UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 4 .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. 3. -Zona de vant . are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime .3 kPa. -Zona de zapada . -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . 4 din SR 1907-1/97. are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.conform NP 082/2004. -categoria de importanta a constructiei conform H. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. Fig.indicativ P100/2006. si anume: 1. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. 2 . A1 din SR 1907-1 .12 g si 0. -zona eoliana: IV conf. T e = -15 º C . 5 . -Conform codului de proiectare seismica .50 Kn/mp. ag= 0.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat.70 s.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ .G R nr. 766/1967: C-normala. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. longitudine E21º 55´.

Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. 6 . 1.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.electrice. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament.canalizare. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat.a . ventilare/climatizare.2. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. apă caldă menajeră.s. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . Casa scării este încălzită în mod direct. Retele publice existente in zona: retele de apa.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire.termice.

Parametrii climatici 2.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. θi =20°C. 1. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune.3. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. direct sau indirect.4. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. astfel: 7 . 1. conform STAS 1907/1. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. 2. răcire sau condiţionarea aerului. θ retur = 70º C.

1 S 69.5 23.5 90.1 94.9 60.7 78.5 70.9 73.PI.6 65. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.4 14.6 48.3. pentru localitatea Oradea.15°c 2.6 31.2.θe = .6 Martie 5.9 71.5 76.5 108.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .9 124.9 60.2 38.8 V 27.9 74.0 10.5 70.9 99.1 78.3 59. respectiv SR 4839.9.0 Februarie 0.0 79.3. anexa A.8 Mai 15.5 23.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.2.1 78.7 78.6 95.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.6.4 119.9 74.9 49.6 E 27.6 Tabel 2.9 125.8 Iunie 18.4 64.4 64.9 73.2 Aprilie 10.8 28.2 93.8 66.6 31.0 75.0 79.7 8 .9 18.0 23.9 49.

PI (I.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.2 0.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . 3.5 19.1.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.1. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.PI (I.1.2006/PII. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 .1.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.9. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.1). temperatura interioară de calcul a clădirii.Nu este cazul.1).1 10. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.9 16.6 5. In acest caz.9.

08 56. Spatiu camera baie Vestibul.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.62 θij 20 22 18 Ajθij 431. 14 ) c a =1. 48 7799.PG. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .675 25.85 461.1 + 76.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.89 °C 259. 2 + 1383.59 4. 28 = = 19. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 . prin ventilare. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a. conform tabel 1. 6 [W ] K δ a =1.16 Σ Aj 259.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.86 Σ Aj θij 5181.48 θi θi = 5181. H H = Hv + Ht [W/K] b.casa scarii Aj 21.1 76. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.86 392. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.6 [ h − ] – nr. 08 + 56.6 1234.2 1383. 6 + 1234.8 102. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.Temperaturile pentru camera de locuit.

L=ΣU Hu . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.1 0.volumul încălzit. dublă expunere simplă expunere [W/K] c.5 0. cămine. adăpostite 0. j *A j [W/K] 11 .5 adăp. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].7 0. adăpostite 0.5 0.6 0.5 moderat 1.5 V = 1097.8 0.6 0. prin transimise.5 moderat 0.5 moderat 0.7 0.5 0.6 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].6 0.98 [m1] .5 neadăpostite 1 0. internate etc.5 0.5 adăp.9 0.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.2 0. adăpostite 0.5 0.5 adăp.7 0.5 0.5 neadăpostite 1.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.

31 295.04 L =295.97 43.25 25.16 133. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.U .09 3.25 Aj [m2] 383.91 35.72 0.58 4.48 0.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .15 [ W/K] Ls=31. j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.70 0.56 133. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .27 1.15 [m2K/W] 2.31[ W/K] 12 .96 31.25 U'j x Aj [W/K] 183.5.

1 13 .31=326.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220.6.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.69+326. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C. Tabel2. conform SR 4839. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară.15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5.5 19.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.46=547.9 16.15+31.

4 3.Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.2 0.2 10.6 5. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .0 0.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.361 -2.8 15.6 5.8 18.

15 θ i = 19.6°C 19.θ em = 9 x10. Dz = 182 zile.9°C 16.5°C 20°C 15°C 10.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C . Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar.2°C 0. Q =39 551.1.4°C 12°C 10.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].361°C .8°C 18.8 182 0 = 3.7°C iulie sept mart -5°C 5.coeficient de pierderi de caldura H = 547. 2 + 2 1x10.8°C 5. 4 − 31x 2+ 28x 0.2°C 0.6°C 10°C 5°C 0°C 5.1°C 15.361 C 25°C 20. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.89 º C . 6 + 30x 5. 6+ 3 1x 5.temperatura interioara de calcul .durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h . 2 + 31x 0.număr de ore perioada de încălzire. θ e = 3.

5.număr de ore perioada de încălzire.2.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII. 0 . A inc = 399. Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne. [kWh]. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 . F s = factorul de umbrire a suprafeţei n. cf. [ kWh] Q i = 6984.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h .(w) Dz = 182 zile.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W]. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar.

Fw=0. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. F = F Ag 1. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. 17 . 224 Aτ = = =0.68 1.67 Valorile factorilor Fh. Ff. Fo.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. g ⊥ =0.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.

82 0.9 74.6 23.6.4 78.68 0.9 64.8 43.1 70.1 59.2 [m] 1.630 0.4 124.3 31.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.5 August 0 66.60 3.7 73.2 95.2.630 N 0.6 64.5 1.96 0.804 Tabel 2.9 49.0 71.4 79.99 15.2 60.8 2.5 79.8 43.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.78 Iulie 0 76.1 73.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.630 0.6 Noiembrie 30 14.0 125.43 333.99 158.9 Aprilie 21 38.9 78.0 90.19 94.7 Iunie 0 75.9 60.78 78.19 18 .9 27.80 0.9 27.8 23.6 49.2 1.9 0 Februarie 28 18.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.6 93.60 3.5 82.8 99.8 108.6 119.804 8.1 Septembri 0 48.60 0.6.064 TOTAL 1.4 e Octombrie 9 23.6.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.35 78.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.5 31.38 0.82 1.9 Mai 0 65.5 Decembrie 31 10. Tabel 2. cu numărul de zile ale fiecărei luni.2.5 74.9 70.2 3.5 19.68 0.9 Martie 31 28.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.630 E 3.80 0.0 43.8 19.2.41 Isj [W/m2] 43.9 69.

3. Qs = 333. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.41X 4608= 1536.număr de ore perioada de încălzire. Qg si pierderi. astfel: γ= Qg QL =0. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5. QL. Determinarea factorului de utilizare preliminar.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h .Dz = 182 zile.21 19 .35 [kWh] Q g = 8520.

pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .21 . h.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .8 .88 . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).1. . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.2 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520. a = ao + τ o ao = 0.78 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. tab.aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551. 20 .

Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . 21 .4. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. astfel : 1.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3.

00 5048836.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.3.025 0.16 383.250/2 0.00 19028100.125/2 0.015 0.42 383.25 133.16 383.12/2 0.00 19028100.375 0.10 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.25 133.25 133.25 133.015 0.00 525271.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .00 40742520.42 114.02 0.0015 0.00 3581760.00 13678812.12/21 147.10 0.00 28833975.30 114.015 0.00 17461080.50 28956564.25 2969568.25 133.00 7724505.16 133.25 133.025 0.50 5036850.00 17461080.30 147.60 112505354.6.25 133.14 0.

50 s = 145.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.82 W/K . H = 547. 1J=1W/s H= 547.9998 : W/K 6.42 ºC 23 . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19. Φ a =1950 W .temperatura interioara de calcul.82 W/K .aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .63 η 1 =0.89 ºC .coeficient de transfer de caldura τ=522233.06 h a= 5.A= aria elementului C=286.9998 factorul de utilizare al aporturilor. η = 0.09 MJ/K.

2 10. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.42 16.42 16.6.6 5.8 15.42 16.42 16.42 16.0 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.42 16.4 5.6 5.4.42 16.9 16.42 16.42 16.5 19.42 16.42 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.08 -2.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile. adica 5400 ore.2 0.8 18.1 10. 24 .

8°C 18. 7.5°C 20°C 15°C 10.9°C 16.82 K .1. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .8°C 5.2°C 0.6°C 19. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.6°C 10°C 5°C 0°C 5.6.2°C 0.1°C 15.7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547.4°C 12°C 10.

89 °C .u ]*t [kWh ] Φ i .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile.08 °C . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].temperatura interioara de calcul [°C ].aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .78 m² .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile .56 [kWh\ 8. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.număr de ore perioada de încălzire.număr de ore perioada de încălzire. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .θ i = 19. [W ] Φ i . t = 225 X 24 = 5400 h . h +(1+b)*Q i . Q i =8634.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h . [ zile] [°C ]. Q L = 43811.6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 . θ e = 5.

g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. 27 .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. F w = factor de transmisie solara. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.

5 1.9 64.68 0.6 93.6 49.5 2.6 31 Noiembrie 30 14.9 0 Februarie 28 18.9 Martie 31 28.60 3.1 73.82 3.630 0.9 49.4 79.0 125.5 23.10 78.0 49.68 0.6.80 0.4 78.2 1.0 90.7 73.38 0.9 69.5 88.60 3.2 60.1 Septembri 3 48.2 95.8 99.02 94.80 0.0 71.5 79.5 31.804 28 .2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.5 74.3 31.5 August 0 66.2.6 23.9 78.8 49.10 Iulie 0 76.6 Tabel 2.8 108.4 e Octombrie 23.6 64.9 70.891 0.6 119.1 59.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 Mai 10 65.8 [m] 1.2.6.9 Aprilie 30 38.82 1.8 23.630 0.25 78.2 1.9 27.60 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.5 Decembrie 31 10.96 0.9 27.1 70.4 124.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 74.7 Iunie 0 75. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.9 60.

29 .630 E 3. astfel: Q h =Q L .număr de ore perioada de încălzire.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile . Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.78 [kWh ] Qg = 10659.10 23.630 N 0.Tabel 2. Qs = 2024.064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.38 [ kWh ] 9.6. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.23 18. t = 225 X 24 = 5400 h .23 178. si aporturile totale de caldura Qg.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.η.50 374.2.804 8.02 solare Qsj [W] 178.10 49.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811. QL.

Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. .24 .38 [ kWh ] .atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). care reprezinta raportul dintre aporturi. .Q g = 10659.8 .24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. a = ao + τ o ao = 0. 30 . a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .aporturi totale de caldura. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). astfel: Y γ= Qg QL =0. η = factor de utilizare. Qg si pierderi. QL.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.

τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. h . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.45 kWh/an 10. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.50 s= 145. τ=522233.Q rwh Qh Q th = 33156. Consumul de energie pentru incalzire . Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . inclusiv pierderile de caldura recuperate.9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156.06 [ h ] a=5. Kwh/an \kWh\ . 31 .63 η=0.45 clădirii. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. h.

15 [kWh] Q em =3877.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. Q em .64 [kWh Q em = 1381. 1B).c = 2495.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.45 . η c =0. Q h = 33156. str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.c kWh Q em . 3B). str =1381.51 kWh Q em . str +Q em .Q em =Q em . 32 .96 . Q em . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii.64=3877. Tab.51+2495. Q em .45. Q em .93 Qh = 33156.

Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. Recircularea nu exista.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. 3. i [ W/mK] λ iz =0. Distributie verticala. 5. 6. 4. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . Conductele din canalul termic sunt izolate termic.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . 2.Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului.

53 [ kWh/an ] Q rh .5 0.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.73 540 3729.26 80 8.80 16.013 0.27 3 0 0. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.00 4.23 80 8.04 kWh/an Q rh . 34 .73 0 1327.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] . Q rh .04 51.38 [ kWh/an ] Q th =17648. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.020 0.5 [m] .020 0.032 0.01 3 24. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2. cu diametrul < 100 mm.013 0. h = 8214.00 4.00 1.c.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.08 6065.Tabel 2.00 156.02 0 0.31 termic 0.00 1.01 3 0.00 0.5 0.5 0. Q d = 13771.03 540 5 0 Coloane 0.68 622.c.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.12 0.00 1.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.73 540 500.12.05 5.76 0.00 4.19 80 8.12).19 0.025 6 15.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526.

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum.92 kWh/an =38596. θ = 10 [º C ] . Qac = 25019.Q rh .temperatura apei calde de consum.183 [kJ/kgK] . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994. c = 4.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit. Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.08 kWh/an 35 .număr de persoane. Nu = 24[persoane] . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J .02 11.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.2 kg/m² J . determinat pe baza analizarii facturilor.c +Q ac .

Q ac .c =Σρ*c* V ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. θ ar = 10 [ºC] .pe perioada considerata [ ] V a .1 .c =188. c = 4. Q ac .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.c -θ ar ) kWh/an • Q a .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.2 [ kg/m² J . V ac . ρ = 983.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .34 θ ac . fara recirculare f 2 = 1.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum. V ac .8 consumata m 3 /an .c = c V ac *f 1 *f 2 .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.c *(θ ac .56 kWh/an 36 .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.c = 8606.temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.183[kJ/kgK] .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.c = m 3 /an 50 [ºC] .

00 48. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].12 37 .1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac .32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042.23 0.00 [W/mK] 0.80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.01 3 [m] 23.11. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m].73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313. i *( θ m .49 1117.32 4667.Q ac .37 [oC] 50 50 50 [oC] 8. Q ac .39 0. αa 1 = 0. Tabel 2.0462 [ W/mK] . 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C].conductivitatea termica a izolaţiei. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C. d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]. L i = lungimea conductei [m].025 0. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da .50 30.05 8 0.θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura.02 5 0.3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate. . d = ∑U i .013 [m] 0.032 0. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum. i [ W/mK] λ iz = 0.37 1813.

92 [kWh/an] Q acm =43419.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.67 16 76. Consum Consum [m2] Cam.87 14. Supr.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 .67 vestibul 25. in cazul clădirilor de locuit.8 4440 5577. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat.8 1137.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994.PIV. d = 9794.65 [kWh/an] 12.13.Q ac .62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 .

54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum. produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .l + Q f .77=6442.8 .l =1.l =6442.l = 38596. Energia primara si emisiile de CO2 13.l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f . h .02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire.energia electrica consumata pentru iluminat din S.20 [kWh/an] 13.Sv Sp < 0.l = 2.76=6135.l *f h .67+557.l = 53594. w . Qf.43+306. w .N f w.43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135. Energia primara Ep = Q f .l = f h .3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.l *f i .l +W i . Emisia de CO2 39 . produsa la sursa din combustibil gaz natural .E.1 [ kg/kWh ].w = Q acm W i .1.2.factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .l *f w.20 [kWh/an] . h .factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.77 [kWh/an] 13.

47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.02 [ kWh/an] = 53594.l *f w. III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .CO 2 +W i . w .54 [kWh/an] f .E CO 2 = Q Unde: Q Q f . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51. 14. se f i .l f .l *f i .53 kg/an 13.CO 2 kg/an = 38596.factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577.l =6442.CO 2 = f w.CO 2 = 0.3.l *f h .CO 2 = f h .l W i . Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .20 [kWh/an] f h . w .CO 2 = 0.CO 2 + Q f .factorul de emisie la arderea gazului natural. h .09 kg/kWh . h .

11 Ainc W i .l = kWh/m²an 41 .q inc = Qinc Ainc =96. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .75 m² CLASA 15. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.

Penalizari acordate clădirii certificate p1 .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .CLASA A 17.00 p4 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.03 p5 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.00 p3 .00 p2 .l =221.

coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.03 p7 .00 p9 .00 p12 .204 19.00 p8 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1. Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p11 .05 p6 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.02 p10 .p5=1.

CLADIREA DE REFERINTA 20. p0 . Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală.73667 . b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre.001053 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.B2=4. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 . luminatoare. Aceeaşi formă geometrică. qTm . pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. qtot *Po= 266.50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86. IV.consumul specific anual normal de energie minim.14 CAP.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.

l) În cazul clădirilor de locuit colective. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. cap 11. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). iar ventilarea este de tip controlată. de asemenea. unde NP reprezintă 45 .  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. cât şi la nivelul corpurilor statice.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0.7 Metodologie Partea I).staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. în aval de staţia termică compactă. .75 ori diametrul exterior al conductei.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. 9. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată. iar în cazul clădirilor publice / sociale. având o grosime de minimum 0. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. după caz: .05 W/m⋅ K. conform Metodologie Partea I. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.26. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. NP / Aînc [kWh/m²an]. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală.5 h-1. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente.

5 din normativul de faţă.4. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.25 133.9 415. Unde: 46 . mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.16 133.00 4.40 [ ] τ 273. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. p0 = 1.25 25.41 33.00 0.00.40 3. II.3 4n [ ] W m3 K .31 63. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. r) Nu se acordă penalizări conform cap. Nr.56 675. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica.68 44.

6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).8 kWh/ m an il.din C107/1 G<GN (0.B .204=0. clasa de permeabilitate .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .5 9 GN = 0.58 .79 8 4 1 53 + 0.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.6 = 0. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .pag.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).viteza de ventilare naturală a clădirii. Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .378+0. G= 1 1 0 9 . cu dublă orientare. 2 R q = 5.an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc . sursa .3 4⋅ 0.-C107/1 .68 [ ] W m3 K .58 < 0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 . clădire cu mai multe apartamente. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.11 22.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an. an .

an 2 +q =105 +60 + 5.q R T = q inc.4. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. pag.8 kWh/ m an il. pag.52 kg/ m an 2 il. tab.an 2 => Total emisie CO = 33.00 + 4.34 kg/ m an 2 24.001053.73677) = exp 4.73677) = exp (0.001053 · 170. II.73677.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.09 = 0.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23. pag.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1. II.: .34 kg/ m an 2 2 CO = 34.an ac. cap.8 · 1. cap. 202 şi 2 C.001/2– 2006.09 kg/kWh = 5.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC. se obţin valorile pentru: B = 0.82 kg/ m an 2 inc. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.82 + 0.0.1798524+4.205=33.2.107/1. 446.52 =34.001/3 – 2006. B = 4.00 = 170. 7.8 · 1.8 = 170.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.an +q T ac.an .5569176 N R = 95.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0.an q R = 170.9.29 48 . 24.8 kWh/ m an · 0.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 . este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri. mai redus decat cel aferent situatiei actuale. In principal.

96 48.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.39 86.20 38596.an) 402 221.27 (kWh/an) 160945.91 111083.31 88457.88 96.14 51 .87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.an) 277.44 54.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.46 63753.

energie termică. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5.costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1. rata de depreciere anuală a monedei = ct 4. dacă este cazul 2. 52 .costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . deci renunţăm la indicele k. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. vom lua în considerare numai energia termică.

CE energ ) · X . Difernţa dintre ele este ΔVNA. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.C(m) .( ΔCE · X ) < 0 53 .C0 .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .C(m)  / (.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .

95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. pentru asigurarea eficienţei.31 kWh an QINC = 88457.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. ca din economia anuală de energie să putem recupera.44·0. Dacă notăm raportul cu A.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487. ca din economia anuală de energie să putem recupera. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică. 54 .42 lei = 116316 = 7.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.87=72487.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .15 i=0.28/2008 =160945.31-88457.203=14714. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale.06 N=16 ani Rezulta X= 33.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.59= -380166. trebuie ca numitorul să crească.21 lei/Gcal= 236. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.90 14714.74=116316-341514. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi. atunci X > A. pentru asigurarea eficienţei.21/1163= 0.95 · 33. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.95 X=33.

în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. 95 26. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.100 lei/kWh 72487.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0. 44 ⋅16 55 . ca valoare necunoscută.90 ani 14714. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.203 lei/kWh. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7.90 56 .100 (kWh/an ) V1 72487.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.

Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.sol. adica 18495.18/2009.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.55 kWh/mp an .conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant. si implicit la diminuarea facturilor de energie. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii . functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.Deoarece OUG nr. 7.13 din OUG nr.implica un cost de cca. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.60 lei .Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. 7.18/2009. 2. 57 . 4.90 ani. 5.Varianta de reabilitare V1(S1) .fiind respectata prevederea art. 6. 3.iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer. rezulta ca investitia este rentabila.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei.30 lei /apartament.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.90 ani.100 lei/kWh.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii. 116 316 lei si se recupereaza in cca.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera. In acelasi timp.apa.5 din OUG nr.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. respectiv 1541.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. costul specific al economiei energetice fiind de 0.

VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

i.45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097..Horea...........14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221.... . 372........... ci) Nr.......98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr..8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea...8 34.......... ....55/105 B B Apă caldă de consum: 108...34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ..109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: .27 51.11/5.... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86. certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ...... şi data înregistrării (c....nr.......... ...47 C 170............. Încălzire: 96.... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .....Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr.........str........... ........ 59 ..........62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.. .........................

dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.38 – după cum urmează.01  Ferestre / uşi în stare bună.  Ccladire fara subsol p1 = 1.8 Notare energetică 95. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5. dar neetanşe p3 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.00 60 30 21 .

02=1.00·1.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.02 p 10 =1.05 p9 = 1.00 p 11 = 1. niveluri: Subsol. 1. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr.10 P0=1·1. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine.01·1. Se vor prezenta la modulul de instalatii. 3. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit. 2 12 12 293.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.00 p12 = 1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . 4 cam. 3 cam. 1.termoizolarea terasei .03·1. etaje  Nr. 5 cam.64 293. Nr. 2.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 . INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 4.05·1.05·1.02·1. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1.64 m³ Sut [m²] 3 24. după caz.00·1. 0 1 cam. ap.02·1.05·1.izolarea soclului cu polistiren extrudat .00·1. 2 cam. internate spitale.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. ap.

mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156.96 133.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară. SE / V: 0. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . multiplu: puncte.6 3. . mărimea şi tipul cahlelor – tabel.Tipul sobelor.440 4.tip contor 62 .] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.54 70.25 675. - Contor de căldură: .Numărul sobelor: . cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.25 133.6. superioară.partea I.disponibil de presiune (nominal): mmCA . 279 .diametru nominal: 40 mm.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. .04 Aria [m²] 2 383.  Încălzire centrală cu corpuri statice.495 0.1. Încălzire centrală cu aer cald.pag.25 21.68 13.61 2.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. tabel nr.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii.325 0. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.325 0.

. - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m.anul instalării . mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.la nivelul corpurilor statice .la nivelul coloanelor . tur agent primar[°C] Temp. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. [°C] Temp. . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3.ext. . Diametru serpentină. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . . tur agent secundar[°C] Qînc.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .. Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h.la nivel de racord .

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

Consumul anual specific total de energie 18. Modificarea valorii nete actualizate 25. VI.Calculul coeficientilor de pierderi 5. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Necesarul de caldura pentru incalzire 10. VIII .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. II. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Costul unitatii de energie economisita CAP. Temperaturi de calcul 4. V Analiza energetica CAP. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Calculul aporturilor de caldura 9. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Nota Energetica CAP.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 .Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12. Concluzii CAP. Definirea cladirii de referinta 21. Emisiile de CO2 CAP.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Parametrii climatici 3.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. IV Cladirea de referinta 20. Masuri 2. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. VARIANTA I Date Generale 1.Consumul de energie pentru iluminat 13.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul specific anual de energie 23. I Introducere CAP. VII. Analiza economica 24. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24.

cu urmatoarele precizari: 1. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante . coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . 4. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie. 3. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor.este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata.18/2009 .Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii. 13. urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL.18/2009. 8.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata. 10.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica. aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari . 5. 11. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice.28/2008.13 din OUG 18/2009. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica. deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. 69 . 12. cu urmatoarea precizare . 6. 2. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. 7. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr. reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 15. 9. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an .La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat .Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%.

conform NP 082/2004. 4 din SR 1907-1/97. Fig. 766/1967: C-normala. are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. A1 din SR 1907-1 . Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . -Zona de vant .70 s. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). longitudine E21º 55´.50 Kn/mp. -zona eoliana: IV conf. ag= 0. -categoria de importanta a constructiei conform H.3 kPa. 70 . cu presiunea mediata pe 10 minute de 0.12 g si 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. 2 . si anume: 1. 3. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . -Conform codului de proiectare seismica . T e = -15 º C .indicativ P100/2006. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. -Zona de zapada . altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse.G R nr.conform Cod CR 1-1-3 /2005 .

canalizare.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. ventilare/climatizare. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.2.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.s. 71 .electrice.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Retele publice existente in zona: retele de apa.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.a .termice. Casa scării este încălzită în mod direct. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. apă caldă menajeră. 1. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament.

conform STAS 1907/1.4.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. Parametrii climatici 2.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. 1. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. θ retur = 70º C. astfel: 72 . 1. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. 2. răcire sau condiţionarea aerului.3. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. θi =20°C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. direct sau indirect.

PI.9 124.9 73. anexa A.7 78.0 79.9 49.0 79.9 18.5 23.9 49.8 V 27.5 76.9 73.9 99.6 48. respectiv SR 4839.9 60.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.0 75.8 28.9 74.1 S 69.6 65.2.5 23.6 Tabel 2.6 E 27.1 78.7 73 .9 125.8 Iunie 18.4 14.4 64.2 Aprilie 10.3 59.θe = .9.6.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .7 78.6 95. pentru localitatea Oradea.15°c 2.4 64.2 38. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.0 Februarie 0.9 71.0 10.9 74.5 70.5 108.6 31.6 Martie 5.4 119.3.1 78.5 90.2 93.6 31.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.1 94.3.9 60.5 70.0 23.8 66.8 Mai 15.

9.2006/PII.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 . In acest caz.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.1). temperatura interioară de calcul a clădirii. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .PI (I. se calculeaza pe bază de bilanţ termic. 3.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.1.9 16.1. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.2 0.Nu este cazul.1.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.5 19.1 10.6 5. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.PI (I.1.9.1).

conform tabel 1.1 76.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0. Spatiu camera baie Vestibul.6 1234. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . 28 = = 19. 48 7799. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 . 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.Temperaturile pentru camera de locuit.16 Σ Aj 259.PG.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.casa scarii Aj 21.48 θi θi = 5181.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.675 25.6 [ h − ] – nr. prin ventilare.2 1383. 2 + 1383. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b. 08 + 56. 6 + 1234.86 Σ Aj θij 5181. H H = Hv + Ht [W/K] b.86 392.85 461.1 + 76. 6 [W ] K δ a =1. 14 ) c a =1.8 102.59 4.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.89 °C 259. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.08 56.

5 V = 1097.6 0.5 adăp.5 moderat 1.5 adăp.5 moderat 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.1 0.7 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.5 moderat 0.5 0. adăpostite 0. cămine.6 0.5 0.2 0. adăpostite 0. prin transimise.8 0.5 neadăpostite 1 0.5 0. internate etc. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.6 0.98 [m1] .69 [W/K] c.5 0.6 0.5 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 0.7 0.7 0.5 neadăpostite 1. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. L=ΣU Hu .volumul încălzit. adăpostite 0. j *A j [W/K] 76 .9 0. dublă expunere simplă expunere Hv = 220.5 adăp.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

361 C 25°C 20.2°C 0.9°C 16. 2 + 31x 0.8°C 18.1°C 15.8 182 0 = 3. 4 − 31x 2+ 28x 0.6°C 19.6°C 10°C 5°C 0°C 5. 2 + 2 1x10.θ em = 9 x10. 6+ 3 1x 5.5°C 20°C 15°C 10.4°C 12°C 10.2°C 0.8°C 5. 6 + 30x 5.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W]. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .

(w) = 0 .78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . A inc = 399. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n. [ kWh] Q i = 6984. F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.număr de ore perioada de încălzire.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. PII. [kWh]. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . cf.Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente.

1 70. F = F Ag 1.5 74.8 23.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.8 43.1 73.9 74.9 78.1 59. Tabel 2. cu numărul de zile ale fiecărei luni.6 49.6 119.6 64. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.5 19.9 64.9 Mai 0 65. Ff.0 71.4 78.9 27.6 93.68 1.78 Iulie 0 76.0 90. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 .8 99.8 108.0 125.6.9 60.6 23.67 Valorile factorilor Fh. g ⊥ =0. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. Fo.4 79.2 60. 224 Aτ = = =0.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.5 79.9 69.7 73.9 27.2.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.5 31.5 August 0 66.1 Septembri 0 48.5 Decembrie 31 10.9 49.19 94.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.2 95.9 Martie 31 28.9 Aprilie 21 38.9 0 Februarie 28 18.5 82.3 31.4 124.78 78. Fw=0.35 78.4 e Octombrie 9 23.0 43.6 Noiembrie 30 14.9 70.7 Iunie 0 75.

41 Isj [W/m2] 43.41X 4608= 1536.804 Tabel 2.96 0.68 0.80 0.38 0.6.5 1.2.630 E 3.630 0.43 333.2 3. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.60 3.80 0.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.35 [kWh] Q g = 8520.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.6.630 0.064 TOTAL 1.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .99 15. Qs = 333.60 3.2 [m] 1.2 1.8 2.8 43.630 N 0.82 0.60 0.82 1.68 0.2.99 158.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.8 19.număr de ore perioada de încălzire.804 8.19 Dz = 182 zile.

23 Q g = 8520. QL.23 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.78 .pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 .aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248. Qg si pierderi.78 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . astfel: γ= Qg QL =0. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.

Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).2 . tab. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. h.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .8 . Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . astfel : 8. a = ao + τ o ao = 0. Pentru pereti interiori 85 . .1.

Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.015 0.25 133.375 0.25 133.250/2 0.00 17461080.00 5048836.025 0.00 28833975.3.25 133.6.02 0.30 114.125/2 0.015 0.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .00 13678812.16 383.015 0.30 147.00 525271.25 133.25 133.25 2969568.12/21 147.00 40742520.25 133.42 114.00 3581760.25 133.50 28956564.00 7724505. Tabel 2.16 133.00 19028100.12/2 0.00 17461080.0015 0.60 112505354.10 0.16 383.00 19028100.42 383.10 0.14 0.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.50 5036850.025 0.

coeficient de transfer de caldura τ=522233.9997 : W/K 6.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286.89 ºC .09 MJ/K.82 W/K . η = 0.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire . Φ a =1950 W . 1J=1W/s H= 547. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.50 s = 145. H = 502.9997 factorul de utilizare al aporturilor.temperatura interioara de calcul.01 ºC 87 .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.06 h a= 5.63 η 1 =0.07 W/K .

8 15.01 16.01 16.8 18.01 16.6 5.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.2 0.68 -2.01 16.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20. 88 .01 16.01 16.01 16.4.01 16.1 10. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.01 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2. adica 5208 ore.6 5.9 16.01 16.5 19.2 10.01 16.0 0.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.4 4.6.

6°C 10°C 5°C 0°C 5.9°C 16.2°C 0.8°C 18.2°C 0. 7. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.5°C 20°C 15°C 10.7°C iulie sept mart -5°C 6.1°C 15. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .8°C 5.4°C 12°C 10.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.6°C 19.

coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19. [W ] Φ i .68 °C .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].81 [kWh\ 8.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile.07 K .temperatura interioara de calcul [°C ]. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. θ e = 4.u ]*t [kWh ] Φ i .Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .număr de ore perioada de încălzire.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h .89 °C .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile .78 m² . h +(1+b)*Q i . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . [ zile] [°C ]. Q L = 39770. 90 .

= factorul parţial de corecţie pentru proeminente. 91 .număr de ore perioada de încălzire. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.t = 217 X 24 = 5208 h . Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. Q i =8280.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²].72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului.

9 27.9 64.93 94.0 125.13 Iulie 0 76.9 Martie 31 28.2 60.4 78.6 31 Noiembrie 30 14.9 Aprilie 30 38.2 95.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 69. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.9 0 Februarie 28 18.6 64.2.9 27.5 August 0 66.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.5 Decembrie 31 10.8 108. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.6 93.9 Mai 5 65.8 23.6 23.6. Tabel 2.23 78.9 74.1 59.1 70.5 21.13 78.9 78.9 49.4 124.1 Septembri 0 48.9 70.5 79. F w = factor de transmisie solara.0 71.9 60.3 31.7 73.5 74.4 e Octombrie 23.8 99.5 79.6 49.6 92 .0 90.1 73.6 119.4 79.7 Iunie 0 75.0 48.5 31.8 48.

80 0.68 0.630 N 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.număr de ore perioada de încălzire.6.804 Tabel 2.6.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.05 Isj [W/m2] 48.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.63 367. Qh 93 .38 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.71 174.5 1.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.13 48.80 0.630 0.630 E 3. t = 222 X 24 = 5208 h .804 8.60 3.60 0.82 1.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.59 [kWh ] Qg = 10162. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.2 1.93 Dz = 217 zile .630 0.8 2.60 3.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.31 [ kWh ] 9.2 3.064 TOTAL 1.2 [m] 1.71 17.68 0.2.13 21. Qs = 1911.96 0.82 0.2.

g η = factor de utilizare.81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. Qg si pierderi. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. .31 [ kWh ] . QL.ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L .aporturi totale de caldura.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.η. astfel: Y γ= Qg QL =0. si aporturile totale de caldura Qg. QL.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. = 10162.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. care reprezinta raportul dintre aporturi.

a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .55 kWh/an 95 . τ=522233.50 s= 145.8 .63 η=0.25 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).γ= 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0. h.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .9997 Q h =29611. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.06 [ h ] a=5.

Q em =Q em . Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. 96 . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.c kWh Q em . str +Q em . Kwh/an \kWh/an\ . in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. Consumul de energie pentru incalzire . inclusiv pierderile de caldura recuperate.55 incalzirea clădirii.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10. h .Q rwh Qh Q th = 29611. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.

81 kWh Q em .82 [kWh Q em = 1233.93 Qh = 29611.96 .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Q em . Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. str =1233. 3B). Q h = 29611.55 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.c = 2228. Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7.63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. η c =0. Tab. Q em . 1B).55. Q em .eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. 97 .81+2228.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.63 [kWh] Q em =3462.82=3462.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.

Conductele din canalul termic sunt izolate termic.8. 10.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . Distributie verticala. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ). i [ W/mK] λ iz =0.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 12. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Recircularea nu exista. 9. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11.

19 0.00 4.96 5849.04 51.01 3 0. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri. 99 . Q d = 13381. h = 8021.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.12 0.00 4. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.73 520 482.62 Racordur i L ea = 4 [m] .35 [ kWh/an ] Q rh .05 5.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.5 [m] .032 0.72 [ kWh/an ] Q th =16844.26 80 8.01 3 24.55 0.00 0.12).67 3 8 0.020 0.98 kWh/an Q rh .c.013 0. cu diametrul < 100 mm.020 0.40 699.02 0 0.013 0.73 520 3596.03 520 5 8 Coloane 0.19 80 8.025 6 15.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.80 16.5 0.00 1.12.5 0. Q rh .5 0.73 8 1280.c.00 1.00 4.23 80 8.00 156.52 termic 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.00 1.

număr de persoane. determinat pe baza analizarii facturilor. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.temperatura apei calde de consum.Q rh . θ ac = 60 [º C 100 . c = 4.183 [kJ/kgK] .92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J . Vac = 438 m 3 /an ] .2 kg/m² J .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c +Q ac . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. Nu = 24[persoane] . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.

c =188.183[kJ/kgK] .pe perioada considerata [ ] V a .θ ar = 10 [º C ] .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.V ac [ m3 perioada ] V ac = 700.1 .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.c -θ ar ) kWh/an • Q a .c = m 3 /an 50 [ºC] .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum. 101 .2 [ kg/m² J .08 kWh/an Q ac .c *(θ ac .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.c = c V ac *f 1 *f 2 .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum. Qac = 25019.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. c = 4.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1. V ac .c =Σρ*c* V ac . fara recirculare f 2 = 1.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .8 consumata m 3 /an . V ac .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.34 θ ac .

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

80 kg/an 13.09 kg/kWh .factorul de emisie la arderea gazului natural. III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .3.CO 2 = 0.CO 2 = f w. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399. Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86.f h . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41. se f i . 14.37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .75 m² 105 .CO 2 = 0.factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.

l = kWh/m²an CLASA A 106 .11 Ainc W i .CLASA 15.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.

coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.00 p2 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.03 p7 .03 p5 .88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .17.l =210.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .00 p4 .00 p3 .05 p6 .

00 p8 .001053 .00 p9 .p7=1. p0 .00 p11 .06 po = Π Pi = 1.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii. Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.B2=4.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1. 108 .consumul specific anual normal de energie minim.73667 .02 p10 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p12 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1. qTm .coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.

considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală. luminatoare. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. 9.7 Metodologie Partea I). f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. iar în cazul clădirilor publice / sociale. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap.3.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0.qtot *Po= 253.5 h-1.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a.26. cap 11. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate.89 kWh/m²an N = 99. conform Metodologie Partea I. CLADIREA DE REFERINTA 20. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. 109 . Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. iar ventilarea este de tip controlată.

q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.40 3.00 4.68 44. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. l) În cazul clădirilor de locuit colective.31 110 63.25 133. cât şi la nivelul corpurilor statice. .41 33. r) Nu se acordă penalizări conform cap.4.05 W/m⋅ K. k) În cazul sursei de căldură centralizată. i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare.16 133.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. NP / Aînc [kWh/m²an]. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. de asemenea.9 415.00 0.22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate.56 675. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi.3 1. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective).25 25. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0.5 din normativul de faţă. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. având o grosime de minimum 0. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.00. în aval de staţia termică compactă.40 1 1 1 1 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. p0 = 1.75 ori diametrul exterior al conductei. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. Nr. II. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz).

ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).viteza de ventilare naturală a clădirii. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului). cu dublă orientare.Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. 111 . 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . clădire cu mai multe apartamente.3 4n [ ] W m3 K . clasa de permeabilitate .

an D . 2 R q = 5.9. an .11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .58 .: . 24. 7.3 4⋅ 0. II.107/1.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an. pag.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.8 kWh/ m an => clasa energetică il.an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.205 2 kg/kWh 112 . cap.001/2– 2006.204=0.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .79 8 4 1 53 + 0.an 2 +q =105 +60 + 5. pag. cap.pag.B .68 [ ] W m3 K .8 = 170.5 9 GN = 0. 202 şi 2 C.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0. sursa T = q inc.din C107/1 G<GN (0.58 < 0.G= 1 1 0 9 .6 = 0.an +q ac.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.378+0.8 kWh/ m an il.-C107/1 .

73677) = exp (0.09 = 0.4.an .an ac.73677. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 .29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.2 R R CO = (q +q ) · 0. II.001/3 – 2006.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0. tab.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.8 · 1.001053.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1. 1 2 N R = exp (. se obţin valorile pentru: B = 0.73677) = exp 4.001053 · 170. B = 4.00 + 4.52 kg/ m an 2 il.8 kWh/ m an · 0.205=33. 446.82 kg/ m an 2 inc.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.1798524+4.0.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.8 · 1.82 + 0. pag.09 kg/kWh = 5.an 2 => Total emisie CO = 33.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.00 = 170.52 =34.2.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.5569176 N R = 95.

Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.69 114 .85 48.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.an) 590 210.39 99.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.an) 474 86.15 60.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.88 (kWh/an) 215350 84300.69 173010 29611.

costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. dacă este cazul 7. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. rata de depreciere anuală a monedei = ct 9. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. deci renunţăm la indicele k. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6. vom lua în considerare numai energia termică. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. energie termică.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

atunci X > A.C0 . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) . Difernţa dintre ele este ΔVNA. trebuie ca numitorul să crească. Dacă notăm raportul cu A.( ΔCE · X ) < 0 116 .C(m) . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) . adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. ca din economia anuală de energie să putem C(m) .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).CE energ ) · X .C(m)  / (. Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .

într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.85-34439=49861.21/1163= 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera.59 lei = 122254 = 12. pentru asigurarea eficienţei.06 N=16 ani Rezulta X= 33. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.85·0.15 i=0. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.59= -219260.203=10121.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= .95·33.95 X=33. pentru asigurarea eficienţei.74=122254-341514.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.28/2008 =84300.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. 07 10121.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0. 117 .conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. ca din economia anuală de energie să putem recupera.21 lei/Gcal= 236.

relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).07 ani 10121.85 ⋅16 118 . în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12.153 lei/kWh 49861. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.95 26.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. ca valoare necunoscută.

07 119 . Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.153 (kWh/an ) VII 126892.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.

07 ani.18/2009.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 .18/2009. rezulta ca investitia este rentabila. 6. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.13 din OUG nr. respectiv 1670.fiind respectata prevederea art. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. 5. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei.55 lei /apartament. 2. 7.Varianta de reabilitare II.153 lei/kWh.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.5 din OUG nr. adica 20046. costul specific al economiei energetice fiind de 0. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. 4.60 lei . Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 122254 lei si se recupereaza in cca.55 kWh/mp an . 3.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. 12.07 ani.implica un cost de cca. In acelasi timp.

Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza. CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 ..

.45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097..... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99..............88 41..11/5. certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ............. Încălzire: 96....34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .... ci) Nr......... ..37 C 170................ 122 .......98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.......Horea....nr. ...8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .....str....... i.. 372.......62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16......... şi data înregistrării (c.....55/105 B B Apă caldă de consum: 108...........Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr. ..69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210...........8 34...... ....109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ... .........

00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.8 Notare energetică 95.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.05·1.00 p12 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.38 p8 = 1.10 p 7 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună. APĂ CALDĂ DE CONSUM.  Ccladire fara subsol p1 = 1.00 p 11 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.03·1.05·1.01·1.38 – după cum urmează.02·1.00·1.05 p9 = 1.02·1.05·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.02=1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1. dar neetanşe p3 = 1.00·1.00·1. 120 30 21 120 G 59 .02 p 10 =1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.

04 Aria [m²] 2 383. niveluri: Subsol. 4 cam.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. ap.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.96 133. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. etaje  Nr.325 0. 2 cam. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. 4. 5 cam. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. 0 1 cam.45 372. internate spitale. 3. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.  . 8. SE / V: 0. 3 cam.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. ap.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0.izolarea soclului cu polistiren extrudat . Nr. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.61 9. 2 12 12 372.  Încălzire centrală cu corpuri statice.325 0. 2.495 0.25 675. Încălzire centrală cu aer cald. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.6 3.termoizolarea terasei . Se vor prezenta la modulul de instalatii. după caz.25 133.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.25 21.45 m³ Sut [m²] 3 31.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .440 4. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.1.

tur agent secundar[°C] Qînc.ext. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp.la nivelul coloanelor .pag. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic.6. multiplu: puncte. tur agent primar[°C] Temp.anul instalării . .la nivelul corpurilor statice .disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .tip contor .la nivel de racord .partea I. 279 . mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.Numărul sobelor: . . [°C] Temp.68 13. m.diametru nominal: mm. .54 70.1. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. . . superioară.22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. tabel nr.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . . .   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii. 122 .Tipul sobelor. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

[mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.anul instalării ..: 48 Numărul de obiecte sanitare . Alt sistem de preparare a.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic. multiplu: puncte.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit. .Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.m.c.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot . Boiler cu acumulare. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: . . Centrală termică proprie.Diametru serpentină.tip contor .m.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.c.m. Auditor energetic pentru clădiri.Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12. Preparare locală pe plită. Ştampila şi semnătura 123 . .c. . Preparare locală cu aparate de tip instant a.diametru nominal: 40mm. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată.  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.: funcţională.m.c.:     Puncte de consum a.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.

25. C 107/1-2005 .03.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. NP 008-97 . 14. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19. O.nr. 22.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV.G. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. 9.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. C 107/5-2008 . STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.G..Legea 325/27. 27.03. 11.2002 pentru aprobarea O.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . GT 032-2001 . 18/04.01.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III . SC 007-2002 .Manualul de instalatii de incalzire 12. Legea nr. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. 17. Numarul anual de grade.. 18/04.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . C 107/3-2005 . Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor.O.Prescriptii de calcul. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri..NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.2009 23. 24.Auditul si certificatul de performanta al cladirii. 7. 18. NP 061-02 . EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II . 26. STAS 4908/85 .Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10. 8 . 21. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. Necesarul de caldura de calcul.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. 3. Anvelopa cladirii..Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit... Norma Metodologica din 17. privind . 5. 4.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29..GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.. Cladiri de locuit.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit.G. nr.Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 29/30.03. 6.2009 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1.. 20.Arii si volume conventionale 28.05. Necesarul de caldura de calcul. C 107/4-2008 .2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 2.Norma metodologica de aplicare a O. 124 .2009 . în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.G.zile 15.01. 29/30.