Vitoria Lipan este un personaj exponential care cristalizeaza trasaturile muntenilor - temperamente solare care pun viata in ecuatie

cosmica. Fiecare moment al asteptarii sau al drumului constituie o marturie a unirii cu natura aflata mereu in consonanta cu trairile sufletesti ale personajului. Motivul soarelui strabate intreg romanul, drumul Vitoriei - replica pamanteana la marea calatorie de dincolo de moarte a lui Nechifor - devenind astfel o traversare a luminii impusa de dezlegarea tainei, ca o purificare. Ca si ceilalti munteni care pun mai presus de orice respectarea datinilor lor "de la inceputul lumii", Vitoria isi organizeaza viata in virtutea traditiei; imixtiunea civilizatiei recente este considerata un sacrilegiu pentru ca numai "randuiala" are privilegiul de a conserva timpul, in aceasta lume in care " toate urmau ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel de demult". De fapt, exista in "Baltagu doua timpuri: unul concret (deceniul al III-lea al secolului nostru) si unul etern, pastrat prin ritual. in lunga ei calatorie, Vitoria intalneste o cumetrie, o nunta si face ea insasi praznicul lui Nechifor. Simbolic, ea traverseaza astfel cele trei momente cruciale ale existentei, pentru ca de acum va incepe o noua viata. De altfel, plecarea ei in acel drum al destinului nu este decat porunca a respectarii datinei; ca si Antigona, ea cauta un mort pe care il ingroapa pentru ca sufletul lui sa-si gaseasca odihna. Ca in marile tragedii antice, apare in "Baltagul" un motiv al destinului: "... i-a fost lui Nechifor scrisa o asemenea soarta pe care nimica n-o poate inlatura" - spune Vitoria si el "... s-a inaltat in soare ori a curs pe o apa", reintorcandu-se in marele Univers. In aceasta lumina, prin savarsirea unor gesturi arhetipale, Vitoria devine o preoteasa a vechimii care oficiaza un cult stravechi intru desavarsirea nuntirii cosmice. "In cautarea ucigasilor, Vitoria e un Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la cale, reprezentatiuni tradatoare, si cand dovada s-a facut, da drumul razbunarii" (Calinescu). Pedepsindu-i pe cei doi, Vitoria realizeaza un proces necesar: scoaterea "din lege" a mortii ca hazard, intoarcerea personajului in spatiul mitic al muntelui echivaleaza cu o negare a celuilalt spatiu, caci totul reincepe cu o alta generatie. Read more: http://articole.famouswhy.ro/caracterizarea_personajului_vitoria_lipan_din_romanul_baltagul/#ixzz 1La3TLv8u Caracterizarea Vitoriei Lipan Romanul Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene. Inspirat din balada Miorita, cu o actiune mai complexa decat a acesteia, romanul largeste viziunea asupra satului si taranului roman. Vitoria Lipan este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in toate momentele actiunii si polarizeaza in jurul ei toate celelalte personaje. Muntenca de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, devenind un tip reprezentativ pentru aceasta lume arhaica. Pentru caracterizarea ei, autorul foloseste o diversitate de

procedee artistice: direct, prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi. Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara a eroinei: avea ochii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea femeii pentru intarzierea sotului ei plecat la Dorna sa cumpere oi. 44272hnt26hjj1l Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasaturile omului simplu. Ea este o femeie harnica si priceputa, care stie a aiba grija de gospodarie in timp ce sotul ei este plecat. Inainte de a porni in cautarea lui, ea oranduieste totul cu o exactitate demna de invidiat. Mai intai, vinde produsele si duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi pradata. Fiind constienta de pericolele care ii pandesc pe drum, Vitoria ii face un baltag lui Gheorghita, pe care preotul il sfinteste, iar pentru sine ia pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie. Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si obiceiurile stramosesti.. Inainte de a pleca, femeia cere sfatul parintelui Daniil, merge la manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana, tine post paisprezece zile, se spovedeste, se impartaseste si face daruri bisericii. In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta ceremoniile la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa-si pastreze sufletul curat si sa-si ascunda durerile si framantarile personale, inchinand un pahar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa, deoarece ea crede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel dintai vis care a impuns-o si a tulburat-o il arata pe sotul ei calare cu spatele intors catre ea. Altadata l-a visat rau, trecand calare o apa neagra. nj272h4426hjjj Femeia intelege in egala masura si semnele naturii. Ea stie ca se schimba vremea deoarece dumbravencile zboara in carduri sub soare. Eroina este inzestrata cu o inteligenta diabolica, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe tot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand informatii de la cei care l-au cunoscut pe sotul ei. Ea dovedeste o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor: Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte sau toate pe lumea asta arata ceva. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul. Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la praznicul de inmormantare. Cu o logica impecabila, prin vorbe intepatoare si aluzive, ea ii constringe pe faptasii crimei sa marturiseasca adevarul. Datoria fata de barbatul ucis fusese implinita cu muchia baltagului in frunte asupra ucigasului de catre Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se afla inainte de toate. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a poporului: cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca. Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile. Gheorghita gandeste cu uimire mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului. La randul sau, Calistrat Bogza este la fel de uimit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul. De aceea, fiind pe moarte, el isi

recunoaste fapta: Sis a se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului. La sfarsitul romanului, dupa incheierea praznicului, Vitoria si Gheorghita isi reiau problemele vietii cotidiene. Vitoria este un personaj complex, contradictoriu si viu ca insasi viata. Caracterizarea Vitoriei Lipan din romanul Baltagul de M. Sadoveanu Romanul Baltagul ramane o scriere memorabila nu numai prin continutul si multitudinea semnificatiilor sale, ci si prin personajele sale, intre care un loc aparte il ocupa Vitoria Lipan. Ea este personajul principal al romanului, deoarece este prezenta in toate momentele actiunii si polarizeaza in jurul ei celelalte personaje. Inca de la inceputul romanului, Vitoria te cucereste prin frumusetea si farmecul ei, caci la cei 40 de ani ai sai, ochii ei caprui rasfrangeau culoarea castanie a parului, insa privirea ei era dusa departe, semn al gandurilor in care era adancita si care o copleseau. Femeia nu mai era tanara dar avea o frumusete neobisnuita in privire. Ochii ei luceau ca intr-o ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase. Infatisarea fizica scoate in evidenta ingrijorarea femeii pentru tacerea sotului ei si prefigureaza zbuciumul sufletesc ce o va stapani si o va macina pana ce-i va descoperi si pedepsi pe ucigasii lui Nechifor Lipan. Femeia aspra, Vitoria, este in acelasi timp o gospodina harnica si priceputa care duce grijile unei gospodarii cu multe acareturi, mai ales ca sotul ei era deseori plecat. Astfel, ea stie ce produse mai are de vanzare, se tocmeste cu usurinta de negustor cu cei care vin sa cumpere, sau merge ea insasi la campie ca sa vanda din produse. Ordonata, cu deosebit simt practic, inainte de a pleca sa-l caute pe Nechifor, ea oranduieste totul incat nici un amanunt nu-i scapa. Constienta de pericolele care-i pandesc pe drum, ii face lui Gheorghita un baltag, pe care preotul il sfinteste iar pentru sine ia o pusca pe care sa o foloseasca in caz de nevoie. Vitoria este o femeie credincioasa si respecta obiceiurile stramosesti. Inainte de a pleca se consulta cu preotul, merge la manastirea Bistrita, unde se roaga la icoana sfintei Ana, tine post douasprezece vineri, se spovedeste si se impartaseste, face daruri bisericii. In drumul ei intalneste o cumetrie si o nunta, si de fiecare data respecta traditia, asa cum indeplineste toate cele crestinesti pentru inmormantarea si pomenirea lui Nechifor. Femeie superstitioasa, ea crede in vise si in semne, in descantece si vraji, si de aceea nu uita sa mearga la baba Maranda, vrajitoarea, pentru a afla de sotul ei. Visul in care Lipan apare intors cu spatele trecand peste o apa neagra si cantecul cocosului intors catre poarta o obsedeaza si ii dau certitudinea ca barbatul ei nu se mai intoarce, deoarece a fost ucis. Eroina impresioneaza si prin luciditatea si stapanirea de sine, caci, desi initial hotaraste sa-l trimita pe Gheorghita in cautarea lui Nechifor, isi da seama ca acesta are nevoie de mintea si de experienta ei de viata, si pleaca impreuna. Este inzestrata cu o inteligenta iesita din comun, pe care si-o manifesta in diferite imprejurari. Ca sal convinga pe Gheorghita de necesitatea plecarii, ii spune: De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu nam alt sprijin si am nevoie de bratul tau. De asemenea stie sa culeaga cu abilitate informatii de la cei din jur, pe care ii trage de limba, dovedind astfel o mare pricepere in descifrarea sufletului oamenilor. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau, femeia dovedeste tenacitate, darzenie si vointa de neinfrant, si astfel isi va realiza dorinta de a-l gasi pe Nechifor si de a-i pedepsi pe ucigasi. Odata scopul atins, Vitoria va reveni la vechile indeletniciri si preocupari, caci viata isi urmeaza cursul normal. 11427pld94jus9f In relatia cu copiii se dovedeste toleranta cu Gheorghita, pe care il vede sfios si nesigur si pe care il apara si ocrotea de cate ori in ochiii lui Lipan erau nouri de vreme rea iar cu Minodora

este mai aspra si neinduratoare pentru ca vrea sa o educe in spiritul traditiei. Impovarata de griji si e nelinisti, Vitoria traieste un zbucium interior devastator. Ea sta pe prispa cu ochii dusi departe, fusul se invarte singur si in singuratatea ei, femeia cearca sa patrunda pana la el... Singuratatea este asa de mare iar durerea sufleteasca este asa de puternica incat se socotea moarta ca si omul ei care nu era langa dansa. Ea insa gaseste taria morala de a se rupe de ganduri si de singuratate si de a pleca in cautarea sotului: n-am sa mai am hodina cum n-are paraul Tarcaului pan ce l-oi gasi pe Nechifor Lipan. Ceea ce ii da putere sa ia o asemenea hotarare este dragostea pe care i-a purtat-o dintotdeauna sotului ei: abia acum intelegea ca dragostea ei se pastrase ca in tinerete. Femeia comunica parca pe cai nestiute cu elementele naturii care o indruma prin semne pe calea cea buna. Aceasta femeie apriga de la Magura Tarcaului ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile ei deosebite si de aceea, celelate personaje isi exprima punctul de vedere evidentiindu-i calitatile sau generalizandu-le. Astfel Gheorghita cugeta cu umire: mama asta trebuie sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului, iar Calistrat Bogza este uluit de exactitatea cu care Vitoria a reconstituit totul si sa recunoasca: si sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului. Prenumele Vitoriei semnfica biruinta. Calinescu o compara cu un Hamlet feminin. Ea ii demasca pe ucigasi pentru ca niciodata sa nu se mai petreaca o astfel de fapta in lumea pura a muntelui. Folosind o gama variata de procedee: direct, prin descriere, prin parerea celoralte personaje, sau indirect, prin fapta, prin atitudini, prin relatia cu celelalte personaje, Sadoveanu a creat un personaj complex, ce sintetizeaza trasaturile morale ale oamenilor de la munte.
Vitoria Lipan, taranca din Magura Tarcaului, traieste viata aspra a oamenilor de la munte, in cadrul careia barbatii isi castigau painea cu toporul ori cu cata, iar femeile prelucrau lana oilor . Ea intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu pe care le apreciaza cel mai mult poporul roman: cultul adevarului, al dreptatii, al respectarii legii stramosesti si al datinii . Personajul se individualizeaza atat prin mijloace de caracterizare directa, portretul fizic al eroinei este prezentat de autor, dar mai ales prin 2caracterizare indirecta: din fapte, actiuni, felul cum gandeste, cum vorbeste, monologul interior, etc . Scriitorul ii realizeaza un portret sumar, concentrand frumusetea, forta launtrica: ochii caprui ,, aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute",sau ,,..rasfrangeau lumina castanie a parului". Nelinistea interioara, zbuciumul sufletesc incep sa se manifeste cand ea isi da seama de intarzierea intoarcerii sotului sau, peste obiceiul din trecut. Lipan era ,,dragostea ei de douazeci si mai bine de ani", plecat la Dorna sa cumpere oi . Munteanca isi cunoaste barbatul asa cum stie semnele vremii si intelege ca trebuie sa plece pe urmele lui sa-l caute . Intreaga strategie a Vitoriei se desfasoara pe doua coordonate fundamentale : stiinta semnelor vremii, ale naturii si presimtirile sale bazate pe experienta vietii, pe intuitia personala,aproape profetica . Primele semne rau prevestitoare sunt visele, care i-l arata pe ,, Nechifor calare, cu spatele intors catre ea", alta data ,,trecand calare o apa neagra..." Ea intelege semnele naturii : ,, brazii sunt mai negri decat de

obicei ", ,,cucosul, asezat pe prag, se intoarse cu pliscul spre poarta, da semn de plecare, deci Lipan nu va veni". Vitoria este o sinteza de spiritualitate romaneasca, ea respecta neabatut datina mostenita din vechime . Pregatindu-se de plecare, ea se consulta cu parintele Danila, dar si cu vrajitoarea satului, apoi se roaga la icoana Sfintei Ana, tine post pentru a se purifica sufleteste . Prevazatoare , isi randuieste gospodaria, vinde produsele,duce peste noapte banii la preot, o lasa pe fiica ei, Minodora, la manastire si constienta de pericolele care-i pandesc pe drum , ii faureste lui Gheorghita un baltag, avertizandu-l: ,,De-acu trebuie sa te arati barbat!"

Solemnitatea pregatirii plecarii dezvaluie un ritual stravechi, un mod de viata mostenit din stramosi, cu automatismele lui , pe care Vitoria il respecta . Ea se hotaraste sa umble numai intre,,rasaritul si asfintitul soarelui "si sa se alature pe langa oameni . Dovedeste astfel spirit de prevedere ; intelepciunea , inteligenta si luciditatea ii dirijeaza comportamentul . O vointa neclintita si o judecata limpede o insotesc permanent. ,,Mai ales daca-i pierit , cata sa-l gasesc, caci viu, se poate intoarce si singur". Ea reconstituie drumul facut de barbatul ei ,mergand si intreband din loc in loc , din han in han, tenace , pana cand la Sabasa ,,in intuneric , incepu sa i se faca lumina; gandurile i se limpezesc"; La Sabasa , fusesera cu turmele trei stapani , iar la Suha doi -,,atunci si vantul a incetat sa mai bata." Scena gasirii cainelui dezvaluie puternice trairi sufletesti : ,, Femeia avea in ea o sfarseala bolnava, ....ea gaseste in animal o parte din fiinta celui prapadit ". In rapa de sub crucea Talienilor , Vitoria gaseste cheia adevarului . In momentul aflarii adevarului despre disparitia sotului ei, eroina se manifesta ca ,,un Hamlet feminin"George Calinescu-, pregatind scena demascarii vinovatiilor si pedepsirea lor. Momentul razbunari este plin de maretie, simbol al adevarului si dreptatii pe care Vitoria o infaptuieste cu o logica impecabila, cu tact si luciditate. Pentru Vitoria, datoria crestineasca se afla inainte de toate: ,,trebuie sa nu ramaie intre lupi, sa-l aduc intre crestini" . Din comportamentul Vitoriei se desprinde o intreaga filozofie de viata , un echilibru si o masura in toate ca si la ciobanul din ,,Miorita". Odata indeplinita datoria catre cel ucis totul ii reintra in tiparul vietii de la munte, Vitoria si Gheorghita intorcandu-se la Magura , linistea si ordinea vietii fiind restabilite.

Pentru marea responsabilitate, inteligenta, hotararea darza, Vitoria a fost asemanata cu eroinele din tragediile antice. Demnitatea si perseverenta cu care stie sa duca la indeplinire legea nescrisa, legea baltagului, precum si bogatia sufleteasca a Vitoriei ii dau maretie si frumusete. Eroina este tipul femeii din popor de o mare frumusete sufleteasca: sotie devotata, mama iubitoare si grijulie, gospodina desavarsita, in stare sa preia oricand locul barbatului disparut .

In tot ce face si spune este dragoste si inteligenta nativa si o vitalitate care este a naturii insasi. Vitoria Lipan este exemplara prin tarie si perseverenta. Conform unui calendar natural ea isi da seama ca intarzierea sotului sau are o singura explicatie: moartea. Ea se adreseaza preotului, face vraji, apeleaza la autoritati, dar experienta o invata ca trebuie sa se bazeze pe ea insasi, pentru ca la ea e durerea. In adancul sufletului ei e convinsa de moartea sotului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisa ii dicteaza ca trebuie sa-l caute si sa-i dea ultima cinstire cuvenita. In adancul sufletului ei e convinsa de moartea sotului, dar dragostea, omenia, datoria nescrisa ii dicteaza ca trebuie sa-l caute si sa-i dea ultima cinstire cuvenita. Dragostea ei este profunda, pastrata de-a lungul anilor, dupa propria marturisire: ca banul cel vechi. Stie sa-si randuiasca treburile gospodariei, inainte de a pleca la drum. Inzestrata cu o inteligenta nativa, ea isi stabileste opririle in locuri, unde stie ca va primi cat mai multe informatii. Vitoria stie sa intrebe, sa scoata adevarul de la oameni, sa lege faptele si sa reconstituie mental drumul sotului ei. Stie sa fie prietenoasa, la nevoie umila, chiar sa minta si sa invrajbeasca pe cele doua femei, sotiile lui Bogza si Cutui. In discutiile cu cei doi simuleaza naivitatea si nestiinta, cand in realitate este convinsa de vinovatia celor doi. Treptat ea reconstituie faptele: In intuneric, incepea sa i se faca lumina. La Sabasa fusera trei. Dincoace, peste muntele Stanisoara, la Suha, Nechifor Lipan nu mai era aici, intre Sabasa si Suha trebuia sa gaseasca ea cheia adevarului. In descoperirea crimei ea intuieste ca rolul decisiv ii va reveni cainelui pe care din fericire il gaseste. La inceput Vitoria se poarta prietenos cu cei doi ciobani, pentru a le adormi banuielile. Tot timpul ea dovedeste o stapanire de sine iesita din comun: Avea de cautat, de gasit si de randuit. De plans a plange mai pe urma, acuma n-are vreme. Vitoria este neobosita si necrutatoare in descoperirea vinovatilor. Trasaturile femeii reies si din secventa finala a romanului, aceea a dezvaluirii crimei si a pedepsirii vinovatilor. La inceput Vitoria se poarta frumos, invitandu-i pe Bogza si Cutui sa manance si sa bea. Treptat insa vorbirea ei devine aluziva: spune despre baltagul lui Bogza, ca e mai vechi, stie mai multe despre trecut; mai tarziu vede pe el pete de sange. Vitoria stie ca cei doi sunt ucigasii dar nu-i numeste din prima clipa, ci ii supune unei tensiuni psihologice, care ii determina sa-si marturiseasca vinovatia. De la insinuari, aluzii, Vitoria trece la povestirea faptelor si numirea vinovatiilor. Si in aceasta scena dovedeste inteligenta nativa, istetime si stapanire de sine. Vitoria este o foarte buna cunoscatoare a oamenilor, ghicind adevarul din gesturi, vorbe, din expresia fetei. Stie sa desfasoara o gama larga de atitudini pentru a-si atinge scopul. Este o femeie autoritara, voluntara, pe care nu o infrange nici drumul lung si greu, nici oboseala, nici informatiile rare si putine. Ea isi pregateste drumul cu un adevarat ritual pana in cele mai mici amanunte. In afara de inteligenta

nativa ii este de mare ajutor o bogata experienta de viata. In hotararea ei de a-si cauta sotul este nu numai iubire ci si un aprig dor de dreptate, de pedepsire si de razbunare. Ea reconstituie cu ochii mintii itinerariul sotului si crima care a avut loc. Prin energie fizica si morala, prin intelogenta ei practica, hotarare ferma si consecventa cu care-si urmareste scopul, Vitoria este un personaj reprezentativ pentru colectivitatea din care face parte. nfiarea fizic a eroinei ilustreaz ngrijorarea pentru tcerea soului ei i prefigureaz zbuciumul sufletesc ce o va stpni pn la descoperirea i pedepsirea ucigailor lui Lipan. Femeie aspr, Vitoria este o gospodin harnic i priceput care i conduce cu mult pricepere gospodria mai ales c soul este deseori plecat; ea tie pe de rost ce produse mai are de vnzare, se tocmete cu cei care vin s cumpere, sau merge chiar ea la cmpie s vnd din produse. Vitoria este ordonat i nzestrat cu un deosebit sim practic; astfel, nainte de plecare, ea i ornduiete toate treburile nct niciunul dintre amnunte nu-i scap; prevztoare vinde din produse, duce peste noapte banii la preot pentru a nu fi prdat i contient de pericolele care-i pndesc pe drum, i face lui Gheorghi un baltag pe care preotul l sfinete, iar pentru sine i ia puca pe care s-o foloseasc n caz de nevoie. Vitoria este o femeie credincioas, ea respect obiceiurile strmoeti; astfel, nainte de a pleca se consult cu preotul, merge la Mnstirea Bistria unde se roag la icoana Sfintei Ana, ine post dousprezece vineri, se spovedete, se mprtete, face daruri bisericii, respect tradiiile att n cazul botezului i al nunii ntlnite n drum spre Dorna, ct i n cazul pomenirii i nmormntrii lui Lipan. Femeia este superstiioas deoarece crede n vise, n semne, n descntece i n vrji, motiv pentru care se duce la baba Maranda, vrjitoarea, pentru a afla despre soul ei. Visul n care Lipan apare ntors cu spatele trecnd peste o ap neagr i cntecul cocoului ntors ctre poart i dau certitudinea c soul ei a fost ucis. Eroina se caracterizeaz prin luciditate i stpnire de sine cci pleac mpreun cu Gheorghi n cutarea lui Nechifor, ea dndu-i seama c acesta are nevoie de mintea i experiena ei de via. Vitoria are o inteligen ieit din comun pe care i-o manifest n diverse mprejurri: n primul rnd reuete s-i conving fiul de necesitatea plecrii la drum i n al doilea rnd, culege cu abilitate informaii de la cei din jur pe care i trage de limb, dovedindu-se foarte priceput n descifrarea sufletului oamenilor pe care i intlnete n drumul spre Dorna. Felul ei de a vorbi dovedete faptul c este inteligent: uneori ea apeleaz la proverbe i zictori (Cine nu cearc, nu izbutete), alteori apeleaz la umor li ironie, iar n unele cazuri vorba ei devine ascuit i ntrebtoare. Cu toate greutile ntmpinate n drumul su, ea dovedete tenacitate, drzenie i voin de nenfrnt deoarece nu renun la scopul propus. Spiritul ei justiiar nvinge i o dat scopul atins, Vitoria va reveni la vechile ndeletniciri, cci viaa merge nainte.