ACTELE NORMATIVE DIN DOMENIUL PRODUSELOR SI SERVICIILOR ALIMENTARE:VINUL SI BAUTURILE SPIRTOASE

Aspecte introductive legate de Comerţ Comerţul determină o funcţie economică complexă ce consta în a compara materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaşi stadiu fizic, dar în condiţii convenabile consumatorilor, fiind, în acelaşi timp profesiunea unui grup de agenţi economici, care acţioneaza în cadrul pieţei, asigurând actele de schimb. Comerţul reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei şi constituie un element „cheie” al modelului socio–economic, jucând un rol major schemele socio-culturale, stilul de viaţa şi amenajarea teritoriala a unei ţari. De-a lungul timpului, activitatea de comerţ a cunoscut modificari substanţiale, transformandu-se în cadrul etapei economiei de consum, dintro simpla intermediere, într-o activitate creatoare de utilitaţi, devenind foarte importanta atat pentru producatori, cat şi pentru utilizatori. Principala funcţie a comerţului, care caracterizeaza însuşi conţinutul activitaţii sale, o constituie cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - în cazul producţiei agricole foarte dispersate - şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregatirii lor pentru vânzarea catre utilizatorii finali sau intermediari. O a doua funcţie materializeaza activitaţi derivate din prima, dar foarte importante pentru actul comercial. Este vorba despre stocarea marfurilor, care ia forma unor preocupari permanente de a asigura echilibrul din oferta ci cerera de marfuri în cadrul pieţei. Funcţia respectiva se datoreaza locului de intermediar pe care comerţul îl ocupa între producţie şi consum. Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa este reglementata în Romania de :
 O.G. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.424/2000);
 H.G. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. 99/2000 privind comercializarea

produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. 235/2003);
 H.G. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele

zone publice.(M.O.269/2004)  H.G.1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafaţa mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.854/2004); În plus, în Romania faptele de comerţ sunt reglementate printr-o serie impresionanta de prevederi legislative: • Practici comerciale  Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent (M.O. nr . 576/2004);  H.G. nr. 1766/2004 privind normele de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfasoara activitaţi economice în mod independent;  Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O. nr. 839/2004);

 O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.359/2004 privind

simplificarea formalitaţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum şi la autorizarea funcţionarii persoanelor juridice. (M.O.nr. 932/2004);  H.G. nr. 573/2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a funcţionarii comercianţilor (M.O. nr. 414/2002);
• Localizarea activitaţii - efectuarea comerţului în structuri de vânzare  O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin

Legea 650/2002 (M.O.nr. 424/2000);
 H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr . 99/2000 privind •  


   • 


  

 

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Protecţia şi informarea consumatorilor H.G. nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţa în unele zone publice( M.O. nr. 269/2004); H.G. nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amanuntul cu suprafata mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare (M.O.nr. 854/2004); O.G. nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale (Legea 60/2002 pentru aprobarea O.G.nr. 106/1999 privind regimul contractelor încheiate în afara spatiilor comerciale) (M.O. nr. 431/1999); O.G. nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta, cu modificarile ulterioare (M.O.nr. 431/2000); Ordin nr. 259/2003 pentru stabilirea conditiilor minime obligatorii la comercializarea produselor agricole şi agroalimentare în pietele de gros (M.O.nr. 106/2004); O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa, aprobata prin Legea nr. 650/2002 (M.O.nr.424/2000); H.G. nr. 333/2003 Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M.O. nr. 235/2003); Obligatiile ce le revin în comercializarea unor produse H.G nr. 511/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind etichetarea alimentelor prevazute în anexa nr.1 la HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (M.O.nr. 348/2004); Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M.O.nr. 565/2004); H.G. nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare (M.O.nr. 524/2000); H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificarile şi completarile ulterioare (M.O. nr. 147/2002); Ordin nr. 357/2003 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea licentelor de fabricatie în domeniul productiei de produse alimentare (M.O. nr. 404/2003); Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare. (M.O. nr. 462/2004); H.G. nr. 40/2003 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru maşinile de spalat rufe, de uz casnic( M.O.nr. 82 /2003);

643/2003).G.O nr. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M. 332/2001 privind denumirea. 1039/2003 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea şi eficienta              energetica a aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea pe piaţa (M. nr. nr.O. •  O.G. Legea nr.O. 665/2004). nr. a produselor de întretinere şi a produselor de curatat (M. Hotarare nr. armonizate (M. nr.G.. nr. Publicitate completarile ulterioare (Legea nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţa (M. nr. 453/1999). nr. Legea nr.G nr. nr. nr. nr. nr.G. nr.nr.G. nr.P. nr. 914/2002). 264/2003). republicata cu modificarile şi      . 185/2004).C.C.O.nr.O. 638 / 2002). 517/2001 pentru aprobarea normelor privind criteriile de clasificare a produselor folosite. 26/2002 privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de încaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (M.(M. 827 / 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice ( M. 134/ 2002 privind caracterizarea. Hotarare nr. 253/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii de maşini de spalat (M. Hotarare nr. nr.P. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti şi consumatori. 560/200).G.O.G. nr. 67/2002). nr.O. 254/2004 privind stabilirea Criteriilor acordate la etichetarea articolelor ecologice de încaltaminte (M.G. 650/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.O.O. H. 593/2004) Legea nr. 75/1994). Ordin nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor (M. nr.G. cu modificarile ulterioare (M. 49/2004).O. 908/2004). nr.O. H. armonizate (M. 785/ 2002). 58/2000 pentru modificarea şi completarea O. Ordinul nr.nr.G. 21/1992 privind protectia consumatorilor) (M. 188/2004 presedintelui A. 144 / 2002). 296/2004 privind Codul Consumului (M. nr. nr.G.O.(M. privind modificarea ordinului presedintelui A. Legea nr. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. 21/1992 privind protectia consumatorilor. 565/2004). nr. 166/2001).O. 185/2004). 37/2002 privind aprobarea O. 264/2003). H.N.O.N.O.O. H. 1530/2004 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse detergenti de vase pentru spalare manuala. clasificarea şi marcarea produselor din sticla cristal în vederea comercializarii acestora (M. 393/2003 privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii care adopta standardele europene. H.nr. destinate copiilor mai mici de 36 de luni (M. 49/2004). H. marcarea compozitiei fibroase şi etichetarea produselor textile. Ordin nr. H.O nr.O. 396/2003 privind securitatea utilizatorilor de jucarii (M.O. H. nr. nr. 1117 / 2002 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica pentru introducerea pe piaţa a cuptoarelor electrice de uz casnic ( MO nr. 745/1999 pentru aprobarea Normelor privind etichetarea detergentilor.nr. H.

O.în comercializarea produselor de folosinţa îndelungata destinate consumatorilor. Ordin nr.O.O.O.G. 333/2002). nr. 178/2000 privind produsele cosmetice (M. H. 17 / 2004). H. nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. 497/2003 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piaţa şi de functionare a aparatelor electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice (M. cu modificarile şi completarile ulterioare (Legea nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care contin substante periculoase (M.nr. 810/2004). H. H.G. O. nr. 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata. (M. 97/2001 privind reglementarea productiei. 415/2004 privind regimul de comercializare a oualor (M. 244/2002 Legea viei şi vinului în sistemul organizarii comune a pietei viti vinicole. nr. nr.O. Legea 379/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Hotarare nr.O. Ordinul nr. 5/N –78 –1/2000 pentru aprobarea Regulamentului privind exercitarea              •  controlului calitatii materialelor.(M.nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici .O. Legea nr. nr. 1219/2000 privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto.U.O. nr.G. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. 283/2002 pentru modificarea şi completarea Legii 148/2000 privind publicitatea) (M. nr. 495/2001).nr. 462/2004). circulatiei şi comercializarii alimentelor. nr. nr.nr.O. 966/2004). remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate (M. republicata (M.G. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor în compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic. 10/1997). 901/2004). nr. 490/2001). H.G.(M.O. 206/447/86/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasare.nr. 273/2004 pentru aprobarea Normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate.nr.nr. 679/1237/257/2004 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii. elementelor de constructie şi produsele destinate constructiilor (M. 349/2001). H. 665/1995 privind înlocuirea.G. 711/2002).persoane fizice sau juridice . securitatea muncii şi protectia mediului. 644/2000). 573/2003). Ordinul nr. produse denumite generic "aurolac".(M. sanatatea.nr. 1554 / 2003 pentru modificarea şi completarea Hotararii Guvernului nr.(M.  H. 206/1995). 700/2001). nr.nr. nr. 120/2000). 1059/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sanatatii nr.(M.(M. descrierea şi prezentarea bauturilor spirtoase (M.O.O. .G.O.368/2002). altele decat apele minerale naturale(M.nr. nr. Concurenta Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor cu modificarile şi completarile ulterioare.C. alimentatiei şi padurilor. 148/2000 privind publicitatea.G. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului.nr.nr.G. nr.O nr. al ministrului sanatatii şi familiei şi al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.O.O.O.O. 296/2004).  O.  Legea nr.(M. H.

 H.U.O.G. 112/2004).O. 522/2004).(M. nr. 494/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.G. nr.G. 258/2005).  O. 571/2003 privind Codul fiscal(M. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor şi instituirea unor masuri pentru diminuarea fenomenelor de frauda şi evaziune fiscala în domeniul alcoolului şi al bauturilor alcoolice (M.  Ordin nr. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (M. nr.G. 117/2001 pentru modificarea şi completarea O.  Legea nr. republicata (M. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (M. (1) din Legea nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. nr.G.O.O.  Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. nr.nr.nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii şi clasificarii marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei şi a taxelor vamale aferente acestora(M. 944/2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru unele produse  O. precum şi a Instructiunilor privind procedura de solutionare a Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun. nr.U.G. 244^1 alin. 571/2003 privind Codul fiscal(M.U.  H. nr.nr. cadru comerţ  Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. nr.  Legea nr. nr. 334/2005 pentru aprobarea modelului şi continutului Cererii de înregistrare şi atestare a activitatii de distributie şi comercializare angro de bauturi alcoolice şi/sau produse din tutun şi Atestatului pentru distributie şi comercializare angro de produse supuse accizelor. 263/2005). 88/1996).  H.O. 1154/2004). 319/2003). nr. 1080/2004).G.O.nr.nr. republicata (M. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal (M. 24/1991). 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. în conditiile art.O. 28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.O. nr. nr. 123/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 75/2005). 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare (M.G.  O.O.  Legea nr. 1115/2004). 174/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. cu modificarile ulterioare (M. 1281/2004). nr. nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.nr.O. • Marfuri.  Legea nr. nr.O.G. 1092/2004). 571/2003 privind Codul fiscal(M.O. 927/2003).  Legea nr.G. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.nr. nr. 507/2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.O. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare(M. [1] . 617/2002 privind aprobarea O. G. 133/1991). 851/2002).• Fiscalitate  Legea nr.O.O.nr. nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (M.O. 21/1996 privind concurenta.  O.  O.  H.

de punere în functiune. de instalare şi de necesitati de întretinere. 3 nu se aplica acestor produse în privinta riscurilor sau categoriilor de riscuri prevazute de reglementarile specifice. urmatorii termeni se definesc astfel: a) produs . 2 lit. dupa caz. de montaj şi de întretinere. 1. Modificata 565/2004 CAPITOLUL I Domeniu de aplicare şi definitii Art. care necesita o interventie rapida din partea autoritatilor publice. 2 lit. este destinat consumatorilor sau este posibil.În sensul prezentei legi. inclusiv în cadrul unei prestari de servicii. inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate.orice produs care. . numai în cazul în care furnizorul informeaza în mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre necesitatea acestei reparatii sau reconditionari. Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos. luandu-se în considerare în special: 1. (1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piaţa sunt sigure şi se aplica pentru toate produsele definite la art. prezenta lege se aplica numai pentru aspectele şi riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevazute de aceste reglementari. Art. c) produs periculos . b) art. b). 4-16 se aplica în orice situatie.Legea 245/2004 Securitatea generala a produselor.orice risc semnificativ. dupa cum urmeaza: a) art. inclusiv de durata şi. nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului şi considerate ca acceptabile şi corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. prezentarea produsului. . cu exceptia cazurilor în care exista reglementari specifice privind aspectele care intra sub incidenta acestor dispozitii. conditiile de asamblare şi.orice bun material cunoscut sub denumirea de produs. ambalarea. b) şi c) şi art. care. etichetarea sa. (2) În cazul în care unele produse au reglementari specifice de securitate. 2. 2. d) risc grav . în conditii previzibile. dupa caz. în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare. efectul asupra altor produse. b) produs sigur . categoriile de consumatori expuse riscului în cazul utilizarii produsului. în principal compozitia. 4. 3. Se excepteaza de la aplicarea prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor. sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat şi care este furnizat sau pus la dispozitie în cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau gratuit. folosit sau reconditionat. precum şi orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs.orice produs care nu îndeplineste prevederile de la definitia "produsului sigur" de la lit. a) numai în situatia în care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective. în particular copiii şi persoanele în varsta. fie ca este în stare noua. în cazul în care utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi în mod rezonabil previzibila. orice avertizari şi instructiuni pentru utilizarea şi distrugerea lui. caracteristicile produsului. care au acelaşi obiectiv cu acest act normativ.

altele decat cele la care se face referire la alin.e) producator: 1. CAPITOLUL II Obligaţia generala de securitate . c) orientarile în domeniul evaluarii securitatii produselor. în absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului în cauza.orice agent economic din lantul de comercializare. (1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piaţa numai produse sigure. 3. importatorul produsului. fabricantul produsului. conformitatea unui produs cu cerinta securitatii generale a produselor poate fi evaluata luandu-se în considerare. a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori persoana care reconditioneaza produsul. e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice şi/sau tehnice. în cazul în care producatorul nu este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. a carui activitate nu influenteaza caracteristicile de securitate a produsului. reprezentantul producatorului. d) codurile de bune practici în materie de securitate a produselor. (2). pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-a pus la dispozitia sa. (2). în absenta unui reprezentant stabilit în Romania ori într-un stat membru al Uniunii Europene. g) returnare . alti agenti economici din lantul de comercializare. (2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand. b) standardele stabilite în statul în care este comercializat produsul. f) distribuitor . . f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a produselor. în vigoare în sectorul respectiv.criterii de evaluare a conformitatii Art. daca exista: a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante. (4) În alte conditii decat cele avute în vedere la alin. stabilite cu respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor de piaţa şi care formuleaza cerintele de sanatate şi securitate pe care produsul trebuie sa le îndeplineasca pentru a fi comercializat. în cazul în care este stabilit în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene şi orice alta persoana care se prezinta ca producator prin aplicarea pe produs a numelui sau. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO). sau. el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat. în masura în care activitatile lor pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs.modalitate referitoare la aducerea înapoi a unui produs periculos de catre consumator.orice masura luata în scopul de a impiedica distributia şi expunerea la comercializare. 3. precum şi ofertarea unui produs periculos la consumatori. h) retragere . (3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor şi al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene. 2. a caror referinta este publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.

fara un avertisment corespunzator. (4) Masurile prevazute la alin. avertizarea adecvata şi eficienta a consumatorilor. (5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare. daca este necesar. analizarea reclamatiilor şi. pentru a evita aceste riscuri. asupra identitatii şi detaliilor privind producatorul. (1) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila. (2) vor include: a) informarea. atunci cand celelalte actiuni nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate. în cazul în care acestea exista. b) în cazul în care se considera necesar. (1) Distribuitorii sunt obligati: a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de securitate aplicabile. în cazul în care producatorul considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta masura. în special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau pe care ar fi trebuit sa le considere. dupa caz. neconforme cu aceste cerinte. Masura de returnare se poate pune în aplicare în baza codurilor de buna conduita în domeniu. . returnarea de la consumatori. cu exceptia cazurilor în care omisiunea acestei informatii este justificata. realizarea de teste prin sondaj pe produsele comercializate. (2) lit. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nici o persoana de îndeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege. Art. (3) Masurile prevazute la alin. precum şi informarea asupra produsului sau. modul de întrebuintare. (1) lit. prin intermediul produsului sau al ambalajului. inclusiv. tinerea unui registru de reclamatii. asupra lotului de produse din care face parte. dupa caz. care le permit: a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru consumatori. 4. 5. pe baza informatiilor detinute şi în calitate de specialisti. f). precum şi sa previna astfel de riscuri. atunci cand acestea nu sunt imediat perceptibile de catre consumator. Prin hotarare a Guvernului se va stabili lista produselor pentru care sunt obligatorii referinta produsului sau a lotului de produse. dupa caz. sa poata dispune retragerea de pe piaţa. precum şi. (2) şi (3). b) sa poata întreprinde actiunile potrivite. daca produsul se dovedeste periculos. nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piaţa sau sa ceara retragerea de pe piaţa ori returnarea produsului. în conformitate cu art. CAPITOLUL III Alte obligatii ale producatorilor şi obligatii ale distribuitorilor Art. (2) În limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu caracteristicile produselor pe care le furnizeaza. b) vor fi întreprinse voluntar sau la cererea autoritatilor competente. în special cu prevederile alin. precum şi informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor produse. 10 alin.(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au în vedere garantarea obligatiei generale de securitate.

(3) Producatorii şi distribuitorii. pentru a desfasura actiuni în aplicarea prezentei legi. 1. dupa caz. dupa caz. la monitorizarea securitatii produselor puse pe piaţa. sa ii însoteasca. sprijinul necesar reprezentantilor imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. la cerere. pe care le-au pus pe piaţa sau care au fost furnizate într-un alt mod consumatorilor. pentru actiunile intreprinse. în conditiile stabilite în anexa nr. în limitele activitatilor lor respective. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor. aplicarea sanctiunilor şi stabilirea masurilor complementare este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor. la cererea acestora din urma. constatarea contraventiilor. în limitele activitatilor lor. atributiile. în special prin: 1. . prin protocoale sau în cadrul Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. 6. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori şi de autoritatile competente pentru evitarea riscurilor. 2. (2) În cazul în care producatorii şi distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca.b) sa participe. inclusiv procedurile de dialog cu producatorii şi distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea produselor. (3) În Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. CAPITOLUL IV Obligatii specifice şi responsabilitati Art. la propunerea organelor sale de specialitate. ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente. prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate generala. sunt stabilite de autoritatile competente. În limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o colaborare eficienta. 3. aflati în exercitiul functiunii sau. conform atributiilor stabilite prin legislatia în vigoare. pastrarea şi furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea produselor. în scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au furnizat. dupa caz. precizand actiunile întreprinse în scopul de a preveni riscurile pentru consumatori. sarcinile. pe baza informatiilor pe care le poseda şi în calitate de specialisti. Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare. (5) Organele de politie sunt obligate sa acorde. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate se vor stabili. (4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora. trebuie sa colaboreze cu autoritatile competente. cu alte organe de specialitate cu atributii în supravegherea pietei. ca unele produse. (2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind aplicarea prezentei legi. (6) În scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. (1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

180/2002. b) încalcarea dispozitiilor art. cu amenda de la 1. sa dispuna ca acestea sa fie avertizate în mod expres de acest risc. 3. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le poate prezenta. c) încalcarea dispozitiilor art. 4 alin. b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri în anumite conditii: 1. una dintre urmatoarele masuri complementare: a) pentru orice produs: 1. 5. . usor de înteles. (1).Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage. dupa caz. în timp util şi sub o forma corespunzatoare. 9. fara a exclude prezentarea şi în alte limbi.000 ron la 10. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. (2). (1) În sensul prezentei legi. e) pentru orice produs periculos. contraventionala sau penala a celor vinovati. cu amenda de la 200 ron la 2. 3 alin. CAPITOLUL V Sanctiuni Art. 10. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa ia.000 ron. pana la stadiul de utilizare sau de consum. cu modificarile ulterioare. atributiile. (1). verificari corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate. în limba romana. sa interzica punerea sa pe piaţa şi sa stabileasca masurile însotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei.Contraventiilor prevazute la art. lizibil şi inteligibil. chiar dupa punerea sa pe piaţa ca fiind sigur. dupa caz. sa organizeze. pe o scara adecvata. raspunderea civila. 4 alin. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare. cu amenda de la 700 ron la 7. pe perioada necesara diferitelor controale. d) pentru orice produs care ar putea fi periculos. verificari sau evaluari ale securitatii.000 ron. Art. în special al art. disciplinara. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate. astfel încat produsul rezultat sa fie sigur. ca acesta sa fie furnizat. f) pentru orice produs periculos existent deja pe piaţa: 1. . sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva şi imediata şi sa avertizeze consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. (1) Constituie contraventii şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) încalcarea dispozitiilor art. 8. sa interzica temporar. . inclusiv prin publicarea de avertismente speciale. sa se asigure la punerea pe piaţa a unui produs de existenta unor conditii prealabile de securitate. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. propus pentru furnizare sau sa fie expus. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 2. 7. Art. 2.000 ron. redactate în mod clar. c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane. Art.(7) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile. organizarea şi modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite în scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate.

(4) Masurile care se dispun în temeiul prezentului articol de catre autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate sunt aplicabile. dupa caz. caracteristicile intrinseci ale produselor. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. destinata garantarii unui nivel ridicat de protectie a sanatatii şi securitatii consumatorilor. în cazul produselor care pun problema unui risc grav. 2. Returnarea trebuie sa se faca conform prevederilor art. (2) În cazul în care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul celor prevazute la alin. b) monitorizarea şi actualizarea cunostintelor stiintifice şi tehnice referitoare la securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor. III. f). b) distribuitorilor. b)-f). (1). c) oricarei alte persoane. evaluandu-se. dupa caz: a) producatorului. în special cele mentionate la lit. (1) lit. asa cum sunt cele prevazute la alin. c) examinarea şi evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control şi a eficientei lor şi. prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. actualizarea periodica şi punerea în aplicare a unor programe sectoriale de supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri. în cazul în care actiunea întreprinsa de producatori şi distribuitori în îndeplinirea obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. revizuirea abordarii şi organizarii actiunilor de supraveghere puse în aplicare. Art. în special partii responsabile pentru prima etapa a distribuirii produselor pe piaţa nationala. a constatarilor şi a rezultatelor acestor programe. daca este necesar. 11.2. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea competenta. Daca este necesar. autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri pentru: a) stabilirea. în special al prevederilor cap. în limitele activitatilor lor. 11 din anexa nr. (1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei. (3) În mod special. în conformitate cu obligatiile care le revin în temeiul prezentei legi. sa organizeze cu producatorii şi distribuitorii returnarea de la consumatori şi distrugerea sa în conditii corespunzatoare. (5). în conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. în vederea colaborarii la actiunile întreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs. prin grija şi pe cheltuiala agentului economic respectiv. sa dispuna sau sa coordoneze ori. astfel încat sa puna în aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului şi luand în consideratie principiul precautiei. ea trebuie sa actioneze pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor şi serviciilor pe piaţa. (1) lit. În cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor şi distribuitorilor. în cazul în care aceasta se dovedeste necesar. monitorizarea activitatilor de supraveghere. coordonarea activitatilor de colaborare în Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei produselor şi serviciilor şi protectia consumatorilor. 4 alin. . d)-f). autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa întreprinda actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare. de la caz la caz.

(1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. trebuie in general sa fie disponibile publicului. 13. in masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor. (1) Procedurile pentru realizarea schimburilor de informatii şi pentru situatii de interventie rapida privind produsele. . liniile directoare. (1) lit. Romania trebuie. inca nesemnalat in alte notificari. in masura in care o astfel de notificare nu este ceruta prin art. in conformitate cu cerintele de transparenta şi fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control şi investigare. a). care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. (1). 10 alin. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ consumatorii şi celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop. in special daca ele apar ca raspuns la un risc nou. de care dispune autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. 2 lit. precum şi criteriile precise pentru a se determina conditiile pentru care notificarea este relevanta vor fi in conformitate cu prevederile stabilite in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica. (2) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. (4) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depaşi teritoriul sau. de asemenea. .Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor. Art. asa cum sunt definite la art. Reclamatiile privind securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor teritoriale pentru protectia consumatorilor.(2) Reclamatiile consumatorilor şi ale partilor interesate referitoare la securitatea produselor şi activitatile corespunzatoare de supraveghere şi de control vor fi prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. precizand motivele pentru care le-a adoptat. continutul şi formularul-tip al notificarilor. trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene. asa cum se prevede la art. 14. sa informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de acest tip. trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. 12. (3) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piaţa sau impun retragerea ori returnarea lor. CAPITOLUL VII Dispozitii finale Art. CAPITOLUL VI Schimburi de informatii şi situatii de interventie rapida Art. precum şi in cadrul autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. b)-f).

sa recomande sau sa convina cu producatorii şi distribuitorii. Art.Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile a agentilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect. 11 din anexa nr. de asemenea. (3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii. (5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata. (4) Prin exceptie de la prevederile alin. partii interesate şi trebuie sa indice caile legale de contestare. tinand cont de criteriile relevante propuse in liniile directoare prevazute la pct. dupa punerea in aplicare a masurii. pe o baza voluntara ori obligatorie. limitarea sau impunerea de conditii specifice privind comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui risc grav. stabilita conform dispozitiilor legale in vigoare. .(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea produsului. Art. (3). in scopul protectiei sanatatii şi securitatii consumatorilor. din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv. . Comisia Europeana trebuie. 17. (2) Partile implicate trebuie sa işi poata prezenta punctul de vedere inainte de adoptarea masurii. 15. ori de cate ori este posibil. (1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi şi care implica restrictionarea punerii pe piaţa a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. Daca. imediat ce este posibil. natura riscului şi masurile luate. (5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor de control şi supraveghere a pietei. 13. nu a avut loc o consultare prealabila. (4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate şi care restrictioneaza punerea pe piaţa a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti. informatiile privind caracteristicile de securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante. prevazute de dispozitiile legale in vigoare. 16. va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. prin natura lor. (2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau. aceasta trebuie sa fie efectuata intr-un termen rezonabil. Ea trebuie notificata. intra sub incidenta secretului profesional in cazuri bine justificate. (3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile obtinute prin aplicarea prezentei legi. datorita urgentei masurilor ce trebuie luate. 2. care. trebuie sa urmeze procedura prevazuta la art. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora. informata imediat despre modificarea sau retragerea oricarei masuri şi actiuni de acest fel. masuri care au in vedere impiedicarea. (1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte. şi termenele in care aceste actiuni de contestare trebuie sa fie introduse. Art. utilizatorii şi consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri.

informand Comisia Europeana despre acestea. pct. 13 alin. de prevederi specifice ale reglementarilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate autoritatilor competente desemnate in acest scop in statele membre ale Uniunii Europene in care produsele in cauza au fost puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. 1. 13 din Directiva nr. art. dupa caz. Art. 4 şi 5. (2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE). 13 alin. (1) şi (2). (5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari sunt prevazute in anexa nr. 2. 1.Anexele nr. inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni. pct. dupa caz. . 20. cu exceptia art. (5). 4 alin. 1 şi 2 fac parte integranta din prezenta lege. Informatiile despre produsele puse pe piaţa sau furnizate intr-un alt mod consumatorilor. aceste informatii contin cel putin: . republicata. 75 şi ale art. In caz de riscuri grave. prevazute la art. in termen de o luna. intr-un termen mai mic de 20 de zile. 1 Obligatii privind informatii despre produsele neconforme cu obligaţia generala de securitate. data la care se abroga prevederile art. Art. 2.Prezenta lege intra in vigoare la data de 1ianuarie 2005. (2) şi (3). cu respectarea prevederilor art. pct. Art. poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la existenta unui risc grav. in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit. (3) şi (4). 2. 6 alin. 3. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei. 4 alin. art. 76 alin. (4) In cazul unui risc grav. L11 din 15 ianuarie 2002. (2) din Constitutia Romaniei. 2. 18. Informatiile prevazute la art. trebuie comunicate imediat punctului national de contact. posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. referitoare la securitatea generala a produselor. . art. 4. (1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 3 şi 12 din anexa nr. 19. 2 din anexa nr. 17. 2. 18 alin. (3) din lege sau. (3) din lege sau. de prevederi ale reglementarilor specifice referitoare la produsul respectiv. 1 din anexa nr. ANEXA Nr. referitoare la securitatea generala a produselor. 6 alin. care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. 1 şi pct.(3) Romania. corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene.pe care producatorii şi distribuitorii sunt obligati sa le comunice autoritatilor competente . Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile voluntare prevazute la art. (6). (6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat pe reciprocitate şi va include prevederi de confidentialitate a informatiei. 610 şi 13 din anexa nr. 17 şi sa dea partilor respective. intreprinse de producatori şi distribuitori. 1. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 3 decembrie 2001. art. (3) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa aplice masurile prevazute la art.

c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. Punctul national de contact. dupa caz. Produsele farmaceutice prevazute in directivele 75/319/EEC şi 81/851/EEC sunt excluse din aria de aplicabilitate a RAPEX. 10 alin. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. in cele mai mici detalii. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. incluzand cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. 2 lit. Punctul national de contact care face notificarea in baza art. d) o descriere a actiunii intreprinse in scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori. care permit evaluarea riscului. a masurilor sau actiunilor hotarate. a masurilor sau actiunilor hotarate. fie o sinteza. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. asa cum sunt definite la art. Liniile directoare prevazute la pct. in cazul unei substante existente. care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. efectele asteptate ca urmare a masurii asupra securitatii consumatorilor. 10 paragraful 4 din Regulamentul (EEC) 793/93. care permit evaluarea riscului. ANEXA Nr. 11 şi cel putin: a) date care permit o identificare precisa a produsului. in principal. in special cele prevazute la art. 3. 11. fie referintele datelor utile privind substanta sau preparatul considerat şi produsele de inlocuire cunoscute şi disponibile. 6. de asemenea. In particular. 13 sau 17 din lege vizeaza limitarea comercializarii sau utilizarii unei substante ori a unui preparat chimic. d) informatiile privind lanturile de comercializare şi distributia produsului. utile pentru a determina produsul. (1) lit. prevazut la art. 2 PROCEDURI pentru aplicarea sistemului RAPEX şi liniile directoare pentru notificari 1. In cazul in care masura notificata conform art. realizarea unui schimb rapid de informatii la aparitia unui risc grav. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsele respective. d)-f) din lege. sau la art. Sistemul RAPEX acopera produsele. dupa caz. continand o sinteza a rezultatelor oricarui test sau oricarei analize şi a concluziilor lor. 2. atunci cand asemenea informatii sunt disponibile. b) o descriere completa a riscului prezentat de produsul respectiv. 5. efectuata in conformitate cu principiile generale ale evaluarii riscului substantelor chimice. RAPEX vizeaza. 4. in particular privind tarile destinatare. 3 paragraful 2 din . notificarea contine informatiile mentionate in liniile directoare prevazute la pct. in particular privind tarile destinatare. c) natura şi durata masurilor luate sau a actiunilor intreprinse ori. 12 din lege. a) din lege. precum şi evaluarea riscului. Aceste informatii trebuie transmise prin formularul-tip de notificare prevazut in acest scop şi in modalitatile precizate in liniile directoare vizate la pct. prevazute la art. c) toate informatiile disponibile. trebuie sa detina o baza de date cuprinzand informatii privind produsele care prezinta un risc grav pentru sanatatea şi securitatea consumatorilor. 11 definesc criterii precise pentru a identifica riscurile grave. Ea comunica. Romania va furniza. 17 din lege trebuie sa ofere toate informatiile disponibile.a) date care permit o identificare precisa a produsului sau a lotului de produse in discutie.

inainte de a hotari adoptarea unei masuri. 8 şi al art. (3) din lege. 394 din 8 iunie 1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . cel mai tarziu in termenul stabilit prin liniile directoare prevazute la pct. destinate consumatorilor PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. In cazul in care Comisia Europeana procedeaza la o ancheta din proprie initiativa privind verificarea conformitatii informatiilor cerute in cadrul RAPEX cu prevederile directivei şi apreciaza ca este necesar sa se evalueze securitatea produsului. aprobata şi modificata prin Legea nr. pe durata medie de utilizare. mai ales lipsa de masuri sau de supraveghere. prin produse de folosinţa îndelungată se intelege produsele sau piesele de schimb ale acestora. 8. Liniile directoare prevazute la pct. 10. 2 . inclusiv rezultatele testelor sau ale analizelor. 11 definesc detaliile şi procedurile privind informatiile cerute in acest scop. Responsabilitatea informatiilor furnizate in notificarile transmise de Romania Comisiei Europene şi in sistemul RAPEX revine autoritatii competente pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate. comunicand pentru aceasta motivele. Liniile directoare la care se face referire in lege sunt Liniile directoare privind administrarea RAPEX. in cazul unei substante noi. 11.in comercializarea produselor de foloşinta îndelungată. 13. pertinenta. in conformitate cu art. Guvernul Romaniei hotaraste: ART. eventual cu privire la propria ei situatie. In cazul in care primeste o notificare conform art. Romania este obligata sa informeze Comisia Europeana. 17 alin. sa furnizeze Comisiei Europene informatiile cerute. pe cat posibil. stabilite şi actualizate regulat de Comisia Europeana.Directiva 67/548/EEC. b) din Ordonanta Guvernului nr. pe care a obtinut-o privind riscul respectiv. daca se confirma sau se modifica aceste informatii. despre elementele urmatoare: a) daca produsul a fost comercializat pe teritoriul ei.[2] HOTARIRE Nr. care işi pastreaza caracteristicile calitative prescrise şi/ sau declarate. 58 lit. Romania trebuie. 11/ 1994. In cazul in care Romania a informat Comisia Europeana despre un risc grav. privind protectia consumatorilor. 1 In sensul prezentei hotariri. b) masurile pe care le adopta privind produsul in chestiune. in termen de 5 zile. Romania informeaza imediat Comisia Europeana despre orice modificare sau despre orice ridicare a masurilor ori a actiunilor in chestiune. c) orice informatie complementara. Liniile directoare propun criterii precise de notificare a masurilor a caror raza de actiune este limitata la teritoriul national şi tratamentul notificarilor privind riscurile pe care Romania le estimeaza ca nu depasesc teritoriul sau. 11. 7. cuprinse in anexa la prezenta hotarire. 122 din 19 iunie 1995 In temeiul art.persoane fizice sau juridice . ART. Responsabilitatea informatiilor cuprinse in baza de date şi a datelor furnizate in cadrul retelei de informatii europene a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor revine punctului national de contact. dintre care mai ales aprecierea diferita a riscului sau oricarei alte imprejurari speciale care justifica decizia ei. 21/1992 . 17 din lege. trebuie sa indice Comisiei Europene. 12. 9.

piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţa îndelungată. diagnosticare. sa asigure şi sa suporte toate cheltuielile pentru punerea in functiune. numarul certificatului de conformitate şi organismul care certifica sau numarul declaratiei de conformitate. precum şi cheltuielile de manipulare. montare. Abilitarea se va face dupa o procedura stabilita de producatorul produsului de folosinţa îndelungată. in documentele de insotire a produselor in circuitul comercial. pentru o perioada egala cu durata medie de utilizare. privind obligaţia vinzatorului de a asigura transportul produselor de folosinţa îndelungată. pentru produsele reclamate in cadrul termenului de garantie. catalogul pieselor de schimb. inlocuire). 8 Certificatul de garantie ce va fi predat consumatorului trebuie sa mentioneze. ART. ART. ART. expertizare. dispozitivelor şi mijloacelor de masurare corespunzatoare. 5 Producatorii au obligaţia de a asigura. dupa caz.Producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată şi ai pieselor de schimb aferente sunt garantie. produsele cu o greutate bruta mai mica de 10 kg. Certificatul de garantie trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. atit pe durata de fabricatie. lista utilajelor. termenul de garantie. repararea sau inlocuirea acestora. calculata de la data vinzarii ultimului lot de produse. ART. 9 Vinzatorul este obligat fata de consumator. ART. durata medie de utilizare. cit şi dupa incetarea acesteia. 3 Producatorii sunt obligati sa stabileasca. a caror durata nu poate fi mai mica de 10% din durata medie de utilizare a produsului sau a pieselor de schimb respective. direct sau prin terti abilitati. 7 Producatorii produselor de folosinţa îndelungată au obligaţia sa supravegheze respectarea conditiilor in care au fost abilitati producatorii pieselor de schimb şi unitatile service. modalitatile de asigurare a garantiei (intretinere. reparare. 6 Producatorii pieselor de schimb şi unitatile service pentru produsele de folosinţa îndelungată sunt obligati sa obtina abilitarea de la producatorul produsului final. inclusiv denumirea şi adresa unitatii specializate cu care exista incheiat contract de service. sa fie semnat şi stampilat de producator şi de vinzator. 10 Vinzatorul este obligat sa asigure repararea sau inlocuirea gratuita a produselor de folosinţa îndelungată. precum şi rubrici pentru evidenta activitatilor de service prestate asupra produsului respectiv. iar producatorul fata de vinzator. ART. ART. precum şi instruirea depanatorilor. dupa expirarea termenului de garantie. in documentele tehnice. Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent. intretinerea. confirmate prin expertize tehnice efectuate de un organism tehnic . ART. 4 Producatorii vor asigura unitatilor service autorizate documentatia de remedieri. normative şi sa declare. durata medie de utilizare a produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. ambalare şi transport aferente. Piesele de schimb vor fi fabricate şi omologate numai dupa documentatia tehnica a fabricantului produsului de folosinţa îndelungată. in cazul in care defectiunea s-a datorat unor vicii ascunse.

15 şi 16 cu privire la acordarea garantiei. manipulare. transport şi depozitare. 11 Vinzatorul care comercializeaza produse de folosinţa îndelungată are obligaţia sa faca demonstratia de functionare şi sa explice modul de utilizare a acestora. cistigate la concursuri. ART. ART. obtinute prin tragere la sorti la tombole. 17 La comercializarea produselor de folosinţa îndelungată se interzice impunerea. 12 Producatorul şi vinzatorul sunt exonerati de obligatiile lor privind garantia. 13 Durata termenului de garantie se prelungeste cu timpul scurs de la data la care consumatorul a reclamat defectarea produsului şi pina la data repunerii acestuia in stare de functionare. utilizare. Loto-Prono şi similare. Pentru bunurile de folosinţa îndelungată noi. a altor clauze care contravin art. atunci cind nu pot fi reparate sau cind durata de nefunctionare din cauza deficientelor aparute in termenul de garantie depaseste 10% din termenul de garantie. de catre agentul economic. remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente. inlocuirea. termenul de garantie curge de la data intrarii bunului respectiv in posesia cistigatorului. provenite de la persoane juridice. asigurarea acestora fiind obligaţia persoanei juridice consignant. ART. daca defectarea s-a produs din cauza nerespectarii de catre consumator a instructiunilor de instalare. ART. ART. Restituirea contravalorii actualizate a produsului se va face la cererea consumatorului şi in cazul unor defectiuni repetate (cel putin 3 defecte in prima jumatate a perioadei de garantie) sau in cazul defectarii produsului care a fost deja inlocuit.neutru. care curge de la data preschimbarii produsului.16. caz in care cheltuielile aferente vor fi suportate de vinzator. comercializate in regim de consignatie. ART. la cererea consumatorului. trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute la art. ART. 15 Produsele de folosinţa îndelungată care inlocuiesc produsele defecte in cadrul termenului de garantie vor beneficia de un nou termen de garantie.C. sau acordate cu reducere de pret ori gratuit de agentii economici. fara a-l exonera de raspundere pe producator. 14 Produsele de folosinţa îndelungată defectate in termenul de garantie.E. cuprinse in documentatia care insoteste produsul. 16 Termenul de garantie curge de la data vinzarii produsului. 19 . ART. 13. aparute in cadrul duratei medii de utilizare a acestora. punere in functiune. intretinere. Prelungirea termenului de garantie se va inscrie in certificatul de garantie de catre unitatile service abilitate. 18 Produsele de folosinţa îndelungată. 14. cistiguri la C. 2 .. vor fi inlocuite de vinzator sau acesta va restitui consumatorului contravaloarea actualizata a produsului respectiv. ART.

4. 8 şi 19. 23 Prestatorii de servicii au obligaţia de a afişa in unitate lista lucrarilor de service pe care le pot efectua asupra produselor de folosinţa îndelungată. certificatul de garantie tine loc de contract. pentru persoane fizice şi de la 200. 3. in legatura cu modul de efectuare a lucrarilor de service. prestatorii de servicii vor acorda termene de garantie a caror durata va fi egala cu durata garantiei acordate de furnizorii pieselor de schimb respective.000 lei pentru persoane fizice şi de la 400. va fi adresata vinzatorului care a comercializat produsul sau. in cel mult 10 zile de la data inregistrarii reclamatiei consumatorului. b) incalcarea prevederilor art. daca nu au fost savirşite in astfel de conditii incit sa fie considerate.000 lei la 350. cu mentionarea termenului de garantie. 24 Prestatorii de servicii au obligaţia sa efectueze operaţiunile de service asupra produselor de folosinţa îndelungată aflate in perioada de garantie. numai piese de schimb insotite de documente de atestare a calitatii şi certificate de garantie acordate de producatorii acestora. potrivit legii penale. ART. dupa caz.000 lei pentru persoane juridice.000 lei pentru persoane fizice şi de la 700. facuta in cadrul termenului de garantie. 17 şi 22.000 lei la 400. 2. prestatorii au obligaţia sa se asigure ca acestea sunt fabricate de agentii economici abilitati in acest scop de producatorii bunurilor de folosinţa îndelungată. la efectuarea lucrarilor de service asupra produselor de folosinţa îndelungată. ART.000 lei la 200. c) incalcarea prevederilor art. care trebuie sa cuprinda toate elementele de identificare şi caracterizare necesare derularii corecte a acestor activitati. 20 Prestatorii de servicii au obligaţia de a utiliza. In cazul pieselor de schimb. 7. in care prestatorii vor face mentiunile cu privire la repararea sau intretinerea acestora. 25 Orice reclamatie a consumatorilor.000 lei la 700. pentru persoane juridice. ART. importatorul are aceleaşi obligatii şi raspunderi ca şi producatorul. b) in cazul lucrarilor de service care nu necesita utilizarea unor piese de schimb. Pentru produsele aflate in perioada de garantie.000 lei la 500. ART. ART. 22 Prestatorii de servicii sunt obligati sa acorde şi sa inscrie pe nota de comanda sau pe orice alte acte termenul de garantie pentru lucrarile de service efectuate asupra produselor de folosinţa îndelungată. care va fi de cel putin 3 luni. ART.000 lei pentru persoane juridice. ART. 26 Constituie contraventii nerespectarea dispozitiilor prezentei hotariri.000. cu amenda de la 200. prestatorii de servicii vor acorda obligatoriu garantie pentru lucrarile de service. 16.000 lei la 1.000 lei. cu amenda de la 100. . organului teritorial al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. 6 şi 20. precum şi a tarifelor aferente.000 lei. infractiuni şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) incalcarea prevederilor art. dupa cum urmeaza: a) in cazul lucrarilor de service care impun utilizarea de piese de schimb. cu amenda de la 350. 21 In sensul prezentei hotariri.Prestatorii vor asigura consumatorilor servicii de întretinere sau reparare a produselor de folosinţa îndelungată numai pe baza de contract. nesolutionata de unitatea prestatoare in termen de 10 zile de la data inregistrarii.

[3] . roboti de bucatarie.). 8.M. lichizi sau solizi (maşini de incalzit şi/sau de gatit. remorci. Aparatura medicala de uz personal. Aparate electronice audiovizuale (aparate de radio. care face parte integranta din prezenta hotarire. radiatoare etc. maşini de gaurit.). uscatoare de par. precum şi orice alte dispozitii contrare se abroga. aparate de proiectie. aparate de climatizare. 12. barci cu motor. vehicule hipo. casetofoane. fotolii rulante. Lista se revizuieste periodic şi se supune aprobarii Guvernului. egalizatoare.ART. aparate telex sau fax. televizoare. Tehnica de calcul (maşini de calculat electrice. aparate de filmat. Alte produse de uz casnic şi gospodaresc (maşini de scis mecanice. motociclete . amplificatoare. Aparatura pentru comunicatii (telefoane. autoturisme. ART.).C. Aparate electrice pentru uz casnic şi pentru scopuri similare (maşini de spalat rufe. radiatoare. 7. Vehicule fara motor (rulote. 27 Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de specialitate ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor şi ai oficiilor judetene şi al municipiului Bucuresti pentru protectia consumatorilor. aparate de tuns sau de ras. Contraventiilor prevazute la art. motorete. Jucarii mecanice. nr. aparate audio de redare CD. aspiratoare. pickup-uri. Mobilier. pompe de stropit tip vermorel. Aparate de incalzit şi de gatit cu combustibili gazoşi. a caror comercializare se va face cu acordarea obligatorie a unui termen de garantie 1. aparate de macinat cafea. electrice sau electronice. fiare de calcat etc. 753/1965. dupa care se republica in Monitorul Oficial al Romaniei. maşini de cusut sau de tricotat mecanice. frigidere şi congelatoare. 3.). orgi de lumini. fotolii rulante şi biciclete cu motor etc. Subansambluri şi piese de schimb aferente produselor de folosinţa îndelungată mentionate in prezenta anexa. 10. cintare şi balante. magnetofoane. ART. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor. maşini de spalat vase. ventilatoare. calorifere. antene etc. maşini de cusut sau tricotat. maşini de scris. triciclete. carucioare pentru bagaje etc. electrice sau electronice. boilere. camere video. 4. 2. aparate video de redare şi inregistrare. cuptoare cu microunde. maşini de gatit. Instrumente muzicale clasice sau electronice. 29 Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotariri. unelte agricole şi de gradinarit). 5. scutere. hote de bucatarie. 13. 11.). ANEXA 1 LISTA produselor de folosinţa îndelungată destinate populatiei. combine audio şi video. electropompe. Autovehicule (tractoare şi alte maşini agricole. aparate de ingrijire a pielii sau de masaj. Ceasornice mecanice. calculatoare electronice ). H. 14. 9. 26 le sunt aplicabile prevederile Legii nr . biciclete.) . 28 Lista produselor de folosinţa îndelungată este prevazuta in anexa. cazane sau boilere de incalzit apa. antene etc. 6. stabilizatoare de tensiune. aparate de fotografiat şi de marit. articole sportive şi instrumente muzicale din lemn. carucioare pentru copii.

cu modificarile şi completarile ulterioare. Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. 1. a caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice.Piesele de schimb auto. 21/1992 privind protectia consumatorilor. conform prevederilor legale. (2) Producatorii de vehicule rutiere şi piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notifica obtinerea certificatelor de inregistrare prevazute la alin. - . a desenului sau a modelului industrial. la Oficiul de Stat pentru Inventii şi Marci. care confirma indeplinirea conditiilor prevazute pentru o anumita utilizare. Art. (1) Pentru a putea fi protejate impotriva fabricarii neautorizate desenele şi modelele industriale ale pieselor de schimb auto se inregistreaza. materialelor. fabricate in Romania sau importate. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 4.In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni sunt definiti astfel: a) piesa de schimb auto reprezintă acea componenta care se poate monta in locul piesei de origine. altele decat cele care pot afecta şiguranta circulatiei şi/sau protectia mediului . pe perioada de valabilitate a acestuia. 644/2000) In temeiul prevederilor art. Of. (1) Se interzice fabricarea şi/sau comercializarea de piese de schimb auto in urmatoarele situatii: a) prin reproducerea. Art. altele decat cele care pot afecta siguranta circulatiei şi/sau protectia mediului. b) piesa de schimb de origine reprezintă acea componenta auto validata de producatorul de vehicul caruia ii este destinata şi care este comercializata sub controlul acestuia. eliberata de producatorii vehiculelor rutiere. b) fara acordul titularului certificatului de inregistrare a desenului sau a modelului industrial. permitand inlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi. (1) la Regia Autonoma "Registrul Auto Roman". . Art. d) interschimbabilitatea reprezintă proprietatea unor piese care indeplinesc aceeaşi functie de a putea fi inlocuite una cu cealalta. echipamentele şi subansamblurile auto. bazata pe examinare şi dovezi obiective. Art. denumita in continuare Registrul Auto Roman. Aceasta proprietate se asigura prin stabilirea corecta a dimensiunilor. c) validarea unei piese de schimb auto reprezintă o atestare scrisa. 107 din Constitutia Romaniei şi ale art. denumite in continuare piese de schimb auto.Hotararea 1219 din 29 noiembrie 2000 (Hotararea 1219/2000) privind unele masuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto. republicata. prin respectarea limitelor de toleranta. 2. fara drept. (3) Registrul Auto Roman şi Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu raspund pentru lipsa notificarii prevazute la alin. se pot comercializa numai daca sunt validate de constructorul de vehicul rutier caruia ii sunt destinate sau daca sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotarari. 5. (2). Art. Publicat in Monitorul Oficial 644 din 11 decembrie 2000 (M. . formelor. 3.

c). cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Roman. c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Roman sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare şi autorizate de Registrul Auto Roman. Art. 7 lit. (1) declaratia pe propria raspundere se va pastra in mod obligatoriu de producator sau de importator şi va insoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului. persoane juridice. (1) se completeaza conform modelului aprobat prin Hotararea Guvernului nr. piesele de schimb auto se pot comercializa numai daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) functioneaza conform destinatiei precizate in documentatia de referinta sau indicatiilor de pe ambalaj. 7. (3) Declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. b) producatorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat in Romania. in urmatoarele situatii: a) producatorul de vehicul rutier nu este inregistrat la Registrul Comerţului din Romania. securitatea muncii şi protectia mediului . 8. (4) La solicitarea scrisa a Registrului Auto Roman şi a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producatorul de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica. suplimentar fata de etichetele cerute de legislatie şi de procedurile de certificare/omologare. producatorul vehiculului rutier şi-a incetat activitatea. conform prevederilor legale in vigoare. (1) producatorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunica Registrului Auto Roman şi Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validarii. c) producatorul de vehicul rutier sau reprezentantul sau autorizat confirma in scris ca nu sunt disponibile documentatii tehnice şi/sau piese de schimb de origine pe baza carora sa se materializeze procedurile de certificare/omologare prevazute la art. 6. lista cuprinzand piesele de schimb de origine şi cele validate. (3) In termen de 3 zile lucratoare de la retragerea validarii prevazute la alin. cat şi producatorilor de piese de schimb auto. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune in pericol viata. in alte cazuri stabilite prin reglementarile Ministerului Transporturilor.La calculul intervalului de timp in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure piese de schimb se va avea in vedere ca durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi. importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora. (2) In situatiile prevazute la alin. (1) revine in mod solidar atat producatorilor de vehicule rutiere. . (1) Se accepta comercializarea pe baza unei declaratii pe propria raspundere a producatorului pieselor de schimb auto. Art. (2) Raspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. sanatatea. comercializate pe teritoriul Romaniei de producatori. b) asigura capacitatea de inlocuire cu piesa de origine sau cu cea validata de constructorul de vehicul rutier.(1) Prin validare producatorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobari de fabricare şi comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabrica sau pe care le-au avut in fabricatie. perioada in care producatorul de vehicul rutier este obligat sa asigure pe piaţa piese de schimb auto a expirat. . trebuie sa fie de cel putin 8 ani. d) sunt marcate.In cazurile in care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale. Art. in termen de 30 de zile de la data solicitarii.

8 şi ale art. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.Contraventiile prevazute la art. 786/1996. b) in termen de 180 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. 12. documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului. (1). 10. astfel cum a fost modificat prin Hotararea Guvernului nr. in termen de 30 de zile lucratoare de la solicitare. (1) Nerespectarea dispozitiilor art. pentru celelalte piese de schimb. Partea I. 9. Art. 1.persoane fizice sau juridice . sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate. pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial. Art. Partea I. Partea I. (1) La cererea Registrului Auto Roman sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleaza de declaratia de conformitate prevazuta la art. potrivit legii penale. stabilite prin prezenta hotarare. c) produsele cuprinse in declaratia de conformitate nu realizeaza nivelul calitativ şi de performanta declarat. republicata. infractiune. caz in care agentul economic este obligat sa achite contravaloarea expertizei tehnice. . 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici . 7 lit. . Art. (3) In cazurile descrise mai sus. Art.inconjurator. b) se dovedeste ca declaratia de conformitate nu corespunde realitatii. cu modificarile şi completarile ulterioare. art. clar. ale art. Art. daca fapta nu este considerata. 9 constituie contraventii in masura in care. 122 din 19 iunie 1995.Pentru respectarea conditiilor tehnice şi de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producator de vehicul rutier implica in mod obligatoriu supravegherea de catre acestia a producatorilor de piese de schimb auto.Prevederile prezentei hotarari se aplica: a) de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată. . c) şi d). destinate consumatorilor. explicit şi fara ambiguitati.Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevazute in art. 21/1992 privind protectia consumatorilor. Art. documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberarii declaratiei de conformitate. potrivit legii penale. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sa fie inscrise complet. 8 este obligat sa puna la dispozitie acestora. nu sunt considerate infractiuni şi se sanctioneaza conform Ordonantei Guvernului nr. 14. 11 se constata şi se sanctioneaza de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. 6 din Hotararea Guvernului nr. nr. 11. (2) Certificarea prin declaratie de conformitate inceteaza in urmatoarele cazuri: a) agentul economic nu transmite documentatia tehnica normativa in termenul stabilit la alin. 13.[4] Legea 449 din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora . .

de restituire a pretului platit de consumator. 2. inchiriere.In sensul prezentei legi. 9. dar care actioneaza in contractele aflate sub incidenta prezentei legi. daca nu informeaza persoana prejudiciata. 4. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. Art. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. 8. Of. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator .orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal. 3.persoana fizica sau juridica autorizata. distribuitorul produsului. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. agentul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. b) produs . 3. Art. 5.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. caracteristicile produsului. 812/2003) Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. agentul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare. in cadrul activitatii sale. in cazul inexistentei acestuia. 7.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice. . utilizeaza ori consuma produse in afara activitatii sale profesionale sau comerciale. agentul economic care reconditioneaza produsul. . comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. 6. agentul economic care fabrica materia prima. care.Publicat in Monitorul Oficial 812 din 18 noiembrie 2003 (M. asupra identitatii importatorului. agentul economic care işi aplica denumirea. 1. d) producator: 1. f) reparare . şi garantiile asociate acestora. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. chiar daca producatorul este mentionat. distribuitorul produsului importat. reprezentantul inregistrat in Romania al unui agent economic care nu işi are sediul in Romania sau.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. c) vanzator . care cumpara. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. e) garantie . in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. prin activitatea sa. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 2. inclusiv a celor executate la comanda.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. importatorul produsului. agentul economic sau distribuitorul care modifica. . dobandeste. fara solicitarea unor costuri suplimentare. . de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat.orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii.

Intra sunt incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate. . (2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model.Art. 7. 8.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. Art. 6. in oricare dintre urmatoarele situatii. d). (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. de producator sau de reprezentantul acestuia. b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. 5 alin. Art. . 4. Art. (2) Prevederile alin. .Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. 10. fara plata. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. sa cunoasca declaratiile in cauza.In cazul lipsei conformitatii. in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. (2) lit. Art. 9. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip. in functie de optiunea consumatorului. . facute de vanzator. prezinta parametri de calitate şi performante normale. date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. d) fiind de acelaşi tip. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza. . in mod rezonabil.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art. prin reparare sau inlocuire. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractul de vânzare-cumparare Art. in mod rezonabil. 5. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. . la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil.

vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. . inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. CAPITOLUL V Termene Art. 11. ca masura reparatorie.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui agent economic din acelaşi lant contractual.conform art. in conditiile art. . 14. (4). . daca lipsa conformitatii este minora.Termenul fara plata. 13. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. prevazut la art. Art. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. in fiecare caz fara plata. conform art. b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. (1) Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. 11. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. . este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani. 17. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. conform prevederilor art. inclusiv costurile postale. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. in conditiile legii. 15. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator. 11 alin. b) importanta lipsei de conformitate. 16. 10 şi 11. Art. manopera şi materialele. (2) Stabilirea neconformitatii şi a gradului de gravitate a acesteia se face conform prevederilor standardelor nationale SR ISO 3951/1998 şi ale altor acte normative referitoare la neconformitati. fara inconveniente semnificative pentru consumator. Art. (1) In cazul lipsei conformitatii. 12. şi fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator. Art. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. 13 şi 14. nici de inlocuirea produsului.Raspunderea vanzatorului. 9-14. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. calculat de la livrarea produsului. . . (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. Art. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea.

cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate. Art. cu modificarile ulterioare. 22. . (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului.intretinere. 9 şi 19.Contraventiilor prevazute la art. care limiteaza sau inlatura. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. (2) In cazul produselor folosite. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului.Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala. 26. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. 180/2002. 21. valabilitatea acesteia nu este afectata. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului.000 ron. 25. reparare. inlocuire -. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. cu amenda de la 1. (1) şi ale art. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. direct ori indirect. 19. . sunt nule de drept. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege.000 ron. . (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) nerespectarea prevederilor art. termenul de garantie. Art. CAPITOLUL VI Garantii Art.000 ron la 25. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. 18. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. cu amenda de la 5.000 ron la 2. 16. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. disponibil şi accesibil acestuia. modalitatile de asigurare a garantiei . 24. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie.Art. Art. 20. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. b) nerespectarea prevederilor art.Pana la proba contrara. Art. . 20 şi 21. 23. 20. Art. .

publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei. in cadrul activitatii sale. Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 21 octombrie 2003. Actul include modificările din următoarele acte: . Partea I.bun material mobil a carui destinatie finala este consumul sau utilizarea individuala ori colectiva. b) Hotararea Guvernului nr. şi garantiile asociate acestora. (2) din Constitutia Romaniei. artizanale ori liberale. cu modificarile şi completarile ulterioare. operatorul economic sau distribuitorul care modifica. industriale sau de productie.In sensul prezentei legi.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. 20 alin. Partea I.G. in cadrul contractelor care intra sub incidenta prezentei legi. 2. . nr. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 74 alin. 1) din 12 noiembrie 2003 (Legea 449/2003) privind vânzarea produselor şi garantiile asociate acestora. 1 şi art. 75 din 23 martie 1994. nr. comercializeaza produse in conditiile unui contract incheiat cu consumatorul.persoana fizica sau juridica autorizata. care. Publicat in Monitorul Oficial 347 din 6 mai 2008 (M. 5. operatorul economic care fabrica materia prima. cu respectarea prevederilor art. cu modificarile ulterioare. 665/1995 privind inlocuirea. nr.U. prin activitatea sa. 206 din 6 septembrie 1995. [5] Legea 449 (r. 14 alin. Nu intra sub incidenta prevederilor prezentei legi bunurile vandute in urma confiscarilor. c) Hotararea Guvernului nr. 347/2008) CAPITOLUL I Dispozitii generale Art.(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. nr. apa şi gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixa şi energia electrica. in vederea asigurarii protectiei consumatorului. . c) vanzator .orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. 795 din 27/11/2008. 4. 2 din Ordonanta Guvernului nr. cu modificarile ulterioare. 2. Partea I. 21/1992 privind protectia consumatorului. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 1. d) producator: 1. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . se abroga: a) art. Art. urmatorii termeni se definesc astfel: a) consumator . remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. in cadrul procedurii de executare silita sau pe baza unui alt act emis de autoritatile judecatoresti. caracteristicile produsului. operatorul economic care fabrica un produs finit sau o componenta a unui produs. 174/2008 publicată în MOF nr. b) produs . actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale. inclusiv a celor executate la comanda. marca sau un alt semn distinctiv pe produs. 3. operatorul economic care işi aplica denumirea.Prezenta lege reglementeaza aspecte privind vânzarea produselor. 10 din 27 ianuarie 1997. . operatorul economic care reconditioneaza produsul. care. cu respectarea prevederilor art. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 2 octombrie 2003. Of.O.

(2) Se considera ca produsele sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare daca: a) corespund descrierii facute de vanzator şi au aceleaşi calitati ca şi produsele pe care vanzatorul le-a prezentat consumatorului ca mostra sau model. la specificatiile prevazute in contractul de vânzarecumparare. 8. Art. fara solicitarea unor costuri suplimentare. . in mod rezonabil. 3. daca nu informeaza persoana prejudiciata. 5. distribuitorul produsului importat. CAPITOLUL II Conformitatea produselor cu specificatiile cuprinse in contractual de vânzare-cumparare Art. in cazul in care nu se cunoaste importatorul. 4. b) corespund oricarui scop specific solicitat de catre consumator. leasing sau orice alta forma de distributie specifica derularii afacerilor. in termen de 30 de zile de la cererea acesteia. chiar daca producatorul este mentionat. Art. 7. 7. d) fiind de acelaşi tip. . daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta. in cazul in care importatorul nu poate fi identificat. daca probeaza ca: a) nu a cunoscut şi nu ar fi putut. in cazul inexistentei acestuia. c) corespund scopurilor pentru care sunt utilizate in mod normal produsele de acelaşi tip.Vanzatorul nu este raspunzator de declaratiile publice prevazute la art.Nu se considera a fi lipsa de conformitate daca in momentul incheierii contractului de vânzare-cumparare consumatorul a cunoscut sau nu putea. Art. facute de vanzator. distribuitorul produsului. . importatorul produsului. prezinta parametri de calitate şi performante normale. operatorul economic care importa produse in vederea realizarii ulterioare a unei operaţiuni de vânzare.orice angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator. e) garantie . in special prin publicitate sau prin inscriere pe eticheta produsului. 5 alin. 6. in oricare dintre urmatoarele situatii. 9. in mod rezonabil. scop facut cunoscut vanzatorului şi acceptat de acesta la incheierea contractului de vânzare-cumparare. sa nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de conformitate işi are originea in materialele furnizate de consumator. la care consumatorul se poate astepta in mod rezonabil. Art. asupra identitatii importatorului. (2) lit.6. sa cunoasca declaratiile in cauza. d). de restituire a pretului platit de consumator. reprezentantul inregistrat in Romania al unui operator economic care nu işi are sediul in Romania sau. (1) Vanzatorul este obligat sa livreze consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de vânzare-cumparare. . date fiind natura produsului şi declaratiile publice privind caracteristicile concrete ale acestuia. la care consumatorul are posibilitatea sa participe personal.aducerea produsului care nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile de garantie sau in publicitatea aferenta. f) reparare . de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat. . de producator sau de reprezentantul acestuia. inchiriere.Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi produsele folosite care sunt vandute prin procedura licitatiei publice.Intra sub incidenta prevederilor prezentei legi şi produsele care vor fi achizitionate pe baza unui contract de vânzare de produse ce urmeaza a fi fabricate sau prelucrate.

nici de inlocuirea produsului. . 11. se refera la costurile necesare aducerii produselor la conformitate. conform art. 13. luanduse in considerare: a) valoarea pe care ar fi avut-o produsele daca nu ar fi existat lipsa de conformitate.b) declaratia fusese corectata la momentul incheierii contractului de vânzarecumparare. Art.Consumatorul poate solicita o reducere corespunzatoare a pretului sau rezolutiunea contractului in oricare dintre urmatoarele cazuri: a) daca nu beneficiaza nici de repararea. in fiecare caz fara plata. in conditiile art. 13 şi 14. fara plata. (4).In cazul lipsei conformitatii. prin reparare sau inlocuire. Art. b) importanta lipsei de conformitate. (2) Prevederile alin. Art.Consumatorul nu este indreptatit sa solicite rezolutiunea contractului. şi fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator. inlocuirea sau repararea produsului in functie de optiunea sa. daca instalarea face parte din contractul de vânzare a produselor şi produsele au fost instalate de vanzator sau pe raspunderea sa. cu exceptia situatiei in care aceasta solicitare este imposibila sau disproportionata. (1) Orice lipsa a conformitatii rezultata dintr-o instalare incorecta a produselor va fi considerata echivalenta cu o lipsa a conformitatii produselor. . conform art. sau sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori de rezolutiunea contractului privind acele produse. Art.Termenul fara plata. (1) se aplica şi in cazul in care produsul destinat a fi instalat de consumator este instalat de acesta şi instalarea incorecta este datorata unei deficiente in instructiunile de instalare. . 8. 11. daca lipsa conformitatii este minora. inclusiv costurile postale. consumatorul are dreptul sa i se aduca produsele la conformitate. 12. luandu-se in considerare natura produselor şi scopul pentru care acesta a solicitat produsele. 14. c) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie. (1) In cazul lipsei conformitatii. fara inconveniente semnificative pentru consumator. CAPITOLUL III Drepturile consumatorului Art. c) decizia de a cumpara produsul nu putea fi influentata de declaratiile publice in cauza.Vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru orice lipsa a conformitatii existenta la momentul cand au fost livrate produsele. . Art. ca masura reparatorie. 10 şi 11. stabilita de comun acord intre vanzator şi consumator. . b) daca vanzatorul nu a luat masura reparatorie intr-o perioada de timp rezonabila. (2) O masura reparatorie va fi considerata ca disproportionata. daca ea impune vanzatorului costuri care sunt nerezonabile in comparatie cu cealalta masura reparatorie. (4) Orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp. 9. 10. prevazut la art. in functie de optiunea consumatorului. Art. . 11 alin. consumatorul are dreptul de a solicita vanzatorului. (3) O masura reparatorie va fi considerata ca imposibila daca vanzatorul nu are un produs identic pentru inlocuire. manopera şi materialele. c) daca cealalta masura reparatorie ar putea fi realizata fara un inconvenient semnificativ pentru consumator.

care limiteaza sau inlatura. (1) Clauzele contractuale sau intelegerile incheiate intre vanzator şi consumator inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de consumator şi comunicata vanzatorului. . . dar nu la mai putin de un an de la data livrarii produsului. termenul de garantie.Garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant. 17. CAPITOLUL VI Garantii Art. CAPITOLUL V Termene Art. drepturile consumatorului prevazute de prezenta lege. (2) Garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare a produsului. in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie şi in publicitatea aferenta. in conditiile legii. (1) şi ale art. (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte şi se sanctioneaza dupa cum urmeaza: . calculat de la livrarea produsului. (2) In cazul in care garantia nu respecta prevederile alin.Raspunderea vanzatorului.CAPITOLUL IV Actiunea in regres Art. este angajata daca lipsa de conformitate apare intr-un termen de 2 ani.Consumatorul trebuie sa informeze vanzatorul despre lipsa de conformitate in termen de doua luni de la data la care a constatat-o.Pana la proba contrara. sunt nule de drept. 16. 9-14. modalitatile de asigurare a garantiei . cu exceptia cazurilor in care prezumtia este incompatibila cu natura produsului sau a lipsei de conformitate.intretinere. . consumatorul şi vanzatorul pot conveni reducerea termenului prevazut la art. 16. 23. valabilitatea acesteia nu este afectata. 18. Art.Daca vanzatorul este raspunzator fata de consumator pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a producatorului ori a unui operator economic din acelaşi lant contractual. disponibil şi accesibil acestuia. conform prevederilor art. (2) In cazul produselor folosite. inclusiv denumirea şi adresa vanzatorului şi ale unitatii specializate de service. 19. inlocuire -. (3) Garantia trebuie redactata in termeni simpli şi usor de inteles. CAPITOLUL VII Sanctiuni Art. vanzatorul are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate. lipsa de conformitate aparuta in termen de 6 luni de la livrarea produsului se prezuma ca a existat la momentul livrarii acestuia. Art. consumatorul avand dreptul de a solicita vanzatorului indeplinirea conditiilor incluse in declaratiile referitoare la garantie. (1) Garantia trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la drepturile conferite prin lege consumatorului şi sa ateste in mod clar ca aceste drepturi nu sunt afectate prin garantia oferita. 20. 21. 22. reparare. 20. . Art. Art. (1) La cererea consumatorului garantia va fi oferita in scris sau pe orice alt suport durabil. 15. . direct ori indirect. Art.

Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi. 9 şi 19. 206 din 6 septembrie 1995. 20 alin.000 lei*). remedierea sau restituirea contravalorii produselor care reprezintă deficiente de calitate. *)Ordonanta Guvernului nr. cu modificarile şi completarile ulterioare. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.in comercializarea produselor de folosinţa îndelungată destinate consumatorilor. se vor aplica acestea din urma. b) Hotararea Guvernului nr. nr. nr. aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi. Art. cu amenda de la 5. 363/2007.[6] LISTA ACTELOR NORMATIVE DIN DOMENIUL SERVICIILOR ALIMENTARE ACTE NORMATIVE CU CARACTER GENERAL PRODUSELOR ŞI . se abroga: a) art. publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. CAPITOLUL VIII Dispozitii tranzitorii şi finale Art. cu amenda de la 1. 21/1992 privind protectia consumatorilor a mai fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 21/1992 privind protectia consumatorilor. 208 din 28 martie 2007 şi. 75 din 23 martie 1994. cu modificarile şi completarile ulterioare. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. 348/2004 privind denominarea monedei nationale.000 lei la 25. L 171 din 7 iulie 1999. (2) Constatarea contraventiilor şi aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.000 lei*). 1 şi art. 25. Partea I. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice . 10 din 27 ianuarie 1997. b) nerespectarea prevederilor art. 26.Contraventiilor prevazute la art. . nr. c) Hotararea Guvernului nr. ulterior. Art. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vanzarii de bunuri de consum şi garantiile conexe. Partea I. 24. iar contractul are o stransa legatura cu teritoriul Romaniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator. cu modificarile şi completarile ulterioare*). 180/2002. 2 din Ordonanta Guvernului nr.000 lei la 2. (2) In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana. cu modificarile ulterioare. Partea I. Art. Partea I. . *)Cuantumul amenzilor este exprimat in moneda noua potrivit dispozitiilor Legii nr. 14 alin. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei.a) nerespectarea prevederilor art. Partea I. cu modificarile ulterioare. modificata şi completata prin Legea nr. nr. 664 din 23 iulie 2004. nr. 27. 20 şi 21. (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007. 665/1995 privind inlocuirea. (1) Drepturile consumatorilor prevazute de prezenta lege sunt exercitate fara a aduce atingere altor drepturi pe care consumatorul le poate invoca conform celorlalte prevederi legale care reglementeaza raspunderea contractuala sau necontractuala.

REGULAMENTUL (CE) NR. circulatiei şi comercializarii alimentelor. HG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare. 851/1. 12. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman. 14. Ordonanta nr. aprobata prin legea nr. 1357/ 2006. REGULAMENTUL(CE) nr. 530/ 2001 pentru aprobarea Instrucţiunilor de metrologie legală IML 8-01 “Preambalarea unor produse în funcţie de masă sau volum”. OG nr. aprobată şi modificata prin Legea nr. OUA . cu modificarile şi complrtările ulterioare. 3.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente . cu modificarile şi completarile ulterioare.947/ 2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. 17. HG. OG nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare. 751/ 2008. de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare.1. ETICHETAREA GENERALA A ALIMENTELOR 13. 7. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor. 1870/ 2005. REGULAMENTUL (CE) nr. modificată şi completată prin HG nr. Ordin nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei. Regulamentul nr. 1719/ 2004. 1529/ 2007. CARNE. 608/2004/CE al Comisiei cu privire la etichetarea alimentelor şi ingredientelor alimentare cu adaos de fitosteroli. HG nr. 62/ 103/ 2004 şi prin Ordinul nr.180/2002. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. PRODUSE DIN CARNE. fitostanoli şi/sau esteri ai fitostanolului. 511/ 2004. Legea nr. 8. esteri ai fitosterolilor. Lege nr. OUG nr. 4. Ordin nr. 5. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor. 154/ 43/ 318/ 2005. 11. HG nr. 2. 15. HG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. REGULAMENTUL (CE) nr. modificat şi completat prin Ordinul nr. 6. 57/ 2002 cu modificarile şi completarile ulterioare. HG nr. HG nr. 402/ 2003. 9. modificată prin HG nr. 16. 150/2004 (r1) privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale.505/271/300/2006 privind abrogarea unor acte normative în scopul aplicării directe a regulamentelor şi deciziilor comunitare. 10. 42/1995 privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. PESTE.

modificat prin Ordinul nr. 31. Ordinul comun 510/ 944/ 147/ 2002 pentru aprobarea Normelor de comercializare a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice. LAPTE CONSERVAT. Ordinul nr. Regulamentul (CE) nr. VIN AROMATIZAT. 21. 24. 30.589/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 32.Regulamentul (CE) nr.18. parţial sau total deshidratat. 19. REGULAMENTUL (CEE) NR. Regulamentul (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 20. LAPTE DE CONSUM. 29. comercializarea şi utilizarea cărnii separate mecanic. Ordinul nr.REGULAMENTUL (CEE) NR. 23. destinate consumului uman.Ordinul 230/ 457/ 76/ 2002 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vinde şi conditiile de calitate ale laptelui de consum( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007) . BAUTURI SPIRTOASE . 33.Comunicare a Comisiei (2008/C 27/05) privind includerea în Regulamentul (CE) nr.1234/2007 privind standardele de comercializare aplicabile ouălor. Regulamentul (CE) nr. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr.586/1701/360/2008.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum. 2406/96 de stabilire a normelor comune de comercializare pentru produsele din peşte. 2065/2001 de stabilire a informaţiilor pentru consumatori în sectorul produselor de peşte şi acvacultură. UNT 28.Ordinul nr. Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). denumirile sub care se vând. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”).Ordinul comun 524/ 958/ 8/ 2003 pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vând şi condiţiile de calitate ale grăsimilor tartinabile destinate comercializării ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). Ordinul 494/ 859/ 138/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea cărnii de porc( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). 22. 1234/2007 al Consiliului (Regulamentul unic OCP) a reformelor recente ale politicilor din sectorul laptelui și produselor lactate și din sectorul zahărului . 25. VIN. 27. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). 521/ 832/ 321/ 2003 pentru aprobarea Normei privind definirea. 26. etichetarea şi condiţiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat.1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre. 333/ 2002 prin producerea. 560/1271/339/ 210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne.

REGULAMENTUL (CE) nr. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. 479/2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole. destinate comercializării pentru consumul uman.34. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 41. 40. 45. a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. REGULAMENTUL (CE) nr. 1601/91 de stabilire a normelor generale privind definirea. REGULAMENTUL (CEE) NR. FAINA DE GRAU. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. 35. REGULAMENTUL (CEE) NR. conţinutul. desemnarea. 1782/2003. REGULAMENTUL (CE) NR. OUG nr. de modificare a Regulamentului (CE) nr. originea. 39. 382/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr.479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte trimiterile la vinurile cu denumire de origine protejată şi indicaţie geografică protejată. 12/ 2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. 368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. marcarea şi calitatea vinurilor aromantizate. etichetarea şi marcarea unor produse din cacao şi ciocolată destinate consumului uman. fabricarea. ORDIN nr. Ordinul nr. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile decomercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac 36. etichetarea. a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole. 47.114/2009 al Comisiei de stabilire a unor măsuri tranzitorii pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. conţinutul. fabricarea. descrierea. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. 1493/1999 al Consiliului în ceea ce privește descrierea. REGULAMENTUL (CE) NR. 48. a Regulamentului (CE) nr. ORDIN nr. originea. 753/2002 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. ambalarea. modificată prin Ordinul nr. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). PRODUSE DE CACAO ŞI CIOCOLATA. a Regulamentului (CE) nr. 1576/89. 37. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. denumirea. Ordin 335/714/318/2003 al ministrului agriculturii. 44. 244/2002 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată). REGULAMENTUL (CE) nr. 42. etichetarea şi calitatea făinii de grâu destinată comercializării pentru consumul uman. Ordinul nr. 110/2008 privind definirea. Legea nr. 250/ 531/ 83/ 2002 pentru aprobarea Normei cu privire la fabricarea. 147/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru bauturi spirtoase. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . prezentarea. 1493/1999. 38. . Ordin 142/ 1307/ 185/ 2008 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 545/ 2003. descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate. 1493/1999. 46. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. denumirea. prezentarea și protejarea anumitor produse vitivinicole. conţinutul. 43. ambalarea.

conţinutul. precum și metodele de analiză a acestora cu modificarile şi completarile ulterioare. 55. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline. 592/2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele şi fructele proaspete. 52. conţinutul. GRASIMI TARTINABILE. REGULAMENTUL (CE) 2200/96 privind organizarea comună a pieţei fructelor şi legumelor. Ordin nr. (CE) nr. REGULAMENTUL (CEE) NR. cu modificarile şi completarile ulterioare. Ordinul nr. fabricarea. REGULAMENTUL (CE) nr. 2201/96 și (CE) nr. compoziţia. modificat prin REGULAMENTUL (CE) nr. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . REGULAMENTUL (CEE) NR. 1221/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor privind standardele de comercializare. conţinutul. 59. 2200/96. etichetarea şi marcarea unor zaharuri destinate consumului uman. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. modificat prin Ordinul nr. (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. calitatea şi etichetarea mierii. ambalarea. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) completează atât ordinal cu mierea cât şi cel cu zaharurile. REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”). REGULAMENTUL (CE) NR. 2201/96 și (CE) nr. 57. 1148/01 privind controalele de conformitate cu normele de comercializare care se aplica în sectorul fructelor şi legumelor proaspete. REGULAMENTUL (CE) NR. 54. marcarea. originea. 50. etichetarea. păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a maionezelor destinate comercializării pentru consumul uman. originea. 51. prezentarea. 454/917/22/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 58. originea. MAIONEZE 49. 997/ 495/ 10/ 2003 (cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007). REGULAMENTUL (CEE) NR. Ordin 522/798/317/2003 al ministrului agriculturii.ULEI VEGETAL. ULEI DE MASLINE. LEGUME ŞI FRUCTE LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE 56. .1182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor și legumelor. MIERE ŞI ZAHAR 53. prezentarea. 2200/96. calitatea. compoziţia. 2379/01 . Ordin 269/ 453/ 81/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 60. 1019/2002 privind standardele de comercializare a uleiului de măsline.

70. etichetarea. marcarea. Ordinul comun nr. 64. 67. fabricarea. fabricarea. 350/ 671/ 137/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura.218/945/342/2006. calitatea. Ordin nr. conţinutul. marcarea. 772/ 1474/ 325/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. 382/ 868/ 230/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul.216/957/341/2006. marcarea. marcarea. 381/ 866/ 229/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul ananasului în conservã. etichetarea. marmeladei şi piureului de castane îndulcit . depozitarea şi transportul măslinelor de masă. 63. 73. depozitarea şi transportul sparanghelului în conservă. Ordinul comun nr. 778/ 1495/ 327/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. fabricarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. depozitarea şi transportul fasole păstăi în conservă. modificat prin Ordinul nr. ambalarea. Ordinul comun nr. depozitarea şi transportul produsului mazăre rehidratată în conservă. fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. al ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . ambalarea. Ordinul comun nr. conţinutul. etichetarea. depozitarea şi transportul castraveţilor conservaţi. 379/ 867/ 227/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi transportul ciupercilor conservate şi al produselor derivate din ciuperci. 773/ 1492/ 326/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.206/947/346/2006. ambalarea. . marcarea. fabricarea .214/944/338/2006. marcarea. 775/ 1476/ 319/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 69. etichetarea. conţinutul.203/949/343/2006. 771/ 1473/ 324/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordinul nr. Ordinul comun nr. etichetarea. Ordinul comun nr. alimentaţiei şi pădurilor. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. calitatea.LEGUME ŞI FRUCTE IN CONSERVA 61. 380/ 864/ 226/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. marcarea. etichetarea. Ordinul nr. jeleului. depozitarea şi transportul tomatelor în conservă.213/946/337/2006. ambalarea. fabricarea. fabricarea. 72. ambalarea. 416/ 628/ 406/ 2005. 378/ 865/ 228/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.210/952/350/2006. marcarea. 62. fabricarea. calitatea. conţinutul. ambalarea. ambalarea. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. Ordinul comun nr. calitatea. modificat prin Ordinul nr. etichetarea. etichetarea. calitatea. 66. ambalarea. etichetarea. calitatea. marcarea. depozitarea şi transportul produsului mazăre verde în conservă. etichetarea. conţinutul.205/954/345/2006. conţinutul. 362/ 670/ 107/ 2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la conţinutul. etichetarea. 65. marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. calitatea . conţinutul. Ordinul comun nr.211/943/355/2006. 68. ambalarea. 523/808/351/2003 al ministrului agriculturii. depozitarea şi transportul morcovilor în conservă. etichetarea. fabricarea. 71. modificat prin Ordinul nr. modificat prin Ordinul nr. marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. fabricarea. calitatea . conţinutul. Ordinul comun nr. calitatea. fabricarea. calitatea. ambalarea. marcarea. calitatea. ambalarea. fabricarea.

depozitarea şi transportul prunelor în conservă. 87. conţinutul. fabricarea.215/956/339/2006. pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. etichetarea.74.209/942/349/2006. 781/ 1477/ 316/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. fabricarea. ambalarea.219/955/335/2006. conţinutul. 80. 78. ambalarea. calitatea. marcarea. 86. 776/ 1493/ 320/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. modificat prin Ordinul nr. marcarea. ambalarea. depozitarea şi transportul zmeură în conservă. conţinutul. Ordinul comun nr. ambalarea. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. depozitarea şi transportul porumbului zaharat în conservă. calitatea. depozitarea şi transportul mandarinelor în conservă. etichetarea. calitatea. ambalarea. calitatea. 770/ 1472/ 317/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. transportul fasolei păstăi congelate. Ordinul nr. calitatea. depozitarea şi transportul căpşunilor în conservă. fabricarea. etichetarea. fabricarea. transportul morcovilor congelaţi. modificat prin Ordinul nr. 82. modificat prin Ordinul nr. conţinutul. calitatea.204/953/344/2006.212/941/336/2006. marcarea. Ordinul comun nr. 77. Ordinul comun nr. marcarea. calitatea. conţinutul. ambalarea. etichetarea. etichetarea. 777/ 1494/ 321/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. conţinutul. 774/ 1475/ 318/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea.355/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura.217/950/340/2006. Ordinul comun nr. marcarea. fabricarea. Ordinul nr. fabricarea. fabricarea. 780/ 1497/ 323/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. marcarea. fabricarea. 969/ 1754/ 362/ 2004 natura. 79. marcarea. 973/ 1751/ 366/ 2004 natura. 779/ 1496/ 322/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. modificat prin Ordinul nr. calitatea. conţinutul. marcarea. ambalarea. modificat prin Ordinul nr. calitatea. ambalarea. ambalarea. conţinutul. 83. 976/ 1747/ 363/ 2004 natura. fabricarea. depozitarea şi transportul piureului de mere conservat. depozitarea şi transportul perelor în conservă. fabricarea. Ordinul comun nr. 75. transportul porumbului congelat. etichetarea. marcarea. conţinutul. fabricarea. Ordinul comun nr. calitatea. marcarea. depozitarea şi . etichetarea. calitatea. Ordinul comun nr. conţinutul. 81. ambalarea. etichetarea. Ordinul comun nr.207/951/347/2006. depozitarea şi transportul caiselor în conservă. Ordinul nr. marcarea. Ordinul comun nr.349/2004 pentru pentru aprobarea Normei cu privire la natura. depozitarea şi pentru aprobarea Normei cu privire la etichetarea. modificat prin Ordinul nr. calitatea. 76. conţinutul. fabricarea. conţinutul. ambalarea. depozitarea şi transportul piersicilor în conservă. fabricarea.348/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. calitatea. Ordinul comun nr. LEGUME ŞI FRUCTE CONGELATE 84. etichetarea. ambalarea. marcarea. modificat prin Ordinul nr. marcarea. fabricarea. transportul piersicilor congelate. 85. conţinutul. Ordinul comun nr. ambalarea. etichetarea. 927/ 1752/ 359/ 2004 natura. marcarea. depozitarea şi transportul amestecului de fructe în conservă.

Ordinul comun nr. Ordinul comun nr. conţinutul. marcarea. 98. ambalarea. marcarea.356/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 346/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. comercializarea şi transportul legume radacinoase deshidratate. 347/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. comercializarea şi transportul merelor deshidratate. fabricarea. destinate consumului uman. 100. transportul. 974/ 1750/ 365/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. transportul.360/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ORDIN nr. calitatea. fabricarea. 977/ 1746/ 367/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. calitatea. conţinutul. 91. ambalarea. fabricarea. 94. depozitarea. conţinutul. calitatea. comercializarea şi transportul stafidelor . etichetarea. ORDIN 353/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea şi transportul afinelor congelate. depozitarea. depozitarea şi transportul spanacului congelat. fabricarea. ambalarea. transportul. transportul. depozitarea. depozitarea. SUCURI ŞI NECTARURI DIN FRUCTE 102. calitatea. transportul.88. APE POTABILE IMBUTELIATE. LEGUME ŞI FRUCTE DESHIDRATATE 96. fabricarea. depozitarea şi transportul verzei de Bruxelles congelate. etichetarea. 978/ 1748/ 368/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. Ordin nr. etichetarea. 97. ORDIN nr. conţinutul. Ordin nr. 99. Legea nr. comercializarea şi controlul temperaturii alimentelor congelate rapid. conţinutul. fabricarea. 90. Ordinul comun nr. etichetarea. ORDIN 352/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. depozitarea. ambalarea. 93. calitatea. depozitarea şi transportul cartofilor prăjiţi congelaţi. depozitarea şi transportul conopidei congelate. ambalarea. fabricarea. depozitarea. calitatea. depozitarea şi transportul mazării verzi congelate. conţinutul. depozitarea şi transportul broccoli congelat.354/2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. ambalarea. 932/649/2002 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. marcarea. etichetarea. 975/ 1749/ 364/ 2004 pentru aprobarea Normei cu privire la natura. 89. 101. conţinutul. . ambalarea. transportul. comercializarea cepei deshidratate. transportul. marcarea. ORDIN 350/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile. depozitarea. ORDIN 351/2004 pentru aprobarea Normelor privind fabricarea. Ordinul nr. APE MINERALE NATURALE. etichetarea. marcarea. 95. 92. comercializarea şi transportul piersici deshidratate. ORDIN nr. calitatea. comercializarea şi transportul ciupercilor deshidratate. Ordinul comun nr. marcarea. marcarea. etichetarea.

REGULAMENTUL (CE) nr. Ordinul nr. 115. ORDIN nr. . Ordinul nr. 108. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate. 491/2003 a plantelor medicinale. 116. minerale şi alţi nutrienţi. procesarea şi comercializarea plantelor medicinale şi aromatice utilizate ca atare. calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor produse similare destinate consumului uman. conţinutul. Regulamentul nr. SARE IODATA. HG nr. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea.1228/244/63/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine. 25 din HG nr. ORGANISME MODIFICATE GENETIC 113. 105. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare. ORDIN nr. REGULAMENTUL (CE) nr. parţial procesate sau procesate sub formă de suplimente alimentare.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. 106. în conformitate cu art. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererea de autorizare a alimentelor şi hranei pentru animale. 1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale. prezentarea. provenite din organisme modificate genetic. 568/2002 privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman. Ordinul nr. modificata şi completată prin HG nr. 473/2004 şi HG nr. altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor. Legea nr. comercializate sub denumirea de apă de masă. hranei animalelor şi utilizarii in industria alimentara. obţinute din organisme modificate genetic. Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura . 110. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în alimentaţia sugarului. 1904/ 2006. 1830/2003/CE privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale.103. descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. care au beneficiat de o evaluare de risc favorabilă. HG nr. SUPLIMENTE ALIMENTARE 109. OTET 107. 244/401/2005 privind prelucrarea. ORDIN nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. originea. notificarea produselor existente şi prezenţa întâmplătoare sau inevitabilă din punct de vedere tehnic a materialelor modificate genetic. produse din organisme modificate genetic şi de modificare a Directivei 2001/18/CE. 114. 111. 104. 641/2004 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic. HG nr. 112. compoziţia.

Ordinul nr. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. Regulamentul (CE) nr.834/2007 privind producția ecologică şi etichetarea produselor ecologice. descrierea. . 134 / 2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. REGULAMENTUL (CE) nr. originea. marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării. Partea I. Alimentaţiei şi Pădurilor. 122.834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică. 1. 4. fabricarea. 2. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 1216/ 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. conţinutul. Art. şi. etichetarea. HG nr. nr. precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.2092/91.Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României. . prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr.PRODUSE ECOLOGICE 117. 119.368/1160/212/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. etichetarea şi controlul. . Partea I. 121. 3. Art. .[7] Vin şi băuturi spirtoase Ordin nr. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase. Art. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 350 din 27 iulie 2000. oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. .Se aprobă Normele privind definirea. respectiv. Regulamentul ( CE) nr. şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 509/2006 al Consiliului privind specialitățile tradiționale garantate din produse agricole și alimentare. 118. 123. PRODUSE ALIMENTARE TRADITIONALE 120.Ministerul Agriculturii. prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti. REGULAMENTUL (CE) nr. Partea I nr. ambalarea. publicat în Monitorul Oficial al României.17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 Art. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor alimentare ecologice cu modificarile şi completarile ulterioare . 268/2003 din 10/04/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea. Ordinul comun nr. prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

la temperatura de +20°C. d) amestecul unei băuturi spirtoase cu: . Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă.În sensul prezentelor norme. cu proprietăţi aromatizante. având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu. mierea de albine. produse îndulcitoare . 4. concentraţie alcoolică volumetrică . Art. . CAPITOLUL II Definiţii Art. fructoza. Partea I nr. substanţă aromatizantă . zahărul alb. a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. siropul de zahăr invertit. zahărul alb extra.alcool etilic de origine agricolă. (2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00.Normă din 10/04/2003 privind definirea. . 3. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. . şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. Art. siropul de glucoză. . advocat sau advokat. zahărul lichid invertit. 2204. 1. cu sau fără adaos de arome. cum sunt: zahărul semialb.produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze.una sau mai multe băuturi. Băuturile spirtoase se obţin prin: a) distilarea produselor naturale fermentate. zahăr caramelizat . conţinut în produs.). la 20°C. .Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea. denumit avocat. 573 din 11/08/2003 Actul a intrat in vigoare la data de 11 august 2003 ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art.raportul dintre volumul de alcool în stare pură. 3. 2. c) adăugarea aromelor. zahărul lichid. a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art.produsele care conferă gustul dulce. 2. mustul de struguri concentrat rectificat. cu excepţia lichiorului pe bază de ou. .una sau mai multe alte băuturi spirtoase. mustul de struguri concentrat.Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme. 2206 00 şi 2207.(1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman.substanţa chimic definită. precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea. 4. 2205. Se exprimă în procente de volum (% vol.una sau mai multe băuturi alcoolice. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Publicat in Monitorul Oficial. mustul de struguri proaspeţi. zaharuri sau alte produse îndulcitoare. dextroza. care se obţine prin: . b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale. siropul de roşcove. acizi minerali şi aditivi chimici. cât şi celor provenite din import. . cu sau fără adaos de arome. distilat de origine agricolă sau rachiu. aşa cum sunt definite în prezentele norme. zahărul caramelizat.

a). după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă. altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite. alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă. până la data de 31 decembrie 2004. amestec .cantitatea de substanţe volatile. un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal.1 litri. 10% vol. În cazul în care se face referire la material primă utilizată. sunt permise fabricarea. a). 7. maturare sau învechire .operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural.cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol. 14. reprezintă un grad dal la temperatura de +20°C. torefierea şi fermentarea). aromatizare . 8. 4 şi 5. atât în stare brută. conţinut în substanţe volatile . atât în stare brută. după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr.un produs diferit de substanţele descrise la pct.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome.a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală.operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi. 2. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase.operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă.totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii. colorare .lichidul alcoolic obţinut prin distilarea. grad german de duritate (°dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă. 11. a). 4 lit.alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. . cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98. dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. 10. 1 la prezentele norme. concentrat sau nu. distilat de origine agricolă . care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală. adăugare de alcool . categorie de băuturi spirtoase . cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. obţinut prin distilare.) conţinut în 0. 12. alcool etilic de origine agricolă . 16. 5.operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi. un grad decalitru (grad dal) . care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. 13. în recipient potrivite. 9. preparat aromatizant . utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B. cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea. c) sinteză chimică. anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior. 15. torefierea şi fermentarea). aşa cum au fost definite la pct.2 la prezentele norme. Când se face referire la materia primă utilizată. 6. b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit.

înainte de asamblare. 2. datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori: . de materiile prime şi materialele folosite. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă: a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale.aparatele de distilare folosite. loc de fabricaţie . de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice.zona geografică de producere. astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului. combinare (cupajare) . învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani. fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol..durata de maturare sau învechire.cu sau fără adaos de alte enzime naturale. .metodele de fabricare.5% vol. iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor. 18. astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom. 5. c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale. descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase Art. orz.operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie.17. ovăz. b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr. . .8% vol. . care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale. b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94. alta decât cele menţionate în anexa nr. 3. Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale. la comercializarea pentru consum. între care există numai diferenţe minore de compoziţie. secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora. b). Romul este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr.În funcţie de tehnologia de fabricaţie. însoţită de o denumire geografică. . c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. CAPITOLUL III Definirea. prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate. b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu. care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. 3 la prezentele norme.localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit.. la comercializarea pentru consum. zaharificarea este efectuată de diastaza malţului. d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. băuturile spirtoase se definesc după cum urmează: 1. la comercializarea pentru consum.

f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand". 6.. este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire. . în acest caz. în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.586. cât şi la produsul finit.a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite. 4. dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. la comercializarea pentru consum. Rachiu de vin este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. la comercializarea pentru consum. f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. obţinut din distilate învechite minimum 5 ani. obţinut din distilate învechite minimum 7 ani. d) concentraţia minimă a produsului este de 37.. în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale.. . învechirea se poate aplica atât la materia primă. cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94.000 l. d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni.VSOP "Very Superior Old Pale". concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37. obţinut din distilate învechite minimum 1 an.. e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă: a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată.V "vinars vechi".VS "vinars superior". .. obţinut din distilate învechite minimum 3 ani. c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol. Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol.. b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol. după cum urmează: .8% vol. e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei..5% vol. fie direct prin vapori de apă.e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale". Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică. provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. La producerea vinarsului se pot folosi extracte natural obţinute din fructe şi plante.0% vol. b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri . la comercializarea pentru consum. fie după adăugarea de apă. cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereal să fie obţinută fără nici un aditiv. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol. la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată. b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol. 5.XO "Extra Old". până la o concentraţie de maximum 86% vol.

mere (Malus domestica Borkh. dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite. c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol. e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa". b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. . corcoduşe (Prunus domestica L. astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol.200 grame la hl alcool 100% vol.. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. 8. d) având un conţinut de maximum 1. denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe". pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1. c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1. băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. la comercializarea pentru consum.. 9. b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit.. la comercializarea pentru consum. în prezenţa ori în lipsa sâmburilor. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L..5% vol. această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams. urmată de numele fructului respectiv. f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de..utilizată.).5% vol. e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi.. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga". conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol..200 grame la hl alcool 100% vol. var. a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.000 grame la hl alcool 100% vol. 7. syriaca). e) concentraţia alcoolică minimă este de 37.). Rachiul de fructe este băutura spirtoasă: a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol. la comercializarea pentru consum..". redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată. cu excepţia strugurilor.. f) concentraţia alcoolică minimă este de 37.5% vol. pere(Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.5% vol. în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi. a marcului de fructe. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie". d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. la comercializarea pentru consum.5% vol. c) concentraţia alcoolică minimă este de 37.5% vol. d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol. 10.. pe an.. la comercializarea pentru consum. astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate.

b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. în prezenţa sau în lipsa sâmburilor.. produsul se va numi "rachiu de fructe". m) băuturile spirtoase pot purta. eventual însoţit de o explicaţie. afine. urmată de distilare.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol. o) concentraţia alcoolică minimă este de 37. denumirea "rachiu de. coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă.". de caise. coacăze.). Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă: a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere). k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună. în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final. mure. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ". de struguri sau de orice alte fructe. proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol. completat cu numele fiecărei specii. Ţuica este băutura spirtoasă: a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri).. de asemenea. soc. urmată de distilare. porumbe. syriaca). . acest nume fiind asociat numelui fructului. urmată de numele fructului. j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere. de soi. urmată de numele fructului. rachiu de prune (şliboviţă. urmată de numele fructului. h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de .). şi pot suporta învechire. la comercializarea pentru consum. 11. c). scoruşe.).. pot fi denumite "geist". de corcoduşe. cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei. poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. pentru zmeură.". 12. de mere. denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. dar nu mai mică de 24% vol. de durata de învechire şi concentraţia alcoolică. de citrice..5% vol. var. prune (Prunus domestica L. Alimentaţiei şi Pădurilor. dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare". c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile. de tehnologia aplicată.prune brumării (Prunus domestica L. de maximum 1. cele indicate la lit. d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele.. e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. produs în exclusivitate din pere din soiul Williams... în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite. mere Golden delicios. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. căpşuni. pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu". de piersici. măceşe. de smochine.. turţ.. horincă etc. la comercializare pentru consum. în rachiuri sau în distilat.g) se admit derogări de la prevederile lit. m) în alcool etilic de origine agricolă. emise de Ministerul Agriculturii. i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă. l) denumirea "rachiu de. întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune. cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch).". aşa cum sunt prezentate în prezentele norme. n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate. d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe.

..5% vol. e) concentraţia alcoolică este de minimum 37.. chiar dacă sunt mai atenuate.5% vol. . pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă: a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană. respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante.b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. 13. c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite"geni0vre". e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum. c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1. în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale. alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare. 15. astfel încât gustul ienupărului să fie predominant. având aceeaşi compoziţie. cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă.. gustul de ienupăr rămânând predominant. la comercializarea pentru consum. puritate şi concentraţie alcoolică. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale. însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile. "genever" sau "peket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37.". altele decât cele provenind de la fructul folosit..2 grame la hl alcool 100% vol. d) concentraţia alcoolică minimă este de 37. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0. c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit. urmată de numele fructului. f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol. 14. astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. Băutura spirtoasă din fructe este băutura: a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. Gin distilat este băutura spirtoasă: a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol. "ginebra" sau "genebra". b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder". el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană. d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din. în alambicuri tradiţionale pentru gin. utilizat.. 16. poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă.5% vol. la comercializarea pentru consum. la comercializarea pentru consum.000 grame la hl alcool 100% vol. "jenever".

5. b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie: .să fie produsă exclusiv în Grecia. e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. 18. "London Gin" este un tip de gin distilat.concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37.5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol..5% vol. 17. respectiv 2. e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul. la comercializarea pentru consum. dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar. pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1. din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe. c) băutura spirtoasă definită la lit.redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior.5% vol. . utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă. prin unul dintre următoarele procedee: . alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo". .b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante natural şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0. dar gustul de anason trebuie să fie preponderent. b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice. la comercializarea pentru consum. c) concentraţia alcoolică este de minimum 37. f) extractul sec este de maximum 1. respectiv 0. . d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante.folosirea combinată a celor 3 metode precedente. .0 grame la litru.macerare şi/sau distilare.adaos de extracte naturale distilate din plante de anason. c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone. fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal.5 grame la litru. la comercializarea pentru consum. de anason verde (Pimpinella anisum). . la comercializarea pentru consum. . Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum). d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra). a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante.05. dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent. g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. plante şi fructe aromatice. d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul. la comercializarea pentru consum. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi).

fructe. într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului. 20. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante. urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite. d) denumirea "cremă de. exprimat în zahăr invertit.. exprimat în zahăr invertit. 19. sau printr-un tratament echivalent. la comercializarea pentru consum. c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri: . b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru. g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis".". .. 21. fie prin rectificare. la comercializarea pentru consum.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare). este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru. cum ar fi: smântână.. Lichiorul este băutura spirtoasă: a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate.80 grame la litru pentru lichior de genţiană. . asociată sau nu cu un alt termen.5% vol. şi de maximum 80% vol. exprimat în zahăr invertit. îndulcite. unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe. b) concentraţia alcoolică minimă este de 37.distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1. c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. . 22. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme. b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer". . la care se adaugă eventual produse de origine agricolă. . cu excepţia produselor lactate. în special un gust catifelat. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru. d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer". la comercializarea pentru consum. Votca este băutura spirtoasă: a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă. obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică.70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe. vin sau vin aromatizat. aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare. fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă. având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite. "amaro" sau "bitter". lapte sau alte produse lactate. la comercializarea pentru consum.concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol..denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe.produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru.

c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit. substanţele aromatizante identice cu cele naturale. având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină.b) aromatizată sau nu. f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial. .afine. d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit.zmeură. pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale. cu excepţia celor definite la pct. Art. (5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5 şi la art.coacăze negre. b) lichioruri de plante: . . .(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. sunt autorizate în obţinerea de lichioruri. cu excepţia celor menţionate mai jos: a) lichioruri (sau creme) de fructe: . 17 şi 19. .(1) Băuturile spirtoase. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă: a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă. (6) Totuşi. f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. (2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. zahăr şi/sau miere de albine. (3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art.ananas. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase". trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin. "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial. 5 şi la art.cireşe. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. . 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Art. 7. de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată. 5. la comercializarea pentru consum. (2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. . e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit. definite conform reglementărilor în vigoare.citrice. pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit. în lipsa acesteia. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare. 23. 6 alin. (4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. . g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat". c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine.mure. 15. 16. . b) aromatizată sau nu. 5. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. la comercializarea pentru consum. 6. Modificat de articolul 1 din Ordin nr.

la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice. Art. (8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă. . (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original". "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară. "metodă originală". care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art.VSOP "Very Superior Old Pale". "ron". denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm. având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. (4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98.. Art.whisky sau whiskey. . "ginley".XO "Extra Old". (3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia.VS "very special". "fel". denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de. pentru produsele menţionate la alin. "tip". . pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani.(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos: . 5. Art. . . (9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor.(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen". (11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare. pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani. aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă. . . . indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare. trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal. (3) De asemenea.. pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an. "stil". "marcă".mentă. .(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.genţiană. (10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă.anason. "rhum".băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale..genepi (grupă de plante medicinale). . .EXTRA. respective Hotărârea Guvernului nr. 8. . (2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire. de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător. "reţetă tradiţională". (7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. 10. pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani. adaosul de apă. (2) Utilizarea de termeni precum "rum". este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă. "votka". după cum urmează: .rom. "gust" sau alte indicaţii similare. eventual distilată sau demineralizată. "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. 9.".

spumă de drojdie. Modificat de articolul 1 din Ordin nr. 5 pct. ciocolată.. această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat.. iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă. fie prin menţiunea "alcool agricol".rachiu de cidru (de mere sau de pere).". inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei. vinars. (1) este amestecată cu: a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art.rachiu de vin şi brandy. Art. cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă.coacăze brandy. . el se exprimă în "% vol. 8. 847/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. enumerându-se toate componentele alcoolice. 6 alin. . .portocale brandy..rachiu de fructe. b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie.. 5 pct. 1532/2004 in data de 20 ianuarie 2005 Modificat de articolul 1 din Ordin nr. (5) a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase. m). . trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. şi/sau b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă." sau "pe bază de.rachiu de stafide.În afara produselor menţionate la art. . 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale. termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus. (2). la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă.rachiu de tescovină.. 10. rachiu de drojdie. cafea. în mod vizibil şi clar citibil. cu caractere. 5 şi în afara denumirii comerciale. dimensiuni şi culori identice. partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului. cu proporţia lor în amestec. însă în acelaşi camp vizual." sau "elaborat cu ajutorul.caise brandy. 5 şi art.prune brandy. . c) în etichetarea acestor lichioruri. (4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. nu pot purta în prezentarea lor. precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la. ... (2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. 5. 11. (3) Prevederile alin. sub orice formă ar fi. denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă. dacă alcoolul nu provine de la băuturile spirtoase indicate." şi în ordine descrescătoare. precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. . cu excepţia produselor definite la art. denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri: . 357/2004 in data de 20 ianuarie 2005 . 10 lit.

avocado. dude.1. 3. zmeură. pepeni. albe sau roşii şi agrişe. minimum: 96. 3. 1. alte fructe proaspete: a) căpşuni. ANEXA Nr.: 1.5 g) baze azotate volatile. sirop de melasă. orez. melasă din trestie de zahăr.: 0. 1. 3.: 0.ANEXA Nr. exprimat in grame la hl alcool 100% vol.: 0.3 c) aldehide.5 d) alcooluri superioare. mei. 3. e) altele: tamarine. 2.4. 1. Taria alcoolica.2.1. 3. b) coacăze negre. hrişcă. proaspete.: 1.5 e) metanol. proaspete sau uscate. b) . mure şi hibrizi ale acestora. 3 la norme DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. mango şi mangustan.4. prune şi porumbe. smochine. proaspeţi sau uscaţi (de Corint.0 f) extract sec. mandarine. clementine. cireşe. Fructe: 3. porumb. fragi. 2. Cereale: 1. 1 la norme Caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă 1. Melasă. exprimate in grame acetaldehida la hl alcool 100% vol. afine şi alte fructe din specia Vaccinium.: 50.2. curmale. boabe de sorg. piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine). exprimate in grame la hl alcool 100% vol. decolorată sau nu: 2. 3. d) kiwi.3.5 b) esteri. citrice.1. mere. exprimate in grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol. grepfruit. lămâi. Sultana). exprimata in grame acid acetic la hl alcool 100% vol. fructe de cajon.6.3. 1. carambola. exprimat in grame la hl alcool 100% vol. 3. struguri. 2 la norme Lista produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat) 1.1 h) furfurol: nedetectabil ANEXA Nr. 1 lit. grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1). ananas. exprimati in grame acetat de etil la hl alcool 100% vol. guane. sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie. Valori maxime: a) aciditate totala. fructele pasiunii. vişine. caise. c) merişor. alte cereale. 2.3. Caracteristici organoleptice: nu se detecteaza gust strain de materia prima utilizata 2.5.5.2.: 1.7. 5 pct.0% vol. pere şi gutui. 3. proaspete sau uscate: portocale.

Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. . 1 din Legea nr. 83/2007. 83/2007. (2) Terenurile prevăzute la alin. a fost abrogat prin art. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. CAPITOLUL II Potenţialul de producţie vitivinicolă A. I pct. teritorial. c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care.(1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. . . cu precădere. ce conţine art. în zone viticole. podgorii. aflate în perioada de pregătire pentru plantare. (3) Încadrarea zonelor viticole. 4. b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor. în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi. 1.Abrogat. (1) lit. 1.În România viţa de vie se cultivă. plantaţiile de portaltoi.) Rom de Guyane Rom de Malaga Rom de Granada Rom de Madeira[8] Lege nr. 2. plantaţiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de viţe. Partea I nr. (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. 3. denumite areale viticole. 244/2002 din 29/04/2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat in Monitorul Oficial. situate mai ales în zona colinară. 2 din Legea nr. centre viticole şi plaiuri viticole. Alineatul (1) a fost modificat prin art. Art. Art. regiuni viticole. care sunt supuse delimitării teritoriale. 333 din 20/05/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 18 august 2002 Versiune actualizata la data de 11/05/2007 CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Capitolul I. completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. I pct. a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român.(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare.Bautura spirtoasa Denumirea geografica Rom Rom de Martinique Rom de Guadeloupe Rom de Reunion (Aceste denumiri pot fi completate cu mentiunea "traditional". prin amplasarea lor. pe nisipuri. Art. . . precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile. Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Arealele de cultură Art.

pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. este protejată prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol. 5. 4 din Legea nr. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor. prelucrarea. I pct. (2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol. Art. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor.Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor.(1) Producerea. 7. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare.(1) Ministerul Agriculturii. 6. . 8. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare. actualizat. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. controlul şi certificarea calităţii. plantaţii-mamă de portaltoi şi coarde-altoi. b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare. I pct. Art. datorită condiţiilor naturale. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. (2) Registrul plantaţiilor viticole. Articolul a fost introdus prin art.Art. c) viţe portaltoi. SECŢIUNEA a 3-a . 3 din Legea nr. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. 83/2007. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. 83/2007. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. iar cele nealtoite. caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse. . Articolul a fost modificat prin art.(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. 61. . c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. respectiv complexuri de altoire şi forţare. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. Art. terenuri pentru asolamente. indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. 5 din Legea nr.(1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) viţe altoite. numai pe nisipuri. soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultură aplicate. I pct. permit obţinerea unor produse de înaltă calitate. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. (3) trebuie să provină din plantaţii-mamă specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. . 83/2007. Alimentaţiei şi Pădurilor asigură efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole. Alineatul (1) a fost modificat prin art. (3) Pentru producerea viţelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi. . pădurilor şi dezvoltării rurale. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau întrun centru viticol care.

pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.N. şi de asociaţiile de producători. Art. 10. (4) Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. Partea I.. dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. 83/2007.(1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţă de peste 0. 7 din Legea nr. pe baza unor criterii obiective. 11. se înţelege soţii şi copiii necăsătoriţi. I pct.. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. (3) Prin familie. .D. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă.V. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Art. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate.V. . 9. . centru viticol şi direcţie de producţie. Articolul a fost modificat prin art. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0.Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. Alineatul (2) a fost modificat prin art. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole. Art. O.O. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. în sensul prezentei legi. 83/2007.V. (2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă. eliberată de direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. . Articolul a fost modificat prin art. 6 din Legea nr. 83/2007. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care. 12. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. Crearea rezervei regionale. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. 8 din Legea nr.(1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.N. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării. denumit în continuare. Art. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. precum şi folosirea materialului săditor provenit . denumit în continuare O. potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. I pct. I pct.Înfiinţarea. podgorie.1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare. avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură.

în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial.V. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. 83/2007.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate. I pct. 10 din Legea nr. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. c) restructurarea plantaţiilor viticole. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite. în scopul producerii de struguri.1 ha de familie. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. (2) şi (3) are drept consecinţă. b) replantarea suprafeţelor viticole. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. 14. şi defrişarea plantaţiei. pe suprafaţă de cel mult 0. .(1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei. 15. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. . 9 din Legea nr. Ministerul Agriculturii. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-de-vie. Alineatul (2) a fost modificat prin art. Art. după caz. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia. I pct. Articolul a fost modificat prin art.N.V. . pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime. .şi hidroameliorative.(1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole.N.D. conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. cu consultarea O. Art. 83/2007. 13.V. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole.din viţe de hibrizi direct producători.V.(1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor. I pct. poate fi făcută numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole.. potrivit prezentei legi. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.V. înrădăcinate sau a porţiunilor de viţă de vie. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. 11 din Legea nr. Alineatul (1) a fost modificat prin art. 83/2007.N. în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obligă pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente. (4) Nerespectarea prevederilor alin.. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare.O. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare. Art. alimentaţiei şi pădurilor. de coarde-altoi şi coarde-portaltoi. care sunt obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.

16 din Legea nr. .(1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu. . 83/2007. I pct. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. 83/2007. SECŢIUNEA a 4-a Producţia de struguri Art.(1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. B. I pct. denumită în continuare DOC. 12 alin.(1) Prin denumire de origine controlată. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. . (1). este destinat numai consumului familial. Alineatul (3) a fost modificat prin art. cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.Abrogat. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 13 din Legea nr. 83/2007. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar. 83/2007. Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Art. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.N. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. 83/2007. . 22. 83/2007. Articolul a fost abrogat prin art. precum şi a oţetului.O.V. (3) Este interzisă fabricarea pichetului.D. aşa cum sunt definiţi la art. I pct. obţinerii alcoolului de origine vinicolă.Articolul a fost modificat prin art. 17 din Legea nr. 83/2007. 13 din Legea nr. Art. 23. Art. . . (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. I pct. Articolul a fost abrogat prin art. 19. Partea I. 16. SECŢIUNEA a 2-a Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice Titlul secţiunii a 2-a a fost modificat prin art. 12 din Legea nr. 18. Art. se înţelege un nume geographic al unei podgorii. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. . cu sau fără adaos de zahăr. 14 din Legea nr. 15 din Legea nr.(1) Vinul este un produs agroalimentar. . pădurilor şi dezvoltării rurale şi se public în Monitorul Oficial al României.Abrogat. I pct. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . Art. 20. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. centru viticol sau localitate. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. Art. (3).Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. Articolul a fost modificat prin art. 18 din Legea nr. 21. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. I pct. mediului natural şi/sau factorilor umani. 17. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate. Art. I pct.Abrogat.

a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. comună sau o parte a comunei. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului. 83/2007. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin..V.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . Articolul a fost modificat prin art. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. I pct. Art. .O. 83/2007. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. c) DOC-CIB . 19 din Legea nr. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (1). 25. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. Art. în momentul punerii lor în consum. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. 21 din Legea nr. 83/2007.D. . 25 din Legea nr.N. SECŢIUNEA a 3-a Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin Titlul secţiunii a 3-a a fost modificat prin art.(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă. 20 din Legea nr. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. b) DOC-CT . precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (2) Prepararea musturilor. .vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. 24.(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor. În aceste cazuri. . 26. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. este interzisă. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. în funcţie de: a) subdenumire. I pct. Art. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. I pct. I pct. altele decât cele permise de lege. precum şi folosirea oricăror practice nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 83/2007. vinurilor sau a produselor vinicole. Articolul a fost abrogat prin art. Articolul a fost modificat prin art. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine.Abrogat.

Articolul a fost modificat prin art. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri. 30. 83/2007. precum şi alte limite de compoziţie. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. Articolul a fost modificat prin art. I pct. 31.O. . I pct.D.V. producătorul poate să solicite O. contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.000 l de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0. 23 din Legea nr. precum şi prin normele internaţionale. 83/2007.O. a unei categorii de calitate. 27. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi. prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul. Art. un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. în condiţiile legii.(5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice. 28. .D. .V. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.O. Art.Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari.D. I pct. Articolul a fost modificat prin art. importate sau destinate exportului. vin şi subproduse vinicole. Articolul a fost abrogat prin art. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. a unui areal de producţie. .D.N.N. (2) În faza de producţie.Vinurile şi produsele pe bază de must.N.O. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. 32. Articolul a fost modificat prin art. eliberate de O. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. Art. Pentru produsele destinate exclusiv exportului. 83/2007. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.V. . trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum. I pct. Art. SECŢIUNEA a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. 24 din Legea nr.(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. declasarea unui vin DOC în vin de masă. de recoltă şi de producţie.N. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. .D.(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. Art.V.V. declaraţii de recoltă. 27 din Legea nr.O. 26 din Legea nr. autorizate în ţara importatoare. 25 din Legea nr.Abrogat. pădurilor şi dezvoltării rurale.N. 29. I pct. 83/2007. 83/2007. . cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate.

. în cazul unor situaţii de criză susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbţia cantităţilor excedentare de vin. I pct. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 29 din Legea nr. 83/2007. b) efectuarea unor practici oenologice. 83/2007. . 83/2007. Articolul a fost modificat prin art. (2) Abrogat.Art. I pct.(1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor.(1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora.Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. 30 din Legea nr. Art. 31 din Legea nr. I pct. (3) Abrogat.(1) Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masă. 36. Art. Partea I. Art. Articolul a fost modificat prin art. . . 29 din Legea nr. 34. Articolul a fost abrogat prin art. vinurilor speciale. vinurilor cu indicaţie geografică. vinarsurilor. Art. 35. 39. 38. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 83/2007. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. Alineatele (2) şi (3) au fost abrogate prin art. (1). Art. cu excepţia pelinului.Abrogat. b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recoltă la alta. . I pct.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. mustul de struguri. vinurilor cu denumire de origine controlată. . 37.Abrogat. precum şi sistemul de plăţi pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. . (4) Se acordă ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrate rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. 33. . CAPITOLUL III Mecanismele de piaţă Art. 28 din Legea nr. 83/2007.

a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică. reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei. Guvernul analizează propunerile organismelor de filieră în acest domeniu. g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei. protecţia solului şi a apei. 83/2007. vinificare şi comercializare.(1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. astfel cum sunt definite la art. b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor. structuri şi funcţionarea pieţei. b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. 83/2007. a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filieră. I pct. d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor. îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului. . cu asigurarea protecţiei mediului ambiant. (3) Noţiunea filieră se referă la un produs sau la o grupă de produse şi comportă două aspecte principale: a) identificarea produselor. administrat de Institutul Vinului. 41. (3) lit. c) promovarea practicilor culturale. i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. 40. (2). . prin studii de piaţă.(1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică. 40 alin. c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie. 33 din Legea nr. fiscalitate. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători. Alineatul (1) şi lit. 32 din Legea nr. Art. f) promovarea viticulturii ecologice. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filieră vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie. h) coordonarea valorificării pe piaţă a produselor. tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor. I pct. . politici comerciale şi altele asemenea. a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie. CAPITOLUL IV Organizaţiile de producători şi organismele de filieră Art.(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. sub aspectul calităţii şi cantităţii. realizată pe baza iniţiativei libere a acestora. a solului şi a peisajului. e) a alin. b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţă. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. intervenţiile statului prin subvenţii. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată. Alineatele (2) şi (3) au fost introduse prin art. se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei. au fost modificate prin art. cu respectarea protecţiei mediului ambiant. a etichetării corespunzătoare produselor de calitate. a). d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. protecţia calităţii apei. credite. asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversităţii. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc.

I pct. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.1 ha de familie sau operator economic. Art.V. f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate.C.V.Personalul încadrat la I.inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole. precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. denumită în continuare I. Art. precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective.I. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.C. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri. e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei. b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri.V.C. Alimentaţiei şi Pădurilor.(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol. buna practică vitivinicolă. . . în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol. 34 din Legea nr. 83/2007. respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole.C. 43. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii. 45.T. .V. respectiv de defrişare.T. având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole.CAPITOLUL V Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Art. de vinuri şi a altor produse vitivinicole.T.S.S. modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel. circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole. d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor. inclusiv la comercializare.Cheltuielile curente şi de capital ale I.S. Art. Art. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Litera b) a fost modificată prin art. (2) I.În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei. 42. .. 46. c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii.S. de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. . funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii.S. şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti. c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. indiferent de forma de proprietate sau de exploatare. 44. g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine.V. .C. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti.T. b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0. alimentaţiei şi pădurilor.T. condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare. Alimentaţiei şi Pădurilor.

de recoltă şi de producţie. . s) verifică şi controlează vinurile. o) verifică. pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului. .V. 35 din Legea nr. I pct. n) păstrează secretul profesional. Articolul a fost modificat prin art. Articolul a fost modificat prin art. (3) O.V. 36 din Legea nr.h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii.C. norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. I pct. i) realizează în colaborare cu O.N. pădurilor şi dezvoltării rurale. persoană fizică sau juridică. până la clarificarea situaţiei. produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate. circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole. centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.V.D. persoane fizice sau juridice din sfera producţiei. în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii. t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.D.. indiferent de declarant.D. k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ. . m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate. precum şi structurile sale organizatorice. în conformitate cu reglementările în vigoare.V. pădurilor şi dezvoltării rurale. 48.O. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. 83/2007. l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie. Art.N.O.T. scriptic şi faptic. pentru abaterile constatate. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 47. ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici. r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă. 83/2007. q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie.V.O. corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri.N. prin sondaj. limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat. necorespunzătoare calitativ şi contrare legii.S. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi.O. Art. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O. finanţată integral din venituri proprii. în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export.N.D. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.(1) O. p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate. pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.Sumele încasate de I.

pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării. b) întocmeşte.T. 83/2007. f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. proiectele de ordine ale ministrului agriculturii. cu consultarea O. precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti. i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic.S. şi sesizează I. documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată. k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.V..V. . la solicitarea producătorilor.(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri.V.T. h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată.V.(4) În baza bugetului aprobat.C. d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată. . Articolul a fost modificat prin art.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea. e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată. împreună cu O.N. modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole.V. pădurilor şi dezvoltării rurale.V. Articolul a fost modificat prin art. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice. 38 din Legea nr. vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora. 50.N. la solicitarea producătorilor. Art.V.V.V..C. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată. l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.S. c) întocmeşte. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 49.O.N.O.D. O. modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică. împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România..N. împreună cu O. . a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică. g) controlează. solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole. Art. precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată.D. pădurilor şi dezvoltării rurale.O. vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică.N. I pct. I pct. care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine. 83/2007. 37 din Legea nr. împreună cu I.

b) corpul de experţi. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor. se realizează prin: a) sponsorizări. pădurilor şi dezvoltării rurale. I pct. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. 83/2007. Art. 51. must şi vin. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi.V. Articolul a fost modificat prin art. Art. (2) Veniturile proprii ale O. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. Art.N. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O.N.(1) O.O.V. care este format din 7 membri. Articolul a fost abrogat prin art. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. 52. c) aparatul executiv. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.(1) O.V. .V.N. I pct. I pct. 83/2007. Articolul a fost modificat prin art.N. .V.V. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. Articolul a fost modificat prin art. 42 din Legea nr. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.(1) O. 43 din Legea nr. 53. 41 din Legea nr.N. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V. pădurilor şi dezvoltării rurale.V.N. 39 din Legea nr.V. . Articolul a fost modificat prin art. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. şi din venituri proprii. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol.completate cu veniturile proprii.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V.Abrogat. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.V.V. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.(2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului.N. este finanţat din alocaţii bugetare. . 83/2007. I pct. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.V. Art. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. .. cu personalitate juridică.I.V. . c) prestări de servicii. 54.. vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii. b) donaţii. 83/2007. 55. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific. 83/2007. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. 40 din Legea nr.V.N.V. (2) Statutul. denumită în continuare O. I pct. Art.

57.V.I. consfătuiri.. propunerile O.V.T. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior. Art. (5). tutun. k) colaborează cu I.N.V. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. j) asigură legătura ţării noastre cu O. precum şi din cel al istoriei.. pentru fiecare denumire de origine controlată. Articolul a fost modificat prin art. economiei vitivinicole. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri. I pct. oenologiei.O. I pct. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. concursuri de struguri şi vin etc. r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. pădurilor şi dezvoltării rurale.C. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu.Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă. cu Biroul vin.V.I. după caz.D. . simpozioane. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei.Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. . (2).O. 83/2007. a produselor care fac obiectul prezentei legi. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară. (3). CAPITOLUL VI Sancţiuni Art. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. O. conform art.N. 58. b) producerea ori punerea în circulaţie. zonarea soiurilor de viţă-de-vie. vin şi produse procesate din acestea. (3) şi (4). cu organizaţiile de producători. h) avizează. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. 286 şi 301 din Codul penal. cât şi în străinătate. 26 alin.S. . q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică.. 19 şi art. şi se pedepsesc potrivit art. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii. contravenţională sau penală.e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol.(1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art.. f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. 83/2007.V. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite. potrivit dreptului comun. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 21 alin. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată. 313 şi 297 din Codul penal. alcool. Art. . 26 alin. 56. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi. potrivit prevederilor art. 45 din Legea nr. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese.D. Articolul a fost modificat prin art. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. 44 din Legea nr. producerea pichetului.

Art. 48 din Legea nr. potrivit prevederilor art. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. b) cu amendă de la 6. (1). 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. . cele prevăzute la lit. I pct.1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură.1 ha. c). Alineatul (1) a fost modificat prin art. potrivit prevederilor art.(1) Contravenţiile prevăzute la art. I pct. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. 59. (1). (1). m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. cele prevăzute la lit. . cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 47 din Legea nr. Art. . c) cu amendă de la 40. Alineatul (2) a fost modificat prin art.000 lei. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. 12 alin. 29 alin. potrivit prevederilor art. j). k) şi o).Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. h). k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. (1). l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 23 alin. l) şi m). 46 din Legea nr. în suprafaţă mai mare de 0. potrivit art. 33 alin. 11 alin. d). 83/2007.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente. a). 15 alin. b) şi n). 83/2007. (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.000 lei.000 lei la 10. f). 12 alin. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. (1) şi (2). 14 alin. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. (1). (4). în alte condiţii decât cele prevăzute la art. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. potrivit prevederilor art.(3). i). (1). .000 lei la 100.(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. potrivit prevederilor art. 60. e).000 lei. c) încălcarea art. cele prevăzute la lit. Art. 61. 83/2007. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. I pct. 12 alin. de recoltă şi de producţie.000 lei la 5. Articolul a fost modificat prin art. 30 alin. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii. g). (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole.

83/2007. I pct. Partea I. Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi. publicată în Monitorul Oficial al României. . cu modificările şi completările ulterioare. cele privind normele de înfiinţare.întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole. I pct. nr. 63. 17. Art. . DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri . 50 din Legea nr. . vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor. Ministerul Finanţelor Publice. evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole. I pct. 49 din Legea nr. . CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Anexa a fost abrogată prin art. Alimentaţiei şi Pădurilor. 3 a devenit anexa la act.3 Anexa nr. elaborate de Ministerul Agriculturii. condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must. ANEXA Nr. 67/1997. 11. 66. ANEXA Nr. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul a fost abrogat prin art. I pct. normele metodologice de aplicare a legii. 62. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. Art. practicile şi tratamentele oenologice autorizate. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. vinurilor şi subproduselor vitivinicole. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 34/2000. precum şi orice alte dispoziţii contrare. Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole. vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct. . Art. 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri. învăţământ. fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. 83/2007. 83/2007. 83/2007. Partea I. I pct. Art. Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. 51 din Legea nr. 51 din Legea nr. I pct. (2) Ministerul Agriculturii. musturi. 83/2007.Alimentaţiei şi Pădurilor. cele privind comercializarea lor. 83/2007.Abrogat. condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie. 81 din 5 mai 1997. 1 PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor. .(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare. Anexa a fost abrogată prin art. Articolul a fost abrogat prin art. normele de realizare. 65. 52 din Legea nr.Anexele nr. de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. . cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.Contravenţiilor prevăzute la art. 180/2002. ANEXA Nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul a fost modificat prin art. 2 DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri. Art. 68. musturilor. prin art. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.Se exceptează de la prevederile art.Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Partea I. 67. 51 din Legea nr. 12. modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 64. Art.

sub potenţialul soiurilor recomandate. 2. dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren Anexa a fost abrogată prin art. 4. dreptului de plantaţie nouă. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local. 10. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii. denumiţi HDP. nr. se modifică şi se completează după cum urmează: . 4 DEFINIŢIILE dreptului de plantare. 7. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi. podgoriile. caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor. precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională. în condiţiile arealului lor de cultură. 8. 51 din Legea nr. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite. care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă. 3. precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate. regiunile viticole. precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie. 244/2002 Art. prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite. 6. 83/2007. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie. centrele viticole şi plaiurile viticole. publicată în Monitorul Oficial al României. caracterizată prin condiţii specifice de climă. 9. Factorii naturali. prin însuşirile lor biologice sau tehnologice. sol şi relief. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători.1. Partea I. în care se includ zonele viticole. Soiurile autorizate sunt cele care. sol şi sortiment. influenţează în mod negative calitatea produselor vitivinicole. care. ANEXA Nr.[9] LEGEA 83/2007 privind modificarea şi completarea legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. cât şi hibrizii interspecifici. îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Soiurile interzise sunt cele care. conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice. 5. determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice. potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. în ansamblu. I pct. ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar. în cel mai înalt grad. alături de cele recomandate. alimentaţiei şi pădurilor. 244/2002. prin însuşirile lor biologice şi tehnologice. prin solurile cultivate. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură. 333 din 20 mai 2002. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare. caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare. I Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr.

regiuni viticole." 4.N. 6 (1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizează prin Registrul plantaţiilor viticole. controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Registrul plantaţiilor viticole. teritorial. parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă. centru viticol şi direcţie de producţie. 8 (1) Producerea. pădurilor şi dezvoltării rurale." 7. controlul şi certificarea calităţii. Alineatul (2) al articolului 11 va avea următorul cuprins: "(2) Autorizaţia plantării/replantării viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se eliberează pe baza unui drept de plantare nouă sau de replantare ori de plantare pe o rezervă." 6.V. este ţinut la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. împreună cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. pe baza propunerilor făcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. precum şi înregistrarea soiurilor de plante. După articolul 6 se introduce un nou articol. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 9 (1) Lista soiurilor de viţă-de-vie admise în cultură se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.O. în zone viticole. denumit în continuare O. podgorii. Capitolul I se abrogă." 3.1. cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental. al cărui model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. care cuprinde datele de identificare a tarlalelor. actualizat.. 3 (1) Plantaţiile de viţă-de-vie se grupează. denumit în continuare. Crearea rezervei regionale. pe persoană fizică şi juridică deţinătoare. 10 Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului administraţiei şi internelor. pădurilor şi dezvoltării rurale pentru fiecare regiune viticolă. (3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii.V. Alineatul (1) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Art." 5.N. comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului săditor.D. şi de asociaţiile de producători. 61 Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor. (2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată se stabileşte o listă a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlată aprobate. Alineatul (1) al articolului 8 va avea următorul cuprins: "Art." 8. articolul 61. cu următorul cuprins: "Art. centre viticole şi plaiuri viticole. întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate. podgorie. Articolul 9 va avea următorul cuprins: "Art. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.V. 2.. judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a . prelucrarea. O.

cu consultarea O. în suprafaţă echivalentă de cultură pură cu cea propusă pentru defrişare. 1493/1999 privind organizarea comună a pieţei vinului. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins: "(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlată sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectării condiţiilor de cultură. Articolele 16 şi 17 se abrogă. replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole. pe baza unor criterii obiective.V. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. Dreptul individual de plantare nouă este valabil pe durata a două campanii viticole de la data acordării.viţei-devie acelor persoane fizice/juridice care.V. stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O. de replantare ori de plantare pe o rezervă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale aprobă planurile de reconversiune. drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole. c) restructurarea plantaţiilor viticole. inclusiv suprafaţa ocupată de alei. Articolul 18 va avea următorul cuprins: "Art." 11. vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi.V. dreptul individual de plantare pe rezerva regională sau judeţeană este valabil pe o durată de 3 campanii viticole de la data alocării. (2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O." 9. 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 6." 10. 14. se prevăd următoarele măsuri: a) reconversiunea plantaţiilor viticole.N." 13. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouă. Alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins: "Art.N. 13 (1) În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole.1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate.V." . Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadă de 8 campanii viticole de la data acordării încetează pentru titularul acestuia. 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă de peste 0. 18 (1) Vinul este un produs agroalimentar. inclusiv prin supraaltoire pe soiurile de struguri de vin. (3) Prin cultură pură se înţelege suprafaţa efectivă ocupată cu butucii de viţă-devie. Articolul 15 va avea următorul cuprins: "Art. (2) Persoanele care primesc autorizaţia de defrişare beneficiază de un drept individual de replantare.O.. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordării acestuia.V. şi a asociaţiilor de producători din arealul vizat. după caz.D. b) replantarea suprafeţelor viticole." 12.1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în cultură. (2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. eliberate de direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Ministerul Agriculturii. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.N.. iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţională este valabil pe o durată de două campanii viticole de la data alocării.

(2) Este interzisă utilizarea unei denumiri de origine controlată pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat. comună sau o parte a comunei. alineatul (3). cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu. . Articolul 20 se abrogă. Partea I. după alineatul (2) se introduce un nou alineat.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la maturitate deplină. vinurile cu denumire de origine controlată se clasifică astfel: a) DOC-CMD . În aceste cazuri. cu următorul cuprins: "(3) Este interzisă fabricarea pichetului. în cazul în care calitatea sau o altă caracteristică specifică poate fi atribuită în mod esenţial acelui teritoriu. 22 (1) Prin indicaţie geografică se înţelege numele unei localităţi sau regiuni geografice care identifică provenienţa vinurilor din acel teritoriu.D. cu sau fără adaos de zahăr." 19.N. Titlul secţiunii a 2-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 2: Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice" 18. centru viticol sau localitate.V. Articolul 23 va avea următorul cuprins: "Art. denumită în continuare DOC. se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii. pădurilor şi dezvoltării rurale şi se publică în Monitorul Oficial al României. obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate.O. (7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules. (3) Este interzisă utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O. ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat.D.. 23 (1) Prin denumire de origine controlată. (3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată. (6) Tăria alcoolică naturală minimă în volume prevăzută la alin." 17.O. 16. (2) Indicaţia geografică este de utilitate publică. la propunerea organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv. (5) poate fi stabilită la nivele diferite. (1). (5) Tăria alcoolică naturală minimă în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. La articolul 21. mediului natural şi/sau factorilor umani. se înţelege un nume geografic al unei podgorii. condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. (4) În cazuri speciale şi sub control strict al O. în vederea comercializării pentru consumul uman direct. (4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bază de must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.N. precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizează în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. Pentru aceasta se iau în considerare tăriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat. Articolul 22 va avea următorul cuprins: "Art.15. în funcţie de: a) subdenumire. b) soiul sau soiurile de viţă-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.V.

de recoltă şi de producţie. 29 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc. a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. 21. declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii a produselor vitivinicole. pădurilor şi dezvoltării rurale. Articolul 30 va avea următorul cuprins: . altele decât cele permise de lege. în momentul punerii lor în consum. în termenul prevăzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţă totală de vie de până la 0.N. precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. urmând să fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.O. a unui areal de producţie. 25 Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin. vinurilor sau a produselor vinicole. depozitează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune. 26 (1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor.D. trebuie să corespundă caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi." 20." 24. (4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsă a musturilor.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.b) DOC-CT . un exemplar al declaraţiei de recoltă şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O. a unei categorii de calitate.000 I de vin nu sunt obligaţi să facă declaraţii de stocuri. mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor sau a băuturilor pe bază de must şi/sau vin prin adaosuri care determină modificări ale gustului.vin cu denumire de origine controlată din struguri culeşi târziu. (2) Prepararea musturilor. Articolul 24 se abrogă. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. Titlul secţiunii a 3-a a literei B a capitolului II va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 3: Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bază de must şi/sau vin" 22. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată. c) DOC-CIB . contrafacerea sau folosirea fără drept a însemnelor de certificare a calităţii.V. (5) Identitate falsă reprezintă utilizarea fără drept a denumirii unui soi de struguri. declaraţii de recoltă. (4) Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2. documente de evidenţă a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri. (2) În cazul solicitării dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlată. prepararea vinului din drojdie sau tescovină. Articolul 27 se abrogă 25.5 ha nu sunt obligate să facă declaraţii de stocuri." 23. (3) Constituie falsificări: diluarea vinului cu apă." 26. aromei şi compoziţiei naturale ale acestora. Articolul 25 va avea următorul cuprins: "Art. Articolul 26 va avea următorul cuprins: "Art. a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adăugarea sau amestecarea unor substanţe. este interzisă. Articolul 29 va avea următorul cuprins: "Art.

N. 33 (1) Producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora.O. pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului sănătăţii publice şi se publică în Monitorul Oficial al României. cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii. administrat de Institutul Vinului. producătorul poate să solicite O.V. alineatele (2) şi (3). Partea I. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 37 se abrogă. vinurilor cu indicaţie geografică. cu excepţia pelinului.D. Guvernul analizează propunerile . (2) În faza de producţie.5 ha şi nu comercializează vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevăzută la alin. (4) Condiţiile de comercializare a vinului de masă în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii. alineatul (1) şi litera e) a alineatului (2) vor avea următorul cuprins: "Art. La articolul 41.V. Articolul 31 va avea următorul cuprins: "Art.V. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri.N. vinurilor cu denumire de origine controlată.D. 35 Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată. (2) Producătorii care deţin o suprafaţă de vie de până la 0.N.D. conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. 32.N." 31.D. vinurilor speciale. indicaţie geografică sau denumire de origine controlată este interzisă. (4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O. cu următorul cuprins: "(2) Susţinerea financiară a măsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice. 30. Articolul 35 va avea următorul cuprins: "Art. cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate. Articolul 33 va avea următorul cuprins: "Art. 31 Producătorii de vin care posedă licenţa de fabricaţie eliberată în condiţiile legii pot cumpăra struguri pentru vinificaţie numai de la producătorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltă respectiv. declasarea unui vin DOC în vin de masă. vinarsurilor. (3) Comercializarea vinului de masă în vrac sub denumire de soi." 27.V.O. Articolele 34 şi 36 se abrogă."Art." 33. b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate. (3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotărâre a Guvernului." 28. 41 (1) În vederea ameliorării funcţionării pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică.O. în cazul în care: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ. 30 (1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată pentru producerea vinurilor se acordă prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC. preluate în Fondul de promovare a vinului românesc. (1). La articolul 39 se introduc două noi alineate. eliberate de O. (3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O. cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpăraţi.O." 29.

organismelor de filieră în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţă. e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate;" 34. Litera b) a articolului 42 va avea următorul cuprins: "b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;" 35. Articolul 46 va avea următorul cuprins: "Art. 46 I.S.C.T.V. asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor vinicole destinate consumului uman, având următoarele atribuţii: a) urmăreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizează cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-devie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respective de defrişare, de către direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) colaborează cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în scopul elaborării şi aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verifică şi controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practică vitivinicolă, condiţiile de igienă a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calităţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole; e) verifică respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ; f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie până la remedierea abaterilor constatate; g) exercită controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; h) verifică activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; i) realizează în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică; j) constată vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitează sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care există suspiciunea ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei;

l) prelevează probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; m) exercită controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate; n) păstrează secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţă în timpul controlului; o) verifică, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltă şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoană fizică sau juridică; p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; q) verifică şi constată abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie; r) elaborează normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executării de analize pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin ce urmează a fi expediate în scopul comercializării pe piaţa internă, norme care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; s) verifică şi controlează vinurile, produsele pe bază de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate; ş) aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializării vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate; t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare." 36. Articolul 47 va avea următorul cuprins: "Art. 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se fac venit la bugetul de stat." 37. Articolul 48 va avea următorul cuprins: "Art. 48 (1) O.N.D.O.V. se organizează şi funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, finanţată integral din venituri proprii. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregătire şi instruire profesională a angajaţilor săi, în colaborare cu instituţiile de învăţământ şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unităţile producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată şi vinuri spumante cu denumire de origine controlată. (4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfăşurarea unor acţiuni care vizează dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti." 38. Articolul 49 va avea următorul cuprins: "Art. 49 O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică, cu

consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producători de vinuri din arealul vizat, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; b) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlată şi/sau indicaţiilor geografice; c) întocmeşte, împreună cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlată, vinurile spumante cu denumire de origine controlată şi a vinurilor cu indicaţie geografică; d) eliberează autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, la solicitarea producătorilor; e) eliberează certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată, care atestă dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producătorilor; f) controlează modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată; g) controlează, împreună cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul vinurilor cu indicaţie geografică; h) suspendă sau anulează certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată, în cazul în care se constată nerespectarea de către producători a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată, şi sesizează I.S.C.T.V. în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege; i) controlează calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformităţii în vederea comercializării, împreună cu Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România; j) controlează plantaţiile de viţă-de-vie producătoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; k) controlează spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată; l) controlează evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlată." 39. Articolul 50 va avea următorul cuprins: "Art. 50 (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. (2) Autorizaţia de producător de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlată şi autorizaţia de producător de vinuri cu denumire de origine controlată se eliberează anual la cererea producătorului, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlată şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlată se eliberează pe loturi." 40. Articolul 51 se abrogă. 41. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

vinurilor şi a băuturilor pe bază de struguri. completate cu veniturile proprii. c) aparatul executiv. se realizează prin: a) sponsorizări.N." 44.V. prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii. în concordanţă cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor.. pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului.V.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific..V.V. restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. (3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii. b) donaţii. în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. are în structura sa organizatorică: a) consiliul ştiinţific.I." 42. este finanţat din alocaţii bugetare. denumită în continuare O. Articolul 53 va avea următorul cuprins: "Art.N.V. 52 (1) O. aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Veniturile proprii ale O. funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii.V. Articolul 54 va avea următorul cuprins: "Art.V. 55 O.N. .V. 54 (1) O. c) prestări de servicii.V. must şi vin."Art.V. cu reglementările adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar. dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii. e) colaborează cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe IonescuŞişeşti » şi cu unităţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţifică şi aplicativă în domeniul vitivinicol.V. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru O.V.N.V. îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei. d) participă la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţă tehnică şi de investiţii în domeniul vitivinicol.N. se utilizează pentru susţinerea activităţilor O. b) corpul de experţi.N.N. (2) Consiliul ştiinţific aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art. se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 53 (1) O. cu personalitate juridică. şi din venituri proprii." 43. pădurilor şi dezvoltării rurale. stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor. care este format din 7 membri.N.V.V. (2) Statutul. c) colaborează cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii. precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. ţinând seama de cerinţele dezvoltării viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastră. pădurilor şi dezvoltării rurale.

O. (3) şi (4). q) gestionează Registrul plantaţiilor viticole. simpozioane. pădurilor şi dezvoltării rurale.." 45.V. pentru fiecare denumire de origine controlată. Articolul 57 va avea următorul cuprins: "Art. cu Biroul vin.C. 286 şi 301 din Codul penal. precum şi din cel al istoriei. (3). Articolul 59 va avea următorul cuprins: "Art. h) avizează. tutun. şi cu instituţiile descentralizate dinteritoriu. 57 Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin conform art. producerea pichetului.I. n) acordă premii pentru cele mai valoroase lucrări din domeniul viticulturii. de cercetare ştiinţifică din ţară şi străinătate. şi se pedepsesc potrivit art. l) participă la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialiştilor şi producătorilor interni şi externi.. alcool.N. g) avizează normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultură a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică. concursuri de struguri şi vin etc. i) iniţiază şi sprijină organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese. (5). r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filieră recunoscute administrativ. zonarea soiurilor de viţă-devie. precum şi cu alte organisme internaţionale similare. m) sprijină acţiunile de promovare vitivinicolă atât în ţară.1 ha de persoană fizică sau juridică ori extinderea peste această limită a celor existente.D. inclusiv a celor cu denumire de origine controlată.V.f) avizează lucrările de delimitare a arealelor viticole. seminţe şi hamei al Direcţiei generale de agricultură şi dezvoltare rurală a Comisiei Europene. 59 Constituie contravenţii următoarele fapte: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţă de peste 0. conform art. a produselor care fac obiectul prezentei legi. 26 alin.V.D. cu organizaţiile şi organismele din filieră pentru grupa de produse struguri.. 19 şi art.O. p) asigură participarea specialiştilor români la manifestările internaţionale cu caracter tehnicoştiinţific desfăşurate sub egida O. (2). fără autorizaţie de plantare eliberată de direcţiile . cât şi în străinătate.N.V. expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând că sunt falsificate sau substituite.. 57 se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. medicinei şi igienei în legătură cu via şi cu produsele ei. potrivit prevederilor art. în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art.O.I. k) colaborează cu I. stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin. 313 şi 297 din Codul penal. precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol. oenologiei." 46. economiei vitivinicole. consfătuiri. vin şi produse procesate din acestea. j) asigură legătura ţării noastre cu O. 26 alin. b) producerea ori punerea în circulaţie. Alineatul (2) al articolului 58 va avea următorul cuprins: "(2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art.T." 47. cu organizaţiile de producători. o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior.V. 21 alin.S. propunerile O. anterior aprobării prin ordin al ministrului agriculturii.

c) încălcarea art. h).000 lei la 10. stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. d) abandonarea plantaţiilor de viţă-de-vie cu soiuri admise în cultură. Articolul 68 se abrogă. 244/2002. cu excepţia cazurilor prevăzute la art." 49. 59 şi sancţiunilor prevăzute la art. 14 alin. cele prevăzute la lit. h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fără aplicarea însemnelor de certificare a calităţii. a). l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţă a produselor vitivinicole.1 ha. 1. g) neîntocmirea de către producătorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora. cele prevăzute la lit.000 lei. potrivit art. i). 15 alin." 50. d). (1). b) cu amendă de la 6. . k) şi o). iar anexa nr. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. cele prevăzute la lit.000 lei. (1) şi (2). Articolul 66 se abrogă. (1). obţinuţi prin încrucişări complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. 30 alin. i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. (1). f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin. l) şi m). 33 alin. potrivit prevederilor art. 11 alin. 2 şi 4 se abrogă.000 lei la 5. j)." 48. Alineatul (1) al articolului 60 va avea următorul cuprins: "Art. b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0. 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. (3). e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat. j) nedepunerea în termenul prevăzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Articolul 62 va avea următorul cuprins: "Art. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 2. 52. în alte condiţii decât cele prevăzute la art. k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac. cu modificările şi completările ulterioare. potrivit prevederilor art. potrivit prevederilor art. o) împiedicarea sub orice formă a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi. (4). 23 alin. b) şi n). (1). m) nerespectarea normelor de etichetare prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Anexele nr. de recoltă şi de producţie. 60 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. (1). c) cu amendă de la 40. în suprafaţă mai mare de 0. care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie.000 lei.000 lei la 100. 51. (1).1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în cultură. 180/2002. 12 alin. potrivit prevederilor art. 12 alin. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 12 alin. potrivit prevederilor art. e). fără autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. g). 62 Contravenţiilor prevăzute la art. n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în cultură. c). 3 devine anexa la Legea nr.pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti. f). 29 alin.

. aflate în derulare. . III Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. .[10] Hotărâre nr. dându-se textelor o nouă numerotare. Art. 244/2002. 2. 244/2002. urmând ca acestea să fie definitivate de o comisie central constituită la nivelul Ministerului Agriculturii. Art.(1) Contractele externe încheiate pentru vinuri şi alte băuturi pe bază de must şi vin. 778/2001 privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. 333 din 20 mai 2002. nr. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 Art. cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Delimitarea teritorială a arealelor viticole. 244/2002.Art. (2) Etichetele pentru vinuri şi alte produse pe bază de must şi vin. 75 şi ale art. . se evidenţiază distinct prin lucrările de întocmire a Cadastrului viticol.(1) Lucrările de delimitare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole se fac de către specialişti din domeniul evidenţei funciare în colaborare cu specialişti din domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi cu reprezentanţii producătorilor viticoli. Art. Partea I. 798 din 04/11/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 04 noiembrie 2002 CAPITOLUL I Producţia viticolă SECŢIUNEA 1 Delimitarea teritorială a arealelor viticole Art. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. se va republica. 1134/2002 din 10/10/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. (3) După epuizarea stocului sau după data de 31 decembrie 2002 modul de inscripţionare a noilor etichete se va realiza conform prevederilor prezentelor norme metodologice. se execută în condiţiile legii în vigoare la data încheierii acestora. denumită în continuare lege. Alimentaţiei şi Pădurilor. inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. publicată în Monitorul Oficial al României. cu respectarea prevederilor art. Alimentaţiei şi Pădurilor colaborează cu Organizaţia interprofesională pe produs. 3. Partea I. dar nu mai târziu de 31 decembrie 2002. Partea I nr. potrivit normelor metodologice de realizare . 76 alin. 1. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României.Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 6 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. potrivit prevederilor art. constituită potrivit Legii nr. 244/2002 Publicat in Monitorul Oficial. 1. tipărite şi aflate la producători sau la comercianţii contractanţi. II Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.În acţiunile din domeniul producţiei vitivinicole Ministerul Agriculturii. (1) din Constituţia României. Partea I nr. constituiţi în comisii judeţene. republicată. 2. se utilizează până la epuizarea stocului. Art. ANEXĂ Normă metodologică din 10/10/2002 de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. destinate comercializării pe piaţa internă. .

Art. 3. . .şi ţinere a Cadastrului viticol. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie Art. SECŢIUNEA a 2-a Producerea materialului săditor viticol Art. 8. sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice. b) materialul prebază. d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi. precum şi modul lor de funcţionare se aprobă prin ordin comun al ministrului agriculturii. SECŢIUNEA a 3-a Înfiinţarea.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice. până la nivel de localităţi. (2) Componenţa comisiei centrale şi a comisiilor judeţene. Alimentaţiei şi Pădurilor coordonează actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole pe podgorii şi centre viticole şi de stabilire a teritoriilor care intră în componenţa acestora. 5. 6. c) plantaţii-mamă de plante certificate. d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite. (2) Definiţiile acestor unităţi sunt prevăzute în anexa nr. 7. e) materialul standard.(1) Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii viticole: a) plantaţii de conservare. d) materialul certificat. Art.Zonarea soiurilor de viţă de vie. 1 la prezentele norme metodologice. prevăzute la art. recomandate şi autorizate pentru cultură în cadrul fiecărui centru viticol. b) plantaţii de preînmulţire.Până la finalizarea delimitării arealelor viticole Ministerul Agriculturii. care se vor aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii. Art. alimentaţiei şi pădurilor. . 7 din lege. 1 la prezentele norme metodologice. . precum şi actualizarea acesteia se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. denumit în continuare ONVV. 2 la prezentele norme metodologice. alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului administraţiei publice.Definiţiile pentru categoriile de material săditor de plantare. întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole A. la propunerea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi .(1) Categoriile biologice de material săditor viticol admise pentru producere în România sunt următoarele: a) materialul amelioratorului. b) unităţi de conservare şi de preînmulţire. Forma actualizată a acestor lucrări se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. 4. . f) şcoli de viţe standard. Art. c) unităţi de înmulţire. e) şcoli de viţe certificate. . cu avizul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. alimentaţiei şi pădurilor. (2) Definiţiile acestor tipuri de plantaţii viticole sunt prevăzute în anexa nr. c) materialul bază.

parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. consacrate şi recunoscute ca atare prin lucrările de delimitare teritorială. . potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. după expirarea termenului de 10 ani dreptul de plantare neutilizat pe o rezervă de teren se anulează. persoană fizică sau juridică. denumit în continuare ICDVV. şi a staţiunilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. într-un an sau eşalonat pe mai mulţi ani. cu aprobarea Ministerului Agriculturii. respectiv a municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti. 11 alin. în condiţiile prevăzute la art. eliberează autorizaţiile de plantare. f) distanţele de plantare. după expirarea acestui termen dreptul de replantare neutilizat se atribuie unei rezerve de teren.(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi se realizează prin acordarea de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. centrul viticol. tarlaua. g) perioada de repaus a solului dinaintea replantării cu viţă de vie. d) suprafaţa care se plantează: totală (ha).Vinificaţie. respectiv a municipiului Bucureşti. 4 la lege. comuna. (8) Autorizaţia de plantare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea producătorului. (2) Dreptul de plantaţie nouă. de replantare sau de plantare pe o rezervă de teren. . din care pe ani. direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. precum şi cu potenţialul calitativ şi cantitativ al regiunii. dreptul de plantare pe o rezervă de teren poate fi actualizat. inclusiv de la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (7) Pe baza acordării dreptului de plantaţie nouă. Alimentaţiei şi Pădurilor. (1) şi (2) din lege. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. prin consultarea specialiştilor din domeniu. (5) În situaţii deosebite. satul. 9. dreptul de plantaţie nouă se atribuie unei rezerve de teren. b) adresa/sediul producătorului. (4) Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este valabil pe o perioadă de 10 ani. monitorizează înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie roditoare şi de portaltoi în teritoriul lor de activitate. Autorizaţiile de plantare se referă la suprafaţa totală care urmează să fie plantată de un producător. în baza cererilor adresate de către producătorii interesaţi. (6) Locul în care este exercitat dreptul de plantare pe o rezervă de teren. este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă în cazul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice al proprietarului terenurilor la data comasării sau exproprierii pentru utilităţi publice. de interes pentru patrimoniul şi producţia vitivinicolă. În cazul neutilizării în perioada admisă. e) soiul/soiurile folosit/folosite la plantare. c) locul plantării: podgoria. dacă aceste terenuri fac parte dintr-o podgorie sau dintr-un centru viticol. (3) Dreptul de replantare este valabil pe o perioadă de 5 ani de la data la care a fost efectuată defrişarea. de replantare pe aceeaşi suprafaţă de teren sau de plantare pe o rezervă de teren. a unui drept de plantaţie nouă. Art. care nu poate fi mai mică de 2 ani. soiurile şi tehnicile de cultură utilizate trebuie să asigure posibilitatea obţinerii de producţii conforme cu cererea pieţei. Dreptul de plantaţie nouă se menţine pe o perioadă de 5 ani de la data acordării şi se poate transfera către un nou proprietar în cazul vânzării terenului în această perioadă. persoană fizică sau juridică.

elaborează norme tehnice de cultură a viţei de vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii. (2) Soiurile din grupa prevăzută la alin. (3) Proiectele pot fi întocmite de unităţi de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă sau de agenţi economici. între diferite specii ale genului Vitis. (9) se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. denumită în continuare ISCTV. alimentaţiei şi pădurilor. alimentaţiei şi pădurilor. în special tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor. cu cel puţin o lună înainte de data înfiinţării plantaţiei. Întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie Art. replantare şi plantare pe o rezervă de teren şi pentru autorizaţiile de plantare a viţei de vie se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. (2) din lege.1 ha de familie. la cererea pentru eliberarea autorizaţiei de plantare se anexează proiectul de înfiinţare a plantaţiei viticole. B. 9 alin. . (2) În cazul înfiinţării de plantaţii pe o suprafaţă mai mare de 3 ha. vizat de unitatea de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. . conform prevederilor art. a strugurilor şi vinurilor. împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale. alimentaţiei şi pădurilor.ICDVV. Art. care să nu împiedice executarea lucrărilor de întreţinere a viilor. respectiv a municipiului Bucureşti. 14. 15. cu avizul unităţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din zonă. precum şi întreţinerea şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative.(1) Prin hibrizi direct producători se înţelege soiurile obţinute prin hibridări. 11. accesul în plantaţii. în scop ornamental. alegerea distanţelor de plantare şi asigurarea zonelor de întoarcere. necorespunzătoare. . 12. .Înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie sub formă de noi parcele încadrate în masive viticole se face ţinânduse seama de condiţia adoptării de soluţii privind orientarea rândurilor. Art. . 12 alin.(1) Prin hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se înţelege soiurile obţinute prin hibridări complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis. Art. 10. (1) sunt interzise la plantare. autorizaţi de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. (3) din lege. 13. din primele două generaţii. Ele vor conţine informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de plantare şi vor fi vizate de specialistul de la central agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.(1) Cererile prevăzute la art. pe suprafaţă de cel mult 0. numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole. Art. (2) Lista cuprinzând hibrizii interspecifici cu rezistenţă relativă la boli se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . persoană fizică sau juridică.Deţinătorii de plantaţii de viţă de vie sunt obligaţi să efectueze lucrări de întreţinere a acestora. considerate ca suprafeţe totale pe un producător viticol. care sunt puse la dispoziţie producătorilor viticoli prin grija Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă şi a centrelor sale judeţene. pentru asigurarea consumului familial şi conform prevederilor art. personae fizice sau juridice. 12 alin. care să asigure obţinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Unele dintre aceste soiuri sunt autorizate temporar la plantare.(9) Formularele-tip pentru cererile de acordare a dreptului de plantaţie nouă. respectiv a municipiului Bucureşti. Art. . caracterizate prin rezistenţă la filoxeră şi la unele boli criptogamice şi calitate inferioară. Lista cuprinzând soiurile de hibrizi direct producători interzise la plantare se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.

şi se comunică în termen de o lună la centrul agricol teritorial. parcela sau punctul cu denumirea cunoscută local. în suprafeţe mai mari de 0. Art.(1) Prima de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare. i) motivele invocate pentru propunerea de defrişare. Acesta transmite situaţia suprafeţelor defrişate direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.număr de ani.(1) Autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de Vitis vinifera. b) adresa/sediul deţinătorului. şi de portaltoi se eliberează de către direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. Art. 17. se efectuează într-o perioadă de maximum 5 ani de la data autorizării defrişării. pentru luarea în evidenţă. C. (2) Autorizaţia de defrişare cuprinde următoarele elemente: a) numele/denumirea deţinătorului. respectiv a municipiului Bucureşti. . respectiv a municipiului Bucureşti. indiferent de suprafaţă. Acestea trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru completarea autorizaţiei de defrişare şi să fie vizate de specialistul de la centrul agricol teritorial şi de inspectorul teritorial al ISCTV. (2) În acest scop ei asigură întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate.Cererile pentru eliberarea autorizaţiilor de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se depun la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie Art. d) suprafaţa supusă defrişării. luna. centrul viticol. . precum şi conservarea căilor de acces. (3) Formularele-tip pentru cererile şi autorizaţiile de defrişare a plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. perioada de început/sfârşit. h) procentul de goluri din plantaţii. j) modul de folosinţă a terenului după defrişarea plantaţiei. . mai mari de 0. . respectiv a municipiului Bucureşti. tarlaua. (2) Acordarea primei de abandon definitiv al plantaţiilor din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare se face în baza solicitărilor scrise ale deţinătorilor. comuna. care depun cereri la . alimentaţiei şi pădurilor.(1) Cultivatorii de viţă de vie au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedoşi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin. 19. . denumite în continuare soiuri nobile. c) amplasarea plantaţiei: podgoria. în baza cererilor adresate acestora de către deţinătorii plantaţiilor de viţă de vie. (4) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători sau din hibrizi interspecifici se poate face fără autorizaţie de defrişare. curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi. menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de irigaţii. Art. 16. se acordă pentru plantaţiile situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afara arealelor viticole. a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere. persoană fizică sau juridică. satul.Art. 18. e) data defrişării: anul. cu cel puţin 6 luni înainte de data defrişării.Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie din soiuri nobile şi de portaltoi. care nu au atins vârsta şi starea de vegetaţie ce impugn defrişarea.1 ha de agent economic sau de familie. f) soiul/soiurile din plantaţia supusă defrişării. g) vârsta plantaţiei .1 ha. 20.

b) vinuri de calitate cu denumire de origine controlată. DOC-CIB: vinuri obţinute din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 240 g/l. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. (3) Vinurile de calitate cu denumire de origine controlată . conform ordinului ministrului agriculturii. 22. respectiv a municipiului Bucureşti. fără a depăşi un plafon maxim. a) din lege. Art. nu se încadrează în categoria vinurilor de masă. ele se încadrează în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină.VS. . Aceste vinuri se exportă şi sub denumirile generice de "Landwein". în raza cărora se află plantaţiile vizate.20 din lege. 23. DOC-CT: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 220 g/l. clasificate în vinuri de masă. 21 din lege.5% în volume.Vinurile de hibrizi direct producători şi hibrizi interspecifici interzişi la plantare. Comercializarea lor se face cu menţionarea indicaţiei de provenienţă geografică. b) din lege. (4) Plafonul maxim şi plafoanele intermediare ale primei de abandon definitiv al plantaţiilor de viţă de vie din soiuri de hibrizi direct producători interzişi la plantare.Vinurile de masă. Vinurile Art. 21. 2 pct. În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor la cules şi de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie. strugurii la recoltare trebuie să aibă un conţinut în zaharuri de minimum 213 g/l. care se valorifică potrivit prevederilor art. 18 lit. roze sau roşii.(1) Vinurile de calitate definite la art. în diferite nuanţe. Vinurile de masă Art. precum şi sursele de finanţare ale acesteia se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului. autorizaţi temporar la plantare. cu atac de "mucegai nobil" sau culeşi la stafidirea boabelor.Din categoria vinurilor de masă face parte şi vinul pelin.5% în volume. . în funcţie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere. b) cules târziu. 25.Vinurile. CAPITOLUL II Producţia vinicolă SECŢIUNEA 1 Clasificarea vinurilor şi a altor produse pe bază de must. alimentaţiei şi pădurilor. Ele formează o categorie separată. . B. . . (2) Vinurile de calitate cu indicaţie geografică recunoscută trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 10. DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. Vinurile de calitate Art. 18 lit. "Vin de Pays" sau altele asemenea. ca şi cele de hibrizi interspecifici cu rezistenţă relativă la boli. de calitate sau speciale. 24.DOC trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume şi să provină din struguri cu un conţinut în zaharuri de minimum 187 g/l. sunt: a) vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută. c) cules la înnobilarea boabelor.direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene. A. vin şi subproduse vinicole I. definite la art. denumite şi vinuri de calitate superioară . sunt: albe. Pentru producerea de vinuri roşii seci din această categorie. Art. (3) Valoarea primei de abandon definitiv pe hectar se stabileşte în raport cu capacitatea de producţie a plantaţiilor vizate. de soiul sau sortimentul de soiuri şi de tehnologia aplicată. au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. .

pot purta denumire de origine controlată. c) demidulci. ca cea de a doua fermentare să se facă şi în afara arealului delimitat de provenienţă a strugurilor. (2) În cazuri speciale. 2 pct. între 33-50 g/l. Art. denumit în continuare ONDOV. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.01-30 g/l. Ministerul Agriculturii. vinurile spumante se clasifică în: a) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii. 30. 2. C. cu condiţia ca vinul spumant obţinut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie primă şi cu indicarea unităţilor în care s-a făcut cea de a doua fermentare. 27. . 31. . b) demiseci.01 g/l şi 50 g/l inclusiv. d) sec. f) dulce. (2) Definiţia vinului spumant este prevăzută în anexa nr. b) demiseci. d) dulci. La vinurile spumante cu denumire de origine controlată atât producerea vinului materie primă. . 32.(1) Vinurile spumante şi petiante cu denumire de origine controlată sunt obţinute din soiuri recomandate sau autorizate pentru această direcţie de producţie.(4) Principalele condiţii de producere a vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi principalele caracteristici de compoziţie şi de calitate pentru fiecare tip de vin din categoriile DOC se stabilesc prin norme şi decizii de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 4. vinurile spumante se clasifică în: a) extrabrut. peste 30 g/l. produse în condiţii speciale şi caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. Art.În funcţie de conţinutul în zaharuri.Din grupa vinurilor spumante face parte şi vinul Muscat spumant. între 12. e) demisec. peste 50 g/l. . 26. 13 din lege. Art. . c) vinuri spumante obţinute prin fermentare în rezervoare. . 2 pct. cultivate în areale viticole delimitate în care se produce vinul materie primă. .Unele vinuri spumante şi petiante. cât şi cea de a doua fermentare trebuie făcute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. . Art. 29. între 0-6 g/l. 28. b) brut.(1) În funcţie de procesul tehnologic de obţinere. între 17-35 g/l.În funcţie de conţinutul lor în zaharuri. vinurile de masă şi de calitate sunt: a) seci.01 g/l şi 12 g/l inclusiv. cu un conţinut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv. alimentaţiei şi pădurilor. prin Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. Vinurile speciale Din categoria vinurilor speciale fac parte: 1. cu un conţinut în zaharuri cuprins între 12. cu un conţinut în zaharuri de peste 50 g/l. 15 din lege. între 6-15 g/l.(1) După conţinutul în zaharuri. între 12-20 g/l. Vinurile spumante Art. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează. Vinurile spumoase Art. vinurile spumoase se grupează în: a) seci. b) vinuri spumante obţinute prin fermentare în butelii şi transvazate în rezervoare – procedeul prin transvazare. până la 12 g/l. a cărui definiţie este prevăzută în anexa nr. c) demidulci. c) extrasec. Art.

d) dulci. între 12. (3) Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor speciale. 36. 2 pct. Art. . între 40. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. must.(2) Definiţia vinului spumos este prevăzută în anexa nr. (2) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. 14 din lege. g) mistelul. vin. c) mustul de struguri concentrat rectificat. Alte produse pe bază de must şi vin A. . a căror definiţie este prevăzută în anexa nr. . 2 pct. e) oţetul de vin. 2 pct. 2 la lege.Definiţia vinurilor aromatizate este prevăzută în anexa nr.(1) Din categoria altor produse pe bază de must fac parte: a) mustul tăiat. B. peste 80 g/l. 33. (2) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile de tip oxidativ. Vinurile licoroase şi de tip oxidativ Art. mistel. 4. 2 la lege. b) distilatul de vin. Unele vinuri licoroase de înaltă calitate pot beneficia de denumiri de origine.Din categoria altor vinuri cu conţinut în dioxid de carbon. f) mustul de struguri parţial fermentat. II. . h) tulburelul. 34. . d) rachiul de vin. 19 din lege. 16 şi 17 din lege. Vinurile aromatizate Art. c) demiseci. b) alte vinuri aromatizate. autorizate pentru producere.(1) Din categoria produselor pe bază de vin fac parte: a) vinul alcoolizat. . realizată sub influenţa unor factori biologici sau fizici. 21 din lege.01-40 g/l. trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate în reglementările în vigoare. . până la 12 g/l. fac parte vinurile petiante şi vinurile perlante. 35. b) seci. 37. d) sucul de struguri. care sunt obţinute prin aplicarea unei tehnologii speciale şi sunt supuse unui proces de oxidare lentă. 38. Produse pe bază de vin Art. Vinurile perlante şi petiante Art. ale căror definiţii sunt prevăzute în anexa nr.(1) Din grupa vinurilor speciale fac parte şi vinurile licoroase. b) mustul de struguri concentrat.După conţinutul în zaharuri. 2 pct. alcool de origine viticolă. must concentrat. 5.01-80 g/l. vermuturile se clasifică astfel: a) extraseci. e) sucul de struguri concentrat. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte: a) vermutul. c) romaniacul. Produse pe bază de must Art. 3.

minimum 8. sau 60 miliechivalenţi pe litru. SECŢIUNEA a 2-a Caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică ale vinurilor. d) aciditatea volatilă mai mică de: 1. c) obţinerea vinurilor materie primă. (2) Pentru producerea romaniacurilor cu denumire de origine controlată trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) distilarea vinurilor se face cu instalaţii tip "Charente" sau cu alte instalaţii de distilare discontinuă. cu capacitate de maximum 600 litri. pe o perioadă de cel puţin 3 ani. Alimentaţiei şi Pădurilor autorizează prin ONDOV ca învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor să se facă în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată. . cu condiţia ca romaniacul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie primă şi de distilare. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) însuşiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin. vin şi subproduse vinicole Art.(1) Vinurile proprii consumului uman direct. . . respectiv. Art. e) pichetul. 40. d) rachiul de tescovină.5 g/l. vinurile trebuie să fie fără defecte de miros şi de gust. coloranţi naturali. b) tăria alcoolică la 20°C . pentru vinurile roşii. exprimată în acid tartric. 43. conţinutul în alcool corespunzător categoriei de calitate şi tipului de vin.Prin prelucrarea drojdiei de vin şi a tescovinei de struguri se obţin şi alte produse ca: acid tartric. 20 miliechivalenţi pe litru sau 1.(1) Romaniacurile cu denumire de origine controlată sunt produse din soiuri recomandate şi autorizate pentru această direcţie de producţie. pot purta denumiri de origine controlată. cultivate în areale viticole delimitate. 41. ulei din seminţe.08 g/l. c) aciditatea totală . învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor se realizează în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicată. pentru cele cu denumire de origine controlată. soiului sau sortimentului de soiuri. fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman direct. 42. podgoriei. (3) Definiţiile produselor menţionate sunt prevăzute în anexa nr. b) învechirea distilatelor se face în vase din lemn de stejar. trebuie să prezinte în momentul comercializării următoarele caracteristici organoleptice şi de compoziţie chimică. pentru vinurile albe şi roze.(1) Din categoria produselor obţinute din subproduse vinicole fac parte: a) alcoolul etilic de origine viticolă. b) rachiul de drojdie. centrului viticol sau arealului delimitat.2 g/l. .Art. (3) În cazuri speciale. produselor pe bază de must. Art. . 18 miliechivalenţi pe litru sau 1. III. c) spuma de drojdie. distilarea lor. furaje. Ministerul Agriculturii. precum şi cu indicarea unităţii în care s-au făcut învechirea distilatelor şi îmbutelierea romaniacurilor. . composturi şi altele asemenea. 2. (2) Pichetul este destinat exclusiv industrializării. Produsele pe bază de subproduse vinicole Art. caracterizate prin însuşiri de înaltă calitate. tanin.minimum 4.Unele romaniacuri produse în condiţii speciale. exprimată în acid acetic. altele decât cele speciale. 39. exprimată în acid acetic. cu dublă distilare şi cu eliminarea fracţiunilor de la începutul şi sfârşitul redistilării.5% alcool dobândit în volume şi. 2 la lege.

m) fluorul. 4. 21 g/l pentru vinurile de calitate DOC. 260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci.2 mg/l. p) zincul. maximum 1 g/l.5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub peliculă. exprimat în acid boric. 5. de cel puţin 2 ani. roşii.Aceste limite sunt depăşite numai pentru unele vinuri vechi. 2. q) metanolul: . 23 g/l pentru vinurile de calitate DOC. 160 mg/l pentru vinuri roşii seci. Pietroasa. minimum: 1. u) diglucozidul malvidinei. maximum 0.maximum 1. maximum 0. o) staniul. pentru vinurile îndulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul. Murfatlar. h) arsenul.maximum 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze. g) aluminiul. Târnave. 16 g/l pentru vinurile de masă roşii. j) bromul. exprimaţi în sulfat de potasiu. maximum 1 mg/l. 19 g/l pentru vinurile de calitate superioară . maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.maximum 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci. 6.2 mg/l. maximum 1 mg/l. sau pentru vinurile produse după tehnologii speciale ori în cazul vinurilor care au o tărie alcoolică totală egală sau mai mare de 13% în volume.VS. 5. vin şi subproduse vinicole sunt determinate prin metode de analiză admise pe plan internaţional şi/sau . 350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare. 18 g/l pentru vinurile de calitate superioară . 2. În anii viticoli nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de masă şi de calitate superioară – VS cu un extract nereducător mai mic cu 1 g/l faţă de limitele menţionate. i) borul. s) acidul citric. 300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci.01 mg/l. Valea Călugărească. maximum 1 g/l. în următoarele limite maxime determinate în momentul punerii în consum: 1. albe şi roze. k) cadmiul.maximum 300 mg/l pentru vinurile roşii. f) dioxidul de sulf total. roşii. 4.5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase. maximum 1 mg/l. limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase. n) plumbul.maximum 2. maximum 0. maximum 5 mg/l. maximum 80 mg/l. produselor pe bază de must. în must sau în vin. l) cuprul. cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor. t) sodiul.. bogate în zaharuri şi enzime oxidazice de la: Cotnari. (2) Caracteristicile de compoziţie chimică ale vinurilor. maximum 1 mg/l. de alcool sau distilat de vin. 15 g/l pentru vinurile de masă albe şi roze. albe şi roze. 210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci.. 3.VS. 3. e) extractul sec nereducător. cu următoarele excepţii:. maximum 60 mg/l. maximum 8 mg/l. r) sulfaţii.

05 mg/l.Ciocalteau de maximum 6. 25 din lege. cele falsificate.0. h) conductivitate care să nu depăşească 120 micro-Siemens pe centimetru. d) alcooli superiori. băloşite şi cele cu miros de hidrogen sulfurat. 2 pct. d) zincul . (2) Vinurile improprii consumului uman direct pot fi destinate. trebuie să prezinte următoarele caracteristici: a) un pH de maximum 5. .pichet. . (3) Limitele conţinutului romaniacului în alte componente. de maximum 0. 44. . 2 pct. b) densitate optică. la 25°Brix. exprimaţi în alcool izoamilic. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. b) lichidul rezultat din spălarea tescovinei . b) aciditate totală. g) un conţinut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. precum şi cele ale căror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la art.0.100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm.5. 691/2006 in data de 23 octombrie 2006 Art. determinat la 25°Brix. . Art.Mustul de struguri concentrat rectificat. raportate la 100 ml alcool anhidru. raze ultraviolete sau ionizante. exprimaţi în acetat de etil. Alimentaţiei şi Pădurilor. b) cuprul .3 mg/l. distilării sau producerii oţetului. Modificat de articolul 1 din Ordin nr.0 mg/l. determinat la 25°Brix. j) prezenţa mezoinozitolului. alţii decât cei admişi de lege. exprimate în aldehidă acetică. detectate de degustători autorizaţi recunoscuţi de Ministerul Agriculturii. maximum 400 mg. c) plumbul . determinat la 25°Brix. exprimată în acid acetic. e) aldehide. alimentaţiei şi pădurilor. Art. d) un indice Folin . sunt următoarele: a) alcool metilic. armonizate cu metodele comunitare. la 25°Brix şi la 20°C. a căror listă se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor. maximum 200 mg. între 75 mg şi 500 mg. definit în anexa nr. maximum 400 mg. eliberate de laboratoare autorizate: a) nu prezintă gusturi particulare neplăcute. e) aciditate titrabilă de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogramul de zaharuri totale. b) este obţinut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbători de ioni.0 mg/l. 43 din prezentele norme metodologice. definit în anexa nr. c) un conţinut de maximum 7 g/l zaharoză. 46. c) esteri.(1) Sunt improprii consumului uman direct: a) vinurile oţetite. poate fi pus în consum dacă îndeplineşte următoarele condiţii atestate prin buletine de analiză.(1) Romaniacul. după caz. i) un conţinut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale.prin metode standard româneşti de analiză a vinurilor. c) vinurile produse prin folosirea unor practici şi tratamente neautorizate. 45. 5 din lege. între 5 mg şi 60 mg. f) un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale. manitate. de mucegai sau cu alte mirosuri şi/sau alte gusturi străine. d) vinurile cu adaos de bonificatori sau aromatizanţi. (2) Conţinutul romaniacului în metale nu poate depăşi următoarele limite: a) arsenul .5. la 425 nm.

nedetectabil. în afara unor limite normale. maximum 2 mg.autenticitate şi legalitate pentru fiecare produs. la nevoie. roze sau aromate. 6.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate strugurilor proaspeţi. macerarea carbonică. în vederea obţinerii de vinuri dulci.000 mg. fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu grad avansat de stafidire. între 100 mg şi 750 mg. tratarea strugurilor. separarea. precum şi a celor rezultate din struguri stafidiţi sau atacaţi de mucegai nobil prin asigurarea contactului mai mult sau mai puţin prelungit între must şi părţile solide ale strugurilor. e) aldehide. c) alcooli superiori. maximum 2 mg. b) esteri. asigurând păstrarea însuşirilor de naturaleţe. 9. 3. 48. 47. conservare şi evoluţie a produselor respective. exprimaţi în acetat de etil. între 100 mg şi 600 mg. a strugurilor sănătoşi de cei avariaţi sau cu coacere incompletă. atunci când aceştia sunt destinaţi producerii sucurilor. nedetectabil. zdrobirea boabelor. cu ocazia culesului. între 5 mg şi 80 mg. 4. g) acid cianhidric. exprimate în aldehidă acetică. mustuielii şi musturilor cu anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. mustului de struguri parţial fermentat.Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin trebuie să asigure o bună elaborare. (2) Limitele de conţinut pentru metale sunt cele stabilite pentru romaniac la art. . tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice şi cu preparate enzimatice de betaglucanază. f) furfural. 46 alin. urmată de zvântare. spălarea strugurilor. maximum 1. trierea. 49. tratarea strugurilor. (2) din prezentele norme metodologice. 2. 8. atestate prin buletine de analiză eliberate de laboratoare autorizate: a) alcool metilic. . a strugurilor.f) furfural. mustului de struguri. . 5. exprimaţi în alcool izoamilic. 7. macerarea mustuielii pentru obţinerea de vinuri roşii. la cules. între 100 mg şi 750 mg. g) acid cianhidric. exprimată în acid acetic. SECŢIUNEA a 3-a Practicile şi tratamentele oenologice autorizate Art. .(1) Pentru rachiurile de vin şi cele obţinute din drojdie de vin şi tescovină de struguri se stabilesc următoarele limite ale conţinutului în compuşi raportaţi la 100 ml alcool anhidru. d) aciditate totală. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor. mustului de struguri destinat concentrării şi vinului nou în fermentare sunt următoarele: 1. Art. Art. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi. mustuielii şi musturilor cu acid ascorbic în doză de maximum 250 mg/kg.

precum şi prin centrifugare sau filtrare. în vederea limpezirii. 12. 15."factori de creştere". .prin flotaţie. precum şi pentru utilizarea ca partener cu "rezervă de zahăr" în producerea de vinuri demiseci şi demidulci.6 mg/l. Ca stimulenţi se pot folosi: a) fosfat acid de amoniu sau sulfat de amoniu. cu sau fără răcire. al unor substanţe chimice . fără ca prin acest procedeu să se producă o concentrare sau o diluare a mustului. 22. b) sulfat de amoniu sau bisulfit de amoniu. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. prin adaos de acid tartric în doză de maximum 1. bentonită. 14. în doză de maximum 0. 23. în limita a 0. singur sau în amestec. în doză de maximum 0. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitaţională. răcirea mustului în fermentare pentru evitarea creşterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic. adaosul. cu sau fără conţinut în dioxid de carbon.10.5%. în vederea folosirii sale ca materie primă pentru producerea de băuturi nealcoolice sau slab alcoolice. îmbogăţirea musturilor în zahăr. c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect mărirea volumului iniţial al mustului de struguri. (3) din lege. tratarea musturilor. Este interzisă încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apă. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri roşii din struguri slab coloraţi sau atacaţi de putregai cenuşiu. în anii cu condiţii nefavorabile se poate practica. 26 alin. 19. corectarea acidităţii totale a mustului . c) diclorhidrat de tiamină. presarea strugurilor nezdrobiţi. b) deshidratare parţială. b) adaosul de zaharoză se face direct în must sau în mustul în fermentare şi poate fi practicat numai în cazul producerii de vinuri seci. ca stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice. Îmbogăţirea musturilor în zahăr poate fi făcută cu respectarea următoarelor condiţii: a) folosirea uneia dintre operaţiunile menţionate mai sus exclude posibilitatea utilizării celorlalte. potrivit prevederilor art. al mustului parţial fermentat sau al vinului nou încă în fermentare cu mai mult de 6. statică sau dinamică. singur sau în amestec. a mustuielii sau a boştinei. refrigerarea mustului. însămânţarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selecţionate sau din microflora spontană. cazeină şi cazeinat de potasiu. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri în limita a 40 g/hl. 17. cu una sau mai multe dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. scurgerea mustului. clei de peşte.3 g/l. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentaţiei malolactice dezacidifiere microbiologică. 20. caolin. 11. ovalbumină şi/sau lactalbumină. tanin.5 g/l sau 20 miliechivalenţi pe litru. 13. must de struguri concentrat rectificat sau de zaharoză şaptalizare.acidifierea musturilor în anii cu deficit de aciditate.3 g/l. 16. pasteurizarea mustului. urmată de stocarea sa la temperaturi scăzute. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor prin următoarele practici: a) adaos de must de struguri concentrat. 21. exprimat în tiamină. 18.

folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual conţinut de mici cantităţi de sare dublă de calciu de acid (L+) tartric şi (L-) malic. tratarea cu polivinilpolipirolidonă. cu condiţia de a nu provoca o reducere a volumului iniţial al mustului cu mai mult de 20% şi o creştere a tăriei sale alcoolice potenţiale cu mai mult de 2% în volume.şi digliceride ale acidului oleic ca procedeu curativ pentru evitarea formării de spumă în timpul fermentaţiei alcoolice. crioconcentrare sau osmoză inversă. iar cel pentru vinuri DOC-CT şi DOC-CIB. 28.Acordarea dreptului de folosire a adaosurilor pentru îmbogăţirea musturilor în zahăr se face pe baza recomandărilor anuale emise de ONVV. 34. alimentaţiei şi pădurilor şi se difuzează producătorilor interesaţi. utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obţinerii mustului concentrat rectificat. în alte scopuri decât distilarea. precum şi prin adaosul de dioxid de sulf şi bentonită. pritocul vinului. 25. 30. 29. 24. 50. condiţionare. maturare şi îmbuteliere sunt următoarele: 1. 35. prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat. Pierderile de materie organică din răşinile schimbătoare de ioni nu sunt mai mari de 1 mg/l. de origine viticolă sau agricolă. adaosul în must al unui agent tensioactiv . 26. adaosul în must de alcool etilic rectificat. suprapresarea strugurilor. filtrare. filtrarea şi centrifugarea drojdiei de vin nu sunt considerate presare dacă produsele obţinute prezintă calităţi de naturaleţe şi autenticitate pentru comercializare şi dacă drojdia de vin nu este redusă la stare uscată. centrifugare. Mustul destinat producerii de vinuri DOC-CMD trebuie să aibă un conţinut minim în zaharuri de 170 g/l. oprirea fermentaţiei alcoolice a mustului în vederea obţinerii de vinuri cu conţinut în zaharuri. e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată . înaintea sau în timpul fermentaţiei alcoolice. concentrarea mustului proaspăt sau tăiat.amestec de mono. desulfitarea mustului prin folosirea exclusivă de procedee fizice. 31. zdrobiţi sau nezdrobiţi. mustuielii şi a mustului sub atmosferă inertă. 27. tratamentul cu cărbune de uz oenologic al musturilor albe pătate sau al celor provenite din struguri mucegăiţi. prin folosirea de procedee fizice: frig. respectiv a municipiului Bucureşti. tragerea vinului de pe drojdie. în vederea obţinerii de mistel sau de vinuri licoroase. în doză de maximum 80 g/hl. aerarea. presarea drojdiei de vin şi refermentarea tescovinei de struguri.d) concentrarea mustului prin deshidratare parţială nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului său iniţial.Musturile care au fost corectate prin adaos de îndulcitori nu pot fi supuse concentrării. 36. un conţinut minim în zaharuri de 180 g/l. în cantitate de până la 100 g/hl must. prelucrarea strugurilor. prin folosirea azotului şi a anhidridei carbonice. 32. efectuată prin evaporare sub vid. 33. .Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate vinurilor în etapele de păstrare. se aprobă de ministrul agriculturii. căldură. f) adaosurile se fac în mustul proaspăt sau în mustul în fermentare. Art. mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat trebuie să provină din struguri produşi în acelaşi areal delimitat pentru DOC. . sunt practici oenologice interzise. ori de distilat de vin.DOC. prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene.

7. adaosul în vin de acid ascorbic. 15. 14. 43 alin. tratamentul vinului cu gumă arabică. înainte de îmbuteliere. 5. în doză de maximum 100 mg/l.2. În cazul folosirii soluţiilor apoase de anhidridă sulfuroasă. În cazul în care acidul ascorbic a fost folosit şi la tratamentul strugurilor şi/sau musturilor. cu sau fără adaos de cristale de bitartrat de potasiu. înainte de îmbuteliere. dezacidifierea vinurilor prin unul dintre următoarele procedee: a) dezacidifierea chimică a vinurilor cu aciditate totală excesivă. a cristalelor şi coloizilor precipitaţi. de anhidridă sulfuroasă sau metabisulfit de potasiu. ca procedeu de stabilizare biologică şi de inactivare a enzimelor. 13. 8. tratamentul vinului cu acid metatartric înainte de îmbuteliere. 12. adaosul în vin de acid citric. adaosul în vinurile cu conţinut în zaharuri fermentescibile de acid sorbic sau sorbat de potasiu. g) caolin. k) alginaţi de calciu sau de potasiu numai pentru producerea vinurilor spumante cu fermentare în butelii. pentru prevenirea casării ferice.refrigerarea vinului -. 10. conţinând eventuale mici cantităţi de sare dublă de calciu a acizilor (L+) tartric şi (L-) malic. în vederea asigurării protecţiei antioxidante. 9. tratamentul vinului cu ferocianură de potasiu pentru eliminarea excesului de metale grele. tratamentul prin frig .Dezacidifierea . exprimată în acid sorbic. c) cazeină şi cazeinat de potasiu. d) ovalbumină şi/sau lactalbumină. tratamentul cu cărbune al vinurilor albe pătate sau cu defecte de gust şi miros. j) alte substanţe de limpezire sau preparate enzimatice autorizate. doza total exprimată în acid ascorbic plus dehidrascorbic nu trebuie să depăşească 300 mg/l. b) clei de peşte. f) din prezentele norme metodologice. limpezirea vinului prin cleire. carbonat de calciu. f) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală. prin mijloace fizice. carbonat acid de potasiu. autorizate de către ministerele abilitate în acest scop. astfel încât vinurile să nu depăşească la livrare către consumatori limitele maxime admise prevăzute la art. limpezirea şi stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare. (1) lit. cu condiţia ca la punerea în consum vinul să nu conţină mai mult de 1 g/l acid citric. în doză de maximum 200 mg/l. cu folosirea unuia dintre următoarele produse: a) gelatină alimentară. 11. cu condiţia ca doza de cărbune utilizată să fie mai mică de 100 g/hl. tratamentul vinului cu fitat de calciu. urmată de separarea. e) bentonită. în vederea asigurării stabilităţii tartrice. aerarea vinului. cu sau fără adjuvanţi de filtrare inerţi. în doză de maximum 250 mg/l. care trebuie efectuat de persoane calificate. h) preparate enzimatice autorizate (±-glucozidazice). pasteurizarea vinurilor. 4. 16. 6. în vederea conservării şi protejării antioxidante a vinurilor.3 g/l. prin folosirea unei doze mai mici de 0. prin adaos de tartrat neutru de potasiu. tartrat de calciu sau acid tartric. i) tanin de uz oenologic. adaosul. 3. concentraţia acestora nu trebuie să fie mai mică de 5%.

conţinutul în acid citric nu trebuie să fie mai mare de 1 g/l. 23. 18. Între tratamentul cu sulfat de cupru şi cleirea albastră este obligatorie o filtrare fină. b) pentru vinurile de calitate superioară . sub controlul inspectorilor teritoriali ai ONDOV. se pot executa cupaje între vinuri provenind din soiuri diferite. tratarea vinurilor cu dimetilpirocarbonat în doză de maximum 200 mg/l în vederea asigurării stabilităţii biologice a vinului. partenerii cu rezervă de zahăr trebuie să provină din acelaşi soi şi din acelaşi areal delimitat de producere ca şi vinul asupra căruia se aplică intervenţiile. cu excepţia producerii vinurilor de masă. must de struguri concentrat. must tăiat. care sunt: must de struguri. cu sau fără contact cu lemn de stejar. must de struguri concentrat rectificat. 17. stabilizarea tartrică a vinurilor prin electrodializă. . s) din prezentele norme metodologice. conform art.PVPP . adaosul în vin de polivinilpolipirolidonă .3 miliechivalenţi/l. b) în cazul folosirii pentru îndulcire a mustului de struguri. d) vinurile de cupaj care se valorifică sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recoltă trebuie să provină în proporţie de minimum 85% din soiul sau din anul de recoltă menţionat. a mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat. 20. Dacă acidifierea s-a făcut şi la must. a vinului parţial fermentat. c) este interzisă folosirea în cupaje a vinurilor importate. care se comercializează fără indicarea denumirii de soi. sau 13. În urma corecţiei. 21. 24. 23 din prezentele norme metodologice se face numai cu mustul de struguri. a mustului tăiat.VS şi pentru cele cu denumire de origine controlată se admite efectuarea de cupaje între vinuri care aparţin aceleiaşi categorii de calitate şi care provin din arealele delimitate pentru producerea fiecărui vin.5 g/l. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată se admite cupajarea vinurilor provenind din soiuri diferite numai în scopul obţinerii vinurilor-sortiment. Doza de PVPP folosită este de maximum 80 g/hl. (1) lit. cu condiţia ca tăria lor alcoolică totală să fie cel mult egală cu tăria alcoolică totală a vinului supus îndulcirii. Cupajarea vinurilor se efectuează în următoarele condiţii: a) cupajarea vinurilor albe cu vinuri roşii este interzisă. acidifierea vinurilor prin adaos de acid (L+) tartric sau acid citric.3 miliechivalenţi/l. exprimată în acid tartric. 43 alin. exprimată în acid tartric. c) operaţiunea de îndulcire trebuie făcută în interiorul arealului rezervat producerii vinului supus intervenţiei respective. în limita maximă de 2. b) dezacidifierea biologică a vinurilor prin folosirea bacteriilor lactice . vin parţial fermentat.Executarea acestei operaţiuni se face în următoarele condiţii: a) îndulcirea vinurilor obţinute prin aplicarea procedeelor de ridicare a potenţialului alcoolic prevăzute la art.în vederea reducerii conţinutului vinurilor în tanin şi în alţi polifenoli. 19. îndulcirea vinurilor prin adaos de parteneri cu rezervă de zahăr.chimică a vinurilor nu poate fi efectuată decât în limita maximă de 1 g/l. creşterea netă cumulată nu poate depăşi 54 miliechivalenţi/l sau 4g/l. sau 33. în scopul îndepărtării gustului şi mirosului de hidrogen sulfurat. mustul tăiat sau vinul parţial fermentat. Pentru vinurile de calitate. în doză de maximum 10 mg/l. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat. maturarea vinului. Acest tratament trebuie urmat de o cleire albastră care să aducă conţinutul în cupru sub limita de 1 mg/l. 49 pct. prevăzute în deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor respective. 22. exprimată în acid tartric.Oenococcus oeni. egalizarea şi cupajarea vinurilor.

51.Practicile şi tratamentele autorizate să fie aplicate în producerea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă sunt următoarele: 1. precum şi al produselor de limpezire. transmisă inspectorilor teritoriali ai ISCTV cu cel puţin 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni.Operaţiunea de îmbogăţire în zahăr a musturilor.Operaţiunile de acidifiere şi dezacidifiere a vinului trebuie comunicate în scris inspectorilor teritoriali ai ISCTV. cu detalii referitoare la tipul de produs utilizat. must de struguri concentrat. 27. Art. cantitatea şi conţinutul său în zaharuri. d) descrierea produsului supus operaţiunii. eventual de activatori de fermentare. strict impuse de prepararea soluţiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire şi/sau stabilizare.Introducerea în vin a unor cantităţi reduse de apă. . . separat sau în amestec. b) tipul operaţiunii efectuate. cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 52. must de struguri concentrate rectificat. 55. 56. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în butelii. prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) pregătirea vinului de bază prin asamblare şi condiţionare. Art. utilizarea dioxidului de carbon. cu excepţia situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz de către inspectorii teritoriali ai ISCTV. în vederea ridicării potenţialului alcoolic al vinurilor în anii cu condiţii nefavorabile. (2) Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) categoria de calitate. . în scopul creării unei atmosphere inerte şi al manipulării produsului la adăpost de aer. e) procedeul utilizat. Art. c) locul de desfăşurare a operaţiunii. argonului sau azotului. b) locul de desfăşurare a operaţiunii. în aceleaşi condiţii. se face în baza notificării în scris. Art. c) data la care începe operaţiunea. b) felul produsului de îndulcire ce urmează să fie adăugat. c) tirajul. cantitatea. la oficiul teritorial al ONDOV. nu se consideră ca fiind frauduloasă. al maielei de fermenţi selecţionaţi sau preparate din membrane celulare de levuri.(1) Operaţiunea de îndulcire a vinului de masă. îmbutelierea vinurilor la cald.Acidifierea şi îmbogăţirea. Aceasta cuprinde: a) numele/denumirea şi adresa/sediul persoanei fizice sau juridice. adresată inspectorilor teritoriali ai ISCTV cel puţin cu 24 de ore înaintea începerii primei operaţiuni. 54. 26. Notificarea cuprinde următoarele informaţii: a) denumirea/numele şi sediul/adresa persoanei juridice sau fizice. Pentru îndulcirea vinurilor DOC o copie a notificării se transmite. . . 53. c) tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului după îndulcire. utilizate pentru operaţiunea de îndulcire. b) adaosul licorii de tiraj. îmbutelierea sterilă a vinurilor. a vinului de calitate cu indicaţie de provenienţă geografică şi a vinului cu denumire de origine controlată se face în baza unei notificări scrise. Art. . precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc. .25. (3) Persoanele juridice şi/sau fizice care aplică operaţiunea de îndulcire trebuie să deţină registre de intrare şi ieşire pentru evidenţa la zi a cantităţilor de must de struguri. tăria alcoolică dobândită şi conţinutul în zaharuri al vinului care urmează să fie îndulcit. Art.

distilat de vin. cu adaos eventual de distilat de vin. e) remuajul. este de minimum 9. Adaosul licorii de tiraj nu poate să determine o creştere a tăriei alcoolice totale a vinului de bază cu mai mult de 1. Producerea vinului special aromatizat se face prin folosirea adaosurilor de must de struguri. must de struguri parţial fermentat. Pentru producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume. Vinurile spumoase au o tărie alcoolică dobândită de minimum 8. 7. 3. vinul materie primă trebuie să aibă o tărie alcoolică totală de minimum 8. În producerea acestor vinuri este interzisă folosirea oricărei aromatizări.d) fermentarea vinului în butelii. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor spumante.5% în volume. Producerea vinurilor spumante cu fermentare secundară în rezervoare se face în mod asemănător cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii. h) dopuire definitivă. precum şi din extracte din plante admise de lege. must de struguri concentrat.mistel. 6.5% în volume. must de struguri concentrat rectificat. glicerină alimentară şi caramel. inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie. b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare prin diluare cu apă dedurizată. administrate separat sau în amestec. alcool etilic de origine agricolă. mistel. cu deosebirea că adaosul licorii de tiraj nu este limitat. zaharoză. zaharoză şi vin. f) degorjarea. must de struguri parţial fermentat. cele cu fermentare în rezervoare şi vinurile spumoase se produc numai în spaţii diferite.5% în volume. Licoarea de expediţie se prepară din zaharoză. folosite separat sau în amestec. 5. . din vin sau din amestecul acestora. caramel. Licoarea de tiraj se prepară din must de struguri. Tăria alcoolică dobândită a vinului spumant finit nu trebuie să depăşească cu 2% în volume pe cea a vinului materie primă. precum şi prin adaosul în vin de must de struguri concentrat. cu sau fără îngheţarea depozitului adus pe dop. must de struguri concentrat. Conţinutul în dioxid de sulf total al vinurilor spumante este de maximum 235 mg/l.5% în volume. Adaosul licorii de expediţie nu poate provoca o creştere a tăriei alcoolice dobândite a vinului spumant mai mare de 0. fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune cu închidere etanşă. must de struguri concentrat rectificat. Producerea romaniacurilor se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor învechite. eliminarea depozitului se face prin filtrare în condiţii izobare. d) adăugarea eventuală de zaharoză. 8. Producerea vinurilor speciale licoroase se face prin adaosul în mustul în fermentare de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin. Conţinutul total în dioxid de sulf este de maximum 185 mg/l. g) adaosul eventual al licorii de expediţie. Producerea vinurilor spumoase prin impregnare cu anhidridă carbonică de uz alimentar se face cu sau fără adaos de licoare de expediţie. 9. must de struguri. must de struguri concentrat rectificat. inclusiv tăria alcoolică dobândită prin aportul alcoolului conţinut în licoarea de expediţie. must de struguri concentrat. 2. Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri spumante.5% în volume. must de struguri concentrat rectificat. este de minimum 10% în volume. reprezentaţi prin extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege. La prepararea licorii de expediţie nu se folosesc alţi aromatizanţi sau produse obţinute prin sinteză. Pentru producerea vinurilor spumante. 4. c) adaos eventual de bonificatori. Vinurile spumante cu fermentare în butelii.

(2) din lege. 59. Art. (1) din lege. b) folosirea uneltelor şi a recipientelor confecţionate din alte materiale decât cele acidorezistente. Art. d) folosirea de adaosuri de extracte hidroalcoolice obţinute din fructe şi plante admise de lege.10. eventual. c) adăugarea. 58. (2) La fabricarea oţetului de vin sunt interzise următoarele practici: a) folosirea vinurilor care au suferit o dată cu fermentarea acetică şi alte fermentaţii paralele.îmbutelierii şi transportului produselor vinicole trebuie să fie confecţionate din materiale care să îndeplinească următoarele condiţii: a) să nu îmbogăţească produsele cu care vin în contact în compuşi dăunători calităţii acestora. . . precum şi în procesul maturării. 50 din prezentele norme metodologice. se depune şi se înregistrează. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.Declaraţia de stocuri se completează. elaborat de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. Art. (3) Fabricilor de oţet de vin le este interzis să deţină în incinta lor materii şi materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs. Producerea rachiurilor de drojdie şi tescovină se face prin aplicarea următoarelor operaţiuni tehnologice: a) cupajarea distilatelor. c) să nu influenţeze nefavorabil însuşirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact.(1) În producerea oţetului de vin trebuie respectate următoarele condiţii: a) să nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici. precum şi a unor răşini şi lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic şi sanitar sau în compoziţia cărora intervin aceşti compuşi.Condiţiile de calitate ale materialelor oenologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic internaţional. Condiţionarea şi stabilizarea vinurilor speciale şi a altor produse de origine viticolă se realizează prin aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la art. 29 alin.(1) Declaraţia de sortiment viticol se referă la evidenţa soiurilor aflate în cultură la nivel de parcelă. Art. în baza formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii.Utilajele. 57. alimentaţiei şi pădurilor. (4) Oţetul de vin destinat comercializării poate fi produs numai pe bază de licenţă de fabricaţie emisă de autorităţile abilitate în acest scop. În acest sens este interzisă folosirea utilajelor. CAPITOLUL III Normele de evidenţă. atestare şi comercializare a produselor vitivinicole SECŢIUNEA 1 Evidenţa producţiei vitivinicole Art. 11. Art. fier. prin diluare cu apă dedurizată. b) la prelucrarea lui să nu fie folosite materii colorante străine de natura vinului. . b) aducerea distilatului la tăria alcoolică de comercializare. condiţionării. zinc. . se depune şi se înregistrează. pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie şi tescovină aromatizate. conform prevederilor art. . de zaharoză şi caramel. 62.Declaraţia de recoltă se completează. uneltelor şi recipientelor confecţionate din staniu. 29 alin. uneltele şi recipientele folosite la vinificaţie. de substanţe toxice sau esenţe sintetice. conform prevederilor art. 60. plumb. alimentaţiei şi pădurilor. . cu excepţia celor malolactice sau citrolactice. . b) să nu conţină compuşi solubili care ajunşi în masa băuturilor să pună în pericol sănătatea omului. 61.

rachiului de drojdie şi spumei de drojdie. rachiurilor de vin. nu au fost remediate deficienţele constatate sau localurile nu corespund condiţiilor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii. Modelul de registru al plantaţiilor viticole se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. respectiv a municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti. 64. .Producerea şi comercializarea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată se stabilesc în normele metodologice elaborate de ONDOV. consemnat prin autorizaţii de producători de vinuri cu denumire de origine controlată. de recoltă şi de sortiment viticol sunt cuprinse în Registrul plantaţiilor viticole armonizat cu reglementările în domeniu privind registrul comunitar al plantaţiilor de viţă de vie. se realizează în condiţiile stabilite în legislaţia care reglementează regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei. conform formularului-tip aprobat prin ordin al ministrului agriculturii. utilizând documente tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. (2) Actualele spaţii comerciale pentru comerţul cu produsele menţionate la alin. avizate de ISCTV. Art. şi numai în spaţii special amenajate pentru acest comerţ. cu avizul ONVV. rachiului de tescovină. . alimentaţiei şi pădurilor. la solicitarea lor şi pentru suprafeţele care răspund cerinţelor prevăzute prin reglementările în vigoare. ISCTV propune anularea autorizaţiilor de comercializare. (4) Declaraţiile de stocuri. SECŢIUNEA a 2-a Condiţii de obţinere şi de atestare a vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin cu denumire de origine controlată Art. . Art.5 ha. 65. Aceasta se completează şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află parcela respectivă. . alimentaţiei şi pădurilor.(2) Declaraţia de sortiment viticol este obligatorie pentru producătorii vitivinicoli. dreptul de a produce astfel de vinuri. importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor. alimentaţiei şi pădurilor. al doilea exemplar se depune la primărie şi al treilea exemplar se păstrează la titular.În baza deciziilor menţionate se acordă deţinătorilor de plantaţii viticole apte să producă vinuri cu denumire de origine controlată.Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată pe un anumit teritoriu se acordă prin decizii eliberate de ONDOV. alimentaţiei şi pădurilor. Aceste norme se referă şi la metodologia de control şi atestare a acestor produse. care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. Avizul ISCTV se dă înaintea eliberării autorizaţiei de comercializare a acestor produse de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene. avizate de ONVV. Primul exemplar al declaraţiei de sortiment viticol se transmite la direcţia generală pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană. alimentaţiei şi pădurilor. 63. (1) vor fi verificate de ISCTV şi în cazul în care. persoane juridice sau fizice. SECŢIUNEA a 3-a Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Art. 66. . în urma controalelor efectuate. în vrac sau angro. care deţin plantaţii viticole cu soiuri nobile în suprafaţă de minimum 0.(1) Comercializarea vinurilor. (3) Declaraţia de sortiment viticol se depune până la data de 1 august a anului curent şi se actualizează ori de câte ori apar modificări de structură ale soiurilor de viţă de vie în parcelele considerate.

Art. obţinute de producătorii privaţi în vederea comercializării. elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă.Pentru livrare la export. într-un centru de vinificare din România. stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate comercializării să înscrie: a) capacitatea. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. (2) Pentru produsele cu denumire de origine controlată îmbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare. în cantităţi mai mari de 100 litri. sunt eliberate de organele menţionate în contracte. Art.Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi. . vinurile şi celelalte produse vinicole cu denumire de origine controlată se prezintă în stare îmbuteliată sau în vrac. produşi în condiţiile stabilite pentru obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată şi care doresc să le valorifice sub denumirea respectivă. în condiţiile legii. până la obţinerea vinului finit. 73. (2) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele în vederea comercializării. alimentaţiei şi pădurilor. sunt obligatorii documentul de însoţire tipizat. . .(1) Din strugurii pentru vinificare exportaţi ca atare nu se produc vinuri cu denumire de origine controlată. 74. . . Art. comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă. (2) Lista cuprinzând laboratoarele autorizate în vederea executării de analize pentru vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin destinate exportului şi pentru vinurile cu denumire de origine controlată. la documentele de însoţire a transportului se adaugă în mod obligatoriu avizul ONDOV. 67.(3) Pentru transportul în vrac al vinului şi produselor pe bază de vin. . Documentele de evidenţă se ţin în acelaşi local în care sunt depozitate produsele. . c) anul de recoltă. .(1) Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrării la export.În cadrul unităţilor cu specific de alimentaţie publică vinurile şi alte produse vinicole îmbuteliate se comercializează la consumator şi în cantităţi mai mici decât cele ale recipientului în care au fost îmbuteliate. Art. Art. solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi. Art. sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea. 72. b) produsul. precum şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat în acest scop. 68. cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren. copii de pe certificatele de atestare a denumirii de origine controlată şi buletinul de analiză a vinurilor. în cazul vinurilor. acceptate de legea română.Agenţii economici din străinătate care cumpără struguri pentru vinificare.(1) Pentru produsele cu denumire de origine controlată care circulă în vrac. precum şi lista cuprinzând specialiştii împuterniciţi de ISCTV să semneze documentele de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii. . pentru recipientele mai mari de 100 litri. Art. 70.(1) Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora. Art. conform normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. în condiţiile legii. trebuie să execute vinificarea. 69. 71.

(2) La etichetarea vinurilor de masă. aplicate pe acelaşi recipient. SECŢIUNEA a 4-a Ambalarea şi etichetarea Art. cu caractere de aceeaşi dimensiune cu a celor ale categoriei de calitate a vinului. denumirea soiului sau a soiurilor este facultativă. vinurilor de calitate superioară . capişoane. în volume. demisec. se înscrie pe etichetă menţiunea "sortiment tradiţional". etichetate în condiţiile legii. Art. acesta trebuie să provină în proporţie de cel puţin 85% din soiul indicat. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată este obligatory folosirea contraetichetelor. romaniacurilor şi al vinurilor speciale. Pentru vinurile de calitate superioară . vin de calitate superioară . (3) Indicaţiile obligatorii folosite la etichetare sunt următoarele: a) categoria de calitate a vinului: 1. derivate din plută.VS. sub formă îmbuteliată. Indicaţiile facultative se înscriu fie pe eticheta principală. vin de masă. exprimată în procente. Indicaţiile obligatorii se înscriu pe etichetă în acelaşi câmp vizual. Vinurile de masă nu se valorifică sub denumirea soiului sau sortimentului de soiuri şi nici prin indicarea provenienţei geografice. d) tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec. . În cazul unor sortimente tradiţionale autorizate. alimentaţiei şi pădurilor. ci numai menţionarea soiului sau a amestecului de soiuri. inclusiv pe dispozitivul de închidere sau pe pandantivul ataşat recipientului. Folosirea ambalajelor din material plastic sau din alte materiale autorizate este permisă numai pentru vinurile de masă.Prin punerea în consum a vinurilor şi a celorlalte băuturi pe bază de must şi vin. cu indicaţie de provenienţă geografică. 3. . fluturaşi sau buline. . e) tăria alcoolică dobândită minimă a tipului de vin. denumirea categoriei de calitate trebuie scrisă complet pe eticheta principală. 76. 75. a vinurilor de calitate superioară . ilustraţii şi mărci.VS.VS care se valorifică prin indicarea provenienţei geografice. cu alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată. dulce. . Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată. se înţelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate. constituite din două sau mai multe soiuri. b) indicaţia de provenienţă geografică pentru vinurile de calitate superioară . înscrisă cu caractere de 3 mm înălţime. 2. aprobate prin ordin al ministrului agriculturii. cu excepţia vinului pelin. CT.(2) Documentele de livrare a strugurilor de vin la export nu poartă menţiunea podgoriei sau centrului viticol din care provin aceştia.Atunci când vinul se comercializează sub denumirea unui soi. şi a celor cu denumire de origine controlată se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative.La ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de plută.(1) Prin etichetare se înţelege ansamblul specificaţiilor şi al altor menţiuni. vin cu denumire de origine controlată . demidulce. semne. fie pe contraetichetă. 77. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată. CIB.VS sau denumirea de origine controlată pentru vinurile DOC.VS. Art. c) denumirea soiului sau a soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată.DOC: CMD. cu indicaţie de provenienţă geografică.

f) volumul nominal al produsului, exprimat în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru şi în litri pentru recipiente de un litru şi mai mari. Înălţimea caracterelor pentru desemnarea volumului nominal al produsului este de: 1. 2 mm pentru volumul nominal mai mic sau egal cu 20 cl; 2. 3 mm pentru volumul nominal cuprins între 20-100 cl; 3. 5 mm pentru volumul nominal mai mare de 100 cl; g) ţara de origine pentru vinurile importate; h) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, înscrise cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichete; i) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. (4) Indicaţiile facultative folosite la etichetare sunt următoarele: 1. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată, cu indicaţia de provenienţă geografică sau cu denumirea soiului ce poate fi atribuită vinului; 2. denumirea exploataţiei viticole, a domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploataţia indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii; 3. culoarea vinului: alb, roze, roşu; 4. anul de recoltă, în cazul vinurilor cu denumire de origine controlată sau al celor de calitate superioară - VS, cu indicaţie de provenienţă geografică, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din recolta anului indicat; 5. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului "vin vechi" pentru vinurile îmbuteliate după o maturare de cel puţin 3 ani, în cazul vinurilor roşii, şi de cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe; 6. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, îmbuteliere sau comercializare a produselor; 7. codul de bare al produsului; 8. alte menţiuni care amplifică informaţia asupra calităţii vinurilor sau condiţiile speciale de producere şi îmbuteliere, după cum urmează: a) îmbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile de calitate obţinute din recolta proprie şi îmbuteliate în unitatea, domeniul sau exploataţia în care au fost produse; b) îmbuteliere specială, pentru vinurile îmbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau întrun scop special, pentru care se indică evenimentul sau scopul; c) vin de vinotecă, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, învechite în vinotecă şi reprezentând loturi mai restrânse, constituite din butelii, eventual numerotate, la punerea în consum; d) vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naţionale sau internaţionale de anvergură; în acest caz se menţionează medalia primită, concursul la care a participat vinul şi anul participării; e) soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proporţie de 100% din soiul menţionat; f) vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine controlată, produse în cantităţi limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă; g) comoara pivniţei, pentru vinurile cu denumire de origine controlată, obţinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calităţii lor, sub responsabilitatea unui specialist de renume, care îşi înscrie numele pe etichetă;

h) rezervă, pentru vinurile păstrate în recipiente cel puţin 2 ani şi învechite în sticle cel puţin 3 luni; i) vin tânăr, pentru cel pus în consum până la finele anului în care a fost obţinut; j) vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recoltă; k) vin maturat în baricuri, pentru vinurile păstrate în vase noi de lemn de stejar, cu capacitate între 200 litri şi 350 litri, timp de minimum 6 luni pentru cele albe şi minimum 9 luni pentru cele roşii. Pentru vinurile albe care au fermentat în baricuri noi se poate menţiona "vin fermentat şi maturat" în baricuri; l) istoria vinului sau a firmei producătoare; m) condiţiile naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; n) recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea; o) unele menţiuni suplimentare referitoare la însuşiri senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice. Art. 78. - Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori. Art. 79. - Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înţelege termenul de garantare a stabilităţii, convenit între producător şi comerciant, în baza certificatului de conformitate. Indicarea termenului de valabilitate este obligatory numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10% în volume. Art. 80. - (1) Pentru vinurile îmbuteliate destinate exportului, etichetele cuprind indicaţii făcute în limba ţării importatoare, cu excepţia celor referitoare la denumirile de origine sau la indicaţiile de provenienţă geografică.Menţiunile înscrise pe aceste etichete trebuie să respecte prevederile contractelor încheiate şi/sau ale legislaţiei ţării importatoare. (2) Pentru vinurile de export se folosesc ca denumiri de soi cele sub care ele se cultivă în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin cultivate în România, care se utilizează în etichetare, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. (3) Vinurile exportate sub formă îmbuteliată trebuie să poarte pe etichete menţiunea "Produs în România" sau traducerea acesteia în limba ţării importatoare. Art. 81. - (1) Vinurile de import sunt comercializate sub denumirile cu care au fost importate, fiind obligatory traducerea în limba română a menţiunilor de pe etichetă. Aceeaşi prevedere se aplică şi vinurilor produse în România şi etichetate pentru export, dar care din diferite motive sunt comercializate pe piaţa internă. (2) Vinurile de import care se îmbuteliază în ţară trebuie să poarte pe etichetă menţiunea "Îmbuteliat în România", indicându-se denumirea unităţii care a executat îmbutelierea. Art. 82. - (1) Vinurile speciale şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin poartă pe etichete menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului produsului. (2) În cazul vinurilor spumante, pe etichete se indică în mod obligatoriu, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 77 din prezentele norme metodologice, adaptate specificului acestora, tehnologia de producere folosită: vin spumant obţinut prin fermentare în sticlă, în această sticlă sau prin metoda tradiţională; vin spumant obţinut prin fermentare în rezervoare; vin spumant obţinut prin fermentare în sticle şi rezervoare. În cazul acestor vinuri se indică, de asemenea, tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec, dulce.

(3) În cazul vinurilor spumoase se menţionează obligatoriu pe eticheta principală "VIN SPUMOS", cu caractere vizibile, de aceeaşi dimensiune cu cea a denumirii produsului. Pe contraetichetă se menţionează "Obţinut prin impregnare cu dioxid de carbon". (4) La romaniacuri, etichetele trebuie să cuprindă în mod obligatoriu tăria alcoolică dobândită a produsului, exprimată în procente în volume. (5) Pentru vinurile speciale şi romaniacurile îndreptăţite la încadrarea în categoria produselor cu denumire de origine controlată, pe etichete se menţionează şi denumirea de origine controlată corespunzătoare deciziei pentru denumire de origine, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 83. - Înscrierea pe etichete a oricărei indicaţii, însemn sau ilustraţii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului este interzisă. Această interdicţie vizează şi invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt îndreptăţite să le poarte, în exprimări cum ar fi: tip, gen, după metoda şi altele asemenea. CAPITOLUL IV Mecanismele de piaţă SECŢIUNEA 1 Ajutorul la stocajul privat la producător Art. 84. - (1) Stocajul privat la producător reprezintă depozitarea, în condiţiile legii, a produselor menţionate la alin. (2), pe o durată de maximum 11 luni calendaristice de la data obţinerii lor. (2) Produsele pentru care se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat sunt: a) mustul de struguri; b) mustul de struguri concentrat; c) mustul de struguri concentrat rectificat; d) vinul de masă. (3) Cuantumul ajutorului pentru stocajul privat al produselor menţionate se stabileşte în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Regimul de ajutoare la stocajul privat se realizează pe baza unor contracte încheiate între organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor şi producătorii care: a) prelucrează strugurii proaspeţi în must de struguri; b) prelucrează mustul de struguri în must de struguri concentrat sau în must de struguri concentrat rectificat; c) prelucrează strugurii proaspeţi, mustul de struguri sau mustul de struguri parţial fermentat în vin de masă. Art. 85. - Produsele care beneficiază de ajutorul la stocajul privat trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: a) mustul de struguri să provină numai din soiuri nobile pentru struguri de vin; b) vinul de masă să prezinte următoarele cerinţe de calitate: 1. tăria alcoolică dobândită de minimum 9,0% în volume; 2. aciditatea volatilă maximă de 9 miliechivalenţi pe litru la vinurile albe şi 11 miliechivalenţi pe litru la vinurile roşii şi roze; 3. conţinutul maxim de dioxid de sulf de 155 mg/l la vinurile albe şi roze şi 115 mg/l la vinurile roşii; c) nivelul maxim de radioactivitate admis la produsele menţionate la art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice este cel admis de reglementările comunitare.

procentul de substanţă uscată. 6. Art. exprimată în g/l.(1) Ajutorul pentru stocajul privat reprezintă contravaloarea cheltuielilor tehnice de stocaj. 89. Art.Art. Alimentaţiei şi Pădurilor. b) date analitice privind: 1. conţinutul în zahăr reducător. 91.(1) În contractul de stocaj privat la produsele menţionate la art. . care atestă că vinul nu a fost produs sau amestecat cu vinuri din hibrizi direct producători sau hibrizi interspecifici. determinat refractometric la temperatura de 20°C. (2) din prezentele norme metodologice este condiţionată de prezentarea de către producător. prin testarea predispoziţiei la casarea oxidazică timp de 24 de ore. e) locul de stocare. exprimată în g/l. (2) Începutul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit în perioada 16 decembrie . (3) Sfârşitul perioadei de stocaj prevăzut în contract este stabilit pentru perioada 1 septembrie 30 noiembrie a anului următor obţinerii vinului de masă şi pentru perioada 1 august .30 noiembrie a anului următor producerii mustului de struguri. a următoarelor elemente: a) indicaţii care permit identificarea recipientului şi a tipului de vin conţinut: alb. 5. f) prima zi şi ultima zi a perioadei de stocare. roşu. 2 pct. . . Art. pentru mustul de struguri. 87. 86. conţinutul vinurilor în diglucozidul malvidinei (maximum 15 mg/l). . în acid acetic sau miliechivalenţi/l. 4. 7. 8. 4 şi 5 din lege. c) natura produsului. 84 alin. exprimată în procente în volume. Contractul nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 11 luni calendaristice. d) cantitatea minimă de produs este de 50 hl pentru vinul de masă. Art. (2) din prezentele norme metodologice trebuie să se menţioneze: a) numele/denumirea şi adresa/sediul producătorului beneficiar. pentru fiecare recipient. (3) din prezentele norme metodologice. conţinutul în dioxid de sulf total şi liber. roze.Măsurile de ajutor pentru stocajul privat nu se aplică dacă evoluţia pieţei arată că acestea nu sunt justificate. aciditatea totală a vinului de masă. . tăria alcoolică dobândită şi totală a vinului de masă. 18 şi în anexa nr.Încheierea contractului de stocaj pentru produsele menţionate la art. mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat. 84 alin. rezistenţa la aer. 88. 9. 84 alin. (2) Pentru mustul de struguri concentrat suma totală a ajutorului la stocajul privat se stabileşte în funcţie de procentul de substanţă uscată. b) denumirea şi sediul organelor teritoriale ale Ministerului Agriculturii.Pe perioada stocării şi până în ultima zi de valabilitate a contractului produsele stocate trebuie: a) să corespundă definiţiilor menţionate la art. mustului de struguri concentrat şi mustului de struguri concentrat rectificat. 2. . care fac obiectul contractului. absenţa defectelor de miros şi gust neplăcut şi atipic. 30 hl pentru mustul de struguri şi 10 hl pentru mustul de struguri concentrat sau mustul de struguri concentrat rectificat.Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat destinate fabricării sucului de struguri nu pot face obiectul unui contract de stocaj. Art. g) cuantumul ajutorului stabilit conform art. aciditatea volatilă a vinului de masă. h) declaraţia conform căreia a avut loc primul pritoc la vinul de masă. 2.15 februarie. 3. 90. . în acid tartric sau în miliechivalenţi/l.

b) să prezinte cel puţin tăria alcoolică minimă cerută în momentul încheierii contractului de stocaj. a). Mustul de struguri trebuie să aibă o densitate de maximum 1.Ajutorul pentru obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri se acordă procesatorilor care: a) sunt ei înşişi producători şi prelucrează strugurii proveniţi din propria recoltă. de la producători struguri. Art. 93. 98. direct sau indirect. mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat pentru fabricarea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri. ca vinuri de masă. sănătoase. vandabile şi adecvate procesului tehnologic de prelucrare pentru suc de struguri. pentru consumul uman direct la sfârşitul perioadei de stocaj. g) să nu depăşească cu mai mult de 2% din volumul înscris în contract pentru vinul de masă şi 3% pentru mustul de struguri. Art.În perioada valabilităţii contractului producătorul nu comercializează în nici un fel produsul care face obiectul contractului. în vederea prelucrării lor în suc de struguri sau în alte produse consumabile. . Art. cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea operaţiunilor. 96. . Art. în suc de struguri sau în alte produse consumabile. derivate din sucul de struguri. Art. o declaraţie scrisă care să conţină: a) numele/denumirea şi adresa/sediul procesatorului.Cuantumul ajutorului acordat pentru utilizarea strugurilor. 92 şi 93 din prezentele norme metodologice sau atunci când refuză să se supună controalelor periodice. b) producătorul nu îndeplineşte una dintre obligaţiile care îi revin conform contractului de stocaj.Pentru prelucrarea materiilor prime utilizate la fabricarea sucului de struguri. precum şi must de struguri sau must de struguri concentrat.Procesatorii care efectuează operaţiuni de prelucrare şi solicită să beneficieze de ajutorul prevăzut la art. derivate din sucul de struguri. Art.97 din prezentele norme metodologice trebuie să prezinte autorităţii competente. b) tipul de materii prime: struguri. f) să fie supuse numai practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. 92. . Alimentaţiei şi Pădurilor reziliază contractul pentru cantitatea de produs în cauză. Art. . 95. necesare pentru buna lor conservare. situaţie în care ajutorul la stocaj se reduce cu o sumă stabilită de către autoritatea competentă în baza raportului de analiză constatatoare. b) cumpără. altele decât cele menţionate la lit. organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. 97. c) să nu fie ambalate în recipiente cu capacitate mai mică de 50 litri. . corespunzătoare unei concentraţii în zaharuri de minimum 114 g/l. must de struguri. condiţiilor prevăzute la art. must de struguri concentrat. obţinute în întregime din recolta lor de struguri. cu începere de la data raportului de analiză constatatoare. e) să fie apte. 99. 91 din prezentele norme metodologice.Ajutorul la stocajul privat la producător se acordă în termen de 3 luni de la data expirării contractului de stocaj. 94. . acestea trebuie să fie de calitate. precum şi sursele de finanţare se stabilesc în mod diferenţiat şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. precum şi mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat. . d) să rămână în vrac. .Ajutorul la stocajul privat nu se mai acordă dacă: a) producătorul nu îndeplineşte obligaţiile care îi revin conform art. Art.În situaţia în care întregul produs sau o parte din produsul care face obiectul contractului nu mai corespunde. pe durata de valabilitate a contractului.055 g/cm3 la temperatura de 20°C. pentru vinul de masă. .

Ajutorul pentru utilizarea mustului în unele practici oenologice privind creşterea tăriei alcoolice a produselor viticole se acordă producătorilor de vinuri de masă. 96 din prezentele norme metodologice se acordă în limita cantităţilor de materii prime folosite efectiv.Organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii. . h) data începerii şi durata probabilă a operaţiunilor de prelucrare. (1). în termen de două luni de la data efectuării ultimei operaţiuni. Art.3 pentru struguri în 100 kg/hl. g) densitatea mustului de struguri sau a mustului de struguri concentrat.(1) Persoanele fizice sau juridice care au efectuat o vinificare trebuie să prelucreze subprodusele rezultate numai în distilerii care deţin licenţă de fabricaţie. b) 1. 105.Ajutorul prevăzut la art. Alimentaţiei şi Pădurilor. 100. c) 3 hl must de struguri concentrat.c) locul de depozitare a mustului de struguri şi a mustului de struguri concentrat. Alimentaţiei şi Pădurilor eliberează ajutorul prevăzut la art. . b) 10 hl must de struguri. Art. 106. astfel: a) 1. . 102.05 pentru mustul de struguri în hectolitru/hl. Art. 103 din prezentele norme metodologice se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică. subproduselor de la vinificare şi orice altă transformare a strugurilor şi beneficiază de autorizaţie de funcţionare şi licenţă de fabricaţie.300 kg struguri.Cererea de ajutor pentru utilizarea mustului de struguri în vederea creşterii tăriei alcoolice a produselor viticole trebuie să cuprindă ansamblul operaţiunilor de creştere a tăriei alcoolice şi să fie depusă la organele teritoriale ale Ministerului Agriculturii.Autoritatea competentă plăteşte ajutorul pentru materiile prime prelucrate efectiv. Art. eliberate de organele abilitate. 104. . de zona viticolă şi de tipul produsului utilizat şi se aprobă annual prin hotărâre a Guvernului. fără a se depăşi raportul între produsele utilizate şi sucul de struguri realizat. de vinuri de calitate cu indicaţie geografică sau cu denumire de origine controlată. f) cantitatea. SECŢIUNEA a 2-a Distilarea Art. exprimată în kg de struguri sau în hl de must de struguri sau de must de struguri concentrat. c) 0. 99 din prezentele norme metodologice. 103. care folosesc must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. declaraţia scrisă se referă la o cantitate de cel puţin: a) 1. 103 din prezentele norme metodologice înainte de data de 31 decembrie care urmează sfârşitului anului de recoltă respectiv. . (3) Distilatorul este orice persoană fizică sau juridică ce execută distilarea vinurilor. în termen de 3 luni de la primirea declaraţiei scrise prevăzute la art. Art. e) indicarea zonei viticole din care provin materiile prime. (2) Producătorii care nu realizează o cantitate de must sau de vin mai mare de 25 hl sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin.Pentru acordarea ajutorului privind producerea sucului de struguri. în procente în volume pe hectolitru. însoţită de documentele prin care aceasta se justifică.30 pentru mustul de struguri concentrat în hectolitru/hl. . destinate prelucrării. . 107. Art. 101.Cuantumul ajutorului prevăzut la art. . d) locul de efectuare a prelucrării. . Art.

acordă asistenţă tehnică de specialitate. c) evidenţierea producţiei vitivinicole prin registrul plantaţiilor viticole care cuprinde: 1. în afara celor autorizate conform prezentelor norme metodologice. 42-55 din lege. c) nu se valorifică pentru consumul uman direct decât în condiţiile respectării tuturor celorlalte prevederi cuprinse în prezentele norme metodologice. care: efectuează studii şi analize pentru stabilirea strategiei menţionate în domeniul producţiei vitivinicole. declaraţia de stocuri. vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată.Art. 108. 109.Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. . deţinerii sau defrişării de plantaţii viticole. susceptibile de a provoca perturbări ale pieţei vinului datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. . de universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară sau de alte instituţii de profil. produc în pepinierele proprii material săditor viticol cu valoare biologică ridicată. b) stabilirea soiurilor de viţă de vie roditoare. (1) lit. organismele înfiinţate pentru activităţi de îndrumare şi coordonare a realizării producţiei vitivinicole sunt sprijinite de unităţile de cercetare vitivinicolă din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". sunt următoarele: a) înfiinţarea sau deţinerea de plantaţii viticole din alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate. permise de lege în cazul înfiinţării. 111.(1) În cazul unor situaţii de criză. CAPITOLUL V Dispoziţii finale Art. recomandate şi autorizate pentru cultură. în scop experimental sau didactic. 2. până la maximum 100 hl de fiecare produs sau variantă experimentală de produs. încercare a soiurilor sau de testare a produselor. c) producerea şi deţinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must şi vin. emit buletine de analiză a vinurilor. al realizării şi deţinerii în stoc de vinuri şi băuturi pe bază de must şi vin de către unităţile de cercetare. b) defrişarea suprafeţelor viticole înfiinţate în scop experimental. şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Alimentaţiei şi Pădurilor este autorizat să emită ordine în legătură cu următoarele obiective şi acţiuni privind evidenţa.(1) Modificările limitelor. participă la elaborarea normelor metodologice pentru producerea strugurilor. . . (1) preţul de achiziţie al vinului pentru distilare se stabileşte în funcţie de tăria alcoolică a acestuia. Aceste măsuri nu se aplică vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată. declaraţia de recoltă. prin hotărâre a Guvernului se aprobă măsuri privind distilarea de criză a vinului.Ministerul Agriculturii. Art. învăţământ. (3) Măsurile privind distilarea de criză a vinului sunt limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producţie. . elaborează şi promovează tehnologii noi de cultură a viţei de vie şi de producere a vinului şi a altor băuturi pe bază de must şi vin. pe areale viticole. Art. (2) Produsele menţionate la alin. dezvoltarea şi realizarea producţiei vitivinicole din România. participă la stabilirea şi delimitarea arealelor viticole şi a sortimentelor de soiuri recomandate şi autorizate în cadrul fiecărui areal. îndeplinind funcţia de "ameliorator" sau de "menţinător". exprimată în procente în volume pe hectolitru. până la maximum 1 ha din fiecare soi. a) nominalizarea arealelor viticole şi stabilirea localităţilor care intră în componenţa acestora. efectuează analize specifice. 110. (2) În situaţiile prevăzute la alin. după încheierea programelor de cercetare şi obţinerea datelor necesare implementării rezultatelor în producţia viticolă.

g) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor.viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi. c) coarde portaltoi . b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare .ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. .3. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. f) stabilirea normelor metodologice pentru producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. cu lungimea de minimum 30 cm. precum şi alte produse rezultate din subprodusele vinicole. i) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a ONDOV şi a ONVV. 3. în cazul soiurilor rezistente la filoxeră. în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă.obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi. Materialul săditor viticol (de plantare) este constituit din: a) viţe altoite . având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm. 50. 47.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă de vie roditoare. precum şi a listei cuprinzând specialiştii împuterniciţi să semneze documentele de atestare a calităţii produselor menţionate. j) modificarea sau completarea prevederilor art. k) armonizarea prevederilor tehnice din prezentele norme metodologice cu reglementările Uniunii Europene şi cu recomandările Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. cu lungimea minimă de 30 cm. sau pe orice tip de sol.porţiuni provenite din coarde altoi. 8. declaraţia de sortiment viticol. destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri. a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată. h) aprobarea listei cuprinzând laboratoarele autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor. destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm. 43. având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm. 63. forma radicicolă. d) completarea şi actualizarea condiţiilor de compoziţie fizico-chimică pe care trebuie să le îndeplinească vinurile. 112. 13. 65 şi 77 din prezentele norme metodologice. 46. de diferite lungimi. având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm. obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile. 1 la normele metodologice Definitii privind categoriile de material săditor de plantare. b) viţe nealtoite din soiuri roditoare . e) actualizarea practicilor şi tratamentelor oenologice autorizate. 49. 56. ANEXA Nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. produsele pe bază de must şi vin. . cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 6 mm. destinate plantării pe terenuri nisipoase. având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară. c) viţe portaltoi . destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare. 2. cu lungimea de 40-80-120 cm (de 12-3 lungimi). cu lemnul maturat. destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri. Materialul de înmulţire este constituit din: a) coarde altoi . 2. material de înmulţire şi categoriile de material biologic folosite în viticultură 1.Anexele nr.viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi.ramificaţii în vârstă de 1 an ale tulpinii. Art.

e) butaşi portaltoi pentru înrădăcinare .provine din plantaţii de înmulţire înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică prebază. în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organism dăunătoare sau cu vectori ai acestora. .provine din plantaţii cu materialul iniţial. pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora.porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm. b) materialul prebază este materialul săditor viticol care: . Amelioratorii pot fi institute şi staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă.au fost produse de agenţi economici autorizaţi. .este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică material certificat. Categoriile biologice de material folosit în viticultură sunt definite astfel: a) materialul amelioratorului este materialul săditor viticol care: . având responsabilitatea de a menţine un soi cu caracteristicile avute la data înscrierii. întreprinderi particulare şi firme străine. .este destinat obţinerii viţelor altoite certificate.vectori. măsurat la mijlocul butaşului.a fost produs de agenţi economici autorizaţi. .vectori ai virusurilor. . înfiinţate cu material săditor viticol din categoria biologică bază. Prin menţinător se înţelege instituţia sau persoana indicată în Registrul de stat. c) materialul bază este materialul săditor viticol care: . 3. . în special cu nematozi . e) viţe altoite certificate: . .d) butaşi de portaltoi pentru altoire . întreprinderi particulare specializate. Plantaţiile cu material prebază se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou. pornind de la o plantaţie cu material iniţial.sunt destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică bază. . plantate pe familii sanitare. instituţii de învăţământ superior de profil agricol. în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. de asemenea. Menţinătorul poate fi. având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.provin din plantaţia de material certificat.este constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. măsurat la mijlocul butaşului.porţiuni provenite din coarde portaltoi. asociaţii între instituţii de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. d) materialul certificat este materialul săditor viticol care: . libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare.a fost produs de menţinător.a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate. căreia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzacţie legală. . . cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm. în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi . . Prin ameliorator se înţelege instituţia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode ştiinţifice un soi sau o clonă. persoane fizice. cu material provenit din plantaţia de conservare.provine din plantaţii-mamă furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi.a fost produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate. respectiv al clonei.este destinat producerii de material săditor viticol din categoria biologică prebază.este liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare. amelioratorul soiului sau o persoană juridică ori fizică autorizată. .

f) materialul standard este materialul săditor viticol care: - a fost produs de agenţi economici autorizaţi; - provine din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate; - este destinat înfiinţării de plantaţii de producţie. Acest material dispare în momentul în care producţia de material săditor viticol certificat acoperă toate solicitările.În cazul viţelor altoite, categoria biologică se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează: - viţele altoite din categoria biologică prebază se obţin prin folosirea de altoi din categoria prebază şi portaltoi din categoria prebază; - viţele altoite din categoria biologică bază se obţin prin folosirea de altoi din categoria bază şi portaltoi din categoria bază; - viţele altoite din categoria biologică certificat se obţin prin folosirea de altoi din categoria certificat şi portaltoi din categoria certificat. În toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard rezultă viţe altoite de această categorie.Viţele portaltoi, precum şi viţele nealtoite din soiuri roditoare au categoria biologică identică cu cea a butaşilor din care provin, atunci când sunt respectate cu rigurozitate condiţiile tehnice şi biologice în pepinieră şi în afara acesteia, de testare, de manipulare, condiţionare, etichetare şi transport. ANEXA Nr. 2 la normele metodologice Definitii privind tipurile de plantaţii viticole care produc material de înmulţire, material săditor viticol şi unităţile producătoare 1. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de plantaţii: a) plantaţii de conservare - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul prebază; b) plantaţii de preînmulţire - înfiinţate de amelioratori sau de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe din materialul prebază, libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază; c) plantaţii-mamă de plante certificate - înfiinţate cu viţe din material de bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi; d) plantaţii recunoscute pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material săditor viticol din categoria standard, în urma aplicării unor lucrări de selecţie în masă; e) şcoli de viţe - culturi destinate obţinerii de viţe portaltoi sau de viţe altoite ori nealtoite din soiuri roditoare. 2. Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi: a) unităţi de selecţie - unităţi ale menţinătorului care preiau clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea clonelor pe întreaga durată de multiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie, sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor. Unităţile de selecţie sunt singurele abilitate să producă material prebază, destinat unităţilor de preînmulţire şi înmulţire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie şi întreaga reţea de staţiuni de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă din subordinea sa;

b) unităţi de conservare şi de preînmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază în plantaţii de preînmulţire, utilizând numai material din categoria biologică prebază furnizat de unităţile de selecţie.Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă de preînmulţire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone; c) unităţi de înmulţire - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe altoite şi nealtoite.Pentru aceasta înfiinţează plantaţii-mamă numai cu material din categoria biologică bază, furnizat de unităţi abilitate pentru producerea acestuia. Plantaţiile-mamă de înmulţire se înfiinţează pe soiuri şi clone; d) unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite - unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor producătoare de struguri şi plantării în goluri. În funcţie de condiţiile de care dispun, precum şi de materialul de înmulţire utilizat, aceste unităţi produc fie material de plantare din categoria biologică certificat, fie material standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii. Activitatea unităţilor producătoare de material săditor viticol se desfăşoară sub controlul Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor şi sub îndrumarea unităţilor de cercetare şi dezvoltare vitivinicolă. Unităţile producătoare de material săditor viticol ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre însoţite de planuri ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. ANEXA Nr. 3 la normele metodologice Denumirile soiurilor pentru vin folosite în România şi sinonimiile admise Denumirea soiului folosita Sinonimii admise pentru vinuri exportate in Romania Aligote Babeasca neagra Grossmuttertraube, Hexentraube Burgund mare Grossburgunder, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka Busuioaca de Bohotin Schwarzer Muscat Cabernet Sauvignon Cadarca Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka Chardonnay Columna Creata Zackelweiss Feteasca alba Madchentraube, Leanyka, Leanka Feteasca neagra Schwarze Madchentraube Feteasca regala Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka Francusa Mildweisser Furmint Galbena de Odobesti Grasa de Cotnari Dicktraube Majarca, Majarca alba Slancamenca Merlot Muscat Ottonel Mustoasa, Mustoasa de Maderat Mustafer, Straftraube Neuburger Oporto Portugieser, Blauer Portugieser, Portugais Bleu Pinot gris Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer

Monch, Pinot Grigio Plavaie Riesling italian, Riesling Welschriesling, Olasz Riesling, Olaszrizling Riesling de Rin Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling Renano, White Riesling Rkatiteli Rosioara Pamid Sangiovese Sauvignon, Sauvignon blanc Steinschiller Rosentraube, Kovidinka Sarba Tamaioasa romaneasca Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka Traminer, Traminer roz Gewurtztraminer, Rosetraminer Zghihara de Husi Zweigelt Blauer Zweigelt NOTĂ: Lista poate fi modificată şi completată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.[11] Ordin nr. 145/2002 din 08/04/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, respectiv, prin oficiile pentru protecţia consumatorilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării. ANEXĂ Normă din 08/04/2002 cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, destinate comercializării pentru consumul uman Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23/07/2002 Actul a intrat in vigoare la data de 23 iulie 2002 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

originea. respectiv 15% în volume. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. ambalarea.care are o concentraţie alcoolică dobândită minimă egală sau mai mare de 14.Art. caiselor sau ouălor utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate. . şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri proaspete oprite din fermentaţia alcoolică. . definite la art. caisă sau ou. respectiv de reprezentanţii Ministerului Agriculturii. existentă în societatea comercială. Alimentaţiei şi Pădurilor.5% în volume. etichetarea şi marcarea acestora în vederea comercializării. respectiv în completarea migdalelor. desemnarea şi prezentarea. natura şi cantitatea aromei identice cu cea naturală. Vin aromatizat Vinul aromatizat este băutura: . 2. precum şi condiţiile de aplicare. Utilizarea unei substanţe aromatizante identice cu vanilina naturală. Utilizarea termenului "aperitiv" în acest context nu limitează utilizarea acestuia pentru a defini alte produse care nu se supun prevederilor prezentelor norme. . în general. care prezintă aromă şi/sau gust de migdală. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. b) prima liniuţă şi lit. . . Art. este autorizată. Utilizarea amestecurilor de substanţe aromatizante identice cu cele naturale.5% în volume şi de maximum 22% în volume şi o concentraţie alcoolică totală minimă egală sau mai mare de 17.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. Utilizarea la obţinerea vinurilor aromatizate a substanţelor şi preparatelor identice din punct de vedere chimic cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. .la care s-a adăugat alcool prin utilizarea unuia sau mai multora dintre produsele menţionate la art. Denumirea "vin aromatizat" poate fi înlocuită cu cea de "aperitiv pe bază de vin". (2) lit. locul de depozitare şi indicaţiile asupra utilizării sale complementare în băutură în comparaţie cu aroma principală. Acest registru va conţine informaţii precise referitoare la aroma identică cu cea naturală utilizată.denumirea sub care se vinde produsul trebuie să facă referire la produsele menţionate mai sus.societăţile producătoare trebuie să ţină un registru separat referitor la utilizarea substanţelor aromatizante identice cu cele naturale. unei îndulciri şi eventual unei colorări cu caramel. .dacă amestecurile respectă prevederile legale în vigoare referitoare la aromele utilizate în alimente. oprite din fermentaţie. 4.Vinurile şi/sau musturile de struguri proaspete. Fiecare operaţie de manipulare se înregistrează în registru. O dată pe an registrele trebuie verificate de către autorităţile competente.Prezentele norme se referă la vinurile aromatizate. 1 alin. utilizate la fabricarea vinurilor aromatizate.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante naturale şi/sau preparatelor aromatizante naturale. definită conform prevederilor legale. trebuie să fie prezente în produsul finit într-o proporţie de minimum 75%. 1.În sensul prezentelor norme se definesc: A. excluzând vinul de masă "retsina". 3 pct. emise de Ministerul Agriculturii.care a fost supusă. . este autorizată la fabricarea vinurilor aromatizate. băuturile aromatizate pe bază de vin şi lacocteilurile aromatizate din produse vitivinicole şi stabilesc regulile generale privind definirea. Alimentaţiei şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei. . numai în următoarele condiţii: . Pentru produsele care poartă menţiunea "sec" sau "extrasec" concentraţia alcoolică totală este de minimum 16% în volume. compoziţia. precum şi condiţiile legate de natura.

dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. îndulcite. (2) lit. 3. 1 alin. precum cele definite în actele normative în vigoare. (2) lit. c) băuturile aromatizate pe bază de vin. emise de Ministerul Agriculturii. La obţinerea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole nu este permis adaosul de alcool. excluzând vinurile fabricate cu adaos de alcool şi vinul de masă "retsina".B. portocale şi plante aromatice. 1 alin. Vinurile şi/sau musturile de struguri utilizate la fabricarea cocteilului aromatizat din produse vitivinicole trebuie să fie prezent în produsul finit într-o proporţie de minimum 50%. în general. Utilizarea la obţinerea cocteilurilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor aromatizante obţinute prin sinteză chimică. din ginseng. Utilizarea termenului "cocteil" în acest context nu limitează utilizarea acestui termen pentru a defini şi alte produse care nu se supun prevederile prezentelor norme. b) băuturile aromatizate pe bază de vin. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. inclusiv vinurile de calitate definite de reglementările în vigoare. Vinurile utilizate la fabricarea băuturii aromatizate pe bază de vin trebuie să fie prezente în produsul finit întro proporţie de minimum 50%. . .care a fost supusă aromatizării cu substanţe aromatizante şi/sau preparate aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. 5 pct. Alimentaţiei şi Pădurilor şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.obţinută din vin şi/sau musturi de struguri.la care nu este permis adaosul de alcool.care a fost supusă. cu următoarele excepţii: a) pentru băuturile definite la art.care a fost supusă unei eventuale îndulciri şi unei eventuale colorări. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. şi/sau plantelor aromatice şi/sau condimentelor şi/sau alimentelor cu proprietăţi aromatizante. dar care nu sunt identice cu cele naturale se face numai cu respectarea prevederilor normelor ce stabilesc cazurile şi condiţiile de utilizare a acestor substanţe şi preparate aromatizante. C. Cocteil aromatizat din produse vitivinicole Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole este băutura: . obţinute din vin roşu. .care are o concentraţie alcoolică dobândită egală sau mai mare de 7% în volume şi de maximum 14. .5% în volume.care a fost supusă aromatizării cu ajutorul substanţelor aromatizante şi/sau preparatelor aromatizante naturale şi/sau identice cu cele naturale. caracterizate prin adaosul unui distilat de struguri sec şi aromatizat exclusiv cu extract de cardamom. . şi/sau plante aromatice şi/sau condimente şi/sau alimente cu proprietăţi aromatizante. emise de Ministerul Agriculturii.obţinută din unul sau mai multe produse vinicole. definite la art. care au fost supuse procesului de îndulcire şi la care s-au adăugat preparate aromatizante. Băutură aromatizată pe bază de vin Băutura aromatizată pe bază de vin este băutura: . Cocteilul aromatizat din produse vitivinicole are o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. b) prima şi a doua liniuţă şi lit. . definite la art. c) din Normele privind aromele utilizate în alimente şi sursele materiale pentru producerea lor. obţinute din vin alb. din nuci. cu sau fără adaos de musturi de struguri şi/sau musturi de struguri parţial fermentate. . Utilizarea la obţinerea băuturilor aromatizate pe bază de vin a substanţelor obţinute prin sinteză chimică. Aceste preparate au fost obţinute exclusiv din condimente. unei îndulciri.

operaţia care constă în folosirea la fabricarea vinurilor aromatizate şi.operaţia care constă în utilizarea la fabricarea vinurilor aromatizate sau a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multor coloranţi.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. ce pot fi obţinute prin fermentarea totală a zaharurilor conţinute în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. fructoză. Concentraţia alcoolică naturală în volume . sirop de zahăr invertit. Produsele folosite trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare şi îndeosebi caracteristicile alcoolului etilic utilizat trebuie să corespundă prevederilor Standardului Român nr. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: zahăr semialb. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 4. Adăugarea acestor substanţe conferă produsului finit caracteristici organoleptice diferite de cele ale vinului. 5.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate.suma concentraţiilor alcoolice dobândită şi potenţială. care au fost supuse unei aromatizări cu substanţe din speciile de pelin Artemisia sau cu . 6. 14/1998. Art. must de struguri concentrat rectificat. . must de struguri concentrat. dextroză. băuturilor aromatizate pe bază de vin şi a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole a uneia sau mai multor arome şi/sau a plantelor aromatice şi/sau a condimentelor şi/sau a alimentelor cu proprietăţi aromatizante. d) distilat de vin sau de stafide. termenii folosiţi se definesc după cum urmează: 1. . miere. în volume.În sensul prezentelor norme. e) distilat de origine agricolă. la temperatura de 20°C. zahăr caramelizat. 2. 3. a unor băuturi aromatizate pe bază de vin a unuia sau mai multora dintre următoarele produse: a) alcool etilic de origine viticolă. în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 3. 7. g) rachiu de stafide. alcool etilic rafinat tip A.numărul de volume de alcool pur. precum şi alte produse glucidice natural având un efect analog cu cel al produselor menţionate mai sus. zahăr lichid invertit. zahăr alb rafinat. Vermut . Concentraţia alcoolică totală în volume . sirop de roşcove. 4.operaţia care constă în utilizarea la prepararea vinurilor aromatizate. Aromatizare . 8. conţinut în 100 volume din produsul considerat la aceeaşi temperatură. sirop de glucoză.Definirea diferitelor categorii de vinuri aromatizate a căror denumire poate să înlocuiască denumirea "vin aromatizat" este următoarea: 1. Colorare . must proaspăt de struguri.concentraţia alcoolică totală în volume a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri. zahăr lichid. de acizi minerali sau de alţi aditivi chimici. Îndulcire . la temperatura de 20°C. Concentraţia alcoolică dobândită în volume . zahăr alb.CAPITOLUL II Definiţii Art. după caz. Adăugare de alcool . Prin zahăr caramelizat se înţelege produsul obţinut exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei fără adios de baze. Concentraţia alcoolică potenţială în volume .numărul de volume de alcool pur. f) rachiu de vin sau de tescovină. c) alcool de vin sau de stafide. b) alcool etilic de origine agricolă.

al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea cuişoarelor împreună cu alte mirodenii. predominante fiind migdalele şi mălinul.băutură obţinută pe bază de vin. zaharoză. cu sau fără sucul acestor fructe. în cazul în care aromatizarea este datorată prezenţei substanţelor aromatizante natural provenind din pelin şi din genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi autorizaţi. Art. eventual cu un adaos de mirodenii.vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. must de struguri.Definirea diferitelor categorii de băuturi aromatizate pe bază de vin. . Vin aromatizat cu ou . Denumirea "vin aromatizat amar" poate fi urmată sau înlocuită de expresii ca: a) "vin cu chinină". 6. Sangria .vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor legale în vigoare. Denumirea "Sangria" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. cu adaos de gălbenuş de ou de calitate sau cu substanţe derivate din acesta. Vin aromatizat amar .substanţe derivate din acestea. în cazul în care aromatizarea principală este obţinută cu aroma principală chinină. al cărui conţinut în zahăr exprimat în zahăr invertit este de minimum 200 g. cu adaos de bioxid de carbon şi având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 12% în volume. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "băuturi aromatizate pe bază de vin". 3 pct. Băutura poate conţine particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor şi culoarea sa trebuie să provină în exclusivitate din materiile prime folosite. exceptându-se cazul în care este produsă în Spania sau Portugalia. 3. îndulcită. aromatizată prin adaos de extracte sau esenţe naturale de citrice. Denumirea "vin aromatizat amar" este urmată de numele principalei substanţe aromatizante. conform reglementărilor legale în vigoare. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante. care au fost supuse unei aromatizări amare caracteristice. iar conţinutul în gălbenuş de ou este de minimum 10 g/l de produs finit. predominante fiind genţiana. în cazul în care aromatizarea principală este făcută cu aromă naturală de genţiană şi când băutura a fost supusă unei colorări galbene şi/sau roşii cu ajutorul unor coloranţi alimentari autorizaţi. . 2. Îndulcirea se realizează numai cu zahăr caramelizat. Termenul "cremovo" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80%. 5.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. Floris . Denumirea "Sangria" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania sau Portugalia. este următoarea: 1. 1. c) "Americano". b) "Bitter vino".".Termenul "cremovo zabaione" poate însoţi termenul "vin aromatizat cu ou" atunci când vinul aromatizat cu ou conţine vin Marsala într-o proporţie de minimum 80% şi are un conţinut în gălbenuş de ou de minimum 60 g/l. Această băutură poate fi îndulcită cu substanţele prevăzute la art. 5. urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. folosirea termenului "bitter" nu prejudiciază în acest context folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. anghinarea şi centaura.. al cărui gust caracteristic este obţinut prin utilizarea unor extracte de plante.. must de struguri concentrat şi must de struguri concentrat rectificat. Vakeva Viiniglogi/Starkvinsglogg .vin aromatizat obţinut din vinurile definite conform reglementărilor în vigoare.vin aromatizat obţinut din vinuri definite conform reglementărilor legale în vigoare. 4. Bitter .

băutură aromatizată în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10% din volumul total al produsului finit şi conţinutul în zahăr. Denumirea "Clarea" trebuie în mod obligatoriu să fie însoţită de menţiunea "fabricat în. 2. cu adaos de portocale şi/sau alte fructe. în afară de cazul în care este fabricată în Spania. astfel încât gustul de Asperula odorata să fie predominant. a căror denumire poate să înlocuiască sau să completeze denumirea "cocteil aromatizat" din produse vitivinicole. 4.băutură aromatizată obţinută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata sau căreia i s-au adăugat extracte din aceste plante. 1. Zurra . Bitter soda . Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 9% şi de maximum 14% în volume.băutură aromatizată obţinută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata sau din extracte ale acesteia.băutură obţinută prin adaos de brandy sau rachiu de vin.. . 6. Petiant din struguri aromatizat .băutură aromatizată obţinută prin amestecul de vin. Maiwein .băutură fabricată din vin aromatizat cu extracte naturale din plante.băutură pe bază de vin alb obţinută în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute pentru băutura "Sangria". Art. având o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 7% în volume. Kalte Ente .". 3 pct. Folosirea termenului "bitter" în acest context nu prejudiciază folosirea acestui termen pentru a defini produsele care nu se supun prevederilor prezentelor norme. 6. b) Viiniglogi/Vinglogg . aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. adaosul de apă este interzis. denumirea sub care se vinde produsul "Gluhwein" trebuie completată cu expresia "din vin alb".băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb şi zahăr. În cazul în care băutura "Gluhwein" a fost fabricată din vin alb.băutură aromatizată obţinută exclusiv din vin roşu sau vin alb. Clarea . 1 şi 2 şi eventual cu adaos de bucăţi de fructe. este următoarea: 1.băutură aromatizată obţinută din bitter vino. este de maximum 80 g/l. în băuturile definite la pct. eventual sub formă de suc. vin petiant sau de vin petiant cu adaos de bioxid de carbon cu vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon. exprimat în zahăr invertit. . cu o concentraţie alcoolică dobândită de maximum 4% în volume şi cu anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentaţia mustului de struguri. Cocteil pe bază de vin . Maitrank .. 3. 5. a) Gluhwein . de concentrate sau extracte. Conţinutul produsului finit în vin spumant sau vin spumos cu adaos de bioxid de carbon trebuie să fie de minimum 25% în volume. în afara cantităţilor de apă utilizate în procesul de îndulcire conform prevederilor art. Cocteil aromatizat pe bază de vin perlant . urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse. 3.băutură fabricată exclusiv din must de struguri.2.Definirea diferitelor categorii de cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole. 8. aromatizată în special cu scorţişoară şi cuişoare. cu adaos de bioxid de carbon sau apă gazoasă şi eventual cu aceiaşi coloranţi ca pentru bitter vino. Denumirea "Clarea" poate înlocui denumirea "băutură aromatizată pe bază de vin" numai în cazul în care băutura a fost fabricată în Spania. Concentraţia alcoolică dobândită trebuie să fie egală sau mai mare de 8% şi de maximum 10. 7. impregnat cu bioxid de carbon.5% în volume. definite conform reglementărilor legale în vigoare. şi care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5% zaharuri. la care se adaugă substanţe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanţe. al cărei conţinut în produsul final trebuie să fie de minimum 50% în volume.

2% in volume şi care nu corespund prevederilor prezentelor norme.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 90 şi 130 g/l inclusiv. "gust" sau cu alte menţiuni asemănătoare la una dintre denumirile prevăzute în prezentele norme. 11.Art.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este între 50 şi 90 g/l inclusiv.pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 30 g/l inclusiv. 7. În cazul în care denumirea sub care se vinde produsul pentru băuturile aromatizate pe bază de vin conţine termenul "spumos" cantitatea de vin spumos utilizată trebuie să fie de minimum 95%. . este permisă fără modificarea naturii băuturii şi cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. "marcă".pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de maximum 50 g/l inclusiv. "Vermouth de Chambery". care au o concentraţie alcoolică de minimum 1. 4. . 12. demidulce .(1) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme este permisă utilizarea aditivilor alimentari autorizaţi. Art. 3. Art. 10. . Alcoolul etilic de origine agricolă va fi utilizat în doza strictă necesară pentru diluarea sau dizolvarea aromelor.Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor definite în prezentele norme trebuie să corespundă standardelor române. (3) Denumirile de origine sunt rezervate băuturilor care îşi dobândesc caracteristicile şi calităţile definitive în procesul de fabricare în zona geografică invocată. (2) La fabricarea băuturilor definite în prezentele norme adăugarea apei. substanţelor colorante sau a oricărui alt aditiv autorizat. precum şi normelor sanitare în vigoare. 8. dulce .pentru produsele al căror conţinut în zahăr este de minimum 130 g/l. "Vermouth di Torino" pot să înlocuiască denumirile categoriilor de băuturi aromatizate menţionate la art. 4. (2) Denumirile geografice cum ar fi: "Nurnberger Gluhwein". "mod". 5.Denumirile "vin aromatizat". . extrasec . 2. 5. 14/1998. . 6. standardelor profesionale şi standardelor sau specificaţiilor tehnice ale firmelor. Art. 7 şi 8 nu se pot utiliza denumirile menţionate în aceste articole. 2. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi utilizaţi la fabricarea băuturilor definite în prezentele norme trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă şi să aibă caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu Standardul Român nr. (4) Denumirile sub care se vând produsele definite în prezentele norme nu pot să fie completate cu indicaţii geografice la care au dreptul produsele vitivinicole.Tratamentele şi practicile oenologice aplicate vinurilor şi musturilor trebuie să corespundă reglementărilor legale în vigoare. după cum urmează: 1. (2) Băuturile aromatizate care nu corespund prevederilor prezentelor norme nu se comercializează pentru consumul uman în asociere cu termeni cum ar fi: "gen". Menţiunile "demidulce" şi "dulce" pot fi înlocuite prin înscrierea conţinutului de zahăr invertit exprimat în g/l.(1) În denumirile sub care se vând băuturile aromatizate conţinând produse din sectorul vitivinicol şi arome. rezultând denumiri compuse. .(1) Pentru băuturile care nu corespund prevederilor art. "stil". nu este permisă nici o referinţă la produsele din sectorul vitivinicol. (3) Alcoolul etilic folosit pentru diluarea sau dizolvarea aromelor. . în vederea evitării inducerii în eroare a consumatorului asupra materiei prime utilizate. sec . eventual a apei distilate sau demineralizate. demisec . Art. cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. 2 sau să le completeze. 4 şi 5 pot fi completate în funcţie de conţinutul în zahăr invertit. "tip". Art. "băutură aromatizată pe bază de vin" şi cele menţionate la art. 9.

(2) În cazul în care alcoolul utilizat la fabricarea băuturilor provine dintr-o singură materie primă (alcool din cereale. Art. alcool din melasă). . 14. natura acestuia poate fi indicată pe etichetă.[12] . (2) Prevederile prezentelor norme se aplică şi băuturilor aromatizate provenite din import. 15. substanţelor colorante sau a aditivilor autorizaţi nu este considerat ingredient. . În cazul în care alcoolul provine din diferite materii prime. Art. şi a Standardului Român 184/1-25. denumit şi AQL.(1) Etichetarea.(1) Marcarea băuturilor prevăzute în prezentele norme se face cu respectarea reglementărilor legale în vigoare emise de Ministerul Finanţelor Publice. (3) Alcoolul etilic utilizat la diluarea sau dizolvarea aromelor. prezentarea şi publicitatea băuturilor prevăzute în prezentele norme se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare.Art. 13.Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe baza nivelului de calitate acceptabil. alcool din vin. . nu se va indica pe etichetă natura acestuia.

htm 6. http://www.pdf .anpc.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/LEGEA-2442002.ro/legislatie_nationala/lege%2083_2007_vie_vin. http://www. http://www.anpc.gov.php 2.legestart. http://www.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MzA3OTM3).pdf 10.Bibliografie 1.dreptonline.ro/Hotararea-1219-2000-unele-masuri-protectie-intereselor- consumatorilor-achizitionarea-piese-schimb-auto-altele-decat-cele-pot-afectasiguranta-circulatiei-protectia-mediul-(MzgwOTY-).anpc.apia. http://www.legestart. http://www. http://www.gov.cdep.legestart.ro/Legea-449-2003-vânzarea-produselor-garantiile-asociate- acestora-(MTc1MzA-).htm 5.ro/introduceri/introducere_comerţ.anpc.ro/pls/legis/legis_pck.ro/anpc/index.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-1452002.legestart.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/ORDIN-268- 2003. http://www.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1134- 2002.htp_act_text?idt=5545 4. http://www.htm 3.htm 7. http://www.pdf 9. http://www.ro/Legea-245-2004-securitatea-generala-produselor- (Njg1NzM-).php? option=com_content&view=section&layout=blog&id=9&Itemid=50 8.gov.pdf 12.pdf 11.anpc. http://www.gov.org.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful