P. 1
Despre Pedagogie Immanuel Kant

Despre Pedagogie Immanuel Kant

|Views: 381|Likes:
Published by Jerrod Andrews

More info:

Published by: Jerrod Andrews on May 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf. .

e practica (in intelesul de .. antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).omul poate deveni om numai prin educatie. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici. ca metoda.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite.reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. . in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. in economia qi structura sa. importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice.. dupa cum preciza Kant. dupir cauzele 9i efectele sale" . cu impact actual. oarecum. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte. schimbdtoare qi relative. cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele.P. ci. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. trducafia. in centrul cireia se afli disciplina. ci o rafiune care. . l7). dimpotrivi. este aceea care preface animalitatea in umanitate.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. 55). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt).. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. cdci. de la . educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. apriorici.

. < (p.neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii. Atat :rl . Desigul spune Kant. educalia fiind. corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd. gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu.. . prezent. Fiecare generafie. . ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [..cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). disciplina il supune pe om legilor umanitdtii.t 13 * inceputul. lB).neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie. pe ldngd disciplini. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. (p. 9i instrucfia..gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p.::il Immanuel Kant umanitate. salbdticia insa nu se poate gterge .$ :$ . '. aceasta disciplind nu se formeazA de la sine.Noi putem lucra . omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor. lB). arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om.9 . institutionalizat printr-o activitate speciald .educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate. educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. in intreaga lui operi. poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului. atunci cdnd el afirmzr:. in mod spontan. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia. l6) .cultura cuprinzind. Kant.. ba. pentru cd. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta. ci intr-un cadru organizat. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit. spune Kant.22).21)'. de altfel.precizeazd..f.c .. s nu se interr el. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman.). mai mult.la un plan al unei educalii mai potrivite.. . in viziunea lui Kant. Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum. l8)... [Caci) . inzestratd cu cunogtintele celei precedente. umanismul lui Kant. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant.scria Kant . l9-2O). cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale.4 ..8 (p. in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui.

5) prudent. La un moment dat. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. ci cu starea mai bunZr. rinduite dupd imprejurdri date. sPune sa-l creascEr Kant. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie. De aceea. este necesar. pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). prefacerea pedagogiei in gtiinfd. precizeaza el. sau judicioase. De pilda. in acest context. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. politete. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. 4) moral. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. Astfel. fdrAplan. intrucit existd riscul ca un . ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). .. scrierea. cuprinde unele gregeli 9i lipsuri. exclamir Kant. a genului uman" (p. el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. capacitate de relafionare cu semenii). Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. susline Kant. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. 2) cultivat. transformarea pedagogiei in studiu sistematic. Acest mod de a concepe educafia. 2l ). deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. nici in individul izolat.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA.Despre pedagogie inceputul. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. nici in omul social..22).. posibila in viitor. muzica etc.. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea. Kant simte nevoia unei recapitulari.).educa[ie". prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: . cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. Remediul acestei situatii il constituie.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. . cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia.

primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene . printre particula expresie elevilor. intitulatdrratat(de la care. fiind . Aici nimeni nu se bucurd de privilegii. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem. Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate).i. (p. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. educatia in particular.educafia spre personalitate. recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd . rezistenfa gi fo{a). 5) morali (vizand moralitatea). in ceea ce privegte educafi a fizica. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p. prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. participative a elevilor.R. copiii. Acest principiu pedagogic. susline Kant. cea dintai. probabil. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea). ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. . realizatd de institutor. impreuna cu celelalte amintite mai inainte. se cer a fi experimentate. cisa fie invalafi si gdndeascii. fie particular. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale. Educalia practici. iar cea de-a doua . cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile. in cea de-a doua parte a scrierii sale. a imprumutat c.2) pragmaticd (vizand prudenfa).trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. spune Kant. realizata de educator.tiilul traducerii sale. Bufureanu .educatia publica . e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor.Jl). fie public.sPre ab speciali. de altfel. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean.28).V.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)).n Niteza.. invafa limitarea prin dreptul altora..asigurd instruclia (informarea).. Educatia se poate realiza.deci educafia morala -. cuprinde. t numai in in ac mai putit . pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v. indemiinare. in principal a celor morale . Desigur. deoarece pretutindeni se simte rezistenfi.

deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta. in ceea ce privegte memoria.. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici.scrie el ninuinlS . ca nociva. pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p.. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie. in acest context. in aceasla parte a lucrdrii. a geografiei. oui :are rind i igi .a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere.inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. puterea de judecare. . . fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (.voin!a copiilor nu trebuie (. mai Cea leze >lic. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" .Despre pedagogie zl al . printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor. cum scrie el). in expresie kantiana. Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. 1p.. nba tde zici rald . Kant respinge categoric. Drept urmare. scopul educafiei este .a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor. de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului. el identificd gi alte principii ale educatiei. in sensul de cultura fizicA a spiritului. Kant e de pdrere cd .treabd serioasa" (p'47). De pilda. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. cea de. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului.nu sci. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc.i-gi reni mte and are..ic6. )ate ltca ruqi $a). neavdnd nici o valoare.in le-a gur. celor inferioare izolate (atenlia. ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (. aldturi de cea catehetici'mecanici.1frintd. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. )are . Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale. raliunea).. 55). degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine.i metoda maieutici a lui socrate.. Kant le hdrazegte un rol marginal. el recomandd cu sl|ruin!.. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa. memoria). Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie.52).p'51)' in aceeaqi ordine de idei.spre abilitate gi perfecliune..Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav. . 56). lectura beletristicd (cititul romanelor).. a cirrui realizare presupune. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale.

Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime. urmata de pedepse. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. or. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c .t"i. ele produc riutate. deseori repetate. fie morale.. realizatd ca ascultare voluntari. fie fizice.Kant inclini firesc.incalcarea unei porunci trebuie sd fie. gi nu dupi anumite impursuri.'.aceasta lege trebuie si fie insd universali. sunt: puterea exemplului.i $ .Y . De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor. pedepselefizice fiind complementare celor morale. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria. nu pe disciplini (experientd). dedusi din constrangere. unitateadintre vorbi gi faptd. amintite de Kant in compretareaceror de mai sus.in loc veselie morocdn in urma I . ce poate fi una fald de voinla absoluti. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. incipitdnare. dragosteade adevir. la ele se va recurge rar. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome.nu inclinafia. maxime ale umanitafii.uru. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. senindtateasufletului g.altora gi este in f< . De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii.rabddgi deprinde-tea suporta. intre datorie gi inclinafie. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. iar mai tarziu. iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei).administrate insd cu multd luare-aminte. Drept cdi de infdptuire a acestui scop. ci caracterur unui copil.a. sociabilitatea. educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd . in opinia lui Kant . intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. Alte cai. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali. spune Kant. sentimentul gi ideea datoriei.std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii.

cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul. Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor.scrie Kant . Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor. urii. Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi. Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. precizdnd cd . intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: .ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis. inteligenfd . ca o comPonentZr majori a educafiei. rterea ll in ultimi analizA kantiani. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate. gi. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. lSrmurit gi hotdrat" (p. pentru binele .. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. la intrarea in adolescenl6" (p. valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii . in special.in loc de vorbe 9i emofii.in loc de sentiment.70).74).in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte. educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni).el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p.in loc de devotiune morocdnoasi. lstina lstina :e cdi. tental 'acter: latea.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. in finalul micului siu tratat de pedagogie. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. .altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu). timidd gi intunecaft" (P.. 69-70).Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul. . scoP. stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere.sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine. in incheiere.aratd Kant.. Kant adaugd . cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate. 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie .. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului. 75).

Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct .' . univ. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p.$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. care aici apare transfigurat astfel: .SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie. dr. 76). Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.77O-7 JulesBar lui Bami.. \T $ H ! : Prof. in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric.f. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea.g Tradt G. d rrt i} i''. Constantin STROE $ .

+. univ. . Lti rE$ :5 si ..:.77O-7 Jules Ban lui Barni.iT ili . . It :l! . Prof. dr.qI * C r. 76)....{l l'1 .sla ":i\ ...P . O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. care aici apare transfigurat astfel: ..o tI . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric.Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie.q .d .f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij .t{ l.$ r. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.iF .:} r{ ' .:\ . 't: u ..t Tradu G. . Consfanfin STfiOE .

B. cum traducerea lui Barni. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a. iar cea romanir . se depdrteazi uneori simtitor de textul german. Jules Barni. VIII. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine.770-771/lgl2). $i. Bulureanu (Biblioteca pentru toti. . publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. ingrijita de Raymond Thamin). Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant.de textul francez. deci este o traducere a unei traduceri. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. 1868.v. Hartenstein. 15 octombrie 1945 T.4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. vol. publicata de c.

cele mai multe animale. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor.11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. cum fac copiii. care inseamni . Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. dar nu qi de ingrijire. de pildd. Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. incalzire gi conducere. intr-adevZrr.nu putem decit si ne minunam vdztnd. ar fipa indati ce vine pe lume. Prin ingrijire. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle. Drept urmare. sau de o anumiti ocrotire. De hrdnire au nevoie. omul este copil sugar. elev gi discipol. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi.).creaturif' (n. Daci un animal. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . ce-i drept. Disciplina preface animalitatea in umanitate. disciplina gi instructia insofitd de culturd. Animalele se folosesc de forfele lor. de Kant este Oeschopt.tr. cum puii de rdndunici. ci cel mult de hranA. intretinerea). de pildd. anume. in mod regulat. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor..

Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. cum am spus.. cici. ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. in urma omul greu se poate schimba.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . de pilda. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. civilizatd. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. la inceput. el nu e in stare s.in sine. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. Ea trebuie. Disciplina este deci numai negativi. . De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. i:! . ci de o anumitd primitivitate.l{$ . Cum insd. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie.<. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie. Cenul uman trebuie sa producd de la sine. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. cum cred Rousseau gi altii. aga-zicdnd. umanitatea. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. ceva de la t lor. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat.:. ii aduce orice jertfd.i:l . El ascultd apoi de orice toana. foarte de timpuriu. nu de canar. il i sd dezvo 's :- $ {5iil . intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. nefircdnd astfel. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. venind crud pe lume. obignuindu-se doar putina vreme cu ea.o facd imediat. de pildd. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. O generatie cregte pe alta. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. copiii sunt trimigi la gcoald. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme.i{ proprie. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. El n-are instinct. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. el pastreazdtoatAviala I i I { t i . Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. Astfel. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate. de la umanitate.

mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. De cea din urmi. surile rbuie. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. n-are nevoie. insd.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard.in afarade pasdri. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. cea mai puternica din lume' cintarii este. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. iar traditia indoiala. am vedea atunci ce se poate face din om. din pricina inclinirrii sale spre libertate. din cdte gtim. care de asemenea sunt educati. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie.Despre.pedagogie uftirii r facd insul. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii. Cum insd educatia' pe de o parte. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. care invatzrcintul lor. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd.imti le cu ld. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. :dere le ea cdnd Pune . de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. la animal. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin .Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. Daci odati. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. nici un animal. ca intr-o gcoald. cdndva. Aducandu-i intr. ci cdrinvald. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. il invald Pe om ceva. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. are a 'ebuit rarie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. oprie lurali rutem lecti. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie. ei vor invala cdntarea canarilor.

t $ 't* '* IB Immanuel Kant . De pilda. din aceastd pricind. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Dar e tot atit de important. ea nu este nicidecum imposibila. cel ce nu e disciplinat e salbatic. la o varsti mai maturdr. neluind parte la importanta experienli a educafiei. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. n_arinlelege el insugi. . Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie. fiind negliiat in tinerelea sa.. ideea unei republici perfecte.$ . Daca. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii.a.gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. fie in 460 disciplini. chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei.l infdptuim chiar de indata. ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. cum e o trista observalie pentru un filantrop. fiecare ar minli. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal.. pentru un spirit speculativ. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. gi atunci. salbaticia insd nu se poate gterge . in ce a fost negrijat. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie. Este ea.cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. cirmuite dupd regulile dreptafii. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . Nu e nimeni care.fi !'t it* . O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. la el dispozifiunile naturale. imposibila? yrai intai. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa. de pildd. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul.

cdci. Fiecare generatie. rnitdsi rfelege . daca le creqtem din riddcind. cu toatd cultura elevilor lor. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. Nu indivizi izolali. la florile numite ciubofica-cucului cum. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. copiii ii imitzr. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. Pentru individ. fie in Cel ce ilbatic. ca nu indivizi izolali.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un . dacd insi le seminim. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. Nu toli pot fi formali in acest mod. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. Se vede. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este.roprie. inzestrata cu cunogtintele .Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. Omul trebuie abia sd caute a o atinge. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii. in cele mai multe cazuri. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. 461 agadar. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. a pus totugi germenii in ele. ci genul uman trebuie si ajungd aici. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. de pildi. adevdratd. ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. Natura. fdrd indoiala.

poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului.intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general. le predZr celei ce vine. aqa-zicdnd. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. fie ti se cuvine si le dezvolti. la rdndul ei.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. a infaptui in sine moralitatea. sunt numai simple dispozitiuni. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. dacd e rau. conducand astfel umanitatea spre menirea ei. addugAnd ceva. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. prin diferitele ei generatii. cu aceste cuvinte: . Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri. a se cultiva pe sine insugi gi. Cici cunoaqterea depinde de educatie.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde.. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei.s . De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. a recAzutmereu in barbarie. fdrd indoiali. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. qi noi vedem cum omul. asta trebuie s-o facdr omul. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie.." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. A se face mai bun. gasim ci sunt foarte grele. cd aceasta.

rdnduite dupd imprejurAri date. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). 465 judicioasi." spre bine.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. pedagogia trebuie sd devind un studiu. Dar. depinde. le predi ctii despre Presupune it tarziu. toati educafia e o artd. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. a genului u-u. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir. de obicei. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. qi le stare. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate.t. rate. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. sunt de la sine e insuqi gi. :in el. Atdt inceputul. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. agadar. ci cu stare a mai bunir. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. posibild in viitor. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. fie ea gi corupti. . 9i rea e dacd in general. fArA plan. alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. tie s-o flacdr 'i. gdsim cd : problemi nului spre . saujudicioase. Acest principiu e de mare importantd. a ou din ea. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim.

cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. va hotari in primul rand striduinfa particularii. $i este oare. a-l intrebuinta intentiile sale. Piirinfiigrijesc pentru casd. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. in vedere sco primul rdnd d numai abild. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund. gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e gi cu domnitorii. in aceasta . Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. gi unii. aga_zictnd. gi intatnind. $i. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd.gi atinga scopurile proprii. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. drept in sus. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. t mai mare. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. iar nu. ca sii. apoi. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. cum credeau Basedow gi artii. ajutorur domnitorilor. domnitorii. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala.d . cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. in acest caz.pentru stat. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. chestiune. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. gi cauti aer qi soare deasupra sa.. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. ci numai binele statului ror. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume.

Ea nu determind deci nici un fel de scopuri.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . o inlesnesc. iar tr. cel mult. 2)omultrebuiecultivat. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. nici in omul social. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat.muzica. printre cei mari. 9i. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. gi. cel mult mai cere qi abilitate. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor. ici gi colo cdte unul care. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. . iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. nemirgin itd. abilitatea devine' aga-zicAnd. considerdnd poporul sau. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. altele . ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea. Puterea qi banul nu o fac. iversal. caci binele atinga ucatie. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. se mai giseqte doar incd.Despre pedagogie $iunii.numai pentru unele scopuri. numai ca o parte a regnului natural.tari uiitoure mai bune. tocmai gdsesc t. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. pentru rlan de 23 ropolit. ee care nostru ebui si este cir ala. 9i ca o vor face de acum. Prin ea se dobdndegte abilitatea. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. ci gi moralir. aqa-zicdnd. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. depildd.

Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci. inci inainte cu cdteva decenii. pentru ea se cer maniere. (Acest cuvdnt vine din engrezegte. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. ci pentru cd viciur e in sine urail cici. de la to dress. pe care o numim ciuilizare. t 'd intem< orb.camera de consolare. politete qi o anumitii degteptiiciune. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. instruit in mod mecanic. De obicei. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa . 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd.. se dreseaza ciini. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. gi se pot dresa gi oameni. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. insi. altminteri. care ar insemna .. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. sa se adapteze societatii omenegti. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. Astfel. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune..24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. cai. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. sau intr-adevir luminat.. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. indreptat. De aici gi termenul de Dresskammer. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. iar nu Trostkammer. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. * omul poate fi sau numai dresat. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd..) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic.a imbrdca".

Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. asa lacd datd gi o excepfie. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. a fost institutul din Dessau. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. mer. ci gi. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. culturii 9i civilizirii. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. un mecanism. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. cum ii putem face pe oameni fericiti. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. aqa'zicdnd. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. Se vede deci ci. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. calea. ebuie >puri. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. experimentarea fiind hotarAtoare. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. inainte de a se putea infiinta gcoli normale. gi nu pentru cd o cere el. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. Cdci. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. Acest institut a fost intr-un . intr-un anumit fel.

cladirile necesare.:i :. cat qi cu toti savanlii din Germania. dar sub legi. 26 Immanuel Kant $ ii{ . iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. Daca numai parinfii. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. gi e constatat cdt. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. instructiune gi conducere. salariul directorului. Educatia este sau particulard. culturii. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l . Cea din urmd priveqte numai informafiunea. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. din acest punct de vedere. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. qi educator. Astfel de institute nu pot fi numeroase. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. cel din urmdr .pentru viafd. disciplina care impiedicd numai gregelile. care este un conducdtor. deoarece ele sunt foarte scumpe. instructia gi formarea morald. 2) pozitiud.. gi aparfine. care este numai invafdtor.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. . cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. a doua. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. Aceasta este I ) negatiud. in cealaltd o constrdngere morald. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice.. De aici rezultddeosebirea dintre instructor. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. sau publici.

Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. fireqte. ul elevilor e scumPe.coali. la rindul lor. . din acest umarea in rireadintre areeste un . in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. La cea dintdi intervine pedeapsa. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. nici capacitatea necesara. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. :. cum ei uneori n-au nici timp. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. dacd vrea ca altii. si-i facdrceva pe placul lui.. ngrijiti cu stitute de tati. sau. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. Cu ele e necesare. deqi poate gdndi. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la.refuzul de a face ceea ce vrea el. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. ar fi ei mai intai bine educati. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit . 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. alte Persoane. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. O gcoali educatie. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. la cealalta . ilor inghit lstatat ca. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. . ctionarea tre le dau ajutor in educafie. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. Supunerea elevului este sau pozitiud. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. Aceasta i gregelile. qi anume nu numai din latura abilitatii. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. cel ie sd arate rgdduie sd a. cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. aici. care sunt ajutoare pldtite. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. nici pldcerea pentru asta.

totul e numai mecanism. mai ales cei din parinli bogafi." vrem noi. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. Far6 de asta. . s q . '. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. din prima copirdrie. copiii.. cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber. care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala.ifl --s i$ w '{ ti iq . q i. invafi limitarea prin dreptur artora. ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. cdnd vrea sd apuce un culit taios). Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. ci trebuie sa invefe etc. astfer.i{ t{ l# is # . de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor. . in acest punct. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean. rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti.q '.! d { $ d i. 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. deoarece nimeni nu poate.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama.$ ''il . sd fie tiber in toate privinlere (except. de pilda. .s { it{ .5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti. maitarziu. atunci el supara pe al|'ii. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea.a uo. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. toata viafa lor copii.. de pirdi. pentru a fi independent.* rl iE $ . educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii. deoarece pretutindeni se simte rezistenfit..a apricarea masurilor de mai sus.iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu.. precum 9i fiii de principi. Acest punct este cer mai din urmd. in cele ce urmeazd. Fa.

toata rre avant4jele . de pitda. adicd sd :e cel mai din :fel. care std li. : ce vrem noi. se bucuri de tfi.oare puterile. re: l) si ldsam . Dardespre Iwtx . Fdrd de asta. lor. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. pentru a ii. tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor.:agi vreme sd-l :.ate privintele ima.maitArziu. n Tahiti. :d i se impune a propriei sale liber. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi.

in vederea prudentei (apartinand educatorului). in vederea moralitdtii. Ea cuprinde. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. sau ingrijirea. insd. prin urmare. este deci didacticd (aparfine institutorului). (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. 5) Pe cea morald. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. 2) pe cea pragmaticd. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. Prin educalia morald. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. precum gi a se adapta societatii civile. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. in sfdrqit. sau practicd . dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. Prin formarea spre prudenld. el e format ca cetdfean. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Prudenfa este talentul . care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate.Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd.

i i' :i 1 ... prudenfd gi bunatate copilareasci. se inraddcineaza lesne unele gregeli. . Formarea morali. I ritl H d ' . este cea mai tarzie.{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea. Abilitate copildreasci.. intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur. la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd.i . cici.. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult. nu viclenie.$ 'li{ "ir 1.. in fetul birbatilor. de altminteri. . trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. . -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica. in vederea abilitalii gi prudenfei.Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ .

intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. dacd preceptorul se poarti bine. in felul ii mintea tgtfizici. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. de la inceputul pdnd la sfargitul ei. in calitate de preceptor. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!". $i mamei.oatd arta rudentei. fie prin pdrinfi. Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. fie prin doici sau pitzitoare. 9i. este o simpld prejudecati. ldreascd. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. Totuqi. ar fi pentru copil vdtdmdtor. 9i care e zeros. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. ia asuPra sa o educalie. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari. cum auzim zic?rndu-seadeseori: . .. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . inainte de a putea alapta copilul. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. din pricini de boalir.

se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. Laptele tuturor animalelor erbivore. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. nu mindncd aproape deloc carne. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. . traind din vegetale. laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. vedem ca el e serbezit. Tungugii de pddure. numit cheag. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. . qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. dacd copiii varsd laptele. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi.. Mai ales trebuie sd avem griji -. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. in nici un chip. cdnd inceteazdlaptele mamei.i :i! . I pofta duP invioreazi in Rusia. serbezirea laptelui. gi sunt oameni puternici qi sandtogi. intr-adevir. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar.ar putea prii qi copilului. beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi. de pildi acid tartric. Suedezii insa. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului.':N . sit mindnce carne. altminteri. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. de pilda. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. citric. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. dar mai ales nafiunile din Indii. sau mai ales acid din stomacul viteilor. in timpul cdnd alipteazd. gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne.i! .t! '& . care-i priegte ei mai bine. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. gi s-a aflat. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. gi ci acea hrani este cea mai buna. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. Cici. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc.

$i biile reci sunt bune. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. intr-adevir. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. i-am :dem . cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. pipiraturi' sare etc. oameni care altfel ar putea trdi. de la mamele lor rachiu. 9i acoperi gropile cu frunze. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte. chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in. caci qi asta produce slibiciune' E. ncios cind >tele. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. Lie sd '.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. ca de pilda vin. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. rcolo )una are-i ului. copiii capdtd in Rusia.u.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. Pe om puternic.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore. obignuinla cu racoarea il face.zirea rczit. 9i adeseori asta se intdmpli. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi.dinAmerica.igi infdqatul le ." biuturi prea calde. totuqi. cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt. in general. dar gi mulli mor din aceastA cauzA.depilda.

Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. Leganarea insa nu e in general potrivitii. adormind noaptea. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. in bine. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. fipatur insd e sanatos pentru copii. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi.. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. iar incovoierea lor este evitatd. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. se mai evitd prin aceasta ca mama. f 'l$ . La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. in timp ce aldpteaza. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. sd nu-r omoare pe copir. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. chiar cind e ardptat.:!$ ceva.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. unde n-au avut aer. de pilda. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat.$ '!t s :i8 . inibuqindu-r. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. in generar. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. cantdndu-i.tr. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare.). aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. ei respira primul aer. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. !ip. cand ies din s6nur mamei. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. ur"uciio. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. gi cutt $ . ciici copiii au aici tot mai murti libertate. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir.

Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. Cdnd ajunge in aceastd stare. Copilul n-are. sau in alt fel. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. tri le cdntZr. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele.e tare. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. Se ea. gi moravurile.ii dezmiardir. ntiigarecopiii narea. in timp ce .Despre pedagogie :znddejde. ii sdrutd. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. va repeta strigitul mai adeseori. danseazi cu ei. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. atunci e ant. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. copilul tipit cu reflexiune. lipatul namei. mult pdrfite te pdgubitor u-i. copiii nu prea vid bine. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. cum fac doicile. fireqte cdrsunt suparati. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. El leagd de acest fapt. Dar.Modul rnii farani. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. Copiii manifesta in urma. Firegte cd ei au senzalia luminii. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. dacir nu bdgam in seama fipetele lor. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele.tuncise crede . . ei inqiEi se satura de tipat. dat . cici. Rousseau zicet daci unui copil. Ei :d nu trebuie re. ii dam peste mind. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Cand insd aceastd domnie inceteazd. ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. noi le stricZrm qi inima. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi.de pilda. 9i toati lumea vine in grabd. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. cam in primele trei luni. in lipetele lor. tipe. Ldsdndu-i insi sa tipe. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. firegte. Copilul e aliptat. in vdrsti de cam gase luni. 37 ceva. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc. in primul timp. Dar. Cici. Asta este cea dintii depravare a copilului. fie ea incd oricit de obscurd. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. nici o notiune despre moravuri. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio.unde lia sangelui r dureroasd.

Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. negativi.am fi stricat-o mai intdi. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. cir copilul are n mdinile. Pentru ca copiii si invefe a umbla. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. dacir nu le. notiunea unei ofense. Cici c aga de mart intrebdm: . lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. incetul cu incetul. ciind cediim vointei despotice a copiilor. . Dar. invati singuri sd umble. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. dar in el fierbe fierea. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina. s-ar P scrie.{ -T . ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. 477 Aqa. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. de pilda..N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. . Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Asta insd este prima depravare. Dar asta este tocmai o educatie .. pieptul sdu fiind inca moale. Nu trebuie si le frdngem voinfa. el se lasa cu pieptul pe cingatoare. qi cu greu vom reugi candva s-o facem. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare.. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. artificiale. Dar. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos. Pe inaintea sa. Se poate face ca copilul sii tacd. defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. Cici. Pentru precautiune. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior.

fdrd indoiald. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. et igi mai exerciteazit corpul. scrisul. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. Dar 9i asta e foarte primejdios. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. Extrem de :u greu vom sa taci. inaintea sa. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. '. aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. dar launtricd. qi mai mult rdul. Cici cineva a inventat. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. ci ca acestea agraveaza' numai. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. c€rnd il dezbraci. Ar trebui. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. cdci toate maginile nu pot face aici nimic. Dar. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. in general. 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. Aici instrumentele naturale sunt mdinile.. il : interioare. iar un om care pod'rtd un corset este.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. pe care copilul le va line la cFrdere. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii.. l greu. de pildi. doar. cand copilul e lisat iiUer. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. 9i inventia nici nu e aqa de mare. precum qi intinderea. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. cum lse lasdcu roale.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: .el se i. Asta insd :ea copiilor. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. cu atat omul devine mai dependent de instrumente.

Dar 9i mor. de pildd tutun. Educatia rugilor merge aici foarte departe. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare.1 $ :i} J $ . in parte 9i natura subiectelor individuale. l_ . in ceea ce priveqte cealalta chestiune. toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive.!i I:* . Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. din cauza aceasta. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori. :q r$ .i r { :#ffi' . Dar asta nu-i de nici un folos. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt.j $ 'r. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. mirosul tare gi orice zgomot etc.H :s . deasemenea. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni.sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura. rachiu 9i bduturi calde.$ . un numdr necrezut de mare de copii. de pildn.Trebuie. Duritatea este insd contrariul molegelii.sausd mdndncecdndocerpirinlii. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. cici. deoarece.Darpentruastaenevoiedeun regim special. cdci natura umani in general. nu poate fi deprinsa cu toate.nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ .aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci. $i vor. cum e obignuit la inceput. 9i la inceput le face chiar rdu. Aga.. cu atdt el e mai pulin liber qi independent. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.

Despre pedagogie toleEelii. in schimb. in loc sd-i fie . sau sd e nevoie de un inderi.i ceea ce stricd >eriodicitate. nu trebuie sa se rugineze. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii. in general. gimor. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. qi. gi Omul artrebui.Sa-fi fie ruqine. care gi ea. in ce privegte cultivarea minfii. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. iar apoi sd i se spuni: . Cu omul . te cele. ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa. Omului insd ii tn timp hotdr6t. Riscdm i cu toate cele. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. nu trebuie 4l rF. estenicidecum necesar. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. mai bine zis. ca copiii sa . Dar asta teral.nuit la inceput. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. Si i se dea copilului cdt ii priegte.. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. rutin nutritive. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. Irebuie. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. :eva. in parte gi >rinsi cu toate. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt. gi prin asta devine doar timid. agadar. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. de fapt. imp. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. ldd. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. De obicei li se strigd copiilor: . sau. el n-are sa se rugineze.fiecare este. numai ci nu sunt luate in seami. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. oamenii nu vor sd le dea atentie. un regim .. El nu indrdznegte sd roage ceva.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. Asta e 48o cruzime. de pildi. lrece. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. prietenos cu el. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta.rice ora. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale.ai destull". Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat. rta frigul mare. dacd le priegte. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. asta nu se facel" etc. prin urrnare. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild.

Ast o distantd. nesuferit.lns naturali. fdrd indoiari.n. un ce prin pozitia s directia. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. deoarece derivd de la driiuen. Dreist (obraznic . s totdeauna c putere. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. intru nimic mai bund. ce-i drept. cdci paianjenii sunt primejdiogi. d ochiul. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. er devine liber. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. indatd ce vdd un pdianjen.. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. fdra a fi obraznic. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. de broagte raioase etc. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. Aga. oameni au o fafi atat de obraznica. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. insi. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri.f . inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor.) ar trebui de fapt si se scrie driiust.42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. fdra a fi timid. mugtelor. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. drohen (a ameninfa). unii . de pilda. gi modest. fdra indoiald. gi. . Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. adeseori. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. Cum insd doicile. stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. un om obraznic e. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin.. indt putem me4 vedem inain # . gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. il face fafarnic. . decdt acea educalie sacditoare. doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd.. red. copiii ar cauta. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur.

pentru a stabili timpul. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. SZrincercdm apoi a apuca oul. ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Omul. siguranti. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. ce-i 'eninoasa. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. S-ar putea zice chiar cd. ca sd putem merge pe punli inguste. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. doicile ii fac . : piianjeni tot lti ce vid un . cel putin' iese la suprafati.te rdioase etc. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. se deosebegte de animal. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt.ireafefei. pe c6t se poate. Aplecdndu-ne. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd. capul inapoi spre ceafA. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. necesara la inotat. sau la organele simfurilor. 9i inotdm. Pe un suport ce se clatind. o busoli . si ldsdm sd cadd un ou. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota. indeminare.) ar trebui de lriiuen. drohen nesuferit.ele servitorimii ntie sdciitoare.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. stdnd pe fund. . :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic. ci fiindci i. intr-un piriu 4a2 in care. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. gi d. cu privire'la culturd. turd. asta :opilului. de pilda. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. la toate instrumentele. sprinteneald. Pentru asta e nevoie de putere. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. desigur.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. picioarele se ridicd in sus. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. un ceas . qi. vom indoi. deci in ce priveqte trupul. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. capul. putem inota. Adeseori se cere pentru asta informafie. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul.

adeseori. prea primejdioase. fie in depdrtare. gi nici nu cad deci aga de greu. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. Cici copiii au. in general.]* r. pe langd exercifiile de indemdnare. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. mdrimea 9i propor[ia. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. gi aceastd teamd le intepenegte. acele jocuri sunt cele mai bune la care. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. aruncarea la tintd. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. constind in a judeca exact distanta.. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. pragtia.tr). el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. purtatul de sarcini. implica gi exercitarea simturilor.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. ridicatul. a . in proporlie cu puterea lor. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Pe ldnga asta. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. Saritul. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. tr2nta. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. membrele. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. acestea toate sunt exercitii bune. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. de pildi. intrucit e artificial. intr-adevdr. ffi *1 $ locald. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. iivedem. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. cu ajutorul soarelui etc. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. aga-zicand. fie pentru a nimeri o tinta. cum se calirdfdrir un scop hotardt. Dansul. Dxercitiul de aruncare.

de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. in general.aruncarea xercifiilede acest ial. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Tot aqa qi memoria localist. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. 9i uneori prilej pentru inventii importante. iar unui englez. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. jocurile copiilor sunt universale. 9i de mai mult. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. de pildi. 9i in care parte. Dar acestea nu sunt deloc potrivite.ceva e departe sau aproaPe. Franta etc. aga-zicAnd. Astfel. dar copiii trebuie supravegheati. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. el se deprinde astfel cu ocupatie continui. Prisnelul este un joc deosebit. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. la jocul de-a baba-oarba. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. prea :u puterea lor. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. . prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. ei il numeau priv6cr. ci qi in care loc din ea. o . $i scrdnciobul este o buni migcare.tr. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia.uri. constind in faptul cd. Zmeul de hdrtie este. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. este ceva foarte folositor. de pildd. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. de asemenea. toba etc. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. Pe linga aceasla. rgd gi exercitarea rchiul. Astfel muzicianul are clapele in memorie. Segner a scris o disertalie despre prisnel. de pilda micile trompete. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele.). constdnd nrtia. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva. de a gdsi tmiit. cdpitan de vas. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. pentru a gti prin auz dacd.

pentru ca el si se formeze. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir..x q . sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate.. nu insa informatia. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. dar gi pentru altii.:$ . intr-un fel. buni in lisa co. unde lumea trebuie sd fie.Pleacd. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. de asemenea fizicit. Rousseau zice: .Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale. destul de incipatoare pentru dinsul. agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd.d .. Cdci. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. sincer fCrrd obriznicie. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme.E s . 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. sau care. pe de altd parte. Ajungem acum la cultura sufletului. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. pe care o putem numi. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. lumea este destul de mare pentru noi toti. animal riu. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. Disciplina trebuie si intervind mai intdi. prin sine insugi. Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. fard indoiali. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: .! . Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun. ce-i drept. ct fi ocupi scolasti Aul incerca. c lr: $ .

. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase. aceasta este pragmatici sau morald. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. ca 9i cultura spiritului. aqa'zicind. Formarea sufletului se poate numi. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. n bine . Lichtenberg.stecu tigia . in cazul din urmd avem moralizare. cdt 9i la cealalti. firegte. nu cultiuare. cu cdt un om a lenevit mai mult. care metodZr este cea mai bund in educafie. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. dar el trebuie sd invefe 9i a munci. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. o treabdr serioasi. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. rdu cultivat din punct de vedere moral. gi ea bund. in cultivarea amAndurora. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. Cea liberd este. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . cultura abilitalii sale este. ceea ce-i gi foarte laudabil. dar. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. nu >ecopii u zice: . numai un scolastich. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. parase animal tinel". intr-un numir al Magazinutui din oottingen. se cauti a se impiedica depravarea. agadar. dar putem fi ocupali gi in sild. insd. 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. copilul szrse joace. sd aibd ore de recreali e. cu toate acestea. el poate avea un spirit foarte format.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. cea dintai insa numai spre naturd. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. Asta produce un efect cu totul contrar. Putem fi ocupati in joc. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate.

silit" de -silnic'. $ el."s 's . ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi. fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd ne plimbdm. atunci plimbarea insigi este scopul. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. va primi.tr. ocupatia nu este in sine pldcutd. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. .. cu cdt drumul este mai lung. dar ei au totugi caii lor de bdtaie.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd.$ * s l . cu atdt ne place mai mult. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii.8 . gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt.Zwangsmiissig (n. pldcutd in sine. ci noi o intreprindem de dragul altui scop. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. de fapt... decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 . dartrebuie sd fie. cdci omul cere ocupafii. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. pentru t Kant deosebegte . A$a e gi cu jocul de carfi. Ocupafia lajoc e. un rdspuns negativ. gi. E. Copilul trebuie deci deprins cu munca. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. Daci meryem insi incotrova. fdra indoiali. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere.).Silit' are sensul de -ducitor la scop" . gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci.:' 4 "4 4 . Tot aga de gregita este ideea cd. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt. dimpotrivd.

de pilda. Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. adici inrobitoare. dar nici o putere de judecare. 2. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . locuri din poeli unde ea e exprimatd.Despre pedagogie inoio potrivi. il putem face sa arate exemple din istorie. .. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: .red. adevdrul siu.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti. firegte. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are.. pentru lucdtor 49 el. degi nu pot produce nimic de seama. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. sktauische.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. Cdnd un tAnAr.). Un astfel de om nu este. decAt o enciclopedie vie. e de insemnat cA eainainteazd mereu. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. memoria etc. Silitd trebuie sd fie educatia. cici.numai in folosul inteligenfei. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. in acest caz.. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri. i1i . gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. istefimea.$tim doar ce avem in memorie" (n. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. de pilda un om care are multi memorie. gi un timp in care muncegte. de pildd imaginatia .pentru ce e asta?" 9i . Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. ci fiecare numai in raportare la cealalti. de pilda. citeazA o reguli generald. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd. dar numai in considerarea celor superioare. munci. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular.).pentru ce e aceea?". Inteligenta este cunoaqterea universalului. silnicd (n'tr. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. totuqi va observa cu vremea marele ei folos.

Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. se pare. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. Astfel. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. de pildd. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. in orice caz. I anumiti regulile orientz I Lumea . dar qi cu acestea. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. Copiii. 9i cu limbile. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. gi aceasta din urmi este. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. citirea de romane slabeqte memoria. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. la limbile vii. cea mai buni metodd. numai o afacere pentru brirbafi. Trebuie. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. s-a fdcut. ei igi revin totugi in scurtd vreme. Citindu-te. Aqa e. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. Le putem invdla sau prin memorare formala. cdci atut repare. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. iar memoria trebuie si le pistreze. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. sau prin conversafie. de aceea. iar declamarea este. cel mai pulin in gcoald. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. incercarea cu tabele. in futuram obliuionem. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. o anumiti deprindere. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. mai intdi impresiile sensibile. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. ei igi inchipuie in roman un roman nou. pe langa asta. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. ce-i drept. Memorarea e foarte necesard. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. nu prea merge bine. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod.

La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. dar pe l6ngi ea. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor. nu gtiu ce citesc etc. 9i inteligenta. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie.i in anu s-a . fac iitor em. la istoria veche etc. inainte de a citi ceva. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. de asemenea. tmit . :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta.). Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. in urmi insZrgust al ideilor. citirea trebuie insd exercitata din cap. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. 5) prin limbi. . nu fin sau delicaf. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. 9i nu prin buchisire. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. vorbirea elegantd gi elocventa). Apoi un aga-numit Orbis pictust. mai ales al ochilor. S C 5l Cea arA. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli.red. . aduce bune servicii. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat.ea ste. tr. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. intre toate gtiintele. potrivit rdnduit. rdspund pe de-a'ndoaselea.o lla lin nsd :le.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. Memoria trebuie cultivati de timpuriu. cum si le ascundi sau cum si le repare. 9i se poate incepe cu botanica. ne vom orienta totugi repede iardrgi. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. ldmurite prin plange 9i ha(i.. Avind regulile in memorie. aIAt cea matematicd. Istorisiri de calitorii. 4a9 totdeodatd. cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. 4jungem la geografia veche.ildd ". cdt gi cea fizicA. conduc apoi la geografia politica. 2) prin citire qi scriere. pentru care e nevoie de matematica. cdci atunci ei mediteazd.

a doua insZr e activa. ci si-l faca fiindc6 e binele. nu numai sd sdviirqeascd binele. pedepse etc. Ea este pasivd pentru discipol.j. a puterii de imaginatie. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. Ea este: a) sau fizicd. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. . deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. s"a vorbit mai inainte. b) sau morald. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui.$ . ameninfari. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. deosebiti de cea particulard.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge.'. a simturilor.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. a memoriei. de pildd a mdsurarii cu ochiul. :" . in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. in ce intdlnim ratiunii.{ . '. nu din obignuinta. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. Despre cultura simturilor. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. totdeauna cu ceva inainte. la invdlarea limbilor.. a tariei atentiei gi a istefimii. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. ci pe maxime. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere. Immanuel Kant . Altii gandesc pentru ddnsul. l) Cultura generald a facultdfilor mintale. cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . 52 . ci pentru a intari forfele sale mintale. Cramatica deci va merge. in celdlalt caz.s " '1 i.

sZrintervinZrabia mai tdrziu. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. aqa-zicdnd. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. reiazit pe vrem sd o :tc. a puterii de judecare qi a ratiunii. in hotarele unei anumite figuri. ele trebuie si invioreze geografia. $i asta e o buni distractie pentru copii. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. Istoria insd ar trebui. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. vom nota urmitoarele. Lfiindcd e ilor sti in . dimpotrivd. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. in ce priveqte intarirea atentiei. e practici. vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. ci trebuie sd se linA. sau invers. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. dupa cauzele gi efectele sale. E vorba de o raliune care. a lotdeauna atoriei. Dimpotrivi. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. Inteligenfa o putem forma la inceput. plante etc. intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze.te de cea tru elev. Plictisindu-se chiar de toate celelalte.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. ci. intitnim aici cultura inteligentei. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. csebiti de cfiune.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . chiar pe cei mai mici. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. o sldbiciune a simtului nostru intern. aqa-ziclnd. in economia gi structura sa. de pildd dacd punem imediat . ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. Figuri de animale. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. credem.

ba1 cuvine". Tala. Metoda cateheticd-mecanici este. in general. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. Copiii. tra este. de asemenea. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. firegte. de pildi. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. Dar. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric. ii molegesc. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. in general. ast niciodatd:. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. Ea trebuie sd fie negativi. mai alt mamd. cam inceatd. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. daci nu sunt alintati. da. din noi inqine. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. aga-ziciind. bund in unele qtiinfe. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. in expunerea religiei revelate. intr-un fel oarecare. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. socrate. in ceea ce privegte mdncarea. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA.. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. ocupa[iile pentru care se cere incordare. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). q 54 Immanuel Kant .t ' . gi totuqi se observdr cd copiii. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. Asta t nu-i lasd sd zb ceva.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o.

cu privire la starea sa fizicdr sau morali. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. ilor sdi. La boald. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze.apoi sd indrepte lucrurile... prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde.Sa'ti fie ruginel".Sa-tifie ruqinel". qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. nu se cuvine". insd. sd alerge etc. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. de teamir sd nu li se intdmple ceva. La inceput. Asta se explicd. baga degetul in gura etc. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. cum am sPus-o mai sus. Ribdarea are doud infdfiqdri. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. fdrd indoiala. asta le putem spune. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. Vointa copiilor nu trebuie. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. fireqte.Nu se obiqnuiegte. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. refuzdnd copiilor. Tata. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. Dar asta n'ar fi tocmai necesar. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. sau in faptul cd dobdndim curaj nou.qie rcam a [e 9i ei ste. mai ales bdietii. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. care ii ceartd. de pildi. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . mai . sunt in ocratic. . dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. acela nici nu renuntd la sperantd. ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. copilul trebuie sZrasculte orbeqte.. decdt in cazul in care mint. cdnd. frAntd.Despre pedagogie .elegem crul cel >dulcel vAldm.. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi.

daca el nu ne face nimic pe plac. incA nu l_au cunoscut. Presupundndu-se. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. ce-i drept. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. gi este. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma.i* . nu-i facem lui nimic pe plac. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. tot ce cer ei. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . cind ne impotrivim vointei copiilor. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. la drept vorbind. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. cei slabi. Modul in care ar trebui si se poarte.d 56 Immanuel Kant tdrziu. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei.! . Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer. ceea ce. in acest caz. ( cZrciputem f pedeapsd. nici noi. negativd. ei devin molegili. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel.1 ffi . De aceea. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori.. ii impiedicdm totodatd. daca ii roaga cu stdruinti. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. nu pe disciplind.q . sd-qi manifeste supdrarea. la rdndul nostru. orice refuz trebuie sd fie irevocabil. firegte. cealaltd formeaza . dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. Aceasta impiedicd necuviinlele. sir le venim in 4iutor. ei devin rauticiogi. trebuie sd se intdmple.S .

9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. pentru muncd. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . cu dispret. todati. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. Maximele sunt gi ele legi. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. Cand copilul. Cand iese apoi in lume. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. de pildd. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. maxime ale umanitifii. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. minte. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. la it sd nu le tot ce cer. anumite legi. qi nu dupi anumite impulsuri. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. ce-i :buie si se :eriorul lor. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. copilul asculti de legi. atunci el face binele pentru a avea bine. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. dar subiective.Despre pedagogie fuzdm fArA lor.i atitudine tenta ce o gi este. La inceput. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . La inceput ne insugim maxime ale gcolii. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. care se stinge insZt totuqi cu anii. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. nu trebuie si pedepsim. Si asta i. Astfel le fixdm. cei slabi. nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. ci si-l intdmpindm cu dispret. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. un timp pentru dormit. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. nu trebuie sa-l pedepsim. nici scurtat. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. daci nu-ifacem talitate de me. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. de pildd. pentru distractie. iar mai t2rziu. toatd viata.

ne poate conduce numai datoria. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. de pilda pe omul care. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. firegte cd e bine aga. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. totuqi e mai bine aqa. nici o predilectie. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. invitdtorul n-are voie sd arate. tine inainte de toate ascultarea. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. degi poate cd nu-i sunt pe plac. ci caracterul unui copil. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. adeseori nu gtim cum sa-i luam. totugi. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. Aceastd din urmi ascultare. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. intre mai mulfi copii. Cici cu privire ta ddrile publice. credem. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. uoluntard. gi copilul va intelege. De caracterul unui copil. ci ceva este datoria sa ca copil. e foarte importanti. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. sau din incredere. mai greu. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. ci ceva este datoria sa ca om. gi aceastd regularitate. nu inclinatia. in unele cazuri. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. insd. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . mai ales al unui elev. deqi pare a fi pedanterie. el devine rebel. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. este o dispozilie spre formarea caracterului. gi atunci ea e absolutd. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. qi atunci ea e de celdlalt fel.s . dar qi cea dintai e foarte necesara. dupd ceas. apoi. in al doilea rdnd. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii.

gi aceste pedepse sunt cele mai bune. tigeze toate 'e. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. 9i nu numai in copildrie.l a : cazuri. sau in aplicarea pedepselor. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. sau a adolescentului. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. mai departe. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. primindu-l cu o rdceald glaciala.ceea . o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel.Despre pedagogie trebuie si rui copil.trdngere. mitd lege a ersald. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd.de pildd iune un timp ld. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. teqtecopilul deplineasci ac. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. tendinta care ajutd moralitatea. sau insi pedeapsa e artificiala. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. ttem gti bine rriii dojenim guli. Ascultarea este.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. gi e de celdlalt importanti. ascultarea ar fi gi mai perfecti. gi atoria sa ca m. Aceastd pedeapsd este sau fizica. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. sau morald. de pildd. Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). ne pundndu-se bine aqa. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. rnt qovditori. gi uni a unui . in . Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. sau ascultarea copilului. de pildi cdnd umilim copilul. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. deoarece vine in ajutorul moralitafii. cdnd copilul minte. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale.

ci abia la virsta tineretii. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. gi. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. indata ce a crescut mai mare. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. dar nu este totdeauna o dovadd. suo t .Multe a . ele produc incdpatAnare gi. privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. A lisa copiii sd multumeascd. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. cdnd sunt pedepsiti. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter.'d . Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. ci veseli. magulitoare lor. N ceea ce-i gregiti. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. Un om care minte n-are nici un caracter. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. dacd are ceva bun intr-insul. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. asta rezulta numai din temperamentul siu. cdci acum copilul o pricepe bine. dar. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. sd sdrute mAna etc. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie.. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. e absurd gi ii face pe copii servili. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi.60 Immanuel Kant general. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. Unii copii au o inclinafie spre minciund.

gi arareori putem avea un prieten adevdrat. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. fecitque puer. Sufletul devine apoi iaraqi senin. A face orbicopiilor deri datoria a. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. sudavit et alsit. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. iar in privirile lor. deoarece. sau nu e sociabil.inainte de toate. 499 -r . Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. Sunt anii cei mai apisatori. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse. Cand are libertate. el a asudat gi a degerat' (n.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. senini ca soarele. sau e lipsit de politete. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. de pildi cand copilul minte. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. ci numai pentru caracterul siu. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. invritdtorii insa nu. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. altminteri. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. qi nu din sili. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. gi incd mai rar libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. ea se reface iaragi.). Dar nu este tocmai aga. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. iti. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine.tr. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund. insZr.

de pilda cand vrea sa fie fnzat. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. t$ 1ft ttt {}H . nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. 62 Immanuel Kant : . Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. care nu-i gade bine unui copil. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. nimic bun. gi poate chiar gi tabachere. curati gi modesti. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. cu desdvirqire. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. dr un mijloc :\ . de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. Societatea buni ii este o povard. i$ . ca in toate.$ tii{ . de obicei. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. sd poarte mangete. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. in cele din urmZr. caci gi in aceste lucruri. mai bine zis. Podoabele nu se potrivesc copiilor. lii. iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. imbrdcimintea lor. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. gi nu face decdt si maimufdreascd.. sau. nu se vor uita mereu in oglindd. Din astfel de copii insi nu iese.''I ]T ir. ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii.

insa. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. pentru asta se cere disimulare.u. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. utititut. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i. ifigare ii este urma.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. prudenla doilea' insugire a omului. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie.darseapropietotugidenesinceritate. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui. qi poate fi uneori.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. it ce priveqte abititatea. ririntii llindd. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim .Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba. rabele destd. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. : chiar ngete. qi nu trecitoare. La drept vorbind. dupd valoare. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri.

ceva. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. in ce imprejuriri se poate afla. Pt Ceea ct hotirdri. prudenfa e necesara pentru temperament. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. t. se pune chestiunea: ce este ' preferabil. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile.Omul ne q :a . pentru a invafa murt. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. Dar copilul nu gtie. cd dimineata P lucru.. sau numai una mai micd..* s . gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. dar acest pufin cu temei. Or. Daca vrem sa formim un caracter bun. asta nu inseamnd nimic. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe. deci lente. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva. dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire.l . dar trebuie totugi si fim hotarafi. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat. firegte. gi. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. deci festina. decit murt gi superficiar. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba.. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. Temperamenturui ii aparfine simpatia. susfine inseamnd . dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. in cazur din urmd.. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. Dar trebuie si invafam gi cu temei.. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. 5ol Moraritatea privegte caracterur. rezistenf-r etc. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . dar nu de pildi.rabdagi deprinde-te a supoftar. sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir.

Cici un bdrbat care-qi Propune ceva. cazne gi posturi. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. udtate :rului. re lipsi etc.Despre pedagogte trebuie 4fi. zice Horafiu. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. el nu se mai increde nici in sine insugi. sau pentru a face cutare sau cutare lucru. t .. :entru e este numai n. prin pilde qi porunci. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. :va.Omul neclintit in hotirarile sale" (n. de pildd. in acest fel. dar nu o face. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. dar sfargit i. cdnd am fagnduit cuiva ceva. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r.red. de reinic. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. mdncam incZro datd pe atdta. nu poate avea incredere nici in sine insuqi. in schimb. sau pentru a face o plimbare. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. Wr propostti tenaxt'. trebuie sa-mi tin promisiunea. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. La un om rZrucaracterul e foarte stricat. sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral.)' . pani la urma. Dar >entru 9i. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau. chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Omul ncit sd .adacA ortal". Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. iar noaptea. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune.

de pildd. propriu-zis. ne dedam befiei. deloc m dacd pd din pdin lor. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. in sr nimic. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. asta il doare pe celalalt. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. de pildd. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. dacd v banii. . b) Datoriile fatd de altii.. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. citci. de pilda in caz de necurd[enie. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie. in a da ospele grandioase etc. ficdndu-le neintrerupt complimente.. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor. Mai apoi.. t mea. doar e scarboasdrpentru oameni.. cel pulin. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. fii milos! E doar un copil sdrman" etc.Nu face asta. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. insd copiii n-au. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. 5o5 dimpotrivd. sub demnitatea umanitalii prin minciunir.. Minlitut il face . Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. de fapt. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. il lovegte etc. Dar copilul se poate injosi gi. care. atunci sd nu zicem: .66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii.

in persoana sa proprie. sau au explicat-o greqit. deloc mdrinimie. in aceea ca omul pAstreazA. demnitatea umanititii. Dacd ar exista o astfel de carte. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. eu sdvargesc o fapti obligatorie. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . atunci e momentul critic. atunci copilul sau nu dZt nimic. $i. de pildn. cum am spus. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. De pilda. pentru . 5o4 cum a ficut-o Crugott. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. anume un catehism al dreptului. Asta o putem vedea. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu.. in schimb.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. Mai apoi. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. r injosi gi. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. o bucatd qi mai mare. Datoria falAde sine insuqi std insi. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. daci dau sdrmanului banii. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. un original cu care se compara. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. cdci. Mai apoi. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. eu fac o fapta merituoasd. in ideea sa.. El are. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. Cand numdrul anilor sporegte. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. cel putin inaintea copiilor. e asta just sau nu? Nu! e injust. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. :elilalt. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. dacd pldtesc insi datoria mea..Despre pedagogle nt decdt 67 lii. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc. tau nici in tre. at. rdrac ai il eqte etc.

zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . r fl is . cdt mai vdrtos il face pe om umil. in ce privegte obligatia de binefacere. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. Astfel. deoarece. El artrebui. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri. cdci. sz sau delec amdndurc Dorint de avere. De aceea. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. ci s-o facem hotaratd. . ea este o obligatie numai imperfecti.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. este. numai din imprejurdri intdmpldtoare. noi am fi cei mai buni.. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. in temeiul ei. el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. Acest lucru din urmi insd este invidia. ci plina de ideea datoriei. Nu trebuie si facem inima copiilor moale.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd.un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Poseddnd avere. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. dupi ce se ardtasera milogi. sevdzurd adeseori ingelati. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. dimpotrivd. daci acel om n-ar exista. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie. Inima lor sd nu fie plind de sentiment.. pentru afiafectatd de soarta altuia. A vrea si facem 1r'''*'. sau sd scadd valoarea celuilalt. de pilda.]fr . Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. de asemenea. nici n-am putea fi comparati cu el. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. . .$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. umilinta nu este.lii:.

sau ale neuinoudsiei.lnima ei. scutire de grUi). de comoditate (pentru viitor. in sfdrqit. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. iar lceeagi. in sfdrqit. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii.i putere). sunt: dragostea de via[d. noi am lafie. stdpdnirea de sine. atdt in rAzbunare. binefacerea. modestia gi cump6tarea. ln acelagi timp ins. setea de dominatie 9i de avere. :cesorul rdri. el devine o fiintd morald numai . nemullumirea gi bucuria de paguba altuia. Ea trebuie sd. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . rmilinta r valorii cregtini m umil. Dorinle de felul al treilea. dacd . Multi lupd ce d facem nzadar. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. sau cele ale prostiei. in sfirgit. la categoria a doua: probitatea. desfrdnarea. Nici una din amdndoui. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. Acest ttdm si ci. buna'cuviinfi gi dragostea de pace. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. tsise rpotrivi. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. la atreia. necredinfa (fatdrnicia). sau materiale (raportate la un obiect). onestitatea. dorinte ale iluziei sau delectZrrii. sau cele ale josniciei. de sdndtate.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). at2ft in risipa bunurilor. acest rbligatie 'moale. sau. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. sau numai ale obliga[iei. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). i. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. Celor dintai le apartin: invidia.Despre pedagogie I I 69 t. celor de felul al doilea: nedreptatea. fie bine deosebiti de insolenfd. Ea este o incredere modesta in sine insugi. zg?rcenia.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea.

trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale. posibil. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile. oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. care nu cunoa$te lumea. notiuniab sau rea-p ci nu col universal. chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu.. qF a solic 2.I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ .in loc de vorbe gi emofii. stimd de sine qi demnitate interioard . timidri gi intunecatd. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului .in locul opiniei oameniror. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute. cd. degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile.oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [. lnainte de toate. 6} y invdtAtoru . qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . deqi rafiunea il mdna in directia opusa. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. urii.'' Rr g * 'L F . Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . deci prin constrdngere proprie.in loc de devofiune morocanoasa. in care nu suntem dec6t animale. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine. inteligenld . care nu cunoagte inci datoria.in toc de sentiment. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii . Or. insd. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie.. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul. iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard.afard merita fortunae (meritele norocului). * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia.s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii.

ar produce la ei sau indiferenta. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm. lutindeni gi sd le in locul absurd. qi pentru om. bun din . au s-o determine. i potrivit copurile dea omului puteri noi. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. . sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. cur4j nou pentru indreptare. fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. sau idei gregite.Despre pedagogie . folosul etc. Acestea nu . Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. totodati. sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. dar pe departe. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. arAtind cum. ci ceva universal.ard. Cum insi. ca nu comoditatea. faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. a unui legiuitor. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme. sd agerim puterea lor de judecare. asta nu e posibif . simpla imitatie qi numai maimutareali. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. despre bund sau rea-purtare.ii.Putem pre toate rafiunea .trdngere e. dupi starea actualZr a societafii noastre. >lenteazA r iegi din Lle. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee. de pildd. despre obligatii. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme.

Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii.1r .ffi :ilffi r. Aici. intelepciunea sa. I oamenii c religiilor. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. intelepciunea sa etc. Vrem si servim lui Dumnezeu. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul.. De aceea religia intrd in orice moralitate.{ . qi asta se numeqte religie.:i . caci ea nu este arbitrara. Legea in noi se numeqte conqtiinfa.:. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral.ftill rfrl nfti f. unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. dar nu sunt ele insele fapte bune. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete.!i . propriu-zis. fZrA sA poatd fi numit din aceastd.i' 5 $ H 72 Immanuel Kant . Astfel. un principe poate opri in lara sa furtul. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA.tribunalul sdu.j sunt decdt pregitiri la fapte bune. r $ . 9i nddejde 9i straduinta de risplatd. I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ . cauza autorul opririi furtului. Vom gdsi in ea numai fricd. pe de o parte. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi. cind preamirim puterea sa. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. '.egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. iar teologia sd-i urmeze. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. cu toate acestea.$ . de pilda cdnd il laudam.s . Moralitatea deci trebuie sd premeargi. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. pe de altA parte.. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. ea este fara efect. dar gi in noi . Congtiinla este. A-i face pe copii sa recite formule. l. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd.

:d fi numit nul invati le fericire. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. fiarele.ronul sdu sdu. in al treilea rind. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. rrald. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. ca inaintea judecitorului sdu.Astfel. in sfarqit. la intrarea in adolescenta. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc.gii. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. cum s-a spus. Trebuie sd ludm aminte. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. Cdci . cu toata diversitatea religiilor. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. .. gi acesta este un abuz. Anume.Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. ori de cite ori pronuntd numele sdu. la sfarqit. pentru ca ei. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. se oprea o clipi gi reflecta.ios. lsti lege. Vrem im. Se istorisegte ci Newton. gi. cdci. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. ba chiar in intentie pioasd. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori. mai intdi. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. gi niciodati cu ugurinti. inta este. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. numai negative. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. -o gdndim . cZrci roralitate. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. OameniiriiaraLA binele legii. Aici. cu respect. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni . gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. mai departe. la copii precum qi la noi ingine. Dacd fira efect. deosebirea sexelor. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. de pildd. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii.chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. intipiri I 77 ineascd . Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie. in sfirgit. vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi.Despre pedagogie c despre aceastd . ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. . ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre.alitatea a cdutat egalitdtii . Ei trebuie sd se bucure de binele universal. eprogam exercitiu lua parte datorie. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti.

. ... Introducere. .35 .. . ...univ. . ...... . .Constantin Notatraducitorului . . ..5 .. .... . .. .l.65 . . .l .. .. Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 . .. .... .Copri* STROE Prefa[dde prof.... ... ....5..... ..... ... ..... ..dr.. ... .. . ..29 ...

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->