Sunteți pe pagina 1din 3

Textul nonliterar

Textele nonliterare nu aparin literaturii, ntruct nu ntrunesc condiiile literaturitii. Asemenea texte nu se refer la o realitate posibil, obiect al literaturii, ci la o realitate existent, n legtur cu care se transmit informaii. Spre deosebire de textele literare, care emoioneaz, textele nonliterare pot, cel mult, s intereseze lectorul i numai ntmpltor s-l i emoioneze. Aparin textelor nonliterare cele redactate n: Limbaj tiinific, caracterizat prin sobrietate, precizia termenilor; Limbaj admnistrativ, caracterizat prin ton, formule i stereotipi. Limbaj jurnalistic, unele texte pot fi colorate subiectiv. Limbajul publicitar Textele nonliterare se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - textele nonliterare (nonficionale) se raporteaz la anumite aspecte din realitate, fiind instruciuni de folosire a unor aparate, afie, adeverine, legi, articole de ziare, reclame, pagini de jurnal. - Informaiile transmise au un caracter obiectiv i nu urmresc s emoioneze receptorul. Unele texte nonliterare, cum sunt cele publicitare, urmresc s influeneze receptorul, dar se raporteaz tot la un produs real. - Exist texte nonliterare ce sunt formalizate pentru c cererea, scrisoarea de intenie, procesulverbal, adeverina au anumite formule n structurarea lor. - Limbajul acestor texte este denotativ i se caracterizeaz prin monosemantism. Pentru a exemplifica un text nonliterar, alegem un text administrativ, o cerere, urmand sa facem o scurta analiza, precizandu-i caracteristicile. Domnule Director, Subsemnatul, Ionescu Alin, elev n clasa a XI-a A a Liceului Ioan Neculce din Iai, domiciliat n Iai, strada Petre Ispirescu, nr. 2, v rog s-mi aprobai eliberarea unui permis de acces la Biblioteca Municipal. Menionez c solicit acest permis pentru a putea consulta materialele ce mi sunt necesare la disciplinele opionale studiate n coal. Iai, 20 octombrie 2011 Domnului Director al Bibliotecii Municipale, Iai Ionescu Alin

Textul apartine stilului administrativ, continand enunturi clare, lipsite de ambiguitate, foloseste termeni clar definiti, cu sensul denotativ (propriu), folosirea cliseelor formale si a terminologiei de specialitate( precum: Domnule Director, subsemnatul, va rog sa-mi aprobati, solicit, etc), respecta proprietatea termenilor, foloseste neologisme( a aproba, a consulta, etc).

Textul literar
Textele literare sunt ficiuni, chiar dac pleac de la realitate, pe care o reflect mai mult sau mai puin. ntr-o asemenea lucrare se emit, de fapt, ipoteze despre realitate.Caracterul imaginar nu poate fi stabilit dect prin raportarea la situaia de comunicare n care se plaseaz. Textul literar vehiculeaza valori general-unmane prin diverse teme si motive literare( iubirea , adevarul, dreptatea, sinceritatea, emotia, nostalgia, creativitatea, jocul, razboiul, traditia, orasul, natura, omul, etc.), pune in miscare personaje fictive, si prezinta o varietate de forme: opera lirice, epice, dramatice, apartinand diverselor specii literare. Pentru ca un text s fie considerat literar trebuie: - s transmit o impresie individual, subiectiv asupra realitii - s produc idei general umane - s emoioneze receptorul - s aib o construcie specific (limbaj conotativ, bogie lexical, polisemantism, unicitate, expresivitate) Textul literar se caracterizeaza prin: limbaj conotativ, sensuri multiple ale cuvantului, bogatie lexicala, autorul participa afectiv la cele prezentate, expresivitate, prin folosirea imaginilor artistice si a figurilor de stil. In dorinta de a demonstra literaritatea unui text vom alege arta poetica a lui Tudor Arghezi, Testament(1927). Prima strofa exprima ideea legaturii dintre generatii care se face prin intermediul operei, al creatiei literaturii nemuritoare. In creatia sa, poetul elogiaza munca strabunilor sai robi care au trait in penumbra istoriei intr-o permanenta razvratire. In seara razvratita care vine De la strabunii mei pana la tine Prin rapi si gropi adanci Suite de batranii mei pe branci Desi viata taranilor a fost plina de neajunsuri si greutati ( Prin rapi si gropi adanci/ Suite de batranii mei pe branci ), drumul lor a fost ascendent chiar daca a fost urcat cu mare truda. In definitia poetica cartea devine o treapta care trebuie nu numai urcata ci si depasita de generatiile urmatoare. Si care, tanar, sa le urci te-asteapta Cartea mea-i, fiule, o treapta Cartea poetului e hrisovul cel dintai in care pulseaza viata celor multi si obiditi care devin osemintele varsate-n mine ( metafora). Asaz-o cu credinta capatai Ea e hrisovul vostru cel dintai Al robilor cu saricile pline De osemintele varsate-n mine Metafora din ultimul vers poate exprima ideea efemeritatii ( a trecerii) omului care devine un morman de oase sau cenusa. Convertirea instrumentelor agricole in insrumente ale scrierii, marile mutatii ale civilizatiei din planul muncii fizice in planul muncii intelectuale s-a facut cu multa truda si in timp indelungat.

Ca sa schimbam, acum, intaia oara Sapa-n condei si brazda-n calimara Batranii au adunat, printre plavani Sudoarea muncii sutelor de ani .Lexicul trebuie supus unui proces continuu de refacere, de prelucrare din partea poetului care va contribui la improspatarea expresivitatii limbii : Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Framantand cu sarg limba comuna, Tudor Arghezi a initiat o estetica creatoare si un nou limbaj poetic la care a ajuns ptrintr-o munca aborioasa : Si, framantate mii de saptamani/ Le-am prefacut in versuri si-n icoane,/ Facui din zdrente muguri si coroane . Nu cuvintele rare constituie limbajul poetic arghezian ci o rara intrebuintare si potrivire a lor ( Facui din zdrente muguri si coroane ). Veninul strans , truda, ocara, intreaga experienta sociala a unei clase oropsite la care poetul isi afirma apartenenta prin origine si aspiratii comune se preschimba in miere adica in poezie. Poetul sacralizeaza memoria strabunilor pentru a face din ea Dumnezeu de piatra , Hotar inalt , adica o carte care atesta sentimentul responsabilitatii critice si constiinta datoriei implinite. Prin creatia sa, poetul pote deveni nemuritor : Am luat cenusa mortilor din vatra/ Si am facut-o Dumnezeu de piatra .Piatra simbolizeaza aici eternitatea pe care poetul o dobandeste prin creatia sa. Nascuta din bube, mucegaiuri si noroi poezia trebuie sa aminteasca de izvoarele sale. Apare aici estetica uratului intalnita de poetul francez Baudelaire si in volumul arghezian Flori de mucigai . In viziunea poetului poezia poate fi si o floare a raului, a uratului, o metamorfoza estetica a suferintei : Din bube mucegaiuri si noiroi/ Iscat-am frumuseti si preturi noi . In creatia sa poetica, Arghezi isi exprima mania si ura impotriva stapanului si a domnitei care sufera in cartea mea . In viziunea argheziana poezia e un manifest, un bici rabdat care se intoarce impotriva asupritorilor izbavind de suferinta destinul unui popor. In conceptia poetului, poezia nu presupune doar inspiratie si talent ( slova de foc ) ci si mestesug, procesul de distilare si orgnizare a cuvintelor, efortul migalos de artizan (slova faurita). Slova de foc si slova faurita Imperecheate-n carte se marita, Ca fierul cald imbratisat in cleste Robul a scris-o, Domnul o citeste, Far-a cunoaste ca-n adancul ei Zace mania bunilor mei. Cele doua metafore din versurile de mai sus (slova de foc si slova faurita) associate cu comparatia, exprima incandescenta trairii actului creatiei poetice. Cu alte cuvinte poezia nu inseamna numai cuvantul spontan fierbinte de viata ci si expresia elaborata obtinuta cu multa truda. Poetul devine robul creatiei sale, al dorintei de bine si frumos, concentrand mania strabunilor ( zace mania bunilor mei ). Prezenta eului liric se intrevede din folosirea verbelor la persoana I si a II-a singular (nu-ti voi lasa, sa urci, asaz-o, am ivit, sa schimbam, am prefacut, facui, am pus, iscat-am ) ; pronume personale de persoana I si a II-a ( mine, tine, eu, ti) ; adjective posesive (mei, mea, noastra, tale) ; substantive in vocativ (fiule).