Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
316:314
INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA
POPULAŢIEI ŞI DEMOGRAFIE
Cuvânt înainte 7
1. Demografia ca ştiinţă 9
1.1. Concepte de bază în demografie 9
1.2. Istoric 10
1.3. Populaţia ca sistem 16
2. Răspândirea populaţiei pe Terra 21
2.1. Antropogeneza. Adaptarea omului la mediu 21
2.2. Factori ce influenţează răspândirea teritorială a populaţiei 24
2.3. Populaţia Terrei 24
2.4. Densitatea populaţiei 29
3. Numărul populaţiei 33
3.1. Stocuri de populaţie. Fluxuri de populaţie 33
3.2. Număr al populaţiei 35
3.3. Recensământul populaţiei 38
3.4. Estimările de populaţie 48
3.5. Proiecţiile de populaţie 50
4. Structura populaţiei după caracteristici demografice 53
4.1. Structura (repartiţia) populaţiei după sex 53
4.2. Structura (repartiţia) populaţiei după vârstă 56
4.3. Structura (repartiţia) populaţiei după stare civilă' 65
5. Natalitate. Fertilitate. Nupţialitate. Divorţialitate 67
5.1. Natalitatea populaţiei 67
5.2. Fertilitatea populaţiei 70
5.3. Nupţialitatea populaţiei 76
5.4. Divorţialitatea populaţiei 78
6. Mortalitatea populaţiei 80
6.1. Mortalitatea generală a populaţiei 81
5
6.2. Speranţa de viaţă 87
6.3. Mortalitatea infantilă 90
6.4. Mortinatalitatea 94 CUVÂNT ÎNAINTE
7. Mişcarea migratorie a populaţiei 96
7.1. Delimitări conceptuale 96
7.2. Modalităţi de analiză a migraţiei 99
7.3. Migraţia selectivă 100
7.4. Cauze ale migraţiei 101 .
7.5. Consecinţe (efecte) ale migraţiei 101
In peisajul atât de divers şi bogat al ştiinţei contemporane, demografia
7.6. Rolul migraţiilor în popularea Globului 102 ocupă un loc privilegiat, datorat atât obiectului său specific, cât şi
7.7. Caracteristici actuale ale migraţiei internaţionale 104 actualităţii strategiilor şi politicilor naţionale de dezvoltare socială şi
8. Populaţie - resurse - mediu înconjurător 106 economică, în care populaţia apare, cu totală îndreptăţire, drept principal
8.1. Resursele alimentare şi consumul de calorii 106 factor şi beneficiar al acestora.
8.2. Creşterea populaţiei şi resursele naturale 107 Ştiinţă ale cărei începuturi se pierd în negura istoriei, demografia are,
8.3. Tendinţe al evoluţiei relaţiei om-mediu înconjurător 109 totuşi, un act de naştere de o surprinzătoare exactitate, fiind fondată în 1662
de către britanicul John Graunt (1620-1674). în anul 1962, demografii din
9. Teorii despre populaţie 111 lumea întreagă au sărbătorit tricentenarul venerabilei lor ştiinţe prin
9.1. Teoriile clasice. Malthusianismul 111 omagierea memoriei fondatorului, ei. Odată ivită ca ştiinţă, demografia a
9.2. Teoriile moderne; Optimul demografic; Populaţia staţionară; străbătut un drum lung, adeseori sinuos. A fost considerată vreme
Tranziţia demografică 112 îndelungată drept statistică - se vorbeşte şi azi despre „ captivitatea statistică
a demo-grafiei". Apoi, a rezistat cu succes tendinţelor de biologizare şi, mai
10. Politici demografice 114 târziu, de sociologizare a obiectului ei. Astăzi, demografia se prezintă ca o
Bibliografie ,' 119 ştiinţă socială unitară, cu un corp de tehnici şi metode perfecţionate, în care
cele clasice coexistă cu cele moderne, cu un obiect bine delimitat . —
populaţia şi fenomenele demografice -, pe care îl „administrează" în bună
înţelegere cu toate celelalte ştiinţe ce se ocupă de om şi de societate.
Principiul fundamental al demografiei este slujirea adevărului
ştiinţific, sub semnul ideii generoase formulate în Planul de acţiune în
domeniul populaţiei, adoptat de Conferinţa mondială a populaţiei (Bucureşti,
1974), potrivit căreia populaţia este bunul cel mai de preţ existent în lume.
Cu alte cuvinte, demografia studiază populaţia pentru a fi de folos populaţiei,
oameni-lor. De aceea, vocaţia umanistă a demografiei constituie principala ei
finalitate.
Demografia este investită cu o mare răspundere, aceea de a studia
populaţia, fenomenele demografice, relaţiile dintre populaţie şi mediul încon
jurător şi, mai larg, dintre populaţie şi celelalte subsisteme componente ale
sistemului social global, pentru a oferi o cunoaştere multilineară, indispen
sabilă deciziilor de politică socială, politică economică, politică culturală.
» Manualul îşi propune să formeze studenţilor noştri abilităţi în ceea ce
priveşte analiza fenomenelor demografice, pe cât posibil în conexiune cu
principalele fenomene extrademografice. De asemenea, ne aşteptăm ca, în
1
6
urma parcurgerii acestui material, studenţii, viitori teoreticieni şi practicieni
ai ştiinţelor sociale, să aibă capacitatea de a desprinde concluzii şi de a
propune măsuri legate de o eventuală politică demografică pentru România
1. DEMOGRAFIA CA ŞTIINŢĂ
şi utilizabile de către factorii decidenţi.
Cursul urmăreşte să furnizeze un set coerent de informaţii privind:
- populaţia ca subsistem al sistemului social global;
- principalele variabile şi fenomene demografice şi modalităţile de
analiză şi măsurare a acestora;
- caracteristicile semnificative ale stării şi mişcării populaţiei la nivel
intern şi internaţional.
Prezentul manual se adresează studenţilor Facultăţii de Sociologie-
Psihologie a Universităţii Spiru Haret de la formele de învăţământ I.D., F.R. 1.1. Concepte de bază în demografie
(anul IV), ZI (anul III) şi, în general, publicului larg, dornic de a se fami
Etimologic, termenul demografie provine din limba greacă:
liariza cu principalele concepte cu care operează demografia şi de a
demos (§T\\10Q - popor, populaţie şi graphe (ypCMpu)) - a desemna, a
cunoaşte problemele populaţiei naţionale şi mondiale.
scrie, a descrie. Prin urmare, demografia ar însemna descrierea
populaţiei.
încercând să definim demografia, vom spune (cf. V. Trebici) că
aceasta este o ştiinţă ce are ca obiect populaţiile umane, pe care le
studiază sub principalele lor aspecte privind numărul şi repartizarea
geografică, structura după diferite caracteristici demografice şi socio-
economice, evoluţia lor, precum şi factorii ce determină schimbările
numărului şi structurii, în scopul evidenţierii regularităţilor (legităţi
lor) după care se produc fenomenele demografice.
Prin eveniment demografic înţelegem unitatea statistică în demo
grafie, reprezentând „cazul" de naştere, deces, căsătorie, divorţ. Feno
menul demografic desemnează trăsăturile ce se desprind din tratarea
i statistică a unei mase de evenimente demografice. Spre exemplu,
naşterea este un eveniment demografic, în timp ce natalitatea este fe
nomen demografic. Similar, întâlnim deces/mortalitate, căsătorie/nup-
ţialitate, divorţ/divorţialitate. Masa de evenimente se comportă după
legi statistice.
Populaţia reprezintă totalitatea locuitorilor care trăiesc pe un
anumit teritoriu, delimitat corespunzător (Terra, un continent, o ţară, o
localitate). Prin subpopulaţie desemnăm o parte din populaţie, consti
•
;t
Peştera-Braşov, Ceahlău). Homo sapiens recens a marcat perioada
10.000-5.000 î.Hr. prin urmele lăsate în zona peşterilor de la Băile
Herculane şi în Masivul Ceahlău; practicile acestuia erau legate de
folosirea arcului cu săgeată şi a uneltelor cioplite. O dată cu 2
desprinderea omului de peşteră, s-a trecut la cultura neolitică, atunci
când au apărut şi locuinţele cu vetre de foc. Populaţiile erau eterogene,
cu elemente aparţinând triburilor de păstori. Ocupaţiile erau legate de
culturile primitive de plante, de domesticirea animalelor şi de produ ^L
inceputul Anul 0 Anul 1500 1850 2000 2025
cerea uneltelor din piatră şlefuită. Neoliticul târziu (2800-1900 î.Hr.) erei neolitice
este reprezentat prin aşezări întărite, unelte din silex, piatră, cefamică
(unelte perfecţionate) şi tehnica olăritului. Tot atunci s-a introdus Fig. 3. Evoluţia numerică a populaţiei Terrei
23
22
2.2. Factori ce influenţează răspândirea teritorială a populaţiei 1,2 miliarde locuitori) şi ajungând la microstatele de numai câteva sute
sau mii de locuitori.
Diferenţele evidente în repartiţia teritorială a populaţiei şi în La începutul anului 1995, populaţia Terrei însuma 5.759.276.000
intensitatea popularii sunt condiţionate de mai mulţi factori, dintre de locuitori, iar la 11 iulie acelaşi an erau înregistraţi 5.785.335.142 de
care îi evidenţiem pe cei mai importanţi: locuitori (un plus de peste 26 milioane locuitori). în 1998, Terra
Factorii geografici contoriza 5.929.839.000 de locuitori, din care 4.748.310.000 (80%)
trăiau în ţările slab şi mediu dezvoltate.
Aceştia, reprezentaţi de calităţile naturale ale mediului, se expri
mă prin condiţii favorabile permanentizării sau atracţiei temporare a Iată cum se prezenta repartiţia populaţiei pe continente şi mari
regiuni geografice în anul 1998.
populaţiei. Relevante sunt fizionomia reliefului, gradul de accesibili
tate al terenului, clima, vegetaţia, fauna, fertilitatea solului, izvoarele Continent / regiune geografică Populaţia (mii loc.)
şi apele, resursele subsolului, toate aceste elemente generând densităţi Africa 778.484
şi grupări variabile de populaţie. In multe situaţii, elementele mediului Europa 729.406
(munţi, ape curgătoare, mlaştini, mări, oceane, păduri etc.) s-au împo America de Nord 304.078
America Latină 462.599
trivit extinderii populaţiilor şi, de aici, grupările variate de populaţie în
Asia 3.588.877
teritoriu. Oceania 29.460
Factorii social-istorici Mondial 5.929.839
Se referă la evenimentele istorice care au determinat deplasările Ţări slab şi mediu dezvoltate 4.748.310
de populaţie, apoi la relaţiile dintre state, care au impulsionat intensi Ţări dezvoltate 1.181.530
ficarea sau lărgirea ariilor populate, la care se mai pot adăuga răz
boaiele, bolile, fenomenele religioase, specifice şi în prezent, cu în tabelul următor regăsim numărul locuitorilor statelor lumii, în
variaţii de la o regiune la alta, care aduc, permanent, modificări în ordinea descrescătoare a efectivelor de populaţie. Datele se referă la
anul 1998.
repartiţia populaţiei (să ne reamintim de ceea ce s-a petrecut în Bosna
şi Hercegovina sau în provincia Kosovo - Metohia). 1.China 1.236.914.658 96. El Salvador 5.752.067
2.1ndia 984.003.683 97.Libia 5.690.727
Factorii tehnologici şi economici
3.S.U.A. 270.311.758 98.1srael 5.643.966
Susţin atracţia populaţiei şi dispersia locuitorilor spre regiuni cu 4.Indonezia 212.941.810 99.Burundi 5.537.387
un grad sporit de dezvoltare, cum ar fi: Valea Rinului, Zona Marilor 5.Brazilia 169.806.557 lOO.Slovacia 5.392.982
Lacuri, megalopolisul nipon, Zona Shaba, Bazinul Ruhr etc. 6.Rusia 146.861.022 101.Danemarca 5.333.617
Factorii demografici 7.Pakistan 135.135.195 102.Paraguay 5.291.020
8.Bangladesh 127.567.002 103.Laos 5.260.842
Se reprezintă prin indicatorii de bază ai populaţiei: gradul de
9Japonia 125.931.533 104.Finlanda 5.149.242
reproducere a populaţiei, migraţiile externe, exploziile demografice, lO.Nigeria 110.532.242 105.Georgia 5.108.527
care aduc creşteri numerice şi de densitate a populaţiei şi, invers, 11 .Mexic 98.552.776 106.Sierra Leone 5.080.004
discontinuităţi în răspândirea teritorială a populaţiei. 12.Germania 82.079.454 107.Togo 4.905.827
13.Filipine 77.725.862 108.Croatia 4.671.584
2.3. Populaţia Terrei 14. Vietnam 76.236.259 109.Papua 4.599.785
Diversitatea demografică a lumii se asociază diversităţii golitice, 15.1ran 68.959.931 110.Nicaragua 4.583.379
16.Egipt 66.050.004 lll.Kirghistan 4.522.281
economice şi culturale. Cele peste 200 de entităţi statale cunosc o
17.Turcia 64.566.511 112.Moldova 4.457.729
mare variaţie a numărului de locuitori, începând cu China (peste
24 25
60.037.366 113.Iordania 4.434.978 59.Chile 14.787.781 154.Qatar 697.126
18.Thailandă~
58.970.119 lH.Norvegia 4.419.955 60.Madagascar 14.462.509 155.Bahrain 616.342
19.MareaBritanie
58.804.944 115.Turkmenistan 4.297.629 61.Ecuador 12.336.572 156.Comoros 545.528
20. Franţa 3.842.436 "62.Guatemala 12.007.580 157.G.Ecuatorială
58.390.351 116.Eritreea 454.001
21.Etiopia 3.625.388 "63.Cambogia 11.339.562
56.782.748 U7.NouaZeelandă 158.1-le Solomon 441.039
22.Italia 3.619.480 64.Burkina Faso 11.266.393 159.Djibouti
50.125.108 118.Irlanda 440.727
23 .Ucraina 3.604.642
49.000.511 119.CostaRica 65.Serbia 11.206.039 160.Surinam 427.980
24.Congo
47.305.319 12Q.Lituania 3.600.158 Muntenegru
25.Myanmar 66.Cuba 11.050.729 161. Luxemburg
46.416.796 121.Liban 3.505.794 425.017
26.Coreea de Sud
42.834.520 122.Singapore 3.490.356 67.Zimbabwe 11.044.147 162.Capul Verde 399.857
27 .Africa de Sud
39.133.996 123 .Armenia 3.421.775 68.Angola 10.864.512 163.Malta 379.563
28.Spania 69.Grecia 10.662.138
38.606.922 124.R.C-Africană 3.375.771 164.Brunei 315.292
29.Polonia 70.Belarus 10.409.050
38.580.949 125.Bosnia(BiH) 3.365.727 165.Maldive 290.211
30.Columbia 3.330.754 71.Cehia 10.286.470 166.1-le Bahamas
36.265.463 126. Albania 279.833
31. Argentina 72.Ungaria 10.208.127 167.1slanda
33.550.552 127.Uruguay 3.284.841 271.033
32.Sudan 73.Belgia 10.174.922
30.675.398 128.Liberia 2.771.901 168.Barbados 259.025
3 3.Canada 74.Mali 10.108.569 169.Belize
30.608.769 129 .Panama 2.735.943 230.160.
34.Tanzania 2.658.123 75.Portugalia 9.927.556 170.Samoa
30.480.793 130.Congo 224.713
35 .Algeria 76.Malawi 9.840.474
29.114.497 131. Jamaica 2.634.678 171.Vanuatu 185.204
36.Maroc 77. Senegal 9.723.149 172.St. Lucia
28.337.071 132.Mongolia 2.578.530 152.335
37.Kenya 2.511.473 78.Niger 9.671.848 173.SaoTome
26.111.110 133.Mauritania 150.123
38.Peru 2.385.396 79.Zambia 9.460.736 174.Micronezia
24.792.375 134.Letonia 129.658
39.Afghanistan 80.Tunisia 9.380.404 175.St.Vincent
23.784.321 135.Oman 2.363.591 119.818
4Q.Uzbekistan 81.Suedia
23.698.421 136.E.A.Unite 2.303.088 8.886.738 176.Tonga 108.207
41.Nepal 82.Bulgaria
22.803.409 137.Lesoto 2.089.829 8.240.426 17 7. Grenada 96.217
42 .Venezuela 83.Austria
22.395.848 138.Macedonia 2.009.387 8.133.611 178.Kiribati 83.976
43.România 84.Republica
22.167.195 139.Slovenia 1.971.739 7.998.766 179.Seychelles 78.641
44.Uganda Dominicană
21.722.287 140.Kuweit 1.913.285
45 .Irak 1.908.307 85.Rwanda 7.956.172 180.Dominica 65.777
46.Coreea de Nord 21.234.387 141.Bhutan
1.622.328 86.Azerbaidjan 7.855.576 181. Andorra 64.716
47.Malaezia 20.932.901 142.Namibia
1.448.454 87.Bolivia 7.826.352 182.Antigua 64.006
48.Arabia Sauditâ 20.785.955 143.Botswana
1.421.335 88.Guineea 7.477.110 183.1-leMarshall 63.031
49.Sri Lanka 18.933.558 144.Estonia
1.291.858 89.Chad 7.359.512 184.St.Kitts 42.291
ŞO.Mozambic 18.641.469 145.Gambia_
1.207.844 90.Elvetia 7.260.357 185.Monaco 32.035
51 .Australia 18.613.087 146.Gabon
1.206.311 91.Somalia 6.841.695 186.Liechtenstein 31.717
52.Ghana 18.497.206 147.Guineea Bisau
1.168.256 92.Haiti 6.780.501 187.San Marino 24.894
53.Kazahstan 16.846.808 148.Mauritius
1.116.595 93.Benin 6.100.799 188.Palau 18.110
54.Siria 16.673.282 149.T. Tobago
966.462 94.Tadiikistan 6.020.095 189.Nauru 10.501
55.Yemen 16.387.963 15Q.Swaziland
802.611 _95.Honduras 5.861.955 190.Tuvalu 10.444
56.01anda 15.731.112 151.1-leFiji
7.48.982 _ 191. Vatican 850
57.Coasta de 15.446.231 152.Cipru
Fildeş Sursa: United States Census International Programs Center, 2000
15.029.433 153.Guyana 707.954
58.Camerun
26
Figura 4 prezintă evoluţia numerică a populaţiei pe continente/regiuni 2.4. Densitatea populaţiei
geografice, inclusiv o proiecţie pentru orizontul de timp 2000-2100.
Expresia răspândirii diferenţiate a populaţiei în teritoriu o consti
milioane locuitori
tuie densitatea. Aceasta reprezintă intensitatea populaţiei în raport cu
3500 suprafaţa, determinată ca raport între numărul populaţiei (P) la un
in** >"» Hi'mUiiJ Asia de Sud moment oarecare şi suprafaţa teritoriului (S) locuit de aceasta Va
3000 loarea raportului se exprimă în număr de locuitori pe km* Formula de
jP
calcul: d = P/b
j*
2500 Africa Valoarea raportului care exprimă densitatea se numeşte indice
/ general (mediu) de densitate. Indicele acesta (numit general sau me
2000 diu) de densitate este influenţat de diferiţi factori, printre care: caracte
/ *( Asia Orientala risticile topografice; tipurile de mediu (rural/urban); desimea aşeză
rilor; mărimea aşezărilor omeneşti.
•****' X
1500
1000
500
500
3.1. Stocuri de populaţie. Fluxuri de populaţie
10 20 30
40 50
Cu determinarea numărului sau mărimii populaţiei totale începe
locuitori/km2
locuitori/km2
orice studiu demografic sistematic: numărul populaţiei României,
numărul populaţiei unui judeţ sau numărul populaţiei mondiale. Să
Fig. 6. Repartiţia populaţiei Terrei după altitudine şi distanţa faţă de ţărm remarcăm, de la început, că numărul total al populaţiei este un agregat
macrodemografic. El cuprinde aproximativ 100 de generaţii coexis
tente, apărute într-o sută de ani. De asemenea, acest număr poate fi
stabilit la un recensământ, poate fi estimat prin calcule sau determinat
la mijlocul unui interval de timp etc.
Precizia calculelor demografice, comparabilitatea pe plan naţio
nal şi internaţional, fundamentarea analizelor demografice reclamă
definirea unitară a conceptelor folosite şi a metodelor pentru determi
narea numărului populaţiei.
Să definim, pentru început, câteva noţiuni fundamentale de ana
liză demografică.
Cohorta (demografică) reprezintă totalitatea persoanelor care,
într-un interval de timp, au suferit unul şi acelaşi eveniment demo
grafic. In mod convenţional, ca interval de timp este adoptat anul
calendaristic. O asemenea cohortă poate fi, în primul rând, generaţia.
Generaţia reprezintă totalitatea persoanelor care s-au născut în
acelaşi an calendaristic. Evenimentul demografic pe baza căruia se
constituie această cohortă este „naşterea vie". In acest sens, vorbim, de
exemplu, despre generaţia anului 1.992, având un efectiv de 222.077
născuţi vii (sursa: Anuarul Statistic al României, 1.993). Vom dis
tinge, în continuare, generaţii masculine şi generaţii feminine.
O altă cohortă fundamentală în demografie este promoţia de
căsătorii, dublată de promoţia de persoane căsătorite. Evenimentul
demografic este căsătoria. Promoţia căsătoriilor din anul 2.001 are un
efectiv de 129.900 (sursa: Anuarul Statistic al României, 2.000);
promoţia femeilor căsătorite va fi de 129.900, promoţia bărbaţilor
33
32
căsătoriţi în anul 2.000 va fi, de asemenea, de 129.900. Prin urmare, în transversale, rata este numai aproximativ egală cu probabilitatea,
anul 2.000, un număr de 259.800 de persoane şi-au schimbat statutul deoarece populaţia expusă riscului nu mai este o populaţie iniţială, ci
matrimonial sau starea civilă (aproximativ 1,18% din populaţia totală una medie. Asemenea rate - frecvent întâlnite în publicaţiile statistice
a României).Trecerea, în acest caz, este de la necăsătorit, văduv, _ sunt rate uzuale statistice sau rate clasice (decese la 1.000 de
divorţat la starea de căsătorit. locuitori din populaţia medie a unui an calendaristic etc).
Prin extindere, vom putea vorbi de cohorta persoanelor migrante Ratele cu caracter de probabilitate se determină după formula
într-un an calendaristic, în raport cu evenimentul demografic de mi generală: r = E/P, unde r este rata generală, E - numărul (masa de
grare din localitatea a în localitatea b, de cohorta celor care intră în evenimente), P - populaţia expusă riscului (efectivul iniţial). Cele cu
caracter de indici uzuali statistici se determină astfel:
populaţia activă etc.
r = (E/P)xl 000, unde P este populaţia la mijlocul intervalului.
Evoluţia unei generaţii pe parcursul mai multor ani este urmărită
în ceea ce priveşte notaţiile şi termenii din analiza demografică,
longitudinal. Observarea respectivă se numeşte longitudinala (diacro
le vom folosi pe acelea clasice, aşa cum se prezintă în lucrarea regreta
nică sau istorică). întrucât generaţia este un caz particular al cohortei,
tului mare demograf român Vladimir Trebici, Mică enciclopedie de
un asemenea demers se mai numeşte observare sau analiză pe cohorte. \
demografie, apărută în anul 1.975 la Editura ştiinţifică şi Enciclo
Putem să ne imaginăm două modalităţi de observare şi de j
pedică din Bucureşti. Simbolurile vor fi cele propuse de Trebici în
analiză. Prima, cea obişnuită, presupune „deplasarea" observatorului
lucrarea citată; numărul populaţiei sau o masă de evenimente se vor
odată cu cohorta respectivă şi consemnarea sistematică a evenimen
nota cu majuscule: Pt sau N, iar ratele, rapoartele etc. se vor nota cu
telor şi a noilor stări ale cohortei; cealaltă presupune observatorul litere mici: m - rata de mortalitate, f - rata de fertilitate etc.
instalat la un moment de observare, posterior producerii evenimentelor
Evenimentele demografice şi populaţia pot fi examinate pe ani de
şi refacerea acestora. Ele se numesc observare longitudinală continuă
vârstă (sau ani de durată), pe grupe cincinale sau pe grupe mai mari.
şi observare longitudinală retrospectivă. Aceasta din urmă se reali
O problemă importantă ce trebuie lămurită este aceea a expri
zează mai cu seamă cu prilejul recensămintelor (observarea retrospec mării şi tratării matematice a variabilelor demografice. Acestea pot fi
tivă a fertilităţii sau a migraţiei), al diferitelor anchete sau studii speciale. prezentate ca variabile discrete sau ca variabile continue, în primul
Din cele arătate mai sus rezultă că analiza demografică presu caz folosindu-se matematica elementară, iar în cel de-al doilea analiza
pune, ca o premisă fundamentală, dubla clasificare a evenimentelor matematică (diferenţialele şi integralele). Evident, se poate face tre
demografice: după vârstă şi după generaţie, în fiecare an calendaristic. cerea de la un limbaj la celălalt.
Deşi observarea longitudinală oferă schema cea mai potrivită Atunci când este vorba de variabila discretă, se presupun inter
unui studiu demografic, se foloseşte pe scară largă şi un alt tip de vale finite de vârstă sau de timp; în al doilea caz, intervalele sunt
observare, denumită transversală (de moment; sincronică). Această; infinit de mici (x, x + dx). De asemenea, în ce priveşte sumele: în
observare constă din sistematizarea evenimentelor demografice într-un i limbaj discret, suma este E, în limbaj continuu ea devine J.
an calendaristic şi repartizarea lor după o caracteristică oarecare (vârstă,' Menţionăm că, în general, demografia se mulţumeşte cu limbajul
de pildă), fără referire la cohorte. Este cazul tipic al statisticilor discret. Se apelează la limbajul continuu numai atunci când precizia şi
oficiale care prezintă în fiecare an decesele repartizate pe ani de vârstă \ exactitatea calculelor cer în mod imperios acest lucru.
sau grupe cincinale de vârstă, naşterile în fiecare an repartizate dupăi
vârsta mamelor etc. Prin prelucrări suplimentare se pot, însă, recon 3.2. Număr al populaţiei
stitui masele de evenimente şi repartiza pe cohorte sau generaţii.
Măsura cea mai generală în demografie este rata. In cazul unei Pentru început, prezentăm o analiză conceptuală a numărului
observări longitudinale, ea este probabilitatea de producere^a eveni Populaţiei.
mentului respectiv, cu condiţia ca raportarea evenimentelor să se facă In primul rând, distingem numărul înregistrat al populaţiei şi
la efectivul iniţial al populaţiei. Atunci când datele sunt ale observării "umărul calculat al acesteia.
35
34
data recensământului populaţiei sau la alt moment), dar şi indicator de
Numărul înregistrat al populaţiei este numărul determinat
interval (numărul mediu al populaţiei într-o anumită perioadă, într-un
nemijlocit cu prilejul recensământului populaţiei sau al altor operaţii
an, de pildă). Dacă pentru unele calcule şi analize demografice este
statistice similare, reprezentând populaţia la momentul critic al înre
indispensabil numărul populaţiei ca indicator de moment, în schimb,
gistrării, ca număr fizic. Acest număr este primordial în demografie.
pentru majoritatea ratelor statistice descriptive (natalitatea, mortalita
Pe baza lui se întreprind diferite calcule demografice, scop pentru care
tea etc), care sunt valori de interval, comparabilitatea cere folosirea
el este readus, prin procedee relativ simple, la situaţia de la 1 ianuarie
numărului populaţiei ca medie, ca indicator de interval.
al anului respectiv. Cu ajutorul aceluiaşi număr se determină densi
Numărul mediu al populaţiei se poate determina în mai multe
tatea populaţiei, precum şi indicatorii (foarte importanţi) ritmului me
feluri: ca simplă medie aritmetică din numărul populaţiei la începutul
diu de creştere a populaţiei.
perioadei şi la sfârşitul perioadei, ca medie geometrică din aceleaşi
Numărul calculat al populaţiei este numărul acesteia determinat
două valori sau şi cu alte metode, în funcţie de ipoteza adoptată.
pentru o dată sau pentru o perioadă oarecare, pentru care nu există
Numărul mediu al populaţiei mai poate fi determinat adăugând
informaţii, prin diferite metode de calcul. Determinarea unui ase
excedentul (sporul) total la numărul existent la o dată oarecare. Acest
menea număr se poate face pentru trecut, pentru o perioadă curentă,
număr este un număr estimat şi se determină, în general, ca număr
dar şi pentru o perioadă mai mică sau mai mare în viitor. Din acest
estimat al populaţiei la 1 iulie al anului respectiv. El are valoare de me
punct de vedere, numărul calculat al populaţiei poate fi estimat sau
die şi, ca atare, se ia în calculul indicatorilor demografici descriptivi.
proiectat. Să adoptăm următoarele notaţii:
Numărul estimat al populaţiei este numărul populaţiei ce se PO şi PI - numărul populaţiei la două date diferite;
stabileşte pentru un trecut apropiat sau pentru o perioadă curentă. N(0,1) - numărul născuţilor vii în intervalul 0,1;
Pentru determinarea acestuia sunt necesare cel puţin datele ultimului M(0,1) - numărul decedaţilor în intervalul 0,1;
recensământ şi cele ale mişcării naturale a populaţiei, sau, cel puţin 1(0,1) - numărul imigranţilor (intraţilor) în populaţia respectivă
datele a două recensăminte ale populaţiei. în primul caz, determinăm în intervalul 0,1;
numărul estimat adăugând excedentul (sporul) natural al populaţiei la E(0,1) - numărul emigranţilor (plecaţilor) din populaţia respec
numărul ei, stabilit la recensământ; în al doilea caz, numărul pentru tivă în intervalul 0,1
momentele dintre recensăminte se determină cu ajutorul interpolării, An - sporul (excedentul) natural, determinat ca diferenţă
în diferitele sale variante. N(0,1)-M(0,1);
Numărul proiectat al populaţiei reprezintă numărul populaţiei Am - sporul (excedentul) migratoriu, determinat ca diferenţă
determinat prin calcul pentru o perioadă viitoare, folosind diferite me 1(0,1)^-E(0,1).
tode şi ipoteze. Se aplică, în acest scop, simple metode de extrapolare în cazul acesta, pentru o populaţie de tip închis (fără să fie
a numărului total al populaţiei. afectată de migraţie), există egalitatea:
Atât numărul înregistrat, cât şi cel calculat sunt afectate de erori; PI =P0 + (N(0,l)-M(0,l)) = P0 + An
primul poate fi influenţat de erorile de înregistrare (de pildă, aşa- Pentru o populaţie de tip deschis (cu luarea în calcul a
numita acumulare a vârstelor, atracţie pe care o exercită vârstele migraţiei), egalitatea se prezintă astfel:
terminate în 0 şi 5), iar numărul calculat este afectat de erori ce provin PI = P0 + (N(0,1) - M(0,1)) + (1(0,1) - E(0,1)) = P0 + An + Am
din ipotezele avansate, din materialul informaţional existent etc. Numărul populaţiei determinat în acest fel este un număr esti
Desigur, atât într-un caz, cât şi în celălalt, se „corectează" erorile, se mat: la 1 iulie sau la 1 ianuarie al anului respectiv. Cel determinat la
„estimează" intervalele acestora; demografia a elaborat numeroase 1 iulie serveşte, aşa cum am menţionat, ca număr mediu anual.
metode în acest domeniu. a
în Anuarul statistic al României, ca, de altfel, şi în Anuarul
Numărul populaţiei, privit din punctul de vedere al seriilor dina demografic şi alte publicaţii oficiale figurează, în mod obişnuit, numă-
mice sau de timp, poate fi indicator de moment (numărul populaţiei la 37
36
rul populaţiei la 1 iulie al fiecărui an, adică numărul mediu. Pe această naşterile şi decesele. în Grecia antică nu se practicau înregistrări
bază se calculează ratele de natalitate, de mortalitate, de nupţialitate, asemănătoare recensămintelor, acestea fiind înlocuite cu alte tipuri de
ca şi diverşii indicatori economici. înregistrări. Primul recensământ la Atena a fost efectuat în 313 î.e.n.
de către Demeter Phalerus. La un înalt grad de dezvoltare au ajuns
3.3. Recensământul populaţiei recensămintele populaţiei în Roma antică. Introduse de Servius Tullius
(578 - 534 î.e.n.), aceste recensăminte se efectuau cu regularitate. Sub
Recensământul populaţiei furnizează date cu privire la starea denumirea de census, recensămintele se succedau în republica romană
populaţiei, şi anume: numărul acesteia, repartizarea ei geografică, la 5 ani; mai târziu, în vremea domniei lui Diocleţian, operaţiile de
distribuţia după diferite caracteristici demografice şi socio-economice. recenzare aveau loc o dată la 15 ani. Interesant este faptul că declara
Stare a populaţiei: populaţia la un moment dat, repartizată în ţiile cetăţenilor cu prilejul recensământului erau depozitate, ulterior, la
subpopulaţii după diferite caracteristici. Tabularium, arhiva publică.
Mişcarea generală a populaţiei: schimbările survenite în numă Apariţia recensămintelor moderne este legată de naşterea statului
rul şi structura populaţiei în decursul timpului. Mişcarea generală a burghez. Crearea statului naţional, a pieţei interne naţionale, extinde
populaţiei cuprinde mişcarea naturală a populaţiei (schimbările sur rea legăturilor dintre state, nevoia de forţă de muncă pentru industria
venite în numărul şi structura populaţiei numai ca urmare a naşterilor, capitalistă în dezvoltare reclamau o cunoaştere a populaţiei destul de
deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor) şi mişcarea migratorie a amănunţită. Deşi în unele ţări s-au făcut recensăminte ale populaţiei
populaţiei (transformările survenite în numărul şi structura populaţiei încă din sec. al XVIII - lea (în Suedia, în 1 749; în S.U.A., în 1 790 şi
ca urmare a schimbărilor domiciliului permanent şi a statutului apoi la 10 ani, periodicitate păstrată până în prezent), totuşi, ele
rezidenţial). cunosc o largă aplicare abia de la începutul sec. al XlX-lea. La
Scurt istoric. Necesitatea de a cunoaşte populaţia, fie şi numai începutul acestui secol se înfiinţează, în ţările europene, primele oficii
sumar, ca populaţie contribuabilă sau mobilizată în scopuri militare, a centrale de statistică; acestea, treptat, au devenit organe centrale, cu
determinat iniţierea unor înregistrări de tipul recensămintelor din cele importante atribuţii şi funcţii în statistica generală a statului. Recensă
mai vechi timpuri. După mărturiile pe care ni le-a păstrat istoria mintele populaţiei încep să fie efectuate cu mai multă regularitate,
(documente, tradiţii, legende), recensăminte ale populaţiei s-au făcut după o tehnică mai avansată. Se fac primii paşi în colaborarea
cu milenii î.e.n. în China şi Egiptul antic. Este atestat un recensământ statistică internaţională, se iniţiază publicaţii de date statistice, se
din 1400 î.e.n., din dispoziţia faraonului Amenophis III. în Egipt, înfiinţează primele societăţi de statistică. Spre mijlocul sec. al XlX-lea,
numărarea se efectua de către scribi, sub îndrumarea funcţionarilor recensămintele se generalizează în ţările Europei.
faraonului. Recensămintele se efectuau la doi ani, intervale la care în perioada de după cel de-al doilea război mondial, recensă
capii de familie trebuiau să declare membrii familiei şi pe sclavii lor. mintele populaţiei au cunoscut un avânt fără precedent. Mai întâi,
Există, de asemenea, date despre recensăminte organizate şi mai constituirea unui număr mare de state independente noi a generat
târziu, pe vremea Ptolemeilor şi a romanilor. Se pare că evreii care au necesitatea recensămintelor de populaţie, pentru variatele scopuri
stat mulţi ani în Egipt, au preluat de la egipteni ideea recensământului sociale, economice, culturale. Apoi, larga cooperare internaţională,
populaţiei. După textele biblice, un tip de recensământ a fost efectuat facilitată de O.N.U. şi de organismele sale, cerea tot mai mult cunoaş
de către Moise în deşertul peninsulei Sinai (1491 î.e.n.), altul, mult terea populaţiei din toate ţările globului. La mijlocul secolului trecut
mai târziu, pe vremea regelui David (1017 î.e.n.). Alte imperii scla (1.960), 192 de ţări de pe întreg cuprinsul globului efectuaseră
vagiste (Sumer, Asiria, Babilonul) efectuau în mod curent recensă recensăminte moderne.
minte ale populaţiei pentru necesităţile lor fiscale şi militare. Pe Astăzi, O.N.U. recomandă, având în vedere scopurile de compa-
vremea lui Hamurabi, în Babilon, se întocmeau note cu cei obligaţi să rabilitate internaţională, ca recensămintele să se efectueze la intervale
presteze serviciul militar. De asemenea, în mod organizat, se înregistrau de 10 ani, de preferinţă în anii terminaţi cu 0 sau 5.
39
38
Potrivit metodologiei O.N.U., la proiectarea unui recensământ efectuat din cele mai vechi timpuri înregistrări de populaţie (conform
trebuie să se aibă în vedere câteva elemente: temeiul legal al recensă G. Retegan, 1972). Acestea sunt census-uri, catagrafii sau conscripţii,
mântului; evaluarea creditelor şi a personalului; obiectivele propuse şi proprii orânduirii sclavagiste şi feudale. Scopul lor putea să fie: fiscal
eşalonarea operaţiilor; organizarea şi administrarea recensământului; - înregistrarea populaţiei şi a puterii ei economice, pentru stabilirea
lucrările pregătitoare pe teren; pregătirea chestionarului; stabilirea birului; urbarial, adică înregistrări ale populaţiei făcute în vederea
programului de prelucrare; planul de înregistrare; programul de apli reglementării raporturilor dintre feudali şi ţărănimea aservită (formă
care a metodei sondajului; programul de prelucrare şi valorificare a cunoscută în Transilvania); militar, religios. Cea mai veche înregis
datelor; programul de publicaţii; recensământul de probă; publicitatea; trare pe teritoriul ţării noastre pare să fi fost census-ul pe care 1-a
recrutarea şi formarea personalului; studierea sectoarelor de recensă dispus Traian, imediat după cucerirea Daciei. Obiectul şi programul
mânt de către recenzori; difuzarea chestionarelor şi a instrucţiunilor, de observare ale acestui census au fost menţionate de Ulpian în
înregistrarea propriu-zisă a datelor trebuie să prevadă: primirea şi lucrarea sa De censibus (scrisă între anii 211 şi 217 e.n.). Prima
înregistrare în limba română a populaţiei, centralizată pe judeţe, îi
verificarea formularelor; controlul pe teren după înregistrare; gruparea
aparţine Domnitorului Petru Şchiopul (catastiful din 1 591 al lui Petru
şi prelucrarea datelor; publicarea; studii diverse (anchete speciale,
Şchiopul, publicat în 1900 de către Nicolae Iorga). Al doilea catastif
studii analitice). este cel al Ardealului de pre judeţe şi vamele şi ocnele, întocmit pe
în ceea ce priveşte caracteristicile ce urmează a fi înregistrate, vremea lui Mihai Viteazul (noiembrie, 1 599). De asemenea, se ştie de
materialele metodologice O.N.U. specifică următoarele: înregistrarea populaţiei pe care a făcut-o, în 1713, Constantin
Caracteristici geografice: locul unde s-a aflat în timpul recen Brâncoveanu, pentru plata haraciului (tributului) datorat turcilor. Pri
sământului, domiciliul obişnuit, locul naşterii, durata domicilierii, mul recensământ care a cuprins simultan populaţia din toate provin
localitatea domiciliului anterior, locul de muncă. ciile istorice româneşti s-a efectuat la 29 decembrie 1930.
Caracteristici ale persoanei şi ale gospodăriei: sexul, vârsta, Definiţie: Prin recensământ al populaţiei înţelegem o observare
raportul faţă de capul gospodăriei, starea civilă, vârsta la căsătorie, statistică, de obicei exhaustivă, având drept obiectiv înregistrarea
durata căsătoriei, rangul căsătoriei, număr de copii născuţi vii, copii în populaţiei la un moment dat, împreună cu o serie de caracteristici
viaţă, cetăţenia, ştiinţa de carte, şcoala urmată, nivelul de instruire, demografice şi socio-economice (domiciliul, vârsta, sexul, starea
etnia, limba, religia, compoziţia gospodăriei, compoziţia familiei. civilă, cetăţenia, nivelul de instruire, locul de muncă etc), organizată
Caracteristici economice: tipul activităţii, ocupaţia, ramura, în vederea determinării numărului, structurii şi repartizării teritoriale a
statutul (patron, salariat), principala sursă de existenţă, persoane populaţiei.
întreţinute. Recensămintele moderne se caracterizează prin următoarele
Astăzi, tot mai mult, datele recensământului servesc ca bază de trăsături:
sondaj pentru diferite anchete: privind locuinţele şi condiţiile de - sunt efectuate în scopuri statistice, spre deosebire de recen
loquit, consumul, turismul, folosirea timpului liber etc. De aceea, la sămintele fiscale, înregistrările administrative etc;
proiectarea recensământului populaţiei, trebuie să se ţină seama de - sunt iniţiate pe baza unui act normativ de stat (lege, decret);
această utilizare ulterioară. - se referă la un teritoriu bine determinat, acela asupra căruia se
în România, primul recensământ modern al populaţiei a fost cel exercită suveranitatea statului respectiv;
din 1838, efectuat de către Secţia a 3-a a Departamentului Treburilor - au caracter de universalitate, în sensul că ele cuprind întreaga
Dinlăuntru al Ţării Româneşti. Următoarele recensăminte au avut loc populaţie aflată sub jurisdicţia statului (indiferent dacă, în momentul
în 1859-1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, efectuării recensământului, se aflau în interiorul graniţelor naţionale
2002. în total, au fost efectuate 12 recensăminte în 162 de ani (cu o sau în străinătate);
medie de 1 recensământ la 13,5 ani). Până la recensământul dirl 1838, - înregistrarea este obligatorie pentru toate persoanele care con
în Ţările Române (Ţara Românească, Moldova, Transilvania) s-au stituie obiectul recensământului; #
41
40
- operaţia de înregistrare se referă la acelaşi interval de timp Pentru buna desfăşurare a unui recensământ, o atenţie deosebită
pentru întreaga populaţie (principiul simultaneităţii); trebuie acordată momentului critic al recensământului. Prin moment
- informaţiile se obţin direct de la populaţie; critic înţelegem ziua, socotită la ora 0, la care se referă toate datele ce
- metodologia de înregistrare şi programa de observare au un se înregistrează cu ocazia recensământului. Este condiţia simultanei
caracter unitar pentru întreg teritoriul recenzat; tăţii recensământului, importantă pentru asigurarea cuprinderii inte
- unitatea de înregistrare este persoana, chiar dacă unitatea de grale a populaţiei recenzate şi a comparabilităţii. Momentul critic al
recensământ este familia sau gospodăria; recensământului nu este identic cu data sau perioada de înregistrare.
- datele obţinute în urma efectuării recensământului trebuie Alegerea momentului critic este condiţionată de o serie de ele
prelucrate detaliat, pentru a servi organizării şi conducerii economiei mente, printre care amintim necesitatea asigurării unei relative compa
sau altor scopuri. tibilităţi a informaţiilor Cu cele obţinute la recensămintele precedente,
Aceste principii metodologice se regăsesc atât în faza de pro precum şi avantajele pe care le prezintă un moment critic astfel stabilit
iectare a recensământului, în etapa organizării şi desfăşurării acestuia, încât să corespundă celei mai reduse mişcări a populaţiei. Ca urmare,
cât şi în etapa prelucrării informaţiilor. se recomandă ca recensământul populaţiei să se efectueze pe timp de
Popularizarea recensământului în rândul populaţiei iarnă, atunci când, datorită condiţiilor climaterice specifice, populaţia
Această acţiune are drept scop participarea conştientă a se găseşte la domiciliul stabil într-o proporţie mai ridicată.
populaţiei la desfăşurarea lucrărilor de recenzare. Populaţia trebuie Acelaşi motiv pledează pentru stabilirea momentului critic la ora
informată asupra scopului şi metodei de efectuare a înregistrărilor, zero. Spre exemplu, în 1992, momentul critic a fost stabilit ca fiind ora
trebuie convinsă de caracterul pur statistic al recensământului. Răs zero din noaptea de 6 spre 7 ianuarie. Pentru analiza demografică,
punsurile date la recensământ îşi pierd caracterul individual în urma ideal ar fi ca momentul critic al recensământului să corespundă orei
prelucrării şi devin date generale care servesc elaborării programelor zero din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, situaţie în care
de dezvoltare economico-socială, creşterii nivelului de trai, adminis repartiţia populaţiei pe vârste este identică cu repartiţia pe generaţii. în
trării localităţilor şi judeţelor, diverselor analize demografice etc. practică nu se preferă stabilirea unui asemenea moment critic, deoa
Un accent deosebit se pune pe lămurirea populaţiei asupra rece mişcarea accentuată a populaţiei complică lucrările de înregis
caracterului secret al răspunsurilor, precum şi asupra faptului că trare şi favorizează apariţia unor erori, ca urmare a faptului că un
singura sursă de informare a recensământului o constituie declaraţia număr însemnat de persoane nu se află la domiciliul stabil.
liberă a persoanei, fiind interzis a se cere documente care să confirme Momentul critic precede perioada de înregistrare. Deşi nu este
veridicitatea acestor declaraţii. î obligatoriu, perioada de înregistrare este delimitată de ziua al cărei
Populaţia trebuie ajutată să cunoască din timp programul obser început este marcat de momentul critic şi durează până la terminarea
vării, pentru a putea să răspundă corect la întrebările recenzorului. înregistrărilor pe întreg teritoriul ţării. Este posibil ca perioada de
Popularizarea recensământului se face prin toate mijloacele posi înregistrare să fie decalată faţă de momentul critic. Cu cât decalajul
bile: presă, radio, televiziune, cinematograf, conferinţe, afişe, broşuri etc. este mai mare, cu atât se măreşte, însă, probabilitatea unor declaraţii
Tipuri de recensământ incorecte, solicitându-se efort de rememorare a situaţiei în care se afla
- recensământ general: înregistrare, cu ajutorul recensământului, fiecare persoană recenzată, la momentul critic.
a întregii populaţii a unei ţări; Perioada de înregistrare este stabilită prin planul organizatoric al
- recensământ parţial: înregistrare, cu ajutorul recensământului, recensământului şi depinde de programul observării, de metoda utili
a unei părţi din populaţie; zată pentru înregistrare, de efectivul şi pregătirea personalului etc. Pentru
- recensământ experimental (de probă): operaţie statistică ce ţara noastră, perioada de înregistrare durează, în general, 7-10 zile.
„simulează" recensământul, efectuată cu o fracţie foarte scăzută de In scopul utilizării eficiente a perioadei de înregistrare, este
sondaj, având drept scop să verifice organizarea şi metodologia recomandabil ca recenzorul să recunoască, în prealabil, sectorul de
recensământului. « 43
42
I
recensământ care i-a fost încredinţat, identificând pe teren obiectivele care le ridică de la fiecare familie, se pot evita în măsură foarte mică
pe care va trebui să le viziteze în cursul desfăşurării recensământului. diversele erori subiective de înregistrare, cauzate de interpretarea
Recenzorul poate, chiar, să stea de vorbă cu populaţia din sector eronată a unor caracteristici. Din această cauză, autoînregistrarea nu
asupra modalităţii de înregistrare. s-a aplicat ultimelor recensăminte efectuate în ţara noastră.
Recensămintele populaţiei se efectuează utilizând metoda intero Populaţie şi Recensământ. Practica recensămintelor recomandă
ca înregistrarea populaţiei să se efectueze în clădirile în care locuieşte
gării, care cunoaşte două forme: interogare orală şi autoînregistrare.
permanent sau temporar. Pentru a asigura caracterul unitar şi complet
In cazul interogării orale, recenzorul se deplasează la locuinţa
al înregistrării, ca urmare a faptului că o parte din populaţie se
persoanelor care trebuie înregistrate, adresează fiecărei persoane între deplasează dintr-o localitate în alta în perioada efectuării recensămân
bări în legătură cu caracteristicile din programul observării, verifică tului, este nevoie să se definească cu precizie diversele categorii de
logica răspunsurilor primite şi apoi le înregistrează în formularul de populaţie, în funcţie de situaţia concretă la momentul critic.
recensământ. Această formă acordă rolul principal recenzorului, deoa Având drept criteriu situaţia populaţiei dintr-o anumită localitate
rece acesta conduce discuţia cu persoana recenzată şi tot el comple în momentul critic al recensământului, distingem:
tează fişa de recensământ. -populaţia stabilă a localităţii (Pst);
In varianta autoînregistrării, recenzorul înmânează uneia din - populaţia prezentă în localitate (Pp).
persoanele care alcătuiesc familia sau gospodăria (de obicei capul La rândul lor, cele două tipuri se subdivid, în funcţie de domi
familiei) fişa de recensământ, instrucţiunile scrise pentru completarea ciliul stabil.
acesteia şi, dacă este cazul, unele lămuriri verbale asupra felului cum Populaţia stabilă a localităţii este constituită din totalitatea per
trebuie să interpreteze diversele situaţii specifice. De asemenea, recen soanelor care îşi au domiciliul stabil în acea localitate. La momentul
zorul precizează momentul critic la care trebuie să se refere răspun critic al recensământului, populaţia stabilă a localităţii se poate afla în
surile şi data la care se va înapoia să ridice fişa de recensământ com următoarele situaţii:
pletată. Capul familiei sau altă persoană adultă din gospodărie (reco - este prezentă la domiciliul stabil, alcătuind categoria de populaţie
mandabil persoana cu nivelul de instruire cel mai ridicat) formulează stabilă prezentă;
răspunsurile la întrebările conţinute în fişa de recensământ pe care le - absentează de la domiciliul stabil, fiind prezentă în clădiri de
transcrie în formular (se ocupă atât de răspunsurile referitoare la pro locuit (locuinţe) din alte localităţi, constituind categoria de populaţie
stabilă absentă temporar (At);
pria persoană, cât şi de cele referitoare la ceilalţi membri ai familiei).
- absentează întâmplător de la domiciliul stabil şi nu se află în
Fiecare din cele două modalităţi de obţinere a informaţiilor clădiri de locuit situate în alte localităţi (persoane la lucru în schimb
prezintă avantaje şi dezavantaje. de noapte, în mijloace de transport etc), alcătuind categoria de
Interogarea orală se remarcă prin calitatea înregistrărilor, populaţie stabilă absentă întâmplător. Această ultimă categorie se
deoarece, fiind instruit special, recenzorul poate da o interpretare asimilează celei de populaţie stabilă prezentă.
unitară şi corectă întrebărilor din programul observării. Mai mult, în Populaţia prezentă într-o localitate este constituită din totalitatea
cazul unor situaţii neclare, poate adresa întrebări suplimentare, pentru persoanelor care, în momentul critic al recensământului, se aflau în
a obţine răspunsul corect. In acelaşi timp, însă, această variantă clădiri de locuit (locuinţe) din localitatea respectivă. In funcţie de
solicită un număr mai mare de recenzori, o perioadă de înregistrare domiciliul stabil, populaţia prezentă dintr-o localitate se subdivide în
mai îndelungată şi cheltuieli mai însemnate. următoarele categorii:
Tehnica autoînregistrării presupune un buget al recensământului - populaţia stabilă prezentă, formată din totalitatea persoanelor
mai redus, un număr mai mic de recenzori (timpul afectat unei care întrunesc concomitent două condiţii: au domiciliul stabil în acea
gospodării sau familii este mult diminuat). Cu toate acestea, deşi localitate, iar în momentul critic al recensământului se aflau prezente
recenzorul verifică răspunsurile înscrise în formulare, în momentul în la acest domiciliu;
44 45
-populaţia temporar prezentă (Pt), alcătuită din totalitatea per Modalităţi de verificare a gradului de acoperire în cazul recen
soanelor care, în momentul critic, se aflau în locuinţe situate în sămintelor.
localitatea respectivă, dar care aveau domiciliul stabil în alte localităţi. O primă asemenea modalitate o reprezintă repetarea recensă
Aşadar, din punctul de vedere al unei localităţi «A» în care se mântului. Este foarte rar utilizată din cauza costurilor foarte ridicate.
desfăşoară operaţiile de recenzare, distingem trei tipuri de populaţie: A fost folosită în Rusia o dată, acum mai bine de 70 de ani. Este, de
stabilă prezentă; temporar prezentă; temporar absentă. altfel, singurul caz cunoscut în istoria modernă a efectuării recen
Pornind de la aceste tipuri de populaţie, demografii propun sămintelor.
următoarele relaţii matematice: O altă modalitate uzitată o constituie calcularea populaţiei
- Pst = Pp - Pt + At aşteptate pentru momentul recensământului şi compararea cu rezulta
- Pp = Pst + Pt - At tele obţinute la recensământ. Cu cât valorile obţinute în urma acestor
Pentru o anumită localitate, este imperios necesar să se cunoască două proceduri sunt mai apropiate, cu atât mai mulţumiţi ne putem
atât populaţia stabilă, cât şi cea prezentă, fiecare categorie având un declara în ceea ce priveşte operaţia de recenzare.
rol distinct în organizarea activităţilor economico-sociale. Astfel, efec Analiza consistenţei interne a rezultatelor unui recensământ con
tivul populaţiei stabile se are în vedere în cazul elaborării programelor stituie un procedeu mai frecvent folosit în practica demografică. Evo
de sistematizare, ale construcţiilor de locuinţe, ale fundamentării pla luţia componentelor demografice este, mai ales pe termen scurt, domi
nurilor de şcolarizare şi asigurării bazei materiale a învăţământului etc. nată de inerţie demografică, ceea ce face ca modificarea structurii pe
Populaţia prezentă intervine în fundamentarea activităţilor de aprovi sexe şi pe vârste a unei populaţii să aibă loc foarte lent. Astfel,
zionare (în special cu produse alimentare), a transportului în comun, a structura pe sexe şi pe vârste la un anumit moment dat nu ar trebui să
organizării activităţii unităţilor prestatoare de servicii etc. fie sensibil diferită de cea de la recensământul anterior.
Cunoaşterea concomitentă, pentru fiecare localitate, atât a populaţiei Putem întâlni şi procedura de comparare a rezultatelor recensă
stabile, cât şi a celei prezente, poate servi şi ca mijloc de verificare a mântului cu agregate independente (informaţii privind anumite seg
gradului de cuprindere a populaţiei prin recensământ. La nivelul mente ale populaţiei, culese în alte scopuri decât cele demografice).
întregii ţări, efectivul populaţiei prezente, stabile, trebuie să fie apro în fine, putem vorbi şi de efectuarea unor anchete post-recensă-
ximativ egal cu efectivul populaţiei, deoarece, o persoană absentă tem mânt pe bază de eşantionare.
porar într-o localitate, se regăseşte ca prezentă temporar într-o altă loca Acurateţea datelor unui recensământ nu este niciodată maximă,
litate (cu excepţia persoanelor aflate în străinătate în momentul critic). întâlnim fie subînregistrări (cel mai frecvent), fie supraînregistrări.
Având în vedere scopul pentru care se determină cele două cate Acestea nu reprezintă probleme deosebite decât atunci când sunt exce
gorii principale de populaţie, se recomandă ca, în efectivul populaţiei sive, existând riscul ca „imaginile" obţinute să fie serios distorsionate.
stabile a unei localităţi, să se includă şi efectivul persoanelor prezente Din punct de vedere aplicativ, datele unui recensământ pot servi
în localitate pentru o perioadă îndelungată de timp (de obicei, mai drept bază de sondaj pentru felurite anchete: privind locuinţele şi
mult de 6 luni) şi care sunt angajate în cadrul unor unităţi economice, condiţiile de locuit, consumul, turismul, folosirea timpului liber etc.
sunt venite la studii etc, chiar dacă nu au domiciliul stabil legal în
Principalele neajunsuri ale unui recensământ:
localitatea respectivă. în acelaşi sens, se recomandă a fi excluse din
- este foarte costisitor;
populaţia stabilă a localităţii persoanele plecate pentru o perioadă
- se efectuează la intervale mari de timp.
îndelungată de timp. Această soluţie a fost adoptată în cadrul tuturor
recensămintelor efectuate în ţara noastră după anul 1966. Din aceste cauze, un recensământ nu satisface nevoia de date
curente, de informaţii demografice curente sau pentru o perioadă
După încheierea lucrărilor recensământului, de regulă, se efec
trecută neacoperită, de informaţii pentru o perioadă viitoare de timp.
tuează o anchetă de control pe bază de sondaj, cu scopul de a verifica
în aceste condiţii, putem apela la estimările de populaţie ori la
volumul şi calitatea înregistrărilor şi de a identifica omisiunile, dublele
proiecţiile de populaţie.
înregistrări, erorile de înregistrare etc.
46 47
3.4. Estimările de populaţie In elaborarea unei estimări de populaţie avem nevoie de o can
titate suficientă de informaţii, de date demografice de acurateţe rezo
Acestea reprezintă încercările de stabilire, prin calculare, a nu nabilă, date vizând atât numărul total al populaţiei la unul sau mai
mărului şi compoziţiei populaţiei pentru momente trecute, prezente multe momente (furnizate de recensăminte), cât şi de date, informaţii
sau viitoare, altele decât cele acoperite de un recensământ. privind dinamica, evoluţia fenomenelor demografice (îndeosebi evolu
Estimările sunt necesare, prioritar, pentru satisfacerea nevoilor ţia natalităţii şi mortalităţii).
de informaţii demografice curente. Orice estimare de populaţie se efectuează în baza unor date
Din punct de vedere al momentului pentru care se fac estimările, demografice. Acestea sunt de două feluri:
distingem: - date directe: acele date care, pe de o parte, sunt culese cu o
- estimări interrecensăminte finalitate explicit demografică şi care, pe de altă parte, se referă (de
Acestea sunt estimări efectuate pentru un moment plasat între regulă) la întreaga populaţie.
două recensăminte succesive şi care iau în considerare cifrele furnizate - date indirecte: acele date care, pe de o parte, sunt culese cu o
de cele două recensăminte şi, eventual, de recensăminte mai vechi, dar altă finalitate decât cea explicit şi predominant demografică şi care, pe
în nici un caz cifrele rezultate ale unor recensăminte ulterioare. de altă parte, se referă la anumite grupe specifice de populaţie.
- estimări postrecensământ Demografii au elaborat unele principii (e drept, exclusiv gene
Estimările de acest tip sunt efectuate pentru un moment (trecut rale şi care comportă numeroase excepţii) ce stau la baza estimărilor
sau prezent) ulterior unui recensământ şi care iau în considerare rezul de populaţie.
tatele recensământului anterior şi, eventual, ale unor recensăminte mai a) De regulă, estimările efectuate pe populaţia naţională sunt mai
vechi. uşor de făcut şi mai demne de încredere decât cele efectuate pe subarii
- proiecţiile de populaţie ale întregului naţional.
Acestea constituie o categorie aparte de estimări, realizate pentru Sunt două argumente ce susţin acest principiu: *In mod obişnuit,
un moment plasat în viitor. Le vom discuta în următoarea secţiune a există date mai complete şi de mai bună calitate pentru populaţia
acestei teme. naţională decât despre populaţia oricărei subdiviziuni administrativ-
teritoriale a unei ţări. **Populaţia naţională este, de regulă, o populaţie
Tipurile de estimări prezentate anterior ridică probleme deose
denumită închisă, adică o populaţie ale cărei număr şi structură nu
bite, în special în ceea ce priveşte gradul lor de acurateţe. Astfel, luând
sunt în mod semnificativ afectate de migraţie. Nu se poate spune
în discuţie acurateţea, încrederea în estimări (de la gradul cel mai înalt
acelaşi lucru şi despre subdiviziuni. In plus, chiar atunci când migraţia
la gradul cel mai redus) este următoarea: estimările interrecensăminte,
externă are o amploare semnificativă, în mod obişnuit există o evi
estimările postrecensământ, proiecţiile de populaţie. Ordinea se justifi denţă relativ clară şi complexă a acesteia şi, ca atare, ea poate fi luată
că prin aceea că, în general, dinamica variabilelor demografice este în consideraţie în efectuarea estimării populaţiei naţionale. La nivelul
guvernată de aşa-numita inerţie demografică, aceasta făcând ca ten subdiviziunilor administrativ-teritoriale, nu există decât în prea mică
dinţele de evoluţie demografică să rămână relativ constante pentru o măsură o evidenţă a mişcării migratorii care afectează numărul şi
perioadă mai lungă de timp. structura populaţiei.
Din punct de vedere al populaţiei estimate, distingem: b) Sunt de preferat a se folosi datele directe (când nu au
- estimări ale populaţiei totale; deficienţe) în estimări, acestea caracterizându-se printr-un grad relativ
- estimări ale unor grupe specifice de populaţie. ridicat de acurateţe şi completitudine. Când datele disponibile au anu
De regulă, prin populaţie totală înţelegem populaţia naţională. mite deficienţe în privinţa acurateţii şi completitudinii, este recoman
Subgrupele specifice de populaţie sunt cele stabilite, identificate pe dată, cu prioritate, utilizarea datelor care au cea mai mare acurateţe şi
baza anumitor trăsături, caracteristici (sexul, starea civilă, re/idenţa completitudine, indiferent dacă ele sunt date directe sau indirecte.
etc). 49
48
c) Rezultatele unei estimări, acurateţea unei estimări sunt verifi mici. Spre exemplu, în România, în anii '70 ai „Epocii de Aur", se
cate şi validate prin comparaţie cu rezultatele unei estimări indepen proiecta o populaţie a românilor, pentru anul 1990, de 25.500.000 de
dente, care să utilizeze informaţii diferite şi, eventual, metode de esti locuitori, iar pentru anul 2 000 era prevăzută o cifră de 30 000 000!
mare diferite. Or, după cum vedem, abia dacă depăşim 22 de milioane. Desigur, nu
Dacă rezultatele a două estimări independente se apropie foarte trebuie ignorate condiţiile social-politice în care au fost efectuate
mult, atunci acest lucru contribuie la confirmarea reciprocă a celor respectivele proiecţii.
două estimări. Dacă rezultatele diferă foarte mult, atunci îndoiala cade în ceea ce priveşte primul factor (corectitudinea ipotezelor),
asupra ambelor estimări. trebuie menţionat că ipotezele îşi datorează gradul de corectitudine:
Se apreciază că cea mai de încredere estimare este aceea dată de - cantităţii de date, de informaţii pe baza cărora au fost elaborate;
media aritmetică a rezultatelor mai multor estimări independente. - acurateţii acestor date;
- lungimii perioadei trecute de timp acoperită de respectivele date.
3.5. Proiecţiile de populaţie Este necesar ca fiecărei proiecţii să i se asocieze un anumit grad
de probabilitate de confirmare. Se recomandă elaborarea nu a unei
Urmând să definim proiecţiile de populaţie, vom spune că acestea proiecţii de populaţie în variantă unică, ci a unor variante multiple de
reprezintă încercări de a stabili care va fi numărul populaţiei în viitor, proiecţii.
în ipoteza că natalitatea şi mortalitatea vor urma un anumit curs ipo Orice proiecţie necesită anumite revizuiri ulterioare, impuse de
tetic de evoluţie. gradul de abatere a evoluţiilor demografice reale faţă de cele proiec
în practica demografică întâlnim două categorii de proiecţii ale tate. Dacă abaterile sunt mici, atunci revizuirile nu reprezintă decât
populaţiei, şi anume: simple ajustări ale proiecţiilor iniţiale. în cazul opus, revizuirea poate
- proiecţii realiste: Acestea sunt proiecţiile care, în opinia celui merge până la modificarea ipotezelor de bază ale unei proiecţii.
ce le face, au cele mai mari şanse să se confirme. în finalul acestei secţiuni, vom exemplifica proiecţiile de populaţie.
- proiecţii analitice: Acele proiecţii care încearcă să identifice Vom prezenta, comparativ, situaţia existentă, în anul 1998, în câteva
consecinţele viitoare asupra numărului populaţiei ale anumitor evoluţii state şi proiecţiile realizate de Departamentul de studii demografice al
ale natalităţii şi mortalităţii, indiferent dacă aceste evoluţii au sau nu O.N.U., pentru respectivele state, având drept ţintă anul 2050.
vreo şansă să se confirme.
Statul Populaţia în 1998 Populaţia în 2050
Principalii factori de care depinde acurateţea unei proiecţii sunt
China 1.236.914.658 1.322.434.932
următorii: India 984.003.683 1.694.785.676
- corectitudinea ipotezelor privind evoluţiile viitoare ale natali S.U.A. 270.311.758 394.240.528
tăţii şi mortalităţii; Brazilia 169.806.557 228.144.875
- orizontul de timp pentru care se construieşte proiecţia. Japonia 125.931.533 101.333.742
în legătură cu cel de-al doilea factor (orizontul de timp), întâl Mexic 98.552.776 167.479.483
nim, în studiile demografice de specialitate, proiecţii de populaţie pe
Germania 82.079.454 57.428.546
termen scurt (5-10 ani), proiecţii pe termen mediu (10-20 ani) şi
Iran 68.959.931 142.335.748
proiecţii pe termen lung (peste 20 ani).
Turcia 64.566.511 103.648.860
Acurateţea unei proiecţii de populaţie, şansele de confirmare ale
Marea Britanie 58.970.119 54.115.710
acesteia sunt direct proporţionale cu gradul de corectitudine al ipote
zelor şi invers proporţionale cu orizontul de timp al respectivei pro Franţa 58.804944 48.219.490
iecţii. Astfel, cu cât proiecţiile de populaţie se efectuează pe intervale Italia 56.782.748 38.290.137
mai mari de timp, cu atât şansele de reuşită ale acestora vor fi mai Spania 39.133.996 29.404.835
50 51
Venezuela 22.803.409 37.772.517
ROMÂNIA 22.395.848 18.483.404
Australia 18.613.087 22.846.471 4. STRUCTURA POPULAŢIEI
Cuba 11.050.729 10.565.062 DUPĂ CARACTERISTICI DEMOGRAFICE
Cehia 10.286.470 8.626.046
Ungaria 10.208.127 7.683.724
Suedia 8.886.738 8.051.662
Israel 5.643.966 8.960.867
Moldova 4.457.729 4.810.648
Irlanda 3.619.480 3.599.741 Populaţia totală a unei ţări sau a unei unităţi teritorial-adminis-
Albania 3.330.754 4.609.063 trative poate fi împărţită în subpopulaţii, după principiile repartiţiilor
Mongolia 2.578.530 4.057.458 statistice. In acest scop, se aleg caracteristicile sau variabilele statis
Islanda 271.033 278.825 tice, calitative sau cantitative, iar efectivele numerice se repartizează
San Marino 24.894 26.518 în funcţie de valorile caracteristicilor respective. Exemplele cele mai
Vatican 850 potrivite le constituie repartiţia populaţiei după caracteristica „vârstă"
(variabilă cantitativă) şi repartiţia populaţiei după caracteristica „sex"
(variabilă calitativă). Caracteristicile pe care se bazează repartiţiile de
populaţie se pot grupa în: personale (demografice), culturale şi socio-
economice. In grupa caracteristicilor demografice se includ, de obicei,
sexul, vârsta şi starea civilă, structurile după aceste caracteristici fiind
fundamentale pentru orice descriere şi analiză demografică. Dintre
caracteristicile culturale şi socio-economice semnificative, amintim:
nivelul de instruire, categoria (clasa) socială, domiciliul (rezidenţa),
profesia, etnia. Informaţii despre toate aceste caracteristici se obţin cu
ajutorul recensămintelor populaţiei.
AAOO
piramida vârstelor. Figura 8 prezintă câteva forme clasice de piramide
ale vârstelor.
Fig. 9. Structura pe grupe de vârstă, sexe şi etnii a populaţiei
oraşului Miami Beach
Printre consecinţele social-economice ale procesului de îmbătrâ
nire demografică, reţin atenţia:
• îmbătrânirea demografică a populaţiei determină, în cele mai
1 2 3
4 multe cazuri, o creştere a raportului de dependenţă echivalând cu spo
Fig. 8. Tipurile piramidei vârstelor rirea presiunii pe care o exercită populaţia inactivă asupra populaţiei
Tipul 1, denumit piramida în formă de accent circumflex, este active. în absenţa unei politici ferme de dezvoltare economică, de
specific unei populaţii tinere din punct de vedere demografic, cu o 63
62
sporire a venitului naţional, îmbătrânirea demografică poate să frâneze 4.3. Structura (repartiţia) populaţiei după starea civilă
creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Acest tip structural reprezintă o repartiţie statistică a unei
populaţii după caracteristica stare civilă sau stare matrimonială,
înţeleasă ca stare a unei persoane în raport cu evenimentul demografic
căsătorie. In fapt, stabilirea structurii populaţiei după starea civilă,
Populaţia constă în determinarea greutăţii specifice a populaţiei necăsătorite,
albă căsătorite, divorţate sau văduve, în totalul populaţiei.
Starea civilă desemnează situaţia conjugală a fiecărui individ în
raport cu legile sau practicile referitoare la căsătorie, legi care sunt în
vigoare în societate.
10000 ioc
Demografic, starea civilă a populaţiei se împarte în: necăsătorit,
10000
căsătorit, văduv, divorţat. Informaţiile ce ne interesează se obţin, în
MASCULIN FEMININ
mod obişnuit, cu prilejul recensămintelor.
In stabilirea structurii populaţiei după starea civilă, trebuie să
ţinem cont de reglementările privind vârsta minimă la căsătorie
(pentru România, 16 ani pentru femei sau, în cazuri excepţionale, 15 şi
Populaţia 18 ani pentru bărbaţi).
neagră Principalii factori ce influenţează starea civilă sunt: nivelul
natalităţii; nivelul mortalităţii; migraţia; tradiţiile; obiceiurile.
Iată cum se prezenta această structură în România, la recensă
mântul din 7 ianuarie 1992 (s-a luat în calcul numai populaţia cu
10000 5000 5000 10000 ioc vârsta de peste 15 ani):
MASCULIN FEMININ
Starea civilă Ambele sexe Masculin Feminin
Fig. 10. Tipul structural de piramidă la populaţia Kenyei Total populaţie, 100,0% 100,0% 100,0%
din care:
• Procesul de îmbătrânire demografică a potenţialului forţei de Necăsătoriţi 21,4% 26,0% 17,0%
muncă poate influenţa nivelul productivităţii muncii sociale. Căsătoriţi* 66,0% 67,8% 64,3%
• Creşterea efectivului persoanelor vârstnice, cu deosebire în Divorţaţi 2,9% 2,2% 3,7%
etapa finală a procesului de îmbătrânire, atrage după sine creşterea Văduvi 9,3% 3,6% 14,7%
fondurilor de pensii, restructurarea cheltuielilor bugetului de stat, Nedeclarată 0,4% 0,4% 0,3%
sporirea fondurilor alocate asistenţei sanitare, dezvoltarea bazei mate
riale a ocrotirii sănătăţii etc. *) Inegalitatea dintre efectivul persoanelor căsătorite de sex masculin şi
Enumerarea parţială a consecinţelor social-economice ale proce feminin se datorează unor declaraţii incorecte privind starea civilă.
sului de îmbătrânire demografică a populaţiei atrage atenţia asupra Urmărind datele evidenţiate în tabelul de mai sus, se constată
importanţei ce trebuie acordată studierii aprofundate a acestui proces, faptul că 2/3 din populaţia în vârstă de 15 ani şi peste este căsătorită
pentru adoptarea unor măsuri eficiente de combatere a unor efecte (reamintim faptul că recensământul înregistrează starea civilă pe baza
negative ce decurg din modificarea structurii pe vârste, pe* măsura liberei declaraţii a persoanei). Atrage atenţia proporţia femeilor
progresului economic, a creşterii gradului de bunăstare şi civilizaţie. văduve, care depăşeşte cu mult pe cea a bărbaţilor văduvi. Explicaţia
64 65
constă în faptul că se mai menţin încă efectele celui de-al doilea război
mondial, dar şi ale speranţei matematice de viaţă, net favorabile
populaţiei de sex feminin. Mai remarcăm faptul că numărul bărbaţilor 5. NATALITATE. FERTILITATE. NUPŢIALITATE.
necăsătoriţi depăşeşte semnificativ efectivul femeilor necăsătorite. DIVORŢIALITATE
Diferenţa cea mai consistentă se localizează în intervalul de vârstă
15-24 de ani, interval în care a fost înregistrat un număr de 1.661.963
de bărbaţi necăsătoriţi, faţă de 1.204.231 femei necăsătorite.
80
- războaiele; Mortalitatea generală a populaţiei este nu numai în funcţie de
- calamităţile naturale. mortalităţile specifice, ci şi de structura populaţiei. Două populaţii
Să ne referim, în cele ce urmează, la principalele modalităţi de având acelaşi set de rate specifice de mortalitate, pot avea o morta
analiză a mortalităţii. litate generală diferită dacă structurile lor după vârstă sunt diferite.
Rata brută (generală) a mortalităţii Dacă, de pildă, o populaţie are o structură îmbătrânită, mortalitatea
Această rată defineşte un indicator ce rezultă din raportarea generală a acesteia va fi mai mare decât aceea a unei populaţii cu o
numărului total de decese dintr-o perioadă (un an, de regulă) la structură mai tânără. Iată de ce utilizarea ratei generale de mortalitate,
efectivul mediu al populaţiei, în perioada analizată, într-o colectivitate fără o analiză detaliată a fenomenului, poate să conducă la concluzii
oarecare. Se calculează după formula: eronate, în special atunci când dorim să comparăm mortalitatea
RBM = (M/P)-1000, unde M - suma deceselor, P - numărul populaţiei în cadrul a două ţări, regiuni etc. De aceea, în demografie
mediu al populaţiei, RBM - rata brută a mortalităţii. Altfel spus, au fost elaborate metode pentru a face comparabile două populaţii în
această rată a mortalităţii exprimă numărul de decese ce revin la 1000 ceea ce priveşte nivelul mortalităţii generale. Asemenea metode se
de locuitori, într-o populaţie oarecare, într-un an calendaristic. Spre numesc de standardizare. Prin extensiune, ele se aplică şi altor feno
exemplu, în România (1991) au decedat 251.760 de persoane, iar mene demografice (fertilitate, nupţialitate) atunci când se pune proble
efectivul populaţiei a fost de 23.185.084 persoane. ma anihilării efectului unor structuri diferite (informaţii suplimentare
privind standardizarea puteţi găsi, de exemplu, în V. Trebici, 1979 şi
RBM = (251.760/23.185.084)-1000=10,86%o.
V.Sora, I.Hristache, C.Mihăescu, 1996).
Iată câteva valori ale RBM, pe glob, pentru anul 1998: Afgha- Rata de mortalitate pe sexe
nistan-20,3%o; Andorra-4; Argentina-8; Australia-7,4; Austria-10,1; Frecvenţa deceselor variază sensibil în funcţie de sex şi vârstă.
Belgia-10,5; Bulgaria-13,3; Canada-7,7; China-7,1; Elveţia-9; Franţa-9,6; Pe de altă parte, rata brută a mortalităţii este o medie generală care
Germania-10,9; India-8,9; Islanda-7; Italia-9,9; Japonia-8,3; Malawi-19,6; este influenţată suplimentar de structura pe vârste a populaţiei. De
Mali-17,1; Maroc-7,1; Mozambic-17,6; Nigeria-14; Norvegia-10,8; aceea, este necesar să recurgem la calculul ratelor de mortalitate după
Olanda-8,8; Polonia-10,7; România-13; Rusia-13; Senegal-15; Singa- vârstă şi sex, numite şi rate specifice de mortalitate.
pore-6; Somalia-17,3; Spania-9,3; Suedia-10; Ucraina-14; USA-8,7. Determinarea intensităţii mortalităţii specifice pe sexe se face
Calculul ratei brute de mortalitate se face, în mod obişnuit, pe prin raportarea masei deceselor înregistrate în rândul persoanelor de
fiecare an calendaristic; el se poate efectua, însă, şi pe luni şi trimestre, sex masculin, respectiv feminin, într-o anumită perioadă de timp, la
în unele cazuri, este foarte important pentru analiză să se determine fie efectivul (mediu al) persoanelor aparţinând sexului respectiv.
pe perioade cincinale, fie pe alte perioade, semnificative, însă, din
punct de vedere al istoriei demografice. Un asemenea calcul se face ca mm = (Mm/Pm) • 1000;
medie anuală pe perioadele respective. Pentru România, de pildă, mf=(Mf/Pf)- 1000,
ţinând seama de particularităţile evoluţiei sale demografice, asemenea unde Pf- numărul femeilor, Pm - numărul bărbaţilor, Mm - nu
perioade pot fi (cf. V. Trebici, 1979): mărul deceselor înregistrate în rândul bărbaţilor, Mf - numărul
Numărul cumulat Numărul Rata brută de mortalitate ca deceselor înregistrate în rândul femeilor, mm - rata mortalităţii
Perioade bărbaţilor, mf- rata mortalităţii femeilor.
al populaţiei deceselor medie (col.2:col.l)l 000
0 1 2 3 Să luăm, ca exemplu, mortalitatea populaţiei ţării noastre cores
1930-1939 149.815.000 2.915.647 19,5 punzătoare anului 1991.
1948-1956 150.177.000 1.807.662 12,0
mm = (134 547/11 435 286)-1000=ll,77%c
1957-1966 185.670.000 1.649.367 8,5-
mf= (117 213/11 749 798)-1000=9,98%o
82 83
Fenomenul de supramortalitate masculină se constată din Număr de decese
raportul celor două rate specifice ale mortalităţii pe sexe:
supramm = (mm/mf) • 100.
Vom exemplifica tot prin cifrele furnizate pentru ţara noastră,
1991: supramm = (11,77/9,98)-100= 117,9%o
Rata de mortalitate pe vârste
Este un indicator rezultat din raportarea numărului de decese la o
anumită vârstă (grupă de vârstă), într-o anumită perioadă de timp (un
an, de obicei), dintr-o colectivitate oarecare la efectivul populaţiei de
vârsta (grupa de vârstă) respectivă. Formula matematică de calcul a
acestei rate este:
mx = (Mx/Px)1000, <J**> ' * ţ/s trt ' VI
O o
so r- oc o
unde Mx - efectivul deceselor în rândul populaţiei de vârstă o
so
ot- o
00
o
Os
85
84
Datorită faptului că numeroase cauze de deces se pot reuni în Prezentăm, în tabelul următor, un exemplu privind sezonalitatea
grupe omogene, în practică, atât intensitatea mortalităţii, cât şi mortalităţii, folosind repartiţia deceselor pe luni, în perioada 1978- 1980,
structura deceselor se determină pe grupe de cauze de deces. în cadrul ţării noastre. Pentru calculul indicilor de sezonalitate, se
Intensitatea recomandă metoda mediei aritmetice.
Intensitatea Intensitatea
Cauze de deces mortalităţii în mortalităţii în mortalităţii în Nr. Nr. Nr.
anul 1970 (%) anul 1980 (%) anul 1990 (%) decedaţilor decedaţilor decedaţilor Nr. mediu
Luna Indici
12,9 12,9 13,3 în anul în anul în anul lunar
Tumori de sezonalitate
1978 1979 1980 de decedaţi
Boli ale aparatului 46,7 56,3 58,9
circulator Ian 19.356 19.839 22.030 20.408 111,11%
Boli ale aparatului 1 Feb 17.117 17.124 23.577 19.273 104,93%
1,6 1,4
respirator Mar 19.180 19.950 23.417 20.849 113,51%
Accidente, otrăviri, 0,6 0,8 Apr 18.329 18.523 19.483 18.778 102,23%
0,6
traumatisme Mai 18.289 18.386 19.469 18.715 101,89%
Alte cauze 1,7 1,1 1,2 Iun 16.482 16.586 17.761 16.943 92,24%
Total 100 100 100 Iul 16.461 16.892 16.735 16.696 90,90%
Aug 15.434 16.798 16.437 16.223 88,32%
Calculul ratei poate surprinde, şi este de dorit a se face, variabila Sep 15.891 16.281 16.434 16.202 88,21%
vârstă. Astfel, vom putea vorbi de mortalitatea la vârsta x, survenită ca Oct 17.344 18.906 17.532 17.927 97,60%
urmare a cauzei c.
Menţionăm că analiza mortalităţii pe cauze de deces trebuie Nov 18.426 19.120 18.553 18.700 101,81%
adâncită prin abordarea specificităţii manifestării acestei laturi a feno Dec 19.537 19.104 20.448 19.696 107,23%
menului, în subcolectivităţile de populaţie, structurate după sex, Total 211.846 217.509 231.876 18.368
vârstă, stare civilă, mediu, ocupaţie.
Câteva consideraţii se impun cu privire la sezonalitatea mortali Urmărind nivelul indicilor de sezonalitate, se poate constata
intensitatea mai ridicată a mortalităţii în trimestrul I. Punctele de
tăţii populaţiei. Condiţiile naturale şi, în general, mediul înconjurător
maxim ale curbei de sezonalitate se localizează în special în lunile de
influenţează atât intensitatea fenomenului de mortalitate, distribuţia
iarnă şi de primăvară.
deceselor pe vârste, cât şi repartiţia acestora pe luni ale anului. Studiul
sezonalităţii mortalităţii prezintă interes, deoarece poate constitui un In scopul determinării unor anumite legităţi în manifestarea
sezonalităţii mortalităţii, indicii de sezonalitate calculaţi sunt supuşi
element de referinţă în planificarea activităţii reţelei de ocrotire a
unor procedee de ajustare analitică. Numai după o astfel de operaţie,
sănătăţii, îndeosebi atunci când acest aspect este corelat şi cu analiza
concluziile referitoare la sezonalitatea mortalităţii pot fi considerate
pe cauze de deces. Metoda cea mai simplă pentru caracterizarea sezo
concludente.
nalităţii mortalităţii constă în determinarea indicilor de sezonalitate pe
luni ale anului. Pentru a atenua influenţa unor factori întâmplători (de
exemplu, apariţia unei epidemii de gripă într-o anumită perioadă a 6.2. Speranţa de viaţă
anului), se recomandă ca indicii de sezonalitate să fie stabiliţi pe baza Se cuvine să discutăm, în contextul analizei generale a mortali
informaţiilor privind repartiţia deceselor pe luni, într-o perioadă de tăţii, despre speranţa de viaţă pentru o populaţie.
3-5 ani. în acest scop, se pot utiliza fie ratele lunare de mortalitate, fie Cel mai important concept în cadrul analizei este cel de speranţă
masa deceselor repartizate pe luni ale anului, concluziile nediferenţiin- medie de viaţă la naştere (la 0 ani). în limbaj curent denumită durată
du-se în mod semnificativ. medie a vieţii sau viaţă medie, speranţa de viaţă la naştere reprezintă
86 87
numărul mediu de ani pe care l-ar trăi o persoană (dintr-o cohortă Vest şi de Nord au speranţa de viaţă la naştere, în medie, cu 10-12 ani
ipotetică), născută în anul de referinţă, şi care ar fi afectată, la fiecare mai mare decât valoarea acestui indicator specific Europei Centrale şi
vârstă, de mortalitatea ce caracterizează vârsta respectivă în populaţia de Est, în timp ce mortalitatea infantilă este, în acestea din urmă, de
dată, la momentul analizei. Spre exemplu (cf. V. Trebici, 1979), întru 2-3 ori mai mare.
cât în tabela de mortalitate a populaţiei României 1974-1976, durata Sintetizând datele privitoare la speranţa de viaţă la naştere, pot fi
medie a vieţii are valoarea de 69,69 ani, se poate spune că o persoană delimitate trei tipuri de rate ale mortalităţii (măsurată cu durata medie
născută în anii 1974-1976 are şansa de a trăi această viaţă, cu condiţia a vieţii şi pe fondul indicilor mortalităţii infantile):
ca, în perioada 1974-1976 până în 2045-2047, mortalitatea specifică la - tipul vestic şi meridional, cu o durată medie a vieţii de peste
fiecare vârstă să fie cea pe care a avut-o populaţia României în tabela 75 de ani: Suedia (78,85), Islanda (78,55), Elveţia (78,50), Norvegia
de mortalitate respectivă. în legătură cu acest indicator, se întâlnesc, (77,75), Franţa (77,50), Olanda (77,50), Grecia (77,45), Spania (77,20);
uneori, interpretări eronate, fiind asimilat sau confundat cu longevita - tipul central-european, cu o durată medie a vieţii cuprinsă între
tea, cu durata vieţii omeneşti şi, uneori, cu vârsta medie a populaţiei. 69 şi 75 de ani: Slovenia (74,05), Cehia (73), Polonia (72), Macedonia
Un exemplu de tabelă de mortalitate integrală se poate consulta în (72), Albania (72), Slovacia (72), Bulgaria (71,1), ROMÂNIA (69,5),
Mica enciclopedie de demografie a lui V. Trebici, 1975, anexa. Ungaria (69,5), Lituania (69,4).
Alături de speranţa medie de viaţă, în studiile analitice demogra - tipul est-european, cu o durată medie a vieţii mai mică de 69
fice întâlnim şi noţiunea de speranţă de viaţă la vârsta x, care defi de ani: Rusia (57,6), Lituania (68,8), Letonia (67,1), Estonia (68,5),
neşte numărul mediu de ani pe care i-ar mai putea trăi o persoană în ] Ucraina (65,8), Moldova (64,3).
vârstă de x ani, în condiţiile în care ar fi afectată, la fiecare vârstă Prin extindere la nivel mondial, în funcţie de caracteristicile
(începând cu x, x+1,...), de mortalitatea ce caracterizează vârsta] generale ale distribuţiei teritoriale a valorilor specifice, pot fi conturate
respectivă în populaţia dată, la momentul analizei. mai multe tipuri de mortalitate (măsurată cu durata medie a vieţii),
La ora actuală, speranţa de viaţă la naştere, pentru ambele sexe, coroborate cu indicii mortalităţii infantile:
este de 63,2 ani, la nivel mondial, dar diferă de la 74,1 ani pentru - Tipul I: Africa, în care Etiopia este ţara reprezentativă (41 de
regiunile dezvoltate la 61,8 ani pentru cele mai puţin dezvoltate. Cele ani);
mai joase valori le ating Africa subsahariană (50) şi Asia de Sud (54,9), - Tipul II: Asia de Sud, Bangladesh fiind exemplul reprezentativ
iar cele mai înalte, America de Nord (74,4) şi Europa (73,1). Iată. | (48 de ani);
câteva valori (1998): Andorra-83,5 ani; San Marino-81,4; Japonia-80; - Tipul III: Asia de Sud (avansat), India fiind reprezentativă (55
Australia-79,9; Canada-79,2; Suedia-79,2; Elveţia-78,9; Franţa-78,5; de ani);
Italia-78,4; Norvegia-78,2; Olanda-78; Spania-77,6; Âustria-77,3; U.K.-77,2; - Tipul IV: America Latină, Brazilia şi Mexic fiind semnificative
U.S.A.-76,1; Slovenia-75,2; Cehia-74,1; Serbia-73,9; Turcia-72,8; (63-65 de ani);
Bulgaria-72; Ungaria-71; România-69; China-69; Irak-66,5; Rusia-65; - Tipul V: Asia de Est, China fiind relevantă (68 de ani);
Brazilia-64,5; Moldova-64,3; India-62,9; Senegal-57,4; Camerun-51,4J - Tipul VI: Europa (mai puţin partea nordică) şi S.U.A., cu o
Kenia-47,6; Botswana-40,1; Zambia-37,1. durată medie a vieţii de 73-77 de ani;
Analizând cifric continentul nostru, putem observa că, în Europa, - Tipul VII: Europa de Nord şi Japonia (77-79 de ani).
speranţa de viaţă la naştere scade dinspre nordul continentului (75,1 ani/- Nu lipsit de importanţă este faptul că, în analizele demo-socio-
masculin şi 80,72 ani/feminin) spre vest (73,44 şi 79,68) şi sud (71,18 economice efectuate la nivel internaţional, speranţa de viaţă la naştere
şi 77,08), apoi spre Europa Centrală (67,35 şi 75,18) şi de este considerată ca făcând parte din categoria indicilor ce exprimă
Est (63,64 şi 74,01). Cea mai pronunţată eterogenitate este specifică (alături de alţi indicatori, desigur) nivelul de trai (calitatea vieţii) al
Europei de Sud şi Centrale. Extremele sunt date de Rtisia (57,6 şi unui popor.
71,2) şi Suedia (76,2 şi 81,5). Totodată, ţările Europei Meridionale, de
89
88
6.3. Mortalitatea infantilă Iată şi câteva exemple, corespunzând anului 1998: Afganistan-
144%0; Angola-132; Somalia-126; Pakistan-93; Camerun-77; India-63;
Dintre mortalităţile specifice după vârstă, cea mai importantă Africa de Sud-52; China-45; Moldova-44; Peru-43; Turcia-38; Bra-
este mortalitatea nou-născuţilor până la împlinirea vârstei de 1 an, zilia-37; Bosnia-31; Mexic-26; Rusia-23; România-20; Bulgaria-13;
numită mortalitate infantilă. Ungaria-10; Cehia-7; Portugalia-7; Italia-6; U.S.A.-5; Olanda-5;
Din punct de vedere al intensităţii mortalităţii după vârstă, Japonia-4; Suedia-4.
mortalitatea infantilă reprezintă primul vârf, al doilea revenind vârste în primele zile şi săptămâni, mortalitatea infantilă este deosebit
lor cuprinse în intervalul 65-75 de ani. de puternică; treptat, intensitatea scade, astfel încât, spre sfârşitul pri
Dat fiind faptul că mortalitatea infantilă este influenţată de mului an de viaţă, ea este de câteva ori mai mică decât în primele zile.
importanţi factori de natură socială şi economică, nivelul ei exprimă, în aceste condiţii, se pune problema găsirii unor metode de calcul mai
într-o formă sintetizată, un ansamblu de condiţii sociale, economice, precise decât cea a ratei generale a mortalităţii infantile.
culturale, sanitare, fiind, în ultimă instanţă, un indice al bunăstării,
Astfel, un loc aparte, prin importanţa pe care o prezintă, revine
civilizaţiei şi nivelului cultural al unui popor sau al unei subpopulaţii
analizei mortalităţii infantile pe grupe de vârstă şi pe cauze de deces.
oarecare. De aceea, rata de mortalitate infantilă se foloseşte în compa
raţiile internaţionale ca una din variabilele semnificative pentru carac în ţara noastră se folosesc următoarele subgrupe de vârstă, în
terizarea tipologiei ţărilor, în cadrul naţional, pentru caracterizarea funcţie de care se prelucrează informaţiile privind decesele sub 1 an:
decalajelor dintre diferitele regiuni, judeţe, ca şi pentru măsurarea 0-6 zile; 7-13 zile; 14-29 zile; 1 lună; 2 luni; 3-4 luni; 5-6 luni; 7-8 luni
progreselor de la o perioadă la alta. în mod particular, mortalitatea şi 9-11 luni. După cum putem observa, intervalele sunt mai mici la
infantilă este un indicator ce caracterizează eficienţa sistemului sani începutul vârstei de 0 ani, crescând progresiv, pe măsură ce ne
tar. Toate acestea subliniază importanţa măsurării corecte a morta apropiem de vârsta de 1 an.
lităţii infantile şi a analizei acesteia. Având la dispoziţie asemenea informaţii, se poate determina
Mortalitatea infantilă exprimă intensitatea (frecvenţa) deceselor intensitatea mortalităţii pentru fiecare interval de vârstă. în practică,
infantile (sub 1 an) în sânul unei populaţii. însă, se urmăreşte îndeosebi cunoaşterea intensităţii mortalităţii în
Unul dintre indicatorii cei mai folosiţi în analiza mortalităţii prima săptămână de viaţă, în prima lună de viaţă şi în intervalul
infantile este rata mortalităţii infantile. Această rată rezultă din rapor 1-11 luni, stabilindu-se, totodată, următoarele patru modalităţi (rate)
tarea numărului deceselor infantile (sub 1 an) dintr-o perioadă (un an, de analiză demografică a fenomenului mortalităţii infantile.
de regulă) la naşterile vii din aceeaşi perioadă. Se calculează după Rata mortalităţii neonatale.
formula: Rata exprimă intensitatea deceselor în prima lună de viaţă. Este
mO = (M O/N)-1000, unde M O - suma deceselor înregistrate la un indicator rezultat în urma raportării masei deceselor din prima lună
copiii în vârstă de până la 1 an, N - numărul născuţilor vii, m 0 - rata de viaţă la efectivul născuţilor vii (în întregul an) dintr-o populaţie
mortalităţii infantile. Altfel spus, rata mortalităţii infantile ne indică
oarecare. Formula de calcul: m 0-29zile = (M 0-29zile/N)-1000. Această
numărul de decese infantile ce revin la 1.000 de nou-născuţi, într-o
rată se subîmparte în alte două rate:
populaţie oarecare, într-un an calendaristic. Această rată estimează
probabilitatea de deces la vârsta de 0 ani. Rata mortalităţii (neonatale) precoce
După cum am observat, spre deosebire de metodologia generală Aceasta ne oferă o imagine asupra intensităţii deceselor în pri
a calculului ratelor specifice de mortalitate, unde numitorul este mele 7 zile (prima săptămână) de la naştere. Formula de calcul este:
reprezentat de populaţia medie de vârstă respectivă, aici numitorul m 0-6zile = (M 0-6 zile/N)-1000. Rata exprimă numărul de decese
este numărul născuţilor vii. Să dăm ca exemplu România anului 1990, infantile ce survin în prima săptămână de la naştere, într-o populaţie
când numărul născuţilor vii a fost de 314.746, iar numărul deceselor oarecare, la 1000 de născuţi vii;
sub 1 anafostde 8.471. Aşadar,m 0 = (8.471/314.746)-1000 = 26,9%c.
91
90
cu eficienţă redusă asupra scăderii mortalităţii endogene, medicina
Rata mortalităţii( neonatale) tardive
oferă suficiente posibilităţi de combatere a cauzelor de natură exogenă.
Rată specifică ce ne prezintă câţi dintre nou-născuţii în intervalul
Pentru a determina intensitatea mortalităţii endogene, se cer
7-29 de zile de la naştere mor, prin raportare la 1.000 de născuţi vii,
îndeplinite cel puţin două condiţii:
într-un an calendaristic. Formula de calcul este: - existenţa informaţiilor complete privind repartiţia deceselor
M 7-29 zile = (M 7-29 zile/N)-1.000. infantile pe cauze;
Rata mortalităţii postneonatale - stabilirea şi înregistrarea corectă a cauzei de deces pentru
In fine, această rată exprimă intensitatea deceselor ce survin în fiecare component al colectivităţii de decedaţi.
intervalul de la o lună de la naştere până la un an. Se măsoară potrivit Aceste condiţii sunt, în general, satisfăcute în ţările în care
formulei: înregistrarea curentă a deceselor este organizată corespunzător. Sunt,
M 30-364 zile = (M 30-364 zile/N)-1.000. însă, numeroase cazurile când nu cunoaştem repartiţia deceselor pe
Iată şi un exemplu, cel al României în anul 1975: cauze. Mai mult, pot apărea situaţii în care decesul este urmarea acţiu
- m 0-6zile = (3.200/418.185)-1.000 = 7,7%o nii simultane a unui complex de cauze, iar stabilirea cauzei directe
- m 7-29zile = (2.026/418.185)-1.000 = 4,8%o este dificilă. De asemenea, în cazurile în care nu se poate preciza
- m 0-29zile = 7,7 + 4,8 = 12,5%0 cauza decesului, acestea sunt încadrate, de obicei, în rândul cauzelor
- m 30-364zile = (9.272/418.185)-1.000 = 22,2%0 rău definite sau în categoria alte cauze, fapt ce influenţează negativ
- m 0 = 7,7 + 4,8 + 22,2 = 34,7%o asupra corectitudinii cu care se stabilesc intensitatea mortalităţii endo
Dintre aceste patru rate, interesează, prioritar, cea precoce, cea gene şi a celei exogene. Rezolvarea unor asemenea situaţii a făcut
neonatală şi cea postneonatală. Pornind de la aceste rate, putem deter necesară găsirea unor metode indirecte de determinare a mortalităţii
mina rata mortalităţii infantile ca sumă a ratei mortalităţii neonatale cu exogene şi endogene, metode care se bazează pe constatarea legăturii
rata mortalităţii postneonatale. dintre specificul în care acţionează cele două categorii principale de
Aşa cum am mai menţionat, interesează şi analiza mortalităţii cauze şi vârsta persoanelor decedate. Prin rezultatele satisfăcătoare,
infantile din punct de vedere al cauzelor de deces. Cauzele de deces la s-au impus analizei demografice metoda analizei biometrice a mortali
vârsta de 0 ani se pot grupa în două mari categorii: cauze de deces de tăţii infantile şi metoda probabilităţilor de deces (dezvoltarea acestei
natură endogenă şi cauze de natură exogenă. problematici, care nu face obiectul introducerii noastre în studiul
După cum sugerează denumirea, cauzele de deces de natură demografiei, poate fi întâlnită, de pildă, în V.Sora, I.Hristache,
endogenă sunt afecţiuni a căror apariţie se situează în timp înainte de C.Mihăescu, op. cit. şi în V.Trebici, Mică enciclopedie...).
naştere, în mediul intrauterin, sau sunt o consecinţă a procesului naş în încheierea acestei subteme, prezentăm analiza cifrică detaliată
terii propriu-zise. în rândul cauzelor de deces de natură endogenă se a cauzelor de deces infantil şi ratele de mortalitate aferente acestora
cuprind anomaliile congenitale şi afecţiunile perinatale. pentru ţara noastră în anul 1980:
Restul cauzelor care provoacă decesele la vârsta de 0 ani sunt de Cauze de deces şi efectivul decedaţilor infantili:
natură exogenă şi reprezintă o consecinţă a contactului noului-născut - boli ale aparatului respirator: 4.790;
cu mediul extern (accidente, intoxicaţii alimentare, viroze, trauma - afecţiuni perinatale: 2.481;
tisme, boli infecţioase etc). - anomalii congenitale: 1.802;
Corespunzător acestor cauze de deces, vom întâlni: - boli infecţioase şi parazitare: 938;
- rata mortalităţii infantile prin cauze de natură endogenă; - boli ale aparatului digestiv: 594;
- rata mortalităţii infantile prin cauze de natură exogenă; - accidente, otrăviri, traumatisme: 449;
- rata mortalităţii infantile prin cauza x de deces. - otită şi mastoidită: 92;
Importanţa cunoaşterii mortalităţii infantile endogene'şi exogene - alte cauze: 545.
93
se justifică prin aceea că, dacă prin mijloacele actuale se poate acţiona
92
Urmărind evoluţia intensităţii mortinatalităţii în funcţie de vârsta
Total decese infantile: 11 691, din care: mamei (figura 13), se poate constata o scădere a acesteia de la grupa
- decese endogene: 4.283 de vârstă 15-19 ani, atingând nivelul minim în cadrul grupei 20-24 ani,
- decese exogene: 7.408 după care mortinatalitatea creşte continuu până la limita superioară a
Născuţi vii în 1980: 398.904. vârstei contingentului fertil.
- Rata mortalităţii infantile:(l 1.691/398.904)-1 000= 29,3%o
- Mortalitate endogenă: (4.283/ 398.904)-1 000= 10,7%o mn%
120