Dou persona[e dramat|ce]preferate]|nte|ectua||

lnLro socleLaLe supus de;erLclunllor vane ale unel clvlllza(ll sLrmLoraLe romanele
camllpeLresclene reflecL reallLaLea impodoblL cu un luclu al auLenLlclL(ll reacLuallznd
asLfel Lema lnadapLapLulul soclal ;l desf;urndo pe parcursul operel precum un deLecLlv al
pslhologlel umane
Lroll lul Cmll eLrescu con(ln germenll socleL(ll care il modeleaz in deplln acord cu
ldealurlle mondene efemere dar care conLrlbule la caracLerlzarea flecrula dln el
ue fapL aLL 5Lefan Cheorghldlu dln romanul ulLlma noapLe de dragosLe inLla noapLe de
rzbol" cL ;l ladlma dln aLul lul rocusL" consLlLule o dedublare a auLorulul incadrndu
se in Llpologla lnLellgen(el a omulul superlor supus conLradlc(lllor lnLerloare
rlmordllle acesLor osclla(ll se Lrag dln neconcordan(a proprlllor concep(ll cu prlvlre la
exlsLen(a uman ;l valorlle promovaLe de o socleLaLe caplLallsL maLerlallsL in esen(
relund lnLerferen(e mlLologlce chlar expresla paLul lul rocusL" relev anLlLeza dlnLre
cercul sLrmL" al planulul conLlngenLulul al crul slmbol sunL lumlle arLlflclale rlglde clnlce
;l spa(lul ldeal al ldellor pure neprlhnlLe uln aceasL opozl(le ;l se na;Le splrlLul
hlpersenslbll maxlmallsL al erollor prlnclpall SlmlllLudlnlle se sLabllesc ;l la caplLolul esen(el
acesLor persona[e ambll asemnnduse Luceafrulul emlnesclan dezamglL de
superflclallLaLea lumll LeresLre ;l demonsLrnd inc o daL lncompaLlblllLaLea celor dou
planurl care de;l converg unul spre alLul nu se vor conLopl
lncercrlle lul 5Lefan Cheorghldlu de a;l modela lublLa conform proprlulul nlvel au fosL in
zadar Ll a fosL in sLare doar s a;Learn o masclluzle pesLe meschlnrla lumll comune care
se preconcenLra in personallLaLea Lllel domlnaL ;l ea de lmpulsurlle lnsLlncLele naLurale ce
nu au fosL anlhllaLe de cLre proLagonlsL ln schlmb ea il acord preferln( unul oarecare
domn C avocaL gunos echlvalenLul unul CLlln eplc Chlar ;l Ladlma esLe convlns c;l
poaLe cpLa emanclpare prln lnLermedlul dragosLel in flne doar o lluzle LrecLoare care il
aLrage spre ablsurlle con;Llln(el Ambll lnLelecLuall Lrlesc drama indrgosLlLulul de absoluL
ce sLlmuleaz aLlLudlnea crlLlc fa( de conLexLul soclal uoar gelozla il umanlzeaz il
Langen(loneaz de lumea omulul comun ln acesL conLexL rbolul reprezlnL o experlen(
declslv penLru 5Lefan Cheorghldlu inLrucL il convlnge de banallLaLea frmnLrllor eroLlce
rlvlndu;l so(la dlnLro nou lposLaz ;l convlngnduse de degenerarea prbu;lrea
lnLerloar Cheorghldlu il las Lllel LoL LrecuLul" ;l in flnal i;l redobnde;Le echlllbrul poslbll
de aLlns doar prln lzolarea de cele lume;Ll
8omanul aLul lul rocusL" se inchele cu aceea;l lzolaremoarLea slngura reallLaLe cerL a
exlsLen(el umane
uln puncL de vedere mlLologlc aLul lul rocusL" consLlLule orlglnea muLa(lllor valorllor
general umane

SublecLul ambelor compozl(ll se peLrece inLro noapLe flguraLlv avnd semnlflca(la de Llmp
al gesLa(lel al comblnrll pcaLulul ;l egolsmulul inLrun spa(lu al nedeLermlnrll Adevrurlle
vor lzbucnl la lumlna zllelmomenLul con;LlenLlzrll al deznodmnLulul Lraglc penLru c
ambll suporL consecln(ele lncompaLlblllLa(ll dlnLre vla(a soclal ;l vla(a lnLerloar a omulul
superlor La modul expreslonlsL persona[ee sunL domlnaLe de nzuln(a spre absoluL de
ldeea Lranscenderll a esacladrll neanLulul proprlel con;Llln(e La modul romanLlc el snL
nesaLlsfcu(l enLuzla;Ll cufunda(l in sLele ;l in norl ;ln cerurlnalLe" drepL expresle
Lemelnlc a barlcadel paslve rldlcaLe in fa(a reallL(ll devoraLoare Llla esLe acea mlLlLlc"
emlnesclan care se sLrecoar subLll in aura sacr lmaculaL pur a unul nou Pyperlon
5Lefan Cheorghldlu dar negslnd o reflec(le a proprlllor convlngerl medlocre il prse;Le
dovedlnd ;l fllnd slmbolul pragmaLlsmulul conformlsmulul lner(lel de care nu se va puLea
despr(l
























I|z|unea |u| I Dru asupra omu|u| d|n spa|u| sacru
Aura purlL(ll Lradl(lonallsLe dln cadrul llLeraLurll dru(lene se consLlLule inLro
conLlnu subLll reflexle a modesLlel omenlel Lcerll ancesLrale compaslunll
relevaLe pe fonul auLonomlsmulul rusLlc Spa(lul arLlsLlc in opera lul l uru(
devlne scena de Langen(lere a acLorllor de LoaL mna o ax a inLregll luml l
uru( reallzeaz ;l inLrege;Le inLro galerle splendld vle mulLlcolor
naLurale(ea uman llusLrnd un ;lr de persona[e conLradlcLorll reale sau
fabuloase nosLalglce sau lmpulslve lnlml purLaLe de dor" sufleLe zdroblLe sau
rLclLoare LoaLe sunL descoperlLe dlnLro perspecLlv LranszlLorle in deplln
evolu(le in lablrlnLul vle(ll
llecare dln eroll operelor dru(lene red lmaglnea omulul dln spa(lul sacru
devenlnd ambasadorll proprlllor convlngerl AsLfel Porla dln romanul
ClopoLnl(a" ar fl proLoLlpul con;Llln(el vll a poporulul in schlmb Cnache
Crbu; se aseamn cu acel rze;l al lul 5Lefan cel Mare pllnl de demnlLaLe
splrlLe obsedaLe de drepLaLe ;l adevr
Clobanul dln nuvela 1olagul sLorlel" semnlflc coezlunea lndlsolubll cu
pmnLul aparLenen(a neamulul la desLlnul mlorlLlc
C alL LrsLur speclflc a vlzlunll dru(lene reprezlnL conLlnua lupL cu
desLlnul cu lncerLlLudlnle ;l cu indolellle ln vlrLuLea demnlL(ll persona[ele
dru(lene nu recunosc inLmplaarea care Lublur echlllbrul rndulala
conservaL parc o daL cu orlglnea ln acesL sens Porla devlne [erLfa proprlllor
convlngerl lncompaLlblle cu reallLaLea infrumuse(aL de lluzll sLrlgLoare
vocea sLrbunllor la decls desLlnul cnd consLrns de clrcumsLan(e pleac in
Cprlana
larmecul perspecLlvelor ;l con;Llln(a nonconformlsL consLlLule laLurlle unel
evolu(ll dlvergenLe ce nu vor converge nlclodaL uln acesL puncL de veder
Cnache in fa(a schlmbrllor de menLallLaLe a maLerlallsmulul progreslv ;la
perpeLuaL purlLaLea la groaznlcul larmaroc al secolulul" Ll rlposLeaz cu
ml[loacele proprll semln(ele de vole bun rbdarea Lcerea Lle in ansamblu
creeaz lmaglnea unel personallL(l refuglaLe dup barlerele pslhologlce
rldlcaLe reallL(ll
ln acela;l mod Porla devenlse un unlc purLLor de valorl eLlce inLro socleLaLe
llmlLaL care ;la lnvenLaL un ;lr de valorl arLlflclale
Lroll lul uru( sunL mereu impovra(l de nesfr;lLele frmnLrl in cuLarea
semln(el adevrulul Ll (ln foarLe mulL la cercul sacru al omenlel ;l al bunL(ll
cre;Llne;Ll dln care nul poaLe scoaLe nlcl cele mal grele cumpene
ue alcl ;l porne;Le ldeea de bunLaLe omeneasc grl[a penLru omul de alLurl
demnlLaLea uman LsLe clar c Lcerea consLlLule nu aLL o form de lzolare
separare profund Llnl;Lea persona[elor dru(lene esLe expresla pur a
mllosLenlel supu;enlel
Cpera lul l uru( con(lne adevraLe cola[e de callL(l umane lnedlLe complexe
ersona[ele sunL expresll ale credln(el nesLrmuLaLe in ldee ale daLorlel fa( de
ba;Lln AcesLea se insLrlneaz in proprla (ar penLru a;l conserva cele mal
sacre valorl



















9atr|ot|sm]persona[e memorab||e
,Iubirea, credinta, Patria sunt valori ce exprim o personalitate integr
uman. n aceast aIirmatie a prozatorului Liviu Rebreanu este
concentrat adevrul absolut care determin divinitatea Iintei umane,
imprimat de creatorul suprem. Plantnd adnc n interiorul acelui
,sac biologic, ce reprezint corpul uman, o complexitate de valori ce
vor determina tezaurul spiritualittii omului, providenta l-a asigurat pe
acesta cu capacitatea de a-si iubi semenii, locul unde s-a nscut si s-a
Iormat si pe singurul Dumnezeu, dragostea care a devenit pentru
umanitate singurul mijloc de pstrare a integrittii personalittii. Toate
aceste valori persist ca un ecou prelung n destinul Iiecrui om, asa
cum a si demonstrat L. Rebreanu n romanul ,Pdurea Spnzuratilor
si M. Sadoveanu n opera ,Neamul Soimrestilor. Am ales aceste
opere si aceste personaje, deoarece L. Rebreanu si M. Sadoveanu au
creat opere de art ce s-au nscris n patrimoniul literaturii romne, iar
personajele Apostol Bologa si Tudor Soimaru sunt modele de adevrat
patriotism. A. Bologa oIiter n armata austro-ungar a crescut ghidat
de educatia primit n Iamilie. Cu credint n Dumnezeu, insuIlat de
mam, Bologa este marcat pe viat de cuvintele tatlui patriot si el
,Ca brbat s-ti Iaci datoria si s nu uiti niciodat c esti romn.
Impus de circumstante s lupte mpotriva Iratilor de snge, Apostol
alege moartea ca pe o revelatie, simtindu-si destinul mplinit. Creznd
c are construite n constiinta sa ediIicii puternice, notiuni morale
statornice n convingeri si atitudini cu privire la stat, patrie, datorie,
neam etc., n contact cu realitatea vietii, aceste valori prind un alt
contur n constiinta tnrului Bologa. AmpliIicarea incertitudnilor si
zbuciumului imens l vor mpinge la Iepte decisive. Prins si arestat,
Bologa si-a eliberat constiinta si si-a deschis inima privind moartea ca
pe o izbvire. Personajul si-a redobndit integritatea pierdut,
urmndu-si chemrile destinului.
AstIel, Apostol ajunge la concluzia c, n snul neamului, individul si
regseste eul su cel bun, n care slsluieste mila si dragostea pentru
toat omenirea.
Tudor Soimaru a Iost mnat de circumstante s-si prseasc tara si s
triasc mai mult de douzeci de ani cu dorul chinuitor de meleagurile
natale. Cu prima ocazie, el revine pe pmntul strmosesc, rspunznd
glasului datoriei si celui al dragostei Iat de neam. Brav cpitan n
armata lui SteIan Tomsa, dup ce acesta, obtinnd scaunul Moldovei,
i propune o binemeritat recompens, Tudor nu ezit s reIuze oIerta
proasptului domnitor, cerndu-i, n schimb, cteva zile pentru a-si
putea vizita rudele din Soimresti. Aici ns peregrinrile iau sIrsit,
cci glasul strmosilor i cere rzbunare si l cheam la lupt pentru
aprarea pmntului consIintit de datini. SacriIicndu-si dragostea Iat
de Magda, Tudor Soimaru d glas datoriei Iat de neam. El rmne un
aprtor curajos si nenIricat al acestui pmnt multncercat de istorie.
Aceste dou opere mi-au servit adevrate lectii de patriotism, iar
personajele A. Bologa si T. Soimaru personaje memorabile care m-
au nvtat c, mai presus de toate, n viata unui om trebuie s Iie
dragostea Iat de oameni, Iat de tar, Iat de istorie si Iat de limb.














Frumosul/demnitatea
Pentru c viata nu poate Ii dect prin Iorta divin, ea rmne
permanent un miracol ce ne determin s-l contemplm, aparitia sa
Iacndu-ne, de Iiecare dat, s simtim respiratia tiat de attea emotii,
de atta lux oIerit ochiilor nostri, de attea plceri, dar si conIuzii
provocate cugetului. Reprezentnd o carte indesciIrabil, pe care toti
ncearc s o ptrund, viata a acordat Iiintelor umane capacitatea de a
simti si a crea Irumosul, dar care sunt si ele o parte indispensabil.
Din pcate, evolutia organismului complex uman nu a Iost scutit de
incursiunile pgnismului, care au generat adoptarea unor
caracteristici antitetice, ce au atentat la integritatea personal si au
marcat relatiile dintre oameni, stabilind discrepanta de concepte, care,
ulterior, au nceput a mistui, ncet si sigur, suIletele oamenilor. Chiar
dac cursul sinuos al istoriei, marcat de diverse schimbri de etic,
politice, administrative, s.a. a determinat prbusirea spiritualittii
umane n abisul meIistoIelic, societatea nu a rmas desvrsit lipsit
de caractere dotate cu calitti nobile, de personalitti puternice ce
reIuz a se preta josniciilor, plecndu-si miselnic capul, ci, din contra,
rezist Ialnic incursiunilor din exterior, chiar dac si asum riscuri.
Aceasta caracterizeaz la propriu demnitatea uman, care, ntlnit ca
un dar accesibil doar la unele persoane, se denot prin particularittile
actiunilor, ideilor detintorului su, ce o Iace s creasc drept si
mndru ca un stejar, sub coroana cruia si gseste adpost o seamn
de vieti.
Privind asupra simtului demnittii ca la o binecuvntare a providentei,
ce ne ajut nu s supravietuim, ci s existm, aceast onorabil calitate
o putem distinge la memorabilele personaje drutiene precum Clin
Ababii din drama ,Frumos si sInt si mtusa Ruta dintr-o alt dram
social-psihologic-,Psrile tineretii noastre, ambele scrise de I.
Drut.
Anume aceste dou personaje se ncadreaz n categoria celor mai
vdite, pentru c au stiut s penetreze constiinta cititorului,
mpregnnd adnc n constientul acestora valorile general umane
nobile, astIel devenind mentorii lor.
Tran tipic prin portul su, vorb si comportanment, Clin Ababii
adopt imaginea unui ignorant, avnd n vedere aspectul su exterior,
n momentele ntlnirii cu prietenul din copilrie Mihai Gruia. Clin
nu renunt totusi la mndria sa, atunci cnd cere s discute ,ca de la
egal la egal, percepnd aceasta ca un simt al demnittii, Iapt nteles
distinct de Gruia, care aIirm c nu este altceva dect Iudulie.
Delicatetea, sinceritatea, buna credint, ndrzneala sunt cteva din
Iormele de maniIestare a demnittii personajului. Devotat muncii si
patriei, Clin nu cunoaste Irica liberei exprimri. Vrsndu-si iubirea
sincer Iat de tot ce-l nconjoar si Iiind un aprtor nIlcrat si
incoruptibil al idealului su, Clin Ababii ne nvat s trim avnd
demnitate uman.
Mtusa Ruta mpleteste aceast valoare cu demnitatea national.
Reprezentnd arhetipul unei btrne din satele moldovenesti,
cunosctoare a traditiilor si obiceiurilor milenare, mtusa Ruta si
demonstraz simtul demnittii prin Iaptul c este o luptroare, care nu
renunt la viat, chiar dac, aparent, nu mai are pentru cine tri, asa
cum declar ea dup moartea nepotului Pavel Rusu.
Departe de a Ii crud si nemiloas, ea alege nu rzbunarea, ci
mpcarea si iertarea, care o ndeamn s mearg la nepot pentru a-i
alina suIerintele. Aceasta este o dovad a proIundului simt al
demnittii omenesti, care nu permite ca indiIerenta s ponegreasc
albul pur al spititului su.
Pstrnd notiunea Irumosului ca o imagine contemplatorie a plaiului
caracteristic romnesc, cu psrile sale ce strbat cmpiile, cu
obiceiurile, datinile si traditiile strmosesti, mtusa Ruta ne d o lectie
de omenie si demnitate, atentionndu-ne s nu ne lsm suIletul
mpotmolit n mocirla ruttii si indiIerentei.
Analiznd, n acest mod, personajele marcante din operele drutiene,
putem evidentia c ambele caractere au dat dovad Ierm de existenta
simtului demnittii umane, a milei Iat de tot ce este mai slab si care
necesti ajutor, a comptimirii, prin care au ncercat s oIere ajutorul
neconditionat.