P. 1
taxa de inmatriculare

taxa de inmatriculare

|Views: 651|Likes:
Published by andreealacramioara

More info:

Published by: andreealacramioara on Jan 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2012

pdf

text

original

Tribunalul Gorj sesizeaza CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria nr.

C 234 din 28 august 2010 au fost publicate intrebarile Tribunalului Gorj adresate CJUE cu privire la compatibilitatea taxei de poluare auto perceputa in Romania de la 1 iulie 2008, cu dispozitiile din TFUE. In dosarul nr. 1523/95/2010, avand ca obiect “anulare act de control taxe si impozite”, Tribunalul Gorj, fiind chemat sa judece fondului cauzei, urmand a stabili eventuala legalitate/nelegalitate a taxei de poluare auto si compatibilitatea acesteia cu dreptul comunitar, la termenul din data de 24 martie 2010 a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, adresand urmatoarele intrebari preliminare: “1. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că impozitele interne discriminatorii pe care le interzice includ şi taxa reglementată în legislaţia României prin Ordonanţa de Urgenţă emisă de Guvern cu numărul 50 din 25 aprilie 2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă numărul 208 din 08 decembrie 2008, Ordonanţa de Urgenţă numărul 218 din 11 decembrie 2008, Ordonanţa de Urgenţă numărul 7 din 19 februarie 2009 şi Ordonanţa de Urgenţă numărul 117 din 30 decembrie 2009? 2. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene permite României ca prin intermediul legislaţiei naţionale să instituie la emiterea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, începând cu 1 iulie 2008, criteriul “primei înmatriculări în România”, aşa cum este prevăzut în articolul 4 litera a al ordonanţei, aceasta fiind o cerinţă obiectivă conform dispoziţiilor Tratatului? 3. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene autorizează România, ca stat membru al Uniunii Europene, să aplice [începând] cu 1 iulie 2008 taxa pe poluare vehiculelor de ocazie importate din Comunitate sau dobândite din achiziţii intracomunitare şi înmatriculate pentru prima dată în România, în timp ce pentru vehiculele de ocazie cumpărate din România taxa pe poluare nu este percepută? 4. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene permite ca România să acorde, conform legislaţiei invocate, scutirea de plată a taxei pe poluare doar autoturismelor “autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2000 centimetri cubi, toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009″, în timp ce pentru autoturismele noi cu alte caracteristici decât cele expuse scutirea nu este acordată? 5. Articolul 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că permite României să protejeze industria naţională a automobilelor, întrucât taxa de poluare se achită doar pentru autoturismele second hand importate şi înmatriculate din Uniune sau din achiziţii intracomunitare, în timp ce ea nu este percepută pentru

autoturismele second hand deja înmatriculate în România şi care fac obiectul revânzării pe teritoriul acesteia? 6. Constituie situaţiile expuse o taxare discriminatorie, interzisă de dispoziţiile art. 110 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, în condiţia în care criteriul “primei înmatriculări în România” prevăzut de articolul 4 litera a din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 50/2008 nu este unul obiectiv raportat la scopul declarat al instituirii taxei pe poluare prin aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” însă taxa fiind legată de acest criteriu, protejează producţia naţională a autoturismelor noi precum şi piaţa internă a autoturismelor second hand?” NOTA: Pe rolul CJUE cauza a fost inregistrata sub nr. C263/10. Curtea de Apel Targu Mures a sesizat CJUE ref. taxa de poluare In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C 161 din 19 iunie 2010 au fost publicate intrebarile adresate de Curtea de Curtea de Apel Targu-Mures in doua cauze. Astfel: I. In cauza SC Darmi SRL vs. Directia Generala a Finantelor Publice Mures -Administratia Finantelor Publice Tg.-Mures, prin incheierea de sedinta din 22.12.2009, Curtea de Apel Targu-Mures a decis suspendarea judecatii, pentru a sesiza CJUE, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare referitor la compatibilitatea taxei pe poluare instituita de OUG nr. 50/2008 cu modficarile si completarile ulterioare, cu art. 25, art. 28, art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [TCE]. Astfel, intrebarile Curtii de Apel Targu-Mures adresate CJUE sunt: 1. Se poate considera că prin instituirea unei taxe de poluare, în perioada 01.07.2008 până la 15.12.2008, prin legislaţia relevantă internă adoptată de România (Ordonanţa de Urgenţă nr. 50/2008) sunt satisfăcute în primul rând principiile de uniune vamală şi de evitare a dublei impozitări, astfel cum sunt prevăzute de art. 23, 25 şi 90 [TCE], în sensul în care aceste dispoziţii din tratat permit instituirea unei taxe de poluare în scopul prevăzut de legiuitorul român în preambulul Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2008, scop care este prevăzut şi în art. 174 şi următoarele [TCE]: asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislaţia comunitară în domeniu? Cu alte cuvinte, mai concret: prin instituirea unei taxe de poluare într-un stat membru al Uniunii Europene, la prima înmatriculare, pentru autoturisme, noi sau second hand, aduse din alt stat membru în primul stat membru, se poate considera că dispoziţiile art. 174 [TCE] şi următoarele justifică neaplicarea art. 23, 25 şi 90 din acelaşi tratat? 2. Se poate considera că dacă un astfel de vehicul a fost supus unei taxe similare, respectiv taxă de poluare (în acelaşi conţinut ideatic şi cu acelaşi scop, respectiv de respectare a mediului conform principiilor şi obiectivelor descrise de art. 174 [TCE] şi

următoarele), într-un stat membru, cu ocazia primei înmatriculări în alt stat membru se poate institui o astfel de taxă de poluare, cu aceleaşi obiective prevăzute de art. 174 şi următoarele din tratat, deşi anterior a mai fost supus unei taxe de poluare într-un alt stat membru? 3. In fine, în ideea contrară, că un astfel de autovehicul nu a fost supus într-un alt stat membru unei taxe de poluare (pentru că fie nu există această taxă, fie din alte motive), dar la o înmatriculare succesivă într-un alt stat membru, spre exemplu România unde se percepe o astfel de taxă, se percepe la prima înmatriculare într-un asemenea stat taxa de poluare, se poate considera, într-o asemenea ipoteză, că se încalcă principiile uniunii vamale sau a unei protecţii interne indirecte prevăzute de art. 23, 25 şi 90 [TCe II. In cauza Obreja Daniel Ionel vs. Ministerul Finantelor Publice – A.N.A.F – D.G.F.P Mures si Administratia Fondului pentru Mediu, prin incheierea de sedinta din data de 23.02.2010, Curtea de Apel Targu-Mures, suspendand judecarea cauzei, a decis sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru ca aceasta din urma instanta sa formuleze un raspuns in ceea ce priveste compatibilitatea taxei pe poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 cu modificarile si completarile ulterioare, cu art. 28 TFUE, art. 30 TFUE si art. 110 TFUE. NOTA: Prin Ordonanta Presedintelui Curtii din 29 aprilie 2010, avandu-se in vedere ca cele doua cauze mai sus-mentionate sunt identice prin obiectul lor, s-a decis in temeiul art. 43 din Regulamentul de procedura conexarea acestora pentru o mai buna desfasurare a procedurii scrise si orale, precum si pronuntarea, in final, a unei hotarari. Examen al practicii instantelor nationale in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare sau obligarea la inmatriculare fara plata acestei taxe 1. In prezent, practica instantelor de judecata din tara s-a concretizat si unificat in sensul admiterii de catre acestea, in mod favorabil, a cererilor de chemare in judecata a petitionarilor prin care solicita restituirea taxei de poluare, achitata in temeiul OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1] ori solicita obligarea la inmatriculare a autovehiculelor fara plata taxei de poluare. In vederea formarii acestei practici unitare si constante, instantele au retinut faptul ca prevederile OUG nr. 50/2008 sunt nelegale, discriminatorii si contrare prevederilor art. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene [2] (actualmente art. 110 din Tratatul privind Uniunea Europeana [3]), ca urmare a principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare, stabilit prin art. 148 din Constitutia Romaniei. Cu alte cuvinte, instantele nationale au inlaturat prevederile OUG nr. 50/2008, aplicand cu prioritate prevederile TCE (actualmente TUE). 2. Astfel, la nivelul Curtii de Apel Targu Mures, instantele de judecata, in urma analizarii prevederilor OUG nr. 50/2008 (inclusiv a expunerii de motive) pentru identificarea intentiei legiuitorului, au retinut faptul ca, desi taxa de poluare a fost instituita in scopul

reprezinta o exprimare a suveranitatii statale sub forma dreptului de a stabili taxe si impozite. reprezentand un impozit indirect si echivalent al unei taxe vamale.2009 a Curtii de Apel Targu Mures [6]). sentinta nr. 475/26. fortei de munca si a capitalului.02.2009. 226 din TCE.11.2009 a Curtii de Apel Cluj [9]).10. 110 din TUE). 1167/R/26. incompatibilitate pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ”infringement” de catre Comisia Europeana.2010 a Curtii de Apel Targu Mures [4]. 1 din TCE (decizia nr. 218/2008 [8]. incalca dispozitiile art. care are ca scop general asigurarea liberei circulatii a marfurilor pe teritoriul Uniunii Europene (decizia nr. protejand industria nationala a autovehiculelor noi (decizia civila nr. sentinta civila nr.aplicarii principiului “poluatorul plateste”. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. 2421/08.2009 a Tribunalului Mures. mentinuta prin decizia nr. 214 alin. instantele supuse jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Oradea au retinut ca. prin care comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre.06. 3920/86/2009 a Curtii de Apel Suceava [7]). norma interna (OUG nr. Mai mult. instantele au retinut ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare. la nivelul Curtii de Apel Suceava.2010 a Curtii de Apel Targu Mures. sentinta nr. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. discriminare introdusa de legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale. 255/R/23. 4. ce intra in contradictie cu prevederile art. indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. introdusa prin dispozitiile OUG nr. reprezentand. cat si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi.2009 a Tribunalului Mures. De asemenea. singura diferenta fiind denumirea. 762/02. 236/R/18. instantele de judecata au retinut. si restul autoturismelor noi. prin instituirea taxei de poluare. 5. instantele de judecata au retinut faptul ca in urma modificarilor aduse prin OUG nr. in mod unitar. in fapt. modificata . 588/16. o taxa similara taxei de prima inmatriculare stabilite prin art. iar prin aceasta taxa se urmareste un efect protectionist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi prin aplicarea unui tratament diferentiat diverselor feluri de autoturisme supuse taxei de poluare.10. se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la inmatricularea unui autoturism in Romania. 3. faptul ca taxa de poluare. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. 50/2008.12. 50/2008) indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 6 din OUG nr. mentinuta prin decizia nr. totusi. mai recent. aceasta are ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un stat membru. La nivelul Curtii de Apel Cluj. 90 din TCE.06. la data de 25.02. scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor. in sensul ca taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. 90 alin. 50/2008 si clasificarea din punct de vedere al poluarii. De asemenea.2009 a Tribunalului Mures [5]. practic. si anume cele produse in Romania. in temeiul art. (1)-(3) din Codul fiscal [10]. in sensul ca exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second-hand deja inmatriculate in Romania. vanzarea autoturismelor noi produse in Romania.

208/2008 [12] si OUG nr. infuentand astfel alegerea consumatorilor (decizia civila nr.2009 a Curtii de Apel Constanta [14]). fiind in vadita contradictie cu prevederile art. prin discriminarea pe care o creaza in functie de capacitatea cilindrica a autoturismului.11. 50/2008 sunt contrare art. chiar daca este vorba despre produse similare in sensul art. aceste instante considera ca OUG nr. intrucat sunt destinate sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. prin hotararile pronuntate. 110 din TUE). cu jurisprudenta CJCE si cu dispozitiile Constitutiei Romaniei. o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele insele compatibile cu cerintele tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare.10. 110 din TUE). modalitate prin care se protejeaza industria interna. Acest lucru nu este admisibil atunci cand produsele sunt importate din alte tari membre ale UE. aspecte pe care prevederile OUG nr. indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice forma de protectie a produselor nationale . acestea au retinut prin hotararile judecatoresti pronuntate faptul ca dispozitiile OUG nr.2009 a Tribunalului Galati [13]). directa sau indirecta. In schimb. 110 din TUE). nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse. 50/2008. 90 din TCE (actualmente art. cu modificarile ulterioare. vanzarea autoturismelor noi produse in Romania ori dupa aderarea Romaniei la UE. Mai mult. 90 din TCE (actualmente art. instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Brasov au apreciat ca dreptul comunitar. aspect ce rezulta din preambulul OUG nr. instantele din jurisdictia teritoriala a Curtii de Apel Galati.10. 8.2009 a Curtii de Apel Oradea [11]). 560/CA/05. pe baza unor criterii obiective. au retinut ca prevederile OUG nr. intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate. 7. infuentand astfel decizia consumatorilor. situatie care este incompatibila cu prevederile art. De asemenea. 218/2008. 6. acestia fiind directionati fie spre un autoturism nou. fiind destinate sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja inmatriculate intr-un alt stat membru. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. au un caracter nelegal. pentru a fi compatibil cu art. In ceea ce priveste instantele apartinand jurisdictiei teritoriale a Curtii de Apel Constanta. S-a retinut de catre instantele de judecata si faptul ca un sistem de taxare. consumul produselor importate. acest act normativ avand efecte protectioniste asupra industriei auto nationale (decizia nr. fie spre unul deja inmatriculat in Romania. 480/CA/30. 110 din TUE). 90 din TCE (actualmente art. influenteaza in mod evident alegerea cumparatorilor. 218/2008 (sentinta civila nr. cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. 50/2003 le incalca. chiar si potential. Totusi. in stadiul sau actual. 1004/07. trebuie sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decat produsele similare nationale si sa evite astfel producerea oricaror efecte discriminatorii. mai recent. intrucat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze. 90 din TCE (actualmente art. 110 din TUE).din taxa de prima inmatriculare in taxa de mediu. solutie inadmisibila.

cu atat mai mult cu cat judecatorul este obligat de art. o taxa de inmatriculare nu trebuie sa impovareze produsele provenind din alte state membre mai mult decat produsele nationale similare. 110 din TUE).2010 a Curtii de Apel Brasov [16]). Tribunalul Mures. având în vedere solicitarea părţilor de judecare a cauzei în lipsă. avand in vedere si jurisprudenta Curtii de Justitie Europene la care fac referire acestea. in prezent.12. la care s-a anexat practică judiciara. In concluzie. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. S-a făcut referatul cauzei după care: Se constată că în data de 30. Se constată că în data de 02. 9. 50/2008 sunt nelegale. 110 din TUE).2010 a Curtii de Apel Brasov [15]. reclamantul Szanto Samu Karoly a solicitat în contradictoriu cu . conform art. Constatandu-se ca taxa achitata este nelegala. ca urmare a enuntarii principiului aplicarii directe a reglementarii comunitare. Ca urmare. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.11. potrivit art.02. 50/2008 precum si a obligarii inmatricularii autovechiculelor fara plata acestei taxe. practica instantelor de judecata. in cuprinsul solutiilor pronuntate. discriminatorii si contrare prevederilor art. la nivelul majoritatii curtilor de apel. Faţă de actele şi lucrările dosarului. 90 paragraful I din TCE (actualmente art. din partea reclamantului. Inmatriculare fara plata taxa de prima inmatriculare Pe rol fiind judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamantul SZANTO SAMU KAROLY. Procedura de citare este legal îndeplinită. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Mureş – Serviciul Serviciul Public Comunitar. 50/2008 prin aplicarea prevederilor prioritare ale art.concurente. restituirea acesteia este justificata. instantele apreciind ca prevederile OUG nr. intrucat reprezinta o plata nedatorata. instanţa reţine cauza în pronunţare. prin registratura instanţei s-a depus la dosar cererea de înmatriculare a autovehiculului. este constanta si unitara. prin registratura instanţei s-au depus la dosar concluzii scrise. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor. TRIBUNALUL: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de 8 iulie 2009.2009.03. 185/02. 148 din Constitutia Romaniei. (2) si (4) din Constitutie sa aplice prioritar normele dreptului comunitar (decizia nr. 242 alin 2 Cod procedură civilă. 100/R/02. decizia nr. 148 alin. instantele au procedat la inlaturarea aplicabilitatii prevederilor OUG nr. in ceea ce priveste solutionarea cererilor privind restituirea taxei de poluare achitate in temeiul prevederilor OUG nr. Totusi.2009.

întrucât refuzul de a înmatricula autoturismul menţionat este justificat. chiar Curtea Europeană de Justiţie a afirmat deseori că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second hand importate. Serviciul Public Comunitar. motiv pentru care a formulat plângere prealabilă. Reclamantul a invocat şi art. fiind refuzat. contract de vânzare cumpărare tradus. 90 CE decât daca este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naţionale şi prin urmare să nu producă efecte discriminatorii. In drept. constituie o taxă cu efect echivalent în sensul articolelor 23 CE şi 25 CE. 90. 148 alin. Pârâta a formulat întâmpinare. cartea de identitate a autovehiculului. 25. 90 CE ”Nici un stat nu aplică. 16 şi art. răspunsul la aceasta. A fost invocat în acest sens art. direct sau indirect. fiind arătat că noţiunea de taxă cu efect echivalent a rezultat dintr-o jurisprudenţă şi s-a constatat că orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. tip JL/JLECJTrafic cu nr. câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada achitării taxei speciale de primă înmatriculare şi nu beneficiază de scutire în acest sens. A afirmat reclamantul că sistemul de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare ale acesteia. 25 CE prevede că ”Intre statele membre sunt interzise taxele vamale la import”. direct sau indirect. 90 al Tratatului CE. din care rezultă că nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producţie. produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică. S-au depus în probaţiune: plângerea prealabilă. 28 CE prevede că: ”între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligata pârâta la înmatricularea definitivă fără plata taxei speciale de primă înmatriculare a autoturismului marca Renault. prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată şi neîntemeiată. iar potrivit art. 28. produselor naţionale similare”. cerere de înmatriculare. practica judiciară. au fost invocate disp. art. art. In motivare s-a arătat că reclamantul a solicitat înmatricularea autoturismului la ghişeul înmatriculări auto. . art. 2 din Constituţia României. de identificare VF1JLDCA65V2400000. precum şi că nu ne aflăm în prezenţa unei taxe vamale de import sau export şi nici cu caracter echivalent. şi care reprezintă o taxă specială de inmatriculare.pârâta Instituţia Prefectului Mureş. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. 2 din Constituţia României şi s-au citat normele comunitare: art. precum şi orice măsuri cu efect echivalent”. art. art. deşi s-a invocat nelegalitatea acestei taxe. 148 alin.

Actul normativ menţionat se susţine că stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare în condiţiile în care nu s-a constatat neconstituţionalitatea art. 50/2008 a fost adoptată în scopul asigurării protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte de îmbunătăţire a calităţii aerului şi a ţinut cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar. care a suferit modificări prin OUG nr. că nu sunt protejate anumite sectoare de activitate de producţie internă. Analizând actele şi lucrările dosarului. reiterând susţinerile din cererea de chemare în judecată şi a depus practica judiciară. iar justificările de nelegalitate întemeiate pe legislaţia europeană exced cadrului legal actual. OUG nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000. S-a mai afirmat ca această taxă nu are caracterul unei taxe vamale de import sau taxe cu efect echivalent. se constată că cererea de chemare în judecată este întemeiată. 7/2009 – această formă fiind în vigoare la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de înmatriculare. faptul ca Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească. iar solicitarea înmatriculării acestuia a fost respinsă şi la 29. 1 din Legea nr. Reclamantul a formulat concluzii scrise. 3 alin. răspunzând că aceasta este datorată. 2 şi art. ţinând cont de faptul că toate aceste elemente constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi totodată având în vedere că . dar şi că Prefectul este garantul respectării legii la nivel local.Pârâta a susţinut că OUG nr. afectat de criza financiară internaţională. precum şi că motivele de nelegalitate ale acestei taxe şi de neconstituţionalitate exced cadrului legal actual. instanţa constată următoarea situaţie de fapt: Reclamantul a achiziţionat din Spania autoturismul marca Renault. care relevă o scădere importantă a pieţelor auto şi a producţiei industriei furnizoare. In preambulul acestui act normativ sunt expuse considerentele pentru care s-a adoptat şi anume. In raport de situaţia de fapt. 9 din OUG nr. în sensul că nu se încadrează în categoria de persoane exceptate de la plata taxei de poluare. Taxa de poluare a fost introdusă prin OUG nr. 208/2008 şi OUG nr. 50/2008. întâmpinarea s-a întemeiat pe art.06. pentru următoarele considerente : Pârâta nu a procedat la înmatricularea fără taxa de poluare a autoturismului cumpărat de reclamant din Spania. iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare. In drept. precum şi măsurile de susţinere a sectorului de automobile. 2 alin. ”având în vedere concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare şi economice în luna octombrie. 108/2008. 50/2008. tip JL/JLEC/Trafic cu nr. 47/1992.2009 i s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată.

deoarece a fost înlăturata taxa de poluare pentru autoturismele noi.12. reiese că este vorba despre o taxă specială. care se înmatriculează pentru prima data in România in perioada 15.2009 -. Chiar dacă taxa de poluare nu reprezintă o taxă vamală directă. este evident caracterul său de echivalent al unei taxe vamale.12. cu modificările ulterioare. respectiv că autovehiculelor Ml cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrica nu depăşeşte 2.2008-31. fiind evident că din punct de vedere fiscal. 1 si 2. daca este înmatriculat pentru prima dată în România. a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naţionale similare precum şi taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse. astfel încât consumatorii sunt direcţionaţi fie spre un autoturism nou.aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare.000 cmc. Din modul de reglementare. a căror reglementare nu poate fi amânată. precum si tuturor autovehiculelor NI cu norma de poluare Euro 4. înmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se înmatriculează in România. asupra produselor din alte state membre. ceea ce presupune că mărfurile pot fi transportate fără impedimente în interiorul comunităţii şi toate obstacolele ce stau în calea acestui demers trebuie eliminate. Prin adoptarea OUG nr. Din analiza dispoziţiilor OUG nr. Pentru realizarea obiectivelor Comunităţii. 90 din Tratatul CE interzice impunerea. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs in tară sau in alt stat membru UE. faţă de caracterul său special şi aplicabilitatea discriminatorie între autoturismele second-hand deja înmatriculate în România şi cele cu provenienţă din alte state. rezultă că pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare. o piaţă comună în cadrul căreia comerţul se poate dezvolta liber. înmatriculate in România după intrarea in vigoare a OUG nr. dacă a fost anterior înmatriculat tot in România. Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulaţii a mărfurilor. prin eliminarea tuturor formelor de protecţie putând rezulta din aplicarea de impozitări interne discriminatorii produselor originare din alte state membre. care constituie o singură zonă economică. . se creează o diferenţa de tratament fiscal intre maşinile noi si cele vechi. Aşadar. 50/2008. Euro 4. O astfel de reglementare a taxei pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru. 50/2008. Articolul vizează să asigure libera circulaţie a mărfurilor între statele membre. li se aplica taxele prevăzute in anexele nr. fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat in România. cumpărătorii sunt favorizaţi dacă achiziţionează autovehicule second-hand deja înmatriculate in România. capacitate cilindrica mai mica de 2. 218/2008.000 cm3 – în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. In acest sens. intenţia legiuitorului de a influenţa alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă. în condiţii concurenţiale normale. art.

In ceea ce priveşte apărările pârâtei privitoare la faptul că OUG nr. 148 alin. iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerinţe obligatorii ale interesului public. Bolyai. PENTRU ACESTE MOTIVE. . jud. 2 din Constituţia României. HOTĂRĂŞTE Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Szanto Samu Karoly cu domiciliul ales în Tg. cumpărat din Spania de reclamant. trebuie să fie considerare inaplicabile. acţiunea fiind întemeiată. 90 din tratatul UE interzice restricţionarea liberei circulaţii a mărfurilor. caracterizată prin faptul că are efect direct şi se bucură de supremaţie (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. In consecinţă. 1963). 50/2008 nu a fost declarată neconstituţională şi prin urmare trebuie aplicată. refuzul acesteia de înmatriculare a autoturismului nefiind justificat. conform jurisprudenţei CEJ în cauza Simmenthal II. fiind depusă doar factura. nr. Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule cu sediul în Tg. potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţa de dispoziţiile contrare din legile interne. se va dispune admiterea acesteia şi va fi obligată pârâta să înmatriculeze autoturismul marca Renault. 148 alin. de identificare VF1JLDCA65V2400000. Deci aceste apărări nu pot fi primite. Trebuie avut în vedere de asemenea că Tratatul CE a creat ”o noua ordine juridică” în dreptul internaţional (denumită astfel de Curtea Europeană de Justiţie în cazul Van Gend en Loos. 2 din Constituţia României tratatele constitutive ale uniunii Europene se aplică pnontar faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. str. care intră în conflict cu acestea. nr. instanţa apreciază ca taxa de poluare reprezintă un obstacol în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul Comunităţii. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Mureş – Serviciul Public Comunitar. deoarece nu este dovedită efectuarea acestor cheltuieli. Mureş. dar nu şi o chitanţă care sa ateste plata sumei de 1000 lei. Mureş. acestea nu sunt relevante întrucât analiza incompatibilităţii unei norme interne cu prevederile legale comunitare are prioritate. str. Mureş. întrucât potrivit art. Călăraşilor. Cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată – onorariul de avocat – va fi respinsă. fără a mai aştepta înlăturarea lor printr-o declaraţie de neconstituţionalitate. în acest fel fiind afectată piaţa comunitară. iar art. ÎN NUMELE LEGII. în sensul că invocarea dispoziţiilor legislaţiei romane nu sunt întemeiate. Aceste principii au fost consacrate şi de art. Instanţa comunitară a statuat ca măsurile naţionale ulterioare normelor de drept comunitar relevante. 9. câtă vreme se solicita achitarea unei taxe care restricţionează libera circulaţie a mărfurilor din ţări membre ale Uniunii Europene in România. 26-28. în mod definitiv şi fără plata taxei de poluare. cam. 7. tip JL/JLEG/Trafic cu nr.In consecinţa.

Avocat Claudiu Bâta depune la dosar împuternicire avocaţială şi concluzii scrise. CURTEA: Asupra recursului de faţă: Constată că prin sentinţa civilă nr.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna s-au dispus următoarele: s-a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna şi în consecinţă s-a respins acţiunea . tip JL/JLEC/Trafic cu nr. Anulare act de control taxe si impozite Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sf. după care: Instanţa constată că recursul este declarat în termen legal şi scutit de la plata taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar De asemenea. Gheorghe şi intimata pârâtă Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Covasna. 984/29. se constată că s-a solicitat judecarea recursurilor şi în lipsa. 150 coroborat cu art.10. cu cheltuieli de judecată. 242 alin. Gheorghe împotriva Sentinţei civile nr. instanţa. Pronunţată în sedinţă publică azi 2 Decembrie 2009.Obligă pârâta la înmatricularea definitivă a autoturismul marca Renault. închide dezbaterile şi acordă cuvântul asupra recursului.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna în dosarul nr. 316 Cod procedură civilă. 1512/119/2009. Curtea de Apel Brasov. S-a făcut referatul cauzei. Avocat Claudiu Bâta solicită respingerea recursului. Nemaifiind alte cereri de formulat şi alte probe de administrat. învederând instanţei că nu mai are alte cereri de formulat. Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. 2 Cod procedură civilă. având ca obiect anulare act de control taxe şi impozite. menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală pentru motivele arătate în concluzii scrise. Procedura îndeplinită. La apelul nominal tăcut în şedinţă publică se prezintă avocat Claudiu Bâta pentru intimata reclamantă SC Zsancar SRL. fără plata taxei de poluare. de identificare VF1JLDCA65V2400000. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. în conformitate cu dispoziţiile art. lipsă fiind recurenta pârâtă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sf. 984/29. în baza art.10.

554/2004. 32/08. 2.05. 1. de Ia data încasării şi până la restituirea integrală. 124 din OG nr. 37/28. în raportul juridic dedus judecăţii.05. cu caracter informativ. este persoană juridică.05. 3.formulată de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. 12. 5. Gheorghe. deşi funcţionează în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Covasna. în consecinţă: A fost obligată pârâta să restituie reclamantei sumele de: 5. astfel excepţia invocată a fost admisă.30 lei cheltuieli de judecată. 15/19.2007. administraţie care. iar cererea introductivă a fost respinsă faţă de pârâta DGFP Covasna ca fiind făcută împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasivă.02. a modifica ori stinge raporturi juridice. 1. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Covasna nu este parte.04.101 lei achitată cu ordinul de plată nr.379 lei achitată cu ordinul de plată nr. Contestaţia formulată de reclamantă împotriva adresei de refuz şi îndreptată către DGFP Covasna este inutilă de vreme ce actul atacat nu are caracterul de act administrativ de natură a da naştere. 0886794 din 25.01.2008. instanţa de fond a constatat ca acţiunea reclamantului poartă asupra pretenţiei de restituire a taxelor de primă înmatriculare achitate la Trezoreria municipiului Sf. Gheorghe împotriva pârâtei Administraţia Finanţelor Publice Sf.971 lei achitată cu chitanţa seria TS2B nr.09. prin care s-a răspuns cererii reclamantei de restituire a taxelor. instanţa de fond a reţinut următoarele: Asupra excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei DGFP Covasna. .09.906 lei achitată cu chitanţa seria TS2A nr.286 lei achitată cu ordinul de plată nr. 9949123 din 24.2008.2008 – reprezentând taxa specială pentru prima înmatriculare. Pentru a pronunţa această hotărâre. cu dobânda legală calculată.2007. 30/05.06.146 lei achitată cu ordinul de plată nr.2007. 2 lit. 92/2003.483 lei achitată cu ordinul de plată nr. Gheorghe faţă de această pârâtă ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. taxe la plata cărora a fost obligată pentru înmatricularea în România a autovehiculelor descrise mai sus. instanţa de fond a reţinut următoarele: Reclamanta a solicitat în luna aprilie 2009 restituirea taxelor de primă înmatriculare achitate cu chitanţele şi ordinele de plată arătate mai sus. Pe fondul cauzei. 29/12. c) din Legea nr.2007. S-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC ZSANCAR SRL Sf. Gheorghe din cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Sf. 2. Ca urmare. 9915649 din 07. potrivit art.830 lei achitată cu chitanţa seria TS2A nr. Gheorghe şi. în sensul dat de art. ci reprezintă o simplă adresă de corespondenţă a pârâtei.2007.2008.039. 6. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei 2. 29/22. deci poate sta şi singură în judecată.793 lei achitată cu ordinul de plată nr.

2009 (f.290/05 şi C-333/05 Nâdasdi şi Nemeth parag. Instanţa de fond a constatat că cererea de chemare în judecată este întemeiată şi a fost admisă ca atare. Faptul că taxa de primă înmatriculare era percepută nelegal este confirmat de împrejurarea că prin OUG nr. 2141 Cod fiscal. 16286/16. In astfel de situaţii Curtea de Justiţie Europeana a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art 90 din Tratat. 50/2008 această taxă a fost abrogată începând cu data de 1 iulie 2008. se instituie o procedură de restituite a diferenţei dintre taxa de primă înmatriculare achitată în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 şi noua taxă de poluare. Totodată. aprobate prin HG nr. pentru considerentele ce urmează: Taxa de primă înmatriculare achitată de reclamantă s-a perceput de către organul fiscal în baza prevederilor art. 50/2008 nu sunt incidente în speţă pentru motivele următoare: Taxa specială ce face obiceiul prezentei cauze a fost încasată în baza legislaţiei fiscale interne în vigoare anterior dalei de 1 iulie 2008 şi care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. cazul nv.06. 2141-2143 din Codul fiscal încalcă dispoziţiile art. Intr-o alare ipoteză. 61-70). Gheorghe. Însă instanţa de fond a apreciat că dispoziţiile OUG nr. 23) îi comunică refuzul de restituire invocând prevederile OUG nr. a mai decis că în astfel de cauze pot fî plătite şi daune pentru pierderile suferite (a se vedea: CJC.Pârâta AFP Sf. Prin normele de aplicare. cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală şi îmbogăţirea fără justă cauză. Din aceasta perspectiva reclamanta are dreptul Ia restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziţii legale contrare normelor comunitare. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. fiind înlocuită cu taxa pe poluare pentru autovehicule. C. In acest context. întrucât taxa în discuţie era percepută doar pentru autoturismele achiziţionate din statele comunitare şi înmatriculate pentru prima dată în România. 68/79 Hans Just I/S contre Ministere danois des impots et aeciscs precum şi cauza conexată m. nu şi pentru cele deja înmatriculate în România. 686/2008. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. nu se poate reţine justificat că statul român are un temei legal de reţinere a unei părţi din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze . prin adresa nr. se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Practica instanţelor de judecată a stabilit că dispoziţiile art.

contravine principiului neretroactivitaţii legii consacrat prin art. 50/2008. solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanta SC ZSANCAR SRL. are alt mod de calcul şi altă destinaţie. menţinând ca legală taxa speciala încasată sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenţei şi efectelor produse de OUG nr.000 lei onorariul avocaţial la care a fost obligată pârâta. va admite cererea de chemare în judecată faţa de pârâta Administraţia Finanţelor Publice Sf. respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data naşterii şi consumării raportului juridic de drept material fiscal. fiscală. 124 Cod proc. In temeiul art.000 lei. Aşadar. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. cum pârâta a căzut în pretenţii. 18 alin. 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară. instanţa de fond a obligat-o la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat. instanţa de fond a constatat ca acesta este nepotrivit de mare în raport de gradul redus de complexitate a pricinii. 274 Cod procedură civilă. 1 din Legea nr. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin imposibilitatea folosirii sumelor achitate. instanţa de fond a reţinut ca reclamanta a achitat o taxă de înmatriculare nelegală. Gheorghe şi va recunoaşte părţii dreptul de a obţine restituirea integrală a sumei achitate cu respectivul titlu.în parte cu o altă taxă percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială . instanţa de fond a reţinut că restituirea doar a diferenţei între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 şi taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ şi pentru trecut. în temeiul art. instanţa de fond a obligat pârâta la plata dobânzii legale aferente debitului. Instanţa de fond a mai reţinut că noua taxă instituită de OUG nr. în speţa fiind vorba de un raport juridic fiscal. Dobânda va fi calculată de Ia data plăţii fiecărei taxe şi până la restituirea efectivă. 1 din Constituţie. ştiut fiind că instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod constant în sensul admiterii unor cereri de chemare în judecată având acelaşi obiect. instanţa de fond a apreciat că nu este posibilă respingerea acţiunii reclamantei. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului. aplicarea OUG nr. în temeiul art. dobândă prevăzută de art. taxă de timbru şi timbru judiciar. cât şi în raport de efortul depus de avocat. Nu în ultimul rând. Având in vedere aceste considerente. ceea ce evident. Sfântul Gheorghe. Însă în ce priveşte cuantumul onorarului avocaţial solicitat de 4. (1) pct. deci nedatorată. 15 alin. ca urmare. A admite această teză ar însemna ea soluţia dată acţiunii reclamantului să nu fie integrală şi eficace. . 274 alin. (3) Cod procedură civilă. instanţa de fond a redus la 2. Din această perspectivă. 554/2004. Aşa fiind.

OUG nr. Analizând actele şi lucrările dosarului.865 lei. Recurenta pârâtă contestă aplicabilitatea dispoziţiilor art.În dezvoltarea motivelor de recurs. astfel încât perceperea taxei de primă înmatriculare în România nu este contrară dispoziţiilor comunitare. În esenţă. sentinţa atacată raportat la motivele de recurs invocate şi la dispoziţiile art. act normativ care stabileşte că achitarea taxei are în continuare caracter imperativ. începând cu data de 01. 50/2008 stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule şi instituie procedura de restituire a diferenţei de cuantum rezultată din aplicarea acestei noi prevederi legale. pârâta arată. anume cu privire la data de la care se cuvine a fi acordată dobânda legală societăţii intimate reclamante. reclamanta SC ZSANCAR SRL a solicitat restituirea sumei totale de 41865 lei achitată la Administraţia Finanţelor Publice Sfantul Gheorghe cu titlul de taxă specială de primă înmatriculare pentru înmatricularea mai multor autoturisme second-hand achiziţionate din state membre ale Uniunii Europene. intimata reclamantă arată că în mod corect instanţa de fond a aplicat prevederile comunitare. Suma încasată a fost vărsată la bugetul de stat. recurenta pârâtă arată că. atrăgând astfel competenţa . De asemenea. 304 ind.2008 a intrat în vigoare OUG nr.07. deoarece nu s-a pronunţat pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de organul fiscal pârât la fond. Curtea apreciază recursul pârâtei Administraţia Finanţelor Publice Covasna ca fiind în parte fondat. 1 din Tratatul Comunităţilor Europene. iar restituirea sumei a fost cerută de reclamant de la pârâta Administraţia Finanţelor Publice Stantul Gheorghe. 1 Cod pr. în esenţă. 2 din Constituţia României obligă judecătorul naţional să aplice direct normele comunitare atunci când normele juridice interne contravin celor comunitare. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. în sensul că reclamanta nu a indicat actul administrativ fiscal prin care i-a fost vătămat un drept sau interes legitim recunoscut de lege. În concluziile scrise depuse la dosar. recurenta pârâtă arată că. cu cheltuieli de judecată în recurs. i-a răspuns societăţii reclamante că nu există o bază legală pentru neplata taxei de primă înmatriculare. că instanţa de fond în mod greşit a admis acţiunea reclamantei. reclamanta intimată solicită respingerea recursului declarat de pârâtă şi menţinerea soluţiei pronunţate pe fondul cauzei de către Tribunalul Covasna. civ. refuzul pârâtei constituind un refuz nejustificat ce poate fi cenzurat de instanţa de contencios administrativ. în sumă totală de 41. 90 alin. Astfel. motivând că aceste dispoziţii vizează în realitate numai introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a introduce pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne. deoarece art. ca principiu general. legislaţia comunitară lăsând autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte alegerea formei şi a mijloacelor prin care să pună în practică normele comunitare. exemplificând cu jurisprudenţă a CJCE. 148 alin. astfel că nu poate fi reţinută culpa procesuală a pârâtei pentru a obliga organul fiscal pârât la plata cheltuielilor de judecată şi nici la plata dobânzii legale. Astfel. la solicitarea intimatei reclamante să îi restituie taxa de primă înmatriculare achitată pentru mai multe autoturisme second-hand importate..

sunt la rândul lor criticabile. Curtea constată că plata sumei de bani constând în taxa de primă înmatriculare este o operaţiune prealabilă înmatriculării. împrejurare care creează o discriminare de natură a încălca prevederile art. 2 din Constituţie. în aceste împrejurări. spre deosebire de autoturismele second-hand aflate deja pe piaţa internă. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauzele reunite C-290/05 şi C 333/2005. instanţa de fond a constatat că taxa de primă înmatriculare percepută reclamantului este în contradicţie cu dreptul comunitar. nu se aplică în mod uniform şi nediscriminator principiul ”poluatorul plăteşte” şi nici nu se respectă prevederile art. 148 din Constituţia României. 90 alin.2007. 148 alin. Vam-es Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. câtă vreme şi acestea menţin obligaţia de plată a unei taxe cu ocazia primei înmatriculări a autoturismelor second-hand de import din state UE. În cauză nu s-a pus în discuţie înmatricularea autovehiculului. Într-o jurisprudenţă constantă. stabilită de art. 50/2008. 2141 din Codul fiscal este percepută doar în cazul înmatriculării în România. care reformuleaza conceptul de taxă de primă înmatriculare în cel de taxă de poluare. beneficiind astfel de o situaţie avantajoasă. ci compatibilitatea perceperii taxei pentru prima înmatriculare cu prevederile comunitare şi dispoziţiile constituţionale interne care stabilesc regimul juridic şi forţa juridică a normelor comunitare pentru dreptul intern. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană şi art. 90 alin. cu referire la ambele acte normative de instituire a taxelor privind prima înmatriculare a autoturismelor importate din state UE. care nu sunt taxate în cazul schimbării proprietarului cu acelaşi regim de impozitare. instanţa de recurs constată că. după 01. din moment ce în cauză se ridică problema aplicării directe a dreptului comunitar în conformitate cu art. 1 din Tratatul de instituire a Uniunii Europene. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Curtea a constatat că. Această taxă. anume cu prevederile art.instanţelor de contencios administrativ. 90 alin. înmatriculare care s-a realizat. a unui autovehicul care a fost anterior înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene decât România. 148 din Constituţia României obligând la aplicarea directă a normelor comunitare în cazul în care norma juridică internă contravine normei comunitare. Prin instituirea acestei taxe s-a creat o situaţie discriminatorie între persoanele care îşi achiziţionează autoturisme rulate aduse din import şi persoanele care îşi achiziţionează autoturisme rulate din România. Âkos Nâdasdi c. nu şi pentru un autovehicul care a fost deja înmatriculat în România. În mod corect. dispoziţiile art. în sensul că aceştia din urmă sunt scutiţi de plata acestei taxe. respectiv Hona . indiferent de nivelul de poluare. în cauzele reunite C-290/05 şi C-333/05. instanţa având de soluţionat numai fondul cauzei prin raportare la normele comunitare incidente în cauză. Prevederile cuprinse în OUG nr. În privinţa inadmisibilităţii acţiunii. anume cu prevederile art. parcurgerea anumitor reguli de procedură administrativă din dreptul intern nu mai are relevanţă în soluţionarea cauzei. astfel că în mod corect instanţa de fond a dispus obligarea pârâtei la restituirea acestei taxe.01.

90 par. chiar dacă numai în anumite cazuri.Nemeth c. directă sau indirectă. . cum ar fi provenienţa materiilor prime folosite sau procesul de producţie aplicat. datorită efectelor pe care le produce. în stadiul său actual. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă. 1 este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate şi taxa aplicată produselor naţionale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc. In scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurenţă între autoturismele uzate aflate deja pe piaţa naţională şi autoturismele similare importate. art. Scopul art. 90 suplimentează dispoziţiile referitoare la abolirea taxelor vamale şi a măsurilor cu efect echivalent. chiar dacă este vorba de produse similare în sensul art. le-a fost deja aplicată această taxă. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksâga. Totuşi. 90 par. impozitarea poate fi discriminatorie în mod indirect. prin eliminarea oricăror forme de protecţie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre (cauzele reunite C-393/04 şi C41/05. Curtea Europeană de Justiţie a arătat că. Curtea a observat că. Air Liquide Industries Belgium). chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile pentru existenţa unei asemenea discriminări. Totuşi. Conform unei jurisprudenţe bine stabilite. în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană. 1 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană pe baza unor criterii obiective. art. îndreptată împotriva importurilor din alte state membre sau orice altă formă de protecţie a produselor naţionale concurente (cauza Outokumpu). 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente. O comparaţie cu autoturismele second-hand plasate în circulaţie în ţară înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. o asemenea diferenţiere este compatibilă cu dreptul comunitar numai dacă urmăreşte obiective care sunt ele însele compatibile cu cerinţele Tratatului şi ale legislaţiei comunitare secundare şi dacă regulile în cauză sunt de natură să evite orice formă de discriminare. Cât priveşte criteriile care pot fi folosite pentru determinarea unei taxe. este necesar să fie comparate efectele taxei de înmatriculare pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul de referinţă (de exemplu taxa introdusă de Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei de înmatriculare care afectează vehiculele similare înmatriculate deja în acel stat şi cărora. la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel). dreptul comunitar nu restrânge libertatea fiecărui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferenţieri între anumite produse. În ceea ce priveşte impozitarea autoturismelor second-hand importate. 90 caută să asigure completa neutralitate a impozitării interne sub raportul concurenţei între produsele care se află deja pe piaţa naţională şi produsele importate (cauza C-387/01. pentru acest scop.Weigel). Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a apreciat de asemenea că art.

nu se poate restrânge accesul Ia justiţie al unei persoane pentru situaţii juridice născute anterior legii noi.În contextul sistemului taxelor de înmatriculare. Pentru toate considerentele arătate. Astfel. Curtea în baza art. instanţa de recurs constată că instanţa de fond a stabilit corect temeiul general al acoperirii beneficiului nerealizat de societatea reclamantă. instanţa constată pe de o parte că. Pentru aceste motive. 312 alin. 2 şi 4 din Constituţie să aplice prioritar normele de drept comunitar. 1 raportat la art. În privinţa noilor acte normative care reglementează cadrul juridic pentru restituirea taxei speciale de primă înmatriculare către persoanele care au achitat-o în perioada 1 ianuarie 2007 şi până în luna iunie 2008. Pe de altă parte. ceea ce este inadmisibil. însă nu a indicat corect perioada pentru care i se cuvine reclamantei intimate dobânda legală pentru suma reprezentând taxa de primă înmatriculare. 304 pct. aceasta fiind o plată nedatorat. şi asupra acelor situaţii juridice anterioare. 1 şi 2 din Constituţie. o taxă de înmatriculare nu trebuie să împovăreze produsele provenind din alte state membre mai mult decât produsele naţionale similare. precum şi volumul de muncă depus de avocatul intimatei reclamante în cauză. In numele legii. cu atât mai mult cu cât judecătorul fondului este obligat de art. chiar dacă această nouă reglementare îşi întinde efectele. capacitatea cilindrică şi clasificarea fundamentată pe motive de protecţie a mediului reprezintă criterii obiective. justitiabilii nu pot fi împiedicaţi să îşi valorifice în justiţie drepturile ori interesele legale pentru simplul motiv că există o reglementare nouă ce stabileşte un alt regim juridic pentru starea de fapt contestată de acel destinatar al legii. Totuşi. potrivit art. 21 alin. criterii precum tipul motorului. prin coroborare cu dispoziţiile art. astfel încât. menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. 9 şi art. Cu alte cuvinte. 148 alin. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să admită în parte recursul declarat de pârâtă şi să modifice dispoziţiile din sentinţa civilă atacată numai cu privire la dobânda legală. În privinţa dobânzii legale acordate reclamantului. 274 Cod procedură civilă. O interpretare contrară ar conduce la ideea unui fine de neprimire în această materie. soluţia pronunţată în recurs. instanţa de recurs va respinge cererea intimatei reclamante de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată în recurs. prin conţinutul său şi prin modul de reglementare. DECIDE: . dobânda legală se cuvine pentru fiecare taxă de primă înmatriculare ce compune suma totală de 41865 Iei începând cu data de la care reclamanta intimată a solicitat organului fiscal restituirea taxei. întrucât ar încălca principiul constituţional al accesului liber la justiţie. 15 alin. în mod corect s-a dispus restituirea ei. nici nu există vreo cerinţă ca valoarea taxei să fie legată de preţul autoturismului. legea dispune numai pentru viitor. 2 din Constituţie. Văzând prevederile art. Constatându-se că taxa achitată este nelegală. Prin urmare ele pot fi folosite într-un asemenea sistem. anume data de 27 aprilie 2009.

Reclamantul si-a motivat acţiunea arătând că prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate fata de dispoziţiile contrare din legile interne. Apărătorul reclamantei solicita admiterea acţiunii cu cheltuieli de judecata. . Procedura completa. în sensul că reclamanta prin apărător a depus prin fax la dosarul cauzei concluzii scrise şi acte. lipsă fiind pârâta. avocat la Tg. 7. jud.Deliberând asupra cauzei de fata constata următoarele: Prin acţiunea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 03. primele interzicând expres taxele vamale la import sau la export ori taxele cu efect echivalent. după care: Apărătorul reclamantei arată că acţiunea a fost formulată şi depusa de un coleg al sau.2009 pronunţată de Tribunalul Covasna. în baza delegaţiei depuse la dosar. Mureş în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Galaţi-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şl Înmatriculări a Vehiculelor. Fără cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise şi practica judiciara. Mures.Admite în parte recursul declarat de recurenta pârâtă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Sfantul Gheorghe împotriva Sentinţei civile nr. Bolyai nr. Nemaifiind alte cereri de formulat.06. TRIBUNALUL. Taxa pe poluare La ordine fiind soluţionarea acţiunii în contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales în Tg.Mures str.2009 reclamanta Bourdeanu Mihaela a solicitat instanţei obligarea paratei Instituţia Prefectului Galaţi – Serviciul înmatriculări Autovehicule la înmatricularea autoutilitarei achiziţionate in Italia fără a fi obligata sa plătească taxa de poluare. Nu mai are alte cereri de formulat. Tribunalul Galati. 9. Precizează ca acţiunea este formulata in contradictoriu cu Instituţia Prefectului Galaţi. 984/29. pe care o modifică în parte în sensul că dobânda legală pentru fiecare sumă în parte va fi calculată începând cu data de 27 aprilie 2009.10. Tribunalul constata cauza în stare de judecata şi acorda cuvântul pe fondul cauzei. La apelul nominal a răspuns pentru reclamanta av. ap. S-a făcut referatul cauzei. Mitria Alina. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei civile recurate.

ce nu face decât sa restricţioneze liberul acces al cetăţenilor romani la achiziţionarea de produse din Uniunea Europeana. Analizând si coroborând materialul probator de la dosarul cauzei. Pârâta. nu si pentru cele care au fost deja înmatriculate in România si care sunt deja in circulaţie. deşi prima la noi in tara. legal citata. 50/2008. instanţa reţine că reclamanta a cumpărat.50/2008 rezulta ca. achiziţionate cu un preţ foarte mic. Potrivit art. Din interpretarea teleologica a expunerii de motive a OUG nr. OUG nr. 50/2008 este compatibila cu prevederile legislaţiei comunitare. Rezulta. potrivit contractului de vânzare-cumpărare de la fila 10. a din acest act normativ. nu s-a prezentat in instanţa si nici nu a formulat întâmpinare. taxa nefiind in realitate destinata protejării mediului. respectiv acela al limitării introducerii in tara a unor autoturisme second-hand. dispoziţiile OUG nr.b50/2008 sunt discriminatorii. In consecinţa. stabilită . Conform certificatului de înmatriculare de la fila 12. se urmăreşte in realitate ca principiul ”poluatorul plăteşte” sa aibă un alt efect imediat. Astfel. de la numitul Timiras Ciprian. consecinţa ar fi fost intrarea in România a unui număr foarte mare de autovehicule second-hand mai vechi de 10 ani. deoarece instituirea taxei de poluare este perceputa numai pentru autoturismele care se reînmatriculează in România. este in realitate a doua înmatriculare de la data intrării acestuia in circulaţie. Problema care se ridica in cauza este aceea de a stabili daca OUG nr. Reglementările ulterioare creează la rândul lor o diferenţa de tratament fiscal intre maşinile noi si cele vechi înmatriculate in România după intrarea in vigoare a OUG nr. Taxa de poluare este de fapt vechea taxa de prima înmatriculare. Nu pot fi admise asemenea deosebiri in funcţie de locul primei înmatriculări a maşinii. autoturismul a fost fabricat in anul 2000. fiind deja înmatriculate in alte state membre UE. autoturismul marca BMW. ca taxa este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România. 208/2008 prevede ca autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. 4 lit. deja înmatriculate in alt stat membru al Uniunii Europene. daca nu s-ar fi promovat acest act normativ. in timp ce pentru maşinile deja înmatriculate in tara nu se percepe o astfel de taxa. fără nici o distincţie după cum acesta a fost produs in România sau in afara acesteia ori daca acestea sunt noi sau second-hand. cu număr de identificare WBADP71020GS65091.000 cmc şi care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule. obligaţia de plata a taxei de poluare intervine odată cu prima înmatriculare a unui autovehicul in România. instanţa retine următoarele: Faţă de înscrisurile depuse la dosar. aşadar. Înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantei in România. fiind anterior înmatriculat in Italia.Din aceasta perspectiva.

50/2008. OUG nr. Aceste prevederi se aplică până ia data de 31 decembrie 2009 inclusiv. potrivit art. Din dispoziţiile OUG nr. 218/2008. influenţând astfel decizia consumatorilor. Potrivit art. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplică. fie spre unul deja înmatriculat in România. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor OUG nr. aceasta soluţie nu este admisibila. 218/2008. Aceeaşi taxa se percepe insa daca autoturismul produs in tara sau in alt stat membru este înmatriculat prima data in România. li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. lll.potrivit prevederilor OUG nr. 90 par. 90 este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor. 50/2008. 208/2008 si nr. produselor naţionale similare. influenţează in mod evident alegerea cumpărătorilor. In privinţa reglementarilor comunitare in materie. In consecinţa. 148 din Constituţie. direct sau indirect. cum este cazul de fata. Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. instanţa retine ca. . precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. inclusiv. fiind destinata sa diminueze introducerea in tara a unor autoturisme deja înmatriculate intr-un alt stat membru. prin discriminarea pe care o creează in funcţie de capacitatea cilindrica a autoturismului. In temeiul dispoziţiilor art. aceştia fiind direcţionaţi fie spre un autoturism nou. aspect ce rezulta si din preambulul OUG nr. instanţa retine ca OUG nr. 218/2008. in cauza sunt aplicabile direct normele comunitare. Or.000 cmc.000 cmc. înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene şi care se înmatriculează în România. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. Scopul general al art. daca anterior autoturismul a fost înmatriculat tot in România. 50/2008 rezulta ca pentru un autoturism produs in România sau alt stat membru al UE nu se percepe taxa de poluare la o noua înmatriculare. prin comparaţie cu produsele interne. produselor altor state membre. direct sau indirect. 1 si 2. OUG nr. cu referire la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala consistenta produselor provenind din alte state membre. mai mari decât cele care se aplică. Aşadar. care au prioritate fata de dispoziţiile contrare din legile interne. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009. instanţa va analiza compatibilitatea dreptului intern cu cel comunitar in materie fiscala. 50/2008 este contrara art. precum şi tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. impozite interne de orice natură. după aderarea României la UE. întrucât norma fiscala naţionala diminuează sau este susceptibila sa diminueze consumul produselor importate. In acest mod se protejează industria interna. 208/2008 a fost insa abrogata prin OUG nr.

Obligă pârâtul să plătească 1082 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.07. Aspectul determinant pe care l-au avut in vedere completele de judecata din cadrul Curtii de Apel Suceva. in ceea ce priveste solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. fără a condiţiona acest lucru de plata taxei de poluare. la plata cheltuielilor de judecata constând in taxa de timbru si onorariu de avocat. Actualitati in legatura cu jurisprudenta privind litigiile de contencios administrativ avand ca obiect ”taxa de poluare” 1. nr. ca parte căzuta in pretenţii. nr.U.G. 7/2009 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. Obligă pârâtul să inmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantei. civ. in flagranta contradictie cu prevederile art.U. il constituie caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O. Pentru considerentele anterior expuse instanţa va admite in parte acţiunea si va dispune obligarea paratei sa înmatriculeze autoturismul proprietatea reclamantului. jud. doar ultima categorie de persoane fiind obligate la plata taxei de poluare. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Galaţi – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări a Vehiculelor. Pronunţată in şedinţa publică din 07. coerenta. 90 din Tratatul Comunitatii Europene [4].10.2008 si cele care au solicitat acelaşi lucru ulterior acestei date. de aceasta data justa. Mureş. 274 C. in solutionarea corecta a acestor cauze. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. s-a conturat o noua optica. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [2] si prin O. HOTĂRĂŞTE: Admite acţiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta Bourdeanu Mihaela cu domiciliul procesual ales in Tg. deşi scopul menţionat in preambulul ordonanţei se refera la protejarea mediului.G. Mureş str. Văzând si disp.IN NUMELE LEGII .G. Bolyai nr. Discriminarea este realizata de legiuitor prin faptul ca leagă plata taxei de poluare de înmatriculare. nr.U. art. va obliga parata. 7. pr. 9 ap. Actiunea in contencios administrativ avind ca obiect pretentii/restituire taxa de poluare Incepand cu lunile noiembrie-decembrie 2009.2009. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [3]. pertinenta. nr. in cadrul Curtii de Apel Suceava. modificata prin O. 50/2008. . PENTRU ACESTE MOTIVE . 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule [1]).U. contencios administrativ si fiscal. sectia comerciala.G.O a doua discriminare se înregistrează intre persoanele care au solicitat înmatricularea unui autoturism anterior date de 01.

care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv.G. incalca dispozitiile art. 50/2008. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. cu aceeasi argumentare.2007. Trebuie sa avem in vedere ca la nivelul Comisiei Europene au fost transmise numeroase plangeri avand ca obiect o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor in conformitate cu legislatia nationala in materie.12. toate masinile noi. ca prima etapa a procedurii de incalcare a dreptului comunitar prevazuta de art. iar nu cu privire la autovehiculele inmatriculate in Romania inainte de 01.U.07. Concluzia instantei a fost ca actuala forma de reglementare nationala a taxei de poluare. nr.2010. III din O.02.2008 – 08.000 cmc. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. circula fara sa fie supuse taxei de poluare. care intra direct pe piata masinilor de ocazie din Romania. vor fi supune unei taxe substantiale. 226 din Tratatul CE. 218/2008 care dispun ca ”autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. 1 din Tratatul CE. instanta a avut in vedere ca la data achitarii taxei de poluare erau in vigoare prevederile art. iar pe de alta parte. cu modificarile aduse de O.2008. care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada. nr. nr. aplicabila in perioada 15.01.G.12.2009. 90 alin.2009. nr. avut in considerare de instanta suceveana. In cadrul acestei analize. stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.Caracterul discriminatoriu al dispozitiilor O. precum si toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4. autovehiculele de o calitate asemanatoare. 1862 din 2 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava. 50/2008. care prevede un tratament fiscal echitabil al produselor autohtone si al celor care .G.12.G. contencios administrativ si fiscal [5]. De altfel. aceasta libertate nu poate aduce atingere dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE). se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule.12.2008 – 15.U. in Decizia nr.07.01. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate in Romania si cu privire la care s-a perceput taxa de poluare in perioada 15.12. In raport de aceste dispozitii legale. 218/2008.12. Comisia Europeana a transmis Romaniei o ”scrisoare de somare”.2008 – 15. supuse taxei de prima inmatriculare. Conform acestui dosar trebuie reamintit ca din pacate nu se poate vorbi despre o armonizare a taxelor pe autovehicule la nivelul UE si. regimul de ”legalitate” al taxei de poluare perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. sectia comerciala. Aceste plangeri au fost comasate la dosarul principal cu numarul de inregistrare 2009/2002 [6]. si nici cu privire la autovehiculele inmatriculate in perioada 01. se circumscrie perioadei 01.”. ca atare.U. inmatriculate in perioada 15. ele fiind libere sa decida cuantumul si metodele de calcul. in special articolului 110 (fostul articol 90 din TCE).2008. Totusi. si care intra in concurenta directa cu produsele nationale. Asa cum rezulta din analiza solutiei adoptate de Curtea de Apel Suceava. nimic nu impiedica statele membre sa perceapa asemenea taxe.2008 – 31. dar nu pentru prima data.2007 – 01.U.

pornind de la acest rationament juridic. modificata de O. in cadrul Curtii de Apel Suceava. nr. avut in vedere de Curtea de Apel Suceava. a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. S-a constatat ca scutirea acordata in temeiul O. sectia comerciala. prelevata ca urmare a intrarii in vigoare a O.G. nr. inclusiv. nr. prin urmare. ianuarie-martie 2010. importate din spatiul UE fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. beneficiaza de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule. potrivit art. regimul discriminatoriu stipulat de noul act normativ a fost extins pana la data de 15 februarie 2010. 2. nr.G. dupa analizarea O. Actiunea in contencios administrativ avand ca obiect obligatia de a face/inmatricularea autoturismelor second-hand. de vreme ce anumite masini uzate par suprataxate in comparatie cu autovehicule similare inmatriculate ca noi. prelevate in mod nelegal. contencios administrativ si fiscal. Facem precizarea ca. nr.provin din alte state membre. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. in articolul unic. toti posesorii de autovehicule care au achitat taxa de poluare in perioada 09. 218/2008. 117/2009 se prevede ca: ”Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008.U. precum si autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4.G. Acest fapt a fost considerat incompatibil cu articolul 110 din TFUE si. nr. din O.G. La 28 septembrie 2009.U. nr. tinzand sa favorizeze producatorii autohtoni de autovehicule.U. in solutionarea cauzelor care aveau ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare. Comisia a emis o scrisoare de punere in intarziere prin care insista ca Romania sa modifice aceste prevederi controversate (IP/09/1012). 50/2008) Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie-decembrie 2009. In acest context. a scutirii acordate in temeiul O.U. nr. 117/2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule [7]. Departamentul responsabil al Comisiei. la 12 ianuarie 2010. in momentul de fata. 117/2009.U. este important de .G. se pot adresa instantelor de contencios in vederea recuperarii taxei de poluare.U.G. prin care s-a prelungit regimul discriminatoriu stipulat de O. cu incepere de la 1 ianuarie 2010. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Astfel. nr. departamentul responsabil al Comisiei este de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare si.G. III alin.G. in contextul adoptarii O. nr. in conditiile dispozitiilor O. autoritatile romane au raspuns printr-o scrisoare in care isi exprimau pozitia fata de chestiunea in discutie si. 117/2009.02.2010.000 cm3.G.U. 50/2008.” In mod logic. 218/2008. nr. 218/2008 nu pare sa se bazeze pe criterii obiective.U. inmatriculate pentru prima data intrun stat membru al Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv. se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor este conforma cu articolul 110 din TFUE.U.12.U. a conchis ca aceasta nu respecta articolul 110 din TFUE.G. 218/2008. de abrogare.G.2008 – 15. in conditiile in care acestea se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. au informat Comisia cu privire la existenta O. la 26 iunie 2009. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.U.

in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor. Practic. Fata de situatia defavorabila amintita. fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. a aceleiasi instante. nr. nr. pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. incalcand dispozitiile art.12. in acelasi trend coerent de solutionare. contencios administrativ si fiscal [8].2009. Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze.M. Care vor fi solutiile instantelor de judecata in cazul actiunilor formulate pentru restituirea taxei de poluare prelevate dupa data de 15.12.U. 3. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule.amintit. 1946 din 6 noiembrie 2009 [9].02. implicit. 90 alin. se pune fireasca intrebare care este solutia in cazul reclamantilor care au solicitat acest lucru instantelor de judecata pana la momentul actual al schimbarii de optica. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru. a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare. nr.. 1955 din 12 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Suceava. si dosarele care au ca obiect obligatia de a face. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. 1 din Tratatul CE.2008 – 31. si ale caror hotarari prin care au solicitat restituirea taxei de poluare au ramas irevocabile in defavoarea lor.G. Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit. sectia comerciala. si pe de cealalta parte obligatia de a face. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand. 50/2008. din punctul nostru de vedere. prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul second-hand importat din spatiul UE. exista un remediu de ordin legal. 50/2008). in forma actuala. importate din spatiul UE. si anume actiuni civile avand ca obiect imbogatire fara just temei sau plata nedatorata. in sensul ca unele complete de judecata le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009. statul roman a . neexistand identitate de obiect al cauzelor si. avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O.G.G.U. aplicabila in perioada 15. nu satisface cerintele legislatiei europene in vigoare. la solicitarea petentei S. 50/2008. fiind vorba despre actiuni evaluabile in bani. pe de o parte fiind vorba de pretentii – restituirea taxei de poluare.2010? Caracterul discriminatoriu al taxei de poluare. organizata de Consiliul Superior al Magistraturii [10].U. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE. respectiv pe ideea caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O. In acest sens ne referim la Decizia nr. neintervenind autoritatea de lucru judecat [11]. in care se regasesc unii justitiabili.

atunci cand se vor invoca aceste aspecte in instantele de contencios administrativ in cauzele avand ca obiect restituirea taxei de poluare achitata incepand cu 16. Aceasta. de fapt. un cuantum mai mare.G. nr.07. 117/2009). in sensul obligarii autoritatilor la inmatricularea autoturismelor second-hand importate din spatiul UE.U. si in momentul de fata. aceasta taxa se plateste numai pentru acele autoturisme care nu au fost pana acum inregistrate. doar o parte din autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1. Totodata. iar. care. pe de alta parte. 218/2008. se pare ca legislatia romana privind taxa de inmatriculare a autovehiculelor contravine dispozitiilor Tratatului privind functionarea Uniunii Europene. nr. a scutirii acordate in temeiul O.G. in scopul lamuririi raportului dintre dispozitiile O. in oricare dintre variantele legislative existente pana in prezent (O. de fapt.incercat o serie de eschive.G. apreciem ca ar fi nevoie de sesizarea Curtii prin intermediul unei actiuni preliminare. majoritatea autovehiculelor). Principiul ”poluatorul plateste” este aplicat discriminatoriu. probabil. nu a eliminat caracterul discriminatoriu al acesteia. impiedicandu-se.2008 platesc o taxa considerata de guvernanti drept o taxa de mediu [12]. si in continuare.02. datorita faptului ca pentru o prelevare de tipul taxei de poluare jurisprudenta Curtii de Justitie Europene nu este suficient de clara. 50/2008 si cele ale art. si nu pentru cele care ruleaza. deoarece. ar polua mai putin. Astfel. consideram ca scopul introducerii (si mentinerii) acestei taxe nu a fost si nu este acela de a gasi fonduri pentru remedierea prejudiciului cauzat de poluare. fara nicio obligatie de a raspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezinta. pe de o parte. Astfel.U. nr. desi este evident ca toate autoturismele si autovehiculele aflate in parcul auto din Romania polueaza. 117/2009 de abrogare. In aceste conditii statul roman incurajeaza. adica cele cu doua sau trei roti. care. prin adoptarea O.G.2010 sau obligatia de a face. introducerea in tara a unor masini. Consideratii teoretice si practice in legatura cu admisibilitatea actiunilor pentru restituirea taxei pe poluare . iar pentru altele nu (cum sunt cele din categoria L. taxa urmeaza a fi achitata numai pentru unele categorii de autovehicule.U. ci incasarea unui numar mai mare de taxe si. impunerea taxei de poluare pentru autovehiculele. cu incepere de la 1 ianuarie 2010. daca se poate. Mai mult decat atat. poate de zeci de ani si care polueaza. in continuare. in continuare. in sensul ca doar ”unii poluatori platesc”. practic. nr. avand in vedere ca departamentul responsabil al Comisiei a fost de parere ca autoritatile romane au luat masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare. reprezentau politici anti-concurentiale si de protejare a autovehiculelor autohtone. care urmeaza a fi inmatriculate in tara. achizitionarea autoturismelor deja inregistrate in Romania. articolul 110 din TFUE. Desi plangerea Comisiei Europene cu numarul de inregistrare 2009/2002 a fost clasata. precum si autovehiculele de teren).U.

faţă de cea comunitară. taxa a fost instituită pentru protejarea mediului înconjurător şi pentru a preveni importurile de autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. cunoscute ca taxe speciale de primă înmatriculare pentru faptul că erau percepute cu ocazia primei înmatriculări în România. Cadrul legislativ incident. pronunţate de către CEJ. Prin aplicarea formulei de calcul a taxei se stabileau taxe diferite pentru autoturismele second-hand. fiind mai sever impozitate cele mai vechi. la solicitarea instanţelor naţionale confruntate cu problema taxării interne a autovehiculelor înmatriculate sau prin hotărâri pronunţate în cadrul procedurilor de „infringement”. recursul judecătorului naţional la hotărârea preliminară sau în egală măsură – unul legislativ. prin restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă de poluare. prezentul studiu îşi propune să identifice cauzele diversităţii jurisprudenţei şi remediile posibile. taxa de primă înmatriculare era impusă tuturor autovehiculelor. 343/2006 au fost introduse în Capitolul 21 din Codul fiscal. Potrivit expunerii de motive. în scopul surmontării tendinţelor divergente. instanţele au avut de rezolvat nu chestiuni legate de înţelesul legii române. perspectivele reglementării în domeniu. Potrivit acestei reglementări. la prima înmatriculare.Introducerea în legislaţia naţională a taxei de primă înmatriculare prin Legea nr. Prin Legea nr. art. . alături de aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Acest şir de litigii a debutat cu o cauză „pilot”. Pentru o bună înţelegere a lucrurilor. consideraţiile în legătură cu cauzele ce au generat practica neunitară pentru ca apoi să decidem.346/2006 în Codul fiscal român. Evoluţie. amplu mediatizată. Perspective. am considerat util să prezentăm cadrul legislativ intern în materia taxei autovehiculelor. dar nu era impusă autovehiculelor deja înmatriculate în România. a normei naţionale. ci compatibilitatea ei cu dispoziţiile suscitate ale Tratatului Comunităţii Europene al căror înţeles a fost lămurit de la speţă la speţă prin intermediul hotărârilor preliminare. urmare constatării incompatibilităţii. 2141-2143 ce au instituit „Taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule”. indiferent de vechime şi provenienţă. În soluţionarea acestor cereri. evoluţia ulterioară a reglementării în materie. soluţionată de Tribunalul Arad. §1. examenul practicii judiciare şi practica CEJ în materie. în ce măsură remediul este recursul în interesul legii. evoluţia lui până la acest moment. de către instanţă. În intenţia legitimă de a oferi un remediu. în timp ce autoturismele noi produse în România sau importate erau taxate la fel. instanţele naţionale fiind confruntate masiv şi pentru prima oară cu problema compatibilităţii legislaţiei naţionale în materie cu normele dreptului comunitar. au dat naştere unei categorii noi de litigii în domeniul contenciosului fiscal.

Poloniei. Comunicatul Comisiei introducea şi un exemplu. astfel încât contribuabilii din statele membre au posibilitatea de a solicita în justiţie rambursarea taxelor colectate în contradicţie cu dreptul comunitar („Consideraţii generale cu privire la compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihai Iulian Gâlcă şi Laurenţiu Sorescu. în România. 90 referitoare la impozitarea internă.03.2007 Comisia Europeană a emis comunicatul de presă IP/07/372 prin care a informat că modalitatea de impozitare a autovehiculelor în Malta şi România încalcă dreptul comunitar şi a trimis notificări oficiale celor două state în vederea modificării legislative. Modul de taxare introdus prin art. în cadrul unor proceduri similare declanşate împotriva Ciprului. astfel cum vom observa în cele ce urmează. urmând ca în caz de neconformare să declanşeze „procedura infringement”.La 21. Acest domeniu al impozitării interne. s-a statuat că taxele de primă înmatriculare nu intră sub incidenţa art. 111 – 130 ). 28. procedură pentru constatarea neîndeplinirii de către un stat a obligaţiilor ce decurg din tratatele comunitare. Problema ridicată de dispoziţiile art. 23. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 3/2008 p. ci sub aceea a dispoziţiilor art. 2141-2143 Cod fiscal era din acest punct de vedere chiar opusul celui impus de jurisprudenţa CEJ. 25. Comisia s-a referit şi la practica relevantă a CEJ care. dar şi prin hotărâri preliminare. 39 din Tratatul Comunităţii Europene. S-a semnalat de către Comisie că normele privind taxa de înmatriculare auto. în raport cu autoturismele similare deja înmatriculate în ţară. de-a lungul timpului. Ungariei. coeficientul de . 90 ale Tratatului Comunităţii Europene. a statuat că sistemele de impozitare a autovehiculelor din Polonia şi Ungaria sunt incompatibile cu art. În acelaşi timp. precizând că: „taxa pentru un autovehicul de x ani importat într-un stat membru nu poate depăşi valoarea impozitului inclus în valoarea reziduală a unui autovehicul uzat similar. Cu acest prilej. deoarece cuantumul taxei creştea odată cu vechimea autovehiculului. în Revista Română de Drept Comunitar – nr. din alte state membre ale Uniunii Europeană. înmatriculat acum x ani în acel stat membru”. Deşi unul din criteriile de calcul era vechimea autovehiculului – scăderea taxei provocată prin luarea în calcul a acestui criteriu era anulată de un alt criteriu. conduc la o discriminare pentru autovehiculele second-hand importate. din perspectiva CEJ. 2141-2143 din Codul fiscal al României şi ale legislaţiilor altor state era legată de modul de taxare a autovehiculelor second-hand. care interzic o discriminare între bunurile autohtone şi cele care circulă liber în statele membre. singura limitare fiind impusă de dispoziţiile art. constituie unul din atributele suveranităţii naţionale.

în scopul finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. se reglementează pentru prima dată noţiunea de taxă reziduală. arătându-se că atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este scos ulterior din circulaţie. Totodată. 1 din ordonanţă. Cu ocazia calculului se pot acorda reduceri în funcţie de abaterile de la situaţia standard. care reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto naţional.2008.2009 de la plata taxei pe poluare. Prin modificările aduse acestui act normativ de Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului nr. 208/2008.corelare. 50/2008. Noua taxă se datorează cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. conform art. iar scutirea operează şi ea pe acest criteriu.06. începând cu data de 15. În caz de contestare. care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. gradul de depreciere se poate stabili prin expertiză. Sub presiunea Comisiei şi a procedurii de infringement declanşate.12. se instituie taxa de poluare pentru autovehicule. 90 din Tratatul Comunităţii Europene ). 218/2008 şi 7/2009 se introduc.2008. elemente de discriminare în sensul că anumite categorii de autovehicule sunt exceptate în perioada 15. Determinarea cuantumului taxei se realizează.12. 50/2008.07. capacitatea cilindrică. Potrivit art. 10 alin. autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrică de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare în România . Comunicatul de presă al Comisiei din 25.2008-31.8 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Cel nemulţumit de modul de stabilire a taxei se poate adresa instanţei. intrată în vigoare la 01. clasa de poluare cu luarea în considerare a deprecierii autovehiculelor conform unor coeficienţi descrişi în Anexa 4. fără distincţie dacă este produs în ţară sau străinătate. se restituie valoarea reziduală a taxei. 6 din acelaşi act normativ. La data de 26. înlăturându-se astfel efectul discriminatoriu semnalat de Comisie şi CEJ în legislaţiile naţionale. respectiv – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.2009. pe baza unor criterii obiective cum ar fi – tipul motorului. Comisia comunică autorităţilor române declanşarea etapei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ( cauza 2009/2002 – compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art. potrivit dispoziţiilor art. se măresc taxele de poluare pe criteriul datei înmatriculării.06. astfel că efectul cumulativ era creşterea taxei odată cu creşterea vechimii autoturismului. dacă este nou sau vechi.12.2009 semnala: „conform legislaţiei româneşti în vigoare din februarie 2009. Guvernul a adoptat un nou act normativ.

circulă fără să fie supuse acestor taxe. În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie Europene. III alin. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. În expunerea de motive se reţine că se urmăreşte punerea în acord a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12. vor fi supuse unei taxe substanţiale”. În anumite cazuri aceasta ar putea duce la discriminarea maşinilor de ocazie provenite din alte state. în perioada 15. <<criteriul primei înmatriculări>> nu este o cerinţă pe deplin obiectivă. statele membre pot prevedea taxarea diferenţiată a unor produse similare.12.2009 publicată în Monitorul Oficial nr. în condiţiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în România în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Pe de altă parte. beneficiază de exceptare de plată a taxei de poluare pentru autovehicule potrivit art.2009 pentru aplicarea unor măsuri privind taxa de poluare pentru autovehicule.12.dacă se înmatriculează pentru prima dată în orice stat din UE în perioada 15. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.926 din 30. Din articolul unic al ordonanţei rezultă că autovehicule M1 cu Norma de poluare Euro 4 înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru UE. intrat în vigoare în decembrie 2009 – neconcordanţă ce poate aduce prejudicii importante în relaţia României cu Uniunea Europeană.117 din 29. Comisia sprijină măsurile politice care urmăresc promovarea maşinilor mai puţin poluante. Într-adevăr în urma aplicării cerinţei de << primă înmatriculare>>. În opinia comisiei. 218/2008 privind modificarea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12.2009 inclusiv. 110 din Tratatul de la Lisabona ( fost art. În calitate de gardian al tratatelor însă. toate maşinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislaţia românească.12. care intră direct pe piaţa maşinilor de ocazie din această ţară.12. Comisia trebuie să se asigure că aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul comunitar . cu condiţia ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective şi să nu aibă ca efect protejarea producţiei naţionale. dar nu pentru prima dată. şi care intră în concurenţă directă cu produsele naţionale. Urmare acestor demersuri. Aceeaşi legislaţie prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe. 90 din Tratatul Comunităţii Europene ). maşinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeaşi perioadă.12. modul în care este formulată legislaţia românească pare a avea un efect protecţionist la nivelul industriei naţionale a autovehiculelor noi.2009. deoarece nu ţine seama de calitatea intrinsecă a maşinilor. Guvernul a adoptat la 29.200831.200815. Din acest punct de vedere. . 50/2008 cu prevederile art.2009 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.

în timp ce altele au respins astfel de cereri. Braşov [12].2009 la finalul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Astfel.12.09. §2. Suceava [11]. Galaţi [6]. 50/2008. în cazul exportului autovehiculelor într-un alt stat membru în care se aplică taxa. Comisiile reunite de buget şi finanţe ale Senatului au adoptat amendamentele în sensul desfiinţării taxei şi restituirea sumelor încasate. Braşov [3].2008. pentru a nu crea inechitate. prevăzută pentru anumite categorii de autovehicule întrucât Uniunea Europeană nu permite acest lucru. Bucureşti [9]. 130 ). s-au acordat tuturor celor ce au achiziţionat astfel de autovehicule până la 31. p. percepută de către un stat membru. Examenul de jurisprudenţă Practica judiciară definitivă şi irevocabilă transmisă de 10 curţi de apel se referă exclusiv la taxarea autovehiculelor second-hand importate din spaţiul comunitar şi înmatriculate pentru prima dată în România fiind evidenţiate două orientări. a tuturor taxelor de primă înmatriculare din statele membre. cuprinsă între 5-10 ani.2009. directiva prevedea un sistem de restituire a taxei. la 04. 3/2008. a existat un proiect de directivă care prevedea abrogarea treptată de-a lungul unei perioade. În locul taxei se intenţiona introducerea unui sistem de taxe de circulaţie anuală care se vor calcula exclusiv după emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă ( „Consideraţii generale cu privire la compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihail Iulian Gâlcă şi Laurenţiu Sorescu în Revista Română de Drept Comunitar nr. s-a susţinut că măsura s-a luat sub presiunea procedurii de infringement şi s-a înlăturat exceptarea de la taxă cu 01.În briefingul de presă susţinut de Ministrul Mediului în data de 29. Bucureşti [7] şi de respingere la Curţile de Apel Alba Iulia [8]. înainte de a interveni modificările la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. pentru a se evita dubla impunere. De asemenea. Oradea [4].12.2009 un termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei pentru a înmatricula aceste autovehicule în condiţii de scutire de taxă. unele instanţe au admis cererile de restituire a taxei de poluare prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.2010. 50/2008. S-au înregistrat soluţii de admitere la Curţile de Apel: Ploieşti [1] Alba Iulia [2]. La nivel comunitar. Totodată.12. Cluj [10]. Bacău [13]. În legătură cu viitorul unei astfel de taxe sunt de semnalat în plan legislativ câteva orientări: În plan intern. . percepută de autorităţile fiscale cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor second-hand importate din spaţiul comunitar. 117/29. concomitent cu interdicţia de adoptare a legilor ce instituie astfel de taxe.01. Iaşi [5].

comparaţia între autovehiculele second-hand importate şi cele de acelaşi fel plasate în circulaţie în statul membru. care interzic taxele vamale la trecerea frontierei sau cele cu efect echivalent (art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene în privinţa taxării acestora. 25.în varianta în vigoare la momentul înmatriculării – cu dispoziţiile art. Primele instanţe au reţinut. 25). în motivarea soluţiilor de admitere a cererilor de restituire a taxei de poluare percepute în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28 şi 90 din Tratatul Comunităţii Europene. deja înmatriculate în spaţiul Uniunii Europene şi taxate la prima înmatriculare în România. 29. cu aceea a autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru şi care nu sunt supuse taxării cu prilejul unei noi înmatriculări. pentru astfel de autovehicule. de asemenea relevantă nici comparaţia situaţiei autovehiculelor second-hand importate. cât şi valoarea reziduală a taxei de poluare se vor diminua cu acelaşi procent de 50%. . cărora le-a fost deja aplicată taxa. Raportul dintre cele două componente se păstrează constant pe toată durata de funcţionare a autovehiculului. încălcând dispoziţiile din Tratatul Comunităţii Europene suscitate. în sensul că o astfel de taxă împiedică libera circulaţie a unor astfel de bunuri şi are un caracter protecţionist şi discriminatoriu. pentru că astfel ar însemna să se interzică statelor suverane să aplice noi taxe sau să modifice taxe existente. La momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%. s-a reţinut că valoarea autovehiculelor este compusă din preţ şi taxa de poluare. S-a apreciat că nu prezintă relevanţă. 28. 90 din Tratatul Comunităţii Europene.La nivelul Curţilor de Apel Bucureşti. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie în materie Cu privire la cerinţele impuse de art. Celelalte instanţe care au respins astfel de cereri. 25. 50/2008. 90 ). Prin exemplificare. pentru stabilirea compatibilităţii regimului de taxare a autovehiculelor second-hand în raport de dispoziţiile art. 50/2008 . CEJ s-a pronunţat in alte cauze. Braşov şi Alba Iulia s-au pronunţat hotărâri definitive şi irevocabile în ambele opinii. 90 ale Tratatului Comunităţii Europene. au susţinut compatibilitatea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. atât valoarea reziduală a preţului plătit. restricţii cantitative şi măsurile cu efect echivalent (art. Nu este. §3. neutralitatea taxei se verifică prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele asupra autovehiculelor similare înmatriculate. 28 şi 29) şi tratamentul discriminator între produsele importate şi cele de pe piaţa internă sau tratament protecţionist ( art. incompatibilitatea dispoziţiilor ordonanţei cu cele ale art. Potrivit Curţii.

pe o cauză generală comună.În consecinţă. se poate justifica. caracterul compatibil al acestor dispoziţii cu Tratatul. nefiind legate de trecerea frontierelor de către respectiva marfă. dimpotrivă. §4. 25. Astfel. o taxă de primă înmatriculare. Raţionamentul instanţelor judecătoreşti ce au admis astfel de cereri a pornit de la observaţiile asupra dispoziţiilor art. au efect direct pe verticală. Instanţele de judecată au examinat problema taxării autovehiculelor second-hand. legislaţia comunitară primară şi secundară face parte din dreptul intern. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 90 din Tratat acordă statelor membre libertate pentru determinarea propriei politicii de impozitare respectiv. ca de altfel în temeiul oricărei legislaţii naţionale. instanţele care au admis cererile de restituire a taxei au reţinut incompatibilitatea regimului de taxare introdus prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. adică acele taxe care discriminează produsele importate de cele provenind de pe piaţa internă sau protejează anumite produse împotriva produselor concurente. Consideraţii asupra cauzelor care au determinat practica neunitară Restituirea taxei percepute în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 25 şi 29 din Tratat. în temeiul practicii CEJ. etc. 90 din Tratatul Comunităţii Europene limitează libertatea statelor membre în materie fiscală interzicând taxe discriminatorii şi protecţioniste. întrucât astfel de taxe ţin de regimul de taxare internă. nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime şi motorizare ). ce produs să fie taxat. 50/2008 cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. Cum dispoziţiile comunitare aduse în discuţie de aceste instanţe. instanţele judecătoreşti pot ignora legislaţia naţională contrară şi aplica în mod direct dispoziţiile comunitare. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta într-o creştere a preţului final al autovehiculului importat şi acesta ar deveni astfel mai puţin atractiv faţă de cel deja înmatriculat. De aici rezultă caracterul discriminatoriu şi prin consecinţă incompatibilitatea cu art. 148 din Constituţie – potrivit cărora din momentul aderării. pe ce bază şi la ce nivel. compatibilitatea taxării autovehiculelor se analizează prin prisma dispoziţiilor art. 50/2008 cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. respectiv cele ale art. Prevederile art. dar importat dintr-un stat membru trebuie să aibă un cuantum de 50% din valoarea taxei de primă înmatriculare plătită pentru acelaşi autovehicul în stare nouă. 28. în primul rând. conţinând . Aşa cum a statuat CEJ. constând în incompatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea comunitară. mai exact pe încălcarea normei comunitare. Art. 50/2008. pornind de la compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. are caracter obligatoriu şi prioritar faţă de dispoziţiile legale interne şi în consecinţă. 23. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi nu prin referire la dispoziţiile art. iar cele care au respins cererile au reţinut.

Astfel. acele instanţe care au admis cererile de restituire. Astfel. având ca obiect cererea de hotărâre preliminară din partea instanţei ungare. cum se întâmplă cu cele înmatriculate în Uniunea Europeană şi reînmatriculate pentru prima dată în România. au decis că dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. în materia taxării autovehiculelor second-hand.07.2008. deşi există suficientă practică CEJ – cea mai recentă chiar în domeniul taxării autovehiculelor. 28 şi 90 din Tratatul Comunităţii Europene. prohibite în sensul art. cea mai recentă este hotărârea preliminară – solicitată de instanţele din Ungaria şi Polonia pe aceeaşi temă. 25. În privinţa argumentării utilizate în analiza compatibilităţii actului normativ intern cu dispoziţiile Tratatului Comunităţii Europene. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. iar soluţia este cea de admitere a acţiunilor reclamanţilor. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. care statuează că examinarea compatibilităţii acestor taxe se face prin raportare exclusivă la exigenţele art. 23.interdicţii necondiţionate. au reţinut incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. confundând taxarea internă cu cea vamală. în cauzele reunite C-290/2005 şi C-333/2005. remediul încălcării acestora este restituirea taxei impuse. care face parte din sistemul general de impozitare al bunurilor şi trebuie examinată în lumina art. care a statuat că o comparaţie a situaţiei autovehiculelor second-hand plasate în circulaţie în Ungaria înainte de intrarea în vigoare a Legii privind taxele de înmatriculare este irelevantă. Cu exemplificare. Astfel. . o remarcă comună se impune. pentru că. ce sunt înmatriculate pentru prima dată în România după 01. în analiza întreprinsă prin raportare la dispoziţiile art. 50/2008 cu dispoziţiile art. înmatriculate anterior acestei date sau nu se aplică celor înmatriculate şi taxate în România la o nouă înmatriculare. Aceleaşi instanţe. declarând că se află în faţa a ceea ce se numeşte „act clar – acte claire”. taxa nu se aplică şi celor din ţară. care interzice discriminarea şi protecţionismul. Niciuna dintre instanţe nu a simţit nevoia unei cereri de hotărâre preliminară din partea CEJ. clarificare care nu se regăseşte nici pe departe în hotărârile pronunţate. sunt taxate. 50/2008 sunt incompatibile cu cele ale art. nu constituie o taxă vamală aplicabilă importurilor sau o taxă cu efect echivalent aplicată asupra produselor provenite din statele membre. ci o taxă de primă înmatriculare. extrag incompatibilitatea taxării prin comparaţie cu decizii pronunţate de CEJ ce sunt irelevante în materia autovehiculelor second-hand. în timp ce autovehicule. care nu se aplică automat pentru motivul că autoturismele trec o frontieră. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. CEJ a statuat că o astfel de taxă. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. 23 şi 25 din Tratatul Comunităţii Europene.

precum cea prevăzută de legea ungară privind taxele de înmatriculare. este calculată fără a lua în calcul deprecierea autoturismului. iar clasificarea. cu următorul exemplu: „Valoarea autovehiculului nou este compusă din preţul acestuia la care se adaugă taxa de primă înmatriculare. egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta într-o creştere a preţului final al autovehiculului importat. ce urmează a fi înmatriculat pentru prima dată în România. trebuie să aibă un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de primă înmatriculare plătită pentru acelaşi autovehicul în stare nouă. Raportul dintre cele două componente se păstrează constant pe toată durata de funcţionare a autovehiculului. 50/2008 asigură neutralitatea. În plan naţional. la momentul la care valoarea autovehiculului a scăzut cu 50%. ce ar deveni astfel mai puţin atractiv decât cel deja înmatriculat în statul membru. atât valoarea reziduală a preţului cât şi valoarea reziduală a taxei de primă înmatriculare plătită se vor diminua cu acelaşi procent. 1 din Tratatul Comunităţii Europene interzic o taxă de primă înmatriculare. motorizare ). din punct de vedere al poluării. Spre exemplu. Analiza practicii instanţelor ce au respins cererile de restituire a taxei evidenţiază o cu totul altă situaţie în materia cunoaşterii dispoziţiilor comunitare şi . de o asemenea manieră astfel încât. instanţele au pus în discuţie. şi anume în ce măsură modul de calcul al taxei introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. capacitatea cilindrică ). ceea ce CEJ a declarat cu mult timp înainte relevant. în materia taxei autovehiculelor second-hand. respectiv de 50%. în cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca. cu taxa reziduală a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere şi motorizare) deja înmatriculat în România.S-a apreciat că dispoziţiile art. o taxă de primă înmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime. dar importat dintr-un stat membru.” În consecinţă. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. O comparaţie cu autovehiculele second-hand puse în circulaţie în statul membru înainte de aplicarea legii privind taxele de înmatriculare este irelevantă. 90 par. De aici rezultă caracterul discriminatoriu şi drept consecinţă. atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre. aceasta excede valorii taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare. (2) valoarea taxei este determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismelor ( tipul motorului. incompatibilitatea acestor dispoziţii naţionale cu cele ale art. în măsura în care: (1) taxa este percepută asupra autovehiculelor second-hand puse pentru prima dată în circulaţie pe teritoriul unui stat membru. Exigenţele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate în cauza de mai sus.

218/2008. legată de compatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2009 s-au înlăturat aceste discriminări legate de momentul achiziţionării autovehiculelor şi s-au dispus măsuri pentru restituirea diferenţelor taxei plătite în plus.12. Cele două acte normative. 50/2008 . Suceava. S-au menţinut scutirile dispuse anterior. îndoiala cu privire la compatibilitatea noului regim de taxare introdus prin modificările ce au urmat. Aşa cum s-a arătat la prezentarea cadrului legislativ.12. 208/2008. Analiza exigenţelor art. s-a reţinut că taxarea autovehiculelor ţine de fiscalitatea internă. au creat. Această concluzi este însoţită de o precizare la fel de importantă în sensul că această practică vizează Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Bacău. 50/2008 cu Tratatul Comunităţii Europene. Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. discriminări pentru cei ce au achiziţionat autovehicule anterior datei de 08.12. analiza vizează compatibilitatea Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi nu a dispoziţiilor art. fiind însă obligaţi să suporte nivelul nou al taxei impusă prin cele două ordonanţe.practicii CEJ relevante. 50/2008 cu normele comunitare. în vigoare la 15.2008 şi ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. fiind exceptate de la plata taxei autovehicule care îndeplineau anumite caracteristici. 218/2008 şi 7/2009.50/2008 este compatibil cu art. prin dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. în vigoare la 08. sunt nefondate şi trebuie respinse. percepută în temeiul acestui act normativ. Modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. Astfel. s-a reglementat în sensul triplării valorii taxei pe poluare pentru autovehicule la prima înmatriculare în România. 90 este făcută de aceste instanţe prin referire la practica CEJ relevantă în materia taxării interne în general şi a taxării autovehiculelor noi şi secondhand în special. 90 din Tratatul Comunităţii Europene şi prin consecinţă cererile de restituire a taxei. varianta în vigoare la momentul înmatriculării anterior modificărilor introduse prin Ordonanţele de Urgenţă a Guvernului nr. urmare taxării discriminatorii.2008. Şi în acest caz. Braşov şi Bucureşti. 25 şi 28 din acelaşi tratat. Prin această precizare. fiind adoptate unul după altul.2008 şi nu le-au înmatriculat. nefiind o taxă vamală cu efect echivalent şi nici o măsură netarifară de genul restricţiilor cantitative. trebuie să se facă prin prisma dispoziţiilor art. Este vorba despre practica transmisă de Curţile de Apel Alba Iulia. Cluj.50/2008. în mod indirect. 208/2008. Concluzia instanţelor în urma acestui demers a fost aceea că sistemul din taxare introdus de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. printre altele. instanţele îşi exprimau. astfel că analiza acestui gen de taxe din perspectiva dreptului comunitar.

menit în opinia sa să pună în acord Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. ► Urmare analizei întreprinse apreciem. scutirea de taxă nu este rezultatul aplicării grilei şi criteriilor. etc. iar dacă se dovedeşte a fi unul dintre producătorii interni. cu o anumită normă de poluare şi capacitate cilindrică înmatriculate într-o anumită perioadă de timp – pun în discuţie o altă dimensiune a taxării interne prevăzută de art. interzis de art. art. 110 din Tratatul de la Lisabona. 2 din Tratatul Comunităţii Europene. urmată de răspunsul Guvernului. iar pe de altă parte că remediul pentru înlăturarea practicii neunitare nu este recursul în interesul legii prevăzut de art.prin cele trei acte normative au determinat declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de „infringement” la 23. 50/2008 nemodificată. 50/2008. Este vorba de caracterul protecţionist al taxei. capacitate cilindrică.2009. la data de 29.2009 pentru punerea în acord a legislaţiei în domeniu cu dispoziţiile art.2009 declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement. nu cunoaştem reacţia Comisiei la noua modificare legislativă şi nu este deloc exclus să asistăm la noi intervenţii legislative. 117 din 29. aşa cum se reţine în expunerea de motive. În acelaşi timp procedura declanşată de comisie nu a luat sfârşit. Modificările ulterioare sunt cele ce au determinat la data de 23.06. 110 din Tratatul de la Lisabona (intrat în vigoare în decembrie 2009). iar o analiză a efectelor scutirii conduce la concluzia protecţiei unor producători de astfel de autoturisme.329 Cod procedură civilă.2009 şi adoptarea la 28.2009 a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12. respectiv clasa de poluare. 90 din Tratatul Comunităţii Europene decât cea cu care s-au confruntat instanţele în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.12. în plan legislativ.12. 50/2008 prin Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului nr. 218/2008 şi 7/2009 constau în scutire de taxe pentru anumite categorii de autovehicule. 208/2008. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. . pe de o parte că instanţele care au dispus respingerea cererilor de restituire a taxei de poluare sunt cele ce au dat o soluţie în acord cu legea. ► Modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. ci al ignorării lor. 90 din Tratat nu interzice determinarea taxei pe criterii obiective. 90 par. 50/2008 cu modificările ulterioare. 50/2008 în forma nemodificată ce a făcut obiectul analizei de compatibilitate de către instanţe în cadrul practicii judiciare examinate nu mai este aceeaşi cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. cum sunt cele utilizate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Se constată că data înmatriculării nu reprezintă însă un criteriu admisibil. 218/2008 cu dispoziţiile art. De asemenea. atunci caracterul protecţionist al taxei este evident. Or.06.

exclusiv. în înlăturarea pentru viitor a discriminării. în genere. pe cea a Curţii Europene de Justiţie. celelalte instanţe care au respins cererile făcând referire la practica relevantă CEJ în materia art. Hotărârile judecătoreşti privind compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din Tratatul Comunităţii Europene). 25 şi 28 din Tratatul Comunităţii Europene în mod greşit. 50/2008 cu normele comunitare. ci. 90 din Tratatul Comunităţii Europene sau. instanţele judecătoreşti nu s-au referit la practica CEJ relevantă cu privire la înţelesul şi întinderea art. 90 al Tratatul Comunităţii Europene nu au pornit de la interpretări diferite ale legii române. ci de la înţelesul diferit din perspectiva . deşi au fost deja înmatriculate în Comunitatea Europeană. pentru că taxează autovehiculele second-hand ( la prima înmatriculare în România ). dar nu cu privire la legea română. A fost apreciată deopotrivă ca şi taxă vamală sau cu efect echivalent. ci la cea comunitară. 28. dacă taxa de poluare este o taxă fiscală. fie că priveşte legislaţie primară sau secundară. 90 din Tratatul Comunităţii Europene au arătat că aceasta comparaţie este nerelevantă pentru examinarea caracterului discriminatoriu al taxării. s-a constatat că instanţele au avut probleme cu privire la calificarea corectă. ►Problemele de mai sus nu sunt cu privire la înţelesul legii române. iar pentru trecut în restituirea taxei celor discriminaţi. şi a autovehiculelor. dar nu le taxează pe cele care au fost înmatriculate în România la o nouă reînmatriculare. fapt ce a condus instanţele la concluzii greşite. ci al textului comunitar (art. 50/2008 sunt discriminatorii prin prisma art. pe de o parte. instanţele naţionale nu sunt obligate să urmeze practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Curţii Constituţionale. 23. ► Din examinarea hotărârilor de admitere. vamală sau o măsură netarifară. ►Problema care a dat naştere practicii judiciare neunitare nu ţine de înţelesul diferit al legii române. În problema înţelesului normei comunitare. dar şi ca restricţie cantitativă sau cu efect echivalent şi supusă exigenţelor art. în special. 90 din Tratatul Comunităţii Europene în materia taxării interne. gen restricţie cantitativă şi cu determinarea dispoziţiilor din Tratatul Comunităţii Europene în raport de care se apreciază compatibilitatea. 25. 90 din Tratatul Comunităţii Europene atunci când şi o astfel de exigenţă a fost supusă analizei. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. a naturii taxei respective.► Remediul unei astfel de situaţii este unul legislativ constând. prin prisma dispoziţiilor art. ci de cunoaşterea şi înţelesul normelor de drept comunitar şi a practicii Curţii Europene de Justiţie relevante pentru domeniul fiscalităţii interne. În privinţa analizei taxei prin prisma art. din punct de vedere a dreptului comunitar. În timp ce instanţele ce au pronunţat soluţiile de admitere susţin că dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. fie că au fost date urmare analizei prin prisma dispoziţiilor art.

Legiferarea este domeniul exclusiv al legislativului. Aşadar. în mod succesiv. dar controlul de compatibilitate cu normele comunitare este unul indirect judecătoresc. acest demers oferă orientare nu numai instanţei ce a solicitat-o. mai ales atunci când priveşte înţelesul normelor primare ale Tratatului Comunităţii Europene. 50/2008) şi au făcut aplicaţia efectului direct al normei comunitare. respectiv Tribunalul Sibiu a adresat CEJ o cerere de hotărâre preliminară la data de 18. deşi înţelesul normei comunitare lacunare este lămurit de CEJ de la speţă la speţă. De altfel. perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O. Consecinte Alaturi de hotararile pronuntate in lunile noiembrie – decembrie 2009. a naturii taxei.Continuarea procesului de formare profesională a corpului judecătorilor în materia dreptului comunitar. Până în prezent. sectia comerciala. 4756/85/2008 în prezent nesoluţionată ( urmare verificării pe portal). contencios administrativ si fiscal.dreptului comunitar. . Hotarari irevocabile. probleme ce ţin de domeniul dreptului comunitar. avand ca obiect pretentii – restituirea taxei de poluare. Stabilizarea practicii neunitare in materia taxei de poluare. întrucât s-a remarcat că niciuna dintre instanţele.U. în cauza nr. ci şi celorlalte instanţe confruntate cu această problemă. nu a simţit nevoia unui astfel de demers.Recursul la cereri de hotărâri preliminare către CEJ. instanţele trebuie să urmeze practica CEJ instanţă de judecată supranaţională care asigură interpretarea uniformă a dreptului comunitar. Problema devine şi mai interesantă atunci când se constată că instanţele naţionale. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru . (avem în vedere pe cele ce au pronunţat hotărâri de admitere a cererilor de restituire) au constatat caracterul contrar al normei naţionale (în cazul nostru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. În concluzie. nr. o singură instanţă.06. astfel încât soluţia lor este una fundamentată pe norma comunitară urmare efectului direct pe verticală. ► Cu privire la înţelesul normei comunitare.2009. a caracterului discriminatoriu sau protecţionist al taxării. fapt ce a determinat şi avalanşa cererilor de restituire. în egală măsură demersul legislativ este unul salutar. . remediul unei astfel de situaţii trebuie căutat în mai multe direcţii şi anume: . semnalul este că legislaţia este incompatibilă cu norma comunitară.Totodată. iar rezultatul lui depinde exclusiv de corecta înţelegere a acestuia. prin recurgerea la practica CEJ conturată în hotărârile preliminare sau în procedura de infringement.G. inclusiv cele ce fac obiectul analizei noastre. in cadrul Curtii de Apel Suceava. examenul de compatibilitate nu poate fi făcut decât cu argumentele dreptului comunitar. În condiţiile în care este declanşată procedura de infringement. in solutionarea cauzelor. ce au făcut obiectul analizei.

neintervenind autoritatea de lucru judecat. 50/2008).G. pe de o parte fiind vorba de pretentii (restituirea taxei de poluare).autovehicule [1] – in aceeasi tendinta coerenta de solutionare se inscriu si dosarele care au ca obiect obligatia de a face. Avand in vedere clarificarea solutionarii acestor doua cauze cu obiect diferit.U.2009 a Curtii de Apel Suceava. conform careia taxa se suspenda pentru anumite autovehicule. nr. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava – Sectia comerciala. sectia comerciala. Obligarea la inmatricularea autovehiculului CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA COMERCIALA. impotriva sentintei nr. din comuna Vicovu de Sus nr. aplicabila in perioada 15. 1 din Tratatul CE. CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Pe rol. pe aceleasi considerente care se regasesc in Decizia nr. 50/2008. 50/2008. nr. neexistand identitate de obiect al cauzelor. se pune fireasca intrebare care este solutia pentru reclamantii care s-au adresat instantelor de judecata pana la momentul actual.2009. prin care Serviciul Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului Suceava a fost obligat sa inmatriculeze fara plata taxei de poluare un autovehicul secondhand importat din spatiul UE.12. a aceleiasi instante.Curtea de Apel Suceava. judetul Suceava. fiind vorba de actiuni evaluabile in bani. la solicitarea petentei S. in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea autoturismelor second-hand. incalcandu-se astfel dispozitiile art. prin care au solicitat restituirea taxei de poluare. M. prin mandatar H. iar pe de cealalta parte de obligatia de a face (in sensul obligarii Serviciului Comunitar de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor din cadrul Institutiei Prefectului la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismelor second-hand importate din tarile UE). exista un remediu de ordin legal. 90 alin. contencios administrativ si fiscal.12. a intervenit dupa discutiile avute cu ocazia concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare. nr. respectiv pe temeiul caracterului discriminatoriu al actualei forme de reglementare nationala a taxei de poluare prevazuta in O.. avand ca obiect imbogatirea fara just temei sau plata nedatorata.11. incepand cu schimbarea de optica.G. insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. Singurul inconvenient din partea reclamantilor ar fi plata taxei de timbru. N. de contencios . avand ca obiect constatarea caracterului discriminatoriu al dispozitiilor O. dar ale caror hotarari. concluziilor Comisiei de Unificare a Practicii Judiciare. importate din spatiul UE. Taxa de poluare. implicit. 1946 din 6. si anume actiuni civile. 1955 din 12.2008 – 31. au ramas irevocabile in defavoarea lor? Facem precizarea ca interpretarea corecta de catre completele de judecata a acestor cauze. In acest sens ne referim la Decizia nr.G. Fata de situatia defavorabila amintita in care se regasesc unii justitiabili. […].U. in sensul ca unele instante de judecata de contencios administrative le-au respins actiunile de restituire a taxei de poluare pana la data de 1 iulie 2009. in sensul promovarii unor actiuni pe rolul judecatoriilor. fara plata taxei de poluare (perceputa ca urmare a intrarii in vigoare a O.M.U.11. pronuntarea asupra recursului declarat de reclamanta S. si.2009.

administrativ si fiscal in dosarul nr. 3691/86/2009, intimat fiind paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor Suceava. Cauza a avut termen de judecata la data de 29 octombrie 2009, incheierea sedintei de la acea data – redactata separat – facand parte din prezenta decizie, cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de 5 noiembrie 2009, apoi pentru astazi. Dupa deliberare, CURTEA, Asupra recursului de fata, constata: Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 29.05.2009 cu numar de dosar 3691/86/2009, reclamantul H. N., in contradictoriu cu paratul Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige paratul sa dispuna inmatricularea autoturismului marca Volkswagen cu numar de identificare: [...] fara plata taxei de mediu. In motivarea actiunii s-a aratat ca taxa de mediu a fost instituita cu nerespectarea dispozitiilor legale, aratand ca taxa de poluare instituita prin O.U.G. 50/2008, cu modificarile ulterioare, incalca in mod clar dispozitiile tratatului Comunitatii Europene. Astfel, conform art. 90 din Tratatul CE, nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. Se recunoaste in mod constant in jurisprudenta comunitara libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferentiata pentru anumite produse, chiar similare in sensul art. 90 alin. l TCE, in functie de criterii obiective. Asemenea diferentieri sunt compatibile cu dreptul comunitar daca urmaresc obiective compatibile cu exigentele tratatului si ale dreptului derivat, si daca evita orice forma de discriminare, directa sau indirecta, in privinta importurilor provenind din state membre, sau de protectie in favoarea produselor nationale concurente (hot. Outokumpu C-213/96, hot. Nadasdi si Nemeth C-290/05). Un sistem de impozite este compatibil cu art. 90 TCE daca este conceput de maniera a exclude in orice ipoteza ca produsele importate sa fie taxate la un nivel superior fata de produsele nationale si daca nu are, in nicio situatie, efecte discriminatorii (hot. Comisia/Luxemburg, C-152/89, Comisia/Grecia, C-375/1995). Asadar, este incidenta incalcarea art. 90 alin. l TCE atunci cand impozitul aplicat produsului importat si cel aplicat produsului national similar sunt calculate in mod diferit, ducand, chiar daca numai in anumite cazuri, la o impozitare superioara a produsului importat. In cauza de fata rezulta din interpretarea O.U.G. nr. 50/2008 ca taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi, autohtone si importate, precum si autoturismelor second-hand importate, fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. Nu se realizeaza insa o discriminare intre autoturismele second-hand importate din statele comunitare si acestea, in conditiile in care valoarea taxei de poluare nu depaseste valoarea taxei reziduale incorporate in valoarea vehiculelor similare deja inmatriculate (hotararea Brzezinski, C-313/05).

Ca urmare, tribunalul a apreciat ca nu poate fi retinuta critica privind incalcarea principiului nediscriminarii. Cat despre neconcordanta dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile constitutionale, in conditiile in care reclamantul nu a invocat exceptia de neconstitutionalitate a acestora, instanta nu a putut proceda la analiza criticilor formulate sub acest aspect, competenta de a se pronunta in acest sens revenind exclusiv Curtii Constitutionale, in virtutea art. 146 din Constitutie. Impotriva sentintei a declarat recurs reclamanta invederand urmatoarele: art. 90 din Tratatul CE reprezinta unul din temeiurile de baza ale consacrarii liberei circulatii a bunurilor si serviciilor in cadrul tarilor membre comunitare, instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare sunt obligate sa inlature orice masura de natura administrativa fiscala sau vamala care ar fi de natura a afecta libera circulatie a bunurilor, marfurilor sau serviciilor in cadrul UE. In afara de autovehiculele second-hand importate, conform prevederilor OUG 50/2008, obiectul primei inmatriculari in Rornania sunt autovehiculele noi, or pentru acestea, cumparatorii nu platesc taxa de poluare. Astfel, in anexa 4 din OUG 50/2008 figureaza grila privind cota de reducere a taxei de poluare in functie de vechimea autovehiculului. In ceea ce priveste un autovehicul nou, cota de reducere este 0 de unde rezulta ca nu se percepe taxa de poluare pentru un autoturism nou care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania. C.J.E. a afirmat in repetate randuri ca statele membre pot impune taxe de inmatriculare asupra autoturismelor second-hand importate, cu conditia ca respectivele taxe sa respecte dispozitiile art. 90 din Tratatul C.E. In hotararea data de C.J.E. in cauza G 393/98 se fac referiri la un sistem de taxare a autoturismelor second-hand similar celui impus de Statul Roman si care a fost considerat de C.J.E. ca fiind contrar Tratatului instituind Comunitatea Europeana. Art. 90 cauta sa asigure completa neutralitate a impozitarii interne sub raportul concurentei, intre produsele care se afla deja pe piata nationala si produsele importate (Cauza C 387 /Ol, Weigel). Conform unei jurisprudente bine stabilite, art. 90, par. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc, chiar daca numai in anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate. Dreptul comunitar nu restrange libertatea fiecarui stat membru de a construi un sistem fiscal care face diferentieri intre anumite produse chiar daca este vorba de produse similare in sensul art. 90, par. 1 din Tratat in baza unor criterii obiective cum ar fi provenienta materiilor prime folosite sau procesul de productie aplicat. Totusi o asemenea diferentiere este compatibila cu dreptul comunitar numai daca urmareste obiective care sunt ele, insele compatibile cu cerintele Tratatului si ale legislatiei comunitare secundare si daca regulile in cauza sunt de natura sa evite orice forma de discriminare, directa sau indirecta, indreptata impotriva importurilor din alte state membre sau orice alta forma de protectie a produselor nationale concurente (Cauza Outokumpu).

Fata de prevederile art. 90, par. 1 din Tratatul constitutiv al U.E., conform hotararii Curtii de Justitie Europene (C.J.E.) in cazul Weigel (2004), obiectivul reglementarilor comunitare este asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele comunitare in conditii normale de concurenta, prin eliminarea oricarei forme de protectie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenite din alte state membre. A considerat ca sunt incalcate o serie de principii printre care: principiul prioritatii dreptului comunitar fata de cel national, principiul aplicarii directe a dreptului comunitar si principiul nediscriminarii. Prioritatea dreptului comunitar fata de cel national rezulta din prevederile art. 11, 148 (2) si art. 148 (4) din Constitutie si Legea 157/2005 – ratificarea tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la U.E. – prin care Romania si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare. Prin decizia in cauza Costa/Enel (4964) C.J.E. a stabilit ca legea care se indeparteaza de tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originala si speciala, fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta, integrarea. si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe ”teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani, iar in al doilea rand in sensul ca judecatorul national insarcinat sa aplice in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe propria raspundere, neaplicata, orice dispozitie contrara din legislatia nationala, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta realizarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu institutional” (Cauza Simmenthal, C-106/77). Mai mult, insasi Constitutia Romaniei, la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei, potrivit art. 220 din Tratatul CE., Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor, iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre. Parata a formulat intampinare prin care a solicitat instantei respingerea actiunii ca nefondata, aratand, in esenta ca taxa de poluare reglementata de OUG nr. 50/2008 este legala. Prin sentinta nr. 1356 din 2 iulie 2009 Tribunalul Suceava a respins cererea avand ca obiect ”pretentii” formulata de reclamanta S. M. G., prin mandatar H. N., in contradictoriu cu parata Institutia Prefectului Judetului Suceava – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, ca nefondata. Pentru a hotari astfel Tribunalul a retinut urmatoarele: Conform jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, dispozitiile art. 90 au in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana (TCE) un

nu constituie o taxa vamala la import si nici taxa cu efect echivalent in intelesul art. (hotararea Haar Petroleum. desemnand in jurisprudenta C. 25 TCE. C-313/05). analizata in raport cu art. indiferent de originea produselor. un sistem general de taxe interne aplicabil in mod sistematic diferitelor categorii de produse. Se protejeaza astfel productia interna. 25 TCE. C-393/04 si C-41/05.E. 1 TCE. aspect ce reiese explicit din preambulul OUG nr. insa nu se aplica si autoturismelor care circula pe teritoriul Romaniei si care se incadreaza in aceeasi parametri. 90 TCE. importate. Plata taxei de poluare este conditionata de prima inmatriculare a unui autoturism. . autohtone si importate precum si autoturismelor second-hand importate. 90 alin. 208/2008 si 218/2008. Fata de aceste aspecte. Brzezinski. autoturismelor secondhand cumparare in Romania si care nu fac obiectul unei prime inmatriculari. C90/94 Welgel C-387/01). S-a retinut de Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene prin hotararea pronuntata in cauza Brzezinski. in cauzele Air Liquide Industries Belgium. care se incadreaza parametrilor prevazuti in anexa 1-4 din OUG 50/2008. iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare”. deoarece dispozitiile cuprinse in aceste articole nu sunt incidente in cauza. C-313/05. iar nu in temeiul faptului ca trec frontiera. potrivit caruia: ”Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca. prin urmare nu poate fi vorba de o exceptie justificata privind restrictiile de ordin cantitativ prevazuta de art 30 din Tratat. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor prin Institutia Prefectului Judetului Suceava a aratat urmatoarele: Taxa de poluare se aplica in cazul autoturismelor noi. cu ajutorul unor criterii obiective. Finalitatea acestor dispozitii este de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta prin eliminarea oricarei forme de protectie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii in privinta produselor provenind din alte state membre (hotararile pronuntate de C.J. Prin intampinarea depusa la dosar. are un evident caracter discriminatoriu in conditiile in care aceasta taxa se aplica in mod real doar autoturismelor second-hand.E.caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import si export si a taxelor cu efect echivalent cuprinse in art. ca o acciza care se aplica tuturor autoturismelor in temeiul primei lor inmatriculari pe teritoriul unui stat membru. Intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor este evidenta. fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele second-hand inmatriculate deja in Romania. nici intr-un caz de gradul de uzura sau vechimea acestuia. Masura. precum si autoturismelor care fac obiectul reinmatricularii. 23 si 25 TCE. De remarcat insa ca notiunea de impozit intern are acceptiune diferita de cea din dreptul intern. este lipsita de relevanta analizarea incalcarilor invocate ale art. ca urmare. ci intra int sfera regimului general intern de impozitare a marfurilor si trebuie.J. urmand a se examina daca taxa de poluare este incompatibila cu prevederile art.

Dreptul comunitar este incident in speta. Recursul formulat este intemeiat. 90 par. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana este aplicabil in privinta taxei speciale de prima inmatriculare platita de reclamant si contestata in prezenta cauza. par. art. cu modificarile si completarile ulterioare (art. care interzic orice discriminare intre produsele nationale si produsele altor state membre. Conform unei jurisprudente bine stabilite. considerentele expuse de Curtea Europeana de Justitie. discriminarea la care se refera acest text legal are in vedere o comparatie intre nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene. impozitarea poate fi discriminatorie in mod indirect datorita efectelor pe care le produce. potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. verificarea. 90 alin. Vames Penzugyorseg Eszak-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga. in hotararea din 5 decembrie 2006 – data in cauzele reunite C-290/05 si C-333/05. aflate in coordonarea Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Vam-es Penzugyorseg Del-Alfoldi Regionalis Parancsnoksaga fiind relevante in acest sens: Asa cum Curtea a statuat deja. membre (cauzele reunite C-393/04 si C-4J/05. sediul ori resedinta proprietarii de autovehicule. in sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeana art. . Asadar. la un nivel al taxei mai mare in cazul produselor importate (a se vedea cauza Weigel. precum si jurisprudenta acolo citata). Reclamantul recurent nu are obligatia de a achita taxa de poluare. asadar si o discriminare determinata de o diferenta intre impozitele aplicate ”produselor altor state membre si impozitele interne de orice natura care se aplica. respectiv Ilona Nemeth c. 67. republicata. mai exact dispozitiile art. chiar daca nu sunt indeplinite conditiile pentru existenta unei asemenea discriminari. Air Liquide Industries Belgium. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor intre statele membre in conditii normale de concurenta. unitati teritoriale deconcentrate. prin eliminarea oricaror forme de protectie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discrimineaza produsele provenite din alte state.Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art. 7 din OUG 50/2008). produselor nationale similare”. l TCE. in comparatie cu nivelul de impozitare a produselor de pe piata interna a Statului Roman. se realizeaza de catre autoritatea fiscala competenta. Stabilirea. Totusi. direct sau indirect. 1 este incalcat atunci cand taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor nationale similare sunt calculate diferit pe baza unor criterii care conduc. Akos Nacfasdi c. 4 din OUG 50/2008). chiar daca numai in anumite cazuri. 90 suplimenteaza dispozitiile referitoare la abolirea taxelor vamale si a masurilor cu efect echivalent. colectarea si executarea silita. inclusiv solutionarea contestatiilor privind taxa datorata de catre contribuabili. Curtea considera ca art. Competenta de verificare a achitarii taxei de poluare a fost data serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor in a carora raza de competenta isi au domiciliul.

care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15. fapt dovedit tot de imprejurarea de notorietate ca pretul la care sunt achizitionate autoturismele second hand dintr-o alta tara este apropriat de pretul autoturismului nou fabricat in Romania. ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 mc. este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici. fara plata taxei de poluare. . – chevaux vapeur) erau supuse unei taxari graduale de pana la 1100 franci iar cele peste 16 C.c.m. fapt ce contravine art. 7/2009.c. ci doar in strainatate) impune achitarea. un autoturism nou fabricat in Romania. atata timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze..G. 218/2008 si nr.V. In mod similar.J.E. Aspectul esential ce trebuie retinut este acela ca autoturismele fabricate in Romania sunt scutite de plata taxei de poluare. erau taxate cu o singura suma de 5000 franci. Art. consumul produselor importate.c. chiar si potential. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare.C. (care nu este fabricat in Romania) – impune achitarea taxei de poluare. 90 din T. 218/2008. autoturismele clasificate pana la 16 cai putere fiscali (C.12.G.L. 90 T. La acea data nu se fabricau in Franta autoturisme de peste 16 C. este scutit de plata taxei de poluare.E.2009 inclusiv.E. – C. nr.V. si de aceea toate autoturismele pentru care se percepea taxarea mai mare de 5000 franci erau importate. intrucat achizitionarea unui autoturism – cu o capacitate mai mare de 2000 m. intrucat majoritatea acestor autoturisme achizitionate nu au norma de poluare EURO 4 pentru a fi scutite de la plata taxei. Curtea a retinut ca taxa de 5000 franci a fost fixata la un asemenea nivel incat numai autovehiculele importate pot fi subiectul acesteia.C. taxei de poluare. Rezulta asadar ca in prezent a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi EURO 4.C. influentand astfel alegerea consumatorilor (C. nr.FRUTTA S. III din O. Hotararea din 7 mai 1987. Este locul a fi amintita cauza Humblot (112/84) solutionata de C..J.12.E.Potrivit art. precum si toate vehiculele N1 cu norma de poluare EURO 4. consumatorii sunt directionati spre un autoturism nou fabricat in Romania.(ce nu este fabricat in Romania.C.U.R. Dupa aderarea Romaniei la U. nu este admisibila favorizarea vanzarii autoturismelor noi fabricate in Romania si nici favorizarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania (ce pot fi considerate autoturisme nationale).c. Astfel. 50/2008 modificata prin O. cu o capacitate de sub 2000 c. Or. Pentru considerentele invederate urmeaza a fi admis recursul formulat de reclamant. este incalcat si in situatia achizitionarii din alta tara a unui autoturism second-hand cu o capacitate sub 2000 c. cauza 193/85 Cooperativa CO..G. Pe cale de consecinta urmeaza a fi admisa actiunea si a fi obligata parata Institutia Prefectului – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatricularea Autovehiculelor Suceava la inmatricularea autoturismului.V.U. in actuala reglementare a O. ADMINISTRAZIONE dell Finanze della STATO). In respectiva cauza. autovehiculele M1 cu norma de poluare EURO 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 m.2008 – 31.U.c.m. iar achizitionarea unui autoturism nou cu o capacitate mai mare de 2000 m.E.

în baza delegaţiei depuse la dosar. 3 Cod procedura civila. Modifica sentinta nr. în dosar nr. [.]. Reprezentantul recurentului depune la dosar copia minutei întâlnirii dintre membrii Comisiei „Unificarea practicii judiciare” din 1 iulie 2009. Pronuntata in sedinta publica azi 12 noiembrie 2009. solicită cuvântul asupra recursului. se prezintă pentru recurentul reclamant [.294.] în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA cu sediul în Oradea. având ca obiect – contestaţia act administrativ fiscal. Splaiul Independenţei.Pentru considerentele invederate. cu numar de identificare […] fara plata taxei de poluare. pronunţată de Tribunalul Bihor.] – lipsă. Obliga parata sa procedeze la inmatricularea autoturismului marca Volksvagen.11. jud..4200/111/2008. Bihor şi intimata chemată în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în Bucureşti. Învederează că nu mai are alte cereri.. in temeiul art. Irevocabila.” Curtea de Apel Oradea. D. DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta S. str. 201/04. tipul Passat. cauza este la primul termen de judecată în recurs. atât intimata pârâtă cât şi intimata chemată în garanţie au depus la dosar întâmpinări în cauză. . Taxa pe poluare. S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanţei că recursul este legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanţa nr. 435/CA din 2 iunie 2009. 9. Pentru aceste motive. nr.. pentru intimata pârâtă ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA – consilier juridic COZAC CLAUDIA. 304 pct. după care: Instanţa comunică câte un exemplar din întâmpinările depuse la dosar cu reprezentantul recurentului.30 lei timbre judiciare. judetul Suceava.2. 1356 din 2 iulie 2009 pronuntata de Tribunalul Suceava in totalitate. N. La apelul nominal făcut în şedinţa publică de azi.. In numele legii. 2. M. din comuna Vicovu de Sus nr. 1. prin mandatar H. Procedura de citare este legal îndeplinită..2009 emisă de Baroul BUCUREŞTI – Cabinet Individual. sector 6 împotriva sentinţei nr. […]. domiciliat în Oradea. Admite actiunea.0311210091 BH/03.2009 plus 0. 312 alin. nr. Discriminare Pe rol fiind soluţionarea recursului în contencios administrativ şi fiscal formulat de reclamantul [..11. avocat ALECANDRU MIREL OVIDIU. lipsă fiind intimata chemată în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREŞTI. Cantemir.. în baza împuternicirii avocaţiale nr.

437/2009 a Tribunalului Cluj şi decizia irevocabilă a Curţii de Apel Cluj din 2 iunie 2009. În esenţă învederează instanţei că. 8899008. respectiv taxă de poluare. constată următoarele: Prin sentinţa nr.[. care a fost achitată prin chitanţa seria TS4B nr. domiciliat în Oradea. învederează că este doar o schimbare de denumire. CURTEA DE APEL Deliberând: Asupra recursului în contencios de faţă. reprezentând taxele de timbru la ambele instanţe. o taxă de poluare în cuantum de 3. şi chemata în garanţie ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU.F.Instanţa. cu sediul în Bucureşti. 435/CA din 2 iunie 2009. apreciază că se impune respingerea recursului. care i-a fost respinsă ca nefondată prin adresa cu nr. În esenţă învederează instanţei că. reclamantul a formulat plângere prealabilă.2008. Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că. stabilind prin decizia nr. 2.. atât prin modul de utilizare cât şi prin modul de impunere.P. BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA..486 lei. Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat şi motivat în scris . 2196050/09.].07. fără cheltuieli de judecată. 88990/08. cu sediul în Oradea. în sensul admiterii acţiunii reclamantului.90 din Tratatul Comunităţii Europene. cu cheltuieli de judecată . Împotriva deciziei nr. pârâta Administraţia Finanţelor Publice Oradea a condiţionat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzută de OUG 50/2008.G. 100784/ 12.08. Reprezentanta intimatei pârâte solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate. Mai arată şi că instanţele de judecată s-au pronunţat în sensul respingerii acţiunilor având ca obiect restituirea taxei de poluare. str. nu sunt încălcate în cauză prevederile art. iar în ceea ce priveşte denumirea acesteia. taxa de poluare este discriminatorie şi ilegală prin prisma prevederilor art. în fapt rămânând aceeaşi taxă de primă înmatriculare.]. aflată la fila 6 dosar.. Pentru a-l înmatricula în România. Tribunalul Bihor a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul [.2008. în acest sens invocând sentinţa nr. obiectul taxei de poluare este protejarea mediului. ţinându-se cont că elementele care stau la baza acestuia. în contradictoriu cu pârâta D. . modificarea sentinţei recurate. În consecinţă.2008.07. fără cheltuieli de judecată.90 din Tratatul Comunităţii Europene şi totodată că.Bihor. nefiind alte cereri. corp A. sector 6. fabricat în anul 2002. jud. 294.2008.Cantemir nr.. Splaiul Independenţei nr. consideră cauza lămurită şi acordă cuvântul asupra recursului. reclamantul a achiziţionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca BMW. sunt emisiile de noxe şi de dioxid de carbon.07. chestiuni prealabile. în sarcina reclamantului. D.

„obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”. tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat reclamantului restituirea taxei de poluare reglementată de disp. Conform art. acţiunea formulată fiind nefondată. 50/2008 stabileşte cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Ori. ca fiind unul de poluare.. 4 din OUG 50/2008.90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene.1 al. taxa de poluare instituită de disp. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand.2. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar. instanţa a respins şi cererea de chemare în garanţie a chematei în garanţie Administraţia Fondului pentru Mediu. înţeleg să le utilizeze pe teritoriul României. Ca o consecinţă a respingerii acţiunii introductive. OUG 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. tribunalul a apreciat că în speţă nu sunt încălcate disp. OUG 50/2008. formulată de pârâta AFP Oradea. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. Prin urmare. Împotriva acestei sentinţe în termen legal. indiferent de provenienţa sau de vechimea acestuia. OUG 50/2008. Astfel. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. cum era cea prevăzută de disp. 214/1 C. acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare. România.fiscal şi apreciată ca nelegală de către instanţe. dispoziţii care sunt compatibile cu dreptul comunitar. art. stat membru al Comunităţii Europene. tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană..] solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare. . art. prin condiţionarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe. Caracterul taxei prevăzute de disp. constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. Nu în ultimul rând. chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită. această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. motiv pentru care a respins-o. Cu cheltuieli de judecată. prin înmatricularea acestora în România. Pentru aceste considerente. OUG 50/2008.Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislaţiei comunitare. pentru considerentele arătate mai sus. a declarat recurs [. rezultă din dispoziţiile art. nu supune direct sau indirect produsele altor ţări membre ale Comunităţii unor impozite interne de orice natură. contribuind astfel la poluarea mediului. potrivit disp. care enumără categoria de programe şi proiecte pentru protecţia mediului care urmează să fie finanţate din sumele colectate potrivit actului normativ. importate din Uniunea Europeană.

taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008. singura diferenţă fiind denumirea. iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. însă această taxă rămâne în fapt aceeaşi.92/2003.554/2004. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România. au abrogat respectivele articole prin OUG nr-50/2008.7 din legea nr.90 CE trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naţionale şi să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. privind procedura prealabilă şi în temeiul OUG nr. an de fabricaţie 2002. fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România. a achiziţionat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autovehicul second-hand marca BMW.157/2005 şi ale art. Mai arată şi că. taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. Prin întâmpinare. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare” coroborat cu prevederile Legii nr. direct sau indirect.90 din Tratatul privind Instituirea Comunităţii Europene. reclamantul mai arată că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. De asemenea. reclamantul mai arată că taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculare în România. modificată din taxa specială de primă înmatriculare în taxa de mediu. ale OUG 50/2008. în temeiul art. În drept. a invocat disp. Totodată.214 (1-3) . intimata Administraţia Fondului Pentru Mediu Bucureşti a solicitat respingerea recursului ca nefondat.art.În motivarea recursului recurenta a arătat că. însă contestaţia sa a fost respinsă ca nefondată. Reclamantul arată că această taxă este discriminatorie şi ilegală raportat la disp. Ca urmare a numeroaselor acţiuni judiciare şi a unei practici judecătoreşti constante. cu cartea de identitate seria G nr.405383 şi pentru a-l înmatricula în România a fost obligat să achite taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008. ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achiziţiilor intracomunitare şi este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import. autorităţii române au recunoscut nelegalitatea taxei de primă înmatriculare stabilită iniţial prin codul fiscal – art. care prevăd că „nici un stat membru nu supune. după aducerea lor în ţară. reclamantul s-a adresat pârâtei de rând II. corespunde pe deplin prevederilor . oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare a acesteia. intimata a arătat că. impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. Legii nr.554/2004. Constituţia României şi Tratatul Comunităţii Europene. În motivarea întâmpinării.148 al. produsele provenind din alte state membre unor impozite interne de orice natură. act normativ acceptat de Comisia Europeană. noţiunea de taxă cu efect echivalent constă în orice taxă pecuniară.2 din Constituţie.

art.90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. În drept.4. în consecinţă. . astfel încât nu se poate susţine că ar contraveni legislaţiei comunitare. Prin întâmpinare. potrivit cărora prin instituirea acestei taxe se constituie o discriminare a regimului fiscal şi că această taxă contravine dispoziţiilor art. chemata în garanţie apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantului.E. Totodată. indiferent de provenienţa sa (inclusiv autoturismelor noi din producţia naţională a României) sau de vechimea acestuia.90 din Tratatul Comunităţii Europene. taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. prin înmatricularea acestora în România. ci doar au solicitat modificarea modului de calcul şi criteriile la care se raportează nivelul taxării. Se mai arată şi că. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. mai arată că art. Apreciază că. doresc să le utilizeze pe teritoriul României şi. deoarece această taxă este percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. instituie obligaţia de plată a acestei taxe cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. .90 din CE este încălcat doar atunci când impozitul aplicat produsului de import şi cel aplicat produsului naţional similar sunt calculate diferit şi după metode diferite. situaţie diferită de taxa de poluare prevăzută de OUG 50/2008.115 Cod procedură civilă. Pârâta mai arată că. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. intimata a arătat că. Ori. intimata Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea a solicitat respingerea recursului ca nefondat. întrucât taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand importate din Uniunea Europeană. practic. nici Comisia Europeană nu au considerat vreodată că taxa de poluare este nelegală. Mai mult. taxa de poluare a fost stabilită în conformitate cu OUG 50/2008. instituirea taxei de poluare a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană. care. a invocat dispoziţiile art. în art. prin instituirea taxei de poluare. că încalcă tratatele comunitare sau nu ar trebui plătită. care conduc la un impozit mai mare aplicat produsului de import. contribuie la poluarea mediului. În motivarea întâmpinării. reclamantul trebuia să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul şi-a achiziţionat autoturismul. câtă vreme chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 corespunde normelor comunitare. nu sunt încălcate dispoziţiile art. nici Curtea Europeană de Justiţie a C.

au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.2008 stabileşte. înţeleg să utilizeze pe teritoriul României contribuind astfel la protejarea poluării mediului. în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale U. în baza prevederilor art. determinarea taxei de poluare se realizează conform art.Examinând sentinţa atacata prin prisma motivelor de recurs invocate. cu respectarea prevederilor actului de aderare.E şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.]ca fiind fondat pentru următoarele considerente: Prin Legea nr. instanţa apreciază recursul declarat de recurentul [.50/2008 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului. astfel cum aceasta a fost republicată. 1 din Tratatul Comunităţii Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect. capacitatea cilindrică) şi capacitatea din punct de vedere al poluării.1. efectele acestei ratificări fiind reglementată de art. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achiziţiilor intracomunitare si este o taxă cu echivalent taxelor vamale la import. Potrivit normelor comunitare: .2007. În speţă.04. precum şi sub toate aspectele. produselor naţionale similare”. Într-adevăr..2 şi4 din Constituţia României. iar potrivit art. În conformitate cu prevederile art.304/1 cod procedură civilă. 50/21.6 din OUG nr. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România. luându-se in considerare şi deprecierea autoturismului. cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. prin înmatricularea cestora în România .4. potrivit dispoziţiilor art. 90 alin.50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne .. fiind perceputa exclusiv. deoarece este percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. Această taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01.157/2005 România a ratificat Tratatul prin aderarea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeana. pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România. produselor altor state membre impozite interne de orice natură.148 alin. OUG nr. direct sau indirect. taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare. Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricţiona libera circulaţie a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii. care constituie venit la bugetul fondului pentru mediu şi se gestionează de administraţia fondului pentru mediu.01. mai mari decât cele care se aplică. după aducerea lor in ţară. Este însă nefondată aprecierea instanţei de fond în sensul că taxa de poluare instituită de dispoziţiile OUG nr. obligaţia de plată internă cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. respectiv discriminarea intre produsele importate şi cele autohtone de natură similară. conform coeficienţilor descrişi în anexa 4.

taxa de poluare se aplică discriminatoriu.11. trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare.1-3 din codul fiscal.2007. de asemenea. taxelor vamale cu caracter fiscal”. De asemenea.E se referă la produsele provenind din alte state membre şi supuse unor impozite interne .deoarece după cum s-a menţionat mai sus .indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art. superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naţionale similare. .90 din Tratatul C. noţiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera. modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu.6 din OUG nr. în sensul armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană. ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naţionale similare. se reţine şi că prin avizul motivat din data de 28. „între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import.art.E. „între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent. iar afirmaţia intimatei Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti cum că s-a recunoscut de către .art.. Practic. 28 C. Conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie . de orice natură. iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. naţionale şi să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii. reprezentând în fapt. prin instituirea taxei de poluare .90 Tratatul C. în sensul că taxa de poluare este neutră din punct de vedere fiscal şi că este necesar pentru aplicabilitatea art. o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art. Sunt astfel nefondate susţinerile intimatei Administraţia Fondului Pentru Mediu Bucureşti din întâmpinare. respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România(second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.E să se ia în considerarea nu numai valoare impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor naţionale şi produselor importate ci şi baza de impozitare şi modalităţile de percepere a impozitului în cauză. 25 C.50/2008 şi clasificarea din punct de vedere al poluării. Nu se impune ca reclamantul să producă probe din care să rezulte că taxele pe care le aplică Statul Român sunt superioare celor din statul din care reclamantul a achiziţionat autoturismul.E.90 din Tratatul Comunităţii Europene. Comisia Europeană a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul a taxei auto ( de primă înmatriculare). singura diferenţă fiind denumirea . oricare ar fi denumirea şi modul de aplicare al acesteia. Textul art. se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România. precum şi orice măsuri cu efect echivalent”. Această interdicţie se aplică.214 alin. exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România după aducerea lor în ţară.

9 Cod procedură civilă şi art. 274 Cod procedură civilă.90 din Tratatul Comunităţii Europene. instanţa va obliga pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea la plata sumei de 45.63 Cod procedură civilă.. în temeiul prevederilor art. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : ADMITE ca fondat recursul declarat de recurentul [.E. apreciază recursul declarat de recurentul [. suspectând că actuala legislaţie românească (OUG nr. instanţa de recurs.304 pct. cererea de chemare în garanţie a Ministerului Fondului pentru Mediu Bucureşti.] împotriva pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor – Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea.. ca fiind fondat şi pe cale de consecinţă . formulată de pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea şi obligată chemata în garanţie..75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentului. Comisia Europeană (C. ci constituie venit la Fondul de Mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu.. va fi admisă . apreciind soluţia instanţei de fond ca fiind dată cu aplicarea greşită a legii.] împotriva pârâtei DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA. informaţii în legătură cu legislaţia privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme. în sensul admiterii acţiunii formulate de reclamantul [. în temeiul prevederilor art. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului.88990 din 8 iulie 2008.E) a solicitat în iunie 2009. .50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat. să plătească pârâtei Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare.50/2008) are efecte protecţioniste asupra industriei auto naţionale. 312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art. 435/CA din 2 iunie 2009. pronunţată de Tribunalul Bihor.] împotriva sentinţei nr.] împotriva sentinţei nr.. pronunţată de Tribunalul Bihor.1 din OUG nr. sentinţa va fi modificată în totalitate .50/2008 corespunde normelor comunitare. emisă de pârâtă cu obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3486 lei. cu motivarea că. în fond şi în recurs. este neîntemeiată. pe care o modifică în totalitate în sensul că: Admite acţiunea formulată de reclamantul [. De asemenea. În baza prevederilor art. prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzut de art. României . dispunând anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. Această solicitare a fost transmisă sub forma unei „scrisori de somare”. În consecinţă.435/CA din 2 iunie 2009..Comunitatea Europeană că taxa de poluare instituită prin OUG nr. în baza considerentelor expuse. în conformitate cu prevederile art..226 din Tratatul C..

constatând că recursul este legal timbrat şi în stare de judecată.90 din Tratatul Comunităţii Europene. cu consecinţa modificării sentinţei primei instanţe în sensul admiterii acţiunii. Obligă intimata DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BIHOR – ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI ORADEA la plata sumei de 45. pronunţată de Tribunalul Suceava . lipsă fiind acesta şi reprezentaţii pârâtelor-intimate.5 lei. Procedura este legal îndeplinită. Cum şi-a motivat în detaliu cererea de recurs. Obligă chemata în garanţie să plătească pârâtei Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Oradea suma de 3486 lei reprezentând contravaloarea taxei de poluare.00 lei şi timbru judiciar mobil în valoare de 1.. achitată cu chitanţa seria TS4B nr. Admite cererea de chemare în garanţie a ADMINISTRAŢIEI FONDULUI PENTRU MEDIU BUCUREŢTI formulată de pârâta ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE A MUNCIPIULUI ORADEA. de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. a pus concluzii de admitere a recursului. a acordat cuvântul la dezbateri..Secţia comercială. apărătorul recurentului consideră necesar să puncteze doar câteva aspecte.1408 din 3 iulie 2009. La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat Vargan Paul pentru recurent. Curtea de Apel Suceava.Dispune anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr. Instanţa. reprezentând taxa de poluare. emisă de pârâtă şi în consecinţă. când clientul său a achitat taxa a cărei restituire o solicită în prezentul dosar.75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea recurentului. obligă pârâta la restituirea sumei de 3486 lei.032289 din 05.3920/86/2009. după care avocatul recurentului a depus la dosarul cauzei chitanţa nr. Restituirea taxei de poluare Pe rolul instanţei se află judecarea recursului declarat de reclamantul [. aşa cum a fost formulat. ce are efect discriminatoriu.88900 din 8 iulie 2008. faţă de data de 7 mai 2009.11. în contradictoriu cu pârâtele-intimate Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu. S-a făcut referatul cauzei. şi anume faptul că reclamantul. fiind constrâns la plata taxei de înmatriculare pentru a-şi înscrie în circulaţie autoturismul. măsură prin care se încalcă art. cu care face dovada plăţii taxei judiciare de timbru în sumă de 20. Avocatul reclamantului-recurent.2009. este îndreptăţit la restituirea sumei plătite.2196050 din 29 aprilie 2008. astfel încât cunoaşte poziţia acestora.] împotriva sentinţei nr. precizând că a studiat întâmpinarea pârâtelor înaintea începerii şedinţei de judecată. în fond şi în recurs. subliniind că în mod .

02. în drept reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp. inclusiv a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei. sunt obligatorii pentru România şi se aplică în condiţiile stabilite prin tratate şi prin actul de aderare. constată: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia comercială. art. înregistrată sub nr. Legea nr.. invocă jurisprudenţa Curţii de Apel Suceava. . Diferenţierea la care sunt supuse autovehiculele rulate importate faţă de cele deja înmatriculate rezultă din obligativitate de plată a acestei taxe odată cu prima ei înmatriculare în România. la data de 10 februarie 2008 a achiziţionat din Germania un autoturism la mâna a doua marca BMW.greşit se motivează de către pârâte că taxa instituită prin OUG nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecţiei mediului. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces. după deliberare. amintind şi existenţa unei hotărâri CEDO împotriva Franţei din anul 1970. iar în vederea înmatriculării acestuia a fost obligat să achite taxa de poluare prevăzută de dispoziţiile OUG nr. solicitând obligarea acestora la restituirea sumei achitate cu titlu de taxă de poluare prin chitanţa cu seria TS4A nr. reclamantul [. deşi din preambulul OUG nr. Directiva nr.1992. jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie Europene. prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. taxa de poluare auto. prin măsura instituirii taxei în discuţie se protejează indirect producţia internă. achitată pentru reînmatricularea autoturismului. art. susţine avocatul recurentului. modificată prin OUG 218/2008 şi prin OUG nr. tipul 525 D cu seria de şasiu WBADL91020GW60802. Asupra recursului de faţă. Declarând dezbaterile închise. ratificat de România prin Legea nr. Mai mult.2009. 274 Cod procedură civilă. întrucât în România sunt produse autoturisme cu capacitate cilindrică mai mică de 2000 cm3. 1 al Tratatului Comunităţii Europene. Mai arată reclamantul că. Pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată. a fost încasată în contul bugetului de stat cu încălcarea art. de contencios administrativ şi fiscal la data de 09.] a chemat în judecată pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti. astfel cum este prevăzut de art 124 din Codul de procedură fiscală. 3920/86/2009. 157/2005 care prevede că de la data aderării. 554/2004. CURTEA. 92/12/CEE din 25. 9426479 din 7 mai 2009. In motivare. dispoziţiile tratatelor originare înainte de aderare.50/2008 ar fi o taxă de mediu. 50/2008.. plata dobânzii aferente. 90 alin. reclamantul a arătat că.06. 25 şi 90 din Tratatul CE. 7/2009.

Guvernul României menţinându-şi poziţia că trebuie evidenţiată diferenţa dintre maşinile high şi low poluatoare şi a propus un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului. prin avizul motivat din data de 28. Promovând o politică de armonizare cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de protecţie a mediului.01. 90 din Tratatul Comunităţii Europene. taxa pentru autoturismele noi. Parlamentul României.11. cu modificările şi completările ulterioare. la propunerea Guvernului. atât în cazul celor noi cât şi în cazul celor rulate. este aceeaşi. Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare şi pentru stoparea continuării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru. că atâta vreme cât Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 2141 -2143 din Legea nr. care înmatriculare pentru prima dată în România un autoturism sau autovehicul. 50/2008 corespunde normelor comunitare. apreciază că nu pot fi reţinute susţinerile reclamantei potrivit cărora prin instituirea acestei taxe „se constituie o discriminare a regimului fiscal şi că această taxă contravine dispoziţiilor art. Faţă de această observaţie a Comisiei Europene. Mai menţionează secund-pârâta că neadoptarea în regim de urgenţă a OUG nr. potrivit reglementărilor naţionale. a considerat că se încalcă principiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene. dar şi celor produse în România. invitând ţara noastră să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului menţionat anterior în termen de două luni de la primirea acestuia. un mecanism economicofinanciar bazat pe principiul „poluatorul plăteşte”. era plătită de orice persoană fizică sau juridică. 571/2003 privind Codul fiscal. A concluzionat secund-pârâta. Comisia Europeană. în sensul că se aplică un regim discriminatoriu pentru autovehiculele secondhand achiziţionate din alte state membre. 50/2008 în conformitate cu cerinţele din avizul motivat putea conduce la sesizarea Curţii de Justiţiei a Comunităţii. achiziţionate din afara ţării. Faţă de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule reglementat la Titlul VII din Codul fiscal. a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule care.2007. Guvernul României a susţinut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru autoturisme şi autovehicule începând cu data de 01. ci a solicitat reaşezarea modalităţii de calcul în sensul armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană. care se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România. care urma să fie aplicată cu ocazia primei înmatriculări a tuturor vehiculelor cu motor în România. s-a propus abrogarea articolelor din codul fiscal care reglementau regimul de taxare a autovehiculelor. în conformitate cu prevederile art.în motivare s-a arătat Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a demarat în februarie 2006 o serie de acţiuni pentru introducerea unei taxe ecologice. . Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare. respectiv din producţia internă.2007. import sau din achiziţii intracomunitare. indiferent de provenienţa lor.

directă sau indirectă.1408 din 3 iulie 2009. Tribunalul Suceava . că o acciză care se aplică tuturor autoturismelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru. urmare a faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. ca urmare. (hotărârea Haar Petroleum. 25 TCE. dispoziţiile art.EJ. Se recunoaşte în mod constant în jurisprudenţa comunitară libertatea statelor membre de a stabili un sistem de taxare diferenţiată pentru anumite produse. de contencios administrativ şi fiscal. Outokumpu. în cauzele Air Liquide Industries Belgium. cu ajutorul unor criterii obiective. sau de protecţie în favoarea produselor naţionale concurente (hot. Faţă de aceste aspecte. 25 TCE. este lipsită de relevanţă analizarea încălcărilor invocate ale art. ci intră în sfera regimului general intern de impozitare a mărfurilor şi trebuie.90 TCE dacă este conceput de manieră a exclude în orice ipoteză ca produsele importate să fie taxate la un nivel superior faţă de .90 au în sistemul Tratatului instituind Comunitatea Europeană (TCE) un caracter complementar raportat la prevederile privind interzicerea taxelor vamale la import şi export şi a taxelor cu efect echivalent cuprinse în art. 90 din Tratatul CE. hot. Asemenea diferenţieri sunt compatibile cu dreptul comunitar dacă urmăresc obiective compatibile cu exigenţele tratatului şi ale dreptului derivat şi dacă evită orice formă de discriminare.2009. indiferent de originea produselor. C-313/05. 90 alin. un sistem general de taxe interne aplicabil în mod sistematic diferitelor categorii de produse. în privinţa importurilor provenind din state membre. chiar similare în sensul art. C-90/94.01. desemnând în jurisprudenţa C. pentru următoarele considerente: Conform jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. 1 TCE. C-393/04 şi C-41/05. iar nu în temeiul faptului că trec frontiera. C-387/01). nu constituie o taxă vamală la import şi nici o taxă cu efect echivalent în înţelesul art. Nadasdi şi Nemeth C-290/05). urmând a se examina dacă taxa de poluare este incompatibilă cu prevederile art. în funcţie de criterii obiective. Brzezinski. Finalitatea acestor dispoziţii este de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă prin eliminarea oricărei forme de protecţie ce ar putea rezulta din aplicarea de impozite interne discriminatorii în privinţa produselor provenind din alte state membre (hotărârile pronunţate de C. C-313/05).EJ. C-213/96. 1 TCE.Secţia comercială. S-a reţinut de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene prin hotărârea pronunţată în cauza Brzezinski. deoarece dispoziţiile cuprinse în aceste articole nu sunt incidente în cauză. în raport cu art. a respins acţiunea ca nefondată.90 al. analizată. 25 TCE. 90 TCE. Weigel. prin sentinţa nr. De remarcat însă că noţiunea de „impozit intern” are accepţiune diferită de cea din dreptul intern.Procedura demarată de Comisia Europeană împotriva României a fost ridicată în 29. Un sistem de impozite este compatibil cu art.

Antonio Gomez Valenţe c. criticând-o pentru aplicarea greşită a legii.l TCE atunci când impozitul aplicat produsului importat şi cel aplicat produsului naţional similar sunt calculate în mod diferit. În motivarea recursului. Curtea. 50/2008 că taxa de poluare se aplică în cazul tuturor autoturismelor. aceste elemente fiind considerate în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie drept criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare (cauza Nadasdi. . care încalcă principiul nediscriminării prevăzut de art.G.90 din Tratatul Comunităţii Europene.U. în nici-o situaţie. îl constată întemeiat.G. 1 din O.Comisia/Luxemburg. nr.U. 90 TCE dacă este suficient de precis. Pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu.produsele naţionale şi dacă nu are. în esenţă. că taxa instituită prin O. la o impozitare superioară a produsului importat. 50/2008 este o taxă de primă înmatriculare şi nu o taxă de mediu. Comisia/Grecia. în cauza de faţă rezultă din cuprinsul art. Fazenda Publica). 3 alin. pentru a contesta modalitatea de calculare a valorii deprecierii (cauza C-393/1998. în termen legal a declarat recurs reclamantul. pe baza unor criterii ce privesc destinaţia lor şi nu provenienţa. chiar dacă numai în anumite cazuri.90 al. C-313/05). iar cel căruia i se impune taxa are la dispoziţie o cale de atac în faţa instanţelor naţionale. efecte discriminatorii (hot. Împotriva acestei hotărâri.G. un sistem de taxare este compatibil cu dispoziţiile art. Pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava. nu s-a prezentat în instanţă şi nici nu a depus întâmpinare. 2 din ordonanţă. 50/2008 este suficient de precis în ceea ce priveşte criteriile legate de calculul deprecierii autoturismului (emisia de CO2. astfel încât se poate efectua în temeiul său un calcul al deprecierii autovehiculului cât mai aproape de realitate. fiind excluse din sfera de aplicare a acestei taxe autoturismele prevăzute de art. Nu se realizează însă o discriminare între autoturismele second hand importate din statele comunitare şi acestea. ducând. deşi legal citată. C-290/2005). apreciind că soluţia pronunţată de prima instanţă este legală şi temeinică. nr. reiterând susţinerile făcute în faţa instanţei de fond. A reţinut instanţa de fond că. C-375/1995). nr. a solicitat respingerea recursului. C-152/89. Aşadar este incidentă încălcarea art. De asemenea. Sistemul de taxare stabilit prin O. 3 alin. în condiţiile în care valoarea taxei de poluare nu depăşeşte valoarea taxei reziduale încorporate în valoarea vehiculelor similare deja înmatriculate (hotărârea Brzezinski. analizând recursul prin prisma actelor dosarului şi a motivelor invocate în declaraţia de recurs. prin întâmpinare. s-a susţinut. capacitatea cilindrică etc).

aşa încât valoarea reziduală a acesteia să fie inclusă în preţul autoturismelor aflate în circulaţie cu care intră în concurenţă autoturismele second-hand nou importate (acestea din urmă fiind dezavantajate prin faptul că includ valoarea reziduală a taxei. Scopul art. Aceasta pentru că. Aşadar. aceea de a nu fi avut anterior o taxă de primă înmatriculare (sau echivalentă). Şi nu este inutil de observat că această hotărâre a Curţii a fost pronunţată la cererea unei instanţe din Ungaria. Akos Nadasdi şi C-333/2005. a neutralităţii taxei. mai exact. Scopul acestuia este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă. 90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente”. Iar această analiză nu poate să înceapă decât de la a observa că. 50/2008. în opinia unanimă literaturii de specialitate. ţară care. prin eliminarea oricăror forme de protecţie care pot rezulta din aplicarea unor impozite interne care discriminează produsele provenite din alte state membre”. 90 reglementează dispoziţiile referitoare la stabilirea taxelor vamale şi a măsurilor cu efect echivalent. acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. par.55 „art. art. respectiv cu art. ceea ce constituie obiectul analizei în această cauză nu poate fi decât verificarea identităţii de tratament dintre diversele feluri de autoturisme supuse taxei de poluare. reprezentând o exprimare a suveranităţii statale sub forma dreptului de a stabili taxe şi impozite. acesta să se aplice fără discriminare produselor similare importate. având teoretic un preţ mai ridicat). taxele vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu efect echivalent. în relaţiile dintre statele membre. . verificarea neutralităţii taxei se face prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele taxei impuse unor autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru. „o comparaţie cu autoturismele second-hand plasate în circulaţie în statul membru înainte de intrarea învigoare a legii privind taxele de înmatriculare nu este relevantă. art. aşa cum afirmă Curtea Europeană de Justiţie în cauza C-290/2005. ca indiferent de sistemul ales. respectiv realizarea unei uniuni vamale şi a unei pieţe unice. Taxa de poluare introdusă prin disp. 90 alin. 90 alin. Se cuvine pentru început să stabilim locul pe care disp. 23 stabileşte faptul că sunt interzise.Atât prin cererea introductivă de instanţă cât şi prin recursul ce face obiectul prezentei cauze. 23-25 TCE. 1 TCE interzice taxarea internă discriminatorie. OUG nr. Aceasta nu înseamnă că statele membre trebuie să adopte un anume regim fiscal. 1 TCE. 1 TCE îl ocupă în sistemul prevăzut de Tratat. 90 alin. OUG nr. cărora deja le-a fost aplicată taxa. recurentul a reclamat incompatibilitatea dreptului naţional. Mai exact.393/04 şi C-41/05 Dir Liquide Industries Belgium. Iar acesta este. dacă art. se afla în aceeaşi poziţie ca şi România. aşa cum a arătat Curtea Europeană de Justiţie în cauza C. 50/2008 cu dispoziţiile dreptului comunitar. ci impune acestora. la data intrării în UE.

iar nu cu privire la autovehiculele înmatriculate în România înainte de 01. se urmăreşte un efect protecţionist la nivelul industriei naţionale a autovehiculelor noi. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule. Curtea constată că actuala formă de reglementare naţională a taxei de poluare.” Printre argumentele care au stat la baza adoptării acestei măsuri legislative se află protejarea pieţei interne prin „ păstrarea locurilor de muncă în economia românească.12. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv.2009.Prin urmare.2008. aşa cum rezultă din preambulul OUG nr. 50/2008.12. statele membre pot prevedea taxarea diferenţiată a unor produse similare.2008. scopul protejării pieţei interne de autovehicule rezultă implicit din faptul că în România. dar nu pentru prima dată. la data la care reclamantul a achitat taxa de poluare. însă creşte pentru anumite maşini de ocazie provenite din alte state membre. 90 alin. stabilită potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 poate fi analizat doar prin raportare la autovehiculele intrate în România şi cu privire la care s-a perceput taxa de poluare. înmatriculate în perioada 15.01. autovehiculele de o calitate asemănătoare. Pe de altă parte. In cadrul acestei analize trebuie de precizat că. În conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie Europene. De asemenea.2007 – 01. cu condiţia ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective şi să nu aibă ca efect protejarea producţiei naţionale. prin modul în care este formulată legislaţia românească. În urma cerinţei de „primă înmatriculare” toate maşinile noi. OUG nr. circulă fără să fie impuse taxei de poluare.31. iar un loc de muncă în industria constructoare reprezintă patru locuri de muncă în industria furnizoare”. supuse taxei de primă înmatriculare.2007 şi nici cu privire la autovehiculele înmatriculate în perioada 01. . piaţa este dominată de producătorii autovehiculelor ale căror caracteristici tehnice permit scutirea de la plata taxei de poluare. 218/2008 care dispun că „autovehiculele M 1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. vor fi supune unei taxe substanţiale. precum şi toate autovehiculele N 1 cu norma de poluare Euro 4. 1 din Tratatul CE.000 cmc.07. care urmează să fie înregistrate în România în aceeaşi perioadă. conform căreia taxa se suspendă pentru anumite autovehicule. III din OUG nr. În această modalitate de reglementare. Pentru aceste considerente. încalcă dispoziţiile art. caracterul discriminatoriu al disp. care intră direct pe piaţa maşinilor de ocazie din România. şi care intră în concurenţă directă cu produsele naţionale.01. erau în vigoare prevederile art. 218/2008.

sentinţa atacată.. O noua reglementare privind taxa auto .. art.1408 din 3 iulie 2009. pronunţată de Tribunalul Suceava — Secţia comercială. 226 din Tratatul CE. aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunitar şi dreptul naţional al statelor membre. Mai mult. DECIDE Admite recursul declarat de reclamantul [.. Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 5.674 lei şi dobânda legală aferentă sumei la data efectuării plăţii. în consecinţă: Admite acţiunea reclamantului [.30 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe. parţial. Având în vedere acestea.. Comisia Europeană a transmis României o „scrisoare de somare” ca primă etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzută de art.De altfel. dacă acestea contravin normelor interne. în contradictoriu cu pârâtele-intimate Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Suceava şi Administraţia Fondului pentru Mediu. Curtea.674 lei şi dobânda legală aferentă sumei la data efectuării plăţii.] împotriva sentinţei nr. cu aceeaşi argumentare.30 lei cheltuieli de judecată din ambele instanţe.9.nu ar putea să ducă la anularea lui. fără a solicita sau aştepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau unei alte proceduri constituţionale. Pentru aceste motive.3920/86/2009. va admite recursul şi va modifica. dată fiind natura sa orieinală si. De asemenea. în baza art. CJE a stabilit că judecătorul naţional este obligat să aplice normele comunitare. în cazul Simmenthal.]. precum şi la plata sumei de 59. de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare în faţa dreptului naţional.312 din Codul de procedură civilă. Obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 59. 304 pct. în numele legii. în sensul admiterii acţiunii şi va obliga pârâţii la plata sumei de 5. în mod direct. dată fiind natura sa originală şi specială. fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitară şi fără ca baza legală a Comunităţii însăşi să fie pusă la îndoială. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene – cauza Costa/Enel (1964) a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui. Modifică sentinţa recurată şi.

pronunţată de Tribunalul Cluj. Laszlo Borbely. urmând să fie extins şi pentru persoanele juridice. a menţionat ministrul Mediului şi Pădurilor. inclusiv. după 1 ianuarie. În ceea ce priveşte programul de înnoire a parcului pentru tractoare. la finalul şedinţei de Guvern. autovehicule cu motoare Euro 4 şi capacitate cilindrică de până la 2000 cmc înmatriculate pentru prima dată întrun stat membru al UE beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule în condiţiile în care înmatricularea. a menţionat ministrul Mediului şi Pădurilor. fiind menţinute aceleaşi prevederi care au fost aplicabile în cursul acestui an. a precizat că decizia Guvernului va permite persoanelor care au achiziţionat până la 31 decembrie autovehicule cu motoare Euro 4 şi capacitate cilindrică de până la 2000 cmc să aibă timpul necesar să le înmatriculeze. . La rândul său. împotriva sentinţei civile nr. 1223/2009. o Ordonanţă de Urgenţă. tot în domeniul industriei auto primul-ministru Emil Boc a anunţat că Programul Rabla va fi aplicat şi după 1 ianuarie 2010. care va funcţiona din 2010. a menţionat că ordinul de ministru care prevede prelungirea acestui program pentru anul viitor a fost deja semnat. cu reprezentanţii Comisiei Europene. în acest sens.” Taxa pe poluare. ordinul de ministru este finalizat şi va fi promovat începând cu ianuarie 2010. Executivul a adoptat. De asemenea. a afirmat premierul. Şeful Executivului a subliniat că această măsură a fost agreată de ministrul Mediului şi Pădurilor. indiferent că au cumpărat în acest an sau continuă să-şi cumpere autovehicule până la sfârşitul anului”. 50/2008. 1253/117/2009. a afirmat primul-ministru. „În momentul actual sunt demarate toate condiţiile pentru a demara acest Program de la începutul lunii ianuarie”. pentru prima dată în România se face în termen de 45 de zile. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă recurentul personal. astfel încât până la sfârşitul lunii ianuarie Programul să fie demarat. „Acesta este termenul discutat astfel încât toţi cetăţenii să aibă egalitate de tratament. Ministrul Mediului şi Pădurilor. beneficiind de scutirea la plata taxei. lipsă fiind intimata. a anunţat primul-ministru Emil Boc. „Autovehiculele de acest tip care vor fi aduse în ţară după 1 ianuarie nu vor mai fi exceptate de la taxă”. în dosarul cu nr. „Programul va deveni operabil începând cu 1 ianuarie 2010”. Laszlo Borbely. având ca obiect obligaţia de a face taxa de poluare reglementată de OUG nr. ministrul Mediului şi Pădurilor. Laszlo Borbely. Legislatia nationala incalca Tratatul CE S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul SG. a afirmat Laszlo Borbely. în contradictoriu cu pârâta PREFECTURA JUDETULUI CLUJ.Comunicat Guvernul Romaniei: “Persoanele care au cumpărat sau vor cumpăra în perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009.

tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absenţa taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar. această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecţiei mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care. Contrar susţinerilor reclamantului. iar potrivit dispoziţiilor art.U.2008. direct sau indirect. cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.G.2009 pronunţată în dosarul nr. potrivit dispoziţiilor enunţate anterior. la data de 22. instanţa de fond a reţinut că reclamantul a achiziţionat.253/117/2009 de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal. Caracterul taxei prevăzute de dispoziţiile O. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene.2009 s-au consemnat atât mersul dezbaterilor. S-a adresat pârâtei cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului. superioare celor care se aplică.U. cât şi concluziile orale ale părţilor. încheiere ce face parte din prezenta hotărâre. taxa de poluare instituită de dispoziţiile OUG nr. dar pârâta a condiţionat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzute de OUG nr. ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze un autoturism. 50/2008 stabileşte. 50/2008 ca . la poluarea mediului. direct sau indirect. un autoturism marca Suzuki Grand Vitara. produselor naţionale similare. astfel. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne. nici un stat membru nu supune. 50/2008. Or.G. prin înmatricularea acestora în România. astfel încât nu se poate susţine caracterul discriminatoriu al taxei. importate din Uniunea Europeană.10. 1.Procedura de citare este legal îndeplinită. CURTEA: Prin sentinţa civilă nr.223 din data de 09. înţeleg să le utilizeze pe teritoriul României. indiferent de provenienţa sau de vechimea acestuia. Pentru a pronunţa această hotărâre. Astfel. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheierea de şedinţă din data de 01. care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu. 4. Astfel. în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. potrivit dispoziţiilor art. 1.05. O. produselor altor ţări membre ale Comunităţii unor impozite interne de orice natură. contribuind. de conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a respins cererea formulată de reclamantul SG. obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. nr.09. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze şi să utilizeze în România autoturisme second-hand. 1. în contradictoriu cu pârâta INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR. nr. tribunalul a apreciat că în speţă nu sunt încălcate dispoziţiile art.

respectiv art. 1 alin. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate.E. chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiţionarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe. 2. care enumeră categoria de programe şi proiecte pentru protecţia mediului care urmează a fi finanţate din sumele colectate potrivit actului normativ. 90 parag. că art. În ceea ce privesc prevederile O.E. 1 Cod fiscal şi apreciată ca nelegală de către instanţe. 50/2008. parag. 1 din Constituţie care instituie obligativitatea României de a aplica cu prioritate dreptul comunitar.E. reclamantul apreciază că are dreptul la scutirea plăţii taxei de primă înmatriculare. 50/2008.pr. precum interpretările Curţii Europene de Justiţie. 299 – 316 C. reglementări C. reclamantul a arătat că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plăţii taxei de poluare este în contradicţie cu dispoziţiile Tratatului U.civ. În motivarea recursului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul SG solicitând admiterea acestuia şi casarea sentinţei atacate. 214 ind.U. De asemenea. nr. În consecinţă. reclamantul a invocat şi dispoziţiile art. tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a condiţionat înmatricularea autoturismului reclamantului de plata taxei de poluare reglementate de dispoziţiile O. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară internă şi cea a C..fiind unul de poluare rezultă din dispoziţiile art. motiv pentru care a respins-o ca atare. Invocând dispoziţiile Tratatului de Aderare al României la Uniunea Europeană. În sprijinul susţinerilor sale. întemeiat pe dispoziţiile art.. acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispoziţiile art. 90. nr.C.U. Nu în ultimul rând. 50/2008 încalcă prevederile Tratatului U. nr.J. deoarece nu se încadrează în nici una din situaţiile legal stabilite ca fiind situaţii generatoare a obligaţiei de plată a taxei respective. . din punctul de vedere al autovehiculelor înmatriculate în România după ce anterior mai fuseseră înmatriculate şi în alte ţări membre ale U.E. tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România şi Comisia Europeană. iar instanţele judecătoreşti au obligaţia de a respecta dispoziţiile dreptului comunitar. dispoziţii care sunt compatibile cu dreptul comunitar. 1. în speţă art. reclamantul susţine că acestea sunt discriminatorii faţă de autovehiculele deja existente în parcul auto naţional.E. Prin urmare. astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislaţiei comunitare. astfel că dispoziţiile O. 139 alin.G.U.E.G. 1 din Tratatul C..O. 90 din Tratat produce efecte directe şi ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicţiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. acţiunea formulată fiind nefondată.G.D. reclamantul susţine că taxa de primă înmatriculare are un vădit caracter ilicit. cu cheltuieli de judecată.

03.Ab intio. .U. reclamantul recurent a achizitionat din Germania un autoturism marca Suzuki Grand Vitara. Astfel.2009. compatibilitatea O. inmatriculat pentru prima data in Germania in anul 2003.Judecătorul naţional. nici parata intimata nu a facut dovada modului de solutionare a cererii. 50/2008.2008.. Astfel.G. urmarind modificarile succesive ale O. stabilita de OUG 50/2008. invocand faptul ca nu poate proceda la inmatricularea autoturismului in lipsa dovezii achitarii taxei de poluare. . inclusiv taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare. care relevă o scădere importantă a pieţelor auto şi a producţiei industriei furnizoare. 90 din Tratat să aplice procedurile naţionale de aşa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin şi efectiv protejate. Analiza trebuie efectuata in primul rand prin relevarea scopului urmarit de catre Guvernul Romaniei prin adoptarea ordonantei de urgenta.G. trebuie insa enuntata starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecatii si plecand de aspectele concrete ale spetei trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul comunitar.2009. 50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificarile aduse prin OUG 218/2008. 218/2008.G. afectat de criza financiară internaţională. insa prin intampinarea formulata la cererea de chemare in judecata s-a opus la admiterea acesteia. iar O. ca prim judecător comunitar.12. in preambului ordonantei de urgenta analizate se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: .09. 7 din OMAI 1501/2006..U. Cererea nu a fost solutionata. La data de 29. recurentul a obtinut un certificat de autenticitate din partea Registrului Auto Roman.G.2009. constata faptul ca solicitarea de inmatriculare a autoturismului si refuzul autoritatii administrative de a inmatricula acel autoturism in absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc dupa data modificarii O. reclamantul recurent a adresat o cerere Institutiei Prefectului Judetului Cluj – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor prin care a solicitat inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare. Ulterior.01.G. 218/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial in data de 11. precum şi măsurile de susţinere a sectorului de automobile.2008.. 50/2008 prin O.03. are competenţa atunci când dă efect direct dispoziţiilor art. atat in sensul prezentarii documentelor cat si in sensul achitarii tuturor taxelor prevazute de legislatia in vigoare.U. cererea nesolutionata adresata autoritatii administrative este datata 26. La data de 22. Instanta de recurs.U. In consecinta. la data de 26. cu motivarea ca prima inmatriculare a vehiculelor in Romania se poate efectua doar daca sunt respectate dispozitiile art.concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare şi economice în luna octombrie.U.. Motivele invocate in sustinerea acestei cereri sunt similare argumentelor care motiveaza recursul dedus judecatii. -faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească.

in jurisprudenta referitoare la art. 90 din Tratatul CE. taxa de poluare incalca prevederile art. indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand. atunci cand produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta. care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv.. O. 50/2008 s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule. scopul declarat al O. o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. prelevarea fiscala nationala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze. Intr-un mod deloc intamplator.Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are are nicio legatura cu scopul declarat al adoptarii O.000 cmc.U.autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2. Astfel . care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial „asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe şi proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislaţia comunitară în acest domeniu. iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare. având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgenţă.. categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autorismelor produse in Romania. Schimbarea de intentie declarata expres de catre legiuitor nu lasa loc vreunei interpretari.U. 50/2008. influentand astfel alegerea consumatorilor. Pentru aceste argumente. Curtea de Justitie Europeana a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate.G. In consecinta. prin actul normativ enuntat.U. se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. consumul produselor importate.G.. ţinând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile. de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin imbunatatirea calitatii aerului si pentru incadrarea in valorile limita prevazute de legislatia comunitara in acest domeniu. 218/2008. Astfel. pentru evitarea oricăror consecinţe juridice negative ale situaţiei actuale”. Astfel. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatilor Europene. o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare.G. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca.U. precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. astfel incat consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea . trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate.G. inclusiv a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. 50/2008. desi initial taxa de poluare era datorata la prima inmatriculare a autoturismelor in Romania. chiar si potential. prin ultimele modificari aduse O. 50/2008.

U. masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale. 1 punctul 9 C.U. in urma aplicarii cerintei de prima inmatriculare. astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse. vor fi supuse unei taxe substantiale. 226 din Tratatul CE. Comisia a mentionat doua aspecte care ridica semne de indoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare.G. deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor. Comisia se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. Comisia considera ca prevederile legislatiei romanesti conform carora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre. discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale. conform modificarilor introduse prin OUG 218/2008. Astfel. la data de 25. de catre Comisia Europeana. Pentru toate aceste considerente.G. norma interna indeplineste toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. protejand industria nationala a autovehiculelor noi..realizarii unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca. Cu privire la cheltuielile de judecata ocazionate de solutionarea cererii atat de catre prima instanta cat si in calea de atac declarata. 90 din Tratatul CE. 90 trebuie inlaturata de la aplicare. circula fara sa fie supuse acestei taxe. recursul declarat va fi admis. sentinta recurata va fi modificata in sensul admiterii cererii de chemare in judecata si obligarii paratei la inmatricularea autoturismului fara achitarea taxei de poluare reglementata prin dispozitiile O. Comisia a motivat declansarea procedurii de infringement pe urmatoarele argumente: criteriul primei inmatriculari nu este o cerinta pe deplin obiectiva. fie spre cele produse in Romania. pe de alta parte. art. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale. exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania si mai mult.. scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a marfurilor. asa cum a fost modificata prin OUG 218/2008. iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state membre. iar pe de alta parte. prin declansarea acestei proceduri. Astfel. toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara. fortei de munca si capitalului. Astfel. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de . 90 este aplicabil.p. iar norma fiscala nationala contrara art. cu caracteristicile celor produse in Romania si restul autoturismelor noi. 304 alin. exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi. In urma modificarilor aduse prin O. ar putea duce la discriminarea acestor masini de ocazie. in temeiul art.c..infringement. in baza art.2009. instanta va lua act de faptul ca la termenul din .06. in speta fie spre cele deja inmatriculate in Romania. 50/2008. in ultima forma a acesteia. 218/2008.

taxa de poluare (art. Membrii Plenului. de Plenul CSM. Ideea este de a astepta pronuntarea unei hotarari a Curtii de Justitie Europeana.U. 2/36509/1154/2009 a fost discutata joi. a sesizat Curtea de Justiţie Europeană cu o întrebare preliminară referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin O. asupra produselor din alte state membre. 1253/117/2009 al Tribunalului Cluj. Nota Direcţiei afaceri europene. prin incheierea din 18 iunie 2009.2009. au avut cuvinte de lauda la adresa presedintei completului de judecata. PENTRU ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul SG. Fără cheltuieli de judecată. recurentul a declarat in mod expres ca nu intelege sa solicite obligarea paratei intimate la plata acestora. pentru motivarea argumentata a solicitarii adresate Curtii de Justitie Europene. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene. in contradictoriu cu intimata Institutia Prefectului Judetului Cluj. a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naţionale. . 90 TCE) Sectia comerciala si de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu. relaţii internaţionale şi programe nr. judecator Anamaria Raluca Savu. 50/2008. cu art. 1. nr. pe care o modifică şi în consecinta: Admite acţiunea de contencios administrativ formulată de reclamant şi în consecinţă: Obligă pârâtul INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CLUJ – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR CLUJ să înmatriculeze autoturismul marca Suzuki Grand Vitara nr.G.223 din 8 mai 2009 pronunţată în dosarul nr.10. articol ce reglementează interzicerea impunerii.. presedintele CSM. domiciliat in [. in special Virgil Andreies.]. Tribunalul Sibiu a sesizat CJUE cu o intrebare preliminara ref. motor H27A serie caroserie: JSAHTX92V00100952 fără plata taxei de poluare instituită de OG 50/2008 cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările ulterioare. Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Textul notei DAERIP: “Notă referitoare la pronunţarea unei hotărâri preliminare privind compatibilitatea reglementării naţionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar şi ACESTE MOTIVE. împotriva sentinţei civile nr. 17 decembrie 2009.data de 1..

1/36509/1154/07. asupra produselor din alte state membre. pronunţată în cauza Tatu Ioan în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice. 50/2008 cu modificările ulterioare dispoziţiilor art. Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii asupra cauzei C-402/09 înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene referitoare la demersul Tribunalului Sibiu de a solicita acestei instanţe comunitare să se pronunţe printr-o hotărâre preliminară cu privire la compatibilitatea reglementarii naţionale referitoare la taxa de poluare cu dreptul comunitar (I). cu art.punerii în întârziere de către Comisia Europeană a României în ce priveşte compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor secondhand în România cu art. A. art. . 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene”(II).F. De asemenea. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene La data de 7. taxarea autovehiculelor second-hand a determinat Comisia Europeană să declanşeze împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. Tribunalul Sibiu solicită Curţii să răspundă la următoarea întrebare: “Contravin dispoziţiile O. Prin acţiunea formulată. 28 şi art. Departamentul pentru Afaceri Europene a informat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la „punerea în întârziere prin intermediul căreia Comisia a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor.U.P. reclamantul susţine că taxa de poluare contravine art. I. a unor taxe superioare celor care se aplica produselor naţionale. 90 din Tratatul CE. în temeiul art.U.2009. De asemenea.G. nr. Prin întrebarea adresată. articol ce reglementează interzicerea impunerii. Administraţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului. în ce priveşte compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art. nr.G. se instituie într-adevăr o măsură cu adevărat discriminatorie?” Litigiul principal priveşte o cerere de restituire a taxei de poluare achitate în luna iulie 2008. Sibiu.U. 50/2008. nr. Tribunalul Sibiu – secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea de Justiţie Europeană cu o întrebare preliminară referitoare la compatibilitatea taxei de poluare instituită prin O. 90 din Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene.2009. Cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare. cu modificările ulterioare. 226 TCE.F.G. reclamantul pretinde că taxa de poluare este în realitate o altă forma a taxei de primă înmatriculare reglementate anterior de Codul fiscal şi care a fost deja considerată de instanţele naţionale ca fiind contrară dreptului comunitar. Prin încheierea din 18 iunie 2009. II. în temeiul O. prin adresa nr. 90 din Tratatul CE.12. Sibiu. D.12.P. 50/2008. 25.G. Acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor Astfel cum rezultă din comunicarea Departamentul pentru Afaceri Europene.

06. În cazul in care Comisia va considera că poziţia transmisă nu prezintă suficiente argumente în sensul asigurării respectării dreptului comunitar. care a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2008. care constă într-un dialog administrativ intre Comisie si statul membru UE vizat. iar „autovehiculele cu Euro 4 si cu o capacitate cilindrica de cel mult 2. autorităţile romane având la dispoziţie un termen de 2 luni de la primirea respectivei scrisori pentru a comunica poziţia lor. care a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008. faza contencioasă. ar putea decide sa transmită României un aviz motivat. 218/2008. la data de 26. 226 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.G.G. Astfel. 208/2008 (ulterior abrogată) prin O. . Comisia poate decide sesizarea Curţii de Justiţie. faza precontencioasă. şi 2. Este important de menţionată că şi anterior. nr.U. nr.000 cmc sunt scutite de plata taxei pe . nr. conform legislaţiei în vigoare în prezent.G.In conformitate cu art.2009. Comisia a declanşat o procedură similară determinată la acel moment de prevederile Codului fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare.U. in scopul identificării soluţiilor adecvate pentru asigurarea respectării dreptului comunitar. Adoptarea de către Guvern a acestei ordonanţe a determinat retragerea de către Comisia Europeană a propunerii de decizie pentru sesizarea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor se derulează in doua faze: 1. Examinând poziţia Comisiei Europene. în anul 2007. 7/2009. autorităţilor române le-a fost comunicată scrisoarea de punere în întârziere prin intermediul căreia Comisia Europeană a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. care debutează în momentul in care Comisia sesizează Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi se finalizează cu hotărârea instanţei comunitare prin care aceasta constata daca statul membru UE vizat si-a respectat sau nu obligaţiile. Comisia Europeană a adresat în luna martie 2007 o scrisoare de punere în întârziere Statului român în cuprinsul căreia se aprecia că taxa de primă înmatriculare contravenea Tratatului de aderare şi jurisprudenţei Curţii Europene. În funcţie de răspunsul primit din partea statului în cauză. 50/2008 a suferit modificări succesive prin O. şi.U. Astfel. Dar OUG nr. mai recent. Astfel. prin O. declanşând astfel cea de-a doua şi ultima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. prin adoptarea O. Guvernul a iniţiat modificări legislative menite să modifice natura juridică a taxei auto.U. nr. astfel că aceasta a primit o nouă denumire – taxă de poluare – şi o nouă calificare juridică – taxă de mediu. Scrisoarea de punere in întârziere declanşează prima etapa a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. obligaţia de plată a taxei se aplică “cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”[1]. 50/2008 privind taxa de poluare.G.

50/2008. Argumentand minutios in fapt si in drept. „autorităţilor române le-a fost comunicată punerea în întârziere prin intermediul căreia Comisia a declanşat împotriva României prima etapă a fazei precontencioase a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor. o incredintare a unui minor numai unuia dintre parinti cu restrangerea excesiva a dreptului de vizitare din partea . E adevarat ca publicul are acces la informatii in special din dosarele penale implicand politicieni sau mari oameni de afaceri.poluare in România dacă se înmatriculează pentru prima dată in orice stat din Uniunea Europeana în perioada 15 decembrie 2008 – 15 decembrie 2009”[2] Ulterior acestor modificări. de dreptul muncii. judecatorul contribuie la restabilirea ordinii de drept incalcate. Incalcarea art. de asigurari sociale. in mentinerea si ridicarea anumitor conceptii la nivel de principiu. Având în vedere aceste aspecte. cu referire la compatibilitatea legislaţiei româneşti care vizează taxarea autovehiculelor second-hand în România cu art. referindu-se atat la probele din dosar si legislatia nationala pertinenta. astfel cum precizează Departamentul pentru Afaceri Europene. In al treilea rand. comerciale. dar si contraputere.09. iar justitia va fi astfel previzibila.2009. care face obiectul sesizarii instantei. partile si avocatii vor sti modul de gandire al unui judecator. judecatorul este chemat sa solutioneze un litigiu concret.2009. Taxa de poluare prevazuta de OUG nr. In primul rand. hotararea judecatorului este creatoare de jurisprudenta. iar justitia este impartiala. creste sentimentul de nesiguranta al cetatenilor onesti. care este astfel si putere. hotararea judecatorului va servi ca model pentru alti colegi. hotararea judecatorului influenteaza indirect si mediul social care are legatura cu partile implicate in dosarul concret pe care l-a solutionat: daca un inculpat periculos este pus in libertate.06. 90 din Tratatul de instituire a CE Rolul judecatorilor este unul de o mare importanta sociala. vor impartasi sau nu punctul de vedere al acestuia si al colegilor sai. Diferenta de tratament. de contencios administrativ si fiscal. In al doilea rand. astfel incat abuzul comis de una dintre puterile statului va fi sanctionat de justitie. In fata judecatorului toti sunt egali. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. reclamantul si familia acestuai vor fi pusi in situatia de a-si cauta alte surse de venit. cat si la legislatia si jurisprudenta internationala. mai precis la data de 26.” Poziţia Guvernului României a fost comunicată Comisiei Europene la data de 28. Prin solutia pe care o da. propunem informarea Plenului CSM asupra celor două proceduri anterior expuse. si chiar autoritati statale. Litigiul poate privi persoane fizie si juridice. daca este respinsa cererea de anularea a unei deciyii de concediere. dar justitia nu este eminamente penala: peste 75% din totalul cauzelor solutionate de judecatori sunt civile. La randul lor.

Reclamantul si-a motivat actiunea aratand ca a achizitionat acest autoturism in august 2008.a. toate aceste aspecte ajuta la conturarea unui anumit aspect al vietii sociale.8). Procedura este legal indeplinita. in timp ce pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania. intrucat aceasta taxa trebuie platita la prima inmatriculare in Romania a unui autoturism. La cererea de chemare in judecata au fost depuse ca probe cartea de identitate a vehiculului (f. 90.2008. imprejurare fata de care instanta declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul in fond. restituirea unei case nationalizate catre proprietar are ca efect lipsirea de locuinta a familiilor de chiriasi s. 1501/2006.11. contractul de vanzare-cumparare al autoturismului (f. 50/2008. certificatul de inmatriculare tradus in limba romana (f.celuilalt parinte va bulversa relatia parinti-copil. . reclamantul a solicitat obligarea paratei la inmatricularea fara plata taxei de poluare a autoturismului marca BMW fabricat in 1991. 25. Reprezentanta reclamantului solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata. insa ca pentru a-l inmatricula in Romania i se impune achitarea taxei de poluare prevazuta in OUG nr. pretinde indeplinirea conditiilor prevazute in art. s-ar pastra conceptul de "taxa de prima inmatriculare" instituit initial prin prevederile art. paratul a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant. dintr-un alt stat al Uniunii Europene. La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta reprezentanta reclamantului. 7 din Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.d. Or. Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor.11. 2141 -2143 Cod fiscal.9). respectiv cu art. av. la o noua inmatriculare taxa nu mai este perceputa (f.10) 2. respectiv art. Reclamantul considera ca. aceasta pentru ca taxa de poluare s-ar percepe numai pentru autoturismele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data in Romania. judecatorul influenteaza destine umane.m. Reclamantul a mai aratat ca nici taxa de poluare nu ar fi conforma cu Tratatul UE. cu cheltuieli de judecata. ST. judecatorii vor fi mai responabili cu privire la consecintele deciziilor lor. 11 din OUG 195/2002. pe motiv ca pentru a proceda la inmatricularea unui autoturism. Reprezentanta reclamantului depune la dosar practica judiciara si arata ca nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat. Or. INSTANTA 1. pentru motivele expuse in scris. 28 si art. Intampinarea Prin intampinarea depusa. printre care figureaza si cerinta existentei dovezii pentru plata taxei de inmatriculare stabilita potrivit legii.2-6). FC in substituire av. art.90 din Tratatul UE. S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care se constata ca la data de 27. care au fost declarate de instantele romanesti ca fiind neconforme cu dispozitiile art.2008 sa depus la dosar intampinare din partea paratei. un exemplar fiind comunicat reprezentantei reclamantului. iar cetatenii vor avea mai multa incredere in justitie. lipsa fiind parata. Cererea de chemare in judecata Prin cererea de chemare in judecata din 04. Cunoscand public hotararile judecatoresti de importanta sociala care se pronunta in Romania.

1991. Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta (art 5 alin 1). rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania. Cererea reclamantului a fost respinsa pe motiv ca nu exista dovada achitarii taxei de poluare reglementata de OUG 50/2008.1). Potrivit OUG nr 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Tribunalul utilizeaza interpretarea teleologica (dupa scop): In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/10. are capacitatea cilindrica 1795 cm3 si norma de poluare Euro2. A fost cumparat de reclamant in data de 22. nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara.08.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor. sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru. Autoturismul a fost fabricat in anul 1991 si inmatriculat pentru prima data in Germania la data de 30. care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. in principiu.dupa abrogarea articolului 2141-2143 din Legea 271/2003 privind Codul fiscal. Tribunalul retine ca autoturismul in cauza este din categoria M (1). care s-a prezentat in luna urmatoare la autoritatile romane in vederea inmatricularii autoturismului pentru prima data in Romania. Reglementari incidente Problema de drept care se pune in cauza este daca legislatia interna potrivit careia reclamantul ar datora taxa pe poluare este compatibila cu prevederile legislatiei internationale si comunitare. 4. nici intre autoturismele noi si cele second-hand. fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia. Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intentia legiuitorului.09. se datoreaza aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3). astfel ca paratul nu poate proceda la inmatricularea autoturismului apartinand reclamantului in absenta achitarii taxei speciale pentru inmatriculare. o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani. Starea de fapt Din inscrisurile depuse in probatiune. se vrea ca taxa pe poluare. Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art 3 alin 2 si art 9 alin. astfel cum sunt acestea definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere. fiind tinut sa respecte legislatia interna chiar si in situatia in care ulterior legiuitorul o va modifica pentru a asigura compatibilitatea legii interne cu dreptul comunitar (f. corect – `poluatorul plateste` -. transporturilor si locuintei nr. .13-16). Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art 4 lit a). este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ.09. Deoarece OUG a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1). 3.2008. 211/2003 (art 3). Asadar. b Reglementari interne b1. aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice. in aceasta materie ar fi incidente dispozitiile OUG 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea. al carui scop este.

dupa data de 1 iulie 2008 – prima inmatriculare in Romania. Reglementari comunitare Art. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Romania este stat membru al Uniunii Europene. Asadar. care face parte din categoria M1 si are norma de poluare Euro 2. OUG 208/2008 a fost abrogata prin OUG nr 218/2008 privind modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. direct sau indirect produselor nationale similare".l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplica. Conform art III al acesteia. ca urmare a aderarii. in comparatie cu produsele interne. c.000 cmc. stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 (art II). reclamantul ar datora taxa de poluare.148 din Constitutie.b2. Presedintele . 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. ca urmare a aplicarii dreptului intern. 1 si 2. direct sau indirect. Rezulta ca pentru autovehiculul second-hand in cauza. respectiv a OUG 50/2008. Potrivit OUG 208/2008 pentru stabilirea unor masuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare. Constitutia Romaniei: De la 1 ian 2007. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2). mai mari decat cele care se aplica. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. Aceste prevederi se aplica pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art III). b3. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilita potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. impozite interne de orice natura. indiferent cand are loc . produselor altor sate membre. 50/2008. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. 90 par. b. Potrivit art.000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene incepand cu data de 15 decembrie 2008 se excepteaza de la obligatia de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule.000 cmc. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. care au prioritate fata de dreptul national. Scopul general al art. li se aplica taxele prevazute in anexele nr. autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. se creeaza o diferenta de tratament fiscal intre masinile noi si cele vechi. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii Europene si care se inmatriculeaza in Romania. Instanta constata ca. in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar. iar Parlamentul. (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv.1. inmatriculate in Romania dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2008. Normele aplicabile in speta Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. intr-adevar. Acesta rezulta din doua argumente: c.

potrivita caruia: `Guvernul Romaniei se preocupa de luarea masurilor care sa asigure pastrarea locurilor de munca in economia romaneasca. nr.G. CJE a stabilit ca legea care se indeparteaza de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea sa duca la anularea lui. fara a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fara ca baza legala a Comunitatii insasi sa fie pusa la indoiala. intentia legiuitorului de a influenta alegerea consumatorilor a devenit mai evidenta: a fost inlaturata taxa de poluare pentru autoturismele noi. Jurispudenta Curtii de Justitie Europene:. Mai mult. 208/2008 si 218/2008. daca acesta contravin normelor interne. data fiind natura sa originala si speciala.2009.000 cm3 (or. fie spre un autoturism second-hand deja inmatriculat in Romania. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs in tara sau in alt stat membru UE. in cauza Simmenthal (1976). atat timp cat norma fiscala . in mod direct. Or.U. daca a fost anterior inmatriculat tot in Romania. Solutia instantei O. Iar ca urmare a adoptarii O. 218/2008. Se protejeaza astfel productia interna.12. Euro 4.G. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.U. 50/2008 este contrara art.4).U. acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE. CJE a stabilit ca judecatorul national este obligat sa aplice normele comunitare. favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si. precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania). De asemenea. fara a solicita sau astepta eliminarea acestora pe cale administrativa sau a unei alte proceduri constitutionale. intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme secondhand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE. statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii. nr. nr. capacitate cilindrica mai mica de 2. astfel incat consumatorii sunt directionati fie spre un autoturism nou. De altfel.2. vanzarea autoturismelor noi produse in Romania. aceeasi decizie a definit relatia dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre aratand ca dreptul comunitar este o ordine juridica independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului national ulterior – or. Reglementata in acest mod. rezulta ca pentru un autoturism produs in Romania sau in alte state membre UE nu se percepe la o noua inmatriculare taxa de poluare.12. Prin Decizia in cauza Costa/Enel (1964). Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin. dinainte de aderare.2008 – 31. mai recent. este de notorietate ca in Romania sunt produse autoturisme cuaceste caracteristici) care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in perioada 15. dupa aderarea Romaniei la UE. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene. c.Romaniei. aspect ce reiese explicit din preambului O. Compatibilitatea dintre dreptul intern si cel comunitar in speta Analizand dispozitiile OUG 50/2008 cu modificarile ulterioare. iar la un loc de munca in industria constructoare sunt 4 locuri de munca in industria furnizoare` 5. d. prin Legea nr. taxa pe poluare a fost introdusa in legislatia interna de abia in anul 2008. taxa pe poluare diminueaza sau este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru: cumparatorii sunt orientati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule second-hand deja inmatriculate in Romania.G. in speta. daca este inmatriculat pentru prima data in Romania.

000 cmc.nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze. Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. influentand astfel alegerea consumatorilor (CJE. Roders BV s. art 26 din Pactul International din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice. Amministrazione delle finanze dello Stato – in speta.22-23). dispozitii fata de care nu este implinit cadrul procesual (neprecizarea actiunii in acest sens si nechemarea in judecata a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii). taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia). jud. c. Cheltuieli de judecata Fiind cazut in pretentie. cauza 193/85. ratificat de Romania prin Decretul 212/1974 si a art 1 si 2 din OG nr. b-dul 21 Decembrie 1989 nr 58. 6. sau prin hotararea din 7 mai 1987. hotararea din 7 mai 1987. chiar si potential. Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia). cheltuieli de judecata in suma de 1. IN NUMELE LEGII HOTARASTE Admite actiunea formulata de reclamantul PRF. cu sediul in Cluj-Napoca. Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre). an de fanricatie 1991. Acest tip de discrimnare se discuta insa in raport de art 16 din Constitutie. Cooperativa Co-Frutta Srl c.civ. 50/2008. ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in traffic. desi este evident ca polueaza si autoturismele primei categorii de persoane cele inmatriculate ulterior. G. Asupra incalcarii art 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din 11 august 1995. care a fost dovedit cu chitantele depuse (f. Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata. potrivit principiului `poluatorul plateste`. Tribunalul mai remarca un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat inmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care inmatriculeaza autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane platesc taxa de poluare. in baza art 274 C. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 . cauzele reunite C-367/93 la C-377/93. Discriminarea este realizata de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul inmatricularii.a.proc. seria sasiu AABM2N2111J88E0. fara plata taxei de poluare prevazuta de OUG nr. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.000 lei. cauza 184/85. F. culoare negru. reprezentand onorariul avocatului angajat. Comisia c. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. desi din preambulul OUG 50/2008 rezulta ca s-a urmarit asigurarea protectiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru imbunatatirea calitatii aerului. paratul va fi obligat sa plateasca reclamantului. consumul produselor importate. PENTRU ACESTE MOTIVE. Cluj – Serviciul Public comunitar Regim de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Obliga parata Institutia Prefectului jud. Cluj sa inmatriculeze autoturismul apartinand reclamantului marca BMW 318 i.

50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene in perioada 15 decembrie 2008 – 31 decembrie 2009 inclusiv. intr-o noua faza a existentei sale. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008 Celebra „taxa de prima inmatriculare” (in fapt.inclusiv.000 cmc. 50/2008 Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania. li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. Taxa de prima inmatriculare. prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Efectele juridice ale OUG nr. Taxa de poluare. 214 1 – 2143 Cod fiscal sub denumirea de „taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule”) intra. . se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule. ne ingaduim cateva observatii asupra efectelor juridice ale OUG nr. ca urmare a adoptarii de catre Guvern a OUG nr. inmatriculate pentru prima data in afara Uniunii europene si care se inmatriculeaza in Romania. cu incepere de la 1 iulie 2008. In cele ce urmeaza. precum si tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. 50/2008. se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pentru autovehicule. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. li se vor aplica taxele stabilite prin anexele noii ordonante de urgenta. prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.000 cmc.000 cmc. 50/2008 si noua taxa se va restitui in baza unei proceduri care urmeaza sa fie stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului economiei si finantelor in termen de 30 de zile de de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Se mai arata ca diferenta dintre taxa stabilita potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. acciza prevazuta in art. Modificari privind taxa de poluare Noua reglementare stabileste ca autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2. precum si toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4.

4 alin. 4 alin. 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule. Legea nr. 4 alin. cu titlu de taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. Din analiza acestor texte. 2 din Codul fiscal. 1 alin. Ordonanta de urgenta nr.) Potrivit art. care stabileste ca se va restitui contribuabilului suma rezultata ca diferenta intre suma achitata in perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008. 11 din Ordonanta de urgenta nr. ca de la 1 iulie 2008 au fost abrogate dispozitiile art. Pornind de aici si avand in vedere si textul art. aceasta din urma concluzie este sustinuta de un argument suplimentar: legiuitorul (Guvernul) nu a prevazut expres in textul OUG nr. Guvernul a instituit doar. 163/2005.. potrivit caruia Codul prevaleaza fata de orice alte acte normative (deci inclusiv fata de art. 24/2005). 50/2008). si cuantumul rezultat din aplicarea OUG nr. . O asemenea formula a fost folosita de legiuitor in cazul altor acte normative care au modificat Codul fiscal (de pilda. si o taxa de poluare. rezulta ca la 1 iulie 2008 nu au fost abrogate dispozitiile art. fisc. 2141 – 2143 din Codul fiscal. modificarile sau completarile intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege. Conform art. Art. fisc.. in sensul strict al termenului. 4 alin. 3 din Codul fiscal. 50/2008 ca acest act normativ va intra in vigoare mai devreme. rezulta cu certitudine ca: • Nicio ordonanta de urgenta nu poate modifica Codul fiscal. 50/2008 este inaplicabil litigiilor in curs de solutionare si care au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 Pretinzand.1. In opinia noastra. 50/2008. 11 din OUG nr. ar trebui influentata de art. prin derogare de la art. • Avand in vedere textul art. nu insa si in cazul OUG nr. 50/2008. 2141 – 2143 C. 2 din acelasi act normativ. Din moment ce OUG nr. care continua sa produca efecte juridice. dar ea este solutia juridica corecta ce decurge din aplicarea riguroasa a dispozitiilor legale in vigoare. orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege. OUG nr. 1 din Codul fiscal. Evident ca aceasta solutie nu il avantajeaza pe contribuabil. 50/2008 nu a fost inca aprobata prin lege. 14 din OUG nr. 2141 – 2143) nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1 ianuarie 2009. in litigiiile ce au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008. 50/2008 nu a intrat in vigoare in ceea ce priveste modificarea Codului fiscal (abrogarea art. fisc. 2141 – 2143 C. oricum modificarile aduse Codului fiscal (abrogarea art. 14 din OUG nr. suplimentar. 2141 – 2143 C. in mod eronat. pentru ca acesta se modifica numai prin lege. 50/2008. 2 din Codul fiscal. texte ce reglementeaza taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule. organul fiscal ar putea fi tentat sa invoce faptul ca solutiile instantelor. • Efecte juridice produc eventual doar ordonantele de urgenta aprobate prin lege. la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (1 iulie 2008) se abroga art. 2. iar in sensul art. ea nu produce niciun fel de efecte juridice de la 1 iulie 2008.

In opinia noastra. din moment ce ei si-au inmatriculat autoturismul anterior datei de 1 iulie 2008. intelegand faptul ca au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar (potrivit art. 50/2008 are o sfera de aplicabilitate restransa si taxeaza poluarea produsa de autoturismele inmatriculate in Romania dupa data de 1 iulie 2008. nici macar pentru a determina ipotetic taxa care ar fi fost datorata. Decurge de aici ca statul roman nu este in drept sa pastreze nimic din sumele incasate nelegal in intreaga perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si 30 iunie 2008.statul roman nu poate aplica retroactiv o norma juridica. 15 alin. 148 din Constitutia Romaniei). nu pot fi obligati sa achite o alta taxa in temeiul noii reglementari. achitand taxa stabilita potrivit art. toate persoanele care si-au inmatriculat autoturismele sau autovehiculele in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008 au facut acest lucru in temeiul reglementarilor in vigoare in aceasta perioada. 3. 2141 – 2143 C. 50/2008 este discriminatorie Dupa cum se poate cu usurinta observa. achitand taxa speciala corespunzatoare. o reglementare contrara dreptului comunitar neputand produce vreun efect juridic fara a se aduce atingere chiar fundamentelor Comunitatii Europene. precum si acordarea unor despagubiri pentru perioada in care sumele in cauza s-au aflat la dispozitia statului roman. consacrat de art. Acesta este motivul pentru care instantele judecatoresti din Romania. Pe cale de consecinta. • Pe de alta parte. nu este posibila nicio “compensare” intre sumele deja achitate (conform art. fisc. 50/2008 este nelegala si inaplicabila intrucat: . Iata de ce contribuabilii care si-au inmatriculat autoturismele in aceasta perioada. o asemenea solutie nu este aplicabila pentru cel putin urmatoarele motive: • Incasarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule s-a facut fara temei legal in perioada 1 ianuarie 2007 – 30 iunie 2008. Noua taxa de poluare instituita prin OUG nr. rezulta ca noua ordonanta de urgenta nu se poate aplica situatiilor juridice nascute anterior. 11 din OUG nr. respectiv bugetul Fondului de mediu). au dispus restituirea integrala a taxelor incasate cu incalcarea dreptului comunitar.) si sumele ipotetic datorate (in temeiul OUG nr. 50/2008 la Fondul de mediu (taxa de poluare). 2 din Constitutie.statul roman nu poate sustine ca este indreptatit sa pastreze o taxa sau o parte dintr-o taxa prelevata nelegal.pe cale de consecinta. potrivit criteriilor alese pentru determinarea acestei taxe. 50/2008). respectiv taxa de mediu) si se fac venit la doua componente distincte ale sistemului bugetar (bugetul de stat. noua taxa introdusa prin OUG nr. . . rezulta ca solutia propusa de art. fisc. intrucat cele doua prelevari au naturi juridice diferite (acciza. Daca instituirea unei taxe de mediu reprezinta un aspect cu . • Nu poate opera o compensare intre sumele achitate anterior in contul bugetui statului (taxa de prima inmatriculare) si sumele care ar fi ipotetic datorate in temeiul OUG nr. Luand in considerare toate cele prezentate mai sus. 2141 – 2143 C. • Tinand cont de principiul neretroactivitatii legii. ei sunt indreptatiti la restituirea integrala a unei taxe incasate cu incalcarea dreptului comunitar.

din cauza vaditului ei caracter ilegal. 50/2008 insa. S-ar putea replica ca pentru autoturismul inmatriculat in anul 2006 s-au achitat TVA. Potrivit OUG nr. Principii Inca de la momentul intrarii in vigoare a articolului 2141 si urmatoarele din Codul fiscal privind taxa speciala de inmatriculare. Din pacate. aceasta a generat rumoare in randul lumii juridice dar si in mass-media precum si in randul opiniei publice. in sensul inlocuirii acestor prevederi cu taxa de prima inmatriculare si apoi cu taxa de poluare. desi autoturismul sau polueaza. Concluzii Sintetic. accize si taxe vamale. In schimb. . in principiu. alaturi de taxa de prima inmatriculare.siguranta pozitiv. Preliminarii. cunoscuta sub denumirea de ”taxa de prima inmatriculare”. avand aceleasi caractieristici. A. Nu vom dezvolta aici subiectul ilegalitatii acestei taxe deoarece acesta a fost dezbatut in repetate randuri in literatura de specialitate [1]. desi procedura ar fi trebuit sa se aplice efectiv de la 1 iulie). De pilda. ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si nu ca urmare a vreunei modificari legislative interne. insa vom face scurte precizari in acest sens precum si relativ la principiile juridice aplicabile in materie. la intrebarea “Ce aduce data de 1 iulie 2008 in domeniul taxelor datorate cu ocazia primei inmatriculari a unui autoturism sau autovehicul in Romania?” se poate raspunde in felul urmator: . proprietarul autoturismului inmatriculat in 2006 nu plateste nimic. modalitatea in care se aplica aceasta taxa este cu siguranta criticabila. principiul “poluatorul plateste” este aplicat doar in cazul autoturismului inmatriculat dupa 1 iulie 2008. ambele masini polueaza in egala masura. cu incepere de la 1 ianuarie 2007. Ambele masini circula in Romania si este evident ca. 4.o noua taxa de poluare. incalcarea principiului neretroactivitatii legii. taxa de poluare are un caracter discriminatoriu. . inclusiv din punct de vedere administrativ (ANAF se gandeste acum sa reglementeze asa-zisa “procedura de restituire”. ea aplicandu-se diferit unor situatii juridice identice. Acest argument nu este pertinent insa din moment ce renuntarea la asemenea impozite indirecte s-a produs. discriminatorie.o procedura de despagubire a contribuabililor carora li s-a prelevat o taxa contrara dreptului comunitar inaplicabila. care cel putin pana la 1 ianuarie 2009 se va aplica in paralel. fara a exista vreo justificare obiectiva pentru acest lucru. Ilegalitatea taxei. in masura in care fondurile colectate sunt destinate protejarii mediului inconjurator. al carui proprietar datoreaza taxa de poluare. trebuie comparata situatia juridica a unei persoane care detine un autoturism inmatriculat in Romania in anul 2006 si situatia juridica a unei persoane care inmatriculeaza un autoturism identic in Romania dupa data de 1 iulie 2008.

stiut fiind faptul ca singurul inscris care se elibereaza in urma incasarii acestei taxe.Ilegalitatea taxei se concretizeaza sub dublu aspect: in primul rand prin raportarea articolului 148 alineatul 2 din Constitutia Romaniei la articolul 90 alineatul 1 din Tratatul Comunitatilor Europene si in al doilea rand prin faptul ca nu exista niciun act administrativ fiscal prin care aceasta taxa sa fie incasata. intre altele. . ”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea. sa mai demonstram caracterul ilegal al articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. textul dintr-un tratat constitutiv este actualul articol 90 alineat 1 din Tratatul C. In ceea ce ne intereseaza pe noi. In ceea ce priveste caracterul ilegal al incasarii acestei taxe. consideram ca unele precizari sunt necesare. se poate observa fara a intra in alte detalii ca aceasta chitanta emisa odata cu incasarea taxei nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. fax etc. fie prin posta. fiind de domeniul evidentei. Astfel. actul administrativ fiscal trebuie sa contina [3] datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia. care precizeaza ca ”nici un stat membru nu aplica. In aceeasi ordine de idei cu cele aratate mai sus. In ceea ce priveste principiile aplicabile in domeniu consideram ca cele mai importante sunt: principiul prioritatii dreptului comunitarin fata celui national. aratam ca potrivit textului constitutional amintit. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. vom observa ca actul administrativ fiscal se comunica [4] fie prin primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau. cu respectarea prevederilor actului de aderare”. motivele de fapt. produselor nationale similare”. au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.E. apoi observat care sunt modurile in care se comunica contribuabilului un astfel de act administrativ. principiul nediscriminarii si principiul restituirii in integrum si ab origine a sumelor incasate in baza taxelor cu efect echivalent. Fata de aceasta definitie legala. inainte de toate. produselor altor state membre impozite directe sau de alta natura mai mari decat cele ce se aplica. prin articolul 148 alineatul 2. principiul aplicarii directe a dreptului comunitar. trebuie pornit de la definitia actului administrativ fiscal [2]. fata de faptul ca nu exista un act administrativ fiscal cu privire la aceasta. Potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala. nu poate avea natura juridica a unui act administrativ fiscal. modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. Insa. Consideram ca este de prisos. la o prima vedere s-ar putea aprecia ca aceasta chitanta reprezinta un act administrativ fiscal.. fie prin publicitate. cel al contradictorialitatii cu Tratatul C. e-mail. cu atat mai mult cu cat subiectul a fost dezbatut in mai multe randuri. prin mijlocirea realizata de Constitutie. observam ca. prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat. In continuarea lecturii. Principiul prioritatii dreptului comunitar in fata celui national este instituit de insasi Constitutia Romaniei. Or. direct sau indirect. mai sus amintit. continuand lectura articolelor ce urmeaza articolului de mai sus. ”Ca urmare a aderarii. este o chitanta.E. Legat de primul aspect. facuta de un functionar. direct sau indirect. Fata de aceste aspecte ce tin de comunicarea actului administrativ fiscal. nici calculatia sumei care se incaseaza. niciuna dintre aceste cerinte nu este indeplinita de aceasta chitanta.

care au fost si sunt incalcate de existenta acestei taxe de prima inmatriculare sugeram. deci din momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene asigura interpretarea tratatelor. pe propria raspundere.C. In alta ordine de idei.J. 220 din Tratatul C. Mai mult. potrivit art. In ceea ce priveste principiul nediscriminarii. este necesar sa subliniem ca.E. consideram ca acesta prezinta relevanta sub dublu aspect: in primul rand in ceea ce priveste existenta. implicit.E. in urma deciziilor de interpretare. orice dispozitie contrara din legislatia nationala.Raportat la principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei. insasi Constitutia Romaniei.E. se incalca principiul discriminarii. la nevoie. Fata de toate cele aratate mai sus. adica in functie de momentul in care sunt ilicite.E. spre utilizare. [9]. urmatoarele mijloace procedurale de recuperare a acesteia: 1. aratam ca taxa de prima inmatriculare are un vadit caracter ilicit.. lasand. reluand. are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme. a aratat ca ”statele au libertatea sa taxeze cum doresc autovehiculele ce circula pe drumurile lor publice. neaplicata. Fata de faptul ca la vanzarea autovehiculelor second hand pe teritoriul Romaniei si deja inmatriculate in Romania nu se percepe aceeasi taxa ca pentru autovehiculele second hand inmatriculate pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene si importate..C. decizii care sunt obligatorii pentru toate statele membre. fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acestuia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional” [6]. fiind in discordanta cu prevederile Constitutiei Romaniei. dar si cu principiile instituite de C.. urmand apoi sa dezvoltam. B. in cauza Michel Humblot. la alineatul 4 al articolului 148 prevede ca ”[…] autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii […]”. insa acest sistem de taxare nu trebuie sa intre sub incidenta articolului 90 din Tratatul C. s-a aratat ca taxele cu efect echivalent este necesar sa fie restituite in integrum si ab origine.. chiar ulterioara. Tot in ceea ce priveste principiul aplicarii directe a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei. adica sa nu fie discriminatoriu” [8].E. cu prevederile Tratatului C. nationale. in cadrul competentei sale. Actiune bazata pe contenciosul civil pe unul dintre urmatoarele temeiuri: . dispozitiile dreptului comunitar.C. in Romania.. fara a avea pretentia de a fi exhaustivi. C. Posibilitati concrete de recuperare a taxei de prima inmatriculare Fata de multiplele principii juridice comunitare dar si. integrarea si functionabilitatea directa a dreptului comunitar pe teritoriul Romaniei si in beneficiul cetatenilor romani [5] iar in al doilea rand in sensul ca ”judecatorul national insarcinat sa aplice. iar interpretarea acestei instante este obligatorie pentru statele membre [7].J.E. similara cazului taxei speciale din legislatia romaneasca. iar nu de la data la care caracterul ilicit al acestora a fost constatat de catre C.J. inmatriculare.

Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora. Actiune bazata pe plata nedatorata [10] Se va chema in judecata Administratia Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei. in sensul evitarii chemarii in judecata a agentiilor.3.2. de catre C. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite.E. impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare.2. Raspunderea civila delictuala a statului (articolul 998-999 si articolul 1003 din Codul Civil).d.J. urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. 1.E.1. Actiune bazata pe contencios administrativ in conditiile Legii 554/2004 sub urmatoarele forme: 2.1. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului. sau fotocopia ei. sucursalelor s. Plata nedatorata (articolul 992 si urmatoarele.C. 2. ale AFP-ului. Se vor analiza conditiile necesare pentru a fi incidenta institutia juridica a platii nedatorate si se vor observa urmatoarele: a) conditia ca prestatia contribuabilului sa fi avut semnificatia unei plati este indeplinita. dovada acestui aspect fiind facuta prin chitanta. articolul 1092 din Codul Civil).1. Imbogatirea fara justa cauza. invocandu-se ca temei juridic plata nedatorata raportat la argumentatia prezentata mai sus. 1. . 3.2. Actiune in contencios fiscal sub urmatoarele doua modalitati: 3.1.m. contribuabilul-reclamant asigurandu-se sa cheme in judecata o persoana cu personalitate juridica. constitutionale precum si a principiilor interpretate si a interpretarilor Tratatului C. 3.a. in ceea ce priveste incalcarea textelor legale. 2. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala.1. 1. Actiune bazata pe contenciosul civil 1. prin care s-au incasat sumele respective dar si prin obligatia instituita de Codul Fiscal.

in baza normelor procedurale de drept comun. potrivit normelor procedurale de drept comun. c) conditia ca plata sa fi fost facuta din eroare este de asemenea indeplinita. mai mult. Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt lipsa discutiilor cu privire la natura juridica de act administrativ fiscal a incasarii sumelor in discutie deci si posibilitatea solicitarii restituirii in conditiile termenului general de prescriptie. instanta chemata sa se pronunte asupra restituirii sumelor incasate ilegal se va vedea pusa in situatia de a dispune aceasta restituire. c) conditia cu privire la legatura directa intre cele doua modificari de patrimonii este de asemenea indeplinita. fata de vaditul ei caracter ilegal [11]. existenta acesteia ca institutie juridica este deplin recunoscuta si. La fel ca in cazul actiunii intemeiate pe plata nedatorata. mai mult. b) conditia cu privire la micsorarea patrimoniului contribuabilului este de asemenea indeplinita. dezvoltata. 1. in literatura de specialitate s-a aratat ca plata nedatorata se intemeiaza pe imbogatirea fara justa cauza [14]. datorita platii insesi. desi acestea sunt in contradictie cu legislatia si principiile comunitare la care Romania a subscris. avand ca temei juridic plata nedatorata. consideram noi ca sunt indeplinite conditiile erorii de drept. Facem totodata precizarea ca plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza nu se exclud una pe cealalta. tratata de catre literatura de specialitate [13]. Actiune bazata pe imbogatirea fara justa cauza [12] Desi imbogatirea fara justa cauza nu are o consacrare legislativa.b) conditia ca datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe din punct de vedere juridic este de asemenea indeplinita. fata de faptul ca suma a fost incasata de catre aceasta sau in conturile acesteia.2. Se vor analiza conditiile imbogatirii fara justa cauza si se vor observa urmatoarele: a) conditia referitoare la marirea patrimoniului Administratiei Finantelor Publice va fi neverosimila. . raportat la prevederile articolului 2141 si urmatoarele din Codul Fiscal. deoarece ambele modificari isi au cauza in aceeasi operatiune: incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare. contribuabilul-reclamant va chema in judecata autoritatea publica cu personalitate juridica in conturile careia au fost incasate sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare. Printre dezavantaje enumeram cuantumul mai ridicat al taxei judiciare de timbru precum si posibilitatea invocarii unor exceptii de competenta a instantei. Fata de dovedirea indeplinirii tuturor conditiilor de drept substantial.

pentru un maxim de siguranta. In ceea ce priveste actiunea.d) conditia care presupune ca ambele modificari ale patrimoniilor sa fie lipsite de o cauza justa este indeplinita. care a incasat sumele cu titlu de taxa de prima inmatriculare. potrivit articolului 25 din Decretul nr. in ceea ce priveste Statul Roman. relatia Statului. e) conditia ca reclamantul-contribuabil sa nu aiba la dispozitie alta actiune in justitie pentru recuperarea sumei este indeplinita in cazul in care incasarea propriu-zisa a sumelor aferente taxei este considerata un act administrativ fiscal si au trecut mai mult de 30 de zile de la aceasta iar contribuabilul nu a formulat contestatie potrivit normelor procedurale fiscale. Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele aratate la punctul 1. datorita caracterului ilegal al acestei taxe precum si al incasarii ei. restituirea de catre aceasta a sumelor incasate in mod ilegal. cu prevederile Tratatului C. afara de cazurile in care legea stabileste anume alte organe in acest scop. dar si a Presedintiei. precum si indeplinirea conditiilor cu privire la raspunderea civila delictuala. in baza articolelor 998-999 si 1003 din Codul Civil. in contradictoriu cu parata.2. respectiv in cazul in care sunt excluse ca si actiuni cele prezentate la punctele 2. precum si cu principiile de drept comunitar aplicabile in materie. la care se mai poate adauga ca dezavantaj faptul ca este dificil de indeplinit conditia ca reclamantul sa nu mai aiba la dispozitie alta actiune in justitie.1. In aceeasi ordine de idei. 1. Directia Generala a Finantelor Publice Bucuresti sau a judetului in care s-a facut plata. ca persoana juridica. toti in calitate de parati. in literatura juridica s-a aratat ca ”fie ca este vorba de persoane fizice sau persoane . fata de faptul ca simpla incasare sau chitanta nu au caracterul unui act administrativ fiscal si fata de cele ce vom arata la punctul 2. 31 din 1954 ”Statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit. ca subiect de drepturi si obligatii. precum si Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica. Actiune bazata pe raspunderea civila delictuala a Statului Contribuabilul reclamant. instanta chemata sa solutioneze petitul reclamantului va dispune.E. a adoptat si a permis intrarea in vigoare a unui text din legislatia nationala in discordanta totala cu Constitutia. in solidar. cu privire la aceasta taxa ilegala precizam ca relatia se concretizeaza prin aceea ca Statul. cu titlu de taxa de prima inmatriculare. a Parlamentului. la restituirea acestora.3. prin institutia Guvernului. Fata de argumentarea de mai sus. El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor. Agentia Nationala de Administrare Fiscala. pentru ca instanta de drept comun sa ii oblige. Va trebui dovedita calitatea procesuala pasiva a fiecarei persoane juridice amintite mai sus. Astfel. conditiile imbogatirii fara justa cauza fiind indeplinite.” Deci Statul Roman are personalitate juridica si poate sta in fata instantelor prin intermediul actualului Minister al Economiei si Finantelor.1 si 2. va chema in judecata Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor. in nume propriu.

b) conditia producerii unui prejudiciu este in mod evident indeplinita prin faptul ca din patrimoniul contribuabilului se desprinde o suma care. Mai mult. aceasta are ca obiectiv colectarea veniturilor bugetului statului. toti acestia raspund pentru faptele lor producatoare de pagube. in calitate de organ al statului. nemijlocit la producerea prejudiciului cauzat contribuabilului. cu cat existau . d) conditia savarsirii faptei cu vinovatie este indeplinita prin prisma faptului ca Statul Roman si institutiile sale. aratandu-se urmatoarele: a) conditia existentei faptei ilicite [16] este indeplinita in cauza. deci putea si trebuia sa cenzureze perceperea acestei taxe ilegale. se va analiza daca sunt indeplinite conditiile pentru retinerea raspunderii civile delictuale a paratilor. taxe si alte venituri ale bugetului de stat. credem ca nu face exceptie de la aceasta regula care este si de bun simt. prin organele care-l alcatuiesc: legiuitoare. inclusiv statul. Statul. nu ar fi facut-o. publicarea si incasarea taxei – cat si sub aspect omisiv in sensul pasivitatii in inlaturarea textului ilegal si perceperea in continuare a taxei. reprezentand impozite. cunosc dispozitiile comunitare pe care s-au obligat sa le respecte. In ceea ce priveste Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judeteana. 495 din 2007 cu privire la organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. cunoscand vaditul ei caracter ilegal. Fata de indeplinirea cerintei calitatii procesuale pasive. Deci si ANAF-ul a participat direct. din cauza acestei activitati de colectare a taxei. potrivit articolului 4 alineat 1 litera a) din Hotararea de Guvern cu nr. cu mentiunea ca fapta se concretizeaza atat sub aspect comisiv – prin instituirea. si din cauza faptului ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu a fost savarsita in comun.juridice. Legat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. de catre toate subiectele de drept mai sus amintite. nu numai o regula juridica fundamentala” [15]. c) conditia existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat este indeplinita datorita faptului ca numai din cauza acestor prevederi ilegale din Codul Fiscal cu privire la taxa speciala si numai din cauza pasivitatii Executivului si Legislativului nu sunt inlaturate. Raportat la Administratia Finantelor Publice in contul careia s-a realizat plata taxei. aceasta este cea care indruma si controleaza activitatea Administratiei Finantelor Publice care a incasat sumele aferente taxei. executive sau judecatoresti. Cu atat mai mult Statul Roman si institutiile sale au savarsit fapta cu vinovatie. in conditii normale. de legalitate. Comisia Europeana s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea acestei taxe si a inceput procedura de infringement [17] impotriva Romaniei din cauza acesteia. aceasta se face vinovata de insasi incasarea acesteia.

Totusi. precum si dificultatile de intelegere de catre instanta a faptului ca Statul Roman si institutiile sale raspund delictual pentru prejudiciul cauzat. a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Atacarea direct la instanta de contencios administrativ a actului prin care s-au incasat sumele si solicitarea returnarii acestora Contribuabilul pagubit. Mai adaugam ca dezavantaj aglomerarea si ingreunarea cadrului procesual. va obliga in solidar paratii sa restituie contribuabilului sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare.si numeroase precedente [18] similare sau aproape identice in jurisprudenta C. Atacarea actului administrativ normativ prin care s-a instituit taxa speciala si solicitarea returnarii sumelor platite Contribuabilul petent va chema in judecata Statul Roman.E. Actiune in contencios administrativ. deci imprescriptibilitatea actiunii. va trebui indeplinita procedura prealabila prevazuta de articolul 7 din aceeasi lege. in contul careia s-a facut plata. instanta chemata sa se pronunte asupra cauzei.J. Intre dezavantaje aratam urmatoarele: dificultatea demonstrarii caracterului de act administrativ normativ al Legii nr. in contradictoriu cu Administratia Finantelor Publice cu personalitate juridica.1.1. 343 din 2006.2. a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti sau judetene. precum si a Administratiei Finantelor Publice cu personalitate juridica care a incasat taxa. 2. actul administrativ fiscal in baza caruia au fost incasate sumele in discutie. aratand ca actul administrativ cu caracter normativ si care i-a vatamat drepturile este insasi Legea nr. prin Ministerul Economiei si Finantelor.E. in ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor articolului 90 din Tratatul C. 2. discutiile cu privire la caracterul de exceptie de neconstitutionalitate a petitului si probabil suspendarea judecatii si pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a unei decizii pe aceasta exceptie. in baza articolului 6 din Legea 554 din 2004 va ataca direct. Avantajul acestui mijloc de recuperare consta in faptul ca. bazata pe prevederile Legii 554/2004 2. la instanta de contencios administrativ. actul administrativ cu caracter normativ poate fi atacat oricand. Avantajele si dezavantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt cele prevazute la punctul 1. potrivit articolului 11 alineatul 4 din Legea nr. fata de caracterul facultativ al contestatiei prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala [19] si va solicita totodata restituirea sumelor. Fiind indeplinite conditiile necesare pentru a fi retinuta raspunderea civila delictuala in solidar a Statului prin Ministerul Economiei si Finantelor. 554 din 2004. 343 din 2006 prin care a fost introdus articolul 2141 si urmatoare in Codul Fiscal. .C. solicitand totodata restituirea sumelor platite cu titlu de taxa de prima inmatriculare.

. de contestare a actului administrativ fiscal precum si riscul ridicarii la nivel de act administrativ fiscal a chitantei in baza careia s-au incasat sumele in discutie. in termen de 30 de zile de la efectuarea platii.1. Aceasta forma de a proceda la recuperarea sumelor platite are la baza premiza ca insasi incasarea sumelor platite cu titlul de taxa de prima inmatriculare reprezinta un act administrativ fiscal impotriva caruia se face contestatie [22]. Formularea contestatiei si indeplinirea procedurilor stabilite de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. in baza articolului 70 din Codul de Procedura Fiscala. Ca dezavantaje aratam ca acestea pot fi ingreunarea cadrului procesual prin renuntarea la calea administrativa. contribuabilulpetent. se porneste de la ideea ca insasi incasarea sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare nu reprezinta un act administrativ fiscal [23]. prin care va cere anularea actului administrativ fiscal in baza caruia s-au incasat sumele. speciala. contribuabilul-contestator va formula actiune in contencios administrativ prin care va cere anularea actelor administrative fiscale – incasarea sumelor si respingerea contestatiei. sa o inainteze organului ierarhic superior [21]. Solicitarea restituirii sumelor incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare iar in caz de refuz sau de lipsa a raspunsului. Actiune in contencios fiscal 3. 3.1. dupa caz – si obligarea paratei sau paratelor la restituirea sumelor respective. acesta avand obligatia. deci. spre solutionare. 3. Contestatia se va depune la Administratia Finantelor Publice care le-a incasat [20]. In masura in care. in sensul celor aratate mai sus. ca. in 5 zile de la inregistrare. in termen de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei se va primi raspuns negativ sau nu se va primi nici un raspuns. va cere restituirea sumelor incasate ilegal. impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare Contribuabilul-petent va face o contestatie impotriva incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare.Ca avantaj al recurgerii la acest mijloc de recuperare aratam faptul se poate parcurge exclusiv procedura prealabila stabilita de catre legea contenciosului administrativ.2. Avantajele recurgerii la acest mijloc de recuperare sunt relativa celeritate in ajungerea la un rezultat favorabil contribuabilului si nivelul redus al taxei judiciare de timbru in cazul in care se ajunge in instanta iar ca dezavantaje mentionam incadrarea gresita ca natura juridica a incasarii sumelor. in termenul general de prescriptie de la data efectuarii platii. urmarea procedurilor prevazute de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala In ceea ce priveste aceasta teza de lucru. in sensul ca insasi aceasta incasare ar fi un act administrativ fiscal. In masura in care aceasta cerere de restituire ii va fi respinsa sau nu i se va da un raspuns in termen de 30 de zile se va proceda conform procedurii contencioase. prezentate la punctul 3.

Factorii de interes economic au dus la adoptarea acestei taxe speciale ignorandu-se total dispozitiile Tratatului C. nu poate fi considerat un act administrativ fiscal simpla incasare. Perspective Inainte de a concluziona facem precizarea ca in oricare dintre caile de recuperare a sumelor in discutie potrivit punctelor 2. 2. 9 din 2000. C.1 si 3.1. D. E. la care mai adaugam rigurozitatea. Problema despagubirilor. iar ca singur dezavantaj mentionam posibilitatea interpretarii gresite a organelor fiscale si a instantei cum ca incasarea propriu-zisa a sumelor in discutie ar reprezenta un veritabil act administrativ fiscal.. asa cum am mai spus. Aducerea la zi a sumei de restituit Fata de vaditul caracter ilegal al acestei taxe. anume ca masinile inmatriculare pentru prima data . in sensul preintampinarii unei rigiditati in gandirea instantei chemata sa solutioneze petitul. trebuie sau nu trebuie restituite. Concluzii. Se ridica intrebarea de a sti care este temeiul juridic pentru acordarea acestor despagubiri. 1084 raportat la 1082 Cod Civil. potrivit art. in sensul respectarii definitiei actului administrativ fiscal. respectiv dobanda legala calculata conform articolului 3 alineatul 3 din Ordonanta Guvernului nr. Noua taxa de prima inmatriculare. Problema incasarii sumelor cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autovehiculele noi. inmatriculate pentru prima data pe teritoriul Romaniei si/sau care nu au mai fost inmatriculate niciodata pe teritoriul vreunui stat membru al Uniunii Europene In logica celor aratate mai sus [24] se pune intrebarea daca sumele incasate cu titlu de taxa de prima inmatriculare pentru autoturismele noi care nu au mai fost niciodata inmatriculate pe teritoriul Romaniei sau pe teritoriul vreunui alt stat membru al Uniunii Europene. de la data incasarii sumei pana la data restituirii integrale si efective [26]. temeiul juridic al restituirii va fi plata nedatorata pentru un plus de siguranta. In opinia noastra se poate sugera organului fiscal sau celui judiciar ca despagubirea sa se faca luand in calcul rata inflatiei [25] incepand cu momentul incasarii platii sau. mentinandu-se prevederea esentiala.2. sugeram ca si cei care au platit taxa de prima inmatriculare pentru masini noi pot parcurge procedura de recuperare a sumelor in discutie pe care am aratat-o la punctul 3. Sub pretextul protejarii mediului s-a incercat blocarea importarii in Romania a masinilor uzate din spatiul comunitar pentru sporirea bugetului de stat si/sau pentru protejarea producatorilor autohtoni. deplina legalitate a solicitarii. Fata de faptul ca. denumita acum taxa de poluare [27]. in opinia noastra. si principiile de piata comuna. 3.E.2. inclusiv achitarea si a folosul nerealizat. Coordonate. fata de vaditul prejudiciu suferit de catre contribuabil. din momentul incasarii ei. se va putea cere repararea integrala a acestuia. in cazul in care aceasta ar considera ca simplul caracter ilegal al existentei si incasarii acestei taxe nu ar fi suficient. majoritatea petentilor solicita si acordarea despagubirilor. are ca pretext protejarea mediului. libera circulatie a marfurilor in cadrul Uniunii Europene.1.2.Avantajele recurgerii la a acest mijloc de recuperare sunt cele prezentate la punctul 3.

pentru caracterul ei ilicit raportat la principiile dreptului comunitar [28].” Prin modificarile pe care Executivul doreste sa le faca se urmareste eliminarea observatiei Comisiei Europene potrivit careia scala aferenta varstei vehiculului se oprea la sase ani. care isi gaseste raspuns in modificarile decise ieri de principiu de Guvern. Varujan Vosganian a informat si ca o alta modificare pe care Guvernul intentioneaza sa o introduca are in vedere reasezarea coeficientului de reducere a taxei astfel incat cuantumul taxei sa scada pe masura ce varsta autovehiculului creste. in perspectiva sugestiilor facute de catre Comisia Europeana.J. ca urmare a intentiei Ministerului Mediului de a introduce o eco-taxa pentru protectia mediului. Ministrul Economiei si Finantelor: “Regimul de taxare a autovehiculelor care este reglementat prin Codul Fiscal are la baza principiul “poluatorul plateste”. urmeaza sa se restituie sumele respective. atunci taxa speciala va avea in vedere o perspectiva de poluare de 10 ani. Faptul ca se va restitui aceasta diferenta nu va afecta situatiile juridice nascute anterior intrarii in vigoare a textelor care reglementeaza noua taxa.in Romania fac obiectul taxei. Astfel. in primul rand. Daca dupa 5 ani insa proprietarul autovehiculului vinde autovehiculul intr-o alta tara. neexistand insa masuri similare care se vor aplica masinilor second hand inmatriculate si comercializate pe teritoriul Romaniei de la data intrarii in vigoare a taxei de mediu. a explicat ministrul. pentru diferenta intre ce s-a platit potrivit vechii taxe si ce ar fi trebuit sa se plateasca potrivit noii reglementari. are o vechime de 5 ani si se socoteste ca durata ei de viata este de 15 ani. in al doilea rand.C. scop de protectie a mediului. 50 din 2008. Guvernul cedeaza in fata UE ref.E. astfel ca discriminarea va continua sa existe pentru autoturismele deja inmatriculate. Acest tip de taxa de poluare care va intra in vigoare de la 1 iulie 2008 functioneaza in Austria. Varujan Vosganian: “In acest fel raspundem altor observatii ale Comisiei Europene. Vreau sa subliniez ca este vorba despre o taxa care are. taxa pentru prima inmatriculare a autoturismelor Guvernul a discutat ieri despre reglementarea regimului de taxare a autovehiculelor si a luat unele decizii. insa deja a fost atacata la C.” O alta observatie a Comisiei Europene. atunci lui i se va restitui taxa speciala . Varujan Vosganian. Potrivit articolului 11 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. coeficientul de reducere a taxei sa reflecte cat mai apropiat de realitate deprecierea autovehiculelor second-hand. platita fiind taxa veche [29]. care spuneau ca nivelul taxei pentru autovehiculele second-hand este ridicat in raport cu valoarea reziduala a masinii si ca. Vosganian a exemplificat prin faptul ca in situatia in care o masina este importata. se refera la inexistenta unei proceduri de restituire a taxei in cazul revanzarii autoturismului intr-un alt stat membru sau in cadrul exportului. scala privind varsta vehiculului va fi de 15 ani.

ceea ce spune Comisia Europeana. Registrul Auto Roman urmand sa fie implicat ca autoritate tehnica specializata in acest domeniu. Unei masini care e deja inmatriculata si care se vinde de la un cetatean la altul sa i se aplice aceeasi taxa. de asemenea. De asemenea. va fi redactata o scrisoarea de raspuns Comisiei Europene. taxa de inmatriculare Comisia Europeana a hotarat sa trimita Romaniei o notificare oficiala. 110/2006 pentru modificarea Codului Fiscal. Ministrul Vosganian a aratat ca o alta observatie a Comisiei Europene s-a referit la inexistenta. Prin urmare. ca sistemul romanesc nu reuseste sa raspunda ingrijorarilor privind protectia mediului. ministrul Vosganian a aratat ca vor fi introduse amendamente la OUG nr. dimpotriva.” Despre taxa de inmatriculare a masinilor folosite Premierul Calin Popescu Tariceanu: “Romania nu a primit nici un document scris de la Comisia Europeana referitor la vreo procedura incalcata in ceea ce priveste taxa unica de inmatriculare a autovehiculelor. dar asta este numai la nivelul discutiilor. intrucat doar factorul de vechime nu poate sa reflecte in ce masura masina afecteaza mediul. taxa de inmatriculare pentru masinile uzate nu respecta reglementarile referitoare la gradul de uzura. CE considera ca taxa este. inca.corespunzator perioadei din durata normata de viata a masinii in care masina nu va mai fi pe teritoriul Romaniei. este ca aceasta taxa ar trebui aplicata inclusiv pentru tranzactiile care se fac aici. Comisia Europeana notifica oficial Romania ref. a precizat ministrul Economiei si Finantelor. El a precizat ca Guvernul a hotarat astazi ca aceasta procedura sa fie introdusa. Noi am gandit-o insa ca taxa de prima inmatriculare pentru a preveni cresterea numarului de masini vechi care intra in Romania. desi taxa este mult mai mare pentru astfel de masini. in acest moment. neconforma cu prevederile Tratatului.” Laszlo Kovacs. prin care ii cere sa amendeze taxa auto care discrimineaza masinile la mana a doua aduse din alte state membre. act normativ aflat in dezbaterea Camerei Deputatilor. nivelul taxei creste in functie de vechimea masinii. a unei proceduri de contestare a taxei speciale atunci cand platitorul este nemultumit de nivelul taxei percepute. In ceea ce priveste procedura tehnica de modificare a legislatiei. iar apoi li se aplica o a doua taxa de inmatriculare . in care se va specifica faptul ca Guvernul Romaniei a tinut seama de aceste propuneri si a raspuns fiecareia dintre obiectii. CE considera. comisarul european pentru taxe si uniune vamala: “Ma ingrijoreaza faptul ca cetatenii sunt obligati sa plateasca o taxa de inmatriculare in tara din care achizitioneaza un vehicul. In legislatia romaneasca. In comunicatul Comisiei Europene se arata: “In ciuda discutiilor intense cu autoritatile romane.

Nu a fost stabilita o data limita pana la care Romania sa ia masuri pentru modificarea taxei. Ambele parti sunt de acord asupra faptului ca prevederile Tratatului de Aderare trebuie respectate. Romania nu a modificat legislatia cu privire la taxarea autoturismelor second-hand. . in martie. purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Impozitare si Uniune Vamala: “Comisia se intalneste de trei ori pe an pentru a discuta despre acest gen de procedura. In raspunsul primit de la Comisia Europeana se arata: “Potrivit informatiilor pe care le detinem. a procedurilor de constatare a incalcarii obligatiilor de stat membru impotriva Romaniei pentru adoptarea acestui text de lege.” Sebastian Vladescu. Comisia isi rezerva dreptul inceperii procedu-rii de sanctionare. iar dupa aceea nu mai este asa de greu. Trebuie explicat ceea ce se poate face in legatura cu acest subiect.” Comisia Europeana evalueaza actionarea Romaniei in fata Curtii Europene de Justitie ref. Aceasta este taxare dubla si nu poate decat sa genereze obstacole in interiorul pietei unice. ministrul de Finante: “Taxa de prima inmatriculare trebuie pastrata. Principalele probleme sunt legate de valoarea taxei si de faptul ca autoturismele second-hand aduse din strainatate sunt impozitate diferit de cele din Romania. In privinta Poloniei sau a Ungariei – aflate intr-o situatie similara – Comisia a demarat procedurile de constatare a incalcarii Tratatului UE impotriva acestor doua state.” Din nou despre taxa de inmatriculare a masinilor second-hand Maria Assimakopoulou. acest lucru depinde insa de cum vor decurge discutiile. Nu cred ca ar putea dura un an. taxa pentru prima inmatriculare Redactarii ziarului Ziua au adresat Comisiei Europene intrebarea “daca taxa de inmatriculare este in conformitate cu legile UE?”. Comisia Europeana isi mentine opinia conform careia acest text de lege este incompatibil cu Articolul 90 din Tratatul UE si cu jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Comisia va lua in considerare posibilitatea deschiderii in cel mai scurt timp.daca se muta in alta tara. Trebuie sa avem taxa de prima inmatriculare pentru a ne proteja mediul. ministrul Finantelor Publice: “Exista o intelegere a Comisiei Europene fata de necesitatea acordarii unei importante cuvenite protectiei mediului inconjurator si fata de dorinta legitima a Guvernului Romaniei de a nu transforma Romania intr-o zona de evacuare a reziduurilor industriale. Vor exista consultari tehnice intre expertii romani si cei comunitari in ceea ce priveste nivelul acesteia. iunie si octombrie.” Sebastian Vladescu. Nu este exclusa aplicarea de sanctiuni in cazul Romaniei. Este de competenta Curtii Europene de Justitie sa decida daca legislatia in vigoare este in conformitate cu Tratatul UE (asa cum argumenteaza tarile respective) sau nu (asa cum sustine Comisia).

). Pana acum. Pe fondul acestei tranziţii şi adaptări. ca suntem stat membru nu ne putem permite sa devenim cimitir de masini vechi pentru UE.In cazul in care Curtea decide ca legislatia autohtona nu este compatibila cu cea europeana. Introducere. dar taxa de prima inmatriculare este necesara pentru ca descurajeaza masinile poluante. reformele nu sunt încă bine înrădăcinate şi continuă să existe deficienţe”. astfel. iar reformele nu au consistenţa necesară. În 22. Nu sunt specialist in taxare. Cat priveste taxa de prima inmatriculare. respectivul stat-membru va fi obligat sa-si revizuiasca legislatia in cauza. Parlamentul este cel ce a modificat valorile. dar valorile rezultate erau mai mici.E. să menţină mecanismul de cooperare şi verificare până la realizarea tuturor reformelor. în prezent. sistemul legislativ şi cel judiciar românesc au întâmpinat diferite dificultăţi practice.500 de euro. Ministerul Mediului. arătând că: ”De la raportul Comisiei din 2008.07. Din acest motiv.E. cu amendamentul că va evalua progresele viitoare în vara anului 2010[1]. Cea mai mare taxa era de 3. România a întreprins o serie de măsuri binevenite în vederea relansării procesului de reformă.2009 Comisia Europeană (C.” Noi tendinte in sistemul juridic romanesc Prin prezentul material ne propunem să sesizăm anumite reproşuri aduse justiţiei româneşti de către organismele executive şi jurisdicţionale ale comunităţii europene. discutia este la nivelul valorii. Comisia Europeană a decis. I. astfel ca s-a ajuns la noile valori de taxe.E. România se află. să recomandăm soluţii pentru remedierea aspectelor criticate şi să preconizăm rezultatul avantajos la care s-ar ajunge prin practicarea soluţiilor sugerate. Documentul relevă că progresele realizate în justiţie sunt insuficiente.” Sulfina Barbu. mai ridicate. care tinde tot mai mult spre unificarea şi uniformizarea sistemelor de drept ale ţărilor membre. nu am primit nici o notificare.) a dat publicităţii raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie. ţara noastră a devenit un receptor al aquis-ului comunitar şi s-a angajat să se alinieze standardelor juridice agreate şi adoptate de Uniune. . Ca prim pas pentru demararea acestei proceduri este ca CE sa notifice Romania. într-o stare de tranziţie şi adaptare a sistemului legislativ şi jurisdicţional propriu la sistemul comunitar ”importat”. ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor: “Sustinem in continuare taxa de prima inmatriculare. Acum. Ministerul de Finante si Registrul Auto Roman au elaborat procedura de aplicare. Cat timp nu am fost membri ai UE am sustinut financiar eliminarea autovehiculelor puternic poluante. însă rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic rămân fragmentate. România – receptorul aquis-ului comunitar În contextul apartenenţei României la Uniunea Europeană (U. care au fost sesizate şi criticate de către U.

nu numai implementarea aquis-ului comunitar reprezintă o încercare pentru România. Consecinţele negative ale implementării defectuoase a normelor impuse de Uniunea Europeană Implementarea defectuoasă de către România a normelor impuse de U. Romania[2].E. cât şi în domeniul jurisdicţional. creând stres şi nemulţumire în rândul justiţiabililor. Această stare de fapt este prezentată de C. Inconvenientele practice se reflectă.E. că procesele excesiv de lungi dau naştere unor prejudicii morale. Astfel. a ridicat anumite probleme legate de implementarea. Numai că. a considerat că există dezordine în sistemul legislativ românesc şi a adus în atenţie o problemă frecventă.E. cu prilejul analizării cauzelor deduse spre soluţionare. Corneliu Bârsan. care. a remarcat că: ”Toată lumea a vorbit şi vorbeşte încă despre reforma justiţiei. Astfel. Prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor va determina supraîncărcarea instanţelor de judecată. ceea ce va conduce la necesitatea efectuării unei cercetări judecătoreşti mult mai amănunţite şi aprofundate. C. ceea ce este de natură să creeze tensiune şi suprasolicitare în rândul organelor jurisdicţionale. după părerea mea. reieşită din redactarea defectuoasă a legislaţiei naţionale de restituire a imobilelor naţionalizate şi vândute de stat cumpărătorilor de bună–credinţă. că dezordinea din cadrul sistemului legislativ românesc nu constituie doar un element agravant pentru răspunderea statului pentru nerespectarea Convenţiei.. Faimblat vs. Pe fondul unui cadru legislativ lacunar şi interpretabil şi al unei practici contradictorii şi diverse. la nivel naţional. La rândul lor.D. Romania [3] şi Viasu vs. am trecut … la un sistem judiciar.D.E.O. în cauza Burdov vs. [5] II.O.D. adoptate în scopul restituirii proprietăţilor şi al despăgubirii persoanelor prejudiciate de sistemul comunist din perioada 1945–1989. cu îngrijorare.E. a remarcat. cu predilecţie. în cauzele Katz vs. Acest factor este susceptibil să afecteze capacitatea acestora de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de maximă eficienţă [7].D. reforma a pornit la noi în mod triumfalist. incoerent şi confuz…”. duce la vulnerabilităţi extinse atât în domeniul legislativ. C.E. cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor căpăta o mult mai mare complexitate. practicieni români de renume din domeniul dreptului au făcut vorbire despre aspectele sensibile ale sistemului juridic românesc. univ. judecător la C. în actul de justiţie şi cauzează o serie de dificultăţi la care ne vom referi în continuare.).O.O. . dar relativă. ci şi o ameninţare la adresa eficienţei viitoare a aplicării sistemului reglementat prin Convenţie.E. Romania [4]. care va necesita un timp mai îndelungat până în momentul în care instanţa va putea să delibereze. Anterior acestor critici au existat diverse observaţii şi din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului (C.D. Rusia [6]. … dintr-un sistem judiciar coerent. dar… cu stângul! Cum am mai spus-o adeseori. dr.O. C.De altfel. a menţionat că există o prezumţie puternică.D. În motivarea hotărârii. cu imperfecţiuni ce se puteau corija altfel. a Convenţiei pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (Convenţia) şi de redactarea şi aplicarea legislaţiei speciale reparatorii. prof.O.

Totodată, împrejurarea că speţele capătă o mai mare complexitate în faţa instanţelor şi hotărârile sunt pronunţate după o perioadă de timp mai îndelungată, conduce la ineficienţă în soluţionarea cauzelor. Raportat la faptul că în dreptul român instanţa nu este ţinută de raţionamentele şi hotărârile pronunţate anterior în speţe identice sau similare, soluţiile adoptate pot fi dintre cele mai diverse şi, în consecinţă, impredictibile. Practica neunitară la nivelul instanţei supreme a fost un motiv pentru care C.E.D.O. a condamnat România [8], în timp ce impredictibilitatea soluţiilor adoptate de instanţele române este una dintre principalele îngrijorări ale C.E.D.O., care, în cauza Grofcsik vs. România [9], a insistat, din nou, ca statul român să adopte, în cel mai scurt termen, măsurile necesare pentru asigurarea funcţionării coerente, accesibile, rapide şi previzibile a procedurii reglementate de legile reparatorii, astfel încât persoanele îndreptăţite să poată obţine despăgubiri proporţionale, prin raportare la valoarea de piaţă a imobilelor. Se poate observa crearea unui cerc vicios, capabil să extindă inconvenientele până acolo încât acestea să devină probleme de sistem, afectând, astfel, încrederea şi respectul justiţiabilului în justiţia naţională şi determinarea lui de a se adresa tot mai mult instanţelor comunitare [10]. III. Soluţii propuse pentru eliminarea dificultăţilor din sistemul de drept român Odată identificate cauzele şi consecinţele negative ale unui sistem juridic considerat de U.E. şi de C.E.D.O. ca fiind deficitar, pot fi găsite soluţii care să accelereze îmbunătăţirea funcţionării justiţiei româneşti şi care, în mod progresiv, să elimine dificultăţile de sistem momentane. C.E.D.O. încurajează ţara noastră să adopte remedii prin care să se soluţioneze actualele dificultăţi. În motivarea hotărârii din cauza Burdov vs. Rusia [11], C.E.D.O. interpretează articolul 13 al Convenţiei în sensul că acesta este expresia directă a obligaţiei statului, prevăzută în articolul 1 al Convenţiei, de a proteja drepturile omului, în primul rând în propriul sistem de drept. De aceea, acest articol impune ca statele să implementeze remedii interne efective. Ne referim în continuare la punctele de plecare spre un sistem de justiţie coerent, eficient şi adaptat cerinţelor europene. 1. Adoptarea de legi clare, neechivoce, necontradictorii, nelacunare, coerente şi consecvente Un sistem legislativ lipsit de portiţe de interpretare, care să confere o dimensiune completă de timp, spaţiu şi de aplicare a problemei de drept reglementate şi care să completeze legislaţia aferentă ar facilita semnificativ înţelegerea şi respectarea legilor de către cetăţeni şi ar reduce munca instanţelor învestite cu soluţionarea cauzelor.

Aceeaşi este şi viziunea C.E. care, în raportul publicat în 22 iulie 2009, a pregătit pentru România 16 recomandări în domeniul justiţiei. Printre acestea se numără ”adoptarea codurilor de procedura civilă şi penală şi facilitarea intrării în vigoare rapidă a celor patru coduri [12], prin adoptarea unei legislaţii de punere în aplicare care să clarifice cadrul legislativ”. Experţii C.E. consideră, totodată, că ”numeroasele amendamente şi ordonanţe de urgenţă adoptate fac ca jurisprudenţa românească să fie contradictorie” [13]. Redactarea de acte normative care să contribuie la uniformizarea legislaţiei, în ansamblul ei, reprezintă o preocupare continuă şi pentru alte state. Astfel, Australia şi Noua Zeelandă au adoptat un Protocol pentru Redactarea unei Legislaţii Naţionale Unitare [14]. Totuşi, pentru că nu există sistem perfect, pentru faptele noi, necuprinse în canoanele dreptului scris de sorginte romano-germană, practicianul este nevoit să apeleze la principiile de drept şi la regulile de interpretare din teoria generală a dreptului. 2. Direcţii spre standardizarea şi ierarhizarea regulilor de interpretare a legii civile 2.1. Stabilirea regulilor de interpretare a normelor de drept este un merit ce trebuie atribuit ştiinţei dreptului, respectiv teoriei generale a dreptului. Pentru a înţelege mai bine noţiunea şi însemnătatea regulilor folosite de practicieni pentru interpretarea legii civile este utilă raportarea la definiţia, clasificarea şi analiza conceptuală explicate în teoria generală a dreptului. Interpretarea legii civile se defineşte în doctrină ca fiind ”operaţiunea logico-raţională de lămurire, explicare, stabilire a conţinutului şi sensului normelor de drept civil, în scopul justei lor aplicări, prin corecta încadrare a diferitelor situaţii din viaţa practică în ipotezele ce le conţin” [15]. Scopul interpretării legii civile este acela de a determina sfera situaţiilor de fapt concrete la care norma civilă face referire şi asigurarea corectei aplicări a respectivei norme. Conţinutul interpretării constă în a explica voinţa legiuitorului, exprimată într-o anumită normă de drept civil, în sensul pe care aceasta îl sugerează. Interpretarea legii civile se realizează în funcţie de următoarele criteriile de clasificare consacrate de teoria generală a dreptului: a) În funcţie de criteriul forţei sale, obligatorii sau neobligatorii, se poate realiza interpretarea oficială sau neoficială a legii civile. Interpretarea oficială este acea interpretare făcută de un organ de stat aparţinând puterii legislative, executive sau judecătoreşti, în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii. Interpretarea oficială se subclasifică în: interpretarea oficială autentică – care provine de la organul de stat care a editat actul normativ supus interpretării şi care are forţă juridică

obligatorie erga omnes – şi interpretarea oficială jurisdicţională – care provine de la instanţa de judecată sau de la un alt organ cu atribuţii jurisdicţionale şi este obligatorie doar în cauza soluţionată printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, sub autoritate de lucru judecat. Interpretarea neoficială a legii civile este cea agreată de literatura juridică, de avocat sau de alt practician în pledoariile sale şi nu are forţă juridică obligatorie. Acest capitol îşi îndreaptă atenţia exclusiv spre interpretarea oficială jurisdicţională. Aplicarea raţionamentelor şi sugestiilor prezentate este o propunere ce are ca destinatare numai organele jurisdicţionale, nu şi cele emitente ale legii supuse interpretării. b) În funcţie de criteriul rezultatului interpretării, se poate apela la: interpretarea literală, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă a legii civile. Interpretarea literală este creată de situaţia în care există concordanţă între formularea textului legal interpretat şi speţa care se încadrează în ipoteza respectivului text de lege; prin urmare, nu există motive nici de a extinde şi nici de a restrânge aplicarea dispoziţiei legale în cauză [16]. Interpretarea extensivă este abordabilă dacă între formularea textului de lege şi cazurile practice la care acesta se raportează nu există concordanţă, fiind necesar ca textul să fie extins şi asupra unor circumstanţe care nu se încadrează în formularea sa. Interpretarea restrictivă se utilizează atunci când între formularea unui text legal şi speţele la care acesta se aplică există neconcordanţă, deoarece formularea textului de lege este prea largă faţă de ipotezele care se pot încadra în acest text. c) În funcţie de criteriul metodei de interpretare folosite: legea poate fi supusă unei interpretări gramaticale, sistematice, istorico-teleologice sau logice. Interpretarea gramaticală se obţine din aplicarea regulilor gramaticii, ţinând seama de sintaxa şi morfologia propoziţiei sau frazei, de semantica termenilor sau expresiilor utilizate în textul interpretat, de semnele de punctuaţie şi ortografie. În cazul interpretării sistematice se procedează la considerarea legăturilor textului de lege interpretat cu alte dispoziţii din acelaşi act normativ sau cu alte norme juridice. Interpretarea sistematică a legii civile urmăreşte determinarea domeniului de aplicare a unei dispoziţii legale. Pentru acest lucru se pleacă de la calificarea prevederii legale ca normă generală ori normă specială, prin respectarea următoarelor două reguli: - norma generală nu derogă de la norma specială: generalia specialibus non derogant; - norma specială derogă de la norma generală: generalia specialibus derogant.

atunci când o normă juridică instituie o excepţie de la regulă. într-un context istoric dat. acesta trebuie să fie utilizat cu o oarecare circumspecţie. Interpretarea logică se realizează pe baza legilor logicii formale. mai simplu. eadem lex esse debet sau ubi eadem est ratio. a patru argumente principale şi a altor argumente de interpretare logică de o importanţă discutabilă. această excepţie nu poate fi extinsă şi la alte situaţii pe care acea normă juridică nu le prevede. negat de altero. b) Argumentul a fortiori (cu atât mai mult) – în baza căruia se ajunge la extinderea aplicării unei norme juridice consacrate unei situaţii specifice la un caz nereglementat expres. c) Argumentul de analogie – unde există aceleaşi raţiuni trebuie aplicată aceeaşi lege/soluţie – ubi eadem est ratio. Regulile de interpretare logică reţinute în doctrină şi în practică sunt următoarele: A) Excepţia este de strictă interpretare şi aplicare – exceptio est strictissimae interpretationis. prin urmărirea finalităţii dorite de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziţie. Interpretarea logică se abordează prin prisma a trei reguli. nec nos distinguere debemus [17]. Argumentele de interpretare logică sunt următoarele: a) Argumentul per a contrario – conform căruia atunci când se afirmă ceva. 978 C. Interpretarea istorico-teleologică ajută la stabilirea sensului unei dispoziţii legale. ubi eadem ratio ibi eadem [19]. fără a face apel la distincţii pe care legea nu le prevede. Valoarea practică a acestui argument este relativă. deoarece situaţiile specifice prevăzute în respectiva normă se regăsesc şi mai evident în cazul nereglementat. Această regulă sugerează că unei formulări generale a textului legal trebuie să-i corespundă o aplicare generală a acestuia. iar norma specială excepţia. pentru identitate de raţiune. Conform acestei reguli. norma generală reprezintă regula. Această regulă de interpretare este susţinută de dispoziţiile art. quam ut pereat [18]. întrucât nu tot ce nu este expres interzis este întotdeauna permis. doctrina şi practica o extind şi la interpretarea legii civile. ibi eadem solutio esse debet sau. nici interpretul nu trebuie să distingă – ubi lex non distinguit. C) Legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei şi nu în sensul neaplicării – actus interpretandus est potius ut valeat. În temeiul acestui . În practică. pentru lămurirea sensului unei norme juridice. civ.În consecinţă. dar. B) Unde legea nu distinge. pentru interpretarea convenţiilor. se neagă contrariul – qui dicit de uno. acest argument este utilizat pentru acoperirea lacunelor legislative.

pe lângă sistemul precedentului judiciar. se va continua interpretarea. şi cel al ”interpretării statutare” (”statutory interpretation”). pentru că o soluţie contrară ar fi inadmisibilă. unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă. se va trece la interpretarea gramaticală a legii. II 2. inacceptabilă. la baza căreia stau anumite principii aplicate cu preeminenţă faţă de restul principiilor. Tot acest proces va continua până când sensul şi spiritul legii vor fi determinate cât mai corect posibil şi până când va fi evidentă aplicabilitatea şi compatibilitatea textului de lege faţă de cauza dedusă judecăţii. Ghidajul propus pentru interpretarea legii civile se poate vizualiza în acest tabel. [20] 2. 2. Dacă doar identificarea literei legii nu este suficientă pentru încadrarea potrivită a cauzei în norma juridică. Conform acestei direcţii. absurdă. care urmăreşte se descoperă intenţia legiuitorului. argumentul ex silentio (potrivit căruia ceea ce nu s-a negat este afirmat). În afară de principalele argumente de interpretare logică menţionate se apelează şi la altele precum: argumentul ad populum (bazat pe acordul majorităţii). Astfel. argumentul reducerii la absurd). trebuie aplicată aceeaşi lege/soluţie. Din aplicarea acestui argument rezultă că o anumită soluţie este admisibilă raţional. În situaţia în care încă nu s-a putut stabili o aplicabilitate concretă a legii la speţa dedusă judecăţii. (ex: II 1. în direcţia atribuită fiecărei reguli de pe acest nivel. în primul rând se va căuta litera legii. II 3). stabilirea unui ghidaj standardizat pentru interpretarea normelor de drept ar prezenta utilitate practică. . Interpretarea statutară este un proces de interpretare şi aplicare a legii. argumentul ad ignorantiam (fondat pe imposibilitatea dovedirii contrariului) etc. d) Argumentul reducerii la absurd – reductio ad absurdum. trecându-se la analizarea regulilor de interpretare de pe palierul aferent ordinii verticale nr. II.argument se aplică ”prin analogie” normele de drept civil edictate pentru cazuri asemănătoare. argumentul ad hominem (referitor la calităţile persoanei care a emis o anumită opinie). legea civilă trebuie interpretată în sensul aplicării ei şi nu în sensul neaplicării) şi la două dintre argumentele de interpretare logică (argumentul de analogie – unde există acelaşi raţiuni. mai întâi se va proceda la interpretarea legii în ordinea verticală şi se va continua cu interpretarea acesteia conform regulilor de pe orizontală.3. Se poate observa în tabel existenţa unei ordini orizontale şi a unei ordini verticale. unde se aplică.2. Dacă nici aceasta nu este suficient de edificatoare. interpretare care va include raportarea textului de lege la cele trei reguli de interpretare logică (excepţia este de strictă interpretare şi aplicare. În virtutea existenţei unui orizont pentru înţelegerea şi aplicarea legii civile. care oferă direcţia în aplicarea regulilor de interpretare a legii civile. se va continua cu interpretarea logică. Acest gen de ghidaj centrat pe ierarhizare este folosit şi în dreptul anglo-saxon.

decât atunci când acest lucru este absolut necesar” [24]. cu excepţia cazului în care cuvintele capătă un sens specific. interpretarea legislaţiei este primul pas făcut de instanţa anglo-saxonă. normală a textului. Faptul că jurisdicţiile mai multor ţări construite pe sistemul de drept anglo-saxon. vs. limbajul legal se va interpreta în sensul în care acesta se utilizează în mod obişnuit. Curtea Supremă a S. Astfel. normal.Regula literală – conform căreia instanţa va lua în considerare însemnătatea obişnuită.Regula scopului – conform căreia instanţa va da textului de lege un sens comun cu finalitatea legii.A. legislaţia este cea care primează. instanţa trebuie să aibă în vedere un anumit canon înainte de toate celelalte (…). care se va citi precum este scris şi se va înţelege după sensul obişnuit al cuvintelor folosite în cadrul normei de drept [22]. Instanţele trebuie să prezume că legiuitorul menţionează într-un act normative ceea ce are în vedere şi că are în vedere ceea ce este menţionat într-un act normativ” [23]. aceste două ţări pun pe primul loc interpretarea literală a textului de lege. Curtea Supremă din Virginia a susţinut acelaşi raţionament în Raven Coal Corp.A. Deci. . ca urmare a unei definiţii legale sau a unei construcţii judiciare” [25]. a motivat că atunci ”când interpretează un text de lege. BP Exploration (Alaska) Inc.Regula de aur – conform căreia instanţa va adopta o interpretare care să evite absurdul şi inconsistenţa care ar putea reieşi dacă textului de lege i s-ar atribui un sens obişnuit. Astfel. al cărui punct central este legea şi nu precedentul. . judecătorul anglo-saxon pleacă de la principiul conform căruia atunci când există contradicţie sau inconsecvenţă între precedentul judiciar şi legislaţie. Germain. Absher: ”O regulă fundamentală a construcţiei normative necesită ca fiecare parte a normei legale să fie prezumată ca producând efecte şi să nu fie considerată fără însemnătate. Regula scopului şi regula de aur sunt general acceptate în dreptul anglo-saxon ca fiind subordonate regulii literale [21]. Doar în subsidiar se va analiza şi aplica precedentul. uzitează cu succes principii standardizate şi ierarhizate pentru interpretarea legii este de natură a induce în conştiinţa practicienilor unui sistem romanogerman. în mod consecvent. . în această situaţie. instanţele au susţinut. În Marea Britanie acest principiu este cunoscut sub numele de ”suveranitate parlamentară”. utilitatea şi eficienţa acestui gen de interpretare. în cauza Connecticut Naional Bank vs. În plus.U.U. acelaşi principiu. conţine o motivare similară cu cele expuse mai sus: ”Când se face analiza acestuia. Hotărârea Curţii Supreme Alaska din cauza Muller v.Abordarea de bază prin care se încearcă descoperirea intenţia legiuitorului este exprimată în dreptul anglo-saxon prin trei reguli: . centrat pe precedentul judiciar. În Australia şi S. însă.

Din aceste considerente. pacte. Motivele pentru care legiuitorul trebuie să depună efortul de a clarifica chestiunile dificile de interpretare sunt importante: asigurarea eficacităţii legislaţiei adoptate. ci doar va stabili o direcţie către un mecanism jurisdicţional previzibil. un precedent judiciar apt să constituie izvor de drept românesc.) la care România este parte prin ratificare şi care au devenit astfel parte integrantă a dreptului nostru intern [27]. să ţină cont de interpretarea ierarhizată sugerată practicienilor dreptului. decretele-legi. părerea noastră este că acest tip de interpretare nu va ştirbi autoritatea şi libertatea instanţelor de judecată de sistem romano-german. s-ar aplica. . ordonanţele Guvernului (inclusiv ordonanţele de urgenţă). hotărârile Guvernului. 2. redactarea textului de lege într-o manieră clară ar presupune folosirea limbii române obişnuite şi ar contribui la înţelegerea legii de către populaţie.evitarea cheltuielilor şi eforturilor inutile. ar fi foarte probabilă obţinerea unei jurisprudenţe redutabile şi consecvente în cazuri similare. Regulile de interpretare a legii civile şi direcţiile propuse pentru standardizarea şi ierarhizarea acestora pot avea ca destinatar nu doar practicianul dreptului. decretele. în scopul de a armoniza legislaţia cu nevoile şi tendinţele practicii [26]. ordinele. ar fi indicat ca legiuitorul. Transformarea practicii judiciare naţionale în izvor de drept român 3. conflictele dintre destinatarii normei de drept. 3. omogen şi facil de abordat. ci şi legiuitorul. instrucţiunile şi regulamentele conducătorilor organelor centrale ale administraţiei de stat. care ar fi ocazionate de o legislaţie ambiguă. legiuitorul are capacitatea să îl conceapă astfel încât din formularea acestuia să se poată anticipa şi evita posibilele dificultăţi de interpretare survenite în practică.1. În ipoteza în care soluţiile de la punctele 1 şi 2. în activitatea sa. prezentate mai sus. există o legătură directă între legislaţia ambiguă şi generarea de cheltuieli şi eforturi inutile: o lege neclară încurajează nerespectarea ei.Deşi există opinii contrare în doctrina şi practica juridică. actele normative emise de autorităţile administraţiei publice locale. instanţa va continua să îşi păstreze prerogativele de analiză a actelor normative. contractele colective de muncă ce privesc raporturile întemeiate pe contracte individuale de muncă. Elementul de noutate pentru judecător va fi doar interpretarea şi aplicarea legii în funcţie de modelul ierarhizat prezentat mai sus. interpretarea subiectivă conformă intereselor private. Astfel. acorduri etc. Din perspectiva teoriei generale a dreptului român. . încărcarea instanţelor cu soluţionarea respectivelor conflicte. legile organice şi ordinare. .4. care să fie un model. şi nu doar de către jurişti. de determinare a legii aplicabile şi de încadrare în lege a fiecărei speţe.evitarea limbajului de lemn. Atunci când redactează un act normativ. următoarele categorii de acte normative constituie izvoare de drept civil: Constituţia României (Constituţia). reglementările internaţionale (convenţii.

D. unul dintre pilonii dreptului anglo-saxon. în ipoteza în care aceasta este contrară lor [33]. în timp ce Codul Civil prevede că ”este oprit judecătorului de a se pronunţa. 11 alin.D.D.E. se bucură de aplicabilitate prioritară în dreptul român. Însă.O.E.E.D. Situaţiile legate de obligaţia României de a respecta şi de a acorda prioritate deciziilor C. În alte sisteme de drept – spre exemplu dreptul anglo-saxon.J. Sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost criticat multă vreme de practicienii dreptului romano–german.) [32]. la fel cum sunt şi prevederile Convenţiei. care îi conferă mobilitate pentru deplasarea liniară şi predictibilă.. devine uşor de înţeles şi de aplicat [31]. A. conform art. reiese. flexibilitatea.2. chiar cu consecinţa abrogării şi adaptării legislaţiei interne. Sistemul juridic român. 20 alin. (2) din Constituţia României.În literatura de specialitate s-a dezbătut problema încadrării în categoria izvoarelor de drept a obiceiului. . Aşa cum şarpele boa. ”fac parte din dreptul intern”. Astfel. de iure. Ca o consecinţă a semnării şi ratificării Convenţiei. Obiceiul constituie o practică îndelungată. de sorginte romano-germană. textul Convenţiei şi deciziile C. prin cale de dispoziţii generale şi reglementare.O. fără echivoc. tot la fel şi legea. moralei. ”digerată” de judecători prin jurisprudenţa creată de ei. Din motivarea C. (2) din Constituţie.D. sunt obligatorii şi executorii pentru statul român. În România există situaţii când.O. de facto. în opinia noastră. Prin el însuşi. 3. conform art.C. predictibilitatea şi coerenţa precedentului: ei asemuiesc o lege nouă cu un şarpe boa care a înghiţit un elefant. redactată în cauza Burdov vs. Constituţia României prevede că ”judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii” [29]. care.E. se recunoaşte jurisprudenţei calitatea de izvor de drept. precedentul judiciar. după digerarea elefantului. Totodată. nu atribuie practicii judiciare valoarea unui izvor de drept. Datorită beneficiilor oferite. jurisprudenţa şi precedentul judiciar sunt recunoscute. sistemul anglo-saxon al precedentului judiciar a fost adoptat şi de Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene (C. obiceiul nu constituie izvor de drept civil.O.O. precum şi de C. ca fiind izvoare de drept. fiind flexibil faţă de schimbările generate de evoluţia perpetuă a circuitului civil şi a mediului de afaceri.E. Rusia [34]. fiind considerat inconstant şi neuniform. înrădăcinată şi continuă pe care cei care o aplică o consideră obligatorie. ci numai dacă se integrează în ipotezele şi dispoziţiile normelor juridice. jurisprudenţei şi doctrinei. în hotărârile ce dă. asupra cauzelor ce-i sunt supuse” [30]. revine la forma iniţială. Englezii folosesc o comparaţie sugestivă pentru a descrie adaptabilitatea. deciziile C.E. s-a dovedit a fi mult mai adaptat nevoilor justiţiabilului. prin trimiterea expresă făcută în cuprinsul unui act normativ [28].

procedura alegerii Preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului. B. .C.C. Totodată. Decizia sa este obligatorie şi opozabilă erga omnes şi aceasta determină. România [35].J. C. 146 din Constituţie.C.D. cu împrejurarea că deciziile acestei instanţe sunt obligatorii. Curtea specificând în acest sens că este obligată să verifice dacă modul în care legea internă este interpretată şi aplicată produce consecinţe conforme principiilor Convenţiei. se pronunţă asupra recursurilor în interesul legii Practica judiciară română reprezintă. constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului.E.) rolul de uniformizare a practicii judiciare naţionale. a calităţii de izvor de drept jurisprudenţei. Curtea a atras atenţia asupra faptului că neatingerea acestor obiective duce la încălcarea indirectă a principiului convenţional si constituţional al liberului acces la justiţie. excepţiile de neconstituţionalitate ridicate cu privire la legi şi ordonanţe. nu doar de facto. şi C.existenţa raportului de ”subordonare” juridică a tării noastre faţă de hotărârile C. îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. constituţionalitatea tratatelor sau altor acorduri internaţionale. conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmarea rezultatelor acestuia. contestaţiile care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic.O. prevăzând că ”deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Cazurile legate de obligativitatea respectării de către ţara noastră a deciziilor Curţii Constituţionale Potrivit art. izvor de drept şi în cazul în care Î. reprezintă un preambul pentru atribuirea. înainte de promulgarea acestora. B. astfel cum acestea sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii. 147 alin. (4) din Constituţie. putem observa că izvoarele de drept create de Curtea Constituţională sunt hotărârile acesteia în chestiunile care ţin de: constituţionalitatea legilor. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale [37] întăreşte dispoziţiile constituţionale. Deciziile prin care Î. ”deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor şi au putere numai pentru viitor”. de multe ori. Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile unui act normativ de către Curtea Constituţională este o altă situaţie în care decizia Curţii Constituţionale joacă rolul de izvor de drept [39]. la literele A.C. ci şi de iure. stabilite prin art. Corelând atribuţiile Curţii Constituţionale.C. a atribuit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Î.J. la soluţionarea unor litigii ulterioare cu acelaşi obiect sau similar.. soluţionează recursul în interesul legii (cale extraordinară de atac). În cauza Beian vs. prin determinarea adoptării de hotărâri predictibile. C. precum şi a dreptului la un proces echitabil [36].O.C.J. Legea nr. judecătorii nu vor mai putea aplica textul declarat neconstituţional.” [38]. chiar schimbări la nivel legislativ [40].D. Opinăm că toate situaţiile expuse mai sus. Prin urmare.E. necontradictorii în speţe similare şi prin asigurarea credibilităţii actului de justiţie. constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României. de facto.

supraîncărcarea C. întrucât acestea au generat: ineficienţă în soluţionarea cauzelor. şi de alte instanţe de recurs în cauze similare.E.C. prejudicierea justiţiabililor şi neîncrederea lor în sistemul de justiţie.O.J. curte de apel). transformarea practicii judiciare naţionale în izvor de drept român. trasarea unor direcţii spre standardizarea şi ierarhizarea principiilor juridice de interpretare şi. În baza acestui atribut.: tribunal.C. care epuizează toate căile de atac interne avute la îndemână de către justiţiabil. în art. De hotărârile acestor instanţe se va ţine cont la judecarea proceselor viitoare identice sau similare. Pentru soluţionarea impasului legislativ şi jurisdicţional imputat ţării noastre recomandăm următoarele soluţii: crearea unui sistem legislativ clar.D. pe plan intern ar trebui să existe un organism care să adopte acelaşi mecanism atât faţă de deciziile internaţionale obligatorii pentru România. asupra justiţiei româneşti. complicarea cauzelor.E.O.C. Unificarea şi uniformizarea practicii judiciare interne ar fi.3.O. prin Comitetul Miniştrilor [41]. supraveghează respectarea şi executarea deciziilor C.J. potrivit competenţei sale”. impredictibilitatea soluţiilor.D. supraîncărcarea instanţelor. ca rezultat al aplicării acestor două soluţii.E.E. recomandă consolidarea rolului Î.C. interpretările legislative contradictorii şi soluţiile neuniforme pronunţate de instanţe se vor înlătura şi se vor limita la respectarea hotărârilor definitive şi irevocabile pronunţate de Î. s-a soldat cu imperfecţiuni practice sesizate şi criticate de către Uniune şi de către C. Concluzii Etapa de tranziţie a României la sistemul legislativ şi judiciar impus de U.3. coerent. Constituţia însăşi. în unificarea jurisprudenţei [43]. cât şi faţă de deciziile interne râmase definitive şi irevocabile.E.J. .C. publicat în 22 iulie 2009. o soluţie foarte utilă pentru funcţionarea optimă a sistemului judiciar.C. Acest obiectiv s-ar putea realiza cu ajutorul Î..C. dar şi al altor instanţe (ex. (3). Din acest moment.J. care ”asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.E.J.C.. prelungirea duratei de soluţionare a proceselor.D. IV. Raportul C. nelacunar. neechivoc. adesea sesizată de persoanele nemulţumite de tratamentul juridic primit în România. [42].C. abilitate prin lege să judece recursuri şi să pronunţe hotărâri definitive şi irevocabile.. consecvent şi necontradictoriu în interiorul său. iar Comisia Europeană supraveghează respectarea de către state a hotărârilor C. în opinia noastră. 126 alin. Care este mecanismul creării precedentului judiciar ca izvor de drept român? Aşa cum pe plan european Consiliul Europei.. instanţa supremă şi alte instanţe judecătoreşti se vor pronunţa asupra soluţiilor instanţelor inferioare contestate de justiţiabil şi supuse judecăţii lor. promovează ideea de omogenizare a practicii judiciare cu ajutorul Î.

”actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea. cu precizari punctuale. care au ca scop eliminarea dificultăţilor din sistemul de drept românesc. reducerea complexităţii cauzelor şi accelerarea soluţionării acestora. dar si pentru motive care tin de logica. motivele de fapt. potrivit articolului 41 din Codul de Procedura Fiscala. Natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei de poluare. actul administrativ fiscal se comunica fie prin . Astfel. în mod indubitabil.Prin aplicarea acestor soluţii există mari şanse ca dificultăţile legislative şi judecătoreşti actuale să dispară în mod progresiv şi ca sistemul juridic românesc să se amelioreze considerabil. ar conduce. este necesar sa aratam ca.E. eliminarea contradictorialităţii dintre soluţiile propuse în aceeaşi cauză de instanţe cu grade de jurisdicţie diferite. În motivarea hotărârii adoptate în cauza Burdov vs. Chiar şi C. Vom analiza in cele ce urmeaza fiecare teza in parte. Rusia[44]. fie alt fel de acte juridice. potrivit articolului 43 alineatul 2 din Codul de Procedura Fiscala actul administrativ fiscal trebuie sa contina datele de identificare ale contribuabilului sau ale imputernicitului acestuia. Implementarea celor trei soluţii. inainte de a trece la analiza punctuala a fiecarui act in parte. Relevanta stabilirii naturii juridice pentru judecatorul national Preliminarii Inainte de a dezbate subiectul naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare. la o serie de beneficii: uniformizarea şi unificarea practicii judiciare naţionale. Problema care se ridica in ceea ce priveste natura juridica a acestor acte este daca acestea sunt fie acte administrative fiscale. fie acte administrative individuale.O.D. numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal precum si posibilitatea de a fi contestat iar potrivit articolului 44 din acelasi act normativ. trebuie sa precizam care sunt aceste acte pe care le avem in vedere. referatul de calcul. este vorba despre decizia de calcul. Consecinte si conduite. 2. Curtea a considerat că soluţia cea mai eficientă pentru a preveni o durată excesiv de lungă a procedurilor judiciare este găsirea unui remediu prin care să se urgenteze soluţionarea dosarelor. chitanta de incasare si incasarea propriu-zisa a sumei. modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale”. şi anume pentru rezolvarea mai rapidă a pricinilor. predictibilitatea soluţiilor. In aceasta ordine de idei. a pledat în nenumărate rânduri pentru unul dintre aceste beneficii. Natura juridica de acte administrativ-fiscale Opinam de la bun inceput ca niciunul dintre actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative fiscale pentru motive ce tin in special de definitia actului administrativ fiscal si modul in care acesta se comunica. degrevarea instanţelor comunitare europene de cauzele soluţionate la nivel naţional într-o manieră nemulţumitoare pentru justiţiabili şi creşterea încrederii justiţiabililor în justiţia românească.

la prima vedere. 2. fax etc. nu reiese dovada comunicarii acestuia in vreuna din modalitatile prevazute de articolul 44 din Codul de Procedura Fiscala. Mai mult.primirea actului sub semnatura de catre contribuabil sau imputernicitul sau. arata ca ”suma reprezentand taxa poate fi contestata atunci cand persoana care urmeaza sa inmatriculeze un autovehicul rulat poate face dovada ca autovehiculul sau s-a depreciat intr-o masura mai mare decat cea indicata de grila fixa prevazuta in anexa nr. Asadar. fie prin publicitate. toate acestea in ordinea de idei in care inmatricularea autovehiculului nu s-a produs si nici nu este sigur ca se va produce. pentru determinarea in concret a cuantumului taxei pe poluare ce urmeaza a fi achitata. Referatul de calcul Referatul de calcul care sta la baza emiterii deciziei de calcul este precedat de cererea contribuabilului in sensul efectuarii unui calcul matematic ce are la baza diferiti indici. Decizia de calcul al taxei pe poluare Discutia cea mai interesanta este cu privire la decizia de calcul al taxei pe poluare care. logice si firesti ca decizia de calcul al taxei pe poluare sa fie considerata un act administrativ fiscal. ne intrebam retoric care este consecinta neachitarii sumei precizata in decizia de calcul? In ordinea de idei a unui veritabil act administrativ fiscal. in ordinea de idei in care decizia de calcul ”reprezinta titlu de creanta si instiintare de plata conform legii”. contine chiar si mentiunea ca poate fi contestat in conditiile Codului de Procedura Fiscala. pentru un calcul. pornind si de la o definitie mai completa a actului administrativ fiscal.” Deci contestatia impotriva decizie de calcul este limitata ope legis la modalitatea de calcul sub aspectul gradului de uzura al autovehiculului. In aceasta ordine de idei. apare ca un veritabil act administrativ. Astfel. 50/2008 urmand a fi respinsa. acest act contine elementele esentiale de identificare a contribuabilului si a organului fiscal. urmeaza ca titlul de creanta sa devina titlu executoriu si presupusa creanta bugetara sa fie incasata silit. este impotriva gandirii juridice. articolul 10 din acest act normativ. referatul de calcul nu contine posibilitatea de a fi contestat si nici nu este comunicat acestuia intr-unul din mijloacele prevazute expres de lege. din punct de vedere strict tehnic. Desi contine elemente de identificare a contribuabilului si a organului fiscal. obligand astfel contribuabilul sa achite un debit pentru o simpla operatiune matematica. Insa. consideram ca trebuie sa ne raportam obligatoriu la dispozitiile OUG nr. 4. decizia de calcul al taxei pe poluare nu este un act administrativ fiscal. Prin urmare. consideram ca decizia de calcul al taxei pe poluare nu are nici macar caracterul unei creante bugetare. caracterul de act administrativ fiscal al referatului de calcul al taxei pe poluarea nu poate fi sustinut din punct de vedere juridic. In alta ordine de idei. raportat la posibilitatea de contestare a acestei decizii. orice fel de contestatie in afara limitelor articolului 10 din OUG nr. fie prin posta.2. . Or. Prin urmare. simplul fapt ca executivul arata ca aceasta ”reprezinta titlu de creanta” nefiind suficient in nicio ordine logica sau juridica a ideilor pentru ca aceasta sa fie considerata un act administrativ fiscal. 50/2008 care reglementeaza taxa pe poluare.1. din continutul acestui presupus act administrativ fiscal. e-mail. 2.

in intelesul Legii nr. Concluzionand. 2. din punctul nostru de vedere.E. modifica sau stinge raporturi juridice” ne intrebam retoric: despre ce lege (in sensul de act normativ) este vorba in ceea ce priveste actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Este OUG nr. In alta ordine de idei. 2141-2143 din Codul fiscal nu a fost aprobata prin lege. 50/2008. raman valabile si pentru incasarea propriuzisa a sumei aferente taxei pe poluare. Solutiile sunt firesti si corecte. 50/2008 un veritabil act normativ fata de modalitatea in care a intrat in vigoare? Considerand ca raspunsurile la aceste intrebari sunt evidente. 3. Chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare Desi este un act juridic in sensul de instrumentum probationis. deoarece OUG nr.3. chiar daca rationamentul este gresit. 554/2004. de comunicarea actului. opinam ca actele care stau la baza incasarii taxei pe poluare nu sunt acte administrative unilaterale. deoarece ce intereseaza in principal este incalcarea prevederilor dreptului comunitar. au pronuntat solutii in sensul restituirii sumei aferente acestei taxe. Insa. prin care s-au abrogat dispozitiile art. potrivit art. deci intregile prevederi ale acesteia sunt ilegale si in consecinta actele emise in baza acestei ordonante de urgenta nu trebuie sa produca efectele juridice ale unui act administrativ. in regim de putere publica. 4 alin. dupa stabilirea ca actele mai sus amintite nu sunt acte administrative fiscale. in sensul Legii nr. care da nastere. 554/2004. nici aceasta teza nu poate fi sustinuta. conform careia actul administrativ este ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica. chitanta de incasare a sumei aferente taxei pe poluare are intelesul unei plate nedatorate si/sau al unei imbogatiri fara justa cauza. Astfel. ”orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege”. precum si de posibilitatea ca actul administrativ fiscal sa fie contestat. raportandu-ne strict la dreptul intern si lasand la o parte caracterul discordant fata de prevederile Tratatului C. pornind de la rationamentul gresit ca incasarea taxei speciale auto reprezinta ea insasi un act administrativ fiscal. Or. Natura de acte administrative individuale Prima idee care apare in mod natural. 1 din Codul Fiscal. 50/2008 este eminamente ilegala.2. . OUG nr. este ca acestea sunt acte administrative fiscale. Ce mai este de precizat in ceea ce priveste incasarea propriu-zisa este ca unele instante. nu se poate sustine ca actele care stau la baza incasarii sumei aferente taxei pe poluare sunt acte administrative fiscale.4. Vazand definitia legala a actului administrativ. de la articolul 2 alineatul 1 litera c din Legea nr. incasarea propriu-zisa a sumei aferente taxei pe poluare Argumentele si precizarile de la punctul 2. chitanta prin care s-a achitat taxa pe poluare nu poate fi considerata un act administrativ fiscal pentru motive ce tin de elementele de identificare ale contribuabilului. 554/2004.3. in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii.

sa se adreseze instantei de contencios administrativ sau fiscal. Care este natura juridica a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare? Suntem de parere ca actele juridice in baza carora se incaseaza suma aferenta taxei pe poluare sunt acte juridice hibride. indraznim a spune. deoarece. formate din elemente din sfera dreptului public – autoritatea executiva actionand in regim de putere publica. 6. insa in afara legii – precum si din elemente din sfera dreptului civil. Opinam ca acesta trebuie pur si simplu sa solicite Administratiei Finantelor Publice restituirea sumelor incasate ilegal. fie forma prevazuta de articolul 7 din Legea nr.4. multi judecatori pusi in fata aplicarii directe a dreptului comunitar in dauna oricaror prevederi contrare ale legislatiei nationale. se solicita restituirea sumei incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. Relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national In ceea ce priveste relevanta stabilirii naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare pentru judecatorul national chemat sa solutioneze o pricina in care.J.E. 7. contribuabilul are la dispozitie contenciosul civil. 554/2004. Consecintele aplicarii riguroase a legii. lasand neaplicata. apoi. principala consecinta este lipsa necesitatii indeplinirii unei proceduri prealabile introducerii unei actiuni in fata instantei. Totodata. Concluzii Stabilirea naturii juridice a actelor care stau la baza incasarii taxei pe poluare este un subiect important pentru judecatorul national care nu se considera sau nu stie sa se considere si judecator comunitar in adevaratul sens al cuvantului. intrun fel sau altul. 5. sunt de natura a plasa un nor de ambiguitate asupra posibilitatilor concrete pe care contribuabilul le are in vederea restituirii sumelor incasate ilegal cu titlu de taxa pe poluare. judecatorul national are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al normelor comunitare. 50/2008 este inaplicabila si nu produce efecte juridice.C. Fata de argumentele . fie ca procedura prealabila imbraca forma prevazuta de articolul 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Fiscala. aceasta ar trebui sa fie indiferenta. in sensul in care conduita executivului determina si constituie o plata nedatorata si/sau o imbogatire fara justa cauza. din pacate. orice dispozitie contrara din legislatia nationala. insa. in functie de raspunsul acordat. in cazul Simmenthal. Insa. in sensul ca OUG nr. din motive care. Consecinte. potrivit celebrei jurisprudente a C. toate acestea mulate pe raspunderea civila delictuala a statului roman. Conduite in ceea ce priveste consecintele stabilirii naturii juridice a actelor mai sus amintite. se cramponeaza in diverse ”probleme” si ”uita” sau pur si simplu nu stiu de aplicarea directa a normelor comunitare. tin de ingradirea dreptului la justitie – si ne referim aici la obligativitatea timbrarii la valoare – acest tip de contencios este unul mai putin preferabil.

fiind scutit de plata taxei de timbru conform art. 572/12 octombrie 2009 pronunţată în dosarul nr. acest caracter ilegal urmand a fi constatat de catre judecatorul national. cererea a fost respinsă. S-a făcut referatul asupra cauzei. Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că reclamanta a achitat la data de 15. ap. Mureş. 2910/102/2008. 146/1997.prezentate mai sus. . dispoziţiile OUG nr.10. precum şi împotriva încheierii formulate în dosarul Tribunalului Mureş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal nr. 17 al Legii nr.2008 suma de 4278 lei reprezentând taxă specială de poluare. sumă încasată prin Trezoreria municipiului Tg. În raport de actele şi lucrările dosarului. Curtea de Apel Targu Mures. întrucât taxa de poluare instituită de OUG nr. recurenta-pârâtă a depus concluzii scrise. La data de 22. 2 Cod procedură civilă. Pe fond s-a apreciat că OUG nr. actele in baza carora s-a incasat taxa pe poluare apar tot ca ilegale. Prin sentinţa nr.2009 privind soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei nr. judeţul Mureş. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor şi taxelor la care face referire art. constatându-se că recursul este declarat şi motivat în termenul prev. 114/31. instituirea taxei a fost rezultatul negocierii cu Comisia Europeană. 9.2009 pronunţate de Tribunalul Mureş după casare. în dosarul nr. 90 din Tratat. 572/12 octombrie 2009.2008 reclamanta a solicitat restituirea sumei. de art. 2910/102/2008 la data de 30. Pe de altă parte. iar prin decizia nr. La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa recurentei-pârâte SC Autodomus SA Târgu-Mureş şi a intimatei-reclamante DGFP Mureş. 242 alin.10. cu sediul în Târgu-Mureş str.10. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene. respectiv restricţii cantitative la import. Taxa speciala de poluare Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamanta SC Autodomus SA. De asemenea. Procedura de citare este legal îndeplinită.2008. Cum reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că a solicitat şi anularea actelor administrativ-fiscale.08. Bolyai nr. excepţia prematurităţii invocată de pârâtă a fost considerată neîntemeiată. conform art. 301 şi 303 Cod procedură civilă. 2910/102/2008. 50/2008 nu contravine dispoziţiilor art. Indreptare eroare materiala. acestea neavând incidenţă în speţă întrucât ele se referă la taxe vamale la import şi export sau taxele cu efect echivalent. sa respins acţiunea în contencios administrativ formulată de SC Autodomus SRL în contradictoriu cu pârâta DGFP Mureş – AFP Tg. argumente bazate strict pe principiile de drept national si pe prevederi legale exclusiv nationale. Mureş. împotriva sentinţei nr. 572 din 12. 7. instanţa reţine cauza în pronunţare. 25 şi 28 din Tratat.2009 şi încheierea de îndreptare a erorii materiale din 30. CURTEA.08.10. 50/2008 nu contravin nici art. solicitând judecarea cauzei şi în lipsă.

implicit dispoziţiile OUG nr. Din cuprinsul dispoziţiilor art. 50/2008. au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. instanţa constată că recursul este fondat. care ar fi fost achiziţionate datorita preţului foarte mic. se vrea ca taxa pe poluare. S-a anexat practică judiciară în materie. prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputaţilor. 14 alin 1 din OUG nr. precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. Potrivit art. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistentă produselor provenite din alte state membre. în principiu.Împotriva sentinţei a formulat recurs reclamanta SC Autodomus SRL arătând că taxa de poluare are aceleaşi caractere şi acelaşi mod de impunere ca şi taxa de primă înmatriculare. 50/2008 depus la Parlament sub nr. 50/2008. o consecinţă ar fi fost facilitarea intrării in România a unui număr foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani. cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin. nu şi pentru cele aflate deja in circulaţie înmatriculate in tară. direct sau indirect produselor altor sate membre. Scopul general al art. Guvernul si . 3041 Cod procedură civilă. ţinând cont şi de incidenţa prevederilor art.09. Interpretând acest act normativ teleologic (după scop) pentru a identifica intenţia legiuitorului se constată următoarele: în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. ca urmare a aderării. corect – ”poluatorul plăteşte” -. 148 din Constituţie. 90 paragraful I din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene prevede: “Nici un stat membru nu aplica. 90 este acela de a asigura libera circulaţie a mărfurilor. ca urmare a principiului aplicării directe a reglementarii comunitare. România este stat membru al Uniunii Europene. mai mari decât cele care se aplica. pentru următoarele considerente: Astfel. Aşadar. Este nelegală încasarea taxei şi. impozite interne de orice natura. Preşedintele României. iar Parlamentul. rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România. Art. Nu s-a ţinut seama de jurisprudenţa Curţi Europene de Justiţie şi nici de caracterul discriminatoriu aplicat autoturismelor second hand achiziţionate din spaţiul comunitar faţă de aceeaşi categorie de autoturisme achiziţionate pe piaţa internă. singura modificare constă în schimbarea denumirii şi a cuantumului prin diferite acte normative. de la 1 ianuarie 2007. să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru. în comparaţie cu produsele interne. 2). direct sau indirect produselor naţionale similare”. Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate. PL-x 536/10. este menţionat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ. al cărui scop este.

cumpărătorii sunt orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule second-hand deja înmatriculate in România. hotărârea din 7 mai 1987. Analizând dispoziţiile OUG nr. aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunitar si dreptul naţional al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar si în faţa dreptului naţional ulterior – or. . prin Legea nr. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene: prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964).autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului 2 (alin. De altfel. Or. rezultă câ pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare. Reglementată în acest mod. 50/2008 cu modificările ulterioare. taxa pe poluare a fost introdusa în legislaţia interna de abia in anul 2008. cauza 184/85. daca a fost anterior înmatriculat tot in România. F. Aşadar. fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitara şi fără ca baza legala a Comunităţii însăşi sa fie pusă la îndoială. taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. OUG nr. Roders BV s. Amministrazione delle finanze dello Stato – în speţă. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene. cauza 193/85. Dar se percepe aceasta taxa de poluare la autoturismul produs în tara sau în alt stat membru UE.a. daca este înmatriculat pentru prima data in România. dinainte de aderare. favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România si. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana. Comisia c. precum cel în speţă (Germania). 4). Inspecteur der Invoerrechten en Accijnzen (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre). influenţând astfel alegerea consumatorilor (CJE. dată fiind natura sa originală şi specială. vânzarea autoturismelor noi produse in România. statul nostru şi-a asumat obligaţia de a respecta dispoziţiile din tratatele originare ale Comunităţii. Mai mult. consumul produselor importate. acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte tari membre ale UE. întrucât este destinată sa diminueze introducerea in România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate intr-un alt stat membru UE. 50/2008 este contrară art. CJE a stabilit ca legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui. în speţă. taxa menită să descurajeze importul de banane in Italia). chiar si potenţial. sau prin hotărârea din 7 mai 1987. 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenţă de tratament s-a pronunţat Curtea de la Luxembourg prin hotărârea din 11 august 1995. G. Asupra încălcării art. c. mai recent. după aderarea României la UE. Italia (bananele importate în Italia si fructele cultivate în Italia). atât timp cat norma fiscală naţionala diminuează sau este susceptibila sa diminueze. Cooperativa Co-Frutta Srl c. cauzele reunite C-367/93 la C-377/93.

572/12 octombrie 2009 pronunţată în dosarul nr. art. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA. 212/1974 şi a art. Bolyai nr.10. ceea ce implica instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate in trafic. Admite recursul formulat de reclamanta SC AUTODOMUS SA. Pentru aceste considerente. Acest tip de discriminare se discută însă în raport de art. judeţul Mureş. Bolyai nr. l 14/31. împotriva sentinţei nr. ratificat de România prin Decretul nr. Gh. cu sediul procesual ales în Târgu-Mureş. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării. judeţul Mureş. Modifică hotărârea atacată în sensul că admite acţiunea reclamantei formulată şi precizată în contradictoriu cu DGFP Mureş – AFP Târgu-Mureş. cu dobânda legală calculată de la data plăţii până la data restituirii efective a sumei. 9/7. împotriva încheierii formulate în dosarul Tribunalului Mureş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal nr. 1-3. 2910/102/2008 la data de 30. 9/7. str.278 lei achitată cu titlul de taxă de poluare cu dobânda aferentă calculată de la data plăţii şi până la data plăţii efective. 274 Cod procedură civilă. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi nu formează obiectul prezentei cauze. Doja nr. cu sediul în Târgu-Mureş. judeţul Mureş. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecţiei mediului prin realizarea unor programe si proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.2009 privind soluţionarea cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei nr. 114/2008 emisă de pârâtă care va fi obligată la restituirea sumei de 4. cu sediul în procesual ales în Târgu-Mureş. deşi este evident că poluează si autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior. 572/12 octombrie 2009. deşi din preambulul OUG nr. potrivit principiului ”poluatorul plăteşte”. str. 16 din Constituţie.2008 emisă de DGFP Mureş şi dispune obligarea la restituirea sumei de 4. 2910/102/2008.De remarcat şi un alt tip de discriminare: intre persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 si cele care înmatriculează autoturisme ulterior: doar aceste din urma persoane plătesc taxa de poluare. Curtea consideră recursul fondat.278 lei achitată cu titlu de taxă de poluare. motiv pentru care îl va admite şi va modifica integral sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantă şi se va anula decizia nr. 1 si 2 din OG nr. str. anulează Decizia nr. 26 din Pactul Internaţional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile si politice. . Văzând şi dispoziţiile art. Nu în ultimul rând trebuie amintită şi practica judiciară constantă a instanţelor de judecată din România în sensul admiterii unor astfel de acţiuni.10.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->