III. OPERE LITERARE.

ANTOLOGIE SI COMENTARII GENULLIRIC

A. LIRICA POPULARA
Dintre creatiile lirice populare, cele mai numeroase exprima direct sentimentele puternice prin care se oglindesc suferintele ~i sperantele poporului, modullui de viata. Acestea sunt doinele ~i cantecele. Doina este 0 specie lirica populara in care se exprima 0 mare varietate de sentimente, mai ales de dor ~i de jale. Sunt ~i doine de haiducie, de ca.tanie, de instrainare, sociale, de dragoste, de pastorie ~.a. Cea mai indragita doina populara este Canteenl doinei, culeasa de Vasile Alecsandri ~i inclusa in colectia "Poezii populare ale romanilor". Doina de instrainare "Cafe pasari sunf pe lume" (din Colectia Literatura Populara de M. Eminescu) utilizeaza un motiv folcloric frecvent, al omului-pasare, pentru a exprima un sentiment de neUni~te existentiala. .... Cantee de leagan: A luat na~tere din necesitatea practica de a crea 0 atmosfera de calm, de monotonie, necesara adormirii copilului mic. Se caracterizeaza prin simplitate, muzicalitate ~i bogate valori afective. Predomina diminutivele ~i exclamatiile duioase ~i exprima a~teptarile ~i dorintele mamei legate de viitorul copilului: Nani, nani, pui de somn, Vin' la mama sa te-adorm. Vin' la mama, pui de ~tiuca, Vin' la mama de mi-l culca. A, a, a, puiut de ~oim, Eu te legan, tu n-ai somn. Si-apoi haida, pui de cuc, Eu te legan ~i ma duc. Haida, haida, pui de cerb, Eu cu tine ma dezmierd. Lin, lin, lin, puiut de grua, Eu te legan, tu te-abua Pana mani ce s-a fa'zaua. Proverbe, zicatori. Proverbul este 0 expresie succinta, de obicei ritmica ~i, uneori rimata, cel mai adesea metaforidi, ce concentreaza rezultatul unei experiente de viata sau al unei observatii asupra vietii. Sinonim partial cu ziditoare: in proverb se pronunta 0 concluzie, un indemn pentru a lua 0 atitudine in viata. Zicatoarea este 0 expresie populara menita a caracteriza succint ~i plastic diferite imprejurari ale vietii: Sa se compare: Cine se scoala de dimineata, departe ajunge - (proverb, pentru ca, sintetizand 0 experienta de viata, indeamna la harnicie, ca 0 modalitate de reu~ita in orice profesie).

25

A nimerit-o ca nuca-n perete (ziditoare, pentru ca este 0 caracterizare succinta ~i plastica a unei situatii): a nimerit-o prost, a nimerit-o rau. Sinonime pentru zicatoare: zicala, yorba, iar in literatura culta - maxima. "Vorba" este sinonim ~i pentru proverb. Cartea lui Anton Pann, 0 culegere de proverbe, se intituleaza Povesteavorbei, iar Amintirile lui Creanga utilizeaza frecvent proverbele ~i zicatorile pentru a caracteriza 0 situatie, introduse de obicei prin formula: "vorba ceea ..." Culegerile de proverbe sunt adevarate carp: de fntelepciune. A~a este cartea Pildele sau proverbele lui Solomon din Vechiul Testament. (3) 13. Ferice de omul care gase~te intelepciunea ~i de omul care capata pricepere! 14. Caci ca~tigul pe care-l aducea ea este mai bun deciit al argintului ~i venitul adus de ea este mai de pret decat aurul. 15. Ea este mai de pret decat margaritarele, ~i nici unul din lucrurile pe care le-ai putea dori nu se pot asemui cu ea. 16. In dreapta ei este 0 viata lunga; in stanga ei - bogatie ~i slava. Ghicitoarea (de la a ghici). Sinonim: cimilitura. Specie a literaturii populare, foarte scurUi, in c"'atese prezinta, cu ajutorul alegoriei sau al personificarii, un obiect sau un fenomen, cerandu-se identificarea acestora prin asocieri logice. Aristotel a numit ghicitoarea 0 "metafora bine compusa", iar Tudor Vianu 0 definea ca ,,0 alegorie deschisa" (spre deosebire de parabola, care este 0 alegorie inchisa). Ghicitoarea este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii populare: s-a nascut - se crede - din limbajul secret al triburilor primitive, avand menirea de a fncerca iscusinta ~i initierea tinerilor in preocuparile ~i secretele maturilor. Cu aceasta functie este amintita ghicitoarea, in basme (de ex. in Povestea lui Stan Patitul de I. Creanga). Ghicitoarea este astazi un joc distractiv care stimuleaza inteligenta, fantezia creatoare, capacitatea asocierilor logice ~i a descifrarii limbajului metaforic. Si scriitorii no~tri au scris ghicitori pentru copii. Distihurile lui Arghezi din Alfabetul, imprumutand procedeul ghicitorilor, denumesc cu inventivitate descriptiva literele: ... 0 sa-ti fac 0 intrebare: Cine-i gol, rotund ~i mare? Ca sa-i ramaie peltica, I-a ramas limba mai mica. Ii atarna de caldura Pana-n praf limba din gura. (R) Ca sa nu-i ramaie goala lnima, i-am pus pedala.

(0)

(F)

(Q)

,jFolclorul copiilor
Reflectand "gandul ~i simtirea omului, framantarile sale suflete~ti, aspiratiile ~i idealurile sociale de care el este animat" 105, folclorul este, in fapt, 0 parte din viata interioara a sufletului uman ~i ecoul vieW sale exterioare.106 Practici multiseculare legate de activitati economico-lucrative, rituri, ritualuri, ceremonii corelate cu succesiunea anotimpurilor ~i impuse de anumite date calendaristice au implinit fiinta umana in cantec, descantec, vers, poem ~i poveste. Fie ca au auzit comenzile de munca107, fie ca au ascultat cantecele de la claca ~i ~ezatoare ori pe cele ale pastorilor porniti pe drumul oilor (~i

105 loan R. Nicola, Folclor muzical din Marginimea Sibiului (Schita monografica), Editie fngrijita, prefatata ~i adnotata de Gheorghe Ciobanu, Bucure~ti, Editura Muzicala, 1987, p. 29. 106 Idem. 107 "Cons tau din exclamatii cu intonatii muzicale pe diferite intervale" ~i se pot auzi in special "la munte, la exploatarile forestiere", loan R. Nicola, op. cit., p. 31.

26

evident ~i pe cele ale altor categorii sociale), copiii - departe de a fi lasati sa creasca nesupraveghiati, ori "la voia intampli'irii,,108- "fara sa con~tientizeze,,109 au asociat inca din primii ani de viata diversele ritmari, "sonore sau nu,,1l0, cu taina cuvintelor "din cantecul de leagan ~i cu diverse alte refrene folosite de adulti injocurile lor cu copiii".111 Creatia artistica a copiilor, considerata de catre Emilia Comi~e1112,,0 importanti'i ramura a folclorului" include ,,0 suma intreaga de specii folclorice, dincolo de cele propriu-zis infantile,,]13 care . impreuna contureaza "trasi'itura distincti'i a repertoriului copiil or" I 14 Repertoriul folcloric al copiilor cuprinde 0 arie ce se futinde intre cele doua categorii in care Ie imparte Ovidiu Barlea115: "specii ale maturilor decazute in lumea copiilor ~i specii infantile propriu-zise, a caror tematica ~i structura oglindesc cu fidelitate orizontul copili'iresc, create anume pentru satisfacerea nevoilor culturale proprii. "Deseori in repertoriul copiilor apar cantece preluate "integral sau partial" de la cei mari, fie ~i numai din dorinta de a-i imita.116Dar pentru a-~i satisface curiozitatea spre care sunt impin~i de catre propriile nevoi culturale, copiii nu sunt doar "creatori - inventatori pe plan muzical, ci ~i pe plan lexical ~i verbaL"I]7 Plecandu-se de la constatarea ca, adeseori, exista in sufletul copilului ,,0 prospetime, un fel de geniu poetic - pe care savantii sau arti~tii, ajun~i la maturitate, nu Ie pot regasi deeat cu mare greutate,,118 - se ajunge la concluzia ca, de fapt, " productiile artistice ale copiilor sunt alcatuiri complexe, plurifunctionaIe, cu un puternic accent afectiv.,,119 Folclorul, "instrument de cunoa~tere a cuiturilor arhaice,,120, "arta a cuvantului,,121 ori ~tiinta de sine stati'itoare, i~i gase~te deplina implinire ~i prin acea latura, parte componenta a lui, care este deopotriva creatie a copiilor ~i suport al jocurilor lor. Caracterizat drept un gen universal bine conturae22 ("care a luat na~tere in mod firesc la 0 varsta eand jocul constituie punctul central al activitatilor"), folclorul copiilor123 "este reprezentat prin realizari literare, versificate sau nu, legate de gestic a, mi~care, joc, eantate sau scandate" .124

108loan R. Nicola, op. cit., p. 30. 109 Bianca Bratu, Pre:jcolarul:ji literatura (Studiu ~i antologie), Bucure~ti, E.D.P., 1977, p. 25. 110 Idem. III Idem. 112 Folclorul copiilor, studiu ~i antologie, Bucure~ti, Editura Muzicala, 1982, p. 7. In 113Ovidiu Barlea, Folclorul romanesc, II, Bucure~ti, Editura Minerva, 1983, p. 399. 114 Idem. 115A In op.cit., p. 399. 116Ovidiu Barlea, op. cit., p. 401. 117 Emilia Comi~el, op. cit., p. 11. 118Gaston Berger, Omul modern:ji educa!ia sa, Bucure~ti, Editura Didactica ~i Pedagogica, 1973, apud Bianca Bratu, op. cit., p.B. 119 Emilia Comi~el, op. cit., p.lO. 120 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect - principii - metoda - categorii, Bucurqti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1970, p.70. 121 Gheorghe Vrabie, Folcloristica roman a, evolutie, curente, metode, BUCURE$TI, Editura pentru Literatura, 1968, p. 251. George Co~buc, atunci eand locuia in Nas1\ud, se considera un fel de "arta poetica ambulanta" a satului: "Invatam pe flacai strigi'itele ocazionale pe care sa Ie chiuie in hora; invatam pe fete doine, sa Ie cante la ~ezatoare. Improvizam pe atunci foarte lesne versurile populare." A se vedea Suspine, Poezii populare ... adunate de George Madan, Biblioteca pentru toti, 1896, p. 6. In Gheorghe Vrabie, Folcloristica romaneasca ... , p. 252. 122 ml'1' C oml~e,I op. elt., p. 12 . E . . la 123 " ..... contine un real tezaur de informatii necesare psihologilor, pedagogilor, sociologilor." Emilia Comi~el, op.cit., p.B. 124Emilia Comi~el, op.cit., p. 13. "Functia psiho-sociala pe care 0 indepline~te in viata copiilor a generat un gen cu trasaturi de continut ~i forma proprii, de 0 mare complexitate ~i bogatie.

27

Delc.lc2.:e ::: ~::lDrul adultilor - "ea gen eu trasaturi eompozitionale ~i de continue speeifice<:C - ~':e.:.::: : :;,iil(~r au in eomun 0 serie intreaga de elemente definitorii. Emil:.:. Comi~el Ie dasJ'l: ': ':'0 '-e. "s:s:em de versifieatie, sistem ritmic ~i sonor, lexie, sistem de imagiE poetiee, modaliL1:e :e :-::,:,'e s ey::cutie.126 Criteriik ': _-'.:e :':: ::_ 2.:':t::ate sunt nenumarate, ineepand eu: - sursa. De e",e::: _, ::e.:.:::. :.: ::1Ilntile: .1-:2-' :::::-1 groapa eu furniea
S~ ~~;=;~In pe ogenicaB':'-l li~i. B ~ nu-~ 3.1ci.
=.:.::1:2.-.:' ca-i aiei!" 127 s.:._-::::l_.:.:e ::::=''':':.:',ersu! adul1i1or:

__ ..'"r:::. ;":~,=D1:i .
.:i.:.: .::.

T:.rra

S:
C-:.:.

i::.

de te- nsoara I':':2-iu: Nieoara de ghioeei, de ~oua lei,,128

..:e:r~ei
52.])21

Cu "Ariei, arici pogoniei, masurand pogoanele iti toei~i eiobotele.

on:
Hai la moara ~i te-nsoara. Sa iei fata Lui Cieoara

ca-i gatita, premenita: eu margele de sureele, eu eereei

de ghioeei, eu salba de foi de nalba ~i-are zestre noua teste Si-un ogar; dupa ear.,,129

- tematiea literara. De exemplu: a) canteee adresate elementelor naturii: "Treci, ploaie trecatoare. Sa rasaie soarele Pe toate gradinele, Sa sa eoaea prunele; Pe toate ogoarale Sa sa eoaea holdele, Ca sa faeem pita

126

Ibidem, p. 14, lnfolclorul copiilor ... , p. 14, 127Victor Paeala, Monografia satului Rii$inariu, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhicie.:ez.:c:ceL 1915, p, 198, 128 Manica Aurel, Turnu Magurele, Teleorman, 1941, in Emilia Comi~el, op.cit., p. 2.+. 129 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect .. '" pp. 298-299.
125

28

Si cate-o placinUl; Sa facem prescuri Pentru oameni buni, Sa coacem colaci, Sa dam la saraci.,,130 b) cantece adresate vietuitoarelor: "Cioara, cioara, Na un dinte de os Si da-mi unu de ota!!,,,131 Ori "Mamaruta, ruta Suie-ma-n caruta, Dura, dura, tot la vale, Pe mata c~lare!132," c) cantece de luare in ras (batjocura) "Mai, cochile, Cosochile, Scoate mata1e din tine, Si Ie pune pe vatraiu Si Ie manca cu malaiu". Sau: "Strambule, Uratule! le~ti unu ... ~'o cioara, . Prostu ca magariu de la moara" ,,Plangi balega de manzu lapa fuge, manzu suge Ras cu plansu Balega de manzu,,133. - ~i continuand cu criteriul varstei, al sexului ori cel toponimic: "Pe su' meri, Pe su' peri Sa ne prindem ~i noi veri,,134. ,,Pe su' gri'idiniti'i Ne prindem ~i noi, varuta, Pe su' flori de cicoare Sa ne prindem veri~oare" 135 .

130Grup de copii din Boita, 15 iunie 1958. In loan R. Nicola, op. cit., p. 65. 131Legica Murgu - Ilana Olarului -, 12 ani, 29 septembrie 1974, Jina in loan. R. Nicola, op.cit., p. 65. 132 Marioara A. Vtllean, 10 ani, 23 septembrie, 1972, Sibiel, In loan R. Nicola, p. 70. 133Victor Pacala, op. cit., p. 214. 134 Ion Mihailescu Atrifului, 15 ani, Rod, 10ctombrie, 1974, loan R. Nicola, op. cit. p.72. 135Eugenia Gheniu, 14 ani, Maria Verza, 14 ani, Elena Suciu 13 ani, Rod, 1 octombrie 1974, In loan R. Nicola, p. 73.

29

"Neculai Bulai Samana malai Si pe deal ~i pe vale Si nu mai rasare" ,136 "Ilie, Palie, Gaura pustie, Ceapa degerata, Gura cascata. ,,137

o inepuizabila sursa de folclor 0 constituie jocurile de copii. Aidoma cimiliturilor, ele sunt poezii enigmatice138 ("suntjocuri de cuvinte cu structura speciaIa,,139). Primele culegeri de jocuri de copii au fost realizate de ditre P. Ispirescu, G. Dem, T eo d orescu, T u d or P am f'l e. 140C unoscute su bId 1 nume e e "sortl',., sau "numaraton ,,,141 , Jocun 'Ie atrag atentia printr-o anumita ritmica:
"A, e, i, 0, U, Chitula-te tu! 10 m-am chitulatu, In coamaru su patu, Mama m-o aflatu, Tata m-o- mpu~catu, Ana, bana. Totonia, Sia, via, Cumpania, tica, taca, Aer, vaeL .. vum! Eca-te, beca-te, tuca-te me, Abor, fabor, domnule, Elt, Pelt, pila, pus, Nus, dus, traus! Iniliti, Siltilichi, Silticala, Poruncala, Ielnica, Belnica, Oplu, Coplu, Giurgiu, Murgiu, Curelu~ea Din papu~ea", Tanc pe dragalu~ea! Unu, doi, trai, patru, cinci, Seasa, ~apte, optu, noaua, zece S-un berbece S-un paharu cu apa rece, S-o Iaptuca, Sa sa duca Pe-unu hir de matasa Cioc la masa!

Uni Doni Trani

136Ovidiu Barlea, op.cit., p, 421. 137 Idem, p. 420. 138 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ..... ,p. 298. 139 Idem. 140 Idem. 141Idem. "Numaratorile sunt. .. , dincolo de originea lor arhaica, un fel de incantatii care ordone2..Z'"~i ritmeaza jocul insu~i, Iacand parte din cea mai veche traditie orala infantila. De aceea s'..:.rr~ considerate folclorice ~i au realmente un univers folcloric traditional, care Ii se impune copiilGc~ azi drept 0 aWl fata a lumii de basm" (Bianca Bratu, op. cit., p. 25).

30

Splani Ciuca Liuca Sava Lia Ciocu Bocu Treci la locu! Unica - donica - tranica - piUreica - cinciava Ciocate - bodite - limani- Tanase - Bangheriu.,,142, ca ~i prin textul scurtelor poezii, "spuse cadentat ,,143: Didel i eu Didina Se plimba cu maina. Maina s-a stricat, Didel s-a Impucat. Pu~ca face: pac La tine in stomac.,,144 Dezvoltand 0 anume anecdotica, jocurile de copii "practicate cu deosebire de copiii de la tara,,145 ne releva preocuparea autorilor pentm 0 exprimare cat mai elevata (,,0 exprimare mai frumoasa decat acea a vorbirii zilnice"- considera Gheorghe VrabieI46), chiar ~i atunci dind se invoca ajutor: "Scoate-ni apa din urechi! Ca ti-oi da bani de ai vechi, Sa-ti cumperi ~i tu curechi.,,147 ori se ateapta trecerea unor fenomene meteorologice: "Treci, ploaie trecatoare, Ca te-ajunge soarele $Hi taie picioarele: C-un mai, Cu-n pai, Cu sabia lui Mihai.,,148 Sau: "Negura, begura, Du-te de pe-aicia; Du-te sus, la munte, Ursu' sa te mance!,,149 Fie ca se gasesc injaza de ascultare (pana la varsta de 4-5 ani), fie ca se gasesc in faza de creatie ~i reproducere150, copiii sunt beneficiarii i creatorii unor productii artistice (folclorice) ce

142Victor Pacala, op.eit., pp. 213-214. 143 Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 298. 144 Emilia Comi~eI, op. cit., p. 258. 145Gheorghe Vrabie, Folclorul, obiect ... , p. 298. A 146 In Folclorul, obl.eet ... , p. 299. 147Copiii din Garbova in loan R. Nicola, op. eit., p. 64. 148 Nie Lomnaan, 11 ani, Boita, 14 iunie, 1958 in loan R. Nicola, op.cit., pp. 66-67. 149loan Cornea, elev cIs. a VI-a, Poiana Sibiului, august 1928, in loan R. Nicola, op. cit., pp. 6768. 150 E mlI C oml~e,I op.ezt., p. 14 . . . la

31