UNIVERITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MARKETING ŞI AFACERI ECONOMICE INTERNAłIONALE

Specializarea : MARKETING

Turism şi marketing turistic

Titular de curs : Lect. Univ. dr. A. Butnaru

Denumire curs: Turism şi marketing turistic

Manuale recomandate : Balaure V. , Catoiu I., Veghes C. , Marketing turistic,

editura Uranus, Bucuresti, 2005
Baron P., Romania turistica, Casa Editoriala pentru Turism
si Cultura, ‘ABEONA’, Bucuresti, 1994
Stoina C, Spanu M, Turism si marketing turistic, Editura
România de mâine, Bucureşti, 2003,

Obiectivele cursului:

Disciplina de Turism şi marketing turistic urmăreşte familiarizarea studenŃilor cu

noŃiunile specifice activităŃii de turism cu principalele particularităŃi ale teoriei şi practicii
de marketing în acest domeniu.
CunoştinŃele dobândite permit aprofundarea aplicării marketingului la specificul
întreprinderii de turism pentru a se menŃine şi a-şi întări poziŃia pe piaŃă.
Acesta disciplină asigură cunoaşterea elementelor constitutive ale pieŃei turistice, a
mecanismelor de perfecŃionare a pieŃei, a politicilor de marketing şi a conducerii
activităŃilor de marketing în domeniul turismului. CunoştinŃele însuşite asigură realizarea
unor programe de marketing specifice activităŃilor societăŃilor de turism.
Cuprins

1. TURISMUL
1.1. TURISMUL –SCURTA INCURSIUNE IN ISTORIE
1.2. CONCEPTE SI DEFINITII SPECIFICE ACTIVITATII DE TURISM
1.3. CONEXIUNUILE MACROECONOMICE ALE TURISMULUI

2. CIRCULATIA TURISTICA
2.1. CLASIFICAREA FORMELOR DE TURISM
2.2. SCURTA PREZENTARE A FORMELOR TURISMULUI MODERN

3. FACTORII CARE DETERMINA EVOLUTIA TURISMULUI

3.1. CLASIFICAREA FACTORILOR CARE DETERMINA EVOLUTIA
TURISMULUI
3.2. MOTIVATIA TURISTICA

4. ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

4.1. STRUCTURI ORGANIZATORICE IN TURISM
4.2. ORGANIZATIA MONDIALA A TURISMULUI
4.3. ROLUL STATULUI IN TURISM

5. POTENTIALUL TURISTIC
5.1. COMPONENTELE POTENTIALULUI TURISTIC
5.2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL ROMANIEI
5.3. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC AL ROMANIEI

6. ELEMENTELE DE MARKETING TURISTIC

6.1. PIATA TURISTICA

6.2. CONCEPTUL DE MARKETING TURISTIC
6.3. MIXUL DE MARKETING TURISTIC
6.4. POLITICA DE PRODUS
6.5. PROCESUL DE DEZVOLTARE SI LANSARE A NOILOR PRODUSE
TURISTICE PE PIATA
6.6. STRATEGII DE PRODUS
6.7. POLITICA DE PRETURI SI TARIFE
6.8. POLITICA DE DISTRIBUTIE
6.9. POLITICA DE PROMOVARE A PRODUSULUI TURISTIC
6.10. COMPONENTELE SI ETAPELE UNUI PROGRAM DE MARKETING
TURISTIC

7. SERVICIILE TURISTICE
7.1. PARTICULARITATILE SI CARACTERISTICILE SERVICIILOR
TURISTICE
7.2. CLASIFICAREA SERVICIILOR TURISTICE
 7.3. TRANSPORTURILE TURISTICE
7.3.1. TRANSPORTURILE TURISTICE RUTIERE
7.3.2. TRANSPORTURILE TURISTICE FEROVIARE
7.3.3. TRANSPORTURILE TURISTICE AERIENE
7.3.4. TRANSPORTURILE TURISTICE NAVALE (MARITIME SI
FLUVIALE)
7.4. SERVICIILE HOTELIERE
7.5. SERVICIILE DE ALIMENTATIE PUBLICA
7.6. SERVICIILE DE AGREMENT
7.7. SERVICIILE TURISTICE COMPLEMENTARE

8. HOTELUL- INTREPRINDERE TURISTICA

8.1. IMPORTANTA LOCULUI DE AMPLASARE A INTREPRINDERII
HOTELIERE
8.2. TIPURI DE CLASIFICARE A INTREPRINDERILOR HOTELIERE
8.3. FORMELE DE EXPLOATATIE A UNITATILOR HOTELIERE

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

Balaure V. , Catoiu I., Veghes C. , Marketing turistic, editura Uranus, Bucuresti, 2005
Baron P., Romania turistica, Casa Editoriala pentru Turism si Cultura, ‘ABEONA’,
Bucuresti, 1994
Minciu Rodica „Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
Stoina C, Spânu M, Turism şi marketing turistic, Editura România de mâine, Bucureşti,
2003,
Xxx Strategia nationala de dezvoltare economica pe termen mediu 2000-2004,
Autoritatea Nationala pentru Turism

CAP. 1 TURISMUL

Dezvoltarea turismul în perioada contemporană a determinat şi o tratare ştiinŃifică a

sa condiŃionată de necesitatea cunoaşterii conŃinutului său economic şi social.
Serviciile sale se adresează unor segmente sociale largi încercănd satisfacerea pe
deplin a nevoilor acestora, prin dinamism, atât la nivel naŃional, cât şi internaŃional.
Caracterul său de masă îi permite să antreneze un mare potenŃial material şi uman, cu
implicaŃii directe asupra evoluŃiei economiei, a societăŃii, a relaŃiilor interumane
naŃionale şi internaŃionale.
 O definiŃie cuprinzatoare dată turismului, este cea a profesorului dr. W. Hunziker:
"Turismul este ansamblul de relaŃii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul
persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate
printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare".
OrganizaŃia Mondială a Turismului (OMT), a propus următoarea definiŃie pentru
turismul national: poate fi considerat turist naŃional orice persoană care vizitează un loc
ce nu constituie domiciliul său obişnuit, situat în interiorul Ńării sale de reşedinŃă şi având
un scop diferit de acela al exercitării unei activităŃi remunerate şi efectuând o şedere cu o
durată de cel puŃin o înnoptare (24 ore).
Pentru noŃiunea de turist, există diverse opinii :
- a Comitetului de experŃi statisticieni ai Ligii Naliunilor, care definesc turistul
strâin astfel: "orice persoanâ care se deplasează pe o durată de cel puŃin 24 ore, într-o altă
Ńară diferită de cea în care se află domiciliul său permanent ”,
- Uniunea InternaŃională a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT), acceptă
această definiŃie cu o singură modificare şi anume, includerea în categoria
turiştilor a elevilor şi studenŃilor care locuiesc temporar în străinatate.
A fost adoptată şi definiŃia excursionistului, ca fiind acea persoană care călătoreşte pentru
plăcerea proprie, pentru o durată mai mică de 24 ore într-o altă Ńară decât cea în care îşi
are reşedinŃa şi care nu exercită nici o activitate lucrativă în acea Ńară. Călătorul în
tranzit, este considerat a fi orice persoană care traversează o Ńară, chiar dacă ramâne mai
mult de 24 ore, cu condiŃia ca toate opririle să fie de scurtă durată şi să aibe alte motive
decât turistice.

Intrebari recapitulative :
1. Cum definiti turismul ?
2. Ce grupe de vizitatori cunoasteti ?
3. Care este clasificarea vizitatorilor internationali dupa criteriile O.M.T. ?
4. Prezentati tipoligia efectelor turismului asupra economiei dupa efectele globale,
partiale si experne.

Grile :

1. Vizitatorii pot fi impartiti in urmatoarele grupe :

- vizitatori care nu efectueaza nici o innoptare,

- vizitatori care efectueaza o singura innoptare,
- vizitatori ce efectueaza mai mult de o innoptare.

2. Calatorii inclusi in statisticile turismului sunt :

- vizitatorii turisti straini, membrii echipajelor nerezidentiale, nationali rezidenti in
strainatate,
- vizitatorii de o zi, adica pasagerii in croaziera, echipajele si vizitatorii.

5. Potentialul turistic al unei zone sau al unei tari este alcatuit din urmatoarele
componente :

- resursele naturale ;
- resursele antropice create de om.

6. Prin dezvoltarea turismului se obtine :

- cresterea productiei turistice interne si internationale,

- cresterea economica globala,
- valorificarea superioara a tuturor categoriilor de resurse,
- asigurarea unor noi locuri de munca,
- cresterea incasarilor bugetare.

Cuvinte cheie: turism, turism national, turist, excursionist, calator, agrement, calator de
tranzit,

CAP. 2 CIRCULAłIA TURISTICĂ

Formele principale ale turismului sunt:

-turismul intern -rezidenŃii unei Ńări care călătoresc numai în interiorul acestei tări;
-turismul receptor -nonrezidenŃii ce călătoresc în Ńara dată; turismul emitător -numărul
rezidenŃilor Ńării date care călătoresc în alte Ńări.
,
Aceste forme pot fi asociate în modalităŃi constituind alte categorii ale turismului:
-turismul interior , grupează turismul intern şi turismul receptor şi emiŃător.
Factorii care determină evoluŃia turismului
Principalele criterii de clasificare a factorilor ce determina evolutia turismului sunt:
,
- natura social-economică;
a) factorii economici: veniturile populaŃiei şi modificările acestora, oferta turistică,
preŃurile şi tarifele;
b) factorii tehnici: evoluŃia mijloacelor de transport, niveluI tehnologiilor în construcŃi,
etc.;
c) factorii sociali: urbanizarea , timpul liber;
d) factorii demografici: evoluŃia numerică a populaŃiei, modificarea duratei medie de
viaŃă, structura pe vârste;
e) factorii psihologici, educativi şi de civilizaŃie: nivelul de instruire al populaŃiei, dorinŃa
de cunoaştere, moda, etc.;
f) factorii politici: formalităŃi la frontieră, facilităŃi în turismul organizat.
- durata în timp a acŃiunii lor:
a) factorii de influenŃă permanentă: creşterea timpului liber, modificarea veniturilor,
mişcarea populaŃiei;
b) factorii conjuncturali: crizele economice, dezechilibrele de natură politică, catastrofele
naturale, condiŃiile meteorologice.
. -. importanŃa lor în determinarea fenomenului turistic:
a) factorii primari: oferta, veniturile, timpul liber;
b) factorii secundari: cooperarea internaŃională, varietatea serviciilor suplimentare;
- dupa sensul intervenŃiei lor:
a) factorii exogeni: creşterea veniturilor destinate practicării turismului, sporul natural al
populaŃiei sau creşterea gradului de urbanizare;
b) factorii endogeni: lansarea de noi produse turistice, diversitatea gamei de servicii
oferite turiştilor, ridicarea nivelului de pregătire al personalului turistic.
- orientarea influenŃei lor asupra celor două laturi corelative ale pieŃei:
a) cererea turistică, determinată de venituri, gradul de urbanizare, timpul liber;
b) factori ai ofertei: diversitatea şi calitatea serviciilor, costul prestaŃiilor, nivelul de
pregătire a forŃei de muncă.

Intrebari recapitulative :
1. Cum sunt clasificate formele de turism ?
2. Care este clasificarea turismului dupa gradul de mobilitate al turistilor ?
3. Ce semnificatie are si cum este grupat turismul de afaceri ?

Grile :

1. Criteriile de clasificare intalnite in practica internationala sunt :

- motivatia deplasarii,
- gradul de mobilitate a turistilor,
- periodicitatea plecarilor in vacante,
- modalitatea de achizitionare a pachetelor de servicii.

2. Dupa tipul mijlocului de transport utilizat pe durata calatoriei intalnim :

- drumetia,
- turismul rutier,
- turismul feroviar,
- turismul aerian.

3. Agroturismul a cunoscut o mare dezvoltare deoarece :

- presupune şederea in gospodaria taraneasca,
- consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva,
- participarea la activitatile agricole.

Cuvinte cheie: fluxuri turistice, sejur, turism de tranzit, drumetia, turism rutier, turism
naval, turism de agrement sau de afaceri, agro-turism.

CAP 3 FACTORII CARE DETERMINĂ EVOLUłIA TURISMULUI

Clasificarea factorilor care determină evoluŃia turismului

Acesta clasificare, în literatura de specialitate , se efectuează după mai multe criterii

astfel:
- criteriul importanŃei,
- durata acŃiunii lor în timp,
- natura economico-socială,
- influenŃa lor.
Formele circulaŃiei turistice se clasifică după mai multe criterii astfel :
-în funcŃie de provenienŃa turiştilor:
a) turismul naŃional;
b) turismul;
-în funcŃie de direcŃia fluxurilor turistice:
a) emiŃător ; b) receptor.
-în funcŃie de modul şi momentul angajării prestaŃiilor turistice:
a) turism organizat;
b) turism neorganizat;
c) turism semiorganizat.
-în functie de gradul de mobilitate al turistului:
a) turism de sejur lung, mediu sau scurt,
b) turism itinerant (de circulatie)
-în funcŃie de periodicitatea cu care se realizează:
a) turism continuu ;
b) turism sezonier .
-în funcŃie de momentul manifestării cererii:
a) turism de iarnă; b) turism de vară; c) turism de circumstanŃă.
-în funcŃie de motivaŃia care generează călătoria:
a) turism de odihnă şi agrement ;
b) turism balneoclimateric ;
c) turism de congrese;
d) turism tehnic şi ştiintific;
e) turism sportiv ;
t) turism de afaceri .
-în funcŃie de mijloacele de deplasare utilizate:
a) drumetia cu scopuri recreative sau sportive; b) turism cu trenul; c) turism rutier; d)
turism aerian; e) turism naval.
-în funcŃie de particularităŃile cererii:
a) turism particular(pe cont propriu);
b) turism social.
Turismul este clasificat şi în alte forme având la baza criterii de genul:
-vârsta participantilor (turism pentru tineret sau pentru vârsta a treia);
-prestatia turistica principala (de litoral);
-mediul social în cale se desfăşoară (turismul rural sau urban).
Evaluarea corectă, a activităŃilor turistice presupune existenŃa unui consens asupra
conŃinutului conceptelor, existenŃa unui sistem unitar al metodelor de observare a unui
sistem de indicatori coerenti pentru a se obŃine informaŃii cantitative şi calitative pentru
realizarea unor statistici necesare ale fundamentării deciziilor şi a politicilor
macroeconomice în acest domeniu.
Dintre acestea, cel mai frecvent întâlnite, structurate dupa locul sau unitatea de observare
sunt:
- statisticile sosirilor şi plecarilor la frontieră;
- statisticile unităŃilor de cazare;
- statisticile mijloacelor de transport proprii activităŃii turistice;

- anchetele sau sondajele făcute asupra gospodariilor şi persoanelor;

- alte statistici: balanta de plati, ocuparea forŃei de munca, etc.

Întrebări recapitulative :
1. Cum sunt clasificati factorii care determina evolutia turismului dupa importanta,
durata actiunii lor si dupa criteriul natura economico-sociala ?
2. Care este formula dupa care calculati coeficientul de elasticitate ?
3. Ce reprezinta oferta turistica ?
4. Enumerati nivelurile piramidei motivationale umane ale lui A. Maslov.
5. Care sunt principalele scopuri ale vizitelor?

Grile:
1. Principalele criterii de clasificare a factorilor care determina evolutia turismului sunt :
- criteriul importantei,
- criteriul duratei actiunii lor in timp,
- criteriul natura economico-sociala,
- criteriul influentei lor.

2. Oferta turistica este reprezentata de :

- sursele turistice,
- echipamentele care actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic.

3. Principalele niveluri ale piramidei motivationale umane sunt structurate astfel :

- motivatia sociala,
- motivatia cognitiva,
- motivatia de concordanta,
- motivatia estetica,
- motivatia de repaus si de reconfortare

Cuvinte cheie: oferta turistica, timpul liber, motivatia turistica, scopul vizitelor,
motivatia de concordanta, repaus si reconfortare.

CAP.4 ORGANIZAREA ACTIVITĂłII TURISTICE

Structuri organizatorice turistice

FuncŃia de coordonare a întregului ansamblu de promovare a turismului se realizează prin
intermediul organismelor naŃionale de turism care sunt menite să coordoneze politica
turistică naŃională, constituind instrumentul de executare, îndrumare şi control al
activităŃii turistice naŃionale.
OrganizaŃia Mondială de Turism a elaborat urmatoarea tipologie a organismelor
naŃionale de turism:
-ministere de sine stătătoare ( Ministerul Turismului);
-ministere mixte sau combinate (Ministerul Comertului şi Turismului);
-secretariate de stat pentru turism, organisme de sine statâtoare sau în
cadrul unor ministere mixte;
-departamente în cadrul unor ministere mixte;
-comitete de stat sau comisariate pentru turism; -oficii naŃionale de turism;
departamente.

Rolul statului în turism

La nivel naŃional conducerea în turism se realizează prin departamentul Turismului din

cadrul Ministerului Turismului, reînfiinŃat prin HG nr .24/4.01.2001 împreună cu
instituŃii aflate fie în subordinea sa fie în coordonarea sa cum sunt: Centrul National de
Învatamânt Turistic, lnstitutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Centre
teritoriale de promovare a turismului, Birouri de Turism.

Intrebari recapitulative :
1. Care sunt structurile organizatorice din turism ?
2. Care sunt categoriile de membrii ai Organizatia Mondiala a Turismului ?
3. Ce reflecta funtia de stimulare, de supraveghere si de promovare ?
Grile:
1. Cum sunt organizate structurile in turism ?
- organizatii sectoriale,
- organizatii pe destinatii,
- organizatii ale turismului privit ca un intreg.

2. O.M.C. cuprinde următoarele categorii de membrii :

- memebrii obisnuiti,
- membrii asociati,
- observator permanent,
- memebrii afiliati.

3. Cele mai importante functii ale statului sunt :

- functia de stimulare,
- functia de coordonare, supraveghere si control,
- functia de promovare,

Cuvinte cheie: organizatii sectoriale, O.M.T., sfera de competente.

CAP. 5 POTENłIALUL TURISTIC

Complexitatea potenŃialului turistic, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsa

corelaŃie cu treapta de relief şi creşte progresiv, de la câmpie către munte -numai Delta
Dunării făcând excepŃie.
MunŃii ocupă 36% din suprafaŃa Ńării şi concentrează un potenŃial turistic natural bogat,
dat de diferenŃierile de altitudine, de structura geologică, de complexitatea fenomenelor şi
proceselor morfologice care creează forme de relief variate şi spectaculoase.
Practic, toate masivele montane Româneşti sunt atractive din punct de vedere turistic,
datorita urmatoarelor particularităŃi: sunt uşor accesibile dispun de o densă reŃea de vai
longitudinale şi transversale, de pasuri şi trecători care au favorizat construirea unor
drumuri modernizate sau forestiere. Intre unităŃile montane care s-au înscris în circuitul
turistic intern şi international se evidenŃiază cele din munŃii Bucegi, Făgăraş, Parâng,
Postăvarul şi Piatra Mare, Ceahlău, Retezat, Semenic, Rodna ş. a .
România poseda un imens potential balnear, principalii factori naturali de cura din
România sunt: climatul, apel minerale şi termominerale, nămolurile şi gazele terapeutice
(mofete), la care se adaugă lacurile cu proprietăŃi terapeutice, apele minerale pentru
îmbuteliere raspândite pe întreg cuprinsul Ńării.
Un potenŃial turistic deosebit, în peisajul natural al României, îl are litoralul românesc al
Marii Negre, cu plaje întinse, cu nisip fin. Datorită lacurilor cu nămoluri sapropelice şi
apelor mezotermale, litoralul românesc asigura şi posibilitatea efectuârii tratamentului
balnear. Ca peisaj, împrejurarile dispun de numeroase rezervaŃii naturale, locuri de
interes arheologic, istoric, în zona litoralului fiind situate ruinele celor mai vechi oraşe
din România: Histria, Callatis şi Tomis.
Delta Dunarii, conservă un potential turistic aparte, fiind neegalată în Europa.
Morfohidrografic, în cuprinsul Deltei se disting, pe de o parte, grindurile (uscaturile) care
detin cam 13-16% din suprafata totală, iar pe de altă parte, zonele acoperite -temporar sau
permanent -de apă (braŃele Dunării, gârlele canalele, lacurile, mlaştinile) care au o
pondere covârşitoare.

Intrebari recapitulative :
1. Care sunt componentele potentialului turistic ?
2. Ce contine potentialul antropic ?
3. Care sunt componentele potentialului turistic natural al Romaniei ?
4. Ce contine potentialul turistic antropic al Romaniei ?

Grile:
1. Componentele potentialului turistic sunt :
- atractiile turistice,
- resursele turistice.

2. Potentialul turistic contine doua categorii principale :

- potentialul antropic
- potentialul natural.

3. Potentialul turistic natural cuprinde :

- relieful,
- clima,
- flora,
- fauna,
- clima,
- monumentele naturale.

4. Potentialul turistic antropic este alcatuit din :

- potentialul socio-demografic,
- potentialul tehnico-economic,
- institutii si evenimente cultural artistice,
- atractii cultural artistice.

Cuvinte cheie: atractii turistice, potentialul turistic, potential speologic, vestigii

arheologice, monumente istorice, de arta si arhitectura.
CAP. 6 ELEMENTE DE MARKETING TURISTIC

PiaŃa turistică

PiaŃa turistică are trăsături comune dar şi caracteristici proprii dependente de specificul
activităŃilor din acest domeniu. Astfel, în concordanŃă cu accepŃiunea generală, piaŃa
turistică este reprezentată de totalitatea tranzacŃiilor al căror obiect îl constituie produsele
turistice privite în conexiune cu relaŃiile pe care le generează şi spaŃiul geografic şi chiar
timpul în care se desfăşoară.
Piata turistică mai poate fi definită ca sfera de confruntare dintre oferta turistică,
materializată în producŃia specifică şi cererea turistică ca expresie a dorintelor clientilor.
În acest context piata turistică se caracterizează prin complexitate, aceasta fiind un
rezultat al faptului ca produsul turistic are un continut aparte fiind alcatuit din bunuri şi
servicii, din elemente tangibile şi intangibile specifice fenomenului turistic.

Conceptul de marketing turistic

Eugen Nicolescu definea marketingul turistic ca fiind acea politică promovată de o

întreprindere turistică care prin cercetarea permanentă a condiŃiilor pieŃei atât prezente cât
şi de perspectivă urmareşte să determine adaptarea continuă a ofertei proprii la aceste
condiŃii în vederea satisfacerii optionale a cerinŃelor şi realizării pe această bază a unei
activităŃi economice rentabile.
Oscar Snack definea marketingul turistic ca fiind strategia organizatorilor de turism şi a
prestatorilor de servicii turistice în condiŃiile existente pe piaŃa cumpărătorului, arta de a
descoperi noi clienŃi, de a pătrunde pe noi pieŃe sau segmente de piaŃă, de a mentine şi
cultiva pieŃe tradiŃionale.
Marketingul presupune înainte de toate cunoaşterea profunda a exigentelor şi tendintelor
pieŃei turistice şi orientarea ofertei de servicii în conformitate cu dimensiunea şi structura
cererii, stabilirea unei strategii de distribuŃie, utilizarea unor instrumente eficiente de
promovare a produsului turistic şi estimarea posibilităŃilor de vânzare în funcŃie de
sezonalitatea activităŃii turistice.

Mixul de marketing
PiaŃa turistică reprezintă sfera economică de interfaŃă a ofertei turistice, \ materializată
prin producŃia turistică, şi cererea turistică, materializată prin consum. PiaŃa turistică se
deosebeşte de piaŃa bunurilor prin faptul că locul ofertei coincide cu locul consumului,
dar nu şi cu locul de formare a cererii turistice.
Oferta turistică este perceputâ de cerere sub forma unei imagini formate prin cumularea
tuturor informatiilor proprii sau a celor primite de fiecare turist potential. Daca cererea
turistica este foarte elastica şi supusă unor permanente fluctuaŃii date de o multitudine de
factori economici, sociali, politici, oferta turistică este rigidă neelastică în timp şi spaŃiu.
Aceste caracteristici ale cererii şi ofertei turistice implică mereu un decalaj potenŃial între
ele, ceea ce conferă economiei turistice un grad de risc ridicat.

Politica de produs
Scopul politicii de produs este acela de a asigura adaptarea lui la mediul extern şi
intern. Acest lucru se poate realiza prin: proiectarea, selecŃionarea şi introducerea pe
piaŃă a unui produs turistic care să satisfacă nevoile unui segment al pieŃei Ńintă;
dezvoltarea produselor deja existente.
Elementele politicii produsului turistic sunt:
-factorii naturali: peisajul geografic, relieful, vegetatia, fauna şi clima;
-factorii generali ai existenŃei şi activităŃii umane: limba, mentalitatea;
-infrastructura generală: transporturi şi comunicaŃii, structura şi imaginea aglomerârilor
demografice;
-echipamentul turistic: mijloacele de cazare, de alimentaŃie, transporturile turistice;
-munca vie a lucratorilor din turism şi din activităŃile adiacente de servicii de care
beneficiaza şi turiştii, aceasta constituind liantul care permite contopirea elementelor
caracteristice ale prestatorilor de servicii într-un tot unitar - produsul turistic.
Unitatea turistică trebuie să stabilească o strategie în politica de produs. lntreprinderea
turistică are posibilitatea opŃiunii dintr-o paletă de variante strategice printre care:
strategia stabilitatii gamei de produse; strategia restrângerii gamei de produse; strategia
diversificării gamei de produse; strategia diferentierii produselor; strategia perfectionarii
produselor; strategia înnoirii gamei de produse; strategia segmentârii pieŃei.

Politica de preŃ

lntervenind direct între produsul turistic şi turist, pretul are un rol determinant în cadrul
opŃiunii cumparatorului şi în decizia acestuia de cumpărare.
PreŃul oferă imaginea gradului de adaptare a activităŃii economice a întreprinderii de
turism la cerintele pieŃei.
În domeniul preŃurilor şi tarifelor, practica turistică cunoaşte mai multe strategii: strategia
tarifelor forfetare; strategia tarifului ridicat; strategia tarifului scăzut; strategia tarifelor
diferenŃiate; strategia tarifelor psihologice; strategia tarifelor de monopol.

Politica de distribuŃie

Prin distributie se întelege transferul prestatiilor catre turişti, iar prin canale de distribuŃie
se întelege lanŃul de întreprinderi turistice independente prin care produsul turistic ajunge
la cumpărătorul final (turist) prin procesul de vânzare cumparare.
În turism functiile de distributie poarta amprenta caracteristicilor produsului turistic, fiind
deosebite de cele ale distributiei marfurilor.
Variantele strategice cel mai frecvent utilizate în activitatea de distribuŃie sunt: distribuŃia
selectivă; distribuŃia exclusivă; distribuŃia intensivă.

Procesul de dezvoltare şi lansare a noilor produse turistice pe piaŃă

Promovarea produsului turistic este o formă specifică de comunicare care constâ în

transmiterea pe diferite cai de mesaje şi informatii menite sa-i informeze pe operatorii din
turism şi pe potentialii turişti asupra caracteristicilor produsului turistic şi asupra
elementelor componente ale serviciilor turistice oferite.
Sfera activităŃii de promovare este deosebit de larga şi cuprinde instrumente variate:
publicitatea prin mass-media, participarea la târguri, saloane şi expozitii internationale,
publicitatea directă, invitarea reprezentantilor şi funcŃionarilor agenŃiilor de turism,
organzarea conferinŃelor de presă, folosirea liderilor de opinie, acŃiuni desfăşurate in
domeniul relaŃiilor publice.

Intrebari recapitulative:
1. Ce reprezinta piata turistica ?
2. Care sunt caracteristicile cererii turistice?
3. Cum definiti oferta turistica ?
4. Definiti conceptul de marketing turistic .
5. Cum este cunoscuta in literatura de specialitate denumirea de marketing mix?
6. Care sunt elementele fundamentale ale produsului turistic ?
7. Enumerati etapele procesului de cercetare si dezvoltare ale unui produs turistic.
8. Care sunt factorii si elementele de care trebuie sa tina seama intreprinderea turistica
in fundamentarea strategiei de produs ?
9. Enumerati strategiile practicate in turism privind domeniul preturilor si tarifelor.
10. Care sunt principalele tipuri de canale de distributie?
11. Care sunt pricipalele grupuri tinta in relatiile publice ?Din ce componente este
alcatuita structura programului integrat de marketing ?

Grile
1. Piata turistica reprezinta acea sfera economica in care are loc intreferenta cererii
turistice cu oferta turistica materializata prin productia turistica.

2. Caracteristicile cererii turistice sunt :

- elasticitate ridicata,
- mobilitate ridicata,
- caracter eterogen,
- caracter sezonier.

3. Caracteristicile ofertei turistice sunt :

- caracter rigid,
- oferta nu poate fi stocata,
- caracter eterogen si complex.

4. Elementele fundamentale ale produsului turistic sunt :

- factorii naturali,
- factorii generali ai existentei umane,
- infrastructura generala,
- echipamentele turistice.

5. Produsul turistic poate fi structurat astfel :

- elemente corporale- patrimoniul de resurse naturale,
- - infrastructura,
- - echipamente turistice,
- elemente acorporale – servicii de transport,
- - elemente psihologice.

6. Etapele procesului de cercetare ale unui produs turistic sunt urmatoarele :

- identificarea si investigarea surselor de idei noi,
- filtrarea proiectelor de noi produse turistice,
- elaborarea conceptului de produs si testarea lui,
- adoptarea strategiilor de lansare pe piata a noului produs.

7. Principalele directii strategice in politica de produs sunt :

- strategia de flexibilitate a produsului turistic,
- strategia de diferentiere.

8. Strategiile in domeniul preturilor si tarifelor in practica turistica sunt urmatoarele :

- strategia tarifelor forfetare,
- strategia tarifului ridicat,
- strategia tarifului scazut,
- strategia tarifelor diferentiate,
- strategia tarifelor de monopol.

9. Etapele programului de marketing presupune :

- cercetarea sau explorarea
- conceptia,
- aplicarea.

10. Diferentierea strategiilor promotionale din turism poate fi facuta dupa urmatoarele
criterii :
- modul de desfasurare in timp,
- aria de cuprindere,
- pozitia fata de structurile pietei,
- caracterul strategiei,
- sediul activitatii promotionale.
Cuvinte cheie : piata turistica, cererea turistica, oferta turistica, marketing turistic, mixul
de marketing turistic, flexibilitatea produsului turistic,

CAP. 7 SERVICIILE TURISTICE

ParticularităŃile şi caracteristici/e servicii/or turistice

0 parte a activităŃilor ce dau conŃinut prestaŃiei turistice vizează acoperirea unor necesităŃi
obişnuite, cotidiene în timp ce altele prezintă caracteristici specifice turismului şi
respectiv forme particulare de manifestare a acestuia. 0 alta cerinŃă a consumului turistic
la care serviciul turistic este chemat să contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei
odihne active a turistului.
Clasificarea serviciilor turistice:
1. Activitatile înglobate în continutul prestatiei turistice se pot structura
în:
a) servicii legate de organizarea voiajului -prestaŃii oferite de companiile de transport,
servicii de publicitate turistică, alte servicii prestate de agenŃiile de voiaj;
b) servicii determinate de sejur -vizează satisfacerea necesităŃilor cotidiene ale turistului
şi asigurarea condiŃiilor de agrement.
2. În raport cu importanŃa rata de mobilul calatoriei şi motivaŃia cererii:
a) servicii turistice de baza -transport, cazare, alimentaŃie, tratament sau orice alta
activitate ce reprezintă motivaŃia de bază a călătoriei, ca: vânatoare, hipism, schi, etc.;
b) servicii complementare sau suplimentare -informatii, activitâti cultural-sportive,
închirieri de obiecte şi altele.
3. În functie de natura şi forma de manifestare a cererii:
a) servicii ferme -transport, cazare, programe cultural-artistice, etc. angajate anterior
destăşurării activităŃii turistice prin intermediul agenŃiilor de specialitate;
b) servicii spontane -solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta.
4. În funcŃie de modalitatile de plata sau relatiile financiare angajate între prestatori:

a) servicii cu plata -se realizeaza anterior prestaŃiei, simultan sau posterior acesteia;
b) servicii gratuite -sub forma unor facilitâŃi, costul fiind suportat din cheltuielile generale
ale organizatorilor de turism.
5. În functie de natura lor:
,
a) servicii specifice -generate de desfăşurarea propriu-zisă a activităŃii turistice;
b) servicii nespecifice -rezultat al existenŃei unei infrastructuri economico-sociale
generale, care se adreseazâ în egalâ masura turiştilor şi rezidenŃilor.

Caracteristicile serviciilor turistice

Serviciile turistice prezinta o serie de caracteristici, decurgând din modul particular de
realizare a activitâŃii, din natura muncii desfâşurate în domeniul turismului.
Din grupa trasâturilor de ordin general, se remarcă în primul rând caracterul nematerial al
prestatiei, serviciul turistic existând în forma potentialâ şi concretizându-se numai în
contactul cu cererea.
Din caracterul nematerial decurge o altâ trasâtura – nestocabilitatea , şi
coincidenŃa în timp şi spaŃiu a productiei şi consumului lor.
Prin modul de desfàăurare, serviciile turistice sunt inseparabile de persoana prestatorului
ele încetând sa existe în momentul încetârii acŃiunii
acestuia.
DependenŃa de persoana prestatorului determină o pondere mare a cheltuielilor de munca
vie. În consecinta, patrunderea progresului tehnic se face mai lent, cu eforturi mai mari.
Serviciile turistice sunt intangibile, ele se individualizeazâ la nivelul grupului sau
persoanei. MotivaŃiile foarte variate ale cererii turistice, ca şi comportamentul diferit al
turiştilor faŃă de fiecare componentă a prestaŃiei, conduc la realizarea unor servicii
adaptate specificului fiecărui client.
Urmând îndeaproape evoluşia cererii, serviciile turistice se caracterizează şi printr-un
dinamism înalt. Totodatâ, ele manifesta o putemica fluctuaŃie sezonieră- rezultat al
oscilaŃiilor cererii turistice, al concentrării acesteia în anumite perioade.

Intrebari recapitulative :
1. EnumeraŃi particularitatile serviciilor turistice .
2. Care sunt categoriile de caracteristici ale serviciilor turistice ?
3. Dupa ce criterii sunt clasificate serviciile turistice?
4. Cum definiti circulatia turistica si sub ce modalitati se realizeza ea ?
5. Ce fel de servicii hoteliere cunosteti in functie de durata sejurului ?
6. Care sunt conditiile care trebuie sa le indeplineasca alimentatia publica ?
7. Cum sunt grupate activitatile de agrement ?
8. Dati exemple de servicii turistice complementare.

Grile :
1. Categoriile de caracteristici ale serviciilor turistice sunt urmatoarele :
- comune tuturor componentelor tertiarului
- specifice numai serviciilor turistice.

2. Caracteristicile specifice serviciilor turistice sunt :

- structura cererii are o elasticitate proprie
- consumul turistic are un caracter sezonier,
- oferta turistica are componente care se pot combina crescand gradul de atractivitate,
- satisface motivatii complexe si eterogene,
- prestatiile turistice reprezinta efortul conjugat al tuturor unitatilor economice care
ofera servicii specifice si nespecifice ,

3. Criteriile de clasificare a serviciilor turistice sunt urmatoarele :

- in functie de activitatile ce intra in continutul prestatiei turistice,
- in functie de importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii turistice,
- in functie de natura si forma de manifestare a cererii turistice,
- in functie de modalitatile de plata sau relatiile angajate intre prestator si beneficiari,
- in functie de natura serviciilor turistice.

4. Transporturile turistice se realizeaza pe cale:

- rutiera,
- feroviara,
- aeriana,
- navala.

5. Criteriile de clasificare a obiectivelor de cazare sunt :

- dupa structura retelei de cazare,
- dupa categoria de confort a obiectivelor de cazare.

6. Activitatile de alimentatie publica sunt desfasurate in urmatoarea structura :

- unitati pentru servirea consumatorilor,
- unitati de productie,
- unitati de depozitare si pastrare.

7. Agrementul poate fi clasificat in funtie de mai multe criterii dintre care amintim :
- in functie de spatiul de desfasurare,
- de sezonul turistic,
- de numarul de participanti,
- de scop,
- de varsta,
- de pret.

Cuvinte cheie: voiaj, sejur, mobilul calatoriei, servicii spontane, zboruri la cerere, cazare
hoteliera, categoria unitatii, braserie, berarie, bufet tip expres, agrement,

CAP. 8 HOTELUL , ÎNTREPRINDERE TURISTICĂ

Cazarea hotelieră

Serviciul de cazare hotelieră reprezintă, un serviciu din categoria celor de bază solicitate
de turist pe durata calatoriei sale şi un important factor de stimulare a cererii turistice.
Prin capacitati de cazare se înteleg acele dotâri de bază materială care asigura înnoptarea
şi odihna turiştilor pe o anumitâ durată de timp, în baza unor tarife determinate, care
difera în functie de gardul de confort oferit pe perioada din an în care sunt solicitate.
Exista mai multe tipuri de hoteluri:
-hotel tip exploatatie individuala- hotelul nu face parte din nici un lanŃ hotelier, el se
gaseşte luat sub forma de locaŃie de gestiune;
-lanŃul hotelier voluntar -ia naştere prin voinŃa unui grup de hotelieri independenŃi, dar
din punct de vedere juridic şi economic fiecare traieşte ca entitate separată;
-lanŃul hotelier integrat -ia naştere prin fuziuni sau achiziŃii efectuate de anumite hoteluri
puternice care se adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeaşi marca şi în
cadrul unei logistici comerciale comune.

Serviciile de alimentatie publică

Alimentatia publică trebuie sa îndeplinească următoarele condiŃii:
a) să fie prezentă în toate momentele cheie ale consumului turistic astfel încât sa poată
satisface nevoile cotidiene de hrană ale turiştilor, indiferent dacă au aceasta prestatie
inclusa în pachetul de servicii sau nu;
b) sa existe o tipologie largă de unităŃi de alimentaŃie publică, care să satisfacă o
diversitate de nevoi.
c) sa raspunda în egală măsură cerinŃelor atât turiştilor autohtoni cât şi celor straini.
Astfel, există unităŃi de alimentaŃie publică cu specificul unor Ńări sau zone, sau unităŃi
care servesc atât preparate din bucatâria naŃională cât şi preparate specifice unor alte Ńări.
\

Serviciile de agrement
Agrementul îndeplineşte o serie de funcŃii particularizate în raport cu nevoile turistului
sau ale organizatorilor. Pentru turist, agrementul vizează destinderea şi reconfortarea
fizică , divertismentul şi dezvoltarea capacităŃilor sale. La nivel psihic, activităŃile
cultural-distractive şi instructiv- educative, au ca obiectiv crearea unei atmosfere de
destindere, amuzament şi comunicare, contribuind la îmbogatirea cunoştinŃelor turistului.
Activitâtile de agrement se grupează, în funcŃie de locul unde se desfăşoară, de nivelul de
organizare (statiune, unitate de cazare şi/sau alimentaŃie), de forma de participare a
turiştilor.

Intrebari recapitulative :
1. Care este rolul studiului de piata privind amplasarea unei intreprinderi hoteliere ?
2. Ce tipuri de amplasamente sunt recomandate ?
3. Care sunt tipurile de clasificare a intreprinderilor hoteliere dupa O.M.T. ?
4. Enumerati formele de exploatatie a unitatilor hoteliere.

Grila:
1. Tipurile de amplasament pentru intrepriderea hoteliere sunt :
- zone cu potential ridicat
- de-a lungul cailor de comunicatii,
- zone cu puternic potential industrial sau comercial.

2. Studiul de fezabilitate cuprinde :

- studiul mediului,
- studiul concurentei existente,
- studiul cererii nesatisfacute,
- structura clientilor,
- forma de turism practicata,
- mijlocul de transport utilizat,
- determinarea caracteristicilor produsului hotelier.

3. Hotelurile sunt clasificate dupa nivelul de confort astfel :

- de lux,
- de nivel mediu,
- de categorie modesta.

4. Extinderea spatiala a lanturilor hoteliere evidentiaza urmatoarele situatii :

- lanturi care acopera, in principal sau exclisiv, teritoriul national,
- lanturi nationale cu extindere internationala ulterioara,
- lanturi care sau orientat catre destinatii externe.

Cuvinte cheie : hotelul, pensiune, han, refugiu montan, camping, bungalou, castel, vila,
sat de vacanta, statiuni balneoclimaterice,

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Balaure V. , Catoiu I., Veghes C. , Marketing turistic, editura Uranus, Bucuresti, 2005
Baron P., Romania turistica, Casa Editoriala pentru Turism si Cultura, ‘ABEONA’,
Bucuresti, 1994
Minciu Rodica „Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
Stoina C, Spanu M, Turism si marketing turistic, Editura Romania de maine, Bucuresti,
2003,
Xxx Strategia nationala de dezvoltare economica pe termen mediu 2000-2004,
Autoritatea Nationala pentru Turism