Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a1 o1 a2 o2 . . . an on an+1 unde :
ai, i=1, 2, ..., n+1 sunt operanzi ,iar oi, i=1, 2, ..., n sunt operatori. În func•ie de
tipurile operatorilor expresiile pot fi aritmetice, rela•ionale, logice sau mixte.
Func•ia S e m n i f i c a •i a
29
Expresiile aritmetice sunt expresii în care operanzii sunt valori numerice
întregi sau reale. Operatorii sunt cei permi•i de tipurile întreg •i real; se cere ca
opera•ia care leag• doi operanzi s• fie definit• în tipul acestor operanzi. Operanzii
unei expresii aritmetice pot fi constante numerice, variabile simple de tip
numeric, elemente de tablou de tip numeric, func•ii numerice, subexpresii
aritmetice (expresie aritmetic•, eventual precedat• de semnul ’-', între paranteze) .
Deci ,o expresie aritmetic•, notat• <exp_a> se poate defini astfel:
unde <e1> •i <e2> sunt expresii de acela•i tip în care s-a definit opera•ia
rela•ional• <op.rel.>, iar
< op.rel.> ::= < | <= | = | > | >= | < > ( pentru : <, ≤, =, >, ≥ •i ≠ )
30
Expresia logic• utilizeaz• operatorii logici And (conjunc•ia), Or
(disjunc•ia) •i Not (nega•ia). Operanzi sunt expresii a c•ror valoare este boolean•.
Pentru determinarea valorii unei expresii logice se evalueaz• mai întâi
operanzii •i apoi opera•iile logice binare în ordinea priorit••ii lor: mai întâi
conjunc•iile logice (opera•iile And) •i apoi disjunc•iile logice (opera•iile logice
Or). Opera•iile logice cu aceea•i prioritate se evalueaz• de la stânga spre dreapta
în ordinea scrierii lor.
În expresiile mixte, subexpresiile vor fi scrise între paranteze. De
exemplu în expresia
31
Primele patru tipuri de declara•ii vor fi descrise în continuare, iar
descrierea (declararea) subprogramelor va fi abordat• doar în lec•iile 8 •i 9.
4.2.1. Declara•ia de etichete.
unde <eticheta> este un identificator sau un întreg f•r• semn format din cel mult
patru cifre.
De exemplu
unde <id> este un identificator care va nota numele constantei definite, iar
constanta care urmeaz• va preciza valoarea constantei definite. Ea poate fi
numeric•, boolean•, sau un •ir de caractere.
De exemplu:
Const Pi = 3.141592653; $
e = 2.718281828;
Path = ‘f:Soft/Tp/Bgi’;
32
Definirea unei constante este necesar• atunci când ne referim la ea în mai
multe p•r•i ale programului, pentru a prescurta scrierea sau pentru a permite
modificarea ulterioar• u•oar• a programului. Este posibil• •i definirea unei
constante cu tip, prin care se define•te numele, tipul •i valoarea constantei
respective.
De exemplu:
Const X : •ir_el_reale = (3,4,5,6,1,2,7); $
unde <id> este un identificator ce reprezint• numele tipului definit, iar <tip> este
un tip definit cu ajutorul tipurilor deja cunoscute (predefinite sau definite anterior
de utilizator).
De exemplu, prin
se define•te un tip enumerare cu numele culoare •i care are cele patru valori
men•ionate.
Prin
33
se define•te tipul enumerare Zile cu cele •apte valori declarate.
unde <Lista_id> este o list• de identificatori, iar <tip> este un tip predefinit sau
definit de utilizator. Prin ea se declar• toate variabilele din lista de identificatori
<Lista_id> ca având tipul precizat dup• caracterul ’ : ’ .
De exemplu, prin
Var i, j, k, l, m, n : Integer; $
a, b, x, y, z : Real;
Cond : Boolean;
se declar• :
- •ase variabile de tip întreg, având numele i, j, k, l, m, n ;
- cinci variabile de tip real cu numele a, b, x, y, z ;
- o variabil• logic• denumit• Cond .
Prin
Var S : Array [1..9] Of Real ; $
Declara•ia
Var C : Array [1..10, 1..10] Of Char ; $
permite utilizarea unei matrice p•tratice de ordin mai mic sau egal cu zece, având
elemente de tip caracter notate cu c11, c12, ... , c1n , ... , cij, ... , cnn (n ≤ 10) .
34
35