UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 4 .

-pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. -Zona de vant . -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. -categoria de importanta a constructiei conform H. -Conform codului de proiectare seismica . ag= 0. -zona eoliana: IV conf.G R nr. 5 .conform Cod CR 1-1-3 /2005 . si anume: 1. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. A1 din SR 1907-1 .12 g si 0. longitudine E21º 55´. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime . 4 din SR 1907-1/97.3 kPa. 766/1967: C-normala.conform NP 082/2004. 3. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). -Zona de zapada . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime .indicativ P100/2006. 2 .50 Kn/mp. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. T e = -15 º C .70 s. Fig.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1.

a . Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .canalizare.2.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . apă caldă menajeră. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. 1.electrice. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. 6 .termice. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. ventilare/climatizare.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Retele publice existente in zona: retele de apa.s. Casa scării este încălzită în mod direct. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.

1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. direct sau indirect. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. 1. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.4. răcire sau condiţionarea aerului. θi =20°C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. astfel: 7 . Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). Parametrii climatici 2. θ retur = 70º C. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. 2. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. 1. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. conform STAS 1907/1. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.3.

4 14.15°c 2.6 31.6 31.6 65.1 94.3.9 49.4 64.6.0 Februarie 0.3.1 78.9 60.9 71.4 119.5 108.6 Tabel 2.8 V 27.9 125.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .0 79.7 78.9 60.8 Mai 15.7 78.8 Iunie 18.0 23.2.9 73.2 93.0 79.5 23.3 59.0 75.5 90.6 95.8 28.6 48.2.4 64.9 99.2 Aprilie 10.6 Martie 5.6 E 27.9 49.5 76.1 78.5 70.9 18.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.8 66. respectiv SR 4839.9 74.9 124. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1 S 69.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.2 38.0 10.5 23.PI.9 73. anexa A.θe = .7 8 .9 74.5 70.9. pentru localitatea Oradea.

9.1. se calculeaza pe bază de bilanţ termic. In acest caz. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .6 5. 3. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.5 19.9.Nu este cazul.2 0.9 16.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 .1.PI (I.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3. temperatura interioară de calcul a clădirii.1. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.1 10.2006/PII.PI (I.1).1). Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.1.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.

89 °C 259. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.casa scarii Aj 21. 14 ) c a =1.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.16 Σ Aj 259. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. Spatiu camera baie Vestibul.Temperaturile pentru camera de locuit.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.1 + 76.86 Σ Aj θij 5181.48 θi θi = 5181. 2 + 1383.86 392. 6 [W ] K δ a =1. 48 7799.59 4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a.6 1234.8 102. H H = Hv + Ht [W/K] b.6 [ h − ] – nr.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.675 25. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4. 08 + 56. prin ventilare.85 461.1 76.08 56.PG.2 1383. 28 = = 19. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . conform tabel 1. 6 + 1234. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 .

9 0.5 V = 1097.5 neadăpostite 1.5 0.5 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.5 adăp.5 neadăpostite 1 0.7 0.5 0.5 0. cămine.volumul încălzit. dublă expunere simplă expunere [W/K] c.6 0.5 moderat 1.6 0.5 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ]. j *A j [W/K] 11 .6 0.6 0.7 0.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.5 adăp.7 0. internate etc.5 0.5 adăp.2 0.98 [m1] .8 0.5 moderat 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220. L=ΣU Hu .5 moderat 0.1 0. adăpostite 0. adăpostite 0. prin transimise. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. adăpostite 0.

91 35.72 0.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .16 133.04 L =295.25 Aj [m2] 383.25 U'j x Aj [W/K] 183.27 1.15 [ W/K] Ls=31.70 0.31 295.U .25 25.31[ W/K] 12 .97 43.5. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .58 4.09 3.56 133.15 [m2K/W] 2. j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.96 31.48 0. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.

15+31.6.5 19. Tabel2. conform SR 4839. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220.15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5.1 13 .1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.9 16.31=326.69+326. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.46=547.

4 3.2 0.6 5.0 0.8 15.2 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .8 18.6 5.361 -2.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.

6 + 30x 5. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.361°C .1°C 15.8°C 18.2°C 0.7°C iulie sept mart -5°C 5. θ e = 3.5°C 20°C 15°C 10.361 C 25°C 20.coeficient de pierderi de caldura H = 547.15 θ i = 19.4°C 12°C 10.9°C 16.6°C 10°C 5°C 0°C 5.1. Dz = 182 zile.2°C 0.8 182 0 = 3.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h . 6+ 3 1x 5.8°C 5. 2 + 31x 0. 2 + 2 1x10. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar. Q =39 551.θ em = 9 x10. 4 − 31x 2+ 28x 0.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].număr de ore perioada de încălzire.6°C 19.89 º C .temperatura interioara de calcul .

Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].2. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 .Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar.număr de ore perioada de încălzire. cf.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W]. [ kWh] Q i = 6984. 0 .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . [kWh]. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .5. Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h . pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII.(w) Dz = 182 zile. A inc = 399.

67 Valorile factorilor Fh. Fo. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.68 1. Fw=0.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. 17 . F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. F = F Ag 1. Ff. g ⊥ =0. 224 Aτ = = =0.

630 N 0. Tabel 2.5 31.60 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.1 70.630 0.7 Iunie 0 75.35 78.8 108.5 Decembrie 31 10.2 3.8 23.8 43.78 78.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6 23.2.80 0.5 August 0 66.4 124.9 Mai 0 65.9 27.19 18 .6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.2 [m] 1.60 3.8 19.2.8 43.630 0.064 TOTAL 1.9 78. cu numărul de zile ale fiecărei luni.0 125.5 74.38 0.4 78.68 0.1 59.5 79.630 E 3.2 1.6.5 82.41 Isj [W/m2] 43.6 49.4 e Octombrie 9 23.804 8.4 79.9 0 Februarie 28 18.96 0.9 60.2 60.7 73.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.8 99.6 Noiembrie 30 14.1 73.3 31.0 71.6 119.19 94.80 0.82 0.9 Aprilie 21 38.9 69.99 158.5 19.60 3.6.9 Martie 31 28.2 95.9 70.78 Iulie 0 76.9 27.9 64. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.68 0.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.43 333.0 90.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.0 43.82 1.1 Septembri 0 48.5 1.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.6 93.6 64.9 49.2.9 74.6.99 15.8 2.804 Tabel 2.

astfel: γ= Qg QL =0.21 19 . γ care reprezinta raportul dintre aporturi. Determinarea factorului de utilizare preliminar.Dz = 182 zile.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h . Qs = 333. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.3. QL.41X 4608= 1536.număr de ore perioada de încălzire. Qg si pierderi.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5.35 [kWh] Q g = 8520.

8 .88 .1.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . h. . 20 . Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . tab.78 . a = ao + τ o ao = 0. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551.2 .21 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0.

4. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. 21 . Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. astfel : 1. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .

30 147.375 0.16 383.16 133.250/2 0.50 28956564.02 0.25 133.30 114.42 114.00 13678812.00 28833975.0015 0.00 19028100.25 133.50 5036850.00 17461080.25 2969568.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.00 5048836.6.60 112505354.00 525271.025 0.025 0.25 133.25 133.16 383.125/2 0.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .3.00 7724505.015 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.25 133.015 0.12/21 147.00 19028100.015 0.00 40742520.00 3581760.10 0.00 17461080.25 133.12/2 0.25 133.42 383.14 0.10 0.

06 h a= 5.coeficient de transfer de caldura τ=522233. Φ a =1950 W . η = 0.A= aria elementului C=286.82 W/K . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.9998 : W/K 6.temperatura interioara de calcul.50 s = 145. H = 547. 1J=1W/s H= 547.89 ºC .09 MJ/K.9998 factorul de utilizare al aporturilor.42 ºC 23 .aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .63 η 1 =0.82 W/K .

42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20. 24 .42 16.42 16. adica 5400 ore.2 10.42 16. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile.42 16.42 16.6 5.08 -2.2 0.8 18.42 16.42 16.0 0.6.5 19.4 5.42 16.6 5.1 10.9 16.8 15.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.42 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.42 16.42 16.4.

1°C 15. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.6°C 19.8°C 18. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.6°C 10°C 5°C 0°C 5.1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .4°C 12°C 10.6.5°C 20°C 15°C 10.9°C 16.8°C 5.2°C 0.2°C 0.82 K .7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547. 7.

6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile .78 m² . h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. Q i =8634. h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ]. [ zile] [°C ].u ]*t [kWh ] Φ i .temperatura interioara de calcul [°C ].număr de ore perioada de încălzire. Q L = 43811.56 [kWh\ 8.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile. [W ] Φ i .număr de ore perioada de încălzire.08 °C . t = 225 X 24 = 5400 h .89 °C .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .θ i = 19. θ e = 5. h +(1+b)*Q i .

27 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. F w = factor de transmisie solara. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.

4 78.5 August 0 66.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.02 94.68 0.96 0.0 125.1 70.25 78.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.9 64.7 Iunie 0 75.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.4 e Octombrie 23.891 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.8 49.6.9 27.60 3.2 60.1 59.80 0.9 78.0 90.7 73.6 49.9 60.6 23.2 95.6 64.82 3.60 3.9 Aprilie 30 38.9 Martie 31 28.5 Decembrie 31 10.5 31.5 79.6 31 Noiembrie 30 14.2 1.4 79.9 0 Februarie 28 18.5 74.9 69.82 1.630 0.8 23.9 27.10 78.10 Iulie 0 76.6 Tabel 2.1 Septembri 3 48.8 [m] 1.630 0.68 0.5 23.0 71.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.5 2.8 99.9 74.8 108.4 124.2 1.0 49.38 0.80 0.5 88.60 0.9 49.6 93.5 1.6.3 31.2.804 28 .2.9 Mai 10 65.6 119.1 73.9 70.

2. QL.număr de ore perioada de încălzire. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.78 [kWh ] Qg = 10659. astfel: Q h =Q L . 29 .96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile .064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49. Qs = 2024.Tabel 2.630 E 3.10 23.804 8.6.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.630 N 0. t = 225 X 24 = 5400 h .10 49.02 solare Qsj [W] 178. si aporturile totale de caldura Qg. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.50 374.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.η.38 [ kWh ] 9.23 18. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.23 178.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.

24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.Q g = 10659. . 30 .38 [ kWh ] . a = ao + τ o ao = 0.24 . care reprezinta raportul dintre aporturi. . Qg si pierderi.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0. astfel: Y γ= Qg QL =0. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).8 . η = factor de utilizare. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . QL. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).aporturi totale de caldura.

06 [ h ] a=5. h. 31 . τ=522233.45 clădirii.45 kWh/an 10. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . inclusiv pierderile de caldura recuperate.50 s= 145.63 η=0. Kwh/an \kWh\ .9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.Q rwh Qh Q th = 33156.necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. Consumul de energie pentru incalzire . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. h .

c = 1−η c *Q h ηc kWh η c . Tab. str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii.c = 2495.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.Q em =Q em . Tab.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Q em . Q em .15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. str =1381.64 [kWh Q em = 1381.15 [kWh] Q em =3877.45.64=3877.96 . η c =0.45 .51 kWh Q em . Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Q em .c kWh Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. 1B). str +Q em .93 Qh = 33156.51+2495. 32 . Q h = 33156. str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. 3B).

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Recircularea nu exista. 3. i [ W/mK] λ iz =0. 5. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da .3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . Distributie verticala. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. 2.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. 6. 4.

013 0.013 0.73 0 1327.020 0.00 156.c.5 0.00 1. Q rh .025 6 15.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.53 [ kWh/an ] Q rh .31 termic 0.Tabel 2.01 3 24.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.04 51.00 4. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.19 80 8.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. Q d = 13771.12. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.73 540 500.04 kWh/an Q rh . h = 8214.00 1.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate. 34 .00 1.c.5 0.38 [ kWh/an ] Q th =17648.08 6065.020 0.27 3 0 0.26 80 8.01 3 0.19 0.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526.5 0. cu diametrul < 100 mm.76 0.032 0.12).02 0 0.00 4.00 4.03 540 5 0 Coloane 0.73 540 3729.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .80 16.68 622. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.00 0.5 [m] .12 0.23 80 8.05 5.

c = 4. θ = 10 [º C ] . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.număr de persoane. Qac = 25019. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.02 11.08 kWh/an 35 .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J .necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.92 kWh/an =38596. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .c +Q ac .Q rh .temperatura apei calde de consum. Nu = 24[persoane] .2 kg/m² J .183 [kJ/kgK] .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. determinat pe baza analizarii facturilor. Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] .

θ ar = 10 [ºC] . V ac .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.183[kJ/kgK] .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum. V ac . fara recirculare f 2 = 1.34 θ ac .8 consumata m 3 /an .c = c V ac *f 1 *f 2 .c -θ ar ) kWh/an • Q a .1 .c =188.c *(θ ac .pe perioada considerata [ ] V a .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.Q ac .temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.c = 8606. Q ac .56 kWh/an 36 .2 [ kg/m² J .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c = m 3 /an 50 [ºC] . c = 4.pentru instalatii echipate cu baterii clasice. ρ = 983.c =Σρ*c* V ac .

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m].11. i [ W/mK] λ iz = 0. αa 1 = 0.0462 [ W/mK] .Q ac . 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C].032 0. d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m].025 0. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum.02 5 0.θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].39 0.013 [m] 0.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac .37 [oC] 50 50 50 [oC] 8.05 8 0.32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042.50 30. . L i = lungimea conductei [m]. Tabel 2. d = ∑U i .49 1117.01 3 [m] 23. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C. i *( θ m .37 1813.conductivitatea termica a izolaţiei. Q ac .00 [W/mK] 0.12 37 .00 48.32 4667.23 0. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da .73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0.80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate.

1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 . Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14.8 1137.67 vestibul 25.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 .92 [kWh/an] Q acm =43419.8 4440 5577. Consum Consum [m2] Cam.87 14. d = 9794. Supr.PIV.65 [kWh/an] 12. in cazul clădirilor de locuit.13. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.67 16 76.Q ac .

Energia primara Ep = Q f .factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .l *f h .l = 53594. produsa la sursa din combustibil gaz natural . w . h .w = Q acm W i .1.l +W i .E.l *f w.energia electrica consumata pentru iluminat din S.l = 2.l = f h .43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135.factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.77 [kWh/an] 13.Sv Sp < 0.3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum.43+306.l =1.02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire.2.8 .l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f .N f w.1 [ kg/kWh ].67+557.76=6135.l *f i .l =6442.77=6442. Qf.l + Q f . produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .20 [kWh/an] . h . Energia primara si emisiile de CO2 13. w .20 [kWh/an] 13. Emisia de CO2 39 .l = 38596.

54 [kWh/an] f .20 [kWh/an] f h . h .l f . w .factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577.CO 2 +W i .l W i .02 [ kWh/an] = 53594.CO 2 = 0.CO 2 = f w.09 kg/kWh . Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .E CO 2 = Q Unde: Q Q f .53 kg/an 13.CO 2 + Q f . se f i . h .l *f w.l *f h .l =6442.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . 14. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.factorul de emisie la arderea gazului natural.CO 2 = 0. w .47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.l *f i .CO 2 = f h .3.CO 2 kg/an = 38596.

q inc = Qinc Ainc =96. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .l = kWh/m²an 41 .75 m² CLASA 15.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.11 Ainc W i . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.

l =221.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.03 p5 . Penalizari acordate clădirii certificate p1 .00 p2 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .CLASA A 17.00 p3 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p4 .27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.

00 p11 .00 p12 .03 p7 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.02 p10 .05 p6 .coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.p5=1.00 p9 .00 p8 .204 19.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1. Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .

valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. qTm .consumul specific anual normal de energie minim. CLADIREA DE REFERINTA 20. qtot *Po= 266. Aceeaşi formă geometrică. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 .coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.001053 . IV.14 CAP.73667 .B2=4. luminatoare. p0 .50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86.

05 W/m⋅ K. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. de asemenea. iar în cazul clădirilor publice / sociale. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat).7 Metodologie Partea I).c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare.5 h-1. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . 9. cât şi la nivelul corpurilor statice. iar ventilarea este de tip controlată. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. cap 11. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective).staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. având o grosime de minimum 0.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. unde NP reprezintă 45 . după caz: . m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. . Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0.26. conform Metodologie Partea I. NP / Aînc [kWh/m²an]. Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice.75 ori diametrul exterior al conductei. în aval de staţia termică compactă. l) În cazul clădirilor de locuit colective.

Unde: 46 .3 4n [ ] W m3 K .41 33. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.4. p0 = 1. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate.25 133.56 675.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. II.00 0.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1. Nr. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz).16 133.9 415.40 [ ] τ 273.5 din normativul de faţă.40 3. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat.00 4. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.31 63.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.00.68 44.25 25. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica. r) Nu se acordă penalizări conform cap.

6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).B . clasa de permeabilitate .-C107/1 .an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc .79 8 4 1 53 + 0. 2 R q = 5.58 .68 [ ] W m3 K . clădire cu mai multe apartamente.6 = 0.viteza de ventilare naturală a clădirii.378+0.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . cu dublă orientare.pag.58 < 0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac. an . Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.8 kWh/ m an il.din C107/1 G<GN (0. G= 1 1 0 9 .204=0.3 4⋅ 0.11 22.ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare). sursa .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .5 9 GN = 0.

001053.9.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.0.73677) = exp (0.q R T = q inc.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0. cap.an 2 +q =105 +60 + 5. cap.73677.52 kg/ m an 2 il.001/3 – 2006.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.82 + 0.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.5569176 N R = 95. II. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.an .09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.82 kg/ m an 2 inc.34 kg/ m an 2 24. pag.8 · 1.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23.8 kWh/ m an il.205=33.09 kg/kWh = 5. 446.00 + 4. II. 24. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.34 kg/ m an 2 2 CO = 34. pag.2.73677) = exp 4. 202 şi 2 C.8 · 1.an q R = 170.001/2– 2006. pag.00 = 170. B = 4.52 =34.8 = 170.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.: .29 48 .an 2 => Total emisie CO = 33.09 = 0.001053 · 170. 7.4. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.1798524+4. se obţin valorile pentru: B = 0.107/1. tab.an +q T ac.an ac.8 kWh/ m an · 0.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

In principal. Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 .Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri. mai redus decat cel aferent situatiei actuale.

14 51 .20 38596.39 86.27 (kWh/an) 160945.46 63753.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.44 54.an) 277.31 88457.88 96.91 111083.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.96 48.an) 402 221.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.

N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. 52 . rata de depreciere anuală a monedei = ct 4. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE .costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . vom lua în considerare numai energia termică. deci renunţăm la indicele k. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5. dacă este cazul 2.costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. energie termică. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.

C0 .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .C(m) .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .CE energ ) · X . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale. Difernţa dintre ele este ΔVNA.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .C(m)  / (. Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .( ΔCE · X ) < 0 53 .

pentru asigurarea eficienţei.95 · 33. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.74=116316-341514.31-88457.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0. pentru asigurarea eficienţei.06 N=16 ani Rezulta X= 33. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.87=72487.15 i=0.203=14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.21 lei/Gcal= 236.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.21/1163= 0.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .44·0.59= -380166. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.42 lei = 116316 = 7.95 X=33. atunci X > A. ca din economia anuală de energie să putem recupera.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.31 kWh an QINC = 88457.28/2008 =160945. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714.90 14714. 54 . ca din economia anuală de energie să putem recupera. trebuie ca numitorul să crească. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.

44 ⋅16 55 .100 lei/kWh 72487.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.90 ani 14714. ca valoare necunoscută. 95 26. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7.

44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.90 56 .203 lei/kWh.100 (kWh/an ) V1 72487. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.

3. 4. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.Deoarece OUG nr. 7. 116 316 lei si se recupereaza in cca. 2.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera.sol. 7.18/2009.90 ani.Varianta de reabilitare V1(S1) .iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. si implicit la diminuarea facturilor de energie. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii . 6.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.13 din OUG nr.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. adica 18495.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7.implica un cost de cca.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 5. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente. respectiv 1541.5 din OUG nr.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.55 kWh/mp an .60 lei .fiind respectata prevederea art.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. In acelasi timp. rezulta ca investitia este rentabila. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.30 lei /apartament. costul specific al economiei energetice fiind de 0. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.apa.18/2009.90 ani. 57 .Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.100 lei/kWh.

VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

............Horea.. 59 ....109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ... Încălzire: 96.. 372......... ci) Nr.Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr..62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16...str.......27 51.........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097........ versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ...55/105 B B Apă caldă de consum: 108. ...8 34.98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ... ................8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea...... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86........ i. ..34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ................. ....nr.........11/5.. .47 C 170..............14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221.......... şi data înregistrării (c...........

 Ccladire fara subsol p1 = 1. dar neetanşe p3 = 1.00 60 30 21 . ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.01  Ferestre / uşi în stare bună.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.38 – după cum urmează.8 Notare energetică 95.

ap.00 p 11 = 1. internate spitale. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.05 p9 = 1.izolarea soclului cu polistiren extrudat . 3.03·1.00 p12 = 1. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. după caz.00·1.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 2 12 12 293.02 p 10 =1.02=1. 3 cam. 4.05·1. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. etaje  Nr. 1. niveluri: Subsol. ap.05·1. Nr.02·1.01·1. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 . Se vor prezenta la modulul de instalatii. 2 cam.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .00·1. 2.02·1.64 293.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.10 P0=1·1. 4 cam.termoizolarea terasei .05·1.00·1. 5 cam.64 m³ Sut [m²] 3 24. 0 1 cam. 1.

mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156.6.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.6 3. superioară.495 0.Numărul sobelor: .disponibil de presiune (nominal): mmCA .2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.04 Aria [m²] 2 383.25 675.Tipul sobelor.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.61 2.96 133.325 0. SE / V: 0. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.tip contor 62 . .54 70.pag.68 13.440 4.diametru nominal: 40 mm. Încălzire centrală cu aer cald. tabel nr.25 21. .325 0.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii. 279 .25 133.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.1.partea I. - Contor de căldură: . multiplu: puncte.  Încălzire centrală cu corpuri statice.

la nivelul coloanelor . Diametru serpentină. Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .anul instalării . . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp. .la nivel de racord . [°C] Temp.. - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.ext. tur agent primar[°C] Temp. tur agent secundar[°C] Qînc.la nivelul corpurilor statice . . mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 .

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

Penalitati acordate cladirii certificate 19. Modificarea valorii nete actualizate 25.Consumul specific anual de energie 23. Temperaturi de calcul 4. Masuri 2. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Definirea cladirii de referinta 21. VIII . Emisiile de CO2 CAP.Calculul coeficientilor de pierderi 5. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12. VARIANTA I Date Generale 1. II.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Analiza economica 24. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 . Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. Parametrii climatici 3. Nota Energetica CAP.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. Costul unitatii de energie economisita CAP.Consumul de energie pentru incalzire 11. Calculul aporturilor de caldura 9. V Analiza energetica CAP. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Necesarul de caldura pentru incalzire 10. Consumul anual specific total de energie 18. Concluzii CAP.Consumul de energie pentru iluminat 13. VII. I Introducere CAP. VI. IV Cladirea de referinta 20.

deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an .este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata.. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii. 6.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat . Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr. 10. 9.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie. 11.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. 69 . urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 4. coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea.28/2008. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari .18/2009 . Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. cu urmatoarele precizari: 1. cu urmatoarea precizare .Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica.18/2009. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante . 12.13 din OUG 18/2009. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. 8. reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 5. 7. prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata. 3.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr. 15. 2. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. 13. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor.

conform Cod CR 1-1-3 /2005 . Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . -Conform codului de proiectare seismica .conform NP 082/2004. -categoria de importanta a constructiei conform H. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). -zona eoliana: IV conf. 766/1967: C-normala. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.50 Kn/mp. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. 4 din SR 1907-1/97. si anume: 1.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. 3.indicativ P100/2006. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. 70 .70 s.3 kPa. Fig.G R nr. T e = -15 º C . -Zona de vant . ag= 0. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. longitudine E21º 55´. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate. A1 din SR 1907-1 . -Zona de zapada .1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. 2 .12 g si 0.

apă caldă menajeră. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. 1. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. Retele publice existente in zona: retele de apa.canalizare.electrice. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent .s. ventilare/climatizare.a .Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire.2.termice.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. Casa scării este încălzită în mod direct. 71 .

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. 2. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. θ retur = 70º C. Parametrii climatici 2. 1. 1. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. răcire sau condiţionarea aerului.3. θi =20°C. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). astfel: 72 .Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu.4. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. direct sau indirect. conform STAS 1907/1.

9 74.9 73.2 93.1 S 69.9.9 125.8 28. pentru localitatea Oradea.1 78.5 76.4 14.5 108.7 78.θe = .6 65.0 23.6 31.3.9 71.9 60.9 18.2 38.2. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.0 75.6 48.9 99.8 Mai 15.9 60.0 Februarie 0.9 49.0 10.6 E 27.9 74.6 Martie 5.9 73.4 64.0 79.6 31.4 119.5 70.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .5 23.15°c 2.8 Iunie 18.7 73 .3 59.3.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.9 49. anexa A.5 70.0 79.6 Tabel 2.5 23.8 66.6 95.8 V 27.1 78.PI.2.5 90.9 124.4 64.7 78. respectiv SR 4839.2 Aprilie 10.6.1 94.

3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.1.PI (I.9.1. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 . dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.Nu este cazul. temperatura interioară de calcul a clădirii.9.9 16.PI (I.1).5 19.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . In acest caz.1 10. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.1.1. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.2 0.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.1).6 5.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.2006/PII.

8 102.48 θi θi = 5181.86 392.Temperaturile pentru camera de locuit.6 [ h − ] – nr. 6 [W ] K δ a =1.2 1383. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.1 + 76.85 461. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 . H H = Hv + Ht [W/K] b.675 25. prin ventilare.6 1234.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . 28 = = 19. 08 + 56. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b.16 Σ Aj 259.PG. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.86 Σ Aj θij 5181. 14 ) c a =1.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.casa scarii Aj 21.08 56. 6 + 1234. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4. conform tabel 1.1 76.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. Spatiu camera baie Vestibul. 48 7799.89 °C 259.59 4. 2 + 1383.

6 0.7 0. adăpostite 0.5 0.6 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].5 0.6 0.5 0.69 [W/K] c.5 adăp.7 0.5 0. cămine.8 0. dublă expunere simplă expunere Hv = 220.5 0.5 moderat 0.1 0. internate etc.7 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.volumul încălzit.98 [m1] .6 0.2 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. adăpostite 0.5 adăp. prin transimise. adăpostite 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.9 0.5 neadăpostite 1.5 V = 1097.5 moderat 1. j *A j [W/K] 76 . L=ΣU Hu .5 adăp. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 0.5 neadăpostite 1 0.5 moderat 0.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

2 + 31x 0.361 C 25°C 20.8°C 5.2°C 0.θ em = 9 x10.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W]. 6+ 3 1x 5.8 182 0 = 3.2°C 0. 4 − 31x 2+ 28x 0.8°C 18.4°C 12°C 10. 6 + 30x 5.9°C 16. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .6°C 19.1°C 15.5°C 20°C 15°C 10. 2 + 2 1x10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.

F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.număr de ore perioada de încălzire.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. [ kWh] Q i = 6984.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . [kWh].(w) = 0 . cf. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . PII.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h .Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne. A inc = 399.

Tabel 2. Ff.8 23.2 95.1 73.19 94.8 43.9 Martie 31 28.1 70.4 e Octombrie 9 23.7 Iunie 0 75.6.9 0 Februarie 28 18.9 69.0 43.2. 224 Aτ = = =0.8 99.3 31.67 Valorile factorilor Fh.9 49. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.9 78. Fo.9 74.2 60.6 23.1 Septembri 0 48.78 78.7 73.9 60.5 31.5 19. cu numărul de zile ale fiecărei luni.78 Iulie 0 76.9 Mai 0 65. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 . Fw=0.6 64.5 74.35 78.9 64.5 Decembrie 31 10.5 79.6 49.8 108. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.1 59.9 Aprilie 21 38.6 Noiembrie 30 14.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.68 1.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.4 79.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.6 119.0 71.9 27.4 78.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.0 90.5 82.0 125. F = F Ag 1.9 27.4 124.5 August 0 66.6 93.9 70. g ⊥ =0.

80 0.5 1.804 Tabel 2.630 0.41 Isj [W/m2] 43. Qs = 333.număr de ore perioada de încălzire.630 0.60 3.2.35 [kWh] Q g = 8520.2.96 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.99 158.99 15.19 Dz = 182 zile.43 333.2 3.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.82 0.8 19.8 2.82 1.630 E 3.60 0.41X 4608= 1536.804 8.8 43.2 [m] 1.68 0.6.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.6.60 3.38 0.630 N 0.80 0.064 TOTAL 1.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .68 0.2 1.

78 .23 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 . QL.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.78 .aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248.23 Q g = 8520. astfel: γ= Qg QL =0. Qg si pierderi. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0.

Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. . astfel : 8. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru pereti interiori 85 . a = ao + τ o ao = 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). h. τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).2 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.1. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. tab.8 .

125/2 0.00 13678812.16 383.375 0.12/21 147.30 114. Tabel 2.25 133.00 19028100.25 2969568.42 114.00 40742520.50 28956564.30 147.50 5036850.60 112505354.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .00 5048836.00 17461080.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.015 0.25 133.00 28833975.42 383.015 0.00 19028100.12/2 0.00 525271.00 17461080.02 0.25 133.16 383.14 0.25 133.00 7724505.0015 0.00 3581760.025 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.16 133.25 133.250/2 0.25 133.6.3.25 133.10 0.10 0. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.015 0.025 0.

07 W/K .82 W/K . 1J=1W/s H= 547.09 MJ/K.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286. H = 502.temperatura interioara de calcul.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .9997 : W/K 6. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.50 s = 145.01 ºC 87 .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.coeficient de transfer de caldura τ=522233. η = 0.06 h a= 5.9997 factorul de utilizare al aporturilor. Φ a =1950 W .63 η 1 =0.89 ºC .

01 16.6 5.8 15.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20.8 18.01 16. adica 5208 ore.01 16.4.9 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.01 16.01 16.01 16.01 16.4 4. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.5 19.01 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.01 16.0 0.6 5.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.01 16.2 10.6.01 16. 88 .68 -2.1 10.2 0.

2°C 0. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .2°C 0.6°C 19.1°C 15.7°C iulie sept mart -5°C 6.4°C 12°C 10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.8°C 5.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.5°C 20°C 15°C 10.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.8°C 18. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu. 7.9°C 16.

temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile. θ e = 4.număr de ore perioada de încălzire.coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.81 [kWh\ 8.68 °C .u ]*t [kWh ] Φ i . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . h +(1+b)*Q i .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile . [ zile] [°C ].temperatura interioara de calcul [°C ]. 90 .07 K .78 m² .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. [W ] Φ i .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h . Q L = 39770.89 °C .

F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. Q i =8280.t = 217 X 24 = 5208 h . Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. 91 .număr de ore perioada de încălzire. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .

9 49.9 78.0 48.9 Mai 5 65.0 90.0 125.5 79.1 73.9 Martie 31 28.9 27.3 31.0 71.23 78.8 108.2 60.2 95.9 74.4 79.6 31 Noiembrie 30 14.7 73.5 21. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.5 79.93 94.13 78.1 70.6 49.6 92 .4 e Octombrie 23.1 Septembri 0 48.6 64.4 78.6 119.5 August 0 66.9 0 Februarie 28 18.5 31.6 93.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.5 Decembrie 31 10. F w = factor de transmisie solara.13 Iulie 0 76.7 Iunie 0 75.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.8 48.1 59.9 60.2.9 Aprilie 30 38.4 124. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.5 74.9 69.6 23.6.8 23.9 27.9 64. Tabel 2.9 70.8 99.

804 Tabel 2.6.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1. Qh 93 .8 2. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.804 8. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.2.număr de ore perioada de încălzire. t = 222 X 24 = 5208 h .71 17.68 0.630 0.63 367.82 0.5 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.630 0.630 E 3.05 Isj [W/m2] 48.60 3.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.60 0.31 [ kWh ] 9.60 3.59 [kWh ] Qg = 10162.2 1.38 0.96 0.630 N 0.2 3.13 21.064 TOTAL 1.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.2 [m] 1.71 174.80 0.93 Dz = 217 zile .13 48.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2. Qs = 1911.68 0.80 0.82 1.6.

31 [ kWh ] .81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. QL. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L .η.aporturi totale de caldura.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. QL. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. = 10162. . si aporturile totale de caldura Qg. Qg si pierderi.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . g η = factor de utilizare. care reprezinta raportul dintre aporturi.ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770. astfel: Y γ= Qg QL =0.

τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.8 . τ=522233.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.25 . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .50 s= 145. h. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .06 [ h ] a=5.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).γ= 0.9997 Q h =29611. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0.63 η=0.55 kWh/an 95 .

h . Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. Q em =Q em . str +Q em . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii.55 incalzirea clădirii. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. Consumul de energie pentru incalzire .Q rwh Qh Q th = 29611.c kWh Q em . inclusiv pierderile de caldura recuperate. 96 . in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10. Kwh/an \kWh/an\ . Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em .63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.81 kWh Q em . Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. 3B). Q h = 29611. η c =0.93 Qh = 29611.c = 2228. 1B).96 .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7. str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.55.63 [kWh] Q em =3462.81+2228.55 .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c . Q em . Q em .82 [kWh Q em = 1233. Q em . 97 . Tab.82=3462. str =1233. Tab.

10. Distributie verticala. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da .8. Recircularea nu exista. 9. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ). Conductele din canalul termic sunt izolate termic. 12.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. i [ W/mK] λ iz =0.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t .

00 156.55 0.12 0.98 kWh/an Q rh .013 0.00 4. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.00 4.19 80 8.c.00 4.96 5849.5 0.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.032 0.52 termic 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.05 5.013 0.02 0 0.80 16.40 699.5 0.73 8 1280. cu diametrul < 100 mm.020 0.62 Racordur i L ea = 4 [m] .67 3 8 0. Q rh .72 [ kWh/an ] Q th =16844.c.04 51.5 0.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate. 99 .73 520 482.5 [m] . pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.73 520 3596.00 1.00 1.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0. h = 8021.00 1.03 520 5 8 Coloane 0.12).01 3 0.01 3 24.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate. Q d = 13381.23 80 8.26 80 8.00 0. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.12.020 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.35 [ kWh/an ] Q rh .025 6 15.19 0.

căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.temperatura apei calde de consum.Q rh . θ ac = 60 [º C 100 . = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J .2 kg/m² J . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.183 [kJ/kgK] . determinat pe baza analizarii facturilor. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .număr de persoane.c +Q ac . c = 4.92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. Nu = 24[persoane] . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983. Vac = 438 m 3 /an ] .

c = m 3 /an 50 [ºC] . fara recirculare f 2 = 1.θ ar = 10 [º C ] .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum. V ac .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .8 consumata m 3 /an .c =188.1 .V ac [ m3 perioada ] V ac = 700. c = 4.pe perioada considerata [ ] V a . Qac = 25019.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1. 101 .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.183[kJ/kgK] .34 θ ac .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.2 [ kg/m² J .c *(θ ac . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.c -θ ar ) kWh/an • Q a .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.08 kWh/an Q ac . V ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c =Σρ*c* V ac .c = c V ac *f 1 *f 2 .

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

09 kg/kWh .CO 2 = 0.f h .factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. se f i .75 m² 105 . h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .factorul de emisie la arderea gazului natural.CO 2 = 0.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86. 14.80 kg/an 13.CO 2 = f w. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41. III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.3.

CLASA 15. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.11 Ainc W i . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.l = kWh/m²an CLASA A 106 .

coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.l =210.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.05 p6 .00 p2 .coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .17.88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.03 p7 .00 p3 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .03 p5 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .00 p4 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.

coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19.00 p8 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006. 108 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.p7=1.00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p12 . qTm . p0 .00 p11 .consumul specific anual normal de energie minim.001053 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.B2=4.06 po = Π Pi = 1.02 p10 .73667 .

9. CLADIREA DE REFERINTA 20.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. cap 11. luminatoare. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.7 Metodologie Partea I). volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală.qtot *Po= 253.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare.3. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat).26.89 kWh/m²an N = 99. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. iar ventilarea este de tip controlată. 109 . pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. iar în cazul clădirilor publice / sociale. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. conform Metodologie Partea I. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.5 h-1.

25 133. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.56 675. r) Nu se acordă penalizări conform cap. p0 = 1.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.00 4. NP / Aînc [kWh/m²an]. i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). II. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului.22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex.9 415.4.41 33. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. Nr.00. având o grosime de minimum 0.40 3. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.5 din normativul de faţă.25 25.3 1. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. în aval de staţia termică compactă. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. de asemenea.68 44. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. cât şi la nivelul corpurilor statice. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.16 133. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. . iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat.75 ori diametrul exterior al conductei. k) În cazul sursei de căldură centralizată.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 .40 1 1 1 1 .00 0. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi.05 W/m⋅ K.31 110 63. l) În cazul clădirilor de locuit colective. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare.

viteza de ventilare naturală a clădirii.Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. clasa de permeabilitate .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. cu dublă orientare. clădire cu mai multe apartamente. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . 111 .3 4n [ ] W m3 K . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare). respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .

58 .consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .79 8 4 1 53 + 0. sursa T = q inc.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.G= 1 1 0 9 . 2 R q = 5. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0. II.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.378+0.-C107/1 .9. 202 şi 2 C.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.pag. 24.001/2– 2006.an +q ac.8 = 170. pag. pag.204=0.8 kWh/ m an => clasa energetică il.68 [ ] W m3 K .6 = 0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .an 2 +q =105 +60 + 5.: .B .an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.107/1.an D .5 9 GN = 0. an .205 2 kg/kWh 112 .8 kWh/ m an il.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: . cap. 7.58 < 0.din C107/1 G<GN (0.3 4⋅ 0.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. cap.

001/3 – 2006.82 + 0. II.73677) = exp 4.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.09 kg/kWh = 5.an .00 = 170. 446.0.001053.an ac.29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.52 kg/ m an 2 il.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.5569176 N R = 95.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.73677) = exp (0. B = 4.52 =34.00 + 4. 1 2 N R = exp (. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 . pag. se obţin valorile pentru: B = 0. tab.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.8 · 1.4.001053 · 170.an 2 => Total emisie CO = 33.09 = 0.2 R R CO = (q +q ) · 0.82 kg/ m an 2 inc.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.73677.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.8 · 1.1798524+4.2.205=33.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.8 kWh/ m an · 0.

15 60.an) 474 86.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.85 48.69 114 .39 99.Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.88 (kWh/an) 215350 84300.69 173010 29611.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.an) 590 210.

Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . deci renunţăm la indicele k. energie termică. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare.costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6. vom lua în considerare numai energia termică. rata de depreciere anuală a monedei = ct 9.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. dacă este cazul 7.

trebuie ca numitorul să crească.C(m) . ca din economia anuală de energie să putem C(m) . atunci X > A. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).C(m)  / (. Difernţa dintre ele este ΔVNA. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.C0 . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.( ΔCE · X ) < 0 116 . Dacă notăm raportul cu A.CE energ ) · X . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.

117 .85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.95 X=33.21/1163= 0.85-34439=49861.28/2008 =84300.06 N=16 ani Rezulta X= 33.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.59= -219260. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.59 lei = 122254 = 12.95·33. ca din economia anuală de energie să putem recupera.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. 07 10121.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.74=122254-341514. pentru asigurarea eficienţei.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.203=10121.85·0. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.21 lei/Gcal= 236. pentru asigurarea eficienţei.15 i=0.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= .

95 26. ca valoare necunoscută. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25.07 ani 10121.85 ⋅16 118 . în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12.153 lei/kWh 49861. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .

153 (kWh/an ) VII 126892.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.07 119 .203 lei/kWh. Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.

si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. 2. rezulta ca investitia este rentabila.fiind respectata prevederea art.18/2009.5 din OUG nr.13 din OUG nr. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Varianta de reabilitare II. In acelasi timp.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 . 122254 lei si se recupereaza in cca.implica un cost de cca.07 ani. 4.55 kWh/mp an .ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 7. adica 20046. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.18/2009.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. respectiv 1670.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : .In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12.07 ani.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. 3.55 lei /apartament. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei. 12. 6.153 lei/kWh. costul specific al economiei energetice fiind de 0. 5. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.60 lei .

Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.. VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 . CAP.

....98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr..37 C 170.........109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ...........11/5....34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ . şi data înregistrării (c.....62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.......str. înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99.. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .. .88 41. i.......... ........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097....................Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr.... ............... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului .... ........8 34.8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea....55/105 B B Apă caldă de consum: 108.................... Încălzire: 96...Horea.69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210. ..nr............. 372... ci) Nr........ 122 ...

02 p 10 =1.  Ccladire fara subsol p1 = 1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.02·1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1.38 – după cum urmează.8 Notare energetică 95.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.05·1. dar neetanşe p3 = 1. 120 30 21 120 G 59 .05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună.02=1.02·1.00·1.38 p8 = 1.00·1.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.05·1.05 p9 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.00·1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.10 p 7 = 1.03·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.01·1.00 p12 = 1.05·1.00 p 11 = 1.

ap. 4 cam. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit. după caz.495 0.termoizolarea terasei .25 133. Încălzire centrală cu aer cald.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. 8.04 Aria [m²] 2 383. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.6 3. 5 cam.61 9.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.1.45 372.25 21.325 0. niveluri: Subsol.  Încălzire centrală cu corpuri statice. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. etaje  Nr. ap.  . 3 cam. SE / V: 0. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. Nr.izolarea soclului cu polistiren extrudat . 4. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.440 4. Se vor prezenta la modulul de instalatii.45 m³ Sut [m²] 3 31. 2 cam.25 675.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 2. 3.325 0. 0 1 cam. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. 2 12 12 372. internate spitale.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .96 133.

54 70. superioară. mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.la nivel de racord . m. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. . . multiplu: puncte. .la nivelul corpurilor statice .Numărul sobelor: .2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. 279 .] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.la nivelul coloanelor .68 13.anul instalării . tabel nr. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . mărimea şi tipul cahlelor – tabel. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic. .Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.1. [°C] Temp.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .Tipul sobelor.disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii. .ext. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h.partea I. tur agent primar[°C] Temp. .diametru nominal: mm.22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.pag. .tip contor . 122 .6. tur agent secundar[°C] Qînc.

c.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.: funcţională.:     Puncte de consum a. . nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: ..Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.c. Ştampila şi semnătura 123 . Boiler cu acumulare.tip contor .m.Diametru serpentină. Alt sistem de preparare a. . Preparare locală pe plită. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.m.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.diametru nominal: 40mm. Auditor energetic pentru clădiri.anul instalării .existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot . cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată.c. .m. Preparare locală cu aparate de tip instant a.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare . multiplu: puncte.c. Centrală termică proprie.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit. .Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12.  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.

Legea nr.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1. 25.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . O. privind .03. Necesarul de caldura de calcul. 29/30..NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10. 6.2009 23. 21.G. 18. C 107/4-2008 . 5.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.G..Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. C 107/5-2008 .Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. 26.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor .2009 .Auditul si certificatul de performanta al cladirii.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. 14. 4. 17.Arii si volume conventionale 28. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.01. 18/04. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. GT 032-2001 .SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor.Legea 325/27.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II . C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri.Prescriptii de calcul.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 2. Cladiri de locuit. Numarul anual de grade. Necesarul de caldura de calcul.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV. 7.. 11. 20.G. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19. 3. 124 .03.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 18/04. C 107/3-2005 .. SC 007-2002 . STAS 4908/85 .03.O.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.nr.05.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire..STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16. NP 008-97 ..Norma metodologica de aplicare a O.zile 15. 24. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. nr.2002 pentru aprobarea O. 155/2009. C 107/1-2005 ..G. NP 061-02 .Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii..2009 .Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III . Anvelopa cladirii. 29/30.Manualul de instalatii de incalzire 12.01. 9. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.. 27. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. Norma Metodologica din 17. 8 . 22.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful