Sunteți pe pagina 1din 112
CUPRINS A. Cunostinte generale pentru toate categoriile de conducatori auto .. 1. Notiuni tehnice generale si aspecte privind utilizarea in conditii optime si de siguranta rutiera a autovehiculului 2. Conducerea in conditii de siguranta rutiera 3. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera .... 4, Reglementari privind transportul rutier, circulatia pe drumurile publice 5. Reglementari sociale in transporturi, cunoasterea si utilizarea aparatelor de control (tahograf) .. 6. Cunostinte privind raspunderea conducatorului auto B. Cunostinte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier de marfuri cu vehicule a cdror masa maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone 1. Documente necesare efectuarii operatiunilor de transport .... 2. Principalele reguli de incarcare si asigurare a marfurilor transportate 3. Asigurarea incarcaturii 4. Cunostinte privind legislatia nationala si internationala aplicabila tipului transport de marfuri .. 5. Cunostinte despre conditiile impuse pentru vehicul in trafic national international de marfa C. Cunostinte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier public de persoane ..... “ 1. Generalitati. 2. Cunostinte privind legislatia nationala si internationala aplicabila tipului de transport de persoane 3. Cunostinte despre condi si international de persoane . D. Cunostinte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier cu vehicule avand mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite ....... 74 1. Mase si dimensiuni maxime admise pe drumurile din Romania de greutate si/sau de gabarit intrebari recapitulative conducatori auto .... - BUCURESTI - Septembrie 2007 A. Cunostinte generale pentru toate categoriile de conducatori auto 1. Notiuni tehnice generale si aspecte privind utilizarea in conditii optime si de siguranta rutiera a autovehiculului 41.1. Caracteristici tehnice ale motoarelor pentru autovehicule Motoarele utilizate pentru actionarea autovehiculelor, in marea lor majoritate. sunt motoare cu ardere interna cu piston. Un astfel de motor poate fi definit ca un motor termic care transforma cdldura produsa prin arderea combustibilului in lucru mecanic (prin intermediul evolutiilor unui fluid, numit fluid motor), disponibil la arborele cotit. Criteriul de clasificare cel mai important al motoarelor il constituie principiul de aprindere care sta la baza diferentierii motoarelor in motoare cu aprindere prin scanteie (MAS) si motoare cu aprindere prin comprimare (MAC). Motorul cu aprindere prin comprimare (MAC) in patru timpi se compune din urmatoarele subansamble functionale: - mecanismul motor care creeaza spatiul in care are loc transformarea energiei combustibilului in energie mecanica. Mecanismul cuprinde elementele ixe:blocul cilindrilor, carterul superior, carterul inferior. cilindrii motorului, chiulasa $i elementele mobile: pistoanele, -bielele $i arborele cotit. - mecanismul de distributie care alimenteaza cilindrii motorului cu aer si cermite evacuarea din cilindri a gazelor rezultate din ardere. Mecanismul de aistributie este format din arborele cu came, tacheti, tije impingatoare, culbutori si supapele de admisie $i evacuare. - sistemul de alimentare care asigura injectia combustibilului, inmagazinarea motorinei necesare efectuarii unui anumit parcurs gi filtrarea ei in tmpul functionarii motorului, precum i filtrarea gi dirijarea aerului atmosferic in instalatie. in acest scop instalatia este prevazuta cu filtru de aer. Motoarele cu aprindere prin comprimare utilizeaza cel mai frecvent sisteme de injectie a combustibilului compuse din pompe de injectie cu elementi in linie sau pompe de njectie cu distribuitor rotativ. Instalatia de ungere este subansamblul care are rolul de a inlatura contactul direct dintre suprafetele pieselor in miscare relativa, reduc@ndu-se prin aceasta tucrul mecanic de frecare, incalzirea si uzura pieselor. Sistemul de racire evacueaza cantitatea de caldura ce constituie un surpius fata de cantitatea necesara asigurarii temperaturii optime de functionare a motorului. Se deosebesc sisteme de racire cu lichid si sisteme de racire cu aer. Un sistem de racire cu lichid este alcdtuit din doua circuite: circuitul cu lichid si circuitul de aer. Circuitul cu lichid este de obicei sub presiune. Pompa de lichid asigura circulatia fortata a lichidului. 4.2. Utilizarea optima _a treptelor de vitezd in functie de fortele_care actioneaza asupra vehiculului in migcare, incarcarea vehiculului si a profilului drumului Schimbarea corecté a vitezelor constituie una din greutatile conducerii autovehiculelor. Analiza actiunilor necesare schimbarii vitezelor comporta doua aspecte distincte - alegerea momentului pentru efectuarea schimbarii in functie de viteza vehiculului, caracteristicile drumului si ale fluxului rutier; - tehnica manevrelor care sa prezinte o schimbare corecta a vitezelor. Schimbarea corectd a vitezelor este conditionata de alegerea turatiei optime a acestei manevre, in functie de calitatile dinamice ale autovehiculului, de caracteristicile drumului si de scopul urméarit in alegerea acestei turatii. Urcarea rampelor solicité mult motoarele autovehiculelor, deplasarea neputandu-se efectua in ultima treapta a cutiei de viteze; trebuie folosite treptele inferioare de vitezd in functie de inclinarea drumului, inc&rcatura vehiculului, sinuozitatile drumului si aderenta suprafetei carosabile Cunostinte privind folosirea economica a vehiculelor Energia care pune in miscare autovehiculul provine din arderea combustibilului. Aceasté energie este utilizata pentru invingerea rezistentei aerului, rezistentei la rulare, demarajului si rampelor. Viteza de deplasare a autovehiculului are o contributie major la consumul de combustibil. Aceasta deoarece rezistenta aerodinamica este direct proportionala cu aria frontald a autovehiculului, coeficientul sau aerodinamic si cel mai important cu patratul vitezei de deplasare. in aceste conditii rularea cu viteze mari are ca efect o cregtere drastica a consumului de combustibil. jn consecinta este recomandabil sa se evite pe cat posibil rularea cu viteze foarte mari. jn cazul autovehiculelor de marfa este recomandabila utilizarea deflectoarelor atat a celui de deasupra cabinei cat si a celor laterale din spatele cabinei (la autotractoarele cu $a) deoarece acestea reduc rezistenta aerodinamica si deci si consumul de combustibil Conditiile de drum afecteazé economia de combustibil. Conducerea in zone muntoase echivaleaz4 cu o slab& economicitate deoarece se consuma o cantitate mare de combustibil pentru invingerea rampelor, motorul trebuind sa functioneze de multe ori la sarcina maxima. La coborare aceasta energie nu poate fi recuperata deoarece viteza de deplasare trebuie micsorata prin utilizarea franei de motor sau de serviciu. Treapta de vitez4 cu care se urca trebuie aleasa astfel incat motorul sa dezvolte turatia de cuplu maxim. De asemenea trebuie sA se evite urcarea rampelor cu viteza excesiva si supraturarea motorului. Presiunea de umflare a anvelopelor are un efect semnificativ asupra consumului de combustibil. Anvelopele trebuie mentinute la presiunea recomandata de constructor, deoarece o anvelopa dezumflata creste consumul de combustibil Un factor major care determina cantitatea de combustibil consumat este modul de conducere al autovehiculului. Viteza, accelerarea, franarea, mersul la ralanti si utilizarea diferitelor accesorii contribuie la cresterea consumului. Stilul de conducere anticipativ in care goferul, spre exemplu, nu accelereaza cand in fata este un semafor pe culoarea rosie pentru a frana apoi brusc poate avea o contributie insemnata la economia de combustibil Utilizarea treptelor de viteza trebuie s4 se facd in mod adecvat in functie de saracteristicile drumului gi de trafic. Pentru o economicitate marita este foarte mportanté urmarirea permanenta a acului turometrului care trebuie s& se situeze in oermanenta in zona verde (de economicitate maxima). Treptele de viteza se vor utiliza in concordanta cu indicatiile turometrului. Fac exceptie cazurile cand se efectueaza depasiri unde din motive de siguranté motoarele pot fi turate peste zona verde. La circulatia pe autostrada sau pe drumuri cu mai multe benzi trebuie utilizata altima treapta de viteza, iar viteza de deplasare trebuie mentinuta constanta Momentul schimbarii treptelor este de asemenea important pentru =conomicitate. Astfel momentul optim pentru schimbarea vitezei este acela cand viteza atinsa poate fi mentinuta in treapta urmatoare fara o apasare puternica pe accelerator. Foarte util este si in acest caz urméarirea indicafiilor turometrului pentru alegerea momentului de schimbare a vitezei. Daca un motor merge timp indelungat la ralanti consuma mai mult decat in cazul in care este oprit si repornit. Se recomanda ca timpul de incaizire la ralanti al otorului rece sa fie cat mai redus. : Un alt factor care contribuie la economicitatea vehiculului este starea sa sehnica. Astfel trebuie respectata periodicitatea de prezentate a vehiculului la service centru operatiile intretinere si reglaje si pentru schimbarea unor piese. Spre exemplu, filtrele de aer trebuie inlocuite la intervalele préscrise deoarece un filtru de zer colmatat conduce la cresterea consumul de combustibil, sistemul de injectie trebuie mentinut in parametrii normali de functionarea atat prin efectuarea reglajelor it si prin inlocuirea unor componente. 1.4. Sistemele de franare_ale_autovehiculelor_si_utilizarea_optima_a acestora Functionarea sistemului de franare pneumatic, ABS Sistemul de franare trebuie s4 asigure o decelerare rapida pe un spatiu cat mai scurt, s& fie capabila sa franeze autovehiculul la coborarea unor pante lungi asigurandu-i o vitez4 constanta si sA poata sd-I mentina in repaus pe o panta. in cazu! mijloacelor de transport grele se utilizeaza frane cu aer comprimat la care forta conducatorului serveste doar la declangarea tortei franei alimentate cu aer comprimat. Sistemul de franare pneumatic cuprinde mai multe instalatii si anume: - frana de serviciu formata din doua circuite independente, unul care actioneaza rotile din fata si altul care actioneaza rotile din spate; - frana de stationare formata dintr-un circuit pneumatic asigura franarea pe timpul stationarii si actioneaza la rotile puntii spate gi asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii; - frana de motor formata dintr-un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie; - instalatia de producere si inmagazinare a aerului comprimat. Pentru a mari eficacitatea franarii (reducerea spatiului de franare, respectiv cresterea deceleratiei) si a imbunatati stabilitatea gi maniabilitatea autovehiculelor se folosesc sisteme anti-blocare (ABS) care evita blocarea rotilor indiferent de momentul de blocare aplicat si de coeficientul de aderenta. Prin dispozitiv anti- blocare se intelege un dispozitiv care regleaza in mod automat gradul de alunecare in sensul rotirii rotii in timpul franarii La autovehiculele cu sistem de franare pneumatic ABS se compune din traductoare de turatie amplasate la roti, blocul electronic gi un ansamblu de electro- supape de modulare a presiunii aerului care intervin ja nivelul circuitului de franare. Caracteristici ale circuitului de franare oleo-pneumatic Sistemul de franare pneuo-hidraulic cuprinde mai multe instalatii $i anume: - frana de serviciu formata din doua circuite independente unul hidraulic care actioneaza rotile din fata si altul pneumatic care actioneaza rotile din spate; - frana de stationare formata dintr-un circuit pneumatic asigura franarea pe timpul stationarii si actioneaza la rotile puntii spate si asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii; - frana de motor formata dintr-un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie; instalatia de producere gi inmagazinare a aerului comprimat. Limitele utilizarii franei de serviciu si a celei de motor, utilizarea lor combinata in circulatia rutier4 franarea autovehiculelor are doua caracteristici distincte din punct de vedere al modului de actionare: franarea preventiva si franarea de urgenta. Franarea preventiva se foloseste in situatia in care conducatorul auto este avertizat de necesitatea unor eventuale reduceri de vitezd astfel incat aceste modificdri ale miscarii autovehiculului s4 poata fi realizate prin franari lente gi lipsite de socuri cu mentinerea stabilitatii $i a unei permanente capacitati de franare. La franarea preventiva se foloseste frana de motor asociata la nevoie cu actionarea moderata a franei de serviciu. Frana de motor sporeste efectul franarii, micgoreaza pericolul deraparii pe suprafetele carosabile alunecoase, micsoreaza tendinta de incalzire a franelor la franari prelungite (coborarea pantelor) si constituie o siguranta suplimentara in cazul defectarii sistemului de franare de serviciu. incdlzirea suprafetelor de franare conduce la micsorarea eficacitatii franelor cu efecte negative asupra timpului si spatiului opririi autovehiculului. Franarea cu motorul permite dozarea asupra pedalei de frana in functie de imprejurari si realizarea unei franari progresive. Franarea de urgenta este caracterizata de o actiune prompta gi energica, actiunea de franare se realizeaza cu frana de serviciu. Franarea energica mai ales la viteze mari este 0 manevra periculoasd, conducand uneori la pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului. Cunoscandu-se ca forta de frecare dintre roata si calea rutiera creste pe masura ce forta la pedalé se mareste, pana la o valoarea maxima, corespunzatoare coeficientului de aderenta, dupa care scade odata cu blocarea rotilor, efortul la pedala trebuie astfel dozat incat rotile sa fie franate pana la limita de blocare. in practica circulatiei rutiere, situatiile in care se foloseste franarea de urgenta sunt destul de complicate; evitarea unui accident necesita manevre combinate de franare gi schimbare de directie, actiuni care —atunci cand rotile sunt blocate - se exclud din punct de vedere dinamic. in aceste cazuri singura solutie este diminuarea efortului fa pedala de frana, astfel incat ca rotile s4 inceapa sa se rostogoleasca si s apara o forta de ghidare la rotile de directie. Verificarile si controalele aflate in sarcina conducatorului auto La controlul gi intretinerea zilnica a vehiculului se executa urmatoarele verificari ale sistemului de franare: -verificarea starii si fixarii bugoanelor pompei centrale; -verificarea starii conductelor flexibile; -functionarea pedalei de frana; -etangeitatea conductelor, recipientelor gi furtunelor de legatura dintre autovehiculul tractor $i remorcd sau semiremorca; -verificarea franei de stationare 4.5 Cunostinte despre constructia, montarea si folosirea pneurilor Structura unei anvelope, caracteristici tehnice ale carcasei anvelopei Se disting in special, urmatoarele structuri: ~ diagonala, o structuré a anvelopei la care firele de cord ajung pana la taloane si sunt orientate astfel incat s4 formeze unghiuri alternative sensibil mai mici de 90° in raport cu linia mediana a benzii de rulare; - radiala, o structura a anvelopei la care firele de cord ajung pana la taloane si sunt orientate astfel incat s& formeze un unghi aproximativ egal cu cel de 90° in raport cu linia mediana a benzii de rulare si a carei carcasa este stabilizata printr-o centura circumferentiara neextensibila; Elementele componente ale unei anvelope - talon, element al anvelopei, a carui forma gi structura ji permit sa se adapteze la janta si sA mentina anvelopa pe aceasta ; - cord, fire care formeaza tesatura pliurilor din anvelopa ; - pliu, un strat din fire cauciucate de cord, dispuse paralel unele fata de altele; - carcasa, parte a anvelopei, diferita de banda de rulare si flancuri, care suporta sarcina atunci cand anvelopa este umflata; - banda de rulare, partea anvelopei care intra in contact cu solul; aceasta parte protejeaz@ carcasa impotriva deteriorarii mecanice si contribuie la asigurarea aderentei la sol ; - flanc, partea lateralé a anvelopei situata intre banda de rulare si zona care trebuie sa fie acoperita de umarul jantei ; - canelurile benzii de rulare, spatiul intre doud nervuri si/sau douad proeminente adiacente ale profilului ; Inscriptii pe anvelope * marca de fabricatie sau comerciala; * indicarea marimii anvelopei ¢ indicarea structurii, dup& cum urmeaza - pentru anvelopele cu structura diagonala — nici 0 indicatie, sau litera D; - pentru anvelopele cu structura radiala - litera R, situaté inaintea indicarii diametrului jantei simbolul (simbolurile) categoriei de viteza; indicarea categoriei de vitez4 nominale careia ji apartine anvelopa inscriptia M+S sau M.S sau M&S, in cazul unei anvelope pentru zapada; indicii capacitatii de incarcare; cuvantul TUBELESS, in cazul unei anvelope destinata a fi utilizata fara camera de aer ; data de fabricatie «in cazul anvelopelor care por fi reprofilate, pe fiecare flanc, simbolul v de cel putin 20 mm diametru, sau cuvantul REGROOVABLE, format in adancime sau in relief, * indicarea presiunii de umflare. La utilizarea anvelopelor trebuie sa se tind cont de urmatoarele aspecte: * Sa nu prezinte taieturi profunde pe banda de rulare sau pe flancurile pneului, uzura neuniforma pronuntata. ¢ Adancimea profilului principal (zona centralé de 3/4 din latimea benzii de rulare) minim 1,6 mm. e Aceleagi conditii de mai sus si pentru anvelopele de rezerva. * SA fie umflate la presiunea indicaté de constructor. Cunostinte $i masuri de protectie in timpul montarii si demontarii rotilor in timpul montarii si demontarii rotilor trebuie s4 respectati urmatoarele: parcati vehiculul intr-un loc sigur in afara parti’ carosabile. Dacd este necesar continuati deplasarea cu cauciucul dezumflat pana intr-un loc care va permite lucrul in siguranta; asigurati vehiculul cu frana de stationare, schimbatorul de viteze in pozitie neutra; blocati rotile cu calele de blocare ale rotilor atat in fata cat si in spate; aprindeti semnalizarea de avarie si agezati triunghiul reflectorizant in spatele vehiculului; scoateti cricul si sculele; asigurati-va ca existé o suprafata sigura pentru agezarea cricului; asigurati cricul in locatia corespunzatoare, scoateti roata de rezerva din suport; scoateti capacul rotii care trebuie schimbate daca este cazul; slabiti piulitele roti; ridicati vehiculul cu ajutoru! cricului la o inaltime corespunzatoare scoaterii rotii dezumflate si introducerii rotii de rezerva; degurubati complet piulitele rotii cu pana; scoateti roata cu pana gi introduceti roata de rezerva; ingurubati piulitele roti; coborati cricul gi strangeti piulitele rotii; asigurati-va ca toate piulitele rotii sunt stranse; agsezati cricul si sculele la locul lor; asigurati roata in suportul ei; scoateti calele de blocare din fata gi spate. Masuri de protectie: ¢ Luati cunostinta de instructiunile de utilizare ale cricului ¢ — Utilizati numai cric (sau cricuri) adecvate vehicutului ¢ Tineti vehiculul suspendat pe cric cat mai putin timp posibil ¢ Nu stati cu nici o parte a corpului sub vehicul 1.6. Utilizarea dispozitivelor de remorcare Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singuré remorcd. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doud remorci, precum gi autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane in localitatile turistice, cu conditia ca acesta s4 nu fie mai lung de 25 m si s4 nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h Cuplarea unui vehicul cu una sau doud remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai daca: a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile; b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator, c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de franare si de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile; e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers. Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli: a) conducatorii autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul tragator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decat masa lui proprie, cu exceptia cazului cand remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii; c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice in lungime de cel mult 4 m. Autoturismul ale cdrui mecanism de directie gi sistem de franare nu sunt defecte poate fi remorcat cu 0 legatura flexibila omologata. in lungime de 3-5 m. Bara sau legatura flexibila trebuie fixaté la elementele de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele; Dac& remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu 0 macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atuncl in acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana. 4.7. Cunostinte privind repararea vehiculelor tretinerea Organizarea activitatii de mentenanta pentru autovehicule. Activitatile de mentenanta pot fi grupate, in doua grupe, dupa caracterul organizarii acestor lucrari: = lucrari de mentenanta preventiva care au un caracter sistematic si cuprind lucr&ri de intretinere tehnica si reparatii planificate prin inlocuirea sau remedierea pieselor, respectiv agregatelor care au ajuns la limita de uzura; = lucrari de mentenanta corectiva care, de obicei, au un caracter ocazional si depind de intensitatea de defectare a elementelor componente ale autovehiculelor si prevad lucrari de remediere si inlocuire de piese, respectiv agregate, in scopul repunerii automobilului in stare de functionare intr-un timp cat mai scurt. Dupa natura lucrarilor efectuate activitatile de mentenanta pot fi grupate si astfel = operatii de intretinere care au un caracter preventiv cu scopul de a inlatura probabilitatea de defectare prin asigurarea unei supravegheri permanente si a unei revizii tehnice periodice la autovehicule; * operatii de reparatii care pot avea un caracter preventiv sau corectiv, in functie de momentul in care se intervine pentru executarea lucrarii respective de mentenanta si de natura acestor lucrari. in categoria reparatiilor se includ cele planificate cu o anumita periodicitate (reparatiile generale gsi capitale), iar in 10 categoria reparatiilor corective pe cele.care apar in mod accidental in timpul exploatarii autovehiculelor (reparatiile curente). Exploatarea autovehiculelor si remorcilor auto in conditii de siguranté a circulatiei si indeplinirea de c&tre acestea a normelor ciclurilor de exploatare cu minimum de cheltuieli se pot realiza numai printr-o serie de operatii de prevenire gi inlaturare a defectiunilor. Aceste operatii sunt: : controlul tehnic; . intretinerea, ® reparatiile curente. Controlul gi intretinerea autovehiculelor gi remorcilor se executa periodic Daca operatiile de intretinere nu se executé la timp, atunci apar uzuri premature care conduc la scoaterea din exploatare a autovehiculului. Neexecutarea operatiilor de intretinere la timp influenteaza starea tehnica autovehiculului, care se exprima si prin cresterea pretului de cost specific al reparatiilor curente. Planificarea $i urmarirea lucrarilor de intretinere in prezent datorité complexitatii autovehiculelor precum gsi particularitatilor tehnice specifice fiecdrui tip, majoritatea operatiilor de intretinere si reparatii se executa in service-uri specializate si la periodicitatea specificata de fabricantul vehiculului. Rolul proprietarului de vehicul se rezuma doar la planificarea $i urmarirea efectuarii acestor operatii, Planificarea lucrarilor de intretinere se poate efectua de catre firmele detinatoare de autovehicule, la inceputul luni. Pentru aceasta se poate folosi un grafic lunar al evidentei termenelor de executare a proceselor tehnologice de intretinere. in acest grafic se inscriu parcursurile efective de la ultima operatie de intretinere gi repartizarea la timp a diferitelor procese tehnologice in functie de kilometrii planificati de parcurs. Graficul cuprinde atat procesele tehnologice scadente, cat si cele realizate. ii de urmarire gi de planificare a lucrarilor de intretinere se pot utiliza urmatoarele tipuri de inregistrat © Tabele care sa indice datele la care trebuie trimise autovehiculele la schimbarea uleiului etc.; ® Fise cu istoricul vehiculelor in care sunt inregistrate toate defectiunile aparute; © Fise referitoare la reparatiile efectuate la autovehicul © Dosare de service — inregistrarea datelor si parcursului cand a fost efectuata servisarea; - reparatiile/inlocuirile efectuate; — costul pieselor si al manoperei; © Dosare ale anvelopelor — amplasarea pe vehicul — rulajul 11 — date despre resapare © Raportarea defectelor de catre soferi - data raportarii - data inregistrarii — descrierea problemei 2. Conducerea in conditii de siguranta rutiera 2.4. Date de baza_privind_comportamentul__conducatorului__de autovehicul in timpul conduceri Importanta de principiu a unor elemente de comportament ale conducatorului de autovehicul, printre care se pot evidentia: - Anticiparea intentiei partenerilor de trafic; - Utilizarea inertiei in conducere; - Conducerea pe drumuri accidentate, - Conducerea pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa Principalele prevederi privind cresterea sigurantei in circulatie prin perfectionarea comportamentului conducatorului de autovehicul in timpu! conducerii sunt aratate in Ordonanta de urgenta nr. 195/2002, aprobata, modificata si completata de Legea nr. 49/2006 si de HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a ordonantei de mai sus. 2.1.1. Anticiparea intentiei partenerilor de trafic Caracteristicile participantilor la trafic. in diverse situatii, unii conducatori de autovehicule se comporta imprevizibil, ceea ce impune: - recunoasterea lor dupa indiciille care denota ca acestia actioneaza in mod periculos; cauza: vederea redusa; neatentia in conducere; - confuzia care duce la faptul ca goferii nu observa vehiculul care se apropie: conducatorii nerabdatori, facultatile proprii conducatorilor de autovehicule sunt diminuate - semne de neatentie: manevra brusca executaté de un sofer care, privind in alta parte, este surprins de zgomotul autovehiculului ce se apropie si poate devia in calea acestuia; - pietonii, biciclistii si copii - purtarea unei discutii de catre soferi sau pietoni, - activitatea lucratorilor angajati in repararea drumurilor, - comisionarii care incarcé sau descarca marfuri, - cautarea de clienti de catre soferii de taxi; = persoane sau conducatori auto care examineaza locul unui accident sau cei care privesc magazine si vitrine; 12 2.1.2. Utilizarea inertiei in conducere = procedura de economisit combustibil - situatii de defectiuni tehnice 2.1.3 Conducerea pe drumuri accidentate - elemente favorizante pentru conducerea fara a avea surprize pe drumurile accidentate 7 necesitatea evaluarii riscurilor, - elemente tehnice privind evitarea surprizei: perceptia si reactia; - mentinerea culoarului maximal pentru vehicul, realizarea vizibilitatii maxime; - asigurarea timpului si distantei necesare pentru evitarea pericolelor potentiale sau reale 2.1.4. Conducerea pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa: - corelatia viteza - distanta de vizibilitate - spatiul vizibil nu trebuie sa depaseasca distanta de franare; - relatia dintre viteza si campul de perceptie vizuala; - reducerea de viteza cand vizibilitatea este redusa: intuneric, noaptea - se reduce mai mult viteza daca farurile indica existenta anumitor obstacole - se mareste intervalul dintre vehicule daca anumite conditii de conducere impun acest lucru - folosirea corecta a luminilor de drum, de intalnire, de ceata, de avarie, evitarea opririlor si stationarea pe parte carosabila Elemente de conducere preventiva ce trebuie avute in vedere pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa. - factori de risc - elemente de comportament prudential al conducatorilor de autovehicule 2.2. Manevre specifice 2.2.1. Identificarea obstacolelor Importanta detectarii obstacolelor care pot constitui un pericol potential: - franarea la iesirea de pe drum - pericolul real poate deveni o situatie de urgenta - metode de detectare a obstacolelor - atentia conducatorului auto trebuie sa fie canalizata intr-o directie corecta - conducatorul auto sa fie in masura sa poata interpreta situatia de pe drumul public - caracteristicile care pun in evidenta posibilitatea aparitiei unui obstacol - caracteristicile drumului - activitatea participantilor ta trafic 13 Categorii de obstacole: - obstacole dispuse pe drumul public: cutii de carton, saci din plastic; - denivelari ale drumului public; - suprafete inegale; - fagasele umplute cu apa sau zapada; - profilul si traseul drumului public care pot impiedica observarea altor participanti la trafic; - vehicule imobilizate pe drumul public din diverse motive; - stanci, pietre cdzute de pe versantii dealurilor, muntilor prin care trece drumul public; } - vantul puternic din-lateral care poate provoca o pierdere temporara a controlului vehiculului, - vehiculele ale cdror conducatori nu pot observa alti participanti la trafic si care igi schimba directia de mers in mod neasteptat Modalitati de evitare a situatiilor conflictuale cauzate de existenta sau aparitia unui obstacol pe drumul public: - Importanta coridorului (culoarului) - riscurile nepastrarii unei distante suficiente fata de vehiculul care ruleaza in fata; - culoarul in spate - culoarul de deasupra, inaltimea libera - culoarul pe fiecare latura - aprecierea spatiilor intre vehicule 2.2.2, Dispoz comune pentru efectuarea manevrelor Conducatorul care intentioneaza sa execute 0 manevra: pornirea, oprirea, deviere la schimbarea directiei de mers, are obligatia: - sa nu inceapa manevra decat dupa ce s-a asigurat ca poate face fara a constitui un pericol pentru ceilalti parteneri de trafic - inainte de a efectua o manevra, conducatorul trebuie sa-si anunte intentia in mod clar si din timp prin punerea in functiune a lanternelor de directie ale vehiculului, iar in lipsa acestora, cu bratul - distantele de semnalizare Pregatirea manevrei: - manevra de evitare - oprirea de urgenta - reactie de defectare a sistemului de franare - reactie la explozia unui pneu - iegirea din derapare si reluarea controlului vehiculului in caz de derapare 3. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera 3.1. Informatii generale 3.1.1. Definirea accidentului de munca In conformitate cu Legea nr. 90 / 1996 privind protectia muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum gi intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. Potrivit OMTCT nr. 1892/2006, accidentele de circulatie se clasifica astfel: a) accidente usoare - cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand 0 incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale pana la 60% din valoarea autovehiculului; b) accidente grave - cele care au una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte - persoane accidentate mortal; - persoane ramase definitiv cu infirmitati; - ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand o incapacitate de munca individuala de peste 30 de zile; - pagube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului La stabilirea pagubelor materiale, in vederea incadrarii accidentului de circulatie, se iau in calcul: a) contravaloarea autovehiculelor distruse in accident sau a reparatiei celor avariate; b) contravaloarea celorlalte bunuri, marfuri transportate, distruse sau degradate. 3.1.2. Generalitati privind cauzele producerii accidentelor rutiere $i consecintele acestora in plan uman, material si financiar. Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere: - cauze provocate de neomogenizarea relatiei om, drum, vehicul; - consecinte umane, materiale si financiare; - pierderea de vieti omenesti, traumatizarea $i handicaparea participantilor; - mari distrugeri de bunuri materiale materializate in vehicule angajate in accident si marfurile transportate; - prejudicii considerabile provocate mediului, in general locurilor unde s-au produs incidente (accidente) in special; - mari resurse financiare consumate pentru repararea prejudiciilor cauzate: membrilor familiilor celor decedati, celor traumatizati si repararea autovehiculelor avariate precum si mari sume folosite de catre firmele de asigurari 15 3.1.3. Influenita alimentatiei asupra starii | conducatorului de autovehicul: - efectele procesului de digestie - afectarea irigdrii cu sange a creierului (insuficienta irigare) provoaca intarzierea reactiilor conducatorului de autovehicul cu consecinte nefaste asupra sigurantei circulatiei rutiere. 3.1.4, Efectele consumului de alcool sau alte substante care pot influenta comportamentul conducatorului de autovehicul - definitia alcoolemiei, - absorbtia alcoolului; - asimilarea in organism ; - influenta factorilor individuali in difuzarea alcoolului in organismul conducatorului auto; - efectele consumului de alcool: - perturbarea mecanismelor coordonate de sistemul nervos central care controleaza diferite abilitati ale conducatorului de autovehicul; - tulburarea perceptiei, concentrarii, motricitatii de atitudine si de personalitate, de inregistrare si de asimilare a informatiilor Efectele consumului de medicamente: - cauz& importanté a modificarilor ce apar in comportamentul conducatorului auto; - efectele medicamentelor din categoriile: sedative tranchilizante, antidepresive, hipnotice, tonicardiace, anti-aritmice, _ anti-hipertensive, antivomitive, antihistaminice. antispastice Efectele drogurilor: - excitare euforica; - aparitia halucinatiilor; - slbirea memoriei; - sensibilitate accentuata la lumina; - apatie, apare senzatia de somn; - stare generala alterata. 3.1.5. Simptomele, cauzele gsi efectele oboselii si stresului. Rolul fundamental al ciclului lucru-odihna - oboseala: scaderea temporara a capacitatii de munca; - reducerea potentialului de coordonare a migcarilor; - greutati in comunicare si distributie a atentiei; - la nivele mari de oboseala se adoarme la volan - cauzele aparitiei starii de oboseala si masurile ce trebuie intreprinse pentru evitarea aparitiei acesteia 16 3.2. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera 3.2.1, Atitudinea $i atentia conducatorului de autovehicul -responsabilitatea pentru lucrul bine facut, element important al atitudinii conducatorului auto pentru indeplinirea obligatilor de serviciu in conditii ireprosabile -necesitatea observarii si concentrarii in trafic, -calitatile atentiei conducatorilor auto pe timpul deplasarii; -privirea atenta in fata permite evitarea situatiilor de coliziune frontala; -atentia distributiva permite evitarea surprinderii -examinarea situatiilor de trafic oglinzile retrovizoare (cel putin la 5 — 7 secunde) semnifica actiunea de a conduce si pentru alti -tehnici de conducere 3.2.2, intretinerea autovehiculului - responsabilitatea conduc&torului auto pentru asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare a vehiculului: - controalele ce trebuie efectuate zilnic; : nivelul combustibilului, uleiului, lichidului de racire . starea echipamentului de franare, iluminare si semnalizare starea pneurilor, lichidul de racire: - reflectarea imaginii firmei prin prisma modului de prezentare gi functionare a autovehiculelor. 3.2.3. Organizarea muncii - rolul soferilor profesionisti in realizarea transportului sigur si punctual de marfuri si persoane: . mediul de lucru; . climatul termal; calitatea aerului; . zgomotul, infrasunetul si vibratiile; . campul de vizibilitate si sistemul de iluminare si semnalizare: . controlul autovehiculului inainte de plecarea la drum; pe parcursul deplasdrii, semnalarea defectiunilor la vehicul 3.2.4, Infrastructura $i starea vremii Factori de risc in raport cu categoria de drum public pe care se efectueaza deplasarea: * pe drumurile modernizate si pe alte categorii de drumuri - pe drumurile cu denivelari; - inrampa si in panta - in curbe cu vizibilitate redusa ; « influenta starii vremii asupra conducerii in siguranta si prevenirea accidentelor rutiere 17 Factorii de risc pe timpul deplas&rii efectuata in diverse conditii de stare a vremii - pe timp de noapte: - pe timp de ceata; - pe timp de iarna; - pe timp de vara; - pe timp de toamna si primavara - mésurile ce se adopta pentru evitarea accidentelor rutiere in situatiile enumerate 3.2.5. Prevenirea accidentelor pe timpul manevrelor la oprire si stationare - factorii de risc care se evidentiaza pe timpul manevrelor, decelarea pericolelor - factorii de risc la efectuarea opririi - factorii de risc la trecerea in stationare - modalitati de realizare a diverselor manevre ca si la oprire si stationare in vederea prevenirii accidentelor rutiere in care pot fi angajati conducatorii de autovehicul. 3.3, Prevenirea accidentelor de munc: stationare Asigurarea imobilizarii vehiculului La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele masuri: -vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea gi constructii; -vor opri motorul; -vor frana autovehiculul cu frana de stationare: -vor scoate cheile din contact; -vor inchide gi vor asigura prin incuiere usile cabinei; -vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a autovehiculului, actionand intrerupatorul general (daca este cazul) Este interzisa parasirea autovehiculului cu motorul in functiune. La locul de parcare sunt interzise: - efectuarea probelor de franare in mers; - alimentarea cu combustibili sau lubrifianti; - aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere, etc. Principii de ergonomi 3.4.1, Pozit i si miscari periculoase Conducatorii autovehiculelor de marfa gi ai autobuzelor pot sa fie afectati de dureri ale spatelui, picioarelor si bratelor cauzate de 0 pozitie neconfortabila in scaun pentru perioade indelungate gi de vibrati 18 Conducatorii auto pot suferi si de afectiuni ale umarului cauzate de vibratii in cazul in care bratul este sprijinit intr-o pozitie ridicata pe geamul vehiculului o perioada indelungata. Durerile de spate si de articulatii (ale bratelor $i mainilor) sunt cauzate de conducerea prelungita, de drumurile cu denivelari si/sau de scaune inadecvate Durerile spatelui pot fi provocate si de ridicarea sau deplasarea obiectelor grele. Aparitia lumbagoului se datoreaza suspensiei necorespunzatoare a vehiculului, scaunului neconfortabil. Durerile din zona gatului sunt provocate de pozitionarea necorespunzatoare a scaunului Conducerea indelungaté poate provoca de asemenea datorité apasarii ‘indelungate a pedalei de acceleratie intepeniri ale picioarelor si partii inferioare a spatelui Timpul indelungat de conducere poate cauza stres, agrava problemele ergonomice gi contribui la accidente. Datorita faptului ca mainile sunt tinute un timp indelungat pe volan gi datorité pozitiei avansate a umerilor apar solicitari suplimentare ale asupra umerilor si asupra partii superioare a coloanei vertebrale. in afara de conditiile ergonomice timpul indelungat de conducere de vibratii si de zgomot soferii pot suferi de stres si oboseala provocate de conditiile de trafic. De asemenea conducatorii auto se pot rani cand efectueaza reparatii la autovehicul, cand schimba rotile sau cand urca si coboara din vehicul. 3.4.2. Pozitii normale in spatiul de conducere, coordonarea miscarilor Se recomanda ca spatarul scaunului sa fie inclinat la 110° fata de sezut pentru a reduce presiunea asupra discurilor coloanei vertebrale si pentru relaxarea muschilor. Spatele si umerii trebuie sa fie in contact permanent cu spatarul scaunului. Nu este recomandabila o inclinare prea mare spre spate a spatarului scaunului deoarece in acest caz spatele si gatul vor trebui sa fie intr-o pozitie curbata spre fata, Scaunul gi volanul trebuie reglate corespunzator. Astfel o pozitie corespunzatoare a scaunului este aceea in care pedalele pot fi actionate fara ca spatele sa se deplaseze inainte fata de spatarul scaunului. La scaunele cu reglaj pe inaltime aceasta trebuie potrivita astfel incat soferul s& aiba o vizibilitate maxima asupra drumului si un bun contro! al pedalelor. Volanul trebuie reglat in profunzime gsi spre fata sau spate (daca este prevazut cu astfel de reglaje) astfel incat s4 poata fi manevrat cu usurinta tinandu-se cont de faptul ca trebuie s& existe o vizibilitate buna asupra instrumentelor de bord Pentru a preveni indoirea umerilor conducatorul trebuie sa aiba acces usor la volan fara s trebuiasca sa isi intinda bratele si in acelasi timp sa aiba acces usor la pedale fara sa intinda picioarele. Se recomanda ca in limite rezonabile pozitia de conducere sa fie schimbata in mod regulat in timpul conducerii. 3.4.3, Masuri de protectie individuala Pentru evitarea durerilor de spate se recomanda echiparea vehiculelor cu scaune confortabile cu suspensie pneumatica, intreruperea periodica a conducerii 19 pentru perioade de odihna obligatorii prin aplicarea AETR si a Ordonantei 17/2002 precum gi exercitii fizice. jin anumite cazuri se pot utiliza suporturi lombare pentru scaune sau sunt suficiente acele bile care se pun pe scaune. Tetiera trebuie reglata astfel incat s& fie redus riscul rAnirii in cazul unei coliziuni din spate jn cazul centurilor de siguranta reglabile pe inaltime aceasta trebuie ajustata in functie de inaltimea soferului. Centurile de tip vechi far retractor trebuie ajustate astfel incat acestea sa fie cat mai aproape de corp. 4. Reglementari privind transportul rutier, circulatia pe drumurile publice 4.1, Reglementari_generale_privind transportul rutier de_marfuri si de persoane Documente necesare efectuarii operatiunilor de transport Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 109/2005, aprobata prin Legea 102/2006 si OMTCT nr. 1892/2006 pot desfagura operatiuni de transport rutier public operatorii de transport rutier inregistrati in Registrul operatorilor de transport rutier, tinut de autoritatea competenta. Pot desfasura transport rutier in cont propriu intreprinderile inregistrate in Registrul intreprinderilor tinut de autoritatea rutiera. Licenta de transport se elibereaza de catre ARR, are o valabilitate de 5 ani si se pastreaza la sediu! operatorului de transport rutier. Pentru vehiculele detinute de operatorul de transport in conditiile OUG nr. 409/2005, utilizate la operatiuni de transport rutier public, ARR elibereaza la cerere copii conforme ale licentei de transport. Numarul maxim de copii conforme ale licentei de transport corespunde numarului de vehicule pentru care este indeplinita conditia de capacitate financiara a operatorului de transport rutier. Copiile conforme ale licentei de transport se elibereaza de catre autoritatea competenté pentru perioade succesive de un an, pana la expirarea valabilitatii licentei de transport. intreprinderea care a dobandit calitatea de operator de transport poete efectua si transport rutier in cont propriu, pe baza licentei de transport si a copiilor conforme ale acesteia, existente la bordul autovehiculelor respective. Certificatul de transport in cont propriu se elibereaza intreprinderii de catre autoritatea competenta, are o valabilitate de 5 ani si se pastreaza la sediul intreprinderii respective. Pentru fiecare dintre autovehiculele rutiere detinute de intreprindere gi utilizate la operatiuni de transport rutier in cont propriu, ARR elibereaza, la cerere, copii conforme ale certificatului de transport in cont propriu, cu valabilitate de un an. Efectuarea transportului rutier in cont propriu cu un vehicul detinut este permisa numai pe baza copiei conforme valabile a certificatului de transport in cont propriu 20 CO intreprindere care detine numai certificat de transport in cont propriu nu poate executa transport rutier public. 4.2. Reguli de ulatie rutiera 4.2.1. Stationarea si oprirea Oprirea reprezinta imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare. Nu se considera oprire: imobilizarea vehiculului, atata timp cat este necesar pentru imbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta manevra nu a fost perturbata circulatia pe drumul public respectiv; imobilizarea vehiculului avand o masa totald maxima autorizaté de pana la 3,5 tone, atata timp cat este necesar pentru operatiunea de distribuire a mérfurilor alimentare la unitatile comerciale. Pentru vehiculele de marfuri, altele decat cele prevazute mai sus, organele abilitate vor stabili programe sau intervale orare pe timpul noptii, in care oprirea sau stationarea sunt permise pentru distribuirea marfurilor Nu este permisd stationarea pe timpul noptii, pe partea carosabila, a tractoarelor sau a remorcilor. 4.2.2. Limitari specifice de viteze * Vitezele maxime admise in afara localitatilor, pe categorii si subcategorii de autovehicule, sunt. « 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene gsi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D si DE si subcategoriile D1 si D1E; * 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile C1 si C1E; « 45 km/h pentru tractoare; « Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele care tracteaz& remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care face parte vehiculul tragator. * Viteza maxima admisa pentru autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite ori care transporta produse periculoase este de 40 km/h in localitati, iar in afara localitatilor de 70 km/h. e Viteza maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai caror conducatori au mai putin de un an practica de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. 4.2.3. Controale si sanctiuni Controlul si supravegherea modului de respectare a reglementarilor privind activitatea de transport rutier se efectueaza in trafic de catre inspectori de trafic sau, 21 dupa caz, de catre inspectorii imputerniciti in acest scop de ARR. Acestia au dreptul s@ patrunda atat in spatiul destinat conducatorului auto, cat si in spatiul destinat transportului. rutier de mérfuri si/sau de persoane pentru efectuarea controlului/verificarilor ce se impun. in cazul transportului rutier de marfuri, marfuri periculoase sau de persoane, inspectorii mai sus mentionati au dreptul sa verifice si concordanta dintre inscrisurile din documentele de transport si bunurile transportate sau identitatea persoanelor transportate. Inspectorii de trafic au obligatia de a purta uniforma de serviciu gi de a detine legitimatie de control. Inspectorii de trafic au dreptul s& opreasca orice vehicul care executa activitati de transport rutier public sau in cont propriu gi circula pe drumurile publice semnalizand reglementar din pozitie static, in acelasi mod ca si politistii rutieri, sau din autovehiculul din dotare aflat in mers, echipat cu dispozitiv de semnalizare luminoasa de culoare rosie cu mesaje variabile. Potrivit reglementérilor privind organizarea gi efectuarea transporturilor rutiere, pot constata contraventiile si pot aplica sanctiuni a) personalul autoritatii competente imputernicit in acest scop; b) ofiteri/agenti ai politiei rutiere; c) ofiteri/agenti ai politiei de frontiera in punctele de trecere a frontierei, d) personalul cu atributii de contro! din cadrul Ministerului Finantelor Publice, conform competentelor acordate. 4.3. Utilizarea infrastructurii de transport rutier Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport rutier sunt reglementate de Ordonanta nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier aprobata prin Legea. 424/2002. Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania au fost aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1433/2002. Pentru plata tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania utilizatorilor retelei de drumuri nationale din Romania li se elibereaza de catre distribuitor rovinieta - document care atesta dreptul de utilizare a retelei de drumuri nationale - si factura fiscala corespunzatoare sumei incasate, emisé manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz. Rovinieta se prezinté sub forma de auto-colant Rovinieta va fi aplicaté obligatoriu vizibil, pe partea interioaré a parbrizului autovehiculului, astfel incat sA poata fi verificata. O copie a facturii fiscale va fi pastrata la bordul autovehiculului prin grija conducatorului auto. Responsabilitatea privind pastrarea in stare buna a rovinietei corespunzatoare tipului si duratei de valabilitate si a copiei facturii fiscale revine in exclusivitate conducatorului auto. Utilizatorii retelei de drumuri nationale din Romania cu autovehicule inmatriculate in Romania vor utiliza rovinieta valabila pe perioada inscrisa pe aceasta. 22 4.4. Cunostinte generale in domeniul transporturilor rutiere 4.4.1. Cunostinte generale privind geografia Romaniei si a Europei si de utilizare a hartilor rutiere Cunostinte generale privind geografia Roméniei si a Europei si de utilizare a hartilor rutiere. Cunostinte generale privind geografia Europei - Denumire simbolica: batranul continent - Suprafata: peste 9000000 km? - Numarul de state : 46 Cunostinte generale despre Romania - Pozitia : in centrul Europei la o distanté aproximativ egala fata de limitele continentale (N.V.si E 2900 Km) in bazinul dundrean langa coasta de vest a Mari Negre. - Vecini : Ungaria,Ucraina,Moldova, Bulgaria gi lugosiavia - Suprafata : 237500 km? - Populatia: aproximativ 22000000 locuitori - Forma de guvernare: republica - Repartizare administrativa : 40 de judete si municipiul Bucuresti cu statut similar unui judet ;260 de orage (din care 56 municipii ) si 2688 de comune si aproximativ 13000 sate. Sistemul de transport rutier in Romania include 72816 km de drumuri (nu se includ gi strazile) din care 14688 km de drumuri nationale) Utilizarea hartilor rutiere - Principalele elemente de geografie prezentate de hartile rutiere ; - Principalele denumiri nationale prezentate pe hartile rutiere ; - Principalele drumuri europene care strabat Romania ; - Traseul Vest-Est : E-60 ; E-68 ; E-70 - Traseul Nord-Sud :E-81;E-85; E-87 - La Nord de Romania : E-50 - La Sud de Romania : E-80 ; E-90 4.5. Cunostinte despre masurile ce trebuie luate dupa un accident sau incident in ceea ce priveste asigurarea automobilului Pentru recuperarea pagubelor produse ca urmare a accidentelor de autovehicule persoanele pagubite se vor adresa societatii de asigurare cu care detinatorul autovehiculului raspunzator de producerea accidentului a incheiat asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. Daca pentru recuperarea prejudiciului, persoana pagubita se adreseaza asiguratorului sau de bunuri, constatarea avariilor, evaluarea i stabilirea despagubirilor, efectuate cu respectarea prevederilor prezentelor norme, vor fi opozabile asiguratorului de raspundere civil al persoanei vinovate. 23 incuviintarea cu privire la stabilirea despagubirii pe baza conventiei dintre asigurati, persoane pagubite si asiguratori se da a) de catre detinatorul auto raspunzator de producerea pagubei sau de conducatorul acestuia - numai in cazul in care despagubirile nu urmeaza sa fie recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995 - pe actele eliberate de autoritatile publice competente s@ constate si sa cerceteze accidentele de autovehicule, pe instiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor intocmit de asigurator. Aceasta incuviintare constituie gsi avizare de dauna pentru asiguratorul de raspundere civila, in sensul art. 59 din Legea nr. 136/1995; b) de catre persoana pagubita (in cazul persoanelor juridice, de reprezentantul acestora) pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, intocmit de asigurator in dublu exemplar. Deschiderea dosarului de dauna, precum si constatarea pagubelor se efectueaza gi in cazurile in care nu s-a primit inca instiintarea de la asiguratul raspunzator de producerea pagubei, insé persoanele pagubite se prezinta la asiguratorul acestuia cu dovezi privind raspunderea asiguratului, cauzele si imprejurarile accidentului. Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semneaza de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia. Eventualele obiectii ale partilor cu privire la pagubele constatate vor fi mentionate in procesul-verbal sau intr-o anexa la acesta Eventualele modificari in cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnaiura acelorasi persoane care |-au semnat. Daca prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va intocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initiala. Dupa efectuarea constatarii asiguratorul este obligat sa elibereze pagubitului © copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, intocmit de asigurator, prin care sa indice numarul de dosar deschis, piesele constatate ca avariate in accident gi solutiile tehnice adoptate (inlocuire sau reparatie) Asiguratorii pot acorda despagubiri si in cazul in care persoana pagubita a procedat la repararea autovehiculului avariat inainte ca asiguratorii sa efectueze constatarea pagubei, daca imprejurarile si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezulta din actele aflate la dosar. In asemenea situatii stabilirea marimii avariilor gi a cuantumului pagubelor se va face in baza datelor consemnate in actele incheiate de organele de politie, unitatile de pompieri sau celelalte autoritati publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitatile de specialitate, a declaratiilor scrise ale pagubitului si ale martorilor si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatari ale asiguratorului, rezultate in urma examinarii reparatiilor executate autovehiculului si, dupa caz, a eventualelor parti componente sau piese avariate inlocuite, precum gi cu investigatiile in legatura cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si in aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate in procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia. 24 4.6. Clasificarea, cercetarea si tratarea accidentelor de circulatie 4.6.1. Accidentele de circulatie se clasifica dupa cum urmeaza:* a) accidente usoare - cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand o incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale pana la 60% din valoarea vehiculului rutier; b) accidente grave - cele care au una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: (i) - persoane accidentate mortal; (ii)- persoane ramase definitiv cu infirmitati: (iii)- rAnirea uneia sau mai multor persoane. determinand o incapacitate de munca individuala de peste 30 de zile; (iv)- pagube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului La stabilirea pagubelor materiale, in vederea incadrarii accidentului de circulatie, se vor lua in calcul a) contravaloarea vehiculelor distruse in accident sau a reparatiei celor avariate; b) contravaloarea celorlalte bunuri, marfuri transportate, distruse sau degradate. 4.6.2 intreprinderile/operatorii de transport rutier care efectueaza activitati de transport rutier vor intreprinde o investigatie pe linie administrativa, in toate cazurile de accidente de circulatie in care au fost angajate vehiculele utilizate, indiferent de gravitatea accidentului. 4.6.3, Rezultatele cercetarii administrative vor sta la baza adoptarii masurilor ce se impun pentru eliminarea repetarii cauzelor generatoare de evenimente rutiere. 4.6.4. intreprinderile/operatorii de transport care efectueaza activitati de transport rutier au obligatia sa inregistreze toate accidentele de circulatie si sa transmita agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. pe a carei raza administrativa isi au sediul social, in cazul accidentelor grave, un raport imediat dupa producerea acestuia. Raportul prevazut mai sus va contine urmatoarele elemente: a) intreprinderea/operatorul de transport rutier: (i) - Denumirea si adresa; (ii)- Seria, numrul licentei de transport/certificatului de transport in cont propriu; b) data, ora gi locul producerii accidentului grav de circulatie, inclusiv indicativul drumului; ¢) _conducatorul auto: (i) - numele si prenumele; (ii)- varsta; (iii)- categoriile permisului de conducere detinut; (iv)- daca este angajat legal al intreprinderii/operatorului de transport rutier; 25 (v)- certificat profesional ADR dupa caz; (vi)- certificat de pregatire profesionala marfa sau persoane; (vii)- avizele medical si psihologic valabile; d) autovehicul implicat: (i)- tipul autovehiculului; (ii)- numarul de inmatriculare; (iii)- seria, numarul gsi valabilitatea copiei conforme a licentei de transport/certificatului de transport in cont propriu; (iv)- valabilitatea inspectiei tehnice periodice; (v)- valabilitatea certificatului de clasificare; (vi)- numéarul de locuri in cazul transportului de persoane; (vii)- valabilitatea certificatului de agreare RAR si/sau IPROCHIM dupa caz; e) legalitatea cursei dovedita prin: (i)- diagrama tahograf; (ii)- copia conforma a licentei de transport/certificatului de transport in cont propriu corespunzatoare tipului de transport efectuat; (iii)- licenta de traseu seria, numarul si valabilitatea; (iv)- autorizatii specifice; (v)- documentul de transport; (vi)- existenta consilierului de siguranta daca este cazul; f) descrierea imprejurarilor in care s-a produs accidentul; 9) aprecieri privind cauzele producerii accidentului conform procesului-verbal de constatare incheiat de organele de Politie; h) evaluarea preliminara a consecintelor accidentului; i) organele de constatare si cercetare care au intervenit la fata locului; a) stabilirea vinovatilor, in conformitate cu procesul-verbal de constatare. incheiat de Politie; k) masurile luate la fata locului pentru inlaturarea unor consecinte si cele luate impotriva celor vinovati; |) denumirea altor institutii care au fost instiintate despre producerea accidentelor de circulatie. 4.6.5. in cazul producerii unor evenimente rutiere grave, conducerea Rutiere Romane — A.R.R. va dispune verificarea activitatii de transport a intreprinderii/operatorului de transport rutier implicate/implicat, prin efectuarea unui control tematic. 5. Reglementari sociale in transporturi, cunoasterea si utilizarea aparatelor de control (tahograf) 5.1. Reglementari privind timpul de conducere si perioadele de repaus Reglementari nationale Ordonanta nr. 37 din 7 august 2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto gi utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora. Dispozitiile ordonantei se aplicd transporturilor rutiere de méarfuri si de persoane care se efectueaza, integral sau partial, pe drumurile publice din Romania 26 de catre operatorii de transport autorizati in conditiile legislatiei in vigoare, cu respectarea reglementarilor privind circulatia pe drumurile publice. Reglementari internationale REGULAMENTUL CONSILIULUI (CEE) nr. 3821/1985 privind aparatura de inregistrare in transportul rutier si REGULAMENTUL (EC) nr.561/2006 privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto. 5.2. Definiti (a) » Transport rutier’ inseamna orice calatorie efectuata in intregime sau partial pe drumurile deschise circulatiei publice, cu un vehicul incarcat sau gol, utilizat pentru transportul marfurilor sau al persoanelor; (b) "vehicule” inseamna autovehicule, tractoare, remorci sau semiremorci definite astfel - “autovehicul”: orice vehicul rutier cu autopropulsie mecanica, altul decat un vehicul care circula pe sine, si care este destinat transportului de marfuri sau persoane - “tractor”: orice vehicul rutier cu autopropulsie mecanica, altul decat un vehicul care circula pe sine, proiectat special pentru a trage, a impinge sau a deplasa remorci, semi-remorci, echipamente sau utilaje; - “remorca” tractor; - “semi-remorca’: 0 remorca fara osia din fata, cuplata in aga fel incat © mare parte din greutatea sa si a incarcaturii este preluata de catre tractor sau autovehicul (c),conducator auto” desemneaza orice persoana care conduce vehiculul chiar si pentru o perioada scurta de timp, sau care este transportat intr-un vehicul, cu scopul de a conduce daca este necesar, acest lucru facand parte din datoriile sale de serviciu; (d),pauza” inseamna orice perioada in cursul careia un conducator auto nu poate conduce sau efectua alta activitate si care este utilizata in special pentru recuperare; (e) ,alta activitate’ semnifica toate activitatile care sunt definite ca si activitate de lucru la Articolul 3(a) din Directiva 2002/15/EC cu exceptia ,gofatului”, inclusiv orice activitate pentru acelagi angajat sau altul, in interiorul sau in afara sectorului de transport; (f) ,odihna” inseamné orice perioada neintrerupta in care un conducator auto poate dispune in orice mod de timpul sau liber; orice vehicul destinat sa fie cuplat la un autovehicul sau (g) ,perioada zilnica de odihna” semnifica perioada zilnica in cursul careia un sofer poate dispune in orice mod de timpul sau liber si acopera .o perioada zilnica regulata de odihna” si ,o perioada zilnica redusa de odihna” - ,perioada de odihna zilnica” semnificd orice perioada de odihna de cel putin 11 ore. Alternativ, aceasta perioada de odihna poate fi impartita in doua perioade, prima, care trebuie sa aiba cel putin 3 ore neintrerupte si a doua, o perioada neintrerupta de cel putin 9 ore, 27 - ,perioada zilnicd redusa de odihna” semnifica orice perioada de odihna de cel putin noua ore dar mai putin de 11 ore, (h) ,perioada de odihna saptamanala’ semnifica perioada sAptamanala in cursul cdreia un gsofer poate dispune in mod liber de timpul sau si acopera o »perioada de odihna saptamanala normala” si o ,perioada redusa de odihna saptamanala”: - ,perioada de odihnd saptamanala normala’ inseamna orice perioada de odihna de cel putin 45 de ore. - ,perioada redusa de odihna saptamanala” semnifica orice perioada de ‘odihna mai scurta de 45 de ore care, conform prevederilor Articolul 8(6), poate fi redusa la minimum 24 de ore consecutive; (i) ,o s4ptémana” semnificd perioada cuprinsa in intervalul luni, ora 00.00, pana duminica, ora 24.00; (j)_ ,perioada de conducere” semnifica perioada de conducere inregistrata: - automat sau semi-automat prin echipamentul de inregistrare aga cum este definit in Anexa | si Anexa IB din Reglementarea (EEC) nr. 3821/85 (echipament destinat instalarii la bordul vehiculelor rutiere pentru a inregistra automat sau semiautomat detalii privind migcarea acestor vehicule $i anumite perioade de lucru ale conducatorilor auto. at - manual, precum este stipulat in Articolul 16(2) din Reglementarea (EEC) nr. 3821/85 (in intervalul in care aparatura este inutilizabilé sau functioneaza defectuos, conducatorii auto trebuie sa inregistreze in foaia sau foile de inregistreze sau pe foaia temporara care se atageaza la foaia de inregistrare, toate informatiile privind diferitele perioade de timp in care aparatura nu a inregistrat corect); (k) ,perioada de conducere zilnica” inseamna intreaga perioada de conducere dintre sfarsitul unei perioade de odihna zilnica si inceputul urmatoarei perioade zilnice de odihna sau intre o perioada zilnica de odihna gsi o perioada saptamanala de odihna; »perioada de conducere saptémanala” semnifica intreaga perioada de conducere pe parcursul unei saptamani; (I (m) ,masa maxima admisa” semnifica masa maxima autorizata a vehiculului atunci cand este complet incarcat; (n) ,serviciile regulate de calatori” semnifica serviciile nationale si internationale aga cum au fost definite in Articolul 2 din Reglementarea Consiliului (EEC) nr. 684/92 din 16 martie 1992, privind regulile comune pentru transportul international de calatori cu autocarul gi autobuzul (1); (0) ,lucrul in echipa” semnifica situatia in care, pe parcursul fiecdrei perioade de conducere dintre oricare douad perioade zilnice de odihna, sau dintre o perioada zilnicd de odihna si una saptamanala, exist cel putin doi soferi in vehicul care conduc. Pentru prima ora de conducere in echipa, prezenta unui alt sofer sau soferi este optionala dar, pentru restul perioadei, este obligatorie; (p) .intreprindere de transport” inseamna orice persoana fizica, orice persoana juridicd, orice asociatie sau grup de persoane f4r& personalitate juridica, cu sau fara scop patrimonial, sau orice alt organism oficial care are personalitate 28