Sunteți pe pagina 1din 2

SCRIITURA LUI SENECA

Seneca este unul dintre cei mai productivi scriitori din secolul I p.Chr., avnd o creaie vast, cuprinznd att poezie, ct i proz. Se poate observa, la o citire atent a operei sale c nu putem spune despre acest scriitor i filosof c aparine ntrutotul clasicismului, stilului impus de Caesar sau Cicero.1 Eugen Cizek afirm c, cel puin tragediile lui Seneca sunt total neclasice. Scriitura lui Seneca este relevant pentru stilul nou i pentru noa micare literar. Stilul lui Seneca a fost denumit ca nflcrat ori ca flamboiant (flamboyant)2 Se poate observa o nclinaie pentru expresivitate, pentru fora i pregnana imaginii, pentru un vocabular patetic, alternana ntre un limbaj sfidtor sau unul elevat. Seneca surprinde diferenele ntre discursul oral i cel scris. el admite c fiecare gen literar comport un stil specific: aprig pentru oratorie, mre pentru tragedie, modest pentru comedie.3 Aadar, Seneca a fost un mare scriitor, nu trebuie s-l considerm ca fiind un filosof care a scris i poezie, ci dimpotriv un mare poet i filosof. n opera sa abund alegoriile care dezvluie tulburrile sufleteti, paradoxuri pregnante etc.. Interesant e c Seneca interacioneaz oarecum cu cititorul, unii dintre cititori avnd nevoie de pedagogia lui, alii fiind dezorientai, perturbai de la modul lor obinuit de via, fiindc autorul impunea o strategie de via care preconiza fericirea chiar i n cele mai dificile tribulaii, chiar al supliciilor; pentru acetia scriitura lui Seneca era agresiv, mai ales n stilul epistular. Deasemenea abund n scriitura senecan interjeciile, exclamaiile, interogaiile. Tensiunea se simte la toate nivelurile discursului scriitorului, nu numai la nivelul macrotextului, ci i la nivelul cuvintelor. Deasemenea Seneca apreciaz rimele interioare, aliteraiile, hiperbolele, metaforele. Foarte relevant este metafora verbal, utilizarea la figurat a verbelor, tip de metafor pe care o folosete chiar mai mult dect substantivul sau adjectivul. O alt caracteristic este alternana frazelor scurte cu cele lungi, acestea din urm fiind folosite pentru a scoate n

1 2

Cel puin n ceea ce privete limbajul. Eugen Cizek Istoria literaturii latine, vol. II, pag. 467 3 Ibidem.

eviden, prin contrast, formula lapidar care exprim esena judecii lui Seneca. Aadar, scriitorul practic pe scar larg i parataxa. Lexicul prozei se distaneaz limpede de standardele clasice. Frecvent, Seneca recurge la expresii i cuvinte provenite din limbajul colocvial, uneori chiar la termeni triviali, dar i la vocabule ori conotaii poetice. n general, privilegiaz lexemele rare, puin ntlnite la autorii clasici. n acest scop, Seneca apeleaz nu numai la cuvinte sau sintagme neatestate naintea epocii imperiale i la termeni abstraci, ci i la diverse vocabulare tehnice, la metalimbaje speciale, care slujesc frecvent discursul su metaforic i viguros, sentenios. Pentru a reda lupta neleptului cu viciile, Seneca apeleaz la vocabularul gladiatoriilor sau al soldaiilor. Deasemenea, pentru a scoate n eviden alambicarea stilului, autorul face apel la cuvinte din vocabularul cosmetico-vestimentar. Mai sunt prezeni termeni din lexicul agriculturii, religiei, dreptului, arhitecturii etc.. Cel mai adesea recurge la lexicul filosofiei stoice. Precum Cicero, Seneca folosete calculul lingvistic, dar acesta din urm ncearc s se apropie pe ct posibil de nelesul grecesc al cuvintelor. n concluzie putem afirma c Seneca se deprteaz de stilul clasic, dei vocabularul nu este att de modern, ba mai mult, sunt folosite chiar i arhaisme.

Maxime
1) Varsta iese si mai bine la iveala atunci cand incerci s-o ascunzi cu arta. 2) Pentru multi faptul ca aduna avere nu inseamna incetarea mizeriilor, ci numai schimbarea lor. 3) Nu este avere care sa ne delecteze daca o impartim cu altii. 4) Ca exista zei deducem , intre altele , si din faptul ca in toti este o parere innascuta privitoare la zei; si nu se va afla un neam atat de in afara legilor si a civilizatiei care sa nu creada in zei. 5) Sa cultivam cumpatarea chiar daca ne-ar fi rusine ca ne multumim cu putin lucru cerintele firesti. 6) Nelucrarea hraneste invidia si ai dori sa-i nimicesti pe toti pentru ca n-ai putut sa inaintezi tu.

S-ar putea să vă placă și