P. 1
Probleme de Mediu Pe Sol in Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov(2)

Probleme de Mediu Pe Sol in Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov(2)

|Views: 982|Likes:
Published by Romeo Nechita

More info:

Published by: Romeo Nechita on Jan 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2013

pdf

text

original

Introducere

Factorii naturali care determină calitatea solurilor din România sunt: relieful, litologia, clima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sunt influenţate de activitatea omului şi din acest punct de vedere omul trebuie să intervină în conservarea calităţii solurilor. Factorii antropici sunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid calitatea solurilor. Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condiţiilor ecologice, stabilindu-se relaţii între soluri, soluri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici la care se adaugă considerarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind din activităţile industriale şi urbane. Calitatea solurilor este determinată în principal de proprietăţile acestora. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. În regiunea 8 Bucureşti-Ilfov, cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 110099 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din Regiunea 8 totalizează cca. 26500 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile

1

o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş ( cca. nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate. 20 ha) şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone ( cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a platformei industriale Pantelimon – Neferal. 140 ha). în general. Principalele restricţii ale calităţii solurilor În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic. Au fost. Astfel au fost depistate cca. Jilava. 1.predominante din Regiunea 8 prezintă. pepiniere pomicole Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera Ape şi balţi Alte suprafeţe Suprafaţă (ha) 23787 5449 4153 4607 506 66 270 611 908 16819 2. Buftea. Repartitia solului pe categorii de folosinţe(Tabel 1): Tabel 1 Categoria de folosinta Suprafaţă totala Suprafaţă agricolă -proprietate majoritar privata Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepiniere viticole -livezi. de asemenea. 2 . tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-vestica).

domeniul privat al comunei . chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile în care. Practic.oraş Măgurele .oraş Buftea 4 ha 2 ha 1 ha 3 ha 2 ha 3 . Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele.comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal . 4. inapte pentru o agricultură eficientă.comuna Găneasa . toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. prin operatiuni de decopertare.comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla şi Sabar) .oraş Pantelimon .) degradeaza însuşirile fizice. A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier. sulful s.domeniul privat al comunei – 64 ha suprafaţă cu umpluturi şi denivelări neproductive . Zone critice sub aspectul degradării solurilor: In judeţului Ilfov s-au identificat în următoarele comune terenuri degradate.a. modelare. 3. după cum urmează: .comuna Grădiştea . s-au creat practic alte tipuri de sol. Monitorizarea calităţii solurilor Nu se deţin informaţii cu privire la monitorizarea calităţii solului pe teritoriul judeţului Ilfov.comuna Afumaţi – 3 ha .comuna Chiajna – 31 ha (păşune cu exces de umiditate) – 13 ha mlaştină .

conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate. reies următoarele : • reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor a. În acest sens.5 10.2 3. 4 . • • • • rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu .84 5. din date furnizate de către ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie). sub aspectul degradării de terenuri. impărtirea pe sectoare se prezintă în modul următor (Tabel 2): Tabel 2 Sectorul Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3 Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6 Total Suprafaţă de teren degradat (ha) 75 27.In municipiul Bucuresti. Ingraşăminte Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului. mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %. conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %.14 35 30 180. conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice. restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide. în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi.până la mari.

0 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Bucuresti 2008 Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 5) Tabel 5 Cultură Suprafaţ a (ha) Grâu Orz orzoaică Porumb Floarea soarelui Soia Rapiţă Lucernă Fasole boabe Cartofi Legume total 18.Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2008 în judeţul Ilfov (Tabel 3): Tabel 3 An 2008 Îngrăşăminte chimice folosite (tone substanţă activă) N P2O5 K2O Total 2.211 N+P2O5+K2O Arabil 56.0 2001 1.949 314 458 481 24 1. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) În categoria pesticidelor se includ insecticidele.3 1999 2.607 374 4.230 1.636 Agricol 1.140 62 198 17.050 12. Consumul de pesticide la nivel naţional (kg/ha) (Tabel 4): Tabel 4 1998 2.219 176 1. fungicidele.599 10.403 21.467 40 3.448 876 145 1.234 Consum insecticide (kg substanţă activă) 245 0 1.5 2002 1.853 şi 4.085 Consum fungicide (kg substanţă activă) 6.2 2007 1.680 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008 b. erbicidele.4 2005 1.2 2000 2.378 Consum erbicide (kg substanţă activă) 1.672 3.399 170 10.026 335 55 514 5 .2 2006 1.203 69 943 5.6 2003 1.5 2004 1.

Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste situaţii a variat între 25 şi 100%.Pomi total Vie Căpşuni TOTAL GENERAL 736 1. Jilava. Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate.zootehnice la nivelul judeţului Ilfov (Tabelul 6) : 6 .3 Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008 c.760 4. Buftea.540 3.796 906 3.853. nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de complexele agrozootehnice din zonele Periş. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă. o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bune.477 64 70.974 10 9. în general.3 26.429 96 24 29. Inventarul solurilor contaminate în urma activităţilor agricole.

oraşul Chitila Chitila privata de i nitraţi activ stat agricole agricole Consiliul Local comuna Dărăşti Dărăşti Ilfov proprietate activităţ surse de nitraţi . prin adresa CL informeaza 744 ha 1140 ha 7 .Picovit Rom-Impex S. 241/2005 conf. activ.A Buftea zootehn dejectii proprietate ieanimalier privata avicultu e ra 5000 3 Ilfov 4 5 Ilfov Ilfov surse de activităţ Cosiliul Local.4. Bucuresti Targoviste nr. Ord. oras Buftea Tipul de proprietat e asupra terenului 4 Tipul activităţ ii poluato are 5 Natura sursei de poluare 6 dejectii animalier e pastoase Vârs Natura ta poluanţi polu lor ării 7 8 poluanti de natura 1978 organic a poluanti 1974 organici Suprafaţa contaminată (m2) 9 Observaţii 10 1 Ilfov S.C.R. comuna 1 1 proprietate nitrati din i nitraţi Decembrie Decembrie privata activ agricole agricole surse de proprietate activităţ nitrati din Consiliul Local. Agricol proprietate eprivata zootehn ie 2000 2 Ilfov S. 241/2007. 220. 241/2006 conf. Ord. Ord. orasul Popesti Leordeni Sos.Ilfov privată de i nitraţi din stat agricole activ agricole 2127 ha conf. 0 Judeţ 1 Numele Localizarea proprietarului/administratorului sitului /deţinătorului sitului contaminat contaminat 2 3 Sos Oltenitei.Avicola S.Nr. Crt.L. nr.C.

Ord. Ord.Nr. Crt. 241/2009 conf. Ord. 241/2010 6 Ilfov Consiuliul Dobroeşti Local comuna Dobroesti 7 Ilfov Consiuliul Local comuna Jilava Jilava 8 Ilfov Consiliul Local oras Măgurele Măgurele surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole surse de proprietate activitat nitrati din privata de i nitraţi activ stat agricole agricole 741 ha 1929 ha 3351 ha 8 . 241/2008 conf. 0 Judeţ 1 Numele Localizarea proprietarului/administratorului sitului /deţinătorului sitului contaminat contaminat 2 3 Tipul de proprietat e asupra terenului 4 Tipul activităţ ii poluato are 5 Natura sursei de poluare 6 Vârs Natura ta poluanţi polu lor ării 7 8 Suprafaţa contaminată (m2) 9 Observaţii 10 ca exista 465 ha teren poluat din activitati diverse conf.

.chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole. sunt: . Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier.depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător.Sursa datelor: raportul privind starea factorilor de mediu APM Ilfov 2008. . Situatia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare ( irigaţii. s-a identificat un teren poluat cu metale grele (poluare istorică).) Sursele principale de poluare a solului in regiunea 8 Bucureşti-Ilfov. chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor.) degradează însuşirile fizice. desecare) de pe teritoriul judeţului Ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului construibil. Suprafetele marcate in tabel sunt identificate la nivelul anului 2006 şi asupra cărora nu s-a intervenit până în prezent cu lucrări de refacere. În anul 2008 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol. sulful s.poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens.depunerile uscate şi umede din atmosferă. Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu 9 . în urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic. siderurgic. La nivelul judetului Ilfov. Au rămas funcţionale canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare. etc. . Practic. toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic.a. d. .).degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele. din platforma Brăneşti. energetic etc. e.

Grădistea şi Petrăchioaiadin judetul Ilfov. 10 . activităţi industriale). s-a constatat existenţa metalelor grele (plumb.efectuate pentru societăţile de pe platformă. conform chestionarelor din anexele 1 şi 2 din HG 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluării solului şi subsolului. zinc. Conform acestei Hotărâri sau transmis în teritoriu. la agenţii economici şi autorităţile publice. 7. 8. Reconstrucţia ecologică a solurilor Până in prezent nu s-au demarat proceduri de reconstrucţie ecologică a solurilor contaminate. Modalităţi de investigare Pentru aceste situri. cupru) în sol. nu s-au întreprins până în prezent lucrări pentru reconstrucţia ecologică. în vederea identificării preliminare a siturilor contaminate din regiune. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului decide efectuarea investigării şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate şi stabileste condiţiile de investigare. Pentru celelate terenuri degradate prin diferite procese (activităţi agrozootehnice. chestionarele prevazute în anexele 1 şi 2 . Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor În anul 2008 s-au întreprins acţiuni pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor constând în lucrări de ameliorare a terenurilor degradate (crovuri) pe o suprafaţă de 524 ha în comunele Berceni. 6. conform HG 1408/2007. În cursul anului 2008 s-au efectuat investigaţii preliminare .

. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor.1 1...…...10 7......................10 11 .................................... Principalele restricţii ale calităţii solurilor...... Modalităţi de investigare………………………………………………………...........................3 4..........3 5............. Repartitia solului pe categorii de folosinţe........................ Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologica a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a soiurilor............10 8...CUPRINS: Introducere…………………………………………………………………………........................ Zone critice sub aspectul degradării solurilor...................................................... Reconstrucţia ecologică a solurilor……………………………………...4 6...2 3. Monitorizarea calităţii solurilor.......................................................2 2....................

12 .

13 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->