Alunecarea de teren „Hope Slide” a fost cea mai mare alunecare de teren înregistrată

vreodată în Canada. S-a produs în dimineața zilei de 9 ianuarie 1965, în districtul Hope, din
provincia British Columbia, și a omorât 4 oameni. Volumul de piatră care a fost implicat în
alunecare a depășit 47 de milioane de m3.

Înaintea alunecării
Înaintea alunecării, a avut loc o mică avalanșă care a forțat 4 oameni să-și oprească
autovehiculele la câțiva kilometri de orașul Hope. (150 de kilometri de Vancouver). În timp ce
așteptau să fie salvați de o echipă de deszăpezire, alunecarea de teren propriu-zisă s-a produs,
iar cei 4 oameni nu au avut nici-o șansă de scăpare.

Alunecarea de teren
Au fost înregistrate 2 cutremure în zona alunecării, înainte ca aceasta să se producă.
Unul la ora 3:56 AM și a doua la 6:58 AM. Alunecarea care a șters practic valea sudică a fost
descoperită când membrii Poliției Montane Canadiene cercetau zona, fiind anunțați să cerceteze
zona din cauza unor căderi minore de stânci.
Această masă imensă de moloz și piatră a strămutat pur și simplu apa și noroiul din
Lacul Outram, cu o forță atât de mare încât acestea au s-au lovit de partea opusă a văii, culcând
la pâmânt toată vegetația din zonă. Studiile recente au arătat că impactul resimțit de cealaltă
parte a văii a fost înregistrat de seismografe ca fiind un cutremur.
Echipa de salvatori a găsit doar 2 dintre cele 4 corpuri, celelalte rămânând prinse sub
piatră încă din 1965. Un autobuz s-a oprit chiar înaintea alunecării, șoferul întorcându-se din
drum și astfel salvându-și toți pasagerii de la tragedie.

Cauza
Alunecarea a fost cauzată de pre-existența unor structuri tehtonice în versantul Johnson
Ridge. Pe Vârful Johnson a mai avut loc o alunecare preistorică, dar de intensitate mai mică.
Totuși, ce a determinat alunecarea din 1965 rămâne neclar, încă. Cele două așa-numite
cutremure au fost prea mici ca să determine alunecarea terenului, deci evenimentele seismice au
fost determinate mai degrabă de impactul maselor de piatră și noroi care au lovit peretele opus al
văii.
Schimbări în condițiile apelor subterane determină de multe ori alunecări de teren, dar
acest motiv nu este considerat a fii unul care să fi participat la declanșarea alunecării de la Hope,
pentru că în acea perioadă, temperaturile sunt sub 0 grade, chiar dacă presiunea apei ar fi putut
crește odată cu înghețul ieșirilor infiltrațiilor.
 Rezultatul
Șoferii care conduc pe noua autostradă ce traversează câmpul, pot aprecia lipsa de
speranță a oricărui om care ar fi fost prins în calea alunecării cât și marimea alunecării, reflectată
de mulțimea de stânci de mărimea unui TIR.
Autostrada a fost redirecționată și înălțată cu 55 de metri față de nivelul inițial, pe cealaltă
parte a văii. Cea mai vizibilă urmă a alunecării rămâne însă, stânca goală, lipsită acum de orice
vegetație de talie mare. Este foarte ușor observabilă din aeronavele care trec prin apropierea
muntelui.