FUNCTIA INJECTIVA DEFINITIE.

O functie : A B se numeste functie injectiva ( sau simplu injectie) daca orice element din B este imaginea prin a el mult unui element din A, ceea ce-I echivalent cu faptul ca pentru orice y B ecuatia (x) = y are cel ,ult o solutie x A. Altfel spus, functia este injective daca si numai daca doua elemente diferite oarecare din A au imagini diferite in B prin , adica x1, x2 A este injectiva x1 = x2 x1, x2 A
x1 = x2 (x1) = (x2)

(x1) (x2)

: A B este injectiva

Aceasta ultima echivalenta va fi utilizata pentru a proba ca o functie este injective. Pe diagrama cu sageti o functie este injective daca in fiecare element al codomeniului ajunge cel mult o sageata. Utilizand graficul unei functii, se poate stabili daca functia este injective ducand prin fiecare punct al codomeniului o paralela la axa Ox. Daca aceasta taie graficul in cel mult un punct, functia este injective. Pentru a arata ca o functie : A B nu este injective este sufficient sa aratam ca exista doua elemente x1, x2 A, x1 x2 pntru care (x1) = (x2). OBSERVAIE. este injectiva (X Y) = (X) - (Y), X,Y A

EXEMPLU. S se arate c funcia : R R, (x) = 3x este injectiv. Fie x1, x2 R pentru care (x1)= (x2). Avem achivalena 3x1=3x2, deci x1=x2, de unde rezult c este injectiv. FUNCTIA SURJECTIVA DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie surjectiva ( sau simplu surjectie), daca orice element din B este imaginea prin a cel putin unui element din A, ceea ce-I echivalent cu faptul ca pentru orice y b ecuatia (x) = y are cel putin o solutie x A. Din ultima echivalenta este surjectiva y B, x A astfel incat (x) = y. Altfel spus, functia se deduce ca:
: A B este surjectiva (A) =B, adica Im = B. 1

Pe diagrama cu sageti o funtie este surjectiva daca la fiecare element din B ajunge cel putin o sageata. Graficul unei functii poate preciza daca functia este surjectiva. Daca orice paralela la Ox dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in cel putin un punct. O functie : A B nu este surjectiva daca exista y B astfel incat x A, (x) y. EXEMPLU. Funcia : R R, (x) = 3x este surjectiv, deoarece y R, x R a.. (x) = y 3x= y x= y/3. FUNCTIA BIJECTIVA DEFINITIE. O functie : A B se numeste functie bijectiva ( sau simplu biejctie), daca este atat injective cat si surjectiva. Altfel spus functia : A B este functie bijectiva y B, ! x A astfel incat(x) = y. Simbolul ! Inseamna exista si este unic.

Pe diagrama cu sageti o functi este bijectiva daca in fiecare element al codomeniului ajunge exact o sageata. Se mai spune despre functia bijectiva ca este o corespondenta one to one (unu la unu). O functie numerica data prin graficul sau este bijectiva daca orice paralela la ax Ox dusa printr-un punct al codomeniului taie graficul in exact un punct. EXEMPLU. Functia : R R , (x) = 3x este bijectiva. INVERSABILITATE FUNCTIA INVERSA Daca : A B este bijectiva, atunci pentru orice element y B exista exact un element x din A astfel incat (x) = y, ceea ce inseamna ca x = -1 (y) (adica preimaginea elementului y este elementul x). DEFINITIE. Fie : A B o functie bijectiva. Se numeste functie inversa a functiei , functia g: B A, care asociaza fiecarui element y din B elementul unic x din A astfel incat (x) = y. NOTAIE. Pentru functia g utilizam notatia -1 (citim f la minus unu). O functie care are inversa se spune ca este invesabila. Functia se numeste functie directa, iar -1 functie inversa (a lui ).

OBSERVAII. 1) Sa remarcam ca functia -1: B A exista daca : A B este bijectiva. 2) Functia -1 are ca domeniu de definitie codomeniul functiei directe, iar drept codomeniu, domeniul de definitie al functiei directe. 3) Daca este bijectiva, atunci -1 este bijectiva si avem (-1 ) -1 = . 4) Pentru a construi diagrama cu sageti a lui -1 , schimbam sensul sagetilor de pe diagrama cu sageti a lui . (Se spune ca -1 actioneaza invers decat .) Schema de functionare a lui si -1 este redata mai jos. xA By

5) Nu conteaza cum se noteaza argumentul lui -1 . De aceea, vom prefera pe x in locul lui y.

FUNCIA PUTERE CU EXPONENT NATURAL. DEFINIIE. Funcia : R R,(x) = xn, n N* se numete funcia putere de exponent n PROPRIEI. FUNCIA MONOTONIA
(x) = x2k, k N*

TABEL PARITATE DE VARIEIE

par (-x) = (x)

BIJECTIV
nu

SIMETRIA GRAFICULUI
fa de Oy

strict descresctoare x - 0 pe (-, 0) strict cresctoare (x) 0 pe [0, ) strict cresctoare x - 0 0

(x) = x2k+1, k N*

impar (-x) = -(x)

da

fa de O

(x)

FUNCIA RADICAL. DEFINIE. Funcia : R R, (x) = 2n + 1x, n N*, se numete funcia radical de ordin impar. Funcia : [0, ) [0, ), (x) = 2nx, n N*, se numete funcia radical de ordin par. PROPRIETI. FUNCIA MONOTONIA
(x) = 2nx, n N*

TABEL PARITATE DE VARIEIE

x 0 impar nu

BIJECTIV

SIMETRIA GRAFICULUI
nu

strict cresctoare

da

(x) 0 x -

(x) = 2n + 1x, strict cresctoare n N*

da

fa de O

FUNCIA MODUL.

(x)

DEFINIIE. Funcia : R [0, ), (x) = x = PROPRIETI. MONOTONIA

strict descresctoare pe (-, 0] strict cresctoare pe [0, )

x, x 0 -x, x < 0

se numete funcia modul.

TABEL DE VARIEIE
x - 0 0

PARITATE
par

BIJECTIV
nu

SIMETRIA GRAFICULUI
fa de Oy

(x)

FUNCIA EXPONENIAL. DEFINIIE. Fie a > 0, a 1. Funcia : R (0, ), (x) = ax, se numete funcia exponenial de baz a. OBSERVAII. !. Baza a este diferit de 1 pentru c n caz contrar (x) = 1x = 1 este considerat constant i nu este considerat ca o funcie exponenial. 2. A nu se confunda funcia exponeniala (x) = ax, a>0, a 1 cu functia g(x) = xa, xR. Pentru prima funcie a este baza puterii ax care este constanta, in timp ce pentru a doua funcie a este exponentul puterii axa care este constant. GRAFICUL FUNCIEI EXPONENIALE. Graficul funciei exopneniale se traseaz n dou cazuri: 1. Baza a (0, 1) (spunem c baza este subunitar). n acest caz graficul funciei este situat deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mic. 2. Baza a > 1 (spunem c baza este supraunitar). n acest caz graficul funciei este situat deasupra axei Ox i intersecteaz axa Oy n (0, 1). Graficul funciei exponeniale cu baz subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mare. PROPRIETI ALE FUNCIEI EXPONENIALE. 1) Funcia exponenial face s-I corespund sumei a dou numere reale produsul valorilor corespunztoare ale funciei, adic: (x1+x2) = (x1)(x2), x1, x2 R. OBSERVAII. (x1 x2) = (x1) / (x2); (cx1) = ((x1))c

2) Funcia exponenial este bijectiv i deci inversabil. 3) MONOTONIA FUNCIEI EXPONENIALE. Dac a > 0, atunci (x) = ax este strict cresctoare; 0 < a < 1, atunci (x) = ax este strict descresctoare. OBSERVAIE. Pentru a > 1, ax1 < ax2 x1 < x2; SEMNUL FUNCIEI EXPONENIALE. a (0, ) / {1}, atunci (x) = ax > 0; a (0, 1) i x(-, 0), atunci (x) = ax (1,) x(0,), atunci (x) = ax (0, 1) FUNCIA LOGARITMIC. a > 1 i x(-, 0), atunci (x) = ax (0, 1) x(0, ), atunci (x) = ax (1, ) DEFINIIA LOGARITMULUI UNUI NUMR POZITIV. Fie a > 0, a 1 i x > 0. Se numete logaritmul numrului x n baza a, i se noteaz logax, numrul real y definit prin: 5 y = logax ay = x. Pentru 0 < a < 1, ax1 < ax2 x1 > x2.

OBSERVAII. 1. Nu se poate defini logaritmul unui numr real negativ x, deoarece ay > 0, y R. 2. alogax = x (identitatea logaritmic fundamental.) DEFINIIE. Fie a > 0, a 1. Funcia g : (0, ) R, definit prin g(x) = log ax se numete funcia logaritmic de baz a. GRAFICUL FUNCIEI LOGARITMICE. Graficul funciei logaritmice se traseaz n dou cazuri: 1. Baza a (0, 1) (spunem c baza este subunitar). n acest caz graficul funciei intersecteaz axa Ox n punctele de coordonate (0, 1), care este simetricul, n raport cu prima bisectoare, punctului (0, 1) n care graficul funciei exponeniale intersecteaz axa Oy. Graficul funciei logaritmice cu baz subunitar este din ce n ce mai apropiat de axele coordonate, cu ct baza este mai mic. 2. Baza a > 1 (spunem c baza este supraunitar). n acest caz graficul funciei intersecteaz axa Ox n punctele de coordonate (0, 1), care este simetricul, n raport cu prima bisectoare, punctului (0, 1) n care graficul funciei exponeniale intersecteaz axa Oy. PROPRIETTI ALE FUNCIEI LOGARITMICE. 1) Funcia logaritmic face s-I corespund produsului a dou numere reale pozitive suma valorilor corespunztoare ale funciei, adic: g(x1x2) = g(x1) + g(x2) , x1, x2 > 0. OBSERVAII. g(x1 / x2) = g(x1) g(x2), x1, x2 > 0; (x1) = (x1), x1 > 0. OBSERVAIE! loga1 = 0. Logaritmul lui 1 n orice baz este egal cu 0. 2) Funcia logaritmic este inversa funciei exponeniale. OBSERVAIE. Din faptul c g este bijectiv avem echivalena: logax = logay x = y. MONOTONIA FUNCIEI LOGARITMICE. Dac a > 1, atunci g(x) = logax este strict cresctoare. 0 < a < 1, atunci g(x) = logax este strict descresctoare. OBSERVAIE. Pentru a > 1, logax1 < logax2 x1 < x2 Pentru 0 < a< 1, logax1 < logax2 x1 > x2. FUNCIILE TRIGONOMETRICE DIRECTE. FUNCIE PERIODIC DEFINIIE. O funcie : R R se numete periodic dac exist un numr real T a.. (x + T) = (x), x R.
Numrul T 0 se numete perioad a funciei .

Dac printre numerele nenule pozitive T exist un cel mai mic numr pozitiv T*, atunci acesta se va numi perioada principal a funciei . 6

EXEMPLU. Funcia : R R, (x) =

1, x Z 0, x R Z

este periodic, de perioad principal T* = 1

FUNCIILE SINUS I COSINUS.

DEFINIIE. Cosinusul lui (notat cos ) este abscisa punctului M, adic cos = x.
OBSERVAII. cos 0 = 1, sin 0 = 0 ; cos /2 = 0, sin /2 = 1 ; cos = -1, sin = 0cos ;3/2 = 0, sin 3/2 = -1

PROPRIETI ALE FUNCIILOR SINUS I COSINUS. P1: -1 sin 1, -1 cos 1, R. P2: Formula fundamental a trigonometriei: sin2 + cos2 = 1, R. P3: Periodicitatea funciilor sin i cos: sin( + 2k) = sin , cos( + 2k) = cos , R,kZ (Funciile sin i cos au perioada principal T* = 2). P4: Paritatea funciilor sin i cos: Funcia sinus este impar, adic sin(-) = -sin , R Funcia cosinus este par, adic cos(-) = cos , R. P5: Semnul funciilor sin i cos: Funcia Cadranul I II III IV + + + + sin cos

P6: Monotonia funciilor sinus i cosinus: Funcia sinus este strict cresctoare pe intervalele [0, /2], [3/2. 2] i strict descresctoare pe intervalul (/2, 3/2). Vom marca acest fapt prin tabelul:

Funcia cosinus este strict descresctoare pe intervalul [0, ] i este strict cresctoare pe intervalul [, 2]. Vom marca monotonia acestei funcii prin tabelul:
7

FUNCIA TANGENT I COTANGENT. DEFINIIE. Tangenta lui R {(2k + 1)/2 k Z} (notat tg ) este egal cu raportul dintre sin i cos , adic: tg = sin / cos . Cotangenta lui R {k k Z} (notat ctg ) este egal cu raportul dintre cos i sin , adic: ctg = cos / sin . PROPRIETI ALE FUNCIILOR TANGENT I COTANGENT. P1: Periodicitatea funciilor tg i ctg: tg( + k) = tg , R {(2l + 1)/2 l Z}, ctg( + k) = ctg , R {l l Z} (Funcia tg i ctg au periodicitatea principal T* = ) P2: Paritatea funciilor tg i ctg: Funciile tg i ctg sunt impare, adic: tg(-) = -tg , (2k + 1)/2, k Z; ctg(-) = -ctg , k, k Z. P3: Semnul funciei tg i ctg: Funcia Cadranul I II III IV
aceasta n tablelul:

tg + + -

ctg + + -

P4: Monotonia funciilor tg i ctg:Funcia tangent este strict cresctoare pe (-/2, /2) i marcm x -/2 0 /2

tg x Funcia cotangent este strict descresctoare pe (0, ) i vom indica aceasta prin tabelul: x 0 ctg x

FUNCII TRIGONOMETRICE INVERSE. FUNCIA ARCSIN. NOTAIE. g: [-1, 1] [-/2, /1], g(x) = arcsin x. (arsin este inversa funciei sin) PROPRIETI. 1. Funcia arcsin ia cea mai mic valoare -/2 pentru x = -1 (arcsin(-1) = -/2). 2. Funcia arcsin ia cea mai mare valoare /2 pentru x = 1 (arcsin 1 = /2). 3. Funcia arcsin nu este periodic. 4. Funcia arcsin este impar. Arcsin(-x) = -arcsinx, x R.. 5. Monotonia funciei arcsin. Deoarece funcia direct : [-/2, /2] [-1, 1], (x) = sin x este strict cresctoare
rezult c i funcia invers este la fel.

6. Semnul funciei arcsin. Dac x [-1, 0], atunci arcsin x 0, iar pentru x [0, 1], arcsin x 0. FUNCIA ARCCOS. NOTAIE. g: [-1, 1] [0, ], g(x) = arccos x. (arccos este inversa funciei cos) PROPRIETI. 1. Funcia arccos ia cea mai mic valoare 0 pentru x = 1, deoarece arccos 1 = 0. 2. Funcia arccos ia cea mai mare valoare pentru x = -1. 3. Funcia arccos nu este periodic. 4. Funcia arccos nu este nici par, nici impar. Are loc relaia: arccos(-x) = - arccos x, x [-1, 1] 5. Monotonia funciei arccos. Cum funcia direct : [0, ] [-1, 1], (x) = cos x este strict descresctoare pe [0, ] rezult c i inversa g are aceeai proprietate pe [-1, 1]. 6. Semnul funciei arccos. Dac x [-1, 1], FUNCIA ARCTG. NOTAIE. g : R (-/2, /2), g(x) = arctg x (arctg este inversa funciei tg)

PROPRIETI. 1. Funcia arctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare. 2. Funcia arctg este impar, deoarece arctg(-x) = -arctg x, x R. 3. Funcia arctg nu este periodic. 4. Monotonia funciei arctg. Funcia este strict cresctoare pe R 5. Semnul funciei arctg. Dac x 0, atunci arctg x 0, iar dac x > 0, avem arcth x >0.

FUNCIA ARCCTG. NOTAIE. g: R (0, ), g(x) = arcctg x. (arcctg este invesra funciei ctg) PROPRIETI. 1. Funcia arcctg este mrginit, dar nu ia cea mai mic sau cea mai mare valoare. 2. Funcia arcctg nu este nici par nici impar. Mai precis: Arcctg(-x) = - arcctg x, x R 3. Funcia arcctg nu este periodic. 4. Monotonia funciei arcctg. Funcia are aceiai monotonie ca i funcia direct. Deci este strict descresctoare. ECUATIILE TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE 1. 2. 3. 4. sin x = a, admite solutii a [-1;1] si solutia va fi x= (-1)karcsin a +k, kZ. cos x=a, admite solutii a [-1;1] si solutia va fi x= arcos a +2 k, kZ. tg x=a, admite solutii aR si solutia va fi x= arctg a + k, kZ. ctg x=a, admite solutii aR si solutia va fi x= arcctg a + k, kZ.

BIBLIOGRAFIE: MANUAL CLASA a X-a M1 trunchi comun .Editie 2008-2009 orice editura sau autor.

10