TOPOGRAFIE Curs 1

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

TOPOGRAFIE - forma de evaluare

Numar de credite 3 ECT Forma de examinare Colocviu SCRIS

NU SE POATE COPIA
In doua partiale sau o singura data
Saptamana VII Saptamana XIV

NOTA FINALA
50% Lucrari de laborator - 10 50% Media notelor la partiale

Lucrari Predate

Anul univ. 2007 - 2008

Ce este TOPOGRAFIA ?
TOPOGRAFIE Ramur a geodeziei care se ocup cu tehnica msurtorilor unei poriuni a scoarei Pmntului, cu determinarea poziiei elementelor scoarei terestre pe suprafee mici (considerate plane), precum i cu tehnica reprezentrii grafice sau numerice a suprafeelor msurate, n scopul ntocmirii de hri i planuri. (DEX 98)
[Gen. fr. topographie, cf. gr. topos loc, graphein a scrie].

Se ocupa cu totalitatea masuratorilor geometrice (unghiuri distante, diferente de nivel) si a metodelor de calcul, cu ajutorul carora se poate intocmi planul unei portiuni relativ mici de pe suprafata pamantului.
Nu se ia in considerare sfericitatea Pamantului de aceea figurile generate de punctele topografice sunt plane. GEODEZIE tiin aplicat care se ocup cu studiul formei i al dimensiunilor Pmntului, cu tehnica msurrii i a reprezentrii cartografice sau numerice a suprafeei lui. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]
Anul univ. 2007 - 2008

Ce este TOPOGRAFIA ?
FOTOGRAMMETRIA Ramur a topografiei care se ocup cu studierea principiilor, metodelor i procedeelor de determinare a formei i a dimensiunilor obiectelor pe baza fotogramelor. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. photogrammtrie, cf. gr. phos lumin, gramma scriere, metron msur].

CARTOGRAFIA

Disciplin care studiaz tehnica de ntocmire a hrilor i a planurilor topografice. (DEX 98)
[Gen. -iei. / < fr. godsie, cf. gr. ge pmnt, daiein a mpri]

Anul univ. 2007 - 2008

Ce este TOPOGRAFIA ? TOPOGRAFIA Topografia pentru constructii Topografia miniera Topografia forestiera Topografia hidrografica Topografia militara

Anul univ. 2007 - 2008

De unde vine TOPOGRAFIA ?

La NIVEL MONDIAL Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.
este primul care a masurat lungimea arcului de meridian in vederea determinarii lungimii acestuia. Asfel s-a putut calc. circumferinta Pamantului 46.250 km

Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.

Trateaza intr-o lucrare Probleme de geometrie practica (geodezie) printre care problema masurarii parcelor si determinarii inaltimii punctelor Masuratorile se faceau cu un instrument numit DIOPTRU

Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)

A introdus termenul de TOPOGRAFIE prin care intelegea desenarea suprafetelor Pamantului. A introdus deasemenea notiunile de COORDONATE GEOGRAFICE pentru intocmirea hartilor Cartile si hartile scrise de Ptolomeu au ars odata cu Biblioteca din

Alexandria
Anul univ. 2007 - 2008

De unde vine TOPOGRAFIA ?

In ROMANIA
pana in anul 1700 s-au intocmit harti cu caracter informativ fara masuratori topografice

Cristian Notara -1716 a masurat prin mijloace elementare, lat si long Bucurestiului Dimitrie Cantemir (1673-1723)
A intocmit harta Modovei numita MOLDOVA

Gheorghe Asachi 1813

A fost numit profesor de matematici cu aplicatie practica de geodezie si arhitectura Scoala Trei Ierarhi Iasi Infiinteaza o clasa de INGINERI HOTARNICI

Gheorghe Lazar 1818

Deschide la Bucuresti o scoala de ingineri Publica - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821

Anul univ. 2007 - 2008

Ce face TOPOGRAFIA ?
Topografie generala
Masurarea unor suprafete cu toate detaliile existente si reprezentarea lor conventionala pe un plan Determinarea pozitiei punctelor topografice

Topografie aplicata Topografie Inginereasca

Este o ramura mai noua si se ocupa cu aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planuri sau harti topografice Studiul tehnico-topografic care se realizeaza in faza de proiectare a constructiei Trasarea topografica faza de executie a constructiei Studiul comportamentul in timp al constructiilor

Anul univ. 2007 - 2008

Ce face TOPOGRAFIA ?
Dupa felul lucrarilor TOPOGRAFIA se imparte in:
Planimetrie
Reprezentarea pe plan a proiectiei oriz. a terenului

Nivelment
Totalitatea metodelor, procedeelor i operaiilor prin care se determin altitudinea unor puncte terestre n scopul reprezentrii lor pe o hart sau pe un plan.

Parcelarea
Impartirea suprafetelor pe plan si pe teren

Topografia speciala sau inginereasca

Utilizeaza metode speciale necesare proiectarii diferitelor lucrari ingineresti

Anul univ. 2007 - 2008

Ce face TOPOGRAFIA ?
TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII
Precede faza de proiectare
Anteproiectare recunoasterea terenului destinat amplasamentului constructiei

Insoteste - faza de executie

Sunt necesare intocmirea planurilor la diverse scari, trasarea axelor cladirilor, lucrari de inalta precizie

Finalizeaza - faza de predare

Sunt necesare lucrari de verificare a preciziei si daca au fost respectate toate prescriptiile referitoare la amplasament si executie

Urmareste faza de exploatare

Comportamentul in timp al constructiilor tasari, deformatii si deplasari Mari cladiri industriale, turnuri, baraje, poduri

Anul univ. 2007 - 2008

10

Forma si dimensiunile Pamantului

Anul univ. 2007 - 2008

11

Forma si dimensiunile Pamantului

Anul univ. 2007 - 2008

12

Satelit in jurul Pamantului

Anul univ. 2007 - 2008

13

Forma si dimensiunile Pamantului

Forma de baza a Pamantului este cea de sfera. Elipsoidul de rotatie reda forma usor bombata a planetei la Ecuator si mai turtita la poli. Forma de geoid se aseamana si mai mult cu forma reala a Pamantului. Forma reala este de terroid si a fost obtinuta din observatii satelitare. Miscarea de rotatie se realizeaza in 23h56min4sec. Principala consecinta este succesiunea zilelor si a noptilor. Alte consecinte : aparitia fortei centrifuge, turtirea Pamantului. Miscarea de revolurtie se realizeaza in 365 zile,6 ore,9 minute si 9 secunde. Principala consecinta este iluminarea inegala a Pamantului in cursul unui an si de aici formarea anotimpurilor.
Anul univ. 2007 - 2008

14

Forma si dimensiunile Pamantului Raza ecuatoriala = 6378,1 km Raza polara = 6356,7 km Raza medie = 6368 km Diferenta = 21,4 km Turtirea = 1/298.3 Lungimea Ecuatorului = 40075 km Lungimea unui meridian = 40008 km Suprafata Pamantului = 510 mil.km2 Volumul Pamantului = 1,08 mld.km3

Anul univ. 2007 - 2008

15

Forma si dimensiunile Pamantului

Suprafata Pamantului
Suprafata Topografica suprafata neregulata, reala a scoartei terestre

Geoidul
Suprafata de nivel zero Determinata de suprafata linistita a marilor si oceanelor prelungita pe sub continente Forma neregulata care nu poate fi aproximata matematic (depinde de directia vectorului acceleratie gravitationala)

Elipsoidul de referinta - Krasovski

Sferoidul cu suprafata apropiata de geoid (Krasovski med. 50m max. 150m) Se foloseste pentru determinarea pozitiei punctelor de pe teren prin cordonate geografice Centrul elipsoidului coincide cu Centrul Pamantului Axa mica a elipsoidului de referinta coincide cu axa de rotatie a Pamantului Semiaxa mare a = 6378245 m Semiaxa mica b = 6356863 m Turtirea elipsei = a b 1 = a 298.3
Anul univ. 2007 - 2008

Sectiune prin suprafata Pamantului

16

Sisteme de proiectie
Obiectivul unei proiectii cartografice este de a obtine o reprezentare plana a modelului elipsoidal al suprafetei Pamantului. Interesul major consta in utilizarea valorilor metrice mult mai usor exploatabile in special la masurarea distantelor. Dar aceasta proiectie nu se poate face daca nu se fac anumite CONVENTII sau IPOTEZE simplificatoare pentru ca orice-am face vor exista DIFERENTE intre suprafata REALA si cea PROIECTATA.

Anul univ. 2007 - 2008

17

Sisteme de proiectie
Pentru minimizarea erorilor si obtinerea unei suprafete de proiectie OPTIMA (cit mai aproape de cea reala) se fac urmatoarele ipoteze:
Fie se conserva suprafetele (proiectii echivalente) Fie se conserva local unghiurile (proiectii conforme) Fie se conserva distantele plecand de la un punct dat (proiectii echidistante) Fie nu conserva nici suprafetele nici unghiurile nici distantele (proiectii arbitrare)
18

Anul univ. 2007 - 2008

Sisteme de proiectie Proiectia conica

Meridianele sunt niste semidrepte concurente in proiectia Polului Paralelele sunt arcuri de cerc concentrice in jurul proiectiei Polului.
Proiectia conica

Tangenta

Secanta

Proiectia conica a lui Lambert

Anul univ. 2007 - 2008

19

Sisteme de proiectie

Proiectia conica echivalenta

Conserva suprafetele

Proiectia conica echidistanta

Conserva distantele

Anul univ. 2007 - 2008

20

Sisteme de proiectie

Comparatie intre proiectia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers

Anul univ. 2007 - 2008

21

Sisteme de proiectie Proiectia cilindrica

Imaginea meridianelor este un fascicul de drepte paralele iar imaginea paralelelor este tot un fascicol de drepte paralele dar perpendiculare pe proiectiile meridianelor.

Directa

Oblica

Transversala

Anul univ. 2007 - 2008

22

Sisteme de proiectie

Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR

Anul univ. 2007 - 2008

23

Sisteme de proiectie Proiectii azimutale Proiectii pseudocilindrice Proiectii pseudoconice Proiectii policonice

Proiectia cilindrica transversala

Proiectia Gauss-Kruger
Anul univ. 2007 - 2008

24

Proiecia STEREO - 70
Proiecia azimutal perspectiv stereografic oblic conform, cu planul de proiecie secant unic 1970, fiind denumit i Proiecia STEREO - 70", a fost folosit ncepnd cu anul 1973 la ntocmirea planurilor topografice de baz la scrile 1:2000, 1:5000, 1:10000, precum i a hrii cadastrale la scara 1:50000. Acest sistem de proiecie s-a adoptat, avnd la baz elementele elipsoidului Krasovski - 1940 i planul de referin pentru cote Marea Neagr 1975.
Anul univ. 2007 - 2008

25

Proiecia STEREO - 70
La adoptarea proieciei stereografice - 1970 s-a avut n vedere o serie de principii, care satisfac att cerinele de precizie, ct i avantajele reprezentrii cartografice, din care se menioneaz:
Teritoriul de reprezentat are o form aproximitiv rotund, ce poate fi ncadrat ntr-un cerc cu raza medie de 300 km.; Suprafaa teritoriului Romniei se poate reprezenta pe un singur plan de proiecie, obinndu-se un sistem unic de coordonate plane rectangulare, cu originea n punctul central al proieciei; Distanele msurate de la centrul de proiecie la punctele extreme, ncadreaz cea mai mare parte (90 %) limitele de hotar ale rii noastre n cercuri cu raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la circa 380 km la Beba Veche, Mangalia i Sulina;

Anul univ. 2007 - 2008

26

Proiecia STEREO - 70
Punctul central al proieciei este un punct fictiv (nematerializat pe teren), fiind situat aproximativ n centrul geometric al Romaniei, la Nord de oraul Fagara, ceea ce permite ncadrarea teritoriului Romniei de reprezentat ntr-un cerc cu raza de max. 400 km., care din punct de vedere principial satisface cerinele optime ale reprezentrii cartografic Coordonatele geografice ale punctului central al proieciei, denumit i polul proieciei Qo (o, lo), sunt urmtoarele: o = 46 00'00",000 LATITUDINE NORDIC o = 2500'00",000 LONGITUDINE EST GREENWICH.

Q0 (0, 0)

Punctul central al proieciei stereografice - 1970, sistemul general de axe i organizarea administrativ a teritoriului Romniei

Anul univ. 2007 - 2008

27

Proiecia STEREO - 70
Adncimea planului de proiecie secant unic 1970
n vederea reducerii deformrilor liniare i areolare s-a adoptat planul secant unic - 1970, la adncimea H = 3189,478 m fa de planul tangent, n punctul central al proieciei Q0 (0, 0). n urma intersectrii sferei de raz R cu planul secant, a rezultat un cerc cu raza ro = 201,718 km.

Anul univ. 2007 - 2008

28

Cercul topografic si cel trigonometric

Deoarece pozitia punctelor se stabileste pe cale trigonometrica, a fost necesara inlocuirea cercului trigonometric cu cercul topografic.

La cercul topografic, ca origine si masurare a orientarii se ia directia nordului geografic al centrului de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct Cercul TRIGONOMETRIC UM grade sexagesimale acelor unui ceasornic

Simbol 00 00 00 Ex: sin 90 = 1 cos 0 = 0

Cercul TOPOGRAFIC UM Grade centezimale Simbol 00g 00c 00cc Ex: sin 100g = 1 cos 0g = 0

Anul univ. 2007 - 2008

29

Elementele topografice ale terenului

Elemente topografice liniare
Distanta (lungimea) inclinata LAB lungimea segmentului de dreapta care uneste
punctele A si B
A ZA LAB B

ZAB

DAB

Distanta orizontala DAB proiectia

distantei inclinate pe un plan orizontal

Nivel de referin

Aliniamentul AB este linia sinuasa

obtinuta prin intersectia suprafetei topografice cu un plan vertical care trece prin punctele A si B

Diferenta de nivel ZAB este

distanta masurata pe verticala intre suprafetele de nvel care trec prin punctele A si B.

Anul univ. 2007 - 2008

30

ZB

Elementele topografice ale terenului

Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara noastra, reperul zero fundamental se afla in portul Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea Neagra.
Anul univ. 2007 - 2008

31

Elementele topografice ale terenului

Elemente topografice unghiulare
Unghiul vertical de panta al terenului este unghiul in plan vertical pe care il face directia AB cu planul orizontal 1 sau 2 Unghiul Zenital Z ZA si ZB este unghiul in plan vertical, format de lungimea inclinata L cu cu verticala locului data de directia vectorului acceleratie gravitationala (firului cu plumb) Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planurile verticale (V1 si V2) ce contin cele doua linii de vizare (DCA si DCB)

A ZCA

ZA
A

ZB
C

B ZCB
B

DCA DCB

Plan orizontal

V1

V2

Anul univ. 2007 - 2008

32

Orientari si axe de coordonate

Pozitia punctelor de pe plan se defineste fata de un sistem rectangular de axe. In cazul tarii noastre, conf. proiectiei stereografice pe plan secant unic 1970, Sistemul general de axe s-a obtinut luandu-se ca axa a absciselor, proiectia in plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fagaras (Ngo), si a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor in punctul central

Anul univ. 2007 - 2008

33

Orientari si axe de coordonate

In topografie, directia de referinta este reprezentata de directia nordului. Deoarece pe suprafata globului pamantesc, prin fiecare punct trece atat un meridian geografic, de pozitie fixa, cat si un meridian magnetic, de pozitie variabila in timp, ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central (situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat.

Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc

Anul univ. 2007 - 2008

34

Orientari si axe de coordonate

In acest fel, orientarea unei directii AB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la meridianul geografic al punctului central (DIRECTIA NORDULUI) cu directia din teren, masurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g.
Declinatia magnetica Convergenta meridiana -

Sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB,

Anul univ. 2007 - 2008

35

Coordonate rectangulare
Distana redus la orizont, d0, diferena de nivel, z se calculeaz folosind distana nclinat di i unghiul zenital de pant z, cu relaiile:
d 0 = d i sin z z 26 - 107 = d i cos z

107 Z di Z

Determinarea coordonatelor rectangulare ale unui punct cunoscand coordonatele unui punct.

26

do

Coordonatele relative ale punctului NOU

x
26 107

x107 x x
26

y 026 -107

107

= d 0 cos 26 - 107

= d0 sin 26 - 107 26 107

Coordonatele absolute ale punctului NOU

x107 = x 26 + x 26 - 107 y107 = y 26 + y 26 - 107

26 y

26

107

z107 = z 26 + z 26 - 107
36

Anul univ. 2007 - 2008

Coordonate rectangulare spatiale

Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

Anul univ. 2007 - 2008

37

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

38