‘Cuvint
la deschiderea
seriei de texte
pe care
Uniunea Arhitectilor din Romania
lntentioneazi si le publice
pentru aducerea in constiinta socletatii romanegt!
2 problemelor de
Arhitectura gi Urbanism
Uniunea Arhiteeilor din Romdnia si-a propus si organizeze o sutd de export dublate de publica
privitoare la evolugia arhitecturi si urbanismulu pe tertoriul Romdniei,scopul find acela de a pune
‘e tndemtna marelui public informagiprivitoare la aceste domenii prea putin cunoscute lui. Aceste
manifesta se adreseazé tn egald mésurd administrate, oamenilor de culturd gi aritectlor insigi.
Dupi Bucuresti, starea orasului"expocite organizatd sub imperiul eliberdri de comunismy, iar in
sai 1990 prezenttnd dezastnil produs asupra Bucurestului fn ultomié doi ani de dictarur, tn februa-
‘se 1991, a fost deschisd expocita ,Arhitectura romdneascd th context european” cu ocazia implinirit
12 100 de ani de la tnftingarea Societdit Arhitectilor Romani. Manifestarea prezenta evolujia arhitec-
‘sii siurbanismului de la mijlocul secolului al XIX-lea pind tn ilele noasire. Impdrgid tn patra
secfiuni — prima, dedicata intervalulut de la 1860 ptnd la Primul Rézboi Mondial, a doua, perioadei
ere cele doud rizboaie, iar a treia subtmpdrgitdtn doud capitole (Arhitectiromé tn strdindtate si
Realiztr din tard), de la al doilea Rézboi Mondial pind astdzi — expoziia avea menirea de a face
sexznoscute valoilearhitecturi gi urbanismului romdnese In egald mdeurd punea tn evidenga conso-
smarya acestora cu ceea ce se faicea mai bine in Europa ultimului secol
Ams considerat necesar ca fiecare dntre aceste seciuni sd fie dezvolita tn exporiti de sine sttdtoare
sssfelnctt, aceastd importanid perioadd din evolutia culturt noaste sd fe cl se poate de aten stu-
Saud gi apoi pusi la indemina publiculu. Aprofundarea cercetdilor ne-a condus la ideea de a pre-
‘sea curente simu epoci, dat find cd la noi ca gitn alte pai de altel, tx acelag stim s-au practi-
at stluriarhitecrurale diferite. Astfel in intervalul 1918-1940, mai tndlnim pe tingd arkivecrura
seodernd, atttarhitectura electcd de sorginte , Beaux — Arts’, tt sicea neoromdneasca
‘Centenarul nasterii lui Horia Creangé ne-aprilejuit organizarea primei prezentdri monografice dedi-
ate unei personalitéi majore a arhitecturl si culturié romdnegti cadral unei exporigi insoyive de
s=x catalog pe care t! consideriim substangial.
Aceast manifestare va fi dublaud de alta, ce urmeacd si prezint arhitectura modernd roméneascd
Gnwre cele doud rizboaie mondiale, vézwtd tn contertul cultural al epocii.
‘Consideriim cd un asemenea tip de abordare, tn paralel sau succesis, a unor expoziii monografice de-