r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf. .

importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene.. in centrul cireia se afli disciplina. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. este aceea care preface animalitatea in umanitate. cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele.reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. dimpotrivi. in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). ci o rafiune care. trducafia. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici. in economia qi structura sa. ci. e practica (in intelesul de . .I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite. educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. ca metoda.omul poate deveni om numai prin educatie. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane. cu impact actual. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie)...P. schimbdtoare qi relative. dupir cauzele 9i efectele sale" . . dupa cum preciza Kant. a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. de la . 55). El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. apriorici. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte. oarecum. cdci.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. l7).

derivat din iluminismul epociiin care atrdfit. institutionalizat printr-o activitate speciald .. .precizeazd.educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate..$ :$ . umanismul lui Kant.. l6) . in intreaga lui operi.4 ..22). .neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii.9 . in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui.::il Immanuel Kant umanitate. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia. mai mult. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. l9-2O). prezent. < (p.scria Kant . lB). '. 9i instrucfia.gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. educalia fiind.).cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). atunci cdnd el afirmzr:. (p. ci intr-un cadru organizat. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. [Caci) . gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct.21)'. disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. inzestratd cu cunogtintele celei precedente. Desigul spune Kant...f. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [. lB). in mod spontan. Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor.t 13 * inceputul. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului. pe ldngd disciplini. ba.la un plan al unei educalii mai potrivite.c . Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum. aceasta disciplind nu se formeazA de la sine. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. Fiecare generafie. . spune Kant... l8).. in viziunea lui Kant. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant.cultura cuprinzind.. ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie. Kant. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu. s nu se interr el. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.Noi putem lucra . de altfel. cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale..8 (p. pentru cd. corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman. salbdticia insa nu se poate gterge .neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie. Atat :rl .

politete. precizeaza el. nici in individul izolat. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. in acest context. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. cuprinde unele gregeli 9i lipsuri. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. 2) cultivat. rinduite dupd imprejurdri date. 4) moral. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. 2l ).. nici in omul social. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA. este necesar. De aceea. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . capacitate de relafionare cu semenii). Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. ci cu starea mai bunZr. fdrAplan. deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. Remediul acestei situatii il constituie. 5) prudent.. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: . La un moment dat. .Despre pedagogie inceputul. intrucit existd riscul ca un . a genului uman" (p.educa[ie". el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. posibila in viitor.. exclamir Kant. prefacerea pedagogiei in gtiinfd. Kant simte nevoia unei recapitulari. . ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. scrierea. sau judicioase.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea. Astfel.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie.. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. Acest mod de a concepe educafia.22). transformarea pedagogiei in studiu sistematic. susline Kant. De pilda. ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). muzica etc. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. sPune sa-l creascEr Kant. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice.). pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul).

probabil. deoarece pretutindeni se simte rezistenfi. Educatia se poate realiza. fie public. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. a imprumutat c. educatia in particular.educafia spre personalitate.. susline Kant. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale.i. fie particular.n Niteza.28).educatia publica . in principal a celor morale . Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)). Bufureanu . iar cea de-a doua . printre particula expresie elevilor. recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd .sPre ab speciali. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ.Jl). Aici nimeni nu se bucurd de privilegii. in ceea ce privegte educafi a fizica.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. Acest principiu pedagogic. impreuna cu celelalte amintite mai inainte. 5) morali (vizand moralitatea). c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem.V. Educalia practici. cisa fie invalafi si gdndeascii. cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile.2) pragmaticd (vizand prudenfa). cea dintai. invafa limitarea prin dreptul altora. copiii. fiind . in cea de-a doua parte a scrierii sale. Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). (p. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca. rezistenfa gi fo{a).R. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-. realizatd de institutor. Desigur. prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. se cer a fi experimentate.trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. de altfel.tiilul traducerii sale. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea). . pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v. intitulatdrratat(de la care. t numai in in ac mai putit ..deci educafia morala -. realizata de educator. indemiinare.primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene . participative a elevilor. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. spune Kant. cuprinde. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic..asigurd instruclia (informarea). e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p.

a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor. degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine. deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta.i metoda maieutici a lui socrate. Drept urmare. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa. de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . lectura beletristicd (cititul romanelor).ic6. puterea de judecare. a geografiei.52).. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. in expresie kantiana. Kant le hdrazegte un rol marginal. celor inferioare izolate (atenlia.scrie el ninuinlS .. el recomandd cu sl|ruin!. )are . scopul educafiei este . 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc. fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (. in aceasla parte a lucrdrii.nu sci. cum scrie el).voin!a copiilor nu trebuie (. Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. mai Cea leze >lic. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. in acest context. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor. 56). )ate ltca ruqi $a). nba tde zici rald .. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie.inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic.. . aldturi de cea catehetici'mecanici. . Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. oui :are rind i igi .Despre pedagogie zl al . . cea de. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. in ceea ce privegte memoria. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. 1p.1frintd.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav. ca nociva. raliunea). Kant e de pdrere cd .. memoria).. 55). De pilda. a cirrui realizare presupune.in le-a gur.a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. el identificd gi alte principii ale educatiei. pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p.i-gi reni mte and are. neavdnd nici o valoare.. Kant respinge categoric.p'51)' in aceeaqi ordine de idei.. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie.treabd serioasa" (p'47).. in sensul de cultura fizicA a spiritului.spre abilitate gi perfecliune. ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului.

ci caracterur unui copil. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. fie morale. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria.uru. educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . pedepselefizice fiind complementare celor morale. De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd . Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. deseori repetate.administrate insd cu multd luare-aminte. daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei.'. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. sociabilitatea.in loc veselie morocdn in urma I . incipitdnare. maxime ale umanitafii. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii. nu pe disciplini (experientd).t"i.Y . ce poate fi una fald de voinla absoluti. spune Kant. fie fizice. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite. sentimentul gi ideea datoriei. la ele se va recurge rar. intre datorie gi inclinafie. iar mai tarziu. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c . iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil. gi nu dupi anumite impursuri.altora gi este in f< .rabddgi deprinde-tea suporta. Drept cdi de infdptuire a acestui scop.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali. or. ele produc riutate. amintite de Kant in compretareaceror de mai sus.aceasta lege trebuie si fie insd universali. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime.. in opinia lui Kant .nu inclinafia. Alte cai.a. urmata de pedepse. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome. dragosteade adevir. dedusi din constrangere. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta.Kant inclini firesc. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. senindtateasufletului g. sunt: puterea exemplului. unitateadintre vorbi gi faptd.i $ .incalcarea unei porunci trebuie sd fie. realizatd ca ascultare voluntari. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean.std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun.

sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce. lstina lstina :e cdi.scrie Kant .74). 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie . fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex.in loc de vorbe 9i emofii. in special. fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere.. Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . Kant adaugd . urii.70). Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. in incheiere. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. in finalul micului siu tratat de pedagogie. inteligenfd . pentru binele . cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate. gi. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. 75). la intrarea in adolescenl6" (p.ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis. educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni).. ca o comPonentZr majori a educafiei. rterea ll in ultimi analizA kantiani. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului. tental 'acter: latea. scoP.el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. precizdnd cd .cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu). stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate.aratd Kant. lSrmurit gi hotdrat" (p.in loc de devotiune morocdnoasi. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. . intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: . 69-70). timidd gi intunecaft" (P.. . Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi.. valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii .Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul.in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte.in loc de sentiment.

Harter noi pe m Exist al lui Ka nr. care aici apare transfigurat astfel: .' . ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. Constantin STROE $ . d rrt i} i''.SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie. univ.g Tradt G. dr. \T $ H ! : Prof..77O-7 JulesBar lui Bami. Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric. 76).$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea.f.

Lti rE$ :5 si .. 't: u .qI * C r. ..+. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.:} r{ ' .f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. 76).$ r.iF . ..t{ l.77O-7 Jules Ban lui Barni.. . Consfanfin STfiOE .t Tradu G...d .{l l'1 . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p.:. It :l! .sla ":i\ ... O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea. Prof. care aici apare transfigurat astfel: .:\ .Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie.iT ili . Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij .q .P .o tI . univ. dr.

Hartenstein. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a. vol. $i.v. iar cea romanir . cum traducerea lui Barni.4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. publicata de c. Jules Barni. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine. Bulureanu (Biblioteca pentru toti. ingrijita de Raymond Thamin).B. .770-771/lgl2). publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. 1868.de textul francez. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant. deci este o traducere a unei traduceri. VIII. se depdrteazi uneori simtitor de textul german. 15 octombrie 1945 T.

Animalele se folosesc de forfele lor.creaturif' (n. ar fipa indati ce vine pe lume. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor.nu putem decit si ne minunam vdztnd. anume. cum puii de rdndunici. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor. omul este copil sugar. sau de o anumiti ocrotire. intr-adevZrr.tr. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. Disciplina preface animalitatea in umanitate.). incalzire gi conducere. elev gi discipol. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle.. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . disciplina gi instructia insofitd de culturd. De hrdnire au nevoie. cele mai multe animale. dar nu qi de ingrijire. intretinerea). Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. Prin ingrijire. Drept urmare. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. de pildd. cum fac copiii. ci cel mult de hranA. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui.11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. de pildd. de Kant este Oeschopt. Daci un animal. in mod regulat. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. ce-i drept. care inseamni .

cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. nefircdnd astfel.<. il i sd dezvo 's :- $ {5iil . stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. la inceput. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. Ea trebuie. cici. Astfel.i:l . el nu e in stare s. de pildd. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. el pastreazdtoatAviala I i I { t i . va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. Disciplina este deci numai negativi. obignuindu-se doar putina vreme cu ea. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo.in sine.o facd imediat. i:! . foarte de timpuriu. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. copiii sunt trimigi la gcoald. civilizatd. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor.l{$ . ci de o anumitd primitivitate. cum am spus. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA..:.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate. ceva de la t lor. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. El n-are instinct. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. Cum insd. .i{ proprie. cum cred Rousseau gi altii. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. in urma omul greu se poate schimba. aga-zicdnd. Cenul uman trebuie sa producd de la sine. El ascultd apoi de orice toana. de pilda. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. de la umanitate. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. umanitatea. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. venind crud pe lume. ii aduce orice jertfd. nu de canar.

Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie.Despre. ei vor invala cdntarea canarilor.imti le cu ld.in afarade pasdri. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. care de asemenea sunt educati. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. oprie lurali rutem lecti. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. care invatzrcintul lor. am vedea atunci ce se poate face din om. are a 'ebuit rarie. nici un animal. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. iar traditia indoiala. Daci odati. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie. Aducandu-i intr. n-are nevoie. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . surile rbuie.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti.pedagogie uftirii r facd insul. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii. De cea din urmi. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. ca intr-o gcoald. cea mai puternica din lume' cintarii este. cdndva. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. din pricina inclinirrii sale spre libertate. il invald Pe om ceva. :dere le ea cdnd Pune . din cdte gtim. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. insd. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. la animal. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. Cum insd educatia' pe de o parte. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. ci cdrinvald.

gi atunci.. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. . Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie. De pilda. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . Nu e nimeni care. De acum inainte acest lucru se poate infiptui.fi !'t it* .. din aceastd pricind. ea nu este nicidecum imposibila. Daca. la el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. n_arinlelege el insugi. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. la o varsti mai maturdr.cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. in ce a fost negrijat. salbaticia insd nu se poate gterge .l infdptuim chiar de indata.$ .t $ 't* '* IB Immanuel Kant . fie in 460 disciplini. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii. cum e o trista observalie pentru un filantrop. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie. fiecare ar minli. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. de pildd.a. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. cel ce nu e disciplinat e salbatic. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. Este ea. imposibila? yrai intai. pentru un spirit speculativ. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa. fiind negliiat in tinerelea sa.gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. Dar e tot atit de important. ideea unei republici perfecte. neluind parte la importanta experienli a educafiei. cirmuite dupd regulile dreptafii.

gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. Natura. la florile numite ciubofica-cucului cum. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. in cele mai multe cazuri. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. ci genul uman trebuie si ajungd aici. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. copiii ii imitzr. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. Nu toli pot fi formali in acest mod. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. Omul trebuie abia sd caute a o atinge. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. ca nu indivizi izolali. inzestrata cu cunogtintele . fdrd indoiala. adevdratd.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. 461 agadar. rnitdsi rfelege . Fiecare generatie. cdci.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un . fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. cu toatd cultura elevilor lor. daca le creqtem din riddcind. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . Pentru individ. a pus totugi germenii in ele. Se vede. fie in Cel ce ilbatic.roprie. dacd insi le seminim. Nu indivizi izolali. de pildi.

conducand astfel umanitatea spre menirea ei.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. cd aceasta. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu.. dacd e rau. addugAnd ceva. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea.s . a infaptui in sine moralitatea. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). la rdndul ei. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. fdrd indoiali. a se cultiva pe sine insugi gi. asta trebuie s-o facdr omul. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. fie ti se cuvine si le dezvolti. Cici cunoaqterea depinde de educatie. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. cu aceste cuvinte: . A se face mai bun. prin diferitele ei generatii. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. sunt numai simple dispozitiuni. a recAzutmereu in barbarie. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine. gasim ci sunt foarte grele.intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general.. qi noi vedem cum omul. aqa-zicdnd. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. le predZr celei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei.

sunt de la sine e insuqi gi. rate. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. qi le stare. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. :in el. a genului u-u.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. Atdt inceputul. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. ci cu stare a mai bunir. le predi ctii despre Presupune it tarziu. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. . rdnduite dupd imprejurAri date. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. toati educafia e o artd. Dar. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. depinde." spre bine. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii.t. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. agadar. saujudicioase. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. fie ea gi corupti. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. pedagogia trebuie sd devind un studiu. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. a ou din ea. 9i rea e dacd in general. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. posibild in viitor. 465 judicioasi. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. de obicei. alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. Acest principiu e de mare importantd. gdsim cd : problemi nului spre . fArA plan. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. tie s-o flacdr 'i.

gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. apoi. Piirinfiigrijesc pentru casd. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. iar nu. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. ca sii. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. gi cauti aer qi soare deasupra sa. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. a-l intrebuinta intentiile sale. gi intatnind. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. t mai mare. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt.gi atinga scopurile proprii.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq .pentru stat. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . $i este oare. domnitorii. in aceasta . schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. in vedere sco primul rdnd d numai abild. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. va hotari in primul rand striduinfa particularii. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. ci numai binele statului ror. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. in acest caz. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. ajutorur domnitorilor. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. drept in sus. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. cum credeau Basedow gi artii. Aga e gi cu domnitorii. chestiune. aga_zictnd. $i.d .. gi unii. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine.

iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. gi. ici gi colo cdte unul care. o inlesnesc. iversal. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea. Prin ea se dobdndegte abilitatea. iar tr. 2)omultrebuiecultivat. ee care nostru ebui si este cir ala. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. se mai giseqte doar incd. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei.numai pentru unele scopuri. depildd. printre cei mari. cel mult mai cere qi abilitate. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. altele . care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. ci gi moralir. 9i ca o vor face de acum. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. . Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. considerdnd poporul sau. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. nemirgin itd. pentru rlan de 23 ropolit. 9i. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat.tari uiitoure mai bune. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. abilitatea devine' aga-zicAnd. caci binele atinga ucatie. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. nici in omul social. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri.muzica. cel mult.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia.Despre pedagogie $iunii. tocmai gdsesc t. numai ca o parte a regnului natural. Puterea qi banul nu o fac. aqa-zicdnd.

. politete qi o anumitii degteptiiciune. pe care o numim ciuilizare. inci inainte cu cdteva decenii. cai. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. pentru ea se cer maniere. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. ci pentru cd viciur e in sine urail cici. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa . De obicei. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. sau intr-adevir luminat.) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic.camera de consolare. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. De aici gi termenul de Dresskammer. * omul poate fi sau numai dresat.. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. de la to dress.. t 'd intem< orb. insi. altminteri. Astfel. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul.. se dreseaza ciini. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. iar nu Trostkammer. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune.a imbrdca". sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. instruit in mod mecanic. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . gi se pot dresa gi oameni. sa se adapteze societatii omenegti. care ar insemna . E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. indreptat. (Acest cuvdnt vine din engrezegte. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului.. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci.

iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. un mecanism. culturii 9i civilizirii. asa lacd datd gi o excepfie. a fost institutul din Dessau. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. mer. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. calea. ebuie >puri. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. Cdci. experimentarea fiind hotarAtoare. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. aqa'zicdnd. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. Se vede deci ci. Acest institut a fost intr-un . ci gi. cum ii putem face pe oameni fericiti. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. gi nu pentru cd o cere el. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. intr-un anumit fel. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. inainte de a se putea infiinta gcoli normale. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi.

practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii.. Daca numai parinfii. salariul directorului. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. 2) pozitiud.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. Astfel de institute nu pot fi numeroase. gi aparfine. care este numai invafdtor. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. cladirile necesare. care este un conducdtor. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. din acest punct de vedere. Cea din urmd priveqte numai informafiunea.. De aici rezultddeosebirea dintre instructor. in cealaltd o constrdngere morald. disciplina care impiedicd numai gregelile. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. a doua. deoarece ele sunt foarte scumpe. cat qi cu toti savanlii din Germania. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd.pentru viafd. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. dar sub legi. sau publici. instructia gi formarea morald. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. culturii. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. qi educator. Aceasta este I ) negatiud. cel din urmdr . Educatia este sau particulard.:i :. gi e constatat cdt. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. . in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l . 26 Immanuel Kant $ ii{ . scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. instructiune gi conducere.

Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. dacd vrea ca altii. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. qi anume nu numai din latura abilitatii. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. ar fi ei mai intai bine educati. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. ngrijiti cu stitute de tati. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. nici pldcerea pentru asta. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. deqi poate gdndi. la cealalta . ctionarea tre le dau ajutor in educafie.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la. ul elevilor e scumPe. Aceasta i gregelile. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit . ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6.. La cea dintdi intervine pedeapsa. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. si-i facdrceva pe placul lui. O gcoali educatie. din acest umarea in rireadintre areeste un . la rindul lor. ilor inghit lstatat ca. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd.refuzul de a face ceea ce vrea el. . care sunt ajutoare pldtite. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. cum ei uneori n-au nici timp. sau.coali. aici. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. cel ie sd arate rgdduie sd a. alte Persoane. 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. nici capacitatea necesara. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. :. . Cu ele e necesare. fireqte. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. Supunerea elevului este sau pozitiud. cam pdnd la virsta de qaisprezece ani.

atunci el supara pe al|'ii. . rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti. totul e numai mecanism. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur. q i.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare.$ ''il . pentru a fi independent.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. astfer." vrem noi. de pilda. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate. in cele ce urmeazd.a apricarea masurilor de mai sus. sd fie tiber in toate privinlere (except. Acest punct este cer mai din urmd. precum 9i fiii de principi.a uo. . invafi limitarea prin dreptur artora. Fa. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu. 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror.i{ t{ l# is # .5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti.s { it{ . iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. mai ales cei din parinli bogafi. din prima copirdrie... ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii. cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile. copiii. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. maitarziu.q '. deoarece nimeni nu poate. deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. . de pirdi. ci trebuie sa invefe etc. in acest punct.. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. s q . Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor.* rl iE $ . adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala.. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. Far6 de asta.! d { $ d i. de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. '.ifl --s i$ w '{ ti iq .iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. toata viafa lor copii. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. cdnd vrea sd apuce un culit taios).

toata rre avant4jele .oare puterile. re: l) si ldsam .maitArziu. :d i se impune a propriei sale liber.ate privintele ima. se bucuri de tfi. tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor. adicd sd :e cel mai din :fel. n Tahiti. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi. care std li. Fdrd de asta. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. : ce vrem noi. Dardespre Iwtx . pentru a ii.:agi vreme sd-l :. de pitda. lor.

este deci didacticd (aparfine institutorului). precum gi a se adapta societatii civile. care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. sau practicd . (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate. Ea cuprinde. prin urmare. 2) pe cea pragmaticd. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. in sfdrqit. el e format ca cetdfean. insd. Prin formarea spre prudenld. in vederea moralitdtii. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa.) Ea este educatie spre personalitate. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Prin educalia morald. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. Prudenfa este talentul . sau ingrijirea.Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. in vederea prudentei (apartinand educatorului). dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. 5) Pe cea morald.

intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd. la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . Formarea morali..i i' :i 1 .$ 'li{ "ir 1. se inraddcineaza lesne unele gregeli...{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea. . I ritl H d ' . Abilitate copildreasci. in vederea abilitalii gi prudenfei.. nu viclenie.Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ . de altminteri. . trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. prudenfd gi bunatate copilareasci. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult. in fetul birbatilor. este cea mai tarzie. .. trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica.i . cici.

9i aici sunt exceptii in cazul extrem. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. ia asuPra sa o educalie. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. cum auzim zic?rndu-seadeseori: . in calitate de preceptor. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. ar fi pentru copil vdtdmdtor. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari. . 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. 9i care e zeros. este o simpld prejudecati. inainte de a putea alapta copilul. Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. $i mamei. in felul ii mintea tgtfizici. fie prin doici sau pitzitoare. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere. 9i.. de la inceputul pdnd la sfargitul ei. dacd preceptorul se poarti bine. din pricini de boalir. Totuqi. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . ldreascd.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. fie prin pdrinfi.oatd arta rudentei.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!".

traind din vegetale. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. gi s-a aflat. in nici un chip. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. de pilda.i! . dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar.t! '& . deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. intr-adevir. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. Cici. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi. I pofta duP invioreazi in Rusia. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. sau mai ales acid din stomacul viteilor. qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. altminteri. gi sunt oameni puternici qi sandtogi. vedem ca el e serbezit. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. dacd copiii varsd laptele. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. . s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase.ar putea prii qi copilului. Mai ales trebuie sd avem griji -. se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. numit cheag. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. dar mai ales nafiunile din Indii.i :i! . De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. serbezirea laptelui..iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. Tungugii de pddure. . beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi. care-i priegte ei mai bine. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. in timpul cdnd alipteazd. gi ci acea hrani este cea mai buna. citric. cdnd inceteazdlaptele mamei. de pildi acid tartric. Laptele tuturor animalelor erbivore.':N . Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . Suedezii insa. sit mindnce carne. nu mindncd aproape deloc carne. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor.

dar gi mulli mor din aceastA cauzA. rcolo )una are-i ului. totuqi. in general.igi infdqatul le . cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore. 9i adeseori asta se intdmpli. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive.dinAmerica. Pe om puternic. i-am :dem . De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. oameni care altfel ar putea trdi. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. ca de pilda vin. obignuinla cu racoarea il face. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi. pipiraturi' sare etc. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. Lie sd '. chiar prin infiqare. de la mamele lor rachiu.depilda. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'." biuturi prea calde.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit.zirea rczit. Dar 9i copiilor in. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. ncios cind >tele. 9i acoperi gropile cu frunze. copiii capdtd in Rusia. $i biile reci sunt bune. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt.u. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. intr-adevir. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. caci qi asta produce slibiciune' E. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii.

Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil.:!$ ceva. aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. de pilda. inibuqindu-r. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. Leganarea insa nu e in general potrivitii. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. iar incovoierea lor este evitatd. chiar cind e ardptat. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie.$ '!t s :i8 .tr. f 'l$ . ur"uciio. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. cand ies din s6nur mamei. sd nu-r omoare pe copir. se mai evitd prin aceasta ca mama. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent.. in timp ce aldpteaza. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. ei respira primul aer. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. cantdndu-i.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. in bine. in generar. unde n-au avut aer. gi cutt $ .). ciici copiii au aici tot mai murti libertate. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri. adormind noaptea. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd. !ip. fipatur insd e sanatos pentru copii. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie.

danseazi cu ei. 37 ceva. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. tri le cdntZr. copiii nu prea vid bine. dat . Dar. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. dacir nu bdgam in seama fipetele lor. atunci e ant. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Se ea. . Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. ei inqiEi se satura de tipat. Ei :d nu trebuie re. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc.unde lia sangelui r dureroasd. Rousseau zicet daci unui copil. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. Cici. Asta este cea dintii depravare a copilului. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. in vdrsti de cam gase luni. Copiii manifesta in urma. in primul timp.tuncise crede . mult pdrfite te pdgubitor u-i. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. noi le stricZrm qi inima. lipatul namei. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. fireqte cdrsunt suparati. copilul tipit cu reflexiune. cici. Firegte cd ei au senzalia luminii. Copilul n-are. ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. Cdnd ajunge in aceastd stare. tipe.e tare.Modul rnii farani. Dar. gi moravurile. El leagd de acest fapt. Cand insd aceastd domnie inceteazd. Copilul e aliptat. ii dam peste mind. in lipetele lor. sau in alt fel. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni.de pilda. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. 9i toati lumea vine in grabd. cum fac doicile. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi.ii dezmiardir. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. va repeta strigitul mai adeseori. in timp ce . ntiigarecopiii narea. Ldsdndu-i insi sa tipe. firegte.Despre pedagogie :znddejde. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. nici o notiune despre moravuri. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. fie ea incd oricit de obscurd. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. cam in primele trei luni. ii sdrutd.

Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. Cici c aga de mart intrebdm: . Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. incetul cu incetul. Dar. ciind cediim vointei despotice a copiilor. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. . qi cu greu vom reugi candva s-o facem. Dar. negativi. Nu trebuie si le frdngem voinfa.am fi stricat-o mai intdi.. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. cir copilul are n mdinile. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. s-ar P scrie. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar asta este tocmai o educatie ... trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. 477 Aqa. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Pentru ca copiii si invefe a umbla. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. artificiale. ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. defect ce-l atribuia numai cingdtorii. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. Asta insd este prima depravare. . el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat .{ -T . notiunea unei ofense. dacir nu le. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. Pe inaintea sa. pieptul sdu fiind inca moale. invati singuri sd umble. Cici. dar in el fierbe fierea. el se lasa cu pieptul pe cingatoare. Se poate face ca copilul sii tacd. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. Pentru precautiune. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. de pilda. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica.

aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. Ar trebui. de pildi. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. precum qi intinderea.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. 9i inventia nici nu e aqa de mare. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. '. et igi mai exerciteazit corpul. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd.. iar un om care pod'rtd un corset este.. pe care copilul le va line la cFrdere.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. scrisul. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. il : interioare. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. inaintea sa. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa.el se i. Aici instrumentele naturale sunt mdinile. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. Cici cineva a inventat. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. Dar 9i asta e foarte primejdios. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . c€rnd il dezbraci. cand copilul e lisat iiUer. ci ca acestea agraveaza' numai. Asta insd :ea copiilor. cu atat omul devine mai dependent de instrumente. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. doar. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. l greu. 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. cdci toate maginile nu pot face aici nimic. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. dar launtricd. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. fdrd indoiald. qi mai mult rdul. in general. cum lse lasdcu roale. Extrem de :u greu vom sa taci. Dar.

deasemenea. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne. de pildn.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci.nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori. rachiu 9i bduturi calde. :q r$ .$ . cu atdt el e mai pulin liber qi independent. cici. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru.j $ 'r. Dar asta nu-i de nici un folos. cdci natura umani in general. nu poate fi deprinsa cu toate. Aga. Duritatea este insd contrariul molegelii. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate.sausd mdndncecdndocerpirinlii. in ceea ce priveqte cealalta chestiune. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante.!i I:* .Darpentruastaenevoiedeun regim special. cum e obignuit la inceput. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni.H :s .1 $ :i} J $ . agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. mirosul tare gi orice zgomot etc. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.Trebuie.i r { :#ffi' . Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ .. pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura.aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva. toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive. in parte 9i natura subiectelor individuale. din cauza aceasta. Dar 9i mor. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. $i vor. deoarece.sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. un numdr necrezut de mare de copii. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. 9i la inceput le face chiar rdu. Educatia rugilor merge aici foarte departe. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem. de pildd tutun. l_ .

un regim . Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. numai ci nu sunt luate in seami. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. lrece. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. Si i se dea copilului cdt ii priegte. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. te cele. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. imp. qi. Cu omul . Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. rta frigul mare. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. prin urrnare. in schimb. nu trebuie sa se rugineze. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer.. Riscdm i cu toate cele. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild. estenicidecum necesar. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. care gi ea. Asta e 48o cruzime. :eva. De obicei li se strigd copiilor: . rutin nutritive. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale.nuit la inceput. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. ca copiii sa . de pildi. in parte gi >rinsi cu toate. Dar asta teral.Despre pedagogie toleEelii. prietenos cu el. mai bine zis. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios. ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa.ai destull".gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. in ce privegte cultivarea minfii. gimor. gi prin asta devine doar timid. in loc sd-i fie .Sa-fi fie ruqine. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor.rice ora. ldd. oamenii nu vor sd le dea atentie. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii.i ceea ce stricd >eriodicitate. agadar. in general. el n-are sa se rugineze.fiecare este. iar apoi sd i se spuni: .. asta nu se facel" etc. Omului insd ii tn timp hotdr6t. gi Omul artrebui. de fapt. dacd le priegte. Irebuie. nu trebuie 4l rF. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. El nu indrdznegte sd roage ceva. sau sd e nevoie de un inderi. sau.

cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin. Aga. Cum insd doicile. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. fdra a fi timid. Dreist (obraznic .42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. Ast o distantd. il face fafarnic. decdt acea educalie sacditoare. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. ce-i drept. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. fdrd indoiari. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. gi. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur. oameni au o fafi atat de obraznica. stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. un om obraznic e. deoarece derivd de la driiuen. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. un ce prin pozitia s directia. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului.f .n. d ochiul. fdra a fi obraznic. de pilda. red.) ar trebui de fapt si se scrie driiust. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare.. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei.. unii . Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic.lns naturali. drohen (a ameninfa). qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. . Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. s totdeauna c putere. gi modest. mugtelor. nesuferit. de broagte raioase etc. insi.. er devine liber. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. cdci paianjenii sunt primejdiogi. copiii ar cauta. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. adeseori. fdra indoiald. . oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. indatd ce vdd un pdianjen. intru nimic mai bund. indt putem me4 vedem inain # . doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal.

dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. SZrincercdm apoi a apuca oul. . Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. de pilda. stdnd pe fund. un ceas . ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. ci fiindci i. Pentru asta e nevoie de putere. putem inota. desigur. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. S-ar putea zice chiar cd. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi.ireafefei. intr-un piriu 4a2 in care.pentru a stabili timpul. si ldsdm sd cadd un ou. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. picioarele se ridicd in sus. ce-i 'eninoasa. indeminare. o busoli . Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt. la toate instrumentele. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota.te rdioase etc. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. sprinteneald. gi d. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. pe c6t se poate. sau la organele simfurilor. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. ca sd putem merge pe punli inguste. doicile ii fac . cel putin' iese la suprafati. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor. capul inapoi spre ceafA. vom indoi. 9i inotdm. Aplecdndu-ne.ele servitorimii ntie sdciitoare. qi. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. : piianjeni tot lti ce vid un . :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . drohen nesuferit. siguranti. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Adeseori se cere pentru asta informafie. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd. turd. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. capul. deci in ce priveqte trupul. Omul. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. se deosebegte de animal. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare.) ar trebui de lriiuen.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. asta :opilului. cu privire'la culturd. Pe un suport ce se clatind. necesara la inotat.

a . purtatul de sarcini.]* r. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. implica gi exercitarea simturilor. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. iivedem. Saritul. pe langd exercifiile de indemdnare. tr2nta. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. intrucit e artificial. de pildi. ffi *1 $ locald. fie in depdrtare..$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. Pe ldnga asta. acele jocuri sunt cele mai bune la care. Cici copiii au. cu ajutorul soarelui etc. acestea toate sunt exercitii bune. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . gi nici nu cad deci aga de greu. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. cum se calirdfdrir un scop hotardt. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. gi aceastd teamd le intepenegte. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. prea primejdioase. adeseori. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. ridicatul. constind in a judeca exact distanta. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . mdrimea 9i propor[ia. aruncarea la tintd. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. Dxercitiul de aruncare. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. membrele. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. in proporlie cu puterea lor. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. intr-adevdr. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. in general. Dansul. fie pentru a nimeri o tinta. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. aga-zicand. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. pragtia. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n.tr).

Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. constind in faptul cd. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. de pildd. 9i de mai mult. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. Prisnelul este un joc deosebit. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. deoarece sunt supdrratoare pentru altii.aruncarea xercifiilede acest ial.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. prea :u puterea lor. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. aga-zicAnd. de asemenea. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. cdpitan de vas. ei il numeau priv6cr. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. in general. iar unui englez. de pildi. este ceva foarte folositor.tr. pentru a gti prin auz dacd. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. de a gdsi tmiit.uri. 9i in care parte. la jocul de-a baba-oarba. Astfel. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. . chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. dar copiii trebuie supravegheati.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia. ci qi in care loc din ea. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului. constdnd nrtia. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus.ceva e departe sau aproaPe. jocurile copiilor sunt universale. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. Zmeul de hdrtie este. 9i uneori prilej pentru inventii importante. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut.). Pe linga aceasla. toba etc. Segner a scris o disertalie despre prisnel. Franta etc. o . el se deprinde astfel cu ocupatie continui. Astfel muzicianul are clapele in memorie. $i scrdnciobul este o buni migcare. de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. Tot aqa qi memoria localist. de pilda micile trompete. rgd gi exercitarea rchiul. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot.

Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc. 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. c lr: $ . dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate. cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent.. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic. pe care o putem numi. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: . Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". fard indoiali. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios. intr-un fel. sincer fCrrd obriznicie. pentru ca el si se formeze. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. Disciplina trebuie si intervind mai intdi. pe de altd parte. agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd.. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. destul de incipatoare pentru dinsul. prin sine insugi. Ajungem acum la cultura sufletului. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. lumea este destul de mare pentru noi toti.:$ . animal riu. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. unde lumea trebuie sd fie. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir.x q . dar gi pentru altii. sau care. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia.Pleacd. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun.d . lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!".E s . A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura.. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. nu insa informatia. de asemenea fizicit. Cdci.! . Rousseau zice: . buni in lisa co. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. ct fi ocupi scolasti Aul incerca. ce-i drept.

cu cdt un om a lenevit mai mult. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. cdt 9i la cealalti. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. aceasta este pragmatici sau morald. ca 9i cultura spiritului. ceea ce-i gi foarte laudabil. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. in cultivarea amAndurora. insd. Putem fi ocupati in joc. gi ea bund. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. cultura abilitalii sale este. cea dintai insa numai spre naturd. numai un scolastich. copilul szrse joace. n bine . nu cultiuare. dar putem fi ocupali gi in sild. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. o treabdr serioasi. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. aqa'zicind. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase. dar el trebuie sd invefe 9i a munci. Cea liberd este. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. se cauti a se impiedica depravarea. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. care metodZr este cea mai bund in educafie.stecu tigia . in cazul din urmd avem moralizare. nu >ecopii u zice: . Formarea sufletului se poate numi.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. agadar. cu toate acestea. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. intr-un numir al Magazinutui din oottingen..eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. sd aibd ore de recreali e. Lichtenberg. rdu cultivat din punct de vedere moral. el poate avea un spirit foarte format. dar. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. Asta produce un efect cu totul contrar. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. firegte. parase animal tinel".

tr. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii. cu atdt ne place mai mult. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte. un rdspuns negativ.. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 .). gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci. ci noi o intreprindem de dragul altui scop. gi. Cdnd ne plimbdm. ocupatia nu este in sine pldcutd.. atunci plimbarea insigi este scopul. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt. Copilul trebuie deci deprins cu munca. dartrebuie sd fie. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare.Zwangsmiissig (n. fdra indoiali.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti.Silit' are sensul de -ducitor la scop" . Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru."s 's . Tot aga de gregita este ideea cd. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce. Daci meryem insi incotrova. $ el.:' 4 "4 4 . aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. dar ei au totugi caii lor de bdtaie. cu cdt drumul este mai lung. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai.$ * s l . fdrd sir avem in vedere vreun scop. dimpotrivd. de fapt. cdci omul cere ocupafii.silit" de -silnic'. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa.8 . pentru t Kant deosebegte . A$a e gi cu jocul de carfi. . va primi. straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. Ocupafia lajoc e.. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. pldcutd in sine. E.

totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. dar numai in considerarea celor superioare. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. firegte. sktauische. adevdrul siu. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. dar nici o putere de judecare.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. locuri din poeli unde ea e exprimatd.red. Un astfel de om nu este. Cdnd un tAnAr. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc.. de pilda un om care are multi memorie. de pilda. memoria etc. degi nu pot produce nimic de seama. citeazA o reguli generald. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri.Despre pedagogie inoio potrivi.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti..pentru ce e asta?" 9i . gi un timp in care muncegte. pentru lucdtor 49 el. silnicd (n'tr. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea. il putem face sa arate exemple din istorie. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. totuqi va observa cu vremea marele ei folos.. cici. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme.pentru ce e aceea?".numai in folosul inteligenfei. de pilda. de pildd imaginatia . . 2. in acest caz. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine. Silitd trebuie sd fie educatia. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are.$tim doar ce avem in memorie" (n. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd. ci fiecare numai in raportare la cealalti. Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. decAt o enciclopedie vie.). Inteligenta este cunoaqterea universalului. i1i . rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: . istefimea. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. munci. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . e de insemnat cA eainainteazd mereu.). adici inrobitoare.

50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. in orice caz. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. incercarea cu tabele. Memorarea e foarte necesard. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. cel mai pulin in gcoald. nu prea merge bine. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. ce-i drept. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. o anumiti deprindere. in futuram obliuionem. de pildd. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. dar qi cu acestea. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. numai o afacere pentru brirbafi. sau prin conversafie. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. citirea de romane slabeqte memoria. I anumiti regulile orientz I Lumea . iar declamarea este. ei igi inchipuie in roman un roman nou. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. de aceea. Astfel. Aqa e. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. Le putem invdla sau prin memorare formala. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. cdci atut repare. Copiii. 9i cu limbile. cea mai buni metodd. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. s-a fdcut. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. la limbile vii. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare. gi aceasta din urmi este. mai intdi impresiile sensibile. se pare. Trebuie. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. iar memoria trebuie si le pistreze. Citindu-te. pe langa asta. ei igi revin totugi in scurtd vreme.

red. mai ales al ochilor. tr. Apoi un aga-numit Orbis pictust.). ldmurite prin plange 9i ha(i. fac iitor em. 9i inteligenta. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. 2) prin citire qi scriere. cdt gi cea fizicA. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. nu gtiu ce citesc etc. la istoria veche etc. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim.o lla lin nsd :le. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. 4jungem la geografia veche. nu fin sau delicaf. 5) prin limbi. aduce bune servicii. ne vom orienta totugi repede iardrgi. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa.ea ste. tmit . conduc apoi la geografia politica. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. inainte de a citi ceva. de asemenea. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor.ildd ". foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin .. cum si le ascundi sau cum si le repare. dar pe l6ngi ea. 4a9 totdeodatd. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie. cdci atunci ei mediteazd. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. potrivit rdnduit. Avind regulile in memorie. citirea trebuie insd exercitata din cap. Istorisiri de calitorii. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. rdspund pe de-a'ndoaselea. in urmi insZrgust al ideilor. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. vorbirea elegantd gi elocventa). 9i nu prin buchisire.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. 9i se poate incepe cu botanica. . pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. Memoria trebuie cultivati de timpuriu.i in anu s-a . aIAt cea matematicd. intre toate gtiintele.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. S C 5l Cea arA. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic. pentru care e nevoie de matematica. . in acest caz ei n-aud decat cu o ureche.

Despre cultura simturilor. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. ci si-l faca fiindc6 e binele. a tariei atentiei gi a istefimii. Cramatica deci va merge. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta.{ . El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd. l) Cultura generald a facultdfilor mintale. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina.$ . intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. a simturilor. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. nu din obignuinta. s"a vorbit mai inainte. de pildd a mdsurarii cu ochiul. a memoriei. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. b) sau morald. :" . 52 . totdeauna cu ceva inainte. . Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. pedepse etc. ci pentru a intari forfele sale mintale. Ea este: a) sau fizicd. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina.s " '1 i. a doua insZr e activa. deosebiti de cea particulard.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge.'. in celdlalt caz. ameninfari.j.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. Altii gandesc pentru ddnsul.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. a puterii de imaginatie. ci pe maxime. Immanuel Kant . nu numai sd sdviirqeascd binele. in ce intdlnim ratiunii. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. '. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii.. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere. la invdlarea limbilor. Ea este pasivd pentru discipol.

\ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. in hotarele unei anumite figuri. aqa-zicdnd. aqa-ziclnd. Istoria insd ar trebui. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . dimpotrivd. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. credem. $i asta e o buni distractie pentru copii. a puterii de judecare qi a ratiunii. o sldbiciune a simtului nostru intern. E vorba de o raliune care. Plictisindu-se chiar de toate celelalte. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. dupa cauzele gi efectele sale. ele trebuie si invioreze geografia. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. sau invers. Inteligenfa o putem forma la inceput. vom nota urmitoarele. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. Lfiindcd e ilor sti in . intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. in ce priveqte intarirea atentiei.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. Figuri de animale. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. de pildd dacd punem imediat . vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. a lotdeauna atoriei. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. csebiti de cfiune. plante etc. chiar pe cei mai mici. sZrintervinZrabia mai tdrziu. ci trebuie sd se linA. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. in economia gi structura sa.te de cea tru elev. e practici. reiazit pe vrem sd o :tc. intitnim aici cultura inteligentei. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. ci. Dimpotrivi.

da. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. tra este. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. in general. in ceea ce privegte mdncarea. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale.t ' . dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. socrate. Tala. Dar.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. Copiii. q 54 Immanuel Kant . gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd.. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. ast niciodatd:. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. de asemenea. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. bund in unele qtiinfe. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. in expunerea religiei revelate. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. Metoda cateheticd-mecanici este. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. daci nu sunt alintati. gi totuqi se observdr cd copiii. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. intr-un fel oarecare.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. Ea trebuie sd fie negativi. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. ba1 cuvine". din noi inqine. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). aga-ziciind. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. ii molegesc. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. cam inceatd. firegte. mai alt mamd. de pildi. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. in general. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. ocupa[iile pentru care se cere incordare. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic.

cu privire la starea sa fizicdr sau morali. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. sunt in ocratic. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. copilul trebuie sZrasculte orbeqte.. prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde. Asta se explicd. decdt in cazul in care mint. sau in faptul cd dobdndim curaj nou. La boald. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori.qie rcam a [e 9i ei ste. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. acela nici nu renuntd la sperantd. baga degetul in gura etc. mai ales bdietii. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Tata.. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. insd.elegem crul cel >dulcel vAldm. . :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. Ribdarea are doud infdfiqdri. sd alerge etc. frAntd. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte.. nu se cuvine". E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. Dar asta n'ar fi tocmai necesar. cdnd. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. Vointa copiilor nu trebuie. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint.. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili.Nu se obiqnuiegte. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. de teamir sd nu li se intdmple ceva. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul.apoi sd indrepte lucrurile. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . mai .Sa'ti fie ruginel". De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge.Despre pedagogie . fireqte. care ii ceartd. de pildi. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. cum am sPus-o mai sus. ilor sdi. fdrd indoiala. La inceput. refuzdnd copiilor.Sa-tifie ruqinel". asta le putem spune.

Presupundndu-se. cei slabi. De aceea. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. ( cZrciputem f pedeapsd. orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. nu-i facem lui nimic pe plac. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. gi este. in acest caz. trebuie sd se intdmple. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori. Aceasta impiedicd necuviinlele. incA nu l_au cunoscut.! . ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. negativd. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. ceea ce.. nu pe disciplind. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. la drept vorbind. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. ei devin rauticiogi. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. firegte. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. cealaltd formeaza .i* . la rdndul nostru.q . gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei. daca ii roaga cu stdruinti. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. sd-qi manifeste supdrarea. sir le venim in 4iutor. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului.1 ffi .d 56 Immanuel Kant tdrziu. Modul in care ar trebui si se poarte. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor. daca el nu ne face nimic pe plac. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. ii impiedicdm totodatd.S . dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. ei devin molegili. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. nici noi. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. tot ce cer ei. cind ne impotrivim vointei copiilor. ce-i drept.

pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut.i atitudine tenta ce o gi este. Cand iese apoi in lume. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. care se stinge insZt totuqi cu anii. daci nu-ifacem talitate de me. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. minte. La inceput. copilul asculti de legi. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. cu dispret. nu trebuie si pedepsim. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. cei slabi. Cand copilul. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. nu trebuie sa-l pedepsim. pentru muncd. pentru distractie. qi nu dupi anumite impulsuri. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . La inceput ne insugim maxime ale gcolii.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. maxime ale umanitifii. un timp pentru dormit. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. atunci el face binele pentru a avea bine. ce-i :buie si se :eriorul lor. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. de pildd. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. de pildd. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. ci si-l intdmpindm cu dispret. dar subiective. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. la it sd nu le tot ce cer. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. Maximele sunt gi ele legi. anumite legi. Si asta i. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. iar mai t2rziu. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. toatd viata. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. nici scurtat. todati. Astfel le fixdm.

la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. Aceastd din urmi ascultare. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. qi atunci ea e de celdlalt fel. mai ales al unui elev. mai greu. ci ceva este datoria sa ca om. nu inclinatia. e foarte importanti. in al doilea rdnd. intre mai mulfi copii. in unele cazuri. De caracterul unui copil. firegte cd e bine aga. adeseori nu gtim cum sa-i luam. gi atunci ea e absolutd. dupd ceas. totuqi e mai bine aqa. ci caracterul unui copil. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala.s . sau din incredere. Cici cu privire ta ddrile publice. ne poate conduce numai datoria. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. el devine rebel. nici o predilectie. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. gi copilul va intelege. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. insd. totugi. este o dispozilie spre formarea caracterului. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. invitdtorul n-are voie sd arate. credem. degi poate cd nu-i sunt pe plac. dar qi cea dintai e foarte necesara. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. gi aceastd regularitate. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. deqi pare a fi pedanterie.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. ci ceva este datoria sa ca copil. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. uoluntard. tine inainte de toate ascultarea. apoi. de pilda pe omul care. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere.

de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. sau morald. de pildi cdnd umilim copilul. primindu-l cu o rdceald glaciala. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. Ascultarea este.de pildd iune un timp ld. 9i nu numai in copildrie.trdngere. tendinta care ajutd moralitatea. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. sau ascultarea copilului. sau in aplicarea pedepselor. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. Aceastd pedeapsd este sau fizica. gi uni a unui . persoana lor fiind obiect al afectului altuia. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. gi e de celdlalt importanti. mai departe. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila).Despre pedagogie trebuie si rui copil. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. ttem gti bine rriii dojenim guli. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. rnt qovditori. gi aceste pedepse sunt cele mai bune. cdnd copilul minte. mitd lege a ersald. tigeze toate 'e. deoarece vine in ajutorul moralitafii. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. in .l a : cazuri. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. sau insi pedeapsa e artificiala.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. ne pundndu-se bine aqa.ceea . sau a adolescentului. de pildd. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. gi atoria sa ca m.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. ascultarea ar fi gi mai perfecti. teqtecopilul deplineasci ac.

privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor.Multe a . dacd are ceva bun intr-insul. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd.60 Immanuel Kant general. dar.. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. gi. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. ele produc incdpatAnare gi. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele.'d . cdci acum copilul o pricepe bine. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. sd sdrute mAna etc. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. Un om care minte n-are nici un caracter. asta rezulta numai din temperamentul siu. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. ci abia la virsta tineretii. suo t . cdnd sunt pedepsiti. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. dar nu este totdeauna o dovadd. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. e absurd gi ii face pe copii servili. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. N ceea ce-i gregiti. A lisa copiii sd multumeascd. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. Unii copii au o inclinafie spre minciund. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. ci veseli. magulitoare lor. indata ce a crescut mai mare. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii.

Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse.inainte de toate. Cand are libertate. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine. sudavit et alsit.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. fecitque puer.tr.).trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. senini ca soarele. insZr. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive. 499 -r . Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. invritdtorii insa nu. Sufletul devine apoi iaraqi senin.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. iti. Dar nu este tocmai aga. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. sau e lipsit de politete. A face orbicopiilor deri datoria a. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. de pildi cand copilul minte. gi incd mai rar libertate. deoarece. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. el a asudat gi a degerat' (n. ci numai pentru caracterul siu. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd. altminteri. sau nu e sociabil. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. iar in privirile lor. ea se reface iaragi. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. Sunt anii cei mai apisatori. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. qi nu din sili. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine.

ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. 62 Immanuel Kant : . Din astfel de copii insi nu iese. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. de obicei. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. caci gi in aceste lucruri. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. in cele din urmZr. Societatea buni ii este o povard. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. curati gi modesti. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. cu desdvirqire. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni.''I ]T ir. gi nu face decdt si maimufdreascd. sd poarte mangete. gi poate chiar gi tabachere. dr un mijloc :\ . Podoabele nu se potrivesc copiilor. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. lii. nu se vor uita mereu in oglindd. i$ . ca in toate. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. imbrdcimintea lor. care nu-i gade bine unui copil. nimic bun. mai bine zis. t$ 1ft ttt {}H .$ tii{ . sau.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. de pilda cand vrea sa fie fnzat..

prudenla doilea' insugire a omului.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. qi poate fi uneori. ririntii llindd.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. insa. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. ifigare ii este urma. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat. it ce priveqte abititatea. qi nu trecitoare. pentru asta se cere disimulare.u. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . dupd valoare. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. : chiar ngete. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili.darseapropietotugidenesinceritate. utititut. rabele destd. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. La drept vorbind.

pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe. cd dimineata P lucru. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. Dar copilul nu gtie. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi.. sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. ceva. deci lente. Temperamenturui ii aparfine simpatia. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. decit murt gi superficiar. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat.. deci festina. Or.. dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. sau numai una mai micd. Daca vrem sa formim un caracter bun. t. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. asta nu inseamnd nimic. pentru a invafa murt. se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. dar trebuie totugi si fim hotarafi. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. dar nu de pildi. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. firegte. in ce imprejuriri se poate afla..Omul ne q :a . susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. Pt Ceea ct hotirdri. trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . Aceasta contribuie la moderarea afecturui. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. in cazur din urmd. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. se pune chestiunea: ce este ' preferabil.rabdagi deprinde-te a supoftar.. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. gi.* s . simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. Dar trebuie si invafam gi cu temei. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. prudenfa e necesara pentru temperament. 5ol Moraritatea privegte caracterur. rezistenf-r etc. dar acest pufin cu temei. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. susfine inseamnd .l . Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva.

nu poate avea incredere nici in sine insuqi. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. de reinic. de pildd.)' . cazne gi posturi. :entru e este numai n. chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Omul ncit sd . pani la urma. sau pentru a face cutare sau cutare lucru.red. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. dar nu o face. trebuie sa-mi tin promisiunea.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. sau pentru a face o plimbare. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. in acest fel. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. re lipsi etc. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. el nu se mai increde nici in sine insugi. La un om rZrucaracterul e foarte stricat. in schimb. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. iar noaptea.Omul neclintit in hotirarile sale" (n.. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut. cdnd am fagnduit cuiva ceva. zice Horafiu.Despre pedagogte trebuie 4fi.adacA ortal". mdncam incZro datd pe atdta. t . amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. :va. sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. dar sfargit i. prin pilde qi porunci. Dar >entru 9i. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r. Wr propostti tenaxt'. udtate :rului. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva.

cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. de pilda in caz de necurd[enie. b) Datoriile fatd de altii. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat.. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. asta il doare pe celalalt. care. deloc m dacd pd din pdin lor. Minlitut il face . fii milos! E doar un copil sdrman" etc. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. ficdndu-le neintrerupt complimente. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. .66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. atunci sd nu zicem: . ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. il lovegte etc. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. Dar copilul se poate injosi gi. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. in a da ospele grandioase etc. citci. sub demnitatea umanitalii prin minciunir. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. Mai apoi. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. t mea. doar e scarboasdrpentru oameni. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. de pildd.. de pildd... dacd v banii. insd copiii n-au..Nu face asta. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. de fapt. ne dedam befiei. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. cel pulin. 5o5 dimpotrivd. propriu-zis. in sr nimic. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie.

in aceea ca omul pAstreazA. cdci. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. El are. e asta just sau nu? Nu! e injust. Mai apoi. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. in persoana sa proprie. eu fac o fapta merituoasd. r injosi gi. cel putin inaintea copiilor. rdrac ai il eqte etc. cum am spus. atunci copilul sau nu dZt nimic. de pildn. dacd pldtesc insi datoria mea. Dacd ar exista o astfel de carte. Mai apoi.. atunci e momentul critic. deloc mdrinimie. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. pentru .. sau au explicat-o greqit. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu. o bucatd qi mai mare. un original cu care se compara. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. 5o4 cum a ficut-o Crugott. at. $i. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd .Despre pedagogle nt decdt 67 lii. demnitatea umanititii.. in ideea sa. :elilalt. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. daci dau sdrmanului banii. De pilda. Datoria falAde sine insuqi std insi. in schimb. Asta o putem vedea. eu sdvargesc o fapti obligatorie. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. tau nici in tre. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. anume un catehism al dreptului. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. Cand numdrul anilor sporegte.

. umilinta nu este. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. in ce privegte obligatia de binefacere. este. dupi ce se ardtasera milogi. ea este o obligatie numai imperfecti. de pilda. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. in temeiul ei. . Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos.lii:. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. noi am fi cei mai buni. A vrea si facem 1r'''*'. Inima lor sd nu fie plind de sentiment. numai din imprejurdri intdmpldtoare. dimpotrivd. sau sd scadd valoarea celuilalt. intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. cdci. . Poseddnd avere. ci plina de ideea datoriei. cdt mai vdrtos il face pe om umil. sz sau delec amdndurc Dorint de avere.. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. Acest lucru din urmi insd este invidia. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. numai datoria noastrd de a face bine celui sirac.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. nici n-am putea fi comparati cu el. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. . ci s-o facem hotaratd. deoarece. pentru afiafectatd de soarta altuia.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). El artrebui. r fl is . Astfel. de asemenea. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. sevdzurd adeseori ingelati. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . De aceea. daci acel om n-ar exista. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . religia creqtind invafi nu atdt umilinta. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii.un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild.]fr . Nu trebuie si facem inima copiilor moale. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar.$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor.

sau ale neuinoudsiei. necredinfa (fatdrnicia). sau numai ale obliga[iei. sau cele ale josniciei. scutire de grUi). Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit.i putere). iar lceeagi. Ea este o incredere modesta in sine insugi. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. in sfdrqit. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. Dorinle de felul al treilea. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. i.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. noi am lafie. stdpdnirea de sine. ln acelagi timp ins. binefacerea. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . dorinte ale iluziei sau delectZrrii. sunt: dragostea de via[d.lnima ei. buna'cuviinfi gi dragostea de pace. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. sau cele ale prostiei. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). Nici una din amdndoui. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. rmilinta r valorii cregtini m umil. in sfdrqit. desfrdnarea. nemullumirea gi bucuria de paguba altuia. la atreia. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). de sdndtate. at2ft in risipa bunurilor. sau. dacd . Dorinle de primul fel sunt: ambilia. Acest ttdm si ci. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It.Despre pedagogie I I 69 t. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. fie bine deosebiti de insolenfd. atdt in rAzbunare. celor de felul al doilea: nedreptatea. :cesorul rdri. zg?rcenia. de comoditate (pentru viitor. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. in sfirgit. Ea trebuie sd. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). setea de dominatie 9i de avere. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. onestitatea. Celor dintai le apartin: invidia. modestia gi cump6tarea. la categoria a doua: probitatea. el devine o fiintd morald numai . sau materiale (raportate la un obiect). Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste. tsise rpotrivi. Multi lupd ce d facem nzadar. acest rbligatie 'moale.

in toc de sentiment. care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara. cd. chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului . notiuniab sau rea-p ci nu col universal. urii. fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia. Or. qF a solic 2. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. inteligenld .s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*. trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale..I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. care nu cunoa$te lumea. insd. in care nu suntem dec6t animale. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr .in loc de devofiune morocanoasa. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine.'' Rr g * 'L F . care nu cunoagte inci datoria.oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [.afard merita fortunae (meritele norocului). deqi rafiunea il mdna in directia opusa. 6} y invdtAtoru . stimd de sine qi demnitate interioard . deci prin constrdngere proprie. iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard. timidri gi intunecatd. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping. lnainte de toate. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme.in locul opiniei oameniror.. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft.in loc de vorbe gi emofii. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura. posibil. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii .

de pildd frica de puterea lui Dumnezeu.Putem pre toate rafiunea . faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. ca nu comoditatea. simpla imitatie qi numai maimutareali. sd agerim puterea lor de judecare. a unui legiuitor. ci ceva universal. despre bund sau rea-purtare. dupi starea actualZr a societafii noastre. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. . lutindeni gi sd le in locul absurd. despre obligatii. cur4j nou pentru indreptare. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. Cum insi. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie.trdngere e. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. >lenteazA r iegi din Lle. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. ar produce la ei sau indiferenta. de pildd. sau idei gregite. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee. totodati. folosul etc. Acestea nu . mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm.ard.Despre pedagogie . copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei.ii. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme. dar pe departe. sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. i potrivit copurile dea omului puteri noi. asta nu e posibif . fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. au s-o determine. qi pentru om. arAtind cum. bun din . pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se.

egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala. pe de altA parte.:i .j sunt decdt pregitiri la fapte bune.ftill rfrl nfti f. intelepciunea sa etc. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. iar teologia sd-i urmeze. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia.s .ffi :ilffi r. A-i face pe copii sa recite formule. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu. cu toate acestea. Vrem si servim lui Dumnezeu.1r . asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. Congtiinla este. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi.. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. qi asta se numeqte religie. Vom gdsi in ea numai fricd. intelepciunea sa. dar nu sunt ele insele fapte bune.!i . gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. pe de o parte. ea este fara efect. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. De aceea religia intrd in orice moralitate. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase. '. cind preamirim puterea sa.i' 5 $ H 72 Immanuel Kant . caci ea nu este arbitrara. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. de pilda cdnd il laudam. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA. cauza autorul opririi furtului. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. l. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios.tribunalul sdu.. Moralitatea deci trebuie sd premeargi. dar gi in noi . r $ . Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. I oamenii c religiilor.{ . I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ . firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. Aici.:. unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. 9i nddejde 9i straduinta de risplatd.$ . propriu-zis. Astfel. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. un principe poate opri in lara sa furtul.

Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi. la intrarea in adolescenta. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori.gii. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. . gi acesta este un abuz. deosebirea sexelor. ba chiar in intentie pioasd.Astfel. pentru ca ei. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. gi. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. la copii precum qi la noi ingine. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. cu respect. numai negative. se oprea o clipi gi reflecta. lsti lege. de pildd. ca inaintea judecitorului sdu. Se istorisegte ci Newton.. cu toata diversitatea religiilor. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. cum s-a spus. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. OameniiriiaraLA binele legii. Dacd fira efect.ios. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. fiarele. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. cdci. in al treilea rind. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. gi niciodati cu ugurinti. Vrem im. mai intdi. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori. rrald. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. Trebuie sd ludm aminte. -o gdndim . Anume. inta este. :d fi numit nul invati le fericire. Aici. in sfarqit. la sfarqit. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni . mai departe. ori de cite ori pronuntd numele sdu. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte.ronul sdu sdu. Cdci . gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie.Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. cZrci roralitate. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. in sfirgit. vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi. . intipiri I 77 ineascd . Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii. Ei trebuie sd se bucure de binele universal. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei.alitatea a cdutat egalitdtii .chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu.Despre pedagogie c despre aceastd . ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. eprogam exercitiu lua parte datorie. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz.

... ... ..5.l .. ... . .. .. . .univ. .... . .. ... . . .... ...Copri* STROE Prefa[dde prof. .... . .. .... .Constantin Notatraducitorului .... ....35 . .. . . ...5 .dr.... .65 ...... ... Introducere. . Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 .. ...29 . ..l.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful