P. 1
Dreptul familiei

Dreptul familiei

|Views: 143|Likes:
Published by QWERT123123

More info:

Published by: QWERT123123 on Jan 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2015

pdf

text

original

Dreptul familiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dreptul Familiei este reprezentat de totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale și patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, adopție și raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familii, în scopul ocrotirii și întăririi familiei. Altfel spus Dreptul Familiei reprezintă ansamblul normelor juridice aplicabile relațiilor dintre persoanele unite prin filiație (de exemplu, un copil și mama sau tatăl său) sau prin căsătorie (sau parteneriat declarat). Prin urmare, dreptul familiei abordează de exemplu căsătoria, divorțul, adopția copiilor, diverse chestiuni referitoare la răspunderea părintească (încredințarea copiilor, dreptul de vizită, etc.). Aceste norme variază de la un stat la altul, întrucât acestea sunt strâns legate de istoria, cultura și evoluția socială ale fiecărui stat.

Dreptul Familiei în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană are drept obiectiv stabilirea normelor comune în materie de dreptul familiei astfel încât cetățenii europeni să nu fie împiedicați să își exercite drepturile pentru că locuiesc în țări diferite ale Uniunii Europene sau pentru că s-au deplasat dintr-o țară în alta în cursul vieții lor. Pentru detalii, vezi: Regulamentul 2201 din 2003 al CE. Pentru detalii, vezi: Convenția de la Haga din 1980. Cu toate acestea, statele membre trebuie să fie de acord toate cu privire la adoptarea acestor norme. În prezent, dreptul european prevede în această privință norme referitoare:    la divorț, la răspunderea părintească asupra copiilor rezultați dintr-o căsătorie sau o uniune liberă, la obligațiile alimentare.

Definiția familiei
În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi și obligații, care izvorăsc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopția), precum și din alte raporturi asimilate relațiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege (prof. dr. Ion Filipescu). Familia îndeplinește o serie de funcții, în cadrul societății: - funcția reproductivă, în sensul perpetuării speciei umane - funcția economică, în sensul gestionării în comun a gospodăriei casnice și a bunurilor soților - funcția educativă, prin educația realizată în cadrul ei, strâns legată de cea realizată în societate Raporturile de familie pot fi: - raporturile de căsătorie - raporturi ce rezultă din rudenie - raporturi ce rezultă din adopție - alte raporturi, asimilate de lege cu raporturile de familie, în anumite privințe

Dreptul Familiei în România
[modificare]Codul

Familiei

Reglementarea centrală a Dreptului Familiei este constituită din Codul Familiei. Conform Codului Familiei, în România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei. Statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații. De asemenea Codul familiei statua faptul că familia are la baza căsătoria liber consimțită între soți. [modificare]Noul 

Cod Civil

În conformitate cu prevederile legale, o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, Codul Familiei va fi

abrogat, articolele relevante fiind incluse în codul Familiei.

Legături externe

Categorie:Dreptul familiei
Subcategorii
Această categorie are următoarele 5 subcategorii, dintr-un total de 5.

A

[×] Autoritatea părintească (9 P)

C
 
[+] Custodie (1 C, 27 P) [+] Căsătorie (4 C, 12 P)

D

[×] Divorț (23 P)

L

[+] Legislație privitoare la dreptul familiei (1 C, 9 P)

Pagini din categoria „Dreptul familiei”

Dreptul familiei
Informatii Utile Dreptul familiei Familia este fără îndoială, celula de bază a societăţii. În familie, oamenii îşi împlinesc dorinţele de

afirmare profesională de a se realiza material, de a avea copii, totul fiind bazat pe existenţa sentimentelor de afecţiune, de înţelegere şi de prietenie, care stau la baza vieţii de familie, la baza căsătoriei. În sens juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există drepturi şi obligaţii, care izvorăesc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopţia), precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. Astfel, familia este o realitate juridică prin reglementarea ei de către lege. Familia îndeplineşte o serie de funcţii, in cadrul societăţii: - functia reproductivă, în sensul perpetuării speciei umane - funcţia economică, în sensul gestionării în comun a gospodăriei casnice şi a bunurilor soţilor - funcţia educativă, prin educaţia realizată în cadrul ei, strâns legată de cea realizată în societate Raporturile de familie pot fi: - raporturile de căsătorie - raporturi ce rezultă din rudenie - raporturi ce rezultă din adopţie - alte raporturi, asimilate de lege cu raporturile de familie, în anumite privinţe Reglementarea centrală a Dreptului Familiei este constituită din Constituţie şi Codul Familiei. Conform Constituţiei şi Codului Familiei, în Republica Moldova statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei. Statul apara interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii. Familia are la baza căsătoria liber consimţită între soţi. Codul Familiei conţine principalele reglementări în ce stau la baza ocrotirii familiei şi raporturile ce izvorăsc din relaţiile de căsătorie. Astfel, relaţiile familiale sunt reglementate în conformitate cu următoarele principii: - monogamie, ceia ce înseamnă că bărbatul poate avea o singură soţie, iar femeia un singur soţ.; - căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie (nu se admite - furatul de mirese, vinderea-, cumpărarea miresei, căsătoria cu anumite condiţii etc.); - egalitate în drepturi a soţilor în familie, adică toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi origine socială.; - sprijin reciproc moral şi material; - fidelitate conjugală; - prioritate a educaţiei copilului în familie; - manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei; - soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat în relaţiile familiale; - liber acces la apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei.

Despre căsătorie
Articolul 14 din Codul familie arată că pentru a se putea căsători bărbatul trebuie să fi împlinit 18 ani, iar femeia 16 ani. Pentru motive temeinice, se poate încuviinţa încheierea căsătoriei cu reducerea vârstei de căsătorie pentru bărbaţi, dar nu mai mult decât cu doi ani. Reducerea vârstei matrimoniale va fi încuviinţată de autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul persoanele care

d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă. fraţi şi surori. f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu. expunându-şi în scris motivele şi anexând dovezile invocate. Imediat după ce reprezentatul organului de stare civilă a luat în public consimţământul ambilor soţi.doresc să se căsătorească. Acest certificat se prezintă organului de stare civilă împreună cu declaraţia de căsătorie. Dar şi Codul familiei obligă persoanele care doresc să se căsătorească să treacă un examen medical gratuit. La încheierea căsătoriei. inclusiv cei care au un părinte comun.). graviditate. cetăţenii care doresc să se căsătorească trebuie să completeze personal şi să depună Declaraţia de căsătorie la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre ei sau al părinţilor unuia din viitorii soţi. iar în cazuri excepţionale (pericol pentru viaţă. exprimat personal şi necondiţionat al bărbatului şi femeii care se căsătoresc. Nu se admite încheierea căsătoriei între: a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită. Viitorii soţi sunt datori să comunice unul altuia starea sănătăţii lor. Rezultatul examenului medical se comunică numai persoanei examinate. şeful oficiului de stare civilă poate reduce acest termen de o lună. să refuze încheierea căsătoriei. neviciat. sau cel format din prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi poate păstra numele de familie pe care l-a purtat până la căsătorie. De asemenea ei pot conexa numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu. la cererea persoanelor care doresc să se căsătorească. dacă există un impediment legal. e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia. după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie. b) rude în linie dreaptă până la al IV-lea grad inclusiv. căreia i se eliberează un certificat care atestă trecerea controlului respectiv. Dacă există motive temeinice. dacă acestea se confirmă. ori dacă nu sunt îndeplinite alte cerinţe ale legii. Termenul maximal ce se stabileşte pentru încheierea căsătoriei nu poate depăşi două luni de la data depunerii declaraţiei de căsătorie. în baza cererii acestora şi acordului părinţilor minorului. Pentru a se căsători. În fond prin căsătorie porneşti la un drum lung de o viaţă şi este drept. h) persoane de acelaşi sex. Pentru încheierea căsătoriei este necesar consimţământul reciproc. Modalitatea de încheiere a căsătoriei Încheierea căsătoriei se face în prezenţa persoanelor care se căsătoresc. Organul de stare civilă este obligat să verifice opunerile şi. se întocmeşte în registrul de stare civilă actul de căsătorie care se semnează de ambii soţi . este normal. c) adoptator şi adoptat. căsătoria poate fi încheiată chiar în ziua depunerii declaraţiei. îşi pot alege numele de familie al unuia dintre ei. precum şi atingerea de către aceştia a vârstei de căsătorie. g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada când ambele îşi ispăşesc pedeapsa. să ştii cu cine porneşti pe acest drum. până la al II-lea grad inclusiv. viitorii soţi. Orice persoană poate face opunere la căsătorie. la dorinţă. În declaraţie este obligatoriu ca viitorii soţi să indice că nu există nici un impediment legal la încheierea căsătoriei. naşterea copilului etc. în perioada curatelei.

Drepturi şi obligaţii ale soţilor Din această zi. în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei. Nerespectarea de fond şi de formă prevăzute pentru încheierea căsătoriei. care de obicei sunt naşii de cununie. Acesta dispune: . cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material. bunuri comune ale soţilor. poate atrage după caz declararea căsătoriei ca nulă sau poate duce la anularea căsătoriei. cu care se va face în viitor dovada că ei sunt căsătoriţi. precum şi alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei. . iau naştere drepturile şi obligaţiile juridice ale soţilor. Tot atunci. Instanţa judecătorească este în drept. Articolul 20 al Codului Familiei arată că sunt proprietate comună bunurile procurate din contul: a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: . în cadrul căsătoriei bărbatul şi femeia au drepturi şi obligaţii egale. în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile familiale.soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent. valorile mobiliare. Sunt proprietate comună a soţilor bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia. adică din ziua înregistrării căsătoriei la organul de stare civilă. cu educaţia copiilor sau din alte motive temeinice. .fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia. fiind ocupat cu gospodăria casnică. care au fost construite. constituite. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei. Codul Familiei arată în articolul 16 care sunt drepturile şi obligaţiile personale ale soţilor. . chiar dacă sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.că toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun. . despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc. Dreptul la proprietate comună se întinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu. pe obligaţii comune de întreţinere a familiei. depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale.relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc. Sunt proprietate comună a soţilor bunurile mobile şi imobile. Astfel. sunt de la data dobândirii lor. . procurate sau făcute din contul mijloacelor comune. . b) premiilor. reprezentantul organului de stare civilă eliberează soţilor certificatul de căsătorie.şi de martorii acestora. adică proprietate în devălmăşie cum este denumită în Codul familiei.activitatea de muncă.). să declare bunurile dobândite de către el în perioada cât soţii au dus gospodării separate proprietate a acestuia. Ei hotărăsc de comun acord tot ceea ce priveşte căsătoria şi viaţa de familie. c) altor mijloace comune. indiferent de contribuţia unuia sau a celuilalt. indemnizaţiilor şi altor plăţi.activitatea de întreprinzător.activitatea intelectuală. de îngrijire şi educaţie a copiilor.

caz in care este nevoie ca in instanta sa se demonstreze ca relatia respectiva de casatorie nu mai poate continua. precum şi pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvârşirii de către ei a unei infracţiuni.) Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie. Pentru ca desfacerea casatoriei sa aiba loc trebuie urmata o procedura care nu de putine ori este simpla si de scurta durata. iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila .44. procedura este simpla. Divortul este o experienta traumatizanta. rata divortului in mediul urban fiind de 2 ori mai mare decat in mediul rural. in prezent.. viata de familie este tot mai supusa presiunilor. indiferent de timpul şi modul de dobândire. Sunt insa situatii in care celalalt partener este impotriva divortului. obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei. valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală. 37 . DREPTUL FAMILIEI SI DIVORTUL Familie.lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea. sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. arată care este proprietatea personală a soţilor. atunci când existã motive temeinice pentru care casnicia nu mai poate continua sau atunci cand ambii soti doresc desfacerea casatoriei. dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor. cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux.art. in anul 2003 au fost inregistate 2131 casatorii si 1185 divorturi. dorind in acest fel sa fie favorizat in ceea ce priveste partajarea bunurilor . dispozitiile de drept cu privire la divort sunt stipulate in Codul Familiei . Casatorie si Mosteniri Puteti consulta legislatia existenta pe site referitoare la Dreptul familiei si divortul: Codul familiei republicat DIVORTUL. Click aici pentru a contacta biroul nostru Divortul este singura cale de desfacere a casatoriei ca rezultat al vointei unuia dintre soti sau a ambilor soti. sunt proprietate personală a soţului care le foloseşte. Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate comună a acestora dacă se va stabili că.bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi până la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar.Articolul 22 al Codului Familiei. Acestea pot fi: . Exista deasemenea situatii in care ambii soti vor sa divorteze. fie şi numai de unul dintre ei. De exemplu. astfel ca numarul de divorturi a devenit alarmant. Soţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost asumate în interesul familiei. iar necunoasterea procedurii juridice poate sa duca la complicatii urmate de efecte negative Avocatii nostri va stau la dispozitie cu placere pentru orice intrebãri ati avea legat de domeniul Dreptul Familiei. In Romania. din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi. Daca ambii soti sunt de acord. . reutilare.. fenomen inregistrat in special in marile orase. reamenajare etc. în timpul căsătoriei. o noua si dureroasa moda In ultima vreme. reconstrucţie. care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului. iar procesul va dura putin si fara complicatii. 607 – 619. încălţămintea şi alte obiecte). in sectorul 4 din Bucuresti. dar fiecare incearca sa convinga instanta ca celalalt este vinovat.art.

cel mult un sfert din venitul net al parintelui obligat la plata pensiei. Dupa incredintarea copilului unuia dintre parinti. fie printr-o actiune separata.mediul in care fiecare parinte ar urma sa creasca copilul .atitudinea fiecarui parinte fata de copil in perioada anterioara introducerii actiunii de divort . . pentru doi copii .Divortul: 1. impreuna cu intretinerea datorata copiilor. atunci cand este cazul.probitatea morala a parintilor . In continuare. iar daca acesta isi continua studiile. totusi. la solicitarea acestuia.optiunea copilului (cand acesta are mai mult de 10 ani). dreptul la intretinere inceteaza prin recasatorirea sotului indreptatit sa o primeasca. Rolul judecatorului este de a incredinta copiii parintelui care le poate asigura cele mai bune conditii de crestere si educare.cel mult o treime din venitul net al parintelui respectiv. dupa desfacerea casatoriei. incredintarea copiilor si sa obtina pensia de intretinere. In toate cazurile.situatia materiala a parintilor . Aceasta intretinere. Partajul poate fi cerut de oricare dintre soti. Divortul este urmat. Avocatii nostri va stau la dispozitie cu placere pentru orice intrebari ati avea legat de domeniul Dreptul Familiei. celalalt va fi obligat de catre instanta la plata unei "pensii alimentare". Click aici pentru a contacta biroul nostru. 2. Exemple de probleme tipice pentru Dreptul Familiei . obligatie care va dura pana la majoratul copilului. pana la terminarea acestora. noi continuam sa credem in casnicii “fericite pana la adanci batraneti” si ne-am dori sa auzim de cat mai putine pronuntari de divort in instanta. Cine datoreaza pensie de intretinere si cum se stabileste aceasta? Pensia de intretinere se datoreaza copiilor minori rezultati din casatorie sau celuilalt sot in conditiile prevazute de lege (art 41 C. iar in cazul in care este vorba de mai multi copii . de partajarea bunurilor comune. Cuantumul acesteia se stabileste procentual din salariul parintelui care datoreaza pensia. Fam). Cui este incredintat copilul in urma divortului? Incredinþarea copilului depinde de mai multi factori: . fie pe cale reconventionala. nu va putea depasi jumatate din venitul net din munca al sotului obligat la plata. iar procentul depinde de numarul de copii. insa cel tarziu pana la implinirea varstei de 26 ani.comune. astfel: pentru un copil .cel mult jumatate din venitul net.varsta acestuia . fie o data cu actiunea de divort.

in lucrarea propusa. se confrunta cu o serie de consecinte ale actualei crize economice: scsderea drastica a nivelului de trai a majoritatii absolute a populatiei si cresterea nejustificats a veniturilor minoritatii. insistsm asupra datoriei elementare a fiecsruia dintre noi de a face tot ce-i sta in putere pentru mentinerea pulsului vietii spirituale. Generatia noastra a avut sansa de a redobandi suveranitatea si independenta. munca etc. adoptat de catre Parlamentul Republicii Moldova la 26. deteriorarea constanta a stsrii de sanatate a populatiei si deformarea proceselor demografice. atat cu caracter general. lucrarea propusa nu ignora si aspectele nejuridice referitoare la casatorie si familie. De aceea. se redimensioneaza structura si functiile ei traditionale. Incapacitatea familiei de a se adapta la o societate in continua dezvoltare. iar odata cu acestea se diminueaza importanta si atasamentul fata de institutia familiei. Dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplics in concordants cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. odihns si sport.Republica Moldova sunt departe de a ne satisface. .Prefata Viata . norme de convietuire. protectie si apartenents ale fiecsrui membru. Un prim pas in aceasta direetie a servit adoptarea Constitutiei Republicii Moldova. Insa. Fiind printre primele lucrari din domeniul dreptului familiei in Republica Moldova. nu inseamna. alienarea spirituals. Tnsa reformele initiate de noul stat . cat si problema cunoasterii de cstre fiecare om a drepturilor si indatoririlor sale. gaipate in obiceiuri. constientizate si transpuse in viata. lipsa experientei manageriale si a consecventei politice ne pot duce la ratarea sansei de a trai intr-un stat democratic. oricat de perfecte ar fi ele. Pentru ca prevederile legislatiei familiale sa fie eficiente si viabile. conjugats cu mirajul modelelor extravagante. O sansa ce poate fi realizats sau ratats. Pe zi ce trece devenim tot mai dependenti atat de sursele energetice strsine. permite formarea sentimentelor convingerii cs el este egal in drepturi cu toti ceilalti membri ai societstii si cs intotdeauna va primi din partea statului ajutorul necesar in apsrarea drepturilor si libertstilor sale. alaturi de familia nuclears care are o posibilitate sporits de satisfacere a nevoilor de securizare. o degajare a situatiei. in care omul ca personalitate sa fie valoarea cea mai de pret. Greutatile inerente perioadei de tranzitie au provocat haos si in cadrul familiei.2000 si intrat in vigoare de la 26.). fata de urmasii sai. relatii juridice. Realitatea impune necesitatea elaborarii unei politici stiintifice privind promovarea si ocrotirea familiei. lucrarea propuss poate fi privits ca o incercare de a stabili criteriile definitorii ale dreptului familiei ca ramurs distincts de drept. a unei familii. In spiritul prevederilor actelor normative internationale au fost adoptate un sir de acte normative nationale.unui individ. Dincolo de aceasts limits conduita lor este reglementata de normele sociale nejuridice. baza materials a invstsmantului in continua scsdere ceea ce afecteaza grav egalitatea accesului la educatie si informare etc. adoptarea unor acte normative. Numai educatia juridica poate inalta constiinta individuals a omului pans la constientizarea datoriei sale fats de societate. Valorile trecutului se prabusesc. precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitstii sunt indicate si unele tendinte si mutatii in familia moderns. cat Si special privind familia si copilul (cu referinta la: protectia sociala si juridica. Un rol deosebit in reglementarea juridica a relatiilor de drept familial ii revine noului Cod al familiei. eul individual si colectiv din ce in ce mai depersonalizat au modificat fundamentul solid al familiei. ceea ce presupune ridicarea culturii spirituale a societatii si.e o sanss. a unei generatii sau a unui popor. Populatia.10.2001. norme morale etc. care a ridicat la rang constitutional atat problema ocrotirii familiei din partea statului si a societstii. prin ea insasi. fats de familia sa. Normele juridice pot reglementa relatiile dintre membrii familiei pana la o anumits limits. Dreptul familiei e reflectat in toata complexitatea sa: ca ansamblu de normejuridice. unele experimente neofamiliale si “simulacre” ale familiei actuale. Nedezmeticirea noastra. cat si de capitalul financiar strain. care este resursa cea mai importanta a oricsrei natiuni. in primul rand. sanatate si servicii sanitare. educatie si invatamant. drepturi subiective si obligatii. a culturii juridice. cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Conceputs ca un demers privind formarea fiintei umane in scopul constientizarii statutului ei pentru asigurarea unei vieti individuale optime in cadrul familiei si intemeiats pe examinarea problematicii juridice a institutiei familiei.04. poporul republicii noastre poate face doar o singura concluzie . De aceea. ordinc de drept in societate etc. pentru a transforma situatia in care ne aflam intr-o nous sanss de realizare. Dupa un deceniu de suveranitate. ele trebuiesc cunoscute.independenta declarats este doar o aluzie la suveranitate.

Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala si normativa. cat si un sir de reglementari international. In definitiile intalnite in literatura de specialitate. criteriul subiectiv. trdsdturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate fac necesar sj posibil. Lucrarea pune la dispozitia cititorului o descriere amanuntita a principalelor institutii ale dreptului familiei. Daca reglementarea individuals se face prin adresari personale concrete. Pentru a asigura ordinea si disciplina in societate este necesara o reglementare sociala a organizarii si functionarii elementelor ei constitutive. reguli carora trebuie s3 se supuna toate persoanele ce nimeresc in situatiile programate. asistentilor sociali. sunt evidentiate acele insusiri care permit deosebirea normelor juridice de celelalte norme sociale. impersonala si obligatorie care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ. se pot distinge metoda egalitatii juridice a subiectelor. etc. vom fi receptivi la orice sugestii rationale si propuneri constructive ale potentiator cititori. religioase. Reprezinta totusi. elaborate. Dat fiind faptul ca relatiile sociale sunt extrem de variate. juridice. Se considers ca obiectul reglementarii (specified relatiilor sociale) reprezinta criteriul obiectiv de formare a ramurii de drept. organizate. Fiind constienti de faptul ca in lucrare sunt prezente unele lacune si ca ea este susceptibila de amplificari si aprofundari. Care sunt criteriile in raport cu care se configureaza diversele componente de sistem ale dreptului? Majoritatea autorilor. Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneaza asupra unor relatii sociale. oricat ar fi de deosebite unele de altele prin continutul si forma lor. iar metoda. politice. etaloane. PARTEA GENERALA CAPITOLUL I Notiunea. Impartirea pe ramuri de drept trebuie sa porneasca de la obiectul reglementarii juridice ca un cr iter in fundamental. In cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele categorii de norme: etice (de morala). Ansamblul normelor juridice.” Dupa parerea lui I. ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme. Normele juridice intr-un stat. inclusiv din dreptul matrimonial canonic. tehnice. adica prin intermediul unor reguli generale de conduita. Caracterul distinct si unitar. in norma juridica se vede “regula sociala de conduita generala si obligatorie. extrem de variate sunt si normele sociale ce reglementeaza aceste relatii.Pentru a scoate in evidenta radacinile prezentului in relatiile de familie §i a le prognoza pe cele ale viitorului. regula al carei scop este de a Asigura ordinea sociala §i care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala. Notiunea dreptului familiei Societatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inchegat de elemente care se afla in raporturi si legaturi reciproce si care formeaza un tot intreg. O atentie deosebita a fost acordata descrierii principiilor de drept al familiei ca fundament al sistemului de drept familial si ca modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei catalizatoare. pentru cazuri concrete si sunt valabile pentru o singura data. obisnuielnice (obiceiuri). Dogaru. dar poate fi de un real folos pentru toti cei cointeresati. daca este cazul. urmand o anumita finalitate ni se infati§eaza ca dreptul unui stat. recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa. metoda §i sistemul dreptului familiei § 1. avand la baza atat prevederile legislatiei familiale in vigoare din republica. o anumita unitate in ansamblul lor. evolutia dreptului familiei este reflectata din perspective istorica. care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv. sistemul dreptului apare ca un obiect complex. metoda autoritara etc. Astfel. cu privire la norma juridica. plecand de la obiectul reglementarii juridice §i metoda de reglementare in calitate de criterii principale. Este destinata studentilor facultatilor si colegiilor cu profil juridic. Astfel. determinat de vointa legiuitorului. Astfel. in unele viziuni. prin forta coercitiva a statului”. alcatuit dintr-un numar de elemente indisolubil legate intre ele. opereaza cu distinctia ramuri de drept si institutii juridice. O modalitate a normelor sociale o constituie normele juridice. “norma juridica este o regula de conduita generala. atunci reglementarea normativa este cu mult mai complexa si presupune o dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor modele. Prin imbinarea acestor doua criterii se explica de ce in unele cazuri relatiile sociale de acelasj tip sunt reglementate de ramuri . la nevoie prin constrangere”.. structurate intr-un sistem pe baza anumitor principii. fiind legate intre ele sj organizate intr-un anumit sistem.

Deci. infiere. copil. dreptul de proprietate. putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie.eel de-al treilea element se refera la subiectele relatiilor de familie. Tinind seama de cele expuse mai sus. relatiile patrimoniale fiind o consecinta a relatiilor personale nepatrimoniale. rudenie si adoptie. Dreptul familiei. adica sistemul de categorii. In viziune traditionala ramura de drept poate fi definita ca fiind un ansamblu distinct de norme juridice. reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ndscute din casatorie. obligatia de intretinere etc). incetare si declarare a nulitatii edsatoriei. Dupa cum reiese din definitie dreptul familiei reglementeaza relatiile familiale. autoritate tutelara etc.cea de sot. adoptiei etc. ruda. acestea formand continutul dreptului familiei. precum si alte relatii sociale similare celor familiale “6 Putem distinge unele momente specifice relatiilor familiale si anume: .F. adica relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie. al patrulea element al definitiei se refera la pozitia juridica a subiectelor dreptului familial de egalitate juridica. rudeniei. maternitate si paternitate. rudenie. acestea pot fi: soti sau fosti soti. cu raporturile de familie. . sub anumite aspecte. parinte.). formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor rdmasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile. prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniul specific de relatii familiale asupra cdrora isi exercitd actiunea toate normele ce aledtuiese ramura dreptului familiei. adica in raportul juridic de drept familial partile se afla pe pozitie de egalitate juridica. . modalitatea. obligatia de fidelitate conjugala. Ele sunt cuprinse in izvoarele dreptului familial (Constitutie. de educatie si protejare a copiilor etc.al doilea element al definitiei dreptului familiei Tl constituie obiectul reglementarii.drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor §i nu pot fi cedate persoanelor terte etc. tutore. filiatiei. la viata §i sanatate.reglementarea raporturilor patrimoniale dintre subiectele de drept familial nu-sj are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial. Subiectele dreptului familiei necesita o calitate speciala . ca orisjee alta ramura de drept. Codul familiei si alte acte normative). “dreptul familiei” . copil si educator. folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex de metode.dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept din tara noastra. curator. dreptul la stima si sprijin moral. 3 din Codul familiei (in continuare C. infiere. . Relatiile sociale asupra carora isj exercita actiunea toate normele ce alcatuiesc ramura dreptului familiei sunt evidentiate in art. prin care se intelege ca una din parti nu se subordoneaza celeilalte. .ele apar din fapte juridice specifice . ci in comunitatea si separarea de interese ale lor. parinti si copii.ca stiinta. frati si surori. precum si alte relatii sociale similare celor familiale ce se stabilesc intre sabiectele de drept familial aflate pe pozitii de egalitate. Consideram ca definitia data cuprinde toate elementele caracteristice dreptului familiei si anume: . administrativ. cat sj relatii patrimoniale (de exemplu. adoptie si tutela etc. nepoti si bunei.ca obiect de studiu.din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu. si nu invers. concluzii si conceptii despre raporturile juridice familiale. la nume si domiciliu.si in sfarsit.) care stipuleaza: “Prezentul cod stabileste conditiile si modalitatea de incheiere. ori de ce in cadrul aceleiasi ramuri de drept se folosesc mai multe metode. prin “dreptul familiei” ca stiinta intelegem invatatura (studiul) despre dreptul familiei. care reglementeazd relatii sociale ce au acelasi specific. Reglementarea complexului de relatii sociale care se formeaza in legatura cu familia sj in cadrul familiei se face de un ansamblu de norme Juridice ce se grupeaza in cadrul dreptului familiei ca ramura distinctu De drept Deci.de drept distincte sau de ce aceeasi metoda de reglementare se foloseste de catre mai multe ramuri de drept. conditiile. penal. rudenie.casatorie si rudenie. Normele juridice aplicate in dreptul familiei in majoritatea lor sunt imperative si mai putin dispozitive. de abitatie. al muncii . . Asa dar. adica o totalitate de norme juridice. Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiintifico-ideologice pentru cadrul de reglementari ce tin de domeniul dreptului familiei ca ramura. Termenul “dreptul familiei” poate fi intalnit si in alte sensuri: “dreptul familiei” . reprezinta unitatea mai multor institutii juridice strans legate intre ele prin obiectul lor §i prin anumite principii §i metode comune: institutia casatoriei. Stiinta dreptului familiei studiaza o serie de probleme legate de raporturile de familie in coraportul lor cu alte stiinte: juridice (de drept civil. cat si raporturile asimilate de lege. . legate organic intre ele.

74 C. desfacerii sau nulitatii acestor acte juridice. cum si in ce mod se realizeaza aceasta reglementare.F. Termenul “legislate familiala” inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelor de stat in care sunt consfintite normele de drept familial. Toate actele juridice Familiale trebuie sa corespunda unui anumit continut sj sa aiba o anumita forma. care deseori sunt calificate drept identice. Urmarind particularitatile specifice modului de incheiere a casatoriei. ii sunt proprii toate caracteristicile dreptului ca atare. incalcarea normelor de drept presupune posibilitatea constrangerii din partea statului. Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi. 51 C. sociologie. In anumite perioade istorice.. Ca ramura de sine statatoare de drept. are specificul ei.. cat si societatea sj statul participa la ingrijirea. Aceasta trasatura este caracteristica pentru toate ramurile de drept. metoda experimentului. exercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilor lor in interesul copilului etc. . Asa cum. printre principalele metode ale cercetdrii juridice pot fi mentionate: metoda logica. Trebuie sa deosebim categoria “dreptul familiei” ca sistem de norme de drept de categoria “legislate familiala”. acestea de asemenea sunt multiple. dar si anumite aspecte si legaturi ale dreptului familiei cu celelalte fenomene si procese sociale. Dreptul familiei ca obiect de studiu (discipline didactica) are ca sarcina asigurarea. procedee cu ajutorul carora dreptul influenteaza relatiile sociale. prin metoda de reglementare se intelege totalitatea de mijloace. se aplica pe larg metoda sociologies. inclusiv pentru dreptul familiei.. atunci metoda dreptului familiei raspunde la intrebarea. a caror respectare este asigurata cu ajutorul mijloacelor obstesti de influenta. iar art. Metoda dreptului familiei Daca obiectul dreptului familiei raspunde la intrebarea: care sunt relatiile sociale reglementate de normele dreptului familiei. Ea este o Tndatorire ce corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului juridic. pot prescrie un comportament concret al acestora ori pot permite partilor sa aleaga singure caracterul relatiilor dintre ele.) ii corespunde obligatia parintilor de a apara drepturile §i interesele copiilor (art. a dimensiunii familiei etc. divortialitatii. metoda sociologies.). 7 aceste metode generale sunt proprii si pentru dreptul familiei ca stiinta. in cadrul strategiilor dezvoltarii fenomenul casatoriei.si protectiei sociale etc. Prin concluziile sale stiintifice fundamentate. dreptului copilului de a fi protejat (art. comportarea oamenilor in aceste relatii. Majoritatea absoluta a raporturilor juridice de drept al familiei au un caracter complex. pe de o parte. prevede dreptul copilului la abitatie §i educatie in familie. 61 C. stiinta dreptului familiei ajuta practicii sa aplice corect legile si contribuie la: ocrotirea familiei intemeiata pe stima si afectiune reciproca. Ca si alte stiinte. § 2. metoda cantitativa etc. realizarea egalitatii depline in Drepturi intre sot si sotie. psihologie etc. prevede obligatia parintilor de asj intre|ine copiii. Relatiile legale familiale se caracterizeaza prin aceia ca dreptiirile si obligatiile subiectilor relatiilor date sunt prevazute de lege si nupotfi modificate voluntar 9 Obligatia juridica a unui subiect de drept familial nu este arbitrara. metoda comparative. pe de alta parte.) etc. metoda istorica. precum si efectele incheierii. educarea si protejarea copilului reiesind din realitatea vietii si posibilitatea fiecaruia. Potrivit metodei istorice dreptul familiei cerceteaza casatoria si familia in perspectiva si dezvoltarea lor istorica. instruirii studentilor facultatilor de drept in acest domeniu.8 Cu toate acestea. In comparatie cu normele morale.F. conditiile desfacerii si nulitatii casatoriei sau adoptiei etc. istorie.53 C. De exemplu: art. Pe fondul scenariilor dezvoltarii economico-sociale. Asa dar. Aceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul juridic Ti corespunde in mod imperativ o obligatie a celeilalte parti. Atat parintii. apar noi conceptii care reflecta evolutia familiei. Normele de drept pot interzice anumite actiuni din partea participantilor in raportul juridic. cat si de obligatii. Ca urmare. dreptului familiei. natalitatii etc.F. cat si a informarii persoanelor cointeresate cu un sistem de cunostinte si informatii despre dreptul familiei.F. In ceea ce priveste metodele de reglementare a relatiilor familiale de catre normele juridice. intr-un raport juridic de drept familial nu poate fi vorba de vreun drept al subiectului daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie. Folosind metoda logica au putut fi stabilite conditiile necesare incheierii actelor juridice ale casatoriei si adoptiei. in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor existente. fiecare ramura de drept dispune de mijloace specifice de influenta asupra comportarii partilor in raporturile juridice. stiinta dreptului familiei se afla in continua dezvoltare. putem evidenfia nu numai evolutia acestor fenomene in timp. a relatiilor personale patrimoniale si nepatrimoniale dintre membrii familiei.

care determina ce trebuie sa . 1 C. 19 prevede regimul bunurilor dobandite de catre soti “in timpul casatoriei” etc. intodeauna. spre exemplu.F. 58 alin. ele fiind pe picior de egalitate juridica. la art. Deci. .F. De asemenea. 88 C. prevdzuta de lege (procedura de incheiere a casatoriei §i adoptiei. Sistemul dreptului familiei Dupa modul in care sunt conectate diferitele componente de sistem ale dreptului . Astfel.10 In concluzie am putea spune ca prin metoda de reglementare a relatiilor dintre subiectele de drept familial trebuie sa intelegem mijlocul specific cu ajutorul caruia statul. O alta metoda specified relatiilor de familie poate servi metoda acceptdrii statutului legal a casatoriei. dar nu si o impartire corecta.F.Pentru incheierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti. Inca o particularitate a metodei de reglementare a dreptului familiei consta in aplicarea combinatd a metodelor nationale si international de instalare a drepturilor si obligatiilor subiectilor. O particularitate generala al dreptului familiei este metoda calitatii juridice a partilor. in parti egale sotilor cu prilejul incetarii comunitatii de bunuri. de exemplu. prevede obligatia bunicilor de a-§i intretine nepotii. munca depusa in gospodarie sj pentru cresterea copiilor fiind o asemenea contributie. Egalitatea juridica. care devine aplicabila prin incheierea actului juridic al casatoriei si exista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. pentru a fi carmuita in Intregime de normele legale. Ire un caracter succesiv. M.) sau “parintii au drepturi §i obligatii egale fata de copii. a instituirii tutelei. daca loeuiese impreuna cu parintii sau separat” (art.Cu privire la obligatia de intretinere intre membrii familiei se poate constata ca este stabilita de lege §i exista numai intre persoane prevazute de lege. Deci. Imparfirea bunurilor comune in cote-parti egale si nu in raport de contributia prestata de fiecare dintre soti ar fi insemnat numai o impartire egala. prin incheierea casatoriei viitorii soti consimt sa li se aplice regimul legal al casatoriei. art. aparitia. situatia juridica. aceasta obligatie are un caracter Personal. odata incheiata. Acest statut de egalitate se extinde asupra oric&rei schimbari produse de relatia celor doi. dar. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne. 17 prevede ca sotii aleg numele de familie ce urmeaza a-1 purta “in timpul casatoriei”. care se reinnoiesc zi de zi. impune participantilor la raporturile juridice de drept familial o anumita conduita.Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun. adica este inseparabil legata atat de persoana cefui indreptatit a o primi. § 3. iar la art. are un caracter divizibil. Principiul egalitatii nu inseamna ca bunurile urmeaza sa fie atribuite. din partea aceluiasj debitor §i un caracter reciproc.F. El continua sa fie valabil §i in cazul separarii legale a sotilor sau a desfacerii casatoriei prin divort. metoda de reglementare precizeaza pozitia partilorin raporturile juridice. in acest sens.F. cu pactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.obligatia nepotilor de a-si intretine bunicii. conform Constitutiei care stipuleaza: “Dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanfa cu Declaratia Universale a Drepturilor Omului. printr-un sistem de norme juridice. in sensul ca in raportul juridic familial o parte nu este subordonatd celeilalte. ea devine independents de acest acord de vointa. in principiu permanenta a celor casatoriti este determinate de reglementarea legala privind casatoria. 16 alin. a desfacerii casatoriei §i adoptiei etc. in relatiile interne si care formeaza dreptul internde normele de drept care se refera la raporturile dintre state sau dintre cetatenii unor state diferite si care formeaza dreptul extern.).norma juridica si metoda de reglementare -deosebim o serie de diviziuni generale ale dreptului. Astfel. deoarece criteriul in raport cu care se determina partile sotilor este contributia pe care fiecare din ei a avut-o la dobandirea si conservarea bunurilor. insa.). cat si de persoana celui obligat sa o presteze. 87 C. metoda aplicabila. 1 C. indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei. in acelasi timp. modificarea sau stingerea relatiilor de drept familial sunt admise printr-o procedurct juridica speciala.” A doua diviziune mentionata este cea de drept determinator. C. prioritate au reglementarile internationale”. iar art. Astfel. deoarece este destinata sa satisfaca nevoile actuale ale beneficiarului. Conform regulii generate. fara a avea posibilitatea de a-1 modifica. cu referire la cazul cand mai multe persoane sunt Tndreptatite la intretinere. Djuvara distinge intre normele de drept cele care se aplica numai statelor care le-au eliberat. nu inseamna ca nu sunt permise anumite abateri cu privire la recunoasterea egalitatii in sfera raporturilor patrimoniale. in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale (art. Cu alte cuvinte.

Mai desfasurat sistemul acestor norme juridice sunt redate in Codul familiei al Republicii Moldova. pentru a le da un sens unic aceste concepte sunt definite. a pactelor si tratatelor international la care republica Moldova este parte (ce reglementeaza relatiile familiale) dupa cum si cu principiile de baza ce caracterizeaza dreptul matrimonial canonic.Institutiile juridice din cadrul dreptului familiei sunt: casatoria. dreptul familiei ca ramura distincta de drept grupeaza ansamblul de norme juridice ce reglementeaza complexul de relatii sociale ce se formeaza in legaturd cu familia si in cadrul familiei. tutelei (curatelei). Ele reglementeaza tipurile de relatii sociale aparte si anumite elemente ale lor. concepte pe care fiecare le-ar putea interpreta in felul sau. de studierea structurii si continutuluilegislatiei codificate. Partea generald si 2. Aceasta inseamna ca toate celelalte norme vor trebui aplicate si interpretate in lumina principiilor de baza. consimtamant liber exprimat. sistemul juridic elementar (dreptul este “pluralul”. intai de toate. instaurand astfel o categorie aparte de raporturi juridice. norma de drept este “singularul”). principii care guverneaza toata materia. obiectul. De asemenea. ramura de drept reprezinta unitatea mai multor institutii juridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite metode si principii comune.Faca persoanele si drept sanctionar. Djuvara este aceea care imparte dreptul in drept public si drept privat. Titlul 1 al Codului familiei intitulat “Dispozitii generale” defineste atat relatiile sociale reglementate de catre legislatia familiala. In general. monogamie. concluzii referitoare la problemele de reglementare juridica a relatiilor familiale. sau acelasi complex de metode. In mod special se urmareste compatibilitatea legislatiei familiale nationale cu prevederiledeclaratiei Universale a Drepturilor Omului. care reglementeaza relatii sociale ce au acelasi specific. etc. Asa dar. Din punct de vedere structural sistemul dreptului familiei se Divizeaza in doua parti: 1.principii si normelor . rudenia. fie in functie de ce fel de compartimente ale sistemului de drept se studiaza in partea respectiva. Asa cum norma juridica este elementul de baza al sistemului de drept. subiectele dreptului familiei etc. Sistemul normelor dreptului familiei si a actelor normative sunt caracterizate si pretuite din punctul de vedere al democratiei lor. Ea insumeaza totalitatea de opinii teoretice. Asa cum in partea generala se opereaza cu notiunile: norma juridica. De exemplu. Este ilustrata corelatia dintre normele de drept familial si actele normative in conformitate cu dezvoltarea economics. contin unele prevederi de principiu. In viziune traditionala. Institutia juridica cuprinde normele juridice. legate organic intre ele. prin care sunt consfintite unele relatii ale vietii de familie. a obligatiei de intretinere etc. eel care organizeaza sanctiunile. Daca luam ca baza aceasta distinctie. ne vom opri la prima modalitate de sistematizare.a unui particular sau a statului. studierea sistemului dreptului familiei e legata.definitii. ramura de drept este definita ca un ansamblu distinct de norme juridice. Partea generala si Partea speciala pot fi distinse fie in functie de normele juridice incluse. filiatia adoptia. a Conventiei cuprivire la Drepturile Copilului. Structura normelor juridice de drept al familiei. Cea de a treia diviziune abordata de M. dreptul familiei. a adoptiei. De aceea. adica in functie de normele juridice incluse. Partea generald a dreptului familiei include normele generale care exprima principiile si obiectivele de reglare legitima a drepturilor si obligatiilor fundamentale a subiectelor de drept familial. Partea speciala. politica si sociala a societatii in ansamblu. tutela etc. izvoarele. atunci cu referire la dreptul familiei putem afirma: dreptul familiei face parte din componenta dreptului privat intern si are un caracter determinativ. deosebirea dintre care este foarte veche si care se gaseste formulata chiar si in dreptul roman si care depinde de faptul a cui interes priveste norma . cat si principiile de baza ale legislatiei familiale. ceia ce se urmareste de fapt in Partea speciala a cursului. care reglementeaza o anumita grupa unitara de relatii sociale. justitiei sociale. Normele partii speciale a dreptului familiei concretizeaza partea generala. principiile. Un rol important revine normelor . Federatia Rusa). pe langa unele prevederi reglementative foarte clare si normativ evidente. mai detaliate. Numeroase acte normative de drept familial si in primul rand Codul familiei. comparandu-se sistemul de drept familial al Republicii Moldova cu sistemele de drept familial ale altor tari de peste hotare (Romania. folosesc aceiasi metoda. rudeniei sifiliatiei. gupandu-le in institutii: institutia casatoriei.. metoda. se gaseste lamurirea intelesului unor termeni -familie nucleara. Analiza structurii normei poate fi facuta sub doua aspecte: . idei.

A) Structura logico-juridica a normei e stabila si in ea se disting urmatoarele elemente: 1) ipoteza. cand nu este precizat continutul concret al imprejurarii in care se aplica dispozitia. care exprima regula propriu-zisa de conduita. conduita persoanelor la care se refera. opinie. deoarece foarte rar un articol contine o norma juridica. religie. sanctiune mai putin severa. hotarari. rasa. 5. statut.F. relativ-determinate. avere si origine sociala» (art. dispozitia. Vorbind despre normele de drept al familiei trebuie de specificat modalitdtile de clasificare a normelor juridice in articolele actelor normative de drept al familiei si. lit. care trebuie sa fie clara . sanctiuni disciplinare. 2) dispozitia. . . Acest act normativ. in primul rand. atat de legislatia civila cat si. instructiune si alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de Legea Republicii Moldova «Codul familiei». Dispozitia relativ-determinata este dispozitia care prevede mai multe variante posibile de conduita. B C. 41.l. Se cade de subliniat ca o norma nu trebuie confundata cu un articol. in Codul familiei. sanctiunile port fi: determinate. regulament. prevederi de sine statatoare. alin. limba. De exemplu: «Nu este necesar acordul parintilor pentru adoptia copilului daca acestia nu locuiesc impreuna cu copilul si se eschiveaza nemotivat de la intretinerea si educatia acestuia mai mult de 6 luni» (art. alternative sau cumulative.). lasand subiectii sa aleaga una din variantele prescrise. In functie de gradul lor de determinare. 3) sanctiunea. De cele mai multe ori. contraventionale sau penale. origine etnica. 3) Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei. 1) In functie de precizia formularii sale in text ipoteza poate fi: Determinata. In ceea ce priveste sanctiunile.relativ-determinata.). indiferent de sex. 1 C. disciplinare sau penale). De exemplu: «Instanta judecatoreasca va declara nula casatoria daca aceasta a fost incheiata cand sotii sau unul dinte ei nu a avut intentia de a crea o familie (casatorie fictiva)» (art. este structurat pe titluri. poate fi determinata si relativ-determinata. precum si imprejurarile in care ea se realizeaza. la dorinta. Articolul este elementul structural de baza al Codidui familiei care contine. care se aplica pentru greseli grave in exercitarea drepturilor ori indeplinirea indatoririlor parintesti cu privire la persoana copilului si luarea copilului fara decadere din drepturile parintesti. 17.). alin. ori fiecare dintre ei isi pastreaza numele de familie pe care 1-a purtat pana la casatorie. Ca exemplu: «La incheierea casatoriei. ele sunt sanctionate. E C. Normele juridice de drept al familiei sunt cuprinse in acte normative care pot fi: legi. ori conexeaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie propriu» (art. formulata ca determinare a indatoririlor si drepturilor partilor in raportuljuridic). sotii. care indica masurile de constrangere de catre stat pentru nerespectarea dispozitiei. la randul sau. nationalitate. ori contine elemente ale mai multor norme. B) Structura tehnico-juridica a normei de drept al familiei se refera la forma exterioara de exprimare a continutului si structurii logice a acesteia. 1 C. In functie de scopul urmarit de sanctiunea aplicata distingem: sanctiuni ce anuleaza actele juridice ce contravin legii. De exemplu: «Toate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale. concreta. In ceea ce priveste celelalte fapte ilicite savarsite de catre membrii familiei. lit. in functie de natura $i gravitated lor. apartenenta politica.F. 125. aplicata in cazul neandeplinirii adecvate a indatoriilor parintesti. concisa. la redactarea ei. Codul familiei prevede pentru neindeplinirea Tndatoriilor parintesti urmatoarele sanctiuni: decaderea din drepturile parintesti. alin. se aplica legislatia civila In masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. in principiu. de cea administrative. nereglementate de legislatia Familiala. sanctiuni ce au drept scop repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea normei juridice. care determina cercul de persoane carora le este adresata norma.A) structura logico-juridica si B) structura tehnico-legislativa. Dispozitia determinata stabileste exact si fara posibilitatea unor derogari drepturile. isi aleg numele de familie comun.F. disciplinara sau penala (sanctiuni civile. administrative. de la caz la caz. ca si ipoteza. cand se stabilesc cu exactitate conditiile de aplicare a dispozitiei.). un articol ori contine unele elemente ale normei. obligatiile.F. capitole si articole. 2) In functie de caracterul conduitei prescrise.

33 C.V. O clasificare de importanta deosebiia poate fi facuta din punctul de vedere al caracterului conduitei. isi aleg numele de familie al unuia dintre ei sau eel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun.F.) Si norme de exceptie (cele prevazute in Titlul VI al C. ele aflandu-se intr-o stransa legatura. 36 alin.F.). dreptul administrativ. Casatoria poate inceta prin divort (desfacere). devenind o ramura de sine statatoare relativ recent (odata cu intrarea in vigoare a Codului casatoriei si familiei al Republicii Moldova. rude in linie dreapta pana la al IV-lea grad inclusiv. 112. ci si raporturi de alt gen.). In functie de aceasta. In cele ce urmeaza. care se completeaza cu trimitere la alte norme.F. titlurile II . 1 C. norme prin care se formuleaza anumite drepturi.). 1 C. F. Un loc important il au normele de imputernicire sau de competenta. F.Dupa sfera de aplicare fi gradul de generalizare avem norme generale (de exemplu. 4 si 5 si la art. ramurile dreptului nu sunt izolate unele de altele. care permit o anumita conduita: «Prin contractul matrimonial sotii pot modifica regimul legal al proprietatii in devalmasie stabilit la art. de adoptie. Dat fund faptul ca relatiile sociale reglementate de legislatia familiala sunt extrem de complexe.V ale C.1.6l.F. care acorda posibilitatea unui larg comportament al subiectilor. potrivit cu materia care o reglementeaza. legate de cele specifice. .F.relatii de casatorie. care prescriu in mod expres obligatia savarsirii unei actiuni: «Persoanele care doresc sa se casatoreasca sunt obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor» (art. Normele dispozitive pot fi: permisive. care prescriu comportamentul subiectilor si nu admit nici o abatere de la acesta si norme dispozitive.F. Normele imperative pot fi: onerative. Dreptul familiei §i dreptul civil Faptul ca dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil. alin 1 C. alin. Dreptul familiei prezinta stranse legaturi cu o serie de ramuri de drept. Astfel: ^<Parintii sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in rela^iile cu toate persoanele fizice si juridice.) si norme juridice incomplete (de exemplu: «In cazurile prevazute la art. …» (art. …»(art. 11. fara a avea nevoie de imputerniciri legale» (art. (institutii juridice de drept al familiei) este cuprins in partea speciala a Codului familiei. normele juridice sunt: norme imperative.) sau supletive. art. care acorda subiectului posibilitatea sa aleaga una din variantele de conduita prevazute de norma: «la incheierea casatoriei. la dorinta. art. de decadere a lor din drepturile parintesti. Aceasta legatura este determinate de existenta unor principii comune pentru toate ramurile dreptului.) ori «Apararea drepturilor §i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor. 35 C.) Dupa modul in care sunt redactate se disting norme juridice complete (de exemplu: «Casatoria inceteaza in urma decesului sau a Declararii pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti. § 4. 20» (art. a naturii conduitei pe care o prescriu. inclusiv in autoritatile administratiei publice §i instantele judecatoresti. 15. obligatii sau competente. 1 si 2. de rudenie. cele prevazute in Titlul I al C.). normele cuprinse in diferite ramuri de drept se aplica separat sau concomitent cu normele de drept familial.F. Ramura de drept al familiei reprezinta unitatea mai multor institutii juridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite principii si metode comune. 29. alin.). sotii. 17. alin. alin.F. iar in cazurile prevazute la art. Astfel. 37 . 2 C.). 4. Ansamblul de norme juridice care reglementeaza anumite grupe unitare de relatii sociale .pe cale judecatoreasca». alin. 36 alin. vom puncta unele interference ale dreptului familiei si alte ramuri de drept. Corelatia dreptului familiei cu alte ramuri de drept Desi fiecare ramura de drept are un obiect propriu de reglementare. care interzic savarsirea unor actiuni: «Nu se admite incheierea casatoriei intre: persoane dintre care eel putin una este deja casatorita. dreptul penal si dreptul de procedure penala etc. norme speciale (cele prevazute in Titlurile II . casatoria se desface de catre oficiul de stare civila. printre care putem aminti: dreptul civil si dreptul de procedure civila. 2 C.F. de declarare a parintilor ca fiind incapabili…» (art. dreptul protectiei sociale si dreptul muncii. solutionandu-se in asa mod problema corelatiei ramurilor de drept.) si prohibitive. in baza cererii unuia sau a ambilor soti ori a tutorelui sotului declarat incapabil». 1 C. precum si de faptul ca fiecare ramura de drept include nu numai raporturi specifice ramurii respective. de intretinere etc. in multe cazuri ele au caracteristici sau trasaturi proprii mai multor ramuri de drept.

cit si patrimoniale. Mostenirea reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de transmitere a drepturilor fi obligatiilor decedatului la mostenitorii acestuia. . iar pe de alta parte reglementarile codului civil se completeaza cu unele dispozitii ale codului familiei. Copiii au capacitatea de exercitiu restransa.capacitatea de exercitiu a subiectelor de drept familial aptitudinea lor de a-si dobandi prin actiunile proprii orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial si de a-si asuma orice obligatie. sotul. Deci.calitatea de persoana fizica a subiectelor de drept familial care Este recunoscuta tuturor fiintelor umane privite in mod individual si care se bucura in mod egal de posibilitatea de a participa la raporturile juridice. Capacitatea de exercitiu deplina ia nastere la momentul atingerii varstei majoratului 18 ani. incheierea casatoriei. domiciliu. Cu toate ca dreptul civil si dreptul familiei au ca obiect de reglementare atat raporturi patrimoniale cit si ne patrimoniale. adica de asi realiza capacitatea de folosinta care ii apartine. cind capacitatea de folosinta incepe de la data conceptiunii. intre aceste doua ramuri de drept exista legaturi reciproce. in prima categorie putem include: .) Si apoi cele patrimoniale (proprietatea comuna si proprie a sotilor. In al doilea rand. persoanele care au fost intretinute de defunct eel putin un an pina la deces. Identificarea persoanei fizice se face prin nume. ne permite sa afirmam ca. tutorii. copii si alte rude. Capacitatea de folosinta incepe. pot de sine statator sa: dispuna de salariul si bursa lor. infierea. Capacitatea de folosinta inceteaza odata cu decesul persoanei fizice. de la data nasterii. . clasa III (nepotii si nepoatele de la frate si sore inapti de munca). 564 C. daca raporturile de drept civil apar din fapte juridice obisnuite (conventii). De sine statator pot incheia mici acte juridice civile ce tin de viata de toate zilele.capacitatea de folosinta a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea dreptului civil: “Capacitatea de a avea drepturi si obligatii civile este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilor Republicii Moldova…”. stabilirea paternitatii. Din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu . Legislatia civila prevede urmatoarele clase de mostenitori legali: clasa I (copiii. Mostenirea poate fi legala si testamentara. Astfel. atunci relatiile de familie apar din fapte juridice speciale: de casatorie. pe cind in dreptul civil situatia este alta -prevaleaza relatiile patrimoniale in baza dreptului de proprietate si a relatiilor de marfa bani. infietorii. Toate contractele incheiate de catre soti. In primul rand. ca urmare a casatoriei (obligatia de intretinere a sotilor) sau a rudeniei (obligatia de intretinere dintre parinti si copii. sa exercite dreptul de autor si inventator. Minorii intre 15 si 18 ani de regula incheie acte juridice civile cu consimtamantul parintilor. Legislatia civila a Republicii Moldova stabileste ingradiri cu caracter de protectie in domeniul dobandirii proprietatii si dispunerea de proprietate de catre copii. pe de o parte.de educatie a copiilor). In numele minorilor pina la 15 ani actele juridice le incheie parintii. Ea cuprinde urmatoarele elemente: nasterea. parintii). frati si surori. bunei si nepoti).C. bunicul si bunica). Starea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de care legea leaga anumite consecinte juridice cu ajutorul carora persoana fizica se individualizeaza.adoptat la 26 decembrie 1969 si pus in aplicare de la 1 aprilie 1970). parinti. de regula. clasa II (fratii si surorile. schimbarea numelui si prenumelui. . relatiile familiale au unele momente specifice. moartea. stare civila. statutul de soti. drepturile si obligatiile parintilor pentru educarea copiilor etc. cu exceptia prevazuta in art.. relatiile familiale apar Tntre persoane apropiate: soti. infietorilor. Ca exceptie. In a doua categorie putem include succesiunea legala. inclusiv contractul matrimonial §i contractul privind plata pensiei de intretinere sc intocmesc in conformitate cu normele codului civil. curatorilor. in sensul ca normele de dreptul familiei se completeaza cu numeroase norme ale dreptului civil. incheie mici acte juridice civile ce tin de viata de toate zilele. obligatia de intretinere). iar cele personale au un rol nesemnificativ. in relatiile de familie prioritare sunt relatiile personale nepatrimoniale (incheierea si desfacerea casatoriei. de rudenie si adoptie.

seful oficiului de stare civila poate reduce termenul de o luna din momentul depunerii declaratiei de casatorie si pana la incheierea casatoriei. precum si asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor omului pe plan local sunt exercitate de catre primarul localitatii respective. care are un serviciu special in acest sens . Dreptul familiei si dreptul de procedura civila §i intre aceste doua ramuri de drept exists o legatura stranss. 9 C. 4 C. art. deoarece organele administrative de stat au atributii privitoare la casatorie si familie. hotarirea instantei de judecata. va fi incuviintata de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi au domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca. daca este necesar. Aceste derogari se refers la urmatoarele aspecte: parintii minori care nu au atins varsta de 16 ani pot cere stabilirea paternitatii pe cale judecatoreasca (art. §i procedura cu privire la adoptarea infierii reprezinta o procedura speciala derogatorie de la procedura de drept comun.. 4. alin. de deces este de competenta organului administrativ. Inregistrarea actelor de stare civila: de nastere.4. Drepturile si obligatiile civile. Trebuie de precizat ca. pina la solutionarea pricinii in fond. 2 C. S-au consacrat dispozitii speciale cu privire la competenta teritorials a instantei judecatoresti. are dreptul sa stabileasca cuantumul mijloacelor pe care unul din soti sau din fostii so|i trebuie sa le plateasca provizoriu pentru intretinerea celuilalt sot sau fostului sot. cu referire la care am putea face urmstoarele precizari: . de desfacere a casatoriei (de divort). de exemplu. Dreptul familiei si dreptul penal Dreptul familiei prezinta legaturi si cu dreptul penal. cine din parinti si in ce proportie trebuie sa plateasca provizoriu nijloace pentru intretinerea si educarea copiilor. supravegherii si controlului exercitarii ocrotirii si a persoanelor majore. 4. in cazul cand ele necesita aceasta supraveghere.C. pot fi transmise persoanelor terte cu intoarcere sau fara. Asa. .). Apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca se pune pe seama autoritatii tutelare. de casatorie. autoritatea tutelara are atributii in domeniul indrumarii.Serviciul de stare civila. 12. prin dispozitiile codului familiei si codului de procedura civila.F.F. modul de examinare a cererii de infiere. in baza cererii acestora si a acordului parinfilor minorului. Dreptul familiei sj dreptul administrate Dreptul familiei are multe legaturi cu dreptul administrativ.. judecstorul.C. de schimbare a numelui si/sau a prenumelui. In dreptul civil predomina normele de reglementare dispozitive. 59. pe cind in dreptul familiei majoritatea normelor sunt cele imperative. Astfel. alin. in unele materii.P. Luand in seama situatia materiala a psrtilor. drepturile si obligatiile juridice ale sotilor iau nastere numai dupa inregistrarea casatoriei la organele de stare civila. 119.). aplicarea fata . precum si cine din cupii trebuie sa plateasca provizoriu mijloace si in ce proportie pentru intretinerea parintilor. insa. se aduc o serie de derogsri de la procedura de drept comun. 4. drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte.P. De asemenea.3. Atribufiile ce tin de starea civila §i de autoritatea tutelara. dar si la instanta domiciliului reclamantului (art. 2 C. Codul penal in partea generala cuprinde prevederi speciale referitoare la: raspunderea minorilor. alin.in scopul ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie.In al treilea rand. iar in conformitate cu art. prevede ca.F. la actele ce se anexeaza la cererea de infiere. reducerea varstei matrimoniale a barbatului. decaderea din drepturile parintesti.regulile cu privire la desfssurarea procesului civil se aplica la solutionarea litigiilor de drept familial. In ceia ce priveste metoda aplicabila pentru ambele ramuri de drept este specifics metoda egalitatii juridice a subiectelor de drept. pentru motive temeinice (dar nu mai mult de doi ani). actiunile pentru plata pensiei de Intretinere si actiunile pentru stabilirea paternitatii pot fi intentate nu numai la instanta domiciliului paratului. conform procedurii de drept comun.2. Prin articolele 2782-278:‘ C.

procuror. Daca femeia condamnata este gravida sau daca are copii cu varste de pina la 8 ani. batran. batranetea. Daca persoana arestata are copii minori. abuzul parintilor si altor persoane la infiere si transmiterea ilegala a copiilor. vinzarea si traficul de copii. la data savarsirii infractiunii. executarea sentintei de condamnare poate fi amanata pina cind copilul eel mai mic v-a implini varsta de 8 ani. decesul. cu exceptia persoanelor condamnate la privatiune de libertate pe un termen ce depasesc 7 ani etc. fratii si surorile drepte. copiii infiati. Dreptul familiei si dreptul procesual penal Ocrotirea relatiilor de familie se realizeaza prin diverse norme ale dreptului procesual penal. Invinuitilor minori care. sunt chemati si parintii sau alti reprezentanti legali ai minorului. procurorul sunt obligati sa comunice imediat aceasta parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc. organul de cercetare penala. traficul ilicit de fiinte umane. scoaterea ilegala a copiilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Surzi. care judeca cauza penala (judecator. muti. sustragerea de la plata pensiei alimentare sau de la intretinerea copiilor. ca subiect al dreptului protectiei sociale poate aparea persoana fizica. precum sj familia ei. atragerea minorului la betie si la consumare nemedicinala a medicamentelor si a altor mijloace cu efect narcotic etc. bunicul. De asemenea. precum si alte situatii cind persoana.5. deoarece la baza generarii raporturilor juridice in dreptul protectiei sociale sunt fixate astfel de evenimente ca nastere individului. anchetatorul penal. durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la patru luni. procurorul si instanta de judecata au obligatia sa-i dee in grija rudelor sau altor persoane ori in grija unei institutii. sa le dee posibilitatea de a avea o intalnire cu el. tutorii. Ascultarea martorului minor se face in prezenta pedagogului. etc. precum si sotul. Sunt civilmente responsabili si pot fi chemati in proces parintii. omorul pruncului de catre mama. anchetatorul penal. in virtutea unor evenimente majore. Copiii. 4. curatorii sau alte persoane. Participarea aparatorului la dezbaterile judiciare in cauza penala este obligatorie in procesele in care figureaza minori. ■ 4. si sa trimita materialele spre examinare comisiei pentru minori. iar invinuitilor ce nu au implinit 18 ani. nu pot face parte persoanele. sustragerea de la acordarea ajutorului material parintilor si sotului. somajul. care este chemat sa asiste si la audierea martorului minor. Daca este necesar. divulgarea secretului adoptiei. durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la sase luni. Asa dar. nu au implinit 16 ani. care in virtutea legii poarta raspundere materiala pentru paguba pricinuita de invinuit. rapirea sau sustragerea unui copil strain. raportul sexual cu o persoana care n-a implinit 16 ani. pervertirea unor persoane care nu au implinit 16 ani. fata de un copil. bunica. ai partii civile si ai partii civilmente responsabile: rudele apropiate. Pot participa la proces in calitate de reprezentanti ai partii vatamate. privatiunea de libertate a minorului ce nu a Tmplinit 18 ani. infietorii. care nu a implinit 18 ani si care a savarsit o infractiune. care raman fara supraveghere. Instanta de judecata are dreptul sa inceteze procesul penal in privinta persoanei. la cererea rudelor apropiate ale condamnatului aflat sub arest. viol. interpret etc. absolvirea de raspunderea penala si incredintarea pe chezasie. partea speciala a Codului penal prevede dispozitii privitoare la: omorul premeditat savarsit asupra unei femei care era gravida. Inainte de trimiterea sentintei spre executare. Astfel: Din completul. . rude apropiate fund parintii. nepotii.). are nevoie de protectie. care sunt rude intre ele. orbi sau alte persoane. presedintele instantei are dreptul. abuzul de drepturile sau obligatiile de tutore. Dreptul familiei si dreptul protectiei sociale Multiple sunt legaturile dreptului familiei cu dreptul protectiei sociale. In cazul retinerii minorului. persoana care efectuiaza cercetarea penala.6. boala. circumstante atenuante si agravante la stabilirea pedepsei pentru savarsirea infractiunii de catre un minor sau o femeie gravida si respectiv.de minori a masurilor de constrangere cu caracter educativ. care din cauza defectelor fizice sau mintale nu-si por exercita singure dreptul de aparare. tortura.

Drept urmare. acordarea inlesnirilor altor membri ai familiei care educa copii minori etc. Aceste norme prevad anumite “modele” de comportament (de exemplu. Deci. Destul de frecvent dreptul la unul sau alt tip de protectie sociala a familiei se stabileste in baza activitatii de munca a membrilor familiei si se efectueazd direct la locul de munca a lor. transferarea la o munca mai usoara a femeilor gravide §i a celor ce au copii sub 3 ani. insultele §i maltratarile de orice fel. contractul matrimonial incheiat intre concubini este privit ca un raport de drept comun. desfacerea contractului individual de munca cu minorul la cererea parintilor lui sau a altor persoane etc. drepturile minorilor in relatiile de munca. cand se concentreaza in anumite raporturi sociale.). contine doua capitole destinate expres protectiei muncii femeilor (capitolul XI) §i protectiei muncii tineretului (capitolul XII). raporturile juridice de drept familial apar ca o realizare a normelor prevazute in legislatia familiala. indemnizatii lunare pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 1. caracteristicile si structura raportului juridie de Drept familial Notiunea raportului juridie de drept familial. deoarece el nu poate intra in vigoare. normele de productie pentru tinerii muncitori si retribuirea muncii salariatilor sub 18 ani. Notiunea. Daca persoanele care traiesc in concubinaj nu intentioneaza sa incheie casatoria. O alta problema importanta in protectia sociala a familiei o constituie acordarea pensiei de invaliditatecelor doua categorii de invalizi din copilarie: a copiilor-invalizi de la nastere pana la 16 ani carora li se stabileste gradul de severitate sj a copiilor-invalizi intre 16 si 18 ani. De exemplu. ea devine juridiea. daca la momentul decesului sustinatorului sau pe parcursul a 5 ani dupa deces a implinit varsta de pensionare sau a fost incadrat in gradul I sau II de invaliditate. cand se cunosc subiectii raportului. Astfel. concediile de maternitate §i pentru ingrijirea copiilor. dupa cum $i inlesniri si compensatii. raportul de drept familial este o relatie sociala reglementata prin intermediul normelor de drept familial. de la care se admite angajarea la lucru. Din momentul in care apare o norma juridiea care o reglementeaza. in cazul pierderii intretinatorului pentru: copiii pana la varsta de 18 ani (sau pina la 23 ani in cazul cand isj continua studiile in institutiile de invatamint de zi). in afara de alte prevederi epizodice. discriminarea. nu sunt relatii familiale. Atat timp cat o relatie sociala nu este reglementata de norme juridice ea nu poate fi o relatie juridiea. precum si a pensiei de urmas. . indemnizatii lunare pentru mame solitare. initierea in consumul de bauturi alcoolice etc. sotul supravietuitor.In noile conditii social-economice. In conformitate cu aceste prevederi este stabilita varsta. Privite prin prisma normelor juridice. De exemplu. sunt prevazute indemnizatii: pentru concediul de maternitate si concediul medical pentru ingrijirea copilului bolnav. la care este interzisa aplicarea muncii persoanelor sub 18 ani. care vor fi consecintele abaterii de la modelul prescris de norma juridiea etc. traditia. metodele de educare a copiilor. El va intra in vigoare doar odata cu incheierea casatoriei. ca urmare a mutatiilor politice si a tranzitiei de la o economie supracentralizata si completamente etatizata la una de piata an apdrut probleme de adaptare a familiei la o societate in continua transformare. Dar conduita descrisa de norme devine realitate numai atunci. cu toate ea sunt cunoscute de-a lungul istoriei si sunt reglementate de astfel de norme sociale cum ar fi: obiceiurile. relatiile ce se stabilesc intre persoanele ce si-au ales drept mod de convietuire concubinajul. violenta psihica si fizica.■• Capitolul II raportui juridie de drept familial § 1. lucrarile. atunci incheierea contractului matrimonial este lipsita de sens. morala. Codul muncii.. Ele pot deveni relatii de drept familial din momentul in care concubinii se casatoresc. sotul supravietuitor sau persoana care are in ingrijire copii sub varsta de 3 ani ai sustinatorului pe perioadele de neincadrare in munca.5 ani. respectand conditiile de fond si de forma prevazute de lege pentru incheierea acestui act juridie. precum si se Interzice munca de noapte §i trimiterea in deplasare a femeilor care au copii in varsta de pana la 3 ani. ce drepturi §i ce obligatii au subiectii raportului. indemnizatii unice la nasterea copilului. antrenarea in actiuni criminale. vor exclude comportamentul abuziv. concediile pentru femeile care au infiat nou-nascuti. se cunoaste in legatura cu ce a aparut acest raport. Una din problemele esentiale a protectiei sociale o constituie acordarea umti ajutor adecvat familiei in scopul intretinerii si educdrii copiilor. alese de parinti. a avut eel putin 15 ani de casatorie cu persoana decedata si nu s-a recasatorit.

pentru adoptarea copilului este necesar acordul parintilor. legea reglementeaza si bunuri le proprii fiecarui sot. cum pretinde a fi Republica Moldova) inseamna vointa poporului ridicata la rang de lege. credinta crestina comuna etc. fie impuse de normele juridice (obligatia de a pastra secretul adoptiei. IV-VIII. C. Caracteristicile fundamental ale raporturilor juridice de drept familial. Structura raportului juridic de drept familial. sotii. instituirea tutelei si curatelei etc.). precum si atingerea de catre ei a varstei matrimoniale (art. Numarul raporturilor juridice ce i-au nastere intre subiectii de drept familial este destul de mare si. In asemenea cazuri. diverse sunt sj raporturile juridice aparute. caracterul volitional al raportului juridie se manifests si prin vointa subiectelor ce participa la raportul dat ( de exemplu . . raportul juridic de drept familial poarta pecetea epocii istorice respective. Structural. totu§i. comunitatii si separarii intereselor dintre soti. Aparut la o anumita etapa de dezvoltare istorica. gospodarirea lor comuna si cresterea copiilor determina impletirea intereselor patrimoniale ale celor doi soti atat cu privire la drepturi. parinti si copii. institutii (oficiul starii civile. instanta de judecata.Subiectele de drept familial intra in raporturi juridice pentru ca urmaresc realizarea anumitor scopuri. 2) continutul raportului juridic. folosesc sj dispun de bunurile comune etc. C. sotului adoptatorului. religie. Rezulta ca raporturile patrimoniale dintre soti nu alcatuiesc o reglementare de sine statatoare. Aceste trasaturi fundamentale ale raporturilor juridice constau in urmatoarele: /.). ci una care este subordonata finalitatii raporturilor personale izvorate din casatorie. 1.consimtamantul liber al viitorilor soti la incheierea actului juridie al casatoriei. a copilului care a atins varsta de 10 ani. fie personale (nevoia de afectiune si sprijin moral.soti ori fo§ti soti. autoritatea tutelara. 2. organizatii.F. putere asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate. dorinta de a avea mo§tenitori pentru a transmite bunurile familiale etc. Daca orice raport juridie este o relatie sociala. nationalitate. limba. raporturile juridice presupun trei elemente: 1) subiectele raportului juridic. Raportul juridie de drept familial este un raport volitional. Relatia sociala devine raport juridie numai in masura in care a fost obiectul de preocupare a legiuitorului. incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica (sau prin binecuvantare religioasa. atunci nu orice relatie sociala este raport juridie. organizatii neguvernamentale etc.. la baza familiei in dreptul roman statea puterea capului de familie cu o impatrita sfera de aplicare: putere parinteasca asupra copiilor. o varsta minima pentru viitorii soti. Casatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului fie prin solemnitate religioasa. opinie. fie sociale (legate de instruirea si pregatirea Profesionala a copiilor. neviciat. 5. forma veche de cumparare a miresei nu este recunoscuta legala de catre biserica crestina. Codul familiei nu a facut decat sa traga consecintele necesare din raporturile personale la care casatoria da nastere intre acestia. al barbatului si femeii care se casatoresc. 3) obiectul raportului juridic. Raportul juridie de drept familial este un raport social. avere si origine sociala (art. putere maritala asupra sotiei. faptul ca el este reglementat de norme juridice.F. Pe de alta parte. se vorbe§te despre dublul caracter volitional al raporturilor juridice de drept familial: eel exprimat de norma juridiea si eel exprimat de subiectii raportului juridie concret. alin. promoveaza si apara aceste valori. Comunitatea de bunuri este o masa de bunuri destinate indeplinirii sarcinilor comune ce le revin sotilor in cadrul casatoriei. fie intre ace§tia §i organele statului. pastrarea dreptului copilului la pensie si indemnizatii etc. de exemplu. Viata in comun a sotilor.12 Caracterul social al raportului juridie de drept familial se manifests prin faptul ca el se stabile§te intotdeauna fie intre oameni . Raportul juridic de drept familial este o categorie istorica.1 3. reglementand comunitatea si separarea de bunuri intre soti. aceste raporturi au anumite trasaturi specifice ce le deosebesc de alte relatii sociale.). daca nu era prima casatorie). Intr-un raport juridie de drept familial T§i gasese eoncretizarea valoriie esentiale ale familiei. exprimat personal si neconditionat. 1. de comun acord. apartenenta politica. statul incurajeaza. Prin intermediul normelor juridice. origine etnica. Prin caracterul volitional al raportului juridie se intelege: in primul rand. Astazi. pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc.). indiferent de sex. 4. putere considerata ca o proprietate.). rasa. in al doilea rand. In perioada sec. fie prin cumparare. sub forma adoptarii unei norme juridice care s-o reglementeze. fie prin convietuire mai mult de un an. 11.). iar norma juridiea (intr-un stat democratic. tutorelui (curatorului). cat si la obligatii. De exetnplu. iar toate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale. Dat fiind faptul ca la baza raporturilor de drept familial stau diferite scopuri. comisia pentru minori. Asa. alin.). conditiile de incheiere a casatoriei erau cele stabilite de monocanoanele bizantine si anume: consimtamantul viitorilor soti si al parintilor lor. bunei §i nepoti etc. odata cu aparitia familiei. Raportul juridie de drept familial este un raport valoric. poseda.

F. Dar parti ale unui raport juridic pot deveni si anumite colective. Responsabilitatea pentru ai acorda copilului protectia necesara o poarta. tutorele (curator) si persoana minora aflata sub tutela (curatela) etc. libera dezvoltare a personalitatii umane. Fiecare ramura de drept se caracterizeaza printr-un cere propriu de subiecte. continutul este format din drepturile subiective ale partilor si din obligatiile corelative lor. de parinte. Cele mai multe raporturi juridice apar intre persoane fizice (subiecte individuale). Individualizarea subiectelor de drept familial se realizeaza prin anumite mijloace de identificare. Astfel. fiind categorii juridice. Ca subiecte de drept al familiei stiinta juridica ti recunoaste pe acei participanti ai relatiilor sociale. Aceasta inseamna ca insusirea (calitatea) de subiect de drept al familiei este conditionata de recunoasterea capacitatii sale juridice de drept al familiei. Fiecare categoric de subiecte ale dreptului familiei poseda un statut Juridic specific. la invatatura.Subiectele de drept familial necesitd o calitate speciald . fara o imputernicire speciala. In cazul rudeniei civile drepturile si obligatiile adoptatorului si adoptatului (ca parinte si copil) iau nastere din momentul cind a ramas definitiva hotarirea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei. 2) domiciliul ( locul unde persoana respective isi are locuinta sa statornica sau principals). Apararea drepturilor si intereselor copiilor minori revine parintilor lor. Calitatea de parinte si copil rezulta din provenienta copilului atestatd in modul stabilit de lege. organizatii obstesti sau chiar statul (subiecte colective). statul. organe de stat. buneii si nepotii. alin 3 din Constitutia Republicii Moldova: “Republica Moldova este un stat de drept democratic. adoptatorul si adoptatul. Calitatea de sot apare odata cu inregistrarea casatoriei la oficiul de stare civila. numai oamenii au calitatea de subiect de drept. subiecte de drept familial sotii si fostii soti. intelectuale. care conform legislatiei familiale in vigoare poseda drepturi subiective si obligatii corespunzatoare. Garantarea drepturilor statutare si raspunderea pentru neindeplinirea obligatiilor asumate. Obligatia statului de a asigura protectia copiilor si responsabilitatea lui pentru aceasta rezulta din prevederile art. adica de persoane apropiate. reprezinta statutul juridic al subiectelor de drept Familial: statut de sot. sunt legate intre ele prin relatii de casatorie. Pot fi. institutiile statului. determina specificul ramurii date in sistemul de drept. copil fiind considerate persoana de la nastere pana la implinirea varstei de 18 ani. Drepturile si obligatiile subiectelor ce decurg din lege cu privire la Drepturile familiale.denumite si atribute de identificare si anume: 1) numele (cuvantul sau grupul de cuvinte prin care este identificata o persoana. 121 si respectiv 143 C. drepturile si libertatile lui. cat si a fiecarui membru al ei in parte. ci numai daca din punctul de vedere al dreptului i se recunoaste si i se atribuie aceasta calitate. de ai acorda sustinerea adecvats in vederea dezvoltarii lui fizice. parinte. bunastarea si prosperarea. fratii si surorile.cea de sot. Persoanele care au dreptul la adoptie dupa cum si cele care pot fi numite tutori (curatori) sunt prevazute in art. parintii si copiii. deci. copil etc. nepot etc. Numai in cazul in care parintii isi onoreaza obligatia si responsabilitatea de a proteja copilul. 1. se exprima in forma de norme juridice. Subiectele dreptului familiei Asa cum nu se poate concepe un raport juridic decat numai intre oameni. Daca parintii nu-si pot exercita responsabilitatea primara fata de copil. bunel. care in marea majoritate a cazurilor au un domiciliu comun. care sunt reprezentantii legali ai copiilor. care de rand cu obiectul si metoda de reglementare. compus din nume de familie si prenume). § 2. Deci. . la exprimarea opiniei etc. iar obiectul il formeaza conduita partilor. spirituale etc. adoptator. familia. Insa omul in sine nu este subiect de drept. actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite sau de care sunt tinute acestea.capacitatea juridica. organizatiile de stat si obstesti apar ca subiecte colective de drept al familiei. rudenie sau infiere si care urmaresc un scop comun . atat a familiei in intregime. statul este eel care trebuie sa-si asume aceasta raspundere. deci. in care demnitatea omului. Calitatea de fast sot apare din ziua inregistrarii divortului (cind desfacerea casatoriei are loc la oficiul starii civile) ori din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva (in cazul desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca). dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate”.. daca i se ofera capacitatea de a fi subiect de drept . in relatiile juridice de drept al familiei statul. copilul isi poate exercita dreptul de a fi protejat.stabilitatea.Subiectele sunt partile intre care se incheie raportul juridic. copil. Drepturile si obligatiile parintilor nu pot fi exercitate in contradictie cu interesele copilului. societatea.

intelectuala si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane (art. anumite prerogative. care in cadrul raportuiui juridic de drept familial sunt reciproce sunt legate subiectele. Majoritatea absoluta a raporturilor juridice de drept al familiei au.copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor. ca posibilitate de a actiona in temeiul dreptului obiectiv si care se poate apara. parintii sunt obligati sa-si intretina copiii minori si copiii majori inapti de munca care necesita sprijin. ei poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica. insa. ca ansamblu de norme si dreptui subiectiv. la libertatea gandirii si constiintei.60. 1. In ceia ce priveste capacitatea de folosinta si de exercitiu a subiectelor de drept familial. Pentru minorii.starea civila. Trebuie sa facem deosebire intre dreptui obiectiv.). 80. Acestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi cat si de obligatii. alin. iar parintii sunt obligati sa-si educe copiii conform propriilor convingeri.F. Prin urmare. care n-au implinit varsta de 18 ani conventiile le incheie in numele lor parintii. . 51. alin. In cazul in care casatoria a fost admisa inainte de implinirea varstei de 18 ani. cu exceptia dreptului la mostenire si dreptul la intretinere.). § 3. copiii majori apti de munca sunt obligati sa-si intretina si sa-si ingrijeasca parintii inapti de munca care necesita sprijin material. infietorilor sau curatorilor. apeland la Justitie. Tocmai prin aceste drepturi si obligatii. folosesc si dispun de bunurile comune. precum si de a incheia mici conventii ce tin de viata de toate zilele. minorul ce nu a implinit varsta de 18 ani dobandeste capacitatea deplina de exercitiu din momentul incheierii casatoriei. inventiilor. C. material.sotii. 2. iar cealalta parte este titularul obligatiei. Unele raporturi de drept al familiei sunt raporturi juridice simple. de a executa drepturile de autor si de inventator asupra operelor. iar parintii asupra bunurilor copiilor. In cadrul raportuiui juridic de drept al familiei dreptui subiectiv permite titularului sau: A) sa ia o anumita atitudine fata de dreptui sau (de exemplu. De exemplu. tutorele sotului declarat incapabil poate cere desfacerea ori nulitatea casatoriei.parintii si copiii care loeuiese impreuna poseda si folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord. Tl poate reprezenta si apara in instanta judecatoreasca etc. in conformitate cu prevederile art. casatorie. Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei. sa se foloseasca de el sau nu). putem afirma urmatoarele: .capacitatea de exercitiu a persoanelor fizice apare odata cu implinirea varstei de 18 ani. la dezvoltarea capacitatilor intelectuale. alin. ca indrituire Iegata de o persoana. el poate fi lipsit de capacitatea de exercitiu. . determinata de anumite evenimente sau acte juridice ce sunt supuse inregistrarii in ” Registrul de stare civila” si care poate fi dovedita prin : certificate de nastere. . . Astfel. Care nu-i permite sa inteleaga insemnatatea actelor sale. care n-au implinit varsta de 15 ani. se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. alin. la apararea demnitatii si onoarei (art. infietorii sau tutorii. de comun acord. iar in conformitate cu art. 74. In numele acestor persoane toate conventiile sunt savarsite de catre tutore (curator). propunerilor de rationalizare. nereglementate de legislatia familiala. normele juridice de drept al familiei stabilesc pentru fiecare participant la raportul juridic (pentru fiecare subiect de drept). au dreptul sa incheie mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Ei au insa dreptul de a dispune singuri de salariu (castigul) sau de bursa lor. C. adica majoratul. In cazul in care cetateanul sufera de o boala psihica mintaia. De exemplu: Copilul are dreptui la educatie din partea psrintilor.dreptul de proprietate al sotilor si al copilului este realizat in modul stabilit de Codul civil. Minorii intre 15 si 18 ani incheie conventii cu consimtemantul parintilor. Minorii. 1. adica o parte este titularul dreptului. deces etc. poseda.drept subiectiv.F. Continutul raportuiui juridic de drept al familiei ■ 3) I Continutul raportuiui juridic de drept al familiei este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor ce participa la acest raport. 3. anumite posibilitati individuale .in afara de capacitatea de exercifiu deplina cunoastem: 1) capacitatea de exercitiu a minorilor intre 15 si 18 ani si 2) capacitatea de exercitiu a minorilor pana la 15 ani. . un caracter complex. .

B) sa pretinda o atitudine corespunzatoare din partea subiectului obligat; C) sa poata apela la calea statala in apararea dreptului sau. Astfel, in conformitate cu art. 27 C.F., persoanele care doresc sa Se casatoreasca sau sotii, pot incheia benevol un contract matrimonial. Deci, incheierea contractului matrimonial este un drept care poate fi folosit sau nu. In contractul matrimonial sotii (viitorii soti) sunt in drept sa determine drepturile, dar si obligatiile privind intretinerea reciproca si modul de participare a fiecaruia la veniturile obtinute de fiecare dintre ei si la chetuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecaruia dintre soti in caz de partaj, precum si sa se stabileasca alte clauze patrimoniale, inclusiv sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei (art. 29, alin. 4, C.F.). Daca contractul matrimonial contine clauze care lezeaza drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori, ori ale altor persoane ocrotite prin lege, atunci, la cererea unuia dintre soti sau a procurorului, instanta judecatoreasca este in drept sa declare nulitatea, totala sau partiala a contractului matrimonial (art.31, C.F.). Vorbind despre drepturile subiective ale subiectelor de drept familial este necesara efectuarea unor distinctii intre diversele categorii de drepturi. In literatura juridica distinctiile sunt facute in functie de mai multe criterii. Aceste criterii sunt valabile si pentru clasificarea drepturilor subiectelor de drept al familiei. Astfel, dupa criteriul provenientei lor drepturile subiective pot fi clasificate in 3 mari categorii: - drepturi fundamentale, care deriva din apartenenta la societatea umana a fiecarui individ (dreptui la viata, demnitate, libertate etc.); - drepturi care decurg din insertia individului in viata sociala (dreptui la nume, la domiciliu, la o profesie etc.); - drepturi care deriva din insasi vointa indivizilor (dreptui de a intemeia o familie, de a infia un copil, de a incheia contracte etc.). Dupa intinderea efectelor lor drepturile subjective sunt clasificate in urmatoarele categorii: - drepturi absolute, care sunt acele drepturi ce produc efecte fata de toate subiectele de drept. Acestora le corespunde obligatia tuturor persoanelor de a nu face nimic de natura a Tmpiedica pe titularul dreptului sa si-1 exercite. Sunt drepturi absolute: dreptul la viata. La sanatate, integritate corporala etc. - drepturi relative, care sunt acele drepturi ce produc efecte numai asupra titularului dreptului subiectiv si titularul obligatiei. Adica. Numai intre partile raportului juridic concret. In aceasta categorie intra numai drepturi patrimoniale. O alta distinctie a drepturilor subiective poate fi efectuata in functie de continutul dreptului si anume: - drepturi patrimoniale, care au un caracter economic si, in general, pot fi exprimate in bani; - drepturi nepatrimonile, care nu pot fi exprimate in bani.17 Dreptul familiei reglementeaza doua mari categorii de relatii Familiale: relatii personale nepatrimoniale si patrimoniale (art. 3C.F.). Particularitatile relatiilor personale nepatrimoniale constau in Urmatoarele: A) ele sunt lipsite de orice continut economic; B) obiectul raporturilor personale nepatrimoniale Tl foreaza urmatoarele bunuri nepatrimoniale: numele, cinstea, demnitatea. Fidelitatea conjugala, sprijin reciproc moral, grija pentru viata, sanatatea si educatia copiilor etc. C) raporturile (relatiile) personale nepatrimoniale sunt considerate raporturile privind drepturile si obligatiile familiale care sunt legate de titularii lor §i nu pot fi cedate persoanelor terte. Categoriile de relatii personale nepatrimoniale reglementate de dreptul familiei sunt urmatoarele: 1) relatii de identificare, adica acele relatii care au in continutul lor drepturi cu ajutorul carora se individualizeaza subiectul din dreptul familiei cum ar fi: dreptul la nume de familie la nastere sau ales la incheierea si desfacerea casatoriei; la cetatenie; la domiciliu, la Tndeletnicire si profesie etc. 2) relatii referitoare la existenta si integritatea subiectelor de drept familial, adica acelea care au in continutul lor drepturi personale Nepatrimoniale prccum sunt: dreptul la viata, la sanatate, la educatie, la ocrotirea oricaror forme de abuz, la protectie sociala etc. Este necesar sa deosebim doua categorii de raporturipatrimoniale reglementate de dreptul familiei.”Raporturi reale si raporturi obligationale. Raporturi reale sunt acele raporturi care au in continutul lor drepturi reale, in cazul nostru - dreptul de proprietate a membrilor familiei. Raporturile patrimoniale

reale dintre soti apar odata cu incheierea actului casatoriei si sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie a bunurilor. Acest regim legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura in care nu este modificat de contractul matrimonial. Caracteristic pentru drepturile reale este faptul ca ele sunt legate de posesie, folosinta si administrare (dispunere) a bunurilor aflate in proprietate. Sotii. De comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile coinune (art. 21, alin. 1 C.F.), fiecare dintre ei fiind in drept sa incheie conventii prin care sa dispuna de bunurile comune, cu exceptia bunurilor imobile (acordul celuilalt sot fiind prezumat). Raporturile obligationale sunt raporturile legate de trecerea bunurilor de la un subiect la altul. Obligatia subiectului de drept al familiei este indatorirea pe care acesta trebuie sa o indeplineasca. Ea poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, conduita care poate fi impusa. In caz de necesitate prin forta coercitiva a statului. Astfel, Codal familiei prevede: A) obligatia de intretinere dintre parinti sj copii; B) obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti; C) obligatia de intretinere dintre alti membri ai familiei (dintre frati si surori, bunei si nepoti, copii si parinti vitregi, copil si educator). Dupa cum se observa, obligatia juridica a subiectelor de drept al familiei nu este arbitrara. Ea reprezinta o indatorire a unei parti care corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului juridic. De aceea, obligatia juridica poate fi considerate drept “masura dreptului subiectiv”. Aceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul juridic ii corespunde, in mod imperativ, o obligatie a celeilalte parti. Ca urmare, intr-un raport juridic de drept al familiei nu poate fi vorba de vrcun drept al unui subiect daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie. Deci, o caracteristica definitorie a continutidui raportului juridic de drept familial reprezintd faptul ca drepturile si obligatiile subiectelor nu sunt rupte unele de allele , ele se presupun si se coordoneaza reciproc, mai mult, ceea ce poate pretinde subiectul activ este exact ceea ce constituie indatorirea subiectului pasiv. In concluzie se poate afirma ca, drepturile si obligatiile partilor din cadrul unui raport juridic de drept al familiei reprezinta o concretizare, o materializare a disponibilitatilor normelor juridice. Ele se prezinta intr-o stransa corelatie. Raporturile dintre ele sunt determinate de reglementarile dreptului obiectiv si de cerintele principiului echitatii, care guverneaza (mai corect-ar trebui sa guverneze) relatiile dintre membrii familiei. § 4. Obiectul raportului juridic de drept al familiei Obiectul raportului juridic reprezinta urmatorul element din structura raportului juridic. In privinta obiectului raportului juridic in literatura de specialitate se intalnesc mai multe pareri. Unii autori considers ca obiect al raportului juridic pot fi doar actiunile (interactiunile), adica comportarea subiectelor. Conduita umand ce se realizeaza de cdtre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului juridic. Alti autori vorbesc despre un triplu obiect al raportului juridic: obiectul juridic, adica conduita partilor;obiectul ideologic, adica vointa partilor; obiectul material, adica lucrul (bunul) la care se refera.’9 Intr-o alta acceptiune, obiectul raporturilor juridice il formeazd anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le efectueazd sau le poate pretinde sipe care celalalt subiect este obligat a le savarsi.20 Dupa parerea mai multor autori, printre care si Boris Negru, obiectul raportului juridic este diferit, precum diferite sunt si raporturile juridice. Ca urmare a diversitatii raporturilor juridice , obiecte ale raportului juridic pot fi: A) actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le Tndeplineste ori le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la savarsirea lor; B) lucrurile si alte bunuri materiale; C)valori nemateriale (cinstea, onoarea, demnitatea, numele, Sanatatea, integritatea fizica si psihica etc.); D) rezultatul creatiei intelectuale (opera literara, artistica, stiintifica
TI

Etc.).” Acceptand ultima parere si raportand-o la raporturile juridice de drept al familiei, putem considera ca obiecte ale raportului juridic de drept familial pot fi: A) valorile nemateriale; B) actiunile subiectelor; d) bunurile materiale.

A) Nici intr-o alta ramura de drept valorile nemateriale nujoaca un rol atat de semnificativ ca in ramura dreptului familiei. Coexistenta simultana in familie a unui numar imens de obiceiuri, norme de convietuire, norme morale, norme religioase etc. Due la faptul ca anume valorile nemateriale guverneaza relatiile de familie. Respectand intimitatea vietii familiale, precum si a vietii personale a fiecarui membru al familiei, normele de drept pot regula relatiile familiale doar pana la o anumita limita. Normele de convietuire: diferite reguli de cultura, igiena, de bunavointa si comportament “civilizat” etc. Sunt foarte numeroase si prezente in viata de zi cu zi. Calitatea sau trasatura distincta a acestor norme este data de o anumita apreciere sau pretuire a personalitatii exprimata prin “stima”, “respect”, “consideratie” etc. Astfel, Art. 16, alin. 4 C.F. prevede ca, relatiile dintre soti se bazeaza pe stima si ajutor reciproc, pe obligatii comune de intretinere a familiei, de ingrijire si educatie a copiilor, iar art. 18, alin. 2 C.F. stipuleaza: sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral si fidelitate conjugala. Aceste norme pot contribui la intretinerea raporturilor familiale, insa aportul lor este redus, iar uneori superficial sau numai formal, daca nu sunt dublate de puternice motivatii morale. Preceptele si normele morale - reguli cu privire la bine si la rau, corect si incorect, just si injust etc., calauzesc conduita oamenilor, bazandu-se pe convingerea intima si constiinta personala a fiecarui individ in comportamentul sau, care poate fi moral sau imoral. Sanctiunea exterioara a acestui comportament poate fi manifestata sub forma de oprobiu public, iar sanctiunea interioara, fiind cea mai eficienta- sub forma de regrete, pareri de rau, mustrari de constiinta sau scrupule. Este de notat legatura stransa intre normele de morala si religie. Practic, fiecare religie a determinat formarea unei morale, sacralizand preceptele etice si unele institutii sociale, in special cele Privitoare la viata de familie (casatoria, nasterea copilului, sfintirea locuintei etc.). De fapt, biserica crestina a fost cea care a prevazut in canoanele ei necesitatea consimtamantului la casatorie, a varstei minime pentru casatorie, obligatia parintilor pentru cresterea si educarea copiilor, interdictia casatoriei intre rude pana la un anumit grad de rudenie etc., precepte ce au fost preluate de normele de drept. B) Pentru ca sa apara (sa se modifice, sa se stinga) un raport juridic de drept familial, in afara de norma juridica, mai sunt necesare anumite imprejurari de fapt (fapte juridice). De exemplu: aparitia raportului juridic de casatorie presupune, in prealabil, ca fapt juridic, incheierea casatoriei, iar aparitia raportului juridic de rudenie civila, presupune in prealabil incheierea adoptiei. In dependents de caracterul volitional, faptele juridice se clasifica inevenimente si actiuni. Evenimentele sunt faptele juridice care se produc independent de vointa omului, dar de petrecerea carora legea leaga producerea unor efecte juridice. Cele mai frecvente evenimente care au o semnificatie juridica sunt: nasterea (de ea legea leaga, de exemplu, dobandirea calitatii de subiect de drept al familiei); decesul (de el legea leaga fie stingerea unor raporturi juridice, de exemplu, de casatorie, fie aparitia unor raporturi juridice noi, de exemplu dreptul la pensionare pentru pierderea intretinatorului). Actiunile umane ca fapte juridice sunt manifestari de vointa ale oamenilor care nasc, modified sau sting raporturi juridice. Ca exemple de actiuni a subiectelor de drept al familiei pot fi mentionate: casatoria, divortul, adoptia, instituirea tutelei (curatelei), incheierea contractului matrimonial sau de plata a pensiei alimentare etc. In functie de raportul actiunilor cu legile in vigoare, ele pot fi licite si ilicite. De exemplu, pentru ca actul juridic de casatorie sa fie valabil sunt necesare respectarea anumitor conditii de fond (consimtamant liber exprimat, varsta matrimoniala, stare a sanatatii etc.) Si de forma (sa fie inregistrata la organele de stare civila cu respectarea procedurii special prevfeuta cu aceasta ocazie), dupa cum §i lipsa impedimentelor la casatorie. Daca casatoria a fost Tncheiata cu Tncalcarea conditiilor enumerate, ea va fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca. De asemenea, si casatoria fictiva (cand sotii sau unul dintre ei nu a avut intentia de a crea o familie) este tot o actiune ilicita. C) In ceea ce priveste bunurile materiale, conform legislatiei, bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei apartin ambilor cu drept de proprietate in devalmasie. Sotii, de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile comune. Bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana la incheierea casatoriei §i bunurile primite in dar, obtinute prin Mo§tenire sau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei, sunt proprietate personala a fiecaruia dintre soti. Fiecare sot, raspunde pentru obligatiile proprii cu bunurile proprietate personala si cu cota-parte din proprietatea in devalmasie. Capitolul III Principiile dreptului familiei § 1. Privire generala asupra principiilor dreptului familiei Termenul “principiu” provine din limba latina “principium” ceia ce inseamna “inceput”, “element fundamental”. Orice principiu este, deci, un inceput in plan ideal, el poate fi de asemenea o sursa, o cauza a activitatii. Prin principii in drept intelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeaza

principii ramurale. . Continutul principiilor dreptului familial se afla nemijlocit in normele dreptului familial (art. culturale conduce la aparitia unor situatii netipice.relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice.solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale. Cu toate acestea. . dupa cum pot fi deduse si din alte legi. economice. Aceasta categorie include urmatoarele principii: principiul democratiei. Dezvoltarea vietii politice. cuprinde urmatoarele principii: . egalitatii in fata legii etc.principii intraramurale. care sunt comune pentru toate ramurile de drept. Principiul ocrotirii familiei din partea statului . cit §i o modalitate de coordonare a normelor juridice in cadrul sistemului in jurul unor idei calauzitoare”. anumite principii pot fi caractenstice mai multor sisteme nationale de drept. . Inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale. .monogamia. a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei. . metoda. 2 C. de regula. specifice numai unei singure ramuri de drept (de exemplu .principiile dreptului difera de la un sistem nation la altul. In acelasi timp insa.principiile fundamentale ale dreptului. fie sub forma unei deductii.principii interramurale. § 2. sunt reflectate in Constitutie. accesul liber la apdrarea. izvoarele dreptului familiei formand alaturi de ele elementele de baza ale ramurii dreptului familiei. structura.fidelitatea conjugald.casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie. .F.principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare. institutia principiilor se studiaza impreuna cu asemenea institutii ca obiectul. pe cale judecdtoreasca. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe formulari a definitiei principiilor de drept. Aceste principii generale sunt si principii ale dreptului familiei. Traditionala este considerate urmatoarea formulare: “principiile dreptului sunt acele idei generate. istoria dezvoltarii dreptului familiei. dupa cum rezulta din izvoarele indicate. .egalitatea in drepturi a sotilor in familie. . .prioritatea educatiei copilului in familie.23 Este imposibil ca legea sa prevada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. 48). etc. legalitatii. Vorbind despre principiile dreptului B.principiile dreptului se pot infatisa fie sub forma unei axiome.24 In ceea ce priveste clasificarea principiilor dreptului majoritatea Specialistilor in domeniu sunt de parerea ca exista: . care determina Tntregul complex al normelor de drept ca un tot intreg in domeniul unui sistem de drept sau intr-o sfera anumita a relatiilor sociale”.manifestarea grijii pentru intretinerea. educatia si apdrarea drepturilor si intereselor membrilor minori si a celor inapti de munca. genereaza relatii noi care nu sunt reglementate de lege. Negru evidentiaza urmatoarele lor trasaturi: . Sistemul principiilor dreptului familiei.principiile dreptului sunt mobile. postulate calauzitoare sau precepte directoare. Dreptul reglementeaza doar relatiile tipice.sprijinul reciproc material si moral. inconstitutie (art. stabilirea lor fund relativa.). In sistemul Partii generale a dreptului familiei. .principii generale. .prioritatea educatiei copilului in familie). . . Principiile generale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a Republicii Moldova.22O alta formulare sustinuta de unii specialist poate fi adusa urmatoarea: “in domeniul dreptului prin principii intelegem atat un fundament al sistemului de drept. In aceste situatii ne vin in ajutor principiile dreptului. ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri de drept (drept exemplu poate servi principiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pentru dreptul protectiei sociale). Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate regulile de drept familial. . orice litigiu aparut trebuie sa fie reglementat. care sunt specifice numai unor institutii ale unei anumite ramuri de drept (ca exemplu poate fi privit principiul monogamiei). idei de baza si isi gasesc reflectare in intreaga legislatie. . fie sub forma unei generalizari de fapte experimentale..ocrotirea familiei din partea statului.

Cu toate ca o parte considerabila din bugetul familial este formats din anumite parti acordate unui sau altui membra in interioral familiei. 6 sau chiar mai multi copii. In conformitate cu art. imbracamintea. Spre deosebire de familiile tipice. Asemenea ajutor actualmente se prezinta sub forma de indemnizatii. Dupa parerea profesorului I. pentru ocrotirea bugetului familiei in cazul unor imprejurari exceptionale. sarcina si nastere. indemnizatii copiilor din familiile nevoiase etc. locuinta. 2 alin. stadioane. in functie de caracterul si destinatia lor. indemnizatiile sunt plati social-alimentare. acordate in calitate de ajutor persoanelor care nu au izvoare sau mijloace de existenta. fie in marime procentuala. cuprinzand hrana. Normele juridice prevad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor. vaduvie. care a proclamat familia drept element natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. prin masuri economice siprin alte masuri. de regula sunt educati in familie. periodice. Analizand legislatia in vigoare putem face concluzia ca inprezent in republica existd un sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere. dar §i cuantumul lor. pentru nastere.Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent. drepturile si obligatiile personale §i patrimoniale ale sotilor. in art. batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta in urma unor imprejurari independente de vointa lor (art. in familiile numeroase concomitent se educa 5. Pentru a asigura o stabilitate in raporturile de familie in Codulfamiliei sunt reglementate strict conditiile de fond si de forma la incheierea actelor juridice familiale. Astfel. relatiile dintre parinti si copii etc. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere. formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin “. R. Romandas intalnim urmatoarea clasificare a indemnizatiilor de asigurare Sociala: Dupa temeiurile social-utile de acordare: indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca. La N. a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei inapti de munca. precum si in alte scopuri. lui si familiei lui. Indemnizatiile constituie diferite plati care. 12 din Legea privind drepturile copilului “statul stimuleaza §i sustine material crearea unor institutii extrascolare. pensii sau indemnizatii din prima grupa (indemnizatii acordate la nasterea copilului. Aceste familii necesita acordarea unui ajutor banesc suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 1 prevede: “Familia constitute elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf\ iar art. indemnizatii unice si lunare mamelor singure sau cu multi copii. invaliditate . Totalitatea indemnizatiilor prezinta un sistem inchis cu o structura specifica doar lui. Constitutia Republicii Moldova. acordate ca ajutor suplimentar pe lings izvoarele principale de existenta: plata muncii (salariul). precum si serviciile sociale necesare.Datorita faptului ca copii. a celor sportive de intremare si a bazelor de odihna in timpul vacantei”. banesti. pentru invaliditate.l al Codului familiei: “Familia si relatiile familiale in Republica Moldova sunt ocrotite de cdtre stat”.). 1 : “Statul faciliteaza. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. ele totodata difera sj dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. edificii sportive. cit si sub forma de servicii. boala. pentru batranete. potrivit art. ele isi pierd Caracterul individual si sunt indreptate la satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor.3 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. cluburi. Aceste prevederi constitutional sunt reafirmate si in art. Din aceste considerente. Izvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca ale parinti lor. in cazul starii de carantina etc. adoptata de Adunarea Generala a ONU la 10 decembrie 1948. tabere de odihna §i alte objective ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor. 16 alin. . Copiii constituie o categorie de persoane care inca nu dispun de capacitatea de munca si respectiv de mijloace de existenta proprii. ingrijirea medicala. Ajutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor se exprimd atat in forma bdneascd. Dupa scopul cu care se acordd pot fi diferentiate indemnizatiile: care au drept scop acordarea ajutorului in locul salariului pierdut din motive intemeiate in decursul unei perioade scurte de timp (indemnizatiile de boala. sunt stabilite sj acordate de catre stat. stabilefte inlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura si invatamint. Cetatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj. fie in marime fixa.47 din Constitute). volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membra al unei familii concrete depinde atat de venitul total al familiei. care sa-i asigure sanatatea §i bunastarea. compensatii si inlesniri. Ivanova. 48 alin. 49 alin.). care poarta un caracter de ajutor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile §i in conditiile prevazute de lege in scop de compensatie. cit §i de corelatia dintre membrii apti §i inapti de munca.

de . etc. In vigoare. problemele protectiei copiilor sunt impartite intre dous structuri: Directia Institutii de Tip Internat si Departamentul Tineretului si Sportului. insa. Ministerul Educatiei si Stiintei. printre care: institutii guvernamentale. Printre obiectivele statutare ale Directiei Institutii de tip Internat sunt: educarea. pentru inmormantare. in deosebi a copiilor. In cadrul acestui minister exista doua directii ce abordeaza problemele care tin de instiurtia familiei si anume: Directia Politici Familiale si Oportunitati Egale si Departamentul Asistenta Sociala. In cadrul ME§. legislatia Republicii Moldova Mai prevede si alte masuri stimulative. pentru tratament baleno-sanatorial. La nivel guvernamental lipseste o structure executiva unica. si anume: compensatiile si Inlesnirile. fiecare avind drept obiective anumite aspecte ale educatiei.Dupa termenul de plata al lor. la acordarea de indemnizatii familiilor numeroase. elaborarea csruia a fost sprijinita de UNICEF. organizatii international. Pentru familiile care au in componenta sa cativa invalizi. periodice (se platesc in cazuri de boala. ce se ocups nemijiocit de evidenta copiilor aflat’i in situatii dificile. fara ca problema sa poata fi privita in ansamblul ei. pentru anumite categorii de familii nici aceste Indemnizatii nu sunt in stare sa satisfaca necesitatile curente ale Membrilor ei. sarcina sau nastere. sanatatii sau protectiei sociale. pentru mame unice sau cu multi copii etc. indemnizatii persoanelor in varsts si invalizilor de gradul I si II care nu au surse de existenta si dreptul de pensionare). si se revsd pe masura modificsrii tarifelor si preturilor mentionate. nu pot ameliora substantial situatia familiilor. Ministerul Educatiei si §tiintei. copiilor cu handicap. In prezent activitatea ministerului de sustinere a familiilor si copiilor aflati in situatii de rise se hmiteazs. autoadministratia locala. Cuantumurile concrete ale acestor compensatii se Stabilesc de Guvern. invalizii din copilarie. lemn etc. instruirea si recuperarea socials a copiilor ramasi din diferite motive fara ingrijirea parintilor sau cu deficiente fizice. carbune si lemn de foe etc. familiile cu 4 si mai multi Copii. familiile (parintii sau sotiile nerecssatorite Sau copiii pina la atingerea majoratului). care printre categoriile de Populate care au dreptul la compensatii nominative prevede si Urmatoarele categorii de subiecte de drept familial: copiii invalizi sub 16 Ani. care la nivel local au in components un inspector in problemele familiei. organizatii nonguvernamentale locale etc. Compensatiile nominative se platesc nemijiocit Beneficiarilor din mijloacele bugetului de stat. Insa uneori.). prin intermediul fondului Asigurarilor sociale. Principalele institutii guvernamentale care au printre obiectivele statutare protectia familiei si copilului sunt: Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. protezare etc. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Acestea sunt lasate in sarcina a mai multor ministere si departamente. Ministerul Sanatatii. Astfel. De asemenea.). senzoriale. la 14. orfani. Institutii guvernamentale. care ar avea in sarcina sa toate activitstile de protectie. Ministerul Afacerilor Interne. Din aceste considerente. compensatia la Plata pentru serviciile comunale se stabileste pentru fiecare beneficiar de Compensatie. Anume Directia Politici Familiale si Oportunitati Egale a fost coordonatorul si autorul principal al proiectului Strategiei de Reforms a Sistemului de Asistenta Sociala. in baza prevederilor legii. In teritorii activeaza Directii de Asistenta Sociala si Protectie a Familiei. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului etc. gazele naturale. Aceste indemnizatii. carbune. recalificare.04. deoarece sunt extrem de mici. in scopul perfectionarii si reglementaiii sistemului de Inlesniri stabilite unor categorii de persoane. indemnizatiile pot fi impartite In: unice (acordate la nasterea copilului.2000 a fost Adoptata Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala Speciala a unor categorii de populatie. Realizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este pusa in sarcina mai multor organe. tarifelor^i preturilor la Serviciile comunale. in cazurile de carantina. mamelor singure si altor categorii. ME§ are in sarcina sa reglementarea si solutionarea problemelor legate de adoptia internationals. Aceste compensatii nominative se platesc pentru: serviciile Comunale. Casa Nationals de Asigurari Sociale. energia electrics. intocmirea anchetelor sociale si intretinerea relatiilor permanente cu autoritatea tutelars. in special. lunare (plata indemnizatiilor pe viata sau pe timpul invaliditatii.

In cadrul Ministerului Sanatatii activeaza Sectia Asistenta Medicala a Mamei si Copilului. Copiii sunt primiti la Centru in regim non-stop. identificarea acestuia §i a parintilor sau institutiei in care s-a aflat anterior. timp de 3 zile. incredintarea copiilor institutiilor de resort (familiei. diabet zaharat si insipid. garantata de stat din 03. in regim non-stop este Centrul Republican de Triere a Minorilor. Ministerul Afacerilor Interne. deficiente fizice. in conformitate cu normativele aprobate de Ministerul Sanatatii. copiilor invalizi. Cu sprijinul acestui departament. studierea cauzelor situatiei de rise in care se afla copilul. educatia tinerilor. Dupa implinirea varstei de 5-7 ani. Ministerul Sanatatii. sprijinit de Banca Mondiala. a numarului excesiv de mare a copiilor din institutive de stat. Copiii educati in cadrul acestor institutii de tip inchis nu sunt socializati in mod firesc. efectueaza. Pina in prezent asistenta medicala adresata copiilor a fost oferita de medicul pediatru. Protectiei Sociale si Familiei. unitstile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planuirea familiei. O alta subdiviziune a MAI. cu traume. asistenta medicala specializata. alcoolism. bolnavi in stare grava. cu consimtamantul lor. devieri de comportament. asistenta medicala in stationar copiilor de pina la 5 ani. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasiior lor. §coli auxiliare pentru copii cu retard mental. clase de meserii pentru orbi si slab vazatori. organizarea infierii copiilor ramasj fara tutela (orfani). examene medicale. la retard in dezvoltarea lor generala. in institutii de tip familial. In prezent are loc procesul de trecere la serviciile acordate de medicul de familie. S1DA. asistenta medicala acordata pacientilor cu tuberculoza. initial pentru o perioada de pina la 30 zile. boli psihice endogene. scolilor-internat etc. cu un contingent de aproximativ 600 de copii orfani de 0-5 ani. in subordinea ME§ se aria urmatoarele categorii de institutii: scoli-internat de tip general pentru copiii orfani sau ramasi fara ingrijirea parintilor. Faptul ca nu au fost facute eforturi pentru a dezvolta alternative. mai multe modele de dezinstitutionalizare a copiilor si de prevenire a separarii lor de familie a dus la pastrarea.). Implementarea Pachetului de Baza de Servicii Garantate de Stat este deocamdata tergiversata de dificultati financiare cu care se confrunta sistemul si trenarea reabilitarii sistemului de asistenta medicala primara. plasarea copiilor orfani. ramasi fara tutela. combaterea delicventei juvenile. la realizarea caruia colaboreaza Consiliul National al Tineretului si unele organizatii de tineret din Germania. senzoriale. care necesita terapie intensiva. narcomanie §i toxicomanie. Pachetul Minim de Servicii de Baza Garantat de Stat cuprinde: asistenta medicala primara acordata de catre medicul de familie. Departamentul Tineretului si Sportului are drept objective: insertia socio-profesionala a tinerilor. abandonati in Maternitati sau lipsiti de tutela parinteasca. la solicitarea medicului de familie. boli contagioase. scoli speciale pentru copii cu maladii cronice. ceea ce duce la limitarea capacitatilor lor de integrare ulterioara in comunitate. pe parcursul tuturor anilor de tranzitie. scoli de meserii pentru surzi si hipoacuzici. activitati cu caracter educativ-profilactic. . in sarcinile caruia intra: intretinerea si ingrijirea temporara a copiilor de la 3 la 18 ani aflati in situatii de rise soldate cu r&manerea fara supraveghere. intoxicatii. In fiecare dintre cele 64 de institutii ale MES sunt internati de la 60 la 700 de copii. scoliinternat de tip general. sifilis.99. copiii care nu au fost infiati sunt distribuiti in casele de copii si scolile internat ale Ministerului Educatiei si Stiintei §i Ministerului Muncii. orfani. Termenul de plasare a copiilor nu include timpul aflarii lor la tratament sau la examene medicale. dezvoltarea relatiilor internationale ale tinerilor sportivi.02.comportament. sau perioadele de aflare in carantina. acordata de specialisti din sec^iile consultative ale spitalelor. care activeaza ca serviciu independent. Conform Legii privind minimul de asistenta gratuita. in cadrul careia activeaza Sectia Minori §i Moravuri. Ministerul Sanatatii are in subordine patru case pentru copii (inclusiv o institute in regiunea din partea stanga a Nistrului). care poate fi prelungita cu circa 30 de zile in baza deciziei judecstore§ti. Modul lor de efectuare este stabilit de Ministerul Sanatatii. mai multe organizatii studentesti au demarat un proiect de combatere a §omajului in randurile tinerilor. orientarea moral-civica a tinerilor. Familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei. Pentru realizarea obiectivelor mentionate. examinarea profilactica a copiilor. asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca §i spitaliceasca in caz de stari acute care pun in pericol viata. O subdiviziune importanta a Ministerului Afacerilor Interne este Directia Politiei de Ordine Publica a Inspectoratului General de Politie.

. Aranjarea copiilor abandonati in case de copii. care sunt determinante pentru viitorul tarii si care au Ca scop dezvoltarea capacitatilor umane. . sunt sustinute initiativele in domeniile: sanatatii publice.elaborarea politicilor guvernamentale vizand realizarea drepturilor copiilor la nivel national. a fost creat in scopul elaborarii si promovarii politicilor de stat in interesul copiilor si §i-a declarat drept obiective: . familiilor social Vulnerabile. de combatere a violentei manifestate impotriva femeii etc. care sustine activitatea si incurajaza calitatea asistentei medicale primare din republica prin acumularea mijloacelor financiare necesare si cofinantarea extrabugetara a Centrelor Medicilor de Familie.26 In structura organizatorica a primariilor exista subdiviziuni create In scopul sprijinirii familiilor cu multi copii. fund o structura interministeriala. acordarea de sprijin material familiilor. facilitarea tratamentului si procurarii de Medicamente de catre familiile sprijinite. facilitatea accesului copiilor Din familiile numeroase sau nevoiase in gradinite ( inclusiv prin Achitarea platii pentru intretinere). Sunt initiate programe de fortificare a sanatatii femeii. Chisinau. . Centrelor de Sanatate si Oficiilor Medicilor de Familie din republica. atributiile ce tin de starea civila si de autoritatea tutelara. Consiliul. ce sustine directiile prioritare orientate spre constituirea unei societati deschise. 2001.) Printre multiplele programe initiate de catre Fundatie pentru copii si tineret s-ar putea de mentionat: Programul “Modernizarea invatemantului preuniversitar”. Printre organizatiile internationale care au o activitate foarte fructuoasa pe teritoriul republicii noastre este Fundatia Soros .). crearea Centrului educational PRO DIDACT1CA §i a Centrului de Dezvoltare a tineretului (CDT) etc. (Fundatia Soros . lipseste continuitatea in activitatea sa si se reuseste relativ putin. Ramasi ram parinti.. 7. Autoritatea locala. Scolarizare etc. Consiliul este supus schimbarilor de components de fiecare data cind se schimba cabinetul de ministri. p. Programe pentru doctoranzi. sprijinirii persoanelor cu dereglari mentale. de combatere a traficului de fiinte umane. depistarea familiilor social vulnerabile si intocmirea Proiectelor de sprijin. mamelor solitare cu copii. In cadrul programului “Sanatate publica” a fost creat Centrul National de Informatie Medicala “Med Net”. incurajarii paliative.Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului. in cadrul carora sunt realizate diferite proiecte ce isi propun sa solutioneze diverse probleme ce contribuie la formarea si educarea tinerii generatii in spiritul valorilor general-umane si pregatirii ei pentru o viata decenta si adecvata cerintelor noului mileniu. Astfel Directiile pentru Ocrotirea Copilului. Programul pentru femei are ca scop promovarea incontinua a drepturilor femeilor in vederea obtinerii unui statut social. Din pacate.Moldova. participarea la procesul de infiere locala a copiilor. de abordare integrate a egalitatii genurilor. dezvoltare economics. Fundatia SorosMoldova a devenit fondatorul Fundatiei pentru Dezvoltarea Asistentei Medicale Primare (Fundatia AMP). Programul “Pas cu Pas”. asigurand respectarea drepturilor si libertatilor omului. Pe plan local. Astfel. Reintregire si Sprijin Familial de pe linga primarii Indeplinesc urmatoarele sarcini: crearea bazelor de date privind familiile Nevoiase si necesitatile lor (tratament. financiar. invalizi. asistenti si cadre didactice tinere universitare. societate civila. fiind constituit din persoane de prim rang din ministerele implicate in protecjia copiilor. a Prevenirii delicventei juvenile.asigurarea respectarii prevederilor Conventiei ONU cu privire la Drepturile Copilului in Republica Moldova. Organizatii Internationale. copiilor orfani. Programul de sprijinire a invatamantului superior. sunt exercitate de catre primar. Editura ARC. Raport anual 2000. biblioteci etc.Moldova. Fundatia isi concentreaza eforturile asupra domeniilor. Consilierea familiilor. suport material. tutela si curatela copiilor orfani. Se cade mentionat si rolul destul de important al programelor: de drept. Programul intercultural de schimb de elevi si studenti. prevenirii dependentei alcoolice si a abuzului fata de copii.consolidarea coeziunii sociale in domeniul protectiei drepturilor copiilor. economic si politic egal cu eel al barbatilor.

pot fi enumerate: programe de fortificare a sanatatii femeii si copiilor: programe de eliminare a violentei impotriva femeii si copilului. Asistentii sociali ofera urmatoarele servicii: mediaza legatura dintre familiile nevoiase si TEC. Programul este sustinut financiar de donatori din Marea Britanie (Scotia) si urmareste urmatoarele obiective. implementarea unui model national de educatie timpurie individualizata. etc. A activat pe parcursul a doi ani in regim de asistenta de urgenta. comunitati. Trustul European pentru Copii. A C. dezvoltarea unor mijloace mai eficiente de asistenta medicala primara: crearea modelelor de reformare a asistentei medicale primare. Art. ajuta la distribuirea rationala a mijloacelor fmanciare. reducerea malnutritiei. Chisinau. hrana. femeia si copilul in perioada tranzitiei. crearea modelelor de protectie a copiilor aflati in afara familiei etc. in special a celor aflati in situatii dificile. protectiei si dezvoltarii copiilor. prepararea hranii pentru copii mici. organizatie britanica. reintegreaza copii abandonati in familiile proprii sau cele de plasament. instruiesc mamele tinere in educarea. Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova. instruirea asistentilor sociali. maternitati. 1 lit. TEC ofera servicii beneficiarilor selectati de Directiile pentru Ocrotirea Copilului. organizarea de conferinte. acordarea asistentei informationale pentru femei si copii. UNICEF §i-a deschis reprezentanta in Republica Moldova in 1995. Din 1997 acorda asistenta tehnica Guvernului Republicii Moldova in baza Acordului -Cadru de Colaborare pentru anii 1997 . Programul de Educatie are drept obiective: stimularea unor schimbari comportameiitale si de atitudine in societate. primite de la TEC. care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege. clinici. materiale instructive in asistenta sociala pentru universitati.2001. s-au individualizat trei structuri: . Reintregire si Sprijin Familial. § 3. sustinerea si promovarea reformei legislative. cit si in majoritatea tarilor lumii. Printre cele mai cunoscute organizatii nonguvernamentale ce activeata in vederea realizarii acestor programe pot fi remarcate: Centrul de lnformare si Documentare in Drepturile Copilului. Tiraspol si mun. implementarea standardelor si tehnologiilor OMS/UNICEF in Tngrijirea medicala a mamei si copilului etc. Mandatul UNICEF este de a asista Guvernul in asigurarea supravietuirii. semnat in octombrie 1996. In cadrul familiei monogame. ateliere de lucru. reorientarea politicilor si strategiilor de institutionalizare a copiilor cu nevoi speciale spre reintegrarea lor in comunitate. Cetatenii Republicii Moldova pot sa fie concomitent numai intr-o singura casatorie. crearea unui centru de plasament familial de tip “Foster”. Centrul National de Studii si lnformare pentru Problemele Femeii etc. Printre programele traditionale.Fondul Natiunilor Unite pentru Copii ( UNICEF). Centrul National al Femeilor. asistenta sociala a familiilor numeroase aflate in dificultate. ingrijirea copiilor. integ u ea in familia nucleara a copiilor abandonati si institutioializati in case de copii. •JNICEF desfasoara Programele de Educatie si Sanatate. mobilizarea comunitatii in activitatea de integrare a persoanelor disabilitate etc. Organizatii neguvernamentale locale (ONG) A sporit considerabil rolul ONG-urilor in solutionarea problemelor cu care se confrunta familia. crearea si consolidarea unor servicii sociale pentru familiile aflate in dificulrate si copii care provin din familiile de rise. sprijinirea Guvernului pentru crearea unui nou sistem de asistenta sociala pentru familie si copil: elaborarea de programe. Seminare. Trustul European pentru copii (TEC). determina necesitatile familiilor in asistenta ( sanatate. crearea unor centre de reabilitare. pregatirea cadrelor universitare pentru specialitatile de asistenta sociala etc. divizate la randul lor in mai multe proiecte si sub proiecte. Care si-au demonstrat efectul binefacator asupra societatii. consiliere. de combatere a traficului cu femei si copii. Scoli.). Hincesti. 15 alin.F. prevede expres ca. prevenirea abandonului si a institutionalizarii copiilor prin crearea modelelor alternative de ingrijire. isi desfasoara activitatea in or. Asociatia Femeilor de Cariera Juridica. Principiul Monogamiei Conform acestui principiu. ingnjesc copiii la domiciliu. Cahul. nu se admite casatoria intre persoane dintre care eel putin una este deja casatorita. Manuale. Imbracaminte. imbunatatirea capacitatilor umane in domeniul educatiei. Programul de Sanatate are drept obiective principale: reducerea mortalitatii infantile si materne prin controlul maladiilor. atat in republica Moldova. In domeniul dezvoltarii politicilor UNICEF isi propune : expertiza legislatiei existente si elaborarea propunerilor privind perfectionarea iegislatiei in domeniul protectiei sociale si juridice a copiilor. initiate de aceste organizatii. gradinite si l a m i l i i fata de sanatatea si dezvoltarea copiilor.

iar copiii lor sa evolueze sanatos din punct de vedere psihic si social. copii comuni. de pastrare a filonului familiei prin urmasi. bazata pe consens. defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime. mai uniforme. desi angajeaza conflicte intra si intergenerationale. Asa se explics de ce cuplul modern este mai expus instabilitatii. Familia extinsa subordoneaza familia nucleara. Acest tip de organizare familiala pare a trai dupa regula circularitatii (istoria se repeta). Avind drept scop de baza reproducerea grupului social. Alegerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii. rapida de la intreaga ramificatie de rudenie. eventual. redusa numeric la soti $i copiii lor necdsdtoriti (proprii sau adoptati). si mai putin din perspectiva experientei subjective de crestere si dezvoltare a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. Astfel. adesea. relatiile de fratie vitrega sau prin alianta sunt specifice familiilor mixte. Aceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial. ea fiind apta sa asigure eel putin patru functii esentiale: cooperarea economica intre soti. reproducerea si socializarea copiilor.27 Familia nucleara (conjugald). caracterizat prin: concentrarea afectiva. relatiile sexuale. Ea include relatii relative si nonrelative intre membrii care loeuiese in acelasi spatiu (camin) si care reprezinta doua . “Ea isi asuma. B) Familia nucleara. deobicei coabitand in acelasi spatiu. precum si pe o participare crescdndd a co]>iilor. Crescand in intimitate. colaterale (fratii). iar cerintele (asteptarile) intregii familii fata de fiecare membru al sau. Familia mixta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi (singuri sau divortati) cu copii proprii si. Creativitatea personals in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor externe si interne. de cele mai multe ori. In conditiile vietii Moderne. divortul survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. uneori. uneori. familia nucleara isi construieste un nou stil de viata. B) familia monoparentala. ca o modalitate institutional^ ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. se separa. bazat pe flexibilitate si creativitate care sa le permita sotilor sa se interadapteze optim. favorizand frecvent aparitia conflictelor Tntre generatie. Influentele educationale sunt. in variantele ei armonioase. In linii generale in familia extinsa. Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii la nivelul intregului sistem familial. la un moment dat. pastrarea traditiilor. devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor lor “riscul si sansa existentei”. parinti si copii) si dispunand de un sistem de norme si reguli dc convetuire care se perpetuiaza de la o generatie la alta. menite sa asigure stabilitatea si “spiritul de clan”. §i din punct de vedere psihologic familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional de satisfacere a nevoilor de securizare. Familia nucleara este o structura preferata de majoritatea oamenilor in cea mai mare parte a globului terestru. din eel putin doua familii nuclcare (bunici. familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi. in special in localitatile urbane. trecutul colectiv si garanteaza viitorul”. pe cea a autodezvoltarii personalitatii. implicit. Familia extinsa este modelul patriarhal de tip traditional.A) Familia extinsa. este. sotie. sistemul valorilor etico-religioase si chiar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. in consecinta mai rigide. comunicationala si actionala. pe cit se poate. Incapacitatea nucleului familial de a se autoregla “aici si acum” pericliteaza treptat si chiar stopeaza “cursa maritala” si. ea nu este lipsita de “dramatism interactional”. proiectandu-le si confirmandu-le mai mult din perspectiva scopurilor de perpetuare. ridica adesea bariere psihologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. protectie si apartenenta a fiecarui membru. Caracteristica ei functionala este conservatorismul. C) Familia derivata. mai previzibile. de a rezolva cu succes problemele firesti ale vietii cotidiene. egalitate si complementaritate a rolurilor de sot. obiceiurilor si stilului familial dominant. precum si a nevoilor de comunicare si crestere a personalitatii. fiind formata. separarea treptata si. Problemele de adaptare interpersonala privesc eventuale . Familia extinsa. ceia ce ii confera o independents proprie.trei generatii reunite si. scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. relatiile interpersonale in acest caz sunt totodata mult mai complicate si presupun un grad de competenta relationala. Forme derivate ale familiei. Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare. Ne vom opri la urmatoarele forme derivate: A) familia mixta. cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. iar cind sentimentul iubirii dispare cuplul isi pierde ratiunea de a fi si. ceia ce confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate relativ inalt. sanatoase o structura democratica. Functionand prin reguli oarecum rigide. doar ca urmare a apartenentei lui la acesta.

intrucat se simt capabili §i motivati afectiv pentru aceasta. insa fiecare casatorie concreta. fie prin adoptia. tin de specificul relatiei din sistemul familial structurat dupa recasatorie. Putine dintre femeile divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. fie prin abandonarea familiei de cdtre un pdrinte. fie prin nasterea “intdmpldtoare ” a unui copil dintr-o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire in special la parintii adolescenti. intre parintii vitregi si copii. deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial. de aici rezulta o serie de schimbari in relatiile cu copiii. noi stiluri de viata. care se pot usor dezechilibra in aceste Conditii. care pot fi observate in slabirea grani^elor dintre rolurile previzibile de adult §i de copil.copil vitreg sunt reale. situatia poate deveni mult mai complicate §i dificila mai ales daca noul cuplu va avea un nou copil. Multe femei gasesc extrem de stresant acest statut. modul de disciplinare pentru comportamente. Motivatiile care ii determina pe barbati sa doreasca sau sa accepte postura de parinte-singur sunt diferite. asemanator sau diferit. fie prin decesul celuilalt parinte. totusi multi dintre ace§tia reu§esc sa ajunga la un rezultat satisfacator. chiar daca este o comunitate . Ea ramane o experienta particulars de tip familial. de modul in care efectele separarii au marcat atat adultii.28 Ca urmare a cre§terii numarului de divorturi familia cu un singur parinte este din ce in ce mai frecventa. pentru copil recasatoria parintelui creeaza cateva probleme reale. adopfiunea realizata de o persoand singurd. cei care sunt obligati sa consimta la exercitarea custodiei. si aceasta nu-i u§or de facut. Majoritatea pdrintilor singuri sunt femei (aproximativ 88%). el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg. dar nu este confortabila in permanenta. contribuind la structurarea noului sistem familial §i chiar la fericirea noii casatorii. proliferarea familiilor “comasate”. cit §i copiii. Cuplul marital este eel care detine balanta relatiilor familiale. copilul fiind nevoit sa-§i dezvolte maturitatea in devans. Pe de o parte se situeaza acei barbati care sustin dreptul lor de a-§i exercita parentalitatea. moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural. copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-sj revedea parintii impreuna. atat fizic. Mamele singure exercita un rol extins parental. Desi sunt cu mult mai semnificative.este opera lui Dumnezeu. ceia ce este. Pe de alta parte. In consecinta. cit §i emotional. Familia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tip de familie(aproximativ 12%). de modul in care ambii adulti §i copiii dezvolta strategii de a face fata problemelor. cum ar fi: copilul se confrunta cu situatia de a-si imparti afectiv parintele cu noul sot al acestuia. Problemele familiei mixte. Pe de alta parte. § 4. a§a cum factorii economic! Afecteaza femeile intr-o masura mai mare decit barbatii. Ace§tia din urma raman de cele mai multe ori in relatii (mai mult sau mai putin reglate juridic si psihologic cu copiii lor). Familia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr-un pdrinte si copilul (copiii) sau (sdi). Indicele ridicat al casatoriilor dupa divort favorizeaza. copilul poate resimti din partea parintelui vitreg. o idee §i a§teptare realista. in ultimii 20 de ani. dupa terminarea divortului. Desj obstacolele parinte . copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie. “largite” sau “mixte”. de riscul repetarii anumitor erori din mariajele anterioare §i de relatiile cu exconsortii. se apreciaza ca experienta monoparentalitatii la tati este mai putin distructiva pentru stilul de viata decit in cazul mamelor. Pentru multi indivizi aceste adaptari sj ajustari pot fi relativ temporare. mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. incluzand simultan componente concurentiale in conducerea familiei. Pentru ambii parinti care isi aduc proprii copii in remariaj. § 1 §i 2 este spus: “casatoria -institute care face parte din ordinea naturii §i a harului . copilul se poate invinovati daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg. in timp ce nu sunt pregatiti inca s-o faca. pe de alta parte. Experienta de a fi parinte singur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii. ele asigurandu-§i custodia copiilor din ratiuni nu numai naturale dar §i culturale. Principiul liberului consimtamant la casatorie In comentariul Canonului 1057. Schimbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei. cata vreme majoritatea parintilor singuri reu§esc sa se recasatoreasca. In general. ce duce la schimbari in raporturile dintre parinti sj copii.dificultati prin intoleranta sau desincronizari mutuale intre fratii vitregi si naturali. fie prin divort. ale parintilor si copiilor vitregi. pe de o parte. In ultimii 20 de ani ea a devenit mult mai frecventa. care se dovede§te incapabila sa-§i ingrijeasca copiii. dar incearca sa se adapteze printr-o varietate de cai. Adeseori parintii vitregi au un comportament inadecvat fata de copiii vitregi. ca urmare a pozifiei instantei judecatore§ti sau a mamei. fie prin decizia de a nu se cdsdtori.

sau ca nasterea copiilor ar fi rezultatul unor simple manifestari afectuoase si ar acorda dreptul reciproc asupra trupului numai in vederea acestor manifestari. e necesar sa fie adecvat obiectului. Exista trei vicii de consimtamant: eroarea. Sunt incapabile sa incheie casatorie persoanele afectate de un grav defect de discernamant cu privire la drepturile si obligatiile matrimoniale ce trebuie acordate si acceptate de catre ambele parti. In cazul casatoriei. Dolul (viclenia) este vointa deliberata si culpabila de a determina o persoana.drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii si acceptarii matrimoniale reciproce. Experienta arata ca exista persoane. Jurisprudenta considers ca astfel de bolnavi. intrucdt nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu-l cunoaste. de hipnoza etc. ci trebuie sa dispuna de o suficienta maturitate de judecata cu ajutorul careia sa le poata evalua. pierd stapanirea de sine si a uzului facultatilor intelectuale si volitive. ci totodata safie si capabil sa si le asume.29 Consimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare. care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. fie la indisolubilitatea. ocazionala si trecatoare. ci sa nu ignore esentialul. ci unul cu totul special. dar poate fi anulat de catre normele dreptului in anumite conditii: daca persoana simuleaza in mod constient si voit o calitate precisa. adecvat gravitatii alegerii matrimoniale. cu conditia ca ea nu determina vointa. totusi nu sunt considerati capabili pentru un asemenea consimtamant. Viitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca. intrucat ar lipsi obiectul esential al consimtamantului. actul indeplinit ca urmare a unei induceri in eroare de catre altcineva nu exclude vointa de a savarsi acel act si de aceia este valid din punct de vedere juridic. ci unul specific. in cazul cind boala este incurabila. Ele trebuie analizate de la caz la caz. nici chiar Biserica nu poate suplini consimtamantul partilor”. daca este provocat cu scopul de a se obtine . Cind viitorii soti au implinit varsta prescrisa pentru a putea incheia casatoria. pe lingd capacitatea naturald. nu numai uzul suficient al ratiunii ci si discernamantul necesar cu privire la obligatiile si drepturile matrimoniale. Persoana care in momentul incheierii casatoriei nu are uzul suficient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea evalua in concret Tntelegand si voind . se presupune ca au. desi exista. nu invalideaza casatoria. care. Uneori vointa de a incheia casatoria. prin inselaciuni. in sensul ca. de alcoolism. Nu este suficient ca ei sa cunoasca aceste responsabilitati in mod abstract. adica acel grad de ratiune cu ajutorul caruia sa poata indeplini nu numai un act uman in general. chiar daca este cauza a contractului. Jurisprudenta stabileste concret care anomalii psihice impiedica pe cineva sa-si asume responsabilitatile matrimoniale. poate fi viciata. sa doreascd in mod liber si sa evalueze principalele responsabilitati matrimoniale. adica legamdntului conjugal. fara a avea o idee chiar minima cu privire la cooperarea celor doi soti. de a savarsi o actiune pe care in alte conditii nu ar savarsi-o. Eroarea poate fi cu privire la persoana (persoana este alta) si in acest caz ea invalideazd casatoria. Sunt incapabili sa incheie casatorie cei care sunt lipsiti de uzul suficient al ratiunii. Nici o putere omeneasca. Fara aceste circumstante alegerea ei ar fi fost total diferita.Eroarea cu privire la o calitate a persoanei. ia na§tere din consimtamantul liber §i con§tient al celor doua parti. ar incheia o casatorie invalida. datorate unor stari de drog. decit daca aceasta calitate este voita in mod direct si principal. O persoana care ar considera casatoria drept o comunitate exclusiv amicala sau de ajutor reciproc. Eroarea cu privire fie la unitatea. In general. asa incit aceste persoane nu pot incheia acte umane pe deplin libere si constiente. biologicd si psihicd cele doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire la natura casatoriei. sau se afla in imposibilitatea de a-si asuma obligatii conjugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da un consimtamant valid. pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total ’si responsabil. chiar daca sunt lucizi in momentul in care ar trebui sa dea consimtamantul matrimonial. fie la demnitatea sacramentala a casatoriei nu viciaza consimtamantul matrimonial. Cazurile cele mai frecvente de pina acum sunt cele ale persoanelor homosexuale si nimfomane.de iubire. Practic este vorba de boli mintale si de alte tulburari psihice grave. deoarece aceasta depaseste posibilitatile lor. discernamantul este capacitatea “critica” a celor doi viitori soti de a chibzui si a aprecia in concret responsabilitatile matrimoniale pe care ei le asuma pentru toata viata. adica persoana s-a decis in urma unor circumstante care i-au alterat intr-un fel sau altul cursul psihologic moral. dolul si violenta sau teama. Pentru a putea incheia o casatorie valida. desi le voiesc in mod liber si le evalueaza in concret. Legiuitorul nu cere ca viitorii soti sa aiba cunostinte ample si profunde despre casatorie. Cauzele acestei deficiente sunt numeroase si variate. Persoanele care in momentul exprimarii consimtamantului matrimonial sunt afectate de tulburari psihice grave. minciuni sau reticente.. si Afla totusi in imposibilitatea de a si le asuma sau de a le indeplini.

fara deosebire de rasa. la casatorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A) sa nu fie alterat de vre-un viciu (eroare.Violenta este constrdngerea din exterior a unei persoane. viitorii soti consimt la incheierea casatoriei in baza afectiunii si dragostei reciproce. Este nula casatoria si in cazul cind ea se incheie in urma violentei psihice sau morale ce da nastere fricii. iar toate casatoriile vor fi inscrise de autoritatea competenta intr-un registru oficial. 1 C. conform prevederilor legii. conform Cartei Natiunilor Unite. C) sa fie dat personal si simultan de catre viitorii soti. al barbatului si femeii care se casatoresc. Pentru a fi valabil si a produee efecte juridice consimtamantul. neviciat. dol sau violenta). Violenta poate fi fizica (trupeasca) si morala (psihica). 4 si 5 C. sex. care nu-i permite sa actioneze cu deplina seninatate si libertate. de primarul sau secretarul de 1^ nrimarie. “Ca exceptie de la prevederile paragrafului 1. fara consimtamantul expres al celuilalt sa rezilieze contractul de inchiriere a spatiului de locuit. daca aceasta calitate este de asa natura incit lipsa ei ar putea sa tulbure in mod grav viata conjugala. La fel. adica o constrdngere provenitd din partea altei persoane. adica amenintarea cu un rau iminent sau viitor. inqheierii conventiei respective. Frica sau teama. 36 alin. in prezenta autoritdtii competente a celebra casatoria si a martorilor. pentru adoptia copilului se Cere: . la cererea celuilalt sot. …”. 48 alin. Viitorii soti isj exprima vointa de a se casatori personal si simultan. alin. sa fie constatata in mod direct de catre persoana ce oficiaza incheierea actului juridic al casatoriei.”. aceasta vointa trebuie sa fie actuala.ifntdmdnt nu numai la incheierea actului juridic al casatoriei. nici rudele si nici orice alta persoana nu poate interveni in alegerea de catre un viitor sot. care oficiaza celebrarea incheierii casatoriei. sau ale art. sa instraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte juridice dreptul la locuinta a celuilalt sot”. D) sa fie constatat in mod direct de catre functionarul oficiului de stare civila. fara ca decizia lor sa fie influentata de vre-un factor extern. B) sa fie actual. Art. ca^o ultima conditie. nimeni nu poate interveni in nici un fel la exprimarea consimtamantului de catre viitorii soti la incheierea actului juridic al casatoriei. cu exceptia unei dispense de varsta acordata de autoritatea competenta pentru motive grave si in interesul viitorilor soti. produce in sufletul omului o tulburare. 1 C.F. In lumina prevederilor Conventiei date statul ia masurile legislative necesare pentru stabilirea varstei minime pentru casatorie.F. • Dorind. Frincipiul consimtamantului liber al subiectelor de drept familial guverneazd majoritatea relaliilor familiale. Potrivit acestui principiu.F.consimtamantul.: “In baza acordului comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiafi … casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare civila …”. 21. De fapt dreptul familiei prevede prezenta liberul ui cons. In sustinerea afirmatiei date pot fi aduse prevederile art. Libertatea consimtamantului poate fi diminuata sau chiar poate lipsi cu totul datorita violentei si fricii. prezenta uneia dintre parti nu va fi ceruta daca autoritatea competenta are dovada ca imprejurarile sunt exceptional si ca aceasta parte si-a exprimat consimtamantul in faja unei autoritati competente si in forma prevazuta de lege si nu 1-a retras. acest consimtdmdnt trebuind sdfie exprimat de ele direct. Casatoria incheiata din constrangere fizica este nula in virtutea dreptului natural. intrucat consimtamantul lipseste cu desavarsire. daca se va stabili ca cealalta parte a conventiei a §tiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva. In Republica Moldova acest principiu este consfintit constitutional. neviciata si. Astfel.: “… Conventia incheiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca. care este sustinuta si de prevederile art. care nu poate fi respinsd si care provoacd teama. 11 alin. … Unul dintre soti nu poate. 2 din Constitute prevede:“Familia se intemeiazd pe casatoria liber consimtitd intre bdrbat si femeie “. daca se refera la o calitate a persoanei care se casatoreste. Nu vor putea contracta legal casatoria persoanele care nu au implinit aceasta varsta. Consimtamantul (acordul) persoanelor implicate la incheierea actului juridic al adoptiei este una din conditiile de fond determinante pentru incheierea actului respectiv. Nici parintii. la 7 noiembrie 1962 Adunarea Generald a Natiunilor Unite a adoptat Conventia privind consimtamantul la cdsdtorie. limba si religie.: “Pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc. “. dupd o publicitate suficientd. sa favorizeze respectul universal si efectiv al drepturilor omului si al libertatilor fundamentale pentru toti. Art. exprimat personal si neconditionat. 1 al Conventiei mentionate dispune: “Nici o cdsdtorie nu va puteafi contractatd in mod legal fara liberul si deplinul consimtdmdnt ale celor doud parti. varsta minima pentru cdsdtorie si inregistrarea cdsdtoriilor. al celuilalt sot sau partener de viata.

ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu privire la comunitatea de viata. D) acordul copilului adoptat. ca locul de origine al copilului este locul in care parintii isi aveau domiciliul. de origine nationals sau sociala. in decursul casatoriei si la desfacerea ei” (art. locul de origine este locul unde mama isi avea domiciliul. cetdteniei sau religiei. alin. dreptul la vizite. de religie. . curatela si adoptie. prin pactul conjugal “nu mai sunt doi. de exemplu. Ele trebuie sa se bucure de drepturi egale cu barbatii in materie de tutela. profesiei sau ocupatiei. in art. Barbatul si femeia care.Femeile trebuie sa dispuna de acelasi drept la casatorie ca si barbatii. In . exprimat printr-o declaratie scrisa. in art. Depasind principiul superioritatii tatalui asupra mamei. barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei. cit si de dreptul canonic. au acelasi acces la informatii si la mijloacele necesare pentru exercitarea drepturilor sus-mentionate. dimensiune esentiala a aliantei si vietii matrimoniale. . recunoaste egalitatea femeii cu barbatul in fata legii. fara nici o deosebire.a se afla domiciliul copilului ori al parintilor. asupra planificarii nasterilor. stabileste Canonul 1135 CDC. CDC stabileste. Logodna Tntre copil nu are putere juridica. . ea continua sa fie valabila in cazul unor aranjamente privind separarea legala sau desfacerea casatoriei. National. cind copilul s-a nascut. “Egalitatea in fata legii” include si aspectele ce tin de casatorie si familie si care sunt specificate in art. de avere. 15. de culoare.A) acordul parintilor copilului. § 5. de limba. care a atins varsta de 10 ani. femeile vor avea aceleasi drepturi ca si sotii lor la alegerea numelui. Acordul poate fi exprimat de tutore (curator) si personal in instanta judecatoreasca.scd si sa intemeieze o familie. 1 din Declaratia Universald a Drepturilor Omului).Femeile au aceleasi drepturi asupra propriilor copii. B) acordul scris al tutorelui (curatorului) la adoptie (in cazul cind copilul se afla sub tutela sau curatela). cit si la desfacerea ei.30 Declaratia Universald a Drepturilor Omului. de opinie politica sau de orice alta opinie. autentificat de notar sau de autoritatea tutelara (in cazul cind copilul este adoptat numai de unul dintre soti). de sex. Acest statut de egalitate se extinde asupra oricarei schimbari produse in relatia celor doi.De asemenea. Principiul egalitatii in relatiile familiale timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitati egale in cadrul familiei. in sensul acestui articol: . Totusi. . adoptata si proclamata de Adunarea Generald a ONU din 10 decembrie 1948. autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui (curatorului). ci un singur trap”.Statul trebuie sa asigure egalitatea in casatorie si in relatiile familiale. iar daca parintii nu aveau amandoi acelasi domiciliu. de nastere sau decurgand din orice alta situatie. principiul egalitatii in drepturi si datorii nu trebuie sa fie in dauna complementaritatii celor doi soti. . precum si in materie de proprietate si administrare a bunurilor. 1 proclama: “Toate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi… ” Fiecare se poate bucura de toate drepturile si De toate libertatile proclamate in Declaratie. 16 al conventiei mentionate. tutela copilului. care se bazeaza pe modul diferit in care ei participa la asemanarea cu dumnezeu si o manifests. in baza consimtamantului liber. numarului lor. autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritorit. 16. si sa beneficieze de libertate la alegerea sotului. C) acordul scris al sotului adoptatorului. . Astfel. “CM incepere de la varsta nubild. Egalitatea dintre barbat si femeie se bazeaza pe insasi natura umana creata de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa. exprimat in instanta judecatoreasca. Astfel. au dreptul sa se casdtorea. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femeie. isi ofera unul altuia ajutor si slujire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel .Statele se obliga sa stabileasca varsta minima de casatorie si inregistrare a tuturor casatoriilor. in special de rasa. Acest acord poate fi exprimat personal in instanta judecatoreasca.Femeile trebuie sa aiba drepturi egale cu barbatii atat in perioada casniciei. Ei au drepturi egale la incheierea casatoriei.

daca el merge prea departe in aceasta directie. agresivitatea. Incotro ne va duce aceasta tranzitie a rolurilor. Legislatia Republicii Moldova. Dar. Asa. Astfel. sa ia initiativa in comportamentul sexual. 16 alin. Aceste prevederi constitutional sunt confirmate si in Codul familiei care in art. Barbatii preiau din ce in ce mai Mult activitati domestice (gatit. sensibila la nevoia altuia. Constitutia Republicii Moldova in art. 5 alin. in acelasi mod. modifica atat relatiile familiale. vizand egalitatea dintre sexe. frustatiilor. se accepta acum ca o femeie sa propuna o intalnire unui barbat. El lua deciziile privind bugetul si alte chestiuni importante si avea forta de a impune si copiilor respectul fata de deciziile lui. opinie. Si invers “noua femeie” poate sa se investeasca in anumite preocupari privind afacerile sau chiar in profesii ca ofiter de politie. in zona educationala. emotional. pe recunoa§terea ca. compasiva. a copiilor si asigurarea confortului si satisfacerii nevoilor sexuale ale sotului. Jlor. daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera. sa participe ca un egal in luarea deciziilor si chiar sa propuna o casatorie unui barbat. fara a avea sentimentul ca sunt presati. sex. cultural. nationalitate. mai ales dupa 1990. intr-o cooperare privind suportul financiar. ingrijirea domestica si ingrijirea coj. Intr-o mare masura. Totusi aceasta egalizare se va baza. politica §i interpersonala. Schimbarile radicale in conduita barbatilor §i femeilor care au zguduit puternic standardele de rol au aparut in anii 60 -70. Studiile efectuate dupa eel de-al doilea razboi mondial consemneaza modificari importante legate de optica sociala. expresiv §i sensibil la sentimentele manifestate de altii. religie. in cea mai mare parte. dar acum este liber sa-§i exprime sentimentele. opinie. care sa fie confortabila si pentru barbati si . Comportamentul traditional masculin consta intr-o constelatie de caracteristici si orientari de scopuri. desj suntem barbati si femei. Noul ideal marital este egalitarismul in toate dimensiunile vietii maritale. apartenentd politicd. Pe de alta parte. vom vedea. ceia ce ridica unele probleme privind acceptarea lor sociala dar si autoacceptarea. Aceste schimbari. nationalitate. ocupationala. economic. fara deosebire de rasa. in lumea noastra dominata de barbati. origine etnicd. se asteapta ca ea sa fie considerate “nefeminina”. pilotaj etc. Egalitatea in drepturi dintre barbat si femeie este prevazuta si in art.Luand nota de actele normative internationale.).”". dar si a permisivitatii sau restrictiilor impuse de familie. constelatia rolului feminin traditional consta in caracteristici expresive. destinate pina atunci doar barbatilor (legislate. Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun. Aceasta implica o participare in masura egala a sotilor. 48 al Constitutiei. In modelul traditional al familiei sotul detinea autoritatea. cit si al femeilor s-au modificat semnificativ.). odata cu miscarea “hippy” ca o manifestare a respingerii restrictiilor sociale si a standardelor impuse de societate.religie. se asteapta sa fie considerat drept “un imbrobodit”. limba. social. spalat. creand uneori ambiguitate si discomfort in asumarea rolurilor acceptate social. Se asteapta ca primul pas in dezvoltarea acceptabila a rolului barbatului si a femeii sa se sprijine pe cucerirea unei egalitati intre sexe. In ultimii ani se remarca o tendinta generala de apropiere si stergere a diferentelor comportamentale dintre barbat si femeie. Insumand cele expuse mai sus putem afirma ca. administratie. insa. medicina. in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale (art. Atat barbatii cit si femeile au primit mesaje contradictorii din partea societatii: femeia a fost incurajata spre cariera profesionala. familial etc. pina la atingerea unei egalitati. Unul din rezultatele majore ale acestei schimbari este faptul ca ambii soti au libertatea de a-si urma propriile interese. inainte de orice altceva suntem fiinte Umane. religie si morala. de pilda. incearca a aduce in concordanta prevederile nationale cu cele internationale. barbatul a fost stimulat sa fie grijuliu.). Responsabilitatile de baza ale sotiei erau: ingrijirea casei. cum ar fi: competitivitatea. cit si cele premaritale. Adolescentii de azi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin. competenta. apartenentd politico. rasa. sa-si imparta§easca temerile durerile si tipurile de activitati. cum ar fi: grijulie. ingrijirea copiilor etc. Republica Moldova opteaza pentru o egalitate deplina dintre barbat si femeie in toate domeniile politic. 1 C. 1 stipuleaza: “Toate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale. fara a resimti o pierdere a feminitatii. competitivitate si chiar agresivitate. Totusi. increderea in sine.F. De exemplu: “noul barbat” poate sa imparta cu sotia indeplinirea unor sarcini domestice sau de ingrijire a copiilor fara a se resimti neaparat demasculinizat. vestimentatia si stilul estetic atat al barbatilor. origine etnica. 2 prevede: “7b// cetatenii Republicii Moldova sunt egali in fa(a legii si a autoritatilor publice. 16 alin. procesul de prefacere al rolurilor masculine si feminine este datorat modificarilor. noul ideal familial este egalitatea deplina in drepturi intre sot si sotie. avere si origine sociald. limbd. femeile se simt atrase tot mai mult si practica activitati. indiferent de sex. avere sau de origine sociald “. afectiva. Barbatul nu mai are intodeauna dreptate cu orice pret.

stabilirea unui echilibru intre autoritatea parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. Aceasta functie educativa este atat de importanta. cit si morala a copiilor”. acordand ajutorul necesar pentru a asigura indeplinirea drepturilor si necesitatilor copilului. educarea copiilor este un drept primar al parintilor. date fiind imprejurarile. cu greu poate fi suplinita. spune CDC. Anume mediul familial este agentul fundamental pentru constientizarea drepturilor omului si respectarea acestora.Montagn Familia este cea mai importanta celula a influentei sociale asupra formarii personalitatii copilului: anume aici crescand. de educatia.33 Importanta familiei este subliniata si in preambulul Conventiei cu privire la drepturile copilului. In al doilea rand. au fost initiatorii lucrarii naturii si carora li se interzice pierderea lucrarii incepute. prin nastere. unde aceasta este vazuta ca: “… uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru cresterea si tuturor membrilor sdi. Despre aceasta trateaza canonul 1136. parintii.“copilul trebuie sa creased intr-un mediu familial. sa incerce a incredinta copilul rudelor familiei sau in alta familie - . psihologica sau intelectuala a copilului este diminuata din neglijenta parintilor. Se stie ca prin oranduire naturala si divina. acest lucru nu este posibil.Familia devine. Tntrucat societatea familiala este. Investitiile in educatia parintilor.pentrufemeie. insuseste valorile si normele de comportare recunoscute de toti. Educatia este evolutia progresiva si armonioasa a facultatilor. sunt tot mai mult recunoscute ca find eficiente. Mediul familial este decisiv pentru exercitarea dreptuulor copilului. Statul incearca sa le ofere acestora posibilitatea de a-si regasi familia si parintii si de ramane impreuna cu ei. aflati in conditii extreme de saracie. Copilul care nu a fast iubit estefoarte diferit din punct de vedere biologic. Statul are si indatorirea de a-i indruma si de a-i invata pe parinti care le sunt responsabilitatile. in acest caz se considers ca parintii nu si-au indeplinit responsabilitatile. lasand-o neterminata. datoria si dreptul de a educa copiii apartin in primul rand acelora care. copilul isi formeaza pentru prima data deprinderile elementare de munca. anterioara societatii statale. invata limba si normele de gandire care-i dau posibilitatea de a se familiariza cu valorile general-umane ale culturii. in familie incepe procesul de socializare a omului. iar pentru altii este in interesul copiilor sa nu fie inapoiati in familie. atat fizica. Daca dezvoltarea fizica. In consecinta. Mai mult decit atat. in mod deosebit a copiilor. Principiul prioritatii educatiei copilului in familie “…/«ra iubire copiii ajung sa moara. in populatiile tot mai multor orase ale umii exista grupuri numeroase de copiii ce traiesc separati de parinti. Directivele Natiunilor Unite pentru prevenirea delicventei juvenile (Directivele Riyadh) stipuleaza:“se vor lua masuri si vorfi initiate programe care sa dea ocazia familiilor de a afla mai multe despre rolul si obligatiile parintilor in ceia ce priveste ingrijirea si cresterea copilului. In acest sens. Anume de aici incep drepturile civile ale copilului. anume aici el Tncepe sa-si formeze o anumita intelegere a vietii ca fenomen obstesc. In momentul in care se constats ca este in interesul copilului sa fie separat de parinti.32 In primul rand.31 Unul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. incetul cu incetul.§ 6. deoarece au dat viatd copiilor. statul trebuie sa intervina. pentru a sensibiliza parintii laproblemele copiilor si ale tinerilor si pentru a incuraja impucarea acestora in activitatile familiale si comunitare ” (§ 16). dragoste si intelegere “. si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori. intr-o atmosfera de fericire. CDC: “Parintii au obligatia foarte grava si dreptul primar de a se ingriji. Primul chiar se va dezvolta diferit de celalalt. sociala si culturala. In cazul in care parintii nu isi pot Tndeplini responsabilitatile fundamental fata de copil. acolo unde lipseste. fiecare dupa parerea sa. care trebuie sa beneficieze de protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa-sipoatdjucape deplin rolul lor in societate”. de tip facultativ. pentru a promova o relatie pozitiva intre parinte si copil. cadrul ideal al primilor pasi in exercitarea unor experiente democratice pentru fiecare in parte si pentru toti membrii sai laolalta. violenta sau conflict armat. inclusiv pentru copii. au obligatia foarte grava de a-i educa. fiziologic si psihologic de eel care a fast iubit. isi pot abandona copiii sau pur si simplu pot pierde legatura cu ei. a identitatii si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. Anumiti parinti. prin care copiii se transforms treptat si metodic in oameni desavarsiti. incit. inainte de a apela la plasarea copilului intr-o institute de stat. din punct de vedere natural si istoric. statul trebuie. ca urmare a violentelor sau exp’uatarii parintilor. care se asteapta sa continue prin extinderea si cucerirea compatibilitdtii si armonie si casatorie . uneori copiii fug de acasa si aleg sa traiasca in strada. este un “drum lung”. Pentru unii copii. precum si a valorilor umanitatii.” A.

precum si in alte cazuri). Ingrijirea institutionalizata. 1 C. dispune art. Fara atmosfera de grija reciproca. C) in casele de copii de tip familial. Deseori.F. in mod special nu este recomandata in cazul copiilor foarte mici. 18 alin. impreuna cu instabilitatile si incompatibilitatile fata de noul mediu de viata. de orice tip (educative. sa-si cunoasca pdrintii. 115 alin. sa beneficieze de grija lor. cit sj relatiile reciproce sj starea psihica a sotilor. daca nu exista alte posibilitati (art. stima.). Toate preocuparile privind intretinerea. § 7. datorate. cind se pune problema legiferarii prostitutiei ? Ar putea familia sd mai fie o oazd. sa coabiteze cu ei. Cum se manifestd concret sprijinul moral ? Mai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi. copiii ramasj fara ocrotirea parinteasca pot fi plasati pentru ingrijire si educatie: A) adoptatorului sau sotilor adoptatori. 112 alin. in fiecare caz aparte. Astfel. . In aceste situatii copiii sunt mai vulnerabili in fata abuzului sj expluatarii. Pierderea afectivitatii familiei sj a identitatii. C) de catre cetateni straini sau apatrizi cu domiciliu in Republica Moldova. curative.F. Principiul de sprijin moral reciproc si fidelitate conjugala Sotii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald. Cercetarile speciale au demonstrat ca stresurile si supraincordarile psiho-sociologice constituie una din cele mai acute probleme. 3). in dependenta de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca. iubirea sotilor nu poate sa se pastreze intre ei sj sa creeze intre toti ceilalti membri ai familiei atmosfera de deschidere unui fata de altul. intelectuala si afectiva a copilului. prietenie depinde in mare masura atat sanatatea copiilor. Astfel. Codid familiei in acest sens. sustinuta prin sentimentul de dragoste. 48 alin. De sanatatea spiritual-morala a sotilor. la apdrarea demnitdtii si onoarei. Aceasta obligatie reciproca a sotilor este mai mult de natura morala decit juridica. drepturile copilului la educatie sunt asigurate de autoritatea tutelarff\ Autoritatile tutelare depisteaza copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. ale caror nevoi de dezvoltare necesita relatia directa adult-copil cu o persoana adulta care in permanenta sa aiba grija de acesta. educatie Si instruire a acestora (art. in mare parte. Legislatia Republicii Moldova cu referire la dreptul copilului la abitatie si educatie in familie este in concordanta cu prevederile internationale. 51 prevede: “fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie. care fiind supusa cu violenta dezordinii cotidiene. 2).moral in familie. D) in institutiile de stat pentru copiii orfani si cei ramasj fara ocrotirea parinteasca. B) de catre alte persoane. indiferent de cetatenia lor. in art. asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere. pot ridica impedimente in dezvoltarea fizica. ca ea manifests semne de criza. Cu toate acestea familia este o realitate Vie. in mijlocul unei societdti agresive si nevrotice ? Sunt intrebari care ne aduc la concluzia ca familia strabate o etapa critica. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii (art. generate de contemporaneitate. cu exceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului.prin adoptie. continua sa-si pastreze sensul fundamental sacru. la dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Constitutia stipuleaza dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea. fara o cauza familiala comuna. copiii fara familie au nevoie de mai mult decit simpla garantare a unui centra de plasament. 2 C. sj ele depind in multe privinte de climatul psihologic . de asistenta sociala). Codulfamiliei stabueste sj o ierarhie a optiunilor in vederea plasamentului copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca. Adoptia unui copii care este cetatean al Republicii Moldova poate fi efectuata in urmatoarea succesiune: A) de catre rudele copilului.). instruirea sj educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. declarati incapabili sau dispdruti. B) sub tutela (curatela). la libertatea gdndirii si constiintei. 49 alin. In cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor (acestia sunt decdzuti din drepturile pdrintesti. cetateni ai Republicii Moldova. seductia si instruirea copiilor (art. de instruire. schimbarilor din mediul social. Copihd are dreptul la educatie din partea parintilor. tin evidenta acestora sj. aleg forma de plasament al copiilor in scopul protectiilor. 2 C.F. Politica de institutionalizare a copiilor este extrem de costisitoare sj nu acopera decit in mica masura nevoile de ingrijire a copilului.

increderea. carora sa le creeze un mediu placut.nevoia de camin si dorinta de a avea copii. Legea morala suprema a casniciei . A iubi matur echivaleaza cu un mod activ de a se simti bine unul cu altul.nevoia de confort fizic si psihosexual.nevoia de siguranta. cit si pierderile. este acel camp nobil. include o parte consistenta din adevar. adica diversi in manifestarea talentelor lor. de a-i respecta individualitatea si a-1 percepe si evalua suficient de corect. Hrana si sexul nu sunt separate evident de confortul psihologic relational al sotului. Aceasta “dragoste romantica” are o evolutie previzibila. constituie a doua nevoie de baza a unei femei. iar zicala: “cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac”. Pentru femei acestea sunt: . Ea devine un drum existential. mai ales. Partenerii fiind responsabili. ci doar faptul ca ea este traita intrun mod de intensitate deosebita . dragostea matura inseamna. de a raspunde si a veni fiecare in intampinarea nevoilor celuilalt. cu o irezistibila atractie. trebuie de avut in vedere ca dragostea este un talent. atat succesele. Daca dragostea nebuna si cea romantica inseamna mai mult a simti pe cineva. omului iubit. Nevoia de altul Este acoperita pe masura ce comportamentul relational cu partenerul satisface nevoia si dorinta acestuia de mentinere a cuplului. Ca si alte capacitati creatoare ale omului $i dragostea isi asteaptd exprimarea si inflorirea. deseori sunt supusi riscului deziluziei ulterioare. Din acest motiv. o moderare pina la erodare (ceia ce inseamna sfarsitul cuplului erotic). Arta maritala a femeii consta in puterea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi. prin obiceiuri. In care accentul cade mai mult pe fuziune §i mai putin pe autonomie psihologica. de obicei. dupa care urmeaza o diminuare progresiva a intensitatii trairilor. a sta cu cineva. sensul mutual al valorii personale. se slefuiesc laturile esentei cu adevdrat omenesti. stima. gratitudine.Viitorii soti. datorita “flamei emotionale” care le blocheaza capacitatea de a dezvolta un punct de vedere realist asupra partenerului. . admiratia. este un semn ca nevoile femeii nu sunt sustinute. autorespect. in sensul ca poate sa nu fie definitiva. Multe dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incalcarea acestei reguli de aur. cea careia partenerul nu-i poate sesiza totalitatea nici macar odata cu trecerea timpului. dragostea matura este evolutiva. impreuna cu sotia. Relatiile Tntre indragostiti nu mai sunt reglate. ca in existenta obi§nuita. Neglijarea femeii in ingrijirea si amenajarea casei care se cere sa fie pentru cuplu si copii o oaza binecuvantata. cit si insuccesele. . al carui plan de baza include puterea de a accepta §i depasi impreuna obstacolele sau situatiile exceptionale. Ea debuteaza. Dragostea romantica poate fi imbogatita si transformata progresiv intr-un alt tip de iubire iubirea matura. urmata de o intensificare si aprofundare a relatiei (partenerii devenind tot mai interdependent!) Ptna la un “punct culminant” al plinatatii si satisfactiei in doi. inclusiv capacitatea de a iubi. pe care se cultiva cultura personalitatii. a te sprijini pe cineva. Care sunt acele “nevoi de intampinare”. prezentandu-se in fata altarului si incheind actul casatoriei. care necesita ca sotul sa fie un suport constant prezent in momentele importante §i sa rezolve cu intelepciune diversele probleme ale familiei. cit si suferintele.dragostea. Stabilitatea este nota ei defmitorie. calcule. atat bucuriile. O femeie inteleapta nu-si va critica niciodata barbatul mai ales fata de copii sau in public. cit de comportamentul lor interpersonal (in c? Mdsurd reusesc ei sa-si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si ay drile). umanistice. impart intre ei atat castigurile. . neasteptatul. Fiinta iubita apare ca o bogatie inepuizabila: ea este necunoscutul. depinde nu at at de comportamentul individual al partenerilor. in relatia afectiva de parteneriat intervin componente majore ca: respectul. Problemele cele mai dificile apar intr-o casatorie atunci cind fiecare se gandeste la propriile lui nevoi si nu la ale celuilalt. atasamentul si obligatia autoasumata.35 Pentru barbati sunt specifice: . Stabilizarea cuplului care experimenteaza dragostea matura. Posibilitatea de a-si dezvolta calitdtile sufletesti. pentru a nu-ti alimenta sentimentele din erori de cunoastere. grija fata de celalalt.nevoia de respectare si apreciere a Eu-lui. duce la hiperbolizarea calitatilor pozitive ale persoanei. este “construita” prin imbinarea rezonabilitatii §i rationalitatii cu placerea si generozitatea. a te bizui pe cineva. Insa. de a caror satisfacere in cuplul marital depinde continuitatea acestor probleme.prin sentimente rezonabile. Din acest motiv. iar oamenii sunt uimitor de eterogeni. Aceasta nu inseamna ca iubirea romantica este imatura. pe scurt . de a-i “simti” nevoile si problemele inainte ca celalalt sa le comunice.

cind in familie creste un copil cu cerinte educative speciale.. Educatia si apararea drepturilor si intereselor membrilor minori Si ale celor inapti de munca ai familiei “.12. deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si fizice ale copilului la nivelul potentialului lui maxim. Statul incurajeaza si asigura. Declaratia asupra Drepturilor deficientului mintal adoptata la 20. in art.Dostoevski In spiritul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului. dupa cum si dreptul copilului handicapat de a beneficia de ingrijiri speciale. Regulamentul standard privind egalizarea oportunitatilor pentru persoane cu . ci inseamna asigurarea de conditii optime in prezent pentru deplina exercitare a drepturilor sale. a identity si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. copilul are nevoie de protectie si ingrijiri speciale. ei poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica. . copiilor cu deficiente si celor handicapati. psihologice si sociale a copihdui. Din aceasta cauza. spirituala. intretinere. in masura resurselor disponibile. a supravetuirii si dezvoltdrii fizice. Obligatia de crestere. parintii sunt cei care au obligatia de a crea un mediu< favorabil pentru asigurarea.aceasta trebuie s-o cunoascd fiecare cuplu ce doreste sdfiefericit. Conventia cu privire la drepturile copilului. Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului. Notiunea inapt de munca include capacitatea de munca limitata ce permite stabilirea invaliditatii. Anume familia este agentul fundamental pentru constientizarea importantei drepturilor omului si respectarea acestora.12. fizice sau cu deficiente senzoriale trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si orice alta fiinta umana si sa li se ofere oportunitati egale. stabilirea unui echilibru dintre autoritatea lb Parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate.1975. se invatd si se dezvoltd .1971 si Declaratia asupra dreptului persoanelor handicapate. cer sa fie indeplinite actiuni pe plan international si national. in principal de protectee juridica adecvata. care necesita sprijin material. educatie reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul minor. precum si a valorilor umanitatii. 23. In acest sens. deoarece drepturile civile ale copilului incep din familie. adoptata la 9. morale. inapti de munca. F. intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane.E imposibil progresul si Armonia vesnica cu pretul Copiilor suferinzi si chiar a Unei singure lacrimi de copil”. Primii responsabili pentru cresterea si dezvoltarea copilului sunt parinfii. persoanelor ce ii au in grija un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor care ii ingrijesc. Principiul grijii pentru intretinerea. conform careia: “din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala. Astfel. recunoaste dreptul copilului handicapat mintal sau fizic de a se bucura de o viata plina si decenta. in 1982 Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Programul mondial de actiune privind persoanele cu deficiente in care se sublinia ca persoanele cu deficiente psihice. deoarece parintii sunt obligati sa-si intretina si copiii majori.Asa dar. Preambulul Conventiei reia prevederile Declaratiei Natiunilor Unite asupra Drepturilor Copilului. Indiferent de faptul daca parintii locuiesc impreuna cu copilul sau separat. Mediul familial este considerat decisiv pentru exercitarea drepturilor copilului. in conditii care sa-i garanteze demnitatea. sa-i promoveze autonomia si sa-i faciliteze participarea activa la viata colectivitatii. Prea des vietile lor sufera din cauza unor bariere fizice si sociale impuse de societate si care le impiedica astfel implicarea totala. Aceste responsabilitati sunt amplificate in cazul. spirituale. inainte si dupa nastere”. de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru dezvoltarea psihica. in scopul ca Declaratiile mentionate sa constituie o baza si o referinta comuna pentru protectia acestor drepturi. § 8. in intreaga masura a posibilului. intr-o manierd demnd si care sd-l pregdteasca pentru viata intr-o societate libera. Conceptul de “dezvoltare” nu se refera doar la pregatirea copilului pentru maturitate. la cerere. iubirea se descoperd. psihice. milioane de copii si adulti din toate partile lumii deseori infrunta o viata izolata si degradanta.

Utile si necesare in acest sens sunt intrunirile parintilor care au copii cu disabilitati. instruire generald si profesionald. daca se doreste cu sinceritate ca acesti copii sa ajunga eel putin la o stare aproape de cea normala. . Educatia inclusiva constituie o investitie in viitor. ca aceasta dezvoltare decurge incet (poate chiar prea incet). iar legea cu privire la drepturile copilului stipuleaza in art. a drepturilor §i intereselor legitime Ale membrilor familiei In preambulul la Declaratia Universald a Drepturilor Omului se afirma ca drepturile omului trebuie sa fie ocrotite de autoritatea legii. Factorii activi ai educatiei inclusive sunt: scoala. Noile indatoriri orienteaza spre bine relatiile dintre membrii familiei. ajutor psihologic special. sa descopere alaturi de ei lumea si impreuna cu acestia sa participe la toate fazele lui de dezvoltare. de readaptare. ■ ■ ■ : . sdndtate. in cadrul structurii existente de educatie. la revolta impotriva tiraniei si asupririi. bunatatea si dragostea. plasare in cdmpul muncii potrivit capacitdtilor. mai grijulii. Un program special de recuperare activa si integrare sociala a tinerilor cu disabilitati il are Centrul Comunitar pentru Copii si Tineret care si-a inceput activitatea la Chisinau din 29 octombrie 2001. 51 din Constitute prevede: “Persoanele handicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati. cit si a celor sociale de participare si dezvoltare. In introducerea la Regulament se subliniaza: “Persoanele cu deficien(e sunt membri ai societatii si au dreptul de a ramdne in cadnil comunitdtilor locale. Acestia trebuie sa primeascd ajutorul de care au nevoie. In ceia ce priveste legislatia nationals. desi exista principiul nestramutat al normalizarii: persoanelor desabilitate trebuie sa li se asigure un mediu de viata cat mai normala. La noi.nimeni nu trebuie sa fie arestat. organizarea si planificarea educatiei speciale sunt puse la punct. familia. mai atenti unii fata de altii. . Drepturile parintilor nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului. Ei devin mai rabdatori. ■ ■ ■ . Formarea copiilor intr-o perspective inclusive corespunde atat nevoilor individuale de valorizare si potentare. Statul asigura pentru ele conditii normale de tratament. care sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice si juridice. pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga. mai intelegatori. statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “. dreptul la o egala protectie a legii.37 § 9. oamenii cu viziuni constructive. ca solutie extrema. resocializare pentru a se putea bucura de o viata decentd in conditii care sa le faciliteze participarea activa la viata sociala. Integrarea si normalizarea handicapatilor presupune ajustarea . in Republica Moldova. la nevoile elevilor. Nu exista un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea armonioasa a copilului decat familia. inclusiv in autoritatile administratis publice si instantele judecatoresti. Iar in articolul 7-12 este prevazut modul in care se ocroteste acest drept al persoanei: . in vederea construirii unei scoli unice pentru toti copiii. fara a avea nevoie de imputerniciri speciale. de invatamint. art. Dezvoltarea. In scolile speciale mai avem inca multi copii suferinzi de un anume handicap. Tnsa. surorile si fratii sanatosi care il iubesc pe eel disabilitat asa cum este el. Principiul liberului acces la apararea. cu toate deficientele si neajunsurile sale.orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constitute sau Lege. totul este realizat la nivel local si regional. conducerea. Iar interesul superior al copilului cu disabilitati este ca el sa nu fie internat intr-o institute specializata.* ‘5 . Drepturile si interesele legitime ale copiilor sunt aparate de parintii lor. daca au rabdare sa cunoasca aceasta cale a propriilor copii.deficiente a fost adoptat de Adunarea Generala la 20 decembrie 1993. atunci numaidecat va veni o zi cand vor fi remunerati pentru devotamentul si dragostea parinteasca. In familie sunt alaturi parintii si buneii. deoarece impreuna e mai usor de rezolvat numeroasele probleme. profesorii. comunitatea etc. II inteleg si ii transmit caldura sufletului. a sistemelor de invatamint special si obisnuit. §i daca parintii constientizeaza faptul ca copilul cu disabilitati are calea sa specifica de dezvoltare. forta de muncd si servicii sociale “. 24: “Statul garanteazd copiilor invalizi si copiilor cu handicap flzic sau mental asistenta medicaid gratuitd. de instruire si de integrare sociala. ■ . detinut sau exilat in mod Arbitrar. situatia in acest sens este departe de a ne face onoare. ca mai apoi sa fie integrati in invatamantul general.”. Pe cale judecatoreasca. In majoritatea statelor occidentale copiii cu disabilitati sunt educati in familii. O vor face-o oamenii de buna credinta.toti oamenii sunt egali in fata legii si au fara nici o deosebire.

Protectia drepturilor copilului este asigurata de organe competente respective de pe langa autoritatile administratiei publice locale sj de organele de drept. 2. dispune ca sunt supuse raspunderii penale persoanele care in momentul savarsirii infractiunii au implinit varsta de 16 ani. Izvoarele dreptului familiei Asa cum normele juridice reprezinta reguli de conduita generala. In procesul dezbaterilor judiciare in care figureaza copiii este obligatorie participarea aparatorului §i pedagogului. nici la atingeri aduse onoarei §i reputatiei sale.C. 10 C.pentru stabilirea paternitatii.P. din momentul comunicsrii lui a procesului-verbal de retinere sau prezentsrii mandatului de arest. prevazute de Regulamentul Comisiilor pentru minori. La stabilirea pedepsei penale. . In concordanta cu aceste prevederi. Nici pedeapsa capitals. Prevsd audierea martorului minor.. alin. in familia sa. subiectii de drept familial se pot adresa cu cerere in instanta judecatoreasca: .P.P. 3 principiul liberului acces la apararea. a drepturilor §i intereselor legitime ale membrilor familiei. savarsirea infractiunii de catre un minor se considers circumstants atenuanta. Fata de persoana in varsta de la 16 . persoana care efectueazs cercetarea penals. nici inchisoarea pe viata nu pot fi aplicate pentru infractiunile comise de persoana sub varsta de 18 ani.pentru declararea nulitatii casatoriei. ele trebuie sa imbrace o anumita “haina juridica”. O situatie specifics apare in cazul cand necesits aparare. Reiesind din prevederile international si cele constitutional.C. . Art. Nici o lege nu poate ingrddi accesul lajustitie. cand pastrarea familiei in continuare este imposibils. iar art.) iar raspunderea parintilor pentru dauna cauzata de un minor intre 15 si 18 ani . copilul minor. Codul familiei postuleaza in art.in art. . 481 C. in domiciliul lui sau in corespondenta sa. care a comis contraventie administrative se aplica masurile. pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit 15 ani (art.. fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata Tmpotriva sa.orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotsri fie asupra drepturilor si obligatiilor sale.P. Si art. precum si impartirea acesteia in natura. . anchetatorul penal si procurorul propun banuitului sau invinuitului ss invite un alt apsrstor ori ii asigurs un apsrstor prin intermediul biroului de asistents juridics Capitolul IV Izvoarele de drept §i evolutia dreptului familiei § 1.18 ani. sa ia o anumita . Copiii retinuti sau arestati sunt tinuti sub arest separat de adulti si de copii condamnati. Aparatorul ales sau numit de oficiu este admis sa participe la proces din momentul punerii sub invinuire.orice persoana acuzats de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovats pana cand vinovatia sa va fi stability in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. aprobat de Prezidiul Parlamentului. iar in cazul retinerii sau arestsrii bsnuitului sau invinuitului. pe cale judecatoreasca. libertatile si interesele sale legitime. 43 C..pentru incuviintarea sau desfacerea adopfiei etc. Codul civil prevede raspunderea parintilor. In cazul retinerii sau arestarii copilului parintii sau persoanele subrogatorii legale ale acestora sunt informati de indata. . 139 C. 482 C. dupa cum si enumera situatiile pentru care minorii sunt supusi raspunderii penale. care guverneazs majoritatea relatiilor familiale.pentru a pretinde intretinere. Constitutia Republicii Moldova in articolul 20 stipuleaza: “Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile.nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personals. impersonala si obligatorie a caror scop este de a asigura ordinea sociala. “. .P. Astfel. . Dacs prezentarea apsrstorului ales de bsnuit sau invinuit este imposibila. Art. . pe cale judecatoreasca.pentru desfacerea casatoriei.C. 173 C. pentru a se determina cota-parte in proprietatea in devslms§ie. Prevede participarea apsrstorului la procedura judiciars penals..in caz de neintelegere.pentru decaderea din drepturile parintesti.P. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. Retinerea sau arestarea copiilor sunt aphcate doar ca masuri exceptionale si numai in cazurile prevazute de legislate.

modalitatea generala prin care dreptul devine cunoscut de cei al cdror comportament ilprescrie poartd denumirea de izvor de drept. Prima este aceia ca elementul central al acestei ierarhizari il constituie suprematia legii. Izvoarele materiale ale dreptului familiei.ele sunt acte ale activitatii de elaborare a dreptului se catre organele statului si includ prescriptii juridice obligatorii cu caracter general prioritar pentru conduita oamenilor si organizatiilor normele juridice. Constitutia Republicii Moldova. pot fi indicate categoriile de acte normative ce constituie izvoare formale ale ramurii de drept familial: 1.05. trece in existenta faptica mai intai prin forma.totalitatea actelor normative obligatorii. si isi mentin actiunea indiferent de faptul daca au aparut sau au incetat raporturile individuale prevazute in acest caz. la 15. scria Hegel. social-politic etc. izvor intern si izvor extern al dreptului. In legatura cu sistemul izvoarelor formale ale dreptului familial si ierarhizarea lor sunt necesare doua precizari.1997. Forma de examinare a alegerilorjuridice. care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli. Izvorul formal caracterizeaza mijloacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmant juridic. organul suprem legislativ.2000 a fost adoptata Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie. Aceste imprejurari au determinat legiuitorul sa ia masuri suplimentare de protectie sociala a familiilor cu multi copii. Din punct de vedere al fortei juridice deosebim urmatoarele categorii de legi: constitutionale.forma datorita careia sunt aduse la cunostinta intregii societati. organice si ordinare.actele normativ-juridice nu isi extind actiunea asupra unui raport concret. izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme juridice a relatiilor sociale de drept familial. eel mai important izvor al dreptului ce emana de la Parlament. De obicei acest rol le revine actelor normativ-juridice. Caracteristice pentru actele normativ-juridice sunt urmatoarele trasaturi generale: . dar asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si asupra tipului de actiuni ale oamenilor..38 In teoria dreptului. precum si in stiintele juridice in general. . adoptate de organele puterii de stat cu respectarea procedurii si modului de adoptare a acestor acte normative. deoarece izvorul formal al dreptului se concepe ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice. modificarea sau suspendarea actiunii normelor juridice. Astfel. uman. izvor creativ si izvor interpretativ. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. politici si ideologici. Drept exemplu: izvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca a parintilor. adica de fiecare data cand este vorba de tipul respectiv de raporturi. Legile. si in dreptul familiei. modul de exprimare a normelor. iar la 14. Organele legislative si cele executive centrale adopta norme juridice in limitele competentei lor. ele difera si dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor.acrele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect ce participa la aceste relatii. A doua precizare este ca ierarhia actelor normative priveste raportul dintre ele caci. in particular. materiali. in familiile numeroase apare necesitatea acordarii unui ajutor material suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotararea nr. “Dreptul. pot fi aplicate in mai multe randuri. care alcatuiesc continutul lor. cu unu sau doi copii. 456 prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire si Plata a indemnizatiilor familiilor cu copii.04. izvor scris si izvor nescris al dreptului. izvor direct si izvor indirect (medial) al dreptului. Spre deosebire de familiile tipice. Legea este actul normativ cu valoare juridica superioara. desemneaza sistemul de factori sociali. conceptul de izvor al dreptului este folosit in mai multe sensuri: izvor material si izvor formal al dreptului. Acestea fiind spuse. prin faptul ca este pus ca lege…”. Cheia §i baza reglementdrii relatiilor familiale o constituie legislatia . . Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere. Actele normative mentionate servesc drept izvor formal al dreptului familiei. 2. fata de cei la care se aplica toate actele normative sunt obligatorii in aceiasi masura. denumite uneori si “reale” sau “sociale”. adics sursa in care normele juridice sunt reflectate. . precum si cadrul natural. precum si prescriptiile privind instituirea.

Codurile (civil.2000). Fiind Legea Suprema a Societatii si a Statului. .12. 49 si 50 din Constitute). de procedure penala etc. . 3. cu privire la contraventiile administrative. 2. 2 si 4. Legile constitutionale ocupa primul loc in ierarhia legilor.1999). 3 din art. 1.3.01. Codul familiei. de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. ce stabileste principiile de baza a legislatieifamiliale.04.1995). raporturile personale nepatrimoniale sipatrimoniale ndscute din edsatorie. educatia si instruirea copiilor. prin masuri economice si prin alte masuri. Legile constitutionale sunt: Constitutia si toate legile care modifica Constitutia.Legea invatamantului (21. rudenie si adoptie. Constitutia serveste ca baza pentru constituirea tuturor ramurilor de drept. decat in cazurile prevazute de lege.02. cat si datorita procedurii speciale de adoptate a acestora. 48 al Constitutiei stipuleaza: “Conditiile de incheiere. familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie. copiii si tinerii.Legea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie (14. (Constitutia Republicii Moldova. ocroteste maternitatea.Legea Republicii Moldova privind minimul de asistenta medicala garantata de catre stat (03. Astfel.Legea Republicii Moldova cu privire la proprietate (22. De altfel. iar copiii sunt obligati sa aiba grija de parinti si sa le acorde ajutor.Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (15. precum si in activitatea lor. al muncii. Legile organice ocupa locul secund in ierarhia legilor si reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale si pot interveni numai in domeniile expres prevazute de Constitute (de exemplu: alin. 51 al Constitutiei prevede: ” Nimeni nu poate fi supus unui tratament medical fortat.) Statul faciliteaza. Actele normative subordonate legilor. . . art. familial. pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea. ocupa un loc deosebit in cadrul legilor din domeniul dreptului familiei.1991). adoptat la 26. Oasemenea denumire e chemata sa sublinieze respectarea stricta a principiului de suprematie a legii in procesul de elaborare a actelor normative .Legea Republicii Moldova . stimuland dezvoltarea institutiilor necesare. iar alin.07.Legea Republicii Moldova cu privire la tineret (11. 2 din art. .Legea Republicii Moldova . alin. de procedure civila.1995). Legea Republicii Moldova privind actele de stare civila (26. formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor ramasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile. conditiile si modalitatea de incheiere a actelor juridice familiale. in practica legislative din Republica Moldova adoptarea codurilor se lace prin legi.10. etc. 48.Legea Republicii Moldova . inclusiv a dreptului familiei.) Ca o forma anume sistematizata intr-un domeniu dat. penal.2000). Normele Constitutiei au putere juridica suprema in sensul ca toate celelalte norme de drept trebuie sa fie conforme cu prevederile normelor constitutionale.”.2001). pe egalitatea lor in drepturi. Printre cele mai importante legi care cuprind diferite domenii ale dreptului familiei pot fi indicate urmatoarele: . precum si alte relatii sociale similare celor familiale. formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce le revin. .02. modalitatea. conditiile.2000.”) Sau domenii pentru care Parlamentul considers necesara adoptarea de legi organice.Legea cetateniei (02. Legile ordinare intervin in orice domenii ale relatiilor sociale. iar persoanele handicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati (art. relatiile familiale reglementate.Legea ocrotirii sanatatii (28. sunt tot legi. .03. cu exceptia celor rezervate legilor constitutionale §i legilor organice.04. precum si a ocrotirii ei din partea societatii si a statului. Oricate eforturi se depun pentru a . atat prin continutul lor.1994). Toate celelalte acte normative poarta denumirea generala de acte normative subordonate legii.1999). Prin prevederile constitutionale sunt reglementate principiile fundamental ce stau la baza intemeierii familiei.06.

realizarea si aplicarea legilor . cupactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.12. sunt acte de aplicare a normelor juridice si. hotararile Guvernului.20001). de cele mai multe ori.1992). decretele prezidentiale.ce necesita interventia altor organe de stat.06. sunt emise in scopul executarii legilor si sunt subordonate acestora. . Astfel.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobandirii si pierderii cetateniei Republicii Moldova (12.Declaratia Universala a Drepturilor Omului (10.1991. viata a aratat ca reman totusi unele aspecte care tin de traducerea in viata .1998). Art. hotararile lui fund emise pentru organizarea executarii legilor. putem afirma ca normele internationale care stipuleaza anumite drepturi si obligatii pentru parinti si copii sunt parte component! A legislatiei interne a Republicii Moldova.05. . Hotararile Parlamentului. prin hotarari de Guvern au fost adoptate: Regulamentul Comitetului pentru infiere al Republicii Moldova (27. potrivit competentei lor legale se face si prin acte cu caracter normativ. Regulamentul cu privire la activitatea caselor de copii tip familial (11. Aceste hotarari . varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor (07. realizarea atributiilor diferitelor organe. Dacd existd neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne. actele organelor administratiei publice centrale de specializare.1994).05.1999).Conventia ONU privind drepturile copilului (20. emise in vederea execularii legilor. 416-XIV din 28.11. de regula.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de Imunitati pentru anii 2001-2005.Conventia privind consimtamantul la casatorie.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii (22.1994).05. nr.11.1999). .Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii (15.Conventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale (03. actele autoritatilor publice locale. Hotararile Guvernului port avea atat cu caracter normativ.03.12.02. chiar si in cazul in care nu exista un act normativ intern :are ar stipula dreptul sau obligatia respectiva. . . .1999.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de sanatate orala a copiilor pentru anii 1998-2007(22.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea si protejarea sanatatii reproductive (08.1998).Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind instituirea Consiliului National pentru Protectia Drepturilor Copilului etc. Din faptul ca Guvernul adopta hotarari normative nu rezulta ca lui i se recunoaste calitatea de organ legislativ. prin urmare nu contin norme juridice si nu au caracter normativ. .1986). cat si aplicativ.08.12.1993). “ Tinind cont de faptul ca suprematia conventiilor internationale este acceptata in doctrina si jurisprudents. . . Un rol deosebit de important in categoria izvoarelor de drept familial le revine actelor normative Internationale.03.02.1989). sunt urmatoarele.1962). prioritate au reglementdrile internationale. De asemenea au mai fost adoptate: . Hotararea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei de reforme a sistemului de asistenta sociala nr. .1948). Totusi. 4 din Constitute dispune: “Dispozitiile constitutionale privind drepturile ’si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Printre actele normative internationale. Programul National de asistenta in planificarea si protejarea sanatatii reproductive (08. . 569-XII din 06.06.cuprinde in lege o sfera cit mai larga de reglementare care sa fie totodata cit mai completa. De altfel.1997). Conditiile stabilirii si marimea indemnizatiilor acordate studentilor (elevilor) orfani si celor ramasi fara tutela parintilor etc. .Hotarirea Guvernului Republicii Moldova privind infierea copiilor de catre cetatenii straini (03.’ . care reglementeaza anumite drepturi si libertati ale familiei si copilului. se mai Tntalnesc hotarari ce contin anumite norme juridice.03. Ca exemplu pot servi: Hotararea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la necesitatea perfectionarii procesului de instnuire si educare a copiilor si a tineretului in domeniul culturii si artelor.Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea fondului invatamantului general si asigurarii sociale a elevilor (23. La actele normative subordonate legii pot fi atribuite hotanirilc Parlamentului.

actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa. Scrise sunt considerate izvoarele care necesita o formulare stricta. In cadrul unor premise si conditii Bine determinate” F.12. printre care pot fl evidentiate: A) un anumit respect al personalitatii umane. . Aparitia si formarea dreptului familiei. devenind o ramura de sine statatoare. iar normele din perioada inceputurilor societatii omenesti sunt Tnca destul de difuze. a impune activitatea umana in anumite limite acceptabile societatii. Boris Negru afirma ca evolutia nu reprezinta o schimbare absolute. Dar o faurim. profesorul francez Maurice Duverger arata ca dreptul apare cand oamenii dintr-un grup social incearca sa regleze raporturile dintre ei printr-un echilibru intre avantaje si dezavantaje pe care le trage fiecare din aceste raporturi.pe masura dezvoltarii vietii sociale.1. se modifica. Locul predominant revine actelor normative. adoptat la 26 decembrie 1969 si pus in aplicare de la 01 aprilie 1970.Conventia OIM privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale (23. deoarece starii de dezvoltare a dreptului ii sunt caracteristice si anumite elemente constante. ce are menirea de a reglementa totalitatea relatiilor sociale nascute din casatorie. Engels Dreptul familiei in Republica Moldova este recunoscut ca o ramura de drept de sine statatoare.1966). ea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: .fiecarui tip istoric de societate ii sunt caracteristice o anumita masura de reglementare sociala. Este evident faptul ca dreptul familiei nu a aparut dintr-o data.09. sociale siculturale( 16. Practici religioase etc. De exemplu. pentru a deveni juridice . Izvoarele interpretative apar ca un rezultat al operatiilor logico-rationale.06.Pactul international cu privire la drepturile civile si politico (16. odata cu intrarea in vigoare a Codului casatoriei si familiei al Republicii Moldova. sanctionate de o autoritate publica competenta (obiceiurile sau normele elaborate de organizatii nestatale). Evolutia dreptului familiei 2. continand interpreted oficiale. au loc schimbari calitative ale mecanismului de reglementare normativa. ca si a dreptului in general. ■■ - § 2. . dar se dezvolta. Marx “Istoria ne-o faurim noi insine. au un caracter general si obligatoriu.1981). B) o anumita limitare a libertatii individuale. Izvoarele creative apar ca un rod al activitatii autoritatilor publice. . Dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil. .1966) etc. adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o reglementare sociala. iar indirect sunt considerate acele izvoare care.39 Odata aparut. Asupra conditiilor. este un proces complex caruia nu i se poate stabili o data precisa de nastere. in primul rand. Asa cum reglementarea sociala inseamna a determina comportamentul oamenilor. Vorbind despre evolutia continua a dreptului. care are drept scop lamurirea intelesului exact al normelor juridice ce se contin in izvoarele creative si care .pe masura dezvoltarii societatii umane creste nivelul socializarii vietii. . dreptul nu ramane imobil. impletite cu multitudinea de obiceiuri. al colectivitatii de oameni. prin punerea in aplicare a Codului mentionat. determinate de principiile legiferarii. . pe cand obiceiul poate fi transmis si pe cale verbala.Pactul international cu privire la drepturile economice. relatii ce apar intre subiectii de drept familial. rudenie si adoptie. Legitatile dezvoltarii istorice a dreptului familiei “Istoria sociala a oamenilor nu este altceva decdt istoria dezvoltarii lor individuale” K. Izvorul direct al dreptului prezinta modalitatea prin care normele ni di c e sunt exprimate (actele si contractele normative). a momentului aparitiei dreptului. datini. trebuie sa fie validate.

Dupa parerea istoricilor. unitatea de baza a societatii primitive. Legaturile de casatorie (grupele de casatorie) se construiau in functie de generatii: fiecare generatie (generatia parintilor. forma. ginta. interactiunile Sexuale erau neinfranate si nedescriminatorii. fiecare cu o anumita pondere in procesul acestei identificari si care pot fi grupati in urmatoarele categorii: factorul natural. finalitatile etc.”41 Factorii de configurare a dreptului reprezinta importante surse din care dreptul isi trage obiectul.uman. Normele de conduita au evoluat. Hoarda reprezenta un grup de indivizi fara nici o regula de convietuire stability. comunitatea de interese. Principalele mijloace de existenta erau insusite de la natura si rezultau din vanatoare si pescuit. apar primele forme ale familiei. subiectele. social-economic. perfectiondndu-se si adaptdndu-se stadiului dezvoltarii sociale. Legaturile de sange nu jucau nici un rol. nu era legata de un loc de trai permanent. de exemplu -instinctul sexual. istoric. continutul. adica.43 Depasind acest stadiu al promiscuitatii. in comparatie cu casatoria in grup. contactele sexuale erau permise atat pe verticala. dar si pe orizontala .oricarei femei. contactele sexuale erau permise pe orizontala si interzise pe verticala. insa din interiorul acestui cere erau exclusi frafii de sange a sotiilor si surorile de sange a . cat si pe orizontala. exista numai hoarda. evolutia. aceasta situatie s-a mentinut sute de mii de ani. Nu exista nici familie.evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la elaborarea spontana. traditii. social-politic. constienta a lui. In acea perioada a comunitatii umane. la etapele mai avansate tot mai mult se evidentiaza motivele argumentate . cultural-ideologic. la elaborarea deliberate. grija pentru asigurarea continuitatii patrimoniului familial etc. pot fi identificati mai multi factori de configurare a dreptului. instinctive. Dat fiind ca relatiile sociale sunt extrem de variate.afectiune reciproca. dar si fratii si surorile. (sau poate milioane?). prin care se identifica “cauzele care ii determina aparitia. dreptul isi circumscrie trasaturile in functie de anumiti factori de configuratie. avand un mod de viata nomad. Fiind un fenomen social. frica de pericol si necunoscut. Cu alte cuvinte. care. frati si surori. uman. international. reprezentand casatoria dintre cativa barbati si cateva femei (casatoria in grup).evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la motive psihologice inferioare la motive superioare. fiecare femeie putea sa apartina oricarui barbat. contactele sexuale fund permise intre parinti si copii. determinarile Intr-o societate. au aparut evident in mod spontan primele norme rudimentare ce s-au impus treptat ca deprinderi. cum ar fi. Plecand de la examinarea rolului lor. Concomitent cu primele forme de organizare in familie. cand omul abia se desprindea din starea animalica. Deci. Cu alte cuvinte. obiceiuri. extrem de variate sunt si normele sociale ce regleaza aceste relatii. contactele sexuale erau limitate nu numai pe verticala. 1-a constituit familia poligama. o modalitate a lor fiind si normele juridice.reglementarile cu privire la drepturile si libertatile subiectelor de drept familial tot mai pronuntat tree de la particularitate la universalitate. tot mai frecvent se intalnesc norme ce tin de interes general . Un pas progresist. inconstienta. iar copiii . nici casatorie. Primele inceputuri Cea dintai forma de convietuire a stramosilor oamenilor a fost hoarda.in interiorul aceleiasi generatii. trib. Comunitatea sotilor si a sotiilor in acest tip de familie de asemenea se pastra.etc. comparativ cu alta sau cu altele . domina instinctul sexual. Practic. . existenta. Esenta acestui tip de familie consta in faptul ca din cercul persoanelor intre care se permitea casatoria sunt excluse nu numai parintii (ca la casatoria in grup).o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie formarea unor mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale..in grupa lor). iar aceasta situatie nu era in contradictie cu obiceiurile si normele morale din epoca respectiva. adica. Vom incerca a ilustra aceste afirmatii in baza studierii originii si dezvoltarii dreptului familiei autohton. Din cele spuse rezulta ca fiecare pas in progresul social genereaza noi forme de organizare sociala si respectiv noi forme de reglementare normativa a relatiilor sociale. 2. . iar fiecare barbat . necesitatea de sprijin moral si material.42 Urmarind evolutia reglementarilor normative ale relatiilor familiale din perspectiva dezvoltarii istorice a societatii umane pot fi evidentiate urmatoarele trasaturi principale ale acestui proces: . Daca la inceput dreptul se naste din impulsuri imediate. in aceasta situatie fratii si surorile erau soti si sotii. generatia copiilor lor) formand un cere in interiorul caruia erau permise interactiunile sexuale (parintii traiesc in grupa lor de casatorie. 2.

Daca femeia deceda. alaturi de introducerea casatoriei. se micsora din ce in ce mai mult: dupa fratii si surorile de sange din acest cere au fost excluse rudele de gradul doi.sotilor. transformarea acestei legaturi intr-o alianta durabila. surplusurile capatate erau asumate de catre el. Baza materials a casatoriei in grup era gospodaria casnica. mama. tatal. alte rude. Asa cum sotul se ocupa de aceste indeletniciri. neavind nici un fel de pretentii cu privire la bunurile din familia sotiilor. iar mama ii considera copii proprii. Ginta matriarhala cedeaza locul gintei patriarhale. Sporirea avutiei familiei a fost insotita si de nevoia de aparare a ei. sotie si copii. fratii de sange si alte rude) se grupau in jurul mamei. Capii lor conduc viata familiilor. Apartenenta la o ginta sau alta nu este conditionata de prezenta oamenilor pe un anumit teritoriu. de unde urmeaza si rolul determinant al femeii in ginta. de la care se stabilesc legaturile de rudenie. din descendenta lor din acelasi stramos feminin. barbatii locuiau si munceau in familia de origine (a mamei). era imposibil de a stabili cine era tata copilului nascut. ci si nevestele. erau rude pe linie materna si de aceea nu puteau sa se casatoreasca intre ei. Cu timpul acest regim se transforms in regim familial. Asa cum in jurul casei se afla o gospodarie relativ stabila. era inca destul de instabila. cssstoria in grup devine imposibila si in locul ei apare casatoria pereche. copiii vaduvei casatorite cu un membru din unitatea familiala etc. divizandu-se in familii. in interiorul caruia se permiteau relatiile de casatorie. Practic. apoi de gradul trei. la inceput reale. pozitia ei solida si independents. prelucrarea pamantului si mestesugurile. care era colectiva. Insumand cele spuse putem afirma ca. caracteristica formelor de organizare superioara a societatii. iar in familiile sotiilor veneau numai ocazional. a durat zeci de mii de ani.44 Perioada matriarhatului. atunci averea ei era mostenita de copiii ei. In componenta lor intrau nu numai bunicul. Horatiu proslavea fidelitatea sotiilor. in cadrul casatoriei in grup. Toate aceste persoane (surorile. Casatoria pereche nu trebuie confundata cu casatoria monogams. iar copiii ramaneau in familia tatalui si dupa moartea mamei. unde tatal devine centrul vietii sociale. Familia in statul geto-dac. reducand viata ratacitoare a salbaticului care-si cauta in peregrinari subzisten|a. greul principal cadea pe umerii femeii. Insa familiile din acel timp nu se aseamana cu familia de azi. la stabilirea dreptului privat si la asigurarea satisfacerii trebuintelor. universale in sine. in care toti membrii aveau un ascendent comun (mama). Ca urmare. Femeia detinea rolul principal in aceasta gospodarie. bazata pe convietuirea temporara a unui cuplu. Tot Horatiu mentiona ca sotia locuia la sot ( familia e patrilocala) si descendenta se stabilea dupa tata (familia e patriliniara). sporeste avutia familiei si apare un surplus de bunuri care a permis ca familia pereche sa devina o uniune separata. In statu! Geto-dac se consolideaza familia monogama. Dezvoltarea de mai departe a familiei consta in faptul ca cercul. a aparut ginta. prin urmare. carora le reveneau sarcini grele in gospodarie. si nu numai asupra bunurilor. Care au fost aceste conditii? Odata cu importanta pe care o capata cresterea animalelor. ci si asupra persoanelor. iar mai apoi simbolice. fund permise posibilitsti si de alte relatii (poliandrie. Numarul membrilor unei asemenea familii se ridica de la 10 pina la 50 de persoane. fratii si surorile. Poetul Ovidiu descria starea de subordonare si inferioritate a femeilor. bunica. provenienta copilului (rudenia de sange) se stabilea pe linie materna: copiii isi cunosteau numai mama. iar mai apoi masculin. sotia continuand sa se Ocupe de gospodaria casnica care nu aducea venit adaugator. copiii lor. ginerii. In comunitatea primitive casatoria pereche. de surorile si fratii de sange. Iar “dreptul” neamului era “dreptul matern”. Pe Columna lui Traian familia e reprezentata ca fiind alcatuita din sot. nepotii. Tntrucat primul din aceste principii aduce cu sine prelucrarea solului si o data cu aceasta proprietatea privata exclusiva. De aceea. deoarece barbatii se ocupau mai mult de vanat si pescuit. persoanele inflate. de Mama ei. Era cunoscuta numai mama. eel care in casa define proprietatea. de aceasta tine limitarea raporturilor sexuale in casatorie si. cu toate ca “la aceasta etapa de dezvoltare a societatii tncs nu se poate vorbi despre drept in intelesul juridic”. fiind ingrijiti de mama vitrega. De fapt. Probabil din acest cere familial. ceea ce a condus la o sporire si mai mare a rolului barbatului in familie si la instaurarea patriarhatului. primele raporturi de drept familial apar odata cu aparitia familiei §i a proprietatii private. Genul se descompune. caput familiei. de munca in comun si de intretinere reciproca. tot astfel a nevoii subjective in grija de familie si a posesiei in averea familiei”. Filozoful german Hegel mentiona: ” Inceputul adevarat si prima fundatie a statului consta in introducerea agriculturii. cu reguli de inviolabilitate reciproca. Pentru ca familia pereche sa se dezvolte pans la familia monogama au fost necesare anumite conditii social-economice. fiii si fiicele. ci de relatiile lor de rudenie de sange. poligenie) si promovand in continuare sistemul matrilocal si matrilineal de rudenie. de aparare naturala. dupa cum sustin istoricii. aratand ca infidelitatea se pedepsea cu moartea. .

Prima forma se realiza prin solemnitate religioasa. adica dreptul romanilor (valahilor) ca reglementare obisnuielnica recunoscuta in randul populatiei. legea tarii avea un caracter unitar dupa continut. de sange sau de neam. la petit (aveti marfa. noi avem negustori…-formula petitorilor). Bulgaria). in cadrul unei rudenii care putea fi civila. in raport cu propriii copii loco soraris. putere considerata ca o proprietate. Copiii si parintii aveau obligatii de intretinere reciproca in caz de necesitate. . lipsa de acasa a sotului timp de 5 ani si a sotiei timp de o zi si o noapte.47 2. organizarea politica similara si conditiile social-economice asemanatoare de dezvoltare. Alte forme de uniune erau cele dupa dreptul national. cu anumite restrictii. in timp ce in casatoria fara putere maritala avea asupra ei numai drept de posesiune.46 In caz contrar. legate prin convingere. Dreptul in perioada medievala §i moderna Printre izvoarele dreptului eel mai vechi este dreptul cutumiar -”legea tarii”. Conditiile de incheiere a casatoriei erau cele stabilite de nomocanoanele bizantine si anume: consimtamantul viitorilor soti si a parintilor lor. si cu socrul loco neptis si trebuia sa renunte la cultul domestic al familiei de origine. mirii erau Cumparati de mirese. cat si sotiei si motivele puteau fi: boala unuia dintre soti. In materie de drept familial legea tarii era puternic influentata de religie si biserica crestina. exista. patrilocala si patrilineala. prin acordul contrar al sotilor. Sotia intra in randul agnatilor sotului. Acest lucru se explica prin originea etnica comuna. era considerata loco filiae.Casatoria se incheia prin cumpararea miresei. prin actul contrar de difarreatio. credinta si constiinta. Este cunoscut sub acest aspect obiceiul jus Valachorum. Ungaria. o varsta minima pentru viitorii soti. care avea sensul de ansamblu de norme nescrise . Desfacerea casatoriei (divortul)era admisa pe larg pentru motive pe care le socotea legitime biserica crestina. iar la casatoria sine manu. ceea ce la romani era obicei. prin pierderea libertatii sau a cetateniei sotului ori prin divort in cazul casatoriei cum manu. Averea se^ transmitea prin mostenire in cadrul familiei prin dispozitii orale. La baza ei statea puterea capului de familie. concubinajul considerat ca o casatorie de rang inferior. cumparare sau convietuire mai mult de un an. In Dacia Romana familia era monogama. Forma veche de cumparare a miresei nu este recunoscuta legitima de biserica. putem afirma: constituirea dreptului ca o entitate conturata are loc odata cu constituirea puterii pub lice ca putere de stat. in ultima perioada. ca rezultat al unora si acelorasi cauze). atat in tarile Romane. cu o impatrita sfera de aplicare: putere parinteasca asupra copiilor. nu numai rude de sange dar si spirituale. putere maritala asupra sotiei in casatoria cum manu. Casatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului cu sau fara putere maritala. Inca Herodot scria. daca nu era prima casatorie). cu efect de detentiune asupra sotiei sau simplele legaturi ocazionale.3. Cuvantul “zestre” este unul din putinele cuvinte geto-dace care au fost pastrate si in limba romana. pe care o duceau in casa sotului. o legatura interna. Miresei i se faceau daruri inainte de nunta. se schimba si dispar in acelasi timp. la jumatatea veacului al xlv-lea (mai precis in anul 1359. in timpul domniei lui Bogdan I) este creat statul feudal romanesc . calugarirea. Religia ortodoxa veghea destul de strict ca viitorii soti sa nu fie rude pana la a patra generatie. jus Vallachicum este recunoscut ca obiceiul pamantului. cit si la romanii din statele din Jur (Polonia. radacini institutionale comune. Exista obiceiul de a inzestra fetele cu avere mobila.48 Asa cum una din trasaturile specifice ale normelor juridice este legatura dreptului cu statul (ele apar. cit si mai apoi de-a lungul epociifeudalismului. sub influenta crestinismului. ca feciorii puteau primi parte din averea parintelui. infidelitatea conjugala a sotiei etc. atdt in perioada timpurie. credinta cre§tina comuna. Conform rezultatelor cercetarilor de majoritatii istoricilor in problema originii principatelor. asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate.Moldova. ceea ce este de asemenea o amintire vaga a vechii cumparari a miresei. Sotul supravietuitor avea dreptul asupra unei parti din averea familiei. In pofida faptului ca s-au format mai multe principate. sotul avand asupra ei adevarat drept de proprietate. Odata cu formarea statelor Romanesti feudale. de aceea raman doar unele ramasite ale acestui obicei in ritualul de nunta. Casatoria inceta prin moartea unuia dintre soti. Serbia. pretul careia varia in functie de frumusetea si castitatea fetei.Un rol deosebit de important a avut cutuma. Incheierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica (sau prin binecuvantarea religioasa. Initiativa desfacerii casatoriei apartinea atat sotului.

Deci sotia trebuie sa dea ascultare si supunere barbatului sau. mai ales daca barbatul nu este de religie ortodoxa sau sovaie in credinta. si faeeti-le parte de cinste”. folosindu-se de aceasta ascultare. intr-o credinta opusa. ea fiind din fire mai inclinata spre aceste lucruri. ca sa nu fie inchipuita si nici pr^a trupeasca. insufland sotilor o iubire spirituals tecjproca. iar ea lui. pomeni si alte fapte cucernice. atunci trebuie sa depuna toata stradania pentru a-1 reduce la sfanta credinta. Doamne fereste. a fost calificata de curand. dupa sfantul Petru. ci constient. Antonie Plamadeala drept “un fel de tratat teologic despre Taina Nuntii cu argumente biblice si patristice”. sotii trebuie sa se respecte reciproc. adica in tot ce concorda cu vointa lui Dumnezei si cu implinirea poruncilor sale si cu obiceiurile bune si cucernice trebuie sa fie ascultatoare. si aceasta prin necurmate rugi catre Domnul Dumnezeu. In plus. Sotia buna. precum capului si stapanului. asa trebuie sa-si iubeasca si sa-si cinsteasca fiecare barbat femeia ca pe sine insusi. o califica drept “un tratat teologic despre Taina Cununiei. Pentru a nu perturba sensul celor relatate. de catre Inaltul ierarh al Bisericii Ortodoxe. de cinst. sa-1 indemne si sa-i dea impuls. (descrise cu lux de amanunte de catre (de exemplu. caci dupa cum spune apostolul. in toate aceste privinte trebuie sa-i fie ascultatoare. caci astfel indeparteaza toate tulburarile din casa. “nimeni vreodata nu si-a uri trupul. ci sa izvorasca din inima curata si sincera si dintr-o adevafata pornire crestineasca: “Dupa cum si Hristos a iubit biserica”. atunci nu trebuie sa fie ascultatoare. pentru ca prin ofrandele aduse sa jefuiasca fara de sange lui Hristos. De aceea si sfantul Pavel eel mai mult cere tacere de la femeie. sunt o dovada elocventa a obiceiului de nunta din acea perioada.50 Imprejurarile in care s-a produs aceasta casatorie. si a principiilor ce stateau la baza Tncheierii casatoriei. Miron Costin in Letopisetul Tdrii Moldovei. Sotii trebuie sa-si faca parte unul altuia. asa cum spune intelepciunea divina: “Cw trei lucruri m-am impodobit si m-am sculat frumoasd inaintea Domnului si inaintea oamenilor: unirea fratilor si dragostea intre prieteni si barbatul cu femeia carre se inteleg unul cu altur. acela. asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau. de asemenea. vom incerca sa folosim o secventa din cuvantare in original: “… Trebuie ca legamintele pe care vi le faceti unul altuia sa le pastrati intocmai. adica fie s-o indeparteze de la credinta ortodoxa-catolica. In al doilea rand. asa cum si biserica da lui Hristos. ci fiecare il hraneste si il incalzeste. ci barbatul. Caci si Sara. sotii trebuie sa fie credinciosi in casnicie unul fata de celalalt. cu printul lituanian lanusz Radziwill. dragoste reciproca. iar femeia sa se teama de barbatul sau. fiica lui Vasile Lupu. postind. Asa cum ne invata sfantul apostol: “Femeia mi este stapana pe trupul sau. Barbatul sa stie ca femeia nu este facuta din calcaiul lui. Deci: mai intai. ca unui sclav absolute si in chip neplacut. dupa invatatura sfantului apostol. dar nu orbeste. post. Nu ingaduiesc femeii nici sa . traiti intelepteste cu femeile voastre. pentru a putea evita certurile si necazurile. §i totodata este descris felul acestei iubiri spirituale. Unei asemenea cucernice sotii sfantul Pavel ii aduce imbarbatare. sotia trebuie sa-1 indemne pe barbatul sau la smerenie. ci femeia”. rostita la Iasi in 1645 de catre inaltul ierarh Petru Movila. il asculta pe Avram numindu-1 domn. moderatie. orice ar vrea. mitropolitul Ardealului dr. cu prilejul casatoriei domnitei Maria. rostita de Petru Movila. ci din coasta lui. Dar daca. caci asa a spus sotilor sfantul Pavel: “Barbatilor. Apostolul Pavel. dupa cum si Cuvdntarea la cununie. iar cu alta ocazie. dupa cum spune apostolul. ci ca unui tovara§ sa-i ceara lucruri care sunt in concordanta cu vointa lui Dumnezeu. ca si cum ar fi zis: se intampia adesea ca sotul necredincios sa fie readus la credinta cre§tina de catre sotia credincioasa. fie s-o impinga spre faptuirea vreunui pacat. dand pomana si preotilor. care spune: “Femeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului. rugi dese. la slujbe. precum capului. Asadar. ca fiind fapturi mai slabe. sotul o impinge pe sotie. si de aceea nu poate sa-i porunceasca. Si respect. va fi judecat de Dumnezeu. C. Gane in “Trecute vieti de doamne si domnite” si multi alti autori). cu toata ascultarea. spunand: “Barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa”. rugandu-1 cu rugi fierbinti si lacrimi pentru convertirea lui. iar sotul ca fata de trupu’ sau. sau pentru a intari credinta in el. dar este placuta si Domnului celui de sus. trebuie in supunere §i suferinta sa pastreze tacerea. sa-i fie exemplu. dupa cuviinta. blandete. In al treilea rand. pentru indreptarea lui. In al patrulea rand pe linga aceste trei indatoriri reciproce. pentru ca dragostea dintre soti nu numai ca oranduieste totul in casa §i ca si cum in dies face binele. precum si Hristos este capul bisericii”. cind spune: “Femeia sa se invete in liniste. spune: “Barbatilor iubiti pe femeile 1′iastre1”’. precum si Hristos biserica”. Sofia fata de sot e ca fata de cap. pentru ca barbatul este cap femeii. bine documentat pe baza Vechiului si Noului Testament”. sotia este datoare sa dea sotului ei ascultare.Predica nuptiala. Caci cine indrazneste sa incalce credinta in casnicie..

l). ci sa stea linistitd. nice cu dansa au vorbit. iar intr-o situatie mai dificila a barbatului “muiere este datoare sa mearga dupa dansul.gl. Rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori era socotita crima.) in gl. gl. I. incheierea casatoriei era socotita legitima daca se facea prin cununie in biserica.. Primele acte normative scrise sant de fapt mai mult niste culegeri de cutume juridice si mai putin o creatie constienta a legiuitorului.R. Lupu. tiparita in 1652 la Targoviste. alcatuita in 1335 de ieronomahul Matei Vlastares. Lupu. de oglinzi.invete pe altul.Ca pedepse se prevedea surghiunul pentru nobili si pedepsele corporale pentru cei de jos. aceia nu se cheama ca iaste cu vrajmasie asupra ei.L. domnita Ruxanda si chiar Stefanita. asa ca dupa divort sotia isi lua zestrea. In continuare. ce cu blindete.53 In timpul dominatiei otomane in dreptul familiei sunt putine schimbari. care a repartizat materialul in 24 de capitole conform literelor alfabetului grecesc. decit sa vorbeasca. Lata. Mai presus de toate virtutile. Preacinstiti Miri. la fel era socotita si incheierea casatoriei intre rudele de grade interzise. A patra casatorie se socotea nelegitima.52 Orice incaicari ale principiilor formarii familiei. sotii isi datorau ajutor unul altuia. ori “domnita Maria a primit lazi intregi de scule. In conformitate cu Sintagma lui Matei Vlastateres. zac. iara careia de intr-amindoi se v-a lepada.23. s-atunce cu masura. care prezinta traducerea unor legiuiri grecesti dar si numeroase extrase din pravila lui V.gl. tiparita la Iasi in 1646 si care continea norme de drept civil. Relatiile familiale erau reglementate in conformitate cu Pravila lui V. Atat violul si adulterul. cit si despre obiceiurile de nunta din acele timpuri (”dupa obiceiul nostra se da cinste nanasului si eel ce cununa se tine in mare cinste”. 185. iara daca se cununa cu ea. de pietre. adica-i v-a parea rau..l). indreptarea Legii din Tara Romaneasca (in continuare I.zac. traind in stareacasatoriei”. atunce o ia la casa lui §i locuieste cu dinsul. care nu e certareata si vorbareata.”. pastreaza pacea in casa. sotia putea fi pusa ” in fiara sau sa o inchiza. La rand cu dreptul cutumiar se dezvolta legislatia domneasca.23.).8 si 9). ca crinul printre flori. vamal. violul si adulterul erau socotite ca si mai inainte infractiuni grave. dupa cum au zis domnul nostra Isus Hristos. Aceasta legiuire arata ca “insurarea se cheama ca daca se impreuna un om cu o muiere si care nici nu o au vazut.) preciza in privinta logodnei ca prin “aceasta tocmeala… doi oameni se tocmesc sa se insoare si dau arvuna. se precizeaza ca ” nu se cheama barbatul vrajmas muierii sale de o va bate o numai odata ” si “desi va bate nestine muierea cu pumnul sau cu palma. iara nu cu vrajmasie. Se admiteau trei casatorii consecutive dupa desfacerea celei precedente. adeca §ed amindoi intr-o casa… ca se impreuna si fac amindoi un trap. caci aceea care-si tine gura inchisa. copil de trei ani” etc. Barbatul avea drept de corectie asupra sotiei “§i inca sa o Bata si cind va fi cu vina. 26. Printre primele culegeri de legi cunoscute cea mai larg difuzata a fost Sintagma lui Matei Vlastares..gl. iar copiii din aceasta casatorie nu erau recunoscuti ca mostenitori legitimi.51 Daca continutul Cuvdntarii duhovnice$ti ne vorbeste despre drepturile si obligatiile personale’ nepatrimoniale dinte soti. o pusca minunata si diferite capodopere ale ceasornicariei.pr.L. nici sa stapdneasca pe barbat. de o ara bate cit de mult si de des” (C. dupa deala ce va fi facut. Ca pedepse complementare se mai aplicau si un numar de zile de post. Cununia trebuia iacuta in prezenta mai multor oameni. aveti pe scurt aici invatatura cum trebuie sa respectati legamintele pe care vi le faceti unul altuia. pr.L.l. Cu privire la casatorie in legiuirile medievale romanesti. cum ar fi in temnita”. cat si nasterea copilului de catre o femeie necasatorita erau considerate actiuni contra moralei si bisericii. .l85. in fata Domnului Dumnezeul nostra. culegere de legi cunoscuta sub numele de “Cartea Romaneasca de invatatura”. necesitatea codificarii careia era evidenta. Interdictiile la casatorie erau cele stabilite de canoanele bisericesti. Rapirea miresei. fiscal si canonic si Pravila lui Matei Basarab cu denumirea “Indreptarea legii”. Sintagma a fost tradusa in Moldova din porunca lui Stefan eel Mare in 1472. acela sa dea indoita arvuna ce au luat” (gl. Exceptie se facea doar in cazul in care divortul avea ca motiv adulterul sotiei. oriupde v-a merge” prevede Cartea Romaneasca de invatatura (in continuare C. pre lege de lapreot”(gl. deoarece atenta la autoritatea bisericii si la canoanele bisericesti. si cum puteti fi pe placul Domnului.zac. de manufacturi. Exista principiul pastrarii separate a averii de pana la casatorie. cu molitve si cu cununie.177). Tatalui domnitei i s-a oferit o sabie de aur..R. tacerea o inalta pe femeie. Cel ce nu desfacea prima casatorie si se casatorea a doua oara urma sa fie pedepsit. inchinaciuni pe zi. pentru cazuri grave. sa nu o prea treaca.R. N-au fost trecuti cu vederea nici ceilalti membri ai familiei: doamna Ecaterina.l98). pastrarii si desfacerii ei se socoteau infractiuni contra familiei si bisericii. atunci ecourile pe care le-a avut aceasta casatorie in contextul social politic al epocii ne dau posibilitatea sa intelegem atat imprejurarile si motivele ce au determinat incheierea acestei casatorii ( “despre proiectul lui Vasile-Voda Lupu de a-si marita o fata dupa ducele Lituaniei” si “despre inlaturarea conflictului dintre Moldova si Muntenia”). fara vina si fara isprava ” (I.masura identica si in pravila moldoveneasca ( C.8 si 9. de tacamuri de argint. care mai bine tace si sufera. mancare iara sare etc.

L. 17-21. Dupa unirea Principatelor (1862). Manualul de legi a lui Andronache Donici. care privea casatoria ca pe o „ asociatiune conjugala ” ( art. 16. Familia in dreptul modern. gl. Femeia avea o capacitate Juridica restransa. . care este contractul principal”. in timpul regimului fanariot o importanta mai mare dobandeste legea scrisa si in primul rand legisla^ia domneasca. Totusi. I. in baza carora s-au infaptuit reformele administrative si fiscale. (arama p. Culegere de legi intocmita sub domnia lui Alexandru Ipsilanti publicata si pusa in vigoare in 1780 si care avea ca izvoare Bazilicalele. el se mai poate numi act dotal sau foaie de zestre” . imuabil. cap. alcatuitorii careia au folosit dreptul cutumiar romanesc. §1). 187). dreptul bizantin si chiar doctrina juridica moderna (Beccaria. astfel.L. gl. ci sotul. Codul Calimach din 1817 defineste casatoria astfel „ doua persoane arata cu chip legiuit al lor vointa si hotarire de a vietui intr-o legatura insotire… de a naste prunci. adica nu se mai socotea infractiune nasterea copilului de o femeie necasatorita. in dreptul familiei nu au intervenit schimbari importante. In sec. Familia in perioada de trecere de la evul mediu la perioada moderna.). La cererea lui Alexandru Cuza a fost alcatuit Codul civil. obiceiul pamantului §i alte randuieli. In 1754 a fost desfiintata asa-numita “sugubina de muieri”. In aceasta perioada legiuirile fanariote incearca o reluare a principiilor dreptului roman.preciza doctrina care stabilea drept caracteristici caracterul solemn si public. legiuirile stabilind in amanunt motivele divortului dupa model bizantin (C. Dupa anexarea Basarabiei la Imperiul Rus in domeniul dreptului civil din Basarabia s-a admis aplicarea legilor locale ale Basarabiei care.R. nu putea incheia conventii. §9 ). 2. 25. In conformitate cu aceste izvoare reglementarea relatiilor de Familie si casatorie nu au suferit schimbari esentiale. O mare importanta au avut hrisoavele lui Constantin Mavrocordat. 4. nu ea primea remunerafia pentru munca. parintii avand obligatiuni de pensii alimentare. Aceste izvoare de drept erau: 1. Montesquieu).C. de intretinere si crestere a copilului adoptiv. ci si a unei codificari moderne de drept civil. Ca si in casatoria romana sine manu. folosind ca izvoare Codul lui Napoleon si proiectul Codului italian. Regulamentul din 1818 privind infiintarea regiunii Basarabia. pusa in aplicare in 1780. liber al actului care este „ un contract accesoriu incheiat in vederea casatoriei. preciza ch „ zestre se zice averea femeii. Copiii adoptivi erau egalati cu cei nascuti in casatorie. sex. 1223 C. o atentie deosebita se acorda stabilirii raporturilor patrimoniale dintre soti. Al XVIII-lea si prezenta extrageri din dreptul romano-bizantin. 172-184). motivele de desfacere a casatoriei devin aceleasi pentru sot si sotie. ca ea sa fie stapina zestrei totdeauna. Adulterul sotului devine motiv de desfacere a casatoriei. Conceptia aceasta a fost dezvoltata de codul civil din 1864. iar pentru rau tratament sotia putea sa ceara si ea despartenia. Sobornicescul Hrisov de la 1785 al domnitorului Alexandru Mavrocordat. in domeniul legislatiei civile se cerea infaptuirea nu numai a unei codificari unice.R. Codul Calimach §i Legiuirea Caragia in noile conditii erau depa§ite. gl. sa imite natura). ce la casatorie da barbatului ei cu tocmeala. desigur. barbatul putind sa repudieze sotia in anumite situatii ( C. injustice era reprezentata de catre sot. I. dupa cum si Pravilniceasca condica. erau legile Moldovei care s-au aplicat pe teritoriul Basarabiei. bazata pe un contract de casatorie. Pravilniceasca condica. care se prezenta ca o totalitate de hrisoave domnesti cu un continut foarte variat. 16.55 Cu toate ca dreptul cutumiar continua sa fie unul din izvoarele dreptului. publicat la Iasi in 1814. Privitor la persoane in Codul civil se indica: capacitatea juridica era in functie de varsta.Infidelitatea ducea la pierderea zestrei. a se ajuta intre ei dopa putinta in toate intamplarile ” ( § 63 ). 3.Codul civil a intrat in vigoare in 1865. Armenopol (sau “Cele sase carti de judecata”) care avea o aplicare larga in Moldova din sec. iar Legiuirea Caragea din 1818 preciza ca „ „nunta iaste tocmeala unirii barbatului cu femeia de a face copii” (II. contract matrimonial sau conventie matrimoniala : „ Cind prin acest contract se adopta regimul dotal.56 Adoptiunea putea avea loc numai in cazul daca sotii n-aveau copiii lor si diferenta de varsta dintre parinti si copilul adoptiv sa fie de eel putin 18 ani (adica.75).gl. iar el sa-i ia venitul totdeauna” (cap. Hexabiblul lui C. care continea prevederi referitoare la dreptul de protimis §i la holopii tigani. sanatate psihica. Al XVIII-lea aceste acte legislative nu au fost sistematizate. soarta lui fiind subordonata aceleia a casatoriei.

imagine si parte integrants a marii societati. conform caruia sotul trebuia sa aiba procure de la sotie in aceasta privinta. Dupa proclamarea R. Se pastra pozitia de egalitate a sotilor in Invocarea motivelor de divort. proces legat de individualizmul preconizat de reforma religioasa §i la constituirea familiei conjugale moderne. consimtamantul parintilor se adauga la eel al viitorilor soti. cautarea paternitatii si dreptul de mostenire a sotului supravietuitor. 2. a inceput sa se afirme principiul masculinitatii la mostenire si chiar al majoratului. societatea intervine la nivel de promisiune. Perioada sovietica Dupa crearea R. religioasa consacra casatoria si face din ea o taina. Asa cum multe prevederi ale legilor locale au fost inlocuite cu legislatia rusa. Au fost adoptate un sir de legi cu privire la protectia muncii femeilor si minorilor (14-18 ani). in Basarabia pamantul n-a fost transmis in folosinta De obste. sotii formeaza intre ei §i impreuna cu viitorii copii un tot juridic si solidar. capatand caracteristici ce se vor mentine multa vreme si anume: nu se mai reduce la simple stari afective.A. amenajarea unei sali speciale pentru aceasta etc. Moldovenesti ( 2 ■ . a carei soarta este legata de cea a familiei. embrion. Asa dar. deoarece Oferea taranilor instariti posibilitatea de a cumpara pamant de la Familiile de tarani saraci.S. chestiunile despre desfacerea casatoriei erau ca si mai inainte de competenta bisericii. Ramane in vigoare Codul civildin 1865. asigura sprijinirea parintilor in ultima perioada a vietii lor. conform carora persoana de la varsta de 17 ani avea drepturi in administrarea averii etc. Moldovenesti in componenta Ucrainei (12 octombrie 1924). s-au introdus normele rusesti ale tutelei. La baza Casatoriei erau puse urmatoarele cohditii: liberul consimtamant al Partilor. ceremonia solemna. Un Consistoriu special in Chisinau examina astfel de cauze. Era Interzisa cautarea paternitatii sub pretextul apararii familiei legitime. sotii isi jura reciproc o iubire inviolabila si vesnica. Copiii naturali aveau drepturi si obligatiuni numai in raport cu mama sa. se aplicau actele normative ale Ucrainei si Uniunii Sovietice. Sotii divortati Nu se puteau recasatori. aceste schimbari au dus la pierderea sensului legilor locale si la mentinerea unor dispozitii arhaice de drept civil ca: s-a desfiintat dreptul sotului de a administra averea dotala. deoarece catre acel moment existau diferite sisteme de guvernare. relatiile dintre membrii ei si dintre acestia si societate sunt bine definite. prin actul sacramental. interzicandu-se munca in subterana si in schimburile de noapte( legea din 1924).S. pana si dupa nastere. iar sotia ascultare. indiferent de numarul Membrilor lor. chiar si a rudeniei prin alianta. Fiind la inceput o comunitate a cultului si indatoririlor. in R. ceea ce nu era in Codul francez.M. economia de schimb si urbanizarea din epoca moderna au condus la un proces de „contractie” a familiei. s-au prevazut niste conditii minime de protectie a maternitatii femeii muncitoare. care se ruinau si deveneau argati.A. de administrare si de drept in Basarabia si in Vechiul Regat si dezvoltarea de mai departe a Basarabiei este parte components a dezvoltarii Romaniei interbelice.S. produce afectiuni si emotii superioare. In conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea Funciara si sociala a taranilor din Basarabia (1868). asigurandu-se concediu de maternitate de 6 saptamani. uniti sub auspiciile familiei si ale statului. casatoria devine o uniune indestructibila pe viata.S. incompatibil prin natura sa cu orice natura de poligamie si divort. toate familiile primind loturi egale.Datorita Codului civil actele de stare civila au fost scoase din Competenta bisericii si au fost atribuite autoritatilor laice.S. spre deosebire de Guberniile rusesti. intreruperi pentru alaptarea copiilor. Acest mod de folosire a pamantului a constituit motivul De baza al procesului de diferentiere mai rapida a satului. considerate mai bune in legile Basarabiei au ramas in vigoare.4. lipsa rudeniei. asigura copilului cea mai buna protectie asupra vietii si educatiei. Dupa unirea Basarabiei cu Romania (1918) a avut loc unificarea legislative. introducandu-se normele dreptului rus. sotul promite protectie si devotament. insa unele dispozitii. Dupa Reforma judecatoreasca din Basarabia (1869). ci in folosinta pe familii si cu drept de transmitere prin Mostenire. dar decizia urma sa fie confirmata de Sfantul sinod din Petersburg.S. logodna si act juridic. iar pana la varsta de 21 ani era necesar si consimtamantul Parintilor. De exemplu: capacitatea femeii maritate. permite o comunitate religioasa si transmiterea traditiilor. avand urmatoarele avantaje : numarul persoanelor de acelasi sex este aproximativ egal.

totusi.tabere de vacanta. prevenire a abandonarii copiilor etc Politica de suport a copiilor si familiei tindea sa realizeze §i alte deziderate. Astfel.pentru 2 copii.S. Al cincilea principiu a fost principiul egalitatii in drepturi a Barbatului si a femeii. 1/3 . A fost interzisa casatoria religioasa. Sotii care divortau trebuiau sa se prezinte obligatoriu la organele de stare civila. a fost vazut drept o unealta in crearea unei “noi societati”. interzicandu-se orice presiune asupra deciziei de a se casatori. a fost instituit principiul monogamiei. Care sunt principiile ce au determinat relatiile familiale in conformitate cu aceste prime documente? In primul rand familia. Aceste servicii nu au inclus insa si un sistem paralel de fortificare a familiei. au fost stabilite normele fixe ale alimentelor pentru intretinerea copiilor (1/4 din salariu pentru educatia unui copii.M. largirea retelei de maternitati.egalizarea veniturilor si mentinerea acestora la niveluri scazute.S.1919. Copiii din afara Casatoriei au fost declarati egali in drepturi cu cei din casatorie. Pentru inregistrarea casatoriei erau necesare indeplinirea urmatoarelor conditii: varsta respectiva. stabilirea ajutorului de stat pentru familiile numeroase. In al patrulea rand. In al doilea rand a fost prevazuta libertatea divortului. a unui “om nou”. precum: . mar ire a ajutorului material pentru mamele care Au nascut. pe teritoriul ei se aplicau legile unionale si legile proprii. interzicandu-se bigamia. poligamia. in special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. mamelor cu multi copii si solitare. ca activitatea legislative in domeniul familial in primii ani Ai puterii sovietice a fost orientata spre consolidarea institutiei Casatoriei si familiei si nu la slabirea ei. in functie de numarul divorturilor). fiind recunoscuta numai casatoria civila. gradinite. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. modelat in spiritul ideologiei socialiste. educatie si invatamint obligatoriu si gratuit.august 1940). inasprirea raspunderii penale pentru neplatirea alimentelor si despre unele schimbari in legislatia cuprivire la divorf. . creand un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. intr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. 1/2 pentru trei si mai multi copii). organizarea timpului liber . a apararii intereselor copiilor.. Cu toata imperfectiunea si greselile admise e necesar. “ Pentru prima data au fost interzise avorturile si au fost marite indemnizatiile pentru familiile numeroase..M. crese si gradinife pentru copii. Inceputul dezvoltari dreptului familiei socialist am putea consider a ca il constituie primele decrete ale puterii sovietice despre casatorie si divort din anii 1917 . Copilul ca resursa umana a viitorului. activitati culturale si sportive etc. distribuirea cu prioritate a locuintelor. si celelalte acte legislative. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. a fost declarata drept o uniune liber consimtita. sa Mentionam. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara ingrijire parinteasca. prevenire a dezmembrarii acesteia. lipsa rudeniei apropiate. Judecatorul singur lua hotarirea de divort si elibera certificatul respectiv. regimul socialist a incercat sa dezvolte o politica orientata in mod accentuat spre copii. adoptata la 10 februarie 1941 la Sesiunea I a Sovietului Suprem al R. despre instituirea titlului emerit de “Mama-eroina” si decernarea ordinului “Slava maternitatii” si a medaliei “Medalia maternitatii”. iar in caz de neintelegere a sotilor . Practica aplicarii ucazului respectiv a demonstrat ca. In al treilea rand . s-a largit brusc reteaua de institutii pentru copii.S.de judecatoria populara. 2) Ucazul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 iulie 1944 “Despre marirea ajutorului din partea statului acordat femeilor gravide. Mai ales in regiunile de est. lipsa unei alte casatorii inregistrate. s-a marit durata concediului de maternitate. in principiu. el a indreptatit asteptarile preconizate. garantul bunastarii viitoare a colectivitatii. in pasapoarte a inceput sa se faca mentiunea cu privire la divort si se prevedea plata unei anumite sume pentru divort (de la 50 pina la 300 ruble.inlaturarea oricarei influence a bisericii asupra relatiilor de casatorie si familie. Prin acordul comun al sotilor casatoria putea fi desfacuta la organul de stare civila.. lipsa unei boli psihice.S. intaririi protectiei mamei si copilului.57 Imediat dupa razboiul al doilea mondial. Istoria dezvoltarii si perfectionarii in continuare a dreptului familiei sovietic poate fi urmarit pe baza urmatoarelor acte legislative mai importante: /) Hotarirea CEC si SCN al URSS din 27 iunie 1936 “Despre interzicerea avortului. incepand cu Constitutia R.

care cereau un volum tot mai mare de forte de munca. Astfel. iar in unele cazuri chiar o discriminare a copiilor proveniti din alte medii decit cele muncitoresti si taranesti. Monogamia. Printre alte rezultate ale acestei politici au fost si: sporirea numarului nasterilor nedorite. Educatia copiilor in familie in stransa legatura cu educatia lor din partea societatii. . mult mai rapida declt pentru alte categorii ale populatiei. Sistemul de protectie sociala. unele prevederi ale legislatiei casatoriei si familiei necesitau schimbari §i perfectionari. Codul casatoriei si familiei aflat in vigoare in acea perioada se caracteriza prin interventia excesiva a statului in relatiile de familie. s-au creat conditii pentru o egalitate avansata a sanselor celor proveniti din diverse medii sociale. suferind mai multe modificari si completari a fost in vigoare pina la adoptarea de catre Parlamentul Republicii Moldova a Codului familiei din 26. Pe de alta parte. Constituirea relatiilor familiale in baza unei casatorii liber consimtita intre barbat si femeie. Aceasta politica a condus la urmari contradictorii. Manifestarea libera si nestingherita a vointei la incheierea casatoriei. Aceste transformari demografice au fost insotite si de aparitia unei categorii de copii nedoriti. pe de o parte.10. aliniat politicilor industrializarii si dezvoltarii extensive. bazate pe principiile moralei comuniste. care. s-a produs o imbunatatire a conditiilor de viata ale copiilor. se dezvoltau si procese ce au condus la o degradare accelerata a situatiei copiilor. Protectia multilaterala a intereselor mamei si copilului si asigurarea unei copilarii fericite pentru fiecare copii. problema fiind rezolvata exclusiv prin institutionalizarea acestora. la 26 decembrie 1969 a fost adoptat Codul casatoriei si familiei al Republicii Moldova.). scutirea de anumite plati etc. cresterea fenomenului abandonului copiilor. a determinat o crestere esentiala a natalitatii si un spor esential al numarului populatiei urbane. Odata cu trecerea timpului.1971.stimularea mobilitatii verticale prin mijloace administrative (prin promovarea copiilor din mediile muncitoresti si taranesti urma sa fie creata o noua clasa conducatoare). printre care: Intarirea de mai departe a familiei sovietice. negarea sau camuflarea fenomenului copiilor abandonati sau ramasi fara adapost. ocrotirea si incurajarea maternitatii. dar “utili” .2000. atitudinii comuniste fata de munca si pregatirea copiilor pentru participarea activa in constructia societatii comuniste. Aceasta a determinat elaborarea si adoptarea in 1968 a unui nou act legislativ Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale. autoritatea tutelara fiind Tmputemicita in luarea deciziilor privind cresterea §i educarea copiilor. iar in acelasi timp si sarcini ale ramurii de drept respectiv. Tendinta de egalizare a veniturilor familiilor §i de mentinere a acestora la niveluri scazute cerea o dependents totala a familiei de subventiile de stat. pentru validitatea ei. 3) Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale un sir de principii. in toate republicile unionale au fost elaborate si adoptate Coduri ale casatoriei si familiei. in spiritul devotamentului fata de Patrie. rasial sau religios in ce priveste casatoria. caci conditiile de viata au impus o parte din familii sa profite de inlesnirile oferite o data cu nasterea copilului. Educarea sentimentului de raspundere fata de familie etc. conducea la cre§terea numarului de copii in familiile deja numeroase. 4) In concordanta cu Bazele legislatiei cu privire la casatorie si familie a URSS si a republicilor unionale. sanctionarea parintilor copiilor care fugeau din mediul familial in mod repetat. Lipsa totala a restrictiilor de ordin national. Inlaturarea definitiva a ramasitelor trecutului din relatiile familiei. pentru a-si rezolva mai usor problemele (obtinerea spatiului locativ. a sentimentelor de dragoste reciproca.. Grija statului pentru mama si copii. prietenie si stima intre toti membrii familiei. precum si problemele referitoare la desfacerea ei.04. intrat in vigoare la 26.2001. Astfel. Problemele ce apareau erau tratate de regula prin doua metode: internarea copiilor in institutii. Principiile fundamentale ale dreptului familiei prevazute de Codul casatoriei si familiei sunt: Deplina egalitate in drepturi a femeii cu barbatul in ce priveste drepturile personale si patrimoniale care iau nastere din casatorie si rudenie. intre anii 1969 .

5. Studiul Bancii Mondiale ” Strategii de eradicare a saraciei” indica faptul ca aproape 1. Un rol deosebit de important in procesul de faurire a legislatiei familiale 1-a constituit elaborarea si adoptarea Constitutiei Republicii Moldova din 29. legislatia familiald necesita o ajustare adecvatd noilor cerinte si riscuri sociale. Majoritatea locuitorilor Moldovei traieste sub nivelul unui trai decent.l. de cresterea numarului de divorturi si scaderea numarului de nasteri. 48. de la supraaprecierea apararii intereselor statului la apdrarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. contribuie la formarea familiei. Perioada de dupa 1990 Inlocuirea formatiunilor social-politice intotdeauna a urmarit scopul de a crea sisteme care prin parametrii lor le-ar depasi pe cele precedente atat sub aspectul dezvoltarii economice si sociale. insotit de un numar si mai mare de persoane aflate in concediu fortat sau in §omaj temporar din cauza stationarii intreprinderilor. familiile au suportat transformari profunde si sub aspect valoric. Prin aderarea la Conventia ONU cu privire la Drepturile (’opilulut (12. dreptul copiilor si tinerilor de a beneficia de un regim special de asisten|a in realizarea drepturilor. 49. alin. asigurarea cu mecanisme viabile de aplicare a legislatiei si cu standarde de procedurd. iar in art. in special cele de la sate. In situatia in care statul si-a diminuat “sprijinul”. 51 sunt stipulate drepturile familiei. o slabire a autoritatii publice. 49 stipuleaza principiul eel mai important al relatiei dintre stat si familie. a ridicarii nivelului bunastarii oamenilor. care in art. In ultimele decenii. Criza economics in care a intrat Republica Moldova dupa initierea tranzitiei la economia de piata. dreptul la alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copiilor bolnavi sau cu handicap. creste proportia familiilor dezmembrate.58 Standardele de viatd ale majoritdtii familiilor cu copii au degradat sever. formeaza una din cele mai sarace paturi sociale. Greutatile inerente tranzitiei au provocat haos atat in societate cit si in familie. care are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului “. protectia sociala a familiei. Saracia spore§te odata cu cresterea numarului membrilor familiei.1990). in acest domeniu s-au facut progrese foarte mici in ultimul deceniu. familiile numeroase . mamei si ale copilului la ajutor §i ocrotire specials. monoparentale. 47. de la totalitarism la un stat democratic bazat pe drept. tranzitia a devenit in Republica Moldova un “dezastru monumental”. creandu-se situatii cu totul nefiresti. iar conditiile de viata devin tot mai dure. Din perspectiva sociala. precum si indeplinirea de catre aceasta din urma a functiilor sale”. Pentru prima data in legea fundamentala a statului a fast prevazutd datoria statului de a ocroti cdsdtoria si familia. 50.07. In lipsa unei strategii clare de protectie sociala. tinzand sa exprime relatii diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Eroziunea valorilor familiei este insotita de scaderea coeziunii familiale. pierderea capacitatii ei de a-§i mobiliza resursele pentru asigurarea bunastarii comune si. Pentru a degaja situatia si a asigura protectia juridicd a familiei. au fost adoptate un §ir de acte normative cu caracter general privind familia si copilul. In art. familiilor supuse diferitelor forme de rise. cat si a apararii drepturilor si libertatilor cetatenilor. ajunge la rate impresionante. In acest sens. Dupa proclamarea suveranitdtii si independentei statale.12.Excluderea oricarui amestec al bisericii in reglementarea relatiilor de casatorie si familie. a fost insotita de scaderea veniturilor reale ale populatiei si scaderea vizibila a suportului social acordat familiei. §i anume: “…statul prin mijloacele economice si de alta natura. o “tranzitie catre saracie” dupa cum a fost apreciata de expertii Agentiei Suedeze pentru Dezvoltare si Cooperare Internationala in studiul ” Costul devastator al tranzitiei inadecvate in Moldova”. Schimbarile se refera la trecerea de la familia nucleara la o diversitate de modele familiale. Republica Moldova a trecut de la conducerea centralizatd la economia de piata. 48.2 milioane de persoane dintre cele mai sarace traiesc in familii de 5 si mai multi membri ( din totalul de 4. care ocrotea membrii ei de presiunile lumii exterioare. a ordinii de drept. 5) O influentd deosebita pentru perfectionarea legislatieifamiliale in Republica Moldova a avut-o Constitutia RSSM din 1978. de anomie.1994. la Declaratia Universald a Drepturilor Omului . protectia copilului ramas fara ocrotire parinteasca etc. Somajul inregistrat.3 milioane locuitori). Insasi termenul “familie” devine tot mai ambiguu. 2. Insa transformarea acestor lozinci in realitate a fost insotita de aparitia unui vacuum de putere. ceia ce conduce la distrugerea “cuibului” cald si sigur. in final. adica de lipsa de reglementari sau reglementari contradictorii. In aceste Conditii. prevede: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii.

precum si contractul privind plata pensiei de intretinere. psihologie. §i chiar de la regiune la regiune . Fiind o realitate sociala destul de complexa. Astfel. al carei obiect de cercetare 1-a constituit familia. Capitolul V Caracteristica generala a notiunii de familie ■i ■ § 1. printre care putem evidentia urmatoarele: de sociologie. prevede asigurarea sanatatii fizice si spirituale a acestuia. chiar si in interiorul aceleiasi ramuri.04.04.04. Ea a aparut la o anumita treapta a istoriei umane si s-a dezvoltat impreuna cu societatea. Aceste definitii. sustinuta de un program viabil de actiuni in favoarea copilului. si.”. culturale. in cadrul aceluia§i stat. sociologie judiciara.disciplinare.2001. drept. Notiunea si definitia familiei ■ ‘ Pornind de la adevarul ca pentru majoritatea dintre noi cea mai mare parte a vietii se desfasoara in cadrul unei structuri familiale sau de model familial. sociale $1 culturale (26. . Daca exista divirgente intre Codul familiei si conventiile si tratatele ce reglementeaza relatiile familiale.1993). functiije si caracteristicile familiei. se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. adoptat de Parlament la 26.12. modificandu-se in procesul succesiunii formatiilor social . incit prevederile ei au ramas in mare masura declarative. tot cu referire la flexibilitatea definitiei date familiei: “este interpretata pretutindeni ca o structura ce include toate persoanele inrudite din societatea Respectiva . In scopul respectarii angajamentelor interna|ionale si a prevederilor constitutional in domeniu. avand aceeasi esenta. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la 15. Insa. psihoterapie si psihopatologie etc. de alte legi si de decretele Presedintelui Republicii Moldova.(28.07.subiect si obiect predilect al cercetarilor inter . politice etc. am fi influentati de tipul de structura familiala in care am trait sau traim. nefiind astfel posibila stabilirea unei definitii universal valabile. in continuare. in Codul familiei este prevazut regimul contractual al bunurilor sotilor. Au aparut o serie de paradigme care incearca sa explice functionalitatea familiei. laparcul International cu privire la drepturile civile si politice (26. Intr-adevar. In acest sens. la alte pacte si tratate. stabileste statutul legal al copilului ca subiect independent.economice. formarea constiintei lui civice in baza valorilor nationale si general-umane.. acordarea unei atentii deosebite protectiei sociale a copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familial.1990). este firesc de a acorda acestui fenomen social o atentie Deosebita. recunoscute sau nu institutional. apare problema implementarii acestor prevederi in legislatia nationals sau a compatibilitatii legislatiei nationale cu cea internationala. diferiti autori definesc familia in mod diferit. pe parcursul evolutiei societatii nofiunea de familie a cunoscut mai multe definitii. Unindu-i pe soti si urmasii lor. fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspecte privind structura. grupul ei mic in care se realizeaza functiile de importanta vitala pentru societate. au prioritate reglementarile internationale. psihologie sociala.1994 ” Legea privind drepturile copilului” care reglementeaza actualul cadru juridic cu privire la protectia copilului. Daca am incerca sa definim familia. Guvernul este in drept sa adopte acte normative in domeniul dreptului familiei in cazurile prevazute de Codul familiei. Republica Moldova s-a obligat sa respecte prevederile internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. familia e una din formele initiale ale comunitatii sociale a oamenilor. astfel. fiecare avand concepte.variaza in functie de ramura stiintei. odata cu publicarea lui in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si din alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de acesta. insa. Comentariul General al Comitetului pentru Drepturile Omului lamureste: “…conceptul de familie poate diferi in anumite privinte de la stat la stat. sub numele de casatorie. Pentru prima data in legislatia familiala din Republica Moldova.04.1993).disciplinare si multi . familia a devenit -inevitabil . Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei. care a intrat in vigoare de la 26. Actuala legislate familiala din Republica Moldova consta din Codul familiei. Familia este un fenomen social si istoric. Ce este familia? Cum poate fi ea definita? Definirea notiunii de familie ridica dificultati. la Pactul International cu privire la drepturile economice. purtand amprenta oranduirii sociale. Aceasta Lege nu a fost. sau se afla in alte conditii nefavorabile sau extreme. pozitii si metode de investigare proprii.2000. nereglementate de legislatia familiala. juridice. la care Republica Moldova este parte.

o realitate juridica datorita reglementarii unei categorii Importante de relatii intre oameni prin norme juridice.65 Dictionarul de dreptul familiei defineste familia in sens larg §i in Sens restrains. In sens sociologic. intre care exista drepturi §i obligatii ce izvorasc din casatorie. au gospodaria casnica comuna. rudenie fireascd sau civila. mai multi frati §i surori fara parinti. un singur parinte si copii (ori un singur copil). “…copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial. iar in proiectul sau pentru Consfatuirea Generala cu privire la “Rolul familiei in promovarea drepturilor copilului” Comitetul pentru Drepturile copilului declara: ” Familia este institutia de baza a societatii pentru supravetuirea. intr-o atmosfera de fericire. interese si intrajutorare. sunt de Parere ca familia este “un grup social realizat din casatorie. in sens sociologic. desi ei apartin unor familii. psihologice. continua sa existe. de exemplu.un grup de persoane. obligatia de intretinere). precum si persoanele intre care s-au stabilit relatii asemanatoare cu cele care rezultd din casatorie sau rudenie. in cazul desfacerii casatoriei prin divort. raporturile juridice exista in afara familiei considerate din punct de vedere sociologic. cat si juridic. analizand diferite definitii date familiei. . Printre ele sunt cele privind intretinerea. situatii in care aceasta corespondenta nu exista.o realitate sociala prin comunitatea de viata intre persoanele ce o Compun. Tot Astfel. inceteaza relatiile de fapt intre acesta si parintii lui. protejarea si dezvoltarea copilului”. practic. Sunt. Astfel. adica relatii de familie in sens juridic. familia. . bunurile comune.62 Dictionarul de filosofie defineste familia ca “forma primara de comunitate umana care cuprinde un grup de oameni legati prin consanguinitate si inrudire”. precum si dintre alte rude. familia cuprinde toate persoanele unite prin legaturi de casatorie. Insa familia exista si in lipsa copiilor. precum §i din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. sunt legati prin anumite relatii natural biologice. inceteaza intre soti. care se caracterizeaza prin comunitate de viata. morale si juridice si care raspund unul pentru altul in fata societatii. este privita atat din punct de vedere sociologic. trebuie sa beneflcieze de protectia si de asistenta de.care are nevoie pentru a putea sajoace pe deplin rolul sau in societate “60 Mai mult decat atat. desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie. se observa ca. insa. familia este vazuta ca “elementul natural si de baza al societatii… avind dreptul de a fi ocrotita de catre societate si stat”.o realitate biologica prin uniunea ce se realizeaza intre un barbat Si o femeie si prin procreare. si mediul natural pentru cresterea si bundstarea tuturor membrilor sdi. In literatura romaneasca de specialitate. . precum si sotii acestora. cind copilul este incredintat unei institutii de ocrotire. care uneste pe soti si pe descendentii acestora prin relatii strdnse de ordin biologic. nu insa si relatiile juridice care se exprima in obligatia de a plati contributia la intretinerea copilului. asa cum intre ei nu mai exista o comunitate de viata si de interese.64 Potrivit altor notiuni si definitii familia reprezinta: . Dar unele drepturi §i obligatii. economic.61Intr-o alta acceptiune se spune ca. psihologic si spiritual”. in sens sociologic. filiatie sau rudenie. In unele cazuri. relatiile de fapt. alcatuit din persoane care traiesc impreuna. familia. fiind o forma specifics de comunitate umana. familia grupeazd toate persoanele care descind una din alta sau dintr-un autor comun. ele coincid. dreptul la nume. Comparand definitive sau notiunile sociologice date familiei cu cele date de speciali§tii in drept. intre care exista o comunitate de sdnge sau civila.o forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati intre Ei prin casatorie sau prin rudenie. ca forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie. dragoste si intelegere”. dintre parinti si copii. Astfel. rudenie (inclusiv infiere). in mod obisnuit. familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti. In sens juridic familia a fost definita ca fund: . In art. In aceasta acceptiune. din punct de vedere sociologic. In sens restrdns familia se reduce la soti si copiii lor minori. daca fratii se casatoresc si fiecare isi formeaza propria familie. 23 al Pactului International cu privire la Drepturile Civile si Politice. numai in prezenta sotilor. si in mod deosebit copiii. daca acestea nu au fost impartite la desfacerea casatoriei.O definitie larg cuprinzatoare a familiei este cea data in preambulul Conventiei ONU privind drepturile copilului: “…unitatea fundamentala a societatii. ei continua sa fie legati prin raporturi de familie juridice (de exemplu. iar Dictionarul UNESCO intelege prin familie “forma de comunitate umana intemeiatd prin casatorie. . Definita in sens larg. diferite. Aceiasi autori.

14. familia find o institutie multifunctionala. cu repercusiuni in principal asupra functiei de solidaritate. § 2.nivelul de dezvoltare economica al societatii. desigur. 1 al Legii supreme a societatii si a statului -Constitutia: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului”. .juridica a societatii. in sens sociologic. Functia biologica cuprinde doua componente . cu rol in realizarea functiilor de socializare si reproducere. Daca in aceasta privinta exista un acord unanim al specialistilor in domeniu. Editura LUMINA LEX. Factorii amintiti nu actioneaza doar asupra functiilor enumerate. Dintre cei mai importanti. etica. economica. Analizand raportul dintre aceste doua componente. alin. educativa. responsabile pentru protectia familiei si copilului. Politica. 48.caracterul totalitar sau democratic al societatii. . Prin urmare. economica. definitie care corespunde intocmai cu cea data in art. Evola in lucrarea “Metafizica sexelor ” concluzionea/a Adrian Pricopi. intr-o proportie mai mare sau mai mica. Factorii interni sunt interiori familiei si pot fi “incriminati” mai usor atunci cind se pune problema disfunctiilor ce pot aparea. care . Factorii externi sunt exteriori familiei. .3 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Mitrofan si C. ar putea fi enumerati urmatorii: . Ciuperca. nu se exprima si in raporturi de familie juridice. adoptate in republica in ultimul deceniu. institutia familiei isi are functiile ei. raporturile care se stabilesc intre concubini.sexualitatea si reproducerea (procrearea). cu atat celalalt e mai slab. Functiile familiei Ca orisice institutie.Pe de alta parte.66 In legislatia familiala din Republica Moldova intalnim definitia data familiei in art.structura familiei cu implicatii asupra functiei economice si reproductive. Din perspectiva functionalitatii familiei am putea indica factorii care au puterea de a modifica sau de a favoriza modificarea acestor functii.diviziunea rolurilor §i autoritatii. de promotorii teoriei patriarhale a originii statului. religioasa. Casatoria in dreptul romdn.in anumite limite . s-a propus un model ideal. Ca sexualitatea §i reproducerea se gasesc intr-un report invers proportional: “cu cat e mai puternic unul din cele doua elemente. juridica.dimensiunea familiei. fapt pus in lumina. Printre cei mai importanti ar putea fi enumerati: . in conformitate cu care distingem urmatoarele functii: biologica (sexuala si reproductiva). p. Pentru a se putea face o comparatie si o analiza cantitativa. cu zece functii si anume: biologica. pentru ca perturbatiile intr-o functie antreneaza modificari in toate celelalte. de socializare si de solidaritate. economica si educativa. psihologica individuals si psihologica sociala. indeosebi. deoarece concubinajul este in afara de lege. cu implicatii majore asupra solidaritatii familiale si socializarii descendentilor. . cat si intre familie si alte autoritati nationale si locale din stat. statul sprijinind si ocrotind numai casatoria si familia. dar actioneaza foarte puternic asupra ei. Aderam la parerea sustinuta de catre I. In faza initiala de constituire a familiei aceste functii erau mai numeroase si mai ample decat cele acceptate actual. Acestia pot fi grupati in doua categorii si anume: factori externi si factori interni. constituind in societatile prestatale nuclee sociale autarhice. Filipescu.au o comunitate de viata si interese. cu implicatii in realizarea socializarii si a solidaritatii.67 In opinia exprimata in acest sens de catre I. nu definesc familia. daca la limita inferioara se afla Tnmultirea fara . sa nu apartina aceleiasi familii. alin. cu impact asupra functiei reproductive. §i aceasta.legislatia si politicile sociale. In cazul familiei din afara casatoriei. demografica. din care se vor dezvolta mai apoi formele superioare de organizare politico . dar sunt legati prin raporturi de familie juridice. Codul familiei si celelalte acte normative privind familia si copilul. tatal si copilul pot sa nu locuiasca impreuna. familia indeplineste urmatoarele functii: de perpetuare a speciei umane. model ce poate lua forma unei diagrame polare functionale. 16. ce are repercusiuni in principal asupra functiei economice si celei reproductive. . insa reglementeaza raporturile ce se stabilesc atat intre membrii familiei. J. atunci parerile lor difera cand este vorba de a stabili care sunt aceste functii.nivelul general de instruire si educatie.

se pune in pericol. Aceasta functie asigura reproducerea populatiei. descoperire sj daruire. sperante. La cele spuse se pot adauga §i motivele de ordin religios. sex shopurile etc.70 Atrac^ia catre sexul opus este inerenta naturii umane. Functia economica. daca nu ca fundament al constituirii unui cuplu. sexul nu mai este spirit. Societatea traditionala avea ca principal criteriu al optiunii maritale calculul economic. In practica. legate de grija pentru sufletul celor decedati. starea de sanatate a cuplului.69 Relatia sexelor. procrearea a constituit o permanenta in evolutia institutiei familiei. dintre dragostea sacra si dragostea profana…”. pentru a exista. pe atat de confuz §i greu previzibil in evolutia sa. nu numai realizarea acestora. grupate in jurul altarului domnesc. Fuasto Antoni precizeaza cu amaraciune: “toti exalta astazi viata. dezvoltarea sanilor prin diverse tehnici §i metode etc. §i societatea contemporana apeleaza la acest calcul economic. Orgia sexului la care asistam astazi. sciziunea schizofrenica dintre sex §i sentiment. maturizarea sexuala mult mai timpurie a generatiilor moderne. putem evidentia faptul ca in ultimele decenii se acorda o importanta tot mai mare performantelor sexuale. atunci ca interogatie privind necesitatea formarii unei familii. vinovate . oferindu-ne un tablou pe cat de diversificat. durata casatoriei. s-ar putea mentiona Hotarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea sj protejarea sanatatii reproductive pentru anii 1999 . fiindca atata timp cat sexul este vulgarizat. ce vizeaza asigurarea de venituri din activitati in cadrul familiei si evitarea de cheltuieli prin acoperirea unor . nivelul de instruire al partenerilor. noutate. iar altele de franare a sporului populatiei. In caz contrar. atat din cadrul familiei. in mod nemijlocit. dupa cum tot astfel este §i nevoia de a avea §i a create copii. Atat timp cat reu§e§te acest lucru.nici un fel de dragoste sexuala. trebuie sa-§i asigure venituri suficiente (eel putin) pentru satisfacerea nevoilor de baza. La baza acestei “explozii” a fenomenului sexualitatii stau fie factori obiectivi (de exemplu. comparativ cu cele anterioare). un puternic factor de coeziune. Romanii stabileau ca principal obiectiv al casatoriei dobandirea de urma§i. Dar conditiile naturale de dezvoltare a familiei trebuie sa fie privite in stransa legatura cu relatiile sociale. printre care: latura productive. Aceasta functie este eel mai strans dependenta de tipul de societate. posibilitati. de echilibru moral sj juridic. In ceea ce prive§te legislatia nafionala. Familia.2003. prin mijloace juridice. de satisfactia/nesatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu.. de structura anumitor organisme sociale §i de politica societatii privind natalitatea. casatoria §i familia sunt astazi cuprinse in analize statistice §i observatii empirice. La nivelul cuplului conjugal. aventura. reprezinta o actiune a reprimarii unitatii dintre sex §i sentiment. dar continua sa exalte si ceea ce distruge viata. de structura economica a societatii. Mi§carea generoasa a terapiilor de familie si multiplicarea strategiilor de asistenta §i consiliere premaritala. care se practica la diferite parti ale corpului: folosirea cordoanelor stranse ce accentuiaza linia soldurilor. debarasat de orice obligatie. cre§terea populatiei depinde. de continuitatea §i viabilitatea mariajului.68 Legat de componenta sexuala. fapt cu valoare generala in trecutul omenirii §i care a imprimat familiei caracterul unei comunitati de cult. incearca sa ofere raspunsuri. evolutia ei fiind constants in timp. cat §i din societate. ci insasj existenta familiei ca institutie sociala. filmele sexy. formata prin uniunea dintre barbat si femeie §i prin Procreare. angajarea profesionala a sotilor. dorinta cuplului de a avea copii. are la baza faptul ca familia este o realitate biologica. de potentare a sentimentelor. politica demografica fund esentiala in elaborarea diferitor strategii. In aceasta privinta. chiar cu o excludere completa a reproducerii”. maritala sau de mediere a violentei in familie. Copiii constituie. §i anume. la limita superioara se afla o dragoste sexuala asociata. A§a cum copiii reprezinta viitorul natiunii. Vechii inzi considerau obligatorie prezenta copiilor in familie. Sprijinirea §i stimularea cre§terii natalitatii se realizeaza. unele tari promoveaza o politica de stimulare a natalitatii. In ceea ce priveste a doua componenta. deoarece fara perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. in cadrul familiei. de Nivelul ei de dezvoltare social-economica. fie factori subiectivi (de exemplu. ceea ce are drept urmare adoptarea unor serii de comportamente. in mare parte. la fel populatiile din Orientul Apropiat sj Indepartat. utilizarea mijloacelor contraceptive etc. de regula. care se mai numeste de reproducere a populatiei. in acest sens. Aceasta functie. scoaterea in evidenta a caracteristicilor sexuale. de bucurie §i de incredere in viitor. Nu ultimul rol il are §i asigurarea continuitatii patrimoniului familial. fertilitatea poate fi influentata de: varsta sotiei. pornografia invadatoare. ea se poate concentra mai multor asupra realizarii celorlalte functii. fiziologizat. functia economica a familiei are mai multe aspecte.).

Conform acestei definitii. desi legislatia s-a imbunatatit treptat. o mare importanta o prezinta modelele de conduita oferite de catre parinti . care consta in administrarea unui buget comun de venituri si cheltuieli. 3. adaptarii si integrarii sociale a unei persoane. Hotarirea Guvernului cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii (15. . conditii de viata necesare dezvoltarii copilului”.03.. a degradat continuu. dobandirii echilibrului emotional. iar pregatirea profesionala in institutiile de invatamint devine din ce in ce mai costisitoare. utilizand o serie de metode si tehnici educative. Socializarea este un proces de transmitere-asimilare a atitudinilor. intre care exista frecvente relatii conflictuale sau care manifests atitudini egoiste.27 al Conventiei cu privire la Drepturile Copilului: “Parintilor si oricaror alte persoane. Zamfir si L Vlasceanu.femeile si copiii. Nivelul de adaptare si integrare este direct dependent de “achzitiile” realizate in cadrul grupului familial de Apartenenta. S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. in acelasi timp.2000). Aceasta subfunctie se manifests mai ales in fazele de inceput ale ontogenezei. oricat vor incerca sa contureze la copiii lor modclc comportamentale pozitive. . Integral-formativa. unelte etc. in interiorul acesteia. in vederea formarii. Consta in formarea si cultivarea gustului cultural-spiritual. inclusiv prin furnizarea asistentei materiale. parintii au rolul de a oferi copilului sansa formarii sale sociale. le revine in primul rand responsabilitatea de a asigura. Parintii. Astfel. Tot in cadrul familiei copiii primesc o ampla informatie in legatura cu utilizarea diferitelor obiecte. in mare majoritate. preluata din Dictionarul de sociologie coordonat de C. in limita posibilitatilor si a mijloacelor lor fmanciare.05. Aici se cade sa mentionam ca. priceperi si chiar aptitudini.necesitati ale membrilor familiei de catre familie insasi. precum si prin climatul psihosocial existent in grupul familial. Responsabilitatea elementara a parintilor si a altor persoane care raspund de copil este reflectata destul de explicit in prevederile art. latura financiara suferind si ea importante modificari. Psiho-morala. in cultivarea atitudinilor §i simtamintelor religioase etc. starea de fapt in vederea asigurarii materiale a familiilor. In cadrul functiei de socializare pot fi specificate urmatoarele subfunctii: 1. modul de raportare la diferite norme si valori sociale. si in mod indirect.pe care copiii le preiau prin imitatie si invatare.precum si climatul educativ in care se exercita influentele educationale. Criza economica in care a intrat tara noastra alunga sute de mii de parinti si tineri in strainatate in cautare de mijloace de existenta.04. formandu-se o serie de deprinderi. valorilor. integrarii sale in via^a sociala. a atitudinilor si sentimentelor estetice. 2. Insa nu trebuie ignorat faptul ca parintii exercita influente educationale asupra copiilor lor prin doua modalitati: in mod direct. prin actiuni mai mult sau mai putin organizate si dirijate. cum ar fi alimente. a spiritului critic in receptarea unor produse artistice. fiind recunoscuta curiozitatea vie si setea lor de cunoastere. membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei. Transmiterea ocupa^iilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar. in dezvoltarea unor capacitati creatoare. Functia socializatoare. imbracaminte si adapost. Modalitatile de comunicare si posibilitatile intelectuale si afective sunt determinate in mare masura de influentele exercitate de catre parinti. cand copiii primesc raspuns la o intreaga avalansa de intrebari. Pe acest fundal al migratiei in masa s-au nascut si s-au intarit mai multe fenomene negative. Pentru indeplinirea eficienta a acestei subfunctii. care au in grija un copil. Este important de amintit faptul ca. despre care ne vorbesc termenii “copiii strazii”. nu vor putea sa obtina rezultatele scontate. familia nu mai este o uniune productive autosuficienta. 4. “traficul de fiinte umane” etc.1994). atat in ceea ce priveste productia de bunuri. printre care: Legea cu privire la protectia sociala a unor categorii de populatie (14. Social-integrativa. prin metodele de conduita oferite. latura financiar-contabila. modul de implicare in viata si activitatea grupala pot fi mult influence de modelele educationale parentale. cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. modul de abordare interpersonal. Astfel. in ce masura si in ce mod familia asigura sau nu insusirea unei profesii de baza de catre descendenti. ceea ce a afectat destul de semnificativ familia si in primul rand . Hotarirea Guvernului cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii (22. statul trebuie sa-i ajute pe parinti in exercitarea responsabilitafilor pe care le au. In acest sens in Republica Moldova au fost adoptate un sir de acte normative. in cazul in care parintii nu dispun de cunostintele sau resursele necesare.1997) etc. indiferent daca provin din munca in gospodarie sau din activitati desfasurate in afara acesteia Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara s-au redimensionat componentele functiei economice. conceptiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup. Cultural-formativa.

opinie. protecfia si increderea grupului familial. ignorandu-se faptul ca el este un subiect care gandeste si actioneaza. complementaritate in planul aspiratiilor. Ele desemneaza raporturile juridice care izvorasc din casatorie. fiziologice §i economice etc. infiere. in principiu permanenta. care apar odata cu incheierea casatoriei si se contureazd. psihologice. religie. concordan^a varstelor si a nivelului de instruire. Realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor familiale nu trebuie sa lezeze drepturile. dincolo de influentele pe care le exercita asupra copiilor lor. care sprijina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala pentru a asigura controlul activitatilor din aceasta sfera. socializabila dupa voia fiecaruia. Insa cea mai mare greseala ramane aceea a considerarii copilului ca o fiinta pasiva. prin concesii §i ajustari reciproce ale vietii de familie. Drept factori posteriori casatoriei sunt considerati: acceptarea modelului egalitar. care intervine constant si direct in procesul propriei sale dezvoltari. obligatiile. Solidaritatea este o functie complexa ce antreneaza toate momentele vietii familiale §i pe toti membrii acesteia. spre oferirea protectiei si afectivitatii. indiferent de sex. prin modul in care ei au fost pregatiti. care asigura copiilor conditii de educatie familiala. procesul instructiv-educativ al familiei.mobilitatii sociale. precum si cele asimilate relatiilor de familie. care devine aplicabila din momentul incheierii actului juridic al casatoriei si care exista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei. de multe ori. rudenie. Acest lucru nu a facut decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala. Functia de solidaritate. Astfel.in special . Manifestarea solidaritatii se manifests inca din familiile de origine ale partenerilor. dar nu organizeaza si controleaza sistematic activitatea in aceasta directie. a relatiilor dintre paiinji si copii si a relatiilor dintre alti membi ai familiei. apartenenta politica. a celor casatoriti. nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative. . Functia de solidaritate familiala a cunoscut o diminuare in timp datorata . echilibrata. familii slab educogene. caracterizate prin lipsa educatiei familiale si a controlului parental. Deci. securitatea emotionala. in care solidaritatea se manifests la nivelul tuturor relatiilor familiale si anume: la nivelul relatiilor dintre soti. inlocuire -datorata atat unor cauze subiective. O familie poate fi coeziva. parintii sunt mai putin timp impreuna cu copiii. casatoria inseamna situajia juridics. cat si obiective. mobilitate ce a implicat ruperea locului de munca de eel rezidential. Din perspectiva educationala se pot contura trei tipuri de familii: familii inalt educogene. Ea asigurs unitatea. se consolideaza in decursul mariajului. avere §i origine sociala. in mare masura. libertatile si interesele legitime ale altor membri ai familiei si ale altor cetateni. O alta greseala este aceea a ignorarii faptului ca socializarea se manifesto pe tot parcursul vietii individului. sotii dau nastere relatiilor de casatorie in urma carora se intemeiaza familia. rasa. Factori anteriori casatoriei pot fi: durata convietuirii in concubinaj. coeziunea. In acest context putem aminti faptul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. In cadrul acestor relatii apar aspecte morale. orientati spre intelegerea celuilalt. origine etnica. aprobarea casatoriei de catre parinti. se perfectioneazs in procesul firesc al vietii de familie. Sistemul scolar a inlocuit. ea se construie§te. armonioasa si functionala numai in cazul. satisfactia fata de viata sexuala. Drepturile si obligatiile familiale sunt 121 Legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte. Relatiile de familie au un caracter de complexitate pe care nu-1 gasim la alte categorii sociale. casatoria devine independents de acest acord de vointa §i urmeaza a fi carmuita in intregime de normele legale. parintii fund ei insisi supusi influen^elor socializatoare. concordanta privind existenja si numarul copiilor. nationalitate. Pentru incheierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti. homogamie etnica si religioasa. Totodata. solidaritatea familiala nu Este un dat. ei nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei scolarizaii firesti dar. odata incheiata. printre cei mai importanti numarandu-se: factori anteriori casatoriei si factori posteriori casatoriei. nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardul exigentelor actuale. familii satisfacator educogene.Functia de socializare a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. In alta ordine de idei. Toate persoanele casatorite au drepturi §i obligatii egale in relatiile familiale. lucrand in afara familiei. Incheind actul juridic al casatoriei. Aceasta situatie juridica este determinata de reglementarea legala privind casatoria. La asigurarea solidaritatii conjugate contribuie o serie de factori. intimitatea. In mod obisnuit familia da na§tere la urmatoarele relatii: A) relatii dintre soti. limba. Intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. educati. dar.

Copilul trebuie privit ca un individ care “isi exercita” in mod activ drepturile. 65. dupa cum si nepotii apti de munca au obligatia de a-§i intretine buneii inapti de munca. care trebuie sa creasca intr-un mediu familial. varsta etc. Modelul mamei traditionale se impune prin perseverenta si rigiditate. indatoririle conjugale. De fapt. art. Prin urmare. au dreptul la intretinere de La surorile si fratii majori apti de munca. de exemplu. el reactionand in rol “parental” fata de cei mici. obligatia de fidelitate. dobandesc caracter de obligatii juridice Celelalte relatii personale . Aceste drepturi §i obligatii a parintilor fata de copii. dar se diversifica. care necesita sprijin material. Odata cu trecerea de la familia extinsa la familia nucleara s-a diminuat esential si relatiile dintre bunei si nepoti. sunt subordonate finalitatii relatiilor personale si sarcinilor principale ale familiei. ele sunt carmuite de prevederile legale. beneficiind de indulgenta si bunavointa parintilor si fratilor mai mari. obligatia de a locui impreuna. Obligatia de intretinere exista si intre copiii §i parintii vitregi. Relatia fraternala poate genera doua tipuri de situatii: una in care fratii dezvolta o afectiune reciproca si o solidaritate durabila. O parte din aceste relatii. C) relatiile dintre alte persoane care fac parte din familie. relatii care vizeaza modul de relationare cu copiii. alin 1 prevede: ” Bunicii.Odata cu incheierea casatoriei intre soti se intemeiaza relatii personale si patrimoniale. aceste relatii continua sa persiste printre relatiile familiale. In cadrul fratriei cu mai multi membri. orientarea si sfaturile corespunzatoare exercitarii drepturilor pe care copiii le au. Fratii si surorile minore. Pentru primul copii. intre copiii majori apti de munca si care dispun de suficiente mijloace si educatorii lor. In imposibilitatea intretinerii copiilor minori de catre parinti. care sunt reglementate de catre normele dreptului familiei. au un caracter moral. Printre obligatiile personale dintre soti pot fi mentionate urmatoarele: obligatia de sprijin reciproc moral. intr-o atmosfera de dragoste. . Totusi. iar reactia de rivalitate fata de noul nascut este deosebit de intensa. precum §i metodele fi mijloacele folosite in cre^terea §i educarea copiilor. la nasterea altor frati. aceasta obligatie cade si pe umerii buneilor. B) relatii intre parinti $$ copii. rezonant tranzitiei familiei de la traditional la modern. Parintii au dreptul si obligatia de ai da copilului. In mod traditional. relatia parentala este foarte importanta. relatiile pastreaza modelul “frate mai mare-frate mai mic”. Unul din obiectivele educatiei este dezvoltarea respectului pentru parintii copilului. Fn ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti. care dispun de mijloace suficiente. deoarece el nu poate deveni nici “eel mai mare” si nici “eel mai mic”. fiind expres reglementate in Codul familiei. in conformitate cu care bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie. fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. se nuanteaza in functie de o serie de factori(sex. Capitolul al 13-lea al Codului familiei prevede obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti. autoritatea tutelara ii poate obliga sa-1 respecte”. in imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti. pasiv si invizibil al familiei.Conceptiile privind relatia parentala au evoluat semnificativ. trebuie sa fie exercitate in interesul superior al copiilor. care i-au intretinut si educat cand erau minori. Ulterior. Relatiile personale dintre soti cuprind un domeniu foarte vast. contribuind la formarea unor structuri atitudinal-relationare necesare pentru adaptarea si integrarea in relatiile extrafamiliale. Tocmai de aceea. care pana la aparitia primului frate a fost copii unic. strategiile educationale utilizate. Aceste relatii au un rol important in procesul devenirii personalitatii. intelectuala si spirituals a copilului. intr-un mod care sa corespunda dezvoltarii capacitatilor acestuia. relatiile fraternale sunt foarte complexe si genereaza situatii uneori neprevizibile. deseori. raporturile patrimoniale dintre soti. intelegere §i fericire. devenind preferatul si. Un rol aparte in cadrul acestor relatii ii revine ansamblului de relatii interpersonale dintre copiii ce apartin aceleiasi familii (relatii fraternale). rivalitatea copilului eel mare scade. ascultat si respectat. si alta in care fratii amplified rivalitatea si accentuiaza conflictualitatea. ea avind rolul de tampon al divergentelor ce pot aparea intre frati. este dominant un puternic sentiment de frustratie. Modelul mamei moderne este axat mai mult pe dezvoltarea capacitatilor instructiv-formative ale copiilor si mai putin pe constrangere si schematism. Locul mijlociu in familie este pozitia in care conflictele dintre identificari ating punctul maxim. Doar in ultimul timp copilul a inceput a fi “vazut”. copilul a fost considerat ca un membru dependent. rasfatatul familiei. ca.). iar modelul tatalui traditional e acela care asigura educatia propriilor copii de pe pozitia aceluia care are intotdeauna dreptate si ultimul cuvant in orice problema. Parintii poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica . ca de altfel toate raporturile de familie patrimoniale. Daca parintii copilului (unul dintre ei) le refuza acest drept. daca ei dispun de mijloace suficiente. Ultimul nascut centreaza de obicei atentia mediului familiei. acelea referitoare la stima si ajutor reciproc.Astfel. odata cu asumarea responsabilitatilor pentru Bunastarea acestora. iar modelul tatalui modern este mult mai flexibil si foloseste mult mai putin metode restrictive.

ostilitatii si geloziei intre sotii. Ea este larg practicata in Africa. totusi casatoria in grup este. Ea serve§te unui dublu scop: sa ofere o femeie mai multor barbati si sa se asigure subzistenta cu ajutorul mai multor sustinatori economici barbati. o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli stricte si clare. dar este condamnata de Biserica in tarile de religie crestina. Poliginia este considerata. alternativ. poliandria este asociata cu conditiile grele de existenta. situatie mai avantajoasa decat in cazul unuia singur. Supravietuirea fiecaruia. copiii ei si doi sau mai multi barbati. anterioare casatoriei. Aceasta forma de convietuire este foarte raspandita. o forma de prestigiu si de profit. orice barbat poate fi eligibil pentru contactul sexual cu orice femeie nefiind respectate barierele sau legaturile de sange. functiile. poligamia. exista o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat (un obicei numit in engleza “levirate”). e greu de sustinut un alt beneficiu al poliandriei ca forma de familie. Daca facem abstractie de aceste doua forme de convietuire in care familia. O data depasit. iar sentimentul geloziei trebuie sa fie sub un control constant. echitatea poate fi intarita prin restrangerea casatoriei multiple la surorile primei sotii. Poliginia reprezintd cdsdtoria unui barbat cu una sau mai multe sotii. Evolutia structurilor de tip familial 3. Daca existenta relatiilor sexuale in grup se practica. Relatiile promiscule ascund adesea relatiile amintind de cele dintr-un grup de alienati. semnificatia lor sociala si culturala sunt diferite”. Promiscuitatea se refera la interactiuni sexuale nediscriminatorii.§ 3. care sa guverneze o diviziune corecta a sarcinilor si o afectiune egal distributive din partea sotului.Ea are doua forme . §i aceasta din ratiuni de ordin practic. putem sustine ideea urmatoare: in istoria formelor de viata familiala. el fiind mai curand un construct teoretic.poliandria si poliginia. Cdsdtoria in grup (poliginandria) este cea mai veche forma a familiei. morale. alcdtuitd din ofemeie-mamd. in fapt.1. Aceasta este cunoscuta sub numele de “sororal polygyny” si se refera la un aranjament contractual prin care un barbat se angajeaza sa-§i ia toate nevestele din acelasi grup familial. De la promiscuitate la familia moderna Pe primele trepte ale dezvoltarii. Sociologul francez J. In societatile promiscule. ea este inlocuita de una din surorile sale. Cel mai frecvent ei sunt frati sau asociati in “afaceri”. In plus. In mod similar. ceea ce i-a determinat pe majoritatea cercetatorilor sa emita ipoteza promiscuitatii. Conform cdruia cdsdtoria se poate realiza intre un partener de un sex si mai multi parteneri ai celuilalt sex. fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal al eel putin unuia dintre copiii femeii. ori este pusa serios sub semnul intrebarii. variatia geografica a cutumelor. problemele cu care se confrunta ele tin de cresterea rivalitatii. Deoarece un exces al femeilor singure este putin probabil in societatile poliginice. Criteriul de baza care le separa se refera la practicile sexuale §i maritale dominante. structura. dar care permit. Poligamia reprezintd un principiu acceptat de unele popoare. pentru ca o femeie sa fie considerata poliandrica. De aceea. cand omul abia se desprinde din starea animalica. Monogamia reprezinta forma de casatorie intre un singur bar bat §i o singurd femeie. pentru a putea supravietui. inexistenta. Stoetzel sublinia: “asemanarile intre familiile monogame din diferite societati sunt pur formale. care favorizeaza o atitudine sociala pozitiva fata de barbati (ca fiind mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata) si descurajeaza nasterea fetelor. apare cea mai veche forma a familiei. in acest caz. deoarece continutul. In afara factorului economic. ea neavind nici un fel de avantaje in raport cu alte forme maritale. Cand o sotie decedeaza sau este sterila. In anumite societati poliginice. uneori chiar si in societatile in care domina monogamia. neinfrdnate. In cazurile clasice. factorilor religiosi si socio-culturali explica existenta unor forme specifice de organizare a vietii familiale. Familiile monogame cele mai . domina instinctul sexual. In acord cu aceasta definitie. Determinarea paternitatii devine o problema. Este putin probabil sa fi existat un orice societate o dominanta a acestui tip de uniune (asociere) familiala. in afara cdsdtoriei („ sex in afara regulilor”). este problema de baza. O trasatura specifica in casatoria poliandrica este ca barbatii au avut. anumite relatii intre ei. ori nu exista. decat o forma matrimoniala institutionalizata. reprezentand cdsdtoria intre cativa barbati si cateva femei. poliandria este destul de rara. dar numai barbatii bogati isi permit casatoriile multiple. intrucat este necesar sa se achite un pret al logodnicei. reprezentand casatoria intre cativa barbati si cateva femei. stadiul promiscuitatii. de regula. Ea a inregistrat pe diferite trepte ale evolutiei istoriei societatii nuante specifice. de catre cei care o practica. dintre care poligamia si monogamia sunt cele fundamentale. Poliandria reprezintd “forma defamilie”.

conceptului clasic de “structure a familiei”. dar ambele survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. in special in marile aglomerari urbane. Putem fi casatoriti. uneori. relativ inalt. colaterale (fratii). pastrarea traditiilor. Prezentul impune si tinde sa Generalizeze variate tipuri de relatii dintre barbati si femeie. diminuand perspectiva de “crestere si dezvoltare” a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. In conditiile vietii moderne. obiceiurilor si stilului familial dominant. vaduvi. comunicationala si actionals. In familia extinsa sistemul valorilor etico-religioase si chiar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. devin din ce in ce mai complexe. celibatari.familia extinsa (caracteristica societatii traditionale) si familia nucleara (caracteristica societatii moderne). oferind in loc o mare varietate de alternative. “Ele isi asuma. Aceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial. doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. tot mai . cuplul isi pierde ratiunea de a fi si. 25. sanatoase) o structura 71 Iolanda Mitrofan. caracterizat prin concentrarea afectiva. Bucure§ti. de eel putin doua familii nucleare (bunici. pe cat se poate. teoretizat si operationalizat in literatura de specialitate. 3. familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional. atunci societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei. Alegerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivate de afectiunea mutuala si de libertatea optiunii. familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi. Asa se explica de ce cuplul modern este mai expus instabilitatii. Avind drept scop de baza reproducerea grupului social. in primul rand. iar cind sentimental iubirii dispare . Democraticd. Crescand in intimitate. Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii ea nivelul intregului sistem familial. cat si relatiile dintre parinti si copii. Creativitatea interpersonala in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor externe si interne. Traind dupa regula circulatiei (istoria se repeta). familia extinsa confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate. acest tip de familie ridica bariere psihologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. “pe linga cineva” sau “printre relatiile cuiva”. de satisfacere a nevoilor de securitate. fiind formata. a stilului de viata conjugal. scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor.2.societatea contemporana favorizeaza declinul familiei nucleare. putem trai “impreuna cu cineva”. Paternurile educationale sunt mai rigide iar “asteptarile” intregii familii fata de fiecare membru al sau sunt mai uniforme si mai previzibile. divortati. Drept urmare. Evenimentele lumii contemporane ne pun in fata unei game orbitoare si stridente de noi optiuni in materie de relatii familiale. Atat relatiile dintre soti. Desprinderea familiei conjugate de familia extinsa implica o noua structura de raporturi a acesteia cu exteriorul si. Familia extinsa subordoneaza familia nucleara.cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de-a lungul timpului sunt . precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitatii. egalitate si complementaritate a rolurilor de sot-sotie.71 Familia nucleara redusa la soti si copiii lor necasdtoriti (proprii sau adoptivi). parinti si copii) si dispunand de un sistem de reguli si norme de convietuire care sa perpetueze de la o generatie la alta. Din punct de vedere psihologic. separarea treptata (uneori rapida) de intreaga ramificatie de rudenie. Desi angajeaza conflicte intra si intergenerationale. Un lucru este limpede . ceea ce ii confera o independents proprie. trecutul colectiv si garanteaza viitorul”. Editura PRESS “Mihaiela” SRL. 1998. conferindu-i noi roluri si destinatii. Familia extinsa include relatii relative si nonrelative intre membrii care locuiesc in acelasi spatiu (camin) si care reprezinta doua-trei generatii reunite si. Caracteristica ei functionala este conservatorismul. Incursiune in psihosociologia $i psihosexologiafamiliei. defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime. Cristian Ciuperca. bazat pe flexibilitate si creativitate. p. care mai de care mai deosebite si puternic diferentiate. protectie si apartenenta ale fiecarui membru. familia nucleara isi construieste un nou stil de viata. divortul emotional fiind mult mai frecvent decat divortul legal. se separa. bazata pe consens. ca o modalitate institutionala ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. precum si de o participare crescdndd a copiilor. relatiile interpersonale sunt mult mai complicate si presupun un grad de “competenta relationala”. adesea. cu familia de origine. Tendinte si mutatii in familia moderna Daca societatea traditionala era relativ rigida in materie de stabilitate a valorilor familiale. cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. renuntand mai degraba la sot(ie). este (in variantele ei armonioase. de cele mai multe ori. devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor “riscul si sansa existentei”. Putem alege un stil de viata fara copii sau putem ramane cu copilul. Cuplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de exercitarea dreptului la autodezvoltare. la un moment dat.

deci aceasta functie nu se poate manifesta. pentru ca acest model de menaj se caracterizeaza prin lipsa urmasilor. complexe de inferioritate etc. in mod obi§nuit.5 milioane la 4. familia fara copii maximalizeaza functia economica §i sexuala. care traiau singure. datorita faptului ca celibatarul acorda o importanta deosebita varietatii si schimbarilor. Germania. cuplurile fara descendenti erau putin frecvente §i. A§a a ajuns sa se impuna stilul de viata fara copii. data fiind absenta descendentilor. insa ele trebuie analizate diferentiat. o serie de avantaje fac preferabil celibatul. pe cand pentru femeile care au o diploma. Cauzele extinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva. Deci. In societatea traditionala. sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate. Restructurate. aparitia carora ar restrange sfera activitatilor. De exemplu. este maximalizata func^ia economica §i minimalizata functia de solidaritate. Ponderea cea mai ridicata a familiilor fara copii este intalnita la cuplurile urbane §i la care sotia urmeaza o cariera profesionala. El a crescut foarte mult in ultima vreme. care marcheaza mutatia de la “familia axata pe copii” la “familia axata pe adulti”. fie al dezaprobarii. dar recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor. care considers ca barbatii evita femeile prea instruite. se diminueaza nuptialitatea §i natalitatea. accentul pus pe realizarea profesionala. aproape s-a triplat. Printre cauzele de ordin subiectiv ar putea fi: existenta unor imagini deformate asupra familiei §i a sarcinilor ei. Franta etc.. apreciata ca functie fundamentals a cuplurilor. Barbatii divortati sunt in mai mare masura dispusj sa-sj transforme celibatul intr-o casatorie. infantilism genital etc. in timp ce femeile intelectuale evita casatoria. In al doilea rand. lipsa unci slujbe stabile.renuntand la pozitia de gospodina casnica. celibatul se confunda cu o serie de probleme de ordin psihologic sj social. sentimentul izolarii si abandonului. se pare ca multe femei au renuntat si la maternitate. proliferarea familiilor fara copii este o alternative. cuplurile fara descendenti au depasjt stadiul dezaprobarii deoarece s-a schimbat insasi filosofia asupra rolului copilului in cadrul vietii de familie. O explicate a acestui fapt o ofera F. Printre motivele ce determina aceasta mutatie a familiei pot fi specificate: dorinta partenerilor de a fi independenti in rela^ia lor fata de copii. Functia de socializare lipseste.A. sentiment ce se aecentuiaza odata cu inaintarea in varsta. Astfel. Aceste sanse sant mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori. In primul rand. lipsa de curaj §i asumarea responsabilitatilor familiale §i parentale. caracterizandu-se prin deficit de structure. mai ales in S. printre acestea numarandu-se: independenta economica §i libertatea personala. psihotraume. Cuplurile fara descendenti comporta o serie de particularitati. Comparativ cu familia nucleara. In acela§i timp. . statistic procentul acestor familii variind intre 10 . stari depresive. §ansele de a deveni celibatar dupa 35 de ani sunt mai mari. la particularitatile si disfunctiile acestora. Cuplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurdrii familiei. venituri foarte mici etc. Totusi. varietatea §i schimbarea. Ele nu satisfac sarcini semnificative ale familiei. in parte dorita. crescand de la 1. intre anii 1970 . Apoi nu realizeaza functia de socializare. cauze de ordin material (constrangeri economice. un model spre cate se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere. in linii generale. deoarece aceasta le ingreuiaza continuarea carierei profesionale. precum §i aparitia unui sir de responsabilitati parentale fa^a de ace§tia. La prima vedere.U. cum ar fi: sentimentul de frustrare in raport cu colegii.1978 numarul persoanelor in varsta de la 14-34 ani. unele tipuri constitutive ale familiei.). Vom incerca in continuare sa prezentam.U.20%.). Femeile raman singure in numar mult mai mare §i pe perioade mai indelungate. supusa sotului §i societatii.). Acum parintii traiesc mai mult pentru ei §i mai putin pentru realizarea in viata a copiilor lor. indicand doar unele elemente specifice fiecareia. dificultatile economice cu care indivizii sunt confruntati in societate: somaj. in parte impusa. erau fie obiectul compatimirii. ceea ce poate antrena dezechilibre demografice pe termen lung. deoarece se tern de pierderea unei parti din “puterea” lor in cadrul cuplului. cauze de ordin psiho-relational (lipsa unor aptitudini pentru parteneriat. datorate conflictelor conjugate grave din familia de origine etc. in S. cuplurile fara descendenti nu asigura reproducerea biologica. In societatea moderna. lipsa locuintei etc.insistent i se asociaza conceptul de “restructurare a familiei”.3 milioane. Printre cauzele de natura obiectiva ar putea fi: cauze de ordin sexual (impotenta sexuala. Acest nou concept se refera la noile tipuri de familii (tot mai frecvente in ultimii ani in lume). ele sunt mai mari decat pentru cele fara studii.A. ceea ce ii face sa extinda pe durata a cat mai multor ani posibili absenta unui copii in familie. Consecintele celibatului sunt multiple sj complexe. Celibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirmd in deplind libertate. Singly. emanciparea femeii . cunoscutii sau rudele care i§i au familiile lor. cat si subiectiva.

printre care: limitarea prematura a experientei “intalnirilor”. fie de la dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal. o mai mare posibilitate de a se intelege pe ei insisj. in esenta. a fost inlocuita conceptia potrivit careia este dezavantajos pentru copii sa fie crescuti doar de mama sau doar de tati. constand in asigurarea sarcinilor domestice. investirea emotionala inegala poate antrena unele tensiuni §i “raniri” narcisice pentru partenerul ce a investit mai multe emotii in aceasta relatie. fie de la constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic. dezaproba monoparentalitatea §i incuraja tendintele de stigmatizare §i etichetare fata de cei ce alegeau. deoarece realizeaza majoritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite. In acela§i timp. Majoritatea psiho-sociologilor conchid. dezvoltarea deprinderilor interpersonale si increderea in construirea unor relatii stranse. perpetuarea rolului traditional al femeii. menaje ce pot apare fie in urma divortului sau abandonului familial. Astfel. pe masura satisfactiei mutuale si a nevoilor autentice de a fi impreuna. Cercetarile recente au demonstrat ca familia clasica. in afara institutiei casatoriei. coabitarea juvenila poate fi in beneficiul barbatului §i mai putin al femeii. rezultat din asocierea resurselor economice. parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale. La acestea se adauga si satisfacerea trebuintelor sexuale la un nivel superior. in acelasi timp. negand aspectul institutional al relatiei §i exaltandu-1 pe eel al libertatii si plenaritatii de manifestare. mai placut si mai confortabil de a trai impreuna. Cu alte cuvinte. s-a putut realiza mai u§or ruptura fa^a de comunitate. in prezent multi cred ca este mai bine pentru copii daca parintii se despart. o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse in care partenerii reactioneaza intr-o varietate de situajii. Care ar fi. aceasta “formula” evitand bruiajele §i parazitarile. Preferinta pentru concubinaj a devenit atat de frecventa. dezinteresul fata de functia reproductive. in loc sa-i supuna unui permanent conflict in familie. bazata pe familia extinsa. ceea ce limiteaza pentru ei posibilitatea de a intalni persoana cea mai potrivita. deoarece separarea fizica dintre soti si greutatea parintelui ramas cu copiii in a-si gasi un partener care sa-i accepte situatia data. functia sexuala si cea reproductive sunt minimalizate. Nu se deosebeste foarte mult de familia nucleara. Optiunea pentru concubinaj incearca sa satisfaca prin conjugare nevoia de dependents §i identificare cu cea de autonomic. concubinajul implica §i un §ir de dezavantaje semnificative. atat de caracteristice intalnirilor conventionale §i curtoaziei. complicatiile legale. De exemplu. Popularitatea unei astfel de relatii are la baza o multitudine de cauze ce pleaca. voit sau nu. nu este atat de importanta pentru cresterea copiilor pe cat s-a crezut pina acum. fie in urma decesului unui parinte. avantajele ce au dus la angajarea frecventa a tinerilor in acest mod de convetuire? Majoritatea speciali§tilor insista asupra urmatoarelor avantaje: o satisfactie sexuala crescuta. De-a lungul timpului au existat mai multe conceptii privind functionalitatea acestui tip de familie. schimbandu-se sj viziunea asupra acestui tip de menaj. Cu alte cuvinte. incat a zdruncinat destul de semnificativ atitudinile sociale steriotipe care nu acceptau acest mod de convetuire. care sunt posibile in coabitare mai mult decat in orice relatie amoroasa. ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala. este ulterior regretata). angajand implicarea afectiva plenara. comparativ cu Cuplurile de indragosti^i care nu coabiteaza. sunt factori care impiedica manifestarea si exercitarea lor. care se vede in ipostaza unei vieti lipsite de griji. daca in trecut se considera ca familiile cu casatorii nereusite trebuie sa ramana impreuna de dragul copiilor. Dar nu pot fi ignorate frustarile si neimplinirile generate de lipsa copiilor ( lipsa care. Uneori. totusi. Familiile monoparentale se refera la menajele formate dintr-un singur pdrinte si copiii acestuia. societatea traditionala. Multi tineri se angajeaza in coabitare dupa ce au consumat un numar relativ restrans de intalniri sau contacte interpersonale. De aceea. un nivel de trai mai ridicat. inflacarate si pasionale. ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati in continuarea invataturii si formarea pentru viitoarea profesie. acest “stil de viata”. Pe de alta parte. datorita generalizarii familiei nucleare (formata din ambii parinti §i copii). decat una bantuita de certuri si probleme. o mai mare autodeschidere si sentimente mai intense de intimitate. a adoppei realizate de catre o persoana singurd sau a cresterii copiilor in afara casatoriei. Functia economics este poate elementul eel mai . din care fac parte doi parinti. Concubinajul (uniunea libera) reprezintd un model de asociere. un mod de a trdi impreuna al cuplurilor heterosexuale. mentalitajile fund acelea ce au sustinut diversele pareri contradictorii. la o restrangere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii etc. aceste particularitati vizand in special redimensionarea functiilor pe care ar trebui sa le indeplineasca. ce se manifesta o importanta perioada de timp §i deseori are urmari nefaste mai ales asupra femeii. Familia monoparentala prezinta o serie de particularitati fata de tipul clasic complet de familie.maximalizarea acestor functii ofera deplina satisfactie cuplului. in societatea moderna. de cele mai multe ori.

de riscul repetarii anumitor erori din mariajele anterioare si de relatiile cu exconsortii. in ultimii ani ea a devenit mult mai frecventa si procesul este in ascensiune. descendenti comuni. iar ca urmare mai putin este afectat rolul lor de baza. Principalele probleme cu care se confrunta mamele singure ar fi: ele se pot astepta la experienta dificultatilor financiare. copiii. Cu toate acestea. deseori. pentru copii recasatorirea parintelui creeaza cateva probleme reale. Ei dispun de o mai mare libertate financiara decat mamele singure. se schimba manierele in relatiile cu copiii. In general. Familia monoparentala. Participarea lor la evenimentele sportive e mai redusa. parintii vitregi au un comportament neadecvat fata de copiii vitregi. care ii cer eforturi suplimentare.copilul se confrunta cu situatia de “a-si imparti “afectiv parintele cu noul sot al acestuia. de studiu. O situatie aparte implica functia de socializare. Ea se suprapune peste valorile si stilul de viata al concubinajului. o idee si o asteptare realista. casatoria deschisa ridica si unele semne de intrebare privind sensul fidelitatii mutuale si al nivelurilor de acceptare a evenimentelor infidelitatii comise in numele “progresului” ambilor parteneri. constituie o minoritate in cadrul acestui tip de familie. . fiind discreti in comportamentul lor. Casatoria deschisd este un model de convietuire aflat intre concubinaj si familia nucleara. dar creste implicatia in activitati politice. costul ridicat al vietii antrenand eforturi deosebite din partea parintelui ramas cu copiii. Adeseori. cei mai multi dintre barbatii. Putine dintre mamele divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. Majoritatea parintilor singuri sunt femei. dar de multe ori nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative.parintii nu mai asigura transmiterea de cunostinte specializate copiilor lor. Datorita implicarii lor emotionale in raportul cu copiii. iar legalitatea si institutionalitatea il apara de stigmatele si etichetarile ce-1 pot inconjura. procesul instructiv-educativ al familiei. §i aceasta din cauza ca sistemul scolar inlocuieste. Prin acest tip de casatorie. nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardele exigentelor actuale. de obicei. ceea ce este . in acelasi timp. nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii procesului instructiveducativ. Cuplul reconstituit reuneste astfel copii din mai multe uniuni familiale. datorita faptului ca isi asuma sarcini nespecifice rolului ei de femeie. cat si de solidaritatea conjugala §i filiala. in care partenerii au mai fast casdtoriti si au descendenti Din mariajele anterioare. . ele nu pot obtine performante in indeplinirea sarcinilor de la serviciu. Problemele familiei comasate fin de specificul relatiei din sistemul familiei structurate dupa recasatorire. Casatoria deschisa face loc posibilitatii de schimbare a partenerului.vizibil care influenteaza viata familiilor monoparentale. tatisinguri nu isi fac imediat planuri de recasatorire pentru viitorul apropiat. mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. condusa de tati. poate visa ca viitorul ii va aduce partenerul dorit in locul celui care se plafoneaza in cotidian. din perspectiva functionalitatii si viabilitatii. este de la sine inteles ca familia comasata se confrunta cu o multitudine de probleme. inlocuire datorata atat unor cauze obiective cat si subiective . se aseamana cu familia nucleara prin oficializare si structura. Lipsa unui parinte are repercusiuni negative. care este nevoit sa-si dezvolte maturitatea in devans. poate schimba ceea ce crede de cuviinta. Schimband principiile unei casatorii traditionale clasice. complexe si dificile. apare un “declin” al experientei lor in activitatile sociale. in mare masura. dar. Problema poate fi special dificila pentru baietii care au o atitudine inalt posesiva si protectiva fata de mama lor divortata §i recasatorita. Totusi. persoana are o libertate pe care altfel nu o avea. la acestia adaugandu-se. daca plecam de la faptul ca aceasta forma de casatorie reduce stresul cotidian. deseori devenind un suport economic pentru aceste familii. se implica. deseori nefiind pregatit s-o faca. plecand de la lipsa afectiunii si ajungand la realizarea unei socialized si integrari firesti a viitorilor adolescenti. Constientizarea acestui stil de viata poate avea efecte benefice asupra indivizilor. Insa nu trebuie ignorat faptul ca si familiile complete se implica din ce in ce mai putin in procesul de socializare. barbatii tati-singuri dispun de o educatie mai completa decat femeile in aceasta situatie. poate decide singura intr-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente. Pe de alta parte. cuplul conjugal redevine cuplu. In aceste conditii. ea ridica multe “capcane psihologice” legate atat de socializarea copiilor. provocandu-1 in felul acesta si pe celalalt sa se schimbe. caruia ii suntem supusi inevitabil cu totii. In ceea ce priveste viata personala. mai putin in sarcinile domestice. De asemenea. ceea ce voaleaza barierele dintre adult si copil. cum ar fi urmatoarele: .copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie. iar in multe cazuri mama isi imparte rolul parental cu Primul nascut. dupa terminarea divortului. daca aceasta este in interesul fiecaruia si al cuplului ca intreg. evitand activitatile sociale care implica prezenta unor cupluri casatorite. Familiile reconstituite sau comasate reprezinta modele de convietuire.

care au la baza componente afectiv-emotionale vor fi nevoite sa faca fata cu greu dificultatilor economice la care vor fi supuse. care apare mai apropiata de cea caracteristica familiei nucleare. in caz contrar. ceea ce inseamna ca acest tip de familie raspunde eel mai bine actualei relatii sociale. peste conduita si sistemul sau de valori care au ghidat. Desi obstacolele relatiei parinte-copil vitreg sunt reale. modul de disciplinare pentru comportamente. daca avem in vedere functia de socializare. Elementele divirgente apar in cadrul functiei economice.. 3. sunt mult mai frecvente decat cele reconstituite. Experiment* neofamiliale §i “simulacre” ale familiei actuate Reasezarea si modificarea rolurilor bsrbatilor si femeilor In conjuncturile sociale psihosociopatogene conduc la interactiuni modificate intre sexe care reflects distorsiuni ale asteptarilor mutuale. E greu de spus daca aceasta situatie induce efecte pozitive sau negative. Astfel.3. familia reorganizata isi poate pune problema propriilor descendenti mult mai usor. ostilitati si cereri nenaturale.au in esenta un punct comun: nici una nu indeplineste toate functiile atribuite In mod clasic institutiei familiei. latura economica este foarte mult afectata. ii face sa treaca impreuna peste greutati le in fata carora. fie acelea in care doar un partener a mai cunoscut experienta unei relatii legal constituite. fie acelea in care unul dintre parteneri are descendenti din mariajele anterioare. frustrari. in general. Doar o pasiune puternica pentru partener si/sau o protectie materials §i afectiva ar putea justifica unirea a doua configuratii monoparentale. cea de solidaritate si cea sexuala. familia restructurata se caracterizeaza printr-o functionalitate controversata. din diferite motive: se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata. nu are timp necesar socializarii. Din perspectiva functionala. .desi foarte diferite . mai ales in conditiile in care partenerii nu au copii din mariajele anterioare sau atunci cand unul dintre ei se afla la prima casatorie. decat familiile reconstituite. din perspectiva indeplinirii functiilor. asemanator sau diferit. falsificate. . familiile reconstituite. el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg. din punct de vedere statistic. Ele sunt identice . Printre posibilile explicatii ale aparitiei familiei reconstituite ar fi acelea legate de “nevoia de celalalt”. statistic putine fiind cazurile in care familiile reconstituite nu au probleme materiale. Studiile facute asupra acestor familii au aratat ca.. In general. fie configuratiile alcatuite din doi parteneri divortati sau vaduvi. privand necesitatile propriului copii. Se numeste familie reorganizata. ele accentuiaza functia de solidaritate. de nevoia de dragoste §i solidaritate. bantuite de greutati socioeconomice. Un lucru inss este cert: proliferarea familiei restructurate justifica utilitatea acesteia. . fiecare configuratie tinde sa maximalizeze unele functii si sa minimalizeze altele sau chiar sa le ignore. societatea care a determinat modificarea familiei nucleare. ceea ce . nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului. cat si puncte distincte. in doua fiinte ce-si descstuseazs mutual o perpetua criza de identitate. cand banii sunt insuficienti. deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial (care poate fi in postura de vizitator de drept). Astfel. cele doua tipuri de familii au atat puncte comune.copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si revedea parintii impreuna. ar fi ramas singuri. toate configuratiile . si aceasta nu-i u§or de facut. contribuind la structurarea noului sistem familial si chiar la fericirea noii c&satorii.copilul se poate invinovati. Mai mult decat atat. insa acopera o arie mai intinsa de configuratii. iar familiile reconstituite ce isi au temeiul doar pe ratiuni economice vor neglija latura afectiva. putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg. cei doi factori nu actioneaza conjugat. De cele mai multe ori socializarea nu se deosebeste prea mult de aceea intalnita in cazul monoparentalitatii. in cazul familiei reconstituite. comportamentul copilului.va duce la tensiuni. daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg. o pierdere si o indepsrtare de sine. moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural.. fara copii. conflicte. mai ales daca acesta i§i valorizeaza excesiv de mult parintele pierdut. De aceea.copilul poate resimti din partea parintelui vitreg. transformindu-i pe parteneri. De cele mai multe ori insa. In consecinta. Dupa cum am incercat sa evidentiem cu ajutorul descrierilor facute. La fel de dificil ar fi sa afirmsm ca. Solidaritatea ii uneste. insa.in timp . familia restructurata nu este o familie normala. In ceea ce priveste functia reproductiva. nu are argumente cu ajutorul carora sa sustins contrariul si sa condamne nefunctionalitatea sau anormalitatea familiei restructurate. indiferent de cauzele care le-au generat. Familiile reorganizate sunt mai dinamice si. din colaboratori complementari. exalta competitii. eel Putin in prima parte a existentei lor. pina la acea varsta. Familiile reorganizate se aseamana cu cele reconstituite. multi dintre acestia reusesc sa ajunga la un mod de viata satisiacator. fiecare parte tinde sa-i acorde mai multa atentie propriului copii. Cu alte cuvinte.

la o ssrscie si degradare a esentei sale de relatii bio-psiho-sociale. ci doar de un sistem de interese reciproce. Semicasnicia este un experiment neofamilial. sexul separat”.vetile paralele” constitute forma de manifestare cea mai grava a psiho-sociopatologiei maritale si consta in adoptarea si exercitarea falsa. cand partinerii pretind ca „ s-au iubit si s-au inteles”. In cadrul acestor variante si ale altora posibile se contureaza diverse structuri de cuplu disfunctional. §i daca eel mai frecvent persoanele implicate in asemenea formule de viata nu prezints o patologie individuals semnificativa. in ciuda modificarilor si alterdrilor de esentd. situatii care persista totusi in conditiile societatii contemporane. care determina in anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. Pseudocasnicia sau . Elementul prin care se justifies mentinerea oficiala a casatoriei. .Osciland intre teama de singuratate si nevoia de asociere. Cuplul-copil.sexuale ). lipsurile financiare si dezordinea in programul de viata sunt frecvent asociate. uneori cu consecinte psihopatogene pentru Intreg sistemul familiei. O serie de variante ale semicasniciei pot fi urmatoarele: . Cuplul tanar devene in acest caz un „cuplu copil” al unui „cuplu . neglijand insa total suportul emotional necesar copiilor) sau poate participa la exercitarea in comun al menajului. intr-o lume in care pierderea si cautarea identitatii de sine bantuie si ravaseste fiinta. Exista casatorii pe baza de contract. este impiedicat practic In autodezvoltarea sa ca unitate independents. comune. in pseudocssnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala. il constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune. forme distorsionate de convietuire vor fi urmarite in continuare. copiii . Asa de exemplu. dramatice.mai mult tu. casatorii in serie. casa numai tu. Dacs in tipurile de disfunctii ale structurilor prezentate anterior sentimentul iubirii persista in forme contorsionate. relatiile lor. imature. experimenteazs sau sunt in cautarea unor noi stiluri de viata. evitand sau abuzand de partenerul conjugal. distractiile . cat si finalitstile sociale ale familiei in general. .formula „ sexul partial impreuna.formula „ casa si copiii impreuna . conglomerate de familii si o varietate de structuri intime. aparenta a rolului conjugal-parental. ca unitate de decizie si actiune separats.organizatoric de catre bunici ( parinti -socri). efectuate intr-o perioada initials.formula „ sexul impreuna.separat”.parental conduce la o deteriorare treptats a relatiei conjugate. pe baza unor intelegeri cu caracter material. conflicte acute. atat ca sot. prejudiciind atat personalitstile consortilor §i ale copiilor lor. grupuri de persoane mai in varsta care se aduna pentru a imparti cheltuielile ( si uneori relatiile . grupari tribale in anumite minoritati etnice si multe altele. adoptand roluri simultane de autonomic intra si extraconjugala. coexists ca niciodata pins acum. care pericliteazd in fond continuitatea acesteia prin degradarea semnificativa a complexului interrelational marital.mai ales tu. cat si ca parinte. casa si copiii . Aceasta influenteazs asupra gradului de maturizare si responsabilizare in adoptarea adecvata a rolului parental-conjugal si alimenteazs frustratii. dar nu si la luarea deciziilor financiare etc. banii . care sunt inlocuite sub aspectul exercitarii rolului parental si uneori casnico-menager si administrativ . inclusiv cele conjugale. avdnd ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal. conflicte. tutelat de cuplul de parinti ( socri ). isi poate exercita partial functiile parentale (asigura suport financiar.mai ales eu”. Astfel de casstorii aparente sunt de obicei realizate sub influenta sau hotararea unor terti ( psrinti). multi oameni dezamagiti sau doar incercati de viats. unul dintre soti este implicat partial in viata familiala. ele pot greva buna functionalitate a noii familii nucleare si dezvoltarea armonioass a copiilor acestora.dependente). Natiunile avansate din punct de vedere tehnic sunt brazdate astazi de o uimitoare gama de tipuri de familie: casatorii homosexuale. distractiile partial impreuna. Alcoolizmul si gelozia in contextul infidelitatii. de obicei economice si sociale. Implicatiile educationale privind prevenire”a si impiedicarea unor astfel de erori sunt deosebite. Un alt motiv care mentine cssatoria aparenta il constituie aparenta copiilor.. Adoptarea si exercitarea incomplets a rolului conjugal . §i chiar dacs in intentii interventiile psrintilor-bunici sunt pozitive.adult” deja cristalizat. O alta variants a casatoriei cu roluri maritale incomplet exercitate o constituie situatia unor cupluri ( imatur . sunt profund marcate psiho-socio-patologic. El poate fi angajat simultan intr-o relatie adulterina. rivalitati si violente cu impact negativ in socializarea copiilor si adesea in starea de sanatate psihica a tuturor. Unele simulacre ale familiei. intre confuzie si csutare de sens. exercitand asupra celor din jur ( in special tineri ) influence nocive si . precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale si de varsta avantajate de formula casatoriei. Aceasta formula de casatorie se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii intensiv-conflictuale cronice si consts in adoptarea si exercitarea incomplete a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti.

ca o replica §i o formula de protest la adresa “restrictiilor intru fidelitate si ipocriziei din familia strict monogama”. fie prin aderarea la principii educative. in tarile latino-americane etc. Swingers (swinging . la care aspira fiecare persoana. intrucat “schimbarile” raman superficiale sau limitate la “flame emotionale” ce se sting la fel de repede cum s-au aprins. In contextul prefacerilor sociale mai largi din ultimele decenii. noul stil de viata familiala nu previne intotdeauna imixtiunea subversiva a geloziei in raporturile sexuale. care cultiva anonimatul si superficialitatea. Acest nou sistem de convetuire comunitara. Atitudinile sociale fata de homosexualitate sunt diverse. dar de cele mai multe ori descurajante si dezaprobatoare in directs legatura. Multe ora§e mari ale lumii ofera o serie de facilitati homosexualilor in a se intalni si trai impreuna. pretinzand ca “nu exista parinte bun” in conditiile in care intreaga lui gandire este reflexul familiei monogame in care el traieste. exista riscul ca ace§ti copii cu mame lesbiene sa fie traumatizati sau stigmatizati de societate sau de colegii §i prietenii lor. Astfel comunitatea homosexualilor se concentreaza adesea in jurul barurilor. ridica tot atatea probleme. raliindu-se la atitudinile altor . in mod ocazional. aceasta “neoformatie” familiala spera sa satisfaca nevoia de comunicare. normele religioase si socioculturale. bailor publice si teatrelor special destinate acestora. durabil. multi dintre ei avind copii in acel mariaj. Spre deosebire de heterosexuali. morale si religioase perimate. Cand o pereehe de homosexuali se hotara§te sa coabiteze. “Schimbul” se produce intre doua persoane sau mai multe cupluri si. contact sexual in timpul unei casatorii sau relatie heterosexuals doar in scop procreativ. oricum. fie De teama opiniei publice. Dupa anii 60 . rejectia sunt principalele comportamente si atitudini sociale la care ei vor fi expu§i. in scop sexual. tachinarile. Intr-o viata moderna. de asemenea. . Comunitatile si “mariajele” de homosexuali. plecand de la ideea cs mariajul monogam induce de la bun inceput “o castrare psihologics sj sexuala a sotilor” prin respectarea fidelitstii. Aceasta situatie naste o serie de probleme cu privire la evolutia §i maturizarea psihologica a copilului. Dupa ami 80 s-a conturat o tendinta de corectare a acestei viziuni. iar copiii lor ar putea de asemenea fi supusi molestarilor. Aceste familii ofera modele comportamentele pseudomaritale. Dar ea este. “tinerii furiosi” isi cauta o noua mistica . o sursa de grave dificultati.”zone”. suportul legal al coabitarii sau “casatoriei” §i limitarile procreative tind sa fie pe termen scurt si nonmonogame.72 In ceea ce priveste implicatiile fidelitatii conjugale impuse si a coeziunii celulei familiale in dezvoltarea armonioasa a copiilor. devenind ei insisi homosexuali. doua schimbsri de atitudine si comportament care au generat doua “miscari” cu implicatii socio-politice. pe cat pretinde sau doreste sa rezolve. insamantare artificiala de la un donator necunoscut. Ironiile. Grupul minoritar al homosexualilor. pe care il cauta unele cupluri moderne. si nici problemele relative la repartitia sarcinilor. combinatiile “schimburilor” sexuale au loc cu consimtamantul deplin al tuturor partilor implicate. ele sunt. in care aceasta orientare a sexualitatii a fost dintotdeauna acceptata (de exemplu in Filipine. In special asa-numitele “comunitati deschise” oricarui nou-venit nu sunt de natura sa satisfaca nevoia de confort afectiv. lezati in dezvoltarea lor emotionala si sexuala. poate fi inclusa in grup si o persoana fara partener (de obicei-o femeie). cu consecinte importante privind constituirea atitudinilor antifamiliale. Totusi. tinde ss-si circumscrie in prezent o noua subcultura comunitara. Femeile lesbiene pot deveni mame prin diverse modalitati: adoptie. apreciindu-se ca lesbianismul §i maternitatea sunt notiuni care nu neaparat se exclud reciproc. cluburilor. Adeptii grupurilor comunitare familiale isi confera astfel iluzia unei pretinse libertsti individuate si autenticitati. Si oricat de entuzia§ti ar fi adeptii grupurilor comunitare. majoritatea practicand contactele sexuale impersonale. adeseori tribunalele au avut o atitudine discriminativa in ceea ce priveste acordarea custodiei copiilor acestor categorii de mame. Pornind de la premisa ca mamele lesbiene ar fi instabile din punct de vedere emotional.contribuid astfel la discreditarea institutiei casatoriei.). Cu toate acestea. homosexualii (in special barbati) sunt mai putin orientati spre “cuplu”.70. sunt: “miscarea feminists” §i “miscarea pentru aprobarea si recunoasterea drepturilor populatiei minoritare homosexuale”. in special barbati. ritmat) desemneaza un schimb voluntar si temporar intre perechi. nu mai putin. caldura si atentie. unele tari europene (Olanda) tolereaza homosexualitatea si chiar au legalizat mariajul homosexual.in limba engleza oscilant. Notiunea homosexual desemneazs preferinta pentru persoane de acelasi sex. Dar. Grupul comunitar sexual. persiflate de adeptii grupurilor comunitare. relatiile lor. cu o diversitate de partineri.cea a “comunitatii sexuale in grup”. credintele. criticile. O minoritate de homosexuali traie§te in “mariaje heterosexuale” pentru o anumita perioada.

care adopta un stil atat de neobisnuit de viata? Studiile. au sporit conflictul intre generatii. dar §i la cerinta de a raspunde acestui mediu cu o mai mare responsabilitate. dar mai ales intre 35 §i 45 de ani. respectiv cupluri care isi schimba partenerii si se angajeaza in activitati uneori aproape de promiscuitate.. nu numai la un dinamism social necunoscut inainte. conservatorismul. Vom indica unele din avantajele si dezavantajele celor doua momente §i. i§i asigura reproductia. Altii. desi legislatia nationala cu privire la invatamint declara ca invatamantul in Republica Moldova este gratuit. dezvolta o adevarata tendinta de “profesionalizare” in acest sens. asa incat este preferabil “schimbul” de perechi.A. ca au un nivel de educatie in general mediu. platita cu un sentiment al insecuritatii. treptat. Ceea ce e discutabil sub aspectul motivatiilor si “filozofiei” de viata a acestor persoane. atat in ceia ce priveste producerea de bunuri. Intr-o a doua forma. facea preferabil conformismul. in timpul careia se practica progresiv o serie de schimburi sexuale. cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. Ce se ofera in loc? Numai timpul ne-o va spune. scopurile unei familii erau strict reglementate de normele unanim acceptate ale colectivitatii. In prima. Situatiei materiale precare a unei parti semnificative a populatiei i se adaoga lipsa unei modalitati viabile de protectie sociala a familiilor defavorizate socio- . Indivizii au gasit modalitati proprii de adaptare la acest tip de societate. Familia traditionala era supusa unei presiuni externe din partea mediului social care. In schimb. intrucat antreneaza minciuna si deceptia partenerului. S-au redimensionat componentele functiei economice. intrucat atitudinea lor este din ce in ce mai prudenta si discreta. cu religia si se plaseaza in afara conventiilor sociale. prin familie.Swingers utilizeaza doua forme de “schimb”.modernitate. membrii ei fund dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei. Familia poate deci sa-si regleze in mare masura singura functiile interne. individul a pierdut un mediu securizant. In ceia ce prive§te latura financiara. Osciland intre duplicitate §i falsa coerenta morala. unele cupluri renunta definitiv la acest experiment.4. Drept exemplu. dar informatiile detinute sunt extrem de reduse. Familia si-a pierdut mult din caracterul ei de institute sociala. Familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta. reducerea functiei economice a familiei au creat un element de Insecuritate. i-au impus eforturi sporite de adaptare. extinderea familiei nucleare. Urbanizarea. sunt predominant de rasa alba. individualismul. au aparut probleme de adaptare a indivizilor la o societate in continua transformare. Libertatea crescuta. imobilismul. Multi swingers incep printr-un aranjament de doua cupluri §i . familia contemporana este caracterizata printr-un buget dezechilibrat. in timpul careia “schimbarea” perechii inlocuieste de fapt relatiile sexuale. mai ales.U. Casatorii in serie. numarul mare de institutii de invatamint private si platile exagerat de mari in comparatie cu veniturile din familii limiteaza accesul la invatatura a copiilor din familiile numeroase. dimpotriva. arata ca in general ei provin din clasele medii si inalte ale societatii. Deciziile. grupuri de fete si baieti care isi ofera serviciile sexuale denota deruta si demonstreaza ca de-a lungul vremii a disparut conceptia de sacru. republicii. Atributele esentiale ale modernitdtii au devenit:flexibilitatea. Schimbari si tendinte in structura si functiile familiei in fara Noastra In cele ce urmeaza vom incerca sa privim familia din republica noastra §i functionalitatea ei pe axa traditionalitate . prin planning familial sau prin alegerea celibatului. ei sustin ca sexul extramarital este blamabil. au varste diverse. Prin urmare. au legaturi slabe sau absente cu parintii. S-a creat o mobilitate familiala cu continut anomic. devin membrii unui “grup secret”. datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita directie (de obicei pentru alimentatie si plata serviciilor comunale). doua cupluri petrec o seara linistita impreuna. de supranatural. modul in care inteleg sa-si revitalizeze relatiile sexuale erodate. rigiditatea. Devierea de la aceste norme era sanctionata prin oprobiu social. efectuate in S. multiple relatii sexuale cu diversi parteneri.” 3. de altar. mai tirziu. dinamismul. au redus posibilitatile de identificare a generatiilor tinere cu cele mature. traditionalitatea are ca atribute esentiale. S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. legata de o anumita conduita sexuala. Dupa experienta initials a intalnirii cu alt cuplu. ce a modificat societatea contemporana din sistemul traditional. aparitia sistemului de “swingers”. Sentimentul de insecuritate pe care l-ar fi generat asumarea unui asemenea oprobiu. cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. “S-au sters din minte aspectele de vrajitorie §i de misticism §i a diminuat treptat ideea de virtute §i caracter. Cine sunt de fapt acesti oameni. este perspectiva lor asupra intimitatii. comunitatii. in care investitia emotionala este foarte redusa sau absenta. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste tot mai rar. un numar de cupluri se intrunesc pentru o petrecere.

Schimbam instalatii. ceia ce i se potriveste in mai mare masura. in viitor. Cercetarea familiei traditionale a reliefat ca valoarea focala a stilului sau de viata il constituie autoritatea. presiunile economice si culturale nu au distrus inca familia.”. Daca ceva nu merge. in viitorul apropiat. insingurare. Schematic. Iar viata ne vorbeste in graiul cifrelor (vezi anuarele statistice editate de Departamentul Statisticii al Republicii Moldova) si ne spune ca in . individul este mult mai activ. Bucure§ti. ca o alternative la aceste stiluri de viata. asumarea unei raspunderi. daca nu cumva este necesar sa se schimbe ceva in via|a lor si de unde trebuie inceputa aceasta schimbare. Nu putem ignora cat de frageda ar deveni relatia parentala. Cristian Ciuperca. cu mai mult sau mai putin succes. Plecand de la aceste considerente si analizand actualele tendinte. Cooperarea. in conditiile in care copiii devin tot mai independenti in relatia lor cu parintii. valorile familiale au rdspuns unor comenzi sociale. Multi nu-si mai pun intrebarea daca e bine ceia ce fac. putem aprecia ca. sustinuta de urmatoarele valori: competi$ie. Aproape toti incearca sa-si modifice stilul de via^a. adoptdnd. riscam sa ramanem in urma si atunci. individul poate fi privit mai mult ca o persoand care raspunde si se conformeazd acestor valori. Nu putem ignora cat de subreda ar deveni relatia conjugala. in conditiile in care satisfactiile sunt prea mici si eforturile devin tot mai mari? Ramane ca viata sa dea raspuns la aceste intrebari. 310. Ea este. Nu mai avem rabdarea societatii traditionale si nici perseverenta ei. Pentru ei a devenit mai importanta schimbarea. nu avem decat alternativa schimbarii. a varstnicilor asupra tinerilor. Termenul “valori familiale” poate avea pentru diferiti indivizi sensuri diferite. ea nu este doar o bariera reactionara si de moda veche si nu este nici doar rezultatul unor calcule economice. Dar cat va rezista ea. schimbare. de la varste din ce in ce mai timpurii. Editura Alternative. Revenim la ideia de la care am plecat: oamenii experimenteaza stiluri de viata alternative. Acestea definesc un stil de viata al familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor. Acum viteza cu care se desfasoara evenimentele este prea mare. Valorile familiei contemporane intemeiaza un stil de viata distinct de eel al familiei traditionale: autoritatii i se substituie ca valoare focala 74 Iolanda Mitrofan. In cazul in care libertatea de opinie individuald este mai mica. mutafii fi alternative. valoarea focala ar fi individualitatea. Ea este sustinuta indeosebi de urmatoarele valori: ierarhie. iar acest lucru devine posibil prin modificarea relatiilor interpersonale. a barbatilor asupra femeilor. scade natal itatea si creste mortal itatea (incepind cu anul 1999 sporul natural al populatiei este negativ). descendentei. Aceste comenzi sociale au jacut ca valorile adoptate sa lase o marjd mai mare sau mai mica optiunii individuale. scade numarul persoanelor apte de munca si creste numarul pensionarilor. casatoriei legitime. aceste tendinte produc efecte dureros de negative. El nu respinge valorile familiale. Psihologia relatiilor dintre sexe. Datorita faptului ca majoritatea oamenilor sunt constienti de acest lucru. Traim o epoca a schimbarii. iar daca nu ne adaptam la ea. p. oare? Cat timp isi vor asuma oamenii raspunderea pentru altii? Va mai merita acest efort.economic. 1997. Dar nu trebuie ignorat faptul ca “in orice perioadd istorica. De la o vreme. ar arata ca in figura urmatoare: Ce importance are schema data pentru aceasta discutie? Este o intrebare ce aduce cu ea o multime de argumente in sustinerea ideii ca. in cele din urmd. jard a tine seama “decat in mica masura” de interesele proprii. Fie ele conjugale sau nu. noncomformism. aceasta trecere de pe axa traditionalitate-modernitate. Daca libertatea de optiune individuald este mai mare. a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. oamenii au inceput sa se intrebe. . Ea este sustinuta de valori ca: egalitate. conceptul de familie va trebui refacut. conformism. represiune. fiindca suntem innebuniti dupa schimbare. ceia ce contribuie la perpetuarea starii de marginalitate in care se afla. insa comun pentru toti ar fi acela ca familia nu este doar unul dintre mai multe stiluri de viata. in sensul ca ceia ce intreprinde este. este mare numeral copiilor nascuti in afara Casatoriei (in 2000 acest numar era de 7567). pe cea a previziunii. prieteni si parteneri de viata … Din perspectiva vietii familiale. trebuie schimbat. creste numarul copiilor care parasesc casa si vagabondeaza sau cersesc etc. Tot mai multe persoane nu accepta ca o farm lie moderna sa fie guvernata de principii si valori traditionale.prezent familia din Republica Moldova se confrunta cu mari probleme: scade nuptialitatea si creste divortialitatea (un numar din ce in ce mai mare de cupluri coabiteaza fara a-si legaliza casatoria). comunicare. precum si la defavorizarea familiei. pur si simplu. ci doar le trece prin fdtrul propriei personalitati. in cea mai mare masura in interesul sau. in conditiile in care individul §i-ar privi propriul partener cu o detasare care merge pana la disolutie sau ruptura. colaboratori. daca merita sa incerce si altceva.

cind musulmanii isi propun ca ideal sa aiba noua copii . in schimb.va creste varsta mamei din perspectiva primei nasteri si se va micsora numerul mediu al copiilor in familie. De aici si urmetoarea presupunere . eel putin la origine. dar viguroase. de disponibilul de buget si de prejudecatile coexistente aderente. dupa cum si multitudinea Legilor. orice incurajare a natalitatii produce efecte asupra economiei. sociale. ei Presupuneau realizarea unei populatii putin numeroase. Tot mai multi indivizi au inceput se constientizeze faptul ce. deoarece anume din dualitatea relatiilor dintre familie si societate s-a nescut conceptul de “politica familiale”. Adoptate in ultimul deceniu. Motivatiile politicilor familiale sunt variate (spre exemplu: atunci cind spartanii aruncau in prapastie copiii firavi si nesenetosi.din perspectiva cresterii varstei la casatorie -primul contact sexual va avea loc mai devreme.motiv pentru care religia si dreptul accepta poligamia . 51. Atat prevederile Constitutiei. iar tabu-ul virginitatii va ramane o amintire. ce vizeaza tema abordata. Sunt variate si gradele de elaborare a unor astfel de politici. Hotararilor de Guvern.este evident. Sa nu uitam ca societatea a dezvoltat un sistem imens prin care a preluat o mare parte din functiile familiei. Iar multimea contactelor interpersonale la care te obliga societatea contemporana va face ca numarul partenerilor sa creasca. incat orice intoarcere in trecut este de neconceput. Practica demonstreaza ca societatea a constientizat faptul ca fenomenele si faptele realitatii sociale au avansat intratata. 48: “Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului…”. in deosebi. Sa nu uitam ca societatea are nevoie de indivizi cat mai pregatiti. atat cantitativ. Ele variaza de la simpla mentalitate referitoare la familie (care se reflects in atftudinea statului fata de aceasta). Instructiunilor etc. la cresterea varstei medii la casatorie. precum si in art. trecuti printr-o multime de ani de studii. §i aceasta va duce. asupra so^iei. nasterea primului copil aduce cu sine si multe dificultati si tulburari emotionale in cuplul taner. de reguie.Este greu de crezut ca societatea nu va impiedica manifestarea tendinfelor negative. De exemplu.10. Caci SIDA determine indivizii se fie mai prudenti si mai selectivi. Vorbesc desp e faptul ca in Republica Moldova se incearca solutionarea problemelor complexe cu care se confrunta familia in conditiile actuale .2000. cu alte cuvinte are nevoie de un individ care s& puna accentul mai mult pe el insusi. cat si calitativ. Sa nu uitam ca . inse vom reveni la ideia ce stilul de viata este impus . psihologice. Din aceasta perspective. si aceasta pentru ca perioada 6-14 ani a copilului este una de presiuni economice. Constitutia Republicii Moldova consacra direct ocrotirea familiei in art. Am putea prelungi identificarea acestor schimberi si tendinte. sistem ce nu trebuie sa-si piarda vitalitatea. Costrangerile multiple se rasfrang. Regulamentelor. pentru ce politica familiale a unei tari este aceea care poate incuraja sau descuraja existenta familiei ca institutie. tendinta fiind mai accentuate in cazul barbatilor. pana la elaborarea unei politici stiintifice. doar tarile cu o populatie imbatranita si cele ale carui venit pe cap de locuitor este foarte mare sprijina cresterea natalitatii. probabil. deturnat sau deformat de ambianta cotidiane. 50. scopul unei atare politici este expansionist). vizand promovarea si ocrotirea familiei. de specializari si aprofundari. 49. cat si ale Codului familiei din 26.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->