r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

.Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf.

este aceea care preface animalitatea in umanitate. importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. apriorici.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).. . ca metoda. in centrul cireia se afli disciplina. ci o rafiune care. schimbdtoare qi relative. trducafia. educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi.P. 55). e practica (in intelesul de . dupir cauzele 9i efectele sale" . in economia qi structura sa. oarecum. cdci. in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. l7). cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele. dimpotrivi. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). . a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. de la .reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane. cu impact actual.omul poate deveni om numai prin educatie. ci.. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei.. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. dupa cum preciza Kant.

institutionalizat printr-o activitate speciald . spune Kant. lB). inzestratd cu cunogtintele celei precedente. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p.scria Kant .cel ce nu e cultivat e brut (necioplit).. corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd.21)'. Kant. in intreaga lui operi.la un plan al unei educalii mai potrivite..c . [Caci) . 9i instrucfia. in viziunea lui Kant.. Fiecare generafie. l8).precizeazd.4 . Desigul spune Kant... (p.. ba. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . in mod spontan. . l9-2O). Atat :rl . . gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. atunci cdnd el afirmzr:. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. umanismul lui Kant. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie.$ :$ . salbdticia insa nu se poate gterge . ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman. in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui.. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta.. Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum.f. arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om.gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. educalia fiind. poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului. mai mult. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [. .neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie.. pentru cd.).9 . aceasta disciplind nu se formeazA de la sine. prezent. lB). de altfel. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. ci intr-un cadru organizat. < (p. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant. s nu se interr el.cultura cuprinzind. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit.. Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor. '. l6) .neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu.t 13 * inceputul.Noi putem lucra . cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale.8 (p.educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.::il Immanuel Kant umanitate. pe ldngd disciplini. educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea.22). disciplina il supune pe om legilor umanitdtii..

rinduite dupd imprejurdri date. . sau judicioase.Despre pedagogie inceputul.. . susline Kant. De pilda. prefacerea pedagogiei in gtiinfd. scrierea. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii.. nici in individul izolat. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA.educa[ie". fdrAplan.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. in acest context. politete. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. 2l ). nici in omul social. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie. posibila in viitor. ci cu starea mai bunZr. exclamir Kant.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. 4) moral. Kant simte nevoia unei recapitulari. La un moment dat. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. capacitate de relafionare cu semenii).. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. Remediul acestei situatii il constituie. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: . prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . De aceea. transformarea pedagogiei in studiu sistematic. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. este necesar. ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). Acest mod de a concepe educafia.. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi.). Astfel. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. muzica etc. deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. precizeaza el. sPune sa-l creascEr Kant. 2) cultivat. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. 5) prudent. el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. a genului uman" (p. intrucit existd riscul ca un . pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul).22). cuprinde unele gregeli 9i lipsuri.

pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v. in ceea ce privegte educafi a fizica. fie public. a imprumutat c.n Niteza. Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)). . Bufureanu .sPre ab speciali..educafia spre personalitate. in principal a celor morale . cisa fie invalafi si gdndeascii. indemiinare. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p.R.i. realizatd de institutor.V. se cer a fi experimentate. cea dintai.deci educafia morala -. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ. spune Kant. printre particula expresie elevilor.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. fiind . cuprinde. Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate).. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem.tiilul traducerii sale. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. t numai in in ac mai putit . Educatia se poate realiza. intitulatdrratat(de la care.Jl). (p. Aici nimeni nu se bucurd de privilegii. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. copiii. impreuna cu celelalte amintite mai inainte. invafa limitarea prin dreptul altora. e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor. probabil.asigurd instruclia (informarea). prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. in cea de-a doua parte a scrierii sale. de altfel. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. participative a elevilor. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca. rezistenfa gi fo{a). fie particular.28).educatia publica . recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd . De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale.2) pragmaticd (vizand prudenfa). Acest principiu pedagogic. Educalia practici. 5) morali (vizand moralitatea).trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. susline Kant. educatia in particular. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea). iar cea de-a doua . deoarece pretutindeni se simte rezistenfi.primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene .. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-. realizata de educator. Desigur. cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile.

i-gi reni mte and are. 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale. Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. . de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului..p'51)' in aceeaqi ordine de idei. el recomandd cu sl|ruin!. 56). 55). in aceasla parte a lucrdrii. deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta.scrie el ninuinlS .treabd serioasa" (p'47). Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. scopul educafiei este . ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. )are . puterea de judecare. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie. cea de. ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (.a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor. Kant respinge categoric. lectura beletristicd (cititul romanelor). fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (.52). Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. el identificd gi alte principii ale educatiei.. in expresie kantiana. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa.. a cirrui realizare presupune. neavdnd nici o valoare.a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc.Despre pedagogie zl al .in le-a gur.inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav.. mai Cea leze >lic. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici.1frintd.. celor inferioare izolate (atenlia. in acest context... in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie.ic6. in sensul de cultura fizicA a spiritului. . memoria). )ate ltca ruqi $a). de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor.. Kant e de pdrere cd . ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. Kant le hdrazegte un rol marginal. degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine. 1p. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. nba tde zici rald . pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. Drept urmare.voin!a copiilor nu trebuie (. raliunea). cum scrie el). aldturi de cea catehetici'mecanici. oui :are rind i igi . De pilda.i metoda maieutici a lui socrate.spre abilitate gi perfecliune. in ceea ce privegte memoria.nu sci.. . a geografiei. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . ca nociva. printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale.

Drept cdi de infdptuire a acestui scop. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime.administrate insd cu multd luare-aminte. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome.Y .in loc veselie morocdn in urma I . unitateadintre vorbi gi faptd.Kant inclini firesc..aceasta lege trebuie si fie insd universali. incipitdnare. intre datorie gi inclinafie. in opinia lui Kant . De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor.i $ . la ele se va recurge rar. or. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. ce poate fi una fald de voinla absoluti. ele produc riutate. dragosteade adevir.a. fie morale. sentimentul gi ideea datoriei.'. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. amintite de Kant in compretareaceror de mai sus. daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei.std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii.rabddgi deprinde-tea suporta. pedepselefizice fiind complementare celor morale. senindtateasufletului g. dedusi din constrangere. sociabilitatea. fie fizice. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite.t"i. spune Kant. Alte cai. gi nu dupi anumite impursuri.incalcarea unei porunci trebuie sd fie. iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). deseori repetate. totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil.altora gi este in f< . Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd . educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei .uru. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c . De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii.nu inclinafia.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali. maxime ale umanitafii. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. nu pe disciplini (experientd). urmata de pedepse. ci caracterur unui copil. realizatd ca ascultare voluntari. sunt: puterea exemplului. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. iar mai tarziu. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale.

in loc de vorbe 9i emofii. inteligenfd . valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii . scoP.scrie Kant .70). 75). pentru binele . 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie .el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p.in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte. timidd gi intunecaft" (P. in finalul micului siu tratat de pedagogie.in loc de sentiment.ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis.aratd Kant.in loc de devotiune morocdnoasi. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. gi. educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). la intrarea in adolescenl6" (p. cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate. Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi. Kant adaugd . .Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul.. rterea ll in ultimi analizA kantiani. precizdnd cd .. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: . tental 'acter: latea. in special.. in incheiere.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. ca o comPonentZr majori a educafiei. fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere. lSrmurit gi hotdrat" (p. Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . 69-70).74). urii..sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce. lstina lstina :e cdi. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine. .cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).

' .77O-7 JulesBar lui Bami.SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie. Constantin STROE $ . \T $ H ! : Prof. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea. dr. Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct .. d rrt i} i''.f. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. care aici apare transfigurat astfel: . 76). in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric. univ. Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu.g Tradt G.

O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea. . . Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij . 't: u .Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. 76).d . Consfanfin STfiOE ..+.iF .iT ili . Prof..:} r{ ' .o tI .q ..sla ":i\ . univ.{l l'1 . It :l! ...qI * C r. .t Tradu G. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr. dr. Lti rE$ :5 si ..$ r.77O-7 Jules Ban lui Barni..t{ l. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. care aici apare transfigurat astfel: . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric.:\ .:..P .f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu.

. publicata de c. Bulureanu (Biblioteca pentru toti. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a. publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. cum traducerea lui Barni. $i. vol. 1868.770-771/lgl2). ingrijita de Raymond Thamin).4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. deci este o traducere a unei traduceri. se depdrteazi uneori simtitor de textul german.B. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant.de textul francez.v. Jules Barni. 15 octombrie 1945 T. Hartenstein. VIII. iar cea romanir .

11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor. De hrdnire au nevoie. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle. Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. sau de o anumiti ocrotire. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. Daci un animal. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . care inseamni . intr-adevZrr. incalzire gi conducere. ce-i drept. disciplina gi instructia insofitd de culturd. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. cum fac copiii. omul este copil sugar. dar nu qi de ingrijire. Animalele se folosesc de forfele lor. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. elev gi discipol. de pildd. ci cel mult de hranA.. de pildd.). anume.creaturif' (n. Prin ingrijire. in mod regulat. cum puii de rdndunici. cele mai multe animale. Disciplina preface animalitatea in umanitate. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. de Kant este Oeschopt. intretinerea). Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. Drept urmare.tr.nu putem decit si ne minunam vdztnd. ar fipa indati ce vine pe lume.

foarte de timpuriu.o facd imediat. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. cici.. cum am spus. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. nu de canar. ci de o anumitd primitivitate. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. el pastreazdtoatAviala I i I { t i . de pildd. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. Ea trebuie. la inceput. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. O generatie cregte pe alta. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. El ascultd apoi de orice toana. cum cred Rousseau gi altii.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . el nu e in stare s. i:! . . Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme. in urma omul greu se poate schimba.l{$ . de pilda. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. Cenul uman trebuie sa producd de la sine. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie.:. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. Astfel. ceva de la t lor. copiii sunt trimigi la gcoald. aga-zicdnd. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. intreaga dispozitiune naturald a umanititii.i:l . pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate. Disciplina este deci numai negativi. il i sd dezvo 's :- $ {5iil .in sine. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai. ii aduce orice jertfd. intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. El n-are instinct. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. de la umanitate.i{ proprie. civilizatd.<. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. venind crud pe lume. umanitatea. Cum insd. nefircdnd astfel. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. obignuindu-se doar putina vreme cu ea.

surile rbuie. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. n-are nevoie. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . insd. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. are a 'ebuit rarie. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. cea mai puternica din lume' cintarii este. Daci odati. ei vor invala cdntarea canarilor. ci cdrinvald. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. Aducandu-i intr. am vedea atunci ce se poate face din om. iar traditia indoiala. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. il invald Pe om ceva. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. nici un animal. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum.imti le cu ld. :dere le ea cdnd Pune . fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie. din cdte gtim.in afarade pasdri. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . la animal. cdndva. care invatzrcintul lor. Cum insd educatia' pe de o parte. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. din pricina inclinirrii sale spre libertate. oprie lurali rutem lecti. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. care de asemenea sunt educati. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii.pedagogie uftirii r facd insul. ca intr-o gcoald.Despre. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. De cea din urmi. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca.

pentru un spirit speculativ. la o varsti mai maturdr. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. fiecare ar minli. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. salbaticia insd nu se poate gterge . Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. fie in 460 disciplini. De pilda. in ce a fost negrijat. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. Este ea.cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. cel ce nu e disciplinat e salbatic. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie.. Nu e nimeni care. cum e o trista observalie pentru un filantrop..l infdptuim chiar de indata. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. de pildd. Dar e tot atit de important. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. cirmuite dupd regulile dreptafii. gi atunci.t $ 't* '* IB Immanuel Kant . chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. ideea unei republici perfecte. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. la el dispozifiunile naturale. ea nu este nicidecum imposibila. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. imposibila? yrai intai.a. neluind parte la importanta experienli a educafiei. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit).gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa. din aceastd pricind. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie.fi !'t it* . fiind negliiat in tinerelea sa. n_arinlelege el insugi. . cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. Daca.$ .

la florile numite ciubofica-cucului cum. a pus totugi germenii in ele. cdci. rnitdsi rfelege .roprie. daca le creqtem din riddcind. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un . Omul trebuie abia sd caute a o atinge. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. fie in Cel ce ilbatic. Fiecare generatie. gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. de pildi.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. adevdratd. Pentru individ. ca nu indivizi izolali. dacd insi le seminim. Nu indivizi izolali. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. fdrd indoiala. 461 agadar. in cele mai multe cazuri. Se vede. Nu toli pot fi formali in acest mod. atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. Natura. ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. ci genul uman trebuie si ajungd aici. cu toatd cultura elevilor lor. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. inzestrata cu cunogtintele . Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii. copiii ii imitzr. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate.

sunt numai simple dispozitiuni.. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri. cd aceasta. a se cultiva pe sine insugi gi. aqa-zicdnd. cu aceste cuvinte: . gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. qi noi vedem cum omul. Cici cunoaqterea depinde de educatie. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului. a infaptui in sine moralitatea. conducand astfel umanitatea spre menirea ei. De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. gi notiunea despre primul om e atit de dificila).intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general.. dacd e rau.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. asta trebuie s-o facdr omul. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. la rdndul ei. prin diferitele ei generatii. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. a recAzutmereu in barbarie. le predZr celei ce vine. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine. A se face mai bun. addugAnd ceva. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. fie ti se cuvine si le dezvolti. gasim ci sunt foarte grele. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. fdrd indoiali.s .

Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. sunt de la sine e insuqi gi. le predi ctii despre Presupune it tarziu. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Atdt inceputul. saujudicioase. 465 judicioasi. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta." spre bine. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. gdsim cd : problemi nului spre . agadar.t. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). fArA plan. fie ea gi corupti. pedagogia trebuie sd devind un studiu. toati educafia e o artd. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. Acest principiu e de mare importantd.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. 9i rea e dacd in general. rdnduite dupd imprejurAri date. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. qi le stare. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. a ou din ea. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. rate. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir. alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. depinde. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. tie s-o flacdr 'i. :in el. de obicei. ci cu stare a mai bunir. Dar. a genului u-u. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. posibild in viitor. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. . adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd.

gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. t mai mare. $i este oare. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . a-l intrebuinta intentiile sale. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. chestiune. cum credeau Basedow gi artii. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. aga_zictnd. ci numai binele statului ror. ca sii. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. Aga e gi cu domnitorii. in vedere sco primul rdnd d numai abild. ajutorur domnitorilor. drept in sus. in aceasta . apoi.pentru stat. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. iar nu. gi unii. in acest caz. gi cauti aer qi soare deasupra sa. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni.d .. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. domnitorii. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . gi intatnind. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Piirinfiigrijesc pentru casd. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala.gi atinga scopurile proprii. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund. $i. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. va hotari in primul rand striduinfa particularii.

Prin ea se dobdndegte abilitatea. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori.muzica. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. 9i ca o vor face de acum.numai pentru unele scopuri. printre cei mari. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi. abilitatea devine' aga-zicAnd. caci binele atinga ucatie. iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. iar tr. numai ca o parte a regnului natural. . Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. cel mult mai cere qi abilitate. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. depildd. iversal. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui.Despre pedagogie $iunii. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. gi. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia. aqa-zicdnd. altele . 9i. ici gi colo cdte unul care. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. se mai giseqte doar incd. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. o inlesnesc. nemirgin itd. ci gi moralir. considerdnd poporul sau.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor.tari uiitoure mai bune. pentru rlan de 23 ropolit. nici in omul social. 2)omultrebuiecultivat. tocmai gdsesc t. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri. Puterea qi banul nu o fac. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. cel mult. ee care nostru ebui si este cir ala. ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea.

pe care o numim ciuilizare..a imbrdca". insi. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. cai. instruit in mod mecanic. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. de la to dress.) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. inci inainte cu cdteva decenii. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. De obicei. indreptat.camera de consolare. altminteri.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. Astfel. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul. sa se adapteze societatii omenegti. * omul poate fi sau numai dresat. ci pentru cd viciur e in sine urail cici.. care ar insemna . iar nu Trostkammer.. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd. sau intr-adevir luminat. gi se pot dresa gi oameni. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune. qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa . nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. De aici gi termenul de Dresskammer. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. (Acest cuvdnt vine din engrezegte. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. pentru ea se cer maniere. se dreseaza ciini. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci... politete qi o anumitii degteptiiciune. t 'd intem< orb.

gi nu pentru cd o cere el. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. Se vede deci ci. Acest institut a fost intr-un . inainte de a se putea infiinta gcoli normale. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. experimentarea fiind hotarAtoare. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. cum ii putem face pe oameni fericiti. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. mer. un mecanism. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. a fost institutul din Dessau. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. aqa'zicdnd. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. asa lacd datd gi o excepfie. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. ebuie >puri. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. ci gi. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. Cdci. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. culturii 9i civilizirii. calea. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. intr-un anumit fel.

cel din urmdr . Educatia este sau particulard. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd.. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. instructiune gi conducere. gi e constatat cdt. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l .. in cealaltd o constrdngere morald. 2) pozitiud. a doua. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Daca numai parinfii. Astfel de institute nu pot fi numeroase. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. Aceasta este I ) negatiud. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. din acest punct de vedere. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. Cea din urmd priveqte numai informafiunea. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. instructia gi formarea morald. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. disciplina care impiedicd numai gregelile.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. dar sub legi. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. culturii. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. salariul directorului.:i :. care este numai invafdtor. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. cladirile necesare. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. 26 Immanuel Kant $ ii{ . De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi.pentru viafd. sau publici. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. cat qi cu toti savanlii din Germania. deoarece ele sunt foarte scumpe. care este un conducdtor. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. . gi aparfine. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. De aici rezultddeosebirea dintre instructor. qi educator. stAnd in legaturd at6t intreolaltd.

si-i facdrceva pe placul lui. la rindul lor. ul elevilor e scumPe. ngrijiti cu stitute de tati. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. cel ie sd arate rgdduie sd a. La cea dintdi intervine pedeapsa. Supunerea elevului este sau pozitiud. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. . cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. la cealalta . dacd vrea ca altii. care sunt ajutoare pldtite. nici capacitatea necesara. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. qi anume nu numai din latura abilitatii. Cu ele e necesare. 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. ctionarea tre le dau ajutor in educafie.refuzul de a face ceea ce vrea el. cum ei uneori n-au nici timp.coali. fireqte. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. deqi poate gdndi. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit .. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. O gcoali educatie. Aceasta i gregelile. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. :. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. ar fi ei mai intai bine educati. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. aici. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. . nici pldcerea pentru asta. sau. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. alte Persoane. ilor inghit lstatat ca. din acest umarea in rireadintre areeste un . dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd.

copiii. in acest punct. Acest punct este cer mai din urmd. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor.. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate. din prima copirdrie. sd fie tiber in toate privinlere (except. cdnd vrea sd apuce un culit taios). cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile. Far6 de asta. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente.. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. pentru a fi independent. Fa. de pirdi. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur." vrem noi. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean. astfer.. toata viafa lor copii.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora.s { it{ . de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. de pilda. care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala.i{ t{ l# is # . deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. ci trebuie sa invefe etc. . ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror.iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea.. in cele ce urmeazd. deoarece nimeni nu poate. . rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama. precum 9i fiii de principi. q i. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii.a uo. invafi limitarea prin dreptur artora. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu. .! d { $ d i.5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti. atunci el supara pe al|'ii. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*.q '. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii.ifl --s i$ w '{ ti iq . s q . maitarziu. mai ales cei din parinli bogafi. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale.* rl iE $ . totul e numai mecanism. '.$ ''il .a apricarea masurilor de mai sus.

n Tahiti. adicd sd :e cel mai din :fel.ate privintele ima. tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor. care std li. lor. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi.:agi vreme sd-l :. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. Dardespre Iwtx . toata rre avant4jele . Fdrd de asta. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. re: l) si ldsam .oare puterile. :d i se impune a propriei sale liber.maitArziu. se bucuri de tfi. : ce vrem noi. de pitda. pentru a ii.

el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. precum gi a se adapta societatii civile. Prudenfa este talentul . educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. sau ingrijirea. in vederea prudentei (apartinand educatorului). in vederea moralitdtii. insd. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate. Prin formarea spre prudenld. in sfdrqit. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. este deci didacticd (aparfine institutorului).) Ea este educatie spre personalitate.Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. Prin educalia morald. el e format ca cetdfean. prin urmare. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Ea cuprinde. 2) pe cea pragmaticd. sau practicd . 5) Pe cea morald. care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate.

trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. in vederea abilitalii gi prudenfei.$ 'li{ "ir 1.i i' :i 1 . . nu viclenie. prudenfd gi bunatate copilareasci. la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar.. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . cici.. este cea mai tarzie. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult.. in fetul birbatilor.Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ . Formarea morali. de altminteri.. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd.i . trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica. se inraddcineaza lesne unele gregeli.{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea. I ritl H d ' . Abilitate copildreasci.. . intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur. .

este o simpld prejudecati. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. 9i care e zeros.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!". in felul ii mintea tgtfizici. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . 9i. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari. . De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere. ldreascd. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. in calitate de preceptor. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. dacd preceptorul se poarti bine.oatd arta rudentei. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. cum auzim zic?rndu-seadeseori: . Totuqi. fie prin doici sau pitzitoare. inainte de a putea alapta copilul. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. din pricini de boalir. $i mamei. Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. de la inceputul pdnd la sfargitul ei. ar fi pentru copil vdtdmdtor.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. ia asuPra sa o educalie.. fie prin pdrinfi.

Cici. in timpul cdnd alipteazd. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. .ar putea prii qi copilului. serbezirea laptelui. Tungugii de pddure.i :i! . dar mai ales nafiunile din Indii. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. gi s-a aflat. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi. I pofta duP invioreazi in Rusia. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. numit cheag. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. Suedezii insa. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. sit mindnce carne. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. de pilda. dacd copiii varsd laptele. Laptele tuturor animalelor erbivore. . se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. traind din vegetale. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. nu mindncd aproape deloc carne. beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi.i! . gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor.. de pildi acid tartric. in nici un chip. citric. intr-adevir. sau mai ales acid din stomacul viteilor. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar.':N . laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. gi ci acea hrani este cea mai buna. vedem ca el e serbezit. gi sunt oameni puternici qi sandtogi.t! '& . Mai ales trebuie sd avem griji -. altminteri. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. cdnd inceteazdlaptele mamei. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. care-i priegte ei mai bine.

Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. totuqi. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. intr-adevir. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. rcolo )una are-i ului. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. i-am :dem . caci qi asta produce slibiciune' E." biuturi prea calde. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore.depilda. $i biile reci sunt bune. 9i acoperi gropile cu frunze.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. Dar 9i copiilor in. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. ca de pilda vin. Lie sd '. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive.igi infdqatul le . cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. de la mamele lor rachiu.u.zirea rczit. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. in general. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. chiar prin infiqare.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. 9i adeseori asta se intdmpli. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. obignuinla cu racoarea il face. Pe om puternic. oameni care altfel ar putea trdi. copiii capdtd in Rusia. pipiraturi' sare etc.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. dar gi mulli mor din aceastA cauzA. ncios cind >tele.dinAmerica. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant.

cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. cantdndu-i. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. f 'l$ . de pilda. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. !ip. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. ei respira primul aer. in bine. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. inibuqindu-r. in generar. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge.. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. unde n-au avut aer. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. Leganarea insa nu e in general potrivitii. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. ur"uciio. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. fipatur insd e sanatos pentru copii. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. adormind noaptea. sd nu-r omoare pe copir.:!$ ceva. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie.). iar incovoierea lor este evitatd. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n. cand ies din s6nur mamei. gi cutt $ . da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. ciici copiii au aici tot mai murti libertate. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd.$ '!t s :i8 . Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. chiar cind e ardptat. se mai evitd prin aceasta ca mama. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat.tr. in timp ce aldpteaza.

in lipetele lor. Cici. Se ea. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. dacir nu bdgam in seama fipetele lor. tipe. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge.e tare. dat . tri le cdntZr. sau in alt fel. cam in primele trei luni. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. firegte.ii dezmiardir. Firegte cd ei au senzalia luminii. ii dam peste mind.Modul rnii farani. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele.Despre pedagogie :znddejde. va repeta strigitul mai adeseori. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. ntiigarecopiii narea. mult pdrfite te pdgubitor u-i. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el. in timp ce . Dar. lipatul namei. 37 ceva. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. atunci e ant. Ei :d nu trebuie re. Ldsdndu-i insi sa tipe. 9i toati lumea vine in grabd. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. cici. noi le stricZrm qi inima. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri.tuncise crede . ei inqiEi se satura de tipat. cum fac doicile. fie ea incd oricit de obscurd.de pilda. . Rousseau zicet daci unui copil. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. in vdrsti de cam gase luni. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.unde lia sangelui r dureroasd. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc. Cand insd aceastd domnie inceteazd. danseazi cu ei. ei nu urmaresc acest obiect cu ochii.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. Copiii manifesta in urma. copilul tipit cu reflexiune. Copilul e aliptat. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. nici o notiune despre moravuri. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. in primul timp. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. ii sdrutd. Cdnd ajunge in aceastd stare. Dar. Copilul n-are. copiii nu prea vid bine. Asta este cea dintii depravare a copilului. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. El leagd de acest fapt. gi moravurile. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. fireqte cdrsunt suparati.

cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. de pilda. Asta insd este prima depravare. Dar. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru.. dacir nu le. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. Cici. ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . qi cu greu vom reugi candva s-o facem. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Pentru precautiune. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Cici c aga de mart intrebdm: . podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. cir copilul are n mdinile. . Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Se poate face ca copilul sii tacd. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. negativi. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. .{ -T .am fi stricat-o mai intdi. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. invati singuri sd umble. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. pieptul sdu fiind inca moale. Pe inaintea sa. Dar. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. artificiale. ciind cediim vointei despotice a copiilor. Pentru ca copiii si invefe a umbla. Nu trebuie si le frdngem voinfa. el se lasa cu pieptul pe cingatoare.. dar in el fierbe fierea. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. notiunea unei ofense. incetul cu incetul. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. 477 Aqa. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. s-ar P scrie. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. Dar asta este tocmai o educatie ..

cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. ci ca acestea agraveaza' numai. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. cu atat omul devine mai dependent de instrumente. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile.. fdrd indoiald. Dar. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. qi mai mult rdul. cum lse lasdcu roale. Extrem de :u greu vom sa taci. aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. cdci toate maginile nu pot face aici nimic. Asta insd :ea copiilor. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. 9i inventia nici nu e aqa de mare. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. de pildi. doar. in general. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. iar un om care pod'rtd un corset este. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . c€rnd il dezbraci. dar launtricd. Ar trebui. scrisul. l greu.. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. et igi mai exerciteazit corpul. Aici instrumentele naturale sunt mdinile.el se i. '. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se .Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. Cici cineva a inventat. cand copilul e lisat iiUer. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. Dar 9i asta e foarte primejdios. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. precum qi intinderea. il : interioare. inaintea sa. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. pe care copilul le va line la cFrdere.

9i la inceput le face chiar rdu. din cauza aceasta. cici. cu atdt el e mai pulin liber qi independent. nu poate fi deprinsa cu toate. de pildd tutun. de pildn. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne.. Educatia rugilor merge aici foarte departe.Trebuie. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. Dar 9i mor. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate.sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale.sausd mdndncecdndocerpirinlii.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare.$ .nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase. :q r$ . in ceea ce priveqte cealalta chestiune.j $ 'r. agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. un numdr necrezut de mare de copii. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ . l_ .i r { :#ffi' . de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori. cdci natura umani in general. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt.!i I:* . $i vor.1 $ :i} J $ . pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem.H :s . deasemenea.Darpentruastaenevoiedeun regim special. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante. pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura. rachiu 9i bduturi calde. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. cum e obignuit la inceput. deoarece. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. Duritatea este insd contrariul molegelii. Aga. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. Dar asta nu-i de nici un folos. mirosul tare gi orice zgomot etc. toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive. in parte 9i natura subiectelor individuale.aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva.

de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. imp. dacd le priegte. de fapt. Asta e 48o cruzime. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea.ai destull". gi Omul artrebui. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. gi prin asta devine doar timid.. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. :eva. asta nu se facel" etc.i ceea ce stricd >eriodicitate. el n-are sa se rugineze. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat.rice ora. estenicidecum necesar.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios. agadar.fiecare este. in loc sd-i fie . El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. un regim . el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. in schimb. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. nu trebuie sa se rugineze.nuit la inceput. te cele. De obicei li se strigd copiilor: .Despre pedagogie toleEelii. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. Omului insd ii tn timp hotdr6t. mai bine zis. iar apoi sd i se spuni: . qi. in general. de pildi. ca copiii sa . sau. numai ci nu sunt luate in seami. ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa. Irebuie. Dar asta teral. Cu omul . Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. rutin nutritive. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. in parte gi >rinsi cu toate. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare.Sa-fi fie ruqine.. prin urrnare. oamenii nu vor sd le dea atentie. gimor. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild. care gi ea. in ce privegte cultivarea minfii. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. rta frigul mare. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. sau sd e nevoie de un inderi. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. El nu indrdznegte sd roage ceva. nu trebuie 4l rF. Si i se dea copilului cdt ii priegte. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. Riscdm i cu toate cele. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. lrece. ldd. prietenos cu el. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt.

oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal. deoarece derivd de la driiuen. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. . indatd ce vdd un pdianjen. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. gi. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. . un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate.lns naturali.42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. er devine liber. copiii ar cauta. dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. Aga. stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin. fdrd indoiari. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. Cum insd doicile. intru nimic mai bund. cdci paianjenii sunt primejdiogi. doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. decdt acea educalie sacditoare.. inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. d ochiul. insi. Ast o distantd. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. s totdeauna c putere. Dreist (obraznic . fdra a fi obraznic. mugtelor. gi modest.. drohen (a ameninfa). unii . un om obraznic e. un ce prin pozitia s directia. ce-i drept. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. fdra a fi timid. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. nesuferit. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. de broagte raioase etc. de pilda..n. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur. il face fafarnic. red. fdra indoiald. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri.) ar trebui de fapt si se scrie driiust.f . indt putem me4 vedem inain # . adeseori. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. oameni au o fafi atat de obraznica. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e.

stdnd pe fund. intr-un piriu 4a2 in care. Pe un suport ce se clatind. qi. SZrincercdm apoi a apuca oul. siguranti. capul.) ar trebui de lriiuen. un ceas . necesara la inotat. :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic. pe c6t se poate. cu privire'la culturd. ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. ci fiindci i. sau la organele simfurilor. doicile ii fac . de pilda. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. desigur. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. gi d. : piianjeni tot lti ce vid un . Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. si ldsdm sd cadd un ou. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. vom indoi. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. Pentru asta e nevoie de putere. . 9i inotdm. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur.te rdioase etc. Omul. in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . S-ar putea zice chiar cd. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. ce-i 'eninoasa. turd. picioarele se ridicd in sus. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota. indeminare. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur.ele servitorimii ntie sdciitoare. Aplecdndu-ne. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. se deosebegte de animal. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. la toate instrumentele. sprinteneald. ca sd putem merge pe punli inguste. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui.pentru a stabili timpul. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor. asta :opilului. gi astfel vom avea pozilia potrivitd.ireafefei.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. deci in ce priveqte trupul. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. drohen nesuferit. putem inota. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. cel putin' iese la suprafati. Adeseori se cere pentru asta informafie. capul inapoi spre ceafA.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. o busoli .

astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. gi aceastd teamd le intepenegte. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. intr-adevdr. tr2nta. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. aga-zicand. fie pentru a nimeri o tinta. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. Dxercitiul de aruncare. de pildi. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. adeseori. in general. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. intrucit e artificial. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. cu ajutorul soarelui etc. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . Pe ldnga asta. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. constind in a judeca exact distanta.]* r. pe langd exercifiile de indemdnare. acele jocuri sunt cele mai bune la care. aruncarea la tintd. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. Dansul. fie in depdrtare. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. acestea toate sunt exercitii bune. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. ridicatul. implica gi exercitarea simturilor. mdrimea 9i propor[ia. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. gi nici nu cad deci aga de greu.tr). membrele. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. Cici copiii au. Saritul. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. a . in proporlie cu puterea lor. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. pragtia. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. ffi *1 $ locald. cum se calirdfdrir un scop hotardt. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. prea primejdioase.. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. iivedem. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . purtatul de sarcini. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd.

aruncarea xercifiilede acest ial. de pildd. el se deprinde astfel cu ocupatie continui. Astfel. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva.). aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. constdnd nrtia. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. toba etc. la jocul de-a baba-oarba. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia.uri. cdpitan de vas. Prisnelul este un joc deosebit. . ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut.tr. iar unui englez. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. Franta etc. rgd gi exercitarea rchiul. Astfel muzicianul are clapele in memorie. Pe linga aceasla.ceva e departe sau aproaPe. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. de a gdsi tmiit. dar copiii trebuie supravegheati. de asemenea. prea :u puterea lor. este ceva foarte folositor. in general. Zmeul de hdrtie este. ci qi in care loc din ea. de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. $i scrdnciobul este o buni migcare. pentru a gti prin auz dacd. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. ei il numeau priv6cr. Segner a scris o disertalie despre prisnel. 9i de mai mult. jocurile copiilor sunt universale. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. constind in faptul cd. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. 9i in care parte.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. Tot aqa qi memoria localist. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. aga-zicAnd. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. o . 9i uneori prilej pentru inventii importante. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n. de pildi. de pilda micile trompete.

Rousseau zice: . sincer fCrrd obriznicie. destul de incipatoare pentru dinsul. ce-i drept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate. pe de altd parte. pentru ca el si se formeze. sau care. Disciplina trebuie si intervind mai intdi. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale.:$ . Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului.E s . ct fi ocupi scolasti Aul incerca. nu insa informatia. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". dar gi pentru altii. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme. animal riu... dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate.! .Pleacd. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna.d . Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. buni in lisa co. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. unde lumea trebuie sd fie. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: .. cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". fard indoiali. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios.x q . agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. Ajungem acum la cultura sufletului. Cdci. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd. prin sine insugi. intr-un fel. lumea este destul de mare pentru noi toti. de asemenea fizicit. c lr: $ . cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. pe care o putem numi.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate.

care metodZr este cea mai bund in educafie.. firegte. ceea ce-i gi foarte laudabil. cu toate acestea. cea dintai insa numai spre naturd. in cazul din urmd avem moralizare. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. n bine . cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. el poate avea un spirit foarte format. dar el trebuie sd invefe 9i a munci. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. parase animal tinel". agadar. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. Putem fi ocupati in joc. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. dar putem fi ocupali gi in sild.stecu tigia . Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. cultura abilitalii sale este. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. aqa'zicind. numai un scolastich. 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. se cauti a se impiedica depravarea. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. copilul szrse joace. rdu cultivat din punct de vedere moral. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. Asta produce un efect cu totul contrar. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. sd aibd ore de recreali e. o treabdr serioasi. cdt 9i la cealalti. intr-un numir al Magazinutui din oottingen. ca 9i cultura spiritului. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. Lichtenberg. Formarea sufletului se poate numi. dar. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. Cea liberd este. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . gi ea bund. aceasta este pragmatici sau morald. in cultivarea amAndurora. insd. nu cultiuare. nu >ecopii u zice: . cu cdt un om a lenevit mai mult.

gi. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte. $ el. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. ocupatia nu este in sine pldcutd.). straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i.8 . cu atdt ne place mai mult. . Daci meryem insi incotrova.Silit' are sensul de -ducitor la scop" .Zwangsmiissig (n. Copilul trebuie deci deprins cu munca.. gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. ci noi o intreprindem de dragul altui scop.silit" de -silnic'. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 . Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. pentru t Kant deosebegte . cdci omul cere ocupafii. un rdspuns negativ. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd.tr. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi. Tot aga de gregita este ideea cd.. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt.:' 4 "4 4 ."s 's . fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd ne plimbdm. de fapt. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. fdra indoiali. A$a e gi cu jocul de carfi. pldcutd in sine. daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. E.. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa.$ * s l . atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. cu cdt drumul este mai lung. va primi. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti. dartrebuie sd fie. dimpotrivd. Ocupafia lajoc e. dar ei au totugi caii lor de bdtaie. atunci plimbarea insigi este scopul. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere.

: care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc.). Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are. Inteligenta este cunoaqterea universalului. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri. istefimea. adici inrobitoare. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. cici. adevdrul siu. totuqi va observa cu vremea marele ei folos. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular.. degi nu pot produce nimic de seama. gi un timp in care muncegte. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. .). Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. ci fiecare numai in raportare la cealalti. Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. i1i .t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti.. de pilda. citeazA o reguli generald. Cdnd un tAnAr. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. 2. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. il putem face sa arate exemple din istorie.. decAt o enciclopedie vie. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea.numai in folosul inteligenfei. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. dar numai in considerarea celor superioare. de pilda. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: . Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. pentru lucdtor 49 el.red. in acest caz. dar nici o putere de judecare. silnicd (n'tr. sktauische. memoria etc. e de insemnat cA eainainteazd mereu.$tim doar ce avem in memorie" (n. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. Silitd trebuie sd fie educatia.Despre pedagogie inoio potrivi. de pildd imaginatia . locuri din poeli unde ea e exprimatd. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine. firegte. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. Un astfel de om nu este.pentru ce e aceea?". munci. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd.pentru ce e asta?" 9i . de pilda un om care are multi memorie.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile.

dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. ei igi revin totugi in scurtd vreme. Trebuie. I anumiti regulile orientz I Lumea . mai intdi impresiile sensibile. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. incercarea cu tabele. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. Aqa e. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. ei igi inchipuie in roman un roman nou. o anumiti deprindere. in orice caz. pe langa asta. citirea de romane slabeqte memoria. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. cea mai buni metodd. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. Copiii.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. Le putem invdla sau prin memorare formala. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. in futuram obliuionem. la limbile vii. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. Memorarea e foarte necesard. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. dar qi cu acestea. de aceea. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. iar declamarea este. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. ce-i drept. se pare. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. nu prea merge bine. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. iar memoria trebuie si le pistreze. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. 9i cu limbile. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. cel mai pulin in gcoald. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. Citindu-te. cdci atut repare. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. s-a fdcut. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. de pildd. gi aceasta din urmi este. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. numai o afacere pentru brirbafi. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. Astfel. sau prin conversafie.

citirea trebuie insd exercitata din cap. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. aIAt cea matematicd. pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. tr. cdt gi cea fizicA.o lla lin nsd :le. 4jungem la geografia veche. 9i nu prin buchisire. intre toate gtiintele. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor. la istoria veche etc. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. inainte de a citi ceva. S C 5l Cea arA. fac iitor em. 9i se poate incepe cu botanica. . in urmi insZrgust al ideilor. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni.). tmit . Memoria trebuie cultivati de timpuriu. Istorisiri de calitorii. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. ldmurite prin plange 9i ha(i. dar pe l6ngi ea. nu gtiu ce citesc etc. :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . mai ales al ochilor. aduce bune servicii. .Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. 9i inteligenta. de asemenea. cum si le ascundi sau cum si le repare. Apoi un aga-numit Orbis pictust. cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. rdspund pe de-a'ndoaselea. conduc apoi la geografia politica. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche.ea ste.red. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. 4a9 totdeodatd.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic.ildd ".i in anu s-a . vorbirea elegantd gi elocventa). pentru care e nevoie de matematica.. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. nu fin sau delicaf. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. Avind regulile in memorie. ne vom orienta totugi repede iardrgi. potrivit rdnduit. 2) prin citire qi scriere. cdci atunci ei mediteazd. 5) prin limbi.

a tariei atentiei gi a istefimii. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. deosebiti de cea particulard. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . nu din obignuinta. pedepse etc. Ea este: a) sau fizicd. Despre cultura simturilor. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. a doua insZr e activa. a simturilor. b) sau morald. Altii gandesc pentru ddnsul. ci si-l faca fiindc6 e binele. in ce intdlnim ratiunii. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. la invdlarea limbilor. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. Ea este pasivd pentru discipol. in celdlalt caz. ci pentru a intari forfele sale mintale.j.s " '1 i. de pildd a mdsurarii cu ochiul. s"a vorbit mai inainte. totdeauna cu ceva inainte. nu numai sd sdviirqeascd binele. . el trebuie sii asculte de conducerea altuia.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui.'. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere. 52 . Immanuel Kant . '. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Cramatica deci va merge. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev.. l) Cultura generald a facultdfilor mintale. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. a memoriei. :" . Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. ci pe maxime. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase. ameninfari. cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi.$ . farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. a puterii de imaginatie. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina.{ .

prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. intitnim aici cultura inteligentei. vom nota urmitoarele. e practici. $i asta e o buni distractie pentru copii. ele trebuie si invioreze geografia. sau invers. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. plante etc. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. Plictisindu-se chiar de toate celelalte. ci trebuie sd se linA. a puterii de judecare qi a ratiunii. sZrintervinZrabia mai tdrziu. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. credem. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. a lotdeauna atoriei. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. Inteligenfa o putem forma la inceput. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. dimpotrivd. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. aqa-zicdnd. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. in hotarele unei anumite figuri. ci. intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. de pildd dacd punem imediat . Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. o sldbiciune a simtului nostru intern. dupa cauzele gi efectele sale. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. in ce priveqte intarirea atentiei. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii. Dimpotrivi. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. in economia gi structura sa. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. Lfiindcd e ilor sti in . csebiti de cfiune. Figuri de animale. chiar pe cei mai mici. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . Memoria insi se intemeiazA pe atentie.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. E vorba de o raliune care. aqa-ziclnd. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul.te de cea tru elev. reiazit pe vrem sd o :tc. Istoria insd ar trebui. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i.

q 54 Immanuel Kant . invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. ba1 cuvine". Metoda cateheticd-mecanici este. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. Copiii.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. firegte.t ' . in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. mai alt mamd. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. bund in unele qtiinfe. Ea trebuie sd fie negativi. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. din noi inqine. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . in general. de asemenea. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. da. tra este. de pildi. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. intr-un fel oarecare. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile.. in general. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale. gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. in expunerea religiei revelate. aga-ziciind. in ceea ce privegte mdncarea. socrate. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. daci nu sunt alintati. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. Tala. ii molegesc. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. ocupa[iile pentru care se cere incordare. cam inceatd. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). gi totuqi se observdr cd copiii. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. ast niciodatd:. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. Dar. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi.

Sa'ti fie ruginel". Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. cum am sPus-o mai sus. prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde. fdrd indoiala.Nu se obiqnuiegte. de pildi. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami.apoi sd indrepte lucrurile. cu privire la starea sa fizicdr sau morali. sunt in ocratic. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. Ribdarea are doud infdfiqdri. copilul trebuie sZrasculte orbeqte. cdnd. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. sau in faptul cd dobdndim curaj nou. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. baga degetul in gura etc.. nu se cuvine". Tata. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti.Sa-tifie ruqinel". Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. La boald. mai ales bdietii.. mai . Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . La inceput. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. sd alerge etc. de teamir sd nu li se intdmple ceva. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. insd. care ii ceartd. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. refuzdnd copiilor. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . asta le putem spune. frAntd. ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul.qie rcam a [e 9i ei ste. Dar asta n'ar fi tocmai necesar. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. ilor sdi. Asta se explicd. . ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint.elegem crul cel >dulcel vAldm. acela nici nu renuntd la sperantd..Despre pedagogie . decdt in cazul in care mint.. Vointa copiilor nu trebuie. fireqte. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd.

noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului.i* . negativd. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. firegte. Modul in care ar trebui si se poarte. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate.S .H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. daca ii roaga cu stdruinti. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. orice refuz trebuie sd fie irevocabil. sd-qi manifeste supdrarea. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. la rdndul nostru. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori. Aceasta impiedicd necuviinlele. cind ne impotrivim vointei copiilor. ceea ce. ce-i drept. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. ei devin molegili. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. nici noi. ei devin rauticiogi. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . tot ce cer ei.. De aceea. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor.d 56 Immanuel Kant tdrziu.1 ffi . gi este. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. ( cZrciputem f pedeapsd. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . daca el nu ne face nimic pe plac. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. cealaltd formeaza . sir le venim in 4iutor. incA nu l_au cunoscut. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. nu-i facem lui nimic pe plac. la drept vorbind. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. ii impiedicdm totodatd. trebuie sd se intdmple. nu pe disciplind.q . Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer. cei slabi. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. in acest caz.! . Presupundndu-se. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie.

Maximele sunt gi ele legi. daci nu-ifacem talitate de me. toatd viata. dar subiective. Cand copilul. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. ce-i :buie si se :eriorul lor. nu trebuie si pedepsim. iar mai t2rziu. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. un timp pentru dormit. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. de pildd. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. la it sd nu le tot ce cer. pentru muncd. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. cu dispret. nu trebuie sa-l pedepsim.i atitudine tenta ce o gi este. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. anumite legi. copilul asculti de legi. nici scurtat. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. cei slabi. ci si-l intdmpindm cu dispret. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. maxime ale umanitifii. todati. Cand iese apoi in lume. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. qi nu dupi anumite impulsuri. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. La inceput. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. La inceput ne insugim maxime ale gcolii. de pildd. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. care se stinge insZt totuqi cu anii. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. minte. Astfel le fixdm. pentru distractie. atunci el face binele pentru a avea bine. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. Si asta i.

deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. qi atunci ea e de celdlalt fel. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. De caracterul unui copil. gi atunci ea e absolutd. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. in al doilea rdnd. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. totugi. Aceastd din urmi ascultare.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. nici o predilectie. este o dispozilie spre formarea caracterului. dar qi cea dintai e foarte necesara. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. ci ceva este datoria sa ca copil. ne poate conduce numai datoria. uoluntard. nu inclinatia. totuqi e mai bine aqa. ci caracterul unui copil. gi aceastd regularitate. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. dupd ceas. apoi. sau din incredere. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. intre mai mulfi copii. mai greu. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. adeseori nu gtim cum sa-i luam. el devine rebel. degi poate cd nu-i sunt pe plac. in unele cazuri. deqi pare a fi pedanterie. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . mai ales al unui elev. ci ceva este datoria sa ca om. gi copilul va intelege. invitdtorul n-are voie sd arate. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. Cici cu privire ta ddrile publice. firegte cd e bine aga. e foarte importanti. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. de pilda pe omul care. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. insd. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. credem.s . tine inainte de toate ascultarea. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie.

in . gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. ascultarea ar fi gi mai perfecti. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. mai departe.ceea . rnt qovditori. Ascultarea este. ne pundndu-se bine aqa. 9i nu numai in copildrie. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. gi e de celdlalt importanti. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. gi uni a unui . deoarece vine in ajutorul moralitafii. sau a adolescentului. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). primindu-l cu o rdceald glaciala. de pildi cdnd umilim copilul.de pildd iune un timp ld. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. tigeze toate 'e. sau insi pedeapsa e artificiala. sau ascultarea copilului. gi aceste pedepse sunt cele mai bune. Aceastd pedeapsd este sau fizica. sau morald. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult.l a : cazuri.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. ttem gti bine rriii dojenim guli. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. cdnd copilul minte. de pildd. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. teqtecopilul deplineasci ac.Despre pedagogie trebuie si rui copil.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. sau in aplicarea pedepselor. tendinta care ajutd moralitatea. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun.trdngere. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . mitd lege a ersald. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. gi atoria sa ca m. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun.

magulitoare lor. suo t . daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii.Multe a .60 Immanuel Kant general. asta rezulta numai din temperamentul siu. gi. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. Unii copii au o inclinafie spre minciund. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte.. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. dar nu este totdeauna o dovadd. cdnd sunt pedepsiti. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. dacd are ceva bun intr-insul. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. N ceea ce-i gregiti. ci veseli. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. ele produc incdpatAnare gi. trebuie sd intervina gi notiunea datoriei.'d . sd sdrute mAna etc. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. dar. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. ci abia la virsta tineretii. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. Un om care minte n-are nici un caracter. e absurd gi ii face pe copii servili. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. A lisa copiii sd multumeascd. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. cdci acum copilul o pricepe bine. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. indata ce a crescut mai mare.

Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund.). in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. Cand are libertate.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. sau e lipsit de politete.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine.tr. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. gi incd mai rar libertate. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. de pildi cand copilul minte. qi nu din sili. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. Dar nu este tocmai aga. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. Sunt anii cei mai apisatori. 499 -r . e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. altminteri. Sufletul devine apoi iaraqi senin.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. el a asudat gi a degerat' (n. invritdtorii insa nu. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. ci numai pentru caracterul siu. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. insZr. deoarece. A face orbicopiilor deri datoria a. fecitque puer.inainte de toate. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine. iti. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr. iar in privirile lor. sudavit et alsit. sau nu e sociabil. senini ca soarele. ea se reface iaragi. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine. Copiii mai trebuie sd fie sinceri.

curati gi modesti. in cele din urmZr. de pilda cand vrea sa fie fnzat. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. caci gi in aceste lucruri. iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. imbrdcimintea lor.$ tii{ .': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. gi nu face decdt si maimufdreascd. dr un mijloc :\ . gi poate chiar gi tabachere. Societatea buni ii este o povard. de obicei. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. Podoabele nu se potrivesc copiilor. 62 Immanuel Kant : . cu desdvirqire.''I ]T ir. i$ . nimic bun.. sau. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. ca in toate. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. mai bine zis. lii. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. sd poarte mangete. t$ 1ft ttt {}H . Din astfel de copii insi nu iese. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. care nu-i gade bine unui copil. nu se vor uita mereu in oglindd.

pentru asta se cere disimulare. qi nu trecitoare. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui. qi poate fi uneori. ririntii llindd. ifigare ii este urma. it ce priveqte abititatea.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. La drept vorbind. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i.u. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat. rabele destd.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. utititut. dupd valoare. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. prudenla doilea' insugire a omului. insa.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. : chiar ngete. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica.darseapropietotugidenesinceritate. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire.

deci lente. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. susfine inseamnd .* s . simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. asta nu inseamnd nimic. deci festina. Dar trebuie si invafam gi cu temei.. dar nu de pildi. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. prudenfa e necesara pentru temperament. Pt Ceea ct hotirdri. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi.. firegte. Dar copilul nu gtie. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. ceva. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire..rabdagi deprinde-te a supoftar. gi. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. sau numai una mai micd. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. 5ol Moraritatea privegte caracterur. se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva.. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . in ce imprejuriri se poate afla. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva..l . Daca vrem sa formim un caracter bun. dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. t. dar acest pufin cu temei. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. in cazur din urmd. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . se pune chestiunea: ce este ' preferabil. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. Or. decit murt gi superficiar.Omul ne q :a . pentru a invafa murt. Temperamenturui ii aparfine simpatia. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. cd dimineata P lucru. dar trebuie totugi si fim hotarafi. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. rezistenf-r etc. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd.

sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. pani la urma. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva.Omul neclintit in hotirarile sale" (n. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. iar noaptea. in acest fel. :entru e este numai n. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. in schimb. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic.adacA ortal". udtate :rului. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. sau pentru a face cutare sau cutare lucru. chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. :va.Despre pedagogte trebuie 4fi. nu poate avea incredere nici in sine insuqi. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. t . de reinic. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. dar nu o face. prin pilde qi porunci. Dar >entru 9i. mdncam incZro datd pe atdta. Wr propostti tenaxt'. re lipsi etc. zice Horafiu. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. de pildd. dar sfargit i. sau pentru a face o plimbare. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau.red. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r. cazne gi posturi. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. trebuie sa-mi tin promisiunea. cdnd am fagnduit cuiva ceva. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult.. el nu se mai increde nici in sine insugi. Omul ncit sd .)' . La un om rZrucaracterul e foarte stricat.

cel pulin. in sr nimic. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. . Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui.. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. doar e scarboasdrpentru oameni. Mai apoi. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii.. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. 5o5 dimpotrivd. de fapt. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine.66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine.Nu face asta. il lovegte etc.. insd copiii n-au. de pildd. ficdndu-le neintrerupt complimente. propriu-zis. atunci sd nu zicem: . deloc m dacd pd din pdin lor. care. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie.. fii milos! E doar un copil sdrman" etc.. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. asta il doare pe celalalt. Dar copilul se poate injosi gi. Minlitut il face . cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. t mea. sub demnitatea umanitalii prin minciunir. de pildd. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor. ne dedam befiei. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. in a da ospele grandioase etc. de pilda in caz de necurd[enie. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. b) Datoriile fatd de altii. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. dacd v banii. citci. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor.

'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc. sau au explicat-o greqit. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte. in ideea sa.. El are. eu sdvargesc o fapti obligatorie. Dacd ar exista o astfel de carte. demnitatea umanititii.. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. atunci e momentul critic. in persoana sa proprie. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. cum am spus. $i. deloc mdrinimie. in aceea ca omul pAstreazA. :elilalt. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. tau nici in tre. at.Despre pedagogle nt decdt 67 lii. o bucatd qi mai mare. eu fac o fapta merituoasd. Datoria falAde sine insuqi std insi. Mai apoi. 5o4 cum a ficut-o Crugott. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. de pildn. un original cu care se compara. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. e asta just sau nu? Nu! e injust. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. Mai apoi. Asta o putem vedea. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. daci dau sdrmanului banii. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . in schimb. rdrac ai il eqte etc. pentru . :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor.. dacd pldtesc insi datoria mea. Cand numdrul anilor sporegte. anume un catehism al dreptului. cdci. cel putin inaintea copiilor. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. De pilda.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. r injosi gi. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. atunci copilul sau nu dZt nimic. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare.

ea este o obligatie numai imperfecti.lii:. deoarece. pentru afiafectatd de soarta altuia. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. in ce privegte obligatia de binefacere. dimpotrivd. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. noi am fi cei mai buni.. r fl is . sau sd scadd valoarea celuilalt. Nu trebuie si facem inima copiilor moale. daci acel om n-ar exista. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald. Acest lucru din urmi insd este invidia.un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. dupi ce se ardtasera milogi. Inima lor sd nu fie plind de sentiment. nici n-am putea fi comparati cu el.]fr . Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. . A vrea si facem 1r'''*'.$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. umilinta nu este. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. . el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. sz sau delec amdndurc Dorint de avere. Astfel. numai din imprejurdri intdmpldtoare. ci plina de ideea datoriei. De aceea.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. este. Poseddnd avere. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. numai datoria noastrd de a face bine celui sirac.. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . de pilda. ci s-o facem hotaratd. cdci. de asemenea. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. El artrebui. . cdt mai vdrtos il face pe om umil. sevdzurd adeseori ingelati. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . in temeiul ei.

de sdndtate. noi am lafie. :cesorul rdri. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. Celor dintai le apartin: invidia. scutire de grUi). setea de dominatie 9i de avere. binefacerea. desfrdnarea. la categoria a doua: probitatea. Dorinle de felul al treilea. sau ale neuinoudsiei. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste.lnima ei. sau numai ale obliga[iei. atdt in rAzbunare. sunt: dragostea de via[d. zg?rcenia. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). sau cele ale prostiei. necredinfa (fatdrnicia). Ea trebuie sd. iar lceeagi. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. Ea este o incredere modesta in sine insugi. Acest ttdm si ci. sau materiale (raportate la un obiect). Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). ln acelagi timp ins. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. el devine o fiintd morald numai . cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. sau cele ale josniciei. onestitatea. Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. dacd .Despre pedagogie I I 69 t. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. Multi lupd ce d facem nzadar. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. at2ft in risipa bunurilor. rmilinta r valorii cregtini m umil. acest rbligatie 'moale. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. modestia gi cump6tarea. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. nemullumirea gi bucuria de paguba altuia.i putere). i. sau. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. tsise rpotrivi. in sfirgit. in sfdrqit. buna'cuviinfi gi dragostea de pace.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. fie bine deosebiti de insolenfd. in sfdrqit. stdpdnirea de sine. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . dorinte ale iluziei sau delectZrrii. Nici una din amdndoui. de comoditate (pentru viitor. celor de felul al doilea: nedreptatea. la atreia.

in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine. care nu cunoa$te lumea. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale.'' Rr g * 'L F . se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. care nu cunoagte inci datoria.in loc de devofiune morocanoasa.in loc de vorbe gi emofii.in locul opiniei oameniror. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia.. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile. timidri gi intunecatd. notiuniab sau rea-p ci nu col universal. posibil. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . Or. in care nu suntem dec6t animale. deqi rafiunea il mdna in directia opusa. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului . lnainte de toate. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft..iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. insd. iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. 6} y invdtAtoru . urii.s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*. inteligenld . stimd de sine qi demnitate interioard . degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile.afard merita fortunae (meritele norocului).oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [. fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu. qF a solic 2. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii .in toc de sentiment. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul. cd. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura.I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . deci prin constrdngere proprie. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping.

sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm. qi pentru om. sau idei gregite. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme.ii. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. despre obligatii. simpla imitatie qi numai maimutareali. sd agerim puterea lor de judecare.Putem pre toate rafiunea . dupi starea actualZr a societafii noastre. pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee.ard. Cum insi. asta nu e posibif .trdngere e. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. ar produce la ei sau indiferenta. cur4j nou pentru indreptare. au s-o determine. totodati. folosul etc. faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. a unui legiuitor. ci ceva universal. . fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. dar pe departe. despre bund sau rea-purtare. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii.Despre pedagogie . ca nu comoditatea. bun din . de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. arAtind cum. i potrivit copurile dea omului puteri noi. lutindeni gi sd le in locul absurd. Acestea nu . noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. de pildd. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. >lenteazA r iegi din Lle. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei.

unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii.{ .egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala.1r . I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ . Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. cu toate acestea. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. A-i face pe copii sa recite formule. numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema.:. qi asta se numeqte religie..ftill rfrl nfti f. Vom gdsi in ea numai fricd. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi. iar teologia sd-i urmeze. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. Moralitatea deci trebuie sd premeargi. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios. ea este fara efect. '. pe de altA parte. dar nu sunt ele insele fapte bune. propriu-zis.tribunalul sdu. caci ea nu este arbitrara. l. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. 9i nddejde 9i straduinta de risplatd.s .!i . asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate.. un principe poate opri in lara sa furtul. r $ .i' 5 $ H 72 Immanuel Kant . De aceea religia intrd in orice moralitate. pe de o parte. cind preamirim puterea sa. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. I oamenii c religiilor. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu. intelepciunea sa etc.$ . intelepciunea sa. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase.j sunt decdt pregitiri la fapte bune. Aici. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. de pilda cdnd il laudam. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd.:i . Astfel. Vrem si servim lui Dumnezeu. cauza autorul opririi furtului.ffi :ilffi r. dar gi in noi . Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA. Congtiinla este.

gi. la copii precum qi la noi ingine. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. :d fi numit nul invati le fericire. Aici.. Vrem im. Cdci . existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. mai intdi. la sfarqit.Astfel. la intrarea in adolescenta. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. -o gdndim . Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. cdci. gi niciodati cu ugurinti. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. Dacd fira efect. cu toata diversitatea religiilor. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. Anume. de pildd. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. rrald. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi. lsti lege. cum s-a spus. in sfarqit. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor.Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. se oprea o clipi gi reflecta. in al treilea rind. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. inta este. ori de cite ori pronuntd numele sdu.gii. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. fiarele. ca inaintea judecitorului sdu. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. cu respect. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori.ronul sdu sdu.ios. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul. numai negative. pentru ca ei. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. OameniiriiaraLA binele legii. cZrci roralitate. . mai departe. deosebirea sexelor. gi acesta este un abuz. Se istorisegte ci Newton. Trebuie sd ludm aminte. ba chiar in intentie pioasd. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni .

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei. ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. eprogam exercitiu lua parte datorie. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie.Despre pedagogie c despre aceastd . intipiri I 77 ineascd . Ei trebuie sd se bucure de binele universal.chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. in sfirgit. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi.alitatea a cdutat egalitdtii . Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii.

5... . ..dr. .... . . ...Constantin Notatraducitorului .. ...29 .. Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 ...... . ... .Copri* STROE Prefa[dde prof.. .5 ... Introducere.. ..... .l.. .l . ..35 . .... ..... .. . . . ..... ... .65 .univ.. ... .. . .. . ..... .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful