UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU

DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

MODUL INSTALATII

PARTEA I
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI I pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul _____________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

PARTEA II
ANALIZA ENERGETICA SI ECONOMICA A VARIANTEI II pentru o cladire de locuit in comun P+2E din municipiul__________ CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

DIRECTOR CURS Prof. Dr. Ing. ADRIAN RETEZAN

EXECUTANT

Curs Postuniversitar

,, REABILITARE TERMICA SI ENERGETICA A CLADIRILOR EXISTENTE ,,

1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. I Introducere CAP. II. VARIANTA I Date Generale 1. Masuri 2. Parametrii climatici 3. Temperaturi de calcul 4.Calculul coeficientilor de pierderi 5.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Calculul aporturilor de caldura 9. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Consumul de energie pentru incalzire 11.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12.Consumul de energie pentru iluminat 13.Energia primara si emisiile de CO2 CAP. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. Consumul anual specific total de energie 18. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Nota Energetica CAP. IV Cladirea de referinta 20. Definirea cladirii de referinta 21.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22.Consumul specific anual de energie 23. Emisiile de CO2 CAP. V Analiza energetica CAP. VI. Analiza economica 24. Modificarea valorii nete actualizate 25. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24. Costul unitatii de energie economisita CAP. VII. Concluzii CAP. VIII . Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie

2 3 5 5 7 9 12 13 23 25 25 29 30 35 37 38 40 40 40 41 41 41 42 43 44 45 45 46 47 50 50 52 53 55 56 63

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

CAP. I

INTRODUCERE

In cadrul acestui modul s-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii, cu urmatoarele precizari: 1.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat ; 2.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.18/2009; 3.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.13 din OUG 18/2009, cu urmatoarea precizare ,, consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an ; 4.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii, deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice, aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari ; 5. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare, prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata; 6. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.28/2008; 7.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%, achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica, coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea; 8.Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica, urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL; 9.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica; 10.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii; 11. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii; 12. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 ,este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata, dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie; 13. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante , deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor ; 15. Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica, deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor, securizarea Certificatelor de Performanta Energetica, reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul

3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. 4 .

5 . A1 din SR 1907-1 . Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 8 cm grosime .50 Kn/mp. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ).12 g si 0. ag= 0. Fig. 4 din SR 1907-1/97.indicativ P100/2006.G R nr. longitudine E21º 55´.70 s. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. -Zona de vant . are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. -categoria de importanta a constructiei conform H. si anume: 1.3 kPa. -Conform codului de proiectare seismica . -Zona de zapada . Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse.conform NP 082/2004. 3.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ . -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . 766/1967: C-normala. -zona eoliana: IV conf. 2 . Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 15 cm grosime .inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade. T e = -15 º C . cu presiunea mediata pe 10 minute de 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII VARIANTA I CAP II 1.

1.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. ventilare/climatizare. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată. iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat.termice.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent .iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. 6 .s.electrice. apă caldă menajeră. Casa scării este încălzită în mod direct.canalizare. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament. Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.a . Retele publice existente in zona: retele de apa. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .2. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament.

Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. θ retur = 70º C. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. 1. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. răcire sau condiţionarea aerului.4. conform STAS 1907/1.Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. θi =20°C.3. astfel: 7 . Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. 2.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă. direct sau indirect. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). Parametrii climatici 2. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. 1.

0 23.4 64.7 78.2 Aprilie 10.9 18.7 8 .8 28.5 76.2.5 23.9 73.9 49.5 90.6.5 108.θe = .9 74.6 65.4 119.2 93.4 14.9 73.6 Martie 5.6 95.5 23.8 Iunie 18.3 59.9 71. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9.0 75.2 38.3.1 78.3.9 60.2.0 79.1 S 69.6 31.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.9 99.9 125.1 94.PI.6 31.15°c 2.0 10.6 48.9 74. pentru localitatea Oradea.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .9 60.6 Tabel 2. respectiv SR 4839.6 E 27.1 78.8 Mai 15.0 Februarie 0.8 V 27.5 70.5 70.8 66.0 79. anexa A.7 78.4 64.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11.9 124.9 49.

Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3. In acest caz.1. 3.1.1).1).2 0.2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.6 5. întregii clădiri se aplică calculul monozonal.9.9. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.PI (I.1 10.1.2006/PII.1.9 16.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 9 .5 19.Nu este cazul.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 . se calculeaza pe bază de bilanţ termic. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor. temperatura interioară de calcul a clădirii.PI (I.

48 7799.59 4. 08 + 56. 14 ) c a =1.86 392. Spatiu camera baie Vestibul.Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. 6 [W ] K δ a =1. conform tabel 1. prin ventilare. 28 = = 19.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.2 1383.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.08 56.1 76.85 461. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 10 .casa scarii Aj 21.16 Σ Aj 259.675 25. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV a.6 [ h − ] – nr. 2 + 1383.8 102.89 °C 259. 6 + 1234. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 . H H = Hv + Ht [W/K] b.6 1234. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.48 θi θi = 5181.86 Σ Aj θij 5181.1 + 76.PG.Temperaturile pentru camera de locuit.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1.

6 0.5 adăp.5 0. adăpostite 0.6 0.5 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 V = 1097.5 adăp.5 moderat 0.5 neadăpostite 1 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Hv = 220.5 moderat 0. prin transimise.5 0.5 adăp. internate etc. cămine.7 0.9 0.6 0. adăpostite 0.7 0.5 neadăpostite 1.8 0.volumul încălzit.5 0.5 0.69 Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.5 moderat 1.6 0.1 0. L=ΣU Hu . j *A j [W/K] 11 . dublă expunere simplă expunere [W/K] c.5 0.7 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ]. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].2 0.98 [m1] .Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1. adăpostite 0.

09 3.31 295.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R .72 0. j Aj = aria pentru care se calculează U [ m² ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.25 Aj [m2] 383.48 0.27 1.U .70 0.04 L =295.5.96 31.97 43.31[ W/K] 12 .91 35.15 [ W/K] Ls=31.15 [m2K/W] 2. j = transmitanţa termică corectată a părţii j din anvelopa clădirii[W/m²K ] . j U'j = 1/R'j [W/m2K] 0.16 133.25 25.25 U'j x Aj [W/K] 183.56 133.58 4.

9 16.Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite =295.46=547.5 19.31=326.15+31. Tabel2.1 13 . conform SR 4839. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.46 [ W/K] Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este: H= Hv + Ht = 220.6.69+326.15 [ W/K] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 5.21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 0 0 0 20.1: incalzire Determinarea perioadei de Luna Iulie August Septembrie 10 oct.

4 3.7 zile de incalzire Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni.6 5.2 10. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 14 .361 -2.2 0.Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie 12 12 12 12 12 12 12 12 12 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 10.0 0.8 15.8 18.6 5.

9°C 16.89 º C . Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar.88 [kWh/an] L UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 15 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .2°C 0.6°C 10°C 5°C 0°C 5. 2 + 2 1x10. 6+ 3 1x 5.1. 2 + 31x 0.5°C 20°C 15°C 10.8°C 18. θ e = 3. Dz = 182 zile.2°C 0.361 C 25°C 20.4°C 12°C 10.6°C 19. 4 − 31x 2+ 28x 0.coeficient de pierderi de caldura H = 547. pentru 0eo = 12°C) Q L = H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K.temperatura interioara de calcul .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC].θ em = 9 x10.durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h .7°C iulie sept mart -5°C 5.1°C 15. Q =39 551.8 182 0 = 3.8°C 5. 6 + 30x 5.număr de ore perioada de încălzire.361°C .15 θ i = 19.

număr de ore perioada de încălzire. [ kWh] Q i = 6984. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ]. A inc = 399.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate . cf.fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile 182 x 24 = 4368 h . F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.(w) Dz = 182 zile. 0 .78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= = = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] 2 încălzite [W].5. Φ ih =Φ i *A inc = = 4 W/m fluxul termic mediu al degajarilor interne. pentru 0eo=12°C) Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih Φi McOOl PII.Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar.2. [kWh]. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 16 .

8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente. 224 Aτ = = =0. F = F Ag 1. g ⊥ =0.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. Ff.68 1.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. Fw=0. F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. Fo. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.67 Valorile factorilor Fh. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H. 17 .

5 August 0 66. Tabel 2.9 69.2 3.804 Tabel 2.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.6 64.8 108.5 79.78 78.1 59.60 3.7 73.38 0.60 0.6 93.43 333.9 Martie 31 28.1 Septembri 0 48.6 49.0 125.5 31.1 73.4 e Octombrie 9 23.99 158.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.2 1.5 74.2 95.9 64.8 23.2 [m] 1.68 0.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.80 0.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.5 Decembrie 31 10.41 Isj [W/m2] 43.7 Iunie 0 75.9 27.6.78 Iulie 0 76.0 90.630 0.9 70.4 124.6. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.4 78.630 N 0.82 0.6 23.630 E 3.2.5 1.2.9 60.2.064 TOTAL 1.35 78.9 Aprilie 21 38.9 74.3 31.0 71.82 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.9 49.4 79.60 3.99 15.2 60. cu numărul de zile ale fiecărei luni.8 2.0 43.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.9 Mai 0 65.804 8.96 0.8 19.80 0.6 Noiembrie 30 14.6.8 43.9 0 Februarie 28 18.1 70.8 43.6 119.19 94.9 78.8 99.5 19.19 18 .9 27.68 0.5 82.630 0.

Determinarea factorului de utilizare preliminar. η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.35 [kWh] Q g = 8520.Dz = 182 zile. astfel: γ= Qg QL =0.41X 4608= 1536. Qg si pierderi.78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 5.3. Qs = 333. γ care reprezinta raportul dintre aporturi.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII t = 182 X 24 = 4368 h .număr de ore perioada de încălzire.21 19 . QL.

Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 .coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.pierderile de căldură γ ale clădirii kWh = 0. 20 . tab. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .21 . h.88 .2 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1).UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = 8520.8 .78 .aporturi totale de căldură L g kWh Q = 39551. τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. a = ao + τ o ao = 0.1.

Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . Pentru pereti interiori Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.4.τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] 5. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. astfel : 1. Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice. Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. 21 .

6.25 133.015 0.25 133.00 17461080.00 13678812.00 5048836.60 112505354.25 2969568.015 0.16 383.16 133.025 0.00 Pereti exteriori Planseu Planseu ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului 22 .00 3581760.16 383.02 0.025 0.125/2 0.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.00 28833975.00 19028100.25 133.30 147.50 28956564.00 40742520.0015 0.14 0.00 525271.10 0.42 114.12/2 0.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m m² J/K Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.25 133.00 7724505.3.00 17461080.10 0.25 133.12/21 147.25 133.250/2 0.42 383.375 0.015 0.25 133.00 19028100.30 114.50 5036850.

50 s = 145.A= aria elementului C=286.temperatura interioara de calcul.82 W/K .06 h a= 5. H = 547. η = 0.coeficient de transfer de caldura τ=522233.89 ºC . 1J=1W/s H= 547.82 W/K .9998 : W/K 6.42 ºC 23 .9998 factorul de utilizare al aporturilor.aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .09 MJ/K.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.63 η 1 =0. Φ a =1950 W . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − η *Φ a H UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ = temperatura de echilibru e d θ id =19.

adica 5400 ore.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.42 16.42 16.8 18.42 [zile] 0 0 3 31 30 31 31 28 31 30 10 0 225 [oC] [oC] 20.42 16.2 0.9 16.6 5.42 16.6 5.42 16.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.42 16.6.4 5. Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni.5 19.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 225 de zile.42 16.1 10. 24 .8 15.42 16.0 0.2 10.42 16.08 -2.4.42 16.42 16.

4°C 12°C 10.6°C 10°C 5°C 0°C 5.5°C 20°C 15°C 10.6.8°C 5. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.2°C 0.7°C iulie sept mart -5°C Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 547. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu.1.2°C 0.1°C 15. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.6°C 19.coeficient de pierderi de caldura 25 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .82 K . 7.9°C 16.8°C 18.

[W ] Φ i .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 225 zile.u ]*t [kWh ] Φ i .78 m² .număr de ore perioada de încălzire.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ]. t = 225 X 24 = 5400 h .număr de ore perioada de încălzire.temperatura interioara de calcul [°C ].6 [kWh] •Q = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] s 26 . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q = Qi + Q [ kWh ] g s Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i . h +(1+b)*Q i .u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 225 zile . Q L = 43811.θ i = 19.durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 225 X 24 = 5400 h . [ zile] [°C ]. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.08 °C .aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei. θ e = 5.56 [kWh\ 8.89 °C . Q i =8634.

F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. 27 . F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n. = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²]. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n.Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j . g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj. F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. F w = factor de transmisie solara.

60 3.8 49.9 0 Februarie 28 18.6 93.38 0.0 90.4 79.9 70.7 73.2 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.2 1.8 [m] 1.2 95. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.02 94.9 27.96 0.3 31.7 Iunie 0 75.5 31.5 79.0 71.0 49.9 60.8 23.68 0.5 23.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.2 60.5 Decembrie 31 10.9 69.4 124.6 Tabel 2.6.6 23.9 Martie 31 28.9 78.2.1 Septembri 3 48.6.9 49.2 1.9 64.82 1.6 119.5 88.5 74.5 August 0 66.10 Iulie 0 76.4 e Octombrie 23.630 0.0 125.9 27.6 64.9 Mai 10 65.804 28 .891 0.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.630 0.80 0.8 99.4 78.1 73.10 78.5 2.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.9 Aprilie 30 38.82 3.6 31 Noiembrie 30 14.60 0.68 0.1 70.8 108.1 59.6 49.2.25 78.80 0.9 74.5 1.60 3.

10 49.630 E 3.96 pe UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Dz = 225 zile . Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.78 [kWh ] Qg = 10659.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3. QL.50 374.23 178.2.02 solare Qsj [W] 178.ηQ g [ kWh ] Q L = 43811.η.Tabel 2. si aporturile totale de caldura Qg.6.23 18. t = 225 X 24 = 5400 h .10 23. 29 .064 TOTAL Aporturi Isj [W/m2] 49.804 8. astfel: Q h =Q L .630 N 0.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel.38 [ kWh ] 9. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.56 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii.număr de ore perioada de încălzire. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. Qs = 2024.

.aporturi totale de caldura.38 [ kWh ] .24 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. η = factor de utilizare.parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). . a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . Qg si pierderi. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 γ= 0. τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). astfel: Y γ= Qg QL =0. care reprezinta raportul dintre aporturi.24 .8 . 30 . a = ao + τ o ao = 0.Q g = 10659.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. QL.

Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh .63 η=0.9996 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =33156.45 clădirii.τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.06 [ h ] a=5. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.50 s= 145. inclusiv pierderile de caldura recuperate. h . in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator. h.45 kWh/an 10. τ=522233. Kwh/an \kWh\ . Consumul de energie pentru incalzire . 31 .Q rwh Qh Q th = 33156.necesarul de energie pentru incalzirea = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire.

str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Q em .51+2495. 1B). Tab. str +Q em .15 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.93 Qh = 33156. η c =0. 3B).45 . Q em .Q em =Q em . 32 . str =1381.c kWh Q em .64=3877.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.64 [kWh Q em = 1381.c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Q h = 33156.45.15 [kWh] Q em =3877. Q em .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.51 kWh Q em . Tab. Q em . str = 1−ηem ηem * Qh kWh UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII η em = 0.96 .eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.c = 2495.

Conductele din canalul termic sunt izolate termic. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur 9. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da . i [ W/mK] λ iz =0. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t . Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona.Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 1. 5. 4. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului. Distributie verticala. 6. Recircularea nu exista.0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5400 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 33 . 2. 3.

00 4.00 1.19 0. 34 .05 5.03 540 5 0 Coloane 0.04 kWh/an Q rh .31 termic 0. Q d = 13771.Tabel 2.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.01 3 24.5 0.80 16.02 0 0.73 540 500.00 0.08 6065. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.00 1.00 4.00 156.28 Racordur i UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L ea = 4 [m] .00 4.c.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.013 0. cu diametrul < 100 mm.38 [ kWh/an ] Q th =17648.013 0.26 80 8.00 1. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.04 51.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai o o [m] [m] [m] [m] [W/mK [ C] [ C] [h] [kWh/an] ] Canal 0. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.5 0.5 [m] .025 6 15.19 80 8.12.01 3 0. Q rh .c.020 0.73 540 3729.12 80 80 80 20 20 20 540 0 540 0 540 0 1526.68 622.020 0.032 0.27 3 0 0. h = 8214.12 0.53 [ kWh/an ] Q rh .76 0.73 0 1327.5 0.12).23 80 8.

08 kWh/an 35 . Vac = 438 m 3 /an θ ac = 60 [º C ] . d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.92 kWh/an =38596. θ = 10 [º C ] .02 11.c +Q ac .183 [kJ/kgK] . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 80 [ Nu 1000 m 3 /an l J .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.temperatura apei calde de consum. Qac = 25019.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.2 kg/m² J . determinat pe baza analizarii facturilor. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac . c = 4.Q rh .densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C. w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994. Nu = 24[persoane] .număr de persoane.temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare ar a apei calde de consum.

pe perioada considerata [ ] V a .56 kWh/an 36 .Q ac .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.c = c V ac *f 1 *f 2 . fara recirculare f 2 = 1. θ ar = 10 [ºC] . V ac . Q ac .2 [ kg/m² J . ρ = 983.1 .183[kJ/kgK] .3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat . V ac .c = 8606.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.pentru instalatii echipate cu baterii clasice.c = m 3 /an 50 [ºC] .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum.temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.c =Σρ*c* V ac .c =188.c *(θ ac .34 θ ac .c -θ ar ) kWh/an • Q a . c = 4.8 consumata m 3 /an .V ac [ m3 perioada ] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII V ac = 700.

conductivitatea termica a izolaţiei. i *( θ m . d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]. 2 θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]. Q ac .1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac .32 4667. αa 1 = 0.00 [W/mK] 0. .032 0.37 [oC] 50 50 50 [oC] 8.02 5 0.3 3 [ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K] θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate.00 48.37 1813.05 8 0. tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h].73 20 20 [h] 8760 8760 8760 [kWh/an] 3313.01 3 [m] 23.11.025 0. i [ W/mK] λ iz = 0. d a [m] Canal termic Coloane Racordur i 0. Tabel 2.θ ai )*L i *t H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura.50 30. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θm= θ tur + θ retur =50°C.013 [m] 0. π d 1 1 U = *ln a + 2* λiz di α a * da .80 sezoni [kWh/an] 5400 2877.12 37 .39 0. d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum. L i = lungimea conductei [m].49 1117.Q ac .32 tH szi [h] 5400 5400 Q 2042.0462 [ W/mK] . d = ∑U i .23 0. d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m].

13.8 4440 5577.01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria cc = 3994. in cazul clădirilor de locuit.67 vestibul 25. Supr. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14.8 1137. se realizeaza conform Metodologiei Mc001 .92 [kWh/an] Q acm =43419. Consumul de energie pentru iluminat Calculul necesarului de energie pentru iluminat.62 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit: 38 . Consum Consum [m2] Cam.65 [kWh/an] 12.tabelului 4 anexa II 4A1: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.67 16 76.Q ac .1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. d = 9794.PIV.87 14.

l [kWh/an] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q f .1.energia electrica consumata pentru iluminat din S.76=6135. produsa la sursa din combustibil gaz natural Q f . w . h . Emisia de CO2 39 .w = Q acm W i .l + Q f .l *f i .43+306.77=6442.l = f h .N f w.l *f h .20 [kWh/an] 13.l = 38596.l +W i .Sv Sp < 0.2.l =1.l =6442.77 [kWh/an] 13.factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 119447.l *f w.54 [kWh/an] energia termica consumata pentru prepararea apei calde de consum.factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i . h .l = 53594. Energia primara Ep = Q f . produsa la sursa din combustibil gaz natural .l = 2. Qf.8 .3 => totalul se majoreaza cu 10 % W il =5577.1 [ kg/kWh ].43kWh/an datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare: => totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135.02 [kWh/an] energia termica consumata pentru incalzire. Energia primara si emisiile de CO2 13.20 [kWh/an] . w .67+557.E.

20 [kWh/an] f h . 14.09 kg/kWh .factor de emisie electricitate E CO 2 = 20577.CO 2 + Q f .l f .205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . h .02 [ kWh/an] = 53594.3.CO 2 = f h .CO 2 = 0. Consumul anual încălzirea spaţiilor specific de energie pentru 40 .47 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. se f i . III locuinţe a Certificarea energetică a blocului de Notarea energetică clădirii se face în funcţie de consumurile specifice corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării.l *f w.53 kg/an 13.CO 2 +W i .CO 2 = 0.l W i . w .E CO 2 = Q Unde: Q Q f .factorul de emisie la arderea gazului natural. Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 51.l =6442. w .l *f h .l *f i . Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică. h .CO 2 = f w.54 [kWh/an] f .CO 2 kg/an = 38596.

75 m² CLASA 15.55 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .l = kWh/m²an 41 . h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.11 Ainc W i .q inc = Qinc Ainc =96. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16. Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.

00 p2 .03 p5 . Penalizari acordate clădirii certificate p1 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.00 p3 .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.l =221.coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara 42 .coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.00 p4 .CLASA A 17.27 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .

03 p7 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.05 p6 .coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.204 19.02 p10 .06 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura p7=1.00 p12 .coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.00 p8 .p5=1.00 p9 .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.00 p11 . Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) 43 .

pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea 44 . p0 . qtot *Po= 266. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. qTm .dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.73667 .14 CAP.coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.B2=4. luminatoare.001053 . CLADIREA DE REFERINTA 20. IV.consumul specific anual normal de energie minim. Aceeaşi formă geometrică.50 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N = 86.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) reală. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre.

în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. cât şi la nivelul corpurilor statice. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0.05 W/m⋅ K. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . unde NP reprezintă 45 . cap 11.7 Metodologie Partea I). după caz: . instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). având o grosime de minimum 0. NP / Aînc [kWh/m²an]. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare.c) d) e) f) g) h) i) j) Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7.5 h-1. Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. conform Metodologie Partea I. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. în aval de staţia termică compactă.26.  τ Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. iar ventilarea este de tip controlată. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire.75 ori diametrul exterior al conductei. . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII k) În cazul sursei de căldură centralizată. Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. de asemenea. iar în cazul clădirilor publice / sociale. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. l) În cazul clădirilor de locuit colective. Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. 9.

mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.00 0.numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate.4. iar A înc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. r) Nu se acordă penalizări conform cap.31 63.9 415.25 25.40 [ ] τ 273.16 133.00. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. Nr.5 din normativul de faţă.41 33. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0.3 1 1 1 1 Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383.25 133. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. Unde: 46 . consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). p0 = 1.3 4n [ ] W m3 K .00 4. 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Coeficientul global de izolare termica. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. II.40 3.56 675.68 44.22 A R⋅ min     W K R ⋅ m2 K m in W 1.

-C107/1 .378+0.pag.11 22.58 .8 kWh/ m an il.an D UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII R q inc .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).din C107/1 G<GN (0. reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .B .an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: => clasa energetică - 47 .3 4⋅ 0. clasa de permeabilitate .79 8 4 1 53 + 0.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului).consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.204=0.5 9 GN = 0. 2 R q = 5.6 = 0. G= 1 1 0 9 .68 [ ] W m3 K .V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . cu dublă orientare.58 < 0.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică . clădire cu mai multe apartamente.viteza de ventilare naturală a clădirii.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator. sursa .având în vedere următoarele caracteristici : n = 0. an . Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: .

001/2– 2006.001053 · 170.09 kg/kWh = 5.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.001/3 – 2006.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0.82 + 0.8 kWh/ m an · 0. pag. B = 4. II. cap.0.an ac.an 2 +q =105 +60 + 5.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.an .an 2 => Total emisie CO = 33.8 = 170.1798524+4.00 + 4. 24.205 2 kg/kWh 2 R R CO = (q +q ) · 0.8 kWh/ m an il. se obţin valorile pentru: B = 0. II. tab.73677) = exp 4.an q R = 170.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.2.73677) = exp (0.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.107/1.8 · 1.q R T = q inc.an +q T ac.34 kg/ m an 2 24.4. 202 şi 2 C. 446. Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.5569176 N R = 95.9.205=33. 1 2 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N R = exp (.001053.29 48 . pag.: .82 kg/ m an 2 inc.00 = 170. cap.52 =34.73677.8 · 1.la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (. Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.52 kg/ m an 2 il. pag. 7.8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23.09 = 0.

V termica Analiza energetică a Variantei I de reabilitare 49 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.

Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 50 .Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii pentru fiecare solutie in parte. mai redus decat cel aferent situatiei actuale. este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri. In principal.

Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.91 111083.55 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 225 (kWh/m2.31 88457.14 51 .Reala) V1 (kWh/an) (kWh/an) 128514.96 48.44 54.39 86.88 96.20 38596.27 (kWh/an) 160945.46 63753.an) 277.87 (kWh/an) (%) 0 0 72487.02 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.an) 402 221.

costul de investitie a variantei I ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta I - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1. dacă este cazul 2.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE .costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. deci renunţăm la indicele k.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. rata de depreciere anuală a monedei = ct 4. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 3. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 5. performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N. 52 . VI Analiza economica a Variantei I Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. energie termică. vom lua în considerare numai energia termică. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 1.

C(m) .costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X C(m) .( ΔCE · X ) < 0 53 .( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale. ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).C0 .C(m)  / (. Difernţa dintre ele este ΔVNA.CE energ ) · X .1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic.

într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.21 lei/Gcal= 236.95 · 33.87=72487.42 lei = 116316 = 7. ca din economia anuală de energie să putem recupera.06 N=16 ani Rezulta X= 33.90 14714.203=14714. trebuie ca numitorul să crească.conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. atunci X > A. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. Dacă notăm raportul cu A.95 X=33. 54 .21/1163= 0.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=116316-14714. pentru asigurarea eficienţei.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.31 kWh an QINC = 88457.95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136.15 i=0.28/2008 =160945. adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.87 kWh C(m) =116316 lei ΔE= .44·0.44 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=72487.59= -380166. ca din economia anuală de energie să putem recupera.74=116316-341514. pentru asigurarea eficienţei. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 160945.31-88457.

relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 116316 = 0. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR. 95 26. în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 116316 =7. 44 ⋅16 55 . COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).100 lei/kWh 72487. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0.90 ani 14714.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25. ca valoare necunoscută. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE .

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox.90 56 .44 ( lei ) 116316 ( ani ) 16 ( ani ) 7.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh) 0.100 (kWh/an ) V1 72487.

5. functie de criteriul de suportabilitate al proprietarilor de apartamente.conditie esentiala pentru asigurarea vietii pe planeta numita Pamant. In acelasi timp.Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. 6. se recomanda asociatiei sa realizeze aceste investitii .iar pe de alta parte se reduce poluarea in aer. 7.18/2009.fiind respectata prevederea art.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator.90 ani. 4. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 7.13 din OUG nr.5 din OUG nr. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 92478 lei. 7.30 lei /apartament.55 kWh/mp an .In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art. adica 18495. 3.Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local.Varianta de reabilitare V1(S1) . costul specific al economiei energetice fiind de 0.implica un cost de cca. rezulta ca investitia este rentabila. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.90 ani.60 lei . VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta I prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.Reabilitarea acestor instalatii va conduce la scaderea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera.18/2009. 116 316 lei si se recupereaza in cca.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. si implicit la diminuarea facturilor de energie. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.100 lei/kWh. respectiv 1541. 2. Reducerea consumului de energie pentru incalzire si apa calda menajera se poate imbunatati prin realizarea unor interventii de catre asociatia de proprietari la aceste instalatii.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.Deoarece OUG nr.sol. 57 . Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.apa.18/2009 nu da posibilitatea de a se face investitii la aceste instalatii.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. VIII CERTIFICATUL ENERGETIC 58 .

. .... 372.......47 C 170......11/5...Horea. certificat certificatului în registrul de atestare auditorului ............. Încălzire: 96.........34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ ..str..... 59 ...... înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 86....109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: .......62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.14 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 221............. .... .55/105 B B Apă caldă de consum: 108.....Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr......................nr.... ........... şi data înregistrării (c..98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.................. ci) Nr.8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.... i....8 34........45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097..27 51... versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ..... ..

01  Ferestre / uşi în stare bună.38 – după cum urmează.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: B APĂ CALDĂ DE CONSUM: E B C A ILUMINAT: A B C D E F G A D E F G A B C D E F G 70 117 343 173 245 500 40 49 91 E F 132 200 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE. ILUMINAT C VENTILARE A B C D E F G A B C D E F G A B C D 120 G 59 90 15 35 59 125 201 566 291 408 820 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 73 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² a n  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1. APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: MECANICĂ: DE CONSUM.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.8 Notare energetică 95. dar neetanşe p3 = 1.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta p 7 = 1.00 60 30 21 .02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere.  Ccladire fara subsol p1 = 1.

02·1.05·1. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 4. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. 1.10 P0=1·1. 5 cam.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: 61 .05 p9 = 1.05·1. 2. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii. 3. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr.02·1. internate spitale. 3 cam.01·1. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.47 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 2 cam. Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată p8 = 1.64 293. 0 1 cam.00 p12 = 1. Se vor prezenta la modulul de instalatii.00·1. 4 cam. după caz.05·1. niveluri: Subsol. Nr.64 m³ Sut [m²] 3 24.00·1. ap.termoizolarea terasei .izolarea soclului cu polistiren extrudat .00 p 11 = 1.02=1.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat . etaje  Nr. 1.03·1.00·1. 2 12 12 293.38  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii. ap.02 p 10 =1.

325 0. Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.54 70.04 Aria [m²] 2 383. Alt sistem de încălzire: Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .25 675.Numărul sobelor: .1.disponibil de presiune (nominal): mmCA .] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56.25 21.325 0.495 0.68 13.tip contor 62 .partea I. multiplu: puncte.6. SE / V: 0.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.22 Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară. .diametru nominal: 40 mm.6 3. mărimea şi tipul cahlelor – tabel.61 2.  Încălzire centrală cu corpuri statice.Tipul sobelor.2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc. Încălzire centrală cu aer cald.Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. 279 .45 Racord la sursa centralizată cu căldură: kW -  racord unic. superioară.96 133. mixtă Necesarul de căldură de calcul: : 33156. tabel nr. cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe.    Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:s-au luat datele din manualul de instalatii. - Contor de căldură: .pag.25 133. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie. .440 4.

Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 Temp..la nivelul corpurilor statice . Diametru serpentină. [°C] Temp. tur agent primar[°C] Temp. - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite 71 m.anul instalării .existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: .la nivel de racord . . . cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: 63 . . . [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie. Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. tur agent secundar[°C] Qînc. mediu orar [W] +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare.ext.la nivelul coloanelor .

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată, Centrală termică proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, Alt sistem de preparare a.c.m.:

  

Puncte de consum a.c.m.: 48 Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic, multiplu: puncte, - diametru nominal: 40mm, - necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională, nu funcţionează  nu există

Contor de căldură general:

- tip contor , - anul instalării , - existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot

;

Debitmetre la nivelul punctelor de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: 5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:

Întocmit, Auditor energetic pentru clădiri, Ştampila şi semnătura

64

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Bibliografie
1.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I ,, Anvelopa cladirii,, 2.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II ,, Performanta energetica a instalatiilor din cladiri,, 3.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III ,,Auditul si certificatul de performanta al cladirii,, 4.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV, privind ,, Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor,, 5. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor,, 6. C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit. 7. C 107/3-2005 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor . 8 . C 107/4-2008 - Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit. 9. C 107/5-2008 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. 11.Manualul de instalatii de incalzire 12.GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. 14.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade- zile 15.STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16.STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. 17. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul.Prescriptii de calcul. 18. SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19.Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.

65

20. O.G.nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. 21.O.G. nr. 18/04.03.2009 - Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr. 155/2009. 22. Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009 23. Legea nr. 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24. NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară. 25. GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. 26. SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 27. STAS 4908/85 - Arii si volume conventionale 28. NP 061-02 - Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29. EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzire. Cladiri de locuit.

66

VARIANTA II 67 .

Emisiile de CO2 CAP. Parametrii climatici 3. I Introducere CAP. Nota Energetica CAP. Consumul anual specific de energie pentru preparare acm 16. IV Cladirea de referinta 20. II. Consumul anual specific total de energie 18.Performantele termoenergetice ale cladirii de referinta 22. Temperaturi de calcul 4. Masuri 2. Determinarea temperaturii de echilibru de incalzire 7.Consumul de energie pentru incalzire 11. III Certificarea energetica a blocului de locuinte 14. Definirea cladirii de referinta 21.Consumul specific anual de energie 23. Consumul anual specific de energie pentru iluminat 17. VI.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cuprins Cuprins CAP. Penalitati acordate cladirii certificate 19. Analiza economica 24. Calculul aporturilor de caldura 9. Consumul anual specific de energie pentru incalzire 15.Consumul de energie pentru iluminat 13. Concluzii CAP. Durata de recuperare a investitiei suplimentare 24.Stabilirea perioadei de incalzire preliminare 6. Certificatul de Performanta Energetica Bibliografie 66 67 68 68 70 72 73 75 84 86 87 90 93 97 100 100 102 102 102 103 103 104 105 106 106 107 108 109 110 112 112 115 115 117 118 124 68 .Energia primara si emisiile de CO2 CAP. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 8. Modificarea valorii nete actualizate 25. Costul unitatii de energie economisita CAP.Consumul de energie pentru prepararea apei calde menajere 12. Necesarul de caldura pentru incalzire 10.Calculul coeficientilor de pierderi 5. VIII . VARIANTA I Date Generale 1. VII. V Analiza energetica CAP.

este obligatorie emiterea Certificatului de Performanta Energetica pentru cladirea auditata. achizitionarea acestora se face prin procedura de licitatie publica.Termenul de reabilitare termica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si instalatii in scopul asigurarii performantelor termoenergetice pe care le-a a vut cladirea la data proiectarii. 6. 69 . 8. deschiderea si conducerea Cartotecii Energetice a Cladirilor. deci inainte executarea lucrarilor pentru a se putea face o comparatie cu cel prezentat la expertizarea cladirii data in tema de proiectare 14. Devizul General intocmit pentru variantele propuse are continutul cadru prevazut in OUG nr.13 din OUG 18/2009. 11. 7. In cazul de fata s-a prezentat Certificatul de Performanta Energetica pentru ambele variante .18/2009. 4.Masurile de reabilitare prevazute sunt cele prevazute la articolul 4 din OUG nr.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. cu urmatoarele precizari: 1.28/2008. urmand ca una dintre ele sa fie aprobata de catre Consiliul Municipal Oradea prin HCL. prin urmare nu s-a mai calculat si acest consum pentru cladirea expertizata. 12.La calculul energetic al variantelor propuse nu s-a mai tinut seama de consumurile energetice date prin tema ci acestea s-au calculat .Achizitia publica presupune prezentarea a minim 2 variante de reabilitare termica. coordonatorul programului de reabilitare termica fiind Primaria Municipiului Oradea. I INTRODUCERE S-a analizat energetic si economic cele 2 variante propuse la modulul de Constructii. aceste lucrari urmand a fi executate de catre asociatia de proprietari .18/2009 . Fiintarea Compartimentelor de Eficienta Energetica. reprezinta masuri ce trebuie luate de catre administratiile locale si de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru asigurarea emiterii certificatelor energetice in conditii de siguranta si securitate. securizarea Certificatelor de Performanta Energetica.Nu s-au prevazut masuri de interventie la partea de instalatii. dar numai dupa executarea lucrarilor de interventie. 5.Finantarea lucrarilor prevazute in cele 2 variante propuse se face in conformitate cu prevederile art.. Compararea consumului specific de caldura pentru incalzire aferent variantelor propuse s-a facut cu cel dat din tema de proiectare. Durata perioadei de garantie a lucrarilor executate este de 3 ani de la data receptiei la terminarea lucrarilor . deoarece nu este prevazuta finantarea acestor lucrari din fonduri publice. Termenul de modernizare termoenergetica presupune un pachet de masuri de interventii ce urmeaza a fi realizat la partea de constructii si partea de instalatii in scopul obtinerii unor performante termoenergetice superioare celor prevazute in proiectul initial de executie al cladirii. 2. Conform Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. cu urmatoarea precizare . 15.Deoarece finantarea lucrarilor se face din fonduri publice in proportie de 80%. 10. 9. 13.Desi se foloseste termenul de reabilitare termica in realitate este vorba de modernizare termoenergetica. consumul specific pentru incalzire trebuie sa scada sub 100 kWh/mp an . 3.

-zona eoliana: IV conf. cu presiunea mediata pe 10 minute de 0. T e = -15 º C . 4 din SR 1907-1/97. longitudine E21º 55´. are valoarea pentru viteza maxima mediata pe 1 minut de 24m/s ( T = 50 ani ).70 s.12 g si 0. Termohidroizolarea terasei cu polistiren extrudat de 20 cm grosime . -Conform codului de proiectare seismica . altitudine 137 m Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii sunt urmatoarele: -zona climatica II conform fig. 2 .50 Kn/mp.indicativ P100/2006. 70 .conform NP 082/2004.1 Elemente caracteristice privind amplasarea cladirii Coordonatele geografice ale localitatii Oradea sunt: latitudine N 47º05´ .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP II 1. -orientarea fata de punctele cardinale: conform pieselor desenate.3 kPa.conform Cod CR 1-1-3 /2005 . A1 din SR 1907-1 . -Zona de zapada . -pozitia fata de vanturile dominante: amplasament mediu adapostit pentru fatade.G R nr.inclusiv a soclului cu polistiren extrudat. si anume: 1. Fig. Inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic 1. 766/1967: C-normala. -categoria de importanta a constructiei conform H. are valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol de 1. Masuri propuse Date Generale Prevede interventii la elementele de constructie exterioare care din expertiza termoenergetica nu au indeplinit conditiile minime impuse. ag= 0. Izolarea termica a peretilor exteriori (fatada) cu polistiren expandat de 10 cm grosime . 3. -Zona de vant .

2.canalizare. Calculul termoenergetic al intalatiei de incalzire si apa calda curenta se refera numai la instalatia interioara care porneste de la contorul de bransament. Casa scării este încălzită în mod direct.iar conductele numai pe alocuri au fost inlocuite. ventilare/climatizare. 71 . Distribuţia agentului termic se realizează prin sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele.termice.Descrierea tipurilor de instalaţii interioare şi alcătuirea acestora (încălzire. printr-un canal termic care se deschide în caminul clădirii expertizate care delimiteaza reteaua de distributie de instalatia interioara aferenta cladirii printr-un contor de bransament.electrice. În canalul termic al clădirii conductele formează o reţea de distribuţie ramificată.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII -relatia cu constructiile invecinate: cladirea face parte dintr-un cadru construit existent . Conductele subtraversează carosabilul şi o zonă verde până la PT. apă caldă menajeră. 1. Coloanele sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.s. Retele publice existente in zona: retele de apa.a . iluminat) Încălzirea blocului analizat este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un punct termic învecinat. Din expertiza instalatiei de incalzire si apa calda menajera reiese ca aceasta trebuie reabilitata deoarece corpurile statice sunt cele initiale .Pentru cresterea performantei energetice a instalatiilor de incalzire si apa calda menajera se recomanda asociatiei sa reabiliteze aceste instalatii din surse proprii. Corpurile de incalzire din apartamente sunt in marea lor majoritate cele iniţiale din fonta.

Regimul de ocupare al clădirii Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică. conform STAS 1907/1. Parametrii climatici 2. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum. În blocul de locuinte sunt montate 24 puncte de consum apă rece şi 24 de puncte de consum apă caldă. temperatura convenţională de calcul a aerului exterior se consideră în funcţie de zona climatică în care se află localitatea Oradea (zona II). 1. Condiţiile convenţionale de calcul sunt fixate de valorile: θ tur =90°C. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Cladirea este alimentată cu apă rece de la reţeaua orăşenească. direct sau indirect.1 Temperatura convenţională exterioară de calcul Pentru iarnă.4. Anvelopa clădirii şi volumul încălzit al clădirii Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcţie care închid volumul încălzit. astfel: 72 .3. 2. 1. θe= -15°C Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în apartamente cât şi în spaţiile comune. iar alimentarea cu căldură se consideră în regim continuu. răcire sau condiţionarea aerului. θi =20°C.Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu ca şi instalaţia de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care alimentează băile din apartamente. θ retur = 70º C.

15°c 2.3.9 74.4 14.9 99.7 78.1 78.7 73 .5 70. respectiv SR 4839.9.6 31.2.9 60.5 108. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.9 124.8 28.9 74.2.7 78.2 Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare Intensităţile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite in conformitate cu Mc001 .8 66.9 49.9 18.8 Mai 15.5 76.3.6.9 73.1 94.9 49.0 10.9 71.6 65.PI.4 64.6 31.1 S 69.2 38.6 E 27.5 23.5 23.8 Iunie 18.6 48.0 75.9 125.6 95.3 59.0 79.2 93.6 Martie 5.0 23.θe = .9 73.2: Valori medii ale temperaturii exterioare Luna Temperatura medie [°C] Ianuarie -2.2 Aprilie 10.5 70.5 90.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare Luna Intensitatea radiatiei solare [W/m2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie N 11. pentru localitatea Oradea.0 79.8 V 27.4 64.6 Tabel 2.9 60.0 Februarie 0.1 78. anexa A.4 119.

întregii clădiri se aplică calculul monozonal. este: θi = ∑θ ⋅ A ∑A ij j j [oC] 74 . temperatura interioară de calcul a clădirii.2 0.1.1).9. temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite de tip subsol şi casa scărilor.1Temparatura interioară predominantă a încăperilor încălzite Conform Metodologiei Mc001.1).2Temperatura interioară a spaţiilor neîncălzite Conform Metodologiei Mc001.PI (I. dacă diferenţa de temperatură între volumul încălzit şi casa scărilor este mai mică de 4oC.1.4 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 3. In acest caz.3 Temperatura interioară de calcul Conform Metodologiei Mc001 .9.PI (I. 3.6 5. se calculeaza pe bază de bilanţ termic.1 10.Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 20.5 19.Nu este cazul. Temperaturi de calcul ale spaţiilor interioare 3.1.9 16.2006/PII. temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este: θi = 20*C 3.1.

86 Σ Aj θij 5181. 04 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 4.2 kg/m² -densitatea aerului ( Mc 001-P II-1. 2 + 1383.PG.86 392. Spatiu camera baie Vestibul.6 1234. prin ventilare. 6 + 1234. Calculul coeficienţilor de pierderi de căldură HT şi HV b.85 461. mediu de schimburi de aer ( conform Mc 001-PI ) 75 .Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.2 1383. 6 [W ] K δ a =1.89 °C 259. HV Hv = Unde: δ a *Ca *na *V 3. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.005 KJ/kgK – caldura specifica a aerului 1 n a = 0.16 Σ Aj 259.Temperaturile pentru camera de locuit. 48 7799. H H = Hv + Ht [W/K] b. 14 ) c a =1. baie si vestibul s-au luat din SR 1907/2 .6 [ h − ] – nr. 08 + 56.1 + 76. 28 = = 19.casa scarii Aj 21. conform tabel 1.48 θi θi = 5181.62 θij 20 22 18 Ajθij 431.08 56.8 102.59 4.1 76.675 25.

5 0.8 0. Ls = coeficient de cuplaj termic prin sol [ W/K ].7 0. L=ΣU Hu . internate etc. adăpostite 0.5 0.5 moderat 1.6 0. j *A j [W/K] 76 . dublă expunere simplă expunere Hv = 220.9 0.5 0.5 moderat 0.Numărul de schimburi de aer pe oră Categoria clădirii Clasa de permeabilitate adăpostire ridicat medie scăzută ă neadăpostite 1.volumul încălzit.5 0.7 0.1 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Clasa de Clădiri individuale Clădiri cu mai multe apartamente.7 0.5 adăp.69 [W/K] c.5 0.5 adăp.5 0. adăpostite 0.5 V = 1097.5 moderat 0. cămine. prin transimise.5 neadăpostite 1 0. adăpostite 0.6 0.5 neadăpostite 1. HT HT= L + L s+Hu [W/K] L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [ W/K ].2 0.6 0.98 [m1] .6 0.5 adăp. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.

U

, j

= transmitanţa termică corectată a părţii j din

anvelopa clădirii[W/m²K

]
, j

Aj = aria pentru care se calculează U

[ m² ]

Tabel 2.5.1: Coeficienţi de cuplaj termic ai spaţiului incalzit Elementul construcţie Perete Planseu Tamplari e Placa TOTAL de Exterior Terasa PVC Sol R
, j

U'j = 1/R'j [W/m2K] 0,40 0,21 1,40 0,25

Aj [m2] 383,16 133,25 25,56 133,25

U'j x Aj [W/K] 153,87 28,23 35,99 31,31 249,40

[m2K/W] 2,49 4,72 0.71 4,04

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII L =249,40 [ W/K] Ls=31,98[ W/K] Hu=0 HT [ W/K] Nu avem spatii neincalzite

=249,40+31,98=281,38 [ W/K]

Coeficientul de pierdere de caldura al cladirii este:

H= Hv + Ht = 220,69+281,38=502,07 [ W/K]

77

5. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare

In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileşte perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventională de echilibru este 0eo=12°C.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Tabel2.6.1: incalzire

Determinarea

perioadei

de

Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

10 oct- 21 aprilie Valori conventionale t θ eo θe θ em o o [ C] [zile] [ C] [oC] 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 0 9 30 31 31 28 31 21 0 0 182 20,5 19,9 16,1 10,6 5,2 0,4 3,361 -2,0 0,6 5,2 10,8 15,8 18,7 zile de incalzire

78

Tempertura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu încălzire ale fiecărei luni. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru 0eo = 12°C) Q
L

= H*(θi-θ e )*t [kWh] W/K- coeficient de pierderi de caldura

H = 502,07

θ i = 19.89 º C - temperatura interioara de calcul ;

θ e = 3,361°C - temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire [ºC]; Dz = 182 zile- durata perioadei de încălzire preliminara determinata grafic [ zile ] t = 182 X 24 = 4368 h - număr de ore perioada de încălzire.

Q =36248,78 [kWh/an]
L

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru 0eo=12°C) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

79

2°C 0.361 C 25°C 20.θ em = 9 x10.1°C 15. 2 + 31x 0. 4 − 31x 2+ 28x 0. 6 + 30x 5.2°C 0.6°C 19.8 182 0 = 3.6°C 10°C 5°C 0°C 5.7°C iulie sept mart -5°C Qg=Qi+Qs [kWh/an] Q i = degajari de căldură interne[kWh] Qi = [Φ ih +(1-b)*Φ iu ] * t [kWh ] Φ ih = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile 1599 [W ] încălzite [W].8°C 5.9°C 16. 6+ 3 1x 5. Φ ih =Φ i *A inc = UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 80 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .4°C 12°C 10.8°C 18. 2 + 2 1x10.5°C 20°C 15°C 10.

[kWh]. F s = F h *F o *F f F h = factorul partial de corectie datorita orizontului. F s = factorul de umbrire a suprafeţei n.78 – aria totala a spatiului incalzit ( m² ) Φ iu neincălzite .fluxul termic mediu al degajarilor interne in spaţiile Dz = 182 zile. [ kWh] Q i = 6984.43 Qs = aporturi solare prin elementele vitrate .durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic [ zile ] t= 182 x 24 = 4368 h . cf. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 81 . PII. A inc = 399. F o = factorul partial de corectie pentru proeminente.(w) = 0 .număr de ore perioada de încălzire. Qs = Σ[I sj *ΣA snj ]*t [kWh] I sj = radiaţia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1 m² avand orientarea j [ w/m²] A snj = aria receptoare echivalentă a suprafeţei n avand orientarea j A snj =A*F [ m² ] *F *g [ m² ] s F A = aria totala a elementului vitrat n [m² ].Φi McOOl - = 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.

1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.0 90.6 23.5 79.9 g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.1 70.5 82.3 31.6 49. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 82 .2.9 0 Februarie 28 18.7 Iunie 0 75.9 69.2 60.9 49.5 31. g=Fw g ⊥ Fw = factor de transmisie solara.6 Noiembrie 30 14.9 Mai 0 65.4 79.0 125.78 78. Fo.4 124.6 Intensitatea radiaţiei solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a intensităţilor medii lunare.9 78.6 64.F f = factorul partial de corectie pentru aripioare. F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.9 70.4 e Octombrie 9 23. cu numărul de zile ale fiecărei luni. Ff.0 43.8 43.1 Septembri 0 48.4 78.78 Iulie 0 76.5 August 0 66. Fw=0. F = F Ag 1. Fw si g ⊥ se gasesc in SR ISO 13790 anexa H.8 108.19 94. 224 Aτ = = =0.9 27.9 60.8 At A g = transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.6.9 Aprilie 21 38.67 Valorile factorilor Fh.6 119. Tabel 2.6 93.68 1.1 59.5 19.8 99.9 27.1 73.9 Martie 31 28.9 64.0 71.5 74.7 73.8 23.9 74. g ⊥ =0.5 Decembrie 31 10.2 95.35 78.

78 [kWh] Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: Φ g = Qg t =1950 [ W] 83 .8 2.41 Isj [W/m2] 43.804 Tabel 2.80 0.41X 4608= 1536. Qs = 333.6.număr de ore perioada de încălzire.8 19.630 0.99 15.96 0.35 [kWh] Q g = 8520.38 0.630 0.2.2 [m] 1.60 3.804 8.43 333.99 158.82 0.60 3.2 1.durata perioadei de încălzire preliminară determinată grafic t = 182 X 24 = 4368 h .064 TOTAL 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr.3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.6.68 0.8 43.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 158.5 1.2 3.68 0.DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.19 Dz = 182 zile.630 E 3.60 0. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.80 0.2.630 N 0.82 1.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.

78 . Qg si pierderi.aporturi totale de căldură kWh Q L = 396248.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi. ATUNCI: η1 = 1 −γ a 1 −γ a +1 UNDE: 84 . Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1 . γ care reprezinta raportul dintre aporturi. astfel: γ= Qg QL =0. QL.23 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Determinarea factorului de utilizare preliminar.pierderile de γ căldură ale clădirii kWh = 0.78 . η 1 Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional.23 Q g = 8520.

Pentru pereti interiori 85 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). Pentru placa pe sol Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant 3. a = ao + τ o ao = 0.1.8 .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). Pentru planseele intermediare Capaciatea termica interioara se va calcula de jos in sus pana la mijlocul planseului 5. Pentru pereti exteriori Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la stratul termoizolant aplicat 2. h. τ= C H C= capacitatea termica interioara a cladirii C= ∑χ j * Aj =ΣΣρ ij *c ij *d ij *Aj [J/K] Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Capacitatea termica interioara a blocului considerat se va calcula prin insumarea capacitatilor termice ale tuturor elementelor de constructie in contact termic direct cu aerul interior . astfel : 8. . Pentru planseu terasa Capaciatea termica interioara se va calcula de la interior la exterior pana la betonul de panta 4. tab.2 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.

30 114.12/2 0.25 133.16 133. Aceasta valoare poate fi aproximata si se accepta o incertitudine relativa de zece ori mai mare decat cea corespunzatoare pierderilor termice.0015 0.6.16 383.14 0.50 5036850.00 19028100.250/2 0.00 7724505.1: Determinarea capacitatii termice interioare a cladirii Elem Componen ρ c d A C entul te J/kgK m J/K m² Kg/m 3 constructi e Pereti interiori1 Tencuiala Caramida Pereti interiori2 Tencuiala Caramida Tencuiala interioara Caramida Tencuiala exterioara Covor PVC Pardoseal a placa sol Terasa Sapa suport Tencuiala Placa beton Sapa ciment Placa beton Sapa ciment Placa beton 1600 1800 1600 1800 1600 1800 1700 1800 1800 1600 2600 1700 2600 1700 2600 840 870 840 870 840 870 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 0.00 28833975.42 114.3.00 5048836.00 17461080.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Capaciatea termica interioara se va calcula pana la mijlocul peretelui Precizare Capacitatea termica interioara a blocului poate fi calculata de asemenea ca suma a capacitatilor interne ale tuturor elementelor de constructie.00 19028100.42 383.60 112505354.25 133.025 0.50 28956564.015 0.25 133.00 525271.00 40742520.25 133.25 133.25 133.30 147.10 0.00 13678812.025 0.00 17461080.125/2 0.015 0.00 Pereti exteriori Planseu Planseu 86 .02 0.25 2969568.375 0. Tabel 2.015 0.00 3581760.16 383.10 0.25 133.12/21 147.

temperatura interioara de calcul.9997 factorul de utilizare al aporturilor. Φ a =1950 W .9997 : W/K 6.50 s = 145. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii θ e d = θ id − θ e d η *Φ a H = temperatura de echilibru θ id =19.06 h a= 5.09 MJ/K.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ= densitatea materialului c=capacitatea calorica masica a materialului d=grosimea stratului A= aria elementului C=286.07 W/K .01 ºC 87 .aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire .89 ºC .82 W/K .63 η 1 =0. η = 0. 1J=1W/s H= 547.coeficientul de pierderi termice ale clădirii Temperatura de echilibru a cladirii este: θ e d = 16.coeficient de transfer de caldura τ=522233. H = 502.

01 16.4.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.01 16.2 10.8 15.01 16.01 16.1 10.01 16.01 16.0 0.01 16.01 [zile] 0 0 0 31 30 31 31 28 31 30 5 0 217 [oC] [oC] 20.01 16.9 16.7 zile de incalzire Durata sezonului de incalzire reala este de 217 de zile.6 5.01 16.01 16.8 18. 88 . Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni. adica 5208 ore.5 19.4 4.6.68 -2.01 16.6 5.2 0.1: Determinarea perioadei de incalzire 2 Septembrie 29 Aprilie Valori conventionale Luna t θ ed θe θ em Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie [oC] 16.

6°C 19.4°C 12°C 10.2°C 0.6°C 10°C 5°C 0°C 5.1 Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic Cladirea de locuit are un program de funcţionare continuu. avand un regim de furnizare a agentului termic continuu.5°C 20°C 15°C 10.2°C 0. 7.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25°C 20.7°C iulie sept mart -5°C 6.1°C 15.8°C 5. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 89 iunie aug nov dec febr mai ian oct apr -2°C .9°C 16.8°C 18.

număr de ore perioada de încălzire.68 °C . θ e = 4. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Q g = Qi + Q s [ kWh ] Qi = degajari de caldura interne [ kWh ] Q i =[Φ i .durata perioadei de încălzire determinata grafic [zile ]. h =Φ i *A inc =1599 [W ] Φ i =4 W/m² -fluxul termic mediu al degajarilor interne [W ] A inc =399.aria totala a spatiului incalzit [m²] Q i . Q L = 39770.89 °C . h = fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile încălzitei.temperatura interioara de calcul [°C ]. 90 .78 m² .temperatura exterioara medie pe perioada de încălzire Dz = 217 zile. [ zile] [°C ]. [W ] Φ i .81 [kWh\ 8.Q L =H*(θ i -θ e )*t [ kWh ] H = 502.coeficient de pierderi de caldura UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII θ i = 19.u = 0 -fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincalzite [W ] Dz = 217 zile . h +(1+b)*Q i .durata perioadei de încălzire determinata grafic t = 217 X 24 = 5208 h .07 K .u ]*t [kWh ] Φ i .

F s =F h *F o *F f Fh Fo F f = factorul parţial de corecţie datorita orizontului. Fs= factorul de umbrire a suprafeţei n. = factorul parţial de corecţie pentru proeminente. Q i =8280. 91 . = factorul parţial de corecţie pentru aripioare.t = 217 X 24 = 5208 h .72 [kWh] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII •Q s = aporturi solare ale elementelor vitrate [kWh] Q s =Σ[I sj * ΣA snj ]* t [kWh ] I sj = radiaţia solara totala pe perioada de calcul pe o suprafaţa de 1m2 avand orientarea j [ W/m² ] A snj = aria receptoare echivalenta a suprafeţei n avand orientarea j .[m²J A snj =A*F s *F f *g [m²] A = aria totala a elementului vitrat n [ m²].număr de ore perioada de încălzire.

0 71.23 78.6.9 78.9 Mai 5 65.9 49.5 August 0 66.8 99.2.9 27.1: Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Luna Zil Intensitatea radiatiei solare [W/m2] e N S V E Ianuarie 31 11.9 Aprilie 30 38.4 124.1 70. Tabel 2.9 64. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII F F = Aυ A g= transmitanta totala la energie solara a suprafeţei n.1 Septembri 0 48.5 Decembrie 31 10.4 79.8 48.0 125.5 74.4 78.3 31. g ⊥ = transmitanta totala la energia solara pentru radiatiile perpendiculare pe vitraj.13 78.6 31 Noiembrie 30 14.9 69.0 90.4 e Octombrie 23.13 Iulie 0 76.9 27.9 60.9 0 Februarie 28 18.2 95.9 Martie 31 28.6 93.9 70.8 108.F F = factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.6 49.93 94.6 23.8 23.6 64.0 48.5 31.5 21.9 74.5 79.1 73.6 119. F w = factor de transmisie solara.1 59.2 60.5 79.7 73.6 92 .7 Iunie 0 75.

5 1.31 [ kWh ] 9.630 N 0.2.80 0.68 0.2 [m] 1. Qh 93 .630 0.număr de ore perioada de încălzire.5 A [m2] Fs FF g ΣAs [m2] F U 6 6 1 1.60 3.064 TOTAL 1.2: Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Tip Nr. ferestre Orientar e V E N Latime Inaltime [m] 1.59 [kWh ] Qg = 10162.38 0.60 0.05 Isj [W/m2] 48.durata perioadei de încălzire determinata grafic [zilel. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii.96 0.804 Tabel 2.68 0.63 367.6.80 0.2 3.804 8.8 2.891 Aporturi solare pe Qsj [W] 174.630 0.2.82 1.630 E 3.93 Dz = 217 zile .3: orientări Orientar ZAsnj e [m2] V 3.82 0. t = 222 X 24 = 5208 h .2 1.71 17.13 48.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.71 174.60 3.13 21. Qs = 1911.6.

Qg si pierderi. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare.81 [ kWh ] – pierderile de caldura ale cladirii. = 10162. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. g η = factor de utilizare.Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenţa intre pierderile de caldura ale cladirii.η.atunci : η= 1 −γ a 1 −γ a +1 94 . QL.25 Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1. astfel: Y γ= Qg QL =0.ηQ g [ kWh ] Q Q L = 39770. QL.aporturi totale de caldura. si aporturile totale de caldura Qg. . astfel: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q h =Q L .31 [ kWh ] . care reprezinta raportul dintre aporturi.

50 s= 145. h.63 η=0.9997 Q h =29611. a = parametru numeric care depinde de constanta de timp τ . τ=522233.coeficient adimensional reprezentând raportul dintre aporturi si pierderi.06 [ h ] a=5.55 kWh/an 95 .γ= 0. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII a = ao + τ o ao = 0. .parametru numeric (conform Metodologiei τ Mc 001-1). τ o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).8 .25 . τ = constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit.

str +Q em . inclusiv pierderile de caldura recuperate.Q rwh Qh Q th = 29611. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala. Q th =Q em +Q d kWh/an Q em = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 10.c kWh Q em . 96 . Q em =Q em . h .necesarul de energie pentru = totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. Consumul de energie pentru incalzire . Kwh/an \kWh/an\ . str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Q Q fh fh =Q h +Q th -Q rh . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare.55 incalzirea clădirii.

c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.63 [kWh] Q em =3462.c = 1−η c *Q h ηc kWh η c .necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.55 . 3B).82 [kWh Q em = 1233. Q em . 1B). 97 .96 . Q h = 29611.c = 2228.necesarul de energie pentru incalzirea cladirii.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Q em . Pentru a putea calcula pierderea pe reteaua de distributie trebuie facute urmatoarele precizari: 7.81 kWh Q em . Tab.82=3462.81+2228. Q em . Blocul este alimentat in sistem centralizat de la un punct termic din zona. Tab. η c =0.55.eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II. Q em . str =1233.63 [kWh] Qd = energia termica pierduta pe reţeaua de distributie.93 Qh = 29611. str = 1−ηem ηem * Qh kWh η em = 0.eficienta sistemului de reglare (MC II-l Anexa II.

10. i [ W/mK] λ iz =0. Reteaua de distributie proprie a blocului este delimitata de contorul de bransament care este amplasat la limita de proprietate a blocului.3 3 [ W/m²K] –coeficientul global de transfer termic [ W/m²K] [ m] = temperatura medie a agentului termic θm= θtur + θ retur = 80 º C 2 [ ºC] [ m] θ ai = temperatura aerului exterior conductelor L i = lungimea conductei t H = t*24= 5208 [ h ] numarul de ore in pasul de timp 98 . 9. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. Recircularea nu exista. Sistemul de conducte este bifilar ( tur+retur ).0462 [ W/mK] -coeficient de conductie a izolatiei [ m] [ W/mK] d a = diametrul exterior al conductei cu izolatie d i = diametrul conductei fara instalatie [ m] αa = 1 0. Distributie verticala. H kWh/an U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da .8. 12. Conductele din canalul termic sunt izolate termic. Q d =ΣU´ i *(θ m -θ ai ) *L i *t .

00 0. Q d = 13381.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte neizolate.12 0.23 80 8.73 8 1280.020 0.013 0.025 6 15.12.35 [ kWh/an ] Q rh .19 80 8. pe perioada de incalzire (vezi paragraf 2.98 kWh/an Q rh .19 0.5 [m] .00 4.c.lungimea echivalenta a armaturilor pentru conducte izolate.00 1.12).73 520 482.00 4.02 0 0.80 16.00 156.01 3 24.12 80 80 80 20 20 20 520 8 520 8 520 8 1472.96 5849. h = 8021.032 0.26 80 8. cu diametrul < 100 mm.c.73 520 3596. Q rh .00 1.52 termic 0. h = căldură recuperata de la subsistemul de încălzire: coloane + racorduri.62 Racordur i L ea = 4 [m] .03 520 5 8 Coloane 0.67 3 8 0.05 5.01 3 0. w = căldură recuperata de la subsistemul de preparare a a.1: Pierderi ale sistemului de distributie a căldurii catre consumatori di da Li Lea Ui' tH Qd θ m θ ai [m] [m] [m] [m] [W/mK [oC] [oC] [h] [kWh/an] ] Canal 0.cu diametrul < 100 mm si– L ea = 1.5 0.72 [ kWh/an ] Q th =16844.00 4.5 0. 99 .00 1.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Tabel 2.020 0.013 0.55 0.5 0.04 51.40 699.

temperatura apei calde de consum. d kWh/an Q ac = necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum livrata Q ac =ρ*c*V ac *(θ ac -θ ) ar kWh/an ρ = 983.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.2 kg/m² J .183 [kJ/kgK] .92 kWh/an =34439 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 11. Vac = 438 m 3 /an ] . = volumul necesar de apa calda de consum pe perioada consumata m 3 /an V ac V ac = a* a = 50 [ Nu 1000 m 3 /an l J . c = 4. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum Q acm Q acm =Q ac +Q ac .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.număr de persoane.necesarul specific de apa calda de consum om zi pentru o persoana in cladiri de locuit.c +Q ac . w =Q Q fh coloa acc na +Q distributi kWh/an eacc =3994. θ ac = 60 [º C 100 .Q rh . Nu = 24[persoane] . determinat pe baza analizarii facturilor.

101 .c = c V ac *f 1 *f 2 .183[kJ/kgK] .2 [ kg/m² J .temperatura medie a apei reci care intra in sistemul de preparare a apei calde de consum.c -θ ar ) kWh/an • Q a .căldură specifica a apei calde de consum la temperatura de 60°C.1 . V ac . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII ρ = 983.8 consumata m 3 /an .34 θ ac . V ac .θ ar = 10 [º C ] .c = Pierderi de căldură aferente pierderilor si risipei de apa calda c de consum.pe perioada considerata [ ] V a .c =188.V ac [ m3 perioada ] V ac = 700. Qac = 25019.c *(θ ac .c = volumul corespunzător pierderilor si risipei de apa m3 perioada calda de consum. fara recirculare f 2 = 1.densitatea apei calde de consum la temperatura de 60°C.3 pentru obiective alimentate in sistem centralizat .c = m 3 /an 50 [ºC] . c = 4.08 kWh/an Q ac .temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum.c =Σρ*c* V ac .pentru instalatii echipate cu baterii clasice.volumul necesar de apa calda de consum pe perioada f 1 = 1.

θ ar = 10 [ºC] - temperatura apei reci care intra in sistemul de preparare a
apei calde de consum.

Q ac ,c = 8606,56

kWh/an

Q ac , d = pierderi de căldură pe conductele de distribute a apei calde de consum;

Q ac , d =

∑U
i

, i

*( θ m - θ ai )*L i *t H

kWh/an

U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura;

,

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

π d 1 U = 1 *ln a + 2* λiz di α a * da
, i

[ W/mK]

λ iz

= 0,0462 [ W/mK] - conductivitatea termica a izolaţiei;

d a = diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]; d i = diamentrul exterior al conductei fara izolatie [m]; αa =

1 0,3 3

[ W/m²K] –coeficient de transfer termic [ W/m²K]

θ m = temperatura medie a apei calde de consum livrate;

θm=

θ tur + θ retur =50°C; 2

θ ai = temperatura aerului din spaţiul unde se afla distributia [°C]; L i = lungimea conductei [m];

tH = t*24 = 8760 [h] numărul de ore in pasul de timp [h];
Tabel 2.11.1: Pierderi ale sistemului de distributie acm catre consumatori di da Li Ui' t Hn θm θ ai Q ac , d a [m] [m] [m] [W/mK] [ C]
o

tH szi [h]

Q

sezoni

[ C]

o

[h]

[kWh/an]

[kWh/an]

102

Canal termic Coloane Racordur i

0.032 0.025 0.013

0.05 8 0.02 5 0.01 3

23,50 30,00 48,00

0.39 0.23 0.37

50 50 50

8.73 20 20

8760 8760 8760

3313,37 1813,32 4667,32

5208 5208

2042,49 1117,80

5208 2877,12

Q ac , d = 9794,01 [kWh/an Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: Q rwh =Q coloaneacc +Q racorduria
cc

= 3994,92 [kWh/an]

Q acm =43419,65

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

12. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat, in cazul clădirilor de locuit, se realizeaza conform Metodologiei Mc001 - PIV- tabelului 4 anexa II 4A1: Tabel 2.13.1: Calculul consumului de energie pentru iluminat Tip apart S Nr. Supr. Consum Consum [m2] Cam. Totala Specific anual Mediu [m2] [Kwh/an/m2] 1 camere 25 12 300 14,8 4440 5577,67 vestibul 25,62 16 76,87 14,8 1137,67 Valoarea consumului total se corecteaza cu coeficienti in functie de: raportul dintre suprafata vitrata a anvelopei si suprafata pardoselii spatiului incalzit:

Sv Sp

<

0.3 => totalul se majoreaza cu 10 %

W il =5577,67+557,76=6135,43kWh/an

103

datorita faptului ca grupurile sanitare nu sunt prevazute cu ferestre exterioare:

=>

totalul se majoreaza cu 5 % W il =6135,43+306,77=6442,20 [kWh/an]

13. Energia primara si emisiile de CO2
13.1. Energia primara

Ep = Q

f , h ,l

*f h ,l + Q

f , w ,l

*f w,l +W i ,l *f i ,l

[kWh/an]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Q f , h ,l = 34439 [kWh/an] - energia termica consumata pentru incalzire, produsa la sursa din combustibil gaz natural

Q

f , w ,l

= 43419,65 [kWh/an]

energia termica consumata pentru prepararea apei

calde de consum, produsa la sursa din combustibil gaz natural ; Qf,w = Q acm W i ,l =6442,20 [kWh/an] - energia electrica consumata pentru iluminat din S.E.N f w,l = f h ,l =1,1 [ kg/kWh ]- factorul de conversie in energie primara pentru gaz f i ,l = 2,8 - factorul de conversie in energie primara pentru energie electrică Ep = 103682,67 [kWh/an] 13.2. Emisia de CO2 E CO 2 = Q Unde: Q Q
f , h ,l f , h ,l

*f h ,CO 2

+

Q

f , w ,l

*f w,CO 2 +W i ,l *f i ,CO 2

kg/an

= 38596,02 [ kWh/an] = 53594,54 [kWh/an]

f , w ,l

W i ,l =6442,20 [kWh/an]

104

09 kg/kWh .factor de emisie electricitate E CO 2 = 16540.CO 2 = f w.f h .80 kg/an 13. se f i .CO 2 = 0. h Suprafata incalzita a cladirii este A inc =399.205 kg/kWh aplica energiei la sursa primara . Indicele de emisie echivalent CO2 EC O2 Ainc I CO 2 = = 41.15 kWh/m²an Unde Q inc =Q f .75 m² 105 .3.37 kgCO 2 /m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. Consumul anual încălzirea spaţiilor Qinc Ainc specific de energie pentru q inc = =86. Încadrarea în clasele energetice se face în funcţie de consumul specific de energie pentru fiecare tip de consumator in funcţie de scala energetică specifică.factorul de emisie la arderea gazului natural. III Notarea Certificarea energetică a blocului de locuinţe a clădirii se face în funcţie de consumurile specifice energetică corespunzătoare utilităţilor din clădire şi penalităţilor stabilite corespunzător exploatării. 14.CO 2 = 0.

l = kWh/m²an CLASA A 106 . Consumul anual specific de energie pentru iluminat Wil = 16.CLASA 15. B pentru Consumul anual specific de energie prepararea apei calde de consum Qacm Ainc q acm = =108.62 kWh/m²an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CLASA E 16.11 Ainc W i .

05 p6 .00 p3 .coeficient de penalizare functie de spalarea/curatirea instalatiei de incalzire interioara p5=1.coeficient de penalizare functie de starea elementelor de inchidere mobila din spatiile comune p3=1.88 kWh/m²an CLASA C UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 18.l =210.00 p4 .coeficient de penalizare functie de utilizarea usii de intrare in cladire P2=1.03 p7 .coeficient de penalizare functie de starea subsolului tehnic P1=1.coeficient de penalizare functie de existenta armaturilor de separare si golire a coloanelor de incalzire p6=1.coeficient de penalizare functie de existenta echipamentelor de masura pentru decontarea consumurilor de caldura 107 . Penalizari acordate clădirii certificate p1 .03 p5 .00 p2 .17. Consumul total anual specific de energie q tot = q inc + q acm + W i .coeficient de penalizare functie de starea armaturilor de inchidere si reglaj de la corpurile statice p4=1.

p0 .00 p9 .001053 .coeficient de penalizare functie de starea finisajelor exterioare ale peretilor exteriori p8=1.02 p10 .00 p11 .p7=1.coeficient de penalizare functie de starea cosului/cosurilor de evacuare a fumului pn=1.consumul specific anual normal de energie minim.coeficienti numerici determinati conform MC 001 2006. 108 .B2=4. Nota energetica Relatia de calcul a notei energetice este urmatoarea: N = exp(-B 1 * qtot *Po + B2) dacă qtot *Po ≥q Tm N = 100 dacă qtot*po < qTm B 1 =0.06 po = Π Pi = 1.coeficient de penalizare care tine seama de posibilitatea asigurarii necesarului de aer proaspat la valoarea de confort p12=1.73667 . qTm .coeficient de penalizare functie de starea acoperisului peste pod p1o=1.coeficient de penalizare functie de starea peretilor exteriori din punct de vedere al continutului de umiditate al acestora p9=1.00 p12 .coeficient de panalizare a notei acordate cladirii.204 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 19.00 p8 .

5 h-1.3. b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre.26. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale.  τ e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este ( α ) = 0. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. iar ventilarea este de tip controlată. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală.89 kWh/m²an N = 99. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale.7 Metodologie Partea I).qtot *Po= 253. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). conform Metodologie Partea I. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii de referinţă. iar în cazul clădirilor publice / sociale. 9.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. luminatoare. Definirea clădirii de referinţă Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. CLADIREA DE REFERINTA 20. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. 109 .69 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. considerânduse că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare. cap 11.

p0 = 1.40 3. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. cât şi la nivelul corpurilor statice.h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). de asemenea. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λ iz ≤ 0. crt 1 2 3 4 Element de constr Perete ext Planseu terasa Placa pe sol Tamplarie exterioara TOTAL A [m2] 383. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie.9 415. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale.41 33. NP / Aînc [kWh/m²an].25 25. r) Nu se acordă penalizări conform cap. k) În cazul sursei de căldură centralizată.5 din normativul de faţă. în aval de staţia termică compactă.05 W/m⋅ K.25 133. i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare.00 0.75 ori diametrul exterior al conductei. după caz: staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură.00 4.16 133. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală.31 110 63. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire.56 675. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz). p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate.4. UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei. m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. . l) În cazul clădirilor de locuit colective. având o grosime de minimum 0.68 44. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare.3 1. q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. II.00.22 A R⋅ min W  K  ⋅ Rm in mWK 2 [ ] τ 273. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. Nr.40 1 1 1 1 .

111 . UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Unde: V-reprezinta volumul cladirii in [m 3 ] A-aria cladirii in [m²] θ i −θ n . reprezinta factor de corectie pentru temperaturile exterioare θ i −θ e τ= n .3 4n [ ] W m3 K . respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] n s-a determinat pe baza anexei 1 din normativul C107/1 .ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare).având în vedere următoarele caracteristici : n = 0.Rezistenta specifica globala corectata a cladirii de referinta este: ⋅ RM = ∑ Aj ∑ j =1 j =1 4 Aj Rj 4 = 1. cu dublă orientare.6 h-1 clădire adăpostită (în centrul oraşului). 62 mWK 2 21 Performantele termo-energetice ale cladirii de referinta Coeficientul global de izolare termica.viteza de ventilare naturală a clădirii. clădire cu mai multe apartamente. 1 G = V ⋅∑ G mWK 3 [ ] e calculeaza cu relatia: A⋅τ ⋅ Rm + 0. clasa de permeabilitate .

3 4⋅ 0.107/1.consumul anual specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum: 2 R q = 60 kWh/ m an => clasa energetică ac.-C107/1 . pag.an A => consumul anual specific de energie total pentru clădirea existentă: q R R q inc .205 2 kg/kWh 112 . 2 R q = 5.58 < 0.79 8 4 1 53 + 0. cap. sursa T = q inc.an +q ac.G= 1 1 0 9 .9.an D .204=0.8 = 170.consumul anual specific de căldură pentru iluminat : 15 kWh/ m²an.378+0. 7.8 kWh/ m an il. 202 şi 2 C.11 22 Consumul specific anual de caldura Din tema lucrării avem: . 24.001/2– 2006.68) Rezulta ca nivelul de izolare termic global este corespunzator.5 9 GN = 0.B .: .8 kWh/m² an ⇒ clasa energetica B 23 Emisia de CO 2 Factorul de emisie de CO se determină conform MC.8 kWh/ m an => clasa energetică il.pag. cap. II.an 2 +q =105 +60 + 5. si N=3 niveluri rezulta [ ] W m3 K Pentru A V = 0.an UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII q T R = 170.68 [ ] W m3 K .58 .la utilizarea combustibililor convenţionali – gaze naturale: factorul de emisie CO = 0. pag.consumul anual specific de căldură pentru încălzirea spaţiilor clădirii de referinta la nivelul sursei de căldură: =105kWh/ m2an => clasa energetică .6 = 0.din C107/1 G<GN (0. an .

2.82 kg/ m an 2 inc.001053. B = 4.29 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP.205 kg/kWh = (105 + 60) · 0.8 · 1.2 R R CO = (q +q ) · 0.09 kg/kWh = 5.an 2 => Total emisie CO = 33.8 kWh/ m an · 0.B1 · qT R · p 0 + B2) = exp (.82 + 0.8 · 1.34 kg/ m an 2 2 CO = 34.an .la utilizarea combustibililor electricităţii: factorul de emisie CO = 0.205=33. 446.00 + 4. pag. tab.4.5569176 N R = 95. V Analiza energetică a Variantei II de reabilitare termica Rezultatele analizei sunt urmatoarele: 113 . II.an ac.09 kg/kWh 2 2 2 R CO = q · 0.09 = 0.34 kg/ m an 2 24 Notarea energetica a cladirii de referinta – MC 001/3 -2006 Nu se acorda penalitati : p o = 1.0.00 = 170.1798524+4. se obţin valorile pentru: B = 0.8 Kwh/m an > q Tm 2 = 125 Kwh/m an Din MC.001053 · 170.52 kg/ m an 2 il.001/3 – 2006.00 Se calculeaza si se compara : (q R T · p0 2 ) = 170.52 =34.73677.73677) = exp 4.73677) = exp (0. 1 2 N R = exp (.

15 60.55 34439 Consum anual Specific incalzire (kWh/m2.69 173010 29611.85 (kWh/an) (%) 0 0 131049.15 Consum total specific Consum total Economia anuala Nota Energetica Durata de incalzire [zile] 225 117 (kWh/m2.an) 590 210.39 99.69 114 .an) 474 86.Varianta Necesar caldura cladire Consum anual incalzire V0 (Cl.Reala) V II (kWh/an) (kWh/an) 105524.88 (kWh/an) 215350 84300.85 48.

MODIFICAREA VALORII NETE ACTUALIZATE (ΔVNA) Relaţia de bază este proiecţia la momentul „zero” a tuturor costurilor şi are forma: 3 N N k t VNA = C0 + în care: Σ CEk · k=1 Σ [(1+f ) / (1+i)] t=1 + CM · Σ [1/ (1+i)] t t=1 VNA – valoarea netă actalizată C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” al clădirii existente [RON] CE .costul anual al operaţiunilor de mentenanţă la nivelul anului de referinţă [RON / an] f – rata anuală de creştere a costului căldurii (a felului de energie) [%] i – rata anuală de depreciere a monedei utilizate [%] k – indice a felului de energie utilizată (gaz. deci renunţăm la indicele k. vom lua în considerare numai energia termică. CM este puţin imoprtantă – poate fi neglijată 10. VI Analiza economica a Variantei II Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori: -valoarea neta actualizata a investitiei . performanţa energetică a sistemului se menţine la aceeaşi valoare pe întreaga durată de viaţă N.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. rata de creştere anuală a costului căldurii = ct pe durata N 8. energie termică. dacă este cazul 7.costul anual al energiei consumate la nivelul anului de referinţă [RON / an] CM . fiind valabilă cu condiţia asigurării verificărilor periodice ale performanţei energetice şi implicit remedierile necesare. N [an] Se fac următoarele IPOTEZE: 6.costul de investitie a variantei II ΔVNA NR C(m) -duratei de recuperare a investitiei pentru varianta II - costul specific al energiei termice economisite e -economiile energetice datorate adoptarii variantei de reabilitare -reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica 24. rata de depreciere anuală a monedei = ct 9. Se obţine o relaţie simplificată de forma: VNA = C0 + CE · X 115 . energie electrică) N – durata fizică de viaţă considerată a sistemului analizat t – variabila timpului t = 1.

adică anii de referinţă consideraţi să fie suficient de mulţi.( ΔCE · X ) < 0 116 .X < 0 ( C(m) / ΔCE ) < X Ca acest raport ( C(m) / ΔCE ) să scadă. ca din economia anuală de energie să putem C(m) .CE energ ) · X . ΔVNA = VNA clasic – VNA energ VNA clasic = C0 + CE clasic · X VNAenerg = C0 + C(m) + CE energ · X în care: C0 – costul investiţiei totale la momentul „zero” C(m) .C(m)  / (.costul investiţiei suplimentare datorită modernizării energiei la nivel de an „zero” CE clasic – cost anual de exploatare clasic la nivel de an de referinţă [RON / an] CE energ – cost anual de exploatare energetic la nivel de an de referinţă [RON / an] ΔVNA = C 0 + ( CE clasic · X ) . Ambele soluţii vor avea dotări cu durata de viaţa fizică N egale. Dacă notăm raportul cu A.1) ΔVNA = C (m) -( ΔC E ·X) ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale la nivelul anului de referinţă [RON / an] Din termenul stâng al relaţiei (4) scrisă sub forma ΔVNA < 0 citim condiţia de eficienţă a investiţiei în soluţia modernizată energetic. adică să crească reducerea costurilor de exploatare anuale. Difernţa dintre ele este ΔVNA. atunci X > A.C(m) . trebuie ca numitorul să crească. Termenul din dreapta al relaţiei (4) va fi: Se va împărţii relaţia cu ΔCE: ( C(m) / ΔCE ) .C0 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII N unde: X= t=1 Σ [(1+f) / (1+i)] t Se analizează în paralel două valori VNA specifice unei rezolvări clasice (VNA clasic) şi unei rezolvări energetice (VNA energ).( CE energ · X ) E clasic ΔVNA = ( C Se va obţine: în care: .

pentru asigurarea eficienţei. 07 10121.85 kWh an QINC = 34439 kWh C(m) =122254 lei ΔE= .95 lei/an 1Gcal=1163 kWh c=136. 117 .conform Deviz General intocmit in conformitate cu prevederile HG nr.85 kWh Q an T -Q an INC ΔC E =ΔE·c=49861.85-34439=49861.74 A<X rezulta ca anii de referinta consideraţi N= 16 ani sunt suficient de mulţi.74 ani ΔVNA = C A= C( m ) ∆CE (m) -( ΔC E · X )=122254-10121.21 lei/Gcal= 236. pentru asigurarea eficienţei. Conform datelor calculate la modulul de instalatii avem: an QT = 84300.95·33.95 X=33.06 N=16 ani Rezulta X= 33.203=10121. ca din economia anuală de energie să putem recupera.203 lei/kWh ΔVNA = C N (m) -( ΔC E ·X) X= Σ [(1+f) / (1+i)] t t=1 unde: f=0.74=122254-341514. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII recupera.85·0.28/2008 =84300. într-un timp rezonabil costurile cu investiţia de modernizare energetică.59= -219260.15 i=0.21/1163= 0.59 lei = 122254 = 12.

în care: c – costul actual al unităţii de energeie exprimat în [RON / Gcal] = [RON / 1163 Kwh] ΔE – economia anuală de energeie estimată obţinută prin implementarea măsurii de modernizare energetică [Kwh / an] Vom avea: din care: C(m) = c · ΔE · NR NR = C(m) / (c · ΔE) NR = C(m) / (c · ΔE) = 122254 =12. DURATA DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI SUPLIMENTARE (NR) Se va înlocui durata de viaţă fizică N cu NR.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII 25.85 ⋅16 118 .07 ani 10121. relaţia (7) se va transcrie astfel: C(m) – e · ΔE · N = 0 C(m) = e · ΔE · N e = C(m) / (N · ΔE) [RON / Kwh] (sau costul unei Kwh e= C( m ) ∆E ⋅ N = 122254 = 0.95 26. C(m) Însă ΔC · Σ [(1+f) / (1+i)] = 0 E t t=1 ΔCE = c · ΔE . COSTUL UNITĂŢII DE ENERGIE ECONOMISITĂ [RON/kwh] prin proiectul de modernizare energetică a unei clădiri existente economisit).153 lei/kWh 49861. în relaţia scrisă sub forma explicită şi punem condiţia de recuperare a investiţiei ΔVNA = 0. ca valoare necunoscută.

Rezultatele analizei economice: Varianta Economia anuala Cost Aprox. investitie Durata de viata Durata Recuperare investitie Cost specific al economiei energetice ( lei/kWh/an) 0.203 lei/kWh. Aceasta valoare reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru incalzire in Oradea.13 ( lei ) 122254 ( ani ) 16 ( ani ) 12.07 119 .UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de incalzire de 0.153 (kWh/an ) VII 126892.

Aceasta solutie nu implica un cost relativ mare al investitiei si aduce o economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior.5 din OUG nr. Trebuie avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani.60 lei .Existenta unui HCL cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investitiei si semnarea de catre asociatie a Contractului de Mandat si a Actului Aditional la Contractul de Mandat sunt obligatorii pentru demararea investitiei.18/2009. adica 20046. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.07 ani.Se constata o scadere a consumului specific de incalzire la o valoare de 96. 5. 3.Deoarece recuperarea investitiei se realizeaza in 12.In aceste conditii se poate realiza finantarea lucrarilor de interventie din fonduri publice conform prevederilor art.55 lei /apartament. In acelasi timp. respectiv 1670. 2. Coeficientul de suportabilitate din partea asociatiei de proprietari este satisfacut deoarece aceasta va achita doar 20% din valoarea C+M care este de 100233 lei.13 din OUG nr.Varianta de reabilitare II.implica un cost de cca. 4.Durata de recuperare a investitiei este mai mica decat cea aferenta variantei II 120 .Pentru Consiliul Local al Municipiului Oradea si pentru Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului investitia se justifica deoarece prin eliminarea subventiei in timp pe Gcal se vor realiza economii importante de la bugetul de stat si de la bugetul local. 6. VII Concluzii Analizele energetice si economice pentru varianta II prezentate in tabelele de mai sus pun in evidenta urmatoarele : 1.fiind respectata prevederea art.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII CAP. rezulta ca investitia este rentabila.07 ani.ΔVNA are valoarea negativa mai mare decat ΔVNA aferenta variantei II .55 kWh/mp an . Din comparatia celor 2 variante analizate rezulta ca varianta I este cea mai buna deoarece : . costul specific al economiei energetice fiind de 0. si anume ca acest consum specific pentru incalzire sa scada sub 100 kWh/mp an. astfel incat durata de recuperare a investiei se va reduce corespunzator. 7. 12.153 lei/kWh. 122254 lei si se recupereaza in cca.18/2009.Hotararea de realizare a investitiei revine Consiliului Local al Municipiului Oradea si Asociatiei de proprietari. solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin limitarea efectelor puntilor termice.

CAP. VIII Certificatul de Performanta Energetica 121 ..Costul unitatii de energie economisita este mai mic decat cel aferent variantei II UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Concluzia finala este ca varianta II se recomanda a se realiza.

..............Cod poştal localitate Anexa 3 4 1 0 0 8 0 Nr.. . înregistrare la Consiliul Local 0 0 8 2 1 9 - Data înregistrării z z l l a a 2 5 0 4 1 0 99...........str.Horea....................... certificat certificatului în registrul de atestare auditorului . i..............98 informativ Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri: Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr.. ci) Nr.11/5.....62/60 E D Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat artificial: 16.....34 Clasă energetică Clădirea Clădirea de certificată referinţă 0 m² m² m³ .. 122 ...........55/105 B B Apă caldă de consum: 108.... 372. versiunea: Semnătura şi ştampila auditorului ...45 Aria construită desfăşurată: 495 Volumul interior al clădirii: 1097............8 34. ...............8 A A Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: Date privind clădirea certificată: Adresa clădirii: Oradea.nr......37 C 170... .......... ..88 41..69 Clădirea de referinţă Performanţa energetică a clădirii Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în aplicarea Legii 372/2005 Eficienţă energetică ridicată Notare energetică: Clădirea certificată A B C Certificatdeperformanţăenergetică B D E F G Eficienţă energetică scăzută Consum anual specific de energie Indice de emisii echivalent CO2 Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: [kWh/m²an] [kgCO2/m²an] 210.......109 Categoria clădirii: bloc Regim de înălţime: P+2E Anul construirii: 1970 Scopul elaborării certificatului energetic: Programul de calcul utilizat: Aria utilă: ............ Încălzire: 96. şi data înregistrării (c. ....

dar neetanşe p3 = 1.00·1.00  Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere. 120 30 21 120 G 59 .00  Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii:  Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.05  Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora p6 = 1.DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII  Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific: ÎNCĂLZIRE: D B C B C APĂ CALDĂ DE CONSUM: E ILUMINAT: E B C A D E F G A D E F G A D E F G 70 117 343 173 245 500 59 90 132 73 200 40 49 91 F 15 35 kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an TOTAL:ÎNCĂLZIRE.00·1. APĂ CALDĂ DE CONSUM.  Ccladire fara subsol p1 = 1.00·1.38 – după cum urmează.03  Exista contor general pentru incalzire si apa calda curenta  Tencuială exterioară căzută parţial  Pereţii exteriori prezintă pete de condens  Cladire far pod locuibil  Cladire fara sistem propriu de incalzire/apa calda curenta  Clădire fără sistem de ventilare organizată P0=1·1.00 p 11 = 1.38 p8 = 1.02  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj p4 = 1.02·1.dar sta bine inchisa in perioada de neutilizare p2 = 1.02 p 10 =1.05  Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.29  Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora: P0 = 1. ILUMINAT E B C CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ: A D E F G A B C D E F G A B C D E 125 201 291 820 408 566 20 50 87 134 198 300 5 8 11 15 kWh/m²an kW h/m ² an k W h/m ² an  Performanţa energetică a clădirii de referinţă: Consum anual specific de energie [kWh/m²an] pentru: Încălzire: 105 Apă caldă de consum: 60 Climatizare: Ventilare mecanică: Iluminat: 5.00 p12 = 1.02·1.02=1.05 p9 = 1.05·1.01·1.05·1.03·1.05·1.10 p 7 = 1.01  Ferestre / uşi în stare bună.8 Notare energetică 95.

25 21. ap. de apartamente şi suprafeţe utile: Tip.495 0. internate spitale. Date privind instalaţia de încălzire interioară:  Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor: Sursă proprie.1.25 133.25 675. Încălzire centrală cu aer cald.440 4. SE / V: 0.  Parter + 2E Aria unui apartament [m²] 1 Demisol. 3 cam.22 m-1 Total arie exterioară [m²]  Indice de compactitate al clădirii.98 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei: Tip element de construcţie 0 PE FE UE TE Sb Rezistenţa termică corectată [m²K/W] 1 0. 3.61 9.96 133. ap. policlinici hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ alte tipuri de clădiri consumatoare de energie  Nr.325 0. 0 1 cam. individuală  de locuit cu mai multe apartamente (bloc) cămine. niveluri: Subsol. 2 cam. etaje  Nr. 5 cam. INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 8.325 0. Date privind construcţia:  Categoria clădirii: de locuit.04 Aria [m²] 2 383.  Încălzire centrală cu corpuri statice.izolarea soclului cu polistiren extrudat .6 3.45 372. 4.  Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii.45 m³ Sut [m²] 3 31. 4 cam.izolarea termica a peretilor exteriori ( fatada ) cu polistiren expandat .  . cu combustibil:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe. 2 12 12 372. după caz. Nr.inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic.03 TOTAL   Volumul total al clădirii:1097. 2.termoizolarea terasei . Se vor prezenta la modulul de instalatii.

. - - Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h. tur agent primar[°C] Temp. mediu orar [W] 82 86 90 94 97 100 104 108 112 116 120 125 130 +10 41 +8 42 +6 44 +4 46 +2 48 0 50 -2 52 -4 54 -6 56 -8 58 -10 61 -12 65 -15 70  Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:nu este cazul Aria planşeului încălzitor: m² Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare. tur agent secundar[°C] Qînc. superioară.la nivel de racord .anul instalării .ext. tabel nr. .diametru nominal: mm.6. .2 Tip corp static fonta 624/4 Număr corpuri statice [buc.la nivelul coloanelor .54 70. Alt sistem de încălzire: 121  Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:nu este cazul .22  - Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:  inferioară.partea I.   Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: s-au luat datele din manualul de instalatii.Numărul sobelor: .Tipul sobelor. [°C] Temp.la nivelul corpurilor statice . Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic: Temp. .existenţa vizei metrologice Elemente de reglaj termic şi hidraulic: . multiplu: puncte. .disponibil de presiune (nominal): mmCA - Contor de căldură: .68 13.tip contor . .pag. 279 . mărimea şi tipul cahlelor – tabel.] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 24 3 27 Suprafaţă echivalentă termic [m²] în spaţiul în spaţiul Total locuit comun 56. . mixtă Necesarul de căldură de calcul: : Racord la sursa centralizată cu căldură: W -  racord unic. 122 . m.1.Încălzire centrală cu planşee încălzitoare.

. Boiler cu acumulare. .Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: 13.pe tipuri: 24 dusuri 24 lavoare Racord la sursa centralizată cu căldură:  racord unic.m.tip contor .Informaţii privind instalaţia de climatizare: 12.diametru nominal: 40mm.Diametru serpentină.c. Alt sistem de preparare a. multiplu: puncte.: funcţională.: 48 Numărul de obiecte sanitare .Informaţii privind instalaţia de iluminat: Întocmit.Date privind instalaţia de apă caldă de consum:  Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursă proprie.c.existenţa vizei metrologice nu există parţial  peste tot . Centrală termică proprie.necesar de presiune (nominal): mmCA Conducta de recirculare a a. [mm] Lungime [m] Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei: 10.m.:     Puncte de consum a. Preparare locală cu aparate de tip instant a. Ştampila şi semnătura 123 . . .anul instalării .m.c. Auditor energetic pentru clădiri. nu funcţionează  nu există   Contor de căldură general: .. Preparare locală pe plită.c.  Debitmetre la nivelul punctelor de consum: 11.m. cu:  Centrală termică de cartier Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă: ipul sistemului de preparare a apei calde de consum:  Din sursă centralizată.

C 107/1-2005 . 14. Anvelopa cladirii. 155/2009. GT 032-2001 . C 107/4-2008 ..STAS 11984/83—Suprafata echivalenta termic a corpurilor de incalzire 16. 25. STAS 1907/1 -1997 -Instalatii de incalzire.zile 15.G.01. Performanta energetica a instalatiilor din cladiri. STAS 4908/85 .GT 039/02 -Ghid de evaluare a gradului de conforthigrotermic din unitatile functionale ale cladirilor existente 13. SC 007-2002 . NP 008-97 .Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente.2009 23.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale elementelor de constructiectie ale cladirilor ..Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea III . privind . 3.G.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea II .Legea 325/27.. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.2009 . 29/30. Necesarul de caldura de calcul.Normativ pentru proiectarea si exeutarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri 29.SR 4839/1997 -Instalatii de incalzire.Manualul de instalatii de incalzire 12.Auditul si certificatul de performanta al cladirii.05. 22.Metodologia de calcul MC 001/2009 –Partea IV.03. Numarul anual de grade. 7. 18/04. 124 .O. 21.UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA FACULTATEA DE CONSTRUCTII CATEDRA DE INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII DEPARTAMENTUL DE EDUCATIE PERMANANTA CCIC-CENTRU DE CERCETARE IN INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII Bibliografie 1.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. Legea nr.nr.Prescriptii de calcul.Norma metodologica de aplicare a O. 9. nr. 27. 17.SR EN ISO 13790 -Performanta tehnica a cladirilor. O.2002 pentru aprobarea O..STAS 1907/2 -1997 -Instalatii de incalzire. 5. 4. Cladiri de locuit.G.2009 . 10/1995 actualizata privind calitatea în construcţii. 24.. 6.G. C 107/7-2002 – Normativ pentru proiectarea la stabilitatea termica a elementelor de inchidere ale cladirilor. C 107/3-2005 . C 107/5-2008 . 18/04. 2. Norma Metodologica din 17.. 8 .. 26.03. în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară.Normativ privind calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit clădirile de locuit.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.03. Calculul necesarului de energie pentru incalzire.. 18. 29/30..Ordonanta de urgenta privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte publicata in MO nr.Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente.Metodologia de calcul MC 001/2006 –Partea I . SC 007-02 –Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente 19. 11. Necesarul de caldura de calcul.NP 060 -02 -Normativ privind stabilirea performantelor termo-hogroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente in vederea reabilitarii lor termice. NP 061-02 . EN 832-2998 -Performanta termica a cladirilor. Breviar de calcul al performantelor energetice a cladirilor si apartamentelor.Arii si volume conventionale 28. 20.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful