P. 1
-Colectarea-selectiva-a-deseurilor[1]

-Colectarea-selectiva-a-deseurilor[1]

|Views: 1,369|Likes:
Published by Andrea Szabo

More info:

Published by: Andrea Szabo on Apr 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2013

pdf

text

original

Referat nr.

1 la LM: Colectarea selectiva a deseurilor Deseurile- notiuni introductive Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologic e, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are inten tia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile repr ezinta ultima etapa din ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabrica tie a produsului si data la care acesta devine deseu. Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentat a de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acest ora. Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a instalatiilor deja invechite din industrie, care co nsuma energie si materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseu ri. Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata si sanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile p ot fi reutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferate catre o statie de tratare (pentru reducerea gradului lor de periculozitate) sau catre un incinerator (pentru reducerea volumului). Deseurile nerecuperabile sunt, de obic ei, depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare. Fiecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor i n mediu. Agricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse import ante de generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere al impactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabili rii unor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa moni torizeze progresele facute in domeniul respectiv. Aceasta activitate are la baza atat Leg ea Mediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: -Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor; -Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta 78/2000 privind regimul

deseurilor; -Hotararea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor organizeaza, impreuna cu agentiile judetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspund atat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale. Anual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel judetean, r egional sau national, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elabo rarii raportarilor pentru EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deseurilor. In perioada 2003 2004 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin Directia de Gestiune a Deseurilor si Substante Chimice Periculoase, in colaborare cu ICIM, a elaborat Strategia Nationala si Planul National pentru Gestionarea Deseurilor. In cursul anului 2003 s-au generat peste 369 milioane tone de deseuri, din care aproximativ 2% reprezinta deseuri municipale, iar 98% sunt deseuri generate in m inerit, industrie, agricultura, constructii etc. Odata cu intrarea pe Piata Unica, gestionarea deseurilor într-o maniera modernaeur opeana este o cerinta obligatorie. În plus, aceasta activitate poate constitui o s ursa

a condus la un impact pe riculos asupra mediului inconjurator. ziare. Deseurile textile pot fi valorificate e conomic. si prelucrarea lor. La ora actuala. Este esential ca acea sta problema sa fie constientizata la nivel de management. sistemele occidentale de reglementari in domeniu si. Fiecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 kilogram de deseuri. pe parcursul multor ani. neutralizate de maniera in care sa perturbe cat mai putin mediul inconjurator pentru generatia noastra si pentru ce le viitoare. ambalaje. deoarece progresul tehnol ogic nu poate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice. materiale textile. componente metalice.noua de venituri. Exista o necesitate la nivel de industrie pentru aparitia si utilizarea frecvent a a unor noi tipuri de tehnologii: Tehnologie rationala .ecologizarea tehnologiilor deja existente Ecotehnologie prezinta tehnologii noi. întrucât are beneficii economice daca este valo rificata eficient. întâi prin colectare si apoi prin obtinere de produse materiale. deseuri de gradina. tratarea. aruncarea la intamplare a deseurilor in spatii neamenajate special. iar cantitatile de deseuri sunt în general în crestere. Managementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor si a autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat. structurile diversificate de implementare . transportate. anterior ignorata. Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei. Una din cele mai importante categorii de deseuri industriale sunt cele ce provin din activitatea de productie a confectiilor.consumuri din ce în ce mai reduse de materiale si energie Tehnologie curata . mai ales. ce sunt adaptate cerintelor ecologice actuale În acest context. iar . Aceste resturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipale trebuiesc colectate selectiv. Generarea deseurilor implica o pierdere de materiale si energie si impune costuri economice si de mediu ridicat e pentru societate pentru colectarea. mai nou. In tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio-economica isi afla originile cu cateva decenii in urma. deseurile reprezinta o problema majora în fiecare tara europeana. chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz. autoturisme si multe altele. recipiente de plasti c. depozitate.

Gropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. Si mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neam enajate sau slab amenajate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelor construite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste 200 de milioane de tone de deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr-un fel sau al tul. Mai mult decat atat. la nive lul Europei. Deseurile in Europa Un kilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar. Depozitele generea za gaze toxice si explozive. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor. au condus la educarea acestora in spiritul p rotejarii resurselor naturale si a mediului. Met ale grele si substante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Deseurile nu sunt numai un pericol la ad resa mediului inconjurator. . deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de d esuri produse annual in interiorul tarilor comunitatii. incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele.a reglementarilor. Situatia actuala nu mai poate continua. structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza pe actiunea si constiinta cetatenilor. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general si a modului nostru de viata.

iar aceast a se implica. ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare. Modelul nostru de productie . aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea c u apa si cu energie electrica. Cu toate acestea. productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indica tori ai progresului pe calea dezvoltarii durabile. O componenta deosebit de semnificativa ecologic. a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalaje o reprez inta etapa colectarii acestor deseuri.consum trebuie sa se adapteze la cerinta de minimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limit ate ale Terrei. Transportarea deseurilor intr-o alta tara dipusa. nu es te. hârtie. Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje se poate efectua: 1) Din usa în usa 2) Prin aport voluntar. Filtrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusil e cantarind cca. Deseurile reciclabile pot fi colectate: fie separat pe tip de deseu sticla. sa le accepte. etc Colectarea unui singur tip de deseu în pubela traditionala este bine adaptata zone . carton. o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasific ate ca fiind periculoase. o solutie pe termen lung. economic. Pe scurt. depozitarea deseurilor este numai una dintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o conse cinta a stilului nostru de viata. plastic.Pentru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare comp licate si costisitoare. Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte a locuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calita tea vietii urbane. eventual. Colectarea din usa în usa In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colecta rii de la 50 % la 80 % daca campania de comunicare cu populatia este eficienta. In sfarsit. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in final depozitate intr-o groapa de deseuri. Colectarea selectiva a deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri de material si/sau sortimente direct la sursa. da r si social. in mod evident.

2. ridicarea deseurilor menajere voluminoase se poate face.lor unde frecventa de colectare este ridicata. operatorii de salubritate putând efectua acest serviciu chiar la domiciliu. în general. Colectarea din usa în usa se realizeaza prin: 1. o data pe luna. . Aceasta modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei în amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte des euri. simultan cu colectarea traditionala. fie toate tipurile de deseuri în ansamblu Colectarea în amestec are totusi dezavantaje în sensul ca trebuie prevazuta sortarea în aval (dupa colectare) pe tip de deseu. sau pot fi ridicate la comanda.

etc. acestia trebuind sa cunoasca centrele de colectare voluntara care exista si tipurile de deseuri care sunt acceptate. Populatia are obligatia. . reviste Ambalaje menajere Colectarea prin aport voluntar se realizeaza: în cadrul centrelor de colectare voluntara. Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea containerelor de colect are este de 1 container/500 locuitori în zonele urbane si 1 container/200 locuitori în zonele cu habitat dispersat. la periferia cailor de comunicati e. containere si recipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate. se inscripti oneaza cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pe categorii de materiale: Deseuri nerecuperabile/nereciclabile Deseuri compostabile/biodegradabile negru/gri. la nivel national al colectarii selective. Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera urmatoarele so rturi de deseuri: Sticla Ziare.) Comunicarea cu populatia este obligatorie. sa depuna selectiv deseurile in containere diferite. maro.Colectarea prin aport voluntar Eficienta colectarii selective este cuprinsa între 10 si 60 % din cantitatea total a de deseuri de ambalaje în functie de: Natura deseului (eficienta este mai slaba în cazul metalelor) Densitatea echipamentelor de colectare voluntara Amplasarea containerelor (zone cu acces liber. mai mult morala in tara noastra. Acestea pot fi utilate cu locuri de st ocare speciale pentru deseurile voluminoase. amplasate specia l de administratia locala. în containere speciale amplasate periodic în zone cu acces liber. inscriptionate corespunzator. Pentru aplicarea unitara.

. alb/verde. rosu.Hartie/carton albastru. Sticla alba/colorata Metal si plastic Deseuri periculoase galben.

In urma cu cativa ani. printre blocuri erau amplasate containere pe ntru colectarea selectiva a deseurilor sticla. plastic. putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din p lastic sau hartie in locurile special amenajate. constient sau nu. D e fapt. in lucrarea Planul B 2. Deocamdata. Lester Brown atrage atentia. de mare capacita te. La nivel industrial. sau consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerar . in prezent. acolo unde acesta poate fi decupat in acest scop. probabil. de asemenea. multe fabric i folosesc deseuri drept combustibil. Astfel. colectarea selectiva. aproape un reflex si in ran dul romanilor. dar este un proces de durata. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosir ii deseurilor. de reciclarea deseurilor casnice pa r sa se ocupe. Recuperarea deseurilor menajere va deveni. doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fie r vechi sau alte metale. In prezent sunt in derulare in 12 de localitati un numar de 29 proiecte pilot pr ivind colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje. astfel încât sa se asigure identificarea destinatiei containerelor si recipientelor de cole ctare selectiva. o initiativa laudabil a care nu strica sa fie reluata. Inscriptionarea si aplicarea marcajului colorat trebuie sa fie durabile si vizib ile.0 asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: -tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie. un concept foarte tanar . presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colect ivitatii in care traieste. de materii prime si de h rana. inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fi e chiar pe carosabil. Indiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente. putem contribui la dezvoltarea durabila. iar in anumite localitati se încearca implemen tarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Fiecare dintre noi.Pentru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar put ea fi infiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila est e. hartie. lucrurile s-au miscat mult mai repede.

In acest context.Extinderea colectarii selective la nivel national . material izate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabi le: "Starea lumii" sau "Semne vitale". Ce se propune pentru viitor: -2004-2006-Proiecte pilot si constientizarea populatiei -2007-2017. sol.e. -deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii. spune el. este cea care isi mo deleaza sistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de supo rt ale vietii sa fie mentinute". aer. "O societate durabila. el puncteaza importanta reciclarii deseurilor.

inclusiv asigurarea etapizata a colectarii selective..E.) Indeplinirea obiectivelor nationale si europene în domeniul gestionarii deseurilor necesita implicarea. transport si eliminare a deseurilor dintr-o anumita zona este obligat ia administratiilor publice locale. etc. procedurilor si recomandarilor privind ges tionareadeseurilor. în conformitate cu principiul poluatorul plateste. Organizarea activitatii de gestionare a deseuri lor deproductie este responsabilitatea celui care le produce sau agentilor econo mici din zona. produc atorilor în conformitate cu principiul responsabilitatea producatorului. valorificare. are ca obiective clare stabilirea masurilor. reciclare materiala si recuperarea energiei. privind depozitarea deseurilor. 9 9/31/C. -reutilizarea sau reciclarea deseurilor prin aplicarea celor mai bune practici în domeniu. transport. generatori de deseuri. reprezentata prin: autoritati publice centrale si locale. În acest context.E. -valorificarea prin refolosire.-2017-2022. dupa caz. societatea civila.Implementarea sistemului in zone mai dificile (mediul rural. Fiecare dintre administra tiile locale si agentii economici trebuie sa înteleaga importanta acestor reglementari în domeniul gestionarii deseurilor. În contextul aderarii la U. ale carei prevederi se regasesc în HG 349 din 2005 . zone montane. Directiva Consiliului nr. sau. Organizarea activi tatilor de colectare. a întregii societati. Consiliile locale si agentii economici sunt obligati sa ia o serie de masuri cum ar fi: asigurarea sistemului de colectare a deseurilor. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generato rilor acestora. practic. dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor c u un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora. -eliminarea si depozitarea care se face de agenti economici specializati si auto rizati. România a preluat pîna în prezent aproximativ 98 % din legislatia europeana aferenta domeniului deseurilor. . asociatii profesionale si institute de cercetare. consiliile locale au atributii importante pr ivind îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deseurilor. Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc: -prevenirea prin aplicarea tehnologiilor curate în activitatile care genereaza des euri. incinerare si depoz itare finala. neutralizare.

pr ivind modul de gestionare a deseurilor în cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate. interzicerea depozitarii deseurilor în alte locuri decît cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice. institutii si populatie. · orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare. · organizarea de actiuni privind refacerea mediului. si trebuie sa ia masuri urgente. în scopul realizarii unor lucrari de interes public privind gestionarea deseurilor. elaborarea de instructiuni pentru agentii economici. asocierea cu alte autoritati ale administratiei locale. Consiliile locale sunt obligate.colectarea selectiva si transportul la timp al întregii cantitati de deseuri produ se pe teritoriul localitatilor. Trebuie sa implementeze colectarea selectiva la sursa a deseurilor . precum si colaborarea co ntractuala cu agenti economici. pentru colecta rea selectiva. amenajarea unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv. dimensionat e corespunzator si dotate pentru a asigura protectia sanitara a populatiei si a mediului.

fiind cofinantat de Agentia Daneza de Protectia Mediului (DEPA) si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Statia de sortare va avea o capacitate de 20 de milioane de sticle pe an si va fi amplasata în apropierea depozitului de deseuri. Proiectul include un centru de service tehnic pentru întretinerea camioanelor.(ambalaje. Masura cuprinde urmatoarele componente: Colectarea selectiva a deseurilor. Reciclarea deseurilor va fi facilitata prin construirea unei statii de sortare a sticlelor si a doua centre de reciclare ce vor colecta deseurile periculoase. Dupa realizarea unei evaluari în 1999. colectarea si transportu l separat al deseurilor menajere. pe tipuri. firmele mici si mijlocii si institutii publice. în functie de zona si numarul de locuito ri. ce s-a desfasurat în perioada octombrie 1997 . s-a decis extinderea proiectului pilot. Primarii si consiliile locale trebuie sa creeze conditii pentru ca întreaga cantit ate de deseuri menajere sa poata fi colectata si sa nu se practice moduri de eliminare ilegale. strategia de mediu pentru ISPA identificând Piatra Neamt ca un proiect pr ioritar în sectorul managementului deseurilor. sticla si plastic. ca si prin achizitionarea de vehicule pentru colectarea acestora. Trebuie sa ia în calcu l un numar suficient de containere. reabilitarea vechiului depozit de deseuri si deschiderea un uia nou. A existat un proiect pilot. furnizarea de containere pentru deseurile organice. deseurile rezultate în urma lucrarilor de constructie si deseurile voluminoase. Unul dintre cele doua centre de reciclare va fi construit în zona Bistrita. Colectarea selectiva va fi obtinuta prin construirea a aproximativ 950 de puncte de colectare pentru deseurile menajere. Masura ISPA reprezinta cea de-a doua faza din programul de management al deseurilor solide din Piatra Neamt ce include stocarea. Implementarea Sistemului de Management al Deseurilor reprezinta o solutie direct a a problemelor înregistrate de România privind protectia mediului înconjurator si reduce din diferentele considerabile existente între standardele europene si românes ti din domeniu. ce include colectarea deseurilor având ca sursa locuintele. deseuri organice si restul deseurilor menajere). hârtie si carton si deseurile reziduale. .aprilie 1 998 într-una dintre zonele orasului. iar experienta câstigata în cadrul implementarii sale formeaza baza recomandarilor pentr u proiectarea componentei de colectare a deseurilor.

Compostare si concasare. ce va reduce substantial cantitatea de deseuri transportata catre depozit.În cadrul proiectului. Compostul va fi utilizat. se prevede reciclarea a 6. în primii ani. iarba si crengile taiate si rumegusul. pentru acoperirea vechiului .000 tone de hârtie pe an. Masura ISPA include construirea unei statii de compostare. Deseurile ce vor fi compostate sunt cele organice menajere.

000 tone de deseuri organice si concasarea a 16. re beneficiile economice si ecologice. colectate separat. deseurile ramase trebuie îndepartate ecologic. Suprafata depozitului va fi acoperita cu material cu un coeficient redus de permeabilitate si vegetatie.000 m3 în 5 .7 ani. deseul trebuie sa aiba o structura cât se poate de inerta (neutra fata de mediu). Închiderea vechiului depozit va elimina.000 tone de deseuri de constructii si demolari pe an. Depozitul este situat în apropierea râului. poluând apele râului si pânza de apa freatica . Totodata. mirosuri neplacute si fum. Aceasta componenta a sistemului va asigura compostarea a aproximativ 35.un potential risc major pentru sanatatea populatiei. de asemenea. fiind construit si finantat cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectia Mediului si Primaria Municipiului Piatra Neamt. Totodata. cu un sistem de monitorizare si control al scurgerilor de levigat. poluarea aerului provocata de praf. în spiritul protectiei sanatatii .000 m3.depozit de deseuri. în localitate având în vede tratarea din gradi În final. O îndepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand toate componentele sistemului unitar: colectarevalorificaretrataredepozitare Dupa colectarea ordonata si regulata. · Reabilitarea vechiului depozit de deseuri. în cadrul proiectului se prevede construirea unui nou depozit ecologic de deseuri de aproximativ 200. În starea de depozitare finala. cu o capacitate de 60-7 0 t/ora. Acest depozit va îndeplini standardele tehnice de baza a Directivei 99/31/EC si prevederii Directiv ei de prevenire si control integrat al poluarii 96/61/EC. iar deseurile s-au infiltrat deja în sol. Noul depozit ecologic de deseuri si-a început faza de operare în mai 2000. adica sa fie stabil din punct de vedere fizico-chimic si sarac în emisii. pe terme n lung. In acest caz se poate vorbi despre biologica si valorificarea corelata a deseurilor organice (deseuri din bucatarie si ni). ar trebui sa aiba loc o valorificare maxima a componentelor reziduurilor. Pentru indeplinirea acestor cerinte este necesara tratarea termica sau mecano-bi ologica a . va fi achizitionat un concasor pentru deseurile rezultate în urma demolarilor si lucrarile de constructie. Depozitul îsi va atinge capacitatea maxima de 150.

în Europa ultimilor ani. În Germania. în general a t uturor fractiunilor de deseuri. din cauza contin utului ridicat de substante biodegradabile si de apa. Aceasta fractiune. Evacuarea acestor substante. Compozitia gunoiului(%) in Europa Exemplu: Deseuri organice Din reprezentarea compozitiei medii a gunoiului din Europa reiese faptul ca deseurile organice (mai ales resturi din bucatarie si deseuri vegetale) reprezin ta aproximativ 40% din totalul deseurilor. conditiile politice cadru în Europa demonstreaza tendinta clara catre colectarea selectiva si valorificarea deseurilor organice. În Europa este foarte raspândita amplasarea containerelor de colectare a materialelor valorificabile.deseurilor si izolarea zonei de depozitare finala. o cota de valorificare cu 5% mai redu sa. încomparatie cu aceea de mai sus. in Olanda si în câtev adintre landurile din Austria si Germania. Natiunea cu tehnologia cea mai avansata. prognozata pe termen lung. Colectare selectiva a diferitelor tipuri de deseuri Printr-o colectare selectiva a fractiunilor deseurilor se optimizeaza cota de valorificare a acestora. Mai mult de 94% din ambalajele din hârtie si car ton se . prin masuri de protectie adec vate în conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deseurilor. Japonia. nu mai este posibila dupa colectarea neselectiva. parte componenta a politicii de mediu. colectarea acestora în g ospodarii (de exemplu în sacul pentru materiale valorificabile) si/sau în spatii publice speci al amenajate. Luxemburgul. Exemplu: Reciclarea deseului menajer Colectarea si valorificarea unor parti componente ale deseurilor menajere (reciclarea deseurilor menajere) a facut. Germania si Finlanda au atins în anul 1998 o cota de valorificare de cca. În consecinta. În mai multe tari încurajarea compostarii deseurilor organice este de asemenea. întrucât este necesara o examinare specifica a valorii si a cheltuielilor de selectie ale tipului respectivdereziduuri. 35%. Cheltuielile si profitul trebuie sa fie într-un raport ra tional. situându-se astfel net înaintea SUA si Canadei (vezi tabelul). colectarea deseurilor nu tine numai de viata cotidiana. are. are un efect dezavant ajos din punct de vedere tehnic . mari progrese.în cazul depozitarii sau al incinerarii. ci s-a dezvol tat într-o adevarata miscare nationala. Obligatia legis lativa directa de a colecta si composta deseurile organice exista în Luxemburg.

din totalul de 435947 mc deseuri menajere colectate. Inevitabil. Sistemul functioneaza deocamdata ca proiect pilot. plastic 7. materiale organice biodegradabile 48. inclusiv al deseurilor menajere. ci si în pretul pe car e trebuie sa-l plateasca pentru serviciul de salubritate. metale 3.).Practica recicla rii. sticla sau metal. aprilie 1998 Constientizarea populatie Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt principalele documente legislative dupa care se ghideaza procesu l de gestionare al deseurilor în România.92 %. recipienti de plastic. deseuri el ectrice si chiar baterii) si le arunca amestecat în pubele sau în containerele de gunoi. ajung pe rampele de gunoi ale judetului si materiale reciclabile în pro cente mari: hârtie 14. dar colectarea selectiva trebuie sa se extinda începând cu anul 2007 la nivel national. acest lucru se va reflecta foarte curând nu doar în gradul de poluare ridicat. în cazul sticlei. Sursa: OECD 1998 în revista de specialitate . Fiecare cetatean trebuie sa constientizeze faptul ca. sticla 4.33 %. cota de reciclare a ajuns la 85%. adica de la nivel de gosp odarie. în urmatoarea perioada de timp aceste servicii se vor scumpi.recicleaza.vor trebui închise pâna în anul 2012). . cauzele principale fiind: · obligatiile pe care România si le-a asumat de a închide vechile si poluantele rampe de gunoi (la nivelul judetului Cluj toate rampele existente . daca nu actioneaza în directia colectarii separate a unor deseuri care se genereaz a zilnic (ambalaje de hârtie si carton. ast azi se recicleaza deja aproximativ 37% din deseul menajer generat zilnic. La nivelul judetului Cluj. (. pâna în anul 2010.care au ajuns deja la capacitatea maxima . ajuta mai rapid la aceasta extindere. Experienta UE arata ca o colectare selectiva la sursa. în 1996. În total.04 %.17 %. În ultimii ani populatia centrelor urbane ale judetului a început sa observe interes ul manifestat si investitiile facute de autoritatile administratiilor publice si op eratorii de salubritate în initierea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor menajere în unele zone din orasele clujene. în anul 2004.Entsorgungspraxis.20 %.

. mare generatoare de deseuri trebuie sa stie ca. cu cât colectarea selec tiva la sursa este mai buna. iar. prin care eliminarea deseuril or prin depozitare finala pe o rampa ecologica va fi ultima solutie. cu atât efortul de valorificare al lor si implicit costurile de operare se reduc. spre exemplu. 70 % din volumul total al deseurilor menajere îl constituie PET-urile. Populatia.impunerile Directivelor UE referitoare la deseuri. primordiala fi ind aplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare si valorificare a materialelo r reciclabile. serviciile de salubritate se platesc la metru cub de deseu colectat. În plus. dupa cum se stie.

foarte eficace si mai ales natural. -pâna în anul 2007 rata medie anuala de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice este de cel putin 2 kg/locuitor. 22. dar mai ales din cele rurale) u nde pot fi valorificate ca si compost. iata câteva din tintele pe care România trebuie sa le atinga în ceeea ce priveste valorificarea si reciclarea unor deseuri: -pâna la sfârsitul anului 2008 trebuiesc reciclate 60 % din ambalajele de sticla. 60 % din cele de hârtie si carton. Odata ajunse pe rampa de gunoi acestea se descompun odata cu eliberarea unor substante. În încheiere.5 % din plastic si 15 % lemn (ceea ce înseamna o foarte buna colectare selectiva pentru a putea obtine aceste procente de valorificare). 50 % din metale. poluante atât pentru sol si ape de suprafata. care este un material fertilizant pentru agricultura . Materialele biodegradabile pot fi reduse foarte usor mai ales la nivelul gospoda riilor individuale (casele de locuit din zonele urbane. .O alta problema generata de deseurile menajere din România este continutul foarte mare de materiale biodegradabile. -pâna în anul 2010 materialele biodegradabile din deseuri trebuie reduse cu 25 %. cât si pentru atmosfera (emisiile de gaz metan care se formeaza conduc la accentuarea efectului de sera).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->