INTRODUCERE

Prezentul studiu geografic al Municipiului Calafat este o imagine

cuprinzatoare a Calafatului contemporan, oras care asemenea celorlalte
orase, a parcurs in cei peste 45 de ani de la organizarea administrativ-
teritoriala un drum extrem de fertil presarat cu succese remarcabile obtinute
in toate sectoarele vietii social-economice si cultural-educative.
Orasul Calafat se sfirma astazi ca un centru industrial-agrar in cadrul
judetului Dolj.
In paginile prezentului studiu geografic sunt reliefate prin exemple
convingatoare toate transformarile suferite de oras in cei peste 145 de ani
de cand a fost declarat ca oras.
Se fac referiri detaliate la diferite sectoare ale vietii social-economice
a municipiului, la dinamica profesiilor si a populatiei, la starea bazei
materiale destinate asistentei sociale, precum si la perspectivele de
dezvoltare ale municipiului.

4
 CAPITOLUL 1
POZITIA SI LOCALIZAREA GEOGRAFICA

Municipiul Calafat este asezat in sud-vestul judetului Dolj, pe malul

stang al Dunarii, acolo unde fluviul face cel mai mare meandru din tot
cursul sau, la 220 56’ 40’’ longitudine estica si 430 58’ 14’’ latitudine nordica.
Orasul Calafat in partea de nord-est se invecineaza cu comuna
Maglavit la o distanta de 15 km.
Spre sud-est se afla comuna Poiana Mare la o distanta de 14 km.
La sud se invecineaza cu comuna Ciupercenii Noi situata la o
distanta de 10 km.
La nord si vest hotarul este format de catre Dunare, ce constituie in
acelasi timp si granita cu Bulgaria.
Aceasta asezare a orasului Calafat in cadrul descris mai sus ii confera
o pozitie deosebit de pitoreasca ca oras dunarean asezat pe o terasa mai
inalta a Dunarii.
Intre limitele aratate mai sus suprafata intravilana a orasului Calafat
este de 722 ha, iar suprafata extravilana este de 13761 ha.
In urma reorganizarii teritorial-administrative a tarii din anul 1968, in
componenta sa administrativa au fost incluse satele: Basarabi, Golenti si
Ciupercenii Vechi.
Satul Basarabi se afla situat la este de oras pe soseaua nationala nr.56
la circa 6 km de oras.
Satul Golenti este situat in aceeasi directie la o distanta de 8 km de
oras.
Satul Ciupercenii Vechi este amplasat in sud-vestul orasului Calafat
la o distanta de 6 km pe malul stang al Dunarii.

5
 Cel mai apropiat oras in cadrul judetului este orasul Bailesti situat la
o distanta de 45 km, legat de Calafat prin calea ferata Craiova – Calafat si
printr-o sosea modernizata.
De resedinta judetului – municipiul Craiova – este legat printr-o linie
de cale ferata de 117 km si prin soseaua nationala nr.56(E79) la distanta de
Craiova de 88 km.
Incadrarea in sistemul urban-national.
Din punct de vedere demografic, municipiul Calafat se inscrie in
categoria oraselor mici, avand o populatie de 20.000 de locuitori.
Conform propunerilor Planului de Amenajare a Teritoriului National
– Sectiunea:Reteaua de localitati- municipiul Calafat se inscrie in categoria
localitatilor de Rang IV – oras cu rol de echilibru in reteaua de localitati-
servind o parte insemnata din teritoriul judetean.

6
 CAPITOLUL 2
ISTORICUL CERCETARILOR

Rod al unei indelungate investigatii a arhivelor locale, judetene si

nationale, ca si a numeroase lucrari si culegeri de documentare, efectuata
timp de aproape 40 de ani, monografia orasului Calafat alcatuita de doi
prestigiosi istorici- prof.dr. Vasile Petrisor si prof.Lelius Mandroiu –
surprinde, cum era si firesc, dezvoltarea comunitatilor omenesti de pe
aceste meleaguri din cele mai indepartate timpuri si pana in prezent
Calafatul se inscrie prin aceasta lucrareprintre cele dintai asezari din tari cu
o monografie ampla privind istoria trecuta si cea contemporana.
Istoria orasului a preocupat pe unii localnici inca de la inceputul
secolului nostru.
Amintim in acest sens pe I.S.Dragulescu, fost o perioada primar al
urbei, personalitate cu preocupari de cunoastere a istoriei, care in 1906 a
scris monografia « Calafatul odinioara si astazi » editata de tipografia
N.I.Marincu din Craiova.
Fara a avea pretentia unei lucrari stiintifice, deoarece autorul nu a
cercetat in mod riguros nici arhivele existente in tara, nici lucrarile de
specialitate, cartea scrisa de I.S.Dragulescu consemneaza date si
faptebazate pe traditiile locale, pe amintirile batranilor si pe cele traite de
autor.
In aceste conditii profitand de implinirea a 100 de ani de la
dobandirea independentei deplina de stat a Romaniei, cei doi fii ai
Calafatului amintiti, au o bogata experienta in cercetarea si scrierea pe baze
stiintifice a istoriei patriei animati de sentimente de adanc patriotism local
si din dorinta de a lasa generatiilor viitoare marturii scrise legate de urbea
in care traiesc., au intocmit si publicat o noua monografie sub titlul

7
« Calafat.Trepte de istorie », editata de Scrisul Romanesc din Craiova in
1977.
Din pacate, in conditiile vitrege in care s-a scris istoria in anii
dictaturii comuniste, cei doi autori au fost nevoiti sa faca o serie de concesii
referitoare la asa-zisa epoca a socialismului, sa abordeze o serie de
evenimente in virtutea asa numitei ideologii comuniste, si uneori sa faca
afirmatii neconforme cu realitatea.
In ansamblu insa, scopul propus a fost atins.
Istoria Calafatului s-a scris, localnicii au avut la dispozitie un real
document al orasului lor, insumand aproape 400 de pagini.

8
 CAPITOLUL 3
SCURT ISTORIC AL ORASULUI

Municipiul Calafat este o asezare ce pastreaza vestigii ale trecutului

sau istoric. Prezenta omului pe teritoriul orasului Calafat si satele
componente: Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi este atestata din cele
mai vechi timpuri.Descoperirile arheologice efectuate pe raza comunei
Basarabi au scos la iveala urme materiale cunoscute sub denumirea de
« Cultura sau complexul Basarabi ». Vechii locuitori ai complexului
Basarabi erau traci de origine si apartineau ramurii nordice a acestora,
adica dacilor. Locuitorii complexului Basarabi practicau pastoritul si
agricultura. Tezaurele descoperite aici reflecta o diferentiere sociala si
legaturile permanente cu populatia romanica din Balcani, Calafatul fiind si
in acele vremuri un important punct de trecere.
Stirile privind dezvoltarea asezarilor omenesti din zona Calafatului
pentru perioada stapanirii romane in Dacia, ca si pentru secolele urmatoare
sunt limitate dar atesta continuitatea populatiei autohtone.
In secolele VI-X data fiind existenta punctului de trecere din dreptul
Vidinului – pe tarmul stang al Dunarii – pe actualul loc al Calafatului, s-a
infiripat si dezvoltat o asezare omeneasca stabila, generata atat de legaturile
economice dintre cele doua tarmuri ale batranului Danubiu, cat si de
tranzitul tot mai intens ce se facea pe cursul apei. Dezvoltarea acestei
asezari umane a fost strans legata si de comertul efectuat pe Dunare de
catre bizantini, iar mai apoi de catre genovezi in special in secolele XI-
XIII.
B.P.Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a
Calafatului medieval.La randul sau A.D.Xenopol, imbratisand ideea lui
Hasdeu, a sustinut ca genovezii par sa fi intemeiat porturile dunarene

9
Giurgiu, asa numit de la San-Giorgio, patronul Genovei si Calafatului, de la
calafatare- a unge corabiile cu duhot’.
Originea genoveza a Calafatului este sustinuta si in alte lucrari mai
vechi sau mai noi: cea scrisa de C.Buchholtzer si P.Rotaru, lucrarea « Pe
firul Dunarii’. De la Bazias la Marea Neagra, sectionarul geografic al
judetului Dolj, Dunarea.Privire istorica, economica si politica; lucrarea lui
Al. Cebuc si C.Mocanu.
Alti istorici sustin originea bizantina a toponimicului local.
C.C.Giurescu arata ca denumirea de Calafat « reda exact grecescul
Kalafatis, care inseamna cel ce smoleste vasele ».
Aceeasi origine bizantina a numelui asezarii o sustine si Nicoale
Iorga, care afirma ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc
de persoana, anume Kalafatis, nume foarte raspandit in Bizant.Tot pentru
originea bizantina a toponimicului Calafat se pronunta si autorii unei
lucrari de istoria bisericii romane, care sustin ca » pe Dunare, bizantinii au
dat denumirile grecesti localitatilor: Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea,
etc.
Nu este lipsita de interes nici traditia locala, care pledeaza pentru
ideea ca stravechea asezare a Calafatului ar fi fost la origine o mica colonie
de pescari. Potrivit unei legende, in secolul al IX –lea, mai precis prin anii
1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, mester in arta calafatuirii gasind pe
aceste meleaguri o asezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi
infiintat, pe malul Dunarii, un atelier pentru repararea si smolirea
corabiilor, fapt care a facut ca navigatorii bizantini, iar apoi si cei genovezi
atrasi de iscusinta sa, sa-si aduca vasele pentru a fi reparate.Potrivit
aceleiasi legende, locul unic unde se efectua operatiunea de calafatuire era
la debarcaderul de langa aceasta asezare, care, ulterior, a primit numele de
Calafat.
Indiferent de una sau alta din ipotezele privind originea numelui
Calafat, cert este ca asezarea data din epoci stravechi, cumuland de-a

10
lungul mileniilor paleolitice si neolitice, in epoca fierului si pretracica,
valorile anticelor civilizatii din spatiul Eguano-Carpatic
Prima atestare documentara pastrata, referitoare la Calafat dateaza
din 1424 – vama de la Calafat care in secolele XV-XVI – devine punctul de
tranzit cel mai important pentru comertul Tarii Romanesti cu Peninsula
Balcanica.
In virtutea hrisovului domnesc, al lui Barbu Stirbey –din anul 1855-
Calafatul a fost declarat oras – acesta urmand sa-i dezvolte in viitor
atributele unei asezari urbane. Planul general al orasului, la a carui forma
definitiva au lucrat inginerii Petrache Poenaru si Ioan Simon – a sta la baza
documentelor necesare intocmirii hrisovului de emancipare a orasului
Calafat. Orasul Calafat, in ansamblul sau, avea sa cunoasca in perioada
urmatoare un proces evident atat sub aspectul activitatii economico-
comerciale, cat si pe plan social, obstesc si edilitar. El se inscria astfel tot
mai solid, pe coordonatele majore ale dezvoltarii Romaniei moderne, fara a
depasi insa acel nivel de provincie sortit micilor localitati de la « periferiile
tarii ».
Calafatul a fost beneficiarul preocuparii unor oameni capabili ai
vremii, buni organizatori si gospodari, care cu multa vreme si competenta
au actionat in directia trasarii judicioase inca din 1853 a celor doua
bulevarde(Traian si Tudor Vladimirescu) ca si a strazilor drepte si paralele
cu cele doua bulevarde. Pana la sfarsitul secolului al XIX –lea locuitorii
orasului au ocupat sistematic cele 18 strazi si bulevarde care brazdau
localitatea.
Calafatul a fost un punct strategic de prim ordin in razboiul pentru
cucerirea independentei de stat depline, din anii 1877-1878.
Proiectantul semnaleaza in fondul construit al orasului Calafat
existenta unor cladiri ridicate in secolul al XIX – lea – caldiri situate pe str.
Traian, str. Tudor Vladimirescu, str. 22 Decembrie, str. 1 Decembrie 1918,

11
b-dul Horia, Closca si Crisan. Cladirile cu valoare istorica si arhitecturala
se inscriu in trei mari tipuri de locuinte:
- locuintele boieresti – tip palat – realizate intr-o arhitectura de
neobaroc francez( este cazul locuintei Marincu, transformata in
muzeu si localul in care functioneaza Primaria locala);
- locuintele negustoresti, parter si etaj, rezolvate cu spatiu la parter –
inscriindu-se in arhitectura traditionala a targurilor de la sfarsitul sec.
XIX( este cazul imobilelor situate pe str. Traian, str.A.I.Cuza);
- locuinta particulara caracterizata de propriile arhitecturi traditionale
de zid.
Orasul Calafat avea pana la primul razboi mondial o suprafata cam
de 1 km2, iar cele 18 strazi si bulevarde avand o lungime totala de 20.080
m. La inceputul secolului Calafatul in comparatie cu deceniile anterioare, a
cunoscut si o extindere a perimetrului sau. Aceasta a facut ca bariera
dinspre comuna Ciupercenii Vechi sa fie cu mult depasita de noile
constructii.
In perioada 1900-1944, industria in Calafat a cunoscut o dezvoltare
foarte lenta. Desi in prima jumatate a secolului orasul a cunoscut o oarecare
dezvoltare sub aspect comercial si al micii industrii- preocuparea de baza a
locuitorilor a ramas in continuare agricultura.
In perioada 1951-1970, in localitatea Calafat s-au facut pasi
insemnati pe linia industrializarii; s-au construit o serie de obiective
economice de importanta locala.
Analiza stadiului existent de dezvoltare urbanistica a municipiului
Calafat a avut la baza datele puse la dispozitie de O.C.A.O.T.A. Dolj de
Directia Judeteana de Statistica Dolj, date culese de proiectanti in teren ca
si Planul Urbanistic General etapa a II-a, intocmit in anul 1992 pentru
municipiul Calafat.

12
 CAPITOLUL 4
POTENTIAL DE HABITAT AL ELEMENTELOR
FIZICO-GEOGRAFICE

4.1. GEOLOGIE

Din punct de vedere structural zona Calafat face parte din marea
depresiune structurala care a aparut in Mezozoicul Superior intre Carpati si
Balcani odata cu inaltarea acestora.Astfel, structural, zona Calafatului se
afla in cuprinsul Platformei Moessice, constituita din doua etaje:
- etajul inferior – format din cristalin aflat la adancimi mari;
- etajul superior – alcatuit din cuvertura sedimentara ( calcare, gresii,
marne, argile, nisipuri si pietrisuri) asezate orizontal sau monoclimal
cu caracteristici de platforma.
Formatiunile sedimentare situate peste fundamentul cristalin, in
special cele neozoice provin predominant din Carpati, fapt demonstrat din
inclinarea lor dinspre nord si nord-vest spre sud si sud-est.
Tectonic zona Calafatului se incadreaza intr-o arie stabila, ca de fapt
tot teritoriul judetului.
Totusi miscari slabe de scufundare lenta se manifesta in sectoare
respectiv largi la sud-est de oras.
Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cele cuaternale apartinand
la mai multe tipuri genetice:fluviatile, coliene si lacustro-mlastinoase. In
functie de textura se gasesc depozite loessoide, nisipoase, fluvionare, de
panta si de amestec.
Depozitele se esaloneaza pe fasii cu directia vest-nord-vest-est-sud-
est, care se succed de la nord la sud ca si formele de relief.
Depozitele loessoide ocupa o suprafata considerabila in diferite
variante: material loessoid, depozitele loesooide usoare, nisip loessic si

13
material loessoid roscat lutos al caror areal coincide aproape cu cel al
teraselor superioare. Dintre depozitele loessoide, cea mai mare extensiune o
au cele propriuzise si cele loessoide superioare.
Nisipul loessic apare sub forma unor fasii inguste ce se alimenteaza
cu material loessoid usor.
Zona corespunde unui relief format prin alternanta drumurilor
fluviale vechi, ingustate alcatuite din nisip loessic, cu suprafete plane sau
usor depresionare, in care apare un material loessoid cu textura mai lutoasa.
Nisipurile mobile si semimobile apar in special in lunca Dunarii sub
forma unor fasii inguste si paralele.De obicei au o culoare cenusie-galbuie
sau usor galben bruna, avand uneori nuante slab roscate ca urmare a unui
amestec de bioxid de fier si material organic in descompunere.
Nisipurile eoliene, desi in buna masura provin din nisipurile
fluvionare, se deosebesc de acestea prin faptul ca sunt bine sortate, iar ca
marime circa 90% din volum revine formatiunii de 0,25 – 0,05 mm.
Depozitele fluviale ale zonei se impart in doua grupe:
- depozite fluviale vechi = reprezentate prin nisipuri carbonat si
nisipuri roscate carbonatate;
- depozite fluviale noi = formate din fluviuni cu textura usoara,
nisipuri grosiere, nisipuri cu prundisuri,aluviuni cu textura medie si
cu textura grea.
La baza acestor maluri abrupte ale teraselor apar izvoare. Foarte
frecvent fasiile de nisipuri si luturi nisipoase estompeaza fruntile teraselor
pana la disparitie, constituind un impediment in trasarea limitelor.
In zona de campie a Calafatului se intalnesc trei terase:
1. Terasa Ciuperceni
2. Terasa Corabia
3. Terasa Bailesti

14
 1.Terasa Ciuperceni – cu o altitudine relativa de 5 – 13 m si 35 – 40
m cea absoluta, ocupa o suprafata redusa in teritoriul satului Ciupercenii
Vechi.
Podul terasei reprezinta un relief foarte variat, reprezentat prin siruri de
dune care inchid intre ele depresiuni inguste, adesea acoperite cu apa cu
directia vest-nord-vest-est-sud-est.
In unele portiuni dunele se asociaza formand arii nisipoase compacte.
Apa freatica se gaseste la 3-6 m pe vai de interduna si locuri plane.
Inaltimea dunelor este de 10-20 m.Dunele in general sunt fixate si se afla
intr-un proces intens de solificare.Pe podul terasei se gasesc numeroase
balti cu contur foarte sinuos, unele avand importanta economica locala.

2.Terasa Corabia – este foarte bine dezvoltata pe teritoriul orasului

Calafat. Altitudinea ei absoluta este cuprinsa intre 40-50 m, iar cea relativa
intre 15-24 m si creste in altitudine de la est la vest.
Limita nordica o formeaza marginea sudica a terasei Bailesti.
Aceasta limita este greu de precizat pentru ca planul de racordare este in
intregimne acoperit de dunele inalte fixate prin paduri de salcam.La vest
este limitata de Dunare.
Dunele de la Calafat inalta podul terasei cu 10-15 m avand un aspect
colinar, in special in padurea Calafatului la punctul numit de
localnici’Magura Ovreiului’, unde inaltimea maxima a dunelor trece de 15-
20 m.
Orasul Calafat este amplasat pe fruntea acestei terase care are o
inclinare de la este la vest.In partea estica a orasului se intalneste cea mai
mare altitudine absoluta de 71 m (la Liceul Agroindustrial).
Spre est podul terasei este mai putin ondulat in valuri largi si vai de
200-300 m latime.
Diferentele de nivel de aici sunt mult mai mici ( de regula de 2-6 m,
localnicii spunandu-i ‘Campul Domanului’) si numai exceptional unele

15
dune ating 8-10 m. Latimea acestei terase la Calafat este de 5-6 km si scade
spre est.

3.Terasa Bailesti – este limitata la nord de terasa Flamanda

Inaltimea relativa variaza intre 27-35 m si scade de la vest la est, iar
inaltimea absoluta este cuprinsa intre valorile de 70-90 m.
Ocupa cele mai intinse suprafete pe teritoriul satelor Basarabi si
Golenti, unde vine in contact direct cu lunca si chiar cu albia Dunarii.
In dreptul satului Basarabi, asezat pe fruntea terasei, care este
abrupta, iar la baza terasei apar numeroase izvoare cu debit puternic care
ofera localnicilor apa potabila.
Podul terasei prezinta un relief foarte variat, constituit din grupuri de
dune mai accidentate in vest si mult mai turtite in est, avand aspectul unor
valuri usor ondulate acoperite de un strat gros de sol si orientate vest-est.
Depozitele din care este alcatuita aceasta terasa sunt formate din pietrisuri,
nisipuri si luturi argiloase.Pe formele majore de relief s-au grefat forme
secundare care au luat nastere in urma proceselor coliene, fluviatile,
torentiale si de panta.
Procesele de modelare a reliefului care dau nota specifica acestei
zone sunt procesele coliene in urma carora s-au format complexele de dune
ce acopera atat lunca cat si terasele.Prezenta dunelor este legata de
activitatea Dunarii si indirect prin natura depozitelor din Muntii Carpati si
podisurile pe care le strabate aceasta si vaile afluente.
Forma tipica a dunelor este longitudinala, paralela cu directia
vanturilor dominante.Apar foarte rar si dune transversale formate prin
devierea unor curenti slabi de aer de la directia principala.
Dunele de nisip din zona Calafatului sunt mai consolidate cu cat se
departeaza de fruntea terasei, toata evolutia lor putandu-se urmari din lunca
pana in podul teraselor.

16
 In lunca deosebim dune arcuite, bine individualizate, alcatuite din
nisipuri zburatoare, lipsite de vegetatie, cu o ghirlanda de lacuri, localizate
in depresiunile dintre ele
Dupa fiecare revarsare, apele Dunarii transforma lunca in balta
depunand mari cantitati de nisip si alimentand cu apa depresiunile de
interduna, care in parte, vara seaca.
In general aceste dune sunt mobile, rar semimobile, au o inaltime de
7-8 m si sunt bine conturate.
Sus pe fruntea terasei apar dunele slab fixate si acoperite cu o
cuvertura de soluri, care pot fi usor indepartate si nisipul spulberat.
Pe podul terasei valurile de dune sunt din ce in ce mai mici, mai bine
consolidate si fixate datorita vegetatiei care s-a putut inradacina.
Spre marginile teraselor sunt prezente dune foarte vechi unde
procesul de solificare s-a desfasurat in timp foarte indelungat, solul avand
grosimea de 40-50 m.
In depresiunile largi dintre dune se intalnesc frecvent lacuri sau in
cele mai dese cazuri mlastini.
Suprafata acestora se reduce treptat in favoarea nisipurilor care le
invadeaza treptat.
In general in depresiunile dintre dune, unde stratul freatic se gaseste
la adancimi mici, se instaleaza vegetatia care influenteaza procesul de de
solificare a nisipurilor.
Actual, relieful din zona Calafatului are o utilitate deosebita intrucat
este cultivat cu cereale, vita de vie, pomi fructiferi.
 
4.2. RELIEFUL

Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul administrativ al

orasului Calafat se afla in sud-vestul Campiei Bailesti. In acest sector nota

17
caracteristica o constituie morfologia creata de Dunare: lunca si terasele la
care se adauga relieful de dune.
Zona de campie a Calafatului este o succesiune de terase etajate la
diferite inaltimi, terase ale Dunarii in numar de opt, terase ce formeaza in
intregime Campia Bailesticu o altitudine cuprinsa intre 35 – 180 m, ce se
divide in patru subunitati principale, excluzand Lunca Dunarii.
Subunitatea sudica a Campiei Bailesti cuprinde si teritoriul
Calafatului si include primele trei terase mai noi ale Dunarii, dintre care
terasele a I –a si a II-a cu cea mai larga extindere in zona Calafatului.
Caracteristica cea mai de seama a Campiei din zona Calafatului o
constituie neregularitatea reliefului, cauzata de multimea dunelor nisipoase
care paraziteaza podurile tuturor celor trei terase ale Dunarii.
Schimbarile directiei cursului de apa si meandrarea puternica a
fluviului intregesc aspectul reliefului zonei.
Campia Calafatului se caracterizeaza printr-o extensiune sporita a
luncii, care este acoperita de nisipuri aflate in diferite forme si stadii de
evolutie.
Trecerea de la o treapta morfologica la alta nu apare clar, dunele
acoperind prin valuri trecerea de la o terasa la alta.. In partea de sud
delimitarea intre lunca si prima terasa este mult mai greu de facut din cauza
diferentei mici de altitudine dintre lunca si terasa, a dezvoltarii dunelor si a
baltilor de pe terasa.
In zona grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar in
apropierea locului de alimentare si formare, inaltimea dunelor depaseste 10
m.
Relieful prezinta o slaba inclinare de la nord la sud si de la vest la est,
acest lucru pe teren este aproape neobservabil. Numai din loc in loc se
intalnesc unele ridicaturi de teren care schimba monotonia locurilor, aceste
sunt movile antropice, numite de localnici ‘ maguri’, altele sunt numite’
dealuri’ denumiri improprii date acestor ridicaturi, care nu sunt altceva

18
decat dune de nisip fixate de o vegetatie lemnoasa sau cultivate cu vita de
vie sau cereale.
Lunca Dunarii treapta cea mai joasa a reliefului din cuprinsul vaii
Dunarii si cea mai recenta formatie geologica si morfologica se desfasoara
in lungul fluviului, strans legata de activitatea de eroziune si acumulare a
fluviului.
Aceasta, in zona Calafat, prezinta o intrerupere intre Basarabi si
Calafat unde albia ia contact direct cu terasa a III-a.
Dupa aspectele diferite ale microreliefului, Lunca Dunarii la Calafat
se imparte in doua sectoare:
- primul sector tine de la Golenti la Calafat si are lunca ingusta, albia
luand contact cu terasa a treia.
In acest sector, elementele mai importante raman ostroavele care sunt
intr-un stadiu mai avansat de evolutie si pe cale de a fi inglobate luncii.
Ele sunt centre de alimentare a vanturilor cu nisip pe care il depune
fie pe tarasa inaltandu-i podul, fie in lunca sub forma de dune.
- al doilea sector incepe de la Calafat spre est, lunca Dunarii este
bine conturata, dominata de multimea baltilor, cu aspect de campie fluviala.
In acest sector se vede stransa interdependenta dintre apa, vant si
uscat la care se adauga si vegetatia, care a creat aspectul actual,
determinand in continuare evolutia luncii. In aceasta portiune se intalneste
cea mai mare acumulare de nisipuri, unele inca mobile, altele chiar sub
forma unui camp de dune.
Aceste dune se continua si pe terasa inferioara si fac ca linia de
separatie dintre aceasta si lunca sa dispara.
In zona Calafat lunca apare destul de complexa, prezinta o foarte
mare diversitate de microforme de relief: meandre parasite, brate moarte,
grinduri, dune mobile sau semifixate, ostroave.Latimea luncii in acest
sector atinge 3-4 m.

19
 Lunca in aceasta zona este deci un ansamblu de relief generat sub
actiunea de morfosculptura a factorului eolian.
Terasele au suferit influente foarte variate ale unui complex de
factori fizico-geografici, capatand particularitati locale care fac greoaie
racordarea si identificarea lor.
De asemenea, meandrari accentuate la nivelul diferitelor terase
determina distrugerea unora si diferentierea altora in sens transversal.
Trecerea de la o terasa la lunca se face prin abrupturi afectate de
siroire, la baza versantilor formandu-se tapsane de acumulare.Cand fruntea
terasei vine in contact cu zona inundabila sau albia Dunarii, malurile sunt
abrupte datorita eroziunii laterale a fluviului( exemplu- pe unele portiuni
intre Golenti si Calafat).

4.3. CLIMA

Pentru caracterizarea climatica a zonei Calafatului s-au folosit datele

inregistrate la statia meteorologica Calafat. Ca intreaga tara, zona
Calafatului apartine zonei climatice temperate, cu ploi in toate lunile
anului, cu veri calduroase si cu o perioada mai secetoasa in vara.
In comparatie cu restul teritoriului tarii, aici ne gasim in zona cea
mai calda a tarii, caracterizata prin cele mai mari temperaturi, atat vara cat
si iarna, astfel temperatura medie anuala depaseste 11 C0 ( 11,50 C ).
Zona Calafat prezinta cateva particularitati climatice, astfel fiind
situata in sud-vestul Oltenieieste supusa influentelor climei mediteraniene,
ceea ce se traduce prin perioade uneori secetoase vara, flancate de doua
maxime ploioase, din care primul tinde spre luna mai.
Repartitia teritoriala a caracteristicilor timpului si climei nu sunt
intamplatoare, ci reflecta interactiunea complexa a proceselor si factorilor
genetici ai climei. Principalii factori determinanti ai regimului climatic
sunt:

20
 - suprafata activa subiacenta
- radiatia solara
- circulatia atmosferei

Suprafata activa subiacenta – joaca un rol esential in transformarea

maselor de aer, in deplasarea lor, prin gradul ei de neuniformitate si
fragmentare. Natura invelisului vegetal, natura solurilor provoaca, in
aceleasi conditii de relief, deosebiri microclimatice de la un loc la altul;
repartitia solurilor, modul pestrit de distribuire a acestora, imprima caracter
de mozaic in repartitia tipurilor de corespunzatoare de regim microclimatic,
desi regimul meteorologic multianual este repartizat uniform.
Suprafata activa subadiacenta capata un caracter schimbator in timp
si datorita vegetatiei prin alternarea culturilor de la un an la altul; aceasta
influenteaza in mod direct regimul meteorologic al stratului de aer
invecinat si creeaza particularitati ale microclimei.

RADIATIA SOLARA (directa, difuza, reflectata) – constituie

componenta energetica de baza a bilantului radioactiv si principala sursa de
caldura pentru suprafata terestra.
Circulatia generala a atmosferei – constituie cauza principala a
variatiilor nepe riodice ale regimului meteorologic in decursul anilor si
imprima climei un caracter dinamic.
Trasaturile principale ale climei vaii Dunarii in acest sector sunt date
de:
 asezarea sa geografica – in partea de sud-vest a tarii in calea maselor
de
aer cu circulatie vestica si sud-vestica, ce determina mersul general al
principalelor elemente meteorologice;
 conditiile geografice locale – introduc variatii topoclimatice pe
fondul

21
 climatic general, si anume: forma de culoar a vaii care imprima vantului
o orientare in sensul desfasurarii acestuia, suprafetele de apa care au rol
moderator in variatiile de temperatura si umezeala, prezenta nisipurilor,
a solurilor nisipoase si invelisului general, care determina diferentieri in
distribuirea caldurii si umiditatii in procesele de evapotranspiratie, in
miscarea locala a aerului.
Aici se resimte mai putin si mai rar advectia aerului din nord-est,
insa se intalnesc invazii frecvente de aer mediteranean – adriatic, care se
incalzeste adiabatic in timpul miscarilor descendente de pe rama sudica a
Carpatilor, producand efecte de fochn canalizate in special pe regiunea de
campie a bazinului Dunarii.

Evolutia principalilor parametrii climatici

Regimul temperaturii aerului

Temperatura medie anuala pe intervalul 1991 – 2000 este 11,9 C.

Cea mai mare temperatura anuala in acest interval s-a realizat in anul 2000
fiind de 13.20 C.
Cea mai scazuta medie anuala s-a inregistrat in 1996 fiind de 11.0 C.
Valorile medii lunare cele mai ridicate se inregistreaza in luna iulie,
iar cele mai scazute in luna ianuarie.
Astfel, cea mai mare medie lunara pentru intervalul 1991-2000, a
fost inregistrata in luna iulie, anul 1993 fiind de 29.10 C, iar cea mai
scazuta medie lunara fiind inregistrata in ianuarie 1966 de –27 0C (dupa
statia Meteorologica Calafat).
Amplitudinea medie anuala este de 24.60C.
Pentru valea Dunarii, in scopuri practice au fost calculate abaterile
temperaturilor medii lunare si anuale fata de normala, adica diferenta dintre
temperatura medie lunara si anuala si temperatura medie din fiecare luna si
an in parte: aceasta estimare cuprinde o perioada de 24 ani (1975 –

22
1999).Aceste abateri au dus la urmatoarele concluzii asupra
particularitatilor termice respective:
- 28 ani normali (33%)
- 7 ani caldurosi (29%)
- 4 ani calzi (17%)
- 3 ani reci (13%)
- 2 ani racorosi (8%)
Din caracterizarea timpului in functie de abaterile lunare rezulta ca
intr-un an cea mai mare frecventa revine timpului normal, astfel:

- octombrie – 71%; - iunie si august – 46%; - martie – 25%

- iulie – 63%; - septembrie - 45%; - mai 21%
- noiembrie - 58%; - februarie si aprilie - 33%.

si apoi calduros si cald, care impreuna cu acestea insumeaza anual 79%, iar
cea mai mica frecventa revine timpului foarte cald si foarte rece, ceeace are
o importanta deosebita pentru agricultura.

INGHETUL

Primul inghet de toamna apare in medie la 7 noiembrie, iar ultimul

inghet de primavara la 31 martie,intre acestea durata medie a intervalului
de zile fara inghet fiind de 221 zile, iar cu inghet de 145 zile.Toamna
inghetul poate apare cel mai frecvent la 12 octombrie si cel mai tarziu la 24
noiembrie, iar primavara poate disparea mai devreme de 1 martie si cel mai
tarziu la 20 aprilie.Rezulta ca toamna (12 octombrie – 24 noiembrie) si
primavara (1 martie-20 aprilie) sunt intervalle posibile de inghet. Acest
sector beneficiaza de cea mai scurta perioada cu inghet din sudul tarii.

23
 Calculand durata anotimpurilor in functie de trecerea planetelor prin
diferite praguri biologice, reiese ca predomina intervalul zilelor de vara
caruia ii revine mai mult de o treime din an, acesta fiind cel mai lung din
tara.Daca se adauga si numarul zilelor de primavara si toamna, in care
temperaturile sunt mai mari de 50C, rezulta ca pentru aceasta parte a tarii
perioada de vegetatie dureaza aproape 9 luni.

Regimul precipitatiilor atmosferice

Precipitatiile atmosferice constituie una din cele mai puternice

caracteristici ale climei si veriga principala a circuitului apei in natura.
Cunoasterea repartitiei teritoriale a regimului precipitatiilor atmosferice
prezinta un deosebit interes teoretic si practic aplicativ.Apa din ploi si
topirea zapezilor constituie rezerva de umezeala a solului necesara
plantelor in perioada de vegetatie, iar pe de alta parte, sursa de alimentare a
raurilor si sursa continentala a evapotranspiratiei.
Precipitatiile pot cadea fie din nori frontali, fie din nori ce se
formeaza in interiorul maselor de aer prin procese de racire si
convectie( dupa Statia Meteorologica Calafat, 2002)
Cantitatile maxime diurne de precipitatii se inregistreaza de regula in
sezonul cald, cand umezeala absoluta este mai mare, iar procesele frontale
si convectia termica contribuie la dezvoltarea norilor si la intensificarea
precipitatiilor Au fost numeroase cazuri cand intr-un interval de timp dintr-
un an au cazut cantitati de precipitatii mai mari decat intr-o luna intreaga
din alt sezon al anului.
Caderea unor cantitati mari de apa in 24 ore in cadrul Vaii Dunarii
(sectorul sud-vestic) este legata de convectia termica datorita
supraincalzirii nisipurilor, ceea ce duce la o evaporatie si evapotranspiratie
mare. In ceea ce priveste intervalele secetoase, acestea se inregistreaza

24
iarna, iar cele mai lungi vara. Intervalele consecutive de seceta s-au
semnalat in anii 1953,1972. Anotimpul cu cele mai putine intervalle de
seceta este primavara.
Precipitatiile solide sub forma de zapada, care cad in perioada rece a
anului, cand temperaturile aerului si solului sunt negative, formeaza stratul
de zapada.In timpul existentei sale, stratul de zapada formeaza suprafata
subiacenta.
Datorita proprietatilor sale fizice, stratul de zapada, influenteaza
efectiv regimul termic anual al aerului.
Reflectand intr-o mare masura razele solare incidente si avand o
capacitate ridicata de emisie, suprafata se raceste intens si odata cu aceasta
scade si temperatura aerului.Din aceasta cauza inversiunile termice sunt
mai accentuate in prezenta stratului de zapada.

Regimul eolian

Regimul vanturilor este determinat de dezvoltarea diferitelor sisteme

barice si in primul rand de activitatea centrelor de actiune care traverseaza
teritoriul tarii. Vantul este un elemnt meteorologic variabil, repartitia lui
fiind influentata de conditiile locale.
In sectorul studiat – deasupra teritoriului, aerul este intr-o
permanenta miscare. Acest fenomen este insa caracteristic pentru intreaga
Campie Romana. Pe langa circulatia foarte activa din sud-vestul tarii, aici
intervine si o dinamica locala, in mod special in lunca Dunarii, care in
lunile de primavara, vara si toamna nu poate fi neglijata. Aceasta este o
consecinta a proprietatilor nisipurilor extinse in acest teritoriu de a se
incalzi incepand din primavara si acumulandu-se vara. Astfel se formeaza
datorita radiatiei puternice curenti de convectie termica, care antreneaza
miscarile orizontale ale aerului.

25
 Directiile frecvente ale vantului in aceasta zona, in tot timpul anului
sunt:
- sud- est
- nord-vest
- vest
- sud-vest
Se observa predominarea vantului din sectoarele vestic si estic,
factorul geografic – asezarea intre Podisul Getic si Podisul Prebalcanic –
fiind elementul principal in canalizarea maselor de aer pe aceste
directii(dupa Statia Meteorologica Calafat)
Directiile predominante au variatii reduse de la un anotimp la
altul.Astfel in lunile de iarna predomina directia sud-est, aceeasi situatie
continuandu-se si primavara dar cu o frecventa mai redusa.In lunile de vara
predomina vantul din nord-vest.
Ca o consecinta a procesului ridicat de frecventa a vantului si a
calmului redus, primavara si vara are loc o evapotranspiratie accentuata,
scazand umezeala solului.
Caracteristic pentru miscarea aerului deasupra acestui spatiu
geografic este viteza redusa, viteza medie este de peste 2,1 m/s, fiind mai
mare primavara:2,5 m/s si mai mica iarna: 2,0 m/s. Pe directie sud, care
procentual ocupa ultimul loc in frecventa vantului, s-a inregistrat cea mai
mica frecventa:1.1 m/s Viteza maxima medie a vantului este redusa datorita
configuratiei majore atat de la sud, cat si de la nord, care situeaza aceasta
zona intr-un adevarat ‘golf ‘; asadar, efectele daunatoare ale vantului sunt
neinsemnate.
In aceasta regiune, vantul are o directie predominanta din sectorul
vestic, anotimpul cu cea mai mare frecventa fiind primavara.

Nebulozitatea atmosferica

26
 Regimul si repartitia nebulozitatii creaza o serie de particularitati in
distributia si variatia celorlalte caracteristici ale climei.Energia calorica si
luminoasa a radiatiei solare este mult diminuata in timpul existentei norilor
ziua, iar prezenta acestora in timpul noptii face ca pierderile de caldura ale
solului prin emanatie sa fie reduse. Regimul norilor este in stransa legatura
cu circulatia atmosferica si cu relieful.
Referitor la frecventa nebulozitatii s-au adoptat, in mod conventional
urmatoarele tipuri de zile:
- senine(nebulozitatea 0 – 3,5 zecimi)
- noroase(nebulozitatea 3,6 – 7,5 zecimi)
- acoperite( nebulozitatea 7,6 – 10 zecimi)
In cadrul regiunii studiate timpul insorit insumeaza annual in medie
peste 2150 ore, iar in anii in care persista anticiclonii si invaziile de aer
cald, se insumeaza mai mult de 2500 ore.
Timpul acoperit predomina in cursul anului – 125 – 130 zile.
Deasupra campiei, teraselor, otroavelor si grindurilor ritmul dezvoltarii
norilor este foarte pronuntat:
- deasupra apelor nebulozitatea are oscilatii periodice diurne foarte
slabe.Spre sfarsitul toamnei se localizeaza inversiuni termice, ceata
si nori stratiformicaracteristici perioadei reci.
Pentru realizarea acestui capitol din lucrare am folosit datele
meteorologice inregistrate de statia meteorologica Calafat.Statia este situata
la altitudinea de 68 m, la latitudinea de 430 59 si longitudinea de 220 57.
Datele folosite in lucrare au fost mediate pentru un interval de 10 ani(1991-
2000) prin intermediul carora am incercat sa evidentiez principalele
caracteristici climatice ale regiunii studiate.

4.4. Hidrografia

27
 Teritoriul administrativ al orasului Calafat este udat de Dunare, care
il limiteaza in acelas timp spre nord-vest si sud.
Dunarea la Calafat prezinta unul din marile sale meandre incepand
din dreptul localitatii Cetate pana in dreptul localitatii Rast, cu schimbari de
directie pana la 1800.
Panta medie a Dunarii (datorita diferentei de nivel mica din zona de
numai 7 m) este de numai 0,043%. Atat aceasta panta redusa cat si unele
particularitati geologice ale teritoriului (miscari foarte lente de coborare a
teritoriului in sectorul Calafat – Rast si de ridicare la est cu confluenta
Jiului ) au conditionat caracteristicile cursului actual al Dunarii din acest
sector.
Astfel scade viteza de scurgere si a capacitatii de transport, ca urmare
a pantei foarte reduse si determina intensificarea procesului de depunere a
aluviunilor, fapt care a avut urmatoarele consecinte mai importante in acest
sector asupra cursului:
- scaderea adancimii albiei(pana la trei metri la niveluri medii, fata de
adancimile obisnuite de 5-8 m )concomitent cu largirea acestuia pana
la 1,3-1,6 km.
- Formarea de ostroave si bancuri de nisipuri care genereaza
numeroase despletiri ale cursului.

I.Ape de suprafata

a) Curgatoare

Reteaua hidrografica permanenta este formata din fluviul Dunarea,

care a avut si are un rol important in special in dezvoltarea economica(ca
port).

28
scilatiile de nivel ale Dunarii in sectorul Calafat ating amplitudini de 8-9 m
si se produc in legatura directa cu variatiile mari ale debitului.
Debitul mediu multianual este de aproximativ 5500 m3/s la Cetate si
5460 m3/s la Calafat
In diversi ani s-au inregistrat debite maxime exceptionale de aproape
15000 m3/s in 1940 si debite minime sub 2000 m3/s in 1946.
In mod obisnuit, pe durata unui an se observa urmatorul tip de variatie:
debite maxime in aprilie-mai-iunie si debite minime in septembrie-
octombrie, perioade intre care se mai intercaleaza o crestere de toamna
(noiembrie)si o descrestere de iarna (lunile ianuarie-februarie).
Apele Dunarii ingheata pe toata latimea ei numai in iernile geroase.
Podul de gheata se formeaza de regula la jumatatea lunii ianuarie, iar durata
lui cea mai lunga a fost de 54 zile in 1954.
Dupa compozitia chimica apa Dunarii este carbonatata – sulfurata-
clorurata, dar gradul de mineralizare este mic, in jur de 300 mg/l. Deci apa
poate fi folosita in consum in urma tratarii, pentru irigatii si pentru
obiectivele industriale.

b)Lacuri si balti

In lungul Dunarii se gasesc numeroase lacuri si balti permanente.

Multe dintre ele sunt alimentate cu apa din panza freatica, insa
majoritatea la viiturile Dunarii se unesc cu fluviul, formand un imens lac.
Au suprafetele variabile, de la cateva hectare pana la cativa metri
patrati. Adancimea lor este in general mica.Majoritatea lacurilor si baltilor
nu au o suprafata constanta, osciland in functie de anotimp.Multe dintre
acestea comunica intre ele prin garle si sunt legate de Dunare prin canale.
Mai toate lacurile sunt invadate de nisipurile Dunarii, care le separa
in numeroase lacuri si balti mai mici, de forma alungita, orientate de obicei
in directia vest-est.

29
 Majoritatea, datorita adancimii mici, sunt acoperite cu trestie, pipirig
si nuferi de balta.
Lacuri si balti mai importante sunt: Lacul Golenti, Lacul Ciuperceni,
Balta Jdegla, Balta Tinoasa, Balta Hagian.
Datorita adancimii mici, a salinitatii scazute si temperaturilor
coborate, in timpul iernii, peste toate lacurile si baltile din zona Calafat se
instaleaza poduri de gheatacu grosimi de 30-50 cm.
In lunca mai deosebim si lacuri temporare, care in timpul verii seaca,
fiind cultivate cu plante de culturi tarzii.
Lacurile permanente si temporare ar putea fi asanate prin lucrari de
hidroamelioratii care sa stavileasca apele Dunarii sa nu mai produca
inundatii si care sa dreneze apa freatica de la suprafata.
In acest mod, o mare suprafata de teren ar putea fi redata circuitului
agricol si ar fi stavilita sursa de aprovizionare a dunelor de nisip.

II.Ape subterane

In acest sector nivelul apelor subterane este strans legat de variatiile

nivelului Dunarii, care prezinta un maxim in luna aprilie si altul in lunile
octombrie-noiembrie.
Cu cat ne indepartam de lunca, nivelul apei freatice scade si este
diferit, datorita constitutiei variate a terenului,grosimea si succesiunea
stratelor argiloase capabile sa pastreze apa deasupra lor.
In anumite puncte ale orasului panza de apa freatica atinge adancimi
de 25-30 m, iar vara cand este seceta unele fantani seaca.
La contactul fruntii terasei cu lunca isi fac aparitia multe izvoare care
se indreapta spre Dunare.Acestea au apa potabila si sunt amenajate si
folosite de localnici.Pe terase apa freatica se gaseste la o adancime cuprinsa
intre 8-12 m pana la 1-2 m.

30
 In lunca adancimea apei freatice este mai mica fiind direct
dependenta de nivelul Dunarii, variind de la 3 m pana la suprafata.
Din cele mai vechi timpuri, Dunarea cu lacurile si baltile din lunca,
au constituit principala sursa pentru pescuit.
Odata cu apatitia asezarii s-a dezvoltat transportul fluvial care a
facilitat intensificarea schimburilor comerciale ce au contribuit la
dezvoltarea economica a orasului.
Orasul Calafat se aprovizioneaza cu apa potabila si industriala din
Dunare si in cantitate mai mica din panza freatica.
In prezent apa din Dunare este este folosita si pentru irigatii in
sistemul Calafat-Bailesti, care iriga o suprafata de 35000 ha. Pentru
amenajari piscicole este folosita la alimentarea cu apa a lacului Golenti.

4.5.VEGETATIA

In conditiile modificarii din ce in ce mai intense a peisajului, paralel

cu cresterea numerica a populatiei si extinderea activitatii umane,
asociatiile vegetale au capatat cu totul alt aspect.
Astfel, in urma cu cateva milenii(in urma cercetarilor facute) in zona
de sud a judetului Dolj, se gaseau paduri care ocupau suprafete din ce in ce
mai reduse pana deasupra luncii Dunarii.
Pe de alta parte imensele pajisti naturale stepice au disparut complet,
actualele pajisti se mai gasesc doar in lunci si pe terenuri mai
accidentate(exemplu- zona carierelor de piatra parasite).
Zonele de vegetatie determinate in primul rand de raportul dintre
cantitatea de precipitatii si evapotranspiratia potentiala, se dispun sub
forma a trei fasii paralele, orientate de la nord-est spre sud-vest- o zona de
padure, una de silvastepa si ultima de stepa.
Floristic teritoriul orasului Calafat se situeaza in zona formatiei
vegetale naturale de silvastepa.

31
 Padurea – este o padure de quercinee, formata in special din cer si
garnita, alaturi de care apar mai rar stejarul pedunculat,stejarul brumariu si
stejarul pufos.
In afara de quercinee se mai intalnesc in proportii variabile teiul,
ulmul.
Cu cat ne departam de Dunare, padurile au disparut de mult timp
lasand loc culturilor agricole.

Silvostepa – reprezinta vegetatia partii de nord a Campiei Olteniei.

Petecele de padure de silvastepa, astazi devenite extrem de rare, sunt
formate din stejar brumariu, stejar pufos, cer si stejar pedunculat, in vreme
ce pajistile silvastepice sunt asociatii vegetale erbacee de paius si
dicotiledonate, ca diverse compozee labiate si leguminoase, presarate cu
tufisuri de porumbar, paducel, scumpie.
In Campia Olteniei creste frecventa elementelor submediteraneene
cum sunt:sambovina, visinul turcesc.

Zona de stepa – reprezinta cea mai intinsa arie de vegetatie erbacee

din Romania.
Pajistile xerofitice de stepa sunt formate in special din firuta cu bulbi,
pirul gros, specii de colilie si pelinita de stepa, la care se adauga paiusul si
barboasa.
In afara celor trei mari fasii de vegetatie zonala o suprafata
apreciabila din Lunca Dunarii este acoperita de o vegetatie determinata de
umiditatea substratului, formata fie din zavoaie de plop si salcie, fie din
asociatii erbacee de iarba a campului; trifoi, etc.
Flora acvatica este reprezentata prin: trestie, nufarul de balta, lintita,
etc.
Vegetatia naturala a dunelor de nisip, din Campia Olteniei a fost mult
modificata antropic, prin plantatii de salcam si vita de vie.

32
4.6. FAUNA

Transformarea mediului natural de viata ca urmare a interventiei

omului, precum vanatul si pescuitulabuziv practicate in trecut au avut
consecinte importante asupra faunei terestre si acvatice din zona.
Numeroase specii au disparut sau au supravietuit si se gasesc intr-un
numar foarte mic de reprezentanti, altele au aparut in zona si s-au inmultit
considerabil.
In ultima vreme se actioneaza din ce in ce mai pe de o parte pentru
protejatea si inmultirea unor specii mai rare si pe de alta parte pentru
distrugerea altora sau pentru limitarea actiunii lor daunatoare.
Asa se explica faptul ca in zona au aparut in ultimii ani caprioare,
fazani, mistreti si a scazut considerabil numarul rapitoarelor ca: lupul,
vulpea, dihorul, etc.
Fauna este reprezentata printr-un numar redus de specii in
comparatie cu zonele de deal si munte.
Dintre animalele caracteristice deosebim rozatoarele care in zona
produc pagube agriculturii. Astfel gasim: popandaul, hargiogul, orbetele,
soarecele de camp, catelul pamantului.
Fauna ornitologica este relativ bogata in specii ca urmare a unui
mediu de viata favorabil.
Astfel pe langa pasarile comune(vrabia, cioara, etc.)in lunca
deosebim corcodei, starci, gainusa de balta, fluierasi, pescarusi, berze, rate,
gaste salbatice, iar in paduri si tufisuri se afla mierle, privighetori, pitigoiul,
sticletele.
In vechea stepa din sud a disparut dropia, dar a ramas in zona
prepelita, potarnichea, graurele.

33
 Desi relativ rare sunt de semnalat cateva elemente faunistice de
origine mediteraneana ca: carcaiscul, scorabeul si lacusta marocana, care
reprezinta dovezi ale influentei mediteraneene.
Fauna din mediul acvatic a suferit si ea modificari determinate de
activitatile omenesti.
Astfel lucrarile de hidroamelioratii recente privind amenajarea
platformei industrialela sud de oras, pe malul Dunarii, au determinat
schimbari substantiale ale suprafetelor lacustre din lunca.
Ca urmare, intinderea domeniului acvatic care ofera conditii
favorabile de viata s-a micsorat, in schimb s-au luat masuri pentru
organizarea cresterii intensive a pestelui in majoritatea bazinelor lacustre
ramase.
Dintre speciile mai frecvente din lacurile si baltile din zona gasim:
crapul, platica, carasul, stiuca, rosioara.
Dunarea ofera acestor lacuri si balti apa necesara precum si unele
specii de pesti.

4.7. SOLURILE

Combinarea specifica a actiunii climei cu cea a vegetatiei asupra

depozitelor de suprafata ale scoartei terestre, in conditiile unui relief
predominant plan, a determinat formarea unui invelis de sol variat.
In zona Calafatului domina intinderea mare a solurilor nisipoase, a
nisipurilor, iar in lunca soluri slab evaluate.
Toate aceste ridica probleme deosebite in legatura cu ameliorarea
productivitatii fondului pedologic.
In zona Calafatului deosebim atat soluri zonale cat si intrazonale,
precum si soluri neevoluate.
Solurile zonale si anume cernogomurile se gasesc in nord-estul
teritoriului si contin humus bogat in acizi humici de culoare bruma.

34
 Pe profil se gaseste argila in orizontul A si chiar in B unde se observa
si o usoara suspensie coloidala.
Solurile sunt total levigate din orizontul superior, iar carbonatii sunt
transportati sub 60-100 cm. Reactia solului este slab acida.Sunt soluri de
mare fertilitate.
In zona satului Basarabi se intalnesc solurile cernoziomice de duna
cu subtipurile: cernoziom luto-nisipos mediu levizat si cernoziom luto-
nisipos fara degradare texturala.
Roca mama este constituita din materiale loessoide, puternic
carbonatate, cu mare procentaj de nisip fin.
Reactia solului este slab acida, iar solurile sunt slab humificate.
Drenajul intern al solului este ridicat, avand o mare capacitate pentru
apa si aer.
Apa de precipitatii se pierde relativ usor in adancime.
Apa freatica este la 15-25 m adancime.
In zona Calafatului solurile intrazonale apar in lunca Dunarii pe
suprafete nu prea mari ci lenticular in locuri cu exces de umiditate.
Deosebim: solurile gleice, semigleice, psamosalurile gleizate.
Solurile gleice sunt caracteristice interdunelor unde apa freatica este
la suprafata. Aceste soluri pentru a deveni productive necesita lucrari de
hidroamelioratii pentru inlaturarea excesului de umiditate.
Pe suprafete restranse mai gasim si soluri mlastinoase, spre gleizare.
Pe langa solurile zonale si intrazonale mai deosebim si soluri
neevoluate din lunca cum sunt: soluri aluviale si soluri nisipoase.
La sud de oras si satul Ciupercenii Vechi sunt intalnite solurile
nisipoase tipice. Acestea au in orizontul lor un strat mai gros de humus(25-
40 cm) si un orizont de tranzitie de 15-20 cm.
Tot in acest sector apar si nisipurile mollice asociate secundar cu cele
tipice.
Acestea au un continut mare de humus pana la 1 m adancime.

35
4.8. RESURSELE SOLULUI SI SUBSOLULUI

Ca rezultat al conditiilor geo-climatice, solul caracteristic din campia

Ciuperceni este cernoziom ciocolatiu-nisipos.
Ca surse ale subsolului sunt depozitele de acumulare-nisipuri si
pietrisuri exploatate prin balastiera industriala, ca materiale de constructii.
Resursele solului sunt formate din zavoaiele de plopi si de salcii in
lunca si paduri de salcam, culturi de vita de vie si pomi fructiferi(piersici)
pentru fixarea dunelor de nisip precum si culturile mari agricole.

36
 CAPITOLUL 5
POPULATIA

Prezenta omului pe teritoriul orasului Calafat si satelor componente:

Basarabi, Golenti si Ciupercenii Vechi, este atestata din cele mai vechi
timpuri.
Descoperirile arheologice efectuate in satul Basarabi au scos la
iveala urme materiale sub numele de Cultura Basarabi.
Vechii locuitori ai Complexului Basarabi erau traci de origine si
apartineau ramurei nordice a acestora, adica dacilor.
Tezaurele descoperite aici reflecta o diferenta sociala si legaturile
permanente cu populatia romanica din Balcani, Calafatul fiind si in acele
vremuri un important punct de trecere.

5.1. Evolutia numerica a populatiei din cele mai vechi timpuri pana in
secolul XX.

Dovezi asupra acestui teritoriu sunt numeroase. Date despre situatia

Calafatului se intalnesc intr-o ‘ cartografie ‘ austriaca intocmita in anul
1723, in care Calafatul este denumit ‘Vadul Diului’. La acea data era mosia
boierului Otetelisteanu si avea 137 familii.
Timp de aproape 100 de ani populatia Calafatului a avut o evolutie
lenta.
Astfel, in anul 1837 in Calafat locuiau 368 de familii, in satul
Ciupercenii Vechi 264.
In ajunul emanciparii Calafatul numara doar 405 familii.
Cresterea lenta a populatiei era urmarea situatiei grele in care traia
taranimea in acele vremuri. Taranii clacasi ai Calafatului erau obligati sa
trudeasca din greu pe mosia proprietate a Bisericii Sf.Ilie din Craiova.

37
 Transformarile petrecute in structura social-economica a orasului
Calafat au adus dupa sine si o crestere relativa a populatiei.
Astfel, daca intre anii 1859-1865, documentele atesta existenta unui
numar stabil de locuitori, in jurul a 2280, in anul 1884 conform
recensamantului efectuat, Calafatul avea 5372 locuitori.
Cativa ani la rand acest numar s-a mentinut neschimbat, deoarece in
anul 1890 gasim aceeasi populatie.
In anul urmator, 1891, datele din arhiva ne indica o crestere usoara a
numarului populatiei si anume 5706 locuitori.
Dupa numai trei ani, in 1894, populatia Calafatului numara 8372
locuitori.
In anul 1900 populatia orasului era in scadere avand 7113 locuitori.

 Evolutia numerica a populatiei in secolul XX

Din datele prezentate se observa evolutia diferita de la o etapa la alta

a numarului de locuitori in municipiul Calafat.
Fata de anul 1912, anul 1992 mentioneaza pentru municipiul Calafat
o crestere a populatiei cu circa 170,9%, adica 20616 fata de 7608.
Cresterea numarului populatiei in acest interval nu a cunoscut salturi
spectaculoase.
Cifrele foarte mici privind sporul de populatie a orasului Calafat in
primii 15 ani ai secolului XX, situatie valabila de astfel si pentru perioada
urmatoare, se explica astfel: fiind o localitate mica, fara nici o perspectiva
de dezvoltare, cu o potenta economica generala foarte slaba era si normal
ca orasul sa nu poata oferi o posibilitate de castig pentru cetatenii de rand,
care ar fi favorizat un aflux de populatie, ci din contra, sa creasca toate
conditiile vitrege ca multi locuitori sa plece in alte parti pentru a-si gasi
posibilitati de trai.

38
 In al doilea rand, saracia care exista in randul majoritatii familiilor de
localnici, nivelul de trai scazut, bolile de tot felul, la care se adauga lipsa de
asistenta medicala corespunzatoare, faceau ca mortalitatea sa fie destul de
mare in comparatie cu natalitatea, pe care in unele cazuri chiar o intrecea.
Date despre situatia numerica a populatiei avem si pentru anii 1930.
Statisticile timpului ne indica o populatie de 10916 locuitori, deci o crestere
cu cca. 43,4% respectiv cu 3308 locuitori.
Pentru intevalul 1930-1948 se observa o noua perioada de crestere a
populatiei cu circa 25,3%, respectiv 2768 locuitori.
In urma recensamantului din anul 1956, populatia orasului Calafat
numara 13350 locuitori, deci o scadere a numarului de locuitori cu 334
persoane.
Cauza scaderii populatiei a constituit-o criza economica impusa de
cel de-al doilea razboi mondial si rasfranta in conditiile de viata ale
populatiei.
Toate aceste evenimente au fost simtite cu acuitate alaturi de intreaga
tara si de locuitorii Calafatului.
Situatia economica deosebit de grea se datora faptului ca rezervele
alimentare ale populatiei taranesti erau secatuite, iar posibilitatea de a fi
reimprospatate era foarte relativa din cauza lipsei bratelor de munca.
Daca in perioada 1966-1977, populatia la nivelul localitatii Calafat a
crescut in medie cu 80 locuitori pe an, in perioada urmatoare (1977-1992),
cresterea a fost mult mai mare(de peste 4 ori), adica o crestere de peste 342
locuitori pe an.
Este perioada de inceput a industrializarii in localitate cand s-au
construit o serie de obiective economice de importanta locala, noi sectii de
productie si ateliere, s-a asigurat baza energetica a orasului, s-a creat cadrul
material care va favoriza asezarea bazele unei mari industrii in orasul
Calafat.

39
 Toate acestea au avut drept rezultat o evolutie ascendenta a
populatiei in intervalul 1977-1992.

Evolutia numerica a populatiei din secolul XX

Cresteri 1992 fata de
Nr.crt Localitatea 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992
Descresteri 1992
Nr locuit %
1 Calafat 7608 10916 13684 13350 14610 15482 206160
13008 + 170,9

 Evolutia numerica a populatiei in perioada 1989-2002

In anul 1989 municipiul Calafat numara 20146 locuitori, pentru ca in

anul 2002 numarul sa creasca la 21196, adica o crestere cu 5,2%.
Dupa anul 1992, procesul ascendent de evolutie demografica
inregistreaza o scadere datorita declinului economic in aceasta perioada de
tranzitie, de trecere la economia capitalista, fapt ce a determinat reducerea
afluxului de populatie spre oras de la 297 persoane in 1993 la – 41
persoane in 19979 sold miscare migratorie) si scaderea valorilor absolute
ale sporului natural de la 56 persoane in 1992 la – 51 locuitori in 1997, ca
urmare in special a masurilor luate de inlaturare a interdictiilor privind
intreruperile de sarcina si deteriorarea nivelului de trai.
Dupa anul 1995 numarul locuitorilor este intr-o continua crestere,
cauza fiind o populatie relativ imbatranita, afluxul populatiei tinere si nu
numai, spre marile orase polarizatoare, decaderea economica locala.
In timp ce in localitatea Calafat populatia a crescut continuu si mai
ales dupa 1989, cand s-au realizat investitii in domeniile economic, social,
edilitar si de locuinte ceea ce a determinat un aflux puternic de forta de
munca, in satele apartinatoare insa, dupa anul 1989 populatia a scazut cu 8-
16 locuitori pe an datorita migrarii populatiei tinere spre centrele urbane.

5.2.Miscarea naturala a populatiei

40
 Principalii indicatori ai miscarii naturale in cadrul municipiului
Calafat
comparativ cu cei inregistrati in mediul urban ai judetului Dolj in perioada
1989-1997 se prezinta astfel: (vezi tabelul).
Se observa din datele prezentate ca in municipiul Calafat, desi rata
natalitatii a depasit cu mult valorile medii din mediul urban al judetului,
totusi, datorita ratei superioare a mortalitatii din municipiu, a condus in
general, sub valorile medii din mediul urban, devenind chiar negative din
anul 1994.
Este totusi de remarcat scaderea ratei natalitatii de la 16,4% in anul
1989 la 9,9% in anul 1997 si in municipiul Calafat, fapt ce impune o
analiza mai atenta pe plan local, cu evidentierea factorilor cu influenta cea
mai puternica asupra scaderii natalitatii in scopul atenuarii.
Asupra evolutie natalitatii populatiei orasului ca si la nivelul intregii
tari, actioneaza o serie de factori: economici, sociali, biologici si
psihosociali dintre care: ridicarea continua a nivelului de dezvoltare
economica insotita in general de reducerea natalitatii, ca urmare a unei
planificari familiale care se bazeaza pe un numar tot mai redus de copii
intr-o familie.
Pe de alta parte, datorita modificarilor din structura pe varste a
populatiei, prin cresterea ponderei celei in varsta inaintata si reducerea
ponderei populatiei au potential biologic favorabil natalitatii.
In acest sens, rol important il are fertilitatea feminina.
In zona Calafatului numarul de copii nascuti vii la o mie de femei in
limita de varsta intre 15-49 de ani s-a redus de la 85,2 la mie in 1989 la
56,8 la mie in 1997.
Mortalitatea generala este al doilea factor principal care influenteaza
cresterea populatiei, respectiv sporul natural al acesteia.

41
 Asa cum am aratat in tabel indicele mortalitatii generale in zona
Calafatului in perioada 1989-1997 a oscilat de la un an la altul, de la 10,9%
in 1989 la 12,2% in 1997, deci o crestere a ratei mortalitatii cu 1,3 procente
pentru intervalul analizat.
Acest indice mare al mortalitatii fata de cel inregistrat pe tara, in
municipiul Calafat este strans legat de faptul ca in judetul Dolj si implicit si
la Calafat dezvoltarea economico-sociala si conditiile sanitare
corespunzatoare, nu s-au ridicat la nivelul celor existente in tara.
Mortalitatea generala este influentata si de cea infantila, care de
asemenea a oscilat de la un an la altul.
Astfel in urma masurilor luate in ultimul timp s-a ajuns ca in
perioada 1989-1997 aceasta sa fie in continua scadere cu oscilatii de la un
an la altul.

Miscarea naturala a populatiei

Municipiul Calafat Mediul urban Dolj ( M + O )

Rata Rata
Rata nat Spor nat Rata nat Spor nat
Anii mort mort
% % % % % %
1989 16.4 10.9 5.5 12.3 7.4 4.9
1990 13.7 9.6 4.1 11.5 7.3 4.2
1991 12.1 10.6 1.5 11.2 7.4 3.8
1992 12.9 10.3 2.6 10.5 8.1 2.4
1993 11.1 9.8 1.3 9.8 7.8 2.0
1994 10.7 10.8 -0.1 9.8 8.1 1.7
1995 9.6 9.9 -0.3 9.2 8.1 1.1
1996 9.8 11.4 -1.6 8.8 8.6 0.2
1997 9.9 12.2 -2.3 8.2 8.5 -0.3

5.3.Miscarea migratorie a populatiei

42
 Conform datelor curente statistice se va prezenta in tabelul urmator
evolutia miscarii migratorii, sosiri si plecari, schimbari de domiciliu la
nivel de Municipiu Calafat in perioada 1989-1997.
Se observa din datele prezentate intrarea masiva a locuitorilor cu
domiciliul legal in Municipiul Calafat in anul 1990, ca urmare a inlaturarii
interdictiilor de stabilire a locuitorilor cu domiciliul legal in centrele
urbane.
Daca dupa anul 1990 s-a inregistrat cresterea in general a numarului
de persoane care au intrat in Municipiul Calafat cu pana la 160% fata de
anul 1989, totusi a crescut si numarul persoanelor care au plecat din oras,
ca urmare a declinului economico-social inregistrand in aceasta perioada de
trecere la economia de piata, cand o parte din unitatile economice au intrat
in lichidare, conservare, etc., fapt ce a condus la disponibilizarea masiva a
personalului salariat si trecerea in somaj.
In mare parte persoanele disponibilizate s-au intors in localitatile lor
de domiciliu, de unde au plecat.
Avand in vedere totodata, ca in aceasta perioada nu s-a simtit
revigorarea sectorului economic privat, nu au aparut agenti economici mici
sau mijlocii sau societati din sectorul tertiar ( prestari servicii ) care sa
necesite noi forte de munca, a determinat reducerea volumului de intrari in
municipiu fata de anul 1989 si cresterea in acelas timp a numarului celor
care au plecat, rezultand un spor migratoriu sub 100 de locuitori in ultimii
ani.

Miscarea Migratorie a populatiei

Specificati 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
e
Sosiri 271 1713 436 500 440 486 278 449 349
Plecari 145 478 174 203 273 262 206 356 380
Sold 126 1235 262 297 167 224 72 93 - 31

43
5.4.Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

Numarul, structura pe sexe si evolutia populatiei

In municipiul Calafat s-au inregistrat 21350 locuitori la 1 iulie 1998,
din care 10916 femei, adica un indice de feminitate de 51,1%, inferior
mediei din mediul urban al judetului Dolj de 51,2%, conform datelor
Directiei Judetene de Statistica Dolj.
Conform actualei legi de organizare administrativa a tarii, municipiul
Calafat are in componenta sa o localitate componenta – Calafat si 3 sate
apartinatoare:Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti, a caror populatie, in
evidentele curente statistice este inclusa in populatia totala a orasului.
Din datele prezentate se observa evolutia diferita de la o etapa la alta
a numarului de locuitori in localitatea Calafat si in cele trei sate
apartinatoare.
Daca in prima perioada 1966-1977, populatia la nivel de municipiu a
crescut in medie cu peste 100 locuitori / an, in perioada urmatoare ( 1977-
1992 ) cresterea a fost mult mai mare ( de peste 3 ori ), adica o crestere
medie anuala de peste 324 locuitori/an.
In timp ce in localitatea Calafat populatia a crescut continuu si mai
ales dupa anul 1977, cand s-au realizat investitii insemnate in domeniul
economic, social, edilitar si de locuinte ceea ce a determinat un aflux
puternic de forte de munca ( populatie tanara ); in satele apartinatoare insa,
dupa anul 1977 populatia a scazut cu 8-16 locuitori/an datorita migrarii
populatiei tinere spre centrele urbane.
Dupa anul 1992, procesul ascendent de evolutie demografica
inregistreaza o scadere semnificativa datorita declinului economic din
aceasta perioada de tranzitie, de trecere la economia capitalista, fapt ce a
determinat reducerea afluxului de populatie spre oras de la 297 persoane in
1993 la - 41 persoane in 1997 9sold miscare migratoric) si scaderea

44
valorilor absolute ale sporului natural de la 56 persoane in 1992 la – 51
persoane in 1997, ca urmare, in special, a masurilor luate de inlaturare a
interdictiilor privind intreruperile de sarcina si deteriorarea nivelului de
trai.
In mod orientativ, se va prezenta si populatia actuala a orasului defalcata
pe localitati si sate apartinatoare  la 01.07.1998:
Total oras 21.350
Din care:
1. Calafat 17.110
2. Basarabi 1.220
3. Ciupercenii Vechi 2.450
4. Golenti 570

5.5.Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

Avand in vedere ca in ultimii ani nu s-a mai urmarit structura

populatiei pe grupe de varsta pe unitati administrativ-teritoriale, se vor
prezenta datele inregistrate la ultimul recensamant (1992) la nivel de
municipiu si comparate cu datele din mediul urban (M + O ) din cadrul
judetului Dolj si la nivel de tara.

Principalele grupe de Orasul M+O- M+O

varsta Calafat DOLJ ROMANIA
Nr. % Nr. % %
1 2 3 4 5 6
0 - 14 ani 4.840 23,7 89.095 23,8 24,3
15 – 59 ani 12.490 61,1 243.805 65,2 64,2
15 – 19 ani 1.460 7,1 32.295 8,6 8,4
20 – 39 ani 6.618 32,4 126.489 33,8 33,5
40 – 59 ani 4.412 21,6 85.021 22,8 22,3
60 ani si peste 3.115 15,2 41.121 11,0 11,5

45
 TOTAL 20.445 100,0 374.021 100,0 100,0

Daca ponderea grupei de varsta 0 – 14 ani in municipiul Calafat este

aproximativ egala cu media pe judet ( M + O ), grupa de varsta 15 – 59 ani
se situeaza sub ponderea medie din judet si tara, demonstreaza fenomenul
de imbatranire al populatiei din municipiu si de reducere a fortelor tinere de
munca salariate in unitatile economice ( in special in industrie ).

Rezulta pentru prezent si perspectiva un potential relativ de surse de

munca si posibilitati de crestere naturala la nivel de municipiu. In acelas
timp, acest potential care reprezinta un atu al municipiului se poate
transforma intr-un element restrictiv al dezvoltarii economico-sociale, daca
nu sunt asigurate locuri de munca corespunzatoare volumului de resurse de
munca.

5.6. Structura populatiei pe sectoare de activitate

Structura populatiei ocupate la nivel de municipiu pe principalele
sectoare de activitate se prezinta astfel:
Nr. %
Sector primar 4375 49,2
Sector secundar 2120 23,9
Sector tertiar 2395 26,9
TOTAL 8890 100,0

La numarul total de salariati de la sfarsitul anului 1997, comunicat de

Directia de Statistica Dolj, s-au inclus circa 500 de salariati din agentii
economici cu caracter industrial – sector privat si circa 600 salariati in
sectorul tertiar ( prestari servicii ).
Mentionam ca in sectorul primar s-au inclus in afara numarului de
salariati permanenti din societatile comerciale ( Comcereal, Agromec,

46
Agroind, etc. – 150 salariati)si activii care au lucrat in fostele CAP – uri din
raza municipiului si care prin aplicarea Legii 18 – Legea Fondului Funciar,
au devenit agricultori particulari, precum si persoanele disponibilizate din
marile unitati economice si cu domiciliul stabil in municipiu ( cca. 4225
persoane ).
Ponderea mare a sectorului primar demonstreaza ca in prezent
ocupatia dominanta a populatiei este agricultura
Reducerea substantiala a sectorului primar demonstreaza ca in
prezent ocupatia dominanta a populatiei este agricultura.
Reducerea substantiala a activitatilor industriale a determinat
scaderea ponderii sectorului secundar la aproximativ 24% din populatia
ocupata si mai putin de 10% din populatia totala a municipiului.
Sectorul tertiar prin ponderea sa de circa 27% din populatia ocupata
si respectiv 115 din total locuitori, demonstreaza totusi gradul relativ scazut
de populatiei din municipiu si din zona sa de influenta, municipiul Calafat
fiind centru coordonator in cadrul retelei de localitati a judetului Dolj.
Avand in vedere ca municipiul Calafat (port de marfuri si calatori)
este si centru de tranzit pentru numerosi turisti se impune dezvoltarea cu
precadere a sectorului de servicii catre populatie.
Mentionam ca in sectorul secundar din satele apartinatoare s-au
inclus si salariatii navetisti din acestea, spre agentii industriali si de
constructii din localitatea Calafat si anume:Basarabi–50, Ciupercenii
Vechi–40, Golenti–35.
In localitatea Calafat s-a considerat ca populatie ocupata numai
activii cu domiciliul stabil in localitate.

Structura populatiei pe sectoare de activitate

Primar Secundar Tertiar TOTAL

47
Specificatie Nr % Nr % Nr % Nr %
1. Calafat 2849 39.9 1956 27.4 2340 32.7 7145 100.0
2.Basarabi 399 79.0 84 16.6 22 4.4 505 100.0
3.Ciup.Vechi 940 93.0 42 4.2 28 2.8 1010 100.0
4.Golenti 187 82.5 38 16.5 5 2.0 230 100.0
TOTAL 4375 49.2 2120 23.9 2395 26.7 8890 100.0

 Populatia activa si rata somajului

Municipiul Calafat este una dintre localitatile tarii care se confrunta

cu mari probleme economice, desi este plasat intr-o zona cu multa forta de
munca disponibilaastazi locuitorii zonei se confrunta cu mari probleme
existentiale.
In anul 1989 nu se putea afirma ca existau someri in zona, populatia
fiind structurata in muncitori, tarani, intelectuali, batrani si copii.
Existau un numar de 32 de intreprinderi care aveau drept obiect de
activitate producerea conservelor de legume si fructe, zahar, amidon,
glucoza, alcool, mobilier, etc.
Din cele 32 de intreprinderi din 1989 si-au inchis activitatea un
numar de 20 de unitati.
In urma disponibilizarilor, prin OUG nr.9/22/1997 si 60/1998 si a
restructurarilor economice, numarul angajatilor a scazut la 3465.
Efectul acestor disponibilizari si restructurarea unitatilor abia acum
incepe sa fie simtit.
La data de 31.12.1998 totalul populatiei active era de 12400 din care
3465 populatie activa ocupata, 5870 persoane iesite la plata somajului si
ajutorului de somaj si 3065 someri, rezultand un procent de somaj de
72.1%.
Structurile industriale aflate in pronuntat declin, fiind principalele
societati de pe raza municipiului:S.C.Textila SA, S.C. Conserv SA, Biosin
SA, Uzina Termica, Zaharul SA, care in economia zonei mobilizeaza mai

48
 mult din populatia salariala si care necesita reconversie spre noi locuri de
munca.
Din analiza datelor se observa o scadere a numarului somerilor
incepand cu anul 1998, datorita epuizarii formelor de protectie din partea
statului, in realitate existand un numar mai mare de persoane care nu au loc
de munca., neexistand posibilitati de conversie a personalului datorita lipsei
de activitati economice declarate in zona.
Cauzele care au generat somajul si disponibilizarea sunt multiple si
generale la nivelul intregii tari.
Consideram ca, indeosebi dupa 1989 intreprinderile s-au confruntat
cu mari probleme generate de modul de gandire centralizat, agentii
economici reprezentand verigi bine prinse intr-un sistem super-centralizat.
Prin descentralizare a fost suficienta ruperea unei singure verigi
pentru ca intregul sistem sa se prabuseasca.
Lipsa pietelor de desfacere prin caderea sistemului C.A.E.R. a
determinat restructurarea activitatii si disponibilizarea personalului.
In noile conditii create de tranzitia spre o economie de piata si cu un
buget auster s-a incercat o transformare de fond prin aparitia agentilor
economici privati in numar de peste 400, 14 societati cu capital de stat sau
mixt functionand inca, dar, prin activitatile desfasurate nu au reusit sa
absoarba forta de munca disponibilizata.

Populatia activa si rata somajului

Localitatea Total Populatie activa Populatie Somaj Rata somajului

populatie (%)
activa-
ocupata
Calafat 9015 2530 4205 2280 71.94

49
Ciup.Vechi 1915 540 895 480 71.80
Basarabi 779 120 464 195 84.60
Golenti 691 275 306 110 60.29
TOTAL 12400 3465 5870 3065 72.10

50
 CAPITOLUL 6
STRUCTURA ORASULUI

Prin intocmirea si aprobarea schitelor si a detaliilor de sistematizare a

zonei centrale, orasul in prezent dispune de documente de lucru, prin a
caror transpunere in viata in cadrul programelor de dezvoltare economico-
sociala incepe sa contureze in orasul Calafat un centru urbanistic
arhitectural specific, corespunzator functiilor sale economice, culturale si
sociale. Declarat oras inca din anul 1855, Calafatul port la Dunare situat
intr-un pitoresc cadru natural, prezinta o imagine urbanistica deosebita prin
omogenitate si echilibru, cu o trama stradala rectangulara, cu prospecte
ample bogat plantate.
Orasul are o forma dreptunghiulara cu o structura rectangulara, cu
strazile orientate perpendicular, intersectandu-se in unghi drept.
Structura rectangulara a fost adoptata datorita usurintei cu care se
traseaza strazile si se face impartirea in parcele care apar, toate, sub forma
de dreptunghi.
Aceasta forma are insa si dezavantaje deoarece lungeste mult
distantele, circulatia realizandu-se pe linii frante.
Deasemenea o astfel de schema creeaza o oarecare monotonie, iar
incercarile de remediere prin deschiderea unor trasee diagonale au dat
nastere unor inconveniente de ordin arhitectural.
Pe mijloc, orasul este strabatut de doua bulevarde foarte largi, care se
intretaie tot in unghi drept, in locul unde se afla statuia lui Tudor
Vladimirescu.
Fiecare bulevard este alcatuit din cate doua strazi, despartite de alei
spatioase, plantate pe extreme ca si strazile respective cu tei, castani
salbatici si trandafiri.

51
 Largimea strazilor si mai ales a celor doua bulevarde, ca si orientarea
lor perpendiculara, deosebesc radical Calafatul de marea majoritate a
oraselor tarii fiind admirabil conceput ca plan si din acest punct de vedere,
aproape unic.

6.1. Evolutia vetrei

La inceput de secol, orasul insa privea spre un nou orizont, desi

ritmul incet de dezvoltare nu-i oferea perspectiva spre care aspira.
Strazile prafuite si viata molcoma erau expresiile imediate ale unei
stari de fapt, localitatea purtand inca amprenta ruralismului, iar problemele
sale de baza fiind cele ale pamantului, ale situatiei grele a masei de tarani si
a paturilor de oameni nevoiasi.
Orasul avea pana la primul razboi mondial o suprafata cam de 1 km 2,
cele 18 strazi si bulevarde avand o lungime totala de 20.080 m.
In partea de sud a orasului pe un perimetru destul de intins se aflau
parcelate loturile de pamant, special amenajate, pe care taranii isi tineau
nutretul pentru vite.
La inceputul secolului, Calafatul cunoaste o extindere a perimetrului
sau. Ca atare au inceput sa apara mai ales in sud-vestul localitatii noi
locuinte care depaseau vechiul hotar dinspre comuna Ciupercenii Vechi,
fiind astfel cu mult depasita de noile constructii.
Din punct de vedere al organizarii teritoriului pe care sunt amplasate
asezarile care alcatuiesc azi Calafatul, se impune sa precizam faptul ca
edilii orasului au reusit sa raioneze functional spatiile avute in gospodarire
in vederea sporirii gradului de folosire eficienta a acestora.
Perimetrul teritoriului administrativ al orasului insumeaza 13.761 ha,
din care intravilanul reprezinta 722 ha.

52
 Suprafata locuibila a localitatii este de 256.570 m 2 pe care se gasesc
amplasate 6.557 de locuinte din care 811 proprietate publica si 5.746
proprietate privata.

6.2. Evolutia zonelor functionale

Principalele zone functionale care se compun si se potenteaza

reciproc, in cadrul intravilanului propus al orasului Calafat sunt:
 zona rezidentiala
 zona industriala
 zona centrala(nucleul central)
 zona spatiilor verzi
 zona de agrement
 zona cu destinatii specoale, de echipare a teritoriului in
care se includ caile de comunicatie rutiera, feroviara,
navala
 zona comerciala
Aceste zone functionale au fost structurate in unitati teritoriale de
referinta in vederea stabilirii prescriptiilor si recomandarilor specifice.
Criteriile de structurare in unitati teritoriale au fost:
- omogenitatea functionala
- delimitarea prin artere majore stradale, cai ferate sau elemente
naturale(ape, plantatii, etc.)
Trupul principal al localitatii Calafat are in cuprinsul sau:
 Zona rezidentiala structurata in:
- zona locuintelor colective P+1 – organizata in ansamblul Bulevardul
Tudor Vladimirescu, str.1907.
- zona locuintelor mici, individuale P, P+1, organizata pe structura veche a
localitatii(sistem stradal si parcelar)

53
- zona de teren liber rezervat constructiei de locuinte situate in partea de
nord-est a localitatii si in partea de est.
In general aceasta zona ocupa centrul localitatii avand o pondere de
18,97% din totalul intravilan si de 22,25% din suprafata trupului principal
al localitatii.
Zona de locuit a orasului Calafat s-a format in timp, dezvoltandu-se
in jurul zonei centrale pe scheletul unei trame stradale-ordonate-
rectangulare.
Cresterea orasului s-a facut mai ales prin cresterea principalelor zone
functionale, zona de locuit dezvoltandu-se prin:
- ocuparea de noi teritorii din apropierea localitatii in baza unor
planuri prestabilite sau nu;
- restructurarea completa a unor zone construite existente.
In prezent, zona de locuit se prezinta diferentiat sub forma a doua
mari subzone corespunzatoare a doua mari tipuri de locuire:
a) zona de locuinte colective P+4 etaje construite compact.,
grupate in cartierul T.Vladimirescu – 1907;
b) zona de locuinte individuale cu regim de inaltime predominant
parter, care ocupa circa 70% din suprafata zonei de locuit.
In cadrul zonei de locuit se constata mari diferentieri in ceea ce
priveste modul de utilizare a terenului in constructie.
In partea centrala a orasului cladirile sunt apropiate intre ele,
despartite prin curti cu suprafete reduse, densitatea medie fiind de 25
cladiri la hectar.
Spre periferie cladirile sunt mai rare, densitatea fiind sub 15 cladiri la
hectar.
Avand in vedere numarul de solicitari de locuinte Planul Urbanistic
General propune extinderea zonei de locuit pe terenuri libere, in partea de
nord-est si de est a localitatii. Suprafata acestor zone totalizeaza 42 ha.

54
  Zona industriala – este structurata in:
- platforma industriala vest, compusa in special din unitati cu profil
mixt(industrie alimentara, centrala electrica de termoficare, industria
materialelor de constructii;
- platforma industriala est- compusa din unitati de asemenea cu profil
mixt(industrie alimentara, usoara);
- zonele de tern liber rezervate noilor investitii in domeniul industrial,
depozitare-comert en-gross- situate in platforma industriala vest.
Relatia dintre zona de locuit si zona unitatilor industriale este o
relatie stransa, de vecinatate manifestate prin pendularea fortei de munca
intre locuinta – loc de munca.
Ponderea zonei unitatilor industriale din totalul suprafetelor din
intravilan este de 27,45% si de 32,21% din totalul suprafetei trupului
principal al localitatii.
Zona unitatilor industriale vest si est inchid orasul in partea de vest si
de nord-est, fiind situate la limita zonelor de locuit. Datorita acestei pozitii
relatia dintre locul de munca si zona de locuit este usor de realizat.
Situarea platformelor industriale in centura din jurul orasului este un
obstacol in dezvoltarea localitatii creand totodata probleme de traversare,
de legaturi interzonale.
Prin Planul Urbanistic General s-au propus zone destinate
functiunilor economice, eventual mixte prin combinare cu servicii de tip
comercial(depozite en-gross) sau prestari servicii cu caracter industrial
(autoservice, ateliere confectii metalice, tamplarie).
Suprafata ocupata in prezent de unitatile economice de tip industrial
si agricol este de 213,78 ha, din care:
- unitati de tip industrial 174,30 ha;
- unitati de tip agricol 39,50 ha;

55
 Suprafetele de teren liber de constructii cuprinse in cadrul zonei
economice sunt de circa 27 ha si sunt amplasate cu precadere in zona
industriala vest.
Pentru utilizarea lor in scopul construirii de noi spatii cu functiuni
economice, trebuie facute demersuri de catre primarie pentru intocmirea
documentatiilor de urbanism si crearea infrastructurii necesare – strazi,
retele tehnico-edilitare.
Consiliul local al orasului a solicitat extinderea intravilanului
localitatii pentru zona situata intre serele de Conserve SA si popasul turistic
Bascov si pentru zona situata intre Centrala electrica de termoficare si
Statia de epurare.
Aceste zone nu au fost introduse in intravilan, s-au rezervat, cu
precizarea destinatiei; pentru extinderea intravilanului in etapa de
perspectiva.
 Zona centrala – este situata in centrul localitatii fiind structurata
in:
- zona institutiilor si serviciilor publice existente grupate in nucleul
central al zonei;
- zona de locuinte inclusa in zona centrala care poate prelua in timp
alte institutii prin amenajarea constructiilor existente pentru alte
functiuni(sedii, firme, sedii institutii servicii publice).
Centrul orasului nu este dotat cu cladiri impozante, numai pe unele
strazi se afla unele constructii cu nivel, majoritatea construite inainte de
anul 1920.
In ultimii ani in zona centrala a orasului s-au construit 6 blocuri cu
doua nivele, iar in celelalte cladiri sunt amplasate sediile unitatilor
administrative, social-culturale, comerciale formand zona administrativ –
culturala si comerciala a orasului.
In general aceasta zona impreuna cu celelalte dotari, institutii publice
existente, dispersate pe suprafata teritoriului ocupa o suprafata de 23 ha.

56
  Zona parcurilor, recreere, sport – este structurata in:
- Gradina publica – Faleza Dunarii;
- Complexul sportiv.
In general aceasta zona se dezvolta pe suprafete denivelate (Gradina
publica-Faleza Dunarii) si ocupa o suprafata de 78,95 ha, 32,89
mp/locuitor(varianta maxima a populatiei) si 35,08 mp/locuitor(varianta
minima a populatiei)
Pentru imbunatatirea microclimatului in cadrul localitatii s-au format
o serie de propuneri vizand:
a) organizarea de noi spatii verzi care sa completeze sistemul existent pe
suprafata orasului.
In aceasta categorie de interventie se inscrie amenajarea prelungirii
falezei Dunarii ca Gradina Publica pe terenurile pe care in prezent se
inregistreaza eroziunea malului Fluviului Dunarea.
Lucrarile de amenajare a Falezei Dunarii au in vedere plantari
masive care sa consolideze malul.
b) realizarea de perdele de protectie intre zonele functionale incompatibile
sau generatoare de noxe.
In aceasta categorie de interventie se inscriu perdelele de protectie
propuse fata de traseul de cale ferata si fata de artera rutiera – de centura
propusa in etapa de perspectiva.
 Zona cu destinatii speciale de echipare a teritoriului in care se includ
caile de comunicatie si cuprinde:

a) zona aferenta circulatiei feroviare-transportul feroviar pe teritoriul

administrativ al orasului are o lungime de 10 km si este format din calea
ferata Craiova-Calafat

Fiind asezat pe malul Dunarii, oras de granita nu dispune de o retea

feroviara, din care sa porneasca alte linii ferate.

57
 De aceea densitatea retelei feroviale este sub nivelul multor localitati
din tara, insasi judetul Dolj ca densitate (30,1 km la 1000 km 2 ) se afla sub
nivelul mediu pe tara.
b) zona aferenta circulatiei rutiere
- s-a majorat fata de cea existenta datorita propunerilor de
imbunatatire a circulatiei rutiere in localitate, prin realizarea de noi
drumuri sau extinderea celor existente.
Transportul rutier este bine organizat in zona, aceasta face sa
suplineasca lipsa cailor ferate, permitand stabilirea unor legaturi rapide
intre oras si localitatile invecinate.
Densitatea retelei este de 28,6 km la 1000 km2, sub media pe tara.
Reteaua rutiera este compusa din urmatoarele sosele:
- Drumul European(E 79) Calafat – Craiova modernizat in ultimul deceniu
- Drumul National (DN 56 A) Calafat-Drobeta Turnu-Severin deasemenea
modernizat
- Drumul National(DN 54 A) Calafat-Bechet
- Drumul Judetean ( DJ 553) Calafat-Ciupercenii Vechi
- zona aferenta circulatiei navale
Portul Calafat este bine structurat astfel oferind multiple facilitati
dintre care enumeram:
- este un important nod de traversare a Dunarii catre Bulgaria, fiind cel
mai scurt drum intre occident si orient, pe aici putand trece non-stop
pasageri, orice tip de autovehicule, vagoane CFR, fiind astfel cel mai
complex port romanesc al Dunarii;
- lungimea cheiului este 300 m liniari, impartit in trei dane de
acostare, fiind destinate navelor care efectueaza operatiuni de
incarcare sau descarcare a marfurilor solide si in vrac;
- acces direct la transportul CFR, asigurand legatura ata interna cat si
internationala prin nodul de cale ferata, capul de pod pentru Ferry –

58
 Boat si statia de triaj care asigura parcarea concomitenta a mai
multor garnituri de vagoane;
- acces la soseaua europeana, asigurand un trafic fluent pentru toate
tipurile de autovehicule;
- instalatie electrica de forta necesara functionarii diverselor utilaje si
agregate la parametrii normali;
- apa la danele de operare indiferent de cota Dunarii, infrastructura
cheiului permitand acostarea si operarea navelor;
- fosa septica;
- pista dubla de acostare pentru navele destinate transportului de
autovehicule si pasageri, asigurand o buna legatura intre caile rutiere
si fluviale;
- pontoane de acostare destinate navelor de pasageri, dotate cu schele
metalice si spatii amenajate pentru unitatile abilitate efectuarii
operatiunilor de control;
- pontoane de acostare destinate navelor care efectuiaza formalitati de
sosire/plecare, revizii;
- locurile oficiale de ancorare de la km.flv.793 si 799, asigura
stationarea in siguranta a unui numar mare de nave, formarea
convoaielor si efectuarii deverselor manevre nestanjenind
desfasurarea navigatiei in zona;
In zona, respectiv la km.flv. 788+500 – 789+300, este amenajat
iernaticul natural de la Ciupercenii Vechi, avand urmatoarele caracteristici:
- lungimea 1000 metri;
- latimea accesibila 40 metri;
- capacitatea de iernare: 70 de nave si 10 tancuri;
Iernaticul permite stationarea navelor cu pescaj maxim de pana la
100 cm si capacitati mici;
Gradul de protectie oferit este de 100%;

59
 Cota la care stationarea navelor devine periculoasa este de +50 cm,
mira Port Calafat, cand apar probleme la accesul si iesirea din adapost;
In caz de forta majora, aproximativ 15 nave cu capacitati si pescaje
mari pot fi adapostite la km.flv.795, mal drept, unde adancimea apei
permite acest lucru.

Platforma Portului

Este pe o suprafata de 18010 mp pietruita si pe o suprafata de 75223

mp nepietruita iar intreaga platforma a portului este pavata pe o suprafata
de 4120mp. Pe platforma cheiului de jos se afla instalate opt linii de cale
ferata in lungime totala de 2000 metri si ea poseda doua linii care pornesc
din statie, traverseaza platforma inalta si merge pana in dreptul magaziei de
marfuri generale avand o lungime de 60 metri. Pe platforma cheiului pavat
se poate depozita 2360 vagoane cereale varsate sau 2620 vagoane cereale
stivuite.Portul Calafat este inzestrat cu urmatoarele cladiri: 1. Magazia de
marfuri generale, reconstruita in anul 1946, fiind distrusa de bombardament
in timpul retragerii trupelor germane in augist 1944, este construita din
scandura de brad pe platforma de beton, avand trei ochiuri, o suprafata
totala de 368,90 mp, 6 m inaltime, instalatie electrica si este acoperita cu
tigla; 2. Magazia de materiale a S.H., construita in anul 1914, din scandura
de brad, pe platforma de beton, avand o suprafata de 64 mp cu 3,20 metri
inaltime;3. Atelierele si cantonul S.H. construit in anul 1926, constructie de
caramida, pe platforma de beton, acoperita cu tigla avand 5 incaperi, o
suprafata totala de 100,60 mp cu 3,60 m inaltime. Serveste de atelier de
tamplarie, lacatuserie si fierarie.; 4. Gara fluviala (marchiza S.H.),
construita in anul 1906, avand sapte incaperi, serveste pentru birourile S.H.,
Politia de Frontiera, Sovromtransport si o sala mare de asteptare. Are o
suprafata totala de 305,90 mp cu 4,20 m inaltime. Este construita din
caramida pe platforma de beton si este acoperita cu tigla.Are instalatie

60
electrica; 5. Cladirea Capitaniei, construita in anul 1898, din caramida, pe
platforma de beton, acoperita cu tigla, compusa din 10 incaperi. Are o
suprafata de 171,80 mp cu 3,70 inaltime.Serveste ca birouri si locuinta.In
constructie se afla urmatoarele: 6. O remiza pentru pichet de incendiu, din
caramida, pe platforma de beton, fiin acoperita cu un planseu de beton,
avand o suprafata de 12,70 mp cu 2,10 metri inaltime, pentru adapostirea
aparatelor de incendiu ale portului; 7.Un mic depozit de materiale
inflamabile, construit din caramida si beton, acoperit cu planseu de beton si
usa de fier.

 Zona comerciala

In ultimul deceniu comertul s-a dezvoltat odata cu celelalte

compartimente economice, ca o coordonata fireasca pe calea satisfacerii
nevoilor populatiei locale cu cele necesare aprovizionarii tot mai
diversificate cu produse industriale si alimentare.
Initial acesta a fost organizat in spatii dispersate si improprii unui
comert civilizat, insumand 75 de unitati comerciale si o suprafata de
aproximativ 3000 mp.
Un pas important pe calea promovarii modernului in acest domeniu,
s-a facut prin construirea si darea in folosinta a unui mare magazin
universal, in anul 1986 »Danubiu » a carui suprafata comerciala de 4200
mp era mai mare decat spatiile existente anterior.
Alte unitati comerciale deschise la parterul blocurilor din cartierele
« Dezrobirii » si « Traian » au completat si amplificat zestrea comerciala a
localitatii.
Inaltarea complexului hotel-restaurant cunoscut sub numele de
« Motel » a adaugat peisajului calafetea un plus de frumusete si eleganta,
aici oferindu-se conditii optime de cazare si confort.

61
 Pe raza orasului Calafat functioneaza trei complexe alimentare, o
fabrica de paine si priduse de panificatie plus trei brutarii particulare,
painea si produsele de panificatie fiind comercializate in 11 centre de
desfacere.
Alimentatia publica este desfasurata in cadrul a patru restaurante
moderne, gradina Debarcader si 56 unitati de alimentatie publica private, la
care se adauga peste 75-80 unitati comerciale cu profil mixt, ce se
desfasoara in cadrul unor societati cu capital privat sau diverse spatii
comerciale inclusiv chioscuri.

62
 CAPITOLUL 7
FUNCTIILE ORASULUI

Inca de la atestarea ca asezare (1424), localitatea a cunoscut pe

parcursul deceniilor transformari in toate domeniile.

7.1. Functia industriala

Municipiul Calafat se confrunta cu mari probleme economice. Desi
plasat intr-o zona cu multa forta de munca disponibila, astazi locuitorii
zonei se confrunta cu mari probleme existentiale.
In anul 1989 nu se putea afirma ca existau someri in zona, populatia
fiind structurata in muncitori, tarani, intelectuali, batrani si copii.
La data respectiva, la o populatie activa de 12.400 persoane,
personalul muncitor reprezenta 10.697 angajati iar diferenta pana la 12.400
lucrau in agricultura.Exista un numar de 32 intreprinderi care aveau drept
obiectiv producerea conservelor de legume si fructe, zahar, amidon,
glucoza, alcool, mobilier, etc.
Pana in 1989 personalul muncitor de 10.697 angajati se regaseau in
unitati si intreprinderi cu capital de stat si mixt care s-au infiintat in
ultimele doua decenii inainte de 1989.
Situatia economica la nivelul anului 2000 a cunoscut o descrestere
comparativ cu anii precedenti prin reducerea numarului de unitati cu capital
de stat, precum si a SRL –urilor.
Pentru a evita plata unor impozite catre bugetul central s-a constatat
un aflux de transformari a multor SRL –uri in asociatii familiare sau PIF-
uri ( persoane independente familiare ).
Din cele 13 societati cu capital de stat (Industrial Conserv, Socom
Independenta, Peco, Pan Grup, Dunareana,Amidon glucoza, Zaharul,
Navodarul, Biosim, Textila, Uscatoria de tutun), 7 dintre ele s-au

63
 confruntat cu mari probleme datorita nesustinerilor financiare, ele
functionand doar in regim de conservare sau ca mici ateliere care sa le
sustina existenta salariatilor ce au mai ramas(Industrial Conserv Socom,
Textila, Biosim, Zaharul, Navodarul, Dunareana).
Agentii economici privati in numar de 400 dintre care 150 SRL-uri si
250 de Asociatii familiare, sau persoane fizice ce s-au constituit in baza
decretului (Lege nr.54/1990), au avut ca principale activitati economice in
domeniile:
- comert
- productia de paine si patiserie
- productia de alcool
- productia textila
- asistenta medicala si farmacie
- morarit

Forma de organizare si domeniul de activitate

al unitatilor in anul 2000
Domeniul de activitate
Forma de Tipul de
Nr.total Imp-
proprietate unitati Productie Comert Servicii Constructii
Exp.
-regii autonome 3 - 2 1 - -
De stat -societati
10 4 3 2 - 1
comerciale

-SC asociatii
familiare si
Privata 400 45 280 71 - 4
persoane fizice
independente

-societati
Mixta 1 1 - - - -
comerciale
-cooperative:
mestesugaresti
1 1 - - - -
Mestesug
Consum 1 - 1 - - -
credit 1 - - 1 - -

64
 Din cele 32 de intreprinderi din 1989 si-au inchis activitatea un
numar de 20 cum sunt:
- S.C. <<INDUSTRIAL CONSERV>> SA Calafat – s-a inchis
activitatea de producere a legumelor de sera si activitatea de
fabricare a conservelor;
- Uzina Termica – din cele 5 cazane mari mai are in functiune un cazan
pentru producerea agentului termic;
- Socom Independenta Calafat – si-a redus activitatea de baza pentru
producerea de ambalaje, materiale chimice si croitorie de mica serie.
- S.C. <<TEXTILA>> SA Calafat – la care s-a inchis activitatea de
tesatorie si unde au avut loc disponibilizari colective;
Prestarile catre populatie s-au diminuat cu peste 70% la unitati cum
sunt:Consum Coop, SC Mixta SA, Autobaza Calafat, SC Astra, Conel SA,
SC GCL SA Calafat.
Un numar de 8 intreprinderi si unitati si-au incetat activitatea de
baza: SC Biosim SA Calafat – unde au avut loc disponibilizari colective,
Fabrica de lapte, Trustul de Constructii Industriale, Intreprinderea de
Mobila, Balastiera, Fabrica de Zahar, deasemenea activitatea moteliera si
turistica.
Toate acestea au disponibilizat forta de munca si au creat perturbatii
majore in echilibrul social iar pentru constituirea bugetului local se
regasesc ca institutii platitoare de taxe si impozite, scriptic, dar in realitate
sunt in imposibilitate de plata, cu pierderi, unele avand datorii la bugetul
local neachitate de mult timp.
Prin decret prezidential in octombrie 1997 orasul este trecut in randul
municipiilor, dar lipsa acuta de fonduri v-a declansa un fenomen negativ cu
repercursiuni ample.
Astfel o serie de unitati sunt nevoite sa-si inchida portile iar salariatii
sa fie trimisi in somaj.

65
 Acest lucru isi pune o amprenta grea asupra nivelului de trai,
colectarea impozitelor si a vietii concetatenilornostri.

7.2 Functia agricola

Dintre functiile orasului cea mai veche este fara indoiala cea agricola
care a aparut posibil odata cu aparitia vechii asezari ce a existat in locul
actualului oras.
In atestarile documentare din secolul al XVI-lea referitoare la orasul
Calafat se precizeaza vama pentru diverse produse agricole ca:
grau,vin,animale.
Fiind situat in zona de campie si datorita conditiilor social-istorice,
orasul Calafat a fost pana in ultimii ani un oras cu functie preponderent
agricola.
Dezvoltarea agriculturii a fost favorizata de o serie de factori:
conditiile morfologice, climatice, pedologice si hidrologice care sunt
favorabile culturilor agricole
In trecut agricultura se caracteriza printr-o dezvoltare extensiva
usurata de fragmentarea foarte redusa a terenului.
Bazandu-se mai mult pe fertilitatea solului si folosind doar
ingrasaminte naturale in cantitati mici, alaturi de o tehnica putin dezvoltata,
productiile nu erau prea mari.
Agricultura constituie o activitate economica de mare importanta
pentru oras, ea cuprinzand atat forma de stat ca IAS Motatei- ferma
Calafat, la care populatia este beneficiara actiunilor in functie de suprafata
de teren inscrisa, forma de asociatii atat cu personalitate juridica si
asociatii familiare, precum si forma de proprietate individuala.
La nivelul municipiului Calafatexista un numar de 7 asociatii
agricole si societati comerciale cu profil agricol astfel:
- SC « Moara Calafatului «  srl – 1480 ha;

66
 - Societatea Agricola “Comani”- 950 ha;
- SC “Puncioiu Agroserv “SRL – 359 ha;
- Societatea  Agricola “Gospodarul “ – 110ha;
- SC Agrochim SRL – 211 ha;
- SC “Fortuna Impex” SRL – 290 ha.
Si in acest sector din lipsa mijloacelor de mecanizare performanta, a
reducerii suprafetelor irigate, a lipsei unei piete avantajoase de desfacere a
produselor agricole precum si a altor probleme, face ca si sectorul agricol
sa nu satisfaca in unele cazuri nici macar nevoile producatorilor sau
proprietarilor de terenuri.
Situatia terenurilor agricole la finele anului 1999 se prezenta astfel:
- suprafata totala de 8859 ha din care:
 teren arabil = 6688 ha;
 pasuni = 1166 ha;
 fanete = 40 ha;
 vii = 609 ha;
 livezi = 362 ha.
In ceea ce priveste structura culturilor pe productii la nivelul
aceluiasi an, aceasta este urmatoarea: s-au cultivat 5147 ha pentru cereale –
boabe din care:
- grau-2849 ha cu 12500 tone(productie medie=4378 kg/ha);
- porumb-2020ha cu 9100 tone(productie medie = 4504 kg/ha);
- orz- 305 ha cu 1335 tone(4377 kg/ha);
- vii pe rod(struguri)=607/3500kg/ha;
- floarea soarelui – 520 ha cu 676 tone(1300kg/ha);
- tutun – 150 ha cu 300 tone(uscat);
- legume – 188 ha cu 2500 tone;
- plante de nutret- 135 ha cu 2700 tone(echivalent masa verde).

67
 Din analiza structurii suprafetei cultivate pe perioada 1999-2000,
constatam ca cerealele au reprezentat in medie 60-65%, restul fiind ocupat
de legume, culturi de plante tehnice, plante furajere.
Conditiile morfologice, pedo-climatice si hidrologice alaturi de o
serie de factori economici si sociali, dintre care se detaseaza necesitatea
deservirii cu produse agricole a orasului Calafat si Craiova, au determinat
alaturi de cereale, care constituie principala cultura, un loc tot mai mare il
ocupa in ultimii ani si cultura legumelor, zona Calafatului devenind unul
dintre cele mai mari bazine legumicole ale judetului Dolj.
O anumita contributie la dezvoltarea productiei agricole in general,
au adus-o si cele doua ferme proprietate de stat cu profil agrozootehnic
infiintate la Calafat, subordonate intreprinderii agricole de stat Motatei.
In cadrul lor a fost organizata si o crescatorie de ovine, au fost
puternic dezvoltate sectoarele vegetal si pomicol. Productia vegetala ocupa
o suprafata de 700 ha, din care 471 ha teren arabil, destinat culturilor
paioase, si prasitoare, restul terenului fiind cultivat cu diferite pasuni,
fanete, etc.
Pentru realizarea unor productii mai mari in agricultura s-au folosit
cantitati sporite de ingrasaminte naturale si chimice.
In afara de aceasta, o contributie de seama a adus-o sistemul de
irigatie, a carui constructie a inceput in zona Calafat-Bailesti inca din anul
1962, ea finalizandu-se in anii urmatori.
Fondul forestier – al orasului reprezinta 17% din suprafata
teritoriului sau administrativ, ocupand o suprafata de 2131 ha.
Cele mai intinse suprafete ocupate de paduri sunt in partea de sud a
teritoriului, pe dunele de nisip din Lunca Dunarii si terasa Ciuperceni.
Ca specii predomina salcamul( 80% ), apoi plop, salcie.

68
 Situatia actuala privind folosinta teritoriului

I + II Total general suprafata teritoriului administrativ

Oras Calafat 13761 ha
I Din care teren agricol 8859 ha
Teren arabil 6688 ha
Pasuni 1166 ha
Fanete 40 ha
Din care: Vii 609 ha
Livezi 362 ha
II. Total teren agricol 4902 ha
Paduri 1993 ha
Ape 1617 ha
drumuri 331 ha
Din care: constructii 817 ha
Teren neproductiv 144 ha

7.3 Functia de transport

Pararlel cu intensificarea activitatii comerciale, s-au dezvoltat si

transporturile.
Marfurile pentru export erau transportate in trecut spre portul
Calafat. La inceputul secolului al XIX – lea, intregul comert cu sudul
Dunarii era dirijat de la Craiova prin punctul de tranzit de la Calafat.
Inca din prima jumatate a sec. al XIX – lea, Calafatul a devenit nu
numai un important punct comercial al Dunarii, ci, din cauza asezarii sale
si un loc de unde porneau o serie de cai de comunicatii pe uscat.

7.3.1. Transportul rutier

Reteaua de transport si legaturile municipiului cu localitatile

judetului si cu municipiul Craiova, sunt asigurate de drumurile nationale

69
D.N. 56 (E79)Craiova-Calafat, D.N. 55 A Calafat-Bechet si drumul
judetean D.J. 553 Calafat-Desa care toate penetreaza pe bulevardul
Industriei.
Datorita prezentei punctului de trecere a frontierei in cadrul
municipiului Calafat- tranzitul international isi gaseste traseu prin interiorul
orasului, pe bulevardul Horia, Closca si Crisan si apoi pe strada N.Balcescu
si strada Baba Lupa.
Situatia actuala de rezolvare a tranzitului international catre Bulgaria
determina incompatibilitati, disfunctionalitati, incomoditati fata de zonele
de locuit pe care le traverseaza.
Ca unitati de transport rutier existente se mentioneaza:
- Sectia Regia Autonoma de Transport- Asistenta tehnica;
- S.C. »Dunareana » - societate de transport specializata in transport
auto pentru agricultura;
- Autogara Calatori Calafat.
La nivelul municipiului Calafat- transportul in comun se practica pe
doua trasee:Calafat-Basarabi si Calafat - Ciupercenii Vechi, cu un parc de
40 autobuze care lucreaza in doua schimburi, parcurgand o lungime medie
de 6,6 km.
Acest transport in comun deserveste si platforme industriale vest,
respectiv est, permitand un acces usor al salariatilor din oras sau din satele
invecinate la locul de munca.

7.3.2. Transportul feroviar

Municipiul Calafat are legaturi feroviare cu resedinta de judet

Craiova, prin intermediul unei cai ferate simple. Statia de cale ferata are
derivatii de linii de garaj spre Portul navigatiei fluviale, Feri-boat,
balastiere si unitati industriale.

70
 Pentru recordul noilor industrii a fost necesara extinderea platformei
de linii spre vest, cu un palier situat la cota 37 m d.N.H.B. respectiv cu 2,5
m peste cota statiei vechi.
Noua extindere cuprinde 8 linii pentru statia tehnica si cate doua linii
alaturate grupei tehnice pentru centrala electrica de termoficare BIOSIN
S.A. si ZAHARUL S.A..
Noile racorduri pleaca din statie spre sud cu o cuba de minimum 180
m, pe langa incinta fabricii ZAHARUL S.A. la care se accede dinspre est.
Noile lucrari au creat o situatie dificila racordurilor C.F. la balastiera
si la S.C. « T.C.I.F. » S.A.

7.3.3. Transportul naval

Portul navigatiei fluviale Calafat este situat la extremitatea nord –

vestica a localitatii si ocupa o suprafata de 7,00 ha.
Zona portului are o lungime de 1400 m iar cheiul acestora de
600m.Legatura la calea ferata este rezolvata cu racorduri direct din statie.
Mentionam ca portul nu are spatii de depozitare sficiente si nici
posibilitati de extindere.
Conform traficului naval – portul Calafat este de categoria a IV-a
specializat in reparatii si intretineri navale. Portul este cuplat cu un punct de
trecere a autovehiculelor grele Romania-Bulgaria al carui trafic este in
continua crestere.

 Istoricul Portului Calafat

Portul Calafat este situat in orasul Calafat, pe malul stang al Dunarii,

vis-a-vis de oarsul Vidin(Bulgaria). Ca sat, Calafatul este pomenit inca

71
inainte de anul 1400…. Intemeierea lui s-ar datora, dupa unele pareri,
genovezilor, care i-ar fi dat si numele.
Presupunerea aceasta se intemeiaza si pe faptul ca denumirea de
« Calafat » ar veni de la termenul genovez de marina « calafato », cel ce
calafatuieste o corabie.
Existenta genovezilor la Dunare nu poate fi contestata. Ei au avut,
afirma unii, o colonie chiar la Vidin. Dupa D.Iorga, numele de Calafat ar fi
un nume grecesc de persoana(Kalafatis). Legenda culeasa din gura
poporului spune ca numele orasului ar veni de la Mihail Calafat, care ar fi
executat meseria calafatuirii seicilor si caicelor pe mal, cam intre anii 1040-
1042, la debarcaderul de langa satul de altadata..
Altii au afirmat ca numele ar data de prin secolul al XVII- lea cand
corabierii genovezi alesesera pe malul de langa sat un loc bun pentru
calafatuirea vaselor. Aceasta credinta este insa gresita, caci s-a stabilit ca in
acest secol genovezii nu mai jucau nici un rol la Dunare. Daca satul Calafat
are o existenta de cateva sute de ani, regiunea din jurul sau, poate chiar
locul pe care se afla astazi orasul are un trecut cu mult mai vechi, caci pe
aici au trecut ostirile geto-dacice si romane. Intr-adevar, pe langa Calafat,
trecea un drum vechi al Geto-Dacilor, care facea legatura peste Dunare cu
regiunea Vidinului, respectiv Valea Ischerului.Dovezi despre existenta
acestui drum, de care vorbeste si marele savant V.Parvan in monumentala
sa opera « Getica »ne dau intariturile importante descoperite la Cetate si
Desa, care, se pare, ar fi fost menite sa asigure capul de pod de pe malul
stang al Dunarii si drumul Geto-Dacic.

 Principalele activitati desfasurate in Portul Calafat sunt:

- acostarea navelor in dane pentru efectuarea operatiunilor de

incarcare/descarcare;

72
- efectuarea reviziilor de sosire/plecare a navelor in / din trafic intern si
international;
- supravegherea, dirijarea si controlul navelor din punctul de vedere al
sigurantei navigatiei;
- supravegherea operatiunilor de incarcare/descarcare a navelor,
imbarcare/debarcare a autovehiculelor si pasagerilor, efectuarea la cerere a
diverselor prestatii de servicii( determinarea cantitatii de marfa, constatarea
starii - de curatenie a magaziilor, efectuarea prelungirilor valabilitatii
actelor personalului navigant si a documentelor de bord, etc.:
- primirea si depozitarea marfurilor depozitate;
- manipularea marfurilor generale si vrac;
- transbordarea marfurilor dintr-o nava in alta cu macarale plutitoare;
- extragerea de balast din Dunare, prelucrarea, sortarea si depozitarea
acestuia;
- repararea, intretinerea si asistenta tehnica pentru echipamente, instalatii
portuare si nave;
- ferry-boat si bacuri pentru autovehicule si pasageri asigurand traversarea
Dunarii spre Vidin (Bulgaria) cu program non-stop;
- curse regulate de pasageri catre si de la Vidin in orice zi a saptamanii;
- datorita pozitiei geografice si a cailor de acces favorabile, aici se pot
incarca si descarca piese agabaritice sau cu greutati pana la 60-70 de tone;
- diverse(inchirierea de spatii comerciale, magazii, birouri);

Echipamente de operare:
- macarale de cheu – tip »Bocsa » - 5 tf;
- macara plutitoare – tip « Bocsa » - 10 tf.

Cladiri si constructii speciale:

- gara fluviala – 330 mp;
- punct de trecere a frontierei;

73
- ateliere de intretinere si reparatii nave si utilaje portuare – 462 mp;
- magazii pentru marfuri generale;
- platforma speciala de depozitare marfuri – 1600 mp;
- platforma de depozitare – 300 mp;
- posibilitatea amenajarii unor dane specializate (cereale, produse
petroliere, etc.).

Capacitate si norme de operare;

- capacitate maxima de operare(marfuri vrac)- 375000 tone/an;
- norma de operare a marfurilor vrac- 1000 tone/24 ore;
- norma de operare a marfurilor generale – 300 – 500 tone/24 ore;
- norma de operare a marfurilor in saci de 50 kg – 150 – 200 tone / 24 ore;
- spatiu de depozitare in magazie – 192 mp, 1152 mc.

Institutii abilitate pentru efectuare servicii portuare

- Capitania Portului;
- Politia punct control trecere frontiera;
- Politia Transporturi Navale;
- Birou vamal;
- Societatea Comerciala Exploatare Portuara;
- Administratia Portuara (APDF);
- Politia Sanitar veterinara;
- Serviciu Fitposanitar;
- Compania Expeditii Transporturi Auto Calafat(CETA);
- Romtrans Calafat;
- Statie Cantar Calafat;
- Statie dezinfectie;
- Case schimb valutar;
- Free shopuri;
- Agentii armatori.

74
 Dupa anul 1989, activitatea portuara s-a redus drastic datorita
situatiei economice in declin atat din cat si din Calafat, lipsa cerintelor
facand ca portul sa reduca activitatea la cca. 1-2 unitati in lucru lunar, adica
cca. 3000 tone marfa.
In viitorul nu prea indepartat nu se intrevede o relansare a activitatii
portuare, deoarece planul propus de d-l. Aristide Blank cu zeci de ani in
urma este pe cale de a se realiza, urmare a semnarii si parafarii
documentelor referitoare la inceperea construirii unui pod peste Dunare
prevazut cu tronson rutier si feroviar ce va lega cele doua porturi dunarene,
Calafat si Vidin.
Dupa anul 1989, activitatea portuara s-a redus drastic datorita
situatiei economice in declin atat din afara cat si din Calafat, lipsa
cerintelor facand ca portul sa reduca activitatea la cca. 1 – 2 unitati in lucru
lunar, adica cca.3000 tone marfa.
In viitorul nu prea indepartat nu se intrevede o relansarea a activitatii
portuare, deoarece planul propus de d-l Aristide Blank cu zeci de ani in
urma este pe cale de a se realiza, urmare a semnarii si parafarii
documentelor referitoare la inceperea construirii unui pod peste Dunare
prevazut cu tronson rutier si feroviar ce va lega cele doua porturi dunarene,
Calafat si Vidin.
Numai optiunea agentilor economici de a alege cel mai ieftin mijloc
de transport, relansarea economiei romanesti si a agriculturii din zona, pot
face ca in viitor portul Calafat sa poata ajunge un pod productiv cu
activitate febrila, cautat, tinand cont de dotarile si capacitatea sa de lucru.
Porturile noastre, printre care si Calafatul, au lancezit ani intregi nu
numai din pricina ca n-am avut prisos pentru export, ci si din cauza ca
preturile cerealelor noastre nu erau la nivelul pretului mondial, in plus ele
nu indeplineau conditiile de calitatecerute de pietele de consum. Se pare ca
incepand de anul acesta cerealelor noastre tinde sa se adapteze pretului

75
mondial. Ramane sa producem si calitatile care sa se impuna pe pietele
consumatoare din afara, recistigand debuseurile pe care le aveam inainte de
razboi.
Va fi desigur o etapa grea de trecut, pentru a ajunge sa ne impunem
produsele agricole in afara. Criza agricola va dainui atata timp cat va dura
tranzitia de la productia nerationala si primitiva de azi, la productia
rationala si intensiva de maine. Portul Calafat si celelalte porturi dunarene
vor mai avea de trecut ani de criza sau de activitate redusa, pana cand micul
producator va fi cultivat culturi agricole rationale si intensive. Daca
decaderea Portului Calafat s-a datorat, in mare parte, scaderii si
inferioritatii productiei agricole, inviorarea lui va veni odata cu marirea si
imbunatatirea produselor agricole. Trebuie insa sa spunem adevarul, oricat
de crud ar fi el: la situatia antebelica nu se va mai ajunge, deoarece traficul
de cereale prin schela Calafatului, din cauza noii configuratii geografice, a
maririi consumului in interiorul tarii si a reducerii debuseurilor noastre de
export, prin invadarea concurentilor, nu va putea atinge nivelul de dinainte
de 1916. Nu urmeaza de aci ca trebuie sa ne resemnam la situatia pe care
ne-a creat-o conjuncturile politico-economice de dupa razboi. Portului
Calafat urmeaza sa i se gaseasca surse proaspete de viata, care sa
compenseze reducerea traficului de cereale.
Desi in perioada postbelica, mai precis in anii 1970, portul Calafat a
fost modernizat si dotat cu cale ferata, platforma de depozitare marfuri,
magazie si doua macarale portuare cu capacitate de 5 tone fiecare,
activitatea acestuia nu a fost febrila, derulandu-se diverse marfuri in
cantitati mici, pondere avand extractia de balast din apropierea Calafatului,
descarcarea acestuia pe platforma portuara sau in vagoane.
Capacitatea celor doua macarale a fost folosita din plin in perioada
1975 – 1989, cand lunar se descarcau/incarcau cca. 60.000 tone balast, care
era transportat pe calea ferata in Valea Jiului, in Ardeal si in alte zone ale
tarii, fiind un material foarte necesar pentru constructii. Desi transportul pe

76
apa are cel mai ieftin tarif, in perioada comunista s-a optat pentru
transporturile feroviare, aceasta fiind si una din cauzele principale ce au
dus la scaderea volumuluide marfuri rulate prin portul Calafat.

 Sistemul de telecomunicatii a cunoscut ascendentul firesc,

specific cerintelor unei vieti civilizate.
S-a infaptuit o intinsa retea de radioficare locala si s-au pus bazele
unui studio de emisie care transmite periodic programme oferite Calafatului
si satelor invecinate, iar pentru satisfacerea cerintelor proprii activitatii de
posta, telegraf, telefon s-a construit un local nou, modern, in anul 1976
dotate cu tehnici adecvate nivelului cerintelor etapei respective.
O centrala telefonica automata, racordata sistemului national si
international cu 2500 posturi, abia satisface cerintele abonatilor locali.
O noua centrala telefonica este imperios necesara, mai ales in
contextul vremurilor de dupa 1989.

7.4. Functia comerciala

Comertul este asigurat atat prin comertul de stat cat si de foarte multi
intreprinzatori particulari care asigura populatiei o gama larga de produse
atat din tara cat si din strainatate.Comertul de stat este asigurat de catre
I.C.S.M. Calafat precum si de cooperatia de consum zonala, care prin
depozitele sale de marfuri en-gross asigura cu marfuri o retea destul de
mare ca:Maglavit, Cetate, Plenita, Poiana Mare, Rast, Piscu Vechi, precum
si suburbiile orasului: Ciupercenii Vechi, Basarabi, Golenti.
Alaturi de acestea, bunurile alimentare sunt asigurate si prin
depozitele I.C.R.A. Calafat, care pun la dispozitia consumatorilor orasului
Calafat si satelor apartinatoare toate cele necesare atat prin produse
alimentare, de alimentatie publica si nealimentare.

77
 Alimentatia publica este desfasurata in cadrul a 4 restaurante
moderne, gradina Debarcader si 56 unitati de alimentatie publica private, la
care se adauga 78 – 80 unitati comerciale cu profil mixt, ce se desfasoara in
cadrul unor societati cu capital privat sau diverse spatii comerciale inclusiv
chioscuri.
Serviciile – numeroasele servicii prestate catre populatie sunt
realizate de multiplele sectii apartinand industriei locale din orasul nostru
ca: sectii de tamplarie si tapiterie, constructii metalice, curatatorie chimica,
croitorii de dama si barbati, constructii de locuinte, sectii depanare radio-
TV, aparatura si utilaje de uz-casnic, sectie de imbuteliat bere, ape gazoase.

7.5. Functia turistica

Variatiile complexe ale mediului geografic, valoare si diversitatea

monumentelor istorice de cultura si arta traditionala si contemporana,
bogatia de monumente ale naturii, zone de agrement si terase pitoresti,
contureaza existenta unui pretios potential turistic natural si cultural pe
harta orasului Calafat.
Ceea ce confera peisajului specific preponderent pentru turism este
existenta luncilor dunarene si a zonei de lunca inzestrate cu o flora si o
fauna de o mare diversitate.
In oras sunt prezente mai multe monumente inchinate memoriei
luptatorilor din razboiul de independenta din anul 1877. Intre acestea se
impun: Monumentul Independentei( cel care marcheaza prima salva de
artilerie din razboiul din 1877, Monumentul bateriei » Mircea »,
Monumentul lui Cuza, etc.
Contributii importante in cunoasterea istoriei locurilor sunt aduse si
prin muzeul orasenesc care prin sectiile sale pune la dispozitia vizitatorilor
o gama variata de vestigii istorice si opere de arta.

78
 Sediul muzeului este o impunatoare constructie in stil romanesc, o
veritabila « perla de arhitectura », ce intareste si mai mult importanta
turistica a orasului.
Orasul Calafat dispune si de variate dotari turistice cum sunt:unitati
hoteliere, cabane in zona de lunca pe malul Dunarii, popasuri(cum este cel
de la Balta Jdegla).
Complexul turistic Calafat amplasat aproape de centrul orasului, cu o
frumoasa panorama a Dunarii, este o unitate moderna data in folosinta in
anul 1981, este solicitata cu deosebire de turistii straini in trecere spre sudul
Europei.

Hotelul « Dunarea » amplasat in centrul orasului ofera posibilitatea

de cazare pentru 60 de locuri in camere cu 1-2 paturi.
La intrarea in oras, la o distanta de 2 km de oras, cu o abatere de 300
m dreapta, pe malul Dunarii se afla amenajat un frumos punct
turistic »Bascov » intr-o pozitie pitoreasca la baza terasei Dunarii, cu
cateva izvoare de apa potabila de buna calitate, vestita fantana din
zona »Babalupa ».
Unitatea dispune de casute cu 40 de locuri, un restaurant si gradina
cu 150 locuri.

Importanta in continua crestere pe care o are orasul in sfera

circulatiei turistice( mai ales vara cand trec spre Peninsula Balcanica un
numar mare de turisti straini), impune necesitatea sporirii dotarilor
adecvate.

7.6. Functia financiar-bancara

79
 Finantarea activitatilor din comert in orasul Calafat este asiguarata de
4 unitati bancare:
- Banca Agricola;
- Banca Comerciala Romana;
- Bancoop;
- Banca Ion Tiriac, la care se adauga in viitorul apropiat si Bancpost.
Pe langa aceste unitati bancare functioneaza o Cooperativa de Credit
precum si filiale, oficii de schimb valutar, plus case de schimb valutar cu
capital privat.

7.7. Functia administrativa si culturala

Analiza critica a situtiei existente indica in general un grad

satisfacator al dotarii cu utilitati de interes public la nivel de oras.

 Situatia invatamantului

Pe raza administrativ-teritoriala a orasului Calafat la nivelul anului

1999 au functionat urmatoarele forme de invatamant:
a) Invatamant prescolar
In municipiul Calafat invatamantul prescolar se desfasoara in
urmatoarele localitati:
- Gradinita nr.2 – functioneaza intr-o cladire parter situata pe
str.Gheorghe Doja, are doua grupe cu 55 locuri;
- Gradinita nr.3 – functioneaza intr-o cladire P+1 realizata dupa un
proiect tip de gradinita. Are capacitatea de patru grupe pentru 100
locuri si functioneaza cu program prelungit. Cladirea este situata pe
strada A.I.Cuza.

80
 - Gradinita nr.4 – functioneaza intr-o cladire corespunzatoare, avand o
capacitate de 7 grupe pentru 175 locuri, cladirea este in stare buna si
este situata in zona de locuit pe care o deserveste.
b) Invatamant scolar
In municipiul Calafat invatamantul scolar se desfasoara in
urmatoarele unitati:
- Scoala generala nr.1 in care functioneaza clasele I-VIII dispune de
un numar de 20 sali de clasa cu 900 elevi. Cladirea in care functioneaza
este o cladire P+1 realizata dupa un proiect tip de scoala, este amplasata pe
strada Traian.Cladirea este in stare buna, incinta scolii este amenajata cu
spatii pentru recreatie si teren de sport insuficiente insa ca suprafata;
- Scoala generala nr.2 functioneaza in doua incinte situate la
intersectia Bulevardului Horia, Closca si Crisan cu Bulevardul
T.Vladimirescu. Cladirile aferente scolii generale sunt realizate prin 1930
dupa proiecte tip de scoala, totalizand 43 sali de clasa cu un numar total de
elevi de 2.285.
c) Invatamantul liceal
In orasul Calafat functioneaza doua licee:
- Liceul “Independenta” care este amplasat pe b-dul Horia, Closca si
Crisan, functioneaza intr-o cladire noua P+2 realizata dupa un proiect tip de
liceu cu o capacitate de 24 sali de clasa, cu internat(300 locuri) si
cantina(300 locuri):
 2 clase Matematica-Informatica;
 2 clase Stiintele Naturii;
 4 clase Uman-Filologie;
 1 clasa Stiinte – Sociale;
 2 clase Limbi-Straine;
 3 clase Chimie-Biologie
 7 clase Matematica-Fizica;
 3 clase Informatica.

81
 Numarul total al elevilor ce au frecventat aceste cursuri a fost de 720,
iar de instruirea lor s-au ocupat 65 cadre didactice si un numar de 17 –
personal auxiliar;
- Liceul Agroindustrial (Grupul Scolar Agricol) care este amplasat pe
strada Traian, functioneaza in cladirile unei foste unitati militare.Cladirile
sunt parter si au o stare buna asigurand o capacitate de 39 sali de clasa cu
profilele:
 2 clase Postliceala de Contabilitate;
 9 clase cu profil Mecanici-Agricol;
 28 clase de liceu impartite in:
 4 clase de Seral – Contabilitate;
 24 cursuri de zi impartite in:
 8 clase Economice;
 1 clasa Silvicultura;
 15 clase profil Agricol, Veterinar,
Horticol, Mecanica Agricola.

 Sistemul de sanatate

Asistenta medicala a populatiei Municipiului Calafat este asigurata

prin serviciile Spitalului Calafat si prin cele 11 dispensare medicale.
Spitalul dispune de un numar de 330 paturi, iar bolnavii sint ingrijiti
de 82 medici si 226 cadre medicale.
In cadrul spitalului s-a sigurat tratare, majoritatea dintre bolile
curente chiar daca lipsa aparaturii medicale a fost resimtita acut.
In cursul anului analizat(1999) cele 11 dispensare urbane si rurale s-
au privatizat si cei 49 de medici acorda asistenta sub alt mod de plata.
Dispensarelor privatizate li s-au adaugat 4 cabinete stomatologice la finele
anului.

82
 Lipsa de fonduri dar si neglijenta de care au dat dovada
administratorii au facut ca multe localuri sa se degradeze dand aspect
neplacut, dezolant, in timp ce Consiliul Municipal nu dispune de alte spatii
pentru mutarea unor institutii publice de interes local.
Acitivitatea culturala
In municipiul Calafat functioneaza urmatoarele dotari de cultura:
- Biblioteca oraseneasca functioneaza intr-o cladire amplasata in zona
centrala a orasului Calafat, in vecinatatea Casei de Cultura.
Constructia in care functioneaza este realizata in 1869 conform
inscriptiei de pe fatada si este in stare buna. Biblioteca oraseneasca
adaposteste un numar de 31.210 volume;
- Muzeul orasenesc functioneaza intr-o cladire situata pe str.22
Decembrie in vecinatatea zonei centrale. Cladirea este realizata la
inceputul secolului XX intr-o maniera ce aminteste de scoala
barocului francez, cu bogate elemente decorative. Cladirea se inscrie
in lista cladirilor cu valoare arhitecturala si istorica si destinatia pe
care o are nu-i altereaza valoarea mai sus mentionata. In cadrul
muzeului functioneaza sectia de arte plastice si de istorie a orasului;
- Clubul copiilor functioneaza intr-o cladire parter si demisol
amplasata pe strada Traian la intersectia cu strada N.Balcescu.
Cladirea a fost construita in anii 1904 – 1905. In prezent cladirea
aflata in stare buna( a suferit mai multe lucrari de reparatii si
consolidari de-a lungul timpului) adaposteste 15 cercuri aplicative
(pictura, informatica, protectia mediului, muzica, chimie, foto, jocuri
logice, etc.)

 Situatia sociala

Situatia sociala a cunoscut o accentuata degradare. Lipsa banilor a

dus la un trai sub limita decentei a multor familii.

83
 Numarul somerilor in plata la finele anului 1999 a fost de 4200, iar a
celor care primesc alocatia de sprijin de 1800.
Forta de munca activa se regaseste in unitatile private care in marea
lor majoritate nu-si pot incasa la timp C/V produselor sau a serviciilor
datorita banilor.
In ameliorarea situatiei, Consiliul Municipal Calafat a acordat
familiilor celor mai defavorizate si lipsite de mijloacele de existenta,
ajutoare sociale in valoare de 446,3 mil. Intr-un numar de 195 dosare.
De asemenea s-au platit 73 dosare pentru indemnizatii de nastere
suma de 25,6 milioane lei.
In perioada analizata dupa o tergiversare cauzata de lipsa banilor s-a
dat in folosinta singurul bloc aflat in constructie, blocul M12 cu un numar
de 14 apartamente. Nici in prezent nu s-au putut rezolva cererile celor
nevoiasi care au dorit sa-si construiasca locuinte din lipsa unor terenuri
adecvate acestui scop.

Administrarea bugetului local al domeniului public si privat al

municipiuliu Calafat

In cadrul gospodariei comunale in anul 2001 i-au fost alocate fonduri

in suma de 4.389.907 mii dupa cum urmeaza:
- 2.631.357 mii lei pentru lucrari de gospodarie;
- 1.421.000 mii lei subventii energie termica;
- 337.550 mii lei lucrari de capital.
Sumei de 2.631.357 mii lei din gospodaria comunala s-a adaugat
2.005.970 mii lei din taxe speciale.
Suma de 2.631.357 mii lei a fost repartizata pe activitati dupa cum
urmeaza:
- reparatii si intretineri strazi:975.874 mii lei;
- iluminatul public:350.000 mii lei;

84
- salubrizarea localitatii: 355.483 mii lei;
- intretineri parcuri si zone verzi: 450.000 mii lei;
- alte cheltuieli: 500.000 mii lei.

85
 CAPITOLUL 8
DOTARI TEHNICO-EDILITARE

Preocupari de ordin edilitar – gospodaresc, menite a contribui la

ridicarea gradului de urbanizare a orasului si implicit la crearea unor mai
bune conditii de viata a calafatenilor au existat mereu.. Astfel, intr-un
raport al Primariei orasului Calafat, din 13 octombrie 1946, adresat
Prefecturii judetului Dolj, se propunea ca in vederea asigurarii cu apa
potabila, statia de filtrare sa fie mutata pe un teren cu mai multa stabilitate,
deoarece locul pe care era amplasata era supus unor permanente deplasari
din cauza izvoarelor subterane.
Se mai propunea construirea unei bai comunale, vechi deziderat al
locuitorilor, canalizarea orasului, pavarea acestuia precum si maririi
cheiului de la Dunare.
Ca urmare a mutatiilor survenite in economia orasului, in anii ce-i
abordam spre analiza (1989-2003)s-a facut simtita necesitatea crearii unei
intreprinderi specializate in asigurarea cu apa si energie electrica,
salubritate, ingrijirea parcurilor, gospodarirea spatiilor verzi locative abuziv
nationalizate si a celui hotelier.
Inceputul industrializarii implica o crestere substantiala a productiei
de energie electrica. Astfel, pentru asigurarea cu energie electrica, vechea
cladire a uzinei electrice a fost extinsa prin largirea halei centrale si etajarea
constructiei cu doua nivele si s-au construit noi statii de distribuire a
energiei electrice atat pentru consumul casnic, dar mai ales pentru cel
industrial
Statia de 220 kw Calafat, proiectata pentru a alimenta platforma
industriala din zona Termocentrala, Biosinteza si Sistemul de irigatii, statia
de 110 kw Calafat care deserveste energetic atat consumul casnic cat si
unitatile economice noi cum sunt: Fabrica de Zahar si Intreprinderea
Amidon-Glucoza, statia de 110 kw Basarabi menita sa asigure necesarul de

86
energie electrica pentru intrepr inderile industriale din zona estica a
orasului(IPILF, Textila, Sistemul de irigatii si consumul casnic rural, din
zona adiacenta, satele Basarabi si Golenti).
Alimentarea cu apa a orasului, constituie o problema de mare
importanta in dezvoltarea orasului.
Reteaua existenta inca de la inceputul secolului si reconditionata in
anii 1949 si 1959 avea un debit de apa de 600 m 3 pe zi ceea ce era cu totul
insuficient.
Ca o consecinta a cerintelor mereu crescande atat de apa potabila cat
si de apa necesara unitatilor industriale in dezvoltare, in anii care au urmat,
s-au reconditionat filtrele si reteaua de distributie, s-au format un numar de
10 puturi care au asigurat un debit de 1000 m 3 apa in 24 de ore, pe langa
sursa principala pe care o constituie apa din Dunare, cu o capacitate de
1200 m3.
Pentru asigurarea alimentarii cu apa in mod permanent si la presiune
normala s-a construit o statie de alimentare moderna care faciliteaza
distribuirea optima a apei pentru consumatori.
Toate acestea au facut ca in mod practic, problema asigurarii cu apa
a orasului Calafat sa fie rezolvata.
Municipiul Calafat dispune de un sistem centralizat de canalizare
menajera, format din retele de canal corector (Dn 600, Dn 800 si Dn 1000)
care leaga orasul si zona industriala cu statie de epurare Sistemul de
canalizare este compus din:
 Retea de canale stradale orasenesti Dn 200 - Dn 400 in lungime
de 11.800 m.
 Retea de canale de la platforma industriala( Zaharul SA,
Biosinteza, CET, Amidon SA) Dn 300 – Dn 400 L = 1200M.
 Canalul colector- acest canal preia apele uzate orasenesti si
industriale de la platforma industriala. Canalul leaga si zona

87
 industriala de statia de epurare si are o lungime de 3,5 km si un
diametru de 600-800-1000 m.
 Statia de epurare – este situata in aval de oras la cca 2,5 km si
trateaza apele uzate transportate de canalul colector descris mai
sus.
Sistemul de canalizare menajer descris mai sus asigura urmatorii
parametrii:
- populatia luata in calcul 16.800 locuitori
- debitul maxim zilnic evacuat de 41,484 mc9480 l/s) din care:
- 160l/s ape uzate menajere
- 320 l/s ape uzate industriale
Canalizarea pluviala a azonei de locuit se face printr-un canal deschis
in lungime de 800 m, care este situat in partea de jos a orasului avand un
traseu paralel cu calea ferata Craiova-Calafat pana la varsarea in Dunare.
Scurgerea apelor din oras catre acest canal se face prin rigolele strazilor.
Deficienta principala in scurgerea apelor pluviale consta in faptul ca
la apele mari, Dunarea inunda zona de jos a orasului intrand in sens invers,
pe canalul deschis neexistand la ora actuala un stavilar, bazin de retentie si
statie de pompare.
Pentru blocurile din cartierul Dezrobirii functioneaza un canal
subteran Dn 600 – Dn 800 cu descarcare in canalul deschis precizat mai
sus.Lungimea acestui canal este de 1500 m.
Pentru evacuarea apelor pluviale de la zona industriala (Fabrica de
Zahar, Biosinteze, CET, Fabrica de Amidon si glucoza) exista un canal
colector (Dn 800 – Dn 1500) in lungime de cca 1500 m si o statie de
pompare de evacuare in Dunare de capacitate Q=3 MC/SEC.

In ceea ce priveste activitatea de amenajare si modernizare a cailor

de comunicatie, care asigura atat legaturile intre asezarile care compun azi
orasul cat si intre acestea si zonele invecinate, se impune sa subliniem

88
faptul ca in perioada la care ne-am referit s-au depus mari eforturi pentru
optimizarea lor in general.
Asfel, drumul national care face legatura orasului cu capitala
judetului, Craiova (Dn 56) ca si cel ce asigura comunicatia cu Poiana Mare
– Rast-Bechet (Dn 55A) au fost modernizate fiind imbracate in beton
asfaltic ca si drumul judetean Calafat-Ciupercenii Vechi, iar cel dintre
Calafat – Ciupercenii Noi a fost pietruit.
Transportul rutier este asigurat de Autobaza 6 Calafat, subordonata
Intreprinderii de transporturi auto Dolj, ea avand profil mixt in sensul ca
realizeaza atat transportul de calatori cat si de marfuri.
Autobaza are o dotare sumara, compusa fiind din 45 de
autocamioane si 6 autobuze.
Ca urmare a sporirii productiei industriale si agricole din zona
orasului, a crescut si volumul transportului cu mijloace auto.
In ceea ce priveste tranzitul feroviar pentru transportul de marfuri,
acesta se efectueaza printr-un feriboat cu cu o capacitate de incarcatura de
1000 t marfa, iar pentru tranzitarea Dunarii de catre mijloacele de transport
de mare gabarit Tir-uri, autoturisme si calatori s-au pus in functiune doua
bacuri, unul romanesc si altul bulgaresc special amenajate scopului pentru
care fiinteaza.
Fiind un oras mic, cu un indice mic de dispersie al locuintelor, orasul
nu dispune de mijloace de transport in comun.
Sistemul de telecomunicatii a cunoscut si el un ritm ascendent. S-a
infaptuit o extinsa retea de radioficare locala si s-au pus bazele unui studiou
de emisie care transmite periodic programme oferite Calafatului si satelor
invecinate.
Orasul nu are insa o retea proprie de televiziune, in schimb
beneficiaza de serviciile televiziunii prin cablu.
Este dotat cu o centrala moderna telefonica de care beneficiaza peste
80% din populatia orasului.

89
 Dezvoltarea industriala, a impus insa, si o ampla actiune de
urbanizare, in sensul modern al notiunii.
S-a actionat in primul rand pe linia reamenajarii strazilor, a pavarii
lor, ca si a trotuarelor, concomitent cu plantarea de pomi ornamentali si
flori, la inceput pe arterele principale de circulatie, apoi in intregul oras.
Dar paleta cromatica a fost completata numai dupa ce in parcurile si
pe strazile orasului au fost saditi trandafiri de multiple soiuri si culori.
Vechile parcuri « Debarcader » si « Gradina publica »au suferit si ele
transformari profunde prin extinderea spatiilor verzi si taierea de noi alei si
asfaltarea lor, plantarea de arbori.
O atentie aparte a fost acordata si amenajarii pietei orasului, aceasta a
fost asfaltata, dotata cu mese speciale, iluminata corespunzator si acoperita.
In acelas timp, s-au construit noi poduri peste calea ferata, s-a
realizat canalizarea pe o serie de artere principale, s-a asigurat iluminatul
orasului si al parcurilor prin lampi cu vapori de mercur, s-au dat in
folosinta noi spatii de invatamant, cultura si sanatate.
Pe de alta parte s-au finalizat lucrarile privind concesionarea unui
spatiu situat la intersectia strazilor 1 Decembrie cu Traian unde a inceput
constructia unui complex de agrement modern. Proiectul prevede un hotel,
restaurant, sali de sport, de jocuri electrice, piscina acoperita, tenis de camp
si minisala de spectacole.
Primele proiecte propuse, considerate a fi cele mai importante din
punct de vedere al impactului asupra comunicatiilor locale sunt:
Constructia unei conducte de gaze de la Craiova la Calafat care sa
alimenteze si Vidinul.
Prezenta gazului in zona ar rezolva in buna masura necesitatile de
energie termica ale populatiei si ar satisface una din conditiile puse de
investitorii straini interesati in deschiderea de noi capacitati de
productie,existenta unei surse energetice ieftine.
In anul 2003, programul lucrarilor edilitare prevede urmatoarele:

90
 - extinderea retelei de canalizare menajera;
- asfaltarea si betonarea de noi strazi, contribuind in acest sens la
imbunatatirea coeficientului de urbanism al orasului;
- repararea imbracamintilor asfaltice pe strazile deja asfaltate peste tot
unde se impun aceste lucrari;
- finalizarea lucrarilor de reparatie si restaurari la Muzeul de Arta si
amenajarea curtii interioare a acestuia
- un proiect pentru un nou centru civic care propune o piata fara
trotuare si parte carosabila in care vor alterna armonios spatiile verzi
cu portiunile dotate cu pavele colorate, fantani arteziene, un iluminat
modern.
Dupa cum se observa, orasul evolueaza cu excelente perspective
urbanistice intrunind deja toate conditiile pentru a deveni un important
centru agro-industrial si comercial, nod de trafic industrial, punct turistic
atractiv.

91
 CAPITOLUL 9
IMPACTUL ACTIVITATII ANTROPICE ASUPRA
MEDIULUI

 Identificarea surselor de poluare industriala nocivitatile

rezultate din alte activitati, efectele acestora asupra calitatii
mediului

Pentru municipiul Calafat nu au fost inregistrate unitati industriale

( cea mai mare parte a unitatilor industriale nu functioneaza, sunt in
conservare ), care sa polueze apa, aerul, solul si vegetatia. De asemenea
unitatile agricole nu sunt generatoare de riscuri ecologice si nu afecteaza
calitatea apei, aerului, solului.
Unitatile productive cu profil agricol situate in teritoriul intravilanal
localitatilor: Basarabi, Ciupercenii Vechi si Golenti nu constituie surse de
poluare directe, constante, majore, controlabile si nu afecteaza urmatorii
factori de mediu: apa, aer, sol si vegetatie.
Activitatile economice care se desfasoara in satele apartinatoare ale
municipiului Calafat nu constituie surse de poluare a mediului inconjurator.

 Degradari ale terenurilor

Pe raza satelor apartinatoare ale municipiului Calafat, exista o serie

de terenuri neproductive, totalizand 144,00 ha. De asemenea la nivelul
localitatii Calafat bilantul teritorial al situatiei existente cumuleaza 26.00 ha
teren neproductiv, fiind reprezentat de campurile de namol si depozitele de
zgura de la Centrala Electrica de Termoficare.

92
  Lucrari de protectie si conservare ale mediului existente sau in
curs de realizare

Din categoria lucrarilor de protectie si conservare a mediuluipe raza

localitatii Calafat semnalam existenta digurilor de aparare contra
inundatiilor realizate in zona industriala vest.

 Masuri de protectie a mediului

Strategia privind protectia mediului isi propune aplicarea acelor

masuri si actiuni destinate sa limiteze si sa opreasca agravarea deteriorarii
calitatii mediului si vietii, corectarea tendintelor negative prin atenuarea si
eliminarea
presiunilor si agresiunilor exercitate de activitatile umane asupra factorilor
de mediu si ameliorarea zonelor deteriorate prin masuri de reconstructie
ecologica, pentru a contribui la protectia si conservarea diversitatii
biologice a ecosistemelor.
Obiectivele si actiunile stabilite privind: protectia calitatii aerului,
apei si solului se inscriu in prevederile conventiilor internationale de
asigurare a protectiei mediului.
Pentru limitarea si prevenirea poluarii s-au prevazut urmatoarele:

 Reducerea poluarii aerului

- Eliminarea, diminuarea factorilor de poluare a aerului prin

retehnologizarea proceselor de fabricatie si instalatii specifice, pentru
retinerea substantelor nocive evacuate in aer de CET;
- Salubrizarea industriala prin intensificarea actiunilor de colectare,
reciclare si valorificarea deseurilor;

93
- Executarea lucrarilor de consolidare si stabilirea zgurii si cenusii pe
holdele de depozitare din cadrul Centralei Electrice de Termoficare;
- Descongestionarea traficului rutier greu din zona centrala municipiului
prin realizarea arterei ocolitoare;
- Relizarea in teritoriul intravilan al municipiului Calafat al unor perdele de
protectie pentru retinerea noxelor si purificarea atmosferei.

 Eliminarea factorilor poluanti ai apei

- Modernizarea statiilor de epurare Calafat pentru zona industriala si pentru

canalizarea menajera;
- Echiparea agentilor economici si a complexelor agrozootehnice cu statii
de epurare eficienta;

 Eliminarea surselor de poluare a solului

- Combaterea eroziunii solului, consolidarea malului fluviului Dunarea;

- Colectarea, eliminarea si neutralizarea deseurilor menajere si de alta
natura;
- Amenajarea corespunzatoare a depozitarii resturilor menajere si
industriale in municipiu;
- Reabilitarea retelelor de apa si canalizare;
- Protectia holdelor de cenusa – zgura, carbid.

 Protectia zonelor si elementelor valoroase

In planul de amenajare al teritoriului sectiunea a III-a, ‘Zone

protejate’ s-au evidentiat atat zonele naturale cat si a zonelor construite
valoroase.

94
 Pe raza localitatii Calafat semnalam ca zona protejata cu valoare
peisagistica FALEZA DUNARII, ocupata de Gradina Publica si extinderea
propusa.
Pentru zonele construite protejate ca monumente si ansambluri cu
valoare istorica, arhitecturala si arheologica de interes national din
municipiul Calafat si satele apartinatoare, se impun lucrari de cercetare,
consolidare, restaurare sau conservare dupa caz.
Municipiul Calafat este un centru urban care dispune de importante
monumente si ansambluri cu valoare istorica arhitecturala si arheologica.
De aceea se impune in perspectiva acordarea unei atentii sporite pentru
protejarea acestora si evitarea unor hotarari inguste de demolare a acelor
obiective care au un grad mare de uzura, indiferent de formula de
proprietate (stat sau privata).
Pentru aceasta se impun lucrari de consolidare si chiar refacere
pentru pastrarea integritatii si continuarii istorice a asezamintelor din zona
studiata.
Pentru municipiul Calafat se impune intocmirea unui studiu privind »
Identificarea si valorificarea constructiilor si siturilor cu valoare
arhitecturala si istorica.

95
 CAPITOLUL 10
ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

Inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale, in principal

suprafete supuse periodic inundarii si alunecarilor de teren, sunt operatiuni
deosebit de importante in cadrul PUG, rezultatele acestei analize
influentand evolutia unei localitati.
In conformitate cu Ordinul comun al MLPAT nr.62/m/31.07.1998 al
RAPL nr.11.0/288/31.07.1998 si al MAPPM nr.1955/31.07.1998, s-au
obtinut date si informatii de la PUAT, RADJ, si de la Primaria municipiului
Calafat, privind posibilele fenomene naturale ce pot sa puna in pericol
zonele construite ale localitatilor componente.
Conform datelor obtinute exista o serie de zone de de risc- eroziunea
malului stang al fluviului Dunarea in intravilanul satelor: Basarabi, si
Golenti, in partea de nord a localitatilor.
Datorita nivelului ridicat al panzei freatice au fost zone expuse la
inundatii in anotimpurile ploioase terenuri din afara intravilanului satului
Ciupercenii Vechi, in partea de sud-vest a localitatii. In prezent, pe raza
localitatilor Basarabi si Golenti nu s-au realizat lucrari de consolidare a
malurilor.
Aceste informatii au fost centralizate la nivelul Consiliului Judetean
Dolj, in teritoriul intravilan al localitatilor Basarabi, Ciupercenii Vechi si
Golenti fiind identificate zone expuse la riscuri naturale previzibile.
La nivelul orasului Calafat semnalam urmatoarele zone cu riscuri
naturale previzibile:
- Faleza fluviului Dunarea unde inregistreaza eroziuni ale malului stang si
alunecari de teren;

96
- Zone inundabile in zona industriala vest, unde cota terenului nu a fost
ridicata – ca la cota terenului pe care este amplasata SC Zaharul SA si
urmeaza a se realiza umpluturi; inundatiile care s-au produs in aceste zone
s-au datorat ploilor abundente din amonte si topirii zapezilor.

 Masuri in zonele cu riscuri naturale

Pe raza orasului Calafat s-au semnalat inundatii in platforma

industriala vest si eroziuni ale malului fluviului Dunarea in zona falezei.
Pentru combaterea eroziunii malului stang al Dunarii si pentru
preintampinarea alunecarii de teren din zona falezei se vor avea in vedere
lucrari de impadurire realizate odata cu amenajarea extinderii Gradinii
Publice.
Nu trebuie neglijata intocmirea unui studiu geotehnic care sa ofere
solutiile tehnice de consolidare a malului prin lucrari speciale( ziduri de
sprijin, etc. ).

97
 CAPITOLUL 11
PROGRAME DE DEZVOLTARE

 Punctul de trecere a frontierei la Calafat inclusiv pentru

autovehiculele grele este o investitie care a demarat din anii 1983
– cand s-a stabilit amplasamentul intre viitoarea zona industriala
vest si platforma triaj C.F. gara Calafat – in zona actualului
ferybot.
Punctul de trecere al frontierei va satisface toate activitatile ce
urmeaza a se desfasura si va fi in legatura cu ferybotul CF actual si cu noul
feribot realizat la cota + 36,00 – in conditiile realizarii complexului
hidroenergetic Turnu Magurele – Nicopole ( in prezent neoperabil datorita
cotei apelor fluviului Dunarea).

Punctul de trecere se va compune din:

 Bazin de acces al bazurilor la acostare 
 Pista de acostare
 Platforme de imbarcare-debarcare
 Platforma de control special al autoturismelor, copertina pentru
control special
 al autovehiculelor grele, cuva de dezinsectie
 Platforma de control vamal care va cuprinde si cladirea principala
de deservire a personalului de control vamal, graniceri,
administratie, personal ROMTRANS, servicii anexe precum si
posturile de control de cate 5 benzi pe fiecare sens
 Platforma de preselectare spre si dinspre controlul vamal
 Platforma de parcare

98
  Platforma tehnologica pentru utilitati magazine materiale
dezinsectie, gospodarie de apa, centrala termica, grup electrogen,
post trafo, cantar, birouri medicale, laboratoare.
 Imprejmuiri
 Drum de legatura
 Statii de alimentare cu carburanti
Avand in vedere amploarea acestei investitii care va trebui realizata
la standard international – este de semnalat efortul financiar pe care il
presupune si care trebuie conjugat cu preconizata trecere permanenta peste
Dunare in zona Calafat – Vidin – care trebuie sa se racordeze la aceste
utilitati vamale.

99