P. 1
68814650 Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

68814650 Curs Audit Energetic Politehnica Timisoara

|Views: 169|Likes:
Published by lalex0947

More info:

Published by: lalex0947 on Feb 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

4 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.

si anume: 1. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime . 766/1967: C-normala.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1.70 s.12 g si 0.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat.G R nr. -Conform codului de proiectare seismica . -Zona de zapada . ag= 0. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. -categoria de importanta a constructiei conform H.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . 2 . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. -Zona de vant . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. -zona eoliana: IV conf.conform NP 082/2004. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. 5 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime .1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . longitudine E21º 55´. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig.50 Kn/mp.3 kPa. T e = -15 º C .indicativ P100/2006. A1 din SR 1907-1 . 3. 4 din SR 1907-1/97. Fig. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse.

Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.2.s.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. 1. Retele publice existente in zona: retele de apa.termice. apă caldă menajeră. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. ventilare/climatizare. 6 . printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.a .electrice.canalizare.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Casa scării este încălzită în mod direct. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.

θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. direct sau indirect. θi =20°C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. astfel: 7 . 2. 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească.3.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. 1. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. Parametrii climatici 2. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. θ retur = 70º C. răcire sau condiţionarea aerului.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. conform STAS 1907/1. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.4.

3 59.9 74.2 38.5 90.2 Aprilie 10.2.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .8 66. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.6 31.0 23.9 124.6.5 76.3.7 8 .0 10.6 95.9 71.5 70.9.8 Iunie 18.9 60.PI.0 75.8 28.6 31.4 64.6 48.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.5 70. pentru localitatea Oradea. respectiv SR 4839.9 73.θe = .1 S 69.4 14.0 79. anexa A.0 Februarie 0.5 23.7 78.9 74.6 Tabel 2.8 V 27.9 49.9 49.5 108.6 Martie 5.9 60.1 78.6 E 27.9 73.7 78.5 23.1 94.4 119.9 125.6 65.8 Mai 15.2 93.15°c 2.2.0 79.9 99.1 78.3.9 18.4 64.

4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.9.1).3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .1. In acest caz.1 10.6 5.PI (I.9.2 0.9 16.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20. temperatura interioară de calcul a clădirii.5 19.1.2006/PII. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3. se calculeaza pe bază de bilanţ termic. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.Nu este cazul.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.1. 3. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 .1. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.PI (I. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.1).

2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. 6 [W ] K δ a =1. Spatiu camera baie Vestibul. H H = Hv + Ht [W/K] b. 2 + 1383.casa scarii Aj 21.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.6 [ h − ] – nr.86 Σ Aj θij 5181.8 102. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3.85 461.08 56.Temperaturile pentru camera de locuit.PG.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.1 + 76. prin ventilare.2 1383.675 25. 28 = = 19. 6 + 1234. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 . 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4. 48 7799. conform tabel 1.59 4.86 392.16 Σ Aj 259. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .6 1234.48 θi θi = 5181. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.1 76.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0. 08 + 56. 14 ) c a =1.89 °C 259.

5 adăp.6 0.8 0. cămine.7 0.volumul încălzit.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.5 adăp.5 0.5 0.5 V = 1097.7 0.5 neadăpostite 1.5 neadăpostite 1 0.1 0. j *A j [W/K] 11 .6 0. adăpostite 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 0.5 moderat 1.5 0.6 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. internate etc.9 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. adăpostite 0. L=ΣU Hu . prin transimise.98 [m1] . dublă expunere simplă expunere [W/K] c.6 0.5 0.5 adăp. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].5 0.7 0.5 moderat 0.2 0. adăpostite 0.5 moderat 0.

58 4.31[ W/K] 12 . j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] .15 [ W/K] Ls=31.70 0.48 0.16 133.25 Aj [m2] 383.25 25.27 1.09 3.5.97 43. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.31 295. j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.04 L =295.56 133.91 35.96 31.25 U'j x Aj [W/K] 183.U .15 [m2K/W] 2.72 0.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .

21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20. conform SR 4839.9 16.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220.15+31.69+326.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară. Tabel2.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.1 13 .15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5.46=547.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.5 19. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.31=326.

6 5.4 3.2 10.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.361 -2.8 18.8 15.0 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.2 0.6 5.

temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].4°C 12°C 10.coeficient de pierderi de caldura H = 547. Q =39 551.6°C 19.temperatura interioara de calcul . 2 + 31x 0.1°C 15.9°C 16. 6 + 30x 5. 2 + 2 1x10.8 182 0 = 3.89 º C .361 C 25°C 20.6°C 10°C 5°C 0°C 5.θ em = 9 x10. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar.15 θ i = 19.2°C 0.7°C iulie sept mart -5°C 5. Dz = 182 zile.8°C 18.8°C 5.2°C 0. 6+ 3 1x 5.1.361°C .număr de ore perioada de încălzire. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h .5°C 20°C 15°C 10.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C . θ e = 3. 4 − 31x 2+ 28x 0.

0 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 . [ kWh] Q i = 6984.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h .2. A inc = 399.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W].(w) Dz = 182 zile.Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar. pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII. Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].număr de ore perioada de încălzire. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n. [kWh]. cf.5.

Fw=0. Fo. Ff. g ⊥ =0.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.68 1.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. 224 Aτ = = =0. F = F Ag 1. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. 17 . g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.67 Valorile factorilor Fh.

804 8.0 125.630 N 0.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.9 60.68 0.6 64.0 71.5 19.1 73.9 64.630 0.9 Mai 0 65.4 e Octombrie 9 23.630 E 3.2 95.78 78.2 1.9 49.2 [m] 1.5 74.1 70.5 82.80 0.5 79.8 99.4 79. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.6 93.6.3 31.99 158.7 73.78 Iulie 0 76.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 70.2 3.9 0 Februarie 28 18.9 Martie 31 28.6 23.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.0 43.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.8 19.9 78.82 0.60 3.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.2 60.4 78.7 Iunie 0 75.1 59.8 23.6 Noiembrie 30 14.19 94.8 43.9 69.35 78.96 0.9 74.0 90.8 43.4 124.5 Decembrie 31 10.43 333.9 27.5 August 0 66.6 119.1 Septembri 0 48.9 Aprilie 21 38.2.630 0.8 2.60 3.41 Isj [W/m2] 43.6.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.5 31.9 27.804 Tabel 2.5 1. cu numărul de zile ale fiecărei luni.6.82 1.064 TOTAL 1.2.8 108.80 0.19 18 .38 0.60 0. Tabel 2.99 15.68 0.6 49.2.

41X 4608= 1536.35 [kWh] Q g = 8520.Dz = 182 zile. QL.3. γ care reprezinta raportul dintre aporturi. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. Qs = 333.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5. Qg si pierderi. astfel: γ= Qg QL =0.21 19 .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h . Determinarea factorului de utilizare preliminar.număr de ore perioada de încălzire.

a = ao + τ o ao = 0.88 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520.aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551.8 . tab.78 . . h. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).1.2 .pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0. 20 .21 . ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .

astfel : 1. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4.4.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. 21 . Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .

16 133.00 3581760.25 133.16 383.14 0.30 114.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.00 28833975.00 40742520.250/2 0.60 112505354.00 17461080.025 0.015 0.3.00 19028100.00 5048836.025 0.42 114.25 2969568.25 133.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.25 133.30 147.16 383.10 0.10 0.6.25 133.00 525271.375 0.12/2 0.25 133.015 0.12/21 147.00 17461080.0015 0.25 133.42 383.02 0.00 7724505.125/2 0.00 19028100.50 28956564.25 133.015 0.00 13678812.50 5036850.

09 MJ/K. Φ a =1950 W .82 W/K .89 ºC .temperatura interioara de calcul.9998 factorul de utilizare al aporturilor. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19.50 s = 145. η = 0.82 W/K .A= aria elementului C=286.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire . 1J=1W/s H= 547.63 η 1 =0. H = 547.06 h a= 5.9998 : W/K 6.coeficient de transfer de caldura τ=522233.42 ºC 23 .

1 10. 24 .42 16. adica 5400 ore.42 16.42 16.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.42 16.42 16.42 16.6.6 5.0 0.42 16.8 15.4.42 16.08 -2.42 16.42 16.5 19.42 16.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile.9 16.6 5.2 0.2 10.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.8 18.4 5.

8°C 5.4°C 12°C 10.1°C 15.6°C 10°C 5°C 0°C 5. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.8°C 18.5°C 20°C 15°C 10.7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547.6.2°C 0.9°C 16. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .2°C 0.6°C 19.1.82 K . 7.

78 m² . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.număr de ore perioada de încălzire.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile.6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 .89 °C .08 °C . t = 225 X 24 = 5400 h .56 [kWh\ 8.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h . [ zile] [°C ]. Q L = 43811. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. [W ] Φ i . h +(1+b)*Q i . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .temperatura interioara de calcul [°C ].θ i = 19. Q i =8634.u ]*t [kWh ] Φ i .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile . θ e = 5.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].număr de ore perioada de încălzire.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i .

= factorul parţial de corecţie pentru proeminente. F w = factor de transmisie solara. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. 27 . F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²].Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.

9 Mai 10 65.8 [m] 1.2 1.891 0.0 125.9 Aprilie 30 38.82 3.9 70.60 3.2 60.1 59.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.60 0.5 31.7 Iunie 0 75.0 71.10 78.6 23.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.9 49.38 0.6.6.80 0.5 23.4 124.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.8 99.6 31 Noiembrie 30 14.4 e Octombrie 23.1 73.4 78.630 0.4 79. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.0 90.7 73.68 0.96 0.8 49.3 31.2.9 74.5 2.804 28 .1 Septembri 3 48.2.10 Iulie 0 76.630 0.9 0 Februarie 28 18.6 93.5 74.9 64.9 60.9 27.6 49.5 1.60 3.9 27.5 79.2 1.02 94.9 Martie 31 28.0 49.6 119.25 78.5 88.8 108.9 69.6 Tabel 2.82 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.1 70.9 78.68 0.5 Decembrie 31 10.80 0.5 August 0 66.2 95.8 23.6 64.

Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii. QL.630 N 0.10 49.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.6.23 18.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.50 374. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.78 [kWh ] Qg = 10659.630 E 3.număr de ore perioada de încălzire.23 178.10 23.804 8.38 [ kWh ] 9.Tabel 2. 29 . Qs = 2024. astfel: Q h =Q L .02 solare Qsj [W] 178.η.2. t = 225 X 24 = 5400 h . Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii. si aporturile totale de caldura Qg.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.

Qg si pierderi. η = factor de utilizare. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .Q g = 10659.38 [ kWh ] . . QL. . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. care reprezinta raportul dintre aporturi. astfel: Y γ= Qg QL =0.24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0.aporturi totale de caldura.8 . 30 . a = ao + τ o ao = 0. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.24 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).

63 η=0. inclusiv pierderile de caldura recuperate.50 s= 145. τ=522233. Kwh/an \kWh\ .necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh .Q rwh Qh Q th = 33156.06 [ h ] a=5. h .9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156.45 kWh/an 10. 31 . Consumul de energie pentru incalzire . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.45 clădirii. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. h.

η c =0. Tab. 1B). Q em . Tab.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.93 Qh = 33156.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c . Q em .51 kWh Q em .64=3877. str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.c = 2495.15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. str =1381. 32 .45. str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii.64 [kWh Q em = 1381. Q h = 33156.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc. Q em .Q em =Q em .45 . str +Q em .96 .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.51+2495. 3B).eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. Q em .15 [kWh] Q em =3877.c kWh Q em .

0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. 6. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 4. Distributie verticala.Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. 5. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . 2. i [ W/mK] λ iz =0. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. Recircularea nu exista.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . 3. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului.

00 0.013 0.76 0.73 540 500. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.27 3 0 0.04 51.23 80 8.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.00 1. h = 8214.05 5.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. Q rh .12.02 0 0.5 0.5 0.01 3 24.53 [ kWh/an ] Q rh .00 156.032 0.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .00 1.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.19 80 8.04 kWh/an Q rh .020 0.73 0 1327. 34 .025 6 15.73 540 3729.00 4.c.00 1.Tabel 2.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526. Q d = 13771.03 540 5 0 Coloane 0.12 0.38 [ kWh/an ] Q th =17648.00 4.08 6065.5 [m] .lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.00 4.26 80 8.12).013 0. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.19 0.31 termic 0.020 0. cu diametrul < 100 mm.c.5 0.80 16.68 622.01 3 0.

d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983. θ = 10 [º C ] .c +Q ac .Q rh . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J .necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.92 kWh/an =38596. Qac = 25019.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum.număr de persoane.temperatura apei calde de consum. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.08 kWh/an 35 . Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] . Nu = 24[persoane] .02 11.2 kg/m² J .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. determinat pe baza analizarii facturilor. c = 4.183 [kJ/kgK] .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.

c = m 3 /an 50 [ºC] .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum. fara recirculare f 2 = 1.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.8 consumata m 3 /an .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.c = c V ac *f 1 *f 2 .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. V ac .c =Σρ*c* V ac . Q ac .183[kJ/kgK] .c = 8606.56 kWh/an 36 . θ ar = 10 [ºC] . V ac . ρ = 983.pe perioada considerata [ ] V a . c = 4.1 .c *(θ ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.2 [ kg/m² J .c -θ ar ) kWh/an • Q a .34 θ ac .c =188.c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.Q ac .

1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac . L i = lungimea conductei [m].49 1117.Q ac . d = ∑U i . d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0.0462 [ W/mK] .37 [oC] 50 50 50 [oC] 8. αa 1 = 0.80 sezoni [kWh/an] 5400 2877. i [ W/mK] λ iz = 0.32 4667.50 30.00 48. i *( θ m .23 0.025 0. 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C].37 1813.32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C.conductivitatea termica a izolaţiei. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].12 37 .73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum. d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m].01 3 [m] 23.013 [m] 0.05 8 0.11.032 0. .θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura. Tabel 2.02 5 0. Q ac .39 0.3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da .00 [W/mK] 0.

8 1137.87 14.92 [kWh/an] Q acm =43419.PIV.67 16 76. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994. Supr.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 .67 vestibul 25.Q ac .1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. d = 9794. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 .65 [kWh/an] 12.13. in cazul clădirilor de locuit. Consum Consum [m2] Cam.8 4440 5577.

l =6442.N f w. w .l + Q f .factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i .E. produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f .77=6442.Sv Sp < 0.43+306.54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum.l *f w. produsa la sursa din combustibil gaz natural .43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135. Energia primara si emisiile de CO2 13.l = f h .67+557.l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f .1 [ kg/kWh ].8 .l +W i .w = Q acm W i .l *f i .20 [kWh/an] 13.2. w .77 [kWh/an] 13. h .l *f h . h .1. Energia primara Ep = Q f . Qf. Emisia de CO2 39 .factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.20 [kWh/an] .l = 53594.energia electrica consumata pentru iluminat din S.3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.l = 2.l =1.76=6135.02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire.l = 38596.

se f i .l W i .205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .CO 2 = 0.factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.CO 2 kg/an = 38596.l *f h .E CO 2 = Q Unde: Q Q f . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.CO 2 = f h . h .factorul de emisie la arderea gazului natural.53 kg/an 13. h . w . 14.l *f i .09 kg/kWh .l =6442.CO 2 = 0. w .47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.54 [kWh/an] f .CO 2 +W i . Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .20 [kWh/an] f h .02 [ kWh/an] = 53594.CO 2 = f w.l f .l *f w.CO 2 + Q f .3.

h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.11 Ainc W i . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.75 m² CLASA 15.q inc = Qinc Ainc =96. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.l = kWh/m²an 41 .

coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.00 p3 .CLASA A 17.l =221.00 p2 .00 p4 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1. Penalizari acordate clădirii certificate p1 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .03 p5 .27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.

00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.03 p7 .05 p6 .00 p11 .204 19.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.p5=1.00 p12 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.00 p8 .coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.02 p10 .

14 CAP.dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0. qtot *Po= 266. Aceeaşi formă geometrică. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 .consumul specific anual normal de energie minim. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre.B2=4. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. qTm .50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală. IV.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.001053 . Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. CLADIREA DE REFERINTA 20.73667 . luminatoare. p0 .

3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a.staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură.7 Metodologie Partea I).75 ori diametrul exterior al conductei. unde NP reprezintă 45 . n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. având o grosime de minimum 0. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire.26. în aval de staţia termică compactă. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . NP / Aînc [kWh/m²an]. iar ventilarea este de tip controlată. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. 9. după caz: . cap 11. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. iar în cazul clădirilor publice / sociale.05 W/m⋅ K. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. l) În cazul clădirilor de locuit colective. de asemenea. conform Metodologie Partea I. cât şi la nivelul corpurilor statice. Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. .5 h-1. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate.

68 44.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1.31 63. r) Nu se acordă penalizări conform cap. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1.00.40 [ ] τ 273. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0.00 0. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.16 133.4.9 415.3 4n [ ] W m3 K .numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. Unde: 46 . Nr. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. II.00 4.56 675.41 33.40 3.25 133.25 25. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.5 din normativul de faţă. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica. p0 = 1. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz).

consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.viteza de ventilare naturală a clădirii.an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . clădire cu mai multe apartamente. an .3 4⋅ 0.B .5 9 GN = 0.204=0. 2 R q = 5.ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. sursa .8 kWh/ m an il.58 .din C107/1 G<GN (0. clasa de permeabilitate .79 8 4 1 53 + 0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 .11 22.6 = 0.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .58 < 0. G= 1 1 0 9 .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.68 [ ] W m3 K .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an. Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .378+0.pag. cu dublă orientare.-C107/1 .6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).

00 = 170.8 · 1. cap. 446.29 48 .205=33.: . 24.73677. 7.09 kg/kWh = 5.73677) = exp 4.8 · 1. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1. se obţin valorile pentru: B = 0.4. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.an +q T ac.52 =34.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.00 + 4.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.5569176 N R = 95.34 kg/ m an 2 2 CO = 34. tab. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC. pag. II.8 kWh/ m an · 0.an q R = 170.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23. 202 şi 2 C.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0.an ac.82 kg/ m an 2 inc.001053.107/1.001/3 – 2006.8 = 170. pag. pag. II.an 2 => Total emisie CO = 33.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.q R T = q inc. B = 4.001053 · 170.001/2– 2006. cap.82 + 0.2.0.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.8 kWh/ m an il.73677) = exp (0.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.1798524+4.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.an .34 kg/ m an 2 24.52 kg/ m an 2 il.09 = 0.9.an 2 +q =105 +60 + 5.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri. In principal.Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 . mai redus decat cel aferent situatiei actuale.

87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.96 48.Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.31 88457.an) 402 221.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.an) 277.27 (kWh/an) 160945.46 63753.20 38596.14 51 .39 86.44 54.88 96.91 111083.

VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . energie termică. MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE . fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. 52 . dacă este cazul 2. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . deci renunţăm la indicele k. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. vom lua în considerare numai energia termică. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. rata de depreciere anuală a monedei = ct 4.costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .CE energ ) · X . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale.C(m)  / (.( ΔCE · X ) < 0 53 .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: . Difernţa dintre ele este ΔVNA. Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .C0 . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .C(m) .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .

87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .203=14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.31 kWh an QINC = 88457.95 · 33.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. 54 .15 i=0. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi. pentru asigurarea eficienţei.59= -380166.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714.21/1163= 0.95 X=33.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.44·0.06 N=16 ani Rezulta X= 33.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.74=116316-341514.28/2008 =160945. pentru asigurarea eficienţei.90 14714.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.42 lei = 116316 = 7. atunci X > A. ca din economia anuală de energie să putem recupera.87=72487. trebuie ca numitorul să crească. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.31-88457.21 lei/Gcal= 236. ca din economia anuală de energie să putem recupera.

100 lei/kWh 72487. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. 44 ⋅16 55 . în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). 95 26. ca valoare necunoscută. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0.90 ani 14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25.

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.203 lei/kWh.90 56 .100 (kWh/an ) V1 72487. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7.

7. 5.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. 6. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii.13 din OUG nr.30 lei /apartament.conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant.90 ani.sol.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii . rezulta ca investitia este rentabila. costul specific al economiei energetice fiind de 0. 2.100 lei/kWh. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.55 kWh/mp an .apa.implica un cost de cca.60 lei .18/2009. adica 18495. In acelasi timp.5 din OUG nr.Deoarece OUG nr. si implicit la diminuarea facturilor de energie.Varianta de reabilitare V1(S1) . 7.iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii. 4. respectiv 1541. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. 116 316 lei si se recupereaza in cca.fiind respectata prevederea art.18/2009. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. 57 .90 ani. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei. 3.

VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

.. .. 372.. 59 ........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097. certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ..... ..........34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ........ .. Încălzire: 96..14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221.8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.............11/5.... şi data înregistrării (c....... .109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ......55/105 B B Apă caldă de consum: 108........62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16...27 51...47 C 170........98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.str..... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ................... ................... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86............ ci) Nr.nr.... i......Horea..8 34.......Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr......

02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.38 – după cum urmează.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.8 Notare energetică 95.00 60 30 21 .dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1. dar neetanşe p3 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.  Ccladire fara subsol p1 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.01  Ferestre / uşi în stare bună.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.

inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.02·1.03·1. Se vor prezenta la modulul de instalatii.00 p12 = 1. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr.02·1. 5 cam. 2.02 p 10 =1. internate spitale.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol.64 m³ Sut [m²] 3 24. 4. 2 12 12 293. etaje  Nr.00·1.10 P0=1·1. 3. ap.05 p9 = 1. 1. 0 1 cam.00·1.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. 3 cam. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip. ap. Nr.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 .00 p 11 = 1. 4 cam.05·1.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.05·1.termoizolarea terasei . niveluri: Subsol.02=1. 2 cam.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097.izolarea soclului cu polistiren extrudat . Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .01·1. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. după caz.05·1.00·1.64 293. 1.

Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .  Încălzire centrală cu corpuri statice.495 0.61 2.68 13.325 0.Numărul sobelor: . .440 4. tabel nr.Tipul sobelor.partea I.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. multiplu: puncte.6 3. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.pag.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.96 133.disponibil de presiune (nominal): mmCA . . Încălzire centrală cu aer cald. - Contor de căldură: .54 70.04 Aria [m²] 2 383.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156.tip contor 62 .325 0.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. 279 .25 675.25 21. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.1.25 133. superioară.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.diametru nominal: 40 mm.45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic.6. SE / V: 0.

Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp. .la nivelul corpurilor statice . [°C] Temp. .la nivel de racord . Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. .la nivelul coloanelor . - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m.anul instalării . . Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3.ext.. mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. Diametru serpentină. tur agent primar[°C] Temp.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: . tur agent secundar[°C] Qînc.

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

I Introducere CAP. V Analiza energetica CAP. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Temperaturi de calcul 4.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. Definirea cladirii de referinta 21. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 . Consumul anual specific total de energie 18. II. VI.Consumul de energie pentru incalzire 11. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Penalitati acordate cladirii certificate 19.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6.Consumul de energie pentru iluminat 13. Modificarea valorii nete actualizate 25. Analiza economica 24. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Concluzii CAP. Masuri 2. Emisiile de CO2 CAP. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24.Calculul coeficientilor de pierderi 5. VII. Calculul aporturilor de caldura 9.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. VIII . VARIANTA I Date Generale 1. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. Parametrii climatici 3.Consumul specific anual de energie 23. Costul unitatii de energie economisita CAP.

aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari .13 din OUG 18/2009. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr. 7. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat .Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art. 9. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. 6. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. 4. 2. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica. 5. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . 69 . achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an .28/2008..Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii. deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice. reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. 3.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica. prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata. 13. cu urmatoarea precizare .18/2009 . 8. 10. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica.18/2009.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante . urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL. 11.este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii. 15. 12. coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. cu urmatoarele precizari: 1.

-zona eoliana: IV conf.conform Cod CR 1-1-3 /2005 .1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1.G R nr. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. Fig. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ). longitudine E21º 55´. 70 . cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade.conform NP 082/2004. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.70 s. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. -Zona de vant . -Conform codului de proiectare seismica .50 Kn/mp. 4 din SR 1907-1/97.3 kPa. 2 .indicativ P100/2006. -Zona de zapada . A1 din SR 1907-1 . ag= 0. si anume: 1. 3. -categoria de importanta a constructiei conform H. 766/1967: C-normala.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat.12 g si 0. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. T e = -15 º C .

Casa scării este încălzită în mod direct.canalizare. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale . Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. 71 . apă caldă menajeră.termice. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Retele publice existente in zona: retele de apa.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii.2. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. 1. ventilare/climatizare. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire.electrice. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite.a . iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat.s.

3. astfel: 72 .Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. conform STAS 1907/1. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. θ retur = 70º C. 2. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. Parametrii climatici 2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. răcire sau condiţionarea aerului. 1. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). 1. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C.4. θi =20°C. direct sau indirect.

pentru localitatea Oradea.1 78.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .2 Aprilie 10.9 74.5 23.5 23.4 64.2 93.9 73.6 31.9 60.9 18.3.6 31.8 28.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.6 Tabel 2.1 S 69.8 Iunie 18.4 64.2.6 Martie 5.PI.6 65.9 49.5 76.3 59.7 78.6 48. respectiv SR 4839.9 124.4 119.9.6.0 Februarie 0.6 E 27.4 14.7 78. anexa A.9 60.5 108.θe = .7 73 .9 74.5 70.5 70.8 V 27.9 125.9 99.0 79.2 38.6 95.15°c 2.5 90.0 79.9 49.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.0 75.2.0 23.0 10.8 Mai 15.1 78.9 73.3.8 66.9 71. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.1 94.

PI (I.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001. 3.1.2 0.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .1). temperatura interioară de calcul a clădirii.1).9.2006/PII.1 10. se calculeaza pe bază de bilanţ termic. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.PI (I. întregii clădiri se aplică calculul monozonal. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.6 5.1.Nu este cazul.9.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 .1. In acest caz. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.5 19.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3.1.9 16.

04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.59 4.1 76.85 461. prin ventilare.casa scarii Aj 21.675 25.PG. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .08 56. H H = Hv + Ht [W/K] b.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. 6 [W ] K δ a =1.Temperaturile pentru camera de locuit. 28 = = 19. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b.16 Σ Aj 259.86 392. 08 + 56.86 Σ Aj θij 5181. 14 ) c a =1. 2 + 1383. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 .89 °C 259.6 [ h − ] – nr.8 102. conform tabel 1. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 48 7799.48 θi θi = 5181.62 θij 20 22 18 Ajθij 431. Spatiu camera baie Vestibul. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. 6 + 1234.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.2 1383.1 + 76.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.6 1234.

5 neadăpostite 1. dublă expunere simplă expunere Hv = 220.8 0. adăpostite 0. j *A j [W/K] 76 .7 0.7 0.6 0.5 0.6 0.5 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. adăpostite 0.5 moderat 1.5 adăp.5 moderat 0.volumul încălzit. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ]. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. prin transimise.5 0. cămine. L=ΣU Hu .1 0.5 moderat 0.69 [W/K] c.98 [m1] .6 0.5 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.7 0. internate etc.9 0.6 0.2 0.5 neadăpostite 1 0.5 V = 1097. adăpostite 0.5 0.5 adăp.5 0.5 adăp.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

6+ 3 1x 5.2°C 0. 6 + 30x 5.2°C 0.1°C 15. 2 + 2 1x10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.4°C 12°C 10.5°C 20°C 15°C 10. 2 + 31x 0.6°C 19.8°C 18.9°C 16. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .8 182 0 = 3.θ em = 9 x10.361 C 25°C 20. 4 − 31x 2+ 28x 0.8°C 5.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W].

[kWh].78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite . Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. A inc = 399. [ kWh] Q i = 6984. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.(w) = 0 .43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. cf. PII.număr de ore perioada de încălzire.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului.

5 19.9 70.6 23. Fo.5 79.9 Aprilie 21 38. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.9 Mai 0 65.78 Iulie 0 76.4 e Octombrie 9 23.9 74.6 Noiembrie 30 14. F = F Ag 1.9 27. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.6.19 94.9 0 Februarie 28 18. 224 Aτ = = =0.9 64.5 82.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.2.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.78 78.6 49.6 64.68 1.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare.8 108.6 119.5 Decembrie 31 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 .8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.5 31.1 70. cu numărul de zile ale fiecărei luni.8 43.9 49. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.2 60.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.4 78.0 71.8 99.3 31.1 Septembri 0 48. Ff.1 59.9 Martie 31 28.5 August 0 66.4 79.8 23.35 78.9 27.0 125.5 74.9 78. g ⊥ =0.1 73.9 60.0 90.6 93. Tabel 2.0 43.9 69.7 Iunie 0 75.2 95. Fw=0.4 124.67 Valorile factorilor Fh.7 73.

5 1. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.064 TOTAL 1.804 8.630 0.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.99 158.60 0.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .2 [m] 1.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .68 0.2 1.82 1.60 3. Qs = 333.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.804 Tabel 2.8 19.8 2.6.41 Isj [W/m2] 43.630 N 0.43 333.2.630 E 3.82 0.60 3.38 0.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.19 Dz = 182 zile.80 0.96 0.număr de ore perioada de încălzire.35 [kWh] Q g = 8520.630 0.99 15.8 43.6.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.41X 4608= 1536.68 0.2.2 3.80 0.

aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.23 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar. QL.78 . Qg si pierderi. astfel: γ= Qg QL =0. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 .pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0. γ care reprezinta raportul dintre aporturi. Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .23 Q g = 8520.78 .

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.8 . Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. h. τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior .2 . tab. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. Pentru pereti interiori 85 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. astfel : 8. a = ao + τ o ao = 0. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4.1.

00 525271.025 0.10 0.25 2969568.60 112505354.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .12/21 147.30 147.6.00 17461080.25 133.015 0.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.30 114.00 5048836.00 28833975.375 0.25 133.25 133.00 19028100.015 0.10 0.16 383.12/2 0.25 133.16 383.02 0.125/2 0.25 133.25 133.42 383.00 13678812.50 5036850.00 7724505.3.00 3581760.250/2 0.14 0.025 0.00 19028100.25 133.00 17461080. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.50 28956564. Tabel 2.42 114.16 133.015 0.00 40742520.0015 0.

coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.9997 factorul de utilizare al aporturilor. H = 502.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286.63 η 1 =0.89 ºC .07 W/K .9997 : W/K 6. 1J=1W/s H= 547.09 MJ/K.01 ºC 87 .temperatura interioara de calcul.50 s = 145. η = 0.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire . Φ a =1950 W .06 h a= 5. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.82 W/K .coeficient de transfer de caldura τ=522233.

9 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.5 19.01 16.1 10.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20.01 16. 88 .01 16.01 16.0 0.01 16.8 18.6.01 16.01 16.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.01 16.4 4.4.8 15.01 16. adica 5208 ore.01 16.6 5.2 10.01 16. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.2 0.68 -2.6 5.

avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20. 7.6°C 19.2°C 0.2°C 0. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .1°C 15.8°C 5.4°C 12°C 10.9°C 16.5°C 20°C 15°C 10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.7°C iulie sept mart -5°C 6.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.8°C 18.

durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ].68 °C .u ]*t [kWh ] Φ i .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile . h +(1+b)*Q i .temperatura interioara de calcul [°C ]. θ e = 4.temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . 90 .Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.81 [kWh\ 8. h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.07 K . h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399. [ zile] [°C ]. [W ] Φ i .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h .89 °C . Q L = 39770.număr de ore perioada de încălzire.78 m² .

72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . Q i =8280.număr de ore perioada de încălzire. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.t = 217 X 24 = 5208 h . 91 .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.

9 Martie 31 28.9 64.4 124.9 78.8 48.1 59.9 27.93 94.1 70.6 31 Noiembrie 30 14.9 Aprilie 30 38.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.0 71.1 Septembri 0 48.9 49. F w = factor de transmisie solara.9 0 Februarie 28 18.6.5 21.0 48. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.9 Mai 5 65.5 74.13 Iulie 0 76.5 31.2 95.5 August 0 66.6 23.6 119.9 60.6 64.5 Decembrie 31 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.9 27.4 78.5 79.0 125.3 31.5 79.6 93.6 49.23 78.8 99.4 e Octombrie 23.2.7 Iunie 0 75. Tabel 2.8 23.6 92 .0 90.2 60.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.1 73.9 74.9 70.4 79.13 78.9 69.7 73.8 108.

5 1.630 0.8 2.630 0.38 0.630 E 3.82 0.6.6.31 [ kWh ] 9.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.71 174. Qh 93 .2 1.68 0.2 [m] 1.96 0.804 Tabel 2. Qs = 1911.2.804 8.630 N 0. t = 222 X 24 = 5208 h .93 Dz = 217 zile .63 367.60 3. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.2.număr de ore perioada de încălzire.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.68 0.80 0.60 3.82 1.13 21.60 0.80 0.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.13 48.064 TOTAL 1.71 17.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.05 Isj [W/m2] 48.2 3.59 [kWh ] Qg = 10162.

care reprezinta raportul dintre aporturi. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.η. QL. g η = factor de utilizare. si aporturile totale de caldura Qg. QL.31 [ kWh ] .atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. = 10162. astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L .81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. astfel: Y γ= Qg QL =0. Qg si pierderi. .ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770.aporturi totale de caldura.

τ=522233.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ .55 kWh/an 95 .50 s= 145. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.8 .25 .06 [ h ] a=5.63 η=0. h.9997 Q h =29611.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.γ= 0.

c kWh Q em .55 incalzirea clădirii. Consumul de energie pentru incalzire . inclusiv pierderile de caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . str +Q em .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10. Q em =Q em . Kwh/an \kWh/an\ . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. 96 . h . Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.Q rwh Qh Q th = 29611. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.

Q em .c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .82=3462.96 . η c =0.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Tab. str =1233.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II. 3B).81+2228.93 Qh = 29611.82 [kWh Q em = 1233. Q em .55 .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Q em .63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie. 97 . Tab. Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7.63 [kWh] Q em =3462. 1B).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em . str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0. Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.55.81 kWh Q em . Q h = 29611.c = 2228.

i [ W/mK] λ iz =0. Distributie verticala. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . 10.8.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. Recircularea nu exista. 12. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Conductele din canalul termic sunt izolate termic. 9.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ).

00 1.00 4.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1. cu diametrul < 100 mm.67 3 8 0. Q d = 13381.19 80 8.00 156.80 16. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.73 520 3596.00 1.00 4. Q rh .23 80 8.73 520 482.01 3 24.020 0. 99 .26 80 8. h = 8021.05 5.00 1. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.020 0.98 kWh/an Q rh .025 6 15. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.03 520 5 8 Coloane 0.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.96 5849.00 0.5 [m] .1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.5 0.5 0.19 0.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.12 0.12).c.52 termic 0.40 699.55 0.35 [ kWh/an ] Q rh .73 8 1280.5 0.12.013 0.62 Racordur i L ea = 4 [m] .032 0.013 0.02 0 0.72 [ kWh/an ] Q th =16844.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.00 4.04 51.01 3 0.

Nu = 24[persoane] .temperatura apei calde de consum.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. Vac = 438 m 3 /an ] . θ ac = 60 [º C 100 .2 kg/m² J .Q rh .necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.c +Q ac .număr de persoane.183 [kJ/kgK] .92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac . c = 4.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. determinat pe baza analizarii facturilor. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994.

c = 4.c =188.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C. V ac .08 kWh/an Q ac . fara recirculare f 2 = 1.c = c V ac *f 1 *f 2 .θ ar = 10 [º C ] . Qac = 25019.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.1 .pe perioada considerata [ ] V a .34 θ ac .2 [ kg/m² J .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.183[kJ/kgK] .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.8 consumata m 3 /an .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.c =Σρ*c* V ac .V ac [ m3 perioada ] V ac = 700.temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.c = m 3 /an 50 [ºC] .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .c *(θ ac . V ac .c -θ ar ) kWh/an • Q a . 101 .

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara .factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41.3. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.f h .factorul de emisie la arderea gazului natural. Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86.CO 2 = 0.80 kg/an 13.09 kg/kWh . III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f . 14. se f i .75 m² 105 .CO 2 = 0.CO 2 = f w. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.

B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.11 Ainc W i .62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.l = kWh/m²an CLASA A 106 .CLASA 15.

coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.17.88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 .00 p2 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.l =210.05 p6 .00 p4 . Penalizari acordate clădirii certificate p1 . Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.00 p3 .03 p7 .03 p5 .

108 .001053 .00 p12 .B2=4.coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.p7=1.00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.06 po = Π Pi = 1.00 p11 . qTm .02 p10 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19.00 p8 . p0 .consumul specific anual normal de energie minim.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.73667 .coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.

26. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă.89 kWh/m²an N = 99.69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. iar ventilarea este de tip controlată.3.5 h-1. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0.7 Metodologie Partea I). considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. cap 11.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. CLADIREA DE REFERINTA 20. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală. conform Metodologie Partea I. 9. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.qtot *Po= 253. 109 . g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. iar în cazul clădirilor publice / sociale. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. luminatoare.

40 3. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. r) Nu se acordă penalizări conform cap. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. l) În cazul clădirilor de locuit colective.3 1.25 25. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale.4. p0 = 1. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. având o grosime de minimum 0.40 1 1 1 1 .centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. II.5 din normativul de faţă.31 110 63. cât şi la nivelul corpurilor statice. de asemenea.41 33. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.25 133. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi.9 415.56 675.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este.00 4. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. NP / Aînc [kWh/m²an]. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare.00 0.75 ori diametrul exterior al conductei.16 133. în aval de staţia termică compactă.22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . . j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). Nr. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate.00. k) În cazul sursei de căldură centralizată. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală.68 44.05 W/m⋅ K.

clădire cu mai multe apartamente. cu dublă orientare. clasa de permeabilitate .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. 111 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n .6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului). 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0.viteza de ventilare naturală a clădirii.ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).3 4n [ ] W m3 K . 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .

cap.an +q ac. 7.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.9.an D .58 < 0.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc . 202 şi 2 C. 24. pag.68 [ ] W m3 K .8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.204=0.B .G= 1 1 0 9 .an 2 +q =105 +60 + 5.8 kWh/ m an => clasa energetică il. 2 R q = 5. II.5 9 GN = 0. cap.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.: .an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.001/2– 2006. an .-C107/1 .8 kWh/ m an il.3 4⋅ 0.205 2 kg/kWh 112 .107/1.8 = 170.378+0. sursa T = q inc.pag.58 .consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.79 8 4 1 53 + 0.din C107/1 G<GN (0.6 = 0. pag.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: . si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.

52 =34.2.73677) = exp 4.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170. II.73677) = exp (0.52 kg/ m an 2 il. se obţin valorile pentru: B = 0.an ac. 446.8 · 1.2 R R CO = (q +q ) · 0.001/3 – 2006.8 · 1.5569176 N R = 95.09 = 0.73677.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.09 kg/kWh = 5.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.001053.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.82 + 0.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.8 kWh/ m an · 0.001053 · 170.an 2 => Total emisie CO = 33. B = 4.1798524+4.00 + 4.205=33.29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.34 kg/ m an 2 2 CO = 34. 1 2 N R = exp (. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 . pag.0.an .82 kg/ m an 2 inc.00 = 170. tab.4.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.

an) 474 86.85 48.39 99.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.88 (kWh/an) 215350 84300.an) 590 210.69 114 .69 173010 29611.Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.15 60.

deci renunţăm la indicele k. dacă este cazul 7. vom lua în considerare numai energia termică. energie termică. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE .costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . rata de depreciere anuală a monedei = ct 9. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10.costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8.costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6. fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare.

( ΔCE · X ) < 0 116 . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) . trebuie ca numitorul să crească.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .C(m) .C(m)  / (.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi. atunci X > A. Difernţa dintre ele este ΔVNA.C0 . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) . adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Dacă notăm raportul cu A.X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă.CE energ ) · X . ca din economia anuală de energie să putem C(m) .

95 X=33. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.06 N=16 ani Rezulta X= 33.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= .74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. 117 .21/1163= 0.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. 07 10121.85-34439=49861.74=122254-341514.15 i=0.85·0.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0. pentru asigurarea eficienţei. pentru asigurarea eficienţei.59 lei = 122254 = 12.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.203=10121.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.21 lei/Gcal= 236.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera. ca din economia anuală de energie să putem recupera.28/2008 =84300.59= -219260. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.95·33.

153 lei/kWh 49861. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit). ca valoare necunoscută.85 ⋅16 118 .07 ani 10121.95 26. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12.

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.203 lei/kWh.153 (kWh/an ) VII 126892.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.07 119 . Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.

Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. 7.55 lei /apartament.5 din OUG nr. costul specific al economiei energetice fiind de 0. 5.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. 122254 lei si se recupereaza in cca.153 lei/kWh.60 lei . solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice. rezulta ca investitia este rentabila.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. 12.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 . Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : . si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. 3. 4.fiind respectata prevederea art.13 din OUG nr.55 kWh/mp an . adica 20046.18/2009. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12.07 ani. 6.07 ani. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari.implica un cost de cca. 2.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .Varianta de reabilitare II.18/2009. respectiv 1670. In acelasi timp.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.

VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 . CAP.Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza..

.. înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99.37 C 170..109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: . versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului .Horea... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului .. 372............ ci) Nr.. ...................8 34.. ..... ........... ...... 122 ......45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097...........69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210.......98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr..... Încălzire: 96...nr......str....88 41.. i...... şi data înregistrării (c............Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr..................... ..8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.11/5.....34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .55/105 B B Apă caldă de consum: 108.............62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16....

03·1.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.00 p12 = 1.00·1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.01·1.  Ccladire fara subsol p1 = 1.8 Notare energetică 95.01  Ferestre / uşi în stare bună. 120 30 21 120 G 59 .03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1.02=1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.10 p 7 = 1.00·1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.02 p 10 =1.00 p 11 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.38 p8 = 1.05·1.00·1.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1. dar neetanşe p3 = 1.05·1.38 – după cum urmează.02·1.05 p9 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.02·1.05·1.

25 133.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0.25 21. Nr. 5 cam.  Încălzire centrală cu corpuri statice.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.495 0.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . 3 cam.1. 2. 2 12 12 372.04 Aria [m²] 2 383. Se vor prezenta la modulul de instalatii.325 0. după caz. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. ap.440 4.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 8. Încălzire centrală cu aer cald. SE / V: 0.termoizolarea terasei .  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. 4 cam. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine.6 3.izolarea soclului cu polistiren extrudat . 0 1 cam.  .25 675. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr. 3. 2 cam.45 m³ Sut [m²] 3 31.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic. niveluri: Subsol. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. ap. 4. etaje  Nr.96 133. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.325 0.45 372.61 9. internate spitale.

1.   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii.tip contor . superioară. tur agent primar[°C] Temp.diametru nominal: mm. m. .6. 122 . . mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.ext. tabel nr.54 70. [°C] Temp. .la nivelul corpurilor statice . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .68 13.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.la nivel de racord .pag. .Încălzire centrală cu planşee încălzitoare. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. . mărimea şi tipul cahlelor – tabel.existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: . 279 .partea I.anul instalării . mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic. tur agent secundar[°C] Qînc.disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: . .Tipul sobelor.la nivelul coloanelor .22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.Numărul sobelor: . . multiplu: puncte.

 Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic. Ştampila şi semnătura 123 . Auditor energetic pentru clădiri.c. Boiler cu acumulare.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a. .tip contor .Diametru serpentină.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie..c. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.:     Puncte de consum a.Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.: 48 Numărul de obiecte sanitare . Alt sistem de preparare a. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: . . .Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12.anul instalării .c.m.m.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot .diametru nominal: 40mm.m.m.Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13. .: funcţională. multiplu: puncte. Preparare locală cu aparate de tip instant a. Centrală termică proprie.c. Preparare locală pe plită. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată.

SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor.05.Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.2009 .Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 4. 20.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente.zile 15. 7. 8 . Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor.Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.nr.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. Anvelopa cladirii. 5. NP 061-02 . C 107/3-2005 .... privind . Necesarul de caldura de calcul. 9. 24.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. 22.. nr.. 18/04.Manualul de instalatii de incalzire 12.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II . EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. 21.O.2009 23. 29/30. STAS 4908/85 . 17.G.03. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. Legea nr. SC 007-2002 .Prescriptii de calcul.03. C 107/4-2008 . 11.Arii si volume conventionale 28. Norma Metodologica din 17.. Cladiri de locuit. 27. 18/04. C 107/1-2005 . Numarul anual de grade. 26.2009 .Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor .G. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 18.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III .01.Auditul si certificatul de performanta al cladirii. 155/2009.2002 pentru aprobarea O.01.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire.G.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. 6.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.. 2.. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 124 . Necesarul de caldura de calcul. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor. O. C 107/5-2008 .. GT 032-2001 .STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16. 29/30.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1.Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. NP 008-97 .Norma metodologica de aplicare a O.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . 14.03.G.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV. 25.Legea 325/27. 3. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->