Despre Pedagogie Immanuel Kant

r2w i

:

lmmanuel Kant Dnrprnpeoagogie

i I

Colectia cdr[ilor de seami

,ti

$ .$
Redactor: Simona Pelin

'_

.$

r$

q
@ Editura Paideia,2OO2 Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2 70134 I tsucuregti, Romdnia tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 fax: (OO4O2I) 212.O3.48 e-mail:paideiaGfx. ro www-paideia. ro

$

i

5

d

I

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a Rominiei KANT,IMMA"FruEL Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti : Paideia, 2OO2 80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd) tsBN 975-s96-lO4-O 371.3

I
I

l
\

I

Kant lmmanuel Desptepeo^gogie Traducere de TTaian BRAILEANU P6IDEIf. .

educatia nu este chematZr sa formeze raliunea speculativi. apriorici.Disciplinail opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. ci. el le contopeqte cu problemele concrete ale educatiei. . l7). in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea (separarea)factorilor formali. trducafia. dupir cauzele 9i efectele sale" . e practica (in intelesul de . este aceea care preface animalitatea in umanitate. in economia qi structura sa. dupa cum preciza Kant. cu impact actual. ca metoda.. de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte. Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera.reflexiune asupra a ceea ce se intdmpld. De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care trebuie educati pentru a deveni oM. schimbdtoare qi relative..P.I)rnrolx in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele mai deosebite. importanta ei fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd a filosofiei kantiene.omul poate deveni om numai prin educatie. ce ar putea fi valorificate qi validate in perimetrul pedagogiei contemporane. in centrul cireia se afli disciplina. oarecum. a formelor pure ale acfiunilor morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice. antamate de Immanuel Kant in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie). cdci. 55). cu aspectele aplicdrii ei in experienla vietii reale de toate zilele. Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte creaturi (GeschoPt). El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el" (p. ci o rafiune care. de la .. Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici. . dimpotrivi.

. in viziunea lui Kant..scria Kant . (p.c . ba. pentru cd. ex< Launt sale DesP cu care [a el conchid l) dis ani izo iml 2) cul dol 5) pn sin anl $d Pr 4) m< felr t* Pd rr$ . lB).gi o greqeald in disciplini nu poate fi indreptati niciodata" (p. de altfel. mai mult. Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii diferen[iate a indivizilor. umanismul lui Kant.la un plan al unei educalii mai potrivite. atunci cdnd el afirmzr:.21)'. .educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate. cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu.Noi putem lucra .$ :$ . s nu se interr el. educatia este o artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. prefe studiu sist in ace pedagogie prezenta. Fiecare generafie. lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea. l6) . educalia fiind.t 13 * inceputul. cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. in mod spontan.neincanta gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie.9 . institutionalizat printr-o activitate speciald .. '.22). . arta de a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om. ca s-o poata infaptui incetul cu incetul [.. .. derivat din iluminismul epociiin care atrdfit.precizeazd.. conducind astfel umanitatea spre menirea ei" (p..f. l8).4 . aceasta disciplind nu se formeazA de la sine. poate infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat toate dispoziliunile naturale ale omului.). 9i instrucfia. pe ldngd disciplini.. in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie necesitatea reformarii educa[iei vremii lui. gtiut fiind faptul ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate neingrzrditd. in intreaga lui operi. Atat :rl . Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in devenirea individului uman..::il Immanuel Kant umanitate. transpare qi in aceastFtlucrare de mici intindere despre educa[ie.cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). Aceastd semnificatie pozitivi a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum. cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. c rdnduite du ivegte arta r ceva e pdgt educafia. prezent.neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat neglijarea culturii. cdreia el ii reproqa cir nu-l formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul existenlei sale.. lB). spune Kant..8 (p. l9-2O). < (p. [Caci) . Kant. disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. ci intr-un cadru organizat. inzestratd cu cunogtintele celei precedente. ca arta t putea si dt menirea (s< trebuie inli sZr-lcreascZ Kant. salbdticia insa nu se poate gterge . omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat pe care-l enunld Kant .cultura cuprinzind. Desigul spune Kant.

La un moment dat. muzica etc. ci cu starea mai bunZr. Remediul acestei situatii il constituie. ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi. susline Kant. principiul imitatiei piirintilor de czrtrecopii menirea trebuie inldturat. posibila in viitor. nici in individul izolat. intrucit existd riscul ca un . Kant aduce in discutie un alt principiu al pedagogiei moderne: . precizeaza el... sau judicioase. prefacerea pedagogiei in gtiinfd.). . este necesar. A disciplina inseamnd a ciuta de a face ca animalitatea si nu pagubeascd umanitatea. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturd. pentru a atinga integral putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi (scopul). rinduite dupd imprejurdri date. scrierea. cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice. politete. Prin ea se dobdndeqte abilitatea (citirea. De pilda. cdnd observdm dacZt ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. in acest context. 5) prudent. exclamir Kant. 4) moral. sPune sa-l creascEr Kant.prost-crescut" (P' 2l ) apoi pe altul. 2) cultivat. Disciplina este deci numai imbldnzirea silbaticiei. 2l ). capacitate de relafionare cu semenii). in mod mecanic se ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii. Astfel.educa[ie"..copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentA. De aceea. transformarea pedagogiei in studiu sistematic. . Kant simte nevoia unei recapitulari. adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot cdqtige gi taria sufleteascd de a alege felul de scopuri. prilej cu care face unele precizAri asuPra conceptului . el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie: l) disciplinat. cuprinde unele gregeli 9i lipsuri. ci sZr-$i numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care pot fi totodati scopuri pentru oricine). deoarece nu se intemeiazit pe nici un plan. adicd sa se adapteze societafii omeneqti. a genului uman" (p. sd fie simpatizat qi sd aiba influenfi.Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume" (p.. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. nici in omul social.22).Despre pedagogie inceputul. fdrAplan. Pe care o numim civilizare (care presupune maniere. Acest mod de a concepe educafia. inspre finalul parlii de Introducere a lucririi sale Despre pedagogie.

. impreuna cu celelalte amintite mai inainte.. intitulatdrratat(de la care. cea dintai.educafia spre personalitate. susline Kant. probabil. fie public. fie particular. De aici gi solicitarea lui Kant de a se organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfeze qcoli normale. fiind . se cer a fi experimentate. Tratat de pe d ago g ie ( | I | 2)). Bufureanu . realizata de educator. printre particula expresie elevilor. toate laturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici (vizind abilitatea). Este motivul pentru care aceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferind cea mai bunir imagine a viitorului cetifean.2) pragmaticd (vizand prudenfa).V. Desigur.tiilul traducerii sale. Educ cultura fi scolastir de-a dou ?e a< educatie metoda cum scri pedagog munca.n Niteza. nu trebuie si fie dresati in mod mecanic. Aici nimeni nu se bucurd de privilegii.educatia publica .deci educafia morala -. copiii. e ficutd de pdrinli sau ajutoare platite (preceptori) care asigura practicarea preceptelor.8 Immanuel Kant f f d un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel al instruirii active. iar cea de-a doua . (p.sPre ab speciali. deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciind exceleaza prin meritul propriu" (p.28). Acest principiu pedagogic. in principal a celor morale . o educatie publica completi este aceea care reunegte am2rndoua faturile: instructia qi formarea morala. a imprumutat c. . rezistenfa gi fo{a).primul traducdtor in limba romdnd al acestei lucriiri kantiene . cisa fie invalafi si gdndeascii. deoarece pretutindeni se simte rezistenfi. ce confera omului valoare cu privire la sine insuqi ca individ.asigurd instruclia (informarea).Jl). participative a elevilor. spune Kant. t numai in in ac mai putit .R. cuprinde. Educalia practici.trducafia publica igi a1e avantajele cele mai evidente. indemiinare. Educatia se poate realiza. realizatd de institutor. recomar cunoqtin cunoqtin inc copilulu ci trebu naturale pe cdnd . cdci prin ea copiii invald sd-9i masoare puterile. c pentru a Edu< superioi inferioar hArAzeqt degi sen de inviti ca nociv in ac problem. invafa limitarea prin dreptul altora. 5) morali (vizand moralitatea). educatia in particular. in ceea ce privegte educafi a fizica.i. pe multe pagini Kant analizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrul acesteia calitatile v. in cea de-a doua parte a scrierii sale. prin ea omul dobandind o valoare in perspectiva intregului gen uman.. de altfel. Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd (ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati (cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). formdnd omul ca cetdlean cu o valoare public-.

pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p.inteligenfa sa nu procedeze numai in mod mecanic. a cirrui realizare presupune. Drept urmare. cea de. in sensul de cultura fizicA a spiritului.in le-a gur. raliunea). in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii copilului. ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p. puterea de judecare. el recomandd cu sl|ruin!. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciald. Kant e de pdrere cd . De pilda. )ate ltca ruqi $a).a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51) elevilor.52). 9i nu de a tuma in capul lor cunogtinfe rafionale.Despre pedagogie zl al . ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (. Kant respinge categoric. ca nociva. printre acestea il amintim pe acela al ludrii in consideralie a particularitdlilor de vdrstd 9i individuale. lectura beletristicd (cititul romanelor). celor inferioare izolate (atenlia. . .. in care Kant face o tratare sistematicd a problemelor de pedagogie. degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice de invilare a limbilor strdine.. Kant le hdrazegte un rol marginal. nba tde zici rald .i metoda maieutici a lui socrate. Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi mai pulin pentru cel informativ. ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" . mai Cea leze >lic.ic6. in ceea ce privegte memoria.voin!a copiilor nu trebuie (. 56). oui :are rind i igi .... de lind ant lrul Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului.. aldturi de cea catehetici'mecanici. in acest context.nu sci.. . fie pe metoda invdlarii prin sarcini precise (. scopul educafiei este . 1p. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i scolastici. cum scrie el). el identificd gi alte principii ale educatiei.a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere.p'51)' in aceeaqi ordine de idei.spre abilitate gi perfecliune. in aceasla parte a lucrdrii. in expresie kantiana.. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului. neavdnd nici o valoare. de a scoate cunogtinle din raliunea proprie copiilor. Kant devoaleazd un alt principiu al pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru munca. Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de educafie. )are . Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti superioare (inteligenfa.i-gi reni mte and are. a geografiei. ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc. ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale.Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav. 55). memoria). deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca pentru a-qi asigura subzistenta.1frintd.scrie el ninuinlS ..treabd serioasa" (p'47).

or. deoareceil pregategtepentru indeplinirea aceror legi pe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean.uru. daci linem seama de conceptia sa de ansambru asupra morarei. dragosteade adevir.Y . urmata de pedepse.lo Immanuel Kant Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd e vorba de educatia (cultura) morali.rabddgi deprinde-tea suporta. Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sd formdm caracterur unui cetdfean. sau una fala de voinia cunoscutii ca rationald. fie morale. iar festina lente indicind o activitatecontinui de invd[arecu temei).'. gi nu dupi anumite impursuri. sociabilitatea. incipitdnare. educalia morard are drept scop fundamentar formarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei . unitateadintre vorbi gi faptd. Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festina lente (susffne insemn6nd . sentimentul gi ideea datoriei. sunt: puterea exemplului. nu pe disciplini (experientd).nu inclinafia. intrucdt prin practicarealor nu se mai formeazaun caracter bun. iar mai tarziu. deseori repetate. in opinia lui Kant .in loc veselie morocdn in urma I . De caracter depinde docilitatea (ascultarea)elevilor. ele produc riutate. intre datorie gi inclinafie. De aceeacopiii trebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii. la ele se va recurge rar. ln ult conqtienti care omu umanititi respectul numai as nicidecur fiinti mo datoriei q Intere asupra e( educatiei (teologie celeilalte in fin observat la intrare cele prir timpurilo siisevo gi hotar cuviincio in in educatie lingvisti< pretutind sd le prit dispretul numai ot gi fati de in locul c . dedusi din constrangere. cind pedepsele fizice sunt frecvent folosite. spune Kant. Drept cdi de infdptuire a acestui scop.Kant inclini firesc. Copilul trebuie deprins a actiona dupi maxime. ci caracterur unui copil. ce poate fi una fald de voinla absoluti.i $ . amintite de Kant in compretareaceror de mai sus. fie fizice.t"i.. spre cea dintiii: in viati ne poate conduce numai datoria. totugi el atrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gi pentru copil. cu acest prilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale ale educatiei:convingereagi constrdngerea.incalcarea unei porunci trebuie sd fie. caracterurrezultat de prim ordin al educafiei morale. pentru a nu rezulta nici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta.administrate insd cu multd luare-aminte. senindtateasufletului g.std in abilitateade a actionadupa maxime: la incepul ne insugim maxime ale gcolii. aceastatrebuie sd se tntem eieze pe axiome. realizatd ca ascultare voluntari.altora gi este in f< .a. pedepselefizice fiind complementare celor morale. Alte cai. maxime ale umanitafii.aceasta lege trebuie si fie insd universali.

educatia morali se finalizeazA cu congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). fie ezulla e fiind it prin :psele rutate.ci trebuie si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis. inteligenfd . fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9i sd le primeasca cu pldcere.in loc de vorbe 9i emofii. stimd de sine qi demnitate interioard in locul opiniei oamenilor. scoP.in educatia timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul. timidd gi intunecaft" (P. tental 'acter: latea.Despre pedagogie :dnd e neieze rrins a terul. valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii . . in special.in educalie totul depinde de faptul de a stabili pretutindeni principii exacte. in finalul micului siu tratat de pedagogie. in incheiere. precizdnd cd . rterea ll in ultimi analizA kantiani. intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre educalie o putem rezuma qi reda prin propriile'i constructii lingvistice: .aratd Kant. Cdci din natura el nu este nicidecum o fiinld moralir . gi. la intrarea in adolescenl6" (p. Ei trebuie sa se bucure in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi. Prin aceasta gi numai astfel omul devine fiintd morald. a pune numai oroarea interioard in loc de cea exterioara. lSrmurit gi hotdrat" (p..in loc de sentiment. cele referitoare la relatia dintre religie (teologie) qi moralitate.. 75).. fiind invatat de timpuriu si aiba stimi cuviincioasd falA de celilalt sex. Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene asupra educaliei religioase a copiilor. oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd. pentru binele .el devine o fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile datoriei 9i legii" (p. Kant adaugd . f ald de oameni gi fald de pedepsele divine. Printre acestea se numird qi cele privitoare la educalia sexuali a tinerilor. 69-70). 9i veselie gi pietate cu bund-dispozitie ..cdteva observafii de care ar trebui sa tini seama mai ales tineretul.in loc de devotiune morocdnoasi.sti in raxime :pinde roinfa 'ointa r acest rle ale uie si tugi el sari gi or legi copiii a lege teama tii: in a unei ce.scrie Kant . urii. ca o comPonentZr majori a educafiei. lstina lstina :e cdi. la insemnatatea uneia in configurarea celeilalte.74). .altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu). Ei trebuie si invete a Pune in locul disprelului.70).

76).f.77O-7 JulesBar lui Bami. in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric. Constantin STROE $ . univ. O actiune trebuie si aibdrpentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinalia mea.g Tradt G. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p.SA nAzuim a considera multe totdeauna ca datorie.. dr. d rrt i} i''. care aici apare transfigurat astfel: . Raymond rLr q tbr cearot textul germi 15 oct .' . Harter noi pe m Exist al lui Ka nr.$ ' t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. \T $ H ! : Prof.

:\ ..d .. Consfanfin STfiOE .. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru cd e de acord cu inclinatia mea.qI * C r.. univ.sla ":i\ . 76). dr. ci pentru ci prin aceasta imi indeplinesc datoria" (p.77O-7 Jules Ban lui Barni.:.{l l'1 .+. Harten noi pe mi ExistZ al lui Kat nr.$ r.f t2 Immanuel Kant Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu. in pedagogia sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric.:} r{ ' . It :l! ..q .t Tradu G. Prof. .t{ l. Raymond iar cea r< textul ge 15 or :::w :rit i:j : iyij .Si ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie..iF . ..iT ili ..P . Lti rE$ :5 si . 't: u . . care aici apare transfigurat astfel: .o tI .

vol. $i. publicarea unei traduceri dupa textul german e pe deplin justificata.v. .4ia aici una ltru imi 6 Nota traducdtorului Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de c. Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie al lui Kant. se depdrteazi uneori simtitor de textul german. dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui nr. deci este o traducere a unei traduceri. VIII.B. 1868. iar cea romanir . 15 octombrie 1945 T. Paginalia acestei editii e notati de noi pe margine. publicata de c. Hartenstein. ingrijita de Raymond Thamin). cum traducerea lui Barni.770-771/lgl2). Bulureanu (Biblioteca pentru toti.de textul francez. pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a. Jules Barni.

. de pildd. cum fac copiii. Disciplina preface animalitatea in umanitate. cele mai multe animale.). cum puii de rdndunici. anume. intretinerea). abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor. intr-adevZrr. ci cel mult de hranA. care inseamni .tr. intelegem prevederea pirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care ar putea-o da copiii fortelor lor. din clipa in care incep si aiba vreuna dintre aceste forle.11 ln*ooucere Omul este singura fiintir care trebuie educata. el ar deveni negregit prada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui.creaturif' (n. de pildd. adici in aga fel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi.nu putem decit si ne minunam vdztnd. Daci un animal. disciplina gi instructia insofitd de culturd. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire. Drept urmare. Omul insd are nevoie de ratiune t Termenul folosit . Prin ingrijire. Animalele se folosesc de forfele lor. Prin 4Sz educatie intelegem anume ingrijirea (hrana. ce-i drept. elev gi discipol. ar fipa indati ce vine pe lume. dar nu qi de ingrijire. incalzire gi conducere. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi. De hrdnire au nevoie. de Kant este Oeschopt. o ratiune striind a pregdtit pentru el totul incd de mai inainte. gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii din cuib. in mod regulat. omul este copil sugar. sau de o anumiti ocrotire.

Dacd in tinerefe i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune. nu se obiqnuiesc totugi niciodata a trai dupa felul acestora. Disciplina il supune pe om legilor umanitatii. ea incepe sd-l faci sd simtd constrdngerea legilor. cum am spus. il i sd dezvo 's :- $ {5iil . ci pentru a se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se aratA. civilizatd. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu buna vreme.o facd imediat. Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre libertate incat. O generatie cregte pe alta. cici. ci de o anumitd primitivitate. el nu e in stare s. intreaga dispozitiune naturald a umanititii. intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci. De aceea omul trebuie deprins de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Ea trebuie. ii aduce orice jertfd.<.. I nu Pot aui gi noi vor minunat t tuturor ge cintdrii et Omul decAt cee educat nt De aceea si fie rii de un ger atunci ce parte. Cenul uman trebuie sa producd de la sine. de la umanitate. pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd orice le-ar veni in minte. El n-are instinct.in sine. Nu e insa vorba aici de un nobil dor de libertate.* ril rx l6 Immanuel Kant 'fl . prin proprie strdduintri qi incetul cu incetul. nefircdnd astfel. anume ea este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia. la inceput.i{ proprie. Cum insd.i:l . umanitatea. de pildd. i:! . foarte de timpuriu. in acest caz omul ar fi trebuit doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. 458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice. . Disciplina este deci numai negativi. Sub a< miqcZrtorsi odraslelor I din micile ci Pdsdrile face sa ne canari can vrabie. ceva de la t lor. va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. el pastreazdtoatAviala I i I { t i . obignuindu-se doar putina vreme cu ea. copiii sunt trimigi la gcoald. nu chiar cu intentia si invete ceva acolo. stdnd chiar mai lungi vreme in serviciul europenilor. 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sale.:. Astfel. Salbaticia este neatiirnare fata de legi. El ascultd apoi de orice toana. nu de canar. \e oo cC) * sa o anumiti in tinerefe at mamei. aga-zicdnd. cdci cu atdrt mai vor ameste( E o greg sub Pretextt li se oPune inclinZrrii sal de sZrlbZrti Omului disciPlina q cdte qtim. Primul inceput putem si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti. de pilda. venind crud pe lume. pe cind instructia este partea pozitiva a educatiei.l{$ . sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere in primejdii. cum cred Rousseau gi altii. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a existat mai inainte gi mai intai. Vedem acest lucru la neamuri sdlbatice care. in urma omul greu se poate schimba.

nu se poate gti pind unde se intind :rete viala . Aducandu-i intr. ca intr-o gcoald. De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni sd fie rai educatori ai elevilor lor. >rins L7 \e oa c() e sa o anumiti sdlbiticie. cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ileo rezistenti cu atit mai indarjiti. nu e nevoie din cauza instinctului' omului ii trebuie ingrijire 9i culturd. nici un animal.pedagogie uftirii r facd insul. de fapt' a cinta' face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZrde vrabie. E intr-adevdr un lucru minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul tuturor generaliilor o anumitir cantare principald. :dere le ea cdnd Pune . Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e miqcitor sd vedem cum. Pentru a ne convinge ci pdsdrile nu c2rntddin instinct. gi noi vom obline vribii cintzrtoare. De cea din urmi. n-are nevoie. Cum insd educatia' pe de o parte. o fiinfd de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd. oprie lurali rutem lecti. care invatzrcintul lor. cdndva. am vedea atunci ce se poate face din om. fZrrZr omulpoatedeveniomnumaiprineducatie.o camerd de unde acegti pui de vrabie nu pot auzi vrdbiile din afard. e nevoie de o indulcire a stdrii sale de salbdticie.imti le cu ld. care de asemenea sunt educati. 9i cum puii se strdduiesc szrscoatit din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. ci cdrinvald. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea mamei. Daci odati. din cdte gtim. iar pe de altd parte nu face decdt sZrdezvolte unele insuqiri. la animal. mama cdnta inaintea odraslelor din toate puterile. ei vor invala cdntarea canarilor. insd. Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducatiacelormaricind. din pricina inclinirrii sale spre libertate. nici in tinerete ntr li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om. ta rtru a li se rdatd sPre duce cum omul ldem ungi datd I dor miti nca. sub pretextul czrsunt menili pentru a domni.in afarade pasdri.Elnuenimic decdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e educat numai de oameni. cea mai puternica din lume' cintarii este. cici nici un animal tinir nu invatd ceva de la unul mai bdtrin . iar traditia indoiala. cultura cuprinde 459 disciplina gi instrucfia. il invald Pe om ceva. are a 'ebuit rarie.Despre. nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor de canar. surile rbuie. gi pretutindeni vor primi lovituri carndse vor amesteca in afacerile lumii.

de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie. De acum inainte acest lucru se poate infiptui. imposibila? yrai intai. chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei.a. Cel ce nu e cultivat e brut (necioplit). chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind unde ar putea ajunge omul. .t $ 't* '* IB Immanuel Kant . cirmuite dupd regulile dreptafii.gi o gregeali in disciprina nu poate fi indreptati niciodatd. Ne incdntd gandul ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis frumos. ideea unei republici perfecte. O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. de pildd. cici abia acum incepe judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea ce-i intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. De pilda.. fiecare ar minli. fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). careia ii putem da o formii potrivita umanitafii. Dar e tot atit de important. Asta ne deschide vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. fie in 460 disciplini. meniti sd arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. din aceastd pricind.$ . fiind negliiat in tinerelea sa. Daca. Nu e nimeni care. la o varsti mai maturdr.l infdptuim chiar de indata. la el dispozifiunile naturale. gi nu stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa. oare din aceastd Pncln educz fdrd i: C existe tate i dupa o a d mai 1 poati numi ele ri dobd agad semi germ s dezv dezv ajunl sine ating desp cud ome iEi c copi Nul cazL inair pe( prez indi sa-g treb prlfi :lr .fi !'t it* ..cdci inddrdtul educaliei se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. ideea noastrd trebuie numai sd fie exacta. caci aceasta se mai poate completa maitirziu. Este ea. cu toate piedicire ce mai stau in calea infdptuirii ei. Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea culturii. poate ci educafia va deveni tot mai bund gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas mai aproape de perfectiunea omenirii. ea nu este nicidecum imposibila. salbaticia insd nu se poate gterge . cel ce nu e disciplinat e salbatic. pentru un spirit speculativ. gi atunci. Dacd s-ar face aici cel pufin o experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale multora. cum e o trista observalie pentru un filantrop. Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal. neluind parte la importanta experienli a educafiei. n_arinlelege el insugi. in ce a fost negrijat.

Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul existentei sale. inzestrata cu cunogtintele . atingerea menirii este chiar cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche omeneasci pe deplin formatA. ci genul uman trebuie si ajungd aici. rnitdsi rfelege . numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple' inainte vreme oamenii nici n. Omul trebuie abia sd caute a o atinge. Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati prin multe generafii. ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee despre menirea sa. ca s-o poatd infaptui incetul cu incetul. ca nu indivizi izolali.Despre pedagogie >utin o tite ale n pdnd pentru tru un .aveau idee despre perfectiunea pe care natura umana o poate atinge.roprie. Nici noi nu suntem inca prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert. Fiecare generatie. cdci. de pildi. la florile numite ciubofica-cucului cum. Nu indivizi izolali. cu toatd cultura elevilor lor. Natura. Se vede. fdrd indoiala. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu. fie in Cel ce ilbatic. daca le creqtem din riddcind. Aga qi la oml Sunt mulli germeni in omenire. dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. iar aceste principii ar trebui si le devind o a doua naturZr. dacd insi le seminim. in cele mai multe cazuri. adevdratd. Pentru individ.chide gi nu iar de :put o rn vis Pre o ideea Este astrd le ce )cum :asti l9 pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este. ele rZrmdn toate de aceeagi culoare. Nu toli pot fi formali in acest mod. 9i depinde acum de noi sZt dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd dezvdluim umanitatea din germenii ei. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformitate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza dupi aceleagi principii. 9i depinde numai de o semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti germeni. copiii ii imitzr. 461 agadar.Noi putem lucra la un plan al unei educatii mai potrivite. llijarea baticia oate fi i buni rn pas ucatiei i acum ncePe a ce-i landul cireia . noi vrem totuqi sa vedem cum iqi cregte copiii. lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea. pot face ca aceqtia sa-gi indeplineascit menirea. gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale. a pus totugi germenii in ele. fdcand ca omul sZr-qi ajungi menirea sa. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la sine gi fArA sA o cunoasci.

intrebarea e dacd educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general. conducand astfel umanitatea spre menirea ei." Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine.Eu te-am inzestrat cu toate dispozifiunile spre bine.q 20 Immanuel Kant j $ila i 462 celei precedente. ni leqi de privir numi T infdp omul aces impr educ epe se iv gre9 judit cae imit se fi nut creq prel sistr inv de Pre um intt coI fie bul inti q si col int i. cd aceasta.s . providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el. sunt numai simple dispozitiuni. a se cultiva pe sine insugi gi. le predZr celei ce vine.Pdqegtein lume" cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -. De aceea educatia este cea mai mare problemi gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre dezlegare. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri. a infaptui in sine moralitatea. dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare. gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde. dacd e rau. gi noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. Ce mare cultura qi experienti nu presupune deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu. poate infaptui tot mai mult o educatie care dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale omului.. Cici cunoaqterea depinde de educatie. asta trebuie s-o facdr omul. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre modul de educare. qi totugi se mai discuta in contradictoriu asupra ideii lor. gi numai prin faptul ci o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi cunogtinfele ei. ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare qi cea a artei educatiei. prin diferitele ei generatii. gi educatia depinde iariqi de cunoagtere. A se face mai bun. a recAzutmereu in barbarie. addugAnd ceva. qi noi vedem cum omul. ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. la rdndul ei. fdrd indoiali. aqa-zicdnd. fie ti se cuvine si le dezvolti. gi fird sa se desprindd de la sine moralitatea.. DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate. cu aceste cuvinte: . De aceea educatia poate face numai incetul cu incetul un pas inainte. gasim ci sunt foarte grele. Providenta a voit ca omul sZr scoat6rbinele din sine insugi gi i se adreseazA. Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile umane? Sa incepem de la o stare de barbarie. gi notiunea despre primul om e atit de dificila). sau de la o stare gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie (de aceea.

depinde. iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta. Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea prezentd. 2) iar domnitorii ii considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru intentiile lor. in mod mecanic se iveqte arta educaliei numai in anumite prilejuri. Toatd arta educatiei care se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe gregeligi lipsuri. :in el. altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti sistematicd. 465 judicioasi. saujudicioase. adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei intreagd. toati educafia e o artd. . posibild in viitor.t. fdrA guvernare !radictoriu >oziIiunile : la o stare n barbarie tificili). Parintii iqi cresc copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente. 2l gtiri ce $i la popoare foarte civilizate gasim. Acest principiu e de mare importantd. a ou din ea. alta grija decit ca odraslelor lor sd li se netezeasca bine drumul in lume. ci cu stare a mai bunir. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie prefdcut in qtiinfd. pentru ca acegtia szt se facZrmai buni." spre bine. de obicei. le predi ctii despre Presupune it tarziu. Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se infaptuiegte de la sine.i educatia >oate face n faptul cd ientele gi a. rate. prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. o accentuati gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu privire la oamenii civilizafi. iar unul prost-crescut creqte apoi pe altul. in cele mai vechi apropiere de barbarie ni le-au lisat insemnate. altfel nu putem avea nici o nidejde din partea ei. tie s-o flacdr 'i. Dar. fArA plan. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai bund. rdnduite dupd imprejurAri date. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru imitare dupd care se formeazd copiii. cdt 9i progresul acestei arte sunt sau mecanice. agadar. 9i rea e dacd in general. rsuEigi i se in lume" m inzestrat le dezvolti. pedagogia trebuie sd devind un studiu. cdnd observam daca ceva e pentru om pigubitor sau folositor. inceputul artei scrisului l-am putea numi inceputul lumii. deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan' Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir. qi le stare. Dar aici intAmpinam doud Piedici: l) Pdrintii n-au. pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel ca ea si-gi atingd menirea.Despre pedagogie ucafie care raturaleale enirea ei. Atdt inceputul. gdsim cd : problemi nului spre . a genului u-u. fie ea gi corupti. sunt de la sine e insuqi gi. Natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct.

in aceasta . gi cauti aer qi soare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. pe bunii cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o infaptuiascd. schifarea unui plan de educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. ci numai binele statului ror. domnitorii. cici temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale omului. Germenii ce se gasesc in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. Dar a pentru fisc ch fdcut-o PdnA a nadejde nicicd Prin urmar dejudecata ce de la omulPai prin strdduinfz pentru binele t stiri viitoare t umane de sco ici gi colo cdte numai ca o Pa inmulIirea lui. ca sii. Dar e tot mai bine ca ei sd fie educafi de cineva dintre supugi. atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai bund. iar nu. Aga e cu tot ce privegte formarea spiriturui omenesc ai rdrgirea cunogtintelor c cel mult. chestiune. in acest caz. un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte. atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. gi intatnind. care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. in vedere sco primul rdnd d numai abild.. drept in sus. va hotari in primul rand striduinfa particularii. sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se indrepte mai intai pe sine. apoi.d . 464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia domnitori. degi se pare ci ar trebui sii aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee. ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume. deoarece arborii de langa er ii opun rezistenfi. gi unii.$ 22 Immanuel Kant $ :il $ rq . Piirinfiigrijesc pentru casd. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd sub reguli. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea. a-l intrebuinta intentiile sale. gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru care ea posedd chiar dispozitiuni. adevarul este ci prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. supremul bine universal o idee care ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru suprem particular? Niciodata! caci. ajutorur domnitorilor. un arbore insa care sti singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile sale. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie. cdci experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele suprem universal. aga_zictnd. ca cu un pas mal Prin educ I ) disciP anima individ numai 2) omul I instruc posesi posibil aceasL Unele citirea de Pilt Din c aga-zi< $ $ . $i. cum credeau Basedow gi artii.pentru stat. decit daca ar fi educafi de unul de-ai lor. $i este oare.gi atinga scopurile proprii. t mai mare.

se mai giseqte doar incd. abilitatea devine' aga-zicAnd. depildd. ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea cu un pas mai departe de cum au ajuns ei' Prin educalie omul trebuie sd fie deci: I ) disciplinat. nici in omul social. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii in vedere scopul natural. ci lasi aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare' Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd citirea gi scrierea. cel mult. Prin ea se dobdndegte abilitatea. tocmai gdsesc t. se poate infdptui apropierea naturii umane de scopul ei. nemirgin itd. dar mai apoi trebuie sd considere in primul rdnd dezvoltarea omenirii. aqa-zicdnd.tari uiitoure mai bune. printre cei mari. 2)omultrebuiecultivat. n-are altceva in vedere decdt inmullirea lui. gi organizarea gcolilor ar trebui szratime numai dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Toati cultura incepe dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. iaecu rrgirea cunogtinlelor omenegti. pentru aceasta nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum' prin urmare. ee care nostru ebui si este cir ala. Aceasta este posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile posibile. Disciplina deci este numai imblinzirea sdlbdticiei. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri. numai ca o parte a regnului natural. Nici academiile n-au fdcut-o pirnZracum. pentru rlan de 23 ropolit. . Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti pentru fisc chiar de inainte dobinzile. care au interes pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzrideea unei . iar tr.numai pentru unele scopuri. ici gi colo cdte unul care. A disciptina inseamnir a cdrutade a face ca animalitatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nici in individul izolat. altele . Numai prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi. o inlesnesc. 9i ca o vor face de acum. ci gi moralir. Caci ale ale : adusi ?Dela esise e bunii orii s-o devind ii ci in :aresta rmurile oarece d aer qi bineca zducafi numai rceasta *A. gi.sPreanefacesimpaticiinsocietate' Din cauza mulfimii scopurilor.muzica. considerdnd poporul sau. ceea ce prezinti dificultatea cea 465 mai mare. iversal. cel mult mai cere qi abilitate.Despre pedagogie $iunii. dar numai pentru a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru intenfiile sale. nZrzuind ca ea si devini nu numai abilil. 9i. Puterea qi banul nu o fac.Culturacuprindeinvifaturagi instruclia. caci binele atinga ucatie.

se vede deci cd la o educafie adevaratd e mult de lucru.. cici copiii sunt educali in general in felul cd moralizarea se lasa pe seama predicatorului. numai daci Dumnezeu n-ar fi oprit-o. se dreseaza ciini. pe care o numim ciuilizare. ci pentru cd viciur e in sine urail cici. care ar insemna . qi ci Dumnezeu poate face o datd gioex numai t internd. ci in primur rdnd e important ca copiii sa invefe a g6ndi. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel de culturii.. locul unde predicatorii iqi schimbau haina. sau intr-adevir luminat. (Acest cuvdnt vine din engrezegte. gi cd ea ar fi chiar ingaduitd. le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sd cedeze patimii. indreptat. Noi dar sun a oame mizerie barbari fi mai ft face Pt Cantita Tre inaint< instruc intemt rationz existat dupa .camera de consolare. de la to dress. politete qi o anumitii degteptiiciune. prin care ne putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastre proprii. altminteri. insi. E vorba de principiile din care izvorasc toate acfiunile. pentru ea se cer maniere. in educalia particulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi cea mai importanti. Omul trebuie sd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri. De obicei. instruit in mod mecanic. Scopurile bune sunt acelea care sunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fi totodati scopuri pentru oricine. Astfel. 4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea.. cai. * omul poate fi sau numai dresat. sa fie simpatizat gi sa aiba influentd. sa se adapteze societatii omenegti. ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alege numai scopuri bune.) 466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic. Dar ce importanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii din tinerete sa urascir viciul.. D toate t refuza marea de cot St nuer rafiun aici fr noast Se ve gener educz desct sd-i ld Ie-an rafior nevoi . gi se pot dresa gi oameni. oamenilor le placeau ceremoniile in societate.a imbrdca". De aici gi termenul de Dresskammer. t 'd intem< orb. Ea se indreapta dupi gustul schimbator al fiecirei epoci.24 Immanuel Kant 5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent. iar nu Trostkammer. nu chiar numai din cauza ca Dumnezeu a poruncit-o. inci inainte cu cdteva decenii..

Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale. experimentarea fiind hotarAtoare. ebuie >puri. dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si deschidd. culturii 9i civilizirii. cu toate erorile numeroase pe care i le-am putea obiecta. intr-un anumit fel. ci gi. Cdci. Suntem intr-adevZrrobignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467 nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim aici foarte mult. sunt erori care se gdsesc in toate rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri. alege care pot fi 25 mod gi se de la mer. intocmite dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism orb. iar o astfel de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune. a fost institutul din Dessau.Despre pedagogie sa se i aibd fel de e cer I Care lastre :or al cenii. Astfel de misuri aratdt marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni. trducatia 9i instrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice. in starea actualzr a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu mizeria oamenilor. Trebuie si-i ldsim aceastZtglorie. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi toate celelalte gcoli. cum ii putem face pe oameni fericiti. daci nu-i facem morali qi intelePti? Cantitatea rdului nu scade in acest caz. inainte de a se putea infiinta gcoli normale. nam fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. calea. rdnd ipiile :atie :atia cea rl cd rce din lcd laci. Acest institut a fost intr-un . $i e inci intrebarea dacd in starea de barbarie. Noi traim intr-o epocd a disciplindrii. un mecanism. nici o generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de educafie. aqa cd mai e nevoie de incercdri mereu noi. asa lacd datd gi o excepfie. qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se refuza chiar intrarea intr-un serviciu. iar experienla ne invatd ci in incercdrile noastre se aratZrefecte cu totul opuse celor agteptate de noi. ci trebuie sa se intemeieze pe principii. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte numai binele. mer. gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei internd. ln Austria existau in cea mai mare parte numai gcoli normale. unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista. Se vede deci ci. Dar nici nu trebuie sd fie numai rafionante. gi nu pentru cd o cere el. aqa'zicdnd.

sau publici. stAnd in legaturd at6t intreolaltd. o qcoald in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. gi aparfine.:i :. qi aceasta poate rdmane totdeauna publica. Astfel de institute nu pot fi numeroase. a doua. qi educator. sau allii care Ie dau une pen ace eit indt toa sar de ger la. cel din urmdr . cladirile necesare. ei ar fi ingrijifi cu mult mai bine. Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate supunere gi ascultare pasivd. o educatie publica completd este aceea care reuneqte amiindouzr laturile. ajut che ince bun Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. 2) pozitiud. cat qi cu toti savanlii din Germania. in cealaltd o constrdngere morald.l$ anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd lucreze dupi metode gi planuri proprii. chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. iar numarul elevilor 468 primiti in ele nu poate fi mare. culturii.pentru viafd. instructia gi formarea morald. salariul directorului. disciplina care impiedicd numai gregelile. De aici rezultddeosebirea dintre instructor. scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea educafiei domestice. in care i se ingdduie sd facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa. cu ele e aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. practicarea preceptelor se lasd in seama celei dintiii. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala. din acest punct de vedere. dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi. Cea din urmd priveqte numai informafiunea. conducerea este indrumarea in aplicarea a ceea ce s-a invafat. Aceasta este I ) negatiud.. al supraveghetorilor qi servitorilor inghit jumdtate din banii menifi pentru acest scop. De aceea e gi greu ca in acele institute de educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. deoarece ele sunt foarte scumpe. . Daca numai parinfii. instructiune gi conducere. Educatia este sau particulard. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd. care este un conducdtor. care este numai invafdtor. ava prc na1 ins tat gai mi dt i-s d sir qe d q d if G[ s { q :$ J '*l .. gi e constatat cdt. dar sub legi. 26 Immanuel Kant $ ii{ .

. sau negatiud' cdnd trebuie sd facd ce vor alfii. educalia publica pare a fi mai avantajoasi decdt cea domesticd. ul elevilor e scumPe. Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi. Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd de cea publica. dar sub r cealalti t din urmi e rdmdne in seama ceea care a moral6. Copilul sa se indrepte dupd ordinele preceptorilor. cum ei uneori n-au nici timp. cam pdnd la virsta de qaisprezece ani. O gcoali educatie. ar fi ei mai intai bine educati. la rindul lor.coali. sau aceasta din urma fali de cealalti? in general. dat fiind ca nu poate judeca singur 9i simpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el. cdnd instinctul sexual se dezvoltd in el. nici capacitatea necesara. ctionarea tre le dau ajutor in educafie. care sunt ajutoare pldtite. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor. el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilorsale.refuzul de a face ceea ce vrea el.Despre pedagogie >ertatea sd giturd atdt 27 la. . Cdci constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea. in ele sd se facd incerciri qi sa se formeze subiecti. dar apoi si asculte de toanele pdrinfilor. dacd vrea ca altii. cAnd trebuie sd faci 469 ceea ce i se ordond. fireqte. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta. si-i facdrceva pe placul lui. cAnd el insuqi poate deveni tatdr gi trebuie sd fie educator. ilor inghit lstatat ca. Cu ele e necesare. atunci cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald cu capacitatea de a se servi de libertatea proprie. mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr. . 9i apoi sd rezulte din ele o bunZr educatie domesticd. dar le 9i perpetueaza' Citd vreme insdrsi dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd natura insdgi i-a dat omului sa se conducZt singur. Educatia acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. aici. Cea din urmd nu numai ca produie adeseori defecte familiale. alte Persoane. :. sau. nici pldcerea pentru asta. ci gi cu privire la caracterul unui cetifean. Aceasta i gregelile. deqi poate gdndi. ngrijiti cu stitute de tati. Supunerea elevului este sau pozitiud. dar nu se mai poate practica o educatie regulati. datd fiind constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit . la cealalta . cel ie sd arate rgdduie sd a. La cea dintdi intervine pedeapsa. qi anume nu numai din latura abilitatii. din acest umarea in rireadintre areeste un .

a apricarea masurilor de mai sus. cand fipa sau igi exprimd veselia intr-un mod prea zgomotos. . invafi limitarea prin dreptur artora. s q . Er trebuie si simtd de cu buni vreme rezistenta inevitabiri a societdlii spre a cunoagte dificultatea de a se susline singur. Dardespre acestea se va trata mai tilrziu. pentru a impiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii.* rl iE $ . . cdnd vrea sd apuce un culit taios). de pirdi. q i. sd fie tiber in toate privinlere (except.5) trebuie si_i dovedim cd i se impune o constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sare libertdti.ifl --s i$ w '{ ti iq . .. '. atunci el supara pe al|'ii.a uo. adici sd nu fie obrigat a depinde de alfii. Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama.! d { $ d i. deoarece pretutindeni se simte rezistenfit. Fa. totul e numai mecanism. in cele ce urmeazd.i{ t{ l# is # . de a suporta Iipsuri gi de a-gi caEtiga cele de trebuinfd.s { it{ .r_ui dacii acfiunea sa nu se pune in calea libertrifii altora. 9i de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine a unui viitor cetafean. deoarece nimeni nu poate. copiii.. Far6 de asta. din prima copirdrie.$ ''il . precum 9i fiii de principi." vrem noi. Aici nimeni nu se bucuri de privilegii. Acest punct este cer mai din urmd.$ 2B Immanuel Kant d rabde o constrdngere a ribertalii sare. 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sare in alt fer decit numai rdsdnd pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror. ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. astfer. toata viafa lor copii. ci trebuie sa invefe etc.q '.. gi in aceeagi vreme sd-r indrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea. in acest punct. mai ales cei din parinli bogafi.. care sti in a anticipa cunoaqterea in problema sexuala. iar cer iegit din sfera educaliei nu gtie sd se serveascd de ribertatea sa. rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti. cipdta mdncare 9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdm copilur. ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber. Ei cred cd totdeauna va fi ar_aca in casa piirinfilor.iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prin meritur propriu. pentru a fi independent. maitarziu. de pilda. educafia pubrica igi are avant4iere 47o cele mai evidente. cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile.

Dardespre Iwtx . tctiuneasa nu rd tipa sau igi ci el supdri pe scopurile sale rscopurile lor. de pitda. se bucuri de tfi.oare puterile. toata rre avant4jele .ate privintele ima.maitArziu. :d i se impune a propriei sale liber. pentru a ii. care std li.:agi vreme sd-l :. adicd sd :e cel mai din :fel. lucafiei nu qtie ntdde cu bund e a cunoagte :a lipsuri gi de :ndent. deoarece rceleaza prin nd imagine a tate. Ei cred ci pita mancare Fari aplicarea ririnti bogafi. n Tahiti. : ce vrem noi. Fdrd de asta. lor. re: l) si ldsam .

Pedagogiasau teoria educaliei este sau fizicd. sau ingrijirea. I ) formarea scolastici'mecanicd in vederea abilitzrlii. Prudenfa este talentul . Aici invati a cdrmui societatea civild dupa intenlia sa. dar avdnd pentru sine insagi o valoare intrinseci. Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii' cici toati prudenfa presupune abilitate. 5) Pe cea morald. Educalia practicd sau morala este aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. Prin educalia morald. insd. (Practic numim tot ce se raporteazdlalibertate. sau practicd . in vederea moralitdtii. precum gi a se adapta societatii civile.) Ea este educatie spre personalitate. care se poate susline singurd gi poate fi membru in societate. prin urmare. in vederea prudentei (apartinand educatorului). Prin formarea spre prudenld. De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. cdci prin aceasta el dobdndegte o valoare publici. in sfdrqit. Ea cuprinde. Ea ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. el dobindegte o valoare in vederea intregului gen uman. el e format ca cetdfean. 47 | Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu animalefe. educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate. 2) pe cea pragmaticd. este deci didacticd (aparfine institutorului).

Abilitate copildreasci.{ft rilg 32 Immanuel Kant de a aplica bine abilitatea.. nu viclenie. de altminteri. este cea mai tarzie. prudenfd gi bunatate copilareasci. intrucdt insd se intemeiazd numai 472 pe inteligenfa umanii de rdnd. -c o edt gher< folos incel numl casa el art dea doar acee J pirit den laptt .. acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi mintea de copil la omul adult. la care in urmir toata arta educafiei se ciznegtein zadar.. in fetul birbatilor. Formarea morali.. . in vederea abilitalii gi prudenfei.i i' :i 1 . trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. .Ast prejt man extrr laPt Pen mai insd $ . I ritl H d ' . intrucit se intemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapi singur. .i . se inraddcineaza lesne unele gregeli. cici..$ 'li{ "ir 1. trebuie si i se dea atenlie chiar de la inceput gi o dati cu educalia fizica.

in calitate de preceptor. $i mamei. este o simpld prejudecati. 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze mai intdi. el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir. Rousseau a atras insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest . se prea poate intimpla ca in acea casi sd se mai nasca copii. fie prin doici sau pitzitoare. De aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel' Educalia fizicit este de fapt numai alimentare. intrucdt doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. fie prin pdrinfi. din pricini de boalir. ldreascd. Totuqi. de la inceputul pdnd la sfargitul ei. . 9i care e zeros. cum auzim zic?rndu-seadeseori: .oatd arta rudentei. Se credea odinioard ci primul lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere. Dnrrueebuc Cu toate cd acela ce. 9i aici sunt exceptii in cazul extrem. dacd preceptorul se poarti bine. inainte de a putea alapta copilul. in felul ii mintea tgtfizici. Ca copilul ar suge o dati cu laptele gi anumite dispoziliuni. totugi e de folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie. Degi preceptorul are de-a face numai cu copii mai mari.lrucdt se priceapa zi numai nfie chiar Itminteri. Hrana hotardta copilului de naturd este laptele mamei.Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!".. ia asuPra sa o educalie. ar fi pentru copil vdtdmdtor. nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPravegherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici. 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca mama insiqi alApteaza. 9i.

Mai ales trebuie sd avem griji -. citric. in timpul cdnd alipteazd. De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios pentru copil este ca mamele gi doicile. 9i coPii altmin membt daci ir seama totuqi. gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd producii deci. Laptele omenesc insi nu se serbezegte deloc. de pilda. dar mai ales nafiunile din Indii.i! . in nici un chip. vedem ca el e serbezit. . sit mindnce carne. traind din vegetale. dacd copiii varsd laptele. se serbezegte foarte repede c6nd addugim ceva acid. Dacd insd mamele sau doicile maniinci cdteva zile numai hrani vegetald. cdnd inceteazdlaptele mamei. Circ tulburdri cc pZrzim Ede mare cZ decAt al termom numai 9 in virsti general imbrace bZrutur racoros nici un t si fie t< NU VOIT mod int este bit infi Natiun lor mic arbori . de pildi acid tartric.i :i! . gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. Tungugii de pddure..ar putea prii qi copilului. Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului. cd acest lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu. 473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot aga de bine cu lapte cle animale. serbezirea laptelui. chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi. qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il putem ridica fdrA mare opinteali. Cici. beau cu t rugii sun rezistirur dar gi mu trdi.iH :ri rll 34 Immanuel Kant prim lapte nu i. gi cd deci primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. Se pare deci cd totul depinde numai de buna sdndtate a doicii. dacd minAncZr insa apoi numai citva vreme iaraqi carne. I pofta duP invioreazi in Rusia. . qi totuqi oamenii cresc acolo foarte bine. deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit. gi ci acea hrani este cea mai buna. sau mai ales acid din stomacul viteilor. Dar nu e bine si hrinim copiii de la inceput cu astfel de alimente. s-a incercat de la o vreme incoace cu fel de fel de paste fdinoase. Dar astfel de popoare n-au viafi lungd. nu mindncd aproape deloc carne.t! '& . Laptele tuturor animalelor erbivore.':N . laptele lor se serbezegte tot aga ca gi cel de vaca etc. gi s-a aflat. Suedezii insa. intr-adevir. nu mandnci aproape nimic altceva deciit carne. numit cheag. care-i priegte ei mai bine. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. altminteri.S iH s $ 'l$ si nu dir sare etc. Laptele omenesc e foafte deosebit de cel animal. dat fiind ca natura n-a intocmit doar nimic in zadar. degi la o primd vedere n-am crede cd e ugor. Dar vedem la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor.

i-am :dem . de la mamele lor rachiu. )ace iide grija si nu dam copiilor nimic picant. chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in. Lie sd '. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe tulburdri. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd pdzim copiii cu ingrijire. qi se observi ca 474 ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. totuqi. I 1o" iar singele adultilor are numai 96'. Firegte insi cd cei ce rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir.Despre pedagogie ra n-a acest copiii i deci rit tot barte ivore. altminteri insi ei le lasi copiilor intrebuintarea libera a membrelor lor. caci qi asta produce slibiciune' E. ugim d din lU Se 35 rinci te tot cdtva rinte.igi infdqatul le . Nu se va intrebuinta nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei.u. $i pentru cei adulti nu e bine si se gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu i-b.deamintitmaiapoic-rcopiiinutrebuietinutilaprea mare cdlduri. ca de pilda vin. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai in vdrstd se simt foarte bine. infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare' Naliunileprimitive. cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald decdtalceloradulli. $i chiar in ceea ce este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti. copiii capdtd in Rusia. 9i acoperi gropile cu frunze.ii de lecdt :l de cut il n-am ndii. pentru ca urina Ei necurdleniile szrfie absorbite qi copiii si poatZrsta astfel uscafi.Cildurasdngeluilacopiieste'dupi termometrul Fahrenheit. ca sa nu fim nevoiti a da seama ca ei sd nu se incovoaie. al cdror fund il presara cu praf din arbori putrezi. dar gi mulli mor din aceastA cauzA. 9i adeseori asta se intdmpli. Dar nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa mod incdt szrdevind pentru el o trebuinF. in general. obignuinla cu racoarea il face. Pe om puternic.zirea rczit. care' ele insele' beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi. Nu este decit comoditate din partea noastrZt dacd infdguram copiii ca nigte mumii. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug rircoros gi tare. ncios cind >tele. intr-adevir. Dar e totuqi un fapt curios cZrcopiii au aqa de mare pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i invioreazain mod pldrcutsenzaliile lor inczrobtuze." biuturi prea calde. pipiraturi' sare etc. oameni care altfel ar putea trdi.depilda. rcolo )una are-i ului.dinAmerica. $i biile reci sunt bune.sapipentrucopiii lor mici gropi in pamdnt.

f 'l$ . inibuqindu-r. peste a cirei deschizitura se trag curere in crucig. ci doar nu trebuie sa tulburim natura in opera ei. obiect dacd I obiecl a Pla reflex totdet copil. copilul ramdne tot timpur in aceastd cutie. Aceasti precaufie este deci mai buni decit infagatur. !ip. cdci baransarea incoro gi-ncoace e vatimitoare pentru copir. trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie 475 si fie decdt negativi. Modul cel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt. Dacd insi totugi vrem si observdm o oarecare precaulie. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie. se mai evitd prin aceasta ca mama. La noir inszr mulfi copii mor in acest fer. da stricdnt co1 dispozi tArziu t iardgi dezobi tipetelt capabi aplicar vine in insa a< cdnd c puteri. pe cind chiar prin infigare copiii igi deformeazit pozilia corpului. gi vom vedea dacd nu va fipa gi el gi nu se va purta ca un disperat. adormind noaptea.. deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie sd adiugim una noud. Circulalia siingelui modificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi. cand ies din s6nur mamei.). aga ci nu trebuie decdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace.:!$ ceva. o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. unde n-au avut aer.$ 36 Immanuel Kant { produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde. atunci e numai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. atunci rucrur cer mai potrivit e un fel de cutie. iar incovoierea lor este evitatd. cl deprava lumea a set alintati< de rind dezmia copilult' cu el ett seami I creaturl vadd in prea ti Dar. Dar sd infdguram o dati pe un om adult. in timp ce aldpteaza. chiar cind e ardptat. cantdndu-i. in bine. E foarte pagubitor sd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd. in generar. ur"uciio. fipatur insd e sanatos pentru copii. Leganarea insa nu e in general potrivitii. dat fiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. pentru $i acest motiv infdgatur se va respinge. se vede doar gi ra oamenii adulfi ci leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd.tr. gi cutt $ . Ei prind leaginul de grinda casei cu o funie. Atunci se crede ci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. ciici copiii au aici tot mai murti libertate. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. sd nu-r omoare pe copir. de pilda. Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfite constitutive interioare qi canalele corpului.$ '!t s :i8 . ei respira primul aer. ' in Qermania anilor l75O-lgOO (n.

Copilul n-are. Se ea. dar dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta iardgi riul pricinuit. Cici. tri le cdntZr. Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. 9i toati lumea vine in grabd. in timp ce . sau in alt fel. ntiigarecopiii narea. tipe. Dacd insZrii obignuim sd 476 vada implinindu-li-se toate toanele.de pilda. Ldsdndu-i insi sa tipe. insd nu pot deosebi obiectele unele de altele. Cdnd ajunge in aceastd stare.Despre pedagogie :znddejde. cam in primele trei luni. 37 ceva. Cand insd aceastd domnie inceteazd. in primul timp. ei inqiEi se satura de tipat.e tare. Dar. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige. noi le stricZrm qi inima.ii dezmiardir. Dar. Copilul e aliptat. ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. . ii sdrutd. Dar sd :a daci nu va ttie nu trebuie tu mai trebuie burim natura :atie. Ne putem convinge despre aceasta daci le tinem ceva strdlucitor dinainte. ei nu urmaresc acest obiect cu ochii. gi moravurile. dat .unde lia sangelui r dureroasd. 9i cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei puteri. o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt capabili. cAnd i-am dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei. firegte. fie ea incd oricit de obscurd. nici o notiune despre moravuri. va repeta strigitul mai adeseori. le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea. Ei cred deci a face copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se cu el etc. dacir nu bdgam in seama fipetele lor.Modul rnii farani. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de a pldnge. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. cici. lipatul namei. cum fac doicile. ii dam peste mind. ei inceLeazd dupi un timp a tipa. gi pentru otugi vrem sd mai potrivit e lrag curele in tccio.tuncise crede . copilul tipit cu reflexiune. Copiii manifesta in urma. danseazi cu ei. Ei :d nu trebuie re.Leganarea clo gi-ncoace lmenii adulti gi amefealii. Rousseau zicet daci unui copil. copiii nu prea vid bine. vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd lumea alearga la el. dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele. El crede atunci totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. La noi' insa lste deci mai ultii libertate. Caci nici o creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Cici oamenii de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. fireqte cdrsunt suparati. in vdrsti de cam gase luni. frdngerea vointei vine apoi prea tdrziu. Asta este cea dintii depravare a copilului. Firegte cd ei au senzalia luminii. El leagd de acest fapt. numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in aplicare. el fipd ca gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. atunci e ant. mult pdrfite te pdgubitor u-i. in lipetele lor.

Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu.{ -T . defect ce-l atribuia numai cingdtorii. ciind cediim vointei despotice a copiilor. Asta insd este prima depravare.. facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu. el se subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. de pilda. 477 Aqa. Dar totugi e un lucru curios ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble. Pe inaintea sa. Se poate face ca copilul sii tacd. artificiale. Pdrintii vorbesc de obicei foarte mult de frdngerea vointei la copii. negativi. trxtrem de dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru. qi n gi a sucur pdrfilor ext liber. Un scriitor se plAngea de ingustimea pieptului siu. ca sa nu se rdneasca cu agchii qi sa nu cadi pe corpuri tari. el ig corset estr nu l'a imbt putea ajut puternici t cZrci care coPilul sit este suPZ Toate pdgubitoc naturii int trebuie sZ in educat . Li se pune de obicei pe cap o scufie cu margini cdptuqite gi foarte proeminente.am fi stricat-o mai intdi. lor nici nu le strici daca gi cad citeodata... el se lasa cu pieptul pe cingatoare. Dar asta este tocmai o educatie . qi cu greu vom reugi candva s-o facem. Cici. Ei invald cu atit mai bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin cddere sa nu se vateme. Mai ales cingdtorile sunt foarte vdtdmdtoare. Copilul ar t cA nu gtim t gi coPilul a inventa cu inlocuiascZ Unii col mijloace dt cirPZrcita? ca aici nu numai. cr in gener mai Putine it atunci ei ar I pildZt. dacir nu le.N s $ ll if "! 58 Immanuel Kant intr-adevdr. ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. podeaua camerei poate fi acoperitd cu pituri de lina. li obignuiesc in felul acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti copilul apoi mina. s-ar P scrie. Cu astfel de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e cazul cdnd invata singur. notiunea unei ofense. . dar in el fierbe fierea. cir copilul are n mdinile. e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. il obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. Cici c aga de mart intrebdm: . ca gi cum vreun om din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Nu trebuie si le frdngem voinfa. se intrebuinleazd de obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Pentru ca copiii si invefe a umbla. incetul cu incetul. pieptul sdu fiind inca moale. cum un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos. pentru care ar trebui sd mai gi mulfumim. Pentru precautiune. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se tiirasci pe pdmdnt pand ce. Cdci varga nu este tocmai un dar chiar aqa de frumos. Dar. invati singuri sd umble. . Dar. incit copilul nu poate cddea nicicAnd pe fatd.

aqa-zicdnd cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat cd aici nu ajutd cu nimic corsetele. Dar. cu atat omul devine mai dependent de instrumente. fdrd indoiald. Pe care apoi ar trebui si-l inlocuiascir cu alte semne' unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. in general. cu mult mai slab decdt unul ce nu l-a imbrdcat niciodatd. dar launtricd.Despre pedagogie c de obicei ebuie si le ii. inaintea sa. Aici instrumentele naturale sunt mdinile. Extrem de :u greu vom sa taci. atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de pilda. cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii este supSrrdtoare. Ar trebui. Cici cineva a inventat. qi mai mult rdul. Asta insd :ea copiilor. l greu. il : interioare. et igi mai exerciteazit corpul. cind copilul vrea pdine' sd-l intrebam: . iar un om care pod'rtd un corset este. 9i inventia nici nu e aqa de mare. lor r atdt mai inciit prin p o scufie rcpilul nu r educafie 59 negativd. N'ar trebui szr-i spunem decdt ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd' gi copilul ar incerca sd facd un P etc.oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 9i astfel copilul gi-ar inventa cu timpul propriul sdu ABC. 478 copilul ar trage o figuri ovalZr. ci ca acestea agraveaza' numai. in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se . c€rnd il dezbraci. deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali. deoarece impiedici circulatia s6ngelui qi a sucurilor. Cu astfel igur cum e isiim sd se afii singuri ri poate fi ru agchii gi greu. in vederea cdruia ea trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile. cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde copilul are mijloace naturale. scrisul. cum lse lasdcu roale. de pildi. cdci toate maginile nu pot face aici nimic.el se i.. Dar 9i asta e foarte primejdios. ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine. doar. precum qi intinderea. pe care copilul le va line la cFrdere. Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai pigubitoare. oare nu existi mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa. celor ce s-au niscut deformati le-am putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai puternici o greutate mai mare. cand copilul e lisat iiUer. s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a scrie. l copii sd le iesc in felul :ste tocmai ri sd mai gi imi sirutd tinfeazd de ucru curios I Vreun om cingatorile ingustimea Cdci. extrem de necesara' a pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente artificiale. '..

agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie. de poatdmergeladormitgisdsepoatisculalaoriceori.uniiparinliVorcacopiiilorsipoatisuportafrigulmare.$ .nutrebuie si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. 9i la inceput le face chiar rdu. Gisim doar 9i in naturdrpilde de periodicitate. de pildn. omului insa ii priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt. Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai 47g numeroase. nu poate fi deprinsa cu toate. Duritatea este insd contrariul molegelii. in ceea ce priveqte cealalta chestiune. :q r$ . mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. cum e obignuit la inceput. $i animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui. din cauza aceasta. $i vor. deasemenea.j $ 'r. Dar 9i mor.!i I:* . pilda' ca copiii sd 9i mulli copii rdmin la invdfitura. toate animalele erbivore mdndncd lucruri putin nutritive. cici.$ { $ 40 Immanuel'Kant molegeasci. pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd acest sistem. Nimic nu pot deprinde copiii mai lesne.i r { :#ffi' .1 $ :i} J $ . Dar asta nu-i de nici un folos. un numdr necrezut de mare de copii.Darpentruastaenevoiedeun regim special. de pildd tutun. in parte 9i natura subiectelor individuale. Deprinderea este oplZrcereSauoacliunedevenitdnecesitateprinrepetarea frecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Riscim prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele. deoarece prin consumarea des repetatdra acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile corpului nostru. cdci natura umani in general. 9i deci nimic nu trebuie si li se dea mai pulin decit lucruri picante. rachiu 9i bduturi calde.Trebuie.. deoarece. Educatia rugilor merge aici foarte departe. l_ .sausd mdndncecdndocerpirinlii. Dar aceasta nu este nicidecum r{ $ .aqadar' saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva. cu atdt el e mai pulin liber qi independent. mirosul tare gi orice zgomot etc.H :s .sdtsedeprinddcuunanumittimp'pentruca trupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. cu omul e la fel ca gi cu celelalte animale. ca copiii si poati manca la orice vreme' aici nu putem lua ca pildi animalele. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea. Aga.

asta nu se facel" etc. rta frigul mare. numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. Nimic nu e mai pagubitor decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirnge incdpitdnarea. El va fi incurcat in prezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor oameni. Nimic nu pot buie si li se dea rachiu gi bduturi ui de acestea. in schimb. gimor. nu trebuie sa se rugineze. ldd. care gi ea. gi prin asta devine doar timid. Omului insd ii tn timp hotdr6t. Providenta pare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru a putea cdgtiga lumea de partea lor. numai ci nu sunt luate in seami. nu trebuie 4l rF. prin urrnare. imp.. din cauza Deprindereaeste : prin repetarea i.fiecare este.nuit la inceput. cum nu supird pe nimeni cu tipatul sZru. in parte gi >rinsi cu toate.Sa-fi fie ruqine. Cu omul .. ca copiii sa . Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsesc exemple demne de insemnat.Despre pedagogie toleEelii. Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. sau. ci copilul trebuie sd simti totdeauna libertatea sa. gi Omul artrebui. un regim . dacd le priegte.gi )onsumareades tre in funcfiunile rn om sunt mai :ndent. Dar e absolut necesar ca asta si fie irevocabil. Asta e 48o cruzime. mai bine zis. De obicei li se strigd copiilor: . de fapt. el trebuie sd giseascd deci rezistenti. de la copii mai multd rZrbdaredecdt au ei inqigi. iar apoi sd i se spuni: . in general. ne vom insemna mai ales cdt disciplina nu trebuie si fie servild. Riscdm i cu toate cele. sau sd e nevoie de un inderi. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de ceea ce-i cuviincios. Unii pirinti refuzA copiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer. lrece.i ceea ce stricd >eriodicitate. 9i ar trebui doar sd poata ruga toate cele. se poate numi intr-un anumit fel fizicdt.rice ora. $i pentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in diferite situatii. dar aga incdt sa nu impiedice libertatea altora. estenicidecum necesar. Dar asta teral. prietenos cu el. qi. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sd nu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat. ceea ce cer insd rugdnd cu amabilitate si li se dea. Copilul se deprinde astfel sd fie sincer. Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicarea comoditdtii. rutin nutritive. pentru ca eea ce privegte a orice vreme. de pildi. o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului. agadar. in loc sd-i fie . :eva. el igi ascunde adevArata sa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este. Si i se dea copilului cdt ii priegte. el n-are sa se rugineze. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi o disimulare pdgubitoare. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuinteze astfel de expresii. Irebuie. in ce privegte cultivarea minfii. oamenii nu vor sd le dea atentie.ai destull". El nu indrdznegte sd roage ceva. te cele.

qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd. d ochiul.. Cum insd doicile. de broagte raioase etc. il face fafarnic. . un om se poate ardta totdeauna 481 deschis gi sincer numai dacdrsinceritatea e unita cu o anumita bundtate. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privire obraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e. . dar omului nu ii aduc nici o vdtimare. drohen (a ameninfa). s totdeauna c putere. cdci paianjenii sunt primejdiogi.42 Immanuel Kant ingaduit a putea spune toate deschis. gi. fdra a fi timid. indatd ce vdd un pdianjen. Mulfi copii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastd privinta totdeauna copii. deoarece derivd de la driiuen. decdt acea educalie sacditoare. copiii ar cauta. intru nimic mai bund. ce-i drept. gi ast Acum nu tre este numai r se cere Penl de inventiv Ceea ce privegte I ce voluntare. igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei. sd pund miina pe piiianjeni tot aqa ca pe alte lucruri. el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimii care-i aratd mai multd bunivoinfa. adeseori.. oameni au o fafi atat de obraznica. dat fiind ca atunci nu li s-a opus nici o rezistenfa. unii . stdn ldsim si c Aplecdndu-n nu pdtrundi ceafd. mugtelor. nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti.) ar trebui de fapt si se scrie driiust. Partea Pc privire la cultt rirnd in exerc trebuie sd d principald in la toate instt cingdtoare qi 1 pdnd ce inva mai sigur.f .lns naturali. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin. in loc sd fie totdeauna pe l6ngd parinti. asta influenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. fdra indoiald. Ast o distantd. indt putem me4 vedem inain # . Dreist (obraznic . $i o broascd rdioasa e un animal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verde sau orice alt animal. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nu poata dobandi nimic. din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura. Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incd formarii negative. aqa cum vizand arte fete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili de a insulta pe cineva cu vorba. gi modest. red.n. un om obraznic e. Aga.. fdrd indoiari. un ce prin pozitia s directia. de pilda. descoperindu-i o slabiciune a parintilor. ci fiindci i s-au intiparit numai impresii rele. doicile ii fac pe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni. inclft vdrzind-o ne temem totdeauna de o mojicie din partea lor. le rdpeqte acestora respectul necesar in ochii copiilor. Asta il intaregte pe copil in vointa sa proprie. cee Ei din cea a s avem nevoie Renumitul F doar inotul metodd ugoz in care. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd au o infdfigare regeasci. insi. er devine liber. fdra a fi obraznic. nesuferit.

Adeseori se cere pentru asta informafie. qi in urmd el va umbla cu atdt mai sigur. indeminare. turd. la toate instrumentele. se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii voluntare. desigur. sau la organele simfurilor. SZrincercdm apoi a apuca oul. pe innl$mi priporoase de unde vedem inaintea noastrd o addncime. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea naturalZr. ce-i 'eninoasa. 9i inotdm. Mulfi rdn in aceastd imejdiogi. gi d. se deosebegte de animal.) ar trebui de lriiuen. Hotdritor este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. necesara la inotat. pe c6t se poate. drohen nesuferit. sprinteneald. : piianjeni tot lti ce vid un . ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua gi din cea a stelelor noaptea. pentru ca apa sa nu pirtrundd in gura. El expune chiar o metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. o busoli . Unii nd-o ne temem tm vazAnd alte unt capabili de rita totdeauna a cu o anumitd rtii nobili cd au decdt o privire fiind ca atunci rartindnd incd ului nu provin. Astfel renuntdm chiar la inceput la cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt pdnd ce invati a umbla singur. ca sd putem merge pe punli inguste. stdnd pe fund. Omul. putem inota. qi. capul inapoi spre ceafA. intr-un piriu 4a2 in care. vom indoi.te rdioase etc. si ldsdm sd cadd un ou. siguranti. Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt. capul.ele servitorimii ntie sdciitoare. de pilda. picioarele se ridicd in sus. deci in ce priveqte trupul.Despre pedagogie 'd fie totdeauna . De aceea parintii trebuie sd dea copiilor prilejul potrivit' Regula primi 9i principald in acest punct este sdrse renunte. cel putin' iese la suprafati. Ea constd in primul rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota. ceea ce se poate face prin pozilia soarelui. un ceas . cu privire'la culturd. . adeseori copilul insuqi e destul de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente. in loc sZt avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd. Pentru asta e nevoie de putere. dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu ochiul. cum doar inotul e aga de pldcut gi folositor.pentru a stabili timpul.pentru a cunoaqte in pddure direcfia. Aplecdndu-ne. Acum nu trebuie decdt sd dim din maini. S-ar putea zice chiar cd. in primul caz e important totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. gi astfel vom avea pozilia potrivitd. asta :opilului. doicile ii fac . ci fiindci i. :ail intdreqte pe escoperindu-i o ipectul necesar prin fipat sa nu fi obraznic.ireafefei.dar i riiioasdre un >roasca verde 43 Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Pe un suport ce se clatind.Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura o distanti.

Saritul. gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatii care muncesc mult cu capul. Cici copiii au. aga-zicand. se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri de acest fel. pe langd exercifiile de indemdnare. Pe ldnga asta. iivedem. gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cu bine dincolo. gi nici nu cad deci aga de greu. de pildi. Dxercitiul de aruncare. cu ajutorul soarelui etc. mdrimea 9i propor[ia. se mai adaugd gi exercitarea simturilor.]* r. intr-adevdr. aruncarea la tintd. ridicatul. tr2nta. reflexi Segne de vas se poa C4 tromP deoar oareca aga in $i e a e miqca asem( in ace pentrt Dt invati langi tocme IMent -r-r . oasele lor nici nu sunt aga de rigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul 483 puternic. de a gisi pozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii'. acestea toate sunt exercitii bune. mai ales a mdsurirrii cu ochiul. el nici nu este cu desivdrgire ceea ce ar putea fi. Cei mai mul[i oameni insdrse tem de o cirdere ce gi-o inchipuie. Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt. in proporlie cu puterea lor. implica gi exercitarea simturilor.$ s 44 Immanuel Kant Dacd un om nu e in stare si o facd. ffi *1 $ locald. membrele. Dansul. constind in a judeca exact distanta. Cele P< Ele izv de-a bi ajuta d totugi i . pare a fi incd prea devreme pentru copiii propriu-zigi.. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii se obignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mare indeminare dobindesc in aceasta. in general. alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acest fel sunt foarte bune. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuri pentru copii. deoarece la el se mai adaugi gi alergarea sinitoasd. gi aceastd teamd le intepenegte. astfel ci umbli cu deplini sigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri de pripistii. aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngii primejdios.tr). pragtia. acele jocuri sunt cele mai bune la care. Copiii iqi incearci 9i ei inqiqi puterile. fie pentru a nimeri o tinta. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintarea varstei. a . Aga gi imaginatia I Cele patru puncte cardinale (n. cum se calirdfdrir un scop hotardt. purtatul de sarcini. la locul pilda p faptul < qi men ci gtim muzici uite la I a gti pr Jot il num. De cind Fltantropinul din Dessau a dat exemplul. adeseori. intrucit e artificial. o greutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi. prea primejdioase. fie in depdrtare. de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul.

Zmeul de hdrtie este. de pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure. de a gdsi tmiit. $i scrdnciobul este o buni migcare. de pildd. la jocul de-a baba-oarba. Segner a scris o disertalie despre prisnel. in general. . de pildi. deoarece migcarea poate deveni foarte iute. 9i invali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva. Franta etc. 9i anume prin faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard. dar tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc. ci qi in care loc din ea. Astfel. constind in faptul cd. o . Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci. aqa cd nu trebuie sZrse mai uite la ele.tr. ei il numeau priv6cr. intrucdt in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului. cu ajutorul AqaSi imaginatia 45 locali. Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia. prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate la locul unde le-am vAzut de fapt. de pilda micile trompete. Prisnelul este un joc deosebit. De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte. Tot aqa qi memoria localist. 9i de mai mult. ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. iar unui englez. Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor. cdpitan de vas. prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care se poate misura pe corabie indltimea stelelor' Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot. pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus. ci trebuie si ' Memoria locului (vizuald) (n. rgd gi exercitarea rchiul. constdnd nrtia. Dar acestea nu sunt deloc potrivite. chiar pentru cei adulti ea e sandtoasd.gi nici nu cad ci nu sunt aqa de i igi incearca 9i ei um se calirA fdrit asi gi face trupul lraEtia. 9i in care parte. de asemenea. este ceva foarte folositor. un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea. 9i uneori prilej pentru inventii importante.uri. deoarece sunt supdrratoare pentru altii. el se deprinde astfel cu ocupatie continui. e pentru dangii cei cu inaintarea nai ales la barbalii intr-adevir. Ele ar avea totugi oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4 aqa incdt sd poati fluiera din ea. dar copiii trebuie supravegheati. pare a fi incd : pentru a nimeri ales a masurarii : mai bune jocuri tgi gi alergarea nai bune la care.ceva e departe sau aproaPe. toba etc. aga-zicAnd. Pe linga aceasla. pentru a gti prin auz dacd. prea :u puterea lor. nu numai cd gtim in care carte am citit ceva.Despre pedagogie :ste cu desdvirgire din Dessau a dat multe incercdri de cum elvetienii se munfi qi ce mare umbld cu deplinii ar peste guri de putea ajunge cu :m de o cadere ce regte. Astfel muzicianul are clapele in memorie. totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru "reflexiuni.). jocurile copiilor sunt universale.aruncarea xercifiilede acest ial.

Disciplina trebuie si intervind mai intdi. pentru ca el si se formeze. ct fi ocupi scolasti Aul incerca. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: numai sa nu stricim nimic.d . Rousseau zice: . Ajungem acum la cultura sufletului.Pleacd. lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: . agadar ea nu trebuie sd producd gr4ie silitd.. i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. gi gimnastica nu trebuie decdt si-i dea naturii directia. sincer fCrrd obriznicie. c lr: $ .. 485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA.. dar gi pentru altii. La chemarea altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd. dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. dar totugi nici prea tare superioritatea gi dominatia noastrir. Cdci. lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". Noi nu trebuie sd devenim nesuferiti unul altuia. A da legi libertdtii este cu totul altceva decdt a forma natura. pe care o putem numi. decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de om degtept. intr-un fel. buni in lisa co. fard indoiali. animal riu. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii in cuftura trupului lor gi pentru societate. Dar trebuie si distingem bine una de cealaltd natura gi libertatea. destul de incipatoare pentru dinsul. Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un barbat bun.:$ . Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase lungi vreme. nu insa informatia. cu atdt este mai la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. de asemenea fizicit. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale.x q . dar numai ca un om ce trebuie sa trdiascd in societate.'i s 46 Immanuel Kant w H q fie joc cu intenfie gi scop final. unde lumea trebuie sd fie. sd nu-i ddm notiuni de bund purtare care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios.E s . prin sine insugi.! . pe de altd parte. Nimic nu e mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea obraznicd a copilului.Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai intai gtrengari!". cu cit in acest fel trupul copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent. Magazi incearc cd ei ar in vede Asta Pr aibd ort abilitati dar am diferite cale-afz mult. Natura corpului gi a sufletult am€rndur mai adau sufletulu formarea Acea cea morz cea dint6 in privinl toate ac< fi o crea Cultt aceasta moralizi Cultt scolasti scolasti trebuie t elevul e in joc. sau care. lumea este destul de mare pentru noi toti. ce-i drept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in societate.

n bine . 9i asta se cheamd a munci' Formarea joc' scolasticd sd fie pentru copil munca. cu toate cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase. Putem fi ocupati in joc. dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri diferite. cea dintai insa numai spre naturd. intr-un numir al Magazinutui din oottingen. pe de icnue tuarea :em ca uEinici :l sd se trebuie doiali. firegte. numai un scolastich. dar putem fi ocupali gi in sild.stecu tigia . agadar. aqa'zicind. parase animal tinel". cea liberd este aceea care trebuie totdeauna finutd in seami la elev. Cea liberd este. in cultivarea amAndurora. copilul szrse joace. in cazul din urmd avem moralizare. critici cu asprime iluzia celor ce incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc.Despre pedagogie trupul ste mai tnastica rbuiesd ntdi. Formarea sufletului se poate numi. in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd. 9i poate fi o creaturd riutdcioasd. fizica tot a9a de bine ca 9i formarea trupului. care metodZr este cea mai bund in educafie. un om poate fi foarte cultivat in privinla fizicdt. ceea ce-i gi foarte laudabil. ruie sdr i mare 47 sufletului se acordd doar in punctul cd. aceasta este pragmatici sau morald. se cauti a se impiedica depravarea. cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea joc' cea scolastici. el poate avea un spirit foarte format. nu >ecopii u zice: . cea libera sd fie Aufostschilatediferiteplanurideeducatiepentruase incerca. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a ldsa copiii sd invele ca in joc. dar. Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate. sd aibd ore de recreali e.eti mai vioi un lere de 'itor in ?marea er fdrd tt este: purtare . $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din cale-afarddispus spre neactivitate.. o treabdr serioasi. ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere. cdt 9i la cealalti. qi cd arta mai adauga apoi ceva atat la una. rdu cultivat din punct de vedere moral. cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca' numi. Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd. insd. dar el trebuie sd invefe 9i a munci. cultura abilitalii sale este. ca 9i cultura spiritului. cu cdt un om a lenevit mai mult. Asta produce un efect cu totul contrar. Lichtenberg. gi ea bund. cu toate acestea. nu cultiuare. in cea scolastic5 insi elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere.

pentru t Kant deosebegte .).silit" de -silnic'. fdra indoiali. gi ne place sa alegem drumul cel mai scutt. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. gi.$ # rH s ^t 4A Immanuel Kant La muncd. E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci.8 .Silit' are sensul de -ducitor la scop" . daci Adam gi Eva ar fi rimas in rai. Ocupafia lajoc e. $i in ce alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir.Zwangsmiissig (n. un rdspuns negativ. ficdndu-l sZrnu se simta pe el insugi. atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun alt lucru este scopul drumului nostru. gi de it vren mult totdr ace( ean $ $1 inse mai ina iste este sine -nl de jud enc sun ma Istc jud jud fac Act in tAn ex( h 4 .tr. si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple frumusetea naturii. dimpotrivd. Tot aga de gregita este ideea cd. cdci omul cere ocupafii. . cu cdt drumul este mai lung.:' 4 "4 4 . E.. Cdnd ne plimbdm. Abia prin multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare pentru subzistenta sa. de fapt.. De aici se vede ca oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt constrdngere. decdt in gcoald? $coala este o culturd siliti. fdrd sir avem in vedere vreun scop.$ * s l . cu atdt ne place mai mult. ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt sd mindnce. Cdci cu cdt oare e mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar ca adultii ar cAlAn pe bdt."s 's .. $ el. Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul. aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd muncim. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate pregatite de mai inainte. atunci plimbarea insigi este scopul. dartrebuie sd fie. gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea 4a7 dupi munci. Daci meryem insi incotrova.t Este extrem de pdgubitor dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. ci noi o intreprindem de dragul altui scop. El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare. pldcutd in sine. ocupatia nu este in sine pldcutd. Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Copilul trebuie deci deprins cu munca. dar ei au totugi caii lor de bdtaie. va primi. A$a e gi cu jocul de carfi. straniu sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i.

Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa t in original. totuqi cari materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele. dar din aceasta cauzA ea n-are voie sZrfie silnicd. gi de aceea cultura memoriei e foarte necesara. de pilda. Puterea de judecare este aplicarea universalului la particular. Un astfel de om nu este.). Ratiunea este facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul. i1i . citeazA o reguli generald.$tim doar ce avem in memorie" (n. e de insemnat cA eainainteazd mereu. istefimea. )dndne drumul :m insir I vreun alegem straniu . de pilda.). memoria etc. Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de judecare. Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare. rdspunzdnd totdeauna la intrebarea lor: .Despre pedagogie inoio potrivi. in general n-ar fi decdt sd [inem prea mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor. 2. Cele inferioare se cultivi qi aqa in aceeagi vreme. de pilda un om care are multi memorie. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. adici inrobitoare. pentru lucdtor 49 el. silnicd (n'tr.. Silitd trebuie sd fie educatia. fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli. in vederea inteligentei' Aici regula principali este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru sine.pentru ce e asta?" 9i . Ea trebuie si aibi in vedere mai ales facultatile superioare.. cici. sktauische.red. : care-l Inuse lecea iince :cit in lubitor a joc. firegte.numai in folosul inteligenfei. de pildd imaginatia . decAt o enciclopedie vie.. Chiar dacd copilul n-ar intelege de indatd folosul acestei constrdngeri. totuqi va observa cu vremea marele ei folos. locuri din poeli unde ea e exprimatd.pentru ce e aceea?". ci fiecare numai in raportare la cealalti. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului sunt utili. dar nici o putere de judecare. adevdrul siu. Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 are. munci. ddndu'i-se astfel prilejul de a-qi exercita istetimea.d gadd 'ede ca :oare e lu chiar ile. il putem face sa arate exemple din istorie. degi nu pot produce nimic de seama.t in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti. dar numai in considerarea celor superioare. Inteligenta este cunoaqterea universalului. ria prin )cesare lrijit de r toate toiti sd :i omul numitd dam gi r decdt emple aqa de )are. . in acest caz. Cdnd un tAnAr. gi un timp in care muncegte.

I anumiti regulile orientz I Lumea . numai o afacere pentru brirbafi. in orice caz. Aqa e. i de-a-ndo Mem totdeoda Mem 2) prin ci nu prin I intai pri Orbis Pi incepe c general. Trebuie szrocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazd sd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. ei igi inchipuie in roman un roman nou. deoarece ei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele. pe langa asta. Copiii. cea mai buni metodd. gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumit mecanism. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati. gi cele mai frumoase talente se pierd la un om care e robit distracfiei. cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie. chiar dacd se distrag in desfdtdrile lor. la limbile vii. iar memoria trebuie si le pistreze. s-a fdcut. 9i in foarte multe cazuri el e chiar foarte util. Memorarea e foarte necesard. cel mai pulin in gcoald. citirea de romane slabeqte memoria. Le putem invdla sau prin memorare formala. Tineretul trebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat. pentru istorie inci nu s-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit. Trebuie. de pildd. ii vedem ins6 mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele. sA luam toate romanele din mAinile copiilor. 9i cu limbile. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi de a le istorisi apoi altora. cdci atut repare. mai intdi impresiile sensibile. decdt cd le servesc ca distracfie cand le citesc. gi mode invitimr cea matr prin plar actuald odinioat La< gtiinta c singuru departe curgdto trebuie r in aces sau del mai ale Reg intelige Pentru t ci qi avi E. ea nu ajutd decdt spre sporirea impertinentei. Cel mai pagubitor lucru pentru copii este citirea de romane. in futuram obliuionem. dar cel mai potrivit proceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce se gdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit a gandi. inviilarea cuvintelor este intr-adevZrr necesara. de pilda cdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. ei igi revin totugi in scurtd vreme. Istoria insi e un mijloc excelent de a exercita inteligenta in judecare.50 Immanuel Kant q 488 urmeazd. sau prin conversafie. nu prea merge bine. Astfel. incercarea cu tabele. dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare. dar qi cu acestea. deoarece ei igi randuiesc imprejurarile in alt mod. gi aceasta din urmi este. Memoria mai ales iubegte acest mecanism. Citindu-te. se pare. iar declamarea este. o anumiti deprindere. Din acestea fac parte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitor examen sau in vederea uitarii ulterioare. de aceea. ce-i drept.

inainte de a citi ceva. . Apoi un aga-numit Orbis pictust. cdt gi cea fizicA. mai ales al ochilor.Despre pedagogie ie sd r SaU r din area rivit ese etul itat. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche.i in anu s-a . cu mineralogia gi cu descrierea naturii in general. 9i inteligenta. chiar dacd uitim intrebuintarea lor. de asemenea.red. nu gtiu ce citesc etc.Se pune aici intrebarea: I Lumea in imagini (n. cdci atunci ei mediteazd. dar pe l6ngi ea.ildd ". 5) prin limbi.). pe care copiii si le invete mai intai prin auzite. Dar 9i copilul trebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta. Memoria trebuie cultivati de timpuriu. Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni. vorbirea elegantd gi elocventa). tmit . in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust.o lla lin nsd :le. conduc apoi la geografia politica. 4a9 totdeodatd.ea ste. S C 5l Cea arA. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen Ei modelare. in urmi insZrgust al ideilor. la istoria veche etc. ci qi avdnd conqtiinta unei reguli. De la starea actuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea de odinioard. tr. 9i se poate incepe cu botanica. La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtite gtiinla cu putinfa. citirea trebuie insd exercitata din cap. aIAt cea matematicd. Primul invdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia. matematica pare a fi singurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. cum si le ascundi sau cum si le repare. . :aza mai ece ile :qte ide rate :in Lrile 'aa rtin . ldmurite prin plange 9i ha(i. 4jungem la geografia veche. 2) prin citire qi scriere. aduce bune servicii. Avind regulile in memorie. ne vom orienta totugi repede iardrgi. foarte bine de a prinde regulile intr-o anumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. Mai departe trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea curgatoare. nu fin sau delicaf. pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic. potrivit rdnduit. fac iitor em. rdspund pe de-a'ndoaselea. Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultive inteligenta. intre toate gtiintele. pentru care e nevoie de matematica. 9i nu prin buchisire. Istorisiri de calitorii..

j. Educatia fizicit se deosebegte de cea morali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev. in celdlalt caz. l) Cultura generald a facultdfilor mintale. '. aplicarea e foarte nesiguri atita vreme pana cdnd se ajunge la reguli. nu din obignuinta. b) sau morald. Totul e pierdut daca vrem sa o intemeiem pe exemple. Aici totul se intemeiazd pe exercitiu gi disciplina. a tariei atentiei gi a istefimii. :" .'. nu numai sd sdviirqeascd binele. cdci nu le retinem daca nu sunt legate intreolaltd. dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula 49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e infeleapta. intr-un m sau inver dejudec Ea e ne vorbeEte citesc ai Prin seamac nevoiec ralionez nu e vor ceea ce o ratiun Fac noi ingin . h g in ce prive Copiii au c incordati I infrdnatd desdviryir pe toti col celelalte. la invdlarea limbilor. pedepse etc. totdeauna cu ceva inainte. a memoriei.t o bund di rdtici in P anumite f geografia timp expu trebui. Ea este pasivd pentru discipol. a doua insZr e activa. ci pentru a intari forfele sale mintale.cre in ce intaritd in obiect nu a simtulu nu poate educatii. Regulile insd mai trebuie ordnduite la prilej dat in clase.. Aici gdsim cultura facultatii de cunoagtere. Despre cultura simturilor. nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali. deosebiti de cea particulard. El trebuie sd inteleagi totdeauna temeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei. Altii gandesc pentru ddnsul. in acest caz ea nu se intemeiaza pe disciplina. s"a vorbit mai inainte. Immanuel Kant . Trebuie sa nazuim ca elevul sdaclioneze bine din maxime proprii. 2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Ea n-ar fi atunci decdt disciplina. Ea este: a) sau fizicd. ci si-l faca fiindc6 e binele. farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoasca maxime. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta in maximele binelui. a simturilor. el trebuie sii asculte de conducerea altuia. a puterii de imaginatie. . de pildd a mdsurarii cu ochiul.s Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli abia in urmi. ci pe maxime.s " '1 i. ameninfari.:tr Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despre intregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge. in ce intdlnim ratiunii. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune. 52 .$ .{ . Cramatica deci va merge. deci tot ce priveqte facultd[ile inferioare ale intelectului.

ci de reflexiunea asuPra a ceea ce se intdmpld. in economia gi structura sa. chiar pe cei mai mici. Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim. O agdfare rigida a gindurilor noastre de un obiect nu este nicidecum un talent. chiar daci o cred! Prin ratiune intelegem principiile. dimpotrivd. intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli. sau invers. ea trebuie 491 infrdnatd gi adusi sub reguli. dar totugi nu vom ldsa-o cu desirvirgire neocupatZr. aqa-ziclnd. intitnim aici cultura inteligentei. Copiii au o imaginatie extrem de putemicd. vom nota cd ea trebuie intaritdr in general. Memoria insi se intemeiazA pe atentie. Dar trebuie sd ne dim seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu e nevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze. a lotdeauna atoriei. plante etc. dupa cauzele gi efectele sale. ln ce privegte cultura puterii de imaginafie. ele trebuie si invioreze geografia. aqa-zicdnd. in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului. Inteligenfa o putem forma la inceput. Figuri de animale. qi ea nu mai trebuie incordali gi intinsd nicidecum prin basme. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cu geografia. Puterea de judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd. Lfiindcd e ilor sti in . Istoria insd ar trebui. prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. in care imaginafia lor nu poate ratici in gol. Dimpotrivi. ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i.Despre pedagogie reguli Sau regula din urmd e gurd atdta naitrebuie . Distractia este vrajmaqd oricirei educatii. ci trebuie sd se linA. in ce priveqte intarirea atentiei. Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau se vorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. e practici. a puterii de judecare qi a ratiunii. $i asta e o buni distractie pentru copii. dar nici nu trebuie sa i se ralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci nu e vorba de ratiunea speculativd. ci. in hotarele unei anumite figuri.te de cea tru elev. vom nota urmitoarele.ci nu sunt inviitarea 53 :ici despre ate atinge. sZrintervinZrabia mai tdrziu. nu :i pentru a rercifiu gi cunoascZr trebuie sd tru ddnsul. de pildd dacd punem imediat . credem. Cdti nu citesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe. deoarece in acest caz el e inflexibil gi nu poate fi aplicat dupd plac. \ici gasim >uterii de lecitot ce re cultura ai inainte. ar putea insoti in acelaqi timp expunerea. o sldbiciune a simtului nostru intern. Plictisindu-se chiar de toate celelalte. Ea n-ar ca elevul bignuinfd. E vorba de o raliune care. csebiti de cfiune. Harfile geografice au ceva ce ademenegte pe tofi copiii. reiazit pe vrem sd o :tc.

in general. inclinarea spre molegeald este pentru om mai rea decdt toate relele viefii. Ajutorul cel mai mare al infelegerii este producerea. Dar. totdeauna nr dorim numai strica tot atA Cine insi il t sau morali. ocupa[iile pentru care se cere incordare. Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere gi nepldcere. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punct de vedere istoric.S i-a dat omult parintii nu lt atunci cAnd t atunci cind inrddicineaz Vointa ct ci trebuie nu naturale. Tala. Numai putini oameni insd sunt in stare sa o facA. aga-ziciind. invdfiim in modul cel mai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invafim. dar indati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoasca principiile. intr-un fel oarecare. nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuie sd-i ldsim sd aleagi. ii molegesc. gi totuqi se observdr cd copiii. firegte. cam inceatd. din noi inqine. dar sentimentul insugi nu trebuie moleqit. da. I Copiii nu dacd iegim ir Amintim aici Nu se prea v( de pildd. De obicei mamele le intrd copiilor prea mult in voie gi.. trebuie sd avem in vedere sd nu turndm in capul lor cunoqtinte rationale. E de aceea extrem de important ca copiii sd invete a munci din tinerete. inlelegem 492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. In religia generali insi trebuie si aplicim metoda socraticir. La E impotriva I cel tare si a copiilor nici stoarcd cev incipitanea d .t ' . ast niciodatd:. Metoda cateheticd-mecanici este. Ei nu trebuie sd cunoasci principiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali. ba1 cuvine". care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi. Ei nu trebuie sd ralioneze asupra tuturor lucrurilor. daci nu sunt alintati. Metoda socratica ar trebui sd constituie regula pentru cea catehetici. Ea trebuie sd fie negativi. in ceea ce privegte mdncarea. exemple de cum se pot scoate chiar la oameni bdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. atunci cdnd incercam a scoate la rveala cunoqtintele la un elev. gi e greu si intocmim lucrurile aga incdt. iubesc intr-adevdr distracliile unite cu oboseala. socrate. q 54 Immanuel Kant .J in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. bund in unele qtiinfe. Asta t nu-i lasd sd zb ceva. La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic. de asemenea. ci sd scoatem din ei aceste cunoqtinfe. in expunerea religiei revelate. ceilalli sa invele gi ei ceva in acelagi timp. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor). Copiii. in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon. in general. ca ii ia totugi unr sd se veselea Se crede ci-i lisdm sa fi tocmainec sunt bolnavi in faptul cd P curaj nou. in multe privinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. tra este. metoda catehetici-mecanicd poate fi consideratdr excelentd. de pildi. mai alt mamd.

nu se cuvine". prin faptul cd mamele nu-i lasa sd zburde.apoi sd indrepte lucrurile. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd sunt bolnavi etc. Iar cur4j nou putem dobandi daci dorim numai ceea ce e just.. asta le putem spune. frAntd. acela nici nu renuntd la sperantd. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze. La inceput. de religiei netoda l punct rate fi cere gi insuqi tru om >ortant u sunt rseala. il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe mami. de pildi. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem totdeauna numai posibilul. rivegte rebuie fr prea xvd cA 55 copiii.. fireqte. Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: . cdnd. Ribdarea are doud infdfiqdri. qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii. ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge. sau in faptul cd dobdndim curaj nou.Nu se obiqnuiegte. . Dar asta n'ar fi tocmai necesar. De obicei pdrintii greqesc aici qi se incdpdfaneazd. sd alerge etc. baga degetul in gura etc. E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca cel tare sZrasculte de cel slab. Ea consta sau in faptul cd pierdem orice speranta. fdrd indoiala. Ei devin astfel mai ales daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori. mai . de teamir sd nu li se intdmple ceva.. ilor sdi. ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor naturale. Asta se explicd. ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine atunci cdnd mint. care ii ceartd. refuzdnd copiilor.Sa'ti fie ruginel". lipsa de nddejde strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului' Cine insi il mai poate dobandi. Tata. De aceea nu trebuie sd ceddm copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor. Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. insd. cu privire la starea sa fizicdr sau morali. sunt in ocratic. se inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati. :r-un fel >ameni r multe buie si noasci afi. dar noascZr :sdnu r din ei rstituie rtd. sd se joace qi si se veseleascd dupd cum e felul biietesc. cum am sPus-o mai sus.. copilul trebuie sZrasculte orbeqte. dar nu trebuie sd le strigdm niciodatd: . Vointa copiilor nu trebuie. Dacd deci pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit atunci cdnd mint. mai ales bdietii. Natura i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte.Despre pedagogie . decdt in cazul in care mint. lisdndu-i si stoarcdr ceva prin sili. La boald.Sa-tifie ruqinel".qie rcam a [e 9i ei ste.elegem crul cel >dulcel vAldm.

Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd totul prin tipete. gi aceeagi atitudine trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. dar atunci cind o fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. la drept vorbind.. ceea ce totugi nu putem admite decdt foarte arareori.1 ffi . Rezistenfa ce o intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald. la rdndul nostru. ei devin molegili. daca el nu ne face nimic pe plac. trebuie sd se intdmple. mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Modul in care ar trebui si se poarte. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer.S . gi asta numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei. Presupundndu-se. De aceea. Aceasta impiedicd necuviinlele. gi este. sir le venim in 4iutor. Gasind insd o cauza sa nu o indeplinim. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de viirsti frageda este ca. daca ii roaga cu stdruinti.H w Y l modul de git a actiona du disciplind nu totuqi cu anii a cZrrorechitz mici acest lu cere deci de Cdnd co sd-l intimPir da crezare e qi il rasplatir avea bine. in acest caz.i* . daca nu intervine o cauza importantd pentru a proceda altfel. noi trebuie sd indeplinim rugdmintea copilului. firegte. intrucilt doar nu facem decdt sd nu le intrdm in voie. Copiii sunt alintati cand li se intri in voie. dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. ce-i drept.q . a la altceva d< bun sau rau Maxime morala treb copiilor noti intemeie sZr este ceva a aruncam ag Prima strddt Caracterul inceput ne . Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime.d 56 Immanuel Kant tdrziu. ei devin rauticiogi. dacd dobandesc insd totul prin rugdminte. Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. sFrsimti superioritatea pdrinfilor. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit 494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor. incA nu l_au cunoscut. nu-i facem lui nimic pe plac. Acest refuz are apoi efectul nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. nu pe disciplind. ii impiedicdm totodatd. ale umanitZ sunt qi ele inteligentd: sa treaci n< potriviti grt Dacd vt dZrmbine st anumit plan exactitate. pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. ci copilul are o predispozilie naturali pentru incapafanare. tot ce cer ei. cealaltd formeaza . orice refuz trebuie sd fie irevocabil. sd-qi manifeste supdrarea. cei slabi. nici noi. atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise intampla ceva neplacut. ceea ce.! . ( cZrciputem f pedeapsd. pentru mur nici prelunl lisa copiilol $ i$ 'a . atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd. Fringerea voinlei produce o mentalitate de sclav. negativd. dar sunt cu desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei gi dorintelor lor. noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. cind ne impotrivim vointei copiilor. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt ojucdrie a parinfilor.

daci nu-ifacem talitate de me. anumite legi. care se stinge insZt totuqi cu anii. La inceput ne insugim maxime ale gcolii. nici scurtat. toatd viata. unde nu se intdmpld aqa' cErciputem face binele fErAa primi risplatd. cei slabi. Vedem insd lesne cd la copiii mici acest lucru e greu de fdcut. ln chestiunile indiferente le putem ldsa copiilor alegerea. pentru distractie. ce-i :buie si se :eriorul lor. Si asta i. Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi a acliona dupi maxime. atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume. maxime ale umanitifii. de pildd. numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna . in cultura moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. bindeascd : insi totul intervineo rebuie sd zasdnuo tltd rugare.Despre pedagogie fuzdm fArA lor. ar sunt cu ptulvointei ne cat sunt vorbeasca. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu 9i il rdsplitim cdnd face binele. Astfel le fixdm. todati. ci si-l intdmpindm cu dispret. spundndu-i ci pe viitor nu i se va da crezare etc. Daca vrem sd intemeiem moralitatea. Prin disciplind nu ramAne decdt o deprindere. Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter. dar subiective. Cand copilul. Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. Moralitatea este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o aruncam aga. copilul asculti de legi. care trebuie urmate cu cea mai mare exactitate. pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina. 9i rdul fdrd a primi pedeapsi. poi efectul nite decdt ald pentru ul cd. atunci el face binele pentru a avea bine. deqi pedeapsa trebuie si fie totdeauna potrivita gregelii.i atitudine tenta ce o gi este. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495 a caror echitate o infelege el insuqi. Cand iese apoi in lume. nu trebuie sa-l pedepsim. trebuie si ne ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un anumit plan. de pildd. 9i el va fi bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul. 9i acest timp apoi nu trebuie nici prelungit. ele izvoritsc din propria inteligenfa a omului. La inceput. la it sd nu le tot ce cer. Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter. Maximele sunt gi ele legi. cu dispret. un timp pentru dormit. pentru muncd. rcd nu l-au a copiii de em ci li se tncicdndo . Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie sZrtreacd nepedepsitd. nu pe formeazir J/ modul de g6ndire. minte. nu trebuie si pedepsim. qi nu dupi anumite impulsuri. 9i cd de aceea cultura moralZt cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere. iar mai t2rziu.

s . D drept ca adeseori ii dojenim pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli. 496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori. in al doilea rdnd. Caci altfel legea inceteaza de a fi universala. el devine rebel. Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. La copii insi nu trebuie si formdm caracterul unui cetdfean.\ { i d 5B ' Immanuel Kant $ ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o ascultare falA de de uoin[a absolutd. credem. dar qi cea dintai e foarte necesara. dupd ceas. Cici cu privire ta ddrile publice. Aceastd din urmi ascultare. in unele cazuri. dar sunt multe lucruri pe care trebuie sa le prescriem qi ca datorie. ne poate conduce numai datoria. De caracterul unui copil. presupundndu-se chiar cd copilul n-ar pricepe datoria. gi atunci ea e absolutd. degi poate cd nu-i sunt pe plac. intre mai mulfi copii. De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a constrdngerii. deoarece pregdtegte copilul pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca in viitor ca cetdtean. e foarte importanti. totugi. de pilda pe omul care. la munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri. apoi. nu inclinatia. gi copilul va intelege. qi atunci ea e de celdlalt fel. uoluntard. tine inainte de toate ascultarea. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala. adeseori nu gtim cum sa-i luam. este o dispozilie spre formarea caracterului. nici o preferinla fafa de un copil in mod deosebit. Asta aduce apoi mare folos pentru intreaga viafd. nici o predilectie. invitdtorul n-are voie sd arate. a fixat pentru fiecare acfiune un timp anumit. dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd. totuqi e mai bine aqa. ci ceva este datoria sa ca om. Dacd ar { il putea int la o virsl Orict ascultare calcare z de priso: Pede a fi onot cdnd un inclinatii fel de pt moralitdt este o p Ped sau in a! morali I luare-ar (dispozi caci ace (dispozi Asct a adolet este sau singur p dacAmi deoarec numai i deafi pedepsi nu treb pedePs pedePs caracte inlocuia Ped negativ asupra d $ . sau din incredere. gi fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui conducdtor. mai greu. ceea ce e de observat mai ales in qcoli. gi nicicdnd nu putem gti bine ce trebuie si credem despre ei. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi. mai ales al unui elev. gi aceastd regularitate. Ascultarea poate fi dedusd din constringere. firegte cd e bine aga. deqi pare a fi pedanterie. ci ceva este datoria sa ca copil. insd. ci caracterul unui copil.

tendinta care ajutd moralitatea. gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. in . Ascultarea este. Pedepsele fizice nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. ceea ce insi nu e cu putinta decdt la o virsti mai inaintatd. Celelalte pedepse trebuie aplicate cu luare-aminte. o privire dispretuitoare este o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd. Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd de ascultare. prin acestea nu se mai formeaza totuqi un caracter bun. gi e de celdlalt importanti. deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale. cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria (dispozitiune mercenard). ca sd nu rezulle de aici o indoles seruilis (dispozitiune servila). de pildi cdnd umilim copilul.l a : cazuri.are voie sd o preferintd a inceteaza toti ceilalti rebel. persoana lor fiind obiect al afectului altuia. Aceste inclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. primindu-l cu o rdceald glaciala. teqtecopilul deplineasci ac.trdngere.giaceastd ipozitie spre r tine inainte mai intdi o >ilea rdnd. gi uni a unui . De aceea acest fel de pedepsire este cel mai bun. ascultarea ar fi gi mai perfecti. $i la o cilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu este de prisos. de pildd. sau morald. Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului de a fi onorat qi iubit. Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite. sau ascultarea copilului. mai departe. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri asupra lor. mitd lege a ersald. ne pundndu-se bine aqa. Felul dintai e inrudit cu pedeapsa morali qi este negativ. Pe care gi-o atrage omul singur prin purtarea sa. sau in aplicarea pedepselor.de pildd iune un timp ld. sau a adolescentului. Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efect negativ. Aceastd pedeapsd este sau fizica. Cdnd pedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi la pedepse fizice. cdnd copilul minte. gi atoria sa ca m. Aceasta este sau de fapt o pedeapsdnaturald. in unele uri pe care I apoi mare : p u b l i c e . ttem gti bine rriii dojenim guli. inclinatia de a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda in pedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti. sau insi pedeapsa e artificiala. rnt qovditori. deoarece vine in ajutorul moralitafii. gi aceste pedepse sunt cele mai bune. 9i nu numai in copildrie. de pildd cind copilul se imbolndvegte dacd mdndnca prea mult. tigeze toate 'e. La inceput insd constringerea morald trebuie sd inlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor. Daca ar 59 putea intelege gi acest lucru. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd.ceea .Despre pedagogie trebuie si rui copil.

trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. sd sdrute mAna etc. ci veseli. suo t . N ceea ce-i gregiti. Dar aici este locul si se faci intrebuintare de ruginare. Un al doilea element principal in intemeierea caracterului copiilor este dragostea de adevir. A lisa copiii sd multumeascd. $i nu totdeauna oamenii cu infifigare aspra sunt gi cei mai rAi. dar nu este totdeauna o dovadd. ei ii fac tot mai incdpdtdnafi. daca pdrintii iqi pedepsesc copiii pentru incipatAnare. qi sub seve scurti vre in acest st gi unde se Sufletul d Mulli buni gi ct Sunt anii supugi dit gi incd mz $ fl rS puer. cdnd sunt pedepsiti. Ea este trZrsdtura fundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. magulitoare lor. E obligafia tatalui sdrvegheze ca copiii si se dezobiqnuiascd a minti. 49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultarea copilului. cdci mamele de obicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantd sau de importanti prea micd. rea-vointd minie fatr Unal' sociabilit totdeaune acestui lu Copiii sd desfitiril unul dint caracteru potrivnicZ Copiii soarele. dacd are ceva bun intr-insul. imbujorarea de ruqine ne trddeaza cdnd mintim.60 Immanuel Kant general.. Un om care minte n-are nici un caracter. ba ele gZrsescchiar in aceastd manifestare o dovada. Adeseori ne imbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinui de ceva. Cand pedepsele fizice sunt deseori repetate. Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare a prins rdddcini. ci abia la virsta tineretii. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem ffi de la copi atrage ch pedepsi t pedeapsd PedeP care cele pildd cdnt sociabil.Multe a . indata ce a crescut mai mare. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. ci adeseori ei se lasi lesne induplecati daca li se vorbegte cu bldndete. e absurd gi ii face pe copii servili. A vorbi copiilor de datorie e osteneald zadarnica. Unii copii au o inclinafie spre minciund. dar. pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna [inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor ' este scopul ultim al pedepselor. La urmi ei considera datoria ca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. A face ceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. privind excelentele dispozitiuni gi capacitdfi ale copiilor lor. cdci acum copilul o pricepe bine. care foarte adeseori trebuie atribuitd unei imaginatii vioaie. ele produc incdpatAnare gi.'d . asta rezulta numai din temperamentul siu. Copilul ar putea fi condus numai prin instincte. gi. $i ruginarea nu trebuie pusd in aplicare la copii.

de pildi cand copilul minte. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentru ceea ce-i bine. sudavit et alsit. gi incd mai rar libertate. ci numai pentru caracterul siu.tr. 499 -r . el a asudat gi a degerat' (n. Cand are libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit. deoarece. Pierderea stimei este unica pedeapsd potriviti pentru minciund.trebuie si prefere pe nici unul dintre elevi pentru talentele sale. doar ci minciuna lor ar atrage chiar indati o pagubd dupi sine.inainte de toate. A face orbicopiilor deri datoria a. Inima veseldrnu trebuie tinuta totdeauna sub severitatea constrdngerii gcolii. dar aceastit pozilie e foarte nedreapti. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet e gregitd. cdci in acest caz ea e in scurti vreme inabuqitd. ea se reface iaragi. in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate. caci atunci suntem prea de tot supugi disciplinei. Dar nu este tocmai aga. insZr. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fie totdeauna singur pentru sine.Despre pedagogie r totdeauna reptarea lor ii sd multu. iti. altminteri. Copilul ar ce a crescut $iruEinarea sta tineretii. sau nu e sociabil. i copii au o cri trebuie sd vegheze namele de importantd r in aceastd excelentele i este locul n copilul o eazd cAnd leseori ne l ne invinui d stoarcem 6l de la copii adevirul prin pedepse. Unii invdtdtori sunt impotriva acestui lucru in gcoli. le onoare a caracterului :trisitura Un om care n intr-insul. e absurd tunt deseori parintii i9i fac tot mai liEare asprd induplecafi I ascultarea rriei. gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva. invritdtorii insa nu. Sufletul devine apoi iaraqi senin. Sunt anii cei mai apisatori.). fecitque puer. Pedepsele pozitive insd se vor aplica pentru rea-voinfZr. Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei mai buni gi cei mai pldcuti din viata lor. sau e lipsit de politete. qi atunci ii vom pedepsi din cauza pagubei. dintre care cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate. Copiii mai trebuie sd fie sinceri. qi nu din sili. Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive.l I -Multe a indurat gi a ficut copilul. iar in privirile lor. senini ca soarele. Copiii sa se pregiteasci pentru cea mai dulce dintre desfitirile vietii. cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd veseli. se ivegte o invidie potrivnicd prieteniei.trebuie sdrne ferim de a purta mdnie fata de copii. gi arareori putem avea un prieten adevdrat. Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fie sociabilitatea.

ca in toate. imbrdcimintea lor. de pilda cand vrea sa fie fnzat. Copilul si nu aibd decdt inteligenfa unui copil gi sd nu se arate prea devreme. nimic bun. de obicei. ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. care nu-i gade bine unui copil. de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi. dr un mijloc :\ . i$ . Un astfel de copil nu va deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind. sd poarte mangete. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care sunt potrivite pentru vdrsta lor. Dl nu trebuie sd devina un imitator orb.. lii. Un copil nu trebuie sd fie mai deqtept decit se cere pentru un copil. curati gi modesti. nu trebuie si i se dea prilejul de a deveni vanitos. caci gi in aceste lucruri. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lor pot vorbi de timpuriu ca bitranii. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivite britranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii. Dar qi pirintii nu vor pune pret pe acestea. iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte. mai bine zis. 62 Immanuel Kant : .$ tii{ . t$ 1ft ttt {}H . pilda este atotputemica gi intdregte sau nimicegte povata buni. sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. At in ce abilitatea de oamer de multe insugire a Dacd i inchis gi r ar trebui I aparentei 90 POSe pricepem ingine int ascunder Disimulat uneori. in cele din urmZr. Podoabele nu se potrivesc copiilor.': :l Dduca 5) moralitt fie temeini gi cum an apoi nu le abilitate gi Temeinicii barbat. sau. Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiar toate modele. Prin aceasta el capdti o infitigare afectatd. gi poate chiar gi tabachere. Societatea buni ii este o povard.''I ]T ir. Asta se intampld insi cind copiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogi sunt. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu buni vreme qiimpotriva vanitifii sale. cu desdvirqire. gi nu face decdt si maimufdreascd. Din astfel de copii insi nu iese. nu se vor uita mereu in oglindd.

ea ocupd locul al Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni Mai ales inchis qi nepitruns.$iaceastdartdtrebuie necesar si s-o posedim. insa. pentru asta se cere disimulare.u. dupd valoare.Arta aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi. La drept vorbind. Abilitatea e necesard 9i talentului' pune in ce privegte pruden[a. pL a" aftd parte' si ne facem adicdr inqinl impenetrabili. ea rezida in arta de a cum putem sd ne servim abilitatea in practica. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e pe noi pricepem aceastd arti 9i. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul unui TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului barbat. adicd de a vedea nevoie de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e e cea din urmd de multe lucruri. it ce priveqte abititatea. Temeinicia trebuie si se arate de gdndire. ifigare ii este urma. t buni ruie si i cdnd umoqi loaba. qi nu trecitoare. prudenla doilea' insugire a omului. qi poate fi uneori. gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai in apoi nu le putem infdptui.e sunt piii lor sd nu egtept nitator rtrivite u face igenta rpilnu enind. ririntii llindd. sd avem griji ca Nu trebuie sd avem aParenla ca fie temeinicd. utititut. acea aparenld exterioari' ascunderea propriilor defecte 9i ingaduiti Disimularea nu este totdeauna fdlamicie. : chiar ngete.Fatdrmiciaeste indati un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim . rabele destd. dar ar putea pitrunde pe ceilalti' artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu. rici qi ^Pt^ctic\ ebuca{i U espre Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta' ea si 5) moralitat.darseapropietotugidenesinceritate.

rabdagi deprinde-te a supoftar. dar trebuie totugi si fim hotarafi. t. asta nu inseamnd nimic. Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care trebuie sa ne grabim foarte. ceva.l . sau p dimineata e diminea[ast amdndnd a acest fel.. firegte. se pune chestiunea: ce este ' preferabil. ea se potrivegte numai unui caracter sensibir. Nu trebuie deci si fim vehemenfi. pricepe cul dintr-o dati Ce folc ziua. decit murt gi superficiar. susfine inseamnd . se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi de ceva. gi apoi in exec zice Horatiu cdnd am fd chiar dacd n ceva. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care sii poatd qiuta pe cei nevoiagi. in cazur din urmd. dar nu de pildi. aici am vedea dacdr 9i sunt milostivi sau ba. Pt Ceea ct hotirdri. in ce imprejuriri se poate afla. de aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic. susfine et abstine este pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. rezistenf-r etc.. dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin. Daca vrem sa formim un caracter bun. o simpatie duioasd gi languroasi trebuie evitatd la copii. gi deci sd avem timp pentru fiecare lucru. gi. caci in sfirgit tot se observii ripsa de profunzime. Dar copilul nu gtie. Temperamenturui ii aparfine simpatia. dar acest pufin cu temei. simpatia se mai deosebeqte de milii gi este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru sau altul. dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu banii parintilor lor. A fi hotarat se deosebegte de a fi vehement. Or. Aceasta contribuie la moderarea afecturui. La mai numeq igi infaPtui< bine daci s Cel ce pliteqte mt omul care I intr-o cliPi nu se Poa ceea ce es avut totdea nimic nici . dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. iar na cind imPu nimic la sc Pentru insemndm Trebui cdt se Poi # I . prudenfa e necesara pentru temperament.* s . omul trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sd nu devina pasionat.. deci festina.. i $ t i i q 64 Immanuel Kant I il -t din fire. un om hotdrilt (strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. 5ol Moraritatea privegte caracterur. trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile.Omul ne q :a . Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri. pentru a invafa murt. pentru a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe. sa avem o mare cantitate de cunogtinfe.. cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate doar la suprafatd. cd dimineata P lucru. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face . Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui. ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacd i se refuzd. Dar trebuie si invafam gi cu temei. deci lente. sau numai una mai micd.

cazne gi posturi. sau pentru a face cutare sau cutare lucru. amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale. in schimb. dar aici el se mai numeqte gi neinduplecare. Omul ncit sd . pani la urma. Wr propostti tenaxt'. CZrci omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdrse pociiascit intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr. cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2 dimineald pentru a studia.adacA ortal". de pildd. deqi ne place totuqi vAzdnd cdr iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic. trebuie sa-mi tin promisiunea. dar nu o face. Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de hotirdri.Omul neclintit in hotirarile sale" (n. vara insa ci dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut.red. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. dar sfargit i. sd inteleagd pe cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci. Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim ziua. caci nu se poate pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil. :va. Dar >entru 9i. Cici un bdrbat care-qi Propune ceva. zice Horafiu. prin pilde qi porunci. sau cdnd impunem corPului o caznZrcare nu poate contribui cu nimic la schimbarea sufletului? Pentru a intemeia in copii un caracter moral. cdnd am fagnduit cuiva ceva. 9i primdvara se scuza ca dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau. re lipsi etc. A fi totdrAt lceasta pentru te este ormdm r.)' .Despre pedagogte trebuie 4fi.intrucdt doar nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a avut totdeauna gdnduri cinstite. Tot de aceea nu putem agtepta nimic nici de la pelerinaje. in acest fel. trebuie sa ne insemndm urmdtoarele: Trebuie si-i facem. uioasd numai mild 9i :ru sau are sa ilostivi banii a care rstina. chiar dacd mi-ar aduce pagubd. de reinic. La un om rZrucaracterul e foarte stricat. udtate :rului. mdncam incZro datd pe atdta. t . :entru e este numai n. Cel ce am€rnZrtotdeauna executarea hotdrdrilor sale nu pliteqte mult. el nu se mai increde nici in sine insugi. gi 65 apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. nu poate avea incredere nici in sine insuqi. iar noaptea. sau pentru a face o plimbare. gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda.. cu toate ca ar fi mai bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune.

degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd a fost purtarea sa dreptului omenirii. qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd. deloc m dacd pd din pdin lor. ficdndu-le neintrerupt complimente.. care. cdnd sdvdrgim pacate impotriva naturii. Mai apoi. asta il doare pe celalalt. atunci gi acestea sunt impotriva demnitafii umanitifii. fii milos! E doar un copil sdrman" etc. s doar sdn-are ni Mul cuprind cumaft am spu demnitz ideea u comPar incepe I demniti Dar de r are si s 9cc cear( copiilot ar treb intdmp la sine cineva e migcr pe car( e asta. cdnd omul se tdrdgte inaintea altora. Dar copilul se poate injosi gi. 5o5 dimpotrivd.. intrucat doar poate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. atunci sd nu zicem: . t mea. sub demnitatea umanitalii prin minciunir. b) Datoriile fatd de altii...Nu face asta. Acestea nu constau in a-gi procura o imbrdeiminte stralucila. de pildd. de fapt.. propriu-zis. e ingddu imagin cel pul necesi minciu mult f. de pildd. ci sd ne arAtdm gi fafd de ddnsul cu aceeagi trufie. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijloc sa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe care fiecare ar trebui s-o aiba pentru sine. in sr nimic. de pilda in caz de necurd[enie. gi datoria lui este de a face sa se arate in persoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii. cel pulin. Aici vom considera deci mai de aproape: a) Datoriile fald de sine insugi. ne dedam befiei. in a da ospele grandioase etc. ceea ce il injosegte pe om cu mult sub animale. dacd v banii. citci. Aceste datorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai il impinge cu trufie din cale sau de tanga sine. Respectul gi stima pentru dreptul oamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte de timpuriu. in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdt de nedemnd bundvoinfa lor.66 Immanuel Kant Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decit datoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de allii. Minlitut il face . il lovegte etc. ile nu constau nici in cdutarea satisfacerii poftelor gi dorintelor noastre. cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc. doar e scarboasdrpentru oameni. pentru a avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inaintea tuturor creaturilor. omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat. Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitalii cind. insd copiii n-au. . Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiar Ia el insuqi.

Datoria falAde sine insuqi std insi. in aceea ca omul pAstreazA. Mai apoi. dacd pldtesc insi datoria mea. sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. 5o4 cum a ficut-o Crugott. r injosi gi. am putea fixa cu mult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copiii sd . in schimb. $i. in care numai demnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu. atunci e momentul critic. cdnd instinctul sexual incepe si se degtepte. in persoana sa proprie.. cum am spus. Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru. in ideea sa. o bucatd qi mai mare. fira ca el si primeascZr apoi din partea lor. Mai apoi. Dacd ar exista o astfel de carte. pentru . El are. eu fac o fapta merituoasd. Aceste Aici vom I tau in a-gi ioaseetc. demnitatea umanititii. cel putin inaintea copiilor. cZrcieu trebuie sd fiu liber daca vreau sd impart binefaceri. e asta just sau nu? Nu! e injust. :intrerupt tftare atdt impotriva pilul chiar cel putin. Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care cuprinde datoriile fatd de sine insugi. atunci copilul sau nu dZt nimic.dinaintea e arate in rmanitdIii n pdcate 'rduri etc. :elilalt. Asta o putem vedea. anume un catehism al dreptului. deloc mdrinimie. cdci. daci e ingaduitd o minciuni din necesitate? Nul Nu se poate imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza. un original cu care se compara. $i nici nu putem doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie. din faptul ci dacd pirintii ii poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate din pdinea sa cu unt. de pildn. El se dojeneqte cind are inaintea ochilor ideea umanititii..Despre pedagogle nt decdt 67 lii. care altminteri ar considera ca necesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseori minciuni. cand cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia suma pe care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum. De pilda. at. Acesta ar trebui sd confind cazuri care ar fi populare. $colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqireceea ce ar contribui in mod considerabil de mult la formarea copiilor in probitate.deoarece el inci n-are nimic in stdpdnirea sa. 'uciit doar tul il face un mijloc r pe care ru dreptul foarte de I practici.. Cand numdrul anilor sporegte. sau au explicat-o greqit. tau nici in tre. rdrac ai il eqte etc. daci dau sdrmanului banii. eu sdvargesc o fapti obligatorie. care s-ar intdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna de la sine intrebarea daci ceva e just sau nu. fii 9i fafd de rtrivnicda opriu-zis.

si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. el trebuie sii se compare cu supremul model al perfectiunii. nici n-am putea fi comparati cu el.Vezicum se poarti cutare sau cutare copil!" etc. Cazul in care emulatia ar mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva . El artrebui. de pilda. De aceea.$ 6B ' Immanuel Kant cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor. .lii:. numai datoria noastrd de a face bine celui sirac. cdci. pentru afiafectatd de soarta altuia. de asemenea.H f de posibili la un copil in nici rugineze 1 norocului trebuie si incredere de a-gi ard fie bine d< de judeca Toate putere). in acest caz citutAm sd ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald. dimpotrivd. . Cici inegalitatea bunistirii oamenilor rezult6. intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii proprii cu perfectiunea morala. . ci s-o facem hotaratd. Nu trebuie si facem inima copiilor moale. religia creqtind invafi nu atdt umilinta. este. sz sau delec amdndurc Dorint de avere. deoarece. dupi ce se ardtasera milogi. plicerea 1 pentru co dragostea scutire de Vicii it sau cele nemultun doilea: ne in risipa onoarei. ci plina de ideea datoriei. iar considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. daci acel om n-ar exista.. el cautd sau si se inalte deasupra celuilalt. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt 5o5 datoria noastrdr. ea este o obligatie numai imperfecti. Foarte gregit este de a face sd stea umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. Inima lor sd nu fie plind de sentiment. r fl is . nu se face decdt sd se trezeasci invidia. Cand omul pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii. sevdzurd adeseori ingelati.: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. Astfel. acest ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. zgdrcenia Virtut obliga{ie mirinimiz cat gi in stipdnirei qi dragost gi cumpdl intreb de vedert este nicid $ . Acest lucru din urmi insd este invidia. Poseddnd avere. sau sd scadd valoarea celuilalt. Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de binefacere ca ceva merituos. cdt mai vdrtos il face pe om umil. in ce privegte obligatia de binefacere. eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie.]fr .un apel de acest fel nu produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Multi oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd. numai din imprejurdri intdmpldtoare. umilinta nu este. noi am fi cei mai buni. in temeiul ei.. A vrea si facem 1r'''*'.

nemullumirea gi bucuria de paguba altuia. Ea este o incredere modesta in sine insugi. in sfirgit. sau cele ale prostiei. Dorinle de primul fel sunt: ambilia. sau cele ale josniciei. desfrdnarea. de pildd cind cerem de la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face. Ea trebuie sd. in sfdrqit. care constir in indiferenlafalir de judecata altora. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste. la atreia. fie bine deosebiti de insolenfd. Prin ea omul e pus in starea de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. dacd . zg?rcenia. plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust pentru conversafie). rele de ul cd in It deciit astrd de menilor C avere. el devine o fiintd morald numai . sau. necredinfa (fatdrnicia). buna'cuviinfi gi dragostea de pace. sunt: dragostea de via[d. cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a onoarei. intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct de vedere moral. i. celor de felul al doilea: nedreptatea.Despre pedagogie I I 69 t. scutire de grUi). noi am lafie. stdpdnirea de sine. binefacerea. sau ale neuinoudsiei. modestia gi cump6tarea. onestitatea. acest rbligatie 'moale. ln acelagi timp ins. in sfdrqit. de comoditate (pentru viitor. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea).i putere). Multi lupd ce d facem nzadar. cdci din naturd el nu este nicidecum o fiinld morald. dorinte ale iluziei sau delectZrrii. Acest ttdm si ci. rpremul si stea cum se st fel nu rd omul ru sa se It. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura.nu ulalia ar e cineva de posibilitatea infdptuirii unui lucru. iar lceeagi. lenea (moleqeala)' Virtulile sunt sau virtuti ale meritului.lnima ei. sau materiale (raportate la un obiect). :cesorul rdri. Celor dintai le apartin: invidia. Celor dintai le apartine mirinimia (care std in a se invinge pe sine. la categoria a doua: probitatea. cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie). atdt in rAzbunare. Vicii insA sunt sau cele ale rautafii. at2ft in risipa bunurilor. Nici una din amdndoui. ele se referA la simpla durali a amandurora ca elemente ale fericirii. Dorinle de felul al treilea. tsise rpotrivi. de sdndtate. setea de dominatie 9i de avere. rmilinta r valorii cregtini m umil.t trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA rugineze pe alt copil. Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate . sau numai ale obliga[iei.

care nu cunoa$te lumea. care nu cunoagte inci datoria.in toc de sentiment. in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni principii exacte. care nu se cunoaqte incd nici pe sine? E oare posibil ca tineretul. cdci el are inclinatii gi instincte care il imping. Or.. deci prin constrdngere proprie. dacd s-ar putea face ca copiii sd nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme.in loc de vorbe gi emofii..oamenilo Dar cr { lf-*'f$ grimeqte 5 [&t esteo g E i n u u n l ml -E [. lnainte de toate.s Mai ir aceas P" intii totu echilibrar Poatdder Notiu bine prin in acest fr {*.l ) fugaclunl dea omul expresia $ . fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le primeasca cu pliicere. Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd natura. trebuie sd ferim copiii gi de primejdia de a pretui prea din cale. putem totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate viciile. deqi rafiunea il mdna in directia opusa. notiuniab sau rea-p ci nu col universal. insd. Ideile religioase presupun totdeauna ceva teologie. inteligenld . 6} y invdtAtoru . oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd.'' Rr g * 'L F . chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu.iiil 'iti daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. posibil. sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre Dumnezeu? Atata e ceft. qF a solic 2. se ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor de timpuriu idei religioase.in loc de devofiune morocanoasa. fa Dumneze servindude pildi fi cZr aceast trebuie sd religioase simpla in alegem trr .I '{ i&i 70 Immanuel Kant H lt$ . Asupra acestui lucru s-a discutat foarte mult in pedagogie. Ei trebuie si invele a pune in locul disprefului. timidri gi intunecatd. qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie . ar fi atunci potrivit cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile umane gi lor de jud operelor n a structuri pricepere Cum insi. ar fi oare sa se poatd preda o teologie tineretului . De aceea el nu poate deveni bun din punct de vedere moral decat prin virtute. iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din starea naturald barbard.afard merita fortunae (meritele norocului). in care nu suntem dec6t animale. varoare interioara a acliunii 5o7 9i a faptuirii . falit de oameni qi fafa de pedepsele divine. a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara. * in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia. urii. cd.in locul opiniei oameniror. stimd de sine qi demnitate interioard .

folosul etc. noi trebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiuni religioase. in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii :ligia. Cum insi. dupi starea actualZr a societafii noastre.trdngere e. de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. mai 5o8 intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor gi echilibrarea lor. cur4j nou pentru indreptare. totodati. dar pe departe. ca nu comoditatea.ii. de pildd. Cum insd e de temut ca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor. ca si poatd deveni fericit prin striduinfi proprie. Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel mai bine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm. se Lcopiilor discutat rtdeauna teologie 4te incd lEte incd iti cdtre copiii si upreme. fatit emnitate a acfiunii in loc de n loc de iii 9i de ortunae umane gi spre ceea ce i se cuvine omului. lutindeni gi sd le in locul absurd. care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. asta nu e posibif . despre bund sau rea-purtare. sau sd fie expresia unei inimi insufletite de ideea datoriei.Despre pedagogie . Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie. . sd-i informdm despre ordinea gi frumusetea operelor naturii. qi pentru om.Putem pre toate rafiunea . Chiar fira notiuni abstracte despre datorie. apoi insa chiar pe aceasta insuqi lui Dumnezeu. sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai ampli a structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acestea priceperea pentru ideea unei fiinte supreme.ard. ci calea pe care o alegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Acestea nu . ci ceva universal. sd agerim puterea lor de judecare. Dar invdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee. a unui legiuitor. despre obligatii. pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedea servindu-i-se. bun din . >lenteazA r iegi din Lle. sau idei gregite. au s-o determine. faptul cii am vrea sdr-iinvdtrim abia tArziu ceva despre Dumnezeu. Mai intai trebuie si atribuim totul naturii. copiii vor intelege cZrexista o lege a datoriei. arAtind cum. i potrivit copurile dea omului puteri noi. ar produce la ei sau indiferenta. simpla imitatie qi numai maimutareali.

j sunt decdt pregitiri la fapte bune. iar teologia sd-i urmeze. cind preamirim puterea sa.1r . r $ . gi el nu se dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Cdci nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. '. propriu-zis. A-i face pe copii sa recite formule. cui se roa decdt puti Dar trebu tinerete. Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase.. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e vicios.s . Aceste preamariri sunt un narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe care ea si poatd dormi liniqtitd. cauza autorul opririi furtului. l.$ . Aici. Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o poartd in sine. De aici omul invafi sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. Vrem si servim lui Dumnezeu. gi acestea nu produc apoi decdt un cult superstifios.:i . dar nu sunt ele insele fapte bune. care gi-a stabilit tronul sZru sublim deasupra noastrd. firAsd ne gAndim cum sd implinim legile divine.:. Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim ca reprezentdnd pe Dumnezeu. pe de o parte. Dacd religia nu se adaugd la congtiinla moralA. unele insd trebuie sd li se intipdreascdr. gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod decdt devenind mai buni. Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. pe de altA parte. de pilda cdnd il laudam. Congtiinla este.ftill rfrl nfti f. Legea in noi se numeqte conqtiinfa. Astfel. Vom gdsi in ea numai fricd. cu toate acestea. ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta puterea sa. caci ea nu este arbitrara. intelepciunea sa. asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o idee gregitd despre pietate. intelepciunea sa etc. ' Dar nu trebuie si incepem cu teologia.. aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege.!i . I oamenii c religiilor.tribunalul sdu. fZrA sA poatd fi numit din aceastd. Moralitatea deci trebuie sd premeargi. De aceea religia intrd in orice moralitate. O religie care e clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva moral. qi asta se numeqte religie. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu consti in trebuie sZ precum gi in degert a ba chiar it Dumneze pronuntZr intrebuinf si invete stipdnulul ce poarta 1 judecdtort pronunta Limut datorie. ea este fara efect. 9i nddejde 9i straduinta de risplatd. dar gi in noi . numai cd trebuie sd fie mai mult negative decdt pozitive.{ . un principe poate opri in lara sa furtul.i' 5 $ H 72 Immanuel Kant .ffi :ilffi r. c< divind pe distrugere maltratart povdtuim insecteles binele leg Trebu suprema. I trebui sd adolescet deosebiri deosebire $ .egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala.

fiarele. cdnd ndim cum i a cerceta ri sunt un ) perna pe unele insi cd trebuie e copii sd ce decdt o )umnezeu 75 constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu. cZrci roralitate. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie decdt putine la numdr qi sd fie. Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de datorie. se oprea o clipi gi reflecta. lsti lege. in al treilea rind. Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta supremd. numai negative. totdeauna cdnd pronunta numele lui Dumnezeu. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni . -o gdndim . rrald. gi acesta este un abuz. ca inaintea judecitorului sdu. gi acest lucru trebuie sd-l invefe copiii. Se istorisegte ci Newton. ba chiar in intentie pioasd. gi niciodati cu ugurinti. mai departe. cu toata diversitatea religiilor. la intrarea in adolescenta. . mai intdi. copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea divina pentru creaturi. gi e ferit prin asta de tendinfa spre distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in maltratarea unor animale mici. vAzdnd pe altii rugdndu-se etc. Cdci . TotodatA ar mai trebui sd povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu. 5lo Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima tinerete.ios. Aici. ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze oamenii dupi practica religiei lor. inta este. pentru ca ei.Despre pedagogie sele fapte n alt mod pe care o rqi dacd e gi el nu se raul. ca inaintea stdpdnului vietii 9i al intregii lumi.. ca inaintea celui ce poaftd grija de om. in sfarqit. Ideea de Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om. de pildd. insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri. la copii precum qi la noi ingine. la sfarqit. gi de aceea ar trebui sd-l intrebuinfeze arareori. Vrem im.ronul sdu sdu. gi. ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat in deqert atdt de adeseori. Copilul trebuie sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu.Astfel. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc. existi totugi pretutindeni o unitate a religiei. Trebuie sd ludm aminte. ori de cite ori pronuntd numele sdu. in acest timp tandrul incepe a face anumite deosebiri pe care nu le fdcea inainte. Dacd fira efect. sd gtie cui se roagd gi de ce o fac. cdci. deosebirea sexelor. :d fi numit nul invati le fericire.gii. cu respect. cum s-a spus. Anume. gie care e datd ceva nddejde9i nu produc :rebuie sZr gtereligie. vom adduga citeva observatii de care ar trebui sd tind seama mai ales tineretul. OameniiriiaraLA binele legii.

i$
r.ia

:d

I
74 Immanuel Kant

l:*

$

$

ill
l.,ri IJll
, frl

,frl
'jl

5l I

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva ce pentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice se poarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun uneori celor adulti intrebdri neaqteptate asupra acestei chestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesne satisfdcuti, sau dindu-li-se raspunsuri fArA inteles, sau ci spundrndu-li-se intrebarea lor e copilirroasZr. Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd, gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd ele se dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintd de a-l tine in aceasta privintd pe tdnir in neqtiintd 9i in nevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt si intelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. in educalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuie sa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis, ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, care nu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice. Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbim despre acestea cu seriozitate demnd, tinind seama de inclinafiile tdniirului. Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6nd la adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar cZrcopiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si se intdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci, aga incdt sZrputem vorbi cu ei despre acestea. Nimic nu slibegte spiritul, Precum gi trupul omului, mai mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sine insuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Dar nici pe aceasta nu trebuie s-o tiinuim tdnarului. Trebuie sa i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el se face inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea in primul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foarte mult etc.

Tinerii neintrerul absolut n, trebuie alt ramine n indreptAn incd o anu el gi-o por de vdtim moralitati hotarele r nu are lo< Cu pri chestiune celdlalt se atunci ace dintii tanr i-a dat me Ei felul sd are cu ne poatd edt impotriva datorie, < casatorea ca un om Tdna fati de c activitate inalta ris O a t vremea c despre c oamenilc acestea. porunci servitorir gi pentru

iH ,s

Despre pedagogie
:va ce buinfd ;st fapt tice se iii pun cestei lesne s, sau :anicd, cd ele >utinti lgi in rcdt sd ;tri. in :rebuie eschis, rt, care ublice. rlorbim ma de rl cdnd r (doar asase zgiea atunci, ui, mai re sine ui. Dar >uie sd :a el se neain : fel igi r foarte

75

Tinerii pot scipa de tentaliile acestui viciu prin ocupatie neintrerupti, nedind patului 9i somnului decdt timpul absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul rdmine numai in imaginatie, el roade totuqi vlaga viefii. indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi, el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al moralitdlii sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece nu are loc o satisfacere reald, Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati, atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci gi felul sZrude a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEratunci nu numai ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun. Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o astfel spre activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr rdsplati a unei cdsitorii fericite. inalta O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii despre deosebirea stdrilor sociale qi despre inegalitatea oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti acestea. Nici nu trebuie chiar sd-i ingdduim ca el si dea porunci servitorimii. intrucdt vede cd parintii poruncesc servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea, gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

512

.&

H s

q
76 Immanuel Kant
nu trebuie sZrasculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despre asta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdr vanitate. Tdndrului trebuie sd-i aritdm cd inegalitatea oamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutat sd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatii oamenilor, cu toatdr inegalitatea civild, i se poate intipiri tdndrului incetul cu incetul. Trebuie sd veghem ca tindrul sd-gi cumpdneascZr valoarea in mod absolut, gi nu in comparafie cu altii. A stima in altii ceea ce nu constituie nicidecum valoarea oamenilor este vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devina congtiincios in toate lucrurile, qi nu sd pari numai a fi conqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuie si-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanit bine o hotdrire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd. Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul in indoiald - spre multumire cu conditiunile exterioare gi rdbdare la munci: Susfine et abstine; spre modestie in desfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim gi rdbdatori la munca, vom deveni membri utili ai comunititii gi vom fi ferifi de plictiseala. Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie. Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqam nimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiu sa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua parte cu voioqie la societate. Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca datorie. O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci e de acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imi indeplinesc datoria. Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gi spre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva ce ne impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii 515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) un interes pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sd cunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

.$

'$

l

''$

lor. Ei trebuie este in folosul Sd veghen plicerilor vietii caz. Trebuie s ceea ce promi in sfArgit, r in fiecare zi, c privire la valoi

s

-s

$

$

r..i,

$

q
j

"s {

ff
.

fl

$

$

.;

.i,$

eprogam exercitiu lua parte datorie. .chiar daci nu este in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu. Fricacopildroasdde moarte va dispdreain acest caz. ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cu privire la valoarea vie[ii noastre. intipiri I 77 ineascd . vom ardta necesitateade a ne socoti cu noi ingine in fiecare zi. A stima lmenilor d devind mai a fi Trebuie umpinit deEarti. Trebuie si-i arAtAmtinirului ci pldcerea nu implinegte ceea ce promitea perspectiva ei.Despre pedagogie c despre aceastd . ntru ca e lasta imi gi apoi qi : ceva ce :ntru altii Jat 5) un copiii sd sufletele lor. lucrul in 'ioare qi lestie in sd fim gi nunitatii ispozitie. in sfirgit. Ei trebuie sd se bucure de binele universal.alitatea a cdutat egalitdtii . Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustarea plicerilor vietii.

.... Introducere....5 .65 .. . ...dr. . ......l . ... . ... .. .. .Constantin Notatraducitorului . . ..... .l........ .. .35 .. ..29 . . ..univ.. .. .. ..5.. .. .. .. Tratat Despreeducatiafizicir Despre educatia practicd 5 . . .. . ....Copri* STROE Prefa[dde prof..... .. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful