r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf. .

educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. ca metoda. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). dimpotrivi. l7).omul poate deveni om numai prin educatie.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite. 55). cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele. . a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. trducafia. este aceea care preface animalitatea in umanitate. de la . El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. e practica (in intelesul de . in centrul cireia se afli disciplina. in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. dupa cum preciza Kant. ci. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. . importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. cdci. ci o rafiune care. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. in economia qi structura sa. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane.P. oarecum.. schimbdtoare qi relative. apriorici. dupir cauzele 9i efectele sale" . antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. cu impact actual.. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa.. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici.

l6) . l9-2O). salbdticia insa nu se poate gterge . lB).8 (p. in viziunea lui Kant.educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate. in intreaga lui operi. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu.. . s nu se interr el. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. l8).neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie. lB). Desigul spune Kant.. spune Kant.). pe ldngd disciplini. ba. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [.::il Immanuel Kant umanitate. arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om. poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului.4 . educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.t 13 * inceputul. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie. Fiecare generafie.c . Kant. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii.scria Kant .gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. institutionalizat printr-o activitate speciald . aceasta disciplind nu se formeazA de la sine. ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd.precizeazd. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia.cultura cuprinzind. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant.$ :$ . mai mult. umanismul lui Kant. cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale. de altfel. gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. educalia fiind. Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor.. [Caci) ...Noi putem lucra . (p. in mod spontan. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p.cel ce nu e cultivat e brut (necioplit)..f. ci intr-un cadru organizat. inzestratd cu cunogtintele celei precedente. prezent.22).. in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui. Atat :rl . Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman. '. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . atunci cdnd el afirmzr:.. pentru cd.. Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum. < (p.9 . 9i instrucfia..21)'. disciplina il supune pe om legilor umanitdtii.. .la un plan al unei educalii mai potrivite.neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii. .

principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. sPune sa-l creascEr Kant. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. muzica etc.. cuprinde unele gregeli 9i lipsuri. in acest context. posibila in viitor. exclamir Kant. nici in individul izolat. Remediul acestei situatii il constituie. fdrAplan. prefacerea pedagogiei in gtiinfd. nici in omul social. este necesar. susline Kant. el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. transformarea pedagogiei in studiu sistematic. ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. adicd sa se adapteze societafii omeneqti.educa[ie". . intrucit existd riscul ca un . Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA. De pilda.. 4) moral. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: .). precizeaza el. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii. Astfel. 2l ). adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. 2) cultivat. Acest mod de a concepe educafia. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea. 5) prudent. capacitate de relafionare cu semenii). a genului uman" (p. politete. rinduite dupd imprejurdri date. deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. .Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). La un moment dat. ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine).Despre pedagogie inceputul. prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . sau judicioase.22). inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. scrierea. Kant simte nevoia unei recapitulari.. De aceea.. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. ci cu starea mai bunZr.

Jl).i. copiii. 5) morali (vizand moralitatea). Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca.2) pragmaticd (vizand prudenfa). in ceea ce privegte educafi a fizica. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-.primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene . Bufureanu . prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. educatia in particular. cea dintai. cuprinde. probabil.R. impreuna cu celelalte amintite mai inainte. recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd .sPre ab speciali. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. intitulatdrratat(de la care.V. in principal a celor morale . fie particular. Educatia se poate realiza.n Niteza. printre particula expresie elevilor. spune Kant. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ. realizatd de institutor. Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). Educalia practici. .. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p.educatia publica . cisa fie invalafi si gdndeascii. susline Kant. in cea de-a doua parte a scrierii sale. rezistenfa gi fo{a). realizata de educator. pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v.asigurd instruclia (informarea). se cer a fi experimentate.28). nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. (p.tiilul traducerii sale. invafa limitarea prin dreptul altora. fie public. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea). Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)).educafia spre personalitate. a imprumutat c.trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. fiind . de altfel. Aici nimeni nu se bucurd de privilegii.. participative a elevilor. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. deoarece pretutindeni se simte rezistenfi. e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor.deci educafia morala -. Desigur. iar cea de-a doua . cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile.. indemiinare. t numai in in ac mai putit . Acest principiu pedagogic. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale.

. printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. .voin!a copiilor nu trebuie (. 56). de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor.p'51)' in aceeaqi ordine de idei. . el recomandd cu sl|ruin!. de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului. 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . in aceasla parte a lucrdrii. mai Cea leze >lic.. memoria). cea de.. fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (.. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului.. 1p. Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca.1frintd. Drept urmare. in ceea ce privegte memoria. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. in acest context..52). Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta. a geografiei.. Kant e de pdrere cd . celor inferioare izolate (atenlia. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie.scrie el ninuinlS ..a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului. 55). De pilda. Kant le hdrazegte un rol marginal.spre abilitate gi perfecliune. a cirrui realizare presupune. oui :are rind i igi . neavdnd nici o valoare. nba tde zici rald . cum scrie el).i-gi reni mte and are. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. el identificd gi alte principii ale educatiei.nu sci.a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor. )ate ltca ruqi $a). in sensul de cultura fizicA a spiritului. degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine. puterea de judecare. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc. . Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa. ca nociva. pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p.Despre pedagogie zl al . ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (.ic6. in expresie kantiana. )are . lectura beletristicd (cititul romanelor).inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav.in le-a gur. raliunea). Kant respinge categoric.treabd serioasa" (p'47). Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie. scopul educafiei este .. aldturi de cea catehetici'mecanici.i metoda maieutici a lui socrate.

daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei. sentimentul gi ideea datoriei. or. senindtateasufletului g. De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor.in loc veselie morocdn in urma I . deseori repetate. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea.administrate insd cu multd luare-aminte. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. in opinia lui Kant . totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c .std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii. sociabilitatea.uru..'. pedepselefizice fiind complementare celor morale.i $ . dedusi din constrangere. realizatd ca ascultare voluntari.Y .Kant inclini firesc.altora gi este in f< . amintite de Kant in compretareaceror de mai sus. gi nu dupi anumite impursuri. nu pe disciplini (experientd). cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali.incalcarea unei porunci trebuie sd fie. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean.a. fie morale. fie fizice.rabddgi deprinde-tea suporta.nu inclinafia. iar mai tarziu. dragosteade adevir. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime. iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). la ele se va recurge rar. Alte cai. sunt: puterea exemplului. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. unitateadintre vorbi gi faptd. urmata de pedepse. educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . ce poate fi una fald de voinla absoluti. intre datorie gi inclinafie. Drept cdi de infdptuire a acestui scop. maxime ale umanitafii.t"i. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. ele produc riutate. incipitdnare. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. ci caracterur unui copil. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome. spune Kant. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd .aceasta lege trebuie si fie insd universali. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria.

ca o comPonentZr majori a educafiei. .sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce.in loc de vorbe 9i emofii. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine..in loc de devotiune morocdnoasi. rterea ll in ultimi analizA kantiani. Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. 69-70). urii.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu)..70).el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. in finalul micului siu tratat de pedagogie.74). Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald.cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul.. timidd gi intunecaft" (P. precizdnd cd . valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii . fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere. scoP. educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni).Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul. stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. Kant adaugd .scrie Kant . la intrarea in adolescenl6" (p.in loc de sentiment.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: . 75).aratd Kant. fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate. inteligenfd . gi.in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte. lSrmurit gi hotdrat" (p. in special. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. in incheiere. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului.ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis. tental 'acter: latea. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor.. Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi. 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie . lstina lstina :e cdi. pentru binele . . Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir .

univ.$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. care aici apare transfigurat astfel: . ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. Constantin STROE $ . Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct .' . \T $ H ! : Prof. 76). O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea. in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric.77O-7 JulesBar lui Bami. d rrt i} i''.. dr.SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie.f.g Tradt G. Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.

{l l'1 . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric.o tI . dr. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. . Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.$ r. .iF .q . .. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea. Consfanfin STfiOE ...t{ l.iT ili .sla ":i\ .Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie.+.t Tradu G.:\ . care aici apare transfigurat astfel: . Prof. Lti rE$ :5 si .77O-7 Jules Ban lui Barni.P ..:} r{ ' .qI * C r. It :l! .f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. univ.:.. 't: u . 76).d . Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij ....

dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. VIII.v.770-771/lgl2). Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant. $i. deci este o traducere a unei traduceri.4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. cum traducerea lui Barni. ingrijita de Raymond Thamin).B. iar cea romanir . pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a. Bulureanu (Biblioteca pentru toti. 1868. . Hartenstein. Jules Barni. publicata de c. vol. se depdrteazi uneori simtitor de textul german.de textul francez. publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. 15 octombrie 1945 T.

Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana.tr. anume. Animalele se folosesc de forfele lor. elev gi discipol. Disciplina preface animalitatea in umanitate. intr-adevZrr. Prin ingrijire. ci cel mult de hranA. Daci un animal.creaturif' (n. in mod regulat. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle. disciplina gi instructia insofitd de culturd. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi.11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. dar nu qi de ingrijire.nu putem decit si ne minunam vdztnd. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . ar fipa indati ce vine pe lume. de pildd.. omul este copil sugar. intretinerea). o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. ce-i drept. care inseamni . cele mai multe animale. de pildd. cum puii de rdndunici. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. de Kant este Oeschopt.). cum fac copiii. sau de o anumiti ocrotire. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. Drept urmare. De hrdnire au nevoie. incalzire gi conducere. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor.

Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. . Cenul uman trebuie sa producd de la sine. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul.i:l . umanitatea. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. civilizatd. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. Ea trebuie. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. obignuindu-se doar putina vreme cu ea. foarte de timpuriu. nefircdnd astfel. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. de pildd. ci de o anumitd primitivitate. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate..* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . Astfel. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. O generatie cregte pe alta. el nu e in stare s.l{$ . ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. copiii sunt trimigi la gcoald. ii aduce orice jertfd. i:! . Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie. cum cred Rousseau gi altii. Disciplina este deci numai negativi. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. venind crud pe lume. aga-zicdnd. de la umanitate. in urma omul greu se poate schimba. nu de canar. cum am spus. la inceput.<. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. El ascultd apoi de orice toana. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. el pastreazdtoatAviala I i I { t i .i{ proprie. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. il i sd dezvo 's :- $ {5iil . de pilda. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. El n-are instinct.o facd imediat. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. cici.:. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. Cum insd. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai.in sine. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. ceva de la t lor. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti.

il invald Pe om ceva.in afarade pasdri.pedagogie uftirii r facd insul. are a 'ebuit rarie. din pricina inclinirrii sale spre libertate. cea mai puternica din lume' cintarii este. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. Aducandu-i intr.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. iar traditia indoiala. ca intr-o gcoald. ei vor invala cdntarea canarilor. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. la animal. surile rbuie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti. am vedea atunci ce se poate face din om. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . insd. ci cdrinvald. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. Daci odati. nici un animal. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. care invatzrcintul lor. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. Cum insd educatia' pe de o parte. :dere le ea cdnd Pune . 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. din cdte gtim. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. oprie lurali rutem lecti. care de asemenea sunt educati. cdndva.Despre. n-are nevoie. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. De cea din urmi. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie.imti le cu ld.

Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. salbaticia insd nu se poate gterge . cel ce nu e disciplinat e salbatic.. gi atunci. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa.a. De pilda. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). neluind parte la importanta experienli a educafiei. pentru un spirit speculativ. cirmuite dupd regulile dreptafii. la o varsti mai maturdr. Daca. careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei.cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. Dar e tot atit de important. ea nu este nicidecum imposibila. n_arinlelege el insugi. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . fiecare ar minli..$ . Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. la el dispozifiunile naturale.fi !'t it* . imposibila? yrai intai. de pildd. Nu e nimeni care. fiind negliiat in tinerelea sa. din aceastd pricind. de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie.gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta.t $ 't* '* IB Immanuel Kant . in ce a fost negrijat. chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei.l infdptuim chiar de indata. . Este ea. fie in 460 disciplini. cum e o trista observalie pentru un filantrop. ideea unei republici perfecte. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman.

ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. in cele mai multe cazuri.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. rnitdsi rfelege . Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii.roprie. Fiecare generatie. a pus totugi germenii in ele. Se vede. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. daca le creqtem din riddcind. la florile numite ciubofica-cucului cum. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. cdci. 461 agadar. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. dacd insi le seminim. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia .Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. cu toatd cultura elevilor lor. fie in Cel ce ilbatic. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. inzestrata cu cunogtintele . Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. fdrd indoiala. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. Natura.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. Pentru individ. Omul trebuie abia sd caute a o atinge.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un . ci genul uman trebuie si ajungd aici. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. Nu toli pot fi formali in acest mod. Nu indivizi izolali. ca nu indivizi izolali. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. copiii ii imitzr. de pildi. gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. adevdratd. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert.

asta trebuie s-o facdr omul. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA. aqa-zicdnd. A se face mai bun. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. le predZr celei ce vine. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. Cici cunoaqterea depinde de educatie. addugAnd ceva. gasim ci sunt foarte grele. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el. conducand astfel umanitatea spre menirea ei. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. cd aceasta." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine. qi noi vedem cum omul. dacd e rau. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i.. a recAzutmereu in barbarie. sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. prin diferitele ei generatii.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire.intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general. cu aceste cuvinte: . la rdndul ei.. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. sunt numai simple dispozitiuni.s . Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. a infaptui in sine moralitatea. fie ti se cuvine si le dezvolti. fdrd indoiali. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. a se cultiva pe sine insugi gi.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente.

rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. le predi ctii despre Presupune it tarziu. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir.t. depinde. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. toati educafia e o artd. rdnduite dupd imprejurAri date. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. sunt de la sine e insuqi gi. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. qi le stare. Acest principiu e de mare importantd. tie s-o flacdr 'i. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. a ou din ea. Dar. alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. saujudicioase. pedagogia trebuie sd devind un studiu. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. a genului u-u. 465 judicioasi. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. posibild in viitor. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. . cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. ci cu stare a mai bunir. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate. fArA plan. fie ea gi corupti. rate. gdsim cd : problemi nului spre . de obicei. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor." spre bine.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. Atdt inceputul. 9i rea e dacd in general. :in el. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. agadar.

supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . in acest caz.d . in vedere sco primul rdnd d numai abild. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui.. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. cum credeau Basedow gi artii. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund. Aga e gi cu domnitorii. gi intatnind.pentru stat. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. drept in sus. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. apoi. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. gi unii. a-l intrebuinta intentiile sale. $i este oare. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. ajutorur domnitorilor. gi cauti aer qi soare deasupra sa. t mai mare. ca sii. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. domnitorii. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. ci numai binele statului ror. $i. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. in aceasta . decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. va hotari in primul rand striduinfa particularii. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine.gi atinga scopurile proprii. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. aga_zictnd. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. chestiune. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. iar nu. Piirinfiigrijesc pentru casd.

Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. tocmai gdsesc t. altele . aqa-zicdnd. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. 9i ca o vor face de acum. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii.Despre pedagogie $iunii.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor. Puterea qi banul nu o fac. ici gi colo cdte unul care. . A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. 2)omultrebuiecultivat. ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. considerdnd poporul sau. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. ci gi moralir. cel mult. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. iar tr. iversal. nemirgin itd. pentru rlan de 23 ropolit. cel mult mai cere qi abilitate. gi. ee care nostru ebui si este cir ala. o inlesnesc. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. abilitatea devine' aga-zicAnd. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri. numai ca o parte a regnului natural. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Prin ea se dobdndegte abilitatea. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei .muzica. nici in omul social.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia.numai pentru unele scopuri. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. caci binele atinga ucatie. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. depildd. printre cei mari.tari uiitoure mai bune. se mai giseqte doar incd. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. 9i.

sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . gi se pot dresa gi oameni. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti.. * omul poate fi sau numai dresat. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune. indreptat. sa se adapteze societatii omenegti. instruit in mod mecanic. insi. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. De obicei. De aici gi termenul de Dresskammer. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. inci inainte cu cdteva decenii.. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa .. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul. care ar insemna .) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic. qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd. pe care o numim ciuilizare. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine.camera de consolare. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. de la to dress. ci pentru cd viciur e in sine urail cici.a imbrdca". se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. politete qi o anumitii degteptiiciune. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. cai. iar nu Trostkammer. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. se dreseaza ciini. altminteri. sau intr-adevir luminat. pentru ea se cer maniere. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. t 'd intem< orb.. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. Astfel. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd.. (Acest cuvdnt vine din engrezegte.

intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. un mecanism. aqa'zicdnd. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. asa lacd datd gi o excepfie. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. culturii 9i civilizirii. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. Cdci. gi nu pentru cd o cere el. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. inainte de a se putea infiinta gcoli normale.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. ci gi. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. Se vede deci ci. a fost institutul din Dessau. calea. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. cum ii putem face pe oameni fericiti. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. Acest institut a fost intr-un . ebuie >puri. intr-un anumit fel. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. experimentarea fiind hotarAtoare. mer.

culturii. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. gi aparfine. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. deoarece ele sunt foarte scumpe. care este numai invafdtor. instructiune gi conducere. 26 Immanuel Kant $ ii{ . De aici rezultddeosebirea dintre instructor. . ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. dar sub legi. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. salariul directorului. care este un conducdtor. din acest punct de vedere. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. Daca numai parinfii. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. cel din urmdr . in cealaltd o constrdngere morald. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. sau publici. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. qi educator.pentru viafd. Cea din urmd priveqte numai informafiunea.. cat qi cu toti savanlii din Germania. a doua. gi e constatat cdt. disciplina care impiedicd numai gregelile.:i :. cladirile necesare. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. Educatia este sau particulard. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l . 2) pozitiud. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. Aceasta este I ) negatiud. instructia gi formarea morald. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi.. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. Astfel de institute nu pot fi numeroase.

Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit . ngrijiti cu stitute de tati. din acest umarea in rireadintre areeste un . Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. ilor inghit lstatat ca. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. . ul elevilor e scumPe. Supunerea elevului este sau pozitiud. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. qi anume nu numai din latura abilitatii. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. ctionarea tre le dau ajutor in educafie. :.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la. nici pldcerea pentru asta. Cu ele e necesare. La cea dintdi intervine pedeapsa. sau. O gcoali educatie. nici capacitatea necesara. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. deqi poate gdndi. ar fi ei mai intai bine educati. cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. aici. dacd vrea ca altii. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi.refuzul de a face ceea ce vrea el. Aceasta i gregelile. cel ie sd arate rgdduie sd a. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. si-i facdrceva pe placul lui. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. la rindul lor. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. fireqte. alte Persoane. 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd.coali. la cealalta . cum ei uneori n-au nici timp. .. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. care sunt ajutoare pldtite. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond.

! d { $ d i.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare... Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. toata viafa lor copii. sd fie tiber in toate privinlere (except.q '. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. mai ales cei din parinli bogafi. . Fa. din prima copirdrie.. q i." vrem noi.ifl --s i$ w '{ ti iq . Acest punct este cer mai din urmd. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean.s { it{ . pentru a fi independent.$ ''il . deoarece nimeni nu poate.5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti. Far6 de asta. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. totul e numai mecanism. in cele ce urmeazd. rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti. '. precum 9i fiii de principi. . deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate.* rl iE $ .i{ t{ l# is # . Aici nimeni nu se bucuri de privilegii. de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. cdnd vrea sd apuce un culit taios). care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala. invafi limitarea prin dreptur artora. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber. ci trebuie sa invefe etc.a uo.a apricarea masurilor de mai sus.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. in acest punct. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. astfer. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur. . 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. s q . atunci el supara pe al|'ii.. copiii. maitarziu. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea.iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama. de pirdi. de pilda.

pentru a ii.ate privintele ima. care std li. de pitda. toata rre avant4jele . re: l) si ldsam .:agi vreme sd-l :. :d i se impune a propriei sale liber. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi. n Tahiti. Fdrd de asta. : ce vrem noi. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. se bucuri de tfi.oare puterile.maitArziu. Dardespre Iwtx . tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor. lor. adicd sd :e cel mai din :fel. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate.

5) Pe cea morald. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate.) Ea este educatie spre personalitate. Prin formarea spre prudenld. Prin educalia morald. in sfdrqit. care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. sau ingrijirea. precum gi a se adapta societatii civile. 2) pe cea pragmaticd. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate. in vederea prudentei (apartinand educatorului). dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. el e format ca cetdfean. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. este deci didacticd (aparfine institutorului). 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. in vederea moralitdtii. Prudenfa este talentul . Ea cuprinde. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. sau practicd . prin urmare. insd.Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate.

in vederea abilitalii gi prudenfei. este cea mai tarzie. I ritl H d ' . nu viclenie. . in fetul birbatilor. Formarea morali.. . acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult.Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ .. Abilitate copildreasci. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd.{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea. trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica. de altminteri.i i' :i 1 .. cici. trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. . prudenfd gi bunatate copilareasci.$ 'li{ "ir 1.. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . se inraddcineaza lesne unele gregeli. la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar..i . intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur.

9i. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. Totuqi. in felul ii mintea tgtfizici. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. ldreascd. . fie prin doici sau pitzitoare. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. ar fi pentru copil vdtdmdtor. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. cum auzim zic?rndu-seadeseori: .. inainte de a putea alapta copilul. 9i care e zeros. fie prin pdrinfi. ia asuPra sa o educalie. in calitate de preceptor.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!". Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei.oatd arta rudentei. din pricini de boalir. $i mamei. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . este o simpld prejudecati. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. dacd preceptorul se poarti bine. de la inceputul pdnd la sfargitul ei.

Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. Laptele tuturor animalelor erbivore. Mai ales trebuie sd avem griji -. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. sau mai ales acid din stomacul viteilor. citric. dar mai ales nafiunile din Indii. beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar. altminteri. de pilda. . laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. Cici.i! . numit cheag. care-i priegte ei mai bine. I pofta duP invioreazi in Rusia. gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. sit mindnce carne.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. cdnd inceteazdlaptele mamei. gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. . 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. gi ci acea hrani este cea mai buna. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. intr-adevir. vedem ca el e serbezit. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. in nici un chip. serbezirea laptelui. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne.':N . gi s-a aflat.i :i! . gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor.ar putea prii qi copilului. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori .t! '& . in timpul cdnd alipteazd. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. Suedezii insa.. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. dacd copiii varsd laptele. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. traind din vegetale. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi. nu mindncd aproape deloc carne. de pildi acid tartric. Tungugii de pddure. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid.

Dar 9i copiilor in. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. ca de pilda vin. ncios cind >tele. intr-adevir. in general. oameni care altfel ar putea trdi. chiar prin infiqare. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. pipiraturi' sare etc. obignuinla cu racoarea il face.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore. dar gi mulli mor din aceastA cauzA. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare.zirea rczit. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi. totuqi.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. rcolo )una are-i ului. Lie sd '. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive.depilda. i-am :dem .dinAmerica. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. caci qi asta produce slibiciune' E.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. de la mamele lor rachiu." biuturi prea calde. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. copiii capdtd in Rusia. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. 9i acoperi gropile cu frunze. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. Pe om puternic. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt.u. $i biile reci sunt bune. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. 9i adeseori asta se intdmpli.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze.igi infdqatul le . cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli.

ciici copiii au aici tot mai murti libertate. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. fipatur insd e sanatos pentru copii. in bine.:!$ ceva. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri.$ '!t s :i8 .). copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. sd nu-r omoare pe copir. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. unde n-au avut aer. gi cutt $ . ei respira primul aer. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd. !ip. f 'l$ . ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. ur"uciio. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt.tr. iar incovoierea lor este evitatd. de pilda. in timp ce aldpteaza. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. chiar cind e ardptat. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Leganarea insa nu e in general potrivitii. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. adormind noaptea. inibuqindu-r.. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. cand ies din s6nur mamei. cantdndu-i. se mai evitd prin aceasta ca mama. in generar. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge.

Dar. in timp ce . ei inceLeazd dupi un timp a tipa. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. 9i toati lumea vine in grabd. atunci e ant. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele.tuncise crede . Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. ei inqiEi se satura de tipat.Modul rnii farani. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. Ei :d nu trebuie re. El leagd de acest fapt. Dar. Rousseau zicet daci unui copil. Asta este cea dintii depravare a copilului. firegte. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. ntiigarecopiii narea.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. ii sdrutd. copilul tipit cu reflexiune. Ldsdndu-i insi sa tipe. 37 ceva. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Cdnd ajunge in aceastd stare. ii dam peste mind.Despre pedagogie :znddejde. va repeta strigitul mai adeseori. Firegte cd ei au senzalia luminii. gi moravurile. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Se ea. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. in vdrsti de cam gase luni. tipe. . ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. in lipetele lor. cum fac doicile. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. Copilul n-are. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. noi le stricZrm qi inima. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige.unde lia sangelui r dureroasd. tri le cdntZr. in primul timp. Copilul e aliptat. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. fireqte cdrsunt suparati. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. fie ea incd oricit de obscurd. Cand insd aceastd domnie inceteazd. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el.de pilda. mult pdrfite te pdgubitor u-i. copiii nu prea vid bine. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele. cam in primele trei luni. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit.ii dezmiardir.e tare. sau in alt fel. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. lipatul namei. Cici. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. nici o notiune despre moravuri. Copiii manifesta in urma. danseazi cu ei. cici. dat . Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. dacir nu bdgam in seama fipetele lor. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni.

il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. cir copilul are n mdinile.. notiunea unei ofense. qi cu greu vom reugi candva s-o facem. Pe inaintea sa. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. . Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii.{ -T . el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. artificiale. ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Dar. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. Se poate face ca copilul sii tacd. Pentru precautiune. Cici. invati singuri sd umble.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. negativi. Dar asta este tocmai o educatie . Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Asta insd este prima depravare. incetul cu incetul. Nu trebuie si le frdngem voinfa. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. defect ce-l atribuia numai cingdtorii.. de pilda. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. s-ar P scrie. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. dar in el fierbe fierea. 477 Aqa. ciind cediim vointei despotice a copiilor. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. pieptul sdu fiind inca moale. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos.. . el se lasa cu pieptul pe cingatoare. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. Dar. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina. dacir nu le. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. Pentru ca copiii si invefe a umbla. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. Cici c aga de mart intrebdm: .am fi stricat-o mai intdi.

scrisul. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. cand copilul e lisat iiUer. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. et igi mai exerciteazit corpul. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. inaintea sa. il : interioare. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". de pildi. pe care copilul le va line la cFrdere. l greu. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. Dar 9i asta e foarte primejdios. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. Dar. ci ca acestea agraveaza' numai. iar un om care pod'rtd un corset este. precum qi intinderea. Ar trebui. Extrem de :u greu vom sa taci. Aici instrumentele naturale sunt mdinile. qi mai mult rdul. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii.. cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor.. cum lse lasdcu roale. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. dar launtricd. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. Asta insd :ea copiilor.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. cdci toate maginile nu pot face aici nimic.el se i. Cici cineva a inventat. fdrd indoiald. 9i inventia nici nu e aqa de mare. '. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. in general. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . doar. c€rnd il dezbraci. 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. cu atat omul devine mai dependent de instrumente. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda.

agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. din cauza aceasta. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. :q r$ .nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. cu atdt el e mai pulin liber qi independent.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare.sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori. $i vor. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Aga. in parte 9i natura subiectelor individuale. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui.sausd mdndncecdndocerpirinlii. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem.j $ 'r.H :s . toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive.1 $ :i} J $ . Dar asta nu-i de nici un folos. pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura.i r { :#ffi' . de pildn. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. 9i la inceput le face chiar rdu. de pildd tutun. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne. l_ . in ceea ce priveqte cealalta chestiune. cum e obignuit la inceput. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. Dar 9i mor. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea.aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva.!i I:* . Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.. Educatia rugilor merge aici foarte departe. Duritatea este insd contrariul molegelii. rachiu 9i bduturi calde. deasemenea.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci.Darpentruastaenevoiedeun regim special.Trebuie.$ . mirosul tare gi orice zgomot etc. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. deoarece. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ . deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. un numdr necrezut de mare de copii. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante. cdci natura umani in general. nu poate fi deprinsa cu toate. cici. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase.

in loc sd-i fie . dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. care gi ea. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. Irebuie. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. Cu omul ..rice ora. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. ca copiii sa . Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. un regim . nu trebuie sa se rugineze. rutin nutritive. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. rta frigul mare. el n-are sa se rugineze. lrece. mai bine zis. in parte gi >rinsi cu toate. te cele. in ce privegte cultivarea minfii. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. sau sd e nevoie de un inderi. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. gi Omul artrebui. imp. qi.ai destull". ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. in schimb. estenicidecum necesar. asta nu se facel" etc. agadar. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. in general. gimor. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. De obicei li se strigd copiilor: . de fapt. nu trebuie 4l rF. El nu indrdznegte sd roage ceva. Omului insd ii tn timp hotdr6t. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii.Sa-fi fie ruqine. :eva. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale.nuit la inceput. dacd le priegte. Dar asta teral. prin urrnare. prietenos cu el. ldd. de pildi.i ceea ce stricd >eriodicitate. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. Riscdm i cu toate cele.Despre pedagogie toleEelii. gi prin asta devine doar timid. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt.. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. Asta e 48o cruzime. sau. oamenii nu vor sd le dea atentie. Si i se dea copilului cdt ii priegte. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios.fiecare este. iar apoi sd i se spuni: . numai ci nu sunt luate in seami. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare.

s totdeauna c putere. decdt acea educalie sacditoare. il face fafarnic. de broagte raioase etc. dar omului nu ii aduc nici o vdtimare.. d ochiul. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. un ce prin pozitia s directia. drohen (a ameninfa). fdra indoiald. fdrd indoiari. er devine liber. red. gi. nesuferit. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. gi modest.n. cdci paianjenii sunt primejdiogi. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. de pilda. copiii ar cauta. fdra a fi timid.) ar trebui de fapt si se scrie driiust. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. insi. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. Ast o distantd. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. Cum insd doicile. inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. Aga. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. intru nimic mai bund. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur. un om obraznic e. indatd ce vdd un pdianjen... cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin.lns naturali. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. .42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. adeseori. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. indt putem me4 vedem inain # . . unii . doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. mugtelor. deoarece derivd de la driiuen. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. Dreist (obraznic .f . el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. ce-i drept. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. oameni au o fafi atat de obraznica. fdra a fi obraznic.

in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd.) ar trebui de lriiuen. asta :opilului. o busoli . intr-un piriu 4a2 in care. deci in ce priveqte trupul. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. sau la organele simfurilor. picioarele se ridicd in sus. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. desigur. gi d. doicile ii fac . sprinteneald. cu privire'la culturd. :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic. S-ar putea zice chiar cd. Pentru asta e nevoie de putere. Aplecdndu-ne. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. capul inapoi spre ceafA. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. stdnd pe fund. turd. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. qi. Pe un suport ce se clatind. pe c6t se poate.te rdioase etc. capul.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. ce-i 'eninoasa. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt. : piianjeni tot lti ce vid un . ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota. necesara la inotat. Adeseori se cere pentru asta informafie. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. drohen nesuferit. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. siguranti. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. se deosebegte de animal. vom indoi.ele servitorimii ntie sdciitoare. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. cel putin' iese la suprafati. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. . la toate instrumentele.pentru a stabili timpul. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin.ireafefei. Omul. ci fiindci i. ca sd putem merge pe punli inguste. SZrincercdm apoi a apuca oul. de pilda. indeminare. De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. 9i inotdm.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . putem inota. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. si ldsdm sd cadd un ou. un ceas .

membrele. cum se calirdfdrir un scop hotardt. implica gi exercitarea simturilor. cu ajutorul soarelui etc. fie in depdrtare. tr2nta. in general. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. Saritul. in proporlie cu puterea lor. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. a . constind in a judeca exact distanta. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios.]* r. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. ridicatul. prea primejdioase. gi aceastd teamd le intepenegte.tr). pragtia.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. Cici copiii au. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. aga-zicand. de pildi. aruncarea la tintd. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. Dansul. Pe ldnga asta. adeseori.. intr-adevdr. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. ffi *1 $ locald. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. Dxercitiul de aruncare. gi nici nu cad deci aga de greu. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. acestea toate sunt exercitii bune. purtatul de sarcini. intrucit e artificial. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. mdrimea 9i propor[ia. acele jocuri sunt cele mai bune la care. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. fie pentru a nimeri o tinta. pe langd exercifiile de indemdnare. iivedem.

de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. 9i uneori prilej pentru inventii importante. Astfel muzicianul are clapele in memorie. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. Zmeul de hdrtie este. constdnd nrtia. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. Tot aqa qi memoria localist. in general. de a gdsi tmiit. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. pentru a gti prin auz dacd. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. jocurile copiilor sunt universale. prea :u puterea lor. iar unui englez. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. de pildd. Prisnelul este un joc deosebit. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva. el se deprinde astfel cu ocupatie continui. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. de asemenea. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. 9i in care parte. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. toba etc. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. este ceva foarte folositor. o .gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului.aruncarea xercifiilede acest ial. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. de pildi. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard.uri. aga-zicAnd. $i scrdnciobul este o buni migcare. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. de pilda micile trompete. dar copiii trebuie supravegheati. ei il numeau priv6cr. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. cdpitan de vas. 9i de mai mult. la jocul de-a baba-oarba.). pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. Astfel. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. constind in faptul cd. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. . rgd gi exercitarea rchiul.tr.ceva e departe sau aproaPe. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Segner a scris o disertalie despre prisnel. Franta etc. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. ci qi in care loc din ea. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. Pe linga aceasla.

A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. animal riu.x q . destul de incipatoare pentru dinsul. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd.E s . Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc.. prin sine insugi. agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. pe care o putem numi. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir. unde lumea trebuie sd fie. Disciplina trebuie si intervind mai intdi.Pleacd. c lr: $ .. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice: .:$ . gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios. sincer fCrrd obriznicie. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". ct fi ocupi scolasti Aul incerca. Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult. lumea este destul de mare pentru noi toti. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale.! . 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. intr-un fel. Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun..'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. dar gi pentru altii. Cdci. Ajungem acum la cultura sufletului. buni in lisa co.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". ce-i drept. pe de altd parte. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. fard indoiali. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. pentru ca el si se formeze.d . dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate. de asemenea fizicit. sau care. nu insa informatia. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: . Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic.

aceasta este pragmatici sau morald. cu cdt un om a lenevit mai mult. dar putem fi ocupali gi in sild. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. rdu cultivat din punct de vedere moral. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. dar el trebuie sd invefe 9i a munci. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. ca 9i cultura spiritului. Cea liberd este. sd aibd ore de recreali e. insd. 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase.stecu tigia . in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. o treabdr serioasi. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. care metodZr este cea mai bund in educafie. agadar. Asta produce un efect cu totul contrar. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. ceea ce-i gi foarte laudabil. dar. parase animal tinel". Putem fi ocupati in joc. cu toate acestea. Formarea sufletului se poate numi. intr-un numir al Magazinutui din oottingen. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. aqa'zicind. cea dintai insa numai spre naturd. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere. in cultivarea amAndurora. Lichtenberg. n bine . cultura abilitalii sale este. firegte.. copilul szrse joace.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. se cauti a se impiedica depravarea. numai un scolastich. in cazul din urmd avem moralizare. el poate avea un spirit foarte format. nu >ecopii u zice: . qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. nu cultiuare. cdt 9i la cealalti. gi ea bund.

pldcutd in sine. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci.Silit' are sensul de -ducitor la scop" . Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. fdrd sir avem in vedere vreun scop. un rdspuns negativ. cu cdt drumul este mai lung.tr."s 's .:' 4 "4 4 . A$a e gi cu jocul de carfi. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir. . Copilul trebuie deci deprins cu munca. Ocupafia lajoc e. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti. Tot aga de gregita este ideea cd. fdra indoiali. $ el.Zwangsmiissig (n. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai. pentru t Kant deosebegte . E. dimpotrivd. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte.silit" de -silnic'. cu atdt ne place mai mult. gi. dartrebuie sd fie. Daci meryem insi incotrova. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. va primi. atunci plimbarea insigi este scopul. cdci omul cere ocupafii. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Cdnd ne plimbdm.$ * s l .. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. ocupatia nu este in sine pldcutd. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc.. de fapt. ci noi o intreprindem de dragul altui scop. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt.). dar ei au totugi caii lor de bdtaie. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii.8 .. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 . straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i.

in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine.pentru ce e aceea?".Despre pedagogie inoio potrivi. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: . Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. silnicd (n'tr. e de insemnat cA eainainteazd mereu. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. 2. adici inrobitoare. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri. firegte. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. adevdrul siu. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are. de pilda un om care are multi memorie. gi un timp in care muncegte. sktauische. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu .pentru ce e asta?" 9i . in acest caz. dar nici o putere de judecare. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. i1i .d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. de pilda.). istefimea.$tim doar ce avem in memorie" (n. memoria etc. pentru lucdtor 49 el. il putem face sa arate exemple din istorie.red. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular.. Cdnd un tAnAr.numai in folosul inteligenfei.. Silitd trebuie sd fie educatia. Inteligenta este cunoaqterea universalului. . de pildd imaginatia .t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti. locuri din poeli unde ea e exprimatd. citeazA o reguli generald. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. ci fiecare numai in raportare la cealalti. dar numai in considerarea celor superioare. cici..). Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. munci. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea. Un astfel de om nu este. degi nu pot produce nimic de seama. totuqi va observa cu vremea marele ei folos. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. decAt o enciclopedie vie. de pilda.

se pare. mai intdi impresiile sensibile. sau prin conversafie. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. cea mai buni metodd. ei igi revin totugi in scurtd vreme. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. Le putem invdla sau prin memorare formala. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. Trebuie. Citindu-te. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Astfel. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. s-a fdcut. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. I anumiti regulile orientz I Lumea . pe langa asta. de aceea. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. de pildd. dar qi cu acestea. incercarea cu tabele. cdci atut repare. ei igi inchipuie in roman un roman nou. citirea de romane slabeqte memoria. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. in orice caz. o anumiti deprindere. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. la limbile vii. Copiii. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. iar memoria trebuie si le pistreze. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. ce-i drept. nu prea merge bine. in futuram obliuionem. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. iar declamarea este. 9i cu limbile. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. cel mai pulin in gcoald. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. Aqa e. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. Memorarea e foarte necesard. numai o afacere pentru brirbafi. gi aceasta din urmi este.

9i nu prin buchisire. Avind regulile in memorie. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie. cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. la istoria veche etc.o lla lin nsd :le. citirea trebuie insd exercitata din cap. 9i se poate incepe cu botanica. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. vorbirea elegantd gi elocventa). cdt gi cea fizicA.). mai ales al ochilor. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. intre toate gtiintele. nu gtiu ce citesc etc. cum si le ascundi sau cum si le repare.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. ldmurite prin plange 9i ha(i.. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche. in urmi insZrgust al ideilor. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic. nu fin sau delicaf. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. potrivit rdnduit.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. 4jungem la geografia veche. chiar dacd uitim intrebuintarea lor.ea ste. :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . 9i inteligenta.red. cdci atunci ei mediteazd. tmit . Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. Memoria trebuie cultivati de timpuriu.i in anu s-a . 4a9 totdeodatd. de asemenea. . Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor. pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. 5) prin limbi. pentru care e nevoie de matematica. Istorisiri de calitorii. S C 5l Cea arA. aduce bune servicii. 2) prin citire qi scriere. inainte de a citi ceva. Apoi un aga-numit Orbis pictust.ildd ". dar pe l6ngi ea. ne vom orienta totugi repede iardrgi. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. aIAt cea matematicd. fac iitor em. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. tr. . conduc apoi la geografia politica. rdspund pe de-a'ndoaselea. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa.

aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. :" .s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii. deosebiti de cea particulard. nu numai sd sdviirqeascd binele. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina. b) sau morald. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. nu din obignuinta. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. . s"a vorbit mai inainte. Altii gandesc pentru ddnsul. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. a tariei atentiei gi a istefimii. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. ci pentru a intari forfele sale mintale.s " '1 i. 52 . cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd. in ce intdlnim ratiunii.$ .j. de pildd a mdsurarii cu ochiul. a simturilor. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. ci pe maxime.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. Despre cultura simturilor.'. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . Immanuel Kant . ameninfari.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. pedepse etc. Ea este pasivd pentru discipol. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. a memoriei. in celdlalt caz. Cramatica deci va merge. l) Cultura generald a facultdfilor mintale. la invdlarea limbilor. ci si-l faca fiindc6 e binele.{ . a puterii de imaginatie.. a doua insZr e activa. '. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. totdeauna cu ceva inainte. Ea este: a) sau fizicd.

Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. credem. Dimpotrivi. ci. o sldbiciune a simtului nostru intern. aqa-zicdnd. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. chiar pe cei mai mici. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. in ce priveqte intarirea atentiei. plante etc. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. de pildd dacd punem imediat . Plictisindu-se chiar de toate celelalte. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. reiazit pe vrem sd o :tc. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. ci trebuie sd se linA. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare.te de cea tru elev. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. a puterii de judecare qi a ratiunii. $i asta e o buni distractie pentru copii. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. E vorba de o raliune care. sZrintervinZrabia mai tdrziu. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. dimpotrivd. vom nota urmitoarele. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. Istoria insd ar trebui. aqa-ziclnd. a lotdeauna atoriei. Figuri de animale. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. e practici. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. Lfiindcd e ilor sti in . intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. Inteligenfa o putem forma la inceput. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . Memoria insi se intemeiazA pe atentie. intitnim aici cultura inteligentei. sau invers. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. dupa cauzele gi efectele sale. in economia gi structura sa. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. ele trebuie si invioreze geografia. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. in hotarele unei anumite figuri. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. csebiti de cfiune.

ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o.. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. Ea trebuie sd fie negativi. in ceea ce privegte mdncarea. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. in general. gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. Copiii. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. Tala. de pildi. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. in general. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. in expunerea religiei revelate. firegte. din noi inqine. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. daci nu sunt alintati. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. q 54 Immanuel Kant . ba1 cuvine". dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. ii molegesc. aga-ziciind. de asemenea. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. intr-un fel oarecare. bund in unele qtiinfe. ocupa[iile pentru care se cere incordare. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. Metoda cateheticd-mecanici este.t ' . socrate. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. cam inceatd. ast niciodatd:. tra este. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. mai alt mamd. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. da. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale. Dar. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. gi totuqi se observdr cd copiii.

Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. cum am sPus-o mai sus. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. insd. cdnd. de teamir sd nu li se intdmple ceva. Tata. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. asta le putem spune. fdrd indoiala. Asta se explicd. sau in faptul cd dobdndim curaj nou. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . refuzdnd copiilor.. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. acela nici nu renuntd la sperantd. copilul trebuie sZrasculte orbeqte. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . fireqte. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta.Sa'ti fie ruginel". ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. ilor sdi. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati.Sa-tifie ruqinel". nu se cuvine". cu privire la starea sa fizicdr sau morali. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. sd alerge etc. decdt in cazul in care mint.. . Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul.elegem crul cel >dulcel vAldm.. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili.. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. La boald. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. mai ales bdietii. La inceput. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. mai . sunt in ocratic. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. Vointa copiilor nu trebuie. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii. frAntd. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab.Despre pedagogie . care ii ceartd.qie rcam a [e 9i ei ste. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd.Nu se obiqnuiegte. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde. baga degetul in gura etc.apoi sd indrepte lucrurile. de pildi. Dar asta n'ar fi tocmai necesar. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii.

Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer.q . orice refuz trebuie sd fie irevocabil. negativd. ce-i drept. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. la rdndul nostru.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. nici noi. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare.. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte.S . ( cZrciputem f pedeapsd. cealaltd formeaza . gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. ei devin rauticiogi.i* .1 ffi . pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. firegte. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. incA nu l_au cunoscut. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. trebuie sd se intdmple. gi este. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. Aceasta impiedicd necuviinlele. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. sd-qi manifeste supdrarea. ei devin molegili.! . Presupundndu-se. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie. daca ii roaga cu stdruinti. Modul in care ar trebui si se poarte. De aceea. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. nu pe disciplind. cei slabi. nu-i facem lui nimic pe plac. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori. cind ne impotrivim vointei copiilor. la drept vorbind. in acest caz. atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. tot ce cer ei. ii impiedicdm totodatd. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. daca el nu ne face nimic pe plac. ceea ce. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor.d 56 Immanuel Kant tdrziu. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. sir le venim in 4iutor. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei.

Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. copilul asculti de legi.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. minte. qi nu dupi anumite impulsuri. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii.i atitudine tenta ce o gi este. Cand iese apoi in lume. nu trebuie si pedepsim. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. maxime ale umanitifii. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. dar subiective. un timp pentru dormit. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. La inceput. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. daci nu-ifacem talitate de me. de pildd. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. La inceput ne insugim maxime ale gcolii. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. care se stinge insZt totuqi cu anii. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. cei slabi. ce-i :buie si se :eriorul lor. iar mai t2rziu. pentru muncd. todati. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. anumite legi. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. de pildd. cu dispret. ci si-l intdmpindm cu dispret. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. Astfel le fixdm. Maximele sunt gi ele legi. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. Cand copilul. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. Si asta i. la it sd nu le tot ce cer. atunci el face binele pentru a avea bine. nici scurtat. nu trebuie sa-l pedepsim. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. pentru distractie. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . toatd viata. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd.

mai ales al unui elev. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. nici o predilectie. degi poate cd nu-i sunt pe plac. in al doilea rdnd. tine inainte de toate ascultarea. nu inclinatia. apoi. firegte cd e bine aga. el devine rebel. este o dispozilie spre formarea caracterului. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. gi copilul va intelege. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. mai greu. credem. Cici cu privire ta ddrile publice. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. uoluntard. ci caracterul unui copil. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. adeseori nu gtim cum sa-i luam. ci ceva este datoria sa ca copil. in unele cazuri. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. ne poate conduce numai datoria. de pilda pe omul care. invitdtorul n-are voie sd arate. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. Aceastd din urmi ascultare. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. ci ceva este datoria sa ca om.s . totuqi e mai bine aqa. De caracterul unui copil. gi aceastd regularitate. dupd ceas. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. gi atunci ea e absolutd. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. deqi pare a fi pedanterie. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. e foarte importanti. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. qi atunci ea e de celdlalt fel. totugi. sau din incredere. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. intre mai mulfi copii. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . dar qi cea dintai e foarte necesara. insd.

de pildd. tendinta care ajutd moralitatea. deoarece vine in ajutorul moralitafii. sau in aplicarea pedepselor. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . sau a adolescentului.l a : cazuri. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. Aceastd pedeapsd este sau fizica. sau insi pedeapsa e artificiala. ttem gti bine rriii dojenim guli. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. in . Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. mai departe. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. rnt qovditori. gi aceste pedepse sunt cele mai bune. sau morald. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. 9i nu numai in copildrie.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. de pildi cdnd umilim copilul. teqtecopilul deplineasci ac. sau ascultarea copilului. tigeze toate 'e. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. Ascultarea este. mitd lege a ersald.trdngere. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. ne pundndu-se bine aqa. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun.ceea . $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. gi e de celdlalt importanti. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. primindu-l cu o rdceald glaciala.Despre pedagogie trebuie si rui copil. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. ascultarea ar fi gi mai perfecti.de pildd iune un timp ld. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. cdnd copilul minte. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. gi uni a unui . gi atoria sa ca m.

A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. indata ce a crescut mai mare.60 Immanuel Kant general. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. Unii copii au o inclinafie spre minciund. N ceea ce-i gregiti. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. dar nu este totdeauna o dovadd. e absurd gi ii face pe copii servili. asta rezulta numai din temperamentul siu. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. ele produc incdpatAnare gi. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer.Multe a . privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. cdci acum copilul o pricepe bine. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim.'d . rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. suo t . dar. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. dacd are ceva bun intr-insul. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. sd sdrute mAna etc. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie.. ci veseli. A lisa copiii sd multumeascd. Un om care minte n-are nici un caracter. magulitoare lor. cdnd sunt pedepsiti. ci abia la virsta tineretii. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. gi.

invritdtorii insa nu. senini ca soarele. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. fecitque puer. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. A face orbicopiilor deri datoria a. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. gi incd mai rar libertate.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. iti. sau e lipsit de politete. ea se reface iaragi. el a asudat gi a degerat' (n. sudavit et alsit.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale.inainte de toate.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. Sufletul devine apoi iaraqi senin. qi nu din sili. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr.). Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. Sunt anii cei mai apisatori. altminteri. insZr. sau nu e sociabil. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. ci numai pentru caracterul siu. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. iar in privirile lor. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. Cand are libertate. de pildi cand copilul minte. 499 -r . Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. deoarece.tr. Dar nu este tocmai aga. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd.

t$ 1ft ttt {}H . Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. dr un mijloc :\ . Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. imbrdcimintea lor. care nu-i gade bine unui copil. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. sau. caci gi in aceste lucruri. ca in toate. i$ . de pilda cand vrea sa fie fnzat. sd poarte mangete. de obicei. in cele din urmZr. nu se vor uita mereu in oglindd. Din astfel de copii insi nu iese. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. Podoabele nu se potrivesc copiilor. nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. Societatea buni ii este o povard. mai bine zis. cu desdvirqire. lii. curati gi modesti. 62 Immanuel Kant : . iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. nimic bun. gi nu face decdt si maimufdreascd.''I ]T ir. gi poate chiar gi tabachere.$ tii{ . ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar..

Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. dupd valoare. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat.u. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i. rabele destd. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie. qi poate fi uneori. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. ririntii llindd.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. La drept vorbind. pentru asta se cere disimulare. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. insa. qi nu trecitoare. it ce priveqte abititatea. ifigare ii este urma. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica. : chiar ngete. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. utititut.darseapropietotugidenesinceritate. prudenla doilea' insugire a omului. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim.

rezistenf-r etc. Or. dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. dar trebuie totugi si fim hotarafi. decit murt gi superficiar. ceva. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat. in cazur din urmd. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. cd dimineata P lucru. 5ol Moraritatea privegte caracterur. dar nu de pildi. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. Temperamenturui ii aparfine simpatia.. Pt Ceea ct hotirdri.. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii.. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. Dar trebuie si invafam gi cu temei. gi. sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui.* s . dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. t. susfine inseamnd . Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I .rabdagi deprinde-te a supoftar... dar acest pufin cu temei. firegte. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. Daca vrem sa formim un caracter bun. in ce imprejuriri se poate afla. se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. Dar copilul nu gtie. prudenfa e necesara pentru temperament. deci festina. deci lente. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul.l . sau numai una mai micd. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi.Omul ne q :a . se pune chestiunea: ce este ' preferabil. trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. pentru a invafa murt. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . asta nu inseamnd nimic. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe.

Cici un bdrbat care-qi Propune ceva. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. pani la urma. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. trebuie sa-mi tin promisiunea. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. in schimb. de pildd. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. chiar dacd mi-ar aduce pagubd.Despre pedagogte trebuie 4fi. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau. Wr propostti tenaxt'. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r.Omul neclintit in hotirarile sale" (n. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. re lipsi etc.adacA ortal". nu poate avea incredere nici in sine insuqi. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. cazne gi posturi. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. Omul ncit sd . Dar >entru 9i. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. :va. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. sau pentru a face cutare sau cutare lucru. sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. mdncam incZro datd pe atdta. in acest fel. de reinic.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. dar sfargit i. t . dar nu o face.)' . zice Horafiu. el nu se mai increde nici in sine insugi. La un om rZrucaracterul e foarte stricat. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel.. :entru e este numai n. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. iar noaptea. prin pilde qi porunci. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut.red. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. udtate :rului. sau pentru a face o plimbare. cdnd am fagnduit cuiva ceva.

Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. Dar copilul se poate injosi gi. ne dedam befiei. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta.. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. Mai apoi. care. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. fii milos! E doar un copil sdrman" etc. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. atunci sd nu zicem: . deloc m dacd pd din pdin lor. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre.. propriu-zis. . pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. asta il doare pe celalalt. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat.66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. in sr nimic.Nu face asta. citci. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. il lovegte etc. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui.. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. cel pulin. b) Datoriile fatd de altii. 5o5 dimpotrivd. de pildd. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. de pildd. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd.. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. ficdndu-le neintrerupt complimente. t mea.. insd copiii n-au. sub demnitatea umanitalii prin minciunir. de fapt. Minlitut il face . in a da ospele grandioase etc. de pilda in caz de necurd[enie. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. dacd v banii. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. doar e scarboasdrpentru oameni. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi.

un original cu care se compara. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. eu fac o fapta merituoasd.. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. El are. rdrac ai il eqte etc.Despre pedagogle nt decdt 67 lii. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc. in persoana sa proprie. cel putin inaintea copiilor. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. o bucatd qi mai mare.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. in ideea sa. Cand numdrul anilor sporegte. in aceea ca omul pAstreazA. Mai apoi. in schimb. at. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. Mai apoi. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. e asta just sau nu? Nu! e injust. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. tau nici in tre.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa.. de pildn. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. atunci e momentul critic. anume un catehism al dreptului. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. cum am spus. demnitatea umanititii. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. eu sdvargesc o fapti obligatorie. daci dau sdrmanului banii. 5o4 cum a ficut-o Crugott. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. Dacd ar exista o astfel de carte. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. atunci copilul sau nu dZt nimic. deloc mdrinimie. Datoria falAde sine insuqi std insi. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. :elilalt. r injosi gi. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. sau au explicat-o greqit. dacd pldtesc insi datoria mea.. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate. pentru . cdci. $i. De pilda. Asta o putem vedea.

el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. r fl is . Poseddnd avere. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. cdt mai vdrtos il face pe om umil. ci s-o facem hotaratd.]fr . Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. daci acel om n-ar exista..$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie. deoarece. pentru afiafectatd de soarta altuia. Astfel. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . ci plina de ideea datoriei.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. Nu trebuie si facem inima copiilor moale. Inima lor sd nu fie plind de sentiment.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). ea este o obligatie numai imperfecti.. sau sd scadd valoarea celuilalt. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. . sz sau delec amdndurc Dorint de avere. De aceea. cdci. numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. . noi am fi cei mai buni. umilinta nu este. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. de asemenea. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. . dupi ce se ardtasera milogi. El artrebui. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. nici n-am putea fi comparati cu el.un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. dimpotrivd. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. in temeiul ei. numai din imprejurdri intdmpldtoare. in ce privegte obligatia de binefacere.lii:. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. sevdzurd adeseori ingelati. este. de pilda. A vrea si facem 1r'''*'. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. Acest lucru din urmi insd este invidia.

la categoria a doua: probitatea. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. sunt: dragostea de via[d. atdt in rAzbunare. at2ft in risipa bunurilor. nemullumirea gi bucuria de paguba altuia. sau. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. sau cele ale josniciei. tsise rpotrivi. sau numai ale obliga[iei. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. el devine o fiintd morald numai . ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. Ea trebuie sd. fie bine deosebiti de insolenfd. setea de dominatie 9i de avere. acest rbligatie 'moale. celor de felul al doilea: nedreptatea.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. necredinfa (fatdrnicia). binefacerea. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). dacd . in sfdrqit. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. noi am lafie. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. Celor dintai le apartin: invidia. buna'cuviinfi gi dragostea de pace. modestia gi cump6tarea. :cesorul rdri. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. i. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste. Acest ttdm si ci. in sfdrqit. iar lceeagi. zg?rcenia. la atreia. rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere.Despre pedagogie I I 69 t. rmilinta r valorii cregtini m umil.lnima ei. scutire de grUi). stdpdnirea de sine. ln acelagi timp ins. Ea este o incredere modesta in sine insugi. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. onestitatea. sau materiale (raportate la un obiect). de comoditate (pentru viitor. dorinte ale iluziei sau delectZrrii. in sfirgit. sau cele ale prostiei. Dorinle de felul al treilea. Nici una din amdndoui. desfrdnarea.i putere). Multi lupd ce d facem nzadar. de sdndtate. sau ale neuinoudsiei. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea.

deqi rafiunea il mdna in directia opusa. degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . cd. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii . chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu. urii. inteligenld .I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . deci prin constrdngere proprie.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. care nu cunoa$te lumea.in loc de devofiune morocanoasa. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului . qF a solic 2. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. timidri gi intunecatd. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. 6} y invdtAtoru . Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara.in toc de sentiment. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere.'' Rr g * 'L F . iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard.. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme. posibil. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. care nu cunoagte inci datoria. notiuniab sau rea-p ci nu col universal.afard merita fortunae (meritele norocului).s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia. Or.. trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale. insd. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului. stimd de sine qi demnitate interioard . oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. in care nu suntem dec6t animale. lnainte de toate.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul.oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile.in locul opiniei oameniror. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping.in loc de vorbe gi emofii.

asta nu e posibif . cur4j nou pentru indreptare. Acestea nu . >lenteazA r iegi din Lle. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. dar pe departe. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. bun din .Despre pedagogie . sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. ci ceva universal. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. simpla imitatie qi numai maimutareali. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor.ii. sd agerim puterea lor de judecare. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. folosul etc. dupi starea actualZr a societafii noastre. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. a unui legiuitor.trdngere e. i potrivit copurile dea omului puteri noi. despre obligatii. sau idei gregite. lutindeni gi sd le in locul absurd. ar produce la ei sau indiferenta. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. au s-o determine. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. despre bund sau rea-purtare. . pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. de pildd. qi pentru om. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm.ard. fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. ca nu comoditatea. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor.Putem pre toate rafiunea . arAtind cum. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme. totodati. Cum insi.

ftill rfrl nfti f. '. Vom gdsi in ea numai fricd. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia.tribunalul sdu. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. propriu-zis. ea este fara efect. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. Aici. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. intelepciunea sa. de pilda cdnd il laudam.i' 5 $ H 72 Immanuel Kant . unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. un principe poate opri in lara sa furtul.!i .$ . Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios.. cauza autorul opririi furtului. Moralitatea deci trebuie sd premeargi. dar nu sunt ele insele fapte bune. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. caci ea nu este arbitrara. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. pe de o parte. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. De aceea religia intrd in orice moralitate. A-i face pe copii sa recite formule. Astfel.egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala. r $ .1r . cind preamirim puterea sa. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA.{ . qi asta se numeqte religie. cu toate acestea. intelepciunea sa etc.ffi :ilffi r.. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. dar gi in noi . I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ .:. pe de altA parte. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral.:i . 9i nddejde 9i straduinta de risplatd. Congtiinla este. numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive.j sunt decdt pregitiri la fapte bune. I oamenii c religiilor.s . l. Vrem si servim lui Dumnezeu. iar teologia sd-i urmeze. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu.

insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. la copii precum qi la noi ingine. deosebirea sexelor. Dacd fira efect. Anume.Astfel. mai departe. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. gi acesta este un abuz. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. inta este. fiarele. ori de cite ori pronuntd numele sdu. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. in al treilea rind. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni .Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. cZrci roralitate. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi. in sfarqit. lsti lege. de pildd. -o gdndim . in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. ba chiar in intentie pioasd. cu toata diversitatea religiilor. ca inaintea celui ce poaftd grija de om.gii. . cu respect.. la intrarea in adolescenta. Cdci . Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. gi niciodati cu ugurinti. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. ca inaintea judecitorului sdu. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. pentru ca ei. gi. cum s-a spus. se oprea o clipi gi reflecta. Trebuie sd ludm aminte. Vrem im. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. la sfarqit. cdci. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul. mai intdi. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori.ios. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. Se istorisegte ci Newton. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. OameniiriiaraLA binele legii.ronul sdu sdu. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. numai negative. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. rrald. Aici. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. :d fi numit nul invati le fericire.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz.Despre pedagogie c despre aceastd . eprogam exercitiu lua parte datorie. Ei trebuie sd se bucure de binele universal. intipiri I 77 ineascd . lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei.chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. . ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. in sfirgit. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi. Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii. ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor.alitatea a cdutat egalitdtii .

Introducere.... .. ... ... . .l ...35 . . ..dr.... .Constantin Notatraducitorului . . . .univ. .. . .. .Copri* STROE Prefa[dde prof.. ... . .. Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 .... . ...l.. .. . .5....29 ... .... . . .65 .5 . . ............... .... .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful