UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 4 .

3. 4 din SR 1907-1/97. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate. 2 . ag= 0.conform NP 082/2004. T e = -15 º C . 766/1967: C-normala. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. -categoria de importanta a constructiei conform H. A1 din SR 1907-1 . altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. si anume: 1.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . -Zona de zapada . cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. -zona eoliana: IV conf.12 g si 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1.70 s.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. -Conform codului de proiectare seismica . 5 .1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . longitudine E21º 55´. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime .50 Kn/mp.indicativ P100/2006. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. Fig. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. -Zona de vant .G R nr.3 kPa.

termice.2. apă caldă menajeră. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. 1. 6 .a . În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Casa scării este încălzită în mod direct.canalizare. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .electrice.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. ventilare/climatizare.s.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. Retele publice existente in zona: retele de apa.

Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.4. Parametrii climatici 2. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. răcire sau condiţionarea aerului. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). astfel: 7 . θ retur = 70º C. 2. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. 1.3. direct sau indirect. conform STAS 1907/1.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. θi =20°C.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C.

8 28.9 60.2 Aprilie 10.9 49.8 Iunie 18.8 66. pentru localitatea Oradea.9 125.6 Martie 5.7 78.5 23.6.2.7 8 .2.5 90.5 76.5 23.θe = .6 31.1 78.2 93.15°c 2.PI.0 79.9 71.4 64.9 74.6 48.9 60.9 74.0 75.6 E 27.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.6 95.3.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.6 Tabel 2.3 59.0 23. respectiv SR 4839.7 78.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .1 78.9 18.4 119. anexa A.9 124.4 64.5 108.0 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 73.1 S 69.0 79.6 65.6 31.4 14.1 94.9 99.8 Mai 15.9 49.9.2 38.3.0 Februarie 0.5 70.5 70.9 73.8 V 27.

Nu este cazul. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 . temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.PI (I.9.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .5 19.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.1 10.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.9 16.1.2006/PII. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.1. In acest caz.1). 3.PI (I.1. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.2 0.1.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001. temperatura interioară de calcul a clădirii.1).9. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.6 5.

86 Σ Aj θij 5181. 2 + 1383. conform tabel 1.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.1 + 76.PG.6 [ h − ] – nr.86 392. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. prin ventilare.16 Σ Aj 259. 08 + 56.8 102. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.Temperaturile pentru camera de locuit.89 °C 259.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 28 = = 19.59 4.2 1383. 14 ) c a =1.casa scarii Aj 21.08 56.85 461.1 76. 48 7799.48 θi θi = 5181. H H = Hv + Ht [W/K] b. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 . 6 [W ] K δ a =1.6 1234.675 25. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. Spatiu camera baie Vestibul.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . 6 + 1234. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a.

Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].5 moderat 0.volumul încălzit.2 0.5 0.6 0. dublă expunere simplă expunere [W/K] c.98 [m1] .5 adăp.5 adăp.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220.6 0.8 0. adăpostite 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 neadăpostite 1 0. internate etc.5 moderat 0.5 V = 1097. j *A j [W/K] 11 . adăpostite 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.1 0.7 0. L=ΣU Hu . prin transimise.7 0.5 0.5 0.7 0.5 0.6 0. cămine.5 moderat 1. adăpostite 0.5 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.9 0.6 0.5 adăp.5 neadăpostite 1.5 0.

96 31.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .16 133. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .5.91 35.56 133.15 [ W/K] Ls=31.09 3.04 L =295.97 43.25 25.70 0.58 4.27 1.31[ W/K] 12 .72 0.15 [m2K/W] 2.48 0.U .25 Aj [m2] 383.25 U'j x Aj [W/K] 183.31 295. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2. j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.

conform SR 4839.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220.15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.1 13 .46=547.9 16.6.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.31=326.15+31.5 19.69+326. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct. Tabel2.

7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.6 5.4 3.2 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .6 5.8 15.8 18.361 -2.Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.2 0.0 0.

8°C 5. 6+ 3 1x 5.număr de ore perioada de încălzire.361°C .θ em = 9 x10. 6 + 30x 5.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].7°C iulie sept mart -5°C 5.durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h .6°C 10°C 5°C 0°C 5.4°C 12°C 10. 2 + 2 1x10. θ e = 3.coeficient de pierderi de caldura H = 547.15 θ i = 19. Dz = 182 zile. Q =39 551. 4 − 31x 2+ 28x 0.5°C 20°C 15°C 10.2°C 0.89 º C .8°C 18.2°C 0.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .8 182 0 = 3.1°C 15. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.9°C 16.temperatura interioara de calcul .1.6°C 19.361 C 25°C 20. 2 + 31x 0.

2. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.(w) Dz = 182 zile. pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W]. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 . cf.număr de ore perioada de încălzire.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .5. 0 . Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne. A inc = 399. [ kWh] Q i = 6984.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate .Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. [kWh].

Fw=0. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. Ff. g ⊥ =0.67 Valorile factorilor Fh.68 1. 224 Aτ = = =0. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. Fo. 17 . F = F Ag 1.

8 43.9 60.9 74.80 0.80 0.2.2 [m] 1.60 0.5 19.60 3.8 108.6.8 99.43 333.68 0.5 August 0 66. Tabel 2.2.99 158.4 124.0 71.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.9 0 Februarie 28 18.9 Aprilie 21 38.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.9 49.064 TOTAL 1.38 0.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.630 E 3.6 49. cu numărul de zile ale fiecărei luni.8 23.1 70.68 0.7 73.9 27.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6.5 74.4 79.5 1.35 78.60 3.9 69.0 125.4 e Octombrie 9 23.78 78.78 Iulie 0 76.8 43.3 31.9 Martie 31 28.19 18 .82 1.5 31.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.1 73.2.630 0.9 64.2 60.2 3.1 Septembri 0 48.9 27.630 0.9 78.96 0.630 N 0.6 93.8 19.6 64.6 119.2 95.6 23.8 2.4 78. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.0 90.9 Mai 0 65.804 8.5 82.804 Tabel 2.5 79.0 43.99 15.1 59.7 Iunie 0 75.82 0.2 1.6.19 94.9 70.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.6 Noiembrie 30 14.41 Isj [W/m2] 43.5 Decembrie 31 10.

78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5. Qs = 333.3.număr de ore perioada de încălzire. QL. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.Dz = 182 zile. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.21 19 . Qg si pierderi. astfel: γ= Qg QL =0.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h .41X 4608= 1536.35 [kWh] Q g = 8520. Determinarea factorului de utilizare preliminar.

78 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0.aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551. tab. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520.88 .1.8 . 20 . h. a = ao + τ o ao = 0.2 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . . Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .21 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.

4. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. astfel : 1. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . 21 . Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5.

015 0.10 0.42 383.16 383.00 3581760.375 0.50 5036850.00 7724505.25 133.25 133.015 0.50 28956564.02 0.00 28833975.16 133.00 19028100.00 13678812.00 17461080.00 17461080.30 114.30 147.00 525271.00 19028100.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.25 133.025 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.015 0.42 114.25 133.3.60 112505354.6.16 383.14 0.12/2 0.00 40742520.25 2969568.0015 0.25 133.25 133.12/21 147.10 0.25 133.250/2 0.125/2 0.00 5048836.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .025 0.

06 h a= 5. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19. H = 547. Φ a =1950 W .9998 : W/K 6.89 ºC .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .9998 factorul de utilizare al aporturilor.50 s = 145. η = 0.coeficient de transfer de caldura τ=522233.temperatura interioara de calcul.82 W/K .63 η 1 =0.82 W/K . 1J=1W/s H= 547.09 MJ/K.A= aria elementului C=286.42 ºC 23 .

1 10. 24 .42 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.42 16. adica 5400 ore.6 5.4 5.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.8 18.42 16.4.2 0.42 16.0 0.42 16.08 -2. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.42 16.42 16.6 5.9 16.42 16.42 16.8 15.6.42 16.2 10.42 16.5 19.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile.

7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547.2°C 0.6°C 10°C 5°C 0°C 5.8°C 5.1°C 15.5°C 20°C 15°C 10. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20. 7.8°C 18.6°C 19.82 K . avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .2°C 0.1.4°C 12°C 10.9°C 16.6. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.

h +(1+b)*Q i .temperatura interioara de calcul [°C ]. h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei. [W ] Φ i .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ]. [ zile] [°C ].număr de ore perioada de încălzire.08 °C . Q i =8634.78 m² .6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile . θ e = 5.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .număr de ore perioada de încălzire.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h .θ i = 19. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .56 [kWh\ 8. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. t = 225 X 24 = 5400 h . Q L = 43811.u ]*t [kWh ] Φ i .89 °C .

[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F w = factor de transmisie solara. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. 27 . F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului.

6 Tabel 2.5 2.8 49.5 74.9 64.60 0.4 e Octombrie 23.9 27.2 60.0 125.2.68 0.9 78. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2 1.02 94.10 Iulie 0 76.60 3.891 0.5 23.6 93.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 60.9 49.68 0.6 23.5 Decembrie 31 10.0 90.9 Mai 10 65.630 0.804 28 .6.9 74.1 59.7 73.1 70.0 71.96 0.6.9 69.2 1.5 79.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1 Septembri 3 48.9 70.4 124.7 Iunie 0 75.80 0.9 Aprilie 30 38.8 [m] 1.82 1.8 108.6 64.82 3.5 1.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.4 79.6 49.6 31 Noiembrie 30 14.5 88.0 49.9 Martie 31 28.5 August 0 66.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.38 0.2.80 0.8 99.3 31.9 0 Februarie 28 18.10 78.8 23.60 3.630 0.9 27.1 73.6 119.4 78.25 78.2 95.5 31.

38 [ kWh ] 9. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii. astfel: Q h =Q L .η.10 23. Qs = 2024.02 solare Qsj [W] 178.2.50 374. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. QL.630 E 3. 29 .804 8.630 N 0.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.6. t = 225 X 24 = 5400 h .10 49.Tabel 2.23 18.număr de ore perioada de încălzire.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.23 178.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile .56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. si aporturile totale de caldura Qg.064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49.78 [kWh ] Qg = 10659.

. Qg si pierderi.8 .38 [ kWh ] . a = ao + τ o ao = 0.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. 30 .24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. care reprezinta raportul dintre aporturi.Q g = 10659.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).24 . η = factor de utilizare.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0.aporturi totale de caldura. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . astfel: Y γ= Qg QL =0. QL. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .

63 η=0.9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.50 s= 145. Consumul de energie pentru incalzire . Kwh/an \kWh\ .06 [ h ] a=5.45 clădirii. h . h.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. inclusiv pierderile de caldura recuperate.Q rwh Qh Q th = 33156. τ=522233. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. 31 .45 kWh/an 10.necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.

93 Qh = 33156. str +Q em . Q h = 33156.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. str =1381. 1B).64 [kWh Q em = 1381.c kWh Q em . Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. 32 .51+2495. Q em .Q em =Q em . Q em .64=3877. η c =0.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.96 .15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. Tab.45 . 3B).45.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.51 kWh Q em .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c . Q em . Tab. str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.c = 2495.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.15 [kWh] Q em =3877.

3. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. i [ W/mK] λ iz =0. 4. Distributie verticala. 6.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 2. Recircularea nu exista. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Conductele din canalul termic sunt izolate termic.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 .Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. 5.

19 0.04 51.05 5.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .73 540 500.38 [ kWh/an ] Q th =17648.08 6065. Q d = 13771.020 0. h = 8214.5 [m] .76 0.00 1.025 6 15.013 0.26 80 8. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.23 80 8.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.00 156.032 0.5 0.73 540 3729.03 540 5 0 Coloane 0.00 1.Tabel 2.27 3 0 0.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.80 16.73 0 1327.c.01 3 0. Q rh .01 3 24.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.00 4.013 0.12).12.5 0. cu diametrul < 100 mm. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.00 0.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate. 34 .12 0.04 kWh/an Q rh .19 80 8.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526.00 1.68 622.53 [ kWh/an ] Q rh .00 4. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.020 0.02 0 0.c.5 0.31 termic 0.00 4.

c = 4.92 kWh/an =38596.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit. determinat pe baza analizarii facturilor.Q rh .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. Qac = 25019.183 [kJ/kgK] .2 kg/m² J . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.număr de persoane.temperatura apei calde de consum.c +Q ac . θ = 10 [º C ] . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J . Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] . Nu = 24[persoane] .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .08 kWh/an 35 .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.02 11. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.

c =188. V ac .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.8 consumata m 3 /an .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.c -θ ar ) kWh/an • Q a .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. c = 4.1 .c = m 3 /an 50 [ºC] .34 θ ac .c =Σρ*c* V ac . V ac .56 kWh/an 36 .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. ρ = 983.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.183[kJ/kgK] .c = c V ac *f 1 *f 2 .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.2 [ kg/m² J . fara recirculare f 2 = 1.c = 8606.c *(θ ac . θ ar = 10 [ºC] .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.Q ac .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum. Q ac .pe perioada considerata [ ] V a .temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.

50 30.00 48.32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042. Q ac . π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da .11. i [ W/mK] λ iz = 0.01 3 [m] 23.05 8 0.θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura. d = ∑U i .0462 [ W/mK] .3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].37 [oC] 50 50 50 [oC] 8.Q ac . d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum.02 5 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C. Tabel 2.73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313.032 0. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m].32 4667.013 [m] 0.025 0. L i = lungimea conductei [m].49 1117.12 37 . .23 0. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0. αa 1 = 0. 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]. i *( θ m .conductivitatea termica a izolaţiei.80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.00 [W/mK] 0.37 1813.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac . d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m].39 0.

8 1137.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 . Supr.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 4440 5577.Q ac .65 [kWh/an] 12. in cazul clădirilor de locuit.67 vestibul 25.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat.13.67 16 76.92 [kWh/an] Q acm =43419. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14.PIV.87 14. Consum Consum [m2] Cam. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 . d = 9794.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr.

2.l + Q f . h .N f w. Qf. w .l *f h .67+557.1 [ kg/kWh ].1. Energia primara Ep = Q f .76=6135.3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.l = 53594.Sv Sp < 0.l +W i .8 .energia electrica consumata pentru iluminat din S. w .l *f i .l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f . h .20 [kWh/an] .l =1.77=6442.factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .w = Q acm W i .43+306.77 [kWh/an] 13.factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135. Energia primara si emisiile de CO2 13.l = 38596.E.02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire.l =6442.l *f w.54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum. Emisia de CO2 39 . produsa la sursa din combustibil gaz natural . produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .20 [kWh/an] 13.l = 2.l = f h .

h . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.54 [kWh/an] f .l *f i .factorul de emisie la arderea gazului natural.47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.CO 2 + Q f .factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577.3. Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .CO 2 = 0. se f i . h .l *f w.l f . w .20 [kWh/an] f h .CO 2 = f w.02 [ kWh/an] = 53594.l *f h .09 kg/kWh .53 kg/an 13. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .CO 2 kg/an = 38596. 14.l W i .l =6442.CO 2 = 0.E CO 2 = Q Unde: Q Q f .CO 2 +W i . w .CO 2 = f h .

l = kWh/m²an 41 .11 Ainc W i .q inc = Qinc Ainc =96. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.75 m² CLASA 15.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .

00 p2 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.CLASA A 17.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.03 p5 .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.00 p4 .l =221.00 p3 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i . Penalizari acordate clădirii certificate p1 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.

03 p7 .06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p11 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .204 19.coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.00 p8 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.p5=1.02 p10 .05 p6 .00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.00 p12 .

luminatoare.consumul specific anual normal de energie minim.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.14 CAP. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. IV. p0 . Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 . Aceeaşi formă geometrică. qTm . CLADIREA DE REFERINTA 20.B2=4.001053 . pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. qtot *Po= 266.73667 .50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86.

cap 11. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.5 h-1. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente.75 ori diametrul exterior al conductei.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. unde NP reprezintă 45 . în aval de staţia termică compactă. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.26. Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. cât şi la nivelul corpurilor statice. iar în cazul clădirilor publice / sociale. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. conform Metodologie Partea I. l) În cazul clădirilor de locuit colective. NP / Aînc [kWh/m²an]. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. 9. Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată.staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare.7 Metodologie Partea I). având o grosime de minimum 0. de asemenea. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. iar ventilarea este de tip controlată.05 W/m⋅ K. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . după caz: . Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi.

00 4. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.00.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate.41 33. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.9 415.25 25.00 0.5 din normativul de faţă. Nr. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. p0 = 1.68 44. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica.56 675.40 [ ] τ 273. Unde: 46 .40 3.16 133.3 4n [ ] W m3 K . q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. r) Nu se acordă penalizări conform cap.31 63.4. II.25 133.

reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .B .consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.204=0.3 4⋅ 0. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.58 .pag.viteza de ventilare naturală a clădirii.68 [ ] W m3 K .consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică . clădire cu mai multe apartamente. clasa de permeabilitate .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.79 8 4 1 53 + 0.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. cu dublă orientare.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare). G= 1 1 0 9 . an .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .8 kWh/ m an il.6 = 0. sursa .5 9 GN = 0. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.din C107/1 G<GN (0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 .an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc .11 22. 2 R q = 5. Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .-C107/1 .378+0.58 < 0.

00 = 170.1798524+4.an 2 => Total emisie CO = 33.73677) = exp 4.82 kg/ m an 2 inc. B = 4.34 kg/ m an 2 2 CO = 34. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.107/1.52 =34.205=33. se obţin valorile pentru: B = 0.an 2 +q =105 +60 + 5. pag.8 kWh/ m an il.001/2– 2006. pag. 7.4.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23.0.q R T = q inc.9.an q R = 170.an .8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC. 446.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.001053 · 170. 24. II.an +q T ac. II.an ac. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.: .09 kg/kWh = 5.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0. cap.29 48 .8 = 170. cap.52 kg/ m an 2 il.09 = 0.73677.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.34 kg/ m an 2 24.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.001053. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.8 kWh/ m an · 0.00 + 4.73677) = exp (0. pag. tab.2.82 + 0.8 · 1. 202 şi 2 C.001/3 – 2006.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.5569176 N R = 95.8 · 1.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 . mai redus decat cel aferent situatiei actuale.Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. In principal. este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri.

02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.91 111083.20 38596.46 63753.39 86.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.an) 277.96 48.88 96.31 88457.an) 402 221.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.44 54.14 51 .55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.27 (kWh/an) 160945.

energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. deci renunţăm la indicele k. dacă este cazul 2. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . 52 . vom lua în considerare numai energia termică.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. energie termică. VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . rata de depreciere anuală a monedei = ct 4.

Difernţa dintre ele este ΔVNA. Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .C(m) .C(m)  / (. Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .( ΔCE · X ) < 0 53 .CE energ ) · X .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.C0 .

90 14714.74=116316-341514.203=14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.06 N=16 ani Rezulta X= 33.59= -380166.44·0.31 kWh an QINC = 88457.28/2008 =160945.21/1163= 0.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714. 54 . pentru asigurarea eficienţei.95 · 33.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.21 lei/Gcal= 236.42 lei = 116316 = 7.95 X=33. pentru asigurarea eficienţei. ca din economia anuală de energie să putem recupera. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. ca din economia anuală de energie să putem recupera.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= . Dacă notăm raportul cu A. atunci X > A.15 i=0.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487.87=72487. trebuie ca numitorul să crească.31-88457.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.

90 ani 14714. 95 26. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. ca valoare necunoscută. 44 ⋅16 55 . relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0.100 lei/kWh 72487. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.90 56 .44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7.100 (kWh/an ) V1 72487.203 lei/kWh. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.

4.30 lei /apartament. 57 . 5.18/2009.iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer. 116 316 lei si se recupereaza in cca.90 ani. si implicit la diminuarea facturilor de energie.fiind respectata prevederea art.implica un cost de cca. rezulta ca investitia este rentabila. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.13 din OUG nr. 7.60 lei .55 kWh/mp an . si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.Varianta de reabilitare V1(S1) .Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. 6.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. In acelasi timp. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. 7.apa.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii. 2.18/2009. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii . respectiv 1541.100 lei/kWh.conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7.Deoarece OUG nr. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.5 din OUG nr. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani. 3.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. adica 18495.sol.90 ani.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. costul specific al economiei energetice fiind de 0.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .

...109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ..98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr....str..47 C 170.....62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16..... i....55/105 B B Apă caldă de consum: 108.............. ...... Încălzire: 96.....8 34.... ..Horea...27 51......Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr..... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului . ........8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097........... ci) Nr........ 372............. ...... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86............ ............34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ . 59 .nr... şi data înregistrării (c........11/5..... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului .........14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221..

03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1.8 Notare energetică 95. dar neetanşe p3 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00 60 30 21 .  Ccladire fara subsol p1 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.38 – după cum urmează. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.

 Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. 4.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. 3 cam. ap. 1.00·1. 3.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.02·1. etaje  Nr. 2.05·1.termoizolarea terasei .00 p 11 = 1.02·1.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .00·1.05·1.64 293. Se vor prezenta la modulul de instalatii. 2 cam.05·1.02=1. Nr.01·1. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 5 cam.05 p9 = 1. ap. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip. internate spitale.izolarea soclului cu polistiren extrudat .98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 .64 m³ Sut [m²] 3 24.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 1.00 p12 = 1. 0 1 cam. 2 12 12 293. 4 cam. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1.03·1. după caz. niveluri: Subsol. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.02 p 10 =1.10 P0=1·1.00·1.

22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.04 Aria [m²] 2 383.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0.Tipul sobelor.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.61 2.Numărul sobelor: . superioară. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. SE / V: 0.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii.  Încălzire centrală cu corpuri statice.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.495 0. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . mărimea şi tipul cahlelor – tabel.68 13.54 70.25 133.disponibil de presiune (nominal): mmCA . - Contor de căldură: .1.pag. .325 0.6 3.440 4.25 675. multiplu: puncte.96 133. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156.tip contor 62 .25 21. .diametru nominal: 40 mm.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.325 0.partea I.6. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. Încălzire centrală cu aer cald. 279 . tabel nr.

tur agent primar[°C] Temp.la nivel de racord . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .. [°C] Temp.la nivelul corpurilor statice .anul instalării . . Diametru serpentină.ext. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . . . mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. .la nivelul coloanelor . Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. tur agent secundar[°C] Qînc.

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

VARIANTA I Date Generale 1. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. Parametrii climatici 3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. VIII . Emisiile de CO2 CAP. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24.Consumul de energie pentru iluminat 13. Consumul anual specific total de energie 18. VII. Analiza economica 24.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Temperaturi de calcul 4. Concluzii CAP. Definirea cladirii de referinta 21. II. Masuri 2. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 . Calculul aporturilor de caldura 9.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. V Analiza energetica CAP. Modificarea valorii nete actualizate 25. Costul unitatii de energie economisita CAP. I Introducere CAP. Necesarul de caldura pentru incalzire 10. IV Cladirea de referinta 20.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul specific anual de energie 23. VI.Consumul de energie pentru incalzire 11. Nota Energetica CAP. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8.

4. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr. 6.28/2008. 13.13 din OUG 18/2009. coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea. 8. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 5. 2. cu urmatoarea precizare . Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante . deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. 12. 69 . Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor.este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an .Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. 11. urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL.18/2009. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice. 15.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat . prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii..Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%. cu urmatoarele precizari: 1. 7. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie. aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari . 3. 9.18/2009 .Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 10.

70 s. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. -Conform codului de proiectare seismica .conform NP 082/2004. ag= 0. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . Fig. -Zona de zapada .inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. -zona eoliana: IV conf. si anume: 1. 4 din SR 1907-1/97. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.G R nr. 70 .indicativ P100/2006. longitudine E21º 55´. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . 3. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. 766/1967: C-normala. T e = -15 º C .50 Kn/mp. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). 2 . -Zona de vant .conform Cod CR 1-1-3 /2005 . A1 din SR 1907-1 . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1.12 g si 0.3 kPa.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. -categoria de importanta a constructiei conform H.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ .

Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Retele publice existente in zona: retele de apa. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. 1. ventilare/climatizare.s.electrice. apă caldă menajeră.2. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent .iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. Casa scării este încălzită în mod direct.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. 71 .a . Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.termice. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT.canalizare.

Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. 1.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. astfel: 72 . θi =20°C. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.4. răcire sau condiţionarea aerului. θ retur = 70º C. 1. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. Parametrii climatici 2. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune.3. direct sau indirect. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. conform STAS 1907/1. 2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II).

9.0 79.9 60.9 60.4 119. anexa A.2 93.4 64.3 59.2.1 78.PI.0 79.5 70.1 78.2.5 76.9 99.7 78.6 E 27.8 66.0 23. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 125.8 V 27.3.0 10.6 Tabel 2.9 74.0 75.0 Februarie 0.5 70. respectiv SR 4839.6 48.5 23. pentru localitatea Oradea.1 S 69.9 124.9 49.6 95.2 38.6 31.8 28.6.9 73.9 74.8 Iunie 18.1 94.3.5 90.9 49.6 Martie 5.6 65.θe = .1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.15°c 2.9 73.6 31.9 71.4 14.5 108.2 Aprilie 10.7 73 .2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.4 64.8 Mai 15.9 18.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .5 23.7 78.

1).1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.PI (I.1. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC. 3.9.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.2006/PII.1.1).3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . se calculeaza pe bază de bilanţ termic. temperatura interioară de calcul a clădirii.1 10.6 5. In acest caz.2 0.1.5 19.Nu este cazul.9.1. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.9 16. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 . Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.PI (I.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.

1 + 76. conform tabel 1. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 .6 [ h − ] – nr. 28 = = 19.86 392.08 56.1 76. prin ventilare.PG. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.59 4.85 461.6 1234. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b.89 °C 259. 08 + 56. 6 + 1234.Temperaturile pentru camera de locuit. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . 2 + 1383.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.casa scarii Aj 21.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.16 Σ Aj 259. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 48 7799.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.2 1383.8 102. Spatiu camera baie Vestibul. 14 ) c a =1. H H = Hv + Ht [W/K] b.86 Σ Aj θij 5181.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.675 25.48 θi θi = 5181. 6 [W ] K δ a =1.

prin transimise.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. j *A j [W/K] 76 .5 0.5 0.5 0.69 [W/K] c. internate etc.5 0.volumul încălzit.8 0.5 adăp.6 0.6 0. L=ΣU Hu .7 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.98 [m1] . cămine.7 0.9 0. adăpostite 0.1 0.5 adăp. adăpostite 0.5 adăp.2 0.5 0. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].6 0.5 neadăpostite 1 0.5 0.5 moderat 0.5 neadăpostite 1.5 V = 1097.5 moderat 1. dublă expunere simplă expunere Hv = 220. adăpostite 0.7 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 moderat 0.6 0.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

6°C 10°C 5°C 0°C 5.2°C 0.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W].8°C 18.361 C 25°C 20.1°C 15.6°C 19. 2 + 31x 0.8 182 0 = 3.4°C 12°C 10. 6+ 3 1x 5.5°C 20°C 15°C 10. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .9°C 16.2°C 0.θ em = 9 x10. 2 + 2 1x10.8°C 5. 6 + 30x 5. 4 − 31x 2+ 28x 0.

[ kWh] Q i = 6984.număr de ore perioada de încălzire.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. A inc = 399.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . F s = factorul de umbrire a suprafeţei n. cf. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. PII.(w) = 0 .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . F o = factorul partial de corectie pentru proeminente.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . [kWh].Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.

6 64.9 27.9 64.1 Septembri 0 48. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.9 78.5 August 0 66.0 90.7 73.6 93.6 Noiembrie 30 14.9 Martie 31 28.4 e Octombrie 9 23.4 79. cu numărul de zile ale fiecărei luni.67 Valorile factorilor Fh.2 60.8 108.5 74.5 79.4 78.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.8 99.3 31. 224 Aτ = = =0. Tabel 2.78 Iulie 0 76.5 Decembrie 31 10.9 74.0 71.9 0 Februarie 28 18. F = F Ag 1.2.8 23.9 70. g ⊥ =0. Fw=0.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.35 78.5 19.1 70. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.6 119.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.1 73.1 59.6 49.68 1.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare. Fo.9 Aprilie 21 38. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.9 Mai 0 65. Ff.0 43.78 78.4 124.19 94. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 .9 60.7 Iunie 0 75.0 125.9 27.9 69.2 95.9 49.6 23.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.8 43.5 82.6.5 31.

804 8.2 [m] 1.82 1.6.96 0.064 TOTAL 1.82 0.41 Isj [W/m2] 43.19 Dz = 182 zile.80 0.2 3. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.630 0.60 3.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.99 158.68 0.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 19.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.8 43.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.8 2.2.2.43 333.2 1.630 N 0.5 1.60 0.număr de ore perioada de încălzire.60 3.6.99 15.68 0.630 0.35 [kWh] Q g = 8520.41X 4608= 1536.80 0.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.804 Tabel 2.38 0. Qs = 333.630 E 3.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .

η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar. QL.aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248. astfel: γ= Qg QL =0. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .23 . Qg si pierderi.78 .78 .pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0.23 Q g = 8520. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.

τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. astfel : 8.2 . Pentru pereti interiori 85 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).8 . a = ao + τ o ao = 0.1. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. . τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. tab. h. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).

025 0.3.00 13678812.02 0.16 383.00 5048836.015 0.16 133.25 2969568.10 0.015 0.25 133.60 112505354.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.25 133.00 19028100.00 7724505.50 5036850.25 133. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.00 525271.16 383.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .50 28956564.25 133.00 3581760.25 133.0015 0.025 0.12/2 0.25 133.00 17461080.250/2 0. Tabel 2.375 0.00 17461080.00 40742520.10 0.125/2 0.30 147.00 28833975.6.00 19028100.015 0.14 0.42 114.12/21 147.30 114.42 383.25 133.

09 MJ/K.63 η 1 =0.06 h a= 5.01 ºC 87 .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16. 1J=1W/s H= 547.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .9997 : W/K 6.9997 factorul de utilizare al aporturilor.temperatura interioara de calcul.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286. η = 0.82 W/K . H = 502.coeficient de transfer de caldura τ=522233. Φ a =1950 W . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.07 W/K .89 ºC .50 s = 145.

1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20.01 16.01 16.01 16.01 16.01 16.6.6 5.01 16.01 16.1 10.2 10.6 5.2 0.0 0.01 16.4 4. adica 5208 ore.4. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.5 19.01 16.01 16.8 18.01 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 16. 88 .7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.8 15.68 -2.

7.9°C 16.8°C 5.4°C 12°C 10.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.8°C 18.7°C iulie sept mart -5°C 6.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.1°C 15.6°C 19.2°C 0.2°C 0. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .5°C 20°C 15°C 10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.

[ zile] [°C ].89 °C .81 [kWh\ 8.78 m² . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei. [W ] Φ i . Q L = 39770.u ]*t [kWh ] Φ i .coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile. 90 .68 °C .Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h . h +(1+b)*Q i .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile .temperatura interioara de calcul [°C ].07 K . θ e = 4.număr de ore perioada de încălzire.

număr de ore perioada de încălzire. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.t = 217 X 24 = 5208 h . Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . 91 .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. Q i =8280.

4 124.9 Aprilie 30 38.9 70.0 125.9 64.9 60.1 59.93 94.6.5 79.6 49.1 Septembri 0 48.2 95.8 108.5 Decembrie 31 10.2.7 73.7 Iunie 0 75.8 23. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.5 74.6 92 .13 78.9 74.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.1 73.9 0 Februarie 28 18.9 27.4 e Octombrie 23.0 71.8 48.5 21.2 60. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.0 90.1 70. F w = factor de transmisie solara.4 79.9 49.9 Mai 5 65.5 31.5 August 0 66.0 48.6 93.6 23.13 Iulie 0 76.6 31 Noiembrie 30 14.9 78.6 119.8 99.9 69.9 Martie 31 28.9 27.23 78.3 31.5 79.4 78.6 64. Tabel 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.

13 48.630 N 0. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.5 1.2 3.60 0.8 2.804 Tabel 2.96 0.2.68 0.31 [ kWh ] 9.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.6.064 TOTAL 1.630 0.71 174.93 Dz = 217 zile .82 1.82 0.60 3.număr de ore perioada de încălzire.68 0.63 367.71 17.630 0.2. t = 222 X 24 = 5208 h .38 0.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel. Qh 93 .630 E 3.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1. Qs = 1911.60 3.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.59 [kWh ] Qg = 10162.2 [m] 1.80 0.2 1.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.80 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.804 8.05 Isj [W/m2] 48.6.13 21.

aporturi totale de caldura. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. = 10162. si aporturile totale de caldura Qg. . Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 .31 [ kWh ] . Qg si pierderi. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L . QL.ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770.81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. astfel: Y γ= Qg QL =0. g η = factor de utilizare.η. QL. care reprezinta raportul dintre aporturi.

h.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0.55 kWh/an 95 .25 .63 η=0. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.γ= 0.50 s= 145.8 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.9997 Q h =29611. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . τ=522233. .06 [ h ] a=5. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).

inclusiv pierderile de caldura recuperate. 96 . h .Q rwh Qh Q th = 29611. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. str +Q em . Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh .necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. Consumul de energie pentru incalzire . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Kwh/an \kWh/an\ .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10. Q em =Q em .c kWh Q em .55 incalzirea clădirii.

55.63 [kWh] Q em =3462.63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.81 kWh Q em . Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7. Tab. Q em . 1B).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em . η c =0.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.82 [kWh Q em = 1233.81+2228.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. 97 . 3B). Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. Q em .96 .c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc. Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.82=3462. Q h = 29611. str =1233.55 . str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .93 Qh = 29611. Tab.c = 2228.

12. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da .8. i [ W/mK] λ iz =0. 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Recircularea nu exista. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ). 9.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . Distributie verticala. Conductele din canalul termic sunt izolate termic.

35 [ kWh/an ] Q rh .032 0.013 0.00 0.02 0 0. h = 8021.00 4.67 3 8 0.73 520 3596.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. Q d = 13381. Q rh .12.00 1.23 80 8.98 kWh/an Q rh .80 16. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.52 termic 0.12 0.5 0.5 [m] .12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.01 3 24.020 0.12).1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.5 0.020 0. cu diametrul < 100 mm.62 Racordur i L ea = 4 [m] .c.00 156. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.03 520 5 8 Coloane 0.01 3 0.73 520 482.00 1.00 4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.05 5.55 0.19 0.72 [ kWh/an ] Q th =16844.5 0.19 80 8.26 80 8.013 0.00 1.c.73 8 1280.04 51.025 6 15.40 699.96 5849. 99 .00 4.

densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.c +Q ac .2 kg/m² J .183 [kJ/kgK] .Q rh . Nu = 24[persoane] . = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J . θ ac = 60 [º C 100 . Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .număr de persoane. Vac = 438 m 3 /an ] . determinat pe baza analizarii facturilor. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983. c = 4.92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.temperatura apei calde de consum.

Qac = 25019. V ac .pe perioada considerata [ ] V a .θ ar = 10 [º C ] . V ac .c -θ ar ) kWh/an • Q a .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.1 .c *(θ ac . 101 .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.8 consumata m 3 /an .c = c V ac *f 1 *f 2 .183[kJ/kgK] .c =Σρ*c* V ac .08 kWh/an Q ac . c = 4. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.34 θ ac .2 [ kg/m² J .c = m 3 /an 50 [ºC] .V ac [ m3 perioada ] V ac = 700. fara recirculare f 2 = 1.c =188.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41.CO 2 = 0.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .75 m² 105 . Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86. 14. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .CO 2 = f w.37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.3.80 kg/an 13.09 kg/kWh . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.CO 2 = 0. III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.factorul de emisie la arderea gazului natural.f h . se f i .factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.

Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.CLASA 15.l = kWh/m²an CLASA A 106 .11 Ainc W i . B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.

coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.17.00 p2 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.l =210. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .03 p5 .00 p3 .00 p4 .05 p6 .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.03 p7 .

00 p8 .coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1. qTm .00 p11 .02 p10 .B2=4.coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19.p7=1.consumul specific anual normal de energie minim. p0 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii. 108 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.73667 .00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.06 po = Π Pi = 1.00 p12 .001053 .coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.

f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.5 h-1.7 Metodologie Partea I). volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală.26. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. luminatoare. iar în cazul clădirilor publice / sociale. cap 11. CLADIREA DE REFERINTA 20.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). 109 . conform Metodologie Partea I. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. iar ventilarea este de tip controlată. considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0.qtot *Po= 253. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate.89 kWh/m²an N = 99.3. 9. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă.

consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). r) Nu se acordă penalizări conform cap. Nr.56 675. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.00 0.9 415.16 133.25 25. . m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. k) În cazul sursei de căldură centralizată. p0 = 1. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.4.3 1.22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273.31 110 63. cât şi la nivelul corpurilor statice. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare.40 3. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. având o grosime de minimum 0.05 W/m⋅ K.5 din normativul de faţă.25 133. în aval de staţia termică compactă.75 ori diametrul exterior al conductei. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.00 4.00. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . de asemenea.68 44. II.40 1 1 1 1 . subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.41 33. l) În cazul clădirilor de locuit colective. NP / Aînc [kWh/m²an].centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective).

clădire cu mai multe apartamente. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . cu dublă orientare. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).viteza de ventilare naturală a clădirii. 111 .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.3 4n [ ] W m3 K .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. clasa de permeabilitate .

79 8 4 1 53 + 0.205 2 kg/kWh 112 .B .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.an D .58 .001/2– 2006.8 kWh/ m an => clasa energetică il. an . 7. 202 şi 2 C.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.9.an 2 +q =105 +60 + 5.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .58 < 0.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. 24. cap.din C107/1 G<GN (0.G= 1 1 0 9 .8 kWh/ m an il.pag.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.6 = 0. pag. sursa T = q inc.3 4⋅ 0. cap.204=0.-C107/1 .an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .107/1.an +q ac.8 = 170.: .68 [ ] W m3 K .5 9 GN = 0. II.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0. pag.an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170. 2 R q = 5.378+0. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.

001/3 – 2006. 1 2 N R = exp (.82 kg/ m an 2 inc.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.52 =34. II.52 kg/ m an 2 il.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.00 + 4.8 · 1.2 R R CO = (q +q ) · 0. tab.73677) = exp (0.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.09 kg/kWh = 5.09 = 0.73677) = exp 4.29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.8 kWh/ m an · 0.2.001053 · 170.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (. pag.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.73677.001053.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.205=33.0.4.82 + 0. B = 4.an 2 => Total emisie CO = 33. 446.1798524+4.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.8 · 1.an ac.00 = 170.an . V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 .34 kg/ m an 2 2 CO = 34. se obţin valorile pentru: B = 0.5569176 N R = 95.

15 60.an) 474 86.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.an) 590 210.69 173010 29611.Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.88 (kWh/an) 215350 84300.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.85 48.69 114 .39 99.

rata de depreciere anuală a monedei = ct 9.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. dacă este cazul 7. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. vom lua în considerare numai energia termică.costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . deci renunţăm la indicele k. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . energie termică. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 .

ca din economia anuală de energie să putem C(m) . atunci X > A.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .C(m) .C0 .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. Dacă notăm raportul cu A.C(m)  / (.( ΔCE · X ) < 0 116 . Difernţa dintre ele este ΔVNA.CE energ ) · X .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi. trebuie ca numitorul să crească. Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.

95·33.59= -219260. 07 10121.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.06 N=16 ani Rezulta X= 33.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. pentru asigurarea eficienţei. pentru asigurarea eficienţei. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.85-34439=49861. ca din economia anuală de energie să putem recupera.59 lei = 122254 = 12.28/2008 =84300.95 X=33.74=122254-341514.21 lei/Gcal= 236.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= .15 i=0. 117 .85·0.203=10121.21/1163= 0.

DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.85 ⋅16 118 . C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. ca valoare necunoscută.07 ani 10121. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12.95 26.153 lei/kWh 49861.

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.203 lei/kWh.153 (kWh/an ) VII 126892.07 119 . Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.

122254 lei si se recupereaza in cca. costul specific al economiei energetice fiind de 0.153 lei/kWh. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : . Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.18/2009. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.07 ani.18/2009.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. rezulta ca investitia este rentabila. 5.implica un cost de cca. 6. 4. 2.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. adica 20046.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 .55 kWh/mp an .60 lei . respectiv 1670.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. 3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .07 ani. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. 12.fiind respectata prevederea art.5 din OUG nr. 7. In acelasi timp.Varianta de reabilitare II.55 lei /apartament.13 din OUG nr.

VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 .Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza. CAP..

8 34... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului .....55/105 B B Apă caldă de consum: 108..45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097..... ...34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .. înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99.37 C 170.....Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr....88 41. 372.............8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.11/5......... şi data înregistrării (c...... . i. ............str......Horea... Încălzire: 96.............98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.....109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: .............. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ...... ...69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210........62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.. ci) Nr........ 122 . ..........................nr.........

05·1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00 p12 = 1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.02·1.00·1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.02·1.03·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.8 Notare energetică 95.00 p 11 = 1.02=1.05·1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună.01·1. dar neetanşe p3 = 1.  Ccladire fara subsol p1 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.02 p 10 =1.00·1.00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.10 p 7 = 1.38 p8 = 1.00·1. 120 30 21 120 G 59 .05 p9 = 1.05·1.38 – după cum urmează.

niveluri: Subsol.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.04 Aria [m²] 2 383.  Încălzire centrală cu corpuri statice.61 9.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine.325 0. 0 1 cam.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. 3 cam.6 3.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. ap. 2 12 12 372. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.96 133.45 372. Se vor prezenta la modulul de instalatii. 5 cam. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. Încălzire centrală cu aer cald. 2.  .45 m³ Sut [m²] 3 31. după caz.495 0. 4 cam. SE / V: 0. internate spitale. 3. Nr. ap.izolarea soclului cu polistiren extrudat .440 4. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.325 0. 4.termoizolarea terasei .izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . etaje  Nr. 2 cam.25 675.25 133.1.25 21. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. 8.

mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic.pag.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.6.la nivelul corpurilor statice . . . .disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară. tabel nr. multiplu: puncte. .1.Tipul sobelor.anul instalării . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp.la nivelul coloanelor .54 70.tip contor .la nivel de racord . m.Numărul sobelor: . superioară. tur agent primar[°C] Temp. . 122 . [°C] Temp. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. . 279 .diametru nominal: mm. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.partea I.ext. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.68 13.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. .   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii. tur agent secundar[°C] Qînc.

Centrală termică proprie.:     Puncte de consum a. multiplu: puncte.  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12.Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.tip contor .: 48 Numărul de obiecte sanitare .pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic.m.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.diametru nominal: 40mm.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.. Auditor energetic pentru clădiri.c.c. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: . . cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată. Alt sistem de preparare a. Boiler cu acumulare.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit. Ştampila şi semnătura 123 . . . .m.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.c.anul instalării .m.c.m. Preparare locală pe plită.: funcţională.Diametru serpentină. Preparare locală cu aparate de tip instant a.

2009 . 24. C 107/5-2008 .03.Legea 325/27. nr.2009 23. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri. NP 008-97 . C 107/3-2005 . 25. Legea nr.O..Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II . 22.G.G. 18. 14.. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 2.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV.Manualul de instalatii de incalzire 12.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire.. STAS 4908/85 .zile 15. 20.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 27.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16. 9.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor .2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor. SC 007-2002 .Norma metodologica de aplicare a O. 124 .nr. 3.G.Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii.03. 29/30.. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19. 29/30.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor.Auditul si certificatul de performanta al cladirii. Necesarul de caldura de calcul. 6.Prescriptii de calcul.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . Norma Metodologica din 17. 18/04. 155/2009. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.Arii si volume conventionale 28.. privind . GT 032-2001 . C 107/4-2008 .Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III .Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1. O.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10. Cladiri de locuit. 18/04.03. NP 061-02 .Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29.. 26. 17.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 4.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. Numarul anual de grade.2002 pentru aprobarea O. 8 . 11. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii.05. C 107/1-2005 .G. 5.01. 7.01. 21. Anvelopa cladirii. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor.. Necesarul de caldura de calcul...2009 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful