UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 4 .

si anume: 1. 766/1967: C-normala. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ .inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. -categoria de importanta a constructiei conform H.conform NP 082/2004. 5 .3 kPa.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. Fig. 3. -zona eoliana: IV conf.50 Kn/mp.G R nr. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime . A1 din SR 1907-1 . -Zona de vant . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade.70 s. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. ag= 0. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0.12 g si 0. T e = -15 º C . 4 din SR 1907-1/97. 2 . -Conform codului de proiectare seismica . -Zona de zapada . -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.indicativ P100/2006. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime . longitudine E21º 55´.

Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent .canalizare. 6 . Casa scării este încălzită în mod direct.s. ventilare/climatizare. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.2. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. apă caldă menajeră.electrice.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT.termice.a . printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Retele publice existente in zona: retele de apa.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. 1. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.

astfel: 7 . Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. răcire sau condiţionarea aerului.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). 1.3. 1. direct sau indirect. Parametrii climatici 2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. θi =20°C. 2.4. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. conform STAS 1907/1. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. θ retur = 70º C. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit.

pentru localitatea Oradea.9 49.2 Aprilie 10.θe = .6 31.3.9 60.9 124.3 59.2 38.9 74.5 70.9 73. respectiv SR 4839.6 Tabel 2.9.5 70.9 49.7 78.8 V 27.5 76.9 60.6 48.4 64.9 125.9 99.0 10.0 79.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .2 93.6 65.7 8 .8 28.8 66.5 90.1 78.0 75.8 Iunie 18.4 119.9 18.5 23.0 Februarie 0.1 78. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.3.1 94.6.5 23.0 79.4 64.0 23. anexa A.6 95.4 14.2.9 71.2.15°c 2.1 S 69.PI.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.6 31.7 78.5 108.6 Martie 5.6 E 27.8 Mai 15.9 74.9 73.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.

1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.6 5. 3.1). temperatura interioară de calcul a clădirii.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . întregii clădiri se aplică calculul monozonal.1.1.1).9.1. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.2006/PII.PI (I. In acest caz.Nu este cazul.9 16.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.5 19.PI (I.1.2 0.9. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 . Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.1 10.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.

Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.48 θi θi = 5181. H H = Hv + Ht [W/K] b.85 461. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .16 Σ Aj 259. 2 + 1383.8 102.675 25.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.1 + 76. 14 ) c a =1.casa scarii Aj 21. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.1 76. 6 + 1234. prin ventilare. 08 + 56.86 Σ Aj θij 5181.6 1234.89 °C 259. conform tabel 1. 28 = = 19.86 392.6 [ h − ] – nr.Temperaturile pentru camera de locuit.PG. 6 [W ] K δ a =1. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 .59 4. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a.2 1383. Spatiu camera baie Vestibul. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.08 56. 48 7799.

5 0.5 0.5 neadăpostite 1.5 neadăpostite 1 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.5 0.5 0.5 V = 1097.2 0. adăpostite 0.9 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].5 0.7 0.7 0.5 adăp. adăpostite 0.7 0.8 0. internate etc.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220. dublă expunere simplă expunere [W/K] c.6 0. adăpostite 0. L=ΣU Hu . Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 adăp. cămine.5 moderat 0.6 0.98 [m1] . prin transimise.volumul încălzit.5 moderat 1.1 0.5 moderat 0.6 0. j *A j [W/K] 11 . HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 0.5 adăp.6 0.

j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .5.56 133.31 295.96 31.U .25 25.25 U'j x Aj [W/K] 183.91 35.97 43.27 1.04 L =295.16 133. j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.58 4.09 3.31[ W/K] 12 .15 [ W/K] Ls=31.15 [m2K/W] 2.70 0.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .25 Aj [m2] 383.48 0.72 0.

15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.31=326.46=547.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.15+31. Tabel2. conform SR 4839.9 16.69+326.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară.6.5 19. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.1 13 .

6 5.361 -2.8 18.8 15.6 5.2 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.2 0.4 3.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.0 0.

2 + 2 1x10.7°C iulie sept mart -5°C 5. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.8°C 5.coeficient de pierderi de caldura H = 547.8 182 0 = 3.durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h .88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .5°C 20°C 15°C 10.temperatura interioara de calcul . 6 + 30x 5.361°C .89 º C .6°C 19.15 θ i = 19.8°C 18. Q =39 551. 2 + 31x 0. θ e = 3.1.θ em = 9 x10.361 C 25°C 20.2°C 0.6°C 10°C 5°C 0°C 5. 4 − 31x 2+ 28x 0.9°C 16.1°C 15.4°C 12°C 10. 6+ 3 1x 5.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar. Dz = 182 zile.număr de ore perioada de încălzire.2°C 0.

[kWh].5. 0 . cf. pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h . Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne. A inc = 399.număr de ore perioada de încălzire.(w) Dz = 182 zile. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W].78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . [ kWh] Q i = 6984.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 . F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.2.

g ⊥ =0. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.67 Valorile factorilor Fh. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. Fw=0. Ff. 224 Aτ = = =0.68 1. 17 . F = F Ag 1. Fo.

2.5 August 0 66.1 73.630 E 3.6.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.78 78.9 74.2.0 90.3 31.99 158.6 64. cu numărul de zile ale fiecărei luni.9 Aprilie 21 38.0 125.2 3.19 18 .2.1 Septembri 0 48.8 99.38 0.7 73.8 23.4 124.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.6 93.2 60.6.60 0. Tabel 2.804 8.2 1.8 19.2 95.9 78.19 94.0 71.5 19.60 3.9 69.5 Decembrie 31 10.2 [m] 1.5 1.6 119.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.35 78.80 0.1 59.99 15.9 60.4 78.82 1.5 82.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.0 43.630 N 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.630 0.9 Mai 0 65.6 49.6 23.8 43.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.7 Iunie 0 75.60 3.9 64.41 Isj [W/m2] 43.96 0.5 31.9 49.68 0.68 0.82 0.8 2.064 TOTAL 1.4 e Octombrie 9 23.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.9 70.1 70.5 79.9 27.78 Iulie 0 76.4 79.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.8 43.80 0.6.9 27.5 74.630 0.43 333.6 Noiembrie 30 14.8 108.804 Tabel 2.9 Martie 31 28.9 0 Februarie 28 18.

Determinarea factorului de utilizare preliminar.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5.număr de ore perioada de încălzire.21 19 . QL.3. Qg si pierderi.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h . Qs = 333.41X 4608= 1536.Dz = 182 zile. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. astfel: γ= Qg QL =0. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.35 [kWh] Q g = 8520.

88 .21 .pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).78 . tab.2 . . 20 .8 . h. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520.1. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). a = ao + τ o ao = 0.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.

Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. 21 . Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2.4. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. astfel : 1. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .

14 0.25 133.125/2 0.00 3581760.25 133.50 5036850.25 133.250/2 0.3.16 133.12/21 147.00 17461080.10 0.375 0.25 2969568.015 0.00 40742520.50 28956564.16 383.00 17461080.25 133.16 383.00 13678812.015 0.00 7724505.12/2 0.00 5048836.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .25 133.60 112505354.42 114.6.00 19028100.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.42 383.25 133.025 0.00 19028100.015 0.0015 0.025 0.25 133.00 28833975.30 114.02 0.00 525271.10 0.30 147.

42 ºC 23 .aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .9998 factorul de utilizare al aporturilor. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19.9998 : W/K 6. Φ a =1950 W .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.82 W/K .A= aria elementului C=286.63 η 1 =0.89 ºC .temperatura interioara de calcul.09 MJ/K. 1J=1W/s H= 547.50 s = 145. H = 547.06 h a= 5.82 W/K . η = 0.coeficient de transfer de caldura τ=522233.

6 5.08 -2.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20.42 16.1 10.6.42 16.4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.42 16.42 16.9 16.8 18.42 16.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile. 24 .42 16.4 5.42 16. adica 5400 ore.0 0.42 16.2 0.6 5.5 19.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.8 15.42 16. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.42 16.42 16.2 10.

1°C 15.8°C 5.7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .82 K . avand un regim de furnizare a agentului termic continuu. 7.6°C 19. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.2°C 0.2°C 0.5°C 20°C 15°C 10.8°C 18.9°C 16.1.6°C 10°C 5°C 0°C 5. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.4°C 12°C 10.6.

h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h .08 °C . θ e = 5.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile. [ zile] [°C ].89 °C . [W ] Φ i .număr de ore perioada de încălzire. Q i =8634. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile .număr de ore perioada de încălzire.θ i = 19.temperatura interioara de calcul [°C ]. t = 225 X 24 = 5400 h .78 m² . Q L = 43811.u ]*t [kWh ] Φ i .56 [kWh\ 8. h +(1+b)*Q i .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. F w = factor de transmisie solara.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . 27 . = factorul parţial de corecţie pentru proeminente.

5 88.5 31.2. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.6 23.5 2.5 1.10 Iulie 0 76.8 99.6 64.80 0.9 78.60 3.804 28 .9 27.4 e Octombrie 23.1 59.891 0.8 [m] 1.5 23.68 0.6.02 94.8 49.9 74.2 60.82 1.9 27.9 Aprilie 30 38.6 49.7 73.6 31 Noiembrie 30 14.10 78.5 79.5 74.6 93.38 0.6 119.0 71.5 Decembrie 31 10.2 1.9 Mai 10 65.0 49.2.68 0.1 Septembri 3 48.6 Tabel 2.3 31.4 124.0 125.2 95.9 49.60 3.25 78.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 60.1 70.80 0.9 69.96 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.8 108.4 79.9 70.0 90.2 1.9 0 Februarie 28 18.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.4 78.82 3.60 0.9 Martie 31 28.6.7 Iunie 0 75.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.1 73.630 0.8 23.5 August 0 66.9 64.630 0.

29 .η. t = 225 X 24 = 5400 h .23 18. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. astfel: Q h =Q L . QL.6.2.630 E 3.38 [ kWh ] 9. si aporturile totale de caldura Qg.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile . Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.02 solare Qsj [W] 178. Qs = 2024.23 178.număr de ore perioada de încălzire. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.10 49.630 N 0.064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49.50 374.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.804 8.10 23.Tabel 2.78 [kWh ] Qg = 10659.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.

8 . Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. care reprezinta raportul dintre aporturi. Qg si pierderi.aporturi totale de caldura. QL.Q g = 10659.24 . a = ao + τ o ao = 0.38 [ kWh ] . a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . 30 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). η = factor de utilizare. . astfel: Y γ= Qg QL =0.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0.24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.

Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.Q rwh Qh Q th = 33156. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . h. h .necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156. 31 . τ=522233.63 η=0.50 s= 145.45 clădirii. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. Consumul de energie pentru incalzire . inclusiv pierderile de caldura recuperate.06 [ h ] a=5. Kwh/an \kWh\ .45 kWh/an 10.

Tab.45. 32 . str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.64=3877.c = 2495.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.96 .15 [kWh] Q em =3877.51+2495. Tab.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. 1B). Q em .eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. str +Q em . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Q em . Q em .c kWh Q em .93 Qh = 33156.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. η c =0. 3B).45 . Q h = 33156.Q em =Q em .51 kWh Q em . Q em .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c . str =1381.64 [kWh Q em = 1381.

Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Recircularea nu exista. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 5. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. Distributie verticala. 2. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. i [ W/mK] λ iz =0. 3. 6. 4.Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0.

04 51. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.01 3 0.23 80 8. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.00 4.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.5 0.020 0.68 622.5 [m] .08 6065.03 540 5 0 Coloane 0.00 1.00 0.53 [ kWh/an ] Q rh .27 3 0 0.73 540 3729.19 0.00 4.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .032 0. Q rh .00 1.013 0.05 5. h = 8214.73 540 500.025 6 15.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.01 3 24.80 16.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.Tabel 2.26 80 8.c.19 80 8.020 0.12).5 0.38 [ kWh/an ] Q th =17648.00 1.02 0 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. Q d = 13771.12. cu diametrul < 100 mm.04 kWh/an Q rh .73 0 1327.00 156.c. 34 .12 0.76 0.00 4.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0.31 termic 0.5 0.013 0.

temperatura apei calde de consum. Qac = 25019.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum.183 [kJ/kgK] .92 kWh/an =38596.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. Nu = 24[persoane] . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.02 11. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983. c = 4. θ = 10 [º C ] .Q rh . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J . determinat pe baza analizarii facturilor.c +Q ac . Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] .08 kWh/an 35 . Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .număr de persoane.2 kg/m² J .

183[kJ/kgK] .temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum. Q ac . V ac .Q ac . c = 4.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. θ ar = 10 [ºC] .c = 8606.2 [ kg/m² J .c =188.temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum. V ac .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700. fara recirculare f 2 = 1.56 kWh/an 36 .pe perioada considerata [ ] V a .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.34 θ ac .1 .c = m 3 /an 50 [ºC] .c =Σρ*c* V ac .c = c V ac *f 1 *f 2 . ρ = 983.c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.c -θ ar ) kWh/an • Q a .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.c *(θ ac .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.8 consumata m 3 /an .

1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac .θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura. Q ac .32 4667.3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C.32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042.80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.50 30. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].Q ac .12 37 .013 [m] 0. 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]. Tabel 2.00 [W/mK] 0. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum.05 8 0.00 48. d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0.025 0.73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313.49 1117.01 3 [m] 23.37 1813.11. .032 0.23 0.0462 [ W/mK] . L i = lungimea conductei [m]. i [ W/mK] λ iz = 0.37 [oC] 50 50 50 [oC] 8.39 0. d = ∑U i .conductivitatea termica a izolaţiei.02 5 0. i *( θ m . αa 1 = 0.

Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat.92 [kWh/an] Q acm =43419.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 4440 5577.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 .8 1137.65 [kWh/an] 12. in cazul clădirilor de locuit.87 14.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994.67 16 76.Q ac . Supr.67 vestibul 25. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 .13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. d = 9794. Consum Consum [m2] Cam.PIV.

l =6442.factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.43+306.76=6135.20 [kWh/an] .l =1.2.77=6442.N f w. Emisia de CO2 39 . Energia primara Ep = Q f .factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .l + Q f . Qf.l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f .43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135.energia electrica consumata pentru iluminat din S.3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.l *f i .54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum.20 [kWh/an] 13. Energia primara si emisiile de CO2 13. w .67+557.E. produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire.l *f w.l = f h .1 [ kg/kWh ].77 [kWh/an] 13.l = 38596. produsa la sursa din combustibil gaz natural .l = 53594. h .l +W i .l *f h .w = Q acm W i .8 .Sv Sp < 0.1. h .l = 2. w .

Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.CO 2 +W i .02 [ kWh/an] = 53594. h . III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.l *f w.CO 2 = f h . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.54 [kWh/an] f .CO 2 = 0.53 kg/an 13.CO 2 kg/an = 38596.l W i .20 [kWh/an] f h .CO 2 + Q f . se f i . Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .09 kg/kWh .l *f h .l *f i . h .factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577. w .l =6442.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . 14.CO 2 = 0.3.E CO 2 = Q Unde: Q Q f .CO 2 = f w. w .l f .factorul de emisie la arderea gazului natural.47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

q inc = Qinc Ainc =96. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.l = kWh/m²an 41 . h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.11 Ainc W i .75 m² CLASA 15.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .

00 p4 .CLASA A 17. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .03 p5 .27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .l =221.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p3 .00 p2 .

Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.p5=1.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.00 p8 .05 p6 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p12 .coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.00 p11 .03 p7 .00 p9 .02 p10 .204 19.

b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. IV.001053 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 . p0 . luminatoare.consumul specific anual normal de energie minim.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.B2=4. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală. qTm . CLADIREA DE REFERINTA 20. Aceeaşi formă geometrică.14 CAP. qtot *Po= 266.50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86.73667 .

05 W/m⋅ K. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.26. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). NP / Aînc [kWh/m²an]. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. l) În cazul clădirilor de locuit colective. iar în cazul clădirilor publice / sociale. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. de asemenea. având o grosime de minimum 0. conform Metodologie Partea I. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale.5 h-1.staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată. după caz: . subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. iar ventilarea este de tip controlată.7 Metodologie Partea I). în aval de staţia termică compactă. cap 11.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat).75 ori diametrul exterior al conductei. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. 9. unde NP reprezintă 45 . Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. cât şi la nivelul corpurilor statice. . Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare.

3 4n [ ] W m3 K .25 133. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz).40 [ ] τ 273. p0 = 1.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.9 415. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.00.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1.41 33. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0.5 din normativul de faţă. II. Unde: 46 .16 133. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica.00 4.31 63. Nr.40 3. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.00 0. r) Nu se acordă penalizări conform cap.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.25 25.68 44.56 675.4. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.

58 . sursa .79 8 4 1 53 + 0.V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .204=0.11 22.B .3 4⋅ 0.378+0. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac. Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .-C107/1 . 2 R q = 5.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .68 [ ] W m3 K .an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc .68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. clasa de permeabilitate .6 = 0. cu dublă orientare.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. an .8 kWh/ m an il. G= 1 1 0 9 . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .pag.58 < 0. clădire cu mai multe apartamente. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.viteza de ventilare naturală a clădirii.5 9 GN = 0.din C107/1 G<GN (0.

an ac. pag. pag.2. se obţin valorile pentru: B = 0. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.34 kg/ m an 2 2 CO = 34. 446.8 · 1.73677) = exp (0.82 kg/ m an 2 inc.107/1. cap.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23.82 + 0.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.00 + 4.001053. II. 202 şi 2 C.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.34 kg/ m an 2 24.001/3 – 2006. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. II.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.52 kg/ m an 2 il.an q R = 170.8 = 170.an 2 => Total emisie CO = 33.8 kWh/ m an · 0.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.8 kWh/ m an il.73677) = exp 4.8 · 1.9.29 48 .an 2 +q =105 +60 + 5.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0. tab. B = 4.001053 · 170.001/2– 2006.0.q R T = q inc.5569176 N R = 95. pag.4. cap.an .52 =34.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.09 kg/kWh = 5. 24.an +q T ac.73677.: . 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.00 = 170.205=33. 7.1798524+4.09 = 0.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. mai redus decat cel aferent situatiei actuale. este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri. In principal. Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 .

46 63753.an) 277.31 88457.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.44 54.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.91 111083.88 96.87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.20 38596.39 86.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.27 (kWh/an) 160945.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.an) 402 221.14 51 .96 48.

costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. deci renunţăm la indicele k. VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . energie termică. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5. rata de depreciere anuală a monedei = ct 4. 52 . dacă este cazul 2. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. vom lua în considerare numai energia termică.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).C(m)  / (. Difernţa dintre ele este ΔVNA.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.CE energ ) · X .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .C0 .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .C(m) .( ΔCE · X ) < 0 53 .

trebuie ca numitorul să crească.44·0.31 kWh an QINC = 88457.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.95 · 33.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi. Dacă notăm raportul cu A.74=116316-341514. ca din economia anuală de energie să putem recupera.203=14714.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.95 X=33.90 14714.15 i=0. 54 . ca din economia anuală de energie să putem recupera.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487.59= -380166.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714.31-88457.06 N=16 ani Rezulta X= 33. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .28/2008 =160945. pentru asigurarea eficienţei. atunci X > A.21 lei/Gcal= 236.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.42 lei = 116316 = 7. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. pentru asigurarea eficienţei.87=72487.21/1163= 0. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale.

44 ⋅16 55 .100 lei/kWh 72487.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. ca valoare necunoscută.90 ani 14714. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. 95 26. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.

203 lei/kWh.44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7.90 56 . investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.100 (kWh/an ) V1 72487. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.

90 ani. costul specific al economiei energetice fiind de 0.55 kWh/mp an . Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. 4. 57 . 116 316 lei si se recupereaza in cca. 2. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Deoarece OUG nr. In acelasi timp.5 din OUG nr. 7.iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer. 7.sol. 6. rezulta ca investitia este rentabila. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii .apa.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii.100 lei/kWh. adica 18495.60 lei .conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.13 din OUG nr.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7. 3. si implicit la diminuarea facturilor de energie. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. respectiv 1541.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei.fiind respectata prevederea art. 5.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local.implica un cost de cca.90 ani.18/2009. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.18/2009.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera.Varianta de reabilitare V1(S1) .30 lei /apartament.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .

..47 C 170....... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ... ..................... 59 ..98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.. i...Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr...............55/105 B B Apă caldă de consum: 108.. . înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86....8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.. ......nr.. şi data înregistrării (c.........27 51.........................11/5. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ..................34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .. .....109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: . ci) Nr..14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221.Horea. .....62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16..str... Încălzire: 96...... 372............8 34......45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097.......

dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.38 – după cum urmează.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe p3 = 1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.00 60 30 21 .02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.  Ccladire fara subsol p1 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.8 Notare energetică 95.

10 P0=1·1.03·1.02·1. 1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.02·1. 1. ap. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. 2 cam. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1. etaje  Nr. 4. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 3 cam.00·1. după caz. Nr.termoizolarea terasei .00 p12 = 1. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit. 5 cam.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 4 cam.izolarea soclului cu polistiren extrudat .05 p9 = 1.02 p 10 =1. 2. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.00·1. internate spitale.05·1. 3. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. Se vor prezenta la modulul de instalatii.64 293.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.05·1.64 m³ Sut [m²] 3 24.02=1. ap. 0 1 cam.05·1. 2 12 12 293.01·1.00·1.00 p 11 = 1.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 . niveluri: Subsol.

61 2.partea I. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.25 675.325 0.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.54 70. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.Tipul sobelor.25 21. SE / V: 0.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii.  Încălzire centrală cu corpuri statice.1.68 13.Numărul sobelor: . Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. . .22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. - Contor de căldură: . superioară.25 133. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.diametru nominal: 40 mm. tabel nr.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.495 0.04 Aria [m²] 2 383.325 0.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul . cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. 279 .Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. multiplu: puncte.tip contor 62 .pag. Încălzire centrală cu aer cald.6 3.6.440 4.96 133.disponibil de presiune (nominal): mmCA .

. - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m. Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. . [°C] Temp.la nivel de racord . tur agent primar[°C] Temp. .la nivelul coloanelor .existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: . Diametru serpentină.anul instalării . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.ext. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . .la nivelul corpurilor statice . mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. tur agent secundar[°C] Qînc. . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3.

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. IV Cladirea de referinta 20. I Introducere CAP. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Consumul specific anual de energie 23. Penalitati acordate cladirii certificate 19. V Analiza energetica CAP. Modificarea valorii nete actualizate 25. II. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8.Consumul de energie pentru iluminat 13. Concluzii CAP. Temperaturi de calcul 4. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 . Calculul aporturilor de caldura 9. Parametrii climatici 3. VARIANTA I Date Generale 1. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. VIII . Masuri 2. VI.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. Nota Energetica CAP.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6.Consumul de energie pentru incalzire 11. VII. Costul unitatii de energie economisita CAP. Emisiile de CO2 CAP. Necesarul de caldura pentru incalzire 10. Analiza economica 24.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12. Consumul anual specific total de energie 18. Definirea cladirii de referinta 21. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14.

cu urmatoarele precizari: 1. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor. 4. 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr. aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari . deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. 12. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. 2. 15. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. 13. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an . urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. 5. cu urmatoarea precizare . Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%. 6. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii.18/2009 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii.18/2009. 69 . reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie.. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante .13 din OUG 18/2009.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica. 9.este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata.28/2008.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat . coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea. 11. 10. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. 3. 7.

Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . Fig. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . -Zona de zapada . T e = -15 º C . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. si anume: 1. A1 din SR 1907-1 . cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.G R nr. -categoria de importanta a constructiei conform H.12 g si 0.3 kPa. 2 . altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.conform Cod CR 1-1-3 /2005 .conform NP 082/2004.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat.70 s. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). longitudine E21º 55´. 4 din SR 1907-1/97. 3. -Zona de vant .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1.indicativ P100/2006.50 Kn/mp. ag= 0.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . -Conform codului de proiectare seismica . 766/1967: C-normala. -zona eoliana: IV conf. 70 . Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse.

Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. Casa scării este încălzită în mod direct. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. ventilare/climatizare. 1.canalizare.2. Retele publice existente in zona: retele de apa.s. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.a . Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. apă caldă menajeră.electrice. 71 .termice.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. conform STAS 1907/1.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. 1. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. 2. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. θ retur = 70º C.4.3. 1. direct sau indirect. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. astfel: 72 . Parametrii climatici 2. θi =20°C. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. răcire sau condiţionarea aerului. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II).

8 V 27.7 78.9 60.5 76.θe = . respectiv SR 4839.5 108.6 E 27.2.4 64.9 125.1 78.9 49.5 90.6 31.9 18.1 94.3.0 10.6.7 78.6 31.6 Martie 5.2 Aprilie 10.4 14.8 66.0 75.5 70.0 Februarie 0.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.4 119.9 99.9 71.4 64.6 95.5 23.9.3.8 Iunie 18.6 48.15°c 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.0 79. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6 Tabel 2.5 70.7 73 .9 60.2 38.5 23.9 73.0 79.2.8 28.9 74.3 59.PI.9 73. anexa A.9 49.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .1 78.1 S 69.6 65.9 74.8 Mai 15.2 93. pentru localitatea Oradea.9 124.0 23.

1.1).2 0. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.6 5. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.1.1.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.2006/PII.9. temperatura interioară de calcul a clădirii.1 10.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.PI (I.PI (I.Nu este cazul. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.9 16. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.1).2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.9. In acest caz. 3. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 .1. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.5 19. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.

2 1383.Temperaturile pentru camera de locuit.48 θi θi = 5181. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 .6 1234.casa scarii Aj 21.62 θij 20 22 18 Ajθij 431. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.8 102.16 Σ Aj 259.85 461.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0. 6 [W ] K δ a =1. 08 + 56. 14 ) c a =1. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .PG. H H = Hv + Ht [W/K] b. Spatiu camera baie Vestibul. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b.59 4.86 Σ Aj θij 5181.89 °C 259.1 + 76. 6 + 1234. conform tabel 1.86 392. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.675 25.1 76. 2 + 1383. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 48 7799.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.6 [ h − ] – nr.08 56. 28 = = 19. prin ventilare.

prin transimise. cămine.5 adăp.5 adăp.5 neadăpostite 1.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.5 0.volumul încălzit.5 moderat 1.6 0.5 0.5 neadăpostite 1 0.8 0.7 0.9 0.1 0.5 0. adăpostite 0.5 moderat 0.6 0. dublă expunere simplă expunere Hv = 220.5 adăp. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 0.5 0.2 0.5 0.6 0. L=ΣU Hu . adăpostite 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].69 [W/K] c.7 0. j *A j [W/K] 76 .6 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].98 [m1] . adăpostite 0.5 V = 1097.5 moderat 0.7 0. internate etc.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

361 C 25°C 20.9°C 16.θ em = 9 x10.4°C 12°C 10.5°C 20°C 15°C 10.8°C 18. 2 + 2 1x10. 4 − 31x 2+ 28x 0. 6 + 30x 5.6°C 10°C 5°C 0°C 5.2°C 0.2°C 0.1°C 15. 6+ 3 1x 5.8 182 0 = 3. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C . 2 + 31x 0.6°C 19.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W].8°C 5.

A inc = 399. [kWh]. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . cf. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. PII.număr de ore perioada de încălzire. [ kWh] Q i = 6984.(w) = 0 . Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.

6 49. 224 Aτ = = =0. g ⊥ =0.9 Aprilie 21 38.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.1 70.5 74.7 73.4 e Octombrie 9 23. Ff.4 124.78 78.5 82. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. Fo. cu numărul de zile ale fiecărei luni.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.9 69.0 71.9 70.8 99. Fw=0.5 August 0 66.8 43.1 59.6 Noiembrie 30 14.6 23.6 93.9 74.9 27.2.6 119.0 90.9 27.2 60.19 94.5 19.5 Decembrie 31 10.9 Mai 0 65.9 64.9 Martie 31 28. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 .6.35 78.0 125.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. F = F Ag 1. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.0 43.9 60.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.1 73.3 31.68 1.1 Septembri 0 48.8 108.9 78.4 78.67 Valorile factorilor Fh.2 95.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.7 Iunie 0 75.5 31.8 23.9 49. Tabel 2.4 79.5 79.78 Iulie 0 76.9 0 Februarie 28 18.6 64.

2 [m] 1.43 333.804 Tabel 2.99 15.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.41X 4608= 1536.8 19.80 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.6.35 [kWh] Q g = 8520. Qs = 333.60 3.8 2.38 0.82 1.5 1.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.064 TOTAL 1.2 1.80 0.19 Dz = 182 zile.630 E 3.număr de ore perioada de încălzire.60 0.60 3.2.804 8.2.2 3.6.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .68 0.41 Isj [W/m2] 43.630 N 0.96 0.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .99 158.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.630 0.68 0.82 0.630 0.8 43.

23 . astfel: γ= Qg QL =0.78 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.23 Q g = 8520. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 . Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar. QL. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248.78 .pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0. Qg si pierderi.

τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .1. astfel : 8. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3.8 . h. tab.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru pereti interiori 85 . Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. . a = ao + τ o ao = 0.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).2 .

16 383.00 525271.0015 0.25 133.00 17461080. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.015 0.015 0.16 383.42 114.025 0.025 0.25 133. Tabel 2.3.25 2969568.10 0.00 19028100.42 383.12/21 147.25 133.60 112505354.02 0.00 5048836.6.25 133.00 3581760.30 147.00 19028100.50 28956564.25 133.375 0.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.14 0.125/2 0.00 7724505.015 0.00 13678812.00 28833975.10 0.250/2 0.00 17461080.50 5036850.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .25 133.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.00 40742520.25 133.16 133.12/2 0.30 114.

coeficient de transfer de caldura τ=522233.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .50 s = 145. η = 0. Φ a =1950 W .07 W/K . 1J=1W/s H= 547.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286.06 h a= 5.09 MJ/K.82 W/K . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.63 η 1 =0. H = 502.01 ºC 87 .coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.temperatura interioara de calcul.9997 : W/K 6.9997 factorul de utilizare al aporturilor.89 ºC .

88 . adica 5208 ore.4.8 18.01 16.01 16.9 16.01 16.2 0.4 4.0 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.01 16.68 -2.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.01 16.6 5.6.6 5.01 16. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.01 16.01 16.01 16.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20.1 10.01 16.2 10.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.8 15.5 19.01 16.

8°C 18.1°C 15.7°C iulie sept mart -5°C 6.8°C 5.4°C 12°C 10. 7.9°C 16.6°C 10°C 5°C 0°C 5. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .6°C 19.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.2°C 0.5°C 20°C 15°C 10. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.2°C 0.

u ]*t [kWh ] Φ i . h +(1+b)*Q i . 90 .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h .temperatura interioara de calcul [°C ]. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . θ e = 4.Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502.coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.număr de ore perioada de încălzire.81 [kWh\ 8.68 °C . [ zile] [°C ].89 °C . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.07 K .78 m² . [W ] Φ i .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile. Q L = 39770. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.

F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. Q i =8280.t = 217 X 24 = 5208 h . Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. 91 .număr de ore perioada de încălzire. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente.

9 Martie 31 28.9 69.0 125.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.6 119.5 Decembrie 31 10.4 78.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.6 49.13 Iulie 0 76.2 60.23 78.5 21.8 23. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.13 78.5 79.9 60.2.5 31.1 70.0 71.6 64.9 64.8 99.8 108.9 27.6 31 Noiembrie 30 14.7 Iunie 0 75.1 Septembri 0 48. Tabel 2.2 95.6 93.9 70.9 78. F w = factor de transmisie solara.9 27.1 59.9 Mai 5 65.0 48.9 49.4 e Octombrie 23.9 Aprilie 30 38.5 August 0 66.4 124. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.7 73.93 94.8 48.9 74.4 79.6 92 .5 79.6 23.0 90.6.9 0 Februarie 28 18.3 31.1 73.5 74.

8 2.630 0.630 E 3.630 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.2.05 Isj [W/m2] 48.număr de ore perioada de încălzire.82 1.6.5 1.68 0.13 48.96 0.93 Dz = 217 zile .63 367.80 0.2 3. Qs = 1911.80 0.804 8.60 3.60 3.2 1.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.38 0.82 0.6. Qh 93 .71 17.2.71 174.064 TOTAL 1.804 Tabel 2. t = 222 X 24 = 5208 h .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.68 0.59 [kWh ] Qg = 10162.13 21.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.630 N 0.2 [m] 1.60 0.31 [ kWh ] 9. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.

Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. . QL. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. QL. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.η. si aporturile totale de caldura Qg.ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.31 [ kWh ] .aporturi totale de caldura. care reprezinta raportul dintre aporturi. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L . = 10162. astfel: Y γ= Qg QL =0.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . g η = factor de utilizare. Qg si pierderi.

τ=522233. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . h.25 .55 kWh/an 95 .γ= 0.50 s= 145. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).8 . .63 η=0.06 [ h ] a=5.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.9997 Q h =29611.

Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.Q rwh Qh Q th = 29611.c kWh Q em .necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. 96 . Consumul de energie pentru incalzire . Kwh/an \kWh/an\ . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. h .55 incalzirea clădirii. str +Q em . Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Q em =Q em . inclusiv pierderile de caldura recuperate.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10.

Q em .c = 2228.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em .82=3462. Q h = 29611. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. str =1233.93 Qh = 29611.55 . η c =0.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.81 kWh Q em . Tab. Q em .eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.96 . Tab.82 [kWh Q em = 1233.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .63 [kWh] Q em =3462. 1B).63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. Q em . Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7.81+2228.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc. str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.55. 97 . 3B).

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. i [ W/mK] λ iz =0. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . 12. 9. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 10.8.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Recircularea nu exista. Distributie verticala. Conductele din canalul termic sunt izolate termic.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ). Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului.

5 0.05 5.12. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.26 80 8. 99 .c.5 0. Q rh .00 4.23 80 8.12).032 0. h = 8021.04 51.020 0.19 80 8.00 1.73 8 1280.00 1.013 0.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate. cu diametrul < 100 mm.72 [ kWh/an ] Q th =16844.5 [m] .025 6 15.12 0.40 699.013 0.80 16.01 3 24.67 3 8 0.98 kWh/an Q rh .01 3 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.73 520 482. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.00 0.00 4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.55 0.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.020 0.00 156. Q d = 13381.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.52 termic 0.35 [ kWh/an ] Q rh .96 5849.5 0.00 1.62 Racordur i L ea = 4 [m] .00 4.19 0.c.03 520 5 8 Coloane 0.02 0 0.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.73 520 3596.

necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J .2 kg/m² J .183 [kJ/kgK] . θ ac = 60 [º C 100 . determinat pe baza analizarii facturilor. c = 4.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.Q rh .c +Q ac .temperatura apei calde de consum. Nu = 24[persoane] . Vac = 438 m 3 /an ] . Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.număr de persoane.

temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum. fara recirculare f 2 = 1. 101 .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .c =Σρ*c* V ac .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.V ac [ m3 perioada ] V ac = 700.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c -θ ar ) kWh/an • Q a .1 . V ac . V ac .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.08 kWh/an Q ac .c *(θ ac .c =188. c = 4.2 [ kg/m² J . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.pe perioada considerata [ ] V a .θ ar = 10 [º C ] . Qac = 25019.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.183[kJ/kgK] .34 θ ac .c = c V ac *f 1 *f 2 .c = m 3 /an 50 [ºC] .8 consumata m 3 /an .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .CO 2 = 0.CO 2 = f w. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41. 14.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .09 kg/kWh . Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86.f h . se f i .37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.CO 2 = 0. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.80 kg/an 13.factorul de emisie la arderea gazului natural.75 m² 105 . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.3.

CLASA 15.11 Ainc W i .l = kWh/m²an CLASA A 106 . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.

coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .00 p3 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .17. Penalizari acordate clădirii certificate p1 .03 p7 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.03 p5 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p2 .l =210.05 p6 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.00 p4 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.

00 p12 .consumul specific anual normal de energie minim. p0 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19. 108 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0. qTm .B2=4.02 p10 .73667 .00 p9 .00 p11 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.06 po = Π Pi = 1.p7=1.001053 .coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.00 p8 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.

26. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. iar în cazul clădirilor publice / sociale.3. 109 . Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. iar ventilarea este de tip controlată. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală. conform Metodologie Partea I.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. CLADIREA DE REFERINTA 20. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.7 Metodologie Partea I). considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap.qtot *Po= 253.5 h-1.89 kWh/m²an N = 99. 9. cap 11. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat).3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. luminatoare.

în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). în aval de staţia termică compactă.31 110 63.9 415.4. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . l) În cazul clădirilor de locuit colective.40 1 1 1 1 . instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. de asemenea. NP / Aînc [kWh/m²an]. p0 = 1.3 1.68 44.25 25. având o grosime de minimum 0. .22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat.00. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.00 0.41 33. i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. cât şi la nivelul corpurilor statice.56 675. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente.5 din normativul de faţă. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. r) Nu se acordă penalizări conform cap. Nr. k) În cazul sursei de căldură centralizată. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire.40 3.16 133.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare.00 4.25 133. II.75 ori diametrul exterior al conductei.05 W/m⋅ K.

111 . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0.Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . clădire cu mai multe apartamente. clasa de permeabilitate .viteza de ventilare naturală a clădirii. cu dublă orientare.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.3 4n [ ] W m3 K . 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.

68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. pag. 2 R q = 5.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .9.68 [ ] W m3 K .din C107/1 G<GN (0.an D .8 kWh/ m an il. an .an +q ac.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .: .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.3 4⋅ 0.378+0.pag. sursa T = q inc.205 2 kg/kWh 112 .an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.6 = 0.001/2– 2006.5 9 GN = 0.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0. cap. 24.B . cap. 202 şi 2 C.8 kWh/ m an => clasa energetică il.79 8 4 1 53 + 0.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. II.58 .an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .204=0.-C107/1 .107/1.G= 1 1 0 9 . 7.an 2 +q =105 +60 + 5.58 < 0.8 = 170. pag. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.

001/3 – 2006.00 + 4.8 kWh/ m an · 0. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 . 446.an 2 => Total emisie CO = 33.52 kg/ m an 2 il.73677.09 kg/kWh = 5.an .001053.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0. B = 4.8 · 1. 1 2 N R = exp (.an ac.5569176 N R = 95.8 · 1.82 + 0. pag.52 =34. II.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.001053 · 170.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.1798524+4. tab.2 R R CO = (q +q ) · 0.73677) = exp (0.205=33.82 kg/ m an 2 inc.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.09 = 0.73677) = exp 4.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.0. se obţin valorile pentru: B = 0.4.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.2.00 = 170.29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.39 99.an) 590 210.15 60.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.88 (kWh/an) 215350 84300.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.69 173010 29611.69 114 .85 48.an) 474 86.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.

MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . dacă este cazul 7. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10. deci renunţăm la indicele k. vom lua în considerare numai energia termică. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . energie termică.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. rata de depreciere anuală a monedei = ct 9. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM .costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24.

C(m) .C0 .( ΔCE · X ) < 0 116 . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .C(m)  / (.CE energ ) · X . trebuie ca numitorul să crească.X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale. Dacă notăm raportul cu A.( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: . adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. Difernţa dintre ele este ΔVNA. atunci X > A.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ). adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. ca din economia anuală de energie să putem C(m) .

Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300. 117 .85·0.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= . 07 10121. pentru asigurarea eficienţei. pentru asigurarea eficienţei.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.203=10121. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.21 lei/Gcal= 236.15 i=0.95·33.85-34439=49861.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. ca din economia anuală de energie să putem recupera.59= -219260.28/2008 =84300.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.95 X=33.21/1163= 0.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera.59 lei = 122254 = 12.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.06 N=16 ani Rezulta X= 33.74=122254-341514. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.

relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).85 ⋅16 118 .07 ani 10121. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.95 26.153 lei/kWh 49861. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. ca valoare necunoscută.

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.07 119 .153 (kWh/an ) VII 126892.

fiind respectata prevederea art.implica un cost de cca.07 ani.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.55 kWh/mp an .Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12. respectiv 1670. In acelasi timp. 6.18/2009.5 din OUG nr.13 din OUG nr.18/2009. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.153 lei/kWh. 12. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani. 3.55 lei /apartament.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.60 lei . 4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Varianta de reabilitare II. 122254 lei si se recupereaza in cca.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II . Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. 2. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. costul specific al economiei energetice fiind de 0. Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : .Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 . 7. adica 20046. 5.07 ani. rezulta ca investitia este rentabila.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96.

. CAP.Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza. VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 .

.......... Încălzire: 96.8 34... ...............45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097.....str.....nr.......69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210.34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ....... .....55/105 B B Apă caldă de consum: 108.........11/5......62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16....... .......109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ..... şi data înregistrării (c..... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului .......... .... 372.. i..........98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99.8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .88 41...Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr. 122 ........ .........37 C 170..Horea...................... ci) Nr...

05·1. dar neetanşe p3 = 1.02 p 10 =1.05 p9 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.01  Ferestre / uşi în stare bună. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.00 p 11 = 1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.05·1.03·1.  Ccladire fara subsol p1 = 1.10 p 7 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.01·1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.00 p12 = 1.00·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.00·1.02·1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.05·1.00·1.02·1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1. 120 30 21 120 G 59 .dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.02=1.38 p8 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.38 – după cum urmează.00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.8 Notare energetică 95.

ap.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . Se vor prezenta la modulul de instalatii.440 4. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 8. 5 cam.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii. 0 1 cam.04 Aria [m²] 2 383. SE / V: 0.1.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine.  . Nr. 4 cam.45 m³ Sut [m²] 3 31. etaje  Nr. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.61 9. Încălzire centrală cu aer cald. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. 2 12 12 372.25 133.termoizolarea terasei .495 0.325 0.45 372. 3.96 133. 2.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.25 21.  Încălzire centrală cu corpuri statice. internate spitale. ap.325 0.25 675. niveluri: Subsol.6 3. 2 cam.izolarea soclului cu polistiren extrudat . 4. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. 3 cam. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. după caz. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.

superioară. multiplu: puncte.disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .ext. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .Tipul sobelor. .tip contor . . 279 . 122 . m.Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.Numărul sobelor: . mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. .la nivel de racord .54 70. Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp.   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii. tur agent secundar[°C] Qînc. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. .la nivelul corpurilor statice . .] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .68 13. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.pag. [°C] Temp.la nivelul coloanelor . tabel nr. tur agent primar[°C] Temp. .6.anul instalării .diametru nominal: mm.22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară. .1.partea I. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic.

tip contor .c. .diametru nominal: 40mm.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic. . Preparare locală pe plită..necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.Diametru serpentină. Boiler cu acumulare.m.Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12.c.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot . cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.: 48 Numărul de obiecte sanitare .:     Puncte de consum a. Auditor energetic pentru clădiri. Ştampila şi semnătura 123 . Alt sistem de preparare a. . Centrală termică proprie. multiplu: puncte. Preparare locală cu aparate de tip instant a. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.: funcţională.anul instalării . .m.c. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: .Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.m.m.c.

155/2009. 8 . 5. 29/30.. O.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. 2.G. 6. Necesarul de caldura de calcul. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.. 4.05. SC 007-2002 . GT 032-2001 . STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Anvelopa cladirii.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii..G. privind .Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor .Legea 325/27.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. Legea nr. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV. 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III . Numarul anual de grade.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 24. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit. 14.2009 . C 107/5-2008 .2009 . 20. 21.G. 17.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. NP 008-97 .O. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 18/04. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 22.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.Manualul de instalatii de incalzire 12. C 107/1-2005 . C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1..Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II . 29/30.03.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.zile 15..nr. nr. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Necesarul de caldura de calcul.01..NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice..G. 18/04..Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I .STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. 11.Arii si volume conventionale 28. 124 .2002 pentru aprobarea O. 26.Norma metodologica de aplicare a O. 9. C 107/4-2008 . STAS 4908/85 .03. C 107/3-2005 .. 7. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri. 25. NP 061-02 . Norma Metodologica din 17.Prescriptii de calcul.03.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. 18.Auditul si certificatul de performanta al cladirii.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27.01.2009 23.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful