r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

.Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf.

El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. trducafia.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte. ci o rafiune care.P.omul poate deveni om numai prin educatie. cdci. e practica (in intelesul de . dupa cum preciza Kant. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt)... antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie). dupir cauzele 9i efectele sale" . in centrul cireia se afli disciplina. ci. . in economia qi structura sa. apriorici. l7). ca metoda. dimpotrivi. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane. educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. este aceea care preface animalitatea in umanitate. schimbdtoare qi relative. a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. 55). in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera. cu impact actual.. .reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele. importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene. de la . Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. oarecum.

22). l9-2O). Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor.$ :$ . educalia fiind.. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie. in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui...neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. l6) .4 . pentru cd. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu. [Caci) . in intreaga lui operi. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman.21)'. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta.8 (p.la un plan al unei educalii mai potrivite. ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . spune Kant. in viziunea lui Kant. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [. institutionalizat printr-o activitate speciald . cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale. Kant. . c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia. omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant . prezent. lB). lB). salbdticia insa nu se poate gterge . pe ldngd disciplini. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p.precizeazd. atunci cdnd el afirmzr:. aceasta disciplind nu se formeazA de la sine.. . corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd. 9i instrucfia. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit.t 13 * inceputul. ba.. l8). Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum.f..educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.9 . in mod spontan.. s nu se interr el..::il Immanuel Kant umanitate.). (p.c .cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). ci intr-un cadru organizat. umanismul lui Kant. disciplina il supune pe om legilor umanitdtii.cultura cuprinzind. inzestratd cu cunogtintele celei precedente. educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.. ..neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie. gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct.gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. Fiecare generafie.. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. de altfel. < (p.Noi putem lucra . '. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. Desigul spune Kant. arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om. Atat :rl .scria Kant . poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului. mai mult.

sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi. posibila in viitor. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p. 2) cultivat. 5) prudent. Acest mod de a concepe educafia. susline Kant. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. Astfel. deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan.. scrierea.. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. fdrAplan. prefacerea pedagogiei in gtiinfd. Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: .. este necesar. in acest context. . rinduite dupd imprejurdri date.Despre pedagogie inceputul. 2l ). Remediul acestei situatii il constituie. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia.copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA. 4) moral. La un moment dat. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. nici in individul izolat. transformarea pedagogiei in studiu sistematic.educa[ie". ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. capacitate de relafionare cu semenii).). muzica etc.22). Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. De pilda. in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii. precizeaza el. sPune sa-l creascEr Kant. nici in omul social. intrucit existd riscul ca un . cuprinde unele gregeli 9i lipsuri.. ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). ci cu starea mai bunZr. politete. Kant simte nevoia unei recapitulari. prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . a genului uman" (p. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. exclamir Kant. . pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). De aceea. sau judicioase. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei.

deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem. formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-. prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman. cuprinde.sPre ab speciali. e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor.. Acest principiu pedagogic.n Niteza. Desigur. (p. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca. copiii.primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene . susline Kant. iar cea de-a doua . 5) morali (vizand moralitatea). Aici nimeni nu se bucurd de privilegii. cea dintai.2) pragmaticd (vizand prudenfa). Educatia se poate realiza. realizatd de institutor. in ceea ce privegte educafi a fizica. indemiinare.tiilul traducerii sale. realizata de educator.i.deci educafia morala -. se cer a fi experimentate. fie public. impreuna cu celelalte amintite mai inainte. a imprumutat c.28).asigurd instruclia (informarea).trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente.Jl). deoarece pretutindeni se simte rezistenfi. . De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale. Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)).. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. educatia in particular. intitulatdrratat(de la care. de altfel. in cea de-a doua parte a scrierii sale. Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea).R. pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v. probabil. fiind . printre particula expresie elevilor. rezistenfa gi fo{a).. o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Educalia practici.educatia publica . Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile. fie particular. cisa fie invalafi si gdndeascii. Bufureanu . recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd .educafia spre personalitate. spune Kant. invafa limitarea prin dreptul altora. participative a elevilor.V. in principal a celor morale . t numai in in ac mai putit .

Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. mai Cea leze >lic.voin!a copiilor nu trebuie (.treabd serioasa" (p'47). cea de. ..52). fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (. el recomandd cu sl|ruin!. in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului. ca nociva. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. in expresie kantiana. Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor.. aldturi de cea catehetici'mecanici. . 55). printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. 56). lectura beletristicd (cititul romanelor). pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p.. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav. . oui :are rind i igi .a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor.. De pilda.nu sci. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie.scrie el ninuinlS . cum scrie el). a cirrui realizare presupune. Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa.p'51)' in aceeaqi ordine de idei. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . )ate ltca ruqi $a).i-gi reni mte and are. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. celor inferioare izolate (atenlia.spre abilitate gi perfecliune. 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale.ic6. neavdnd nici o valoare. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie.1frintd. ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (.inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic. 1p. in sensul de cultura fizicA a spiritului. nba tde zici rald .Despre pedagogie zl al . degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine. de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. Drept urmare. raliunea)... Kant respinge categoric.a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere. memoria). puterea de judecare. Kant le hdrazegte un rol marginal. scopul educafiei este .i metoda maieutici a lui socrate. )are . a geografiei. in ceea ce privegte memoria.. Kant e de pdrere cd . in acest context... in aceasla parte a lucrdrii. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. el identificd gi alte principii ale educatiei. deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta.in le-a gur.

lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali. dragosteade adevir. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. senindtateasufletului g. incipitdnare.incalcarea unei porunci trebuie sd fie.uru. iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei). caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei.. in opinia lui Kant .std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c .administrate insd cu multd luare-aminte. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii. nu pe disciplini (experientd). sentimentul gi ideea datoriei. intre datorie gi inclinafie. pedepselefizice fiind complementare celor morale. spune Kant. sociabilitatea.in loc veselie morocdn in urma I . fie morale.Y . educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . iar mai tarziu.nu inclinafia. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. sunt: puterea exemplului.altora gi este in f< .'. deseori repetate.rabddgi deprinde-tea suporta. or. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd .t"i. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea. ci caracterur unui copil. la ele se va recurge rar. ele produc riutate. urmata de pedepse. De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor. dedusi din constrangere. totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil. amintite de Kant in compretareaceror de mai sus. Alte cai.aceasta lege trebuie si fie insd universali. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome. gi nu dupi anumite impursuri. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria.Kant inclini firesc. unitateadintre vorbi gi faptd. Drept cdi de infdptuire a acestui scop. maxime ale umanitafii. fie fizice. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime. realizatd ca ascultare voluntari. ce poate fi una fald de voinla absoluti.i $ .a.

69-70). Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi.74). la intrarea in adolescenl6" (p. Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte. lstina lstina :e cdi. 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie . gi. urii. lSrmurit gi hotdrat" (p.cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul.Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).in loc de vorbe 9i emofii. ..el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. scoP. .scrie Kant . intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: .in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte. pentru binele . Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . in finalul micului siu tratat de pedagogie. precizdnd cd . ca o comPonentZr majori a educafiei.sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce. timidd gi intunecaft" (P. in special. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor.. rterea ll in ultimi analizA kantiani. valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii .ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis. in incheiere. cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate. fie ezulla e fiind it prin :psele rutate.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului. stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. inteligenfd . educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald.aratd Kant.in loc de devotiune morocdnoasi. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. f ald de oameni gi fald de pedepsele divine..in loc de sentiment. 75). tental 'acter: latea. fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere. Kant adaugd .70)..

Constantin STROE $ . O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea. dr. d rrt i} i''.SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie..' .$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu.77O-7 JulesBar lui Bami. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. \T $ H ! : Prof. 76). univ. Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct . Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.g Tradt G. care aici apare transfigurat astfel: . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric.f.

Lti rE$ :5 si .77O-7 Jules Ban lui Barni.qI * C r..t Tradu G.iT ili . 76).. care aici apare transfigurat astfel: .$ r.:\ ..d ..sla ":i\ . dr. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea.. 't: u .. .:.q .:} r{ ' . univ.{l l'1 .+.f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu.. It :l! . ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.P . in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric. Consfanfin STfiOE . . .t{ l. Prof.iF . Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij ..Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie.o tI .

de textul francez. 15 octombrie 1945 T. . publicata de c. Hartenstein. $i. cum traducerea lui Barni. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine.4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. Jules Barni. ingrijita de Raymond Thamin). publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata. VIII.770-771/lgl2). iar cea romanir . Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant. deci este o traducere a unei traduceri. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. 1868. Bulureanu (Biblioteca pentru toti.v. vol. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a.B. se depdrteazi uneori simtitor de textul german.

care inseamni . de pildd. elev gi discipol..11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata.nu putem decit si ne minunam vdztnd. Drept urmare. dar nu qi de ingrijire. cele mai multe animale. disciplina gi instructia insofitd de culturd. Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. de pildd.). incalzire gi conducere. in mod regulat. anume. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. intr-adevZrr. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . omul este copil sugar. intretinerea). cum puii de rdndunici. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui. ar fipa indati ce vine pe lume. Animalele se folosesc de forfele lor.creaturif' (n. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. Prin ingrijire. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. sau de o anumiti ocrotire. ci cel mult de hranA. de Kant este Oeschopt. Daci un animal. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. ce-i drept. Disciplina preface animalitatea in umanitate. cum fac copiii. De hrdnire au nevoie.tr.

intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. Disciplina este deci numai negativi. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. .i:l . cici. copiii sunt trimigi la gcoald. il i sd dezvo 's :- $ {5iil . ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. de pilda. de pildd. Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. obignuindu-se doar putina vreme cu ea. cum cred Rousseau gi altii. umanitatea. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. Astfel. ii aduce orice jertfd. in urma omul greu se poate schimba. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. la inceput. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl .i{ proprie.. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. nefircdnd astfel. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai. cum am spus. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei. aga-zicdnd. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. Cum insd.:.in sine. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. ceva de la t lor. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. O generatie cregte pe alta. El ascultd apoi de orice toana. de la umanitate. ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. i:! . el nu e in stare s. nu de canar. el pastreazdtoatAviala I i I { t i . foarte de timpuriu. El n-are instinct. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. ci de o anumitd primitivitate. Cenul uman trebuie sa producd de la sine.<.o facd imediat. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. venind crud pe lume.l{$ . civilizatd. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. Ea trebuie. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie.

care invatzrcintul lor. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. surile rbuie. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. are a 'ebuit rarie. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii.pedagogie uftirii r facd insul. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. il invald Pe om ceva.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni.imti le cu ld. oprie lurali rutem lecti. nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. care de asemenea sunt educati. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . Aducandu-i intr. n-are nevoie. iar traditia indoiala. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. ci cdrinvald. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni. cea mai puternica din lume' cintarii este. De cea din urmi. la animal. ca intr-o gcoald. din cdte gtim. Daci odati. :dere le ea cdnd Pune .Despre. cdndva. din pricina inclinirrii sale spre libertate. ei vor invala cdntarea canarilor. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie. insd. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. nici un animal. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd.in afarade pasdri. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. Cum insd educatia' pe de o parte. am vedea atunci ce se poate face din om.

Daca. in ce a fost negrijat. salbaticia insd nu se poate gterge . neluind parte la importanta experienli a educafiei. Nu e nimeni care. De pilda. cel ce nu e disciplinat e salbatic.fi !'t it* . Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. n_arinlelege el insugi. de pildd. Dar e tot atit de important. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). caci aceasta se mai poate completa maitirziu. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. gi atunci. ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. cum e o trista observalie pentru un filantrop. Este ea. fiind negliiat in tinerelea sa. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie.cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. cirmuite dupd regulile dreptafii. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa.gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). imposibila? yrai intai. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. ea nu este nicidecum imposibila. la el dispozifiunile naturale. fie in 460 disciplini. .a. fiecare ar minli. din aceastd pricind. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr . chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. pentru un spirit speculativ.. la o varsti mai maturdr. ideea unei republici perfecte. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie.. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman.l infdptuim chiar de indata. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii.t $ 't* '* IB Immanuel Kant .$ . careia ii putem da o formii potrivita umanitafii.

ci genul uman trebuie si ajungd aici. 461 agadar. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. rnitdsi rfelege . inzestrata cu cunogtintele . 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. daca le creqtem din riddcind. ca nu indivizi izolali. in cele mai multe cazuri. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. cdci. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. Se vede. la florile numite ciubofica-cucului cum. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii.roprie. copiii ii imitzr. Pentru individ. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. Fiecare generatie. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. dacd insi le seminim. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa.aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge. fie in Cel ce ilbatic. Nu indivizi izolali. adevdratd. noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. Nu toli pot fi formali in acest mod. Natura. Omul trebuie abia sd caute a o atinge. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. cu toatd cultura elevilor lor. fdrd indoiala. de pildi. a pus totugi germenii in ele.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un .chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite.

De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea. a se cultiva pe sine insugi gi.. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. qi noi vedem cum omul. sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea. addugAnd ceva. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului. le predZr celei ce vine. sunt numai simple dispozitiuni. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. aqa-zicdnd. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). prin diferitele ei generatii. cu aceste cuvinte: . a recAzutmereu in barbarie. fdrd indoiali. A se face mai bun. a infaptui in sine moralitatea.. asta trebuie s-o facdr omul. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. la rdndul ei. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. gasim ci sunt foarte grele.intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine.s . conducand astfel umanitatea spre menirea ei.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente. dacd e rau. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA. cd aceasta. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. Cici cunoaqterea depinde de educatie.

alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. Acest principiu e de mare importantd. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea. Dar. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir. a ou din ea. saujudicioase. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. depinde. toati educafia e o artd. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. sunt de la sine e insuqi gi. rdnduite dupd imprejurAri date. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. posibild in viitor.t. pedagogia trebuie sd devind un studiu. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. le predi ctii despre Presupune it tarziu. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. qi le stare. 465 judicioasi. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. tie s-o flacdr 'i." spre bine. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine. agadar. fArA plan. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. . pentru ca acegtia szt se facZrmai buni. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. gdsim cd : problemi nului spre . fie ea gi corupti. :in el. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. Atdt inceputul. 9i rea e dacd in general. a genului u-u. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. ci cu stare a mai bunir. de obicei. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. rate. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente.

gi unii.gi atinga scopurile proprii. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. va hotari in primul rand striduinfa particularii. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. in aceasta . $i. gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte.. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. iar nu. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. $i este oare. gi cauti aer qi soare deasupra sa. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. gi intatnind. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. in acest caz. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. cum credeau Basedow gi artii. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi.pentru stat. drept in sus. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund.d . adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Piirinfiigrijesc pentru casd. ca sii. aga_zictnd. a-l intrebuinta intentiile sale.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. ci numai binele statului ror. ajutorur domnitorilor. t mai mare. Aga e gi cu domnitorii. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. apoi. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . in vedere sco primul rdnd d numai abild. 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. domnitorii. chestiune.

2)omultrebuiecultivat. abilitatea devine' aga-zicAnd. ci gi moralir. nici in omul social. Puterea qi banul nu o fac. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia.Despre pedagogie $iunii. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. caci binele atinga ucatie. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. iar tr. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. Prin ea se dobdndegte abilitatea. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. gi. ici gi colo cdte unul care.numai pentru unele scopuri. numai ca o parte a regnului natural. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor. 9i. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. tocmai gdsesc t. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile.tari uiitoure mai bune. altele . o inlesnesc. iversal. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. nemirgin itd. . Ea nu determind deci nici un fel de scopuri. pentru rlan de 23 ropolit. ee care nostru ebui si este cir ala. se mai giseqte doar incd. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. cel mult. aqa-zicdnd.muzica. cel mult mai cere qi abilitate. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. depildd. 9i ca o vor face de acum. considerdnd poporul sau. printre cei mari.

cai. gi se pot dresa gi oameni.. * omul poate fi sau numai dresat. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa . politete qi o anumitii degteptiiciune. (Acest cuvdnt vine din engrezegte. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. ci pentru cd viciur e in sine urail cici. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. instruit in mod mecanic... Astfel. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti. iar nu Trostkammer. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. indreptat.camera de consolare. sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru. t 'd intem< orb. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. se dreseaza ciini. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd. oamenilor le placeau ceremoniile in societate. pe care o numim ciuilizare. De obicei. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci. care ar insemna . Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii. insi. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. pentru ea se cer maniere. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune. sau intr-adevir luminat. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. altminteri. sa se adapteze societatii omenegti. de la to dress. qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul.) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic. De aici gi termenul de Dresskammer.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent.a imbrdca". locul unde predicatorii iqi schimbau haina. inci inainte cu cdteva decenii...

Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Se vede deci ci. cum ii putem face pe oameni fericiti. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. aqa'zicdnd. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. Cdci. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. asa lacd datd gi o excepfie. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. culturii 9i civilizirii. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. experimentarea fiind hotarAtoare. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. un mecanism. mer. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. ci gi. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. ebuie >puri. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. Acest institut a fost intr-un . dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. inainte de a se putea infiinta gcoli normale. a fost institutul din Dessau. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. intr-un anumit fel. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. gi nu pentru cd o cere el. calea. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci.

cel din urmdr . Astfel de institute nu pot fi numeroase. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd. gi e constatat cdt. din acest punct de vedere. instructia gi formarea morald.. care este numai invafdtor. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. sau publici. De aici rezultddeosebirea dintre instructor.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. dar sub legi. Educatia este sau particulard. a doua. qi educator. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. deoarece ele sunt foarte scumpe. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. instructiune gi conducere. disciplina care impiedicd numai gregelile. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. .:i :. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea.pentru viafd. cladirile necesare. Daca numai parinfii. 26 Immanuel Kant $ ii{ . ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l . Aceasta este I ) negatiud.. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. salariul directorului. Cea din urmd priveqte numai informafiunea. 2) pozitiud. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. care este un conducdtor. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. gi aparfine. in cealaltd o constrdngere morald. cat qi cu toti savanlii din Germania. culturii. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat.

mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. deqi poate gdndi. 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. . cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale. ar fi ei mai intai bine educati. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. fireqte. ngrijiti cu stitute de tati. La cea dintdi intervine pedeapsa. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd. alte Persoane. ilor inghit lstatat ca. nici pldcerea pentru asta. . Cu ele e necesare.refuzul de a face ceea ce vrea el. din acest umarea in rireadintre areeste un . :. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el.coali.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la.. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. sau. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. ctionarea tre le dau ajutor in educafie. dacd vrea ca altii. cel ie sd arate rgdduie sd a. ul elevilor e scumPe. Supunerea elevului este sau pozitiud. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. cum ei uneori n-au nici timp. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. la rindul lor. la cealalta . Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. Aceasta i gregelile. O gcoali educatie. si-i facdrceva pe placul lui. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. aici. qi anume nu numai din latura abilitatii. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. nici capacitatea necesara. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. care sunt ajutoare pldtite. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit .

i{ t{ l# is # . rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti. Far6 de asta. . c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. s q .s { it{ . cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile. care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala. sd fie tiber in toate privinlere (except. din prima copirdrie. ci trebuie sa invefe etc. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*.! d { $ d i.$ ''il .a apricarea masurilor de mai sus. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. precum 9i fiii de principi." vrem noi. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii. mai ales cei din parinli bogafi. pentru a fi independent. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor. maitarziu. '. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur.. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean.. de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd. 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. deoarece nimeni nu poate. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu.r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea.* rl iE $ . atunci el supara pe al|'ii. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. . Fa. de pilda.iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. in acest punct.. copiii. cdnd vrea sd apuce un culit taios).5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti..$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare. .a uo. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. de pirdi. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. astfer. toata viafa lor copii.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama. Acest punct este cer mai din urmd. in cele ce urmeazd. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. q i. ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror.ifl --s i$ w '{ ti iq . Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur.q '. invafi limitarea prin dreptur artora. totul e numai mecanism.

Fdrd de asta. tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor. :d i se impune a propriei sale liber. n Tahiti. de pitda.maitArziu. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. : ce vrem noi.:agi vreme sd-l :. adicd sd :e cel mai din :fel.oare puterile. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. se bucuri de tfi. pentru a ii. Dardespre Iwtx . toata rre avant4jele . care std li. re: l) si ldsam .ate privintele ima. lor. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi.

Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. prin urmare. Prin formarea spre prudenld. Ea cuprinde. precum gi a se adapta societatii civile. Prin educalia morald. 2) pe cea pragmaticd. sau ingrijirea. Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. in vederea moralitdtii. insd. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. 5) Pe cea morald. este deci didacticd (aparfine institutorului). el e format ca cetdfean. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. Prudenfa este talentul . care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. in vederea prudentei (apartinand educatorului). sau practicd . De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate. in sfdrqit. dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate.

Formarea morali. .i . la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar. este cea mai tarzie.$ 'li{ "ir 1.. trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd... in fetul birbatilor. trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica. Abilitate copildreasci. cici. nu viclenie. I ritl H d ' . intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult. de altminteri. in vederea abilitalii gi prudenfei. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt . se inraddcineaza lesne unele gregeli. .{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea... intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur. prudenfd gi bunatate copilareasci. .Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ .i i' :i 1 .

ia asuPra sa o educalie. de la inceputul pdnd la sfargitul ei. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere.. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. fie prin doici sau pitzitoare. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. in calitate de preceptor. inainte de a putea alapta copilul. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. . totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. ar fi pentru copil vdtdmdtor. ldreascd.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!". Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei. Totuqi.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. dacd preceptorul se poarti bine. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. este o simpld prejudecati. in felul ii mintea tgtfizici. se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii.oatd arta rudentei. 9i. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. din pricini de boalir. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. $i mamei. cum auzim zic?rndu-seadeseori: . Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . 9i care e zeros. fie prin pdrinfi.

sit mindnce carne. gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. citric. Cici. I pofta duP invioreazi in Rusia. in timpul cdnd alipteazd. serbezirea laptelui. . altminteri. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. Tungugii de pddure. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente.t! '& . Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. in nici un chip. Laptele tuturor animalelor erbivore. se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. dar mai ales nafiunile din Indii. laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. numit cheag. intr-adevir.i! . sau mai ales acid din stomacul viteilor. cdnd inceteazdlaptele mamei. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. de pilda. dacd copiii varsd laptele. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald.':N . vedem ca el e serbezit.. care-i priegte ei mai bine. . beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. Mai ales trebuie sd avem griji -. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. nu mindncd aproape deloc carne. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor.ar putea prii qi copilului. Suedezii insa. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. gi ci acea hrani este cea mai buna. gi sunt oameni puternici qi sandtogi. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. gi s-a aflat. traind din vegetale.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i.i :i! . Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. de pildi acid tartric.

in general.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt. Pe om puternic. totuqi. pipiraturi' sare etc. caci qi asta produce slibiciune' E. de la mamele lor rachiu. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. ca de pilda vin. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. Dar 9i copiilor in. chiar prin infiqare. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi. dar gi mulli mor din aceastA cauzA. Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte." biuturi prea calde. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. $i biile reci sunt bune. 9i acoperi gropile cu frunze. rcolo )una are-i ului.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore.dinAmerica.igi infdqatul le . altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor.u. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b. 9i adeseori asta se intdmpli. intr-adevir. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi. ncios cind >tele.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. obignuinla cu racoarea il face. copiii capdtd in Rusia. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi.depilda. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir. i-am :dem .zirea rczit. oameni care altfel ar putea trdi. Lie sd '. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'.

E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. Leganarea insa nu e in general potrivitii. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge.tr. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. adormind noaptea. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. cand ies din s6nur mamei. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. inibuqindu-r. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. unde n-au avut aer. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului.. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent.:!$ ceva.$ '!t s :i8 . de pilda.). iar incovoierea lor este evitatd. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. in timp ce aldpteaza. Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. !ip. fipatur insd e sanatos pentru copii. ei respira primul aer. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. f 'l$ . Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. ur"uciio. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. in generar. in bine. cantdndu-i. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. sd nu-r omoare pe copir. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n. ciici copiii au aici tot mai murti libertate. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. chiar cind e ardptat. aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. gi cutt $ . se mai evitd prin aceasta ca mama.

ei nu urmaresc acest obiect cu ochii.tuncise crede . in timp ce . Copiii manifesta in urma. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Asta este cea dintii depravare a copilului.de pilda. Copilul e aliptat. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. in vdrsti de cam gase luni. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. Se ea. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. 9i toati lumea vine in grabd. tipe. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. Cand insd aceastd domnie inceteazd.Despre pedagogie :znddejde. gi moravurile. tri le cdntZr. cici. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Ldsdndu-i insi sa tipe. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele.Modul rnii farani. Dar. Ei :d nu trebuie re. lipatul namei. fireqte cdrsunt suparati.e tare. El leagd de acest fapt. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. dacir nu bdgam in seama fipetele lor. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. Rousseau zicet daci unui copil. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. ii dam peste mind. ei inqiEi se satura de tipat. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. cum fac doicile. cam in primele trei luni. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. Cdnd ajunge in aceastd stare. noi le stricZrm qi inima. atunci e ant. . Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc.ii dezmiardir. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el. Cici.unde lia sangelui r dureroasd. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. va repeta strigitul mai adeseori. copiii nu prea vid bine. sau in alt fel. fie ea incd oricit de obscurd. Firegte cd ei au senzalia luminii. firegte. in primul timp. Dar. Copilul n-are. ntiigarecopiii narea. nici o notiune despre moravuri. 37 ceva. copilul tipit cu reflexiune.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. dat . danseazi cu ei. ii sdrutd. in lipetele lor. mult pdrfite te pdgubitor u-i.

477 Aqa. s-ar P scrie. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. cir copilul are n mdinile. Dar. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme.. artificiale. defect ce-l atribuia numai cingdtorii.. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos.. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. negativi. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. notiunea unei ofense. el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. pieptul sdu fiind inca moale. ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Pentru precautiune. . incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina.am fi stricat-o mai intdi. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. qi cu greu vom reugi candva s-o facem. incetul cu incetul. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. Nu trebuie si le frdngem voinfa. dar in el fierbe fierea. ciind cediim vointei despotice a copiilor.{ -T . . Dar. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. invati singuri sd umble. ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar asta este tocmai o educatie . Cici c aga de mart intrebdm: . el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Pentru ca copiii si invefe a umbla. Pe inaintea sa. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata. el se lasa cu pieptul pe cingatoare. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. Cici. Se poate face ca copilul sii tacd. Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. dacir nu le. Asta insd este prima depravare. de pilda. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga.

de pildi. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci.. scrisul. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. et igi mai exerciteazit corpul. iar un om care pod'rtd un corset este. pe care copilul le va line la cFrdere. cand copilul e lisat iiUer. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. '. cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. in general. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. Aici instrumentele naturale sunt mdinile. inaintea sa. fdrd indoiald. c€rnd il dezbraci. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. Dar 9i asta e foarte primejdios. Dar. precum qi intinderea. Ar trebui. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. Extrem de :u greu vom sa taci. cu atat omul devine mai dependent de instrumente. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd.el se i. Asta insd :ea copiilor. 9i inventia nici nu e aqa de mare. cum lse lasdcu roale. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. cdci toate maginile nu pot face aici nimic. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. l greu. doar. dar launtricd.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". Cici cineva a inventat. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . il : interioare. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. qi mai mult rdul. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. ci ca acestea agraveaza' numai. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele..

$i vor. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. in ceea ce priveqte cealalta chestiune. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele.j $ 'r. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. Dar 9i mor. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. cum e obignuit la inceput. rachiu 9i bduturi calde.Darpentruastaenevoiedeun regim special. un numdr necrezut de mare de copii. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ .$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem. nu poate fi deprinsa cu toate.Trebuie.sausd mdndncecdndocerpirinlii.$ .!i I:* .nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. deasemenea. Dar asta nu-i de nici un folos.H :s .sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. Aga. in parte 9i natura subiectelor individuale. din cauza aceasta. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne. de pildd tutun.i r { :#ffi' .. deoarece. Educatia rugilor merge aici foarte departe. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. mirosul tare gi orice zgomot etc. de pildn.1 $ :i} J $ . pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. cu atdt el e mai pulin liber qi independent. agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. cici. 9i la inceput le face chiar rdu. mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. cdci natura umani in general. :q r$ . l_ .aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva. Duritatea este insd contrariul molegelii. toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori.

ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. de fapt.ai destull".i ceea ce stricd >eriodicitate. de pildi. :eva. in schimb. gi prin asta devine doar timid. Omului insd ii tn timp hotdr6t. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild.rice ora.Sa-fi fie ruqine. De obicei li se strigd copiilor: . Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. gi Omul artrebui. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i. ca copiii sa . te cele. sau. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. imp. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. mai bine zis. agadar. sau sd e nevoie de un inderi. rta frigul mare. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. care gi ea. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. iar apoi sd i se spuni: . El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. Riscdm i cu toate cele.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. Asta e 48o cruzime. Irebuie. in parte gi >rinsi cu toate. in ce privegte cultivarea minfii. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii.nuit la inceput. prin urrnare. in loc sd-i fie . Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios.fiecare este. rutin nutritive. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii.. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. prietenos cu el. in general. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. Cu omul . lrece. Si i se dea copilului cdt ii priegte. ldd. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. nu trebuie sa se rugineze. un regim . El nu indrdznegte sd roage ceva.. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. asta nu se facel" etc. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. qi. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. numai ci nu sunt luate in seami. gimor.Despre pedagogie toleEelii. dacd le priegte. oamenii nu vor sd le dea atentie. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. Dar asta teral. estenicidecum necesar. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. nu trebuie 4l rF. el n-are sa se rugineze.

de broagte raioase etc.. unii . er devine liber.. d ochiul. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. descoperindu-i o slabiciune a parintilor.42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri.. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. nesuferit. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin. s totdeauna c putere.) ar trebui de fapt si se scrie driiust. fdra a fi obraznic. fdra indoiald. ce-i drept. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur. doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. decdt acea educalie sacditoare. gi modest. . Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. indt putem me4 vedem inain # . de pilda. $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal. qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. intru nimic mai bund. stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. indatd ce vdd un pdianjen. mugtelor. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. gi. drohen (a ameninfa).lns naturali. oameni au o fafi atat de obraznica. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. adeseori. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. un om obraznic e. Cum insd doicile. un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor.n. fdrd indoiari. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. fdra a fi timid. Aga. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. il face fafarnic. un ce prin pozitia s directia. copiii ar cauta. Dreist (obraznic . dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. red.f . igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. deoarece derivd de la driiuen. Ast o distantd. cdci paianjenii sunt primejdiogi. inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. insi. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. .

ele servitorimii ntie sdciitoare. indeminare. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. turd. Omul. doicile ii fac . : piianjeni tot lti ce vid un . De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. asta :opilului. . pe c6t se poate. se deosebegte de animal. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. capul.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. sprinteneald. si ldsdm sd cadd un ou. S-ar putea zice chiar cd. desigur. vom indoi. Adeseori se cere pentru asta informafie. de pilda. ce-i 'eninoasa. stdnd pe fund. qi. in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd. o busoli .Despre pedagogie 'd fie totdeauna . un ceas . dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. 9i inotdm. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. gi d. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. putem inota. ci fiindci i.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti. capul inapoi spre ceafA. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. picioarele se ridicd in sus. deci in ce priveqte trupul. siguranti. adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. sau la organele simfurilor. Pe un suport ce se clatind. cu privire'la culturd. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt. drohen nesuferit. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota.) ar trebui de lriiuen.te rdioase etc. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor.ireafefei. :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. ca sd putem merge pe punli inguste. necesara la inotat. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. intr-un piriu 4a2 in care. SZrincercdm apoi a apuca oul.pentru a stabili timpul. la toate instrumentele. Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. Aplecdndu-ne. cel putin' iese la suprafati. Pentru asta e nevoie de putere.

aruncarea la tintd. adeseori.tr). prea primejdioase. cu ajutorul soarelui etc. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. membrele. gi nici nu cad deci aga de greu. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. iivedem.. purtatul de sarcini. pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. Dxercitiul de aruncare. intrucit e artificial. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. pragtia. acestea toate sunt exercitii bune. de pildi. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. gi aceastd teamd le intepenegte. implica gi exercitarea simturilor. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. constind in a judeca exact distanta. ffi *1 $ locald. Dansul. tr2nta. Saritul. aga-zicand. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. intr-adevdr. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. a . fie pentru a nimeri o tinta.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. fie in depdrtare. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios. Cici copiii au. cum se calirdfdrir un scop hotardt. in proporlie cu puterea lor. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. acele jocuri sunt cele mai bune la care. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul. Pe ldnga asta.]* r. pe langd exercifiile de indemdnare. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. se mai adaugd gi exercitarea simturilor. mdrimea 9i propor[ia. ridicatul. in general. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i .

intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului.). $i scrdnciobul este o buni migcare. 9i in care parte. este ceva foarte folositor. in general. la jocul de-a baba-oarba. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Franta etc. Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte.tr. prea :u puterea lor. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. constind in faptul cd. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. 9i de mai mult. pentru a gti prin auz dacd. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. dar copiii trebuie supravegheati. el se deprinde astfel cu ocupatie continui.uri. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care. iar unui englez. cdpitan de vas.ceva e departe sau aproaPe. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni. Astfel muzicianul are clapele in memorie. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele. . de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. rgd gi exercitarea rchiul. ei il numeau priv6cr. Segner a scris o disertalie despre prisnel.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. Zmeul de hdrtie este. ci qi in care loc din ea. jocurile copiilor sunt universale. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. de pilda micile trompete. de a gdsi tmiit. de asemenea. de pildi. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. Prisnelul este un joc deosebit. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n. Tot aqa qi memoria localist. 9i uneori prilej pentru inventii importante.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte.aruncarea xercifiilede acest ial. toba etc. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva. constdnd nrtia. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. de pildd. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Pe linga aceasla. Astfel. o . aga-zicAnd. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia.

485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun. Cdci.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". buni in lisa co. Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios. de asemenea fizicit.. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept.. Ajungem acum la cultura sufletului. ct fi ocupi scolasti Aul incerca.x q . nu insa informatia. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd. Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. lumea este destul de mare pentru noi toti. sau care. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. Disciplina trebuie si intervind mai intdi. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir. dar gi pentru altii. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic. intr-un fel. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd. animal riu.. sincer fCrrd obriznicie. Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme.Pleacd. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc. pentru ca el si se formeze. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. c lr: $ . destul de incipatoare pentru dinsul.:$ . prin sine insugi. dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate. Rousseau zice: .E s .d . Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: . fard indoiali. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. pe de altd parte. ce-i drept. pe care o putem numi.! . unde lumea trebuie sd fie.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final.

cultura abilitalii sale este. gi ea bund. nu cultiuare. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. se cauti a se impiedica depravarea. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. el poate avea un spirit foarte format. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. cdt 9i la cealalti. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc. care metodZr este cea mai bund in educafie. ca 9i cultura spiritului. dar putem fi ocupali gi in sild. nu >ecopii u zice: . dar el trebuie sd invefe 9i a munci. o treabdr serioasi.. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. intr-un numir al Magazinutui din oottingen. insd. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. parase animal tinel". Asta produce un efect cu totul contrar. Formarea sufletului se poate numi. agadar. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. firegte. cu toate acestea. Lichtenberg.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. n bine . dar. Cea liberd este. in cazul din urmd avem moralizare. cea dintai insa numai spre naturd. sd aibd ore de recreali e. rdu cultivat din punct de vedere moral. numai un scolastich. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. cu cdt un om a lenevit mai mult. copilul szrse joace. in cultivarea amAndurora. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. Putem fi ocupati in joc. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere.stecu tigia . aqa'zicind. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate. ceea ce-i gi foarte laudabil. aceasta este pragmatici sau morald.

Tot aga de gregita este ideea cd. fdra indoiali. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte.tr. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir.. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 .. va primi. Copilul trebuie deci deprins cu munca. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii. pentru t Kant deosebegte . ci noi o intreprindem de dragul altui scop.8 .. .silit" de -silnic'. straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. un rdspuns negativ. cu atdt ne place mai mult. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa. fdrd sir avem in vedere vreun scop. pldcutd in sine. A$a e gi cu jocul de carfi. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt. $ el. cdci omul cere ocupafii. Cdnd ne plimbdm. E. de fapt. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. gi.Silit' are sensul de -ducitor la scop" . Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi.$ * s l .t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. Daci meryem insi incotrova. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. dartrebuie sd fie. atunci plimbarea insigi este scopul.). daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai. dimpotrivd. gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci.:' 4 "4 4 . E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. Ocupafia lajoc e. cu cdt drumul este mai lung.Zwangsmiissig (n. ocupatia nu este in sine pldcutd. dar ei au totugi caii lor de bdtaie."s 's .

dar nici o putere de judecare. gi un timp in care muncegte.). munci. de pilda.Despre pedagogie inoio potrivi. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original.red. sktauische. Silitd trebuie sd fie educatia.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile..pentru ce e aceea?". in acest caz. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. Inteligenta este cunoaqterea universalului. dar numai in considerarea celor superioare. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. de pilda. pentru lucdtor 49 el. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. decAt o enciclopedie vie. Cdnd un tAnAr. totuqi va observa cu vremea marele ei folos. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd. adici inrobitoare. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine. . ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri. cici. degi nu pot produce nimic de seama.numai in folosul inteligenfei. il putem face sa arate exemple din istorie. firegte. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea. Un astfel de om nu este. de pildd imaginatia . silnicd (n'tr.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti. istefimea.). Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare.$tim doar ce avem in memorie" (n. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are.. adevdrul siu. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. 2. citeazA o reguli generald. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: .pentru ce e asta?" 9i . e de insemnat cA eainainteazd mereu.. locuri din poeli unde ea e exprimatd. i1i . Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. memoria etc. Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. ci fiecare numai in raportare la cealalti. de pilda un om care are multi memorie. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare.

Memorarea e foarte necesard. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. Trebuie. cea mai buni metodd. iar memoria trebuie si le pistreze. ce-i drept. I anumiti regulile orientz I Lumea . sau prin conversafie. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. gi aceasta din urmi este. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. ei igi inchipuie in roman un roman nou. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. de aceea. Astfel. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. cel mai pulin in gcoald. de pildd. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. pe langa asta. la limbile vii. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare. se pare. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. ei igi revin totugi in scurtd vreme. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. mai intdi impresiile sensibile. Aqa e. Citindu-te. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. cdci atut repare. incercarea cu tabele. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. s-a fdcut. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. Le putem invdla sau prin memorare formala. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. dar qi cu acestea. numai o afacere pentru brirbafi. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. in orice caz. Copiii. iar declamarea este. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. o anumiti deprindere. citirea de romane slabeqte memoria. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. 9i cu limbile. nu prea merge bine. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. in futuram obliuionem.

nu fin sau delicaf. 4jungem la geografia veche. fac iitor em. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta.ildd ". Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. inainte de a citi ceva. cum si le ascundi sau cum si le repare.. . 9i inteligenta. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. pentru care e nevoie de matematica. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. ldmurite prin plange 9i ha(i. conduc apoi la geografia politica. 5) prin limbi. rdspund pe de-a'ndoaselea. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie.i in anu s-a . Apoi un aga-numit Orbis pictust. . cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. nu gtiu ce citesc etc. Memoria trebuie cultivati de timpuriu. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic.ea ste. in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust. pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. citirea trebuie insd exercitata din cap. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. dar pe l6ngi ea. cdt gi cea fizicA. Istorisiri de calitorii.).o lla lin nsd :le. cdci atunci ei mediteazd. 2) prin citire qi scriere. intre toate gtiintele. de asemenea. tr. 4a9 totdeodatd. in urmi insZrgust al ideilor. aduce bune servicii. aIAt cea matematicd. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. vorbirea elegantd gi elocventa). tmit . 9i nu prin buchisire. ne vom orienta totugi repede iardrgi. mai ales al ochilor. la istoria veche etc.red. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. potrivit rdnduit. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. 9i se poate incepe cu botanica. S C 5l Cea arA. :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . Avind regulile in memorie. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare.

l) Cultura generald a facultdfilor mintale. a tariei atentiei gi a istefimii. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . s"a vorbit mai inainte. Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii. Altii gandesc pentru ddnsul. . dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. Ea este: a) sau fizicd. ci pentru a intari forfele sale mintale. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina. in celdlalt caz.$ . cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase.'. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. ameninfari. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. b) sau morald. a doua insZr e activa.j. ci pe maxime. a puterii de imaginatie. a memoriei. 52 . aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. de pildd a mdsurarii cu ochiul. pedepse etc.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. a simturilor. in ce intdlnim ratiunii. Despre cultura simturilor. la invdlarea limbilor. ci si-l faca fiindc6 e binele. Ea este pasivd pentru discipol. nu numai sd sdviirqeascd binele.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. Cramatica deci va merge.s " '1 i. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale.{ . :" . totdeauna cu ceva inainte. deosebiti de cea particulard. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. nu din obignuinta. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. Immanuel Kant . Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. '.. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina.

\ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. ci. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. intitnim aici cultura inteligentei. $i asta e o buni distractie pentru copii. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. Inteligenfa o putem forma la inceput. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. in hotarele unei anumite figuri. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. Lfiindcd e ilor sti in . deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. csebiti de cfiune. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. o sldbiciune a simtului nostru intern. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. e practici. vom nota urmitoarele. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. Plictisindu-se chiar de toate celelalte.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. Dimpotrivi. aqa-zicdnd. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. ele trebuie si invioreze geografia. sZrintervinZrabia mai tdrziu. dimpotrivd. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. Figuri de animale. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. aqa-ziclnd. ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. reiazit pe vrem sd o :tc. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii.te de cea tru elev. Istoria insd ar trebui. plante etc. chiar pe cei mai mici. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. dupa cauzele gi efectele sale. in ce priveqte intarirea atentiei. ci trebuie sd se linA. de pildd dacd punem imediat . vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. a puterii de judecare qi a ratiunii. sau invers. a lotdeauna atoriei. credem.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . E vorba de o raliune care. Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. in economia gi structura sa.

ocupa[iile pentru care se cere incordare. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d . de asemenea. care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. mai alt mamd. de pildi.t ' . Ea trebuie sd fie negativi. gi totuqi se observdr cd copiii. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. socrate. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. q 54 Immanuel Kant . cam inceatd. Tala. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. ast niciodatd:. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. in general. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale. da. Copiii. din noi inqine. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. tra este. gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. intr-un fel oarecare. aga-ziciind. daci nu sunt alintati. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. ii molegesc. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit.. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. firegte. in expunerea religiei revelate. ba1 cuvine". bund in unele qtiinfe. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. Dar. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali.J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. in general. in ceea ce privegte mdncarea. Metoda cateheticd-mecanici este. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir.

Nu se obiqnuiegte. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. asta le putem spune. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . Asta se explicd. lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. fdrd indoiala. mai ales bdietii. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde. baga degetul in gura etc. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Tata. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . insd.. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. La inceput. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. cdnd... E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. de pildi. care ii ceartd. Vointa copiilor nu trebuie. La boald. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. frAntd. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. cum am sPus-o mai sus. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. mai . refuzdnd copiilor. sd alerge etc. nu se cuvine". de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. sunt in ocratic. ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. ilor sdi. fireqte.qie rcam a [e 9i ei ste. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. de teamir sd nu li se intdmple ceva. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint.Sa-tifie ruqinel". Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii.Despre pedagogie . copilul trebuie sZrasculte orbeqte. sau in faptul cd dobdndim curaj nou. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. decdt in cazul in care mint. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. cu privire la starea sa fizicdr sau morali..elegem crul cel >dulcel vAldm. . sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc.apoi sd indrepte lucrurile.Sa'ti fie ruginel". De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd. acela nici nu renuntd la sperantd. Dar asta n'ar fi tocmai necesar.

nu-i facem lui nimic pe plac. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. gi este. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie. ce-i drept. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer. la drept vorbind. nici noi. daca el nu ne face nimic pe plac. sir le venim in 4iutor. daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. cei slabi. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. De aceea.! .q . Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. firegte. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei. tot ce cer ei.. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. nu pe disciplind. incA nu l_au cunoscut. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. ei devin rauticiogi. la rdndul nostru. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. Aceasta impiedicd necuviinlele. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . Modul in care ar trebui si se poarte. sd-qi manifeste supdrarea. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. ceea ce. a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne .S . trebuie sd se intdmple. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine.d 56 Immanuel Kant tdrziu. negativd.1 ffi . Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. ei devin molegili. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. in acest caz. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. ( cZrciputem f pedeapsd. atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. cind ne impotrivim vointei copiilor. cealaltd formeaza .i* . orice refuz trebuie sd fie irevocabil. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. ii impiedicdm totodatd. Presupundndu-se. daca ii roaga cu stdruinti.

Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. un timp pentru dormit. cu dispret. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. nici scurtat. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. daci nu-ifacem talitate de me. nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. Cand iese apoi in lume.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. La inceput. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. dar subiective. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd. la it sd nu le tot ce cer. qi nu dupi anumite impulsuri. nu trebuie sa-l pedepsim. pentru muncd. toatd viata. La inceput ne insugim maxime ale gcolii. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare. de pildd. de pildd. anumite legi. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. care se stinge insZt totuqi cu anii. nu trebuie si pedepsim. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. atunci el face binele pentru a avea bine. ci si-l intdmpindm cu dispret. Cand copilul. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere.i atitudine tenta ce o gi este. maxime ale umanitifii. cei slabi. ce-i :buie si se :eriorul lor. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . copilul asculti de legi. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. pentru distractie. Astfel le fixdm. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. Si asta i. minte. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. todati. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. Maximele sunt gi ele legi. iar mai t2rziu. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo .

uoluntard.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. in unele cazuri. ne poate conduce numai datoria. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. este o dispozilie spre formarea caracterului. mai greu. mai ales al unui elev. el devine rebel. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. firegte cd e bine aga. de pilda pe omul care. dar qi cea dintai e foarte necesara. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. dupd ceas. totuqi e mai bine aqa. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. qi atunci ea e de celdlalt fel. ci caracterul unui copil. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean. totugi. gi atunci ea e absolutd. ci ceva este datoria sa ca om. insd. apoi. nici o predilectie. Aceastd din urmi ascultare. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. ci ceva este datoria sa ca copil. intre mai mulfi copii. deqi pare a fi pedanterie. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . Cici cu privire ta ddrile publice. degi poate cd nu-i sunt pe plac. invitdtorul n-are voie sd arate. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. sau din incredere.s . in al doilea rdnd. nu inclinatia. adeseori nu gtim cum sa-i luam. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. credem. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. tine inainte de toate ascultarea. gi aceastd regularitate. D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. e foarte importanti. gi copilul va intelege. De caracterul unui copil.

are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. primindu-l cu o rdceald glaciala.l a : cazuri. sau insi pedeapsa e artificiala. de pildi cdnd umilim copilul. sau morald. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. de pildd.trdngere. rnt qovditori. De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. sau ascultarea copilului. tendinta care ajutd moralitatea. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte.de pildd iune un timp ld. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. teqtecopilul deplineasci ac. mai departe. o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. gi e de celdlalt importanti.Despre pedagogie trebuie si rui copil. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. gi aceste pedepse sunt cele mai bune.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. 9i nu numai in copildrie. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. Aceastd pedeapsd este sau fizica. gi uni a unui . tigeze toate 'e. ascultarea ar fi gi mai perfecti. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. ttem gti bine rriii dojenim guli. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. sau a adolescentului. in . inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. gi atoria sa ca m. cdnd copilul minte. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . sau in aplicarea pedepselor. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. ne pundndu-se bine aqa. deoarece vine in ajutorul moralitafii. mitd lege a ersald. Ascultarea este. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos.ceea .

cdnd sunt pedepsiti. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. Unii copii au o inclinafie spre minciund. Un om care minte n-are nici un caracter. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. asta rezulta numai din temperamentul siu. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. N ceea ce-i gregiti. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare.60 Immanuel Kant general. e absurd gi ii face pe copii servili. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. A lisa copiii sd multumeascd. indata ce a crescut mai mare. dar. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. ci veseli. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. sd sdrute mAna etc. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. ci abia la virsta tineretii.Multe a . Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii. Ea consta in supunerea la regulile datoriei.. dar nu este totdeauna o dovadd. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. dacd are ceva bun intr-insul. suo t . trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia.'d . A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. cdci acum copilul o pricepe bine. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. magulitoare lor. ele produc incdpatAnare gi. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. gi.

le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. invritdtorii insa nu. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr.tr. el a asudat gi a degerat' (n. ci numai pentru caracterul siu. ea se reface iaragi. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei. 499 -r . insZr. Cand are libertate. senini ca soarele.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. deoarece. de pildi cand copilul minte. gi incd mai rar libertate. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. Sunt anii cei mai apisatori. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. fecitque puer. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine. sau nu e sociabil.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. iar in privirile lor.). iti. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. sau e lipsit de politete.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. sudavit et alsit. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. A face orbicopiilor deri datoria a. qi nu din sili. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. altminteri. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. Dar nu este tocmai aga.inainte de toate. Sufletul devine apoi iaraqi senin. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive.

mai bine zis. in cele din urmZr. nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. imbrdcimintea lor. gi nu face decdt si maimufdreascd. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. Din astfel de copii insi nu iese. cu desdvirqire. caci gi in aceste lucruri. i$ . sd poarte mangete. care nu-i gade bine unui copil.''I ]T ir. dr un mijloc :\ . nu se vor uita mereu in oglindd. t$ 1ft ttt {}H . nimic bun. Podoabele nu se potrivesc copiilor. curati gi modesti. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. 62 Immanuel Kant : . pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. lii. sau. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. de pilda cand vrea sa fie fnzat. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea.$ tii{ . Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat.. ca in toate. gi poate chiar gi tabachere. de obicei. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Societatea buni ii este o povard. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati.

: chiar ngete. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie. qi poate fi uneori. prudenla doilea' insugire a omului. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns. insa. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i.darseapropietotugidenesinceritate. ririntii llindd. pentru asta se cere disimulare. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. ifigare ii este urma. utititut. rabele destd. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. it ce priveqte abititatea. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat. qi nu trecitoare.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . dupd valoare.u. La drept vorbind. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica.

deci festina. Pt Ceea ct hotirdri. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva.* s . Dar trebuie si invafam gi cu temei.. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel. prudenfa e necesara pentru temperament. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat. firegte. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. gi. Daca vrem sa formim un caracter bun. se pune chestiunea: ce este ' preferabil. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe.. dar acest pufin cu temei. deci lente. dar nu de pildi. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. 5ol Moraritatea privegte caracterur. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. Dar copilul nu gtie. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. pentru a invafa murt.. trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime.l . i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire..rabdagi deprinde-te a supoftar. susfine inseamnd .. Temperamenturui ii aparfine simpatia. asta nu inseamnd nimic. in cazur din urmd.Omul ne q :a . A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. in ce imprejuriri se poate afla. dar trebuie totugi si fim hotarafi. sau numai una mai micd. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. Or. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. ceva. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. cd dimineata P lucru. t. rezistenf-r etc. decit murt gi superficiar. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd.

sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. udtate :rului. :va. t .adacA ortal". sau pentru a face cutare sau cutare lucru. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. dar sfargit i.)' . in acest fel. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare.red. mdncam incZro datd pe atdta. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune. La un om rZrucaracterul e foarte stricat. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. iar noaptea. el nu se mai increde nici in sine insugi. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r. cazne gi posturi. re lipsi etc. in schimb. cdnd am fagnduit cuiva ceva. chiar dacd mi-ar aduce pagubd. sau pentru a face o plimbare.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. Dar >entru 9i. de reinic. prin pilde qi porunci. :entru e este numai n. de pildd. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. nu poate avea incredere nici in sine insuqi. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. Omul ncit sd .Omul neclintit in hotirarile sale" (n. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. dar nu o face. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. zice Horafiu.. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut. Wr propostti tenaxt'.Despre pedagogte trebuie 4fi. pani la urma. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. trebuie sa-mi tin promisiunea.

ficdndu-le neintrerupt complimente. citci. propriu-zis. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. fii milos! E doar un copil sdrman" etc. insd copiii n-au. . e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. ne dedam befiei. de pildd. de pilda in caz de necurd[enie.Nu face asta. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. Minlitut il face . in a da ospele grandioase etc. in sr nimic. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. Dar copilul se poate injosi gi.. atunci sd nu zicem: .66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. de pildd.. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii.. il lovegte etc. dacd v banii. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. Mai apoi. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. t mea. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. 5o5 dimpotrivd. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor.. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. b) Datoriile fatd de altii. cel pulin. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora.. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. deloc m dacd pd din pdin lor. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. de fapt. asta il doare pe celalalt. doar e scarboasdrpentru oameni. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. care. sub demnitatea umanitalii prin minciunir.

un original cu care se compara. anume un catehism al dreptului. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. cdci. eu sdvargesc o fapti obligatorie. Cand numdrul anilor sporegte. in schimb. Dacd ar exista o astfel de carte. De pilda. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte.. Mai apoi. in ideea sa. Datoria falAde sine insuqi std insi. El are. cel putin inaintea copiilor. cum am spus. Mai apoi. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. Asta o putem vedea. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. 5o4 cum a ficut-o Crugott. e asta just sau nu? Nu! e injust. tau nici in tre. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate. at. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis. atunci copilul sau nu dZt nimic. o bucatd qi mai mare. in aceea ca omul pAstreazA. deloc mdrinimie. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. :elilalt. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. rdrac ai il eqte etc. eu fac o fapta merituoasd. pentru . fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc.. in persoana sa proprie. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici. $i.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. daci dau sdrmanului banii. dacd pldtesc insi datoria mea.. r injosi gi.Despre pedagogle nt decdt 67 lii. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. sau au explicat-o greqit. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. de pildn. atunci e momentul critic. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. demnitatea umanititii.

un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild.]fr . cdci. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. sevdzurd adeseori ingelati. Nu trebuie si facem inima copiilor moale. intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. A vrea si facem 1r'''*'. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . cdt mai vdrtos il face pe om umil.. dimpotrivd. Poseddnd avere. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. in ce privegte obligatia de binefacere. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. de asemenea. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. Inima lor sd nu fie plind de sentiment. Astfel. sau sd scadd valoarea celuilalt. Acest lucru din urmi insd este invidia. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. umilinta nu este. si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale.lii:. este. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie. De aceea.$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. . numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. r fl is . el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri.. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . numai din imprejurdri intdmpldtoare. ea este o obligatie numai imperfecti. nici n-am putea fi comparati cu el. pentru afiafectatd de soarta altuia. daci acel om n-ar exista. dupi ce se ardtasera milogi. . deoarece. .Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. de pilda. El artrebui. ci s-o facem hotaratd. ci plina de ideea datoriei. noi am fi cei mai buni. nu se face decdt sd se trezeasci invidia. in temeiul ei. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). sz sau delec amdndurc Dorint de avere. in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald.

rmilinta r valorii cregtini m umil. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. acest rbligatie 'moale. buna'cuviinfi gi dragostea de pace.i putere). setea de dominatie 9i de avere. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . el devine o fiintd morald numai . dorinte ale iluziei sau delectZrrii. Dorinle de felul al treilea. necredinfa (fatdrnicia). desfrdnarea. in sfdrqit. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. tsise rpotrivi. atdt in rAzbunare. at2ft in risipa bunurilor. in sfdrqit. stdpdnirea de sine. iar lceeagi. la categoria a doua: probitatea. in sfirgit. onestitatea. modestia gi cump6tarea. sau ale neuinoudsiei. la atreia. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. dacd . de comoditate (pentru viitor. sau materiale (raportate la un obiect). Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea). sau. scutire de grUi). fie bine deosebiti de insolenfd. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. Multi lupd ce d facem nzadar. sau cele ale prostiei. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. binefacerea. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. i. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). Celor dintai le apartin: invidia. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului. Ea este o incredere modesta in sine insugi. Nici una din amdndoui. sau numai ale obliga[iei.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. zg?rcenia. celor de felul al doilea: nedreptatea. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. Acest ttdm si ci. noi am lafie. sunt: dragostea de via[d. rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. Ea trebuie sd. sau cele ale josniciei. de sdndtate. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. ln acelagi timp ins.lnima ei.Despre pedagogie I I 69 t. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. :cesorul rdri. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. nemullumirea gi bucuria de paguba altuia.

qF a solic 2.in loc de devofiune morocanoasa. posibil. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie .in loc de vorbe gi emofii. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr . Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile. insd. degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii . a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara. in care nu suntem dec6t animale. deqi rafiunea il mdna in directia opusa. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura.. De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute. lnainte de toate. falit de oameni qi fafa de pedepsele divine.in locul opiniei oameniror. 6} y invdtAtoru . chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu. oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd. urii. Or.I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . stimd de sine qi demnitate interioard . ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului .afard merita fortunae (meritele norocului).in toc de sentiment. inteligenld . iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard. fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii.'' Rr g * 'L F . timidri gi intunecatd. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme. cd. notiuniab sau rea-p ci nu col universal. trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale. ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului..oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. care nu cunoagte inci datoria.s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia. deci prin constrdngere proprie.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . care nu cunoa$te lumea. care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul.

ar produce la ei sau indiferenta. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura.ii. arAtind cum. ca nu comoditatea. fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. au s-o determine. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii.Despre pedagogie . i potrivit copurile dea omului puteri noi. a unui legiuitor. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. >lenteazA r iegi din Lle. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. dupi starea actualZr a societafii noastre. sd agerim puterea lor de judecare. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. bun din . ci ceva universal. de pildd. sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. despre obligatii.Putem pre toate rafiunea . Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. Cum insi. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee.trdngere e. asta nu e posibif . se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. . folosul etc.ard. cur4j nou pentru indreptare. dar pe departe. lutindeni gi sd le in locul absurd. Acestea nu . faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. qi pentru om. despre bund sau rea-purtare. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. sau idei gregite. simpla imitatie qi numai maimutareali. totodati. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme.

intelepciunea sa. gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive. dar gi in noi . asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. De aceea religia intrd in orice moralitate. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios.:i . '. 9i nddejde 9i straduinta de risplatd. cind preamirim puterea sa.:. Astfel. l.$ . r $ . iar teologia sd-i urmeze. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase. unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. pe de altA parte. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA. A-i face pe copii sa recite formule.!i .1r .ffi :ilffi r. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. propriu-zis. Vrem si servim lui Dumnezeu. I oamenii c religiilor. Congtiinla este. pe de o parte. Vom gdsi in ea numai fricd. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. cu toate acestea. intelepciunea sa etc.s . ea este fara efect. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. cauza autorul opririi furtului. un principe poate opri in lara sa furtul.egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala. Aici. dar nu sunt ele insele fapte bune. de pilda cdnd il laudam. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie.j sunt decdt pregitiri la fapte bune. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia..{ ..i' 5 $ H 72 Immanuel Kant .ftill rfrl nfti f. I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ . Moralitatea deci trebuie sd premeargi.tribunalul sdu. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. caci ea nu este arbitrara. qi asta se numeqte religie. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu.

cZrci roralitate. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. lsti lege. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni . se oprea o clipi gi reflecta. in al treilea rind. fiarele. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. cdci. TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. ori de cite ori pronuntd numele sdu. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi. -o gdndim . gi niciodati cu ugurinti. Se istorisegte ci Newton. mai departe. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. pentru ca ei. :d fi numit nul invati le fericire. ca inaintea judecitorului sdu. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. Cdci .Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. de pildd. . la sfarqit. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori. ba chiar in intentie pioasd. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. Dacd fira efect. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. cu toata diversitatea religiilor. gi acesta este un abuz. OameniiriiaraLA binele legii. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. cu respect. mai intdi. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. in sfarqit.ronul sdu sdu.gii. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. Aici. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. Anume. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu. inta este. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete. numai negative. la copii precum qi la noi ingine.ios. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul.Astfel. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. Trebuie sd ludm aminte. gi. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. la intrarea in adolescenta. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. rrald. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. deosebirea sexelor.. Vrem im. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. cum s-a spus.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

Despre pedagogie c despre aceastd . ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. Ei trebuie sd se bucure de binele universal. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie.alitatea a cdutat egalitdtii .chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei. in sfirgit. intipiri I 77 ineascd . . vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz. eprogam exercitiu lua parte datorie. ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii.

..l.. . ...univ..l . . ... . . .....5 . .. . . Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 ... . ..... . .. .. .5..65 ..... . .. ...... .. ..... .35 .Copri* STROE Prefa[dde prof.Constantin Notatraducitorului .. ... .29 .. Introducere... .. . ........ . ..dr.. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful