O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale

Se stie ca o comedie este o specie a genului dramatic in care sunt criticate defecte umane.Conflictul este minor sau derizoriu.Partile implicate in conflict se impaca la sfarsit.Are la baza categoria estetica a comicului deoarece starneste rasul.Are rol moralizator. Fara indoiala ca I.L.C ramane un mare clasic al literaturii romane prin actualitatea operei sle.Viziunea sa despre lumea existenta e valabila si azi. Caragiale detine meritul incontestabil de a fi cel mai mare dramaturg roman.Referitor la Caragiale,Stefan Cazimir considera ca: Dramaturgia caragialiana surprinde<<carnavalescul lumii>> . La doar 27 de ani, Nenea Iancu publica prima sa comedie O noapte furtunoasa .Acesteia I se succeda altele precum Com.Leonida fata cu reactiunea , O scrisoare pierduta , D`ale Carnavalului . Dintre toate se distinge O scrisoare pierduta cea de-a treia comedie dintre cele patru ,fiind o comedie de moravuri deoarece intruneste toate trasaturile speciei.A fost reprezentata pe scena in 1884 la Teatrul National .Privitor la aceasta opera literara Pompiliu Constantinescu opina ca: aceasta comedie de moravuri de impleteste cu cea de caracter .Ea surprinde farsa electorala petrecuta in anul 1883.De asemenea,remarcam faptul ca sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane. Tema operei literare este Lupta pentru puterea politica in contextul alegerilor pentru Camera Deputatilor. Titlull evidentiaza contrastul dintre aparenta si esenta:o scrisoare neinsemnata produce valva,agitatie nejustificata dovedind adesea ca oamenii actioneaza in virtutea instinctelor consumandu-si energia inutil. Elementele de structura si de compozitie ilustreaza societatea din a doua jumatate a sec.al XIX-lea.Incipitul este ex-abrupto si sugereaza moravurile personajelor .Replicile din incipit sunt ale lui Stefan Tipatescu si Ghita Pristanda.Finalul este inchis interpretarilor si specific comediei,nu numai ca e un final fericit,dar prezinta veselia generala a personajelor care dovedeste mascarada electorala. Comedia in discutie e alcatuita din patru acte care la randul lor constituite din scene.Textul dramatic e constituit sub forma schimbului de plecit intre personaje.Recunoastem si didascaliile unde se observa singurele interventii directe ale autorului in opera. Actiunea comediei se bazeaza pe un conflict derizoriu ,dar care se amplifica treptat pe baza tehnicii bulgarelui de zapada . La amplificarea conflictului contribuie pierderea si gasirea scrisorii;intrarile si iesirile din scena ale Cetateanului Turmentat;facerea si refacerea gruparilor politice. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea dintre doua grupari ale aceluiasi partid.Din prima fac parte Zaharia Trahanache-presedintele partidului de guvernamant la nivel

local;Stefan Tipatescu-prefectul judetului;Ghita Pristanda- politaiul ,Farfuridi,Branzovenescu si altii-aceasta intruchipand gruparea fruntasa . Din a doua grupare face parte Nae Catavencu-avocat si proprietar al ziarului local Racnetul Carpatilor .Lui I se alatura Ionescu,Popescu,Popa Pripici si altii,aceasta grupare intruchipand santajul Fiecare grupare vrea sa isi impuna propriul reprezentant. Conflictul secundar este reprezentat de pierderea si gasirea scrisorii de amor.Un alt conflic secundar va fi determinat de suspiciunea tandemului.Farfuridi si Branzovenescu se tem de tradarea prefectului;agita spiritele trimitand la centru-la Bucuresti o depesa privitoarea la reclamatia lor. Desprindem ca de-alungul celor patru acte dramatice se disting momentele subiectului.Prin urmare.in actul I,in expozitiune este prezentata actiunea in capitala unui judet de munte,in zilele noastre ,adica la sfarsitul sec.al XIX-lea,in perioada campaniei electorale,intrun interval de trei zile.In scena ne este prezentat Stefan Tipatescu si Ghita Pristanda care citesc ziarul local si numara steagurile. Sosirea lui Trahanache cu vestea ca adversarul detine o scrisoare compromitatoare constituie intriga comediei. In actul al II-lea,sunt numarate voturile cu o zi inainte de alegeri.Zoe Trahanache si amantul ei Tipatescu sunt gata sa accepte conditiile impuse de Catavencu de a-l sustine,numai pentru a-si salva onoare. In actul al III-lea,este prezentat punctul culminant.Actiunea se desfasoara in sala mare a primariei.Acolo are loc intrunirea electorala,prilej cu care tin discursuri reprezentantii celor doua grupari Farfuridi si Catavencu.Intre timp Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu pe care vrea sa o foloseasca pentru contra-spionaj.Apoi,anunta numele candidatului de la Bucuresti-Agamemnon Dandanache,un personaj trimis de la centru care urma sa reprezinte judetul in Camera Deputatilor.Catavencu vrea sa se razbune si sa citeasca scrisoarea,dar esueaza deoarece Pristanda isca un scandal.In incaiererea produsa de Catavencu pierde palaria cu scrisoarea gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat care o duce destinatarei Zoe Trahanache. In actul al IV-lea,dezonodamantul aduce rezolvarea conflictului initial.Comedi se incheie cu o veselie generala determinata de impacarea celor care au fost in conflict. Morala comediei o constituie ideea ca ambitiile sunt desarte si totul trece mult prea repede. Observam ca la baza comediei se afla categoria comcului care starneste rasul si surprinde tare umane. Astfel,transpre Comicul de situatie prin care toate scenele dramatice sunt comce dar raman memorabile:pierderea si gasirea repetata a scrisorii;discutia dintre Zoe si

Tipatescu;intrarile si iesirile Cetateanului turmentat iar apoi sedinta de desemnare a candidatului. Comicul de intentie se refera la ideea ca I.L.C a creat comediile cu scopul de a evidentia aspecte sociale negative si de a moraliza.El si-a iubit personajele dar nu i-a agreat pe cei care aveau caracterul personajelor. Comicul de caractere face trimitere la felul de a fi al personajelor intruchipand prototipuri umane:Zaharia Trahanache intruchipeaza prototipul incornoratului,Stefan Tipatescu reprezinta prototipul junelui prim,Zoe Trahanache constitule tipul femeii infidele,adulterine,Nae Catavencu prototipul arivistului si demagogului,Farfuridi si Branzovenescu intruchipeaza prototipul prostului fudul,Pristanda- prototipul servilului,Agamita Dandanache prototipul senilului iar Cetateanul turmentat constituie prototipul indecisului. Comicul de onomastica sau de nume semnifica onomastica pentru fiecare personaj.Zaharia Trahanache este intocmai ca o trahanodica o roca moale si zaharisita care ne aduce cu gandul la platitudinea personajului.Stefan Tipatescu este un nume de luptator puternic,barbat prezentabil,cuceritor.Zoe Trahanache, Zoe este un nume foarte des intalnit la o doamna;femeile din inalta societate romaneasca din secolul al XIX-lea.Nae Catavencu, Nae este un nume foarte obisnuit si des intalnit la oamenii simplii,banali,insa numele de Catavencu ne duce cu gandul la verbul a catai , a flecari ,adica a vorbi fara rost,de la cata pasare care scoate sunete stridente,haina de blana cu doua fete.Farfuridi,numele sau reprezinta lupta pentru cioban .Branzovenescu,nuumele sau este constituit cu rezonante culinare si ne aduce cu gandul la cum se mananca politicienii romani intre ei.Pristanda ,numele sau denumeste un dans popular pristana dana in care pasul se bate pe loc asa cum permanent lui agitatie e fara folos.Agamemnon Dandanache,numele e ales cu ironie de catre autor si provine de la dandana ce sugereaza firea lui-ramolismentul. Constatam ca personajele caragialiene intruchipeaza atat prototipuri umane cat sunt definite si prin sursele comicului.Dintre toate aceste personaje de distinge Zoe Trahanache care este cel mai distins personaj. Recunoastem o femeie voluntara care utilizeaza la maxim o serie de strategii pentru a obtine ceea ce doreste.Argumentam prin: plange,lesina,ameninta cu moartea pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte santajul lui Ctavencu.Memoabila e fraza: Fanica,daca ma iubesti,daca ai tinut tu la mine macar un moment in viata ta ,scapa-ma,scapa-ma de rusine .Adaugam si o replica ridicola: Trebuie sa-mi cedezi,ori nu,si atunci mor.Si daca ma lasi sa mor dupa ce-oi muri poate sa se intample orice . Isi dovedeste intransigenta si cand sustine: Eu il votez.Eu si barbatul-meu .In ciuda faptului ca e adulterina,face tot posibilul pentru mentinerea casniciei. Spre final,desi a fost in conflict cu Catavencu incearca sa se comporte amiabil,consolandu-l pe acesta aminteste ca : mai sunt si lte Camere .adica alte prilejuri de a

deveni deputat,insa totul cu o conditie ca totul sa ramana in patronajul ei.Gestul acesta savarsit cu naturalete,fara ranchiuna dovedeste farmecul si prezenta placuta a personajului feminin. Recunoastem ca toti barbatii o apreciaza: de la Tahanache pana la Cetateanul turmentat,care vede in Zoe o dama buna .Acesta intruchipeaza prototipul femeii adulterine.Zoe e un nume tipic pentru femeia din inalta societate romaneasca din sec. al XIXlea. Un alt personaj al comediei in discutie este Stefan Tipatescu ,care este prefectul orasului,membru al partidului de guvernamant,un bampir care suge sangele poporului. Inca din actul I,prima scena se dovedeste a fi impulsiv.Este amantul Zoei Trahanache pe care o asculta deoarece ea ii este necesara pentru a-si mentine functia pe care o detine. Ipocrizia si demagogia o dovedeste atunci cand sustine ca este prefect pentru binele obstesc,ca functia e in detrimentul lui personal.Ca sa fie prefect a renuntat la o cariera juridica.Vrea sa para convingatori in tot ceea ce spune si face ,dar e condus de enteres E antrenat intr-un triunghi amoros,situatie care nu-l deranjeaza pentru ca traieste dupa cum sustine Pristanda: mosia-mosie,fonctia-fonctie,coana Joitica-coana Joitica,trai neneaca pe banii lui Trahanache Intruchipeaza prototipul junelui prim.Prenumele Stefan inoculeaza ideea ca personajul este un luptator.