Sinteza Analiza Economico-Financiara

MANAGEMENT :anul III-IV (ZI, FR,ID)-semestrul II..
ANALIZA ECONOMICA- FINANCIARA .
MANUALE RECOMANDATE:.
Popescu.
Angela.
si.
colaboratorii:Analiza.
economico-financiara..
Aplicatii.
EXCEL..
Editura.
Universitara. Bucuresti 2009..
Iosefina Morosan:Analiza-economico-financiara. Ed.FRM.Bucuresti,2006..
Iosefina Morosan: Analiza economico-financiara-probleme rezolvate. Ed.FRM,.
Bucuresti, 2006..
CUPRINSUL CURSULUI:.
1)Cap.1. Baza teoretico-metodologica a analizei economico-financiare;.
2)Analiza rezultatelor activitatii de productie si comercializare;.
3)Analiza cheltuielilor firmei;.
4)Analiza situatiei(pozitiei) financiare a intreprinderii..
5)Analiza riscurilor intreprinderii..
CAP.I. Baza teoretico-metodologica a analizei economico-financiare.
1.1 Tipuri de analiza:.

- Analiza consta în descompunerea unui fenomen în partile sale componente.
- Analiza economica studiaza activitatile economice din punct de vedere economic
:.
.
.
- al consumului de resurse;.
.
.
- al rezultatelor obtinute..
-.
Analiza.
economico-financiara.
reprezinta.
un.
ansamblu.
de.
concepte,.
metode,.
tehnici,.
procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe:.

.
.
-.
în.
vederea.
formularii.
unor.
aprecieri.
pertinente.
referitoare.
la.
situatia.
economico-financiare a unei firme;.
.
.
- identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat acea situ
atie.
economica a firmei;.
.
.
-.
identificarea.
rezervelor.
interne.
de.
îmbunatatire.
a.
acesteia,.
din.
punct.
de.
vedere al utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare..
Tipuri de analiza economico-financiara:.
Caracterul.
complex.
al.
fenomenelor.
economice.
determinat.
de.
complexitatea.
relatiilor.
cauza-efect reclama utilizarea mai multor tipuri de analiza, structurate dupa di
verse criterii:.
a..
În.
functie.
de.
raportul.
dintre.
momentul.
în.
care.
se.
efectueaza.
analiza.
si.
momentul.
desfasurarii fenomenului:.
- analiza post-factum, post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor. Aceas
ta analiza.
furnizeaza informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate..
- analiza previzionala sau prospectiva presupune determinarea evolutiei viitoare
a unui.
fenomen.
economic.
pe.
baza.
cercetarii.
factorilor.
de.
influenta.
(a.
relatiilor.
de.
cauzalitate),.
a.
actiunii lor în perspectiva. Prin aceasta metoda se stabilesc obiectivele ce trebu
ie realizate în.
perioada viitoare..
Analiza.
post-factum.
se.
bazeaza.
pe.
variabile.
certe,.
în.
timp.
ce.
metoda.
previzionala,.
pe.
variabile incerte..
b. Din punct de vedere al determinarii cantitative sau al caracteristicilor cali

tative ale.
fenomenelor:.
-.
analiza.
calitativa.
prin.
care.
se.
abordeaza.
sistemic,.
cibernetic.
desfasurarea.
fenomenelor..
Rolul acestei analize este de a elabora modele în care sunt cuprinse elementele es
entiale.
ale fenomenului cercetat..
-.
analiza.
cantitativa.
presupune.
cercetarea.
fenomenelor.
prin.
determinari.
cantitative:.
greutate,.
grad,.
suprafata,.
volum,.
numar,.
durata,.
etc..
Analiza.
cantitativa.
se.
preteaza.
la.
aplicarea metodelor matematice moderne..
c. Dupa nivelul la care se aplica analiza economico-financiara:.
-.
analiza.
microeconomica.
se.
realizeaza.
la.
nivelul.
unei.
firme.
si.
se.
refera.
la:.
starea.
firmei, rezultatele obtinute, factori care determina starea si rezultatele..
- analiza mezoeconomica studiaza fenomenele la nivelul sectorului sau ramurii pe

ntru a.
evidentia pozitia firmei pe piata si capacitatea concurentiala a acesteia..
- analiza macroeconomica are.

ca sfera de aplicare economia nationala.
si mondiala.
si.
are drept scop evidentierea conjuncturii interne.
si internationale a factorilor demografici, de.
cultura, probleme sociale, nivel de dezvoltare..
d. Dupa modul de urmarire a fenomenelor se disting:.

- analiza statica prin care se studiaza fenomenele la un moment dat si pune în evi
denta.
factorii care le influenteaza si relatiile existente între acestea..
-.
analiza.
dinamica.
cerceteaza.
fenomenele.
si.
procesele.
economice.
în.
schimbarea.
lor,.
pune.
în.
evidenta.
pozitia.
lor.
în.
diverse.
momente.
de.
timp..
Prin.
aceasta.
analiza.
se.
stabilesc.
factorii care eu generat schimbarile si se evidentiaza tendintele evolutiei viit
oare..
e. Dupa orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul:.
-.
analiza.
pe.
termen.
scurt.
opereaza.
cu.
date.
ce.
nu.
depasesc.
1.
an.
si.
cu.
modele.
de.
tip.
determinist si servesc managementului firmei pentru conducerea operativa a activ
itatii..
- analiza pe termen lung.
opereaza.
cu.
date.
pe.
3-5.
ani.
si.
cu modele.
de.
tip.
statistic.
sau.
stocastic..
f. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor distinge:.
-.
analiza.
tehnico-economica.
îmbina.
abordarea.
tehnica.
cu.
cea.
economica.
în.
analiza.
problemelor (cresterea productiei fizice, reducerea costului unui produs sau ser
viciu, cresterea.
rentabilitatii pe produs)..
-.
analiza.
economico-financiara.
abordeaza.
corelatiile.
dintre.
activitatea.
economica.
(de.
exploatare).
si.
cea.
financiara.
(analiza.
riscului.
financiar.
corelata.
cu.
analiza.
riscului.
de.
exploatare)..
-.
analiza.
financiara.
studiaza.
fluxurile.
financiare.
care.
se.
formeaza.
la.
nivelul.
firmei,.
modul de formare, gestionare si plasare a capitalului..
g. În functie de pozitia analistului:.
- analiza interna foloseste conducerii firmei pentru cunoasterea starii de fapt

reflectate.
prin.
nivelul.
performantelor.
economico-financiare,.
modul.
de.
realizare.
a.
obiectivelor.
programate, pentru fundamentarea activitatii viitoare..
-.
analiza.
externa.
se.
efectueaza.
de.
partenerii.
externi.
(furnizori,.
clienti,.
statul.
prin.
autoritatile locale, guvern, organele de urmarire penala, instantele judecatores
ti)..
Ex:.
analiza.
realizata.
de.
banci.
pentru.
acordarea.
de.
credite,.
analiza.
care.
urmareste.
capacitatea firmei de a-si achita datoriile..
Functiile analizei economico-financiare:.
- descoperirea si mobilizarea rezervelor interne;.
- întarirea autonomiei economico-financiare si cresterea eficientei economice;.
- diagnoza si reglarea activitatii firmei..
Aceste.
functii.
sunt.
complementare.
în.
realizarea.
obiectivului.
analizei.
economicofinanciare
.
si.
anume.
utilizarea.
rezultatelor.
analizei.
economice.
la.
actul.
decizional..
Decizia.
reprezinta unul din obiectivele esentiale ale managementului modern..
Etapele procesului decizional de management:.
Etapa I:.
- obtinerea unui set complet de informatii;.
- stabilirea elementelor constitutive ale deciziei;.
- cercetarea prospectiva a evolutiei variabilelor decizionale;.
- evaluarea liniilor de actiune;.

- adaptarea deciziilor;.
- implementarea si controlul aplicarii deciziilor..
Etapa II:.
Stabilirea elementelor constitutive ale deciziei:.

- câmpul de alegere a liniilor de actiune (analiza cantitativa, calitativa, static
a);.
- ansamblul starilor naturii (analiza factorilor);.
- sistemul criteriilor de analiza (analiza multicriteriala);.
- spatiul rezultatelor (previziunea si prognoza);.
- scara valorilor (prioritati)..
1.2. Continutul procesului de analiza economico-financiara.
Analiza economico-financiara se realizeaza în sens invers evolutiei reale a fenome
nului.
economic cercetat, de la rezultatele activitatii economice catre elemente si fac

tori..
Asupra unui fenomen actioneaza:.
.
.
- elemente sau factori;.
.
.
- tipuri de analiza: - structurala (pe elemente).
.
.
.
.
.
- factoriala (pe factori)..
Elementele reprezinta parti componente ale fenomenului analizat. Ex: costul prod
usului.
pe articole de calculatie..
Factorii.
reprezinta.
fortele.
motrice.
care.
provoaca.
un.
fenomen..
Ex:.
productivitatea.
muncii fata de cifra de afaceri..
Cauzele.
reprezinta.
fenomene.
care.
provoaca.
si.
explica.
aparitia.
fie.
a.
fenomenului.
analizat, fie a unui factor care actioneaza asupra acestuia..

Etapele procesului de analiza economico-financiara:.
-.
Delimitarea.
obiectului.
analizei.
care.
consta.
în.
identificarea.
anumitor.
fenomene.
(în.
timp, spatiu, metode de evaluare)..

-.
Determinarea.
elementelor,.
factorilor.
si.
cauzelor.
fenomenului.
cercetat.
(factori.
cu.
actiune directa, indirecta)..
- Stabilirea relatiilor de conditionare dintre fiecare factor si fenomenul anali
zat (relatie.
cauza-efect)..
- Masurarea (cuantificarea) influentelor factorilor asupra fenomenului analizat.
.
-.
Sinteza.
rezultatelor.
analizei.
reprezinta.
etapa.
stabilirii.
concluziilor.
si.
aprecierilor.
asupra.
activitatii.
desfasurate.
în.
functie.
de.
obiectivul.
analizat..
Managerii.
elaboreaza masuri,.
decizii pentru obtinerea unor randamente maxime..
1.3. Metode, tehnici si instrumente utilizate de analiza economico-financiara:.
La.
nivelul.
unei.
firme,.
finalitatea.
oricarui.
tip.
de.
activitate.
se.
exprima.
cu.
ajutorul.
indicatorilor economico-financiari care pot fi grupati pe categorii..

Categorii principale de indicatori economico-financiari:.
- indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);.
- indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);.
- indicatori de performanta si rezultate (efecte) numiti solduri intermediare de
gestiune.
(SIG);.
-.
indicatori.
de.
eficienta,.
calculati.
sub.
forma.
ratelor .
prin.
raportarea.
a.
doi.
indicatori.
exprimati în marime absoluta, în una din variantele:.
Efect
Efort
Efect
Efort
E
=
;.
E
=
;.
E
=
;.
E
=
1
234
Efort
Efect
Efect
Efort
Metodologia de analiza cuprinde un complex de metode, tehnici si procedee..
Metoda reprezinta totalitatea procedeelor folosite pentru realizarea obiectivulu
i sau..
Procedeul.
consta.
în.
modul.
sistematic.
de.
a.
efectua.
o.
lucrare..
Totalitatea.
procedeelor.
într-o disciplina stiintifica formeaza tehnica acesteia..
Metodele de analiza economico-financiara sunt:.
-.
metode.
de.
analiza.
calitative.
(vizeaza.
esenta.
fenomenului,.
depistarea.
legaturilor.
cauzale);.
- metode de analiza cantitative (cuantificarea influentelor factorilor)..
A. Metode ale analizei calitative.
Principalele.
metode.
de.
analiza.
calitativa.
sunt:.
modelarea,.
comparatia,.
gruparea,.
diviziunea si descompunerea rezultatelor..
1. Modelarea fenomenelor economice cunoaste 3 tipuri de modele:.
- modele imitative;.
- modele analogice;.
- modele simbolice..
Modelele.
imitative.
sunt.
materiale.
si.
reprezinta.
fenomenul.
la.
alta.
scara.
(fotografia,.
macheta, harta)..
Modelele.
analogice.
utilizeaza.
tehnica.
vizualizarii.
(graficele)..
Principalele.
tipuri.
de.
grafice.
utilizate:.
cronograma,.
diagrama.
cu.
doua.
variabile,.
sectoriala,.
cu.
coordonate.
plane.
pentru a studia sezonalitatea, histograma..
Modelele.
simbolice.
utilizeaza.
simbolurile.
si.
iau.
forma.
unor.
ecuatii.
matematice,.
fiind.
modele abstracte..
Acestea sunt:.
- modele aditive (costul unui produs este o suma de consumuri de resurse n):.
C = x1 + x2 + + xn .
.
sau.
xi
i=1
- modele multiplicative:.
CA
Pr
Pr
=
AE
×·
.
AE
CA
unde: Pr profit;.
AE active de exploatare;.
CA
- cifra de afaceri la 1 leu active de exploatare;.
AE
Pr
- rata rentabilitatii comerciale..
CA
- modele balantiere:.
CA = Si + I Sf.
unde: CA cifra de afaceri;.
.
.
Si stoc initial;.
.
.
Sf stoc final;.
.
.
I intrari..
- modele sub forma de raport:.
S
D
=
.
CA
unde: D durata medie de rotatie a activelor circulante;.

.
S
- soldul mediu al activelor circulante;.
.
CA
- cifra de afaceri medie zilnica..
- modele combinate:.
Rc
R
=×100
e
11
fn
unde: Rc rata rentabilitatii comerciale;.
.
.
f cifra de afaceri la 1 leu active fixe.

.
CA

.
AI
.
.
n numarul de rotatii.
CA
AC
2..
Comparatia.
permite.
analiza.
prin.
raportare.
la.
o.
baza.
de.
referinta.
cum.
poate.
fi:.
alta.
perioada, alta firma, media sectoriala sau pe ramura, standarde, norme..

Se utilizeaza urmatoarele tipuri de comparatii:.
- în timp (anul precedent sau programul de activitate);.
- în spatiu (alte firme);.
- fata de un criteriu prestabilit (programe, norme, standarde);.
- cu caracter special (strategii de dezvoltare pentru firme aflate în dificultate)
;.
- mixte (timp si spatiu)..
3..
Gruparea.
presupune.
împartirea.
entitatii.
studiate.
în.
grupe.
relativ.
omogene..
Ex:.
potentialul.
uman.
se.
poate.
grupa:.
pe.
categorii.
de.
persoane,.
dupa.
vârsta,.
vechime,.
sex,.
nationalitate, formare profesionala..

4. Diviziunea si descompunerea rezultatelor:.
- diviziunea în timp (realizarea productiei pe decade, luni, trimestre);.
- diviziunea rezultatelor dupa locul de formare;.
-.
descompunerea.
pe.
parti.
componente.
(localizarea.
rezultatelor.
favorabile.
si.
nefavorabile, pe categorii de resurse)..

B. Metode ale analizei cantitative.
Acestea sunt: metoda substituirilor în lant, metoda balantiera, metoda ratelor, m
etoda.
scorurilor,.
grilelor.
de.
evaluare,.
diagrama.
Pareto,.
metoda.
cercetarilor.
operationale,.
metoda.
analizei.
regresionale,.
.
metoda.
calculului.
matricial,.
metoda.
calculului.
marginal,.
.
metoda.
fluxurilor, metoda sociologica, banchmarkingul..
1..
Metoda.
substituirilor.
în.
lant.
se.
aplica.
când.
între.
factorii.
de.
influenta.
exista.
relatia.
matematica de produs sau raport..
Principiile metodei substituirilor în lant numita si metoda itinerarii:.
- ordonarea factorilor se face dupa:.

.
.
- factorii cantitativi;.
.
.
- factorii de structura;.
.
.
- factorii calitativi..
- substituirile se fac succesiv, în ordinea factorilor: cantitativi, de structura,
calitativi..
- un factor substituit ramâne substituit pâna la final..
a. Cazul produsului între factori:.
F
=
a
·
b
·
c
.
Se au în vedere doua perioade:.
1 valoarea efectiva;.
0 valoarea de referinta..
DF
=
F
-
F
=
abc
-
abc
.
1
0
111
000
- influenta modificarii factorului a :.

(DF
)
Da
=
ab
c
-
abc
=(a
-
a
)bc
100
000
1
000
- influenta modificarii factorului b :.
(DF
)
Db
=
abc
-
ab
c
=
a
(b
-
b
)c0
110
100
110
- influenta modificarii factorului c :.
(DF
)
Dc
=
abc
-
abc
=
ab
(c
-
c0
)
111
110
111
(DF
)
(DF
)
(DF
)
DF
=Da
+Db
+Dc
.
Metoda substituirilor în lant pe baza de indici:.
F
abc
iii
1
111
abc
I
=×100
=×100
=
F
2
F
abc
100
0
000
abc
111
i=×100
;.
=
×100
;.
i=
×100
aib
c
abc
000
Influentele.
variatiei.
relative.
a.
factorilor.
asupra.
modificarii.
relative.
a.
fenomenului.
studiat se calculeaza:.
(DIF
)
Dia
=
ia
-100
.
i
·
i
(DIF
)
a
b
Dib
=-
ia
.
100
i
·
i
·
i
i
·
i
(DIF
)
a
bc
ab
Dic
=-
.
1002
100
(DIF
)
(DIF
)
(DIF
)
DI
=Di
+Di
+Di
Fab
c
Indicele unui fenomen oarecare N , influentat de n factori, se determina astfel:.

i
×i
×...
×i
12
n
I
=
;.
n
=
2
Nn-1
100
Influenta unui factor oarecare k se calculeaza:.
(DI
)
i
×i
×...
×ii
×i
×...
×i
N
12
k
12
k
-1
Dik
=-
; 1 < k < n..
k
-1
k
-2
100
100
b. Cazul raportului între factori:.
Modelul general:.
P
=
a
b1. Cazul în care factorul cantitativ este la numitor:.
- pe baza de marimi absolute (totale):.
DP
=
P1
-
P
0.
aa
(DP
)
00
1..
Db
=-
b1
b0
aa
(DP
)
1
0
2..
Da
=
b1
b1
(DP
)
(DP
)
DP
=Db
+Da
..
- pe baza de indici:.
P1
ia
I
=×100
=×100
.
PP0
ib
DIP
=
IP
-100
.
(DI
)
100
P
1..
Dib
=×100
-100
.
ib
(DI
)
ia
100
P
2..
Dia
=×100
-×100
.
ib
ib
(DIP
)
(DIP
)
DI
=Di
+Di
Pb
a
b2. Cazul în care factorul cantitativ se afla la numarator:.

- pe baza de marimi absolute (totale):.
aa
(DP
)
1
0
1..
Da
=
b0
b0
aa
(DP
)
1
1
2..
Db
=
b1
b0
- pa baza de indici:.
(DIP
)
1..
Dia
=
ia
-100
.
i
(DIP
)
2..
Dib
=
iba
×100
-
ia
..
2. Metoda balantiera se utilizeaza când între factori exista relatia matematica de s
uma.
sau diferenta..
Modelul general este:.
M = a + b c.
DM
=
M1
-
M
0.
(DM
)
1..
Da
=
a1
-
a0.
(DM
)
2..
Db
=
b1
-
b0.
(DM
)
3..
Dc
=
-(c1
-
c0
)
.
(DM
)
(DM
)
(DM
)
Da
+Db
+Dc
=DM
.
3..
Metoda.
ratelor..
Rata.
este.
un.
raport.
între.
doua marimi.
coerente.
cu.
o.
valoare.
informationala si operationala mai mare decât a celor doi indicatori judecati sepa
rat..
Ratele pot fi:.
- rate de structura;.
- rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);.
- rate de echilibru financiar (lichiditate, solvabilitate)..
4. Metoda scorurilor (scoring) se foloseste de regula în banci..
Matematic functia scor Z are forma:.
Z = ax1 + bx2 + + axn.
în care: x1 , xn reprezinta ratele implicate în calcul;.
.
.
a, b, , z reprezinta coeficientii de semnificatie aferenti ratelor..
Scorul Z calculat la nivelul unei firme indica gradul de vulnerabilitate..
5. Metoda grilelor de evaluare se folosesc în diagnosticarea mediului concurential
si în.
pozitionarea globala a firmei..

Etapele:.
- identificarea criteriilor de evaluarea a firmei;.
- stabilirea coeficientilor de semnificatie pentru fiecare criteriu;.
- determinarea unei note medii ponderate si pozitionarea firmei în sistemul dat..
6..
Diagrama.
Pareto.
(metoda.
ABC).
folosita.
în.
analiza.
stocurilor,.
analiza.
costurilor,.
analiza cifrei de afaceri, analiza furnizorilor..

Etape:.
- identificarea fenomenului si a parametrului specific;.
- stabilirea valorilor parametrului specific;.
- ordonarea în ordine descrescatoare a valorilor parametrului;.
- delimitarea a trei zone A, B, C;.
- reprezentarea grafica a curbelor A, B, C..
7. Cercetarile operationale reprezinta un ansamblu de metode matematice folosite
în.
adoptarea deciziilor..
Metodele operationale pot fi:.
-.
deterministe:.
programarea.
liniara,.
programarea.
dinamica,.
teoria.
jocurilor,.
metoda.
drumului critic;.
- probabiliste: lanturile MARCOV, teoria firelor de asteptare, metoda PERT;.
- simulative: metoda MONTE CARLO..
8. Metoda analizei regresionale.
Etape:.
-.
determinarea.
legaturii.
de.
cauzalitate.
dintre.
fenomen.
si.
factori.
si.
formalizarea.
matematica (liniara, hiperbolica, parabolica, exponentiala);.

- stabilirea valorii parametrilor ecuatiei de regresie cu ajutorul metodei celor
mai mici.
patrate;.
-.
determinarea.
intensitatii.
legaturii.
dintre.
fenomen.
si.
factori.
cu.
ajutorul.
cu.
ajutorul.
coeficientului de corelatie sau a raportului de corelatie;.
-.
evidentierea.
influentei.
factorilor.
asupra.
fenomenului.
cu.
ajutorul.
coeficientilor.
de.
determinare..
9. Metoda calculului matricial se utilizeaza în cazul existentei unei relatii dete
rministe.
între fenomenul analizat si factorii de influenta:.
F
=
a i
×bi
.
i=1
10..
Metoda.
calculului.
matricial.
reflecta.
fie.
cheltuielile,.
fie.
veniturile.
aditionale.
generate de modificarea cu o unitate a volumului de activitate sau a factorilor

de productie..
Indicatorii esentiali ai analizei marginale sunt:.
- contributia medie a unui factor de influenta la realizarea fenomenului;.
- contributia marginala care arata cu cât sporeste fenomenul când un factor de influ
enta.
sporeste cu o unitate;.
-.
coeficientul.
de.
elasticitate masoara.
cu.
câte.
procente.
variaza.
fenomenul.
ca.
urmare.
a.
variatiei cu un procent a factorului de influenta;.
-.
coeficientul.
mediu.
de.
elasticitate masoara.
cu.
câte.
procente.
se.
modifica.
în.
medie.
indicatorul.
pe.
un.
interval.
ca.
urmare.
a.
modificarii.
în.
medie.
cu.
un.
procent.
a.
factorului.
de.
influenta..
11. Metoda fluxurilor permite evidentierea si analiza transformarilor înregistrate

într-o.
anumita perioada, analiza lichiditatii si solvabilitatii..

12. Metode sociologice: tehnica chestionarului si interviului..
Chestionarul cerinte elementare: limbaj simplu, întrebari clare, logica în idei..
Interviul o discutie deschisa prin care se largeste câmpul de informatii..
13. Banchmarkingul se desfasoara în trei etape:.
- identificarea proceselor cheie în functie de importanta lor strategica;.
- identificarea celor mai bune performante, practici manageriale;.
- identificarea posibilitatilor si mijloacelor concrete de aplicare acestor prac
tici în firma.
analizata..
Principalele surse de informatii pentru analiza economico-financiara sunt:.
-.
dupa.
natura.
lor:.
informatii.
economico-financiare,.
tehnice,.
tehnologice,.
politice,.
sociale, juridice, etc.;.

- dupa gradul de accesibilitate: informatii deschise, limitate, închise (protejate
);.
- dupa provenienta: informatii interne, externe;.
-.
din.
punct.
de.
vedere.
functional:.
informatie.
normativa,.
efectiva,.
de.
stare.
a.
performantelor economico-financiare..
Cerinte.
fundamentale.
ale.
informatiei:.
utilitate,.
exactitate,.
profunzime,.
actualitate,.
valoarea informatiei, costul informatiei..

Principalii utilizatori ai informatiilor sunt:.
- furnizorii de capital (actionarii, investitorii, bancile);.
- partenerii de afaceri (furnizorii, clientii, angajatii, sindicatele);.
- statul (fiscul, guvernul, autoritatile locale);.
- alti utilizatori (managementul firmei, analistii si consultantii, auditorii, p
ublicul)..
Subiecte de examen;.
Ce studiaza analiza economica(AEF)?.
Ce reprezinta analiza economico-financiara?.
In ce sens se realizeaza analiza economico-financiara?.
Ce studiaza AEF din punct de vedere economic?.
Analiza post- factum.
Analiza previzionala.
Analiza prvizionala sau prospectiva.
Analiza caliatativa.
Analiza cantitativa.
Analiza microeconomica.
Analiza macroeconomica.
Analiza statica.
Analiza dinamica.
Analiza pe termen scurt.
Analiza pe temen lung.
Analiza interna.
Analiza externa.
Care sunt functiile analizei economico financiare?.
Ce presupune etapa I in procesul decizional?.
Ce presupune etapa II in procesul decizional?.
Ce sunt elementele.
Ce reprezinta factorii.
Ce reprezinta cauzele?.
Care sunt etapele procesului decizional?.
Categoriile principale de indicatori economico-financiari.
Ce reprezinta modelarea fenomenelor economice si ce tipuri de modele se utilizea
za?.
Care sunt metodele cantitative?.
Principiile metodei substitutiei in lant..
Metoda ratelor-ce este?.
Clasificarea ratelor de structura dupa natura lor..
Cerintele fundamentale ale informatiei economice.
Principalii utilizatori ai informatiei furnizate de AEF..
Cap.II. Analiza rezultatelor activitatii de productie si comercializare.
Principalii indicatori de masurare a activitatii unei firme sunt: cifra de aface

ri, productia.
marfa fabricata, productia exercitiului (productia globala), valoarea adaugata..
1. Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma veniturilor realizate din:.

- vânzari de marfuri;.
- executarea de lucrari si prestari servicii;.
- mai putin: rebuturile, remizele si reducerile acordate clientilor..
2..
Productia.
marfa.
fabricata.
(Qf).
.
esprima.
valoarea.
produselor.
fabricate,.
lucrarilor.
executate si serviciilor prestate si care urmeaza sa fie vândute..

Qf = Vpf + Vle + Vsp.
Vpf = Qv + (Sf - Si).
unde: Qf productia obtinuta destinata livrarii;.
.
Vpf valoarea produselor fabricate (finite, semifabricate, reziduale);.
.
Vle valoarea lucrarilor executate;.
.
Vsp valoarea serviciilor prestate;.
.
Qv productia vânduta;.
.
(Sf Si) sau.
DQs
- stocurile de produse la sfarsitul perioadei..
3..
Productia.
exercitiului.
sau.
productia.
globala.
reflecta.
în.
expresie.
valorica.
volumul.
total al activitatii de productie desfasurate de firma pe perioada unui exerciti
u financiar..
Qe = Qv +.
DQs
+ Qi.
unde:.
Qv.
.
productia.
vânduta.
sau.
cifra.
de.
afaceri.
exprimata.
în.
preturi.
de.
vânzare,.
exclusiv TVA;.
.
.
DQs
- variatia stocurilor;.
.
.
Qi productia imobilizata (corporale si necorporale)..
.
4. Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul de venituri peste valoarea consum

urilor.
provenind.
de.
la.
terti..
VA.
este.
un.
indicator.
de.
performanta.
a.
firmei.
dar.
si.
un.
indicator.
în.
sistemul fiscalitatii..
Corelatii între indicatorii valorici:.
1. Corelatia între indicele productiei vândute (IQv) si indicele productiei marfa fa
bricate.
(IQf):.
IQv = IQf - arata mentinerea ponderii imobilizarilor în stocuri de produse finite
;.
IQv.
>.
IQf.
.
semnifica.
tendinta.
de.
reducere.
a.
ponderii.
imobilizarilor.
de.
produse.
finite,.
adica cresterea gradului de valorificare a productiei obtinute..

2..
Corelatia.
între.
indicele.
valorii.
adaugate.
(IVA).
si.
indicele.
productiei.
exercitiului.
(IQe):.
IVA.
>.
IQe.
.
exprima.
reducerea.
ponderii.
consumurilor.
provenite.
de.
la.
terti.
în.
volumul.
total al activitatii firmei, adica cresterea gradului de valorificare a resursel

or materiale..
O situatie normala a firmei apare astfel:.
ICA.
=
IQf > IQe < IVA.
Raportul static si raportul dinamic dintre indicatorii valorici:.
CA
- Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata.
exprima.

.

.
Qf
modificarile intervenite în stocurile de produse finite si alte venituri, exclusiv

cele financiare.
si exceptionale..
- Raportul dintre valoarea productiei marfa fabricata si valoarea productiei exe
rcitiului.
Qf
care caracterizeaza evolutia stocurilor si a consumului intern..

.

.
Qe
Raportul.
dinamic.
se.
stabileste.
pe.
baza.
indicatorilor.
valorici.
(în.
baza.
fixa).
si.
caracterizeaza.
evolutia.
comparativa.
a.
indicatorilor.
valorici.
fata.
de.
un.
anumit.
criteriu,.
respectiv perioada precedenta:.

.

.
ICA
- Raportul dintre cifra de afaceri si productia fabricata.
I
Qf

.
I
Qf
-.
Raportul.
dintre.
productia.
fabricata.
si.
productia.
exercitiului.
.
care.
exprima.
I
Qe
legatura dintre ritmul productiei si ritmul volumului total;.

.

.
IVA
-.
Raportul.
dintre.
valoarea.
adaugata.
si.
productia.
exercitiului.
.
care.
exprima.
I
Qe
.
cresterea sau scaderea gradului de valorificare a resurselor materiale provenite

de la terti..
Analiza cifrei de afaceri.
Cifra.
de.
afaceri.
reprezinta.
veniturile.
totale.
provenite.
din.
operatiunile.
comerciale.
ale.
unei.
firme.
într-o.
perioada.
determinata..
Operatiunile.
comerciale.
luate.
în.
considerare.
în.
determinarea cifrei de afaceri sunt:.
- vânzari de bunuri, de marfuri, de produse;.
- contravaloare lucrarilor efectuate;.
- venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;.
- alte venituri..
În cifra de afaceri nu se includ:.
- veniturile financiare;.
- veniturile extraordinare..
Indicatori de masurare a cifrei de afaceri:.
1..
Cifra.
de.
afaceri.
neta.
(CA).
cuprinde.
sumele.
rezultate.
din.
vânzare.
de.
produse.
si.
furnizarea de servicii dupa deducerea reducerilor comerciale.

si a TVA.
si a altor taxe legate.
direct de cifra de afaceri..
2. Cifra de afaceri medie.
(CA) numita si pret mediu de vânzare:.
CA
CA
=
; unde: Q volumul fizic al vânzarilor..
Q
3..
Cifra.
de.
afaceri.
marginala.
(CAm).
care.
exprima.
variatia.
veniturilor.
generate.
de.
cresterea cu o unitate a volumului fizic al vânzarilor:.
DCA
CA
1
-
CA
0
CAm
==
.
DQQ1
-
Q0
Cifra de afaceri poate fi analizata sub urmatoarele aspecte:.

- analiza nivelului CA;.
- analiza dinamicii CA;.
- analiza structurii CA pe tipuri de venituri;.
- analiza factoriala a CA..
Analiza nivelului cifrei de afaceri.
Conditii:.
- nivelul CA sa acopere cheltuielile de exploatare si sa permita realizarea de p
rofit;.
-.
sa.
detina.
o.
pondere.
de.
minimum.
85%.
din.
venitul.
de.
exploatare,.
respectiv.
75%.
din.
veniturile totale;.
- în dinamica sa prezinte o tendinta de crestere reala pentru a asigura o crestere
reala a.
volumului de afaceri al firmei;.
- sa.
fie.
realizata.
corespunzator cu specificul.
activitatii pe elementele sale componente.
de venituri..
Dinamica CA.
trebuie.
sa.
prezinte.
o.
tendinta.
de.
crestere.
în.
preturi.
comparabile.
de.
la.
o.
perioada la alta pentru a asigura o crestere reala a afacerilor firmei..
Cifra de afaceri în preturi comparabile se determina:.

- la nivel de produs.
(qv1
p0
);.
qv
p
.
11
- la nivel de firma.
(qv
ipi
) sau.
.
ii
.
unde: IP indicele preturilor..
10

I
.
P
.
Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri.
Structura.
CA.
pe.
elemente.
componente.
ofera.
informatii.
despre.
modul.
de.
realizare.
a.
afacerilor.
pe.
tipuri.
de.
venituri,.
adica.
din.
vânzarea.
productiei.
si.
comercializarea.
marfurilor..
Analiza structurii CA se face în functie de specificul activitatii..
Pentru.
o.
firma.
industriala.
ponderea.
majoritara.
(85%.
din.
CA).
ar.
trebui.
sa.
o.
detina.
productia vânduta..
Analiza.
factoriala.
a.
CA.
are.
scopul.
de.
a.
identifica.
factorii.
care.
influenteaza.
evolutia.
acesteia, marimea si sensul acesteia, informatii necesare pentru aprecierea situ
atiei existente,.
cât si pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare..
Analiza factoriala a CA în cazul firmelor industriale.

Qf
CA
1..
CA
=
Ns
×·
;.
Ns
Qf
2..
CA
=
Ns
·
Nz
·
Nh
×Wh
;.
Mf
Qf
CA
3..
CA
=
Ns
××·
;.
Ns
Mf
Qf
Mf
Mf
'
Qf
CA
4..
CA
=
Ns
×·
·
;.
Ns
Mf
Mf
'
Qf
S
CA
5..
CA
=
Ns
·
t
·
;.
Ns
St
g
·
pi
6..
CA
=
Q
·
p
unde:.
p
=
i
;.
100
unde:.
CA cifra de afaceri;.
Ns
- numarul mediu de personal;.
Qf productia marfa fabricata destinata livrarii;.
Qf
- productivitatea medie anuala a muncii (calculata pe baza productiei fabricate

);.
Ns
CA
- gradul de valorificare a productiei obtinute destinate livrarii;.
Qf
Nz
- numarul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizata;.
Nh
- numarul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;.
Wh
- productivitatea medie orara a unui angajat;.
Mf
- valoarea medie a mijloacelor fixe;.
Mf
'
- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive;.
Mf
- gradul de înzestrare tehnica a muncii;.
Ns
Mf
'
- compozitia tehnologica a mijloacelor fixe;.
Mf
Qf
.
-.
randamentul.
mijloacelor.
fixe.
direct.
productive.
(productia.
marfa.
fabricata.
la.
1.
Mf
'
u.m. mijloace fixe);.

St stocuri de materii prime, materiale;.
p
- pretul mediu de vânzare unitar;.
gi structura productiei vândute pe produse;.
pi pretul de vânzare aferent productiei de tip i ..
Q
CA
Conform.
primului model de analiza (
CA
=
Ns
·
f
·
).
orice.
modificare.
a.
unuia.
din.
Ns
Qf
cei trei factori:.

- numarul de salariati;.
Qf
- productivitatea muncii pe salariat în functie de productia fabricata (
);.
Ns
CA
- gradul de valorificare a productiei fabricate (

);.
Qf
conduce la o modificare a CA..

Concluzii:.
Daca indicele productiei marfa fabricata devanseaza indicele de crestere a numar
ului de.
personal, atunci productivitatea muncii va înregistra si se va reflecta favorabil

si asupra CA:.
I
Qf
I
>
I
Û>
0
Qf
Ns
I
Ns
Daca.
ritmul.
de.
crestere.
a.
CA.
este.
superior.
ritmului.
de.
crestere.
a.
productiei.
marfa.
fabricate,.
atunci.
gradul.
de.
valorificare.
a.
productiei.
marfa.
fabricate.
creste,.
determinând.
si.
o.
crestere a CA:.
ICA
I
>
I
Û>
0
CA
Qf
I
Qf
Factorii de influenta asupra CA dupa primul model de analiza:.

Mf
DNs
.
.
.
.
Ns
Qf
Mf
'
Qf
Mf
Mf
'
Qf
DCA
.
.
, .
iar.
=·
·
'
.
Ns
Mf
Ns
Ns
Mf
Mf
CA
Qe
.
.
.
.
'
Qf
Mf
Metoda substituirilor în lant:.
DCA
=
CA
1
-
CA
0.
Al doilea model de analiza a CA (

CA
=
Ns
·
Nz
·
Nh
×Wh
):.
DNs
.
DT
.
.
.
DNz
.
DCA
.
.
.
Dt
.
DNh
.
DWh
.
Indicatorul.
T
=
Ns
·
Nz
·
Nh
exprima fondul total de timp de munca al firmei (ore-om)..
Indicatorul.
t
=
Nz
·
Nh
exprima timpul mediu de munca al unui salariat (ore)..
CA
Indicatorul.
DWh
=
- productivitatea medie orara a unui salariat..
T
Mf
Indicatorul.
- gradul de înzestrare tehnica a muncii exprima efortul investitional al.
Ns
firmei..
Acesta.
va.
sporii.
atunci.
când.
ritmul.
de.
crestere.
a.
valorii.
medii.
a.
mijloacelor.
fixe.
va.
devansa ritmul de crestere a personalului..
Mf
'
Indicatorul.
.
-.
compozitia.
tehnologica.
a.
mijloacelor.
fixe.
exprima.
ponderea.
Mf
mijloacelor fixe direct productive în totalul mijloacelor fixe..
Qf
Indicatorul.
.
-.
randamentul.
mijloacelor.
fixe.
direct.
productive.
(productia.
marfa.
Mf
'
fabricata.
la.
1.
u.m..
mijloace.
fixe),.
este.
factorul.
determinant.
al.
cresterii.
CA..
Aceasta.
este.
un.
factor.
cu.
o.
încarcatura.
informationala.
mare.
si.
complexa.
pentru.
ca.
acesta.
exprima.
eficienta.
muncii (productivitatea ei) precum si calitatea managementului în toate zonele de
manifestare.
a lui: productia si comercializarea..
Al cincilea model de.

analiza factoriala a CA exprima corelatia dintre CA.
si.
gradul de.
asigurare a fortei de munca cu active circulante (stocuri de materii prime, mate
riale, etc.)..
St
CA
CA
=
Ns
×·
.
Ns
St
S
Raportul.
t
evidentiaza valoarea medie a stocurilor aferente unui salariat sau gradul.
Ns
de asigurare cu materiale..
CA
Indicatorul.
exprima viteza de rotatie a activelor circulante (numarul de rotatii)..
St
Ultimul model.
de.
analiza.
factoriala.
a.
CA.
exprima.
corelatia.
dintre.
volumul productiei.
vândute si CA..
CA
Q
·
p
unde:.
gi
·
pi
100
în cazul în care productia este omogena..
Când productia vânduta nu este omogena modelul este:.
CA
=
qv
i
·
p
i
unde i = produsele..
Metodologia de analiza factoriala si modificarea factorilor de influenta:.
DCA
=
CA
1
-
CA
0.
din care, datorita:.
1. influentei modificarii volumului fizic al produselor vândute asupra CA:.
(.
)
(.
)
CA
CA
rec
sau.
CA
CA
0
.
qv
2. influentei modificarii pretului de vânzare asupra CA:.
qv
p
i
1
qv
p
qv
i
0
i
0
0
Dp
(DCA
)
qv
p
i
1
i
1
qv
p
i
1
i
0
CA
1
-
CA
rec
.
Cifra de afaceri recalculata se determina:.
qv

.
qv
p
i
0
1
rec
sau.
CA
=
Iqv
·
qv
i
p0.
qv
p
i
1
0
=
qv
qv
p
0
i
0
qv
p
i
0
0
Analiza CA în corelatie cu capacitatea de productie si cererea de produse.
Principalii factori de care depinde CA sunt:.

- capacitatea de productie;.
- resursele (materiale, umane, financiare).
- cererea de produse..
Resursele sunt: pamântul, capitalul, munca si factorii de productie..
Corelatia dintre capacitatea de productie si cerere au în vedere indicatorii:.

Qf
- gradul de utilizare a capacitatii de productie (

Gc
=×100
).
unde: Qf productia marfa fabricata;.

.
K capacitatea de productie (în unitati fizice sau valorice);.
CA
- gradul de satisfacere a cererii estimate (

Gs
=×100
).
Ce
unde: Ce cererea estimata la începutul intervalului;.
CA
- gradul de valorificare a productiei marfa fabricata (

G=×100
)..
v
Qf
Investigarea pietei si concurentei presupune determinarea indicatorilor:.

.
.

.
.

CA
f
- cota de piata absoluta sau globala.
100
CA
abs
=
n
CA
i
i=1
.
unde: CAi CA a firmei analizate;.
CA
i - CA totala a sectorului/ramurii..
i=1

.
.

.
.

CA
CA
f
- cota de piata relativa.
100
sau.
100
CA
rel
CA
rel
=

n
CA
L
.
CA
L
i
.
i=1
unde: CAL CA a celui mai important concurent de pe piata;.
CA
Li
- valoarea vânzarilor (CA) a primilor trei concurenti de pe piata..
i=1
Previzionarea CA.
Supravietuirea unei firme depinde de asigurarea unei cifre minime de afaceri:.
Chf
CA
=
min
Chv
1-
CA
unde: Chf cheltuieli fixe;.

.
Chv cheltuieli variabile..
Rata dividendelor = rata dobânzilor.
Cifra de afaceri minima în conditiile egalitatii dintre suma dividendelor si a dobân

zii:.
CA
min
=
qici
+
pb
.
i=1
unde: pb profitul brut..
Cifra de afaceri si principalii indicatori economico-financiari.
Modificarea CA produce efecte asupra:.

- profitului brut;.
- ratei rentabilitatii economice;.
- ratei rentabilitatii financiare;.
- vitezei de rotatii a activelor circulante;.
- volumului eliberarilor (imobilizarilor) de active circulante;.
- eficientei mijloacelor fixe;.
- eficientei muncii (si a profitului/salariat);.
- cheltuieli totale, variabile, materiale;.
- valorii adaugate..
Analiza valorii adaugate.
VA exprima gradul de bogatie care se obtine prin activitatea productiva si comer
ciala a.
unei.
firme..
VA.
reflecta.
contributia.
firmei.
la.
formarea.
PIB.
reprezentând.
o.
expresie.
a.
performantei economice a firmei..

Metode de calcul a VA.
1..
Metoda.
sintetica.
prin.
care.
din.
volumul.
total.
al.
activitatii.
de.
productie.
si.
comercializare a firmei se scad consumurile intermediare de la terti..

- când firma desfasoara numai activitati de productie:.
VA
=
Qe
-
M
.
unde: M consumuri intermediare;.

- când firma desfasoara activitati de productie si activitati de comercializare:.
VA
=(Qe
-
Mc
)-
M
'.
unde: Mc marja comerciala.
.
M consumurile intermediare pentru productie si comert..
2. Metoda de repartitie prin care VA este rezultatul însumarii urmatoarelor elemen
te:.
- salarii si contributii pentru asigurarile si protectia sociala;.
- amortizare;.
- provizioane aferente exploatarii;.
- dobânzi, impozite si taxe (exclusiv impozitul pe profit);.
- rezultatul exploatarii recalculat (rezultatul aferent CA din care se scad dobânz
ile)..
VA este formata din remunerarea urmatorilor parteneri sociali:.
- salariatilor;.
- actionarilor;.
- statului;.
- institutii care acorda credite;.
- firmei..
Valoarea.
economica.
adaugata.
(EVA.
.
economic.
value.
added).
este.
plusul.
de.
valoare.
creat de firma pentru actionari peste costul capitalurilor proprii, fiind o form
a de masurare a.
performantei interne a firmei..
Valoarea.
adaugata.
de.
piata.
(MVA.
.
market.
value.
added).
care.
reflecta.
crearea.
de.
valoare bursiera pentru actionari..

Ratele VA ofera informatii asupra împartirii VA între factorii de munca si capital..
1. Rata medie a valorii adaugate aferente CA masoara gradul de integrare pe vert
icala a.
firmelor cu activitate de productie si comercializare:.
VA
=×100
RVA
CA
2. Rata variatiei valorii adaugate denumita si rata de crestere a firmei:.
-VA
VA
10
×100
RVV
=
VA
0
3. Ratele de structura sau ratele de remunerare a valorii adaugate:.
- contributia factorului uman la formarea VA:.

Total
_
cheltuieli
_
cu
_
personalul
Kf
=×100
.
VA
- contributia activelor imobilizate la formarea VA:.

Cheltuieli
_
cu
_
amortizarea
K
=×100
..
Ai
VA
Analiza factoriala a valorii adaugate.
Modele de analiza:.

.
.
1..
VA
Q
·
va
.
=
Qe
VA
2..
VA
=
Ns
×·
=
Ns
×Wa
·
va
;.
Ns
Qe
Qe
VA
3..
VA
=
T
×·
=
T
×Wh
·
va
=
Ns
×t
×Wh
·
va
;.
T
Qe
Mf
Mf
'
Qe
VA
4..
VA
=
Ns
×·
·
·
..
Ns
Mf
Mf
'
Qe
Unde:.
Qe valoarea productiei exercitiului;.
M consumuri intermediare de la terti;.
va
- valoarea adaugata ce revine la 1 u.m. productie a exercitiului;.
T timpul total de munca;.
Wa
- productivitatea medie anuala;.
Wh
- productivitatea medie orara;.

.
e
Qe
Ns
- numarul mediu de personal;.
Mf
- valoarea medie a activelor fixe;.
Mf
'
- valoarea medie a activelor fixe productive..
Sistemul factorial de analiza:.
DNs
.
DT
DQe
Dt
.
DWh
.
DVA
Dgi
.
Dva
Dvai
.
unde: Qe productia exercitiului.
(Qe
=
T
×Wh);.
.
T timpul total de munca.
(T
=
Ns
·
t);.
Q
.
Wa
- productivitatea medie anuala (
Wa
=
e
);.
Ns
.
Wh
- productivitatea medie orara;.
.
Ns
- numarul mediu de salariati;.
.
t
- timpul mediu de ore pe salariat;.
.
gi structura productiei exercitiului pe tipuri de activitati sau produse;.

.
.
.

.
.
.
gi
·
va
i
i
=1
.
va
- valoarea adaugata medie la 1 u.m. productie.
va
=
100

Modificarea VA se produce datorita influentei:.
1. productiei exercitiului (Qe):.
(DVA
)
DQ
=(Q
-
Q
)×va
e
ee
0
10
.
1.1. timpului de munca (T):.
(DVA
)
.
DT
=(T
-
T
)×Wh
·
va
10
00
.
.
.
1.1.1. numarului de salariati (
Ns
);.
(DVA
)
.
.
DNs
=(Ns
1
-
Ns
0
)×t
×Wh
×va
0
00
.
.
.
1.1.2. numarului mediu de ore lucrate/salariat (
t
).
(DVA
)
.
.
Dt
=
Ns
×(t1
-
t
0
)×Wh
×va
1
00
.
1.2. productivitatii medii orare (Wh
);.
(DVA
)
.
DWh
=
T1
×(Wh
1
-Wh
0
)×va
0.
2. ratei valorii adaugate:.

((
.
va
DVA
)
=
Qe
×(va
1
-
va
0
).
.
2.1. structurii productiei exercitiului pe produse sau pe tipuri de activitati (
gi);.
(DVA
)
r
.
Dgi
=
Qe
×(
va
-
va
0
).
.
2.2. valorii adaugate la 1 u.m. productie a exercitiului pe produse sau pe tipur
i de.
activitati (vai);.
(DVA
)
r
.
Dva
=
Q
×(va
-
va)
ie
1
1
unde:.
r
.
gi
·
va
i
1
va
=
100
Modificarea VA influenteaza urmatorii indicatori economico-financiari:.

1..
Rezultatul exploatarii;.
(VA
-VA
)·
pr
.
1
00
P
unde:.
pr
=
- profitul mediu la 1 u.m. VA.
VA
2..
Eficienta utilizarii potentialului uman;.
(VA
1
-VA
0
)
Ns
1
3..
Eficienta utilizarii activelor de exploatare;.
VA
1
-VA
0
×1000
.
Ae
1
4..
Rata rentabilitatii economice;.
(VA
1
-VA
0
)·
pr
0
×100
.
At
1
5..
Eficienta utilizarii mijloacelor fixe.
(VA
1
-VA
0
)
×1000
..
Mf
1
Analiza productiei fizice.

Se realizeaza sub urmatoarele aspecte:.
1. analiza realizarii programului de productie pe sortimente;.
2. analiza structurii productiei;.
3. analiza ritmicitatii productiei si a vânzarilor;.
4. analiza calitatii productiei si a implicatiilor economico-financiare ele aces
teia..
Coeficientul mediu de sortiment.

(Ks
).
se.
stabileste.
având.
în.
vedere.
principiul.
de.
baza.
conform.
caruia.
nu.
se.
accepta.
compensarea.
nerealizarilor.
la.
anumite.
sortimente.
de.
catre.
depasirile de la alte sortimente..
q
.
unde:.
qmin
p0
- valoarea recalculata a productiei în limitele prevazute..
Coeficientul.
de.
nomenclatura.
conform.
caruia.
se.
acorda.
aceeasi.
importanta.
tuturor.
produselor,.
indiferent.
de.
ponderea.
lor.
în.
volumul.
productiei..
Valoarea.
informationala.
a.
acestui indicator este mai limitata decât coeficientul mediu de sortiment..
p
min
0
Ks
=
qp
00

.

.
-
N
Modificarea volumului fizic al productiei are influente asupra:.

- valorii productiei obtinute destinate livrarii;.
- cifrei de afaceri;.
- costului pe produse;.
- profitului pe produse si pe firma;.
- cheltuielilor fixe la 1000 u.m. CA;.
- ratei rentabilitatii economice..
Coeficientul.
mediu.
de.
structura.
sau.
asortiment.
(Ka)masoara.
ponderea.
fiecarui.
sortiment sau produs în totalul productiei..
APLICATII:.
1.Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asupra cifrei de.
afaceri.
Se cunosc:.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
Numarul mediu de salariati (
Ns
).
pers.
550.
400.
2.
Productia exercitiului (Qe).
mii u.m..
2500.
2300.
3.
Cifra de afaceri (CA).
mii u.m..
2400.
2470.
Sa se analizeze influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asu

pra cifrei.
de afaceri..
Rezolvare:.
Q
CA
CA
=
Ns
·
e
·
.
Ns
Qe
(DCA
)

.
CA
1
CA
0
CA
2300
2470
2400

.
.
e
1
=
Ns
400
=+
261,97
mii u.m..
1
Q
QQ
1
400
2300
2500
Ns
1
.
.
e
e
0
2.Influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri.
Se cunosc:.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
Ns
).
pers.
550.
400.
2.
mii u.m..
2500.
2300.
3.
mii u.m..
2400.
2470.
Sa se determine influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri..
Rezolvare:.
Qe
CA
CA
=
Ns
×·
.
Ns
Qe
(DCA
)
Qe0
CA
0
2500
2400
DNs
=(Ns
-
Ns
)×·
=(400
-
550
)×·
=-654,48
mii u.m..
10
Ns
Q
550
2500
0
e0
Influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri se realizeaza pentru c

ompararea.
rezultatelor efective cu cele din baza de raportare..
Reducerea.
numarului.
mediu.
de.
salariati.
cu.
150.
persoane.
în.
conditiile.
mentinerii.
constante a celorlalti factori de influenta, a determinat în mod justificat si o d
iminuare a CA.
cu.
654,48.
mii.
u.m..
Din.
cauze.
diverse:.
restructurarea.
activitatii,.
cresterea.
gradului.
de.
înzestrare tehnica, pensionari, transferuri, reducerea activitatii..
Se cunosc:.
Nr..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
crt..
1.
Ns
).
pers.
550.
400.
2.
mii u.m..
2500.
2300.
3.
mii u.m..
2400.
2470.
Sa se analizeze influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri..

Rezolvare:.
Q
CA
CA
=
Ns
·
e
·
.
Ns
Qe
Q
unde:
e
- productivitatea medie anuala a muncii;.
Ns
CA
.
- gradul de valorificare a productiei destinate livrarii..
Qe
(DCA
)

.

.
Qe
Qe
Qe
CA
0
2300
2500
2470

.

.
mii u.m..
400
476,216
Ns
1
·
1
.
·
=+
400
550
2500
Ns
Ns
1
Ns
0
.
e
0
Qe
Cresterea productivitatii medii anuale de la 4,54 (
0
) în perioada precedenta la 5,75.
Ns
0
Qe
(
1
) a generat o crestere a CA cu 476,2 mii u.m..
Ns
1
4.Influenta numarului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de aface

ri.
Se cunosc:.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
Ns
).
pers.
550.
500.
2.
Numarul mediu de ore lucrate/salariat (
t
).
ore.
2600.
2100.
3.
Cifra de afaceri medie orara (Wh
).
mii u.m..
92.
105.
Sa se analizeze influenta numarului mediu de ore lucrate de un salariat asupra c

ifrei de.
afaceri..
Rezolvare:.
CA
=
Ns
·
Nz
·
Nh
×Wh
.
unde:.
Nz
- numarul mediu de zile lucrate de un angajat;.
.
Nh
- numarul mediu de ore lucrate de un angajat pe zi;.
.
Wh
- productivitatea medie orara a unui angajat (cifra de afaceri medie orara);.
.
t
- numarul mediu de ore lucrate de un angajat (
t
=
Nz
·
Nh
)..
(DCA
)
Dt
=
Ns
×(Nz
·
Nh
-
Nz
·
Nh
)×Wh
=
Ns
×(t
-
t
)×Wh
= 500 (2100 2600) 92=.
111
0001100
= - 23 mil. u.m..
Scaderea.
numarului.
mediu.
de.
ore.
lucrate.
de.
un.
salariat.
de.
la.
2600.
ore.
în.
perioada.
precedenta (
t
) la 2100 în perioada curenta a generat o reducere a CA cu 23 mii u.m..
5.Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 u.m. producti

e a.
exercitiului asupra valorii adaugate.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
mil. u.m..
2,5.
2,7.
2.
Consumuri intermediare (M).
mil. u.m..
1,5.
1,8.
Model de analiza:.
M
1
VA
=
Qe
·
Qe
Influenta cheltuielilor cu materialele:.
(DVA
)
.

.

.
.

.
.

.
.
1,8
2,7
1,5
e
1
·

0
1
.
.

.

1
2,7
=-
0,189
mil..
2,5
Q
e
e
1

.
.
.
u.m..
Sporirea.
consumurilor.
intermediare.
cu.
0,3.
mil..
u.m..
a.
determinat.
sporire.
a.
valorii.
adaugate cu 0,189 mil. u.m..
6.Influenta productivitatii muncii medii orare asupra valorii adaugate.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
mil. u.m..
1,1.
1,2.
2.
Fondul total de timp de munca (T).
ore.
430000.
410000.
3.
Valoarea medie adaugata la 1 u.m. productie.
(va).
mil. u.m..
0,6.
0,5.
T
Qe
Wh
VA
va
Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate:.
1,2
1,1
(DVA
)
=
T1
×(Wh
1
-
Wh
0
)
·
va
410000

.

.
mil. u.m. .
0,7
0,08615
DWh
=
410000
430000
Qe
Cresterea productivitatii medii orare a muncii (
) a dus la cresterea cu 86,1 mii.
Wh
u.m. a valorii adaugate..

7.Influenta fondului de timp asupra valorii adaugate.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
mil. u.m..
2,0.
2,5.
2.
Fondul total de timp de munca.
ore.
500000.
490000.
3.
Valoarea medie adaugata la 1 u.m. productie.
mil. u.m..
0,43.
0,6.
VA
=
Qe
·
va
=
T
×Wh
·
va
.
T
Qe
Wh
VA
va
(DVA
)
2
DT
=(T
-T
)×Wh
×va
=(490000
-
500000
)×0,43
=-0.0172
mil. u.m..
10
00
500000
Exemple de corelatii.
1.Daca indicele numarului de personal este 92%, indicele productivitat

ii muncii este 106%, iar indicele.
cifrei de afaceri este 100,2%:.
a..
au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei exercit
iului si a.
scazut numarul de personal.
b..
au scazut numarul de personal si gradul de valorificare a productiei exercitiulu
i si a crescut.
productivitatea muncii.
c..
au crescut productivitatea muncii st gradul de valorificare a productiei exercit
iului.
d..
au scazut gradul valorificare a productiei exercitiului si productivitatii munci
i.
e..
a scazut productia exercitiului si au crescut productivitatea muncii si gradul d
e valorificare.
a productiei exercitiului.
Raspuns:.
B.
2..
Daca indicele productiei exercitiului este 102%, indicele productiei marfa este
106% si indicele cifrei.
de afaceri este 108%, atunci:.
a..
s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse fi
nite.
b..
au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.
c..
au crescut stocurile de productie neterminata si au crescut cele de produse fini
te.
d..
a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite.
e..
au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.
Raspuns:.
A.
.
3..
Daca.
indicele.
productiei.
exercitiului.
este.
108%.
si.
indicele.
cheltuielilor.
cu.
materialele.
este.
106%,.
rezulta:.
a..
reducerea cheltuielilor cu personalul.
b..
cresterea ponderii cheltuielilor cu materialele.
c..
reducerea ponderii cheltuielilor cu materialele si sporirea valorii adaugate.
d..
cresterea ponderii cheltuielilor in total venituri.
e..
reducerea cheltuielilor in toal venituri.
Raspuns:.
C.
.
4..
Daca indicele productiei exercitiului este 100%, indicele productiei marfa este
104% si indicele valorii.
adaugate este 98%, rezulta ca:.
a..
au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite.
b..
au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse fini
te.
c..
a scazut stocul de productie neterminata si au crescut cheltuielile materiale.
d..
au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite.
e..
s-au redus stocurile de productie neterminata si produse finite.
Raspuns:.
B.
.
5..
Daca indicele numarului de personal este 95%, indicele productivitatii muncii es
te 105%, iar indicele.
cifrei de afaceri este 112%, rezulta:.
a..
cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare
a productiei.
b..
cresterea productivitatii muncii, scaderea gradului de inzestrare a muncii si a
gradului de.
valorificare a productiei.
c..
cresterea productivitatii muncii si a gradului de valorificare a productiei.
d..
cresterea gradului de valorificare a productiei si scaderea productivitatii munc
ii.
e..
cresterea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a
productiei.
Raspuns: C.
Subiecte de examen:.
Ce reprezinta cifra de afaceri?.
Ce exprima productia marfa fabricata?.
Ce reprezinta valoarea adaugata?.
Corelatiile dintre indicatorii valorici..
.Aplicatii privind corelatiile dintre indicatori..
Modele de analiza a cifrei de afaceri.
Aplicatii .
Conditii care trebuie indeplinite de CA.
Corelatii .
Metode de calcul a valorii adaugate.
Modele de analiza a valorii adaugate.
Aplicatii.
1.Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asupra cifrei de
afaceri.
3.Influenta numarului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de aface
ri.
4.Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 u.m. producti
e a.
exercitiului asupra valorii adaugate.
5.Influenta productivitatii muncii medii orare asupra valorii adaugate.
6. Influenta fondului de timp asupra valorii adaugate.
Cap.III. Analiza cheltuielilor firmei.
Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:.

- consumuri, lucrari executate si serviciile prestate de terti;.
- remunerarea personalului;.
- executarea unor obligatii legale sau contractuale;.
- constituirea amortizarilor si provizioanelor;.
- consumuri exceptionale..
Costurile.
reprezinta.
totalitatea.
consumurilor.
exprimate.
în.
forma baneasca.
pe.
care.
le.
efectueaza firma în vederea realizarii unei anumite productii sau a unui singur pr
odus..
Criterii de clasificare a cheltuielilor:.
1. Dupa natura lor:.
a. cheltuieli de exploatare:.
- cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile;.

- cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;.
- cheltuieli cu personalul;.
- cheltuieli cu amortizarea si provizioanele aferente exploatarii;.
- alte cheltuieli de exploatare;.
b. cheltuieli financiare:.
- pierderi din creante legate de participatii;.

- cheltuieli privind investitiile financiare cedate;.
- diferente nefavorabile de curs valutar;.
- dobânzile aferente creditelor atrase, privind exercitiul financiar în curs;.
- sconturi acordate clientilor;.
c. cheltuieli extraordinare legate de evenimente exceptionale:.
- pierderi din calamitati;.
- debitori diversi;.
2. Dupa comportamentul fata de volumul productiei:.
a. cheltuieli variabile care sunt dependente de volumul de activitate si contin:
.
- cheltuieli cu materii prime si materiale aferente obtinerii productiei;.
- cheltuieli cu salariile personalului productiv;.
- cheltuieli cu servicii si lucrari prestate de terti în scopul obtinerii producti
ei;.
b..
cheltuieli.
fixe.
care.
sunt.
constante,.
pe.
termen.
limitat,.
în.
raport.
cu.
volumul.
de.
activitate, dar dependente de capacitatea de productie si distributie, formate în

principal din:.
- amortizare;.
- cheltuieli cu caracter fix (materiale, cheltuieli salariale);.
3. Dupa continutul lor:.
a..
cheltuieli.
materiale.
care.
cuprind.
consumuri.
de.
resurse.
materiale.
si.
amortizarea.
mijloacelor fixe;.
b. cheltuieli cu salariile si aferente utilizarii personalului (asigurari si pro
tectie sociala)..
Modele de calcul:.
1. Rata de eficienta a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 u.m. venituri

totale:.
Ch
1000
i
C
=×1000
;.
i
Vi
2. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m. CA:.
1000

.
qv
×c
1000
;.
qv
·
p
3. Analiza cheltuielilor variabile la 1000 u.m. CA:.
C
1000

.
qv
·
c
v
×1000
;.
qv
·
p
4. Analiza cheltuielilor fixe la 1000 u.m. CA:.
Cf
Cf
1000
1000
Cf
1000
;.
Cf
1000
;.
=
.
qv
·
p
CA
5. Analiza cheltuielilor materiale la 1000 u.m. CA:.

.
qv
6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1000 u.m. CA:.

1000
A
Ca
=×1000
.
CA
7. Analiza cheltuielilor cu salariile:.
a..
CS
=
Ns
·
S
;.
CA
CS
b..
CS
=
Ns
×·
;.
Ns
CA
T
CSc..
CS
=
Ns
×·
..
Ns
T
1000
m
×1000
;.
Cm
qv
·
p
unde:.
- numarul mediu de ore lucrate/salariat (

t
);.
Ns
CS
- cheltuieli medii cu salariile/1 u.m. CA (

cs
);.
CA
CA
- productivitatea medie anuala (Wa

);.
Ns
CS
- salariul mediu orar (

csh
)..
Corelatia dintre cresterea productivitatii muncii si cea a salariului mediu se r

eflecta cu.
ajutorul indicelui de corelatie stabilit dupa una dintre relatiile:.
I
csa
IC
=
;.
IWa
sau.
I
csa
-100
IC
=
.
- când cei doi indici au valori mai mari decât 100..
IWa
-100
IC.
<.
1.
.
este.
favorabil,.
adica.
productivitatea.
muncii.
a.
înregistrat.
un.
ritm.
superior.
de.
crestere fata de salariul mediu..
APLICATII:.
1.Influenta preturilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifra de aface

ri.
Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
Cifra de afaceri.
(
).
iv
pq
i
.
mil. u.m..
10.
8,5.
2.
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri:.
(
i
)v
cq
i.
.
mil. u.m..
7.
6,5.
3.
Indicele preturilor de vânzare.
(pi
).
%.
-.
107.
4.
Indicele costurilor.
(ci
)
.
%.
-.
110.
Sa se determine influenta preturilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 u.m.

cifra de.
afaceri..
Rezolvare:.
qvi
.
qc
1000
.
vi
i
C
=×1000
.
pi
qv
pi
i
ci.
110%
=
i1
×100
.
c
i
0
ci
×100
c
=
1 i0
110
pi
×100
p
=
1.
i0
107
·
100
100
i
1
i
1
.
p
=

.
×1000
-

.
q
v
v
qc
qc
110
110
i
0
i
0
i
1
i
1
v
v
1
·
1000
1000
1000
pi
×100
1
qp
i
qp
i
qp
i
.
i
1
i
0
i
1
v
qv
·
107
6,5
×100
6,5
×100
110
110
=×1000
-×1000
=
695,2
-
744,2
=-49
8,5
8,5
×100
107
2.Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifra de afaceri.

Nr..
crt..
Indicatori.
UM.
p0.
p1.
1.
Cifra de afaceri.
(
)iv
pq
i
.
mil. u.m..
60.
70.
2.
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri:.
(
i
)v
cq
i.
mil. u.m..
50.
55.
3.
(pi
).
%.
-.
110.
4.
(ci
)
.
%.
-.
113.
Sa se determine influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifra de

afaceri..
Rezolvare:.
qvi
.
1000
=

.
qc
vi
i
1000
.
pi
·
qp
vi
i
ci.
ci
×100
qv
·
1
i
.
1000

.
·
1000

.
qvi
=

.
qc
qc
qc
i
113
i
0
i
0
i
0
1
v
v
v
1000
1000
0
1
pi
×100
1
qp
i
qp
i
qp
i
.
i
0
i
0
i
v
0
qv
·
110
55
×100
50
113
=×1000
-×1000
=
764,77
-
833,3
=-68,53
70
×100
60
110
3.Influenta cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 u.m. cifra de a

faceri.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Suma cheltuielilor fixe (Cf).
6.
5,5.
2.
Cifra de afaceri.
(
i
)v
pq
i.
20.
22.
3.
Volumul efectiv al cifrei de afaceri la pretul perioadei p0.
-.
20,5.
Sa se determine influenta cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 u

.m. cifra de.
afaceri:.
qv.
1000
Chf
×1000
p.
f
.
qv
p
Chf.
Cf
Cf
5,5
6
DChf
=
1
×1000
-
0
×1000
=×1000
-×1000
=
250
-
272,7
=-22,7
mil. u.m..
22
22
qv
p
11
qv
p
11
4.Influenta pretului asupra cheltuielilor variabile la 1000 u.m. cifra de afacer
i.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Cheltuieli variabile.
(
i
)v
cq
i.
.
50.
45.
2.
Cifra de afaceri.
(
)iv
pq
i.
.
100.
107.
3.
(pi
).
-.
106.
4.
(ci
)
.
-.
110.
Sa.
se.
determine.
influenta.
pretului.
asupra.
cheltuielilor.
variabile.
la.
1000.
u.m..
cifra.
de.
afaceri..
.
.
.
Dg
- modificarea structurii.
qc
1000
.
vv
Cv
=×1000
Dp
- modificarea pretului.
qv
p
.
Dcv
- modificarea costului..
c
×100
c
×100
q
·
v1
q
·
v1
qv
cv
qv
cv
.
v1
.
1
110
v
110
10
10
Dp
=×1000
-×1000
=×1000
-×1000
=
qv1
p1
qv1
p0
q
1
p1
q
·
p1
×100
.
.
v
1
106
=
382,24
-
405,19
=-22,95
5.Influenta pretului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1000 u.m. cifra

de.
afaceri.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Cheltuieli materiale.
(
)mvq
c
.
50.
56.
2.
Cifra de afaceri.
(
)q
pv
.
85.
106.
3.
(pi
).
-.
110.
4.
Indicele costurilor (materiale)
(ci
)
.
-.
116.
Sa se determine influenta pretului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 10

00 u.m..
cifra de afaceri..
Rezolvare:.
g.
C1000
p.
cs (consum specific).
cm.
p (pretul de aprovizionare).
cm
×100
cm
×100
q
·
1
q
·
1
10
10
Dp
=
qv
cm
×1000
-
q v
cm
×1000
=
.
v1
116
×1000
-
.
v1
116
×1000
=
qv
p1
qv
p0
106
p1
×100
.
11
qv1
·
1110
=
455,43
-
500,99
=-45,56
.
.
Corelatii:.
1. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra che

ltuielilor la 1.000 lei cifra de.
afaceri semnifica:.
a..
scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri.
b..
cresterea costurilor pe produse.
c..
scaderea pretului de vanzare.
d..
cresterea pretului de vanzare.
e..
cresterea volumului productiei vandute.
Raspuns:.
D.
.
2..
Daca indicele productiei fizice (cantitatii) este 95%, indicele consumului speci
fic este.
93% si indicele cheltuielilor cu materialele este 87%, rezulta ca:.
a..
s-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor.
b..
s-a redus cantitatea fabricata, consumul specific si a crescut pretul materialel
or.
c..
a crescut cantitatea fabricata si consumul specific.
d..
s-a redus consumul specific si pretul materialelor.
e..
s-a redus cantitatea fabricata, consumul specific si pretul materialelor.
Raspuns:.
E.
Ce reprezinta cheltuielile?.
Care sunt elementele cheltuielilor de exploatare?.
Cheltuielile fixe si variabile.
Rata de eficienta a cheltuielilor totale, a cheltuielilor de exploatare.
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri..
Aplicatii.
Influenta preturilor de vânzare asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifra de afaceri
.
Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 u.m. cifra de afaceri.
Influenta cheltuielilor fixe asupra cheltuielilor fixe la 1000 u.m. cifra de afa
ceri.
Influenta pretului asupra cheltuielilor variabile la 1000 u.m. cifra de afaceri.
Influenta pretului de vânzare asupra cheltuielilor materiale la 1000 u.m. cifra de
afaceri.
CAPITOLUL 4.
ANALIZA SITUATIEI (POZITIEI) FINANCIARE .

A ÎNTREPRINDERII.
Obiectivele principale ale analizei situatiei financiare a întreprinderii pot fi s

intetizate astfel: .
- stabilirea patrimoniului net, ca forma de evaluare contabila a averii actionar
ilor; .
- caracterizarea structurii financiare (echilibrului financiar); .
- stabilirea lichiditatii si solvabilitatii care intereseaza, în principal, credit
orii firmei; .
- aprecierea starii financiare. .
Situatia financiara a unei întreprinderi, potrivit alineatului 16 din Cadrul Gener
al de întocmire.
si prezentare a situatiei financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Int
ernationale de.
Contabilitate, este influentata de resursele economice pe care le controleaza, de
structura sa.
financiara, de lichiditatea si solvabilitatea sa si de capacitatea sa de a se ad
apta schimbarilor.
mediului în care îsi desfasoara activitatea . .
Sursa principala de informatii privind situatia financiara este reprezentata de
bilant. .
Bilantul contabil si notele explicative raspund multiplelor exigente de ordin ju
ridic si contabil.
fiind stabilite pe baza reglementarilor legale. Între datele fumizate de bilantul
contabil si.
realitatea economico-financiara a întreprinderii analizate pot sa apara diferente.
Din acest.
motiv, majoritatea analistilor financiari considera ca se impune operarea cu un
asa zis bilant.
suport al analizei . Prin valoarea teoretica si utilitate practica se disting: bil
antul patrimonial,.
bilantul functional si bilantul pool de fonds . Pentru analiza patrimoniului (activ
ului) net,.
structurii financiare, lichiditatii si solvabilitatii întreprinderii se folosesc i
nformatiile din.
bilantul patrimonial (financiar), iar pentru analiza echilibrului financiar info
rmatiile pot fi.
obtinute din bilantul functional. .
Bilantul patrimonial prezinta importanta pentru toate categoriile de utilizatori
, dar în mod.
deosebit pentru investitorii actuali si potentiali si creditorii financiari. La
stabilirea bilantului.
patrimonial se au în vedere urmatoarele reguli: .
-.
pentru.
activ:.
ordinea.
lichiditatii.
crescatoare.
(aptitudinea.
posturilor.
de.
activ.
de.
a.
se.
transforma în numerar; .
- pentru pasiv: ordinea inversa a exigibilitatii (timpul cât sursa respectiva ramâne
la dispozitia.
întreprinderii). .
Pentru a stabili bilantul patrimonial pornindu-se de la bilantul contabil se im
pune tratari.
(corectii) ale informatiilor din bilantul contabil: .
A) În activ:.
a)eliminarea activelor de natura nonvalorilor (activelor fictive). .
Nonvalorile sunt elemente înscrise în activul bilantului contabil dar care, din punc
tul de.
vedere al lichiditatii nu au nici o valoare întrucât nu dau nastere unui flux de num
erar..
Principalele active de aceasta natura sunt cheltuielile de constituire, cheltuie
lile de repartizat.
asupra exercitiilor financiare urmatoare, primele privind rambursarea obligatiun
ilor, debitorii.
din capital subscris si nevarsat. Pentru eliminarea acestor elemente din bilantu
l patrimonial se.
procedeaza astfel: .
- cheltuielile de constituire, debitorii din capitalul subscris si nevarsat si c
heltuielile de.
repartizat pe mai multe exercitii financiare se scad din activ si concomitent di
n capitalurile.
proprii; .
- primele de rambursarea obligatiunilor: se scad din activul bilantului contabil
si din pasiv din.
împrumuturi si datorii asimilate pe termen mediu si lung; .
b) reevaluarea activelor în functie de conditiile pietei. Cu efectul reevaluarii s
e modifica.
activele, capitalurile proprii si impozitul pe profit amânat; .
c) includerea în activele imobilizate a activelor circulante cu termen de lichidit
ate mai mare.
de un an; .
d) efectele scontate neajunse la scadenta sunt creante cedate bancii pentru care
s-a înregistrat.
o crestere a disponibilitatilor, în consecinta cu valoarea acestora se majoreaza a
ctivele.
circulante (creantele) concomitent cu majorarea creditelor pe termen scurt. .
B. În pasiv, pe lânga modificarile de raspuns la corectiile activelor mentionate ant
erior, se.
mai impun: .
a) Datoria privind impozitul pe profit amânat se cuprinde în datorii pe termen lung;
.
b) Veniturile înregistrate în avans, în functie de continutul lor, se includ în datorii
pe termen.
scurt sau datorii pe termen mediu si lung. .
Datoriile totale ale întreprinderii se grupeaza în doua mari categorii: .
- datorii pe termen scurt, cele care au un termen de exigibilitate sub un an; .
- datorii pe termen mediu si lung, cele care au un termen de exigibilitate mai m
are de un an. .
În urma corectiilor mentionate bilantul patrimonial (financiar) va avea urmatoarea
forma: .
ACTIV.
PASIV.
I. Active imobilizate, din care:.
- necorporale.
- corporale.
- financiare.
II. Active circulante, din care:.
- stocuri.
- creante.
- investitii financiare.
- disponibilitati.
I. Capitaluri proprii.
II. Datorii pe termen lung.
III. Datorii pe termen scurt.
Bilantul functional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de functionare

din punct de.
vedere economic a întreprinderii, punând în evidenta utilizarile si sursele corespunza
toare.
fiecarui ciclu de functionare. Ciclurile întreprinderii avute în vedere sunt: de inv
estitii, de.
exploatare, de finantare si de trezorerie. .
Ciclul de investitii cuprinde achizitionarea de active imobilizate. .
Ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare, productie si distr
ibutie.
(vânzari) atât sub forma unor fluxuri fizice, cât si a unor fluxuri financiare. .
Ciclul de finantare cuprinde ansamblul operatiunilor dintre întreprindere si propr
ietarii de.
capital (actionarii si creditorii întreprinderii). .
Fluxul de finantare permite ca întreprinderea sa faca rata decalajului dintre flux
ul de lichiditati.
de intrare si de iesire provocat de ciclul de exploatare. .
Stabilirea bilantului functional se realizeaza avându-se în vedere urmatoarele regul
i: .
- activele sunt luate în calcul la valoarea lor bruta, se are în vedere valoarea de
intrare în.
gestiune; .
- imobilizarile închiriate, detinute în leasing sau în locatie de gestiune sunt integr
ate în activ.
si, corespunzator, în pasiv la Împrumuturi si datorii asimilate datorita faptului ca e
le servesc.
ciclului de exploatare; .
- conceptul de activ fictiv nu mai este operational; .
- cheltuielile ce privesc exercitiile financiare urmatoare se asimileaza activel
or imobilizate; .
- efectele scontate neajunse la scadenta, debitorii privind capitalul subscris s
i nevarsat,.
primele privind rambursarea obligatiunilor, creantele si datoriile privind impoz
itul pe profit.
amânat se trateaza în acelasi mod ca si la elaborarea bilantului patrimonial; .
- amortizarea si provizioanele sunt incluse în pasivul bilantului functional ca su
rse aciclice.
(care ramân la dispozitia întreprinderii o perioada mai mare de un an). .
Bilantul functional ca urmare a corectiilor mentionate va avea urmatoarea forma:
.
ACTIV.
PASIV.
I. Active aciclice (stabile).
II. Active ciclice aferente exploatarii.
- stocuri.
- creante aferente exploatarii.
III. Active ciclice din afara exploatarii.
- creante din afara exploatarii.
IV. Trezoreria de activ:.
- investitii financiare.
- disponibilitati.
I. Surse aciclice (stabile).
- capitaluri proprii.
- amortizare.
- provizione de orice natura.
- datorii financiare pe o perioada mai.
mare de un an.
II. Surse ciclice de exploatare.
(datorii fata de furnizori, salariati,.
bugetul de stat etc.).
III. Surse ciclice din afara exploatarii.
(furnizori de imobilizari, dividende de.
plata etc.).
IV. Trezoreria de pasiv:.
- credite pe termen scurt.
Analiza patrimoniului net .
Elementele legate în mod direct de evaluarea pozitiei financiare a întreprinderii su

nt activele,.
datoriile si capitalurile proprii. .
Patrimoniul.
net.
reflecta.
activele.
întreprinderii.
negrevate.
de.
datorii..
Patrimoniul.
net.
exprima.
averea.
actionarilor.
stabilita.
pe.
baza.
bilantului.
patrimonial..
Acest.
indicator.
este.
echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalului propriu corectat. .
Patrimoniul net se poate determina în doua moduri: .
a) ca diferenta între activul total si datoriile totale (exprimare materiala a pat
rimoniului net); .
b) ca suma a surselor de finantare a acestuia. .
Pentru determinarea si analiza patrimoniului net, informatiile din bilantul patr
imonial se.
structureaza astfel: .
Nr. crt..
.
N2
.
N1
.
N.
1.
1.1..
1.2..
1.3..
Active imobilizate total, din care:.
Imobilizari necorporale.
Imobilizari corporale.
Imobilizari financiare.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
2..
2.1..
2.2..
2.3..
Active circulante total, din care:.
Stocuri .
Creante.
Disponibilitati si plasamente.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
3..
Activ total (1+2).
.
.
.
4..
Datorii totale.
.
.
.
5..
5.1..
5.2..
5.3..
5.4..
5.5..
Patrimoniul net (3-4), din care finantat pe seama:.
Capital social varsat.
Prime de capital.
Rezerve (legale, statutare, din conversie, din reevaluare.
etc.).
Rezultat reportat.
Alte surse.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Nota: Pentru stabilirea surselor de finantare a patrimoniului net se au în vedere

informatiile.
din Situatia modificarilor capitalului propriu . .
Având în vedere componenta materiala a patrimoniului net, respectiv prima modalitate
de.
calcul, cresterea acestuia se înregistreaza atunci când activele devanseaza datoriil
e totale. .
Analizând sursele de finantare a patrimoniului net se pot întâlni, de regula, urmatoar
ele.
aspecte: .
- dinamica cea mai accentuata o înregistreaza sursele constituite pe seama rentabi
litatii.
întreprinderii: rezervele legale pâna la limita prevazuta de lege, rezervele statuta
re majorate pe.
seama profitului net ca urmare a deciziei actionarilor si rezultatul reportat ca
re poate fi profit.
nerepartizat (si atunci determina cresterea patrimoniului net) sau pierdere neac
operita (caz în.
care determina diminuarea patrimoniului net); .
- capitalul social se modifica doar în cazul unor noi aporturi, respectiv a unei f
inantari din.
surse externe (ale vechilor actionari sau ale unor noi actionari) si/sau prin co
nversia unor.
datorii în capital social (stingerea unor datorii în schimbul unui pachet de actiuni
). .
De asemenea, rezultatul reportat poate proveni din aplicarea pentru prima data a
IAS, mai.
putin IAS 29, modificarea politicilor cantabile, corectarea erorilor fundamental
e, surplusul.
realizat din rezerve din reevaluare. .
Deci, patrimoniul net poate sa creasca pe seama surselor interne (rentabilitatea
întreprinderii).
si pe baza unor surse externe (aporturi, primirea cu titlu gratuit a unor active
, conversia unor.
datorii în capital social etc.). .
Variatia patrimoniului net, exclusiv cea determinata de noi aporturi ale activel
or, conversia.
datoriilor în actiuni, rezultatul reportat din aplicarea pentru prima data a IAS,
modificarea.
politicilor cantabile si corectarea erorilor fundamentale, poate reprezenta rezu
ltatul global al.
actionarilor obtinut în perioada analizata. .
Analiza structurii resurselor economice si a surselor de finantare .
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutie

i ponderii.
elementelor patrimoniale. .
Metoda ratelor este recomandata în acest caz. .
Ratele de structura în cazul resurselor economice (Rai) se determina dupa relatia:

.
Ai
Rai
=×100
.
At
unde: .
Ai = valoarea pe categorii de active; .
At = valoarea activelor totale. .
Ratele de structura în cazul surselor de finantare (Rsi) se calculeaza astfel: .
Si
Rsi
=×100
.
Pt
unde: Si = suma pe categorii de surse de finantare; .
Pt = totalul surselor de finantare (pasivului). .
Prin calcularea ratelor de structura de activitatii de pasiv se obtine bilantul
patrimonial în.
procente. Informatiile obtinute în acest mod sunt, de cele mai multe ori, mai rele
vante decât în.
cazul folosirii valorilor absolute. .
Valorile ratelor de structura de activ si de pasiv sunt influentate de caracteri
sticile tehnice,.
economice, juridice, marimea întreprinderii, strategia aleasa etc. .
Analiza lichiditatii si solvabilitatii.
Informatiile despre lichiditate si solvabilitate sunt necesare pentru a estima c

apacitatea unei.
întreprinderi de a-si onora datoriile scadente. .
Lichiditatea poate fi definita ca fiind capacitatea întreprinderii de a-si onora o
bligatiile de.
plata la scadenta pe seama activelor sale curente. .
Solvabilitatea o definim ca fiind capacitatea întreprinderii de a-si onora datorii

le totale. .
Conform paragrafului 16 din Cadrul General de întocmire si prezentare a situatiilo
r financiare,.
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, lichidit
atea se refera.
la disponibilitatile de numerar în viitorul apropiat, dupa luarea în calcul a obliga
tiilor.
financiare aferente acestei perioade , iar solvabilitatea se refera la disponibilit
atile de.
numerar pentru o perioada mai mare în care urmeaza sa se onoreze angajamentele fin
anciare.
scadente . .
Analiza lichiditatii întreprinderii poate fi realizata pe baza ratelor de lichidit
ate si a fondului.
de rulment patrimonial. .
Analiza ratelor de lichiditate .
Pe baza datelor din bilantul patrimonial se pot stabili urmatoarele rate: .

a) Rata lichiditatii curente sau generale (Rlc): .
Active curente
Rlc
=
.
Datorii curente
Activele curente cuprind activele circulante, mai putin stocurile fara miscare,
degradate sau.
declasate si creantele incerte (în cazul în care nu s-au constituit provizioane ). .
Datoriile curente cuprind datoriile cu termen de exigibilitate mai mic de un an.
.
b) Rata lichiditatii rapide (testul acid): .
Active curente
-
Stocuri
Rlr
=
.
Datorii curente
c) Rata lichiditatii la vedere: .
Disponibilitati banesti
Rlv
=
.
Datorii exigibile imediate

Rata lichiditatii la vedere reflecta capacitatea de plata pentru o perioada scur
ta de timp (de.
regula de o luna). .
Pentru a aprecia pozitia financiara a unei întreprinderi din punctul de vedere al
lichiditatii.
ratele a si b se impun a fi comparate cu ratele medii sectoriale, iar rata c se impun
a fi.
mai mare decât 1. .
Potrivit uzantelor internationale rata a trebuie sa fie în jurul valorii 2, iar rata
b între 0,8 si.
Analiza fondului de rulment patrimonial .
Fondul de rulment patrimonial, denumit în continuare fond de rulment (FR), reflect

a.
lichiditatea curenta în marime absoluta a unei întreprinderi pe termen scurt. .
Fondul de rulment reprezinta marja de siguranta a întreprinderii, impusa de decala
jul dintre.
sumele de încasat si sumele de platit pe termen scurt, precum si de decalajul dint
re termenul.
mediu de transformare a activelor circulante în lichiditati si durata medie în care d
atoriile pe.
termen scurt devin exigibile. .
Fondul de rulment poate fi calculat în doua moduri: .
FR = Active circulante (curente) - Datorii pe termen scurt (curente) .
Fondul de rulment coreleaza lichiditatea activelor curente cu exigibilitatea dat
oriilor curente. .
FR = Capital permanent - Active imobilizate .
Capital permanent (angajat) = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung .
Rezulta ca fondul de rulment este partea din capitalul permanent folosita pentru
finantarea.
activelor circulante. .
În acest sens se pot calcula urmatoarele rate: .
rata de finantare a stocurilor (Rfs): .

Fond de rulment
Rfs
=
.
Stocuri
rata de acoperire a activelor circulante (Rac): .

Fond de rulment
Rac
=
.
Active circulante
Aceste rate se compara cu mediile sectoriale. .
Analiza solvabilitatii .
Solvabilitatea unei întreprinderi poate fi masurata cu ajutorul ratei solvabilitat

ii globale (Rsg): .
Active totale
.
Rsg
=
.
Datorii totale
Nivelul minim al acestei rate este de 1,4 (în conditiile în care ponderea minima a c
apitalurilor.
proprii în totalul capitalurilor este de 30%). .
O marime subunitara a ratei solvabilitatii globale arata ca firma este insolvabi
la, activele.
totale fiind mai mici decât datoriile totale. Cauza unei asemenea situatii este re
prezentata de.
pierderea înregistrata, care este mai mare decât capitalul social, rezervele constit
uite si alte.
surse proprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ. .
Analiza gradului de îndatorare.
Situatia financiara a întreprinderii poate fi caracterizata si cu ajutorul ratelor

de îndatorare. .
În acest scop pot fi stabilite urmatoarele rate: .
a) rata îndatorarii globale: .
Datorii totale
Capitaluri proprii
O valoare mai mare decât 2 reflecta o capacitate de îndatorare saturata. .
b) rata îndatorarii la termen (denumita si rata autonomiei financiare): .
Datorii pe termen lung
Capitaluri proprii
O rata mai mica decât 1 arata ca datoriile pe termen lung sunt acoperite cu capita
luri proprii. .
Apelarea la capital împrumutat presupune si cheltuieli financiare. Aprecierea risc
ului la care.
se expune întreprinderea prin apelarea la credite poate fi realizata pe baza ratel
or: .
a) raportul dintre cheltuielile financiare si cifra de afaceri: .
Cheltuieli financiare
×100
.
CA
O valoarea mai mare de 3% se apreciaza ca un potential risc de îndatorare pentru f
irma. .
b) ponderea cheltuielilor financiare în excedentul brut al exploatarii: .
Cheltuieli financiare
×100
.
EBE
Aceasta rata este considerata una dintre cele mai importante în cazul folosirii me
todei.
scorurilor. În cazul unei valori mai mari de 50% se considera ca riscul financiar
este mare. .
c) rata privind acoperirea dobânzilor: .
EBIT
Cheltuieli cu dobanzi
unde: EBIT = rezultatul înaintea deducerii dobânzilor si a impozitului pe profit. .
Rata mentionata arata de câte ori este acoperita cheltuiala cu dobânzile. Cu cât valoa
rea.
indicatorului este mai mica cu atât pozitia financiara a întreprinderii este mai ris
canta. Pentru.
o valoare mai mica decât 1, firma înregistreaza un rezultat curent negativ. .
Analiza echilibrului financiar pe baza abordarii functionale .
Analiza echilibrului financiar functional presupune studierea corelatiei dintre

fondul de.
rulment net global si necesarul de fond de rulment, concretizata în trezoreria net
a, precum si a.
ratelor de rotatie ale activelor si pasivelor de exploatare. .
Echilibrul financiar din punct de vedere functional este asigurat atunci când întrep
rinderea.
poate sa-si finanteze cresterea fara sa-si afecteze trezoreria neta. Pentru acea
sta fondul de.
rulment net global trebuie sa acopere partea structurala a necesarului de fond d
e rulment, iar.
variatiile sezoniere sau conjuncturale sa fie acoperite pe seama creditelor de t
rezorerie. .
A. Fondul de rulment net global FRNG. .
Relatia de calcul este: .
FRNG = Surse aciclice (stabile) - Active aciclice (stabile) .
B. Necesarul de fond de rulment NFR .
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta diferenta dintre nevoile ciclice s
i sursele.
ciclice, respectiv suma necesara finantarii decalajelor care se produc în timp, într
e fluxurile.
reale si fluxurile de trezorerie determinate, în principal, de activitatea de expl
oatare. .
Pe baza bilantului functional necesarul de fond de rulment se determina astfel:

.
NFR = Active ciclice - Surse ciclice .
Nevoia de fond de rulment se poate descompune în doua componente: necesarul de fon
d de.
rulment din exploatare si necesarul de fond de rulment din afara exploatarii. .
NFR = NFRE + NFRAE .
NFRE = Active ciclice aferente exploatarii - Surse ciclice aferente exploatarii
.
NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii - Surse ciclice din afara exploatar
ii .
Marimea necesarului de fond de rulment din exploatare este influentata de natura
activitatii,.
durata ciclului de fabricatie, viteza de rotatie a stocurilor si creantelor, niv
elul de activitate.
etc. .
C. Trezoreria neta.
Trezoreria (Tn) este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment
net global si.
nevoia de fond de rulment, reflectând situatia financiara a firmei, atât pe termen m
ediu si.
lung, cât si pe termen scurt. .
Trezoreria neta se poate calcula pe baza bilantului functional astfel: .
Tn = FRNG - NFR .
sau .
Tn= Ta-Tp .
unde: .
Ta reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale conturilor
de disponibilitati.
si plasamente; .
Tp reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor
de credite pe.
termen scurt. .
Trezoreria neta pozitiva este un excedent monetar al exercitiului financiar. În ca
zul în care.
necesarul de fond de rulment este constant, atunci trezoreria pozitiva este echi
valentul.
profitului net, diminuat cu dividendele platite în cursul aceleiasi perioade, la c
are se adauga.
amortizarea si alte cheltuieli care nu presupun plati. .
Trezoreria neta negativa reflecta un deficit monetar la sfârsitul anului si care a
fost acoperit.
pe seama creditelor pe termen scurt. În situatia în care necesarul de fond de rulmen
t este.
constant, trezoreria neta negativa este efectul înregistrarii de pierderi. .
Atunci când întreprinderea realizeaza produse rentabile, dispune de piata (de aprovi
zionare si.
de desfacere), dar înregistreaza o crestere a necesarului de fond de rulment, ca u
rmare a.
dezvoltarii activitatii, constatarea unei trezorerii nete negative nu semnifica
o situatie.
economico-financiara nefavorabila, ci înregistrarea unui decalaj între termenul medi
u de.
transformare a stocurilor si creantelor în lichiditati si durata medie de onorare
a obligatiilor pe.
termen scurt. .
Analiza echilibrului financiar functional prin metoda ratelor.
Pentru.
a.
caracteriza.
echilibrul.
financiar.
functional,.
se.
recomanda.
folosirea.
ratelor.
de.
rotatie si de finantare. .
3 6.2.1. Rate de rotatie .
Cea mai importanta rata este durata de rotatie a necesarului de fond de rulment
din exploatare.
(DR): .
NFRE
Fi
ACEi
Fj
SCEj
DR
=·
T
=
.
×-
.
·
.
CA
CA
Fi
CA
Fj
unde: .
T = durata perioadei analizate (de regula exprimata în numar de zile); .
NFRE
= necesarul de fond de rulment mediu al perioadei; .
CA = cifra de afaceri fara TV A; .
ACEi
= soldul mediu al activelor ciclice de exploatare pe elemente componente; .
Fi = fluxul de activitate asociat elementelor de active ciclice de exploatare; .
SCEi
= soldul mediu al surselor ciclice de exploatare pe componente; .
Fj = fluxul de activitate asociat surselor ciclice de exploatare pe componente;

.
ACEi
·
T
= rata de rotatie aferenta elementului i ; .
Fi
SCEj
·
T
= de rotatie aferenta sursei i ;.
Fj
Fi
Fj
,
= coeficientii care reflecta legatura dintre fluxurile de activitate si cifra CA
de afaceri.
CA
CA
fara TVA. .

.
.
Si
+
Sf

.
.
Valorile medii ale indicatorilor mentionati se pot calcula ca medii aritmetice s

imple.

.
.

.
Si
Sf
+
S
+
S
...
2
122

.
.

.
sau ca medii cronologice.
. În acest caz Si = sold initial, Sf= sold final; SI,.
n
-1

S2 Sn - soldurile pe subdiviziuni de timp; .
n = numarul de subdiviziuni. .
Formulele de calcul ale duratelor de rotatie ale componentelor necesarului de fo
nd de rulment.
din exploatare se prezinta astfel: .
al) stocuri de materii prime si materiale: .
Stocul mediu de materii prime si materiale
·
T
.
Consumul de materii prime si materiale
a2) stocuri de productie în curs de executie: .
Stocul mediu de productie neterminata
·
T
.
Productia obtinuta evaluata in costuri de productie
a3) Stocul mediu de produse finite. .
Stocul mediu de produse finite
·
T.
Productia vanduta evaluata in costuri de productie
a4) stocuri de marfuri: .
Stocul mediu de marfuri
·
T
.
Costul de cumparare al marfurilor vandute.
b) durata de rotatie a creantelor: .
Stocul mediu al creantelor
·
T.
Cifra de afaceri in preturi inclusiv TVA.
c) durata de rotatie a furnizorilor: .
Stocul mediu al furnizorilor
·
T.
Consumul provenite de la terti in preturi inclusiv TVA.
d) durata de rotatie a altor datorii din exploatare:.
Soldul mediu al obligatiilor
.
·
T.
Fluxul de activitate corespunzator .

Ratele de rotatie ale activelor ciclice de exploatare permit masurarea lichidita
tii acestora,.
rezultând o îmbunatatire a pozitiei financiare a întreprinderii în cazul reducerii lor s
i invers. .
Ratele de rotatie ale surselor ciclice de exploatare permit evaluarea termenelor
de plata a.
obligatiilor, respectiv durata creditului comercial obtinut din partea creditori
lor (mai putin cei.
financiari). .
În ansamblu, acest sistem de rate de rotatie permite desprinderea conditiilor în car
e s-a format.
necesarul de fond de rulment din exploatare, inclusiv în functie de fluxurile de a
ctivitate ale.
întreprinderii. .
Rate de finantare.
Pe baza fondului de rulment net global se pot calcula urmatoarele rate: .

a) rata marjei de securitate:.
FRNG
·
360
.
CA
Se apreciaza ca aceasta rata, pentru majoritatea firmelor, trebuie sa fie cuprin
sa între 30 si 90.
zile cifra de afaceri; .
b) rata de finantare a necesarului de fond de rulment:.
FRNG
×100
.
NFR
c) rata de finantare a activelor ciclice de exploatare: .
FRNG
×100
.
ACE
Alte rate de finantare care pot fi stabilite pe baza bilantului functional sunt:
.
a) rata de acoperire a capitalului investit:.
Surse aciclice (stabile).
×100
.
Capital investit.
unde: capitalul investit este format din active imobilizate si necesarul de fond
de rulment din.
exploatare..
Echilibrul financiar este asigurat atunci când rata este egala cu 1. O rata net in
ferioara lui 1.
indica finantarea unei parti importante a capitalului investit pe seama creditel
or de trezorerie. .
b) rata finantarii necesarului de fond de rulment din exploatare pe seama credit
elor de.
trezorerie: .
Credite de trezorerie.
×100
.
NFRE.
O valoarea ridicata a acestei rate, în conditiile reducerii sau suspendarii credit

elor de.
trezorerie de catre banci, se reflecta într-un risc important privind finantarea a

ctivitatii. .
APLICATII..
1)Modificarea procentuala a fondului de rulment.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Active imobilizate.
22.
25.
2.
Active circulante.
15.
20.
3.
Capital permanent.
30.
35.
4.
Datorii pe termen scurt.
12.
15.
Sa se determine modificarea procentuala a fondului de rulment..
Rezolvare:.
FR = Capital permanent Active imobilizate.
FR1 = 35 25 = 10 mil. u.m..
FR0 = 30 22 = 8 mil. u.m..
FR
1
-
FR
0
10
-
8
DFR
(%)=
×100
=×100
=
25%
.
FR
08
2)Influenta activelor circulante asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de a

ctive.
circulante.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Cifra de afaceri.
90.
100.
2.
Active circulante.
0,85.
0,80.
Sa se determine influenta activelor circulante asupra sumei eliberarilor (imobil

izarilor).
de active circulante..
Rezolvare:.
CA
1
(
)
=(Dz
1
-
Dz
0
EI
)·
.
CA
CA
Dz
AC
.

.
.
CA
1

.
AC
1
AC
0,8
0,85
100
-
0,05
×T
100

.
0,05
mil..
DAC
T
.
·
u.m..
3)Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment.
·
=-
=

.
100
100
100
CA
CA
11
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Active circulante, din care:.
20.
23.
.
- stocuri.
11.
9.
.
- creante.
0,7.
0,6.
.
- disponibilitati.
5.
4.
2.
Datorii pe termen scurt, din care:.
7.
8.
.
- credite pe termen scurt.
1,5.
2.
Sa se determine modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment..
Rezolvare:.
NFR = (Stocuri + Creante) (Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt).
NFR1 = (9 + 0,6) (8 2) = 9,6 6 = 3,6 mil. u.m..
NFR0 = (11 + 0,7) (7 1,5) = 11,7 5,5 = 6,2 mil. u.m..
NFR
1
-
NFR
0
3,6
-
6,2
DNFR
(%)=
×100
=×100
=-41,9%
.
NFR
0
6,2
4)Modificarea ratei de finantare a stocurilor.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Capital propriu.
6.
7.
2.
Datorii pe termen mediu si lung.
1.
2.
3.
Active imobilizate.
4,5.
5,2.
4.
Stocuri.
3.
3,5.
Sa se determine modificarea ratei de finantare a stocurilor..
FR
Rfst
=×100
.
Stocuri
(7
+
2)-
5,2Rf
=×100
=108,6%
st
3,5
(6
+1)-
4,5
Rf
st
=×100
=
83,3%
.
03
Rf
=
Rf
-
Rf
=108,6%
-
83,3%
=
25,3%
st
st
st
10
5)Modificarea ratei stabilitatii financiare.
Nr..
crt..
Indicatori.
p0.
p1.
1.
Capital propriu.
8.
10.
2.
Datorii totale, din care:.
6.
7.
3.
- datorii pe termen mediu si lung.
5.
6.
Sa se determine modificarea ratei stabilitatii financiare..

Rezolvare:.
Cp
=×100
Rsf
Cp capital propriu + datorii pe termen lung;.

p pasivul bilantului..
10
+
6
Rsf
=×100
=
94,1.
1
10
+
7
8
+
5
Rsf
=×100
=
92,9
.
08
+
6
DR
=
R
-
R
=
94,1-
92,9
=1,2%
sf
sf
sf
10
.
6)Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a.
activelor circulante.
milid.um.
Indicatori.
P0.
P1.
Cifra de afaceri.
65.
72.
Soldul mediu al activelor circulante.
7,1.
8,2.
d.c:-stocuri.
4,9.
4,0.
-creante.
3,5.
3,8.
Sa se determine influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie

a activelor.
circulante..
.
1
1
Cr
CA
T·
-
0
1
Cr
CA
T·
=
3,8
360
72
·
-
3,5
360
72
·
1,
5
.mil
um
=
.
.
.
7.Influenta variatiei stocurilor medii asupra modificarii vitezei de rotatie a.

Indicatori.
P0.
P1.
Cifra de afaceri.
550.
600.
Active circulante din care:.
250.
210.
-stocuri.
110.
100.
.
Sa se determine influenta variatiei stocurilor medii asupra modificarii vitezei
de rotatie a.
01
100
110
360
360
6St
St
T
T
zile
-
=
-
=
-
.
1CA
1CA
600
600
.
.
.
C e este bilantul patrimonial?.
Ce este bilantul functional?.
Ce este patrimoniul net?.
Ce este lichiditate, dar solvabilitatea?.
Ce este rata lichiditatii curente sau generale (Rlc)?.
Ce este rata lichiditatii rapide (testul acid)?.
Ce este fondul de rulment patrimonial si cum se calculeaza?.
Ce este rata de finantare a stocurilor (Rfs)?.
Cum se calculeaza rata de indatorare globala ?.
Ce este echilibrul financiar functional?.
Ce reprezinta necesarul de fond de rulment (NFR)?.
Ce este trezoreria neta?.
Ce este trezoreria neta pozitiva, dar negativa?.
Enumerati principalele rate de finantare..
In ce conditii este asigurat echilibrul financiar?.
APLICATII .
Modificarea procentuala a fondului de rulment;.
Influenta activelor circulante asupra duratei unei rotatii;.
Influenta activelor circulante asupra sumei eliberarilor (imobilizarilor) de act
ive.
circulante;.
Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment;.
Modificarea ratei de finantare a stocurilor;.
Modificarea ratei stabilitatii financiare;.
Modificarea ratei autonomiei financiare la termen; .
CAPITOLUL 5.ANALIZA RISCURILOR ÎNTREPRINDERII.
Activitatea întreprinderii este supusa în orice moment riscului. În linii generale, ri

scul.
constituie probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se produca. .
În functie de pozitia sa pe piata, de situatia economica si financiara, de mediul
economic,.
respectiv climatul în care îsi desfasoara activitatea, o societate poate suporta mai
greu sau mai.
usor riscurile la care este supusa. Practic nu exista activitate economica în care
sa nu intervina.
riscul la un moment dat. Intensitatea acestuia poate fi însa diferita în functie de
domeniu, de.
tendintele pietei, de imaginea tarii în contextul mondial etc. În lucrarea sa Diagnos
tic global.
strategic , autoarea Maria Niculescu evidentiaza faptul ca orice întreprindere este
supusa.
riscului: de exploatare, financiar si de faliment. .
Analiza riscului economic (de exploatare) .
Riscul economic mai este cunoscut si sub denumirea de risc de exploatare sau ope
rational..
Orice întreprindere, pentru a fi rentabila, trebuie sa îsi acopere integral cheltuie
lile si sa obtina.
profit. Riscul de exploatare reprezinta incapacitatea unei societati de a se ada
pta la.
modificarile mediului cu costuri minime. Rezultatele agentilor economici sunt in
fluentate.
foarte mult de modificarile care apar la un moment dat în mediul economic, politic
si social în.
care activeaza societatea: accentuarea concurentei, modificarea cererii, apariti
a produselor de.
substitutie, dezvoltarea tehnologica, modificarea legislatiei, schimbarea regimu
lui politic etc. .
În activitatea de exploatare, riscul depinde în mare masura de modul de gestionare.

a.
factorilor.
interni.
si.
în.
principal,.
de.
evolutia.
preturilor.
de.
vânzare,.
de.
raportul.
costpret,
.
calitate-pret.
de.
modificarea.
structurii.
cheltuielilor.
în.
raport.
cu.
volumul.
de.
activitate s.a. .
Practic, pentru determinarea riscului de exploatare se analizeaza pragul de rent
abilitate.
precum si evolutia lui în raport cu factorii conjuncturali care pot influenta volu
mul de.
activitate, implicit indicatorii de performanta si rezultate ai întreprinderii. .
În literatura de specialitate, pragul de rentabilitate este acel nivel al activita
tii la care.
întreprinderea, prin veniturile obtinute îsi acopera integral cheltuielile de exploa
tare, iar.
rentabilitatea este nula. Se mai numeste si punct mort sau cifra de afaceri (pro
ductie) critica. .
În cazul în care întreprinderea creeaza un singur produs, punctul mort (pragul de rent
abilitate).
poate fi masurat cu urmatorii indicatori: .
Volumul fizic critic al productiei (qcr).
Se stie ca pragul de rentabilitate este atunci când veniturile sunt egale cu chelt
uielile: .
CA = ChT.
.
Pr = 0 .
.
(1) .
în care:.
ChT reprezinta suma cheltuielilor totale; .
CA = cifra de afaceri. .
În functie de evolutia lor în raport cu volumul de activitate, cheltuielile totale s

e împart.
în cheltuieli variabile si cheltuieli fixe. Cheltuielile variabile se modifica oda
ta cu modificarea.
volumului.
de.
activitate.
(proportional.
sau.
neproportional).
în.
timp.
ce.
cheltuielile.
fixe,.
pe.
termen.
scurt,.
se.
mentin.
constante..
Rezulta ca.
atunci.
când.
ritmul.
de.
crestere.
al.
cheltuielilor.
variabile este egal cu dinamica cifrei dese reduce odata cu cresterea cifrei de
afaceri. .
Atât cifra de afaceri cât si cheltuielile variabile pot fi determinate în functie de v
olumul fizic.
al activitatii si de pretul unitar, respectiv costul variabil unitar. Relatia (1
) devine: .
qp = qcv + ChF .
.
.
(2) .
qpr
(p
-
cv
)=
Ch
F
.
qcr
=
Ch
F
.
p
-
cv
Diferenta p-cv se numeste marja unitara a cheltuielilor variabile iar marimea sa
trebuie sa.
acopere costul fix unitar si sa asigure obtinerea unui profit unitar. Relatia pr
ecedenta devine:.
Ch
F q
=
cr
mj
v
Pentru exprimarea pragului de rentabilitate în unitati valorice (CA), în cazul întrepr

inderilor.
care produc si comercializeaza un singur produs, se utilizeaza aceeasi metodolog
ie (cifra de.
afaceri critica): .
CA = ChT .
CA = Chv + ChF .
.
.
(1) .
În capitolul referitor la analiza cheltuielilor s-a evidentiat faptul ca acestea p
ot fi analizate fie.
în marime absoluta fie sub forma ratelor de eficienta a cheltuielilor, în cazul aces
ta, rata.
cheltuielilor variabile se exprima la 1 leu cifra de afaceri, astfel: .
Ch
Rv
=
v
.
Ch
v
=
CA
·
Rv.
CA
Relatia (1) devine: .
CA
=
CA
·
R
+
Ch
=
CA
(1-
R
)=
Ch
vF
vF
Deci, cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate va avea relatia: .

Ch
v
CA
cr
=
,.
1-
Rv
în care: 1 - Rv = Rmjv, unde Rmjv este rata marjei cheltuielilor variabile. Altfel
spus: .
Ch
F
CA
cr
=
.
Rmj
v
Se.
poate.
determina.
si.
gradul.
critic.
de.
utilizare.
a.
capacitatii.
de.
productie.
(Gcr).
care.
exprima procentual, nivelul la care trebuie sa fie utilizata capacitatea disponi
bila, astfel încât.
societatea sa nu înregistreze pierderi, respectiv profitul sa fie nul: .
qcr
Gcr
=×100,
qmax
în care: qmax reprezinta capacitatea maxima de productie, exprimata în unitati fizic

e..
Perioada critica reprezinta intervalul de timp în care societatea realizeaza produ
ctia la nivelul.
CA
cr
Tcr
=
CAz
critic:.
.
în.
care:.
CAz.
constituie.
cifra.
de.
afaceri.
zilnica,.
CAz.
=.
CA/T,.
unde.
T.
este.
perioada.
supusa.
analizei (360, 180, 90 zile). .
Orice întreprindere poate sa estimeze, pe baza acestei logici, nivelul necesar al

tuturor.
indicatorilor.
(volumul.
productiei.
fizice,.
cifra.
de.
afaceri,.
gradul.
de.
utilizare.
al.
capacitatii.
de.
productie.
etc.).
pentru.
cazul.
în.
care.
îsi.
doreste.
obtinerea.
unui.
profit.
anume.
(la.
valoarea.
indicatorilor la prag se adauga marimea profitului asteptat). .
În cazul în care întreprinderea produce si comercializeaza o gama variata de produse,.
metodologia de determinare a pragului de rentabilitate este similara. .
Evaluarea riscului de exploatare se realizeaza pe baza interpretarilor date valo
rilor aferente.
indicatorilor determinati la pragul de rentabilitate. Se subîntelege ca atunci când
o societate.
realizeaza o productie si o cifra de afaceri sub nivelul aferent punctului mort,
înregistreaza.
pierderi. De asemenea, daca perioada critica este mai mare decât perioada implicat
a în analiza.
întreprinderea nu îsi acopera toate cheltuielile de exploatare. Pe termen scurt, o a
stfel de.
situatie nu este alarmanta, deoarece este posibil ca în politica întreprinderii sa f
i intervenit.
anumite evenimente care au modificat evolutia asteptata (de exemplu realizarea u
nei investitii.
care nu a condus la obtinerea unor performante deosebite în acelasi an, modificare
a deciziilor.
strategice etc.). .
Pe termen lung, perpetuarea unei situatii negative poate accentua foarte mult ri
scul de.
exploatare, astfel ca autonomia financiara a întreprinderii se va reduce odata cu
cresterea.
gradului de îndatorare. Consecinta va fi, cresterea riscului financiar si chiar a
riscului de.
faliment. Iata de ce este importanta analiza riscului operational; ea ofera imag
inea asupra.
starii de sanatate a întreprinderii. .
Metodele de evaluare a riscului de exploatare prezinta însa si unele limite. De ex
emplu,.
conditiile economice se considera relativ constante pe timpul analizei, însa în prac
tica situatia.
este de multe ori alta; ritmul de crestere al cheltuielilor variabile se conside
ra egal cu.
dinamica volumului de activitate; cheltuielile fixe sunt considerate constante,
desi uneori ele.
se pot modifica semnificativ în contextul aparitiei unor factori conjuncturali etc
. Din acest.
motiv este necesara o extrapolare, pentru investigarea celorlalte situatii (IChc
> ICA sau IChc <.
ICA). .
Din analiza pragului de rentabilitate s-a constatat ca: .
- atunci când cifra de afaceri se situeaza cu pâna la 10% peste pragul de.
rentabilitate,.
situatia întreprinderii este instabila; .
- când cifra de afaceri este cu pâna la 20% mai mare decât cea a punctului critic, soc
ietatea are.
o situatie relativ stabila. .
- daca cifra de afaceri depaseste punctul mort cu peste 20%, situatia este confo
rtabila. .
Ca o concluzie generala, marimea riscului de exploatare este data numai de dimen

siunea.
cheltuielilor.
fixe.
(rata.
cheltuielilor.
variabile.
este.
constanta.
în.
timp)..
Cu.
cât.
cheltuielile.
fixe.
sunt.
mai.
mici.
cu.
atât.
riscul.
de.
exploatare.
este.
mai.
mic.
(deoarece.
pragul.
de.
rentabilitate.
se.
obtine pentru o valoare a cifrei de afaceri mai redusa). .
. Analiza riscului financiar .
Pentru desfasurarea activitatii economice, orice întreprindere are nevoie de resur

se financiare,.
necesare materializarii obiectului de activitate (echipamente, materii prime, sa
larii etc.)..
Aceste resurse financiare formeaza capitalul societatii; el este alcatuit din do
ua componente:.
capitalul propriu (resursele financiare proprii a caror utilizare nu presupune n
ici un cost) si.
datoriile (creditele atrase care genereaza cheltuieli financiare sub forma dobânzi
lor). .
Îndatorarea, prin marimea costului implicat, genereaza riscuri financiare si afect
eaza.
rezultatele finale ale întreprinderii. Metodologia de analiza a riscului financiar
este similara.
celei aferente riscului de exploatare, cu mentiunea ca marimea cifrei de afaceri
trebuie sa fie.
suficient de mare încât sa acopere pe lânga cheltuielile totale de exploatare si chelt
uielile cu.
dobânzi. La un anumit nivel de activitate si cheltuielile cu dobânzile sunt consider
ate.
cheltuieli fixe. .
În acest caz, pragul de rentabilitate global se determina dupa relatia: .
Ch
F
+
Dob
Ch
F
+
Dob
.
CA
PR
=
=
1-
Rv
Rmv
în care: Dob reprezinta dobânzile, iar celelalte simboluri au semnificatia de la ana
liza riscului.
de exploatare. .
Este firesc faptul ca riscul financiar creste odata cu cresterea gradului de îndat
orare iar.
volumul de activitate necesar acoperirii cheltuielilor curente trebuie sa creasc
a proportional cu.
creditele atrase. .
Analiza evolutiei rentabilitatii financiare sub incidenta politicii financiare a
firmei este un.
aspect fundamental al riscului financiar, de care sunt interesati în primul rând act
ionarii. În.
literatura de specialitate, levierul financiar ( efectul de levier ) permite determi
narea.
influentei capitalului atras asupra rentabilitatii capitalului propriu. .
Se porneste de la ideea ca rezultatul exploatarii (RE) este dependent de rentabi
litatea.
economica (Re) degajata de activul economic total al întreprinderii; matematic, ac
easta.
tendinta se reprezinta astfel: .
RE
=
At
·
Re
.
RE
în care:.
Re
=
este rentabilitatea economica la un leu activ total. .
At
Pentru a studia riscul financiar, se va face abstractie de rezultatele extraordi
nare, de impozitul.
pe profit precum si de veniturile financiare. În aceasta situatie rezultatul exerc
itiului (Rex) ar.
putea fi determinat ca: .
Rex = RE -Dob (valoarea profitului dupa ce s-au dedus dobânzile). .
Se stie ca At = Pt, unde Pt este pasivul total; deci At = Cpr + D; (unde D repre
zinta datoriile.
totale). .
Rata rentabilitatii financiare poate fi scrisa astfel: .
RA
·
R
-
Dob
(Cpr
+
D)-
Dob
ex
te
Rf
==
=
.
CC
C
pr
pr
pr
Cpr
R
e
+
DR
e
-
DpRf
=
.
Cpr
Rf
=
Re
+(Re
-
p)
D
.
Cpr
în care:.
Dob
=
D
·
p
, unde.
p
este rata dobânzii; D reprezinta datoriile. .
În cazul în care întreprinderea datoreaza impozit pe profit relatia de calcul devine:
.
R
=[R
+(R
-
p)D
Cpr
]·
(1
-
Cip)
fe
e
unde: Cip - cota de impozit pe profit; .

Rf -rentabilitatea financiara (a capitalului propriu). .
Din relatiile prezentate, rezulta ca rentabilitatea financiara este dependenta d
e raportul dintre.
rata rentabilitatii economice si rata dobânzii. Interpretarea corelatiilor dintre
indicatorii de mai.
sus este oferita în capitolul Analiza performantelor . .
Din situatiile precedente rezulta efectul de levier actioneaza pozitiv atunci când
rata.
rentabilitatii economice este superioara ratei medii a dobânzilor la creditele atr
ase. În acest.
scop, toate elementele de activ implicate în realizarea rentabilitatii economice t
rebuie sa fie.
utilizate cu maximum de eficienta (randamentul activelor totale CA/AT sa fie cât m
ai mare).
iar rata rentabilitatii comerciale sa creasca foarte mult (vezi capitolul de ren
tabilitate). Daca.
resursele atrase nu sunt performante atunci costurile acestora pot afecta solvab
ilitatea si.
lichiditatea, care în final pot duce la blocaje financiare ce maresc riscul financ
iar. .
Analiza riscului de faliment .
Desfasurarea.
unei.
activitati.
viabile.
care.
sa.
asigure.
perenitatea.
întreprinderii.
este.
o.
conditie esentiala ce implica multe eforturi si totodata o atentie permanenta as
upra evolutiei.
mediului.
intern.
si.
extern.
specifice.
domeniului.
de.
activitate..
Falimentul.
este.
ultima.
etapa.
în.
existenta economica a unei întreprinderi. În literatura de specialitate, deseori ter
menul de esec.
este.
considerat.
echivalentul.
celui.
de.
faliment..
În.
teoria.
economica esecul.
este.
interpretat.
în.
mod diferit, în functie de situatia cu care se confrunta societatea comerciala. Se
poate fi privit.
ca: .
- Esec economic, considerat atunci când veniturile nu sunt suficient de mari încât sa
acopere.
costurile totale; .
- Esec al întreprinderii, întâlnit în cazul în care întreprinderea si-a încetat activitatea
enerând.
o pierdere pentru creditori; .
- Insolvabilitate în faliment este acea stare a societatii în care valoarea de reali
zare pe piata a.
activelor este inferioara valorii datoriilor, deseori declarându-se falimentul fir
mei; .
- Insolvabilitate tehnica este o situatie a întreprinderii în care obligatiile curen
te nu pot fi.
onorate la scadenta din lipsa de lichiditati; .
- Incapacitate de plata, considerata atunci când întreprinderea nu si-a onorat toate
obligatiile.
contractuale prin care creditorii si-au avansat fonduri sau bunuri (aici pot inc
luse societatile.
aflate în insolvabilitate tehnica si cele în faliment); .
- Faliment juridic, apreciat ca fiind atunci când: .
a) societatea se afla în esec conform criteriilor stabilite de legislatia national

a cu privire.
la faliment; .
b) societatea a fost declarata falita de catre o instanta judecatoreas
ca. .
Este de retinut faptul ca falimentul este un proces care începe financiar si se te
rmina legal, în.
timp ce esecul poate sa nu aiba si componenta juridica. .
Dezechilibrul.
financiar.
constituie.
etapa.
premergatoare.
falimentului.
si.
este.
efectul.
incapacitatii.
activelor.
curente.
lichide.
de.
a.
stinge.
obligatiile.
curente.
existente.
în.
baza.
contractelor financiare. .
Unii autori considera falimentul ca fiind: .

a) Activul net negativ; .
b) Încetarea platilor catre creditor/neplata creditorilor; .
c) Incapacitatea de achitare a creditelor; .
d) Neplata dividendelor pentru actiuni preferentiale. .
Cauzele falimentului .
Cauzele falimentului sunt diverse: .

-.
Managementul.
neperformant,.
care.
pare.
a.
sta.
la.
baza.
a.
peste.
50%.
din.
totalul.
falimentelor. Principalele erori manageriale ar fi: .

- consultanta financiara gresita; .
- lipsa de comunicare cu angajatii; .
- pierderea controlului asupra costurilor; .
- politici de marketing inadecvate; .
- supracapacitate de productie etc. .
- Disfuncfionalitati interne: .
- forta de munca necalificata; .
- pierderea unor proiecte importante; .
- degradarea imaginii; .
- fraude; .
- rebuturi peste nivelul maxim admis; .

- Factori externi: .
- concurenta; .
-.
ciclul.
de.
viata.
al.
întreprinderii;.
este.
cunoscut.
faptul.
ca.
toate.
produsele,.
serviciile si chiar întreprinderile au o durata de viata limitata; .
- recesiune economica; .
- calamitati etc. .
Predictia falimentului companiilor, institutiilor de credit sau a oricaror altor

forme.
organizatorice suscita tot mai mult atentia practicienilor si a cercetatorilor în
ultimii ani. .
Principalii utilizatori ai acestui tip de analiza sunt: .
- Institutiile financiare creditoare; în scopul obtinerii certitudinii ca resursel

e financiare.
acordate vor fi rambursate integral si la termen, marea majoritate a companiilor
de finantare.
analizeaza.
înainte.
de.
acordarea.
creditului,.
riscul.
de.
neplata,.
respectiv.
de.
faliment.
ai.
întreprinderii solicitante; .
- Investitorii sunt interesati de viitorul activitatii companiei spre care acest
ia doresc sa îsi.
orienteze deciziile; .
- Oficialitatile guvernamentale sunt interesate în predictia falimentului întreprind
erilor.
deoarece aceste analize permit elaborarea unor politici sau reglementari specifi
ce.
(promovarea legilor antitrust, de exemplu) si exercita un impact major asupra ec
onomiei,.
politicii si societatii, în general; .
- Autoritatile de reglare din diferite domenii care au ca sarcina monitorizarea
si mentinerea.
solvabilitatii entitatilor individuale din cadrul sistemului (institutii financi
are, fonduri de.
investitii, companii de asigurare); .
- Auditorii. Analiza falimentului ofera informatii deosebit de valoroase asupra
continuitatii.
exploatarii, ca fundament al evaluarii activelor si datoriilor întreprinderii (IAS
nr. l); .
- Conducerea companiei este în mod direct interesata de predictia falimentului, fu
nctia scor.
fiind un barometru aflat nu numai la dispozitia actionarilor ci si a managementu
lui.
întreprinderii. .
- Alte profesii liberale ca: evaluator, avocat, lichidator etc. Pot fi utilizato
rii informatiilor.
fumizate de predictia falimentului. .
Riscul de faliment poate fi analizat din mai multe puncte de vedere. Astfel, se
poate realiza o.
analiza statica a riscului de faliment prin compararea marimilor principalelor e
lemente de.
activ si de pasiv, si prin determinarea ratelor de solvabilitate si de structura
financiara a.
pasivului. Pe aceasta baza se obtin informatii despre evolutia fondului de rulme
nt ai.
întreprinderii, respectiv despre durata medie de realizare a activelor circulante
si durata medie.
de rambursare a datoriilor pe termen scurt. Se apreciaza ca riscul de faliment s
e diminueaza.
odata cu cresterea fondului de rulment si atunci când, la termen, activele circula
nte.
transformate în lichiditati depasesc valoarea datoriilor curente. De asemenea, con
cluzii.
pertinente cu privire la faliment se pot desprinde si daca se realizeaza o anali
za functionala a.
riscului, prin studierea corelatiei Fond de rulment - Necesar de fond de rulment
- Trezorerie.
neta. .
O.
importanta.
deosebita.
în.
analiza.
riscului.
de.
faliment.
o.
are.
metoda.
scorurilor ,.
utilizata.
foarte.
frecvent.
de.
catre.
institutiile.
creditoare.
cu.
scopul.
de.
a.
se.
asigura.
împotriva.
riscului de insolvabilitate a clientilor. În prezentul capitol se va insista asupr
a acestei forme de.
analiza a riscului de faliment. .
Metoda ratelor pentru determinarea functiilor scor.
Metoda ratelor (financiare si de rentabilitate în special) este frecvent utilizata

în analiza.
riscului de faliment, în estimarea ratingului datoriilor, în evaluarea întreprinderii în
scopul.
fuziunii sau achizitiei etc. Asa cum s-a mai precizat, indicatorii financiari de
terminati sub.
forma ratelor au o deosebita semnificatie economica, mult mai relevanta decât cei
absoluti,.
deoarece permit comparatii între partile constitutive si aprecieri calitative priv
ind.
credibilitatea întreprinderii cercetate. Ele permit, evaluarea performantelor mana
gementului,.
aprecierea starii de sanatate financiara a întreprinderii, realizarea unor previzi
uni cu privire la.
activitatea întreprinderii în perspectiva etc. .
În literatura de specialitate s-au calculat peste 150 de rate financiare. Este de în

teles ca.
nu toate sunt la fel de relevante în aprecierea perfomantelor si a riscului întrepri
nderii. Analiza.
discriminanta a riscului de faliment pe baza ratelor constituie o metoda frecven
t utilizata de.
institutiile.
financiare.
în.
aprecierea.
solvabilitatii.
si.
lichiditatii.
întreprinderilor.
solicitante.
de.
credite. .
Scorul ca finalizare a analizei discriminante, constituie o metoda de diagnostic
extern care.
consta în masurarea si interpretarea riscului la care se expune investitorul, cred
itorul.
întreprinderii, dar si întreprinderea ca sistem în activitatea viitoare. El se bazeaza
pe.
formularea unor judecati de valoare care combina liniar un grup de rate (în princi
pal.
financiare) semnificative. .
Etapele de determinare a functiei scor .
Din punct de vedere tehnic, determinarea scorului necesita parcurgerea urmatoare
lor etape de.
lucru: .
- alegerea unui esantion de întreprinderi, care sa cuprinda doua grupuri, de exemp
lu,.
întreprinderi falimentare sau aflate în dificultate si societati care nu întâmpina probl
eme.
financiare; .
- compararea întreprinderilor din cele doua grupuri pe parcursul unui interval de
timp, prin.
utilizarea unor indicatori considerati cei mai semnificativi; .
- selectarea indicatorilor care realizeaza cea mai buna discriminare (prin testa
re statistica se.
retin indicatorii considerati cu actiune permanenta si puternica asupra esantioa
nelor.
cercetate); .
- elaborarea prin tehnica analizei discriminante a unei combinatii liniare Z a i
ndicatorilor.
semnificativi, Xi; .
Z = al Xl + a2 X2 +...+ an Xn .
Situatia economico-financiara se va reduce la un singur rezultat matematic care
va permite.
încadrarea societatii analizate în unul din grupurile considerate; .
- stabilirea unor puncte de inflexiune care sa realizeze clasificarea predictiva
a întreprinderilor.
în cele doua grupuri; .
- analiza apriori a ratei de succes a scorului Z prin compararea clasificarii pr
edictive cu.
situatia cunoscuta a întreprinderilor din esantion; .
- analiza aposteori a ratei de succes a functiei Z prin investigarea gradului de
relevanta pentru.
un alt esantion de firme..
APLICATII.
Analiza cost volum profit.
Se cunosc urmatoarele informatii:.

Cheltuieli fixe 20 mil. u.m..
Cifra de afaceri 98 mil. u.m..
Pret unitar 0,2 mil./buc.
Cost unitar (cv) 0,15 mil./buc.
Timp 360 zile.
qmax - 3000 buc..
Profit estimat 31 mil. u.m..
Rezolvare:.
a. Volumul fizic critic al productiei (qcr):.
Chf
20
qcr
==
=
400
buc..
p
-
cv
0,2
-
0,15
b. Cifra de afaceri critica:.

CA
cr
=
qcr
·
p
=
400
×0,2
=
80
mil. u.m..
c. Gradul critic de utilizare a capacitatii de productie (gcr):.
qcr
400
gcr
=×100
=×100
=13,3%
.
qmax
3000
d. Perioada critica (Tcr):.

CA
cr
80
80
Tcr
===
=
294,1 zile.
CA
98
0,272
T
360
e. Volumul productiei vândute pentru obtinerea unui profit estimat ca.

suma globala:.
Chf
+
p
20
+
31
qp
==
=1020
buc..
p
-
cv
0,2
-
0,15
f. Volumul productiei vândute pentru obtinerea unui profit estimat pe.

unitatea de produs.
(pru
'
):.
pru
'
=
31
=
0,01
.
3000
'
Chf
20
q
=
'
==
500
buc..
p
-
cv
-
pru
0,2
-
0,15
-
0,01
g. Profitul maxim (Pmax):.
Pmax
=
qmax
×(p
-
cv
)-
Chf
=
3000
×(0,2
-
0,15
)-
20
=
130
mil. u.m..
Concluzii (169):.
Din analiza efectuata rezulta: profitul este nul la un volum al productiei de.
400.
buc..
(a),.
respectiv.
la.
o.
CA.
de.
80.
mil..
u.m..
(b),.
gradul.
de.
utilizare.
a.
capacitatii de productie fiind de 13,3% (c). firma atinge pragul de rentabilitat
e în.
a.
294-a.
zi.
de.
activitate.
din.
an.
(d)..
pentru.
a.
obtine.
un.
profit.
de.
31.
mil..
u.m..
trebuie sa produca 620 buc (e-a) peste volumul critic al productiei, iar profitu
l.
maxim este de 130 mil. u.m. (g)..
Pragul rentabilitatii.
Pentru o firma se cunosc urmatoarele date:.

Capacitatea maxima de productie 110 mil. u.m..
Cheltuieli fixe 22 mil. u.m..
Cheltuieli variabile la 1 u.m. cifra de afaceri 0,55 mil. u.m..
Gradul efectiv de folosire a capacitatii de productie 78%.
Se cere:.
1. Care este pragul rentabilitatii?.
2. Care este rezultatul exploatarii în conditiile gradului efectiv de folosire a.
capacitatii de productie?.
Rezolvare:.
1. Cifra de afaceri critica (CAcr):.
Chf
22
CAcr
==
=
40
mil. u.m..
1-
cv
1-
0,55
2..
Cifra.
de.
afaceri.
realizata.
în.
conditiile.
folosirii.
capacitatii.
de.
productie în proportie de 78%:.
-.
CA
=
Qmax
×78%
=110
×78%
=
85,8
mil. u.m..
- Rezultatul exploatarii = CA Chf cv =.
=
85,8
-
22
-(0,55
×85,8)=
85,8
-
22
-
47,19
=
16,61
mil. u.m..
Pragul de rentabilitate, perioada critica, indicatorul de pozitie si .

pozitia firmei.
Indicatori.
Simbol.
UM.
Produs.
Total.
1.
2.
3.
Cantitate vânduta.
qi.
buc..
150.
220.
550.
-.
Pret de vânzare unitar.
pi.
u.m..
12.
15.
35.
-.
Cost variabil unitar.
cv.
u.m..
8.
10.
20.
-.
Cheltuieli fixe.
Chf.
u.m..
-.
-.
-.
8000.
Venituri din exploatare.
VE.
u.m..
-.
-.
-.
25000.
Cheltuieli de exploatare.
CE.
u.m..
-.
-.
-.
20000.
1. Sa se determine pragul de rentabilitate..

Chf
8000
8000
8000
CAcr
==
===
19559
Chv
(150
×8)+(220
×10
)+(550
·
20
)
14400
1-
0591
1-
1-
1-
CA
(150
×12
)+(220
×15
)+(550
×35
)
24350
2)Sa se determine perioada critica necesara fundamentarii analizei riscului econ

omic..
(CA=24350; CAcr= 19559; T=360 zile).
CA
cr
19559
Tcr
=×T
=×360
=
289
zile.
CA
24350
3). Sa se determine indicatorul de pozitie în marime absoluta si relativa..

CA = 24350 u.m., .
CAcr = 19559 u.m..
Marime absoluta:
I
=
CA
-
CA
=
24350
-19559
=
4791
u.m..
poz
cr
CA
-
CA
24350
-19559
Marime relativa:
I
poz
(%)=
cr
×100
=×100
=
24,5%
.
CA
cr
19559
Situatie stabila deoarece cifra de afaceri depaseste cu 24,5% pragul de rentabil
itate..
4). Sa se determine coeficientul de levier al exploatarii necesare fundamentarii
analizei.
riscului economic..
CA
24350
KE
==
=
5,08
.
CA
-
CA
cr24350
-19559
KE < 11, prin urmare firma se gaseste într-o situatie relativ stabila..
5)..
Sa.
se.
determine.
pozitia.
firmei.
pe.
baza.
analizei.
riscului.
financiar,.
stiind.
ca.
nivelul.
cheltuielilor cu dobânzile este de 500 u.m. (Chd)..
Chv = 14400 u.m.; CA = 24350 u.m.; Chf = 8000 u.m..
Chf
+
Chd
8000
+
500
8500
CA
cr
f
=
=
==
20782
u.m..
Chv
14400
1-
0,591
1-
1-
CA
24350
I
=
CA
-
CA
f
=
24350
-
20782
=
3568
u.m..
poz
cr
CA
-
CA
cr
f
24350
-
20782
I
(%)=
×100
=×100
=
17,17%
poz
f
CA
cr
20782
CA
cr
f
20782
Tcr
=×T
=×360
=
307
zile.
CA
24350
CA
24350
KE
=
f
==
6,8%
.
CA
-
CA
cr24350
-
20782
Din analiza efectuata rezulta ca productia critica are o valoare de 20782 u.m.,
care va fi.
atinsa în a 307-a zi..
Firma se afla într-o situatie stabila, generata de faptul ca CA depaseste cu 17,17
% CA.
critica, iar coeficientul de elasticitate se încadreaza în limita de pâna la valoarea
11% (KE =.
6,8%)..
Definiti riscul economic..
Care sunt factorii de care depinde riscul?.
Ce este pragul de rentabilitate?.
Cum se calculeaza volumul fizic critic al productiei (qcr), dar cifra de afaceri
critica?.
Corelatii intre indicele cheltuielilor si indicele CA..
Ce este riscul financiar?.
Ce este riscul de faliment?.
Ce presupune falimentul juridic?.
Cauzele falimentului..
Care sunt disfunctionalitatile interne care pot duce la faliment?.
Care sunt principalii utilizatori ai analizelor privind riscurile intreprinderii
?.
Etapele de determinare a functiei scor..
APLICATII.
Determinarea perioadei critice necesare fundamentarii analizei riscului econom
ic..
Determinarea indicatoruui de pozitie în marime absoluta si relativa..
Determinarea coeficientului de levier al exploatarii..
Determinarea pozitiei firmei pe baza analizei riscului financiar..
Determinarea indicatorilor: cost-volum-profit.

Sinteza Analiza Economico-Financiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinteza Analiza Economico-Financiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANAGEMENT :anul III-IV (ZI, FR,ID)-semestrul II..

ANALIZA ECONOMICA- FINANCIARA .

CAP.I. Baza teoretico-metodologica a analizei economico-financiare.

1.1 Tipuri de analiza:.

procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe:.

Tipuri de analiza economico-financiara:.

b. Din punct de vedere al determinarii cantitative sau al caracteristicilor cali

c. Dupa nivelul la care se aplica analiza economico-financiara:.

- analiza mezoeconomica studiaza fenomenele la nivelul sectorului sau ramurii pe

- analiza macroeconomica are.

d. Dupa modul de urmarire a fenomenelor se disting:.

e. Dupa orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul:.

f. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor distinge:.

g. În functie de pozitia analistului:.

- analiza interna foloseste conducerii firmei pentru cunoasterea starii de fapt

Functiile analizei economico-financiare:.

- descoperirea si mobilizarea rezervelor interne;.

- întarirea autonomiei economico-financiare si cresterea eficientei economice;.

- diagnoza si reglarea activitatii firmei..

Etapele procesului decizional de management:.

- obtinerea unui set complet de informatii;.

- stabilirea elementelor constitutive ale deciziei;.

- cercetarea prospectiva a evolutiei variabilelor decizionale;.

- evaluarea liniilor de actiune;.

Stabilirea elementelor constitutive ale deciziei:.

economic cercetat, de la rezultatele activitatii economice catre elemente si fac

analizat, fie a unui factor care actioneaza asupra acestuia..

timp, spatiu, metode de evaluare)..

1.3. Metode, tehnici si instrumente utilizate de analiza economico-financiara:.

indicatorilor economico-financiari care pot fi grupati pe categorii..

- metode de analiza cantitative (cuantificarea influentelor factorilor)..

A. Metode ale analizei calitative.

1. Modelarea fenomenelor economice cunoaste 3 tipuri de modele:.

- cifra de afaceri la 1 leu active de exploatare;.

- rata rentabilitatii comerciale..

unde: D durata medie de rotatie a activelor circulante;.

unde: Rc rata rentabilitatii comerciale;.

perioada, alta firma, media sectoriala sau pe ramura, standarde, norme..

nationalitate, formare profesionala..

nefavorabile, pe categorii de resurse)..

- ordonarea factorilor se face dupa:.

- influenta modificarii factorului a :.

- influenta modificarii factorului b :.

- influenta modificarii factorului c :.

Indicele unui fenomen oarecare N , influentat de n factori, se determina astfel:.

b1. Cazul în care factorul cantitativ este la numitor:.

- pe baza de marimi absolute (totale):.

b2. Cazul în care factorul cantitativ se afla la numarator:.

pozitionarea globala a firmei..

analiza cifrei de afaceri, analiza furnizorilor..

matematica (liniara, hiperbolica, parabolica, exponentiala);.

generate de modificarea cu o unitate a volumului de activitate sau a factorilor

11. Metoda fluxurilor permite evidentierea si analiza transformarilor înregistrate

anumita perioada, analiza lichiditatii si solvabilitatii..

sociale, juridice, etc.;.

valoarea informatiei, costul informatiei..

Cap.II. Analiza rezultatelor activitatii de productie si comercializare.

Principalii indicatori de masurare a activitatii unei firme sunt: cifra de aface

1. Cifra de afaceri (CA) reprezinta suma veniturilor realizate din:.

executate si serviciilor prestate si care urmeaza sa fie vândute..

4. Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul de venituri peste valoarea consum

adica cresterea gradului de valorificare a productiei obtinute..

total al activitatii firmei, adica cresterea gradului de valorificare a resursel