul prevederilor art. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. Art. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. denumita in continuare Registrul Auto Roman. echipamentele şi subansamblurile auto. Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. 4. se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari. denumite in continuare piese de schimb auto. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. a desenului sau a modelului industrial. 3. 1.

168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. 7 lit. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. persoane juridice. c). cat şi producatorilor de piese de schimb auto. piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. Art.La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi. conform prevederilor legale in vigoare. in termen de 30 de zile de la data solicitarii. Art. . perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. sanatatea. comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania. trebuie sa fie de cel putin 8 ani. d) sunt marcate. 7. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto. (2) In situatiile prevazute la alin. cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman. securitatea muncii şi protectia mediului . 6. lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. . importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. Art. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii. 8. suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere.

pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. destinate consumatorilor. potrivit legii penale. ale art. Art. 1. (3) In cazurile descrise mai sus. Art. 786/1996. sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate.Contraventiile prevazute la art. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. Art. c) şi d). c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. 13. 9. (1) Nerespectarea dispozitiilor art. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. clar. . daca fapta nu este considerata. Art. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului.Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art.persoane fizice sau juridice . explicit şi fara ambiguitati. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. Partea I. 21/1992 privind protectia consumatorilor.[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . cu modificarile şi completarile ulterioare. 14. Partea I.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. pentru celelalte piese de schimb. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. Art. nr. stabilite prin prezenta hotarare. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare. infractiune. 12. . (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin.Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto. . 7 lit. Partea I. 122 din 19 iunie 1995. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice. 8 şi ale art. 11.inconjurator.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. Art. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. republicata. (1). 9 constituie contraventii in masura in care. art. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. potrivit legii penale. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. 6 din Hotararea Guvernului nr. . 10.

Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. inchiriere. distribuitorul produsului importat.In sensul prezentei legi. e) garantie . in cadrul activitatii sale. 3. 2. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. Art. . importatorul produsului.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. care. şi garantiile asociate acestora. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. asupra identitatii importatorului. distribuitorul produsului. marca sau un alt semn distinctiv pe produs.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. inclusiv a celor executate la comanda. Art. in cazul inexistentei acestuia. fara solicitarea unor costuri suplimentare. de restituire a pretului platit de consumator. 7. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . care cumpara. caracteristicile produsului. 9. agentul economic care işi aplica denumirea. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. 8. 1.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. agentul economic care reconditioneaza produsul. dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. d) producator: 1. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. chiar daca producatorul este mentionat. agentul economic sau distribuitorul care modifica. f) reparare . prin activitatea sa. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor.persoana fizica sau juridica autorizata. dobandeste. . de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. 5.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. daca nu informeaza persoana prejudiciata. b) produs . . la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. 2. utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. . 4. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. Of. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. c) vanzator .bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. 6. agentul economic care fabrica materia prima. 3.

. Art. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. (2) lit. prezinta parametri de calitate şi performante normale.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. Art. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate.In cazul lipsei conformitatii. (2) Prevederile alin. fara plata. de producator sau de reprezentantul acestuia. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. prin reparare sau inlocuire.Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. 9. in functie de optiunea consumatorului. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art. Art. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. facute de vanzator. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. 10. . sa cunoasca declaratiile in cauza. . in mod rezonabil. 7. Art. d) fiind de acelaşi tip. . (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia.Art.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. 4. in oricare dintre urmatoarele situatii. 5 alin. 5.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. . 6. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. . (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. d). in mod rezonabil. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. 8. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare.

Art. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. Art.Termenul fara plata. . stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. conform art.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual. 14. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. 9-14. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. 13. conform prevederilor art. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. . CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. 11. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. . daca lipsa conformitatii este minora. 17. CAPITOLUL V Termene Art. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. 11. Art. (4). manopera şi materialele. 16.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. prevazut la art. 10 şi 11. Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. b) importanta lipsei de conformitate. (1) In cazul lipsei conformitatii. nici de inlocuirea produsului. 11 alin. 13 şi 14.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. ca masura reparatorie. in fiecare caz fara plata. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. . fara inconveniente semnificative pentru consumator. in conditiile legii. . . Art. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. calculat de la livrarea produsului. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului.conform art.Raspunderea vanzatorului. in conditiile art. inclusiv costurile postale. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. 15. 12.

2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. 22. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. 23. 20. reparare. cu amenda de la 5. 9 şi 19. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. cu amenda de la 1. 20 şi 21. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. . (2) In cazul produselor folosite. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. 20. valabilitatea acesteia nu este afectata.000 ron. direct ori indirect.Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala.intretinere. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. termenul de garantie.000 ron la 25. care limiteaza sau inlatura. inlocuire -. 16.Pana la proba contrara. Art. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. Art. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. 18. sunt nule de drept. . (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Art. 24. Art.000 ron. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. b) nerespectarea prevederilor art. 21. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant.000 ron la 2. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. modalitatile de asigurare a garantiei . 19. (1) şi ale art. cu modificarile ulterioare. . . Art. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 25.Art. . 26. disponibil şi accesibil acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service.Contraventiilor prevazute la art. 180/2002. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. CAPITOLUL VI Garantii Art. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr.

Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 10 din 27 ianuarie 1997.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. 795 din 27/11/2008. prin activitatea sa. Actul include modificările din următoarele acte: . se abroga: a) art. . republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. operatorul economic care reconditioneaza produsul.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. Partea I. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . . b) Hotararea Guvernului nr. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. operatorul economic sau distribuitorul care modifica. industriale sau de productie. cu respectarea prevederilor art. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. Partea I. actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale. operatorul economic care işi aplica denumirea. nr. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. c) Hotararea Guvernului nr. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. Of. 2. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. cu modificarile ulterioare. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . in vederea asigurarii protectiei consumatorului.U. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. 1 şi art. (2) din Constitutia Romaniei. 2 din Ordonanta Guvernului nr. in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. 206 din 6 septembrie 1995. 665/1995 privind inlocuirea. inclusiv a celor executate la comanda. 14 alin. Art.persoana fizica sau juridica autorizata. [5] Legea 449 (r. c) vanzator . 2.O. 5. cu modificarile ulterioare. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M. 74 alin.G. d) producator: 1. 21/1992 privind protectia consumatorului. nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. care. b) produs . 75 din 23 martie 1994. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. nr. 174/2008 publicată în MOF nr. operatorul economic care fabrica materia prima. 74 alin. in cadrul activitatii sale. şi garantiile asociate acestora.In sensul prezentei legi. care. . nr. artizanale ori liberale. (2) din Constitutia Romaniei. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. 4. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. cu modificarile şi completarile ulterioare. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003. caracteristicile produsului. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. 3. cu respectarea prevederilor art. Partea I. 20 alin.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva.

Art. de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. 7. Art.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. fara solicitarea unor costuri suplimentare. Art. chiar daca producatorul este mentionat. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. e) garantie . (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. . in cazul in care nu se cunoaste importatorul. asupra identitatii importatorului. in mod rezonabil.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. distribuitorul produsului. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. d) fiind de acelaşi tip. de producator sau de reprezentantul acestuia. 8. in mod rezonabil. 5 alin. d). daca nu informeaza persoana prejudiciata.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. 9.Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. 3. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. importatorul produsului. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. f) reparare . prezinta parametri de calitate şi performante normale.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. distribuitorul produsului importat. . in cazul inexistentei acestuia. (2) lit. de restituire a pretului platit de consumator. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. 5. 4. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. 6. . la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. inchiriere. sa cunoasca declaratiile in cauza. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. . daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. facute de vanzator.6. Art. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. . in oricare dintre urmatoarele situatii. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. 7.

Art. Art. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. in functie de optiunea consumatorului.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. 11 alin. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. ca masura reparatorie.Termenul fara plata. conform art. in fiecare caz fara plata.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. 9. (2) Prevederile alin. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. Art. fara inconveniente semnificative pentru consumator. b) importanta lipsei de conformitate. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. fara plata. . inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. prin reparare sau inlocuire. 12. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. manopera şi materialele. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. (4). Art. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. .Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele.Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. . 11. 8. 10 şi 11. 11. 10. in conditiile art. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. 13 şi 14. . CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator.In cazul lipsei conformitatii. inclusiv costurile postale. 14. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. . nici de inlocuirea produsului. conform art. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. . consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. (1) In cazul lipsei conformitatii. Art. 13. prevazut la art. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. Art. daca lipsa conformitatii este minora.

consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. Art. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. 20. 22. 17.Raspunderea vanzatorului. 16. . CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. reparare. 15. 16. Art. 9-14. CAPITOLUL V Termene Art. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. sunt nule de drept. . 19. 20. 23. disponibil şi accesibil acestuia. . . direct ori indirect.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. conform prevederilor art. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . calculat de la livrarea produsului. (2) In cazul produselor folosite. Art. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. 18. modalitatile de asigurare a garantiei . 21. valabilitatea acesteia nu este afectata. termenul de garantie. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. (1) şi ale art.intretinere. . dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. in conditiile legii.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. inlocuire -.Pana la proba contrara. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. care limiteaza sau inlatura. Art. Art. CAPITOLUL VI Garantii Art. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani.

*)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr.000 lei la 2. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 24. 208 din 28 martie 2007 şi. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. b) nerespectarea prevederilor art. Art. 206 din 6 septembrie 1995. 348/2004 privind denominarea monedei nationale. nr. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. 363/2007. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . cu modificarile şi completarile ulterioare*). (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. nr. modificata şi completata prin Legea nr. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. nr. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. se vor aplica acestea din urma. . 1 şi art. cu modificarile şi completarile ulterioare. .in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. cu modificarile ulterioare. 26. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 665/1995 privind inlocuirea.[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.000 lei la 25. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr.000 lei*). ulterior. Partea I. 20 şi 21. b) Hotararea Guvernului nr. c) Hotararea Guvernului nr. 20 alin. Partea I. 664 din 23 iulie 2004. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. Partea I.a) nerespectarea prevederilor art. 75 din 23 martie 1994. 180/2002. 21/1992 privind protectia consumatorilor. cu amenda de la 1. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. *)Ordonanta Guvernului nr. cu modificarile ulterioare. 14 alin. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. 10 din 27 ianuarie 1997.Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. cu amenda de la 5.000 lei*). Partea I. 25. nr. se abroga: a) art. nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Contraventiilor prevazute la art. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. L 171 din 7 iulie 1999. cu modificarile şi completarile ulterioare. 9 şi 19. Art. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 27. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. Partea I.

21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. 1357/ 2006.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare. PESTE. 1719/ 2004. HG nr. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr. Ordonanta nr. 9. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 97/ 2001 privind reglementarea productiei. REGULAMENTUL(CE) nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 16. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. modificată şi completată prin HG nr. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. 8. circulatiei şi comercializarii alimentelor. CARNE.1. HG. 10. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . HG nr. HG nr.180/2002. aprobată şi modificata prin Legea nr. 1870/ 2005. 15. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. REGULAMENTUL (CE) nr. 7. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 17. HG nr. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. 402/ 2003. cu modificarile şi complrtările ulterioare. 6. 2.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. 751/ 2008. REGULAMENTUL (CE) NR. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului. 1529/ 2007. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”. PRODUSE DIN CARNE. HG nr. 154/ 43/ 318/ 2005. 5. cu modificarile şi completarile ulterioare. 3. HG nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. modificată prin HG nr. OUA . esteri ai fitosterolilor. Regulamentul nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. HG nr. 12. 511/ 2004. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. Ordin nr. Ordin nr. 4. OUG nr. OG nr. Lege nr. OG nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. REGULAMENTUL (CE) nr. Legea nr. 851/1. modificat şi completat prin Ordinul nr. aprobata prin legea nr. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale. 14. 11.

Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr. VIN AROMATIZAT.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) .543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 19. UNT 28. Regulamentul (CE) nr. BAUTURI SPIRTOASE . Regulamentul (CE) nr. 32. 27. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007).REGULAMENTUL (CEE) NR. etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat. destinate consumului uman. modificat prin Ordinul nr. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. 31.Ordinul nr. 22. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum. Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). LAPTE CONSERVAT. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice. parţial sau total deshidratat.Regulamentul (CE) nr. REGULAMENTUL (CEE) NR. 20.586/1701/360/2008.Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). Regulamentul (CE) nr. 30. VIN. 26. 24. 33.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură. 333/ 2002 prin producerea. 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. denumirile sub care se vând. Ordinul nr. LAPTE DE CONSUM. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte. 25. comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 29. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului . 23. Ordinul nr.18. 21.

753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. desemnarea. fabricarea. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. etichetarea. 545/ 2003. conţinutul. 1782/2003. REGULAMENTUL (CE) nr. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. 39. REGULAMENTUL (CE) nr. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. descrierea. 38. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 43. a Regulamentului (CE) nr. PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA. REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordinul nr. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. 41.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CEE) NR. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. 44. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36. 110/2008 privind definirea. OUG nr. ORDIN nr. conţinutul. REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). denumirea. 48. Ordinul nr. REGULAMENTUL (CE) NR. conţinutul. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. 46. ambalarea. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999. 47. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. 1576/89. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. destinate comercializării pentru consumul uman. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 42. originea. 40. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. Legea nr. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. prezentarea. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 45. a Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) nr. ambalarea. 35. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. FAINA DE GRAU. denumirea. 37.34. de modificare a Regulamentului (CE) nr. originea. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. modificată prin Ordinul nr. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. ORDIN nr. 1493/1999. fabricarea. .

50. 2379/01 . 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. REGULAMENTUL (CEE) NR. fabricarea. 58. REGULAMENTUL (CEE) NR. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. prezentarea. 2201/96 și (CE) nr. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. MIERE ŞI ZAHAR 53. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. originea. GRASIMI TARTINABILE. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. conţinutul. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). REGULAMENTUL (CE) NR. prezentarea. etichetarea. Ordin nr. REGULAMENTUL (CE) NR. modificat prin Ordinul nr. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. 52. (CE) nr. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). ULEI DE MASLINE. REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordinul nr. 55. conţinutul. 60. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . ambalarea. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. originea. MAIONEZE 49. cu modificarile şi completarile ulterioare. compoziţia.1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. compoziţia. REGULAMENTUL (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. calitatea. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 57. 54. (CE) nr. originea. 51.ULEI VEGETAL. conţinutul. calitatea şi etichetarea mierii. 59. etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. 2200/96. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. REGULAMENTUL (CE) NR. marcarea. 2201/96 și (CE) nr. . 2200/96.

calitatea. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. calitatea. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. fabricarea. conţinutul. fabricarea. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. ambalarea. calitatea. . 71. marcarea. ambalarea. conţinutul. fabricarea . 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.218/945/342/2006. modificat prin Ordinul nr. ambalarea. ambalarea.205/954/345/2006. Ordinul comun nr. 68. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. etichetarea. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. 62. etichetarea. Ordinul comun nr. Ordinul nr. 64. 65. fabricarea. conţinutul. fabricarea. fabricarea. Ordinul comun nr. calitatea. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate.203/949/343/2006. marcarea. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul. 63. marcarea. depozitarea şi transportul ananasului în conservã. 67. ambalarea. etichetarea. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. conţinutul. depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă. 73.LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. Ordinul comun nr. etichetarea. etichetarea. ambalarea.211/943/355/2006. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul comun nr.214/944/338/2006. etichetarea. calitatea . conţinutul. modificat prin Ordinul nr. marcarea. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. 66. marcarea.216/957/341/2006. calitatea. Ordinul comun nr. ambalarea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. Ordinul comun nr. 72. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. calitatea. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. fabricarea. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. conţinutul. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. calitatea. marcarea. marcarea. conţinutul. fabricarea. depozitarea şi transportul măslinelor de masă. 69.210/952/350/2006. calitatea. ambalarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. calitatea. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. alimentaţiei şi pădurilor. jeleului. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. conţinutul. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . ambalarea. modificat prin Ordinul nr. 416/ 628/ 406/ 2005. etichetarea. modificat prin Ordinul nr. marcarea. fabricarea. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. conţinutul. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . marcarea. Ordinul nr. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. 70. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.213/946/337/2006. ambalarea. conţinutul. fabricarea. conţinutul. Ordinul comun nr. ambalarea. marcarea. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. Ordinul comun nr.206/947/346/2006. Ordin nr. calitatea . modificat prin Ordinul nr.

fabricarea. fabricarea. ambalarea. marcarea. marcarea. fabricarea. etichetarea. calitatea. ambalarea.217/950/340/2006. Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă. etichetarea. ambalarea. depozitarea şi . conţinutul. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. 79. Ordinul comun nr. 86. ambalarea. conţinutul. calitatea. marcarea. modificat prin Ordinul nr. transportul piersicilor congelate. 81. conţinutul. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura. 80. etichetarea. fabricarea. 77. depozitarea şi transportul caiselor în conservă.207/951/347/2006. calitatea. Ordinul comun nr.212/941/336/2006. conţinutul. conţinutul. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. conţinutul. ambalarea. Ordinul comun nr. etichetarea. conţinutul. ambalarea. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. 83. modificat prin Ordinul nr. fabricarea. 75. conţinutul. Ordinul comun nr. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 82. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. calitatea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. fabricarea. marcarea. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. etichetarea. marcarea. etichetarea. depozitarea şi transportul prunelor în conservă. calitatea. conţinutul. ambalarea. fabricarea. fabricarea. Ordinul comun nr. modificat prin Ordinul nr. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea.209/942/349/2006. conţinutul. Ordinul comun nr. calitatea. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. conţinutul. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. depozitarea şi transportul perelor în conservă. Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. marcarea.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. marcarea. ambalarea. marcarea. Ordinul nr. calitatea. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă. Ordinul comun nr. ambalarea. depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă. marcarea. calitatea. calitatea. marcarea. marcarea. calitatea. Ordinul comun nr. etichetarea. fabricarea.219/955/335/2006. fabricarea. 87.74. marcarea. ambalarea. 76. transportul fasolei păstăi congelate. fabricarea. marcarea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. calitatea. Ordinul nr. 78. marcarea. calitatea. etichetarea.215/956/339/2006. ambalarea. conţinutul. transportul porumbului congelat. transportul morcovilor congelaţi. 85. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat. calitatea.204/953/344/2006. fabricarea.

APE POTABILE IMBUTELIATE. 97. depozitarea. ambalarea. ambalarea. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. Ordin nr. depozitarea. ORDIN nr. 99. ORDIN nr. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. calitatea. etichetarea. ambalarea. etichetarea. depozitarea şi transportul conopidei congelate. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 91. . transportul. Ordinul comun nr. marcarea. transportul. fabricarea. Ordinul comun nr. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. APE MINERALE NATURALE. etichetarea. destinate consumului uman. conţinutul. 101. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 93. depozitarea. 94. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. comercializarea şi transportul stafidelor . depozitarea. etichetarea. 92. depozitarea şi transportul spanacului congelat. fabricarea. etichetarea. calitatea. transportul. depozitarea şi transportul afinelor congelate. depozitarea şi transportul broccoli congelat. 100. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate. calitatea. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. fabricarea. 98. conţinutul. 89. Ordin nr. depozitarea. conţinutul. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. fabricarea. fabricarea. marcarea.88. conţinutul. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. Legea nr. comercializarea cepei deshidratate. Ordinul nr. marcarea. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. transportul. ambalarea. marcarea. marcarea. Ordinul comun nr. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. transportul. calitatea. 90. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. ambalarea. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. etichetarea. 95. transportul. calitatea. fabricarea.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea. ambalarea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate. ambalarea. conţinutul. ORDIN nr. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. conţinutul. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. fabricarea. transportul. Ordinul comun nr. calitatea. etichetarea. depozitarea.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. marcarea. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. marcarea.

1904/ 2006. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. Ordinul nr. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . Regulamentul nr. SARE IODATA. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. originea. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. 473/2004 şi HG nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. 491/2003 a plantelor medicinale.103.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. 114. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. Ordinul nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. în conformitate cu art. 105. ORDIN nr. ORDIN nr. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare. SUPLIMENTE ALIMENTARE 109. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. 106. REGULAMENTUL (CE) nr. obţinute din organisme modificate genetic. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. HG nr. REGULAMENTUL (CE) nr. prezentarea. HG nr. 116. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea. 104. comercializate sub denumirea de apă de masă. Ordinul nr. provenite din organisme modificate genetic. 244/401/2005 privind prelucrarea. Legea nr. 111. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. modificata şi completată prin HG nr. HG nr. OTET 107. 110. ORDIN nr. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. 25 din HG nr. conţinutul. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. compoziţia. 112. . 108. minerale şi alţi nutrienţi. 115.

Ministerul Agriculturii. respectiv. . Art. prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. ambalarea. Partea I nr. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare. şi. 4. 350 din 27 iulie 2000. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 3. 118. 122. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. REGULAMENTUL (CE) nr. 119. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. Regulamentul ( CE) nr. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. 121. etichetarea. etichetarea şi controlul. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare .PRODUSE ECOLOGICE 117. Partea I. conţinutul.[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. fabricarea. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice. HG nr. 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. . descrierea. Ordinul comun nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. Art. . marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. REGULAMENTUL (CE) nr. 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. 1. Alimentaţiei şi Pădurilor. . prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. originea. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. . Ordinul nr.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică. Partea I. nr. 123. publicat în Monitorul Oficial al României. PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial.2092/91. 2.Se aprobă Normele privind definirea. Regulamentul (CE) nr. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.

concentraţie alcoolică volumetrică . CAPITOLUL II Definiţii Art. mierea de albine. 3. acizi minerali şi aditivi chimici. . c) adăugarea aromelor. aşa cum sunt definite în prezentele norme.). produse îndulcitoare . mustul de struguri proaspeţi. mustul de struguri concentrat rectificat. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate. 4 alin.Normă din 10/04/2003 privind definirea. .În sensul prezentelor norme. cât şi celor provenite din import. 2205. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă. . a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol. zahăr caramelizat . la 20°C. 1. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. siropul de roşcove. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării.raportul dintre volumul de alcool în stare pură. . . cu sau fără adaos de arome. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu. 4. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00. cum sunt: zahărul semialb.alcool etilic de origine agricolă. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. 2206 00 şi 2207. advocat sau advokat. denumit avocat. cu proprietăţi aromatizante. la temperatura de +20°C.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze. conţinut în produs.una sau mai multe băuturi alcoolice. siropul de glucoză.Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. zahărul alb. siropul de zahăr invertit. Se exprimă în procente de volum (% vol. cu sau fără adaos de arome. zahărul lichid invertit. a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. care se obţine prin: .substanţa chimic definită. zahărul alb extra. substanţă aromatizantă . 2204. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. mustul de struguri concentrat. distilat de origine agricolă sau rachiu. Partea I nr. Art. dextroza.una sau mai multe alte băuturi spirtoase. Art. fructoza. zahărul lichid. având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. 2. 3.una sau mai multe băuturi. . 2. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. . b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale. 4.produsele care conferă gustul dulce. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. zahărul caramelizat.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman. şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură.Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea.

după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. amestec .operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă. 2. aşa cum au fost definite la pct. alcool etilic de origine agricolă .operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome. 10% vol. . cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. maturare sau învechire . în recipient potrivite. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal. 5. 8.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. aromatizare . altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă. până la data de 31 decembrie 2004. Când se face referire la materia primă utilizată. a). 14.) conţinut în 0. anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. categorie de băuturi spirtoase .alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98. 16. atât în stare brută. 9. sunt permise fabricarea. adăugare de alcool . cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C. 10. 11. preparat aromatizant . c) sinteză chimică. 6.un produs diferit de substanţele descrise la pct. conţinut în substanţe volatile . dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. obţinut prin distilare. a). torefierea şi fermentarea).cantitatea de substanţe volatile. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă.lichidul alcoolic obţinut prin distilarea. torefierea şi fermentarea).a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală. atât în stare brută. a).totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. 15. colorare . distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă. 4 lit. distilat de origine agricolă . 4 şi 5. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 1 la prezentele norme. concentrat sau nu. utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B.operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural. un grad decalitru (grad dal) . 13. 12. b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. 7.1 litri.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi. care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. În cazul în care se face referire la material primă utilizată. cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea.2 la prezentele norme.cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.

. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: . . 3. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art. .metodele de fabricare.În funcţie de tehnologia de fabricaţie. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. de materiile prime şi materialele folosite.durata de maturare sau învechire. iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. . b).. ovăz.zona geografică de producere. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu. orz. Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94. combinare (cupajare) . 3 la prezentele norme. astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate. alta decât cele menţionate în anexa nr. 5. . c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. înainte de asamblare.5% vol. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. loc de fabricaţie . însoţită de o denumire geografică. care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.17. fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol.aparatele de distilare folosite. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. la comercializarea pentru consum. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale. învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani. între care există numai diferenţe minore de compoziţie.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie.8% vol. Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. .cu sau fără adaos de alte enzime naturale. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate. la comercializarea pentru consum. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. 2.localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit. la comercializarea pentru consum. 18. de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice. CAPITOLUL III Definirea. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom. secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr.

La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante.586. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. obţinut din distilate învechite minimum 1 an. . la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. în acest caz.. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv.8% vol.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite.. 5. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . 6. la comercializarea pentru consum. . fie după adăugarea de apă.000 l. provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate. cât şi la produsul finit.. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol. d) concentraţia minimă a produsului este de 37..V "vinars vechi". distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei. 4.5% vol. f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand". până la o concentraţie de maximum 86% vol.. e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase.0% vol. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni. învechirea se poate aplica atât la materia primă. în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol.VSOP "Very Superior Old Pale". Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani.. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale. .e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale".VS "vinars superior". b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol. fie direct prin vapori de apă. la comercializarea pentru consum. dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată. este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. după cum urmează: . concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94..XO "Extra Old". la comercializarea pentru consum. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică.

c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. var. mere (Malus domestica Borkh.5% vol. la comercializarea pentru consum. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L. la comercializarea pentru consum.5% vol.. pe an.). a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol..5% vol.. la comercializarea pentru consum..).000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol.5% vol. a marcului de fructe.. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". 9..000 grame la hl alcool 100% vol. în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi. . astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate. 7. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit. dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite.5% vol.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv. la comercializarea pentru consum..5% vol. în prezenţa ori în lipsa sâmburilor. d) având un conţinut de maximum 1. 8. redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată.200 grame la hl alcool 100% vol.utilizată. b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie".. f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37. cu excepţia strugurilor. urmată de numele fructului respectiv. d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol.. pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1... corcoduşe (Prunus domestica L. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia. băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. f) concentraţia alcoolică minimă este de 37. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams.". Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. 10. e) concentraţia alcoolică minimă este de 37. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". syriaca). Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct. la comercializarea pentru consum. c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1. conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.

prune brumării (Prunus domestica L.. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ".". urmată de numele fructului. urmată de numele fructului. c). syriaca). c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. m) în alcool etilic de origine agricolă. scoruşe. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. de corcoduşe. şi pot suporta învechire. acest nume fiind asociat numelui fructului. cele indicate la lit. urmată de distilare. măceşe. turţ. de struguri sau de orice alte fructe. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare". de asemenea. prune (Prunus domestica L. k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună.. de maximum 1. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.5% vol.g) se admit derogări de la prevederile lit. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere. la comercializarea pentru consum. afine. 11. produsul se va numi "rachiu de fructe". mure.. poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. pentru zmeură. urmată de numele fructului. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". aşa cum sunt prezentate în prezentele norme. de soi. urmată de distilare. horincă etc.".). o) concentraţia alcoolică minimă este de 37.". de mere.. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor. rachiu de prune (şliboviţă. mere Golden delicios. de tehnologia aplicată. de caise. l) denumirea "rachiu de. m) băuturile spirtoase pot purta. în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. porumbe.. i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. dar nu mai mică de 24% vol. coacăze. eventual însoţit de o explicaţie. 12. în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final. Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri). de smochine. de durata de învechire şi concentraţia alcoolică. coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă.. de citrice. . căpşuni. denumirea "rachiu de. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe. completat cu numele fiecărei specii. de piersici. Alimentaţiei şi Pădurilor. d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele.). n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate. h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de . pot fi denumite "geist".. la comercializare pentru consum. în rachiuri sau în distilat. întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. soc. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere).. cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch).). e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. var.. emise de Ministerul Agriculturii. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. produs în exclusivitate din pere din soiul Williams.

astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse. e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. puritate şi concentraţie alcoolică. b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder". altele decât cele provenind de la fructul folosit.5% vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0. . poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană. astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. "ginebra" sau "genebra".5% vol. d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante.000 grame la hl alcool 100% vol. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale. gustul de ienupăr rămânând predominant. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare. utilizat. la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum.. e) concentraţia alcoolică este de minimum 37. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. în alambicuri tradiţionale pentru gin.5% vol. "jenever". 16. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1..". la comercializarea pentru consum. pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil.. el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană. la comercializarea pentru consum. urmată de numele fructului. d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din. chiar dacă sunt mai atenuate.. 15. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre".. 14. 13. având aceeaşi compoziţie. cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol.. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol.2 grame la hl alcool 100% vol. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol.

utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă.5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol. respectiv 2.concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37. ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone. .macerare şi/sau distilare. respectiv 0. "London Gin" este un tip de gin distilat.b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior. . . alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". la comercializarea pentru consum. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. de anason verde (Pimpinella anisum). e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum.folosirea combinată a celor 3 metode precedente. g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. 17. prin unul dintre următoarele procedee: . dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. . .0 grame la litru. e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi). la comercializarea pentru consum. Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante. d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante. la comercializarea pentru consum. f) extractul sec este de maximum 1. fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent.5% vol.05.să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat". c) băutura spirtoasă definită la lit. plante şi fructe aromatice.5.să fie produsă exclusiv în Grecia.. din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe. 18. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: .5% vol.5 grame la litru. . dar gustul de anason trebuie să fie preponderent. precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0.adaos de extracte naturale distilate din plante de anason.

concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe.5% vol. asociată sau nu cu un alt termen. cu excepţia produselor lactate. este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru. la comercializarea pentru consum. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite. aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare. . lapte sau alte produse lactate.produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol.".. d) denumirea "cremă de. . la comercializarea pentru consum. Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. exprimat în zahăr invertit. . Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă.. 21. fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. . g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis".. exprimat în zahăr invertit. fie prin rectificare. e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. 20. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer".denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe. fructe. c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la care se adaugă eventual produse de origine agricolă. urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. . 22.70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. îndulcite. "amaro" sau "bitter".. şi de maximum 80% vol. vin sau vin aromatizat. sau printr-un tratament echivalent. la comercializarea pentru consum. într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. în special un gust catifelat. b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. la comercializarea pentru consum. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: . d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer". aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare). cum ar fi: smântână. "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme. exprimat în zahăr invertit. 19. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante.

definite conform reglementărilor în vigoare. 5 şi la art. în lipsa acesteia. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. 6 alin. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art.citrice. . (4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.coacăze negre. la comercializarea pentru consum. d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. . (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. zahăr şi/sau miere de albine. c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit.ananas. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. 23. (6) Totuşi. b) aromatizată sau nu. 17 şi 19. 5 şi la art. 7. . trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin.afine.cireşe. 6 alin. 16. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă.mure. 15. e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată.b) aromatizată sau nu. la comercializarea pentru consum. 6. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale.zmeură. . f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. 5. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine. cu excepţia celor definite la pct. b) lichioruri de plante: . 5. . Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase". . (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. sunt autorizate în obţinerea de lichioruri. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină.(1) Băuturile spirtoase. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: . g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". .(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau. . Art. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art.

. la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice. . "votka". (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase. . care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. . 5.XO "Extra Old". denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. . pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an. (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire. respective Hotărârea Guvernului nr. (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase. 10.(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă. . adaosul de apă. Art. "ginley". Art. 8. "ron". indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.. . "tip". Art. "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. după cum urmează: . . pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani.genepi (grupă de plante medicinale). este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului.whisky sau whiskey.genţiană.VSOP "Very Superior Old Pale". "fel".(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen".băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale. de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. .VS "very special". "stil". "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară.. denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98.. . (3) De asemenea.EXTRA.mentă. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original". "gust" sau alte indicaţii similare. (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare. . aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă. 9. . (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia. pentru produsele menţionate la alin. pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani.". (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor. (2) Utilizarea de termeni precum "rum". având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. "rhum". pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani. "metodă originală".(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: .anason. "reţetă tradiţională". eventual distilată sau demineralizată. trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. "marcă". (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă.rom.

dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate. 11. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi în afara denumirii comerciale.rachiu de cidru (de mere sau de pere). 8. partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului.coacăze brandy." sau "pe bază de. însă în acelaşi camp vizual. cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 6 alin.... (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale. . 10 lit. (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. (3) Prevederile alin. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. ." sau "elaborat cu ajutorul.portocale brandy. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie. spumă de drojdie. . 10. cu caractere. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. vinars. cafea. termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus. . enumerându-se toate componentele alcoolice. precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. 5 pct.rachiu de vin şi brandy. în mod vizibil şi clar citibil. 5 pct. Art. cu excepţia produselor definite la art. .rachiu de stafide. . rachiu de drojdie.rachiu de fructe.. (2)..rachiu de tescovină.prune brandy. cu proporţia lor în amestec. m). această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat." şi în ordine descrescătoare. inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei.. sub orice formă ar fi.". şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă. la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă. 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 . denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: . fie prin menţiunea "alcool agricol". .caise brandy. c) în etichetarea acestor lichioruri. dimensiuni şi culori identice. precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la. trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual.În afara produselor menţionate la art. (2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin.. . el se exprimă în "% vol. ciocolată. 5 şi art. nu pot purta în prezentarea lor. 5.

3. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol.: 1. proaspeţi sau uscaţi (de Corint. c) merişor. fragi. mei.: 0. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol.0% vol.6. d) kiwi. albe sau roşii şi agrişe.: 1. melasă din trestie de zahăr. fructele pasiunii. sirop de melasă. 3. 1. zmeură. 3. e) altele: tamarine. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. citrice. exprimate in grame la hl alcool 100% vol. fructe de cajon. vişine.ANEXA Nr. 5 pct.5 b) esteri. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1.5 g) baze azotate volatile. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. pepeni.3. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol. hrişcă. 1. avocado.2.2. pere şi gutui. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1. 3. proaspete. prune şi porumbe. 2. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). 3.4. smochine. 1. ananas. carambola. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1).0 f) extract sec. cireşe.5 e) metanol. 3. orez.3. guane. clementine. Melasă. mango şi mangustan.: 50.1. mandarine. decolorată sau nu: 2. lămâi. mere. alte fructe proaspete: a) căpşuni.4. proaspete sau uscate. dude. Fructe: 3.: 0. curmale. boabe de sorg. 1 lit. Sultana). 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. grepfruit. 3. mure şi hibrizi ale acestora. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. minimum: 96. proaspete sau uscate: portocale. 1. caise.: 0. ANEXA Nr. 3. b) .1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. Taria alcoolica. 2.5.: 1.3 c) aldehide. Cereale: 1.7.1. afine şi alte fructe din specia Vaccinium. b) coacăze negre. porumb.2.3. alte cereale. exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol.1. Valori maxime: a) aciditate totala.5 d) alcooluri superioare. struguri.5. 2.

Art. centre viticole şi plaiuri viticole. 3. I pct. 83/2007. Partea I nr. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare. care sunt supuse delimitării teritoriale. 83/2007. completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". 2. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. . Art. precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. . Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 4. (3) Încadrarea zonelor viticole.Abrogat. pe nisipuri. plantaţiile de portaltoi. a fost abrogat prin art. 1. (2) Terenurile prevăzute la alin. ce conţine art. (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. regiuni viticole. a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care. prin amplasarea lor. teritorial. plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe. 1 din Legea nr. Alineatul (1) a fost modificat prin art.În România viţa de vie se cultivă. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. . I pct.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. 2 din Legea nr. în zone viticole. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art. situate mai ales în zona colinară. cu precădere. 1. (1) lit. .) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. denumite areale viticole. CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. podgorii. . 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. aflate în perioada de pregătire pentru plantare.

Articolul a fost introdus prin art. (2) Registrul plantaţiilor viticole. terenuri pentru asolamente.Art. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. Articolul a fost modificat prin art. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. c) viţe portaltoi. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. 8. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. 4 din Legea nr. 5 din Legea nr. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. I pct. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale. 5. numai pe nisipuri. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate. 6. I pct. (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol. 3 din Legea nr. . (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. 83/2007. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. . Art. c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.(1) Ministerul Agriculturii. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. Art. respectiv complexuri de altoire şi forţare. iar cele nealtoite. 7.(1) Producerea. datorită condiţiilor naturale. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale. 83/2007. SECŢIUNEA a 3-a . Art. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare. . 83/2007. Alineatul (1) a fost modificat prin art. actualizat. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. . I pct. controlul şi certificarea calităţii. 61. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. .(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole.Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care. indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate. prelucrarea.

I pct. 11. în sensul prezentei legi.D. 9. pe baza unor criterii obiective. . O. 10. Art. 7 din Legea nr. Art.. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.V. Crearea rezervei regionale. Alineatul (2) a fost modificat prin art. Art. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. 83/2007. Partea I. I pct..1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare. denumit în continuare O. 8 din Legea nr. .O. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.N.N. denumit în continuare. 12. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art. şi de asociaţiile de producători. Articolul a fost modificat prin art. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă.(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. podgorie.V.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. 6 din Legea nr. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. . 83/2007. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. precum şi folosirea materialului săditor provenit . I pct. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0. centru viticol şi direcţie de producţie. (3) Prin familie. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. .Înfiinţarea.V. Articolul a fost modificat prin art. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.

şi defrişarea plantaţiei. Art. pe suprafaţă de cel mult 0. cu consultarea O.(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor. 15.V. I pct. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole.O. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. 83/2007..din viţe de hibrizi direct producători. 10 din Legea nr. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.D. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. Ministerul Agriculturii. după caz. 9 din Legea nr. Art. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. 14. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite.N. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. b) replantarea suprafeţelor viticole. 13.N.(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole.şi hidroameliorative.V. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. (2) şi (3) are drept consecinţă. pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. 11 din Legea nr. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. Art.V. conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. c) restructurarea plantaţiilor viticole. înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie. Alineatul (2) a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. în scopul producerii de struguri. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. I pct.(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. . inclusiv suprafaţa ocupată de alei. . I pct. (4) Nerespectarea prevederilor alin. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.N. 83/2007. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate.V. Alineatul (1) a fost modificat prin art. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.1 ha de familie. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. alimentaţiei şi pădurilor.. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei.V. în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. potrivit prezentei legi. 83/2007. .

centru viticol sau localitate. 83/2007.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art.V. 22.O. I pct. I pct. I pct. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României.Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. I pct. . Art. 17. 17 din Legea nr.D. 21. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. Art. 16. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. cu sau fără adaos de zahăr. 19. . Art. . Partea I. Articolul a fost abrogat prin art. 13 din Legea nr. 12 din Legea nr. 18. se înţelege un nume geographic al unei podgorii. 83/2007. . Art. 15 din Legea nr. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. . (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. Articolul a fost abrogat prin art. . 83/2007. Art.(1) Prin denumire de origine controlată. 83/2007.Abrogat. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar. este destinat numai consumului familial. Articolul a fost modificat prin art. 12 alin.N. I pct. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. obţinerii alcoolului de origine vinicolă. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 14 din Legea nr. 83/2007. precum şi a oţetului. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. 18 din Legea nr. 20.(1) Vinul este un produs agroalimentar. . ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat. I pct. I pct. (3) Este interzisă fabricarea pichetului. I pct. 23. (3). Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. . denumită în continuare DOC. B. Art. 83/2007. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art. 83/2007. aşa cum sunt definiţi la art. (1).Articolul a fost modificat prin art. mediului natural şi/sau factorilor umani.Abrogat. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . 13 din Legea nr. Alineatul (3) a fost modificat prin art. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin.Abrogat. Articolul a fost abrogat prin art. 16 din Legea nr.

. SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. I pct.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. 83/2007. Articolul a fost abrogat prin art. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. în funcţie de: a) subdenumire. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. este interzisă.(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. 21 din Legea nr. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . . (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată.V. 25. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.N. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. Articolul a fost modificat prin art. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. 26. I pct. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. . a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Prepararea musturilor. comună sau o parte a comunei. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. în momentul punerii lor în consum. precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. I pct. I pct. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. c) DOC-CIB . vinurilor sau a produselor vinicole.. Art. 24. Art. În aceste cazuri. 83/2007.O. b) DOC-CT . (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. altele decât cele permise de lege.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.D. . 25 din Legea nr.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. (1). precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. Art. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. 19 din Legea nr. 20 din Legea nr. 83/2007.Abrogat. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă.

(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. Art. .N. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice.Vinurile şi produsele pe bază de must. 23 din Legea nr. I pct. I pct.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC.(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. Art. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. importate sau destinate exportului.V. 83/2007. 25 din Legea nr. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. . Pentru produsele destinate exclusiv exportului. declasarea unui vin DOC în vin de masă. I pct. a unei categorii de calitate. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum.O. (2) În faza de producţie. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. 24 din Legea nr. .Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. 29. I pct.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. precum şi prin normele internaţionale. 31. în condiţiile legii. I pct. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune.O. de recoltă şi de producţie. declaraţii de recoltă. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate.O. 30. vin şi subproduse vinicole. .D.O.V.D. 32.N.O.V. precum şi alte limite de compoziţie. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. 83/2007. Art. Art. autorizate în ţara importatoare. eliberate de O.N.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari. Articolul a fost modificat prin art. 26 din Legea nr. . declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole.D.V. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. .D. 83/2007.D. . b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. 28. Articolul a fost abrogat prin art. prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. Articolul a fost modificat prin art. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. Art.N. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. 27 din Legea nr. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. a unui areal de producţie.N.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. 83/2007. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. producătorul poate să solicite O. 27.Abrogat.

I pct. . vinarsurilor. 38. 34. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. Articolul a fost modificat prin art. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art. b) efectuarea unor practici oenologice. Articolul a fost modificat prin art. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. 83/2007. (2) Abrogat.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. 83/2007. vinurilor speciale. 28 din Legea nr. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. vinurilor cu denumire de origine controlată. .(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă.(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. 33. (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. Art. vinurilor cu indicaţie geografică. I pct. . cu excepţia pelinului. . . mustul de struguri. 83/2007. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României.Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. Articolul a fost abrogat prin art.(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. Partea I. Articolul a fost abrogat prin art. 29 din Legea nr.Abrogat. . 39. Art. 83/2007. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta. (1). 35. (3) Abrogat. 30 din Legea nr. .(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului. precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Art. 36. I pct. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. I pct. Art. Art. 31 din Legea nr. 29 din Legea nr. 37. 83/2007.Abrogat. . I pct. Art.

. 41. 83/2007. politici comerciale şi altele asemenea. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. 40 alin. f) promovarea viticulturii ecologice. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. (3) lit. Alineatul (1) şi lit. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. protecţia solului şi a apei. astfel cum sunt definite la art. (2). fiscalitate. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. e) a alin. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie. structuri şi funcţionarea pieţei. au fost modificate prin art. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. protecţia calităţii apei. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. I pct. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. 40. 33 din Legea nr. a solului şi a peisajului. 32 din Legea nr. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului. vinificare şi comercializare. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei.(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. a etichetării corespunzătoare produselor de calitate.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. 83/2007. a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. credite. sub aspectul calităţii şi cantităţii. intervenţiile statului prin subvenţii. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei. c) promovarea practicilor culturale. prin studii de piaţă. a). g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. Art. administrat de Institutul Vinului. I pct. . .

.S. precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective.C. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor.. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 34 din Legea nr.S. 42. alimentaţiei şi pădurilor. 83/2007. 43. de vinuri şi a altor produse vitivinicole.S. Art. .T.V. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. (2) I. . Alimentaţiei şi Pădurilor.I. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei. respectiv de defrişare.1 ha de familie sau operator economic. Litera b) a fost modificată prin art.Cheltuielile curente şi de capital ale I. Art.V. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine.C. I pct. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman.V.Personalul încadrat la I.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.C.S. având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole. modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.C. c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.S. 46. condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare. inclusiv la comercializare. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare.V. în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. Art. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. Alimentaţiei şi Pădurilor.T. .T. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole.T. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole. buna practică vitivinicolă. denumită în continuare I.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 44. . . care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.T.C. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. Art. 45.

centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 35 din Legea nr.O. de recoltă şi de producţie. până la clarificarea situaţiei. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole.D. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi. n) păstrează secretul profesional.T.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii.N.N..N.D. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate. Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale.S. 83/2007. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export. . precum şi structurile sale organizatorice.D. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri. pentru abaterile constatate. scriptic şi faptic. finanţată integral din venituri proprii. (3) O. prin sondaj. . unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. i) realizează în colaborare cu O. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. 48. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat. 83/2007. norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. pădurilor şi dezvoltării rurale. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii.V. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor.C. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate.V. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie.V.Sumele încasate de I. s) verifică şi controlează vinurile. . 47. Art.V.D. I pct.(1) O. în conformitate cu reglementările în vigoare. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă. 36 din Legea nr. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. Articolul a fost modificat prin art. m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate.O. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. I pct.O. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ. persoană fizică sau juridică.O. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ.V.N. indiferent de declarant. o) verifică. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

N. 49. pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. pădurilor şi dezvoltării rurale. documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată...O. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.V. vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică.V.V. cu consultarea O.O. . precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. 83/2007. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole. O. Art. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată.V.V.N.D. pădurilor şi dezvoltării rurale.C.V. precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată.(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea. împreună cu I. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii. b) întocmeşte.. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. I pct.C. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora.O.V. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.N. la solicitarea producătorilor.D. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat.T. I pct. 83/2007. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic.N. c) întocmeşte. a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.V.S. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. Art. g) controlează. şi sesizează I. Articolul a fost modificat prin art.T. la solicitarea producătorilor.S. 37 din Legea nr.V. Articolul a fost modificat prin art. împreună cu O. 38 din Legea nr. 50.(4) În baza bugetului aprobat.N. .V. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice. împreună cu O. . care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România.

V. 83/2007. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. denumită în continuare O. 83/2007. . funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. I pct.N. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. .V.V. pădurilor şi dezvoltării rurale. Articolul a fost abrogat prin art. se realizează prin: a) sponsorizări.V. 51. 42 din Legea nr. 54.O. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. (2) Veniturile proprii ale O. Art.V.V. I pct. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol.N.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 52. Articolul a fost modificat prin art.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului. iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi. 53.V.V. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. I pct. şi din venituri proprii. Articolul a fost modificat prin art. .V. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. I pct.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.(1) O. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. cu personalitate juridică. Art. Art.N. 39 din Legea nr.. Articolul a fost modificat prin art.N. c) aparatul executiv.Abrogat. 83/2007. Art.N.V. Articolul a fost modificat prin art.N.V. I pct. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. ..N.I.V. b) corpul de experţi. .(1) O. 40 din Legea nr. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. (2) Statutul. 41 din Legea nr. 83/2007.(1) O. care este format din 7 membri.V. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. 83/2007. must şi vin. pădurilor şi dezvoltării rurale. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră.V.N. 55. b) donaţii. este finanţat din alocaţii bugetare. c) prestări de servicii. Art. . pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.completate cu veniturile proprii. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V. 43 din Legea nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

cu Biroul vin. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. (3) şi (4). I pct. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. .V. simpozioane. O.N. economiei vitivinicole. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 44 din Legea nr.C. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. pentru fiecare denumire de origine controlată. conform art..D. Art.V. I pct. cu organizaţiile de producători. precum şi din cel al istoriei. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. 26 alin.D. 57. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ.O. 58. 26 alin. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. . 21 alin. b) producerea ori punerea în circulaţie. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. (3).V. a produselor care fac obiectul prezentei legi. concursuri de struguri şi vin etc. 56..I. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. 313 şi 297 din Codul penal. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei.e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O.T. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. contravenţională sau penală. vin şi produse procesate din acestea.. potrivit dreptului comun. consfătuiri. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole.I. tutun. Articolul a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. 19 şi art. potrivit prevederilor art. zonarea soiurilor de viţă-de-vie. oenologiei. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. după caz. (2).Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. 83/2007. 83/2007. Art. cât şi în străinătate.O.V. 286 şi 301 din Codul penal.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă. producerea pichetului.(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.. . g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu. alcool. j) asigură legătura ţării noastre cu O. . propunerile O.S. şi se pedepsesc potrivit art. k) colaborează cu I. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. (5). 45 din Legea nr. h) avizează. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior.N.

b) şi n).000 lei. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură.(1) Contravenţiile prevăzute la art. de recoltă şi de producţie. 47 din Legea nr. potrivit prevederilor art. Alineatul (1) a fost modificat prin art. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. cele prevăzute la lit. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. e). 11 alin.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. (1). potrivit prevederilor art. c) cu amendă de la 40. l) şi m). 12 alin. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. (1) şi (2).000 lei la 10. (1). (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. i). I pct. h). . Alineatul (2) a fost modificat prin art. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. Art. potrivit prevederilor art. 48 din Legea nr. (1). 61. . 29 alin. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. (1). k) şi o). . (1). b) cu amendă de la 6. în suprafaţă mai mare de 0. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. a). 83/2007. c) încălcarea art. (4). 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate.000 lei la 5.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente.(3). stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 60. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. 12 alin. 14 alin. 12 alin. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat.(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art.Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0.000 lei. g). . potrivit prevederilor art. potrivit art. (1). (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. 23 alin. f). Art. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 33 alin. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. cele prevăzute la lit.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. 83/2007. 59. j).000 lei. I pct. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. I pct. potrivit prevederilor art. 30 alin.000 lei la 100. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii.1 ha. c). 15 alin. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. d). 46 din Legea nr. cele prevăzute la lit. Art.

Anexa a fost abrogată prin art. precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi.3 Anexa nr.(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. Anexa a fost abrogată prin art. Partea I. . 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. 67. vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. prin art. Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr.Contravenţiilor prevăzute la art. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. nr. Ministerul Finanţelor Publice. 17. I pct. . evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole. Articolul a fost modificat prin art. Art. 50 din Legea nr. 83/2007. 67/1997. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Art. cu modificările şi completările ulterioare. 64. precum şi orice alte dispoziţii contrare. elaborate de Ministerul Agriculturii. ANEXA Nr. Art. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. 51 din Legea nr. 83/2007. Partea I. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. . Art.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. învăţământ. vinurilor şi subproduselor vitivinicole. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. . 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. I pct. .Anexele nr. DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. 68. 34/2000. musturi. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. I pct. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. cele privind comercializarea lor. normele de realizare. (2) Ministerul Agriculturii. Art. 51 din Legea nr. 81 din 5 mai 1997. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie.Se exceptează de la prevederile art.Alimentaţiei şi Pădurilor. 52 din Legea nr. 180/2002. 83/2007. 49 din Legea nr. 83/2007.Abrogat. I pct. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor. 62. 51 din Legea nr.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. 83/2007. 12. 11. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. cele privind normele de înfiinţare. . Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. . normele metodologice de aplicare a legii. 83/2007. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. Partea I. 65. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. ANEXA Nr. 3 a devenit anexa la act. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. musturilor. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. ANEXA Nr. 63. Art. 66. publicată în Monitorul Oficial al României.

precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. podgoriile. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. în cel mai înalt grad. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. 7. prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. 9. sol şi relief. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. regiunile viticole. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. alimentaţiei şi pădurilor. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. care. caracterizată prin condiţii specifice de climă. Partea I. 244/2002. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. publicată în Monitorul Oficial al României. 6. denumiţi HDP. Soiurile autorizate sunt cele care. sol şi sortiment. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. cât şi hibrizii interspecifici. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. nr. Factorii naturali. 244/2002 Art. în condiţiile arealului lor de cultură. 5. 10. 2. 4. ANEXA Nr. centrele viticole şi plaiurile viticole. 51 din Legea nr. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. I pct. alături de cele recomandate. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. 83/2007. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. 333 din 20 mai 2002. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. dreptului de plantaţie nouă. în ansamblu. prin solurile cultivate. sub potenţialul soiurilor recomandate. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. prin însuşirile lor biologice sau tehnologice. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. în care se includ zonele viticole. 8. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. se modifică şi se completează după cum urmează: . Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. 3. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. Soiurile interzise sunt cele care.1. 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.

parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. centru viticol şi direcţie de producţie." 8.V. (2) Registrul plantaţiilor viticole. 9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. denumit în continuare. articolul 61. 2. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor.N. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental.D.V. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art.. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri." 3. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. centre viticole şi plaiuri viticole. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. prelucrarea.O. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor. actualizat. pădurilor şi dezvoltării rurale.. O. cu următorul cuprins: "Art. regiuni viticole. în zone viticole. podgorii. 8 (1) Producerea. controlul şi certificarea calităţii." 7. denumit în continuare O. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole." 4. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. teritorial. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a . Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. şi de asociaţiile de producători. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. Crearea rezervei regionale.1.V. podgorie. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. După articolul 6 se introduce un nou articol.N. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art." 5." 6. Capitolul I se abrogă.

" 10. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă.N.V.viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. 14. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art. cu consultarea O." 9. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare.. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. b) replantarea suprafeţelor viticole.V. Partea I.V. Articolele 16 şi 17 se abrogă.N. după caz. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate." 12." 13. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.D. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia.N. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pe baza unor criterii obiective. Ministerul Agriculturii. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6.O. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. c) restructurarea plantaţiilor viticole." 11. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.. 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune.V. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.V. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României." . în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare.

la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. . în funcţie de: a) subdenumire.15. (2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. după alineatul (2) se introduce un nou alineat. cu sau fără adaos de zahăr. centru viticol sau localitate. alineatul (3). b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică.D. La articolul 21. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.D. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. În aceste cazuri. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art." 19. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu." 17. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.N. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. Articolul 20 se abrogă. (1). denumită în continuare DOC. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.O. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. 16. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. în vederea comercializării pentru consumul uman direct.N. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină.V. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD .. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului. Partea I. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate.O. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. mediului natural şi/sau factorilor umani. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României.V. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. comună sau o parte a comunei. (5) poate fi stabilită la nivele diferite.

a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe." 24." 26.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora.V. (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri.O. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. Articolul 30 va avea următorul cuprins: . a unui areal de producţie. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. de recoltă şi de producţie." 23.b) DOC-CT .D. a unei categorii de calitate.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. 21. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. vinurilor sau a produselor vinicole. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. pădurilor şi dezvoltării rurale. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. altele decât cele permise de lege. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii. 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. declaraţii de recoltă. (2) Prepararea musturilor. Articolul 27 se abrogă 25. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. Articolul 24 se abrogă. este interzisă. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. în momentul punerii lor în consum. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. c) DOC-CIB .N. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art." 20.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.

(3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi.O.O. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0.D.N. eliberate de O. Articolele 34 şi 36 se abrogă. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art. (1). Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art.O. vinurilor cu denumire de origine controlată. La articolul 39 se introduc două noi alineate. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri.V.N. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă."Art. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ.V. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. cu excepţia pelinului. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O." 29. Partea I. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii.V.N. 30. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. vinurilor cu indicaţie geografică. vinarsurilor. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. La articolul 41. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României." 31. vinurilor speciale. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. administrat de Institutul Vinului.D. cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice.V. (2) În faza de producţie. declasarea unui vin DOC în vin de masă. 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.N. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.D.D." 28. producătorul poate să solicite O." 27. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. 32. alineatele (2) şi (3)." 33.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin.O. Guvernul analizează propunerile .

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.V. 54 (1) O..N.N. denumită în continuare O.V. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră." 44.N.V. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O. şi din venituri proprii.V. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.N. este finanţat din alocaţii bugetare. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. must şi vin. 53 (1) O. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. 55 O. b) donaţii. b) corpul de experţi. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.V.N. 52 (1) O. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. pădurilor şi dezvoltării rurale.N.V. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri.V.I. pădurilor şi dezvoltării rurale. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. se realizează prin: a) sponsorizări. cu personalitate juridică.N.. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului." 43.V. c) aparatul executiv. . (2) Veniturile proprii ale O. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.V. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art."Art.V. (2) Statutul.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii." 42. completate cu veniturile proprii. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. c) prestări de servicii.V. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol.V. care este format din 7 membri. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.N.

V. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. j) asigură legătura ţării noastre cu O. O." 45. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică." 47. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. h) avizează. tutun. (5).D. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei.N. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. cu Biroul vin. potrivit prevederilor art.N. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile .. cu organizaţiile de producători.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente..D. 286 şi 301 din Codul penal. vin şi produse procesate din acestea. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. 26 alin. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară.V. pentru fiecare denumire de origine controlată.T. economiei vitivinicole. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. oenologiei. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. (2). (3) şi (4). conform art. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. producerea pichetului. precum şi din cel al istoriei. 19 şi art. q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole.S. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 26 alin. propunerile O.. Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art. cât şi în străinătate. concursuri de struguri şi vin etc. k) colaborează cu I.V.C. pădurilor şi dezvoltării rurale. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. zonarea soiurilor de viţă-devie. alcool.O. a produselor care fac obiectul prezentei legi. 21 alin. b) producerea ori punerea în circulaţie.O. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art.I. 313 şi 297 din Codul penal. simpozioane.I." 46.V.V. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. (3).f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. consfătuiri. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. şi se pedepsesc potrivit art..

cele prevăzute la lit. . potrivit art. potrivit prevederilor art. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie. c) încălcarea art.000 lei la 10. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. Anexele nr. k) şi o). (1). 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art.000 lei la 5. cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 68 se abrogă. 15 alin. (1). (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. 12 alin. j)." 50.000 lei. (1). e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. 51. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. 30 alin. (4). în suprafaţă mai mare de 0. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.000 lei la 100." 48. cu excepţia cazurilor prevăzute la art. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. potrivit prevederilor art. (1)." 49. iar anexa nr. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. 52. 11 alin. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. d). 23 alin. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. cele prevăzute la lit. 12 alin. 2 şi 4 se abrogă. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 62 Contravenţiilor prevăzute la art. c) cu amendă de la 40. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art. b) cu amendă de la 6. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. h). b) şi n).1 ha. l) şi m). i). potrivit prevederilor art. Articolul 66 se abrogă. (3). (1) şi (2). Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art. 14 alin. g). potrivit prevederilor art. 29 alin. 3 devine anexa la Legea nr. f). potrivit prevederilor art. 1. c). e). 12 alin. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. de recoltă şi de producţie. 180/2002. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. cele prevăzute la lit. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. 33 alin.000 lei. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 244/2002. (1).000 lei. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. a). (1).

. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. potrivit prevederilor art. cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. 244/2002. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs. III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. denumită în continuare lege. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României. Art. publicată în Monitorul Oficial al României.[10] Hotărâre nr. . se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. . Această lege a fost adoptată de Parlamentul României. 2. 1. urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii.Delimitarea teritorială a arealelor viticole. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art. (1) din Constituţia României. 333 din 20 mai 2002.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. se utilizează până la epuizarea stocului.(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli. 75 şi ale art. se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol. 244/2002. Partea I nr. . Art. Art. cu respectarea prevederilor art.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. . inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. constituiţi în comisii judeţene. dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. Alimentaţiei şi Pădurilor. constituită potrivit Legii nr. 1. 2. potrivit normelor metodologice de realizare . 244/2002. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Partea I. 3. Partea I. destinate comercializării pe piaţa internă. se va republica.Art. ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. dându-se textelor o nouă numerotare. Partea I nr.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. republicată. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. nr. Art. aflate în derulare. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 76 alin.

d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. . b) plantaţii de preînmulţire. alimentaţiei şi pădurilor.Zonarea soiurilor de viţă de vie. denumit în continuare ONVV. 4. . . . Art. 2 la prezentele norme metodologice. Art. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. e) şcoli de viţe certificate. Art. prevăzute la art. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea. cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi . precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. c) unităţi de înmulţire. d) materialul certificat. c) materialul bază. b) materialul prebază. 3. c) plantaţii-mamă de plante certificate. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii. 6. 8.Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. alimentaţiei şi pădurilor. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 1 la prezentele norme metodologice. Art. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. 2 la prezentele norme metodologice. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. 1 la prezentele norme metodologice. 7 din lege.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. f) şcoli de viţe standard. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură. 5.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. sunt cuprinse în anexa nr. e) materialul standard. până la nivel de localităţi. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. 7.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. . (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. . (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice.(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului.şi ţinere a Cadastrului viticol.

după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează. persoană fizică sau juridică. respectiv a municipiului Bucureşti. 9. cu aprobarea Ministerului Agriculturii. prin consultarea specialiştilor din domeniu. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. din care pe ani.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. satul.Vinificaţie. tarlaua. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren. a unui drept de plantaţie nouă. . consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. denumit în continuare ICDVV. b) adresa/sediul producătorului. (2) Dreptul de plantaţie nouă. inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. Art. centrul viticol. c) locul plantării: podgoria. 2 din anexa nr. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. respectiv a municipiului Bucureşti. (1) şi (2) din lege. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. comuna. potrivit prevederilor pct. . de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. În cazul neutilizării în perioada admisă. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. f) distanţele de plantare. Alimentaţiei şi Pădurilor. (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. persoană fizică sau juridică. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. 4 la lege. respectiv a municipiului Bucureşti. direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. eliberează autorizaţiile de plantare. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. 11 alin. (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. (5) În situaţii deosebite. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha). de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă. respectiv a municipiului Bucureşti. în condiţiile prevăzute la art. care nu poate fi mai mică de 2 ani. (8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei.

accesul în plantaţii.(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. 15. Art. Art. respectiv a municipiului Bucureşti. alimentaţiei şi pădurilor. în scop ornamental. alimentaţiei şi pădurilor. conform prevederilor art. . Art. . 14. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă. pe suprafaţă de cel mult 0. . împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. 12. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. (2) din lege. cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. 9 alin. necorespunzătoare. 12 alin. din primele două generaţii. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. respectiv a municipiului Bucureşti. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare. alimentaţiei şi pădurilor. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. 12 alin. elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii. . 11. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. B. Art. caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară. autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. 13. (1) sunt interzise la plantare. (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Art. persoană fizică sau juridică. . . care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. a strugurilor şi vinurilor.ICDVV.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări. (3) din lege. denumită în continuare ISCTV. între diferite specii ale genului Vitis. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art. pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole. . personae fizice sau juridice. (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha.Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora.1 ha de familie. 10. alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative. în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor.(1) Cererile prevăzute la art.

i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. Art. denumite în continuare soiuri nobile. se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării. pentru luarea în evidenţă. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. respectiv a municipiului Bucureşti.1 ha de agent economic sau de familie. mai mari de 0. precum şi conservarea căilor de acces. persoană fizică sau juridică. 17. curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi. .Art. perioada de început/sfârşit. f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării. luna. şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi. . (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. comuna. . a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare. Art. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. în suprafeţe mai mari de 0. . se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. respectiv a municipiului Bucureşti. b) adresa/sediul deţinătorului.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor. (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV.număr de ani. d) suprafaţa supusă defrişării. Art. respectiv a municipiului Bucureşti. 18. satul. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. care depun cereri la . g) vârsta plantaţiei . centrul viticol. 19. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea. tarlaua. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei. şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării. indiferent de suprafaţă. C. alimentaţiei şi pădurilor. h) procentul de goluri din plantaţii. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. 16. . 20.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.1 ha. e) data defrişării: anul.

(4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. . nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. autorizaţi temporar la plantare. 21. în raza cărora se află plantaţiile vizate.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. Ele formează o categorie separată. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină.VS. 18 lit.Vinurile. 21 din lege.20 din lege. definite la art. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică. . (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10. . fără a depăşi un plafon maxim. b) cules târziu. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l. vin şi subproduse vinicole I.5% în volume. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată. . În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. alimentaţiei şi pădurilor. conform ordinului ministrului agriculturii. "Vin de Pays" sau altele asemenea. Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein". de calitate sau speciale.Vinurile de masă. A. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată . Vinurile de masă Art. roze sau roşii. Art. 18 lit. .Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin.(1) Vinurile de calitate definite la art. B. în diferite nuanţe. Art. b) din lege. b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. . a) din lege. Vinurile de calitate Art.Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare. 23. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. 25. în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. c) cules la înnobilarea boabelor. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. respectiv a municipiului Bucureşti. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor. Vinurile Art. 22. sunt: albe. care se valorifică potrivit prevederilor art.5% în volume. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. denumite şi vinuri de calitate superioară . clasificate în vinuri de masă. 24. 2 pct. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l.

Art. C. denumit în continuare ONDOV. între 17-35 g/l. Ministerul Agriculturii. b) brut. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4.(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie. c) extrasec. Art. c) demidulci. .În funcţie de conţinutul lor în zaharuri. 27. alimentaţiei şi pădurilor. f) dulce. . cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12.În funcţie de conţinutul în zaharuri.(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1. Vinurile spumoase Art. 2. d) dulci. 28. Art. e) demisec. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. 29. între 12-20 g/l. Vinurile spumante Art. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut.01 g/l şi 50 g/l inclusiv.01 g/l şi 12 g/l inclusiv. 26. între 6-15 g/l. b) demiseci. cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată.(1) După conţinutul în zaharuri. b) demiseci. 30. d) sec. . b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare. . c) demidulci. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. Art. (2) În cazuri speciale. între 12. 2 pct. . care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. între 0-6 g/l. . 2 pct. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. până la 12 g/l. . peste 50 g/l.Unele vinuri spumante şi petiante. 32.(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere. . peste 30 g/l.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. 15 din lege. pot purta denumire de origine controlată. Art. 13 din lege. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare.01-30 g/l. 31. între 33-50 g/l.

Produse pe bază de must Art. . mistel. fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. între 12. g) mistelul. 2 la lege. 36.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. b) seci. c) romaniacul.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon. vin. Vinurile perlante şi petiante Art.După conţinutul în zaharuri.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat. 14 din lege. c) demiseci. 16 şi 17 din lege.01-40 g/l. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine. must. 2 pct. e) oţetul de vin. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci. d) sucul de struguri. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. 5. a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. . 33. b) distilatul de vin. c) mustul de struguri concentrat rectificat. 2 pct. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. 2 la lege. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. peste 80 g/l. must concentrat. 2 pct. e) sucul de struguri concentrat. autorizate pentru producere. d) rachiul de vin. . până la 12 g/l. 21 din lege. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art. Vinurile aromatizate Art. . Alte produse pe bază de must şi vin A.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. . 35. Art.01-80 g/l. 34. 38. b) alte vinuri aromatizate. . alcool de origine viticolă. II. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. d) dulci. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. . b) mustul de struguri concentrat. realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. între 40. h) tulburelul. Produse pe bază de vin Art. 19 din lege. 4.Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr.(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase. 3. 2 pct. B. 37. f) mustul de struguri parţial fermentat.

Art. 2 la lege.(1) Vinurile proprii consumului uman direct. b) tăria alcoolică la 20°C . .5% alcool dobândit în volume şi. exprimată în acid tartric. . ulei din seminţe. coloranţi naturali.(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. produselor pe bază de must. furaje. pot purta denumiri de origine controlată. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. 18 miliechivalenţi pe litru sau 1. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. tanin. Art.minimum 4. e) pichetul. 39. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1. . cultivate în areale viticole delimitate.(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării. Art. cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată. 41. 40. . d) aciditatea volatilă mai mică de: 1. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric. composturi şi altele asemenea. altele decât cele speciale. . distilarea lor. 2.5 g/l. trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică. 43. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. pentru vinurile albe şi roze. c) aciditatea totală .08 g/l. Ministerul Agriculturii. exprimată în acid acetic. 42. învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale.minimum 8. respectiv. pentru cele cu denumire de origine controlată. c) spuma de drojdie. sau 60 miliechivalenţi pe litru. d) rachiul de tescovină. soiului sau sortimentului de soiuri. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. c) obţinerea vinurilor materie primă. exprimată în acid acetic.2 g/l. podgoriei. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. cu capacitate de maximum 600 litri. (3) În cazuri speciale. III. pentru vinurile roşii. b) rachiul de drojdie. b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar. conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin. vin şi subproduse vinicole Art. . centrului viticol sau arealului delimitat. fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct.

maximum 5 mg/l. maximum 0. h) arsenul. 2. maximum 1 g/l. e) extractul sec nereducător. 3. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. Murfatlar. r) sulfaţii. 6. 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. k) cadmiul.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci.5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci. j) bromul. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. t) sodiul. limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase. 2. roşii.5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. 4. 3. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. produselor pe bază de must. s) acidul citric. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci. maximum 1 mg/l. g) aluminiul. roşii. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci. maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1. minimum: 1. în must sau în vin. o) staniul. maximum 1 mg/l. maximum 60 mg/l. maximum 80 mg/l. n) plumbul. maximum 8 mg/l.maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor.maximum 1.VS. maximum 1 mg/l. maximum 0. maximum 1 mg/l. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară . m) fluorul. q) metanolul: . f) dioxidul de sulf total. p) zincul. de alcool sau distilat de vin.Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi.2 mg/l. exprimaţi în sulfat de potasiu. 5. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . albe şi roze.2 mg/l. 4. cu următoarele excepţii:. u) diglucozidul malvidinei. maximum 0...maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze.VS. i) borul. 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC. de cel puţin 2 ani. Pietroasa. 5. l) cuprul. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară . maximum 1 g/l. Valea Călugărească.maximum 2. albe şi roze. exprimat în acid boric.01 mg/l. Târnave. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii.

44. definit în anexa nr. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. între 75 mg şi 500 mg. armonizate cu metodele comunitare.0 mg/l.Mustul de struguri concentrat rectificat. exprimată în acid acetic. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. maximum 400 mg. determinat la 25°Brix. b) cuprul . de maximum 0. (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente. c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză.(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite. . e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. e) aldehide. raze ultraviolete sau ionizante. d) alcooli superiori. Alimentaţiei şi Pădurilor.Ciocalteau de maximum 6. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. sunt următoarele: a) alcool metilic. (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate. determinat la 25°Brix.prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. exprimate în aldehidă acetică. băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. distilării sau producerii oţetului. Art. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art. f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. maximum 200 mg. .5.0. la 25°Brix. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. Alimentaţiei şi Pădurilor. j) prezenţa mezoinozitolului. alţii decât cei admişi de lege. 45. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. . la 425 nm. după caz.5. . d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. alimentaţiei şi pădurilor. 46. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. raportate la 100 ml alcool anhidru.05 mg/l. maximum 400 mg. d) un indice Folin . b) aciditate totală. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni. Art.0 mg/l. la 25°Brix şi la 20°C. determinat la 25°Brix. d) zincul . 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. definit în anexa nr. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul . poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză.3 mg/l. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine.0. 2 pct.pichet. exprimaţi în acetat de etil.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm. 25 din lege. c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. manitate.(1) Romaniacul. b) densitate optică. c) esteri. între 5 mg şi 60 mg. 5 din lege. cele falsificate. 2 pct. exprimaţi în alcool izoamilic. 43 din prezentele norme metodologice. a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. c) plumbul .

mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. trierea. exprimaţi în acetat de etil. 9. a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. separarea. în vederea obţinerii de vinuri dulci. g) acid cianhidric. d) aciditate totală. la cules. exprimată în acid acetic. . asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe. spălarea strugurilor. 4.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. 47. conservare şi evoluţie a produselor respective. 48. 6. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi. precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. la nevoie. f) furfural. b) esteri.(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. în afara unor limite normale. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor. cu ocazia culesului. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%.000 mg. mustului de struguri parţial fermentat. roze sau aromate. mustului de struguri. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. .f) furfural. nedetectabil. (2) din prezentele norme metodologice. între 100 mg şi 750 mg. 7. urmată de zvântare. tratarea strugurilor. maximum 2 mg. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. între 5 mg şi 80 mg. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. tratarea strugurilor. Art. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. 8. între 100 mg şi 750 mg. 5. a strugurilor. e) aldehide. 3. 2. . . între 100 mg şi 600 mg. 46 alin. 49. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg. c) alcooli superiori. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. exprimate în aldehidă acetică. exprimaţi în alcool izoamilic. zdrobirea boabelor. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. g) acid cianhidric. nedetectabil. maximum 2 mg.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. macerarea carbonică. maximum 1. Art.

21. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. în doză de maximum 0. pasteurizarea mustului. ovalbumină şi/sau lactalbumină. adaosul. tanin. clei de peşte. potrivit prevederilor art. fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului.acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate. tratarea musturilor. 17. 22. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon. îmbogăţirea musturilor în zahăr. scurgerea mustului. (3) din lege. exprimat în tiamină. 26 alin. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. bentonită. în vederea limpezirii. 23. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice.5%.3 g/l. 12. singur sau în amestec. b) deshidratare parţială.6 mg/l. c) diclorhidrat de tiamină. cu sau fără răcire. 16. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. al unor substanţe chimice . 19. în limita a 0. . cazeină şi cazeinat de potasiu. a mustuielii sau a boştinei.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară."factori de creştere". răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. în doză de maximum 0. singur sau în amestec. corectarea acidităţii totale a mustului . caolin. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice.3 g/l. c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. statică sau dinamică. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. 18.10. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională. 15. 13. 11. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. precum şi prin centrifugare sau filtrare. 20. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. 14. presarea strugurilor nezdrobiţi. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. refrigerarea mustului. prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci.prin flotaţie. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare.

adaosul în must de alcool etilic rectificat. crioconcentrare sau osmoză inversă. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. căldură.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării. pritocul vinului. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. 27. 28. centrifugare. 25. un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. 30.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial. tragerea vinului de pe drojdie. ori de distilat de vin. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată. 36. suprapresarea strugurilor. adaosul în must al unui agent tensioactiv . concentrarea mustului proaspăt sau tăiat. efectuată prin evaporare sub vid. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. în alte scopuri decât distilarea. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. tratarea cu polivinilpolipirolidonă. iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB. Art. se aprobă de ministrul agriculturii. .DOC. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic. respectiv a municipiului Bucureşti. în doză de maximum 80 g/hl.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice. condiţionare. prin folosirea de procedee fizice: frig. sunt practici oenologice interzise. înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă. 32. cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume. în cantitate de până la 100 g/hl must.amestec de mono. 26. prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri. zdrobiţi sau nezdrobiţi. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase. 35. 31. 33. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat. prelucrarea strugurilor. 34. 24. filtrare. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. 29. aerarea. . 50. de origine viticolă sau agricolă. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată . desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV.

tratamentul vinului cu fitat de calciu. înainte de îmbuteliere. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. exprimată în acid sorbic. în doză de maximum 200 mg/l. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. limpezirea vinului prin cleire. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl. 15.Dezacidifierea .2. 14. adaosul în vin de acid ascorbic. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. pentru prevenirea casării ferice. autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. 5. 11. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l. prin folosirea unei doze mai mici de 0. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi. adaosul în vin de acid citric. g) caolin. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice). astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. e) bentonită. tratamentul vinului cu gumă arabică. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere. i) tanin de uz oenologic. f) din prezentele norme metodologice. 7. 12. aerarea vinului. carbonat de calciu. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. 13. adaosul. 16. 43 alin. b) clei de peşte. 3. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. 6. pasteurizarea vinurilor.3 g/l. urmată de separarea. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. tartrat de calciu sau acid tartric. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate.refrigerarea vinului -. în doză de maximum 250 mg/l. în doză de maximum 100 mg/l. carbonat acid de potasiu. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. 8. (1) lit. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. 9. care trebuie efectuat de persoane calificate. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. tratamentul prin frig . tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor. înainte de îmbuteliere. 10. 4. prin mijloace fizice. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală.

c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective.5 g/l. care se comercializează fără indicarea denumirii de soi. a vinului parţial fermentat. b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice . must tăiat. must de struguri concentrat. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. 20. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. 18. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă . a mustului tăiat. exprimată în acid tartric.Oenococcus oeni.PVPP . în doză de maximum 10 mg/l. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. b) pentru vinurile de calitate superioară . Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. cu sau fără contact cu lemn de stejar. must de struguri concentrat rectificat. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l. 17. d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat. care sunt: must de struguri. 23. în limita maximă de 2. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric. În urma corecţiei. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat. sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. vin parţial fermentat. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. 21. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. cu excepţia producerii vinurilor de masă. . 43 alin. s) din prezentele norme metodologice. conform art. maturarea vinului. conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l.VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin.3 miliechivalenţi/l. prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. (1) lit. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. exprimată în acid tartric. 19. exprimată în acid tartric.3 miliechivalenţi/l. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. 49 pct. Pentru vinurile de calitate. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr. sau 33. 24. 22. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. sau 13. egalizarea şi cupajarea vinurilor.

precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. nu se consideră ca fiind frauduloasă.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă. 27. Art. d) descrierea produsului supus operaţiunii. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 51. separat sau în amestec.Acidifierea şi îmbogăţirea. Art. îmbutelierea vinurilor la cald. 26. b) tipul operaţiunii efectuate. . Art. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. Art. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. în aceleaşi condiţii. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. must de struguri concentrat. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. e) procedeul utilizat. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. argonului sau azotului. must de struguri concentrate rectificat. . precum şi al produselor de limpezire. strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare. utilizarea dioxidului de carbon. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. . . al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. eventual de activatori de fermentare. cantitatea.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. se face în baza notificării în scris. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. la oficiul teritorial al ONDOV. .25. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare. Art. b) adaosul licorii de tiraj. în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. 55. tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. . 54. c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă.Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor. îmbutelierea sterilă a vinurilor.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. 52. c) tirajul. c) data la care începe operaţiunea. Art. . 53. 56. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV. transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni.

vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop. must de struguri parţial fermentat. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8.5% în volume. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. must de struguri concentrat rectificat. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. caramel.5% în volume. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat. administrate separat sau în amestec. e) remuajul.5% în volume. must de struguri concentrat rectificat. must de struguri concentrat rectificat. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. 8.5% în volume. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. 2. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante. zaharoză. este de minimum 10% în volume. este de minimum 9. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite. 9. must de struguri. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l. 7.d) fermentarea vinului în butelii. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. d) adăugarea eventuală de zaharoză. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin. 5. distilat de vin. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. 3. folosite separat sau în amestec.mistel. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. din vin sau din amestecul acestora. alcool etilic de origine agricolă. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante. must de struguri parţial fermentat.5% în volume. glicerină alimentară şi caramel. zaharoză şi vin. precum şi din extracte din plante admise de lege. must de struguri concentrat. 4. cu adaos eventual de distilat de vin. f) degorjarea. must de struguri concentrat. Vinurile spumante cu fermentare în butelii. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. must de struguri concentrat rectificat. must de struguri concentrat. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. 6. c) adaos eventual de bonificatori. Pentru producerea vinurilor spumante. mistel. . h) dopuire definitivă. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege.

în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. 29 alin. (2) din lege. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi. Art. 60. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. condiţionării. CAPITOLUL III Normele de evidenţă.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional. se depune şi se înregistrează. . În acest sens este interzisă folosirea utilajelor. zinc. 57. . atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact. . Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. de zaharoză şi caramel. pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. . în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă.Utilajele. Art. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop. 61. 50 din prezentele norme metodologice. se depune şi se înregistrează.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. prin diluare cu apă dedurizată. eventual. 62. 11.Declaraţia de stocuri se completează. plumb.10. 59. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie. elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. . 29 alin.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului. Art. b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. cu excepţia celor malolactice sau citrolactice. conform prevederilor art. fier. alimentaţiei şi pădurilor.Declaraţia de recoltă se completează. 58. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. c) adăugarea. . b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. . precum şi în procesul maturării. (1) din lege. Art. alimentaţiei şi pădurilor. Art. uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu. conform prevederilor art. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele.

Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii. alimentaţiei şi pădurilor. dreptul de a produce astfel de vinuri.5 ha. . respectiv a municipiului Bucureşti. se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . alimentaţiei şi pădurilor. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate. al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată. alimentaţiei şi pădurilor. ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare.Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV. (4) Declaraţiile de stocuri. rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. 63. în urma controalelor efectuate. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. 66. 64. în vrac sau angro. alimentaţiei şi pădurilor. Art. . de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie.(1) Comercializarea vinurilor. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. persoane juridice sau fizice. respectiv a municipiului Bucureşti. rachiului de tescovină. avizate de ONVV. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. 65. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. Art. rachiurilor de vin. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. . . avizate de ISCTV. la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. cu avizul ONVV. alimentaţiei şi pădurilor.(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli.

.(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export. vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac. într-un centru de vinificare din România. Art. 72. cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren. conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. alimentaţiei şi pădurilor. Art. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. . stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Art.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. Art. 70.Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare. Art.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea. 73. la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. 71. 67. . . b) produsul.(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată.Pentru livrare la export. . produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. în cantităţi mai mari de 100 litri. Art. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop. până la obţinerea vinului finit. Art. trebuie să execute vinificarea. sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. 69. copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. c) anul de recoltă. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. . . 74. comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării. acceptate de legea română. solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. în condiţiile legii.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. în condiţiile legii. . obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. în cazul vinurilor. Art. 68. pentru recipientele mai mari de 100 litri. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă. .În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.

fie pe contraetichetă. sub formă îmbuteliată.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni. 75. şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative. acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. fluturaşi sau buline. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă. a vinurilor de calitate superioară . înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. etichetate în condiţiile legii. alimentaţiei şi pădurilor.VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC.VS. (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală. 76. cu excepţia vinului pelin. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală.VS. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului. ilustraţii şi mărci. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec. Pentru vinurile de calitate superioară . aplicate pe acelaşi recipient. denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. . demisec. 2. CT.VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice. capişoane. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. dulce. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art. cu indicaţie de provenienţă geografică. inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului. Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată. vinurilor de calitate superioară .Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. 3. 77. constituite din două sau mai multe soiuri. . CIB.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin. vin de masă. semne. (2) La etichetarea vinurilor de masă. cu indicaţie de provenienţă geografică. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată.VS. cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.DOC: CMD. vin cu denumire de origine controlată . . exprimată în procente. Art. romaniacurilor şi al vinurilor speciale. demidulce. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară . . Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. Art. vin de calitate superioară . în volume.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută. derivate din plută.(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia.

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

8. tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. aciditatea volatilă a vinului de masă. 86. exprimată în g/l. . e) locul de stocare. (3) din prezentele norme metodologice. 2 pct. în acid acetic sau miliechivalenţi/l. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. Alimentaţiei şi Pădurilor. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. 2. exprimată în g/l. .30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri.Art. absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . rezistenţa la aer. care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. 84 alin. 91. aciditatea totală a vinului de masă. b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii. în acid tartric sau în miliechivalenţi/l. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l). 18 şi în anexa nr. 4. 3. 7. 90. care fac obiectul contractului.(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. procentul de substanţă uscată. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj. Art. prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. Art. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă. (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august . roze. b) date analitice privind: 1. exprimată în procente în volume. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. conţinutul în zahăr reducător.Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. 6. determinat refractometric la temperatura de 20°C. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. Art. 88. 4 şi 5 din lege.Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. 84 alin. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat. 87. Art. 9. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. Art. . . (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată. pentru fiecare recipient. 5. d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art.15 februarie. . roşu. 89. . 84 alin. c) natura produsului. . pentru mustul de struguri. 2.

94. precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat. Art. Art. ca vinuri de masă. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat. . corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj. 91 din prezentele norme metodologice. condiţiilor prevăzute la art. 98. . g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă. Art. direct sau indirect. . derivate din sucul de struguri. . în suc de struguri sau în alte produse consumabile. Art. cu începere de la data raportului de analiză constatatoare. pe durata de valabilitate a contractului. pentru vinul de masă. Art.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente. .În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde. 99. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. acestea trebuie să fie de calitate. . b) cumpără. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. de la producători struguri. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri.Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. altele decât cele menţionate la lit.Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Art. must de struguri concentrat. Art.În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. Art. . f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. e) să fie apte. Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1. 93. . b) tipul de materii prime: struguri.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. 92. pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj. derivate din sucul de struguri. cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor. 96.055 g/cm3 la temperatura de 20°C.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. . must de struguri. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului. a). 95. în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile.b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. d) să rămână în vrac. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice. necesare pentru buna lor conservare. sănătoase. 97.

103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică. Alimentaţiei şi Pădurilor. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin.Cuantumul ajutorului prevăzut la art. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. 105. .30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl. h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. 99 din prezentele norme metodologice. c) 3 hl must de struguri concentrat. (1). 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv. 104. .Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. 107. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. c) 0.Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv. . Art. 106.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie. Art. . 103. . Art. destinate prelucrării. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. f) cantitatea. eliberate de organele abilitate. 102.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. Art. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1. b) 10 hl must de struguri. . d) locul de efectuare a prelucrării. . . 101. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. în procente în volume pe hectolitru.05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl.3 pentru struguri în 100 kg/hl.c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. Art. (3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică. fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat. . Art. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie. astfel: a) 1. g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat. Art. 100.Ajutorul prevăzut la art.300 kg struguri. exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni. b) 1. de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului.

exprimată în procente în volume pe hectolitru. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. până la maximum 1 ha din fiecare soi. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului. susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. Art. deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole. (2) În situaţiile prevăzute la alin. în scop experimental sau didactic. (1) lit. c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă. 108. 110. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. acordă asistenţă tehnică de specialitate. declaraţia de stocuri. învăţământ. . 109.Art. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. efectuează analize specifice. . până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. declaraţia de recoltă. (2) Produsele menţionate la alin. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal.(1) În cazul unor situaţii de criză. elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". emit buletine de analiză a vinurilor. c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător".Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate.(1) Modificările limitelor. . b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. Art. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. . Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa. 111. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare.Ministerul Agriculturii. pe areale viticole. 2. . a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. permise de lege în cazul înfiinţării. 42-55 din lege. recomandate şi autorizate pentru cultură. de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice.

cu lungimea de minimum 30 cm. ANEXA Nr. f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. j) modificarea sau completarea prevederilor art. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. 3. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare . 112. cu lemnul maturat. Art.Anexele nr. declaraţia de sortiment viticol. 8. e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. de diferite lungimi. . în cazul soiurilor rezistente la filoxeră. cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). c) viţe portaltoi . destinate plantării pe terenuri nisipoase. sau pe orice tip de sol. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare .viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. 56. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1. destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. 47.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite .3.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi. c) coarde portaltoi . . 13. 46.obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . cu lungimea minimă de 30 cm. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. 43. g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor. destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm. 2. forma radicicolă. 49. 63. 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. 50. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm. produsele pe bază de must şi vin. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. 2. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă.porţiuni provenite din coarde altoi. k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.

în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. c) materialul bază este materialul săditor viticol care: . Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. pornind de la o plantaţie cu material iniţial.vectori. întreprinderi particulare specializate.porţiuni provenite din coarde portaltoi. d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: . .a fost produs de agenţi economici autorizaţi. înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază. instituţii de învăţământ superior de profil agricol. plantate pe familii sanitare. e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare .este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora.vectori ai virusurilor. măsurat la mijlocul butaşului. . Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat. .sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie. Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. e) viţe altoite certificate: . având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. . având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili. .este destinat obţinerii viţelor altoite certificate. cu material provenit din plantaţia de conservare. libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. . 3.d) butaşi de portaltoi pentru altoire . întreprinderi particulare şi firme străine. în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi . amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată.este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. în special cu nematozi . . măsurat la mijlocul butaşului.provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi. în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora.a fost produs de menţinător. . . b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . Menţinătorul poate fi.provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază.provine din plantaţii cu materialul iniţial.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat. . . persoane fizice.porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm. .provin din plantaţia de material certificat.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază. de asemenea. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală.a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate. cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm.au fost produse de agenţi economici autorizaţi. respectiv al clonei.

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

b) prima liniuţă şi lit. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. este autorizată. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. originea.Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate. emise de Ministerul Agriculturii.care a fost supusă. Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. . precum şi condiţiile de aplicare. respectiv 15% în volume. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate.5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17. compoziţia.Art.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus. 1. în general. . Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. . . precum şi condiţiile legate de natura. oprite din fermentaţie. este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală.În sensul prezentelor norme se definesc: A. Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. definită conform prevederilor legale. 4.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. . Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme. desemnarea şi prezentarea. locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală.5% în volume. . respectiv în completarea migdalelor. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. 3 pct. Art.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale.dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente. care prezintă aromă şi/sau gust de migdală. excluzând vinul de masă "retsina". Alimentaţiei şi Pădurilor. caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. . unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. . c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor.Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. 2. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale. caisă sau ou. 1 alin. numai în următoarele condiţii: .care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14. existentă în societatea comercială. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: . trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. . O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente. ambalarea. definite la art.la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. (2) lit.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea.

3. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. îndulcite.care a fost supusă. . (2) lit. Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%. din ginseng. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. obţinute din vin roşu. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. (2) lit. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. . şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante.B.care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. . Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: . emise de Ministerul Agriculturii. definite la art. C.5% în volume.obţinută din vin şi/sau musturi de struguri. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. precum cele definite în actele normative în vigoare. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate. unei îndulciri. 1 alin.la care nu este permis adaosul de alcool. . portocale şi plante aromatice. . b) prima şi a doua liniuţă şi lit. 1 alin. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%. b) băuturile aromatizate pe bază de vin. 5 pct. care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. emise de Ministerul Agriculturii. c) băuturile aromatizate pe bază de vin.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. . dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. obţinute din vin alb. în general. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: .care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale.care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina". definite la art. din nuci. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. . La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente.

sirop de roşcove. Concentraţia alcoolică dobândită în volume . precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului. Concentraţia alcoolică totală în volume .CAPITOLUL II Definiţii Art. . fructoză. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. zahăr lichid. Concentraţia alcoolică naturală în volume . zahăr lichid invertit.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. zahăr caramelizat. care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . 3. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. zahăr alb rafinat. f) rachiu de vin sau de tescovină. Art. 2. 7. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante. must de struguri concentrat. b) alcool etilic de origine agricolă.numărul de volume de alcool pur. zahăr alb. 6.operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi. must proaspăt de struguri.concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. sirop de zahăr invertit. must de struguri concentrat rectificat. la temperatura de 20°C. Îndulcire .numărul de volume de alcool pur. Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze. Concentraţia alcoolică potenţială în volume .operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi. 3. g) rachiu de stafide. Adăugare de alcool . .operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. dextroză.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. Colorare . termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. după caz.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1. a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă. Aromatizare . Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. în volume. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb. 14/1998.În sensul prezentelor norme. Vermut . de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. d) distilat de vin sau de stafide. sirop de glucoză. 4. c) alcool de vin sau de stafide. 8. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. la temperatura de 20°C. 4. miere. alcool etilic rafinat tip A.suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. 5. e) distilat de origine agricolă.

iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. c) "Americano". 3.. b) "Bitter vino". Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. Vin aromatizat amar . Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg . în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare. 5. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. 1. predominante fiind genţiana.băutură obţinută pe bază de vin. Sangria .Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. Floris . care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. 6.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g. aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. 4.". urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia. Vin aromatizat cu ou . predominante fiind migdalele şi mălinul. cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. 3 pct. cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. îndulcită. .vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. eventual cu un adaos de mirodenii. este următoarea: 1. 2. Art. must de struguri. conform reglementărilor legale în vigoare.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. zaharoză.substanţe derivate din acestea. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. . 5. Bitter . exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia. Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. anghinarea şi centaura.Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l.. Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". cu sau fără sucul acestor fructe.

cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri. în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art.băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . 3. Kalte Ente . denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb". având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. b) Viiniglogi/Vinglogg .Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole. definite conform reglementărilor legale în vigoare. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. 5. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume.băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme.băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr. Cocteil pe bază de vin . este următoarea: 1. la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. în băuturile definite la pct. . adaosul de apă este interzis.băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume.". de concentrate sau extracte. este de maximum 80 g/l. 4. Zurra . Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în.2. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant.. exprimat în zahăr invertit. 6. a) Gluhwein . impregnat cu bioxid de carbon. 8. 1. Maitrank . În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb. eventual sub formă de suc. . Art. 3 pct.băutură aromatizată obţinută din bitter vino.băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin. Petiant din struguri aromatizat . 2.5% în volume. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe. Maiwein .băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria"..băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume.băutură fabricată exclusiv din must de struguri.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. în afară de cazul în care este fabricată în Spania. 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. 7. Clarea . 6. 3. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. Bitter soda .

pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. Art. "mod".2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme. "tip". care au o concentraţie alcoolică de minimum 1. . dulce . demisec . 2.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. 2 sau să le completeze. 6. Art. Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv. 5. . 4. 14/1998. cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. sec . 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole. "marcă". 8. "stil". substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein". "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit. 11. precum şi normelor sanitare în vigoare.(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art. după cum urmează: 1.Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare. 2. . eventual a apei distilate sau demineralizate. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată. în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole. Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l. . substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. "Vermouth de Chambery". standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%. 7. (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. 10. . 5. . 3. 12. rezultând denumiri compuse. demidulce .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. extrasec .(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi.Art.Denumirile "vin aromatizat". "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv. 4. Art. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. Art. nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome. . este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen". 9. Art.

14.(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice. 13. nu se va indica pe etichetă natura acestuia. . prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare. şi a Standardului Român 184/1-25.Art. (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor. denumit şi AQL. În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime. Art. Art. alcool din vin. (2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale. natura acestuia poate fi indicată pe etichetă.Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil. (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import.(1) Etichetarea. . 15. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. .[12] . alcool din melasă).

http://www. http://www.pdf 9.anpc.ro/introduceri/introducere_comerţ. http://www.Bibliografie 1. http://www.gov.ro/anpc/index.legestart.anpc.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).anpc.pdf .anpc.htp_act_text?idt=5545 4.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.php 2.pdf 11. http://www.legestart. http://www. http://www.htm 3.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.pdf 10.anpc. http://www.php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003.gov.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-).ro/pls/legis/legis_pck.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin. http://www.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-).htm 5.gov.htm 6.gov.htm 7.cdep.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002.legestart.dreptonline.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3).org. http://www. http://www. http://www.pdf 12.legestart.apia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->