Stan golestan eglogue

Stan Golestan (n. 1875 - d. 1956) a fost un compozitor romn nascut la Vaslui pe 7 Iunie 1875. Ulterior s-a stabilit n Frana la Paris unde a studiat compozitie cu Vincent d'Indy, Albert Roussel si Paul Dukas din 1897 pana in 1903. Decide sa isi faca debutul la Paris, unde a fondat revista L'Album Musical in 1905. A primit premiul pentru compozitie George Enesecu in 1915. Devine critic muzical pentru revista Figaro, lucrand in paralel ca profesor de compozitie la Scoala de Muzica din Paris - L'Ecole Normale de musique. Muzica sa este in majoritate inspirata din folcorul romanesc. Alte lucrari: Pentru orchestra: La Dambovita 1902; Lautarul si Cobzarul (dansuri romanesti) 1902; Simfonia in Sol Minor, in stil romanesc 1910; Rapsodia Romana 1912; Rapsodia Concertanta pentru vioara si orchestra 1920; Concert Romanesc pentru vioara si orchestra 1933; Concert Moldav pentru violoncel si orchestra 1936; Pe potecile Carpatilor, Concert pentru Pian 1937; Lautarul, pentru vioara si orchestra 1950; Muzica de camera Sonata pentru vioara si pian 1908; Serenada mica pentru instrument mare 1909; Poeme si peisaje pentru pian 1922; Cvartetul de coarde n 1 1927, scris pentru cvartetul LOEWENGUTH; Arioso et Allegro de concert pentru viola si pian sau orchestra 1932; Sonatina pentru flaut si pian 1932; Balada romaneasca pentru harpa 1932; Tema, variatiuni si dansuri, pentru pian 1933; Cvartet de coarde n 2 1934 scris pentru cvartetul LOEWENGUTH; Muzica vocala: Somnoroase pasarele (calme lunaire) pentru voce, flaut si pian 1907; Sanglots pentru voce si pian 1908; Pome bleu pentru voce si pian sau orchestra 1910; Hora pentru voce si pian 1921; Doine si cantece, Cantece folcorice 1922

Eglogue= Mic poem pastoral asemntor idilei,este o lucrare miniaturala,o paralela cu literature. Are forma improvizatorica. In eglogue de Stan Golestan apare un leit-motiv (re,mi,fa,sol)care se repeta pe tot parcursul lucrarii. Apar parti doinite, unde clarinetul ramane singur si expune acel leit-motiv. Ambitusul lucrarii este fa(efect mi) din octava mica si se intinde pana la sol#3 (efect fa#3). Este o lucrare sub forma de sonata bistrofica mare, cu o introducere si o cadenta interioara. introducera lucrarii este prezentata in fa, expozitia lucrarii este in tonalitatea in care se desfasoara cea mai mare parte alucrarii si anume Mib care se termina cu o cadenta prezentata in Re b major. Dezvoltarea lucrarii si reexpozitia lucrarii sunt prezentate in aceeasi tonalitate ca si expozitia si anume Mib. Din punct de vedere stilistic, este o lucrare moderna care imbina folclorul romanesc cu impresionismul francez(acest lucru se datoreaza perioadei mari din viata pe

care Stan golestan si-a petrecut-o in Franta, la Paris, dar cu toate ca si-a petrecut aproape toata viata in franta el nu si-a uitat originile). Iar din punct de vedere estetic, compozitorul prezinta lucrarea intro paleta foarte larga de culori. Foloseste cu precadere sextoletii si nonoletii de saisprezecime in partile miscate pentru a creea starea de agitato iar in partile doinite, foloseste trioletii pe doi timpi pentru a scoate in evidenta caracterul doinit. Indifferent de cat de agitata este fraza muzicala revine foarte repede la partile doinite. Nuantele sunt foarte bine contrastate si evidentiate,trecerea de la o nuanta la alta se face prin crescendo-uri si decrescendo-uri. Paleta de nuante se intinde intre pianissimo si fortissimo. Ca si paleta de culori se foloseste acel piano in ceata(un sunet infundat), tipic impresionismului, sfortandourile pentru a scoate in evidenta anumite pasaje. Este foarte clar ce isi doreste compozitorul sa scoata in evidenta din punct de vedere interpretativ,deoarece el da indicatii foarte clare de tempo si caracter mai ales in partile agitate, iar in partile doinite iti ofera posibilitatea dea a interpreta liber. Am ales aceasta lucrare, deoarece mi se potriveste ca si character si imi ofera posibilitatea libera de a ma exprima si avand in vedere evolutia mea pe parcursul celor 4 ani de studiu aceasta lucrare mi-a pus in valoare agilitatea, tehnica, sunetul si interpretarea.