r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

.Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf.

oarecum.. antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).omul poate deveni om numai prin educatie. a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici. cu impact actual. ci o rafiune care. ca metoda. dimpotrivi. schimbdtoare qi relative. dupir cauzele 9i efectele sale" . in economia qi structura sa. educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. trducafia. de la . este aceea care preface animalitatea in umanitate.. importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. . el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. . 55). ci. cdci.. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. dupa cum preciza Kant. in centrul cireia se afli disciplina. apriorici.P. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). e practica (in intelesul de . cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite.reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. l7). ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane.

.. in mod spontan. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor. lB). . gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [. '. l9-2O). cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale.8 (p. s nu se interr el.cultura cuprinzind. [Caci) . .educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate. .. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia.. poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. umanismul lui Kant. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. mai mult.21)'... spune Kant.::il Immanuel Kant umanitate. salbdticia insa nu se poate gterge . in viziunea lui Kant. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta..f. Desigul spune Kant.c . educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.4 .22). < (p. Atat :rl . ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu. (p. de altfel.cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). Kant. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. l8).la un plan al unei educalii mai potrivite. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie. educalia fiind.9 . ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ .$ :$ . inzestratd cu cunogtintele celei precedente.neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii.Noi putem lucra . pentru cd. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om. 9i instrucfia. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . lB). in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui.).neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie. Fiecare generafie. ci intr-un cadru organizat.. corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd. institutionalizat printr-o activitate speciald .precizeazd. l6) ... Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum.gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p.. ba. in intreaga lui operi. aceasta disciplind nu se formeazA de la sine. pe ldngd disciplini.t 13 * inceputul.scria Kant . prezent. disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. atunci cdnd el afirmzr:.

sau judicioase. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea.. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii. . nici in omul social. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. 2l ). ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). Remediul acestei situatii il constituie. pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). Kant simte nevoia unei recapitulari. precizeaza el.. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. a genului uman" (p. ci cu starea mai bunZr. De aceea. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere.Despre pedagogie inceputul. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. cuprinde unele gregeli 9i lipsuri. 5) prudent. transformarea pedagogiei in studiu sistematic. Astfel. muzica etc. scrierea.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. capacitate de relafionare cu semenii). exclamir Kant. fdrAplan. el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. posibila in viitor.. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. prefacerea pedagogiei in gtiinfd. nici in individul izolat. De pilda.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA.22).). in acest context. susline Kant. La un moment dat. rinduite dupd imprejurdri date. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. 2) cultivat. prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . 4) moral.educa[ie". politete. intrucit existd riscul ca un . sPune sa-l creascEr Kant.. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: . . Acest mod de a concepe educafia. este necesar.

a imprumutat c. 5) morali (vizand moralitatea).28).trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean.deci educafia morala -. deoarece pretutindeni se simte rezistenfi. se cer a fi experimentate. in ceea ce privegte educafi a fizica. fie public. invafa limitarea prin dreptul altora. recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd .. t numai in in ac mai putit .educatia publica . fiind .n Niteza. de altfel. e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor. realizatd de institutor.educafia spre personalitate. Aici nimeni nu se bucurd de privilegii.primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene .. (p. cisa fie invalafi si gdndeascii. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. printre particula expresie elevilor.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p. fie particular. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale. iar cea de-a doua . susline Kant. probabil. Educatia se poate realiza. indemiinare. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ.2) pragmaticd (vizand prudenfa). copiii. realizata de educator.sPre ab speciali. in principal a celor morale . toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea).Jl). Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). participative a elevilor. intitulatdrratat(de la care. Bufureanu . cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile. rezistenfa gi fo{a). educatia in particular.tiilul traducerii sale. . impreuna cu celelalte amintite mai inainte. prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. cea dintai. Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)). Desigur. spune Kant. cuprinde. pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v.V. in cea de-a doua parte a scrierii sale. Acest principiu pedagogic. Educalia practici. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem.i. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-..asigurd instruclia (informarea).R. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca.

..ic6.scrie el ninuinlS . in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului..in le-a gur.1frintd. Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. scopul educafiei este . Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. mai Cea leze >lic.voin!a copiilor nu trebuie (. 1p.. 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. De pilda. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie. .inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic. )are . in expresie kantiana. Kant respinge categoric..i-gi reni mte and are. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie.i metoda maieutici a lui socrate. fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (. ca nociva. 55). printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. 56)..spre abilitate gi perfecliune.Despre pedagogie zl al . cea de. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. puterea de judecare. Drept urmare. in acest context..treabd serioasa" (p'47). in aceasla parte a lucrdrii. )ate ltca ruqi $a).a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. Kant le hdrazegte un rol marginal.. a cirrui realizare presupune. de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului. in ceea ce privegte memoria. deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta. . pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. cum scrie el)..52). de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor. el identificd gi alte principii ale educatiei. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. Kant e de pdrere cd . memoria).nu sci.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav. raliunea). nba tde zici rald . aldturi de cea catehetici'mecanici.p'51)' in aceeaqi ordine de idei.a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor. in sensul de cultura fizicA a spiritului. celor inferioare izolate (atenlia. degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. lectura beletristicd (cititul romanelor). ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (. neavdnd nici o valoare. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa. el recomandd cu sl|ruin!. a geografiei. . oui :are rind i igi .

Y . cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean.uru.altora gi este in f< . totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil. urmata de pedepse. ce poate fi una fald de voinla absoluti. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria.std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii. sunt: puterea exemplului. De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime. daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei. in opinia lui Kant .. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. intre datorie gi inclinafie. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd .nu inclinafia. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. la ele se va recurge rar. unitateadintre vorbi gi faptd. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c . pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. senindtateasufletului g. sentimentul gi ideea datoriei.incalcarea unei porunci trebuie sd fie.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali. educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . spune Kant. deseori repetate.t"i.'. or. maxime ale umanitafii. dragosteade adevir. pedepselefizice fiind complementare celor morale. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. amintite de Kant in compretareaceror de mai sus. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun.Kant inclini firesc. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii. Drept cdi de infdptuire a acestui scop. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. ci caracterur unui copil.administrate insd cu multd luare-aminte. gi nu dupi anumite impursuri. dedusi din constrangere. fie fizice. iar mai tarziu. realizatd ca ascultare voluntari.aceasta lege trebuie si fie insd universali. sociabilitatea. fie morale.a.rabddgi deprinde-tea suporta.i $ . iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). nu pe disciplini (experientd). Alte cai. incipitdnare. ele produc riutate.in loc veselie morocdn in urma I .

.in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte.aratd Kant. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului. precizdnd cd .Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul.. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate. lSrmurit gi hotdrat" (p. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte.ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis.74). . stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul.. intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: .sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii . timidd gi intunecaft" (P. 75). scoP. fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere. urii. ca o comPonentZr majori a educafiei. tental 'acter: latea. pentru binele .in loc de devotiune morocdnoasi. 69-70). Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. in finalul micului siu tratat de pedagogie.. la intrarea in adolescenl6" (p.70). lstina lstina :e cdi.scrie Kant . 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie .in loc de vorbe 9i emofii. in special.. fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine. inteligenfd . Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . Kant adaugd . in incheiere.el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi. gi.cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul.in loc de sentiment.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu). educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). rterea ll in ultimi analizA kantiani. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate.

care aici apare transfigurat astfel: . Harter noi pe m Exist al lui Ka nr. d rrt i} i''. Constantin STROE $ .77O-7 JulesBar lui Bami.$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. \T $ H ! : Prof.f.' . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric. dr..SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie. univ. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. 76).g Tradt G. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea. Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct .

..:} r{ ' . univ.t{ l.. care aici apare transfigurat astfel: . Lti rE$ :5 si . Consfanfin STfiOE . Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij .f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr. ..d ...q .{l l'1 .iT ili ..+. It :l! .qI * C r.iF .P . . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric.77O-7 Jules Ban lui Barni. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p.t Tradu G.$ r. 76). dr. 't: u .o tI . Prof.:\ .:..sla ":i\ . .Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea.

de textul francez. . vol. publicata de c. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine.v. deci este o traducere a unei traduceri.770-771/lgl2). ingrijita de Raymond Thamin). iar cea romanir . Bulureanu (Biblioteca pentru toti. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a.B. publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. 1868.4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. VIII. cum traducerea lui Barni. Hartenstein. $i. Jules Barni. se depdrteazi uneori simtitor de textul german. 15 octombrie 1945 T. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant.

Animalele se folosesc de forfele lor. incalzire gi conducere. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. de pildd. anume.creaturif' (n. de Kant este Oeschopt. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. Disciplina preface animalitatea in umanitate. Prin ingrijire. cum puii de rdndunici. ar fipa indati ce vine pe lume. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. ce-i drept. omul este copil sugar. ci cel mult de hranA. elev gi discipol. Drept urmare.tr.11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. De hrdnire au nevoie. Daci un animal. sau de o anumiti ocrotire. dar nu qi de ingrijire. cele mai multe animale. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. intretinerea). disciplina gi instructia insofitd de culturd. care inseamni .. intr-adevZrr. in mod regulat. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle.).nu putem decit si ne minunam vdztnd. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. cum fac copiii. de pildd.

9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. la inceput. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. cici. aga-zicdnd. El n-are instinct. el nu e in stare s. ceva de la t lor. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. nefircdnd astfel. cum cred Rousseau gi altii. de pildd. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. Cenul uman trebuie sa producd de la sine. Disciplina este deci numai negativi.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care.<. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. O generatie cregte pe alta. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. ii aduce orice jertfd. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. nu de canar. intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. in urma omul greu se poate schimba.:. el pastreazdtoatAviala I i I { t i .l{$ .i{ proprie. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie. ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. i:! . . il i sd dezvo 's :- $ {5iil . umanitatea. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice.o facd imediat. de la umanitate.. civilizatd. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. obignuindu-se doar putina vreme cu ea. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai.in sine. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia.i:l . foarte de timpuriu. Astfel. cum am spus. de pilda. copiii sunt trimigi la gcoald. ci de o anumitd primitivitate. venind crud pe lume. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. El ascultd apoi de orice toana. Ea trebuie. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. Cum insd. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate.

are a 'ebuit rarie. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti. oprie lurali rutem lecti. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . care invatzrcintul lor. am vedea atunci ce se poate face din om.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. ca intr-o gcoald. din pricina inclinirrii sale spre libertate. il invald Pe om ceva. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. n-are nevoie. Aducandu-i intr. ei vor invala cdntarea canarilor. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. cdndva. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie. Cum insd educatia' pe de o parte. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. ci cdrinvald. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. surile rbuie. la animal. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. cea mai puternica din lume' cintarii este. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. De cea din urmi. iar traditia indoiala. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. care de asemenea sunt educati. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd.Despre. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala .pedagogie uftirii r facd insul. :dere le ea cdnd Pune .imti le cu ld. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. din cdte gtim. Daci odati. nici un animal. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. insd. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie.in afarade pasdri. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind.

gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. fie in 460 disciplini. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii. ideea unei republici perfecte. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. fiind negliiat in tinerelea sa. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. De acum inainte acest lucru se poate infiptui.a. ea nu este nicidecum imposibila. neluind parte la importanta experienli a educafiei. Daca.. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). n_arinlelege el insugi.l infdptuim chiar de indata. . Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. Dar e tot atit de important. din aceastd pricind.fi !'t it* . cel ce nu e disciplinat e salbatic. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. de pildd. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. fiecare ar minli. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. in ce a fost negrijat. cirmuite dupd regulile dreptafii. de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie. De pilda. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia).cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. la el dispozifiunile naturale.$ . careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . imposibila? yrai intai. la o varsti mai maturdr. Nu e nimeni care.t $ 't* '* IB Immanuel Kant . Este ea.. gi atunci. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa. cum e o trista observalie pentru un filantrop. chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. salbaticia insd nu se poate gterge . pentru un spirit speculativ. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie.

fie in Cel ce ilbatic. de pildi. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. la florile numite ciubofica-cucului cum. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. Nu toli pot fi formali in acest mod. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii. gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. in cele mai multe cazuri.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un . rnitdsi rfelege . Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. cdci. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. fdrd indoiala. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. daca le creqtem din riddcind. 461 agadar. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. Se vede. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. copiii ii imitzr. ca nu indivizi izolali. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. Omul trebuie abia sd caute a o atinge.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. inzestrata cu cunogtintele . dacd insi le seminim. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. adevdratd. cu toatd cultura elevilor lor. Pentru individ. a pus totugi germenii in ele. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. ci genul uman trebuie si ajungd aici. Natura. Fiecare generatie. Nu indivizi izolali.roprie. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul.

intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general. sunt numai simple dispozitiuni. De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. prin diferitele ei generatii... sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. addugAnd ceva. asta trebuie s-o facdr omul. conducand astfel umanitatea spre menirea ei. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri. la rdndul ei. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. cd aceasta. A se face mai bun. a se cultiva pe sine insugi gi. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA. fie ti se cuvine si le dezvolti.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. a infaptui in sine moralitatea. cu aceste cuvinte: . aqa-zicdnd. Cici cunoaqterea depinde de educatie. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. le predZr celei ce vine. fdrd indoiali. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. gasim ci sunt foarte grele." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine. dacd e rau.s . qi noi vedem cum omul. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului. a recAzutmereu in barbarie.

qi le stare. rdnduite dupd imprejurAri date. :in el. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. 465 judicioasi. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. saujudicioase. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. a ou din ea. gdsim cd : problemi nului spre . Acest principiu e de mare importantd. . alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. tie s-o flacdr 'i. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate. 9i rea e dacd in general. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). a genului u-u. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. fie ea gi corupti. de obicei. le predi ctii despre Presupune it tarziu.t. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. posibild in viitor. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. rate.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. pedagogia trebuie sd devind un studiu. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. fArA plan. ci cu stare a mai bunir. agadar. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. depinde. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. sunt de la sine e insuqi gi. Atdt inceputul. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. Dar. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. toati educafia e o artd." spre bine. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au.

in vedere sco primul rdnd d numai abild. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. Piirinfiigrijesc pentru casd. gi unii. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. t mai mare. a-l intrebuinta intentiile sale. ca sii. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund.. drept in sus.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. gi cauti aer qi soare deasupra sa. iar nu. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. chestiune. Aga e gi cu domnitorii. $i este oare. gi intatnind. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. $i. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. aga_zictnd. ajutorur domnitorilor. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. ci numai binele statului ror.d . va hotari in primul rand striduinfa particularii. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine.pentru stat. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. in aceasta . in acest caz. domnitorii. cum credeau Basedow gi artii. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ .gi atinga scopurile proprii. apoi.

dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. iversal. nici in omul social. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. depildd. Prin ea se dobdndegte abilitatea. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . 9i ca o vor face de acum. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. considerdnd poporul sau.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia. iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. ee care nostru ebui si este cir ala. tocmai gdsesc t. gi. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. aqa-zicdnd. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. . Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. caci binele atinga ucatie. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. Puterea qi banul nu o fac. se mai giseqte doar incd. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile.numai pentru unele scopuri. ici gi colo cdte unul care. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi.tari uiitoure mai bune. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. iar tr. cel mult. o inlesnesc. altele . pentru rlan de 23 ropolit. 2)omultrebuiecultivat.Despre pedagogie $iunii. nemirgin itd. 9i. cel mult mai cere qi abilitate. abilitatea devine' aga-zicAnd. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. ci gi moralir. numai ca o parte a regnului natural. ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea.muzica. printre cei mari. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei.

. ci pentru cd viciur e in sine urail cici. altminteri. Astfel. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd.a imbrdca".. iar nu Trostkammer. de la to dress..) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic. se dreseaza ciini. sau intr-adevir luminat. inci inainte cu cdteva decenii. * omul poate fi sau numai dresat. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. De aici gi termenul de Dresskammer. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd. care ar insemna .. gi se pot dresa gi oameni. sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. politete qi o anumitii degteptiiciune. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. t 'd intem< orb.camera de consolare. instruit in mod mecanic. De obicei. indreptat. insi. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. sa se adapteze societatii omenegti. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. pentru ea se cer maniere.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. cai. (Acest cuvdnt vine din engrezegte.. pe care o numim ciuilizare. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa . cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti.

unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. mer. experimentarea fiind hotarAtoare. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. asa lacd datd gi o excepfie. aqa'zicdnd. intr-un anumit fel. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. a fost institutul din Dessau. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. ebuie >puri. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. ci gi. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. Cdci.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. inainte de a se putea infiinta gcoli normale. gi nu pentru cd o cere el. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. Acest institut a fost intr-un . calea. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. un mecanism. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. cum ii putem face pe oameni fericiti. Se vede deci ci. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. culturii 9i civilizirii.

cladirile necesare. 26 Immanuel Kant $ ii{ . qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. salariul directorului. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie.. care este numai invafdtor.:i :. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. Aceasta este I ) negatiud. qi educator. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. culturii.pentru viafd. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. instructia gi formarea morald. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l .. Educatia este sau particulard. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. dar sub legi. din acest punct de vedere. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. . Astfel de institute nu pot fi numeroase. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. in cealaltd o constrdngere morald. cel din urmdr . a doua. care este un conducdtor. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. De aici rezultddeosebirea dintre instructor. cat qi cu toti savanlii din Germania. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. Daca numai parinfii. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. Cea din urmd priveqte numai informafiunea. sau publici. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. gi e constatat cdt. gi aparfine. deoarece ele sunt foarte scumpe. instructiune gi conducere. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. 2) pozitiud. disciplina care impiedicd numai gregelile.

sau. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. care sunt ajutoare pldtite.refuzul de a face ceea ce vrea el.. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. . ar fi ei mai intai bine educati. Aceasta i gregelile. qi anume nu numai din latura abilitatii. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. la rindul lor. cel ie sd arate rgdduie sd a. alte Persoane. nici capacitatea necesara. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. O gcoali educatie. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta.coali. la cealalta . Supunerea elevului este sau pozitiud. din acest umarea in rireadintre areeste un . aici. ul elevilor e scumPe. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. deqi poate gdndi. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. ctionarea tre le dau ajutor in educafie. 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. :. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. dacd vrea ca altii.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. cum ei uneori n-au nici timp. fireqte. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. La cea dintdi intervine pedeapsa. Cu ele e necesare. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit . el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. . ilor inghit lstatat ca. cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. ngrijiti cu stitute de tati. nici pldcerea pentru asta. si-i facdrceva pe placul lui.

totul e numai mecanism.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare. pentru a fi independent..q '. astfer. mai ales cei din parinli bogafi. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. in cele ce urmeazd. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu.i{ t{ l# is # .iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. Fa.. . 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. cdnd vrea sd apuce un culit taios). . copiii. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur. sd fie tiber in toate privinlere (except.! d { $ d i. de pilda.s { it{ . Acest punct este cer mai din urmd. in acest punct. din prima copirdrie.a uo.5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti. toata viafa lor copii. invafi limitarea prin dreptur artora. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor. deoarece nimeni nu poate.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean." vrem noi. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. atunci el supara pe al|'ii. s q .$ ''il . care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala. maitarziu.ifl --s i$ w '{ ti iq . deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. de pirdi.a apricarea masurilor de mai sus. q i. ci trebuie sa invefe etc.* rl iE $ . . ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa.. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. '. precum 9i fiii de principi. cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile. rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti. Far6 de asta. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale..

toata rre avant4jele . :d i se impune a propriei sale liber. Fdrd de asta. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. lor. tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor.ate privintele ima. pentru a ii. n Tahiti. re: l) si ldsam . lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. adicd sd :e cel mai din :fel.maitArziu. care std li. Dardespre Iwtx .:agi vreme sd-l :. de pitda. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi.oare puterile. se bucuri de tfi. : ce vrem noi.

5) Pe cea morald. prin urmare. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. sau ingrijirea. Ea cuprinde. sau practicd . Prudenfa este talentul . 2) pe cea pragmaticd. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. este deci didacticd (aparfine institutorului). Prin educalia morald. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ.Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. in vederea moralitdtii. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. in sfdrqit.) Ea este educatie spre personalitate. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate. Prin formarea spre prudenld. precum gi a se adapta societatii civile. el e format ca cetdfean. in vederea prudentei (apartinand educatorului). insd. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman.

la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar.i i' :i 1 . in fetul birbatilor.. este cea mai tarzie.Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ . se inraddcineaza lesne unele gregeli. Formarea morali. intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur.. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd. trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult. de altminteri.{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea.. in vederea abilitalii gi prudenfei. prudenfd gi bunatate copilareasci. .i . trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . Abilitate copildreasci. cici. I ritl H d ' ...$ 'li{ "ir 1. nu viclenie. . .

Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. de la inceputul pdnd la sfargitul ei.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. ar fi pentru copil vdtdmdtor.oatd arta rudentei. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. 9i. . dacd preceptorul se poarti bine. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. $i mamei. cum auzim zic?rndu-seadeseori: . 9i care e zeros. Totuqi. in felul ii mintea tgtfizici. este o simpld prejudecati. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. ia asuPra sa o educalie. inainte de a putea alapta copilul. din pricini de boalir.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!". in calitate de preceptor. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . ldreascd. fie prin pdrinfi. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. fie prin doici sau pitzitoare. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari.. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza.

gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Suedezii insa.t! '& . citric. nu mindncd aproape deloc carne. Tungugii de pddure. cdnd inceteazdlaptele mamei. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi.i! .ar putea prii qi copilului. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi.i :i! . Mai ales trebuie sd avem griji -. sau mai ales acid din stomacul viteilor. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. I pofta duP invioreazi in Rusia. . numit cheag. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. vedem ca el e serbezit. in nici un chip. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. intr-adevir. Cici. Laptele tuturor animalelor erbivore. gi s-a aflat. serbezirea laptelui. gi ci acea hrani este cea mai buna. de pildi acid tartric.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. altminteri.':N . Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar. care-i priegte ei mai bine. dar mai ales nafiunile din Indii. sit mindnce carne. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. traind din vegetale. . in timpul cdnd alipteazd. de pilda.. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. dacd copiii varsd laptele.

Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. totuqi. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. i-am :dem .dinAmerica.u. chiar prin infiqare. dar gi mulli mor din aceastA cauzA. Pe om puternic. Lie sd '. $i biile reci sunt bune. oameni care altfel ar putea trdi. copiii capdtd in Rusia. cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. in general. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. pipiraturi' sare etc. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. rcolo )una are-i ului. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. 9i adeseori asta se intdmpli. ca de pilda vin. intr-adevir. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. ncios cind >tele.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt." biuturi prea calde. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. caci qi asta produce slibiciune' E. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore.depilda. Dar 9i copiilor in. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF.zirea rczit. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. obignuinla cu racoarea il face. de la mamele lor rachiu.igi infdqatul le . infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. 9i acoperi gropile cu frunze. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei.

dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. sd nu-r omoare pe copir. aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. ciici copiii au aici tot mai murti libertate. iar incovoierea lor este evitatd. !ip.$ '!t s :i8 . gi cutt $ . chiar cind e ardptat. cantdndu-i. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. fipatur insd e sanatos pentru copii. Italienii o intrebuinleazdgi o numes.). deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. adormind noaptea. in timp ce aldpteaza. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent.. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. cand ies din s6nur mamei. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. in generar. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. ur"uciio. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. de pilda. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. in bine. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. se mai evitd prin aceasta ca mama.:!$ ceva. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. inibuqindu-r. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd.tr. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. unde n-au avut aer. Leganarea insa nu e in general potrivitii. ei respira primul aer. f 'l$ .

dat . ei inqiEi se satura de tipat. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe. Copiii manifesta in urma. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. copilul tipit cu reflexiune.Modul rnii farani. Se ea. tipe. El leagd de acest fapt. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru.unde lia sangelui r dureroasd. fie ea incd oricit de obscurd. in timp ce . Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. firegte. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. Dar. tri le cdntZr.ii dezmiardir. Ei :d nu trebuie re. ii sdrutd. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc.tuncise crede . dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. Cand insd aceastd domnie inceteazd. Cdnd ajunge in aceastd stare. nici o notiune despre moravuri. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. cum fac doicile. in vdrsti de cam gase luni. mult pdrfite te pdgubitor u-i.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. Firegte cd ei au senzalia luminii. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. 37 ceva. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. 9i toati lumea vine in grabd. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. dacir nu bdgam in seama fipetele lor.de pilda. Asta este cea dintii depravare a copilului. in primul timp. Copilul n-are. Rousseau zicet daci unui copil. . ntiigarecopiii narea. in lipetele lor. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele.Despre pedagogie :znddejde. gi moravurile. Dar. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. copiii nu prea vid bine. noi le stricZrm qi inima. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele. sau in alt fel. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. atunci e ant. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. va repeta strigitul mai adeseori. Cici.e tare. fireqte cdrsunt suparati. Copilul e aliptat. danseazi cu ei. cam in primele trei luni. lipatul namei. cici. ii dam peste mind. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el.

el se lasa cu pieptul pe cingatoare. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Pentru precautiune. . Dar. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. ciind cediim vointei despotice a copiilor. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. dacir nu le. incetul cu incetul.. qi cu greu vom reugi candva s-o facem. Pentru ca copiii si invefe a umbla. Cici.{ -T . invati singuri sd umble. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. Dar. Dar asta este tocmai o educatie . gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos. 477 Aqa. ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. Cici c aga de mart intrebdm: . dar in el fierbe fierea. s-ar P scrie. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. Se poate face ca copilul sii tacd. defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. Nu trebuie si le frdngem voinfa.am fi stricat-o mai intdi. artificiale. notiunea unei ofense. ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. cir copilul are n mdinile.. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina. Pe inaintea sa. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. pieptul sdu fiind inca moale. de pilda. Asta insd este prima depravare.. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. . li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. negativi. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd.

celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. qi mai mult rdul. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. de pildi. fdrd indoiald. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. Extrem de :u greu vom sa taci. iar un om care pod'rtd un corset este. cdci toate maginile nu pot face aici nimic. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. il : interioare. 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. Dar. c€rnd il dezbraci. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. inaintea sa.. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. l greu.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. Cici cineva a inventat. Dar 9i asta e foarte primejdios. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. dar launtricd. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. cu atat omul devine mai dependent de instrumente.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. precum qi intinderea. et igi mai exerciteazit corpul. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. doar.el se i. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. in general. pe care copilul le va line la cFrdere. Aici instrumentele naturale sunt mdinile. 9i inventia nici nu e aqa de mare. cand copilul e lisat iiUer. cum lse lasdcu roale. ci ca acestea agraveaza' numai.. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . Ar trebui. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. '. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. Asta insd :ea copiilor. scrisul.

in parte 9i natura subiectelor individuale.!i I:* . toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive. $i vor. din cauza aceasta. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. cici.Darpentruastaenevoiedeun regim special. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ . Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. deasemenea. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. l_ .aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva. deoarece. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase.nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. Aga. mirosul tare gi orice zgomot etc. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Dar 9i mor. nu poate fi deprinsa cu toate. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem. 9i la inceput le face chiar rdu. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale.H :s . un numdr necrezut de mare de copii. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate.j $ 'r. rachiu 9i bduturi calde. agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. cu atdt el e mai pulin liber qi independent.sausd mdndncecdndocerpirinlii.$ . pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura.1 $ :i} J $ .sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. Educatia rugilor merge aici foarte departe. in ceea ce priveqte cealalta chestiune. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele. de pildd tutun. :q r$ . ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele.Trebuie. cdci natura umani in general. Dar asta nu-i de nici un folos. Duritatea este insd contrariul molegelii. de pildn..uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare.i r { :#ffi' . 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante. cum e obignuit la inceput.

Si i se dea copilului cdt ii priegte. qi. gi Omul artrebui. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt. in loc sd-i fie . gimor. asta nu se facel" etc. care gi ea. imp. prietenos cu el. oamenii nu vor sd le dea atentie.ai destull". Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor.fiecare este. de fapt. Asta e 48o cruzime.Sa-fi fie ruqine. estenicidecum necesar. Irebuie. Cu omul . prin urrnare. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii.i ceea ce stricd >eriodicitate. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului.. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. el n-are sa se rugineze. un regim . in schimb. Dar asta teral. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. Omului insd ii tn timp hotdr6t. ca copiii sa .. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. :eva. nu trebuie 4l rF. De obicei li se strigd copiilor: . gi prin asta devine doar timid. in ce privegte cultivarea minfii. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. rta frigul mare. agadar. Riscdm i cu toate cele.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. mai bine zis.Despre pedagogie toleEelii. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. nu trebuie sa se rugineze. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa.nuit la inceput. lrece.rice ora. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. iar apoi sd i se spuni: . sau sd e nevoie de un inderi. te cele. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild. numai ci nu sunt luate in seami. El nu indrdznegte sd roage ceva. ldd. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. sau. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. rutin nutritive. de pildi. in parte gi >rinsi cu toate. in general. dacd le priegte. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat.

le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. Aga. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. er devine liber.42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. fdrd indoiari.f . intru nimic mai bund. insi. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti.. red. Dreist (obraznic .lns naturali.) ar trebui de fapt si se scrie driiust. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. unii . din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri.. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. s totdeauna c putere.n. il face fafarnic. indt putem me4 vedem inain # . stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. Cum insd doicile. ce-i drept. doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. Ast o distantd. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal.. oameni au o fafi atat de obraznica. cdci paianjenii sunt primejdiogi. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. deoarece derivd de la driiuen. decdt acea educalie sacditoare. indatd ce vdd un pdianjen. d ochiul. gi. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. copiii ar cauta. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. mugtelor. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. un om obraznic e. nesuferit. fdra indoiald. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. de broagte raioase etc. fdra a fi timid. drohen (a ameninfa). inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. de pilda. . un ce prin pozitia s directia. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. adeseori. . qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. gi modest. fdra a fi obraznic.

Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. putem inota. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. Pe un suport ce se clatind. : piianjeni tot lti ce vid un . SZrincercdm apoi a apuca oul. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. asta :opilului. pe c6t se poate. sau la organele simfurilor. capul. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt.ireafefei.ele servitorimii ntie sdciitoare. se deosebegte de animal. ci fiindci i. stdnd pe fund. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. necesara la inotat. gi d. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. Omul. la toate instrumentele.pentru a stabili timpul. :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic. Adeseori se cere pentru asta informafie. Pentru asta e nevoie de putere. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. turd. vom indoi. deci in ce priveqte trupul. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd. 9i inotdm. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. un ceas . desigur. de pilda. ca sd putem merge pe punli inguste.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. drohen nesuferit. cel putin' iese la suprafati. doicile ii fac . se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. indeminare. qi. . Acum nu trebuie decdt sd dim din maini.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . sprinteneald.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. Aplecdndu-ne. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. ce-i 'eninoasa.te rdioase etc. o busoli . Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. si ldsdm sd cadd un ou. ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. picioarele se ridicd in sus. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. S-ar putea zice chiar cd. capul inapoi spre ceafA. intr-un piriu 4a2 in care. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. cu privire'la culturd. siguranti.) ar trebui de lriiuen.pentru a cunoaqte in pddure direcfia.

iivedem. aga-zicand. aruncarea la tintd. in proporlie cu puterea lor. tr2nta. fie in depdrtare. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. Dxercitiul de aruncare. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. gi nici nu cad deci aga de greu.]* r. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. mdrimea 9i propor[ia. adeseori. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. de pildi. membrele. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. fie pentru a nimeri o tinta. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. ridicatul. purtatul de sarcini. intr-adevdr. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. prea primejdioase. ffi *1 $ locald. Dansul. a . Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. constind in a judeca exact distanta. Cici copiii au. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. pe langd exercifiile de indemdnare.. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. acestea toate sunt exercitii bune. cum se calirdfdrir un scop hotardt. pragtia.tr). acele jocuri sunt cele mai bune la care. Pe ldnga asta. gi aceastd teamd le intepenegte. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . implica gi exercitarea simturilor. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. cu ajutorul soarelui etc. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. in general. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. Saritul. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. intrucit e artificial. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i .

pentru a gti prin auz dacd. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. in general. rgd gi exercitarea rchiul. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. constind in faptul cd. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. toba etc. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. de pildi. 9i uneori prilej pentru inventii importante. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. Tot aqa qi memoria localist. Franta etc. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. dar copiii trebuie supravegheati. 9i de mai mult. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. la jocul de-a baba-oarba.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia. Pe linga aceasla. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului. ei il numeau priv6cr. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. 9i in care parte. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. de a gdsi tmiit. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva. iar unui englez.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. Astfel muzicianul are clapele in memorie. este ceva foarte folositor. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. jocurile copiilor sunt universale. prea :u puterea lor.aruncarea xercifiilede acest ial. constdnd nrtia. Prisnelul este un joc deosebit. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. de pilda micile trompete. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure.ceva e departe sau aproaPe. de pildd. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. aga-zicAnd. Segner a scris o disertalie despre prisnel. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. de asemenea. Astfel.tr. ci qi in care loc din ea. cdpitan de vas. $i scrdnciobul este o buni migcare. Zmeul de hdrtie este.). Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n.uri. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. o . . 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. el se deprinde astfel cu ocupatie continui.

lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: .x q ..E s .. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. ce-i drept. Disciplina trebuie si intervind mai intdi. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic. pe de altd parte. pentru ca el si se formeze. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. animal riu. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". sau care. Rousseau zice: . Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. fard indoiali.. Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun.! . Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. Ajungem acum la cultura sufletului. pe care o putem numi. ct fi ocupi scolasti Aul incerca. dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc. agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd.:$ . Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir.d . c lr: $ . sincer fCrrd obriznicie. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept.Pleacd. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd. lumea este destul de mare pentru noi toti. de asemenea fizicit.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. unde lumea trebuie sd fie. intr-un fel. cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. buni in lisa co. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. nu insa informatia. Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult. destul de incipatoare pentru dinsul. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme. dar gi pentru altii. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios. prin sine insugi. Cdci. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia.

dar el trebuie sd invefe 9i a munci. ceea ce-i gi foarte laudabil. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. nu cultiuare. n bine . el poate avea un spirit foarte format.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi.stecu tigia . cultura abilitalii sale este. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd.. Formarea sufletului se poate numi. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. cdt 9i la cealalti. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. aceasta este pragmatici sau morald. care metodZr este cea mai bund in educafie. rdu cultivat din punct de vedere moral. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. se cauti a se impiedica depravarea. cu toate acestea. 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. aqa'zicind. agadar. sd aibd ore de recreali e. cea dintai insa numai spre naturd. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. insd. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. o treabdr serioasi. Lichtenberg. numai un scolastich. in cultivarea amAndurora. Cea liberd este. in cazul din urmd avem moralizare. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. gi ea bund. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. Putem fi ocupati in joc. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. dar putem fi ocupali gi in sild. intr-un numir al Magazinutui din oottingen. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. dar. copilul szrse joace. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. nu >ecopii u zice: . cu cdt un om a lenevit mai mult. ca 9i cultura spiritului. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. firegte. parase animal tinel". Asta produce un efect cu totul contrar.

"s 's . va primi. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci.silit" de -silnic'. dimpotrivd.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. un rdspuns negativ.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. Ocupafia lajoc e. pentru t Kant deosebegte . ocupatia nu este in sine pldcutd. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa. cu atdt ne place mai mult. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. Copilul trebuie deci deprins cu munca. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir. cu cdt drumul este mai lung.). Daci meryem insi incotrova. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare.. atunci plimbarea insigi este scopul. fdrd sir avem in vedere vreun scop. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. de fapt. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt. Tot aga de gregita este ideea cd. $ el. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce.:' 4 "4 4 . dar ei au totugi caii lor de bdtaie. dartrebuie sd fie. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi.tr.8 . A$a e gi cu jocul de carfi. cdci omul cere ocupafii..Silit' are sensul de -ducitor la scop" . pldcutd in sine. E. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 .. daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai.$ * s l . ci noi o intreprindem de dragul altui scop. gi. Cdnd ne plimbdm. . chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti.Zwangsmiissig (n. gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci. fdra indoiali. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii.

. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. .. Inteligenta este cunoaqterea universalului.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. sktauische. Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. Silitd trebuie sd fie educatia. citeazA o reguli generald. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: . i1i .pentru ce e aceea?". ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. 2. de pilda un om care are multi memorie. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. istefimea. firegte. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular. il putem face sa arate exemple din istorie.pentru ce e asta?" 9i . dar nici o putere de judecare. adici inrobitoare. Cdnd un tAnAr. decAt o enciclopedie vie. Un astfel de om nu este.). memoria etc. cici.numai in folosul inteligenfei.. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. de pilda. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. locuri din poeli unde ea e exprimatd. adevdrul siu. munci. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. e de insemnat cA eainainteazd mereu. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd.$tim doar ce avem in memorie" (n. Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. silnicd (n'tr. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. pentru lucdtor 49 el. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea. dar numai in considerarea celor superioare. de pilda. ci fiecare numai in raportare la cealalti.Despre pedagogie inoio potrivi. gi un timp in care muncegte. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri.red. in acest caz. de pildd imaginatia . in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. degi nu pot produce nimic de seama.). totuqi va observa cu vremea marele ei folos.

Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. gi aceasta din urmi este. 9i cu limbile. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. cdci atut repare. in futuram obliuionem. iar memoria trebuie si le pistreze. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. incercarea cu tabele. cel mai pulin in gcoald. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. ce-i drept. la limbile vii. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. nu prea merge bine. pe langa asta. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. Astfel. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. in orice caz. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. o anumiti deprindere. se pare. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. de aceea. iar declamarea este. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. citirea de romane slabeqte memoria. Aqa e. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. de pildd. numai o afacere pentru brirbafi. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. mai intdi impresiile sensibile. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. sau prin conversafie. Citindu-te. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. I anumiti regulile orientz I Lumea . s-a fdcut. dar qi cu acestea. Le putem invdla sau prin memorare formala. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Memorarea e foarte necesard. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. ei igi inchipuie in roman un roman nou. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. Copiii. cea mai buni metodd. ei igi revin totugi in scurtd vreme. Trebuie.

Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. Avind regulile in memorie. fac iitor em. mai ales al ochilor. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic. dar pe l6ngi ea. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. 9i inteligenta. Memoria trebuie cultivati de timpuriu. cdci atunci ei mediteazd. rdspund pe de-a'ndoaselea. Apoi un aga-numit Orbis pictust.i in anu s-a ..ea ste. la istoria veche etc. . Istorisiri de calitorii. 9i nu prin buchisire. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. vorbirea elegantd gi elocventa). 2) prin citire qi scriere. cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. 9i se poate incepe cu botanica. :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . S C 5l Cea arA. citirea trebuie insd exercitata din cap. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. nu fin sau delicaf. aduce bune servicii.ildd ". .red. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. 4a9 totdeodatd.o lla lin nsd :le. tr. tmit . conduc apoi la geografia politica. intre toate gtiintele. 5) prin limbi. nu gtiu ce citesc etc. aIAt cea matematicd. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. ne vom orienta totugi repede iardrgi.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. cdt gi cea fizicA. potrivit rdnduit. 4jungem la geografia veche. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. pentru care e nevoie de matematica. in urmi insZrgust al ideilor. de asemenea. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. inainte de a citi ceva. cum si le ascundi sau cum si le repare.). ldmurite prin plange 9i ha(i. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei.

totdeauna cu ceva inainte. 52 . Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. Altii gandesc pentru ddnsul. ameninfari. a memoriei. in celdlalt caz. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. a puterii de imaginatie. ci pentru a intari forfele sale mintale. Ea este pasivd pentru discipol. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere. Despre cultura simturilor.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd.{ . Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. de pildd a mdsurarii cu ochiul. s"a vorbit mai inainte. .s " '1 i. a doua insZr e activa.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. ci pe maxime. Immanuel Kant . nu din obignuinta. ci si-l faca fiindc6 e binele. in ce intdlnim ratiunii. a tariei atentiei gi a istefimii. deosebiti de cea particulard.'. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. la invdlarea limbilor. Cramatica deci va merge. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. :" . b) sau morald. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. '. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. pedepse etc. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. a simturilor.$ . l) Cultura generald a facultdfilor mintale. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli..j. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . Ea este: a) sau fizicd. nu numai sd sdviirqeascd binele.

aqa-ziclnd. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. de pildd dacd punem imediat . Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. in economia gi structura sa. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. dupa cauzele gi efectele sale. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. Istoria insd ar trebui. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. Lfiindcd e ilor sti in . ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. Inteligenfa o putem forma la inceput. chiar pe cei mai mici. ci. ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. a lotdeauna atoriei. sau invers. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. dimpotrivd. a puterii de judecare qi a ratiunii. aqa-zicdnd. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. sZrintervinZrabia mai tdrziu. Plictisindu-se chiar de toate celelalte. Figuri de animale. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. e practici. E vorba de o raliune care. csebiti de cfiune. in hotarele unei anumite figuri. Dimpotrivi.te de cea tru elev. $i asta e o buni distractie pentru copii.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. intitnim aici cultura inteligentei. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. ci trebuie sd se linA. o sldbiciune a simtului nostru intern. reiazit pe vrem sd o :tc. ele trebuie si invioreze geografia. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. vom nota urmitoarele. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. credem. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. plante etc. in ce priveqte intarirea atentiei. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere.

dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). daci nu sunt alintati. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. Copiii. in expunerea religiei revelate. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. intr-un fel oarecare. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. cam inceatd. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. din noi inqine. Ea trebuie sd fie negativi. da. in ceea ce privegte mdncarea. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o.. Dar. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. de asemenea. q 54 Immanuel Kant . in general. tra este. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. socrate. bund in unele qtiinfe. mai alt mamd. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. in general. firegte. gi totuqi se observdr cd copiii. Metoda cateheticd-mecanici este. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. de pildi. ii molegesc. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. ast niciodatd:.t ' . aga-ziciind. ba1 cuvine". ocupa[iile pentru care se cere incordare. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. Tala.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi.

frAntd. asta le putem spune. baga degetul in gura etc. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii. prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. Tata. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: .Sa-tifie ruqinel". La inceput. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. mai . Asta se explicd. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. fdrd indoiala.Nu se obiqnuiegte. de pildi. sunt in ocratic. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. mai ales bdietii. cum am sPus-o mai sus. refuzdnd copiilor. sau in faptul cd dobdndim curaj nou. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. sd alerge etc. La boald. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala.elegem crul cel >dulcel vAldm. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. insd. .. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. Vointa copiilor nu trebuie. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. de teamir sd nu li se intdmple ceva..Despre pedagogie . Dar asta n'ar fi tocmai necesar. nu se cuvine".apoi sd indrepte lucrurile. cu privire la starea sa fizicdr sau morali.qie rcam a [e 9i ei ste.Sa'ti fie ruginel". Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. fireqte. Ribdarea are doud infdfiqdri. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. decdt in cazul in care mint. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor.. acela nici nu renuntd la sperantd. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. care ii ceartd. cdnd. ilor sdi. copilul trebuie sZrasculte orbeqte.. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori.

ii impiedicdm totodatd. incA nu l_au cunoscut. tot ce cer ei. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. la rdndul nostru. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. ce-i drept. ei devin rauticiogi. cind ne impotrivim vointei copiilor. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor. ceea ce. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. sir le venim in 4iutor. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. ei devin molegili. nici noi. sd-qi manifeste supdrarea. De aceea.S . daca ii roaga cu stdruinti. in acest caz. Aceasta impiedicd necuviinlele.i* . trebuie sd se intdmple. negativd. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate.d 56 Immanuel Kant tdrziu. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. cealaltd formeaza . atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. daca el nu ne face nimic pe plac.1 ffi . la drept vorbind. firegte. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . gi este. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd.. nu pe disciplind. orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. nu-i facem lui nimic pe plac. cei slabi. ( cZrciputem f pedeapsd. Modul in care ar trebui si se poarte. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. Presupundndu-se.q .! .

nu trebuie sa-l pedepsim. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. atunci el face binele pentru a avea bine. anumite legi. care se stinge insZt totuqi cu anii.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. pentru muncd. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. minte. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. de pildd. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. toatd viata. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. Cand copilul. un timp pentru dormit. La inceput. Cand iese apoi in lume. maxime ale umanitifii. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. Maximele sunt gi ele legi. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . Astfel le fixdm. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate.i atitudine tenta ce o gi este. cu dispret. qi nu dupi anumite impulsuri. nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. ci si-l intdmpindm cu dispret. todati. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. de pildd. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. daci nu-ifacem talitate de me. pentru distractie. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. nici scurtat. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . la it sd nu le tot ce cer. cei slabi. Si asta i. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. iar mai t2rziu. copilul asculti de legi. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. La inceput ne insugim maxime ale gcolii. nu trebuie si pedepsim. ce-i :buie si se :eriorul lor. dar subiective. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu.

ceea ce e de observat mai ales in qcoli. Aceastd din urmi ascultare. invitdtorul n-are voie sd arate. tine inainte de toate ascultarea. De caracterul unui copil. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. credem. insd. uoluntard. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. ci caracterul unui copil. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . el devine rebel. deqi pare a fi pedanterie. dupd ceas. totugi. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. este o dispozilie spre formarea caracterului. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. gi atunci ea e absolutd. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. gi copilul va intelege. intre mai mulfi copii. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. e foarte importanti. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. nu inclinatia. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. apoi.s . Cici cu privire ta ddrile publice. in al doilea rdnd.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. dar qi cea dintai e foarte necesara. adeseori nu gtim cum sa-i luam. firegte cd e bine aga. qi atunci ea e de celdlalt fel. mai greu. ci ceva este datoria sa ca om. totuqi e mai bine aqa. ne poate conduce numai datoria. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. nici o predilectie. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. de pilda pe omul care. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. in unele cazuri. mai ales al unui elev. degi poate cd nu-i sunt pe plac. ci ceva este datoria sa ca copil. gi aceastd regularitate. sau din incredere. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere.

gi aceste pedepse sunt cele mai bune. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. gi atoria sa ca m. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti.de pildd iune un timp ld. tigeze toate 'e.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. deoarece vine in ajutorul moralitafii. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila).l a : cazuri. teqtecopilul deplineasci ac. gi e de celdlalt importanti. sau insi pedeapsa e artificiala.trdngere. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. sau ascultarea copilului. ascultarea ar fi gi mai perfecti. ttem gti bine rriii dojenim guli. de pildi cdnd umilim copilul. 9i nu numai in copildrie. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. cdnd copilul minte. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. sau in aplicarea pedepselor. mai departe. primindu-l cu o rdceald glaciala. ne pundndu-se bine aqa. Ascultarea este. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. in . Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa.Despre pedagogie trebuie si rui copil. sau a adolescentului. mitd lege a ersald. sau morald. de pildd. gi uni a unui . rnt qovditori. tendinta care ajutd moralitatea.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. Aceastd pedeapsd este sau fizica.ceea .

$i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim. gi. ci abia la virsta tineretii. Unii copii au o inclinafie spre minciund. sd sdrute mAna etc. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia.Multe a . pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. dacd are ceva bun intr-insul. privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. suo t . Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. cdci acum copilul o pricepe bine. dar. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. e absurd gi ii face pe copii servili. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. N ceea ce-i gregiti. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva.. magulitoare lor. indata ce a crescut mai mare. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. ci veseli. trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. Un om care minte n-are nici un caracter. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. ele produc incdpatAnare gi.'d .60 Immanuel Kant general. A lisa copiii sd multumeascd. cdnd sunt pedepsiti. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. dar nu este totdeauna o dovadd. asta rezulta numai din temperamentul siu. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada.

gi incd mai rar libertate. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. fecitque puer. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd. sau nu e sociabil. altminteri. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. senini ca soarele. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. iar in privirile lor. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. A face orbicopiilor deri datoria a. Dar nu este tocmai aga. Cand are libertate.inainte de toate. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul.tr. invritdtorii insa nu.). caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. deoarece. 499 -r . Sunt anii cei mai apisatori. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. Sufletul devine apoi iaraqi senin. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. ea se reface iaragi. sudavit et alsit. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. ci numai pentru caracterul siu. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. iti. el a asudat gi a degerat' (n. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. sau e lipsit de politete. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. qi nu din sili. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. de pildi cand copilul minte. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. insZr.

mai bine zis. sd poarte mangete. Societatea buni ii este o povard. curati gi modesti. caci gi in aceste lucruri. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. ca in toate.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori.''I ]T ir. ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. care nu-i gade bine unui copil. de pilda cand vrea sa fie fnzat. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii.$ tii{ . gi nu face decdt si maimufdreascd. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. i$ . iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. de obicei. lii. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. cu desdvirqire. Din astfel de copii insi nu iese. 62 Immanuel Kant : .. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. nimic bun. dr un mijloc :\ . nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. gi poate chiar gi tabachere. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. t$ 1ft ttt {}H . in cele din urmZr. nu se vor uita mereu in oglindd. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. imbrdcimintea lor. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. Podoabele nu se potrivesc copiilor. sau. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil.

qi poate fi uneori. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat. pentru asta se cere disimulare.u.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . qi nu trecitoare. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. insa.darseapropietotugidenesinceritate. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba. ifigare ii este urma.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica. utititut.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. dupd valoare. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. : chiar ngete. La drept vorbind. ririntii llindd. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. it ce priveqte abititatea. prudenla doilea' insugire a omului. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. rabele destd.

firegte. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui.. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . dar nu de pildi.Omul ne q :a . gi. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. pentru a invafa murt. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . ceva. deci festina. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. t.. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. Temperamenturui ii aparfine simpatia. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. in cazur din urmd. se pune chestiunea: ce este ' preferabil. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. cd dimineata P lucru.rabdagi deprinde-te a supoftar. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. deci lente.l . Dar trebuie si invafam gi cu temei. Pt Ceea ct hotirdri. in ce imprejuriri se poate afla. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe. Daca vrem sa formim un caracter bun. Or. Dar copilul nu gtie. prudenfa e necesara pentru temperament. decit murt gi superficiar. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. sau numai una mai micd. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. dar acest pufin cu temei.. 5ol Moraritatea privegte caracterur. dar trebuie totugi si fim hotarafi. susfine inseamnd .* s . o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul.. se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. rezistenf-r etc.. asta nu inseamnd nimic. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat.

zice Horafiu. sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. dar sfargit i. sau pentru a face cutare sau cutare lucru.. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. Dar >entru 9i. La un om rZrucaracterul e foarte stricat.Despre pedagogte trebuie 4fi. in schimb. trebuie sa-mi tin promisiunea. Wr propostti tenaxt'. pani la urma. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut. t . cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. sau pentru a face o plimbare. de pildd.adacA ortal". chiar dacd mi-ar aduce pagubd. re lipsi etc.Omul neclintit in hotirarile sale" (n. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. mdncam incZro datd pe atdta. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua.)' . Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. de reinic. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau.red. nu poate avea incredere nici in sine insuqi. Omul ncit sd . :entru e este numai n. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. cazne gi posturi. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. el nu se mai increde nici in sine insugi. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. :va. iar noaptea. dar nu o face. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. in acest fel. cdnd am fagnduit cuiva ceva. udtate :rului. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. prin pilde qi porunci.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite.

citci. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. in sr nimic. propriu-zis. 5o5 dimpotrivd. doar e scarboasdrpentru oameni. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. care. . cel pulin. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. de pildd. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii.. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. atunci sd nu zicem: . de pildd. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. il lovegte etc. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. in a da ospele grandioase etc. dacd v banii. asta il doare pe celalalt... ficdndu-le neintrerupt complimente. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. Minlitut il face . deloc m dacd pd din pdin lor. ne dedam befiei. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. de fapt.66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. de pilda in caz de necurd[enie. Mai apoi. t mea. sub demnitatea umanitalii prin minciunir. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta.Nu face asta. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. Dar copilul se poate injosi gi. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale.. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. insd copiii n-au. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii.. fii milos! E doar un copil sdrman" etc. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. b) Datoriile fatd de altii. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f.

at. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . 5o4 cum a ficut-o Crugott. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. sau au explicat-o greqit. Mai apoi.. tau nici in tre. demnitatea umanititii. El are. in ideea sa. cum am spus. in schimb. Datoria falAde sine insuqi std insi. o bucatd qi mai mare. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc.Despre pedagogle nt decdt 67 lii. de pildn. pentru . Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. in aceea ca omul pAstreazA. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. dacd pldtesc insi datoria mea. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate. cdci. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. cel putin inaintea copiilor. $i. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu. De pilda. anume un catehism al dreptului.. e asta just sau nu? Nu! e injust. daci dau sdrmanului banii. Mai apoi. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. r injosi gi. atunci e momentul critic. un original cu care se compara. Dacd ar exista o astfel de carte. Cand numdrul anilor sporegte. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii..deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. in persoana sa proprie. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. deloc mdrinimie. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. eu fac o fapta merituoasd. :elilalt. eu sdvargesc o fapti obligatorie. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. Asta o putem vedea. atunci copilul sau nu dZt nimic. rdrac ai il eqte etc.

Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie.$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. dimpotrivd. ea este o obligatie numai imperfecti. ci plina de ideea datoriei. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. sau sd scadd valoarea celuilalt. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. nici n-am putea fi comparati cu el. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii.. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. de pilda.lii:.. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. cdt mai vdrtos il face pe om umil. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . Acest lucru din urmi insd este invidia. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri. intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. Astfel.]fr . Poseddnd avere. . pentru afiafectatd de soarta altuia. noi am fi cei mai buni. A vrea si facem 1r'''*'. dupi ce se ardtasera milogi. este. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . umilinta nu este. in temeiul ei. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. sevdzurd adeseori ingelati. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. Nu trebuie si facem inima copiilor moale. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. numai din imprejurdri intdmpldtoare. cdci. De aceea. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. daci acel om n-ar exista. in ce privegte obligatia de binefacere. . El artrebui.un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. Inima lor sd nu fie plind de sentiment. deoarece. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. sz sau delec amdndurc Dorint de avere.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. de asemenea. . r fl is . ci s-o facem hotaratd.

iar lceeagi. at2ft in risipa bunurilor. scutire de grUi). sau. setea de dominatie 9i de avere. celor de felul al doilea: nedreptatea. sau materiale (raportate la un obiect). acest rbligatie 'moale.Despre pedagogie I I 69 t. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. la categoria a doua: probitatea. buna'cuviinfi gi dragostea de pace. in sfdrqit. Celor dintai le apartin: invidia. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. sau numai ale obliga[iei. desfrdnarea. zg?rcenia. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. rmilinta r valorii cregtini m umil. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. Ea este o incredere modesta in sine insugi. atdt in rAzbunare. sau ale neuinoudsiei. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). Dorinle de felul al treilea. sau cele ale prostiei. dacd . Acest ttdm si ci. i. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. sunt: dragostea de via[d. sau cele ale josniciei. Nici una din amdndoui. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste. care constir in indiferenlafalir de judecata altora.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. la atreia. ln acelagi timp ins. Ea trebuie sd. de comoditate (pentru viitor. in sfdrqit. in sfirgit. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. tsise rpotrivi. necredinfa (fatdrnicia).t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. Multi lupd ce d facem nzadar. stdpdnirea de sine. fie bine deosebiti de insolenfd. :cesorul rdri. rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. noi am lafie. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It.lnima ei. binefacerea. nemullumirea gi bucuria de paguba altuia. el devine o fiintd morald numai . dorinte ale iluziei sau delectZrrii. de sdndtate. onestitatea.i putere). cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). modestia gi cump6tarea. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate .

qF a solic 2. care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu. oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . stimd de sine qi demnitate interioard . Or. deci prin constrdngere proprie. care nu cunoagte inci datoria.in toc de sentiment.in locul opiniei oameniror. fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. lnainte de toate. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului . urii. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia.oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [.afard merita fortunae (meritele norocului). care nu cunoa$te lumea. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme.s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*.'' Rr g * 'L F . varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii .in loc de devofiune morocanoasa.I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile.. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura. timidri gi intunecatd.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. deqi rafiunea il mdna in directia opusa. insd. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine. inteligenld . posibil.in loc de vorbe gi emofii. notiuniab sau rea-p ci nu col universal.. 6} y invdtAtoru . trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping. cd. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. in care nu suntem dec6t animale. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara.

pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. ci ceva universal. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee.Despre pedagogie . simpla imitatie qi numai maimutareali. dupi starea actualZr a societafii noastre.ii.ard. arAtind cum. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. folosul etc. despre bund sau rea-purtare. faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. totodati. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme. despre obligatii. ca nu comoditatea.Putem pre toate rafiunea . fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm. lutindeni gi sd le in locul absurd. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. qi pentru om. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. >lenteazA r iegi din Lle. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. a unui legiuitor. ar produce la ei sau indiferenta. Cum insi. sau idei gregite. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. asta nu e posibif . bun din . au s-o determine. de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. cur4j nou pentru indreptare. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii. sd agerim puterea lor de judecare. Acestea nu .trdngere e. de pildd. i potrivit copurile dea omului puteri noi. dar pe departe. . Chiar fira notiuni abstracte despre datorie.

ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. caci ea nu este arbitrara. cind preamirim puterea sa. A-i face pe copii sa recite formule. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu.1r .$ . Vom gdsi in ea numai fricd. Vrem si servim lui Dumnezeu. Congtiinla este. 9i nddejde 9i straduinta de risplatd. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. cauza autorul opririi furtului. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. iar teologia sd-i urmeze.j sunt decdt pregitiri la fapte bune.ftill rfrl nfti f. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi.. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios.s . cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Astfel. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA. dar gi in noi . De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ . dar nu sunt ele insele fapte bune. intelepciunea sa. unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. ea este fara efect.tribunalul sdu. r $ . numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive.!i . Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. un principe poate opri in lara sa furtul.egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala. cu toate acestea. Aici. I oamenii c religiilor. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. intelepciunea sa etc. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. de pilda cdnd il laudam.{ . Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase.. Moralitatea deci trebuie sd premeargi. l. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. propriu-zis. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. qi asta se numeqte religie.ffi :ilffi r. pe de altA parte. '.i' 5 $ H 72 Immanuel Kant .:i .:. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. De aceea religia intrd in orice moralitate. pe de o parte.

la sfarqit. cZrci roralitate. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om.. mai intdi. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. Trebuie sd ludm aminte. ori de cite ori pronuntd numele sdu. cu respect. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. -o gdndim . Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. numai negative. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu.ronul sdu sdu. deosebirea sexelor. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni . fiarele. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. Cdci . Dacd fira efect. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori.Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici.ios. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. la intrarea in adolescenta. cum s-a spus. Se istorisegte ci Newton. cu toata diversitatea religiilor. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. . gi acesta este un abuz. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie.Astfel. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. lsti lege. :d fi numit nul invati le fericire. Vrem im. cdci. gi.gii. gi niciodati cu ugurinti. in sfarqit. ca inaintea judecitorului sdu. Anume. de pildd. in al treilea rind. Aici. mai departe. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. la copii precum qi la noi ingine. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori. rrald. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. se oprea o clipi gi reflecta. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. pentru ca ei. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi. OameniiriiaraLA binele legii. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. inta este. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. ba chiar in intentie pioasd.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

eprogam exercitiu lua parte datorie. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz.alitatea a cdutat egalitdtii . intipiri I 77 ineascd . Ei trebuie sd se bucure de binele universal. Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii. ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi.chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti.Despre pedagogie c despre aceastd . . Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei. ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. in sfirgit. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie.

. .... Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 . ... . .................Copri* STROE Prefa[dde prof. .35 . . .l . .. . .dr.5 . .....l. . . . . Introducere. . . . ... .. .. . .. .. ....65 ...Constantin Notatraducitorului .... . . ...univ...... .... .29 . ..5.