Sunteți pe pagina 1din 8

Izvorul nopii De Lucian Blaga

Frumoaso, i-s ochii-aa de negri nct seara cnd stau culcat cu capu-n poala ta mi pare c ochii ti, adncii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vi i peste muni i peste esuri, acoperind pmntul c-o mare de-ntuneric. Aa-s de negri ochii ti, lumina mea.

Argumentare

Lucian Blaga (1895-1961), s-a remarcat n literatura romn prin opere profunde, filozofice, ca i Izvorul nopii. Aceast poezie i este dedicat unei iubite simbolice, o fiin perfect, a crei caracteristic dominant ar fi ochii negri, ptrunztori, dup cum sugereaz titlul. Ea a aprut n volumul su de debut ca i poet, Poemele luminii, structurat pe dou mari teme prezente i n creaia eminescian: natura i dragostea, cea de-a doua reprezentnd i tema Izvorului nopii . Opera liric este opera literar care transmite idei i SENTIMENTE n mod direct, reuind s impresioneze i s sensibilizeze cititorul. SENTIMENTELE ce reies din limbajul la care apeleaz poetulepitete metaforice, hiperbole, enumeraii, metafore, oximoron- sunt de profund iubire, acesta adresndu-i-se direct la nceputul poeziei. Specific operelor lirice blagiene, i aceasta prezint structur astrofic i versuri cu lungimi i msuri diferite. De la nceput, poetul o contempl cu patima dragostei, cuvntul frumoaso fiind un adjectiv substantivizat n cazul vocativ ce are rolul de a sublinia frumuseea sublim a iubitei. Inversiunea i-s precum i superlativul adjectivului negri reliefeaz de asemenea patima cu care eul liric o ador pe ea, cea care l-a vrjit, cu ochii ei magici, att de adnci. Ochii ei negri alctuiesc simbolul central al acestei poezii, ei fiind menionai de patru ori, de fiecare dat Blaga subliniind adncimea i magia lor. Acest negru d o not de mister privirilor cu care ea l nvluie, fermecndu-l. El se pierde n ochii ei, intrnd ntr-o trans unde nu mai poate fi el nsui, unde domnete o atmosfer tainic, de meditaie, de linite i calm. Ca i n orice oper liric, eul liric i face i aici puternic simit prezena, prin modul direct de adresare ctre iubit i verbele i pronumele la persoana I. Poetul i acord iubitei gesturi tandre, druindu-i-se cu trup i suflet, astfel cum sugereaz versul cnd stau culcat cu capu-n poala ta . Ideea lichidului apare de mai multe ori n poezie, prin cuvintele izvor, curge i mare. Bezna

pare s curg din universul privirii sale, cuprinznd ntreaga lume sugerat de enumeraia peste vi i peste muni i peste esuri i transformnd-o ntr-un trm pentru ei doi, plin de unicitate, mister i pace sufleteasc. Construcia poeziei este bazat pe un oximoron, aflat n ultimele dou versuri, n care poetul altur ntunericului generat de ochii ei sintagma lumina mea , accentund iubirea imens ce o simte pentru ea. Dei lungimea i msura versurilor difer iar poetul apeleaz la versul alb, poezia dispune de o muzicalitate interioar deosebit, aceasta provenind din ritmul iambic i asonana ce apare n versul cnd stau culcat cu capu-n poala ta . Bazndu-ne pe toate argumentele de mai sus, putem afirma c Izvorul nopii este o oper liric i una dintre cele mai reuite poezii ale lui Lucian Blaga.

Izvorul Noptii De Lucian Blaga

Personalitatea marcanta a culturii interbelica, Lucian Blaga filozof,scriitor,professor universitar va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate.Universul liric porneste din momentul semnificativ al anului 1919,anul de debut al volumului ,,Poemele Luminii.Dragostea in viziunea lui Lucian Blaga este calea fundamentala de patrundere in misterele luminii asa cum declara in poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.In poezia ,,Izvorul Noptii poetul aduce un omagiu iubitei,metafora revelatoare este ce a ochilor ei negri care sunt ,,izvorul.Poezia se deschide si se-nchide cu o invocatie,trairea este potentate de ,,imi pare rau.Poezia ,,Izvorul Noptii alaturi de poezia ,,Lacul de Mihai Eminescu sunt poezii de dragoste.Poezia nu este organizata in

strofe,masura versurilor difera si versurile nu au rima(vers alb).Poezia este construita ca o adresare catre iubita sa.Aceasta se realizeaza prin cele doua vocative de la inceputul si sfarsitul poeziei,,frumoasa si ,,lumina measi folosirea pronumelui de persoana a doua si adjective posesiv ,,poala ta si ,,ochii tai .Poetul Lucian Blaga foloseste procedeul invocatiei,acest procedeu folosit este specific stilului retoric.Poezia este alcatuita dintr-o fraza ampla in care propozitiile sunt subordinate si o propozitie dezvoltata ca o conducere la prima secventa. Figurile de stil intalnite in poezie sunt:epitete(,,ochii negri;,,ochi adanci),metafore(izvorul;mare de intuneric),personificare(,,curge noaptea peste vai).In poezia ,,Izvorul Noptii pentru eul liric ochii iubitei devin simbolul central al poeziei.Ei reprezinta forma fizica a poeziei dar si forma sufleteasca a acesteia.Frumusetea ochilor degaja o liniste deplina care se asterne peste tot.Intre natura si iubita exista o relatie:iubita capata trasaturi specifice elementelor naturii(ochii=izvor;mare).Natura intreaga pare a se naste din ochii iubitei.Natura este impregnate de frumusetea iubitei.Eul lyric vede in ochii iubitei sale frumusetea naturii,astfel iubita capata trasaturi specifice naturii.Corespondenta semantica intre cele doua vocative de la inceputul si sfarsitul poeziei este realizata pe baza sentimentului puternic de dragoste al eului lyric pentru frumoasa sa. Iubita ai carui ochi sunt comparati in poezie cu un izvor al noptii este numita in final ,,lumina mea.Acest procedeu are consta in asocerea neasteptata a doi termini contradictorii sau cu semnificatii opuse se numeste oximoron.

Izvorul noptii

L. Blaga a trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza poeziei face parte din volumul de versuri al poetului Poemele luminii publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere, de descifrare a tainelor universului. In poezia sa lumina este sinonim cu cunoasterea. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila. Tema o constituie iubirea

vazuta ca o cale de cunoastere.titlul se constituie intr-o metafora revelatorie care sugereaza ochii negrii ai iubitei. Izvorul de fapt un sent. de iubire pe care-l traieste poetul. Op.lirica este opera in care autorul isi exprima direct ideile,sent.. Discursul liric este alcatuit dintr-o fraza ampla si dintr-o propr.dezvoltata cu rol de concluzie. Fraza expr. admiratia poetului pentru frumusetea iubitei. Discursul liric I-a forma unei adresari directe,poetul expr.usi admiratia fata de frumusetea persoanei iubite. Acest sent. este evidentiat si de vocativul care deschide discursul poetic frumoaso si care in acelasi timp sublinieaza o trasatura fizica a persoanei iubite. Cuv. cheie al poeziei il constituie subst. achii care apare de 3 ori in poezie pe parcursul poeziei. Asocierea subst. ochii cu adj. negrii la gradul superlativ precum si cu adj. adancii care capata in text valoarea subst. are rolul de a amplifica starea de extaz pe care o traieste poetul la vederea iubitei sale. Enumeratia peste vai,peste munti si peste sesuri evidentiaza faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii,acesta preluand cateva din atributiile fiintei iubite. Negrul ochilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial tainic, de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie simpla adanciiprecum si de metafora o mare de intuneric. Vb.dubitativ a parea care se constituie intr-un singur vers sug. faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie tainic curge,asa-s de negriiau menirea de a scoate in evidenta impresia puternica pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii. A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec. iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul asa-s de negrii/lumina mea. Reluarea adj.negri la superlativul absolut pentru a expr. consecinta pe care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor iubitei are in acelasi timp rolul de a acc. trairea poetului. Prozodia poeziei este in deplin acord cu ceea ce vrea sa transmita poetul.Avem versuri albe,fara rima cu masura variabila.Rima interioara realizata cu ajutorul asonantei.Muzicalitatea este data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al versurilor.

Izvorul Noptii
Fisa de lectura

de Lucian Blaga

Personalitatea marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filozof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. Intrat in viata la 9 mai 1895, in satul Lancram din judetul Alba. Lucian Blaga va porni In marea trecere la 6 mai 1961, fiind inmormantat tot in ziua de 9 mai, in cimitirul din Lancram, langa Sebes, ramanand definitiv in comuniune cu spatiul pe care l-a iubit si despre care va marturisi in poezia 9 mai 1985 : Sat al meu, ce porti in nume / sunetele lacrimei, / la chemari adanci de nume / in cea noapte te-am ales / ca prag de lume / si poteca patimei. / Spre tine cine m-a-ndrumat / din scufund de veac, / in tine cine m-a chemat / fie binecuvantat, / sat de lacrimi fara leac. Dupa studiile din tara Sebes, Brasov, Sibiu , urmeaza cursurile Universitatii din Viena, unde studiaza filosofia si isi ia doctoratul. Activitatea sa reprezinta domenii largi ale poeziei, filosofiei, dramaturgiei, esteticii, memorialisticii, prozei. Volume de versuri : Poemele luminii (1912) Pasii profetului In marea trecere Lauda somnului La cumpana apelor La curtile dorului Nebanuite trepte Aforisme : Pietre pentru templul meu, Discibol, Elanul insulei

Memorialistica : Hronicul si cantecul varstelor Dramaturgie : Zamolxe, Mister pagan(1921), Tulburarea apelor, Mesterul Manole, Daria, Fapta, Invierea Romane : Luntrea lui Caron postum (1990) Traduceri : Din lirica universala (Faust de Goethe, Lessing), Din Din lirica engleza Universul liric porneste din momentul semnificativ al anului 1919, an in care avea sa aduca debutul in volum, prin Poemele luminii Poemele din volumul Poemele luminii sugereaza liniste (Lumina, Linistea), tristete (Melancolie), frica de moarte (Fiorul, Liniste, Gorunul), dragoste (Frumoase maini, Izvorul noptii, Dorul) In Poemele luminii, fiecare clipa traita poarta o posibila revelatie. Dragostea, in viziunea lui Lucian Blaga, este calea fundamentala de patrundere in misterele luminii, asa cum declara in Eu nu strivesc corola de minuni a lumii In poezia Izvorul noptii poetul aduce un omagiu iubitei : metafora revelatoare este cea a ochilor ei negri care sunt izvorul. Poezia se deschide si se incheie cu o invocatie; trairea este potentata de imi pare rau.Poezia Izvorul noptii alaturi de poeziile Lacul(M. eminescu) si Emotie de toamnasunt poezii de dragoste. Poezia nu este organizata in strofe, masura versurilor difera si versurile nu au rima(vers alb).Poezia este construita ca o adresare catre iubita sa.Aceasta se realizeaza prin cele doua vocative de la inceputul si sfarsitul poeziei (frumoaso si lumina mea) si folosirea pronumelui de persoana a doua si adjectivul posesiv ta si tai(poala ta, ochii tai). Poetul Lucian Blaga foloseste procedeul invocatiei (formula de adresare catre o persoana absenta sau imaginara de la care nu se asteapta un raspuns).Procedeul folosit este specific stilului retoric. Poezia este alcatuita dintr-o fraza ampla in care propozitiile sunt

subordonate (sugereaza curgerea peste vai) si o propozitie dezvoltata ca o concluzie la prima secventa. Figuri de stil : epitete (ochii negri, ochii adanci), metafore (izvorul si mare de intuneric) personificare (curge noaptea peste vai).In poezia Izvorul noptii pentru eul liric ochii iubitei devin simbolul central al poeziei : ei reprezinta frumusetea fizica a iubitei dar si frumusetea sufleteasca a acesteia (ochii reprezinta ferestrele sufletului).Frumusetea ochilor degaja o liniste deplina care se asterne peste tot.Intre natura si iubita exista o relatie (iubita capata trasaturi specifice elementelor naturii, ochii devin izvor sau mare); natura intreaga pare a se naste din ochii iubitei, natura este impregnata de frumusetea iubitei . Eul liric vede in ochii iubitei sale frumusetea naturii care se naste tocmai din ochii ei, astfel iubita capata trasaturi specifice naturii. Corespondenta semantica intre cele doua vocative de la inceputul si de la sfarsitul poeziei (frumoaso, lumina mea) este realizata pe baza sentimentului puternic de dragoste a eului liric pentru frumoasa sa. Iubita, ai carei ochi sunt comparati in poezie cu un izvor al noptii este numita in final lumina mea. Acest procedeu care consta in asocierea neasteptata a doi termeni contradictorii sau cu semnificatii opuse se numeste oximoron . Cu ajutorul acestei figuri de stil se obtin efecte expresive surprinzatoare. Iubirea in cele trei texte (Lacul, Izvorul noptii, emotie de toamna) este: Lacul - O iubire imaginata, visata(reverie), iubire neimplinita Izvorul noptii - o iubire adresata persoanei iubite - un sentiment puternic de dragoste Emotie de toamna - o iubire care se sfarseste - o iubire tulburata de trecerea timpului Imaginea iubitei in poezia Lacul prezenta imaginara

Imaginea iubitei in poezia Izvorul noptii prezenta reala Imaginea iubitei in poezia Emotie de toamna prezenta reala In poezia Emotie de toamna poetul simte absenta iubitei sale.