P111.4ip 'pit! I -, fir '',41111ailitlt j'10111111 I re, IEEE . ! . .. . "''' %;,1 .. Win 511 ig;i1a? www.dacoromanica.

ro rig

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. II www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" AL ACADEMIEI ROMANIA REPUBLICII SOCIALISTE La elaborarea Intregii serii a lucrat un eo/ectiv de la Institutul de Istorie Ni colae Iorga" al Acaderniei Republicii Socialiste Rominia format din: Maria Holba n, Maria Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu i 1 Ion Totoiu. 1 www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. II. Volum ingrijit de: MARIA HOLBAN (Redactor responsabil) M. M. ALEXANDRESCUDERSCA BULGARU PAUL CERNOVODEANU EDITURA $TIINTIFICA, BUCURE$T1, 1970 www.dacoromanica.ro

Ingrijitorul seriei din partea editurii: ELENA CURTOV Coperta i supracoperta: VAL MUNTEANU www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE * spre trile romane ocup un interval destul de scurt: numai 32 de ani, mergind din 1 551 pin in 1583 inclusiv. Fat de volumul precedent care imbrtisa o perioad de vreo s apte ori mai lune (1331-1551), el se arat mult mai omogen. Nu mai intilnim ace ca leidoscop de cioburi clip Volumul II al seriei de Cltori strini dede lumin descompusl fn mii de fete care se grupeaz. o in mozaicuri vii, pe msur ce s int surprinse de privirea iscoditoare a cercettorului, ci mai degrab avem in fat o serie de tapiserii miestre, grupate pe cicluri diferite, dar inrudite hare ele. Cci nu Intilnim, la d rept vorbind, aci decit trei teme majore. Acea a Transilvaniei, cheie de bolt a u nor linii de fort care unesc impreun soarta ei de a Moldovei si Trii Romanesti, att t in intervalul ocuprii ei de ctre Habsburgi, cit si mai apoi dup reinstalarea lui Ioan Sigismund Zpolya; acea a episodului lui Despot prins i'n Incrucisarea unor r eflectoare care arunc o lumin artiwww.dacoromanica.ro V

ficial i insergtoare asupra imprejurrilor din Moldova, in sfirsit acea a pinzei d e pgianjen tesutg de iezuiti in Transilvania, in anii 1579-1583, cu fire insidio ase care se indreapt in taid si spre trile noastre, obiectiv insemnat in politica o fensiv a Contrareformei, tradusi de papi prin Liga Crestin cu corolarul ei de unif icare a bisericii sub egida Romei. Metoda pus in joc de Possevino pentru atingere a acestui scop nu vdeste aparent nici o trstur agresiv, ci numai iscusint diplomatid. Ea const in insinuri si sugestii, in reticente i rezerve mintale, Intr-o inaintare serpuitoare, cu simulri i ocolisuri, fluturind inaintea ochilor ce trebuiau fasc inati mirajul elibetirii de sub jugul otoman si atuul prestigios al increderii i sprijinului lui $tefan Bthory, regele Poloniei, rmas de fapt 6 arbitrul Transilva niei. Intr-un contrast izbitor cu aceast blindete de suprafat, ascunzind o politic intreagl de dezrdcinare a ortodocsilor din Transilvania 6 din Polonia dup un plan i ndelung chibzuit in tain, pe care Possevino il expune papii la sfirsitul comentar iului su asupra Transilvaniei cu care se incheie sirul relatiilor directe din ace st volum, apare in transparent actiunea fanatid j nesbuit in brutalitatea ei a domn ului Moldovei Stefnit Rares, care vrea s impun cu sila tuturor armenilor din Moldova botezul ortodox, 6 nereusind, recurge Impotriva lor la prigoan. Acest incident a pare ins ca un fapt rturalnic, ca o exceptie strigtoare care nu se integreaz bine in tabloul de ansamblu tesut sub ochii nostri. Este un fenomen care nu se explic prin jocul firesc al fortelor vii creatoare de istorie, ci printr-o reactie individuar si bolnvicioas impotriva efectului pingritor al turcirii fostului domn. Zelul religios trebuia s rscumpere si s aseund pata de i nfamie aruncat asupra familiei intregi a renegatului. De aceea poate a continuat 6 sub Al. Lpusneanu, cumnatul Raresestilor, regimul de vitregire al armenilor. Tr ebuie Reuel o distinctie hotrit intre atitudinea fat de ei tnainte de venirea lui Despot si duptl cderea aces tuia. Prigoana lui Stefinit Rares are un caracter fanatic religios. El dezlntuie u rgia pentru a-i sili pe armeni la botez. Rscumprarea bneasc. feria de armeni nu intim pinl decit refuzul domnului, dup mrturia lu Minas din Tokat. Dar desigur mai rmtne d e stabilit in ce msur trebuie socotit Cintecul de Wire al acestuia drept o mrturie de nezdruncinat in toate episodurile i amnuntele sale. Cci o asemenea combarea dad Minas a asistat personal la scenele evocare in cele sapte orase avind colonii d e armeni. Suceava, Hotin, Siret, Iasi, Vaslui, Botosan si Rodoar numite, iar desc rierea propriu-zis se refer numai la Suceava. pozitie, ca toate creatiile literare, oferi o viziune general., sugestiv pe plan a rtistic, dreia nu i se pot pretinde precizii de amnunt. Se poate pune intreman, dntre care trei sint amintite cu mai mult relief, celelalte patru stilt Observrn anumite procedee de compozitie literati, de pild acel element de repetitie, aproape monoton, pe care 1.1 surprindem n revenirea struiVI www.dacoromanica.ro

toare la aceeasi tema distantat. in timp. De aceea intructt e vorba de un documen t nesigur in care intr si o bun parte de inventie literar, acest text nu a fost cup rins in seria de fat. Asa cum s-a artat si in articolul lui $erban Papacostea: Mol dova in epoca Reformei. Contributii la istoria sociala in Moldova in secolul al XVI-lea publicat in revista Studii", 1958, nr. 4, acelasi fanatism s-a exercitat si impotriva celorlalte comunitti neortodoxe, de pild cele ale ungurilor (dup rela tia secuiului anonim din 1551) sau ale sasilor din tirgurile moldovenesti (dup re latia lui Belsius). Dar concluzia tras in sensul interpretrii date actiunii domnu lui, ca o stavil pus la intinderea ereziei (in spet a ereziei protestante a sasilo r si ungurilor), se intemeiaz pe o precizare care lipseste din mrturia secuiului a nonim, in care este vorba doar de botezul ortodox impus de domn ungurilor din Mo ldova. Dar acestia nu erau cu totii protestanti. Faptul c in rapoartele lui Belsius slut amintiti de preferint sasii si protestantii din Moldo va se datoreste atit interesului deosebit al lui Maximilian de Habsburg pentru m iscarea protestant, cit si faptului c acestia se aflau printre sprijinitorii lui D espot. Amintim c printre cei fugiti de teama botezului silit era si secretarul do mnului, George", care ar putea fi George de Rewelles, cunoscut apoi ca secretar al lui Lpusneanu si al lui Despot, ucis apoi de Upusneanu la reintoarcerea sa. Ma i trebuie adIugat c alturi de persecutiile religioase ale lui Stetnit Rare stilt amin tite in acelasi izvor si uciderile de turci care trebuiau fireste s constituie, i n gindul domnului, preludiul la o mare miscare antiturceasc, ajutat, cum spera el, de prezenta armatei lui Castaldo in Transilvania. Armenii vor intimpina o nou urgie dup cderea lui Despot. Acum nu mai e vorba de o p olitic. fanatic, hotrit de domn impreun. cu clerul din Moldova, ci de o rzbunare indir jit a boierilor impotriva unora dintre principalii auxilian i ai fostului domn, f olositi de el contra lor. Dac ne vom gindi la glasul poporului", invocat de Despo t contra boierilor pe care voia comunitatea armenilor era organizat si puternic, putindu-si asuma aparent rosturil e pe care le aveau in orasele ssesti orsenii rinduiti in bresle si in obste, vom t ntelege mai bine caracterul deosebit al noii prigoane reprezentind de fapt pur s i simplu represalii, fr motivarea vreunui substrat religios. In faza aceasta poate c a intrat in consideratie si ponderea politic a acestei categorii de negustori b ogati cu legturi si in afar, si cu ambitii si veleitti ce nu erau de dispretuit. Se mai adaug si sentimentele de dusmnie (fireasc la origine), trezite de prigoan, dar rstrinte asupra t.rii intregi, cum reiese din cronica armenilor din Camenita plir d e ocri si de invective la adresa moldovenilor. A fost de ajuns momentul din 1551, ca s creeze si-i ucid, si vom observa a acest glas r.'suna mai tare la Suceava unde un antagonism care a fcut din armeni o mas de manevr a lui Despot impotriva opoziti ei boieresti, fapt care a stirnit apoi un al doilea val si VII www.dacoromanica.ro

mai aprig, si mai greu de potolit. Trebuie subliniat c publicat in 1541, dar inspirata de starea constatat l este pus pe spiritul de larga toleran ta religioas. esta este aspectul permanent, fundalul real pe care se n exceptional, incidentul din august 1551.

n Choro graphia Moldovei, de autor inc din 1527, accentu ce domnea in toata vara. Ac proiecteaza, ca un fenome

Infatisarea celor trei teme amintite incepe cu o fapt crunta: uciderea lui Martin uzzi in propria sa casa din porunca generalului Castaldo cu asentimentul lui Fer dinand de Habsburg pentru motive de ordine superioar" In chipul acesta a fost lic hidat fostul stapin de fapt al Transilvaniei, care stiuse s duca o politica' de b ascula intre Poarta i Habsburgi si care reusise, cu citeva luni mai inainte, sind eparteze pe nevirstnicul loan Sigismund Zpolya si pe regenta, cu &dui de a guvern a el aceast Tara', oarecum pentru Ferdinand, in virtutea drepturilor recunoscute prin tratatul din Oradea (1538), nesocotite la moartea lui loan Zpolya. Dar prelu area Transilvaniei de ctre comandantul armatei habsburgice a dus la o clarificare brutala, urmata de o cascada intreaga de justificari. Acestea variau dupa perso anele sau grupurile carora li se adresau. Trebuia justificat Ferdinand fata de p ap uciderea unui cardinal, trebuia obtinuta adeziunea opiniei publice la inlatura rea fostului clrmuitor al Transilvaniei, l'n sfirsit trebuia corectata impresia pe care ar fi putut-o trezi aceasta fapta in taberele soldatilor mercenari trans formata dintr-o crima de oportunism politic intr-un act de prevedere impus de apr area soldatilor tradavi de cel ucis. Acesta este si rostul compozitiei mediocre a lui Speltacher, produs flagrant al unei propagande evidente, destinata unui ci rcuit nchis. Pentru atingerea celorlalte doua obiective aveau sa fie folosite do ua cai diametral opuse: prima ocult, constind dintr-un simulacru de ancheta data' pe seama nuntiului papal de la curtea lui Ferdinand, caruia i se infatisaser dov ezile tradarii lui Martinuzzi, adic o parte din corespondenta acestuia o data cu delatinnile secretarului sau, toate aceste documente fiind apoi restituite de el cu o viza constatind faptul comunicarii lor, i terminindu-se pina in cele din u rm., printr-o absoluviune a pontificelui, ceea ce echivala cu o condamnare post-m ortem a cardinalului ucis; cealalta dimpotriva, publica si zgomotoasa, constind dintr-un proces retrospectiv facut victimei omorului de la Vintul de Jos. Amanun t vrednic de subliniat: dei activitatea lui Martinuzzi se exercitase la Buda si n Transilvania, procesul acesta s-a desfasurat la extremitatea granitei de vest a Ungariei, la Sopron. Au fost interogati aci pe rind dregatori ai Ungariei i Tr ansilvaniei, fete laice si eclesiastice, asupra intregii activitati a lui Martin uzzi, folosul lui ping si asupra tradarii din partea sa a intereselor regentei F erdinand!) i, n ultima analiza, asupra impovararilor la care a fost supus poporu l din Transilvania prin munci si plati nespus de grele pentru ridicarea cetatii Gherla. Rind pe rind, defileaza martori, ca Verancsics, Toma Ndasdy . etc. care t i aduc contributia proprie la rechizitoriul impotriva morVIII www.dacoromanica.ro

tului. Avem si un exemplu de asemenea mrturie In declaratiile fcute de episcopul T ransilvaniei, Paul Bornemisza, la acel proces. Ele stilt cuprinse In volumul de fa t alturi de raportul-inventar din martieaprilie 1552 cu privire la resursele Tr ansilvaniei, pe care el Il isdleste in calitate de comisar anume delegat impreun 5 cu Georg Werner sau Wernher (Wernherius), specialist In mineralogie i exploatri miniere. Numit curind episcop al Transilvaniei, el indreapt in 1556 un apel desp erat stpinului su Ferdinand ca s fie rechemat de urgen t5 din Transilvania pe care nu o mai puteau tine Habsburgii. Struirea sa mai departe in cetatea episcopal ex pus poate unei actiuni militare si chiar unui bombardament, i-ar fi impus reziste nt si o moarte eroic pentru care el nu-si descoperea nici o vocatie. Nu putem sti care a fost partea ce-i revine lui Paul Bornemisza in alctuirea raportului din ma rtie-aprilie 1552, si care a fost cea datorat lui G. Werner. Un lucru reiese dest ul de ciar: interventia unor ingerinte sau influente destul de puternice pentru a abate pe semnatari de la prima lor opinie privind desemnarea titularilor celor mai indicati pentru cele dou cmri ale aurului: cea de la Sibiu si cea de la Baia M are. Contradictia dintre prima formulare a punctului de vedere al comisarilor i incheierea lor din urm5 nu se poate explica dectt prin presiunile sau persuasiunea exercitat de generalul Castaldo, stpin efectiv al Transilvaniei in tot timpul ocupatiei ei de trupele sale. De asemenea trebuie primit cu oarecare prudent inclinarea mult pr ea insistent a comisarilor de a atribui toate relele constain sfirsit nu poate fi ignorat. optica meschin in care e considerat intreaga proble m de organizare a exploatrii ocnelor. Nu mai este vorba acum de fixarea ca ;el al exploatrii nici mcar a simplei rentabilitti comerciale pe care o urmrise in 1528 age ntul casei Fugger in planul unor investitii necesare, pe ling o schem de sistemat izare a muncii, situate amindou intr-o perspectiv optimist5 de crestere in orizont ul larg deschis al afacerilor b.ncii amintite. Schimbrile politice ivite de atunci tiaser definitiv cile de export ale srii i opriser5 debuseele de pin atunci. Nu mai putea fi vorba de rentabilitate In adevratul sens al cuvintului, ci de corectivul greu de gsit al unei situatii falimentare. Soluiile preconizate sint toate de natur negativ sau restrictiv: suprimarea distribuirii gratuite de seu necesare pent ru opaitele sptorilor din ocne, impunerea muncii suite acolo unde nu se ofer liber mina de lucru. Dar nici acete msuri extreme, si care se dovetate actiunii nefaste a monahului" (Martinuzzi). deau antieconomice, nici simpla combatere a unor abuzuri vechi, de pild si nici f rinarea unor acordarea de sare gratuit unor categorii privilegiate posibilitti de fraudare, de pH& acelga ale asa-zisilor celeristi (Iuntrasii care se indeletnice au cu transportul srii) nu reprezint. dectt simple expediente. Cit priveste schema de organizare administrativ a cmrilor, incercat acuma, ea nu difer in realitate de p ropunerile i dezideratele lui DernIX www.dacoromanica.ro

schwam din 1528. Lipseste ins dinamismul acestuia, spiritul de initiativ, critica spontan, reacia imediat. la realittile observate, curiozitatea de a afla cauza anum itor fenomene considerate drept simple anomalii. Comisarii -din 1552 nu-si pun p robleme, i nici nu par s observe mizeri3 tietorilor de sare de care fusese impresi onat in felul su pn i agentul Fuggerilor. $i nici nu se pomeneste de nimic ce ar putea semana a grev. Darea lor de searn se desasoar. in mod uniform si destul de s ec, oferind cifre si constatki pe un ton neutru, uneori inlocuite de informatii culese de la tietori i redate tale-quale cu mentiunea: tietorii spun ... ei zic .. . etc. Alturi slut puse la contributie vechile registre ale Fuggerilor. Totul par e dezumanizat i oarecum lipsit de interes. Acesta reinvie ins dud se trece la exp unerea situatiei de la Cmrile de aur de la Sibiu si de la Baia Mare. Aci spontan in fata conditiilor observate. Sint analizate cauzele i efectele unor fen omene, ca evaziunea aurului cu centrul su clandestin de la Cluj si cu corolarul n ecesar al politiei aurului, lipsa de numerar si efectul acestei carente asupra s curgerii aurului produs prin munca individual a biesilor, mai toti romani, calvar ul acestora, siliti s alerge tocmai la Sibiu pentru a-si vinde modesta agonisit in cazul fericit c s-ar gsi atunci sumele disponibile pentru plar. Sint descrise dife ritele operatii de cementare" si de schimb al aurului ca baz pentru discutarea op ortunitkii arendrii Cmrii de aur de la Sibiu, si in sfirsit dup expunerea tuturor pu nctelor legate de veniturile regesti din Transilvania sint inatisate cu mult rel ief, intr-un capitol aparte, conditiile de exploatare din trecut i prezent, de l a Baia Mare si Baia Sprie. Dei in tot cursul raportului comisarii manifest o atit udine prudent si nu mai avem o redare automat a spuselor altora, ci o luare de pozitie oarecum din afar, totusi in partea aceasta ei slut pard ispititi s ias din rezerva lor, indicind o inclinare proprie pentru anume solutii, de preferint asupra altor a. ampul vast si variat oferit cercetrii lor imbrtiseaz atit veniturile provenind d in bogkiile naturale cit si cele rezultind din diferitele cari datorate coroanei , apoi din vrni (vigesima, quinquagesima etc.). Sint trecute apoi in revist cettile regale si voievodale ale Transilvaniei, cu artarea d atei alienrii lor i cu propuneri pentru o eventual recuperare, apoi beneficiile ec lesiastice etc. Sint deosebit de interesante datele privind modul de percepere a asa-zisei Insemnri a boilor" din partea secuilor i n general .observatiile asupr a diferitelor manevre incercate de cele trei natiuni" pentru a eluda unele din s arcinile sporite cu care erau impovrate. Amnunt sugestiv, la rubrica veniturilor r egesti contributia perceput de la romani, -quinquagesima, apare sub forma general izat de quinquagesima nobililor (p. 535, v. Hurmuzaki, 11/4, p. 734). Raportul din 1552 constituie unul din documentele cele mai revelatoare ale strii Transilvaniei n momentul ocupkii sale de dtre Ferdinand. aci nu inatiseazI numai conditiile surselor de venituri din acel moment, ci ofer X www.dacoromanica.ro

printre rinduri si o serie de informatii asupra fortelor de productie prezente t recute, ca si o ilustrare a strii de regres in toate domeniile, datoraa de bun sea m vicisitudinilor politice din ultimele decenii, dar si unui clirnat de dezndejde. Comisarii avuseser ca indreptar sau ca baza a anchetei lor cifrele situatiei arta te de Martinuzzi. Dar acestea se dovedesc mult prea exagerate, necorespunzind ni ci mcar unor momente comparativ mai bune, anume vremea regentei (1541-1551) a dom niei lui loan Zipolya (cca. 1529 1540) sau a domniei lui Ludovic al II-lea. Anch eta din 1552 avea s. insemne, asadar, o intoarcere la realitate. Cit priveste msur ile de indreptare schitate in diferite domenii, nici chiar comisarii nu-si ascun deau scepticismul asupra eficacittii lor. Se puteau indica doar unele msuri de urg enf, ca de pilds recurgerea la un Impr tmut in extremis, dar si aceste expediente mai cereau i gsirea acelor creditori providentiali dispusi s-si pericliteze avutul in speranta unui cIstig nu intotdeauna sigur. Uneori, este adevrat, in locul int eresului bnesc intra in joc fermentul ambitiei si suma imprumutat era pretul dobin dirii bunvointei regesti sau a reprezentantului autorirkii supreme in Transilvani a generalul Castaldo. Prezenta apstoare a acestuia, dei nu apare direct in materialul de fat, ti arunc umbra asupra desfsurrii evenimentelor descrise sau doar indicate aluziv in relatii, sau surprinse in alte documente necuprinse ad, de pild asupra de la Vintul de Jos sau a tentativelor zadarnice ale lui $tefnitl Rares de a se apropia de crestini, si a jocului de-a v-ati ascunselea cu Alexandru Lpusneanu, convins c trateaz in ta in de acesta cu trimisul lui Nicolae Kornis, cpetenia secuilor, care Ins fusese ind reptat spre Cl cu buna stiint a generalului habsburgic. Trile romne sint prinse in orbita destinului Transilvaniei. Ins acest destin nu o d at pare s atirne de impulsurile venite de dincoace de munti. La interventii oculte din Transilvania in Moldova (lichidarea lui Stefnit Rare de ctre aceiasi boieri car e trataser cu Castaldo in Transilv sau In Tara Romaneasc (stirnirea unui rival lui Mircea Ciobanul, in persoana lui Radu Ilia, dup propria mkturisire a unuia din o fiterii lui Castil do, contele Ferrari) corespunde simetric reinstaurarea lui lo an Sigismund cu forte venite de dincoace, adic din Tara Romaneasc si in primul rin d din Moldova. Despre rolul de prim plan al lui Alexandru Lpusneanu in reinstalarea lui loan Sigismund mrturisesc i soliile strilor Transilvaniei in Moldova din anul 1544. Trei ani dup aceea relatarea lui Erasm Otwinowski ne ingcluie s surprindem in dicii despre necazul domnului impotriva nerecunostintei regentei din Transilvani a i, printr-o asociatie fireasc i impotriva fratelui ei, regele Sigismund August al Poloniei. Cu redobIndirea Ciceiului i Cetkii de Bala se putea crede c raporturile dintre cele trei tri ajunseserl la un XI www.dacoromanica.ro

echilibru stabil. Dar atunci se produce noua perturbare a uimitoarei aventuri a lui Despot. Acest episod care concentreazg asupra Moldovei atentia lumii dimprej ur ne este pgstrat Intr-o serie de descrieri directe privind unele din momentele sa le mai semnificative. Avem descrierea luptei de la Verbia fcutg de unul dintre pa rticipanti, trimis apoi de invinggtor la Francisc Zay, cgpitanul de Casovia, pat ronul oficial al intregii Intreprinderi, i intermediarul exclusiv intre noul dom n al Moldovei i curtea de la Praga. Operatiile descrise concordg cu cele amintit e de I. Sommer in Viara lui Despot, desigur dupg spusele unor participanti, cgci el insusi nu a venit in Moldova decit dupg luna septembrie 1562. Este interesan t de notat c aceastg luptg este redatg i in alt fel, in niste relatii anonime, u na italiang si una lating, publicate respectiv de N. Iorga (Nouveaux Matriaux pou r servir a l'histoire de Jacques Basilikos Bucuresti, 1900) si de C. Radu Vita D espoti Princeps Moldaviae in Diplomatarium Italicum", III, reeditatg curind de C . Marinescu sub titlul A propos d'une biographie de Jacques Basilicos l'Hraclide rcemment dcouverte in Mlanges d'Histoire gnrale", II, Cluj 1938) cu indreptgri i suge stii privitoare la autorul identificat cu probabilitate de editor, ca fiind Ales sandro Guagnini. Acesta apare in seria de fatg cu fragmentul care redg un alt mo ment, si anume retragerea lui Laski din Moldova in 1563, operatie la care stim s igur c a participat si el, fiind vorba deci in cazul acesta de o relatie directg. Cele doug relatii anonime amintite mai sus au fost folosite de Graziani in reda ctarea biografiei lui Despot scrisg de el prin 1566 in Italia, dupg inspiratia l ui Laski pe care l-a intilnit in 1564, cind l-a insotit pe nuntiul papal Commend one in Polonia, si a avut prilejul sg asculte din propria lui gurg o versiune in florit a aventurii din Moldova. Ea a fost tratg de el aproape neschimbatg in desc rierea retragerii din Moldova in octombrie 1563, inftiptg ca o mare izbindg perso nalg, ca un fel de reeditare a vestitelor isprgvi din antichitate. Indemnurile r etorice ale lui Laski, gesturile sale eroice, grandelocventa aspirind la sublim apar pe planul intli ocupg toatg scena. Confruntarea acestui fragment din biogra fia lui Despot inspiratg. de Laski cu relatarea anonimului latin din Perugia, id entificat cu Alessandro Guagnini, participant la acea retragere, precum i cu cea a anonimului italian privitor la Despot, scoate in evidentg partea de inventie din reconstituirea schitatg de vanitosul tovargs de aventuri al lui Despot. In s firsit o versiune hied' si mai romantatg, datoratg traducgtorului polon al Croni cii Sarmatiei a lui Al. Guagnini, i redatg in anexa volumului de fatg, algturi d e fragmentul din biografia lui Graziani, face trecerea de la injghebarea dintii a textului initial la forma ultimg in care a fost integrat acest incident in cro nica lui Ureche. Desigur cg o criticg a izvoarelor va trebui s explice si unele a propien i dintre versiunile inspirate de Laski si textul lui Sommer, redactat pr obabil prin 1570 si publicat tocmai in 1587 de cgtre XII www.dacoromanica.ro

Petrus Albini. Nu este exclus ca fostul secretar al lui Despot, ajnns apoi biogr aful su, sa fi ramas mai departe in atingere cu Laski, pentru care nudoua la rup tura acestuia cu Despot. trea o simpatie si o consideratie deosebita, manifestate la inceputul lui 1563, in elegiile a VII-a ad Georgium de Revelles qi a VIII-a referitoare atninDar izvorul cel mai revelator despre Despot nu este Viata -scris de Sommer, socot ita a fi cea mai veridica si mai serioasa biografie a sa, ci corespondenta obscu ra, confuz i haotic a agentului habsburgic trimis de regele Maximilian pentru a tine contactul cu noul domn al Moldovei, instaurat prin actiunea patronata de curtea de la Praga, si pentru a informa cancelari a regala de situatia i intentiile domnului moldovean si mai -ales de ecourile ve nite de la Poart n legatura cu evenimentele din Orientul Aproea a ra.mas aproape nefolosita de istorici, Cu exceptia lui N. Iorga care a urmarit de aproape firul su in paginile capitolului din lstoria Romelnilor (vol. V), consacrate lui Desp ot. Chiar din primul raport, intocmit mai metodic ca raspuns la un chestionar da t, se afirma una din caracteristicile acestor relatii, i anume, In primul rind, o tendint a autorului de a se face purtatorul de cuvint al domnului, transmitind mai departe taleq-uale informatiile sugerate sau dictate de acesta. Uneori preci zeaz c repeta chiar cuvintele rostite de Despot, dar de cele mai multe ori lasa impresia c ar fi vorba de constatari sau judecati proprii. O alta trasatura care se vadeste chiar de la inceput este confuzia pe care o face constant intre popo r i tirgovetii sasi, si mai apoi armeni, ale caror sentimente pentru Despot le s ubliniaza cu tot dinadinsul. Nepotrivirea este evidenta, caci in chestionarul la care se refera e vorba de dragostea fi aplecarea poporului fata de domn", iar i n raspunsul sau, el afirma' ca acesta e drag si iubit de toti mai ales de cei di n neamul safilor." In sfirsit atitudinea sa fata de boieri este una de indoiala sau chiar de bnuiala: caci ei nu se dau pe jata, fi niciodata nu au fost cu credi ntrz far de nici un voievod al lor." De aceea staruie in, tot cursul corespondent ei sale pentru sprijinirea angajarilor de mercenari unguri destinati grzii domnul ui. Asadar reazemul acestuia nu ar fi trebuit cautat in realitate decit n strajer ii straini (unguri) ce aveau sa fie tocmiti in numar clt mai mare, si in tirgovetii oraselor de preferinta neortodocsi (sasi , armeni etc.). Poporul tri adevaratul Inteles al cuvintului, nu apare in rapoar tele lui, dar totusi poate fi intrezarit in scena atacarii i uciderii boierului piat. Publicata intr-o forma' defectuoasa' in colectia Documentelor Hurmuzaki, Andreica, fostul stolnic al lui Lapusneanu, dud insa e desemnat vag, doar ca mul timea" aflata de fata la acea fapta, fra a fi in stare sa se impotriveasca cu cuv intul sau cu gestul la cele petrecute sub ochii sai. Cum tot acolo este vorba si de glasul poporului" care cere moartea pentru victima acelui atac al mercenaril or domnului, i chiar o moarte singeroasil i pentru multi altii", adic pentru mult i alti boieri, este evident ca acel glas al poporuxm www.dacoromanica.ro

lui" nu avea nimic de-a face cu multimea asisttnd incremenit la acea sceng, i cl avem aici dovada deosebirii esentiale dintre poporul adevrat adica acea multime" amorfa i neorganizata, surprins de actiunea fulgeratoare desf asurati in faTa sa i asa-zisul popor", adica tirgovetii orpnizati pe mestesuguri sau pe comunitIti religioase, putind oricind fi mobili7a;i pentru o demonstrati e ca aceea descris in raportul din mai 1562. 0 particularitate vrednica de semna lat mai este si omiterea, voluntarg sau intimplatoare, a unor informatii pe care le detinea autorul raportului respectiv in momentul intocmirii sale. De pilda a tunci cind descrie primirea trimisului turc, care avusese loc cu putin inainte d e propria sa sosire, el trece sub tcere porunca Portii ctre domn de a-si lichida t rupele stdine, Cu exceptia doar a unui numgr limitat (300) de soldati unguri afectati ggrzii pe rsonale a domnului. Din context rezult ca' el stia de aceastg injon inDe altminte ri se poate deduce acest lucru chiar din propria so haz: data ce a plecat trimis ul sultanului au fost sloboziti puscasii lui Roussel ..." Felul acesta eliptic de a se achita de misiunea sa pune la grea incercare curioz itatea de astlzi a cercetatorilor, dupg ce 1-a scos din fire si pe adresantul ra poartelor, regele Maximilian de Habsburg. Uneori mai surprindem si o mgrturisire destul de neasteptati. Dupg mai multe informatii de natura variatg, deodat autor ul revine la declaravii mai vechi i exclamind in chipul cel mai firesc: A, eram s uit de aceasta!" introduce in chip de adaos o stire de cel mai viu interes, de pilda intrebarea acut de sultan domnului cum d ar vrea sa ;tie in ce chip a risipit comorile lui Alexandru ga'site de el . ." Este desigur greu de admis d o asemenea intrebare ar fi putut fi dat uitri i. Si totusi acest lucru a trebuit sa se intimple destul de des. Vom cita de pil da informatia din raportul din 6 iunie 1562 cu privire la incoronarea lui Despot cu o coroan de aur la Suceava, in ziva de Sf. Gheorghe. Dar in raportul in care povesteste intimplgrile din momentul acela nu spune nici un cuvint despre acest fapt, ca si cum nici nu s-ar fi petrecut ( Este vrednic de adaugat d in cronica armenilor din Camenita se vorbeste de o incoronare a lui Despot la 15 august 1562 cind ar fi luat titlul d e reget). In sirul vestilor trimise apar goluri uneori voite, dar alteori fr nic i un motiv plauzibil. $i aceeasi &dire confuz. introduce apoi, in cuprinsul unei fraze care dezvolta o idee anume, o serie de paranteze i ntempestive care intrerup sirul firesc si intuned sensul intregii fraze. $i cind aceste paranteze mai stilt i intercalgri explicative ale autorului introduse in tr-o frazg care redg. in forma indirect. o mtrebare sau o declaratie a altcuiva, rezultatul este de-a dreptul ametitor. Aceste eclipse si supraincgrcari ale text ului alterneaza cu o regularitate care ingaduie banuiala ca nu decurg atit dintr-un defect de exprimare, clt din unul de &dire. Asadar reconsti tuirea deosebit de anevoioasg a diferitelor momente mine in sarcina cercetitorul ui care trebuie s rezolve cu acele elemente XIV www.dacoromanica.ro

tice o serie de necunoscute. Va trebui deci A inteleag de ce vestea unui atentat impotriva domnului incercat de un oarecare husarel" din escorta sa i-a inspiminta t atit de mult pe boieri, si de ce patru mari boieri au si fost trimisi de indat la Hotin spre a fi intemnitati acolo de Albert Laski. Si, tot astfel, sa stabile asca o legatura intre descoperirea, in Moldova, a unui agent al lui Lapusneanu s i soarta altor trei boieri iertati" la staruinta boierilor din divan, dar trimis i totusi in temnita la Suceava unde vor fi curind executati. Si va mai trebui fi reste, din deductii in deductii, ca aceasta situatie sl fie legata de aparitia g lasului poporului", intii la Vaslui apoi la Suceava, cerind moartea boierilor (probabil aceiasi boieri abia trimisi acolo ), si rasuge intr-o zi de sarbatoare intre o procesiune bisericeasca si o incoronar e solemna dug un scenariu intocmit de domn. In sfirsit, se va putea trage conclu zia ca acel glas al poporului", care nu apare decit in rapoartele lui Belsius di n 19 aprilie si 4 mai, era menit sa se substituie incuviintarii divanului la uci derea boierilor, incuviintare care precum s-a vazut i-a fost refuzata domnului o data ce boierii divanului au obtinut iertarea" ostriditi in mina de domn si rapusi in vazul tuturor la acel glas" chemat teste in bloc drept dusmani ai regimului si ai domnului, neputind fi tinuti in f rill decit de garda de mercenari straini, si umblind si-1 otraveasca si pe el pe ntru amestecul su in redactarea scrisorii domnesti catre Laski, prilejuita de tr imiterea boierilor proscrisi la Hotin in paza acestuia, sau cind e vorba de mari i boieri din divan ii caracterizeaza individual dupl criterii proprii ca urmare a sugestiei lui Despot de a obtine pentru ei din partea curtii de la Praga mici daruri menite sa-i indulceasca, insotite 4i de cite o scrisoare care sa-i lege d efinitiv de cauza crestinilor. Toat scena eonvorbirii dintre Despot si trimisul l ui Maximilian e parca imprumutati dintr-o comedic. Propunerea domnului pare mai degraba o abilitate pentru a produce o diversiune, dar agentul habsburgic o ja i n serios si construieste pe ea un intreg plan care, amplificat mai tirziu, trebu ia in mintea lui si lege de Habsburgi nu numai Moldova, dar si Tara Romneasca. In tre cei doi interlocutori din iatacul domnesc se stabileste parca un fel de comp licitate pina si in folosirea unor expresii comune atnindurora, ca cea de pildi de ignoti aplicata boierilor din divan, adica tocmai celor din partida domnului. celor vizati de domn. Atitudinea lui Belsius fa ta de boieri dell (Iota variante . Sall ii socoAcest termen este luat aci desigur intr-un sens mai mult dispretuitor. Domnul 11 foloseste pentru a scoate in evidenta efectul unei atare mguliri regesti, adresa ta unor necunoscuti, destinati si ramit' ii si mai departe tot necunoscuti, inap ti sa poata capta vreodata atentia lumii civilizate. Termenul li pare atit de potrivit agentului, incit il adopta definitiv pentru a desemna pe boieri . Nu este lipsita de savoare nici propunerea pe care o inainteaza el regelui por nind de la schema intocmit de domn. Boierii numiti de acesta XV www.dacoromanica.ro

sint gratificati pe rind cu the o apreciere ironica, iar obiectele desemnate pen tru fiecare sint reduse simtitor, dintr-un spirit de zeloasa economie. Astfel, t nitropolitul episcopii, pentru care Despot indicase cite un orologiu si un damasc negru, vor fi cinstiti prea destul i numai cu orologiul si fara. &max! ln tr-alt raport asistam din culise alaturi de agent la o sedinta a divanului intro chestiune extrem de dificil a privind atitudinea pe care avea s o ia domnul fat a de rascoala secuilor. Din felul cum e infkisata scena ar rezulta c hotrirea din urm era chibzuita impreuna de domn i Laski, in prezenva i cu participarea agentul ui, i nfatisata apoi pro forma boierilor din divan. Textul este .destul de elipt ic. Se vede domnul cauta lase impresia a se tine de deliberarile divanului. De a ltminteri i in cazul lui Schreiber, arestat de Despot in ianuarie 1563 si trimis prizonier Portii ca spretins agent al lui Maximilian, el a procedat tot la adap ostul unor hotariri incuviintate de divan. Relatarea Intregii prkcini, care se d atoreste aceluiasi Belsius, chiar cind imprumuta la 8 ianuarie 1563 identitatea lui poate fi confruntati Martin Literatul, este inclusl in volumul de fa t cu pro priile declaratii ale victimei. Cu acest prilej constatam o denaturare voiti a f aptelor, i chiar o falsificare a lor, mspirata mai intil de Despot (care dicteaz a chiar el personal un post-scriptum destinat s dea o intorsatura mai convingato are motivarii acelei arestri), apoi impusa chiar de propria-i justificare in care dAtele i succesiunea reala a faptelor sint intervertite intr-o relatie recapitu lativa avind rostul a integra in versiunea noua elementele fictive evocate in po st-scriptum. Asemenea intervertiri de date mai intilnim si in relatia foam ampl, din 6 iunie 1562, chid se recurge de asemenea la datele unui jurnal invocat de B elsius pentru a implini o lacuna mult prea mare din corespondenta din Moldova at ribuita unor cauze nu toomai convingatoare. Si acum expunerea se caracterizeaza prin salruri tnapoi la diferite date case nu concord cu cele ale rapoartelor din datele respective sau ale altor documente din acele momente. Aceasta reconstitui re post-factum trebuia s prezinte o relatare coerenta si continua a unei actiuni enigmatice i contradictorii, explicind poate i tacerea agentului din acel rastimp. Asadar in chipul acesta e mnfiat i chemarea la oaste a tuturor fortelor din Moldova indreptate spre granita Transilvaniei, in timp ce se tin Ia n; soliile lui Despot catre Ioan Sigismund Zpolya. $i agentul i marturiseste nedum erirea. Este vorba oare de o actiune destinata a veni in ajutorul acestuia, potr ivit injonctiunii sultanului, sau dimpotriva de a folosi rascoala sasilor si a s ecuilor pentru a patrunde in Transilvania urmarind scopuri proprii? Sau, mai sim plu, este vorba de o actiune pentru sau contra Habsburgilor? In realitate raspun sul nu ar fi putut veni decit din Ungaria unde incaierkile dintre turci i unguri au parut un moment ar oferi un prilej favorabil pentru o acviune combinata intr e Despot Habsburgi. De aceea trebuiau indemnati i secuii care, pierzind once XVI www.dacoromanica.ro

ndejde, se adresau lui Despot cerindu-i s mijloceascl o impkare a lor cu Ioan Sig ismund ca ei s struie dimpotriv in rezistema lor. Si asistm din nou la o demonstrat ie a duplicitkii lui Despot care, dup ce le-a comunicat secuilor r.spunsul su in s ensul stabilit cu divanul i le-a dat i slobozire de plecare intr-o audient public, ti mai vede in tain inainte de plecarea lor in zori de zi i le d. alte asigurri si alte instructii. sultan prin dovezile unui zel exemplar manifestat pe de o parte prin trimiterea la Poarf a lui Schreiber infkisat drept agent a lui Maximilian Insrcinat s5.-1 atr ag pe Despot intr-o actiune militar pe de alt parte prin reluarea Hotinului din mii nile lui Laski, potrivit poruncilor turcesti. Toate aceste demersuri culmintnd c u ruptura cu Laski pot fi urmrite in relatiile celor doi agenti habsburgici redat e in volumul de fat. Epilogul aventurii lui Despot e pstrat tn declaratiile mercen arilor unguri de la Suceava date cu prilejul anchetei care avea de scop stabilir ea rspunderii pentru fapta lor condamnabil de a-1 fi predat tn mina dusmanilor Dar cu acest prilej accentul cade mai degrab pe inselarea sperantelor lor de a-si fi putut cra cu ei prada bogat din Suceava conform unor fgduieli netinute in seam, si n umai in rindul al doilea se ciesc si se leapd de trdarea fat de stpinul lor. Dar toate abilitile slut dejucate de efectele incheierii armistitiului dintre tur ci i Habsburgi care duce la lichidarea intregului plan, la anihilarea veleitkilo r de rezistent ale secuilor i la slobozirea fortelor din Moldova. Schimbarea lini ei politice a Habsburgilor comunicat lui Despot de noul agent Martin Literatul, t rimis tn locul lui Belsius, impunea o revizuire a telurilor si a mijloacelor lui Despot, care se va traduce printr-o serie de msuri noi: o incercare de a-si cist iga adeziunea poporului luind parte lui Sommer, la ceremonia religioas a Boboteze i spre marele necaz martor inkrit al scene, o alta de a-si dobindi merite fa t de acelei al Dac, prsind naratiunea diverselor incidente sau conjuncturi redate separat 'in rapo arte si declaratii, vom cuta o judecat de ansamblu asupra evenimentelor dup svirsire a lor, si chiar dup o perioad de decantare si limpezire, vom afla in opera lui I. Sommer o interpretare a materialului informativ, mai mult in sensul lmuririi unei personalitki decit in cel al desfsurrii unui proces istoric. In volumul de fat au fast cuprinse mai ales acele informatii i judecki care corespund intervalului se derii sale in Moldova. Amnunt poate nebgat tn seam pin acum, atitudinea lui Sommer f at de Despot e departe de a fi unitar. In Elegiile sale se constat perfecta sa adez iune si solidaritate cu domnul. Chiar dud condamn deposedarea lui Laski, el nu ad mite o actiune dusmnoas a acestuia impotriva lui Despot si a Moldovei. Criticarea manifestrilor religioase ortodoxe ale domnului sau rezervele manifestate de poet

fat de niste initiative mai vechi XVII www.dacoromanica.ro

ca de pilda, adoptarea de catre domn n actele oficiale a numelui de nu zdruncina legrura trainica dintre el si stapinul loan n loc de Iacob sau. Acesta intruchipeaza speranyele i aspiratiile sale. Actiunea rasculatilor este condamnata. Sommer are constiinta ca si Despot, si el, lupta pentru aceeasi cauza a unui stat creat anume pentru punerea in aplicare, de catre oameni lumin ati veniti de pretutindeni, a principiilor reformei religioase, dar nu la intimp lare, ci in forme bine cristalizate. El dedica doua dintre elegiile sale cele ma i semnificative episcopului reformat Lusinski, a crui moarte o plinge si o pune p e seama moldovenilor! Mai tirziu avea sa-1 acuze de ipocrizie sau atribuie o mar e si nepermis naivitate. El trichina elegii si altor pesonaje din jurul lui Despo t, ca acelui Demetrius pe care apoi 11 va arta n culori nefavorabile. Dar aci obs ervam o schimbare in inssi intelegerea figurii principale. Sub chipul eroului apa re aventurierul. Pornirile sublime se rezolv lIn grandomanie, gesturile nobile a scund manevre meschine impotriva fostilor colaboratori dud acestia se despart de el, chiar fara ginduri ostile. Domnul creeaza mituri absurde privind ascendenta sau vocatia sa, (de pilda aparitia celor trei ingeri oferindu-i trei coroane). In sfirsit, el pune la cale uciderea unui negustor bogat chemat anume la Suceava cu avutiile sale pentru a-1 mosteni! Paginile cu trasaturi negative alterneaz. c u portiuni intregi scrise intr-un sens favorabil lui Despot. Uneori surprindem, dupa o apreciere elogioasa o critica aspra infirmind prima apreciere. Concluzia care se impune e aceea c avem de-a face cu doua atitudini din doua momente deose bite: primul moment se confunda cu perioada incheierii ciclului elegiilor, cellal t coincide cu apropierea lui Sommer de loan Sigismund Zipolya, dusmanul victorio s al lu Despot. Evolutia religioas i morara a lui Sommer a cunoscut mai multe etape in drumul su spre for mule tot mai absolute ale unui extremism chinuitor. De fecare data se lepada de v echile credinte i vechile legaturi, aderind la noi crezuri pe care avea sa le depaseasca la &dui lor. Viata" lui Despot reprezinta o confruntare a doua asemenea stari. Peste cristalizarea in sp irit favorabil se asterne banuiala i dezamagirea unei noi faze de demisDedicata lui Iacob Paleologul ratacitor si el prin tarile noastre, unde a poposit o clip a in Tara Romneasc i ceva mai mult in Transilvania biografia lui Despot nu a fost publicata decit dup moartea lui Sommer. Ne putem intreba daca el ar fi rasat-o s apar. in starea aceasta ambigui sau ar mai fi revenit Inca o data asupra ei. Dac a biografia lui Despot ne ofer fenomenul rar al unei opere construita pe planuri suprapuse care restituie miscarea timpului asa cum imaginile combinate ale celor doi ochi redau relieful volumelor, nu intilnim nimic asemanator in cele doua de scrieri ale Transilvaniei distanIate putin in timp, datorate mercenarului italia n Giovan Andrea Gromo, comandantul tificare. In felul acesta biografia lui Despot capati o dimensiune noua. XVIII www.dacoromanica.ro

crupelor italiene din garda lui Ioan Sigismund Zpolya. Acesta se afla la Alba Iul ia tri anul 1564, adid un an dupI pieirea lui Despot. E trimis In Italia de catr e stapinul su Intr-o misiune destul de misterioasi care se prelungeste in mod ci udat, dtnd prilej repearii in numeroase variante, tot mai prelucrate, a descrier ii initiale. Scopul lor continua s5 fie acelasi: intocmirea unui prospect cit ma i imbietor cu privire la bog5tiile Transilvaniei si la situatia ei privilegiat5 de cetate natural, mai II-it66. Ind in numeroase puncte strategice de dtre gener alul Castaldo in timpul ocupatiei Transilvaniei de armatele habsburgice. Aceste argumente concrete trebuiau deschid5 principelui Ioan Sigismund Zpolya calea spre o aliantpolitici de turci care hi insusiser5 cea mai mare parte a mostenirii sale, el era totusi ocrotitul lor contra Habsburgilor, ca principe al Transilvaniei. Fiu de rege (al Ungariei) contestat de Habsburgi dar recunoscut de sultan, i se t5g5duia acum i titlul de principe al Transilvaniei pe care nici el nu voia s5-1 poarte, socotindu-1 mai prejos de drepturile sale mostenite. Iar drept urile acestea fuseser5 alienate prin compromisul de la Oradea, incheiat intre ce i doi rivali la coroana Ungariei, regatul urmind s5 se unifice din matrimonial, care s5-1 scoatI din impasul unei situatii paradoxale. Despuiat nou la moartea lui loan Zpolya frl s5 se prevad5 vreo abatere de la aceast5. clauzI in eventualitatea nasterii unui mostenitor. Indep5rtarea sa din Transilvania in 1551 in folosul Habsburgilor i reinstaurarea sa impotriva acesto ra, in 1556, prin turci ti sporiserI izolarea. Garantia sale se intemeia numai p e figIcluiala lui Soliman rostia cu mai bine de dou5zeci de ani in urrn5. Si moa rtea acestuia p5rea iminent5. Despot, aruncind sortii, ti pusese ndejdea in ea si fusese inselat. Dar pentru Transilvania moartea sultanului putea insemna o anex are purl i simp1 la pasalicul de la Buda. De aceea, ideea unei aliante di mai strinse cu o putere alta decit c ea a turcilor prea singura cale mintuitoare. O asemenea aliant putea fi realizat5 cel mai bine printr-o leg5tur5 matrimonia15. Dar pentru Ora' si pe Alexandru Upusneanu care ti oferise propriile sugestii neluate in sea rn5 de nimeni. Mai fusese vorba la un moment dat de o printes5 din Franta. Cance larul Csaky incercase s cearI mina unei arhiducese i s ajungI astfel la o intelegere cu coroana rival. Pin5 si Wolf Schreiber, agentexte lor sacre, ajunsese in trecerea sa prin Transilvania sI atace acest subiect, aceasta era nevoie de consimfmintul Portii, i aceast5 incuviintare cu greu s-ar f i putut dobindi. Problema dstoriei lui Ioan Sigismund preocupase tul baronului Ungnad trimis in Moldova pentru rspindirea traducerilor dup5 cum reiese, dintr-o scrisoare indreptat5 mai apoi de el din infernul inchis orii San Paolo, din Constantinopol, dtre principe. Dar mai era o piedic5. serioa s. Principele care fusese crescut in religia catolid imbrtisase, in ultimii ani, unitarismul si nu mai participa la ceremoniile bisericii r omane. Se intelege d acest punct fusese camuflat cu toati ingeniozitatea www.dacoromanica.ro XIX

In prospectele lui Gromo, incepind cu primul dintre ele adresat in mod indirect ctre papa. Se afirma c principele putea s asculte slujba, fr a-si prsi palatul care er legat cu biserica. Acel palat era de altminteri vechea resedint a episcopului Tr ansilvaniei, ocupat de regent la stabilirea ei in Alba Iulia. De la moartea ultimu lui episcop ioanist, Statilius, in 1542, nu mai fusese numit un altul. veniturilor 0 alta grill' a zelosului Gromo fusese i la granita ducatului de Oppeln (oferit de Habsburgi in schimbul Transilvarnei Cu prilejul tranzactim fortate din 1551). In descrierea inssi el urmreste mai ales t recerea in revista a punctelor intrite sau susceptibile de lucrri de aparare si bu curindu-se de o situatie strategic. El incepe cu Banatul (cit mai rmsese neocupat d e turci) pe care II numeste Dacia cisalpin si pe care il cunoaste in oarecare msur, dei intilnim pe alocuri afirmatii gresite sau chiar fanteziste si o v.dit usurint in aprecien. Transilvania propriu-zis este tratat apoi ca o unitate aparte la care aveau eventual s fie adugate celelalte frinturi ale Daciei antice, Moldova si Tar a Romneasc spre a completa stpinirile lui loan Sigismund (!), tisat deci ca un viit or rege al Daciei. Tot astfel sporeste numsrul natiunilor" din Transilvania, dind acestui termen un sens etnic, nu politic, inglobind printre aceste natiuni i nu mrul destul de mic de ostasi poloni in slujba curtii de la Alba Julia (!). Trebui a cu tot dinadinsul amplificat realitatea i, bineinteles, i descrierea acestei re alitti. Dup prima descriere adresat indirect papii (prin 1565 dup reintoarcerea lui Gromo in Italia) st.ruie asupra importantei s posesiunilor principelui su, ale c.rui stpinin le ducea pima urmeaz intre 1566 si 1567 o nou prezentare sporit Cu imprumuturi din Choro graphia Transilvaniei a lui Reicherstorffer. Ba mai are si ideea s adauge si un rezumat d up Choro graphia Moldovei (avind desigur la indemin editia din 1550 care le cuprin dea pe amindou). Aceast nou redactare e destinat anume ducelui de Florenta si Siena", rud cu Ferdinand si cu Maximilian, si car e probabil trebuia s mijloceasc o apropiere cu acestia i cu tabra crestin. Despre o alt descriere insotind o ofert fcut Sinioriei Venetiei, avem doar mrturii indirecte. Din cercetarea celor dou texte publkate, pe care le redm in traducere, omivind doar partea de umplutur, se desprinde o impresie stranie. Gromo o fer (!) viitoarei logodnice princiare un testament prin care principele i-ar asig ura mostenirea Transilvaniei cu facultatea de a o putea transmite altui principe crestin! Gromo se oferea s o aleag el pentru principe si s aib grij ca ea s fie insot it de preoti catolici care s-1 converteasc! Cum se stia c Ioan Sigismund suferea de accese violente de asa-zise colici", dar in realitate de epilepsie, i c una din a ceste crize putea oricind s-i fie fata15, toate aceste combinatii capt un caracter echivoc care parc aduce XX www.dacoromanica.ro

a imposturg. Dar este evident c aceastg ofert, care ne pare azi fantasticg, trebui e situat n contextul Imprejurgrilor neobisnuite amintite mai sus. Dad ar fi nevoie de un termen de comparatie, s-ar putea invoca o alta ofert de cg sgtorie, cel putin tot attt de stranie, amintitg de Lescalopier, cgruia i-a ofer it, in 1574, prilejul -unei misiuni improvizate n TranMisiune tot attt de serioa sg ca Intreaga combinatie a unei diplomatii artificioase si puerile puse In sluj ba unor mgrunte socoteli ale curtii franceze, care intelegea s rgspundl la dorin ta principelui Transilvaniei $tefan Bthory de a contracta o aliantg matrimonial I n Franta, oferindu-i pe o domnisoarg de onoare a reginei mame, cunoscut prin frum usetea succesele ei, care nu-1 lgsaserg indiferent nici pe fiul preferat al reginei, mo tiv suficient pentru a se cguta indepgrtarea ei n modul cel mai avantajos cu put intg. Ambasadorul mersese attt de departe, 'inch tratase si cu marele vizir ches tiunea consimfmlntului sultanului, i acum profita de prezenta lui Lescalopier ven it n Turcia cu endul de a merge la Ierusalim, ca sa-1 Insoteascg pe delegatii tr ansilvgneni la curtea de la Alba tnsgrcineze Iulia. Insgrcinarea lui Lescalopier acolo consta tn a-I asigura pe principele virtutile Transilvaniei c mireasa car e i se oferea avea toate cg regele clnd i se adresa o numea Ma cousine", ceca ce ar fi dus la concluzia c apartinea familiei regale. De asemenea c aceast cgsgtor ie ar fi primitg cu o deosebitg favoare de sultan si de regii Frantei si ai Poloniei. Misiunea lui la Bucuresti era 'Ind si mai ciudatg. aci el trebuia cear domnului s l se Indure sg restituie lui Albert Laski cele doua* castele ale acestuia pe car e i le luase domnul! (Cele doug castele erau de fapt cetatea Hotinului de la Nis tru!). Si trebuia si invoce recunostinta domnului pentru ajutorul primit de la o stile beglerbegului la interventia ambasadorului care vorbise In numele stgptnul ui sgu, regele Frantei, dar domnului trebuia s i se spun c interventia fusese di ctat. de regele Poloniei care cerca acum aceastg restituire ca o favoare ... etc. ... Oferta domnisoarei de Chateauneuf este atestatg de corespondenta diplomatid purtat. In acest moment de ambasador cu regele i cu regina marng. Ambasadorul, vorbind cu folosite de el pentru a obtine consimfrnintul Portii, tot astfel dupg cum tsi aro g. meritul de a fi determinat interventia beglerbegului n favoarea lu Mircea Alexa ndru. Dar aceste adevgrate scamatorii stnt dublate de o necunoastere total g a I mprejurgrilor reale chiar si ale celor mai elementare. Simpla posibilitate a uno r confuzii, ca cele dintre Tara Romaneascg si Moldova din cauza obiceiului polon de a numi pe aceasta din urrng Valahia si pe cealaltg Multania (Muntenia), este destul de sugestiv. Dad uncle din aceste confuzii pot fi atribuite lui Lescalopier, se laudg cu artificiile Lescalopier care recrind cuvintele ambasadorului le tnso;este de explicatii proprii ce se confundg cu restul, &nine totusi faptul cg ambasadorul 1-a www.dacoromanica.ro XXI

insrcinat pe Lescalopier s-i cear domnului Trii Romanesti cedarea Hotinului! Tot astfel Lescalopier afirm ci Laski ar fi fost instiintat urgent (la Paris cu c ureni trimisi din Polonia) despre vacanta domniei Trii Romanesti (!) prin pretins a moarte a domnului in lupta de la Jilistea (7 aprilie 1574). Dar Laski I-a inso tit precum se stie pe Henric in Polonia, unde a si luat parte cu mult1 strlucire la serbrile incoronrii care au avut loc in capitala polonl la 19 februariel Cum pu tea deci trimite din Paris pe Michalowski cu acea cerere posterioar datei de 7 ap rilie care e mentionat de ambasador in raportul su din 8 mai 1574? JurnaluI lui Lescalopier nu isi ment ine forma initial de itinerar imbogtit de notatii privind curiozittile observate, o amenii intilniti, incidentele din cursul ciltoriei etc. Peste acest fond s-au asternut mai multe feluri de adaosuri, unele memorialistice (descrierea sederii sale la curtea din Alba Iu lia, raporturile sale cu ministrul francez, Thomas le Normand etc.), altele de n atur descriptiv istoric si arheologic, redactate ulterior, folosind pe tcute lucrri pu blicate asupra Transilvaniei si in primul rind Chorographia lui Reicherstorffer. Este foarte probabil c a cunoscut direct sau indirect inscriptiile din Transilva nia publicate de Bongars in anex la colecTia de izvoare maghiare, publicat de el l a Colonia, dar care au trebuit s circule si mai inainte printre cunoscuti si eruditi. In dorinta sa de a Inatisa un numr eh mai mare de inscriptii romane, el le red pe cele cuprinse de Reicherstorffer in lucrarea sa, unele dintre ele false iar alt ele doar pseudoinscriptii pe care pretinde ca le-ar fi vazut cu ochii la Turda f i care nu au existat niciodaa. Este vorba de niste pretinse cintece ale legionar ilor lui Traian, citate de Reicherstorffer care le insoteste de explicatii propr ii. Lescalopier recta' drept inscriptii atit aceste explicatii, cit si textul pr etinselor cintece (vezi mai jos, pp. 440, 441). In sfirsit preocuparea de erudit ie nu il pune la adpostul unor erori evidente, de pild cu privire la orasul Cluj sau la cele 7 cetAi ale lui Carol cel Mare, care dup infringerea ungurilor vzind c se rsculau pe neasteptate a asezat o g arnizoan de sasi pentru a mentine Tara in ascultarea sa". Aceste rezerve fat de ad aosurile la jurnalul initial nu trebuie s intunece interesul deosebit al informatiilor si descrierilor directe, ca cele, de pild, ale metodelor folosite la Zlatna la splarea aurului sau la exploatarea me rcurului, precum si meritul Insemnrii precise a itinerarului prin Tara Romaneascl si Transilvania. Ultimele relatii din volum evoc ptrunderea si instalarea iezuiti lor In Transilvania, folosind dou posturi strategice pe care si le consolideaz anu me: colegiul iezuit de la Cluj si monopolul asupra educatiei copilului Sigismund Bthory. Aceast faz ofer prilejul unei descrieri a TransilXXII www.dacoromanica.ro

vaniei, datorit vestitului Antonio Possevino care a fost prin Transilvania In pri mvara anului 1583 (martieaprilie). Descrierea lui Possevino este o compilatie din materiale imprumutate si din mrturisiri memorialistice proprii vdind o mare multu mire de sine. Din aceste imprumuturi recunoastem In portiunea pur descriptiv, si de altminteri si in cea arheologic, partea insemnat care ii revine lui Reicherstor f fer. Pe acest prim fond au fost asttrnute observatiile si confidentele lui Pos sevino. Acest procedeu nemrturisit a gsit in al doilea editor al textului, Bascap, in 1935 (primul fiind Veress, in 1913, cu un manuscris con) un airtor subtil. Primu l editor a ignorat stituind o variant mai cu totul aceast chestiune, si cirid a da t de prima inscriptie, citat de Posserecent' vino (cartea I, cap. 2), a fcut o tri mitere, nu la Chorographia de unde fusese imprumutat pe tcute impreun cu alte inscr iptii si citate aflate la Reicherstorffer, ci la harta geografic a lui Lazius fat de care, de altminteri, semnaleaz o deosebire de redare: potest in loc de domed T ot astfel pretinsa apostroa a legionarilor lui Traian ubi eras Ramnusia e atribu it unei inscriptii (!) (tot dup Lazius), iar pretinsul cintec al legionarilor roma ni Nonne tibi dixi Decebale . . este atribuit, la rindul s:u, unei inscriptii lapi dare care ar fi fost consacrat Victoriei Auguste si s-ar afla citat de multi autor i (!). Problema imprumuturilor lui Possevino din Reicher. (Bascap), sub forma unor simple note incidentale adugate in josul unei pagini din notita liminar, ca un corectiv sau, mai bine zis, ca o justificare a afirmatiei c: descrierea Transilvaniei datorat lui Possevino este prima in dat din descrierile acestei tri, ignorindu-se deci Choro graphia Transilvaniei. In not se aminteste, i n treact, de unele imprumuturi din Chorographie, socotindu-le ins intr-o proportie derizorie fat de adaosurile si dezvoltrile autorului iezuit. Editorul se refer mai ales la cronicile ungare si la vestitul Tripartitum al lui Verbczy, utilizate ma siv de Possevino, pe ling contributia lui proprie referitoare la schita istoriei mai recente a Transilvaniei sub Ioan Sigismund Zpolya si Stefan Bthory, care este intr-adevr originar. Iar in alt not snit insirate numele autorilor, precum si titlur ile lucrrilor folosite de compilator si ara'tate foarte conmincios de el (dup cum relev editorul). Dar din aceast list in care stilt trecuti mai ales autori ai antic hittii sau istorici apartinind altor veacuri (ca Bonfini), a fost omis cu tot din adinsul autorul Choro graphiei. Possevino se referl la el cind ,declar d grefesc acei care identifica' vechiul Zarmis" (Sarmisegetuza) cu Alba Julia care probabi l c nici nu a existat in antichitate (!), dar se multumeste cu aceast: punere la p unct general ferindu-se a-I numi. Iar ctrid D. numeste, o singur dat, cu prilejul u nei discutii asupra provenientei numelui de Julia din numele compus Alba Julia, 11 citeaz sub forma de Giorgio segretario di Ferdinando imperatore, Mil a storffer nu apare decit in modul cel mai indirect la editorul al doilea XXIII www.dacoromanica.ro

pomeni de Choro graphie din care stilt reproduse de fapt 6 opinia citat si inscri ptia pus in discutie. Aceast mentiune attt de aproximativ si de sumar care este, si totusi nu este o citare, corespundea poate la una din acele manevre iezuite not ate de insotitorul lui Possevino (tot iezuit) lucremenit de admiratie in fata in geniozittii, ba chiar a geniului, de-a dreptul divin, al acestuia de a crea impre sii (false) prin reticente si rezerve mintale, tceri, implicatii si ambiguitti. No rocul sau intimplarea a vrut ca, alkuri pe care acesta o vedea ca o realizare de compozitia vestitului Possevino superlativ, depsind tot ce se fcuse pin atunci si i ntreeind 6 p De Moscovia, inteleas ca inregistrarea unui triumf al sa lucrare din urm bisericii prin el s se Ostreze si relatarea cltoriei sale prin Transilvania scr is din ordin superior de unul dintre insotitorii si, punind la contributie pe aloc uri si propriile sale scrisori, unele dintre ele adevrate circulare ctre somittile laice si religioase, si ca aceast confruntare sl ofere o viziune uneori aproape c aricaturar. Scris pentru a fi popularizat in circuitul inel, nepstrindu-se decit un fragment din ea si anume cel care 'II inftisa pe tinrul Sigismund Bthory, adevrat ilustrare a unui spirit ingeresc znodelat de iezuiti. Nei ncluderea aceasta se datoreste desigur vetoului prepozitului general al Societki i, Claudio Aquaviva, adversar necruttor al vedetismului manifestat cu prisosint de Possevino atit in Polonia, cit si In cursul mediatiei dintre regele $tefan Bthor y si impratul habsburgic Rudolf al II-lea. Initiativele personale si accentuarea rsuntoare a rolului lui Possevino riscau s compromit Societatea. De aceea, in mod si stematic, noul general al iezuitilor (ales in 1583) i-a inchis calea in toate im prejurrile, struind la pap s nu-i mai dea insrcinri diplomatice si cenzurIndu-i opera, 1584 si la planul ingenios de convertire mestesugit a ortodocsilor adedublat de c el al camuflrii unor fortificatii habsburgice In Transilvania sub aparenta unei c olonizri de italieni, erau socotite, pe drept cuvint, ca nefiind de natur a infrun ta publicitatea tiparului. Possevrat scamatorie chis al ordinului prin organul su Annuae Litterae", un fel de buletin anual edifi cator, aceast dare de seam oficiar nu a fost ins inclusI in Transilvania, ale crei ultime capitole referitoare la mediatia din 1583 vino ins credea c dificultatea ar putea fi ocolit prin suprimarea unor rinduri si u nor nume, si aci fcea o distinctie intre numele unor catolici, care urmau s fie in locuite In text cu litera N, si numele ereticilor care aveau s fie mentinute. Dar Societatea nu s-a oprit la jumtti de msur, si Transilvania a limas inmormintat in ar hivele sale dar nu In mod inactiv, cci sugestiile sale din umbr au ajuns pina la p ap. S-ar parea a trebuie stabilit o legturl intre denuntarea actiunii eretice a lui Iacob Paleologul in Transilvania prin 1573-1575 si arderea sa pe rug la Roma du p ce fusese iertat" chiar in cursul aceluiasi an de papa Grigore al XIII-lea. Dat ele concordi perfect. La sfirsitul lui mai 1584 Comentariut XXIV www.dacoromanica.ro

despre Transilvania era in mlinile papii ciruia li amintea de trecutul vinosinistra ceremonie a arderii bitrinului cirturar. Ea se situeazi intre primul ma nuscris al lui Possevino editat de Bascap, in care e mentionat iertarea" lui, si vat al celui iertat". Zece luni dupi aceea (22 martie 1585) avea al doilea editat de Veress in care e vorba de uciderea lui come pi di una volta relapso". Misiunea lui Possevino in Transilvania urmrea simultan d oui obiective: si altul confidential de informare. Calitatea sa era dubli: de reprezentant al p apii, si de purtitor de cuvInt al lui Stefan Bthory. Ca atare, el imbia nobilimea militari scuturirii cu perspectiva jugului otoman, si pe cea de la curte cu fav oarea regelui, rimas si mai unul public de seductie departe arbitrul Transilvaniei, cerindu-le bineinteles In schimb, revenirea la c atolicism. Se putea ajunge chiar la un compromis. Nobilii isi ofereau copiii ca si fie instruiti si chiar convertiti de iezuiti (!), ei insisi rimlnind Insl mai departe in credit-1%a lor. Pali de dregitorii sasi, bine ancorati in luteranism ul lor, el juca o alti carte: aceea a mediatiei sale intre regele Poloniei si im prat, in care accentul cdea pe acesta din urmi. Strecurarea acestei stiri, aparent involuntar, trebuia s linisteasc aprehensiunile trezite de istorie veche si de arheologie privitoare la Transilvania, consultindu-i pe erud itii sasi (de fapt, pastorii luterani) asupra unor interpretiri proprii si lisin d a intelege ci si discutille religioase s-ar putea purta in chipul cel rnai lib er si prietenos ... etc.... intr-un viitor apropiat. Dar cu toate aceste subtile diplomatii, Possevino nu a fost lisat s se plimbe prin oras pentru a nu-i observ a prea de aproape fortificatiile. Insg fati de orsenii din Cluj, sustinitorii dir zi ai rezistentei ereticilor" la ofensiva iezuit, el recurge in cele din urmi la amenintri deghizate cind intimpini obstructia lor la cedavenirea sa. El insusi voia si se arate preocupat mai ales de probleme de rea sau vinzarea unui loc pentru noul seminar ctitorit de regele Stefan Bthory si de papi si care avea drept ;el convertirea In mas a ereticilor" din Transilvania , ca si a ortodocsilor romani din Transilvania si Banat, datoriti unui fel de si stem de vase comunicante cu seminarele din Polonia si Livonia, Indreptate spre c onvertirea ortodocsilor moscoviti. Acest sistem pare si fi fost inventat chiar d e el. Ar fi un act de mare provident si caritate si fie sustrasi unii tineri roma ni legiturilor cu pirintii lor, fie sub pretextul unei tocmiri in slujbi (o sott o pretesto di servidori), ceca ce vor face unii laici buni [devotati iezuitilor] pentru a nu le da de bnuit, fie In once alt mod. Aceia ar fi apoi trimisi la Vil na sau In alte seminarii, de unde ar veni in locul lor, unii buni ruteni la semi narul din Transilvania. Ceea ce ar face ci nici acestia si nu poati fi usor abit uti din cale de ctre popi, adic de citre preotii din Rusia, sau de ctre pirintii lo r, si nici romanii de citre preotii lor sau de ctre printii lor. Si acestia (o dat i convertiti) vor putea apoi si se consacre cistigrii (la catolicism) a pirintilo r si cunoscutilor www.dacoromanica.ro

XXV

". Dar aceste planuri mai ocolite nu fusesera supuse asentimentului regelui care la prima ocazie protesteaz. contra ideii trimiterii la Cluj a unor ruteni strain i de Transilvania. Actiunea concreta a lui Possevino s-a limitat de fapt la into cmirea regulei pentru noul seminar si la obtinerea Cu greu a unui local declarat ulterior de catre Possevino insuficient i insalubru. Dar incercarea de a forta mina regelui cerindu-i una dintre fostele mnastiri din Cluj intrata n stapinirea ereticilor" i pe care Possevino pusese ochii la trecerea sa pe acolo, nu intimpi na decit un refuz cam taios si o punere la punct destul de drastica. Mortalitate a din acel seminar nu se datora cldirii insalubre, ci regimului de infometare dom nind acolo (Veress, Bthory Istvn Erdlyi Fejedelem s Len gyel Kirly Levelezse, auj 1944 , II, p. 259, scrisorile din 29 decembrie 1583 si 7 ianuarie 1584). Aciiunea de informare a lui Possevino e ilustrata de corespondenta sa, precum si de darile d e seama catre rege din 6 martie catre pap din 12 aprilie 1583 care se caracterize az% si una si alta, printr-un optimism total, socotind dovezile de cinstire cu ca re fusese primit ca semne ale unei realitati concrete, de la care porneste la el aborarea unor planuri vaste. Adresindu-se acestuia din urm. el i declar c folosin d Transilvania papalitatea va putea sa edifice un grande corridore nell'Asia". U n rol insemnat revenea romanilor Si apoi vecina i lipita de Transilvania este Va lahia care se Intinde pina la Marea Neagra i in care mi-au afirmat persoane cuno scatoare si nobile c sint vreo 40 de mii de sate care platesc 60 000 de ducati dr ept tribut anual turcilor. $i toate aceste iimsive ale anticii colonii romane mai pastreaza pina in ziva de azi limba noastra <in forma> corupta, numesc pe sanct itatea Voastra Parinte (Padre) i sint crestini dup ritul grec, dar cum sint ignora nti, ei nu ar intimpina aceeasi greutate la imbratisarea catolicismului pe care o au grecii, mai ales ca Oda' acuma au ramas flea' invatatura intr-o situatie um ila (depressi), dei arata in infatisare qi in fapte un lor Inca' de acum se contureaza ideea unei calatorii in Moldova si Tara Romaneasca, pe care o aflarn in clou variante: a) proiectul schitat in iulie 1583 la Cracovia dup.' sugestia regelui care 1-a i fixat itinerarul limitat la Moldova si Transil vania. Din secuime avea sl fie pornita o actiune de propaganda' in Moldova. In a cest scop el trebuia s pun" a fi tiprite carti spirit si o judecata de italieni". In limba valaha! Din tara secuilor avea sa mearga de-a dreptul in Tara Fagarasului, posesiune personala a regelui, s refaca biserica i s din nou credinta catolica, lucru cu atit mai imbucurator pentru Tara Romaneasca, cu cit este chiar in hotar cu aceasta". Si apoi a zis (regele) c ar fi bine sa s e abata prin cele doua orase (!) numite unul Corona fi celaalt Brafov (!), mergi nd apoi s stea 30-40 de zile pe linga tinarul principe pentru ca sub pretextul al tor treburi sa tina' in respect pe dregatorii eretici ai Transilvaniei, aflatori atunci in slujba, si de asemenea sa se ocupe de XXVI www.dacoromanica.ro mplinte

injghebarea unei tipografii catolice si de actele pregkitoare pentru reinfiinare a episcopiei Transilvaniei" (Veress, Acta et Ep., I, pp. 287-288). A doua varian tg, ceva mai tirzie: b) prevedea o cgatorie clandestin in Moldova si Tara Romneasc g deghizat ca negustor i ducind cel6r doi domni: Petru Schiopul i Petru Cercel d aruri din partea papii (obiecte de pietate de o valoare nu prea mare). El trebui a sg fie insotit si de un medic raguzan cunoscut i pretuit de acestia i avind to ate calitkile unui bun agent al iezuitilor. mentul romnesc politicii de expansiune a catolicismului, si care determing viziun ea de ansamblu din scrisoarea ckre papg din 12 aprilie 1583, in care Li recomand g grija Transilvaniei aceastg noug Indie", este posterioar pleEste interesant de observat c revelayia posibilitkilor oferite de elecgrii sale din Transilvania, asa cum reiese dintr-o comparatie cu darea de seamg catre rege (din 6 martie 1583), in care sint infkisate diversele etape ale drum ului ping la Alba Julia i constatgrile fcute In Transilvania. Descrierile continu te in diferitele sale scrisori au fost folosite apoi de el in Comentariul despre Transilvania, precum si de insotitorul" sgu in relatarea destinatg organului ie zuit Annuae Litterae". Pasajul despre romani din epistola cgtre papg (12 aprilie 1583) nu va fi cuprins in Comentariu, dar va apare putin modificat in relatarea insotitorului" cind pomeneste de satul de romani de pe valea Crisului, strgbgtu t de Possevino la iesirea sa din Transilvania, mentiune corespunzind oarecum ace leia a satului Negreni din Choro graphia Transilvaniei, care introduce si ea o c aracterizare (destul de neexact5 de altminteri) a romanilor. Possevino mai avusese i nsgrcinarea spec ial din partea regelui de a constata de visu situatia orasului i cetkii Satu Mare, revendicatg de acesta de la impgrat ca fcind parte din bunurile feudale ale Bithorestilor cotropite de imp gratul Maximilian al II-lea. In scrisoarea sa din 6 martie 1583 se afl o relatare a primirii sale de ctre loctiitorul comandantului militar habsburgic, precum si o descriere a pozitiei si a stgrii acestui oras. Sint atinse in treack doug punc te in legkurg cu negocierile in curs: Possevino dezminte vestile aflate de la un ostas al regelui pornit In grabg spre acesta ca sl-i raporteze despre intkirea garnizoanei si a armamentului i despre aprovizionrile extraordinare care ar fi fo st acute chiar atunci in previziunea unei actiuni indreptate impotriva acestei c etki, i totodatg el arat primejdia care ar rezulta pentru crestini din demantelar ea conditie impusg in eventualitatea restituirii sale regelui. Acest pasaj, care nu a fost cuprins de Possevino sau de insotitorul" sau in vreun alt text, a fost anexat de noi Comentariului. O alt inspecIie fkutg pentru rege a fost aceea a loc ului socotit cel mai favorabil pentru instalarea unei colonii de italieni catoli ci cu rosturi multiple: 1) de punct de sprijin pentru catolici; 2) de www.dacoromanica.ro XXVII

centru pilduitor de hrnicie pentru locuitori; 3) in sfirsit, de cetate camuflat co ntra turcilor. Aceast cercetare e relatat si. in corespondenta sa, si in Comentari ul despre Transilvania. Ideea ins nu a cptat nici un ceput de realizare. era denuntat vehement de iezuitul maghiar $tefan Sznt6, indignat de abuzurile si d ebandada din administratia colegiului. La rindul su Wuyek insinua in rapoartele s ale c printele $tefan indispunea pe eretici" prin invectivele sale, c nu dovedea as cultare, ci dimpotriv, c prea adesea ti pleca urechea plingerilor nejustificate al e iobagilor care ofereau argumente dusmanilor Societtii. Tratamentul iobagilor er a intr-adevr subiectul principal al dialogului angajat indirect intre cei doi iez uiti, care isi trimiteau simultan rapoartele lor contradictorii noului prepozit general al ordinului, Claudio Aquaviva. Departe de atmosfera idilic a dragostei e motionante a iobagilor de pe mosiile colegiului pentru bunii printi iezuiti, se v ede cum, amgiti o clip, ei se deprteaz din nou de propagandistii catolicismului, dec larati de ei mai neomenosi chiar decit turcii. Supusi la vexatiuni de tot felul, batjocuri, injurturi 4i palme, ciomgeli si stringere in butuci, ei stilt transfor mati in argati si slugi de cas, fr ca mcar s fie hrniti cind sint pusi la muna. 0 part e dintre ei, asa-zisii libertini scutiti de unele sarcini, constituiau un fel de gard a rectorului, care in grandomania sa nu circula decit intr-o trsur cu patru c ai 4i escortat de acesti pretorieni. De altminteri rectorul e mai interesat de c resterea cailor decit de o gospodrire rational a bunurilor obtinute de la regele P oloniei. El introduce In colegiu lumea dinafar, d. ()spew chiar in zilele de post unor eretici influenti si transform locasul iezuitilor intr-un fel de han. Fat de iobagi el imprumut spiritul si metodele apstoare din Polonia. $i in contrast cu ace st spirit de tiranie meschin si nemiloas se afirrn flagrant debandada, imbuibarea 4 i risipa dinuntrul Dar sub ui. din o chestiune absent din preocuprile sale este tocmai realitatea pe care o avea ochi, dar pe care nu o vedea si nu voia s-o vad, anume criza intern a colegiul In mai toate domeniile domneau haosul si dezbinarea. Echipa de iezuiti venit Polonia in frunte cu rectorul Wuyek

colegiului. and vine in inspectie Vizitatorul ordinului sau printele Provincial, se iau msuri de camuflare a regimului obisnuit sub unul aparent de sobrietate si disciplin. Un prilej de scandal si desconsiderare e oferit si de personalul ajut.t or, asa-zisii coadjutori" trimisi din Polonia. Sint dezvluite furturile din coleg iu, scandalurile si chefurile nocturne prin incierrile unora dintre acestia. Scandaluri de alt natur, mai grave, si atinspirit polemic a pionierului iezuitilor din Transilvania Joan Leleszi. Acest dia log paralel urmeaz in mod perseverent mai multi ani in sir. end chiar pe unii dintre printi, apar si In corespondenta ferit de once Uneori scrisorile opuse situ scrise la 3-4 zile una de alta si trimise probabil prin acelasi curier. Astfel raportului lu Sznto din 22 august 1581 XXVIII www.dacoromanica.ro

in care e denuntat furtul din colegiu, i corespunde acel al rectorului Wuyek bun predictor, cci printele .te Jan Sznt6 indispune mult <pe asculttori> prin invect ivele sale contra ereticilor". lar mai departe vorbind de situalia spiritual din colegiu, el o gseste nesatisa'ctoare, cci unii nu pfesc drept pe calea ascultrii chi ar dintre aceia care Ant socotiti <adevrate> coloane <ale bisericii>. In &J.* dup ce mai aminteste de unii aliqui scandalosi non quidem graviter, declar c ar fi n evoie de mutarea unor persoane, pentru care msur ar fi necesar venirea Provincialul ui din Polonia. Probabil c. ar fi sperat cu acel prilej s poat obtine i indeprtarea lui Sznt6. Dar confirmarea acuzatiilor aduse de acesta vine chiar din propria sa mrturisire de credint din 1 septembrie 1581. Tranii slut tari de grumaz (durae cer vicis) i nici nu sint destul de asculttori si (asadar) trebuie tinuTi in friu, cci Ei altfel ne-ar dispretui pentru modul umil in care purcede societatea ar trebui guvernati cu o varga. de fier, ca odinioar de catre nobili". Si el se intreab: Ce trebuie fcut? Oare aceste mosii trebuie s fie inchiriate sau date in arend. unor l aici? Dar atunci ar fi sectuite (desolarentur) itranii ar fi impilati (!). Oare tr ebuie s fie exploatate totusi de noi? Dar atunci ar fi nevoie de un vechil ungur cu cap care s aib grija mosiilor si a veniturilor i s stie cum e cu socoteaI s umbl i cu tranii (et sciret prudenter [ adic nu sentimental] tractare subditorum animos ). Altminteri tranii se vor semeti i noi vom avea putin folos de pe urma mosiilor . Mai ales c2i nu lipsesc unii dintre ai noftri mai putin pricepuri care pleac uf or urechea la plingerile tranilor fi le dau de indat crezare dei nu li s-a incredi ntat nici o sarcin in aceast privintsci" (si aici e o aluzie vdit. la criticile lui Szn t6). din 18 august care minimalizind faptul svirsit de un coadjutor" novice se arat des tul de indispus de toat tragedia" stirnit. in aceast privint (tragedie" in sensul de : mult zgomot pentru nimic, intrucit toate lucrurile furate au putut fi recupera te!). Faptul in sine nu trezeste nici o ingrijorare deosebit. Dar, ascuTindu-si p ana, el strecoar la primul prilej o fraz cu tilc. Ar fi nevoie de muli lucrtori <In via Domnului> i rnai ales de un Sirul de abuzuri, opresiuni i nedrept.ti culmineaz cu fapta strigtoare la cer din 7 octombrie 1582: executarea s.lbatic' dup o parodie de proces a doi ciobani romani osinditi de iezuiti fr nici o dovad de vinovtie, dei pin la ultima lor suflare, i in tot timpul cznirii lor i tragerii in teap, si-au strigat nevinovtia pentru fapta ce li se atribuia. Nedreptate monstruoas care a rspindit in spiritele tuturor teama unei rzbunri dumnezeiesti (scrisoarea din 19 octombrie 1582). La venirea lui Possevino la Cluj (martie 1583) Sz.nt6 incearc in zadar capteze un moment atentia acestuia indreptat spre probleme majore de politic i diplomatie, i neputindu-i expune situatia prin viu grai, ti rezum5 noaptea, in timpul sau de odihn, intr-un memoriu cuprinztor www.dacoromanica.ro i sobru XXIX

punctele reclamatiilor anterioare. Dar degeaba se ostenea Szint6 s arate in scris cele ce nu voise sl le aud interlocutorul su. Acesta mergind indati dup aceea de l a Cluj la Alba Iulia, la curtea principelui, 11 ia cu el si pe rector, neprecupe tindu-i dovezile de incredere. Cam tot asa procedaser si Provincialul si Vizitato rul la venirea lor cu putin inainte. Si totul a rmas deocamdat neschimbat. L.sind d eoparte situatia concreta a colegiului, Possevino s-a putut cufunda in elaborare a mai mult teoretic a regulii viitorului seminar iezuit din Cluj. Sznt6 se mai 'intreba cum de nu le ajungeau iezuitilor pentru intretinerea lor ve niturile posesiunilor druite de principe si de rege, si cum mai puteau pret.inde si alte posesiuni. Este interesant de observat cl Wuyek ind din vremea principel ui Cristofor Bthory impinsese atit de departe cererile de noi fonduri pentru cole giu, inch reusise un moment s descurajeze Ora si zelul religios al acestuia. Daru rile principelui sint primite cu o nerbdare manifest.' de a le vedea completate de altele asteptate ca un drept. Totodat cind iezuitul italian Ludovic Odescalchi e lovit de boal (10 aprilie 1581) si zace de atunci paralizat, povar pentru sine si pentru societate, iar medicii dup incercarea unor leacuri zadarnice struiau pentr u trimiterea sa la Cracovia, rectorul nu pune 'in cumpn decit gindul cheltuielii 6 a perturbrii schemei de functionare a colegiului, deoarece ar trebui s trimit Cu e l cel putin doi frati care s"-i poarte de grij si care impreunl cu bolnavul ar tre bui hrniti la Cracovia pe socoteala colegiului. Lucrul e inftisat mai putin brutal . Doctorii insisi au declarat boala veche si incurabil (!). La Cracovia nu e cole giu, ci doar o rezident unde iezuitii stau destul de strimtorati (anguste et inco mmode) i n sfirsit rectorul se teme de oboseala drumului chiar pentru bolnav, ca re ar putea muri pe arum fiind foarte slbit si incercat de o fierbinteal continua (et febrim ethicam continuam habere dicatur). De altminteri rectorul nu ar putea face nimic fr avizul Provincialului! (scrisoarea rectorului din 18 august 1581; v ezi ins5 si cea a lui Sznt din 22 august: Verum non fuit rectoris voluntas ut eo m itteretur). Dar dup un an si mai bine, in februarie-martie 1583, cind vine Possev ino in Transilvania, 11 afl zcind la Simleu si tot asteptind s fie transportat la C racovia! Pe IMO obsesia banilor se manifest5 si aceea a puterii. Rectorul pretin de s5. obtin un loc, poate chiar doug, 'in Dieta Transilvaniei ca urmas al abatil or de Cluj-Mnstur de odinioar, care ocupau locul al doilea dup episcopul de Alba Iul ia! Si aceasta intr-un moment cind Dieta tocmai limitase oficial la 1 mai 1581 p osibilittile de extindere ale catolicismului. Bineinteles aceast pretentie era inf Itisat ca un mod de a veni in ajutorul principelui! Dup ce 1-a consultat si pe Lel eszi (!), el ti expune ideea principelui Cristofor care, fireste, o gseste neopor tun. Nu trebuia incercat nimic in acea clip eind dispozitia spiritelor era atit d e contrar iezuitilor. Dar rectorul nu se las, ci se adreseaz mai sus, dup5.' moart ea principelui scriXXX www.dacoromanica.ro

indu-i prepozitului general Aquaviva ca acesta sa fac . o propunere in acest sen s regelui (!) sub forma unei consultari. Iata si argumentarea sa Macar ca nu est e in vederile Societatii ca sa se amestece in asemenea chestiuni laice, totusi i n India [!] i in alte locuri lucrul a fost ingaduit cu incuviintarea superiorilor in treburi nu mai putin importante ca acestea ... Daca nu s-ar pretinde acest d rept acum, s-ar pierde pe totdeauna ... Acuma e momentul cind se va obtine depli na stapinire a acestor bunuri. Adunarile Dietei au loe de doua ori pe an, pe la Sf. Gheorghe la inceputul lui mai [! ], si pe la Sf. Luca in octombrie, si ele s e tin fie la Alba Iulia unde este rezidenta iezuitilor si va fi poate in curind si un colegiu, sau chiar la Cluj, sau la Turda la sa departare de doua mile. Asadar nu va fi un lucru impovarator [pentru iezuiti]. L a aceasta Dieta nu vin numai nobili, ci si reprezentanti ai oraselor sasesti, ad ica un numar de fruntasi din fiecare din acele orase ..." Nu stim in ce masura t rebuie acceptata afirmatia unei consultari Cu I. Leleszi care se arata in genera l mult mai prudent. Rolul su ca pionier al iezuitilor in Transilvania (1579) si ca duhovnic al principelui Cristofor (pe care l-a asistat la moarte, obtinind de la el, la cererea dregatorilor lui si un testament in extremis, din care nu fus eser omisi nici iezuitii), apoi ca educator intransigent al tInarului principe Si gismund, nu se oglindeste indeajuns 'in scrisorile sale, unde apar pe planul int li preocupari minore. Acest om destul de cumsecade, care tinea in respect si pe senatorii toti eretici inclinati a se teme de el stiindu-1 in corespondenta cu S tefan Bthory, se temea, la rindul su de mutrele bucatarului de la curte, care isi manifesta sentimentele eretice, servind parintelui numai carne in zilele de post, si aceas ta In modul cel mai ofensator! Problema aceasta ocupa o buna parte din corespond enta cu organele Societatii pistil sa obtina sa i se trimita un coadjutor", adic a un fel de bucatar si econom luat din sinul ordinului. Mai apoi traverseaza o adevarata criza de descurajare in fata situatiei tulburi din sinul nucle ului iezuit din Transilvania, intr-un moment cind se vede si el lovit de boala, ca si Odescalchi si alti iezuivi paralizati" de reumatisme, si deodata cuprins d e un fel de frenezie e gata sa blesteme ceasul cind a intrat in Societate si cind a pus piciorul in Transilvania, nemaidorind cu patima dectt & poata pleca intr-o Tara mai cald pentru a-si cauta de sanatate (iunie 1585)Prozel itismul iezuitilor se indreapta in primul rind spre succese concrete pretuite du pa un criteriu cantitativ, Daca exceptam grija duhovniceascl pentru unele fete m ai insemnate, in primul rind principele si apoi diversele mariri care trebuiau c aptate prin toate mijloacele, ceea ce conteaza e num.rul. Chiar regele indreapta atenTia ordinului asupra cistigarii nobililor, al ca'ror vot este hotaritor in D iet. Este o adevarata contabilitate de suflete de pilda un sat sau o regiune into cmita pe unitati geografice sau pe intervale de timp: de pila un rastimp dat. Ba se mai doreste fierbinte obIiwww.dacoromanica.ro

nerea unor noi dgruiri de sate pentru colegiu, pentru cg iobagii, fiind siliti Dar aceste numgrgtori erau formale. Sznt6 arat cg iobagii colegiului, convertiti l a inceput, au pgrgsit scirbiti confesiunea unor stgpini atit de neomenosi. Dar e i continuau sg fie considerati tot drept catolici de cgtre drgsg urmeze religia stgpinilor lor, se sporeau astfel contingentele de credinciosi . muitorii lor. Alteori asistg.m la conversiuni determinate de presiuni sau amenin tgri fie precise, fie mai putin definite. Ostasii italieni de la curte care pgrg siserg biserica romana fie categoric si atis, fie tacit, sau care pur si simplu frg a se fi despgrtit de ea incetaserg practicarea riturilor ei in formele stabilite, din cauza conditiilor politice si religioase ale Transilvaniei s ub erau acum somati sg se declare catolici sau necaIoan Sigismund Zpolya tolici, cu toate consecintele unei asemenea alegeri la eventuala lor retntoarcere In Ita lia. Si se mai putea intrevedea si o altg scadenf chiar in Transilvania dacg ofensiva catolicg avea sg biruie aici. Dar inainte de a se pronunta, ei vor sg stie la ce pot sg se astepte in cazul apropierii lor de catolici. Vor mai fi oare urmriti pentru atitudinea lor anterioarg conversiunii? Chiar unul dintre ie zuitii italieni ai colegiului, slujind alternativ si la Alba Iulia, cere instruc tiuni si Igmuriri Provincialului din Polonia, pentru ca sg stie ce asiMai promit gtor parea succesul in rindul elevilor colegiului. Iezuitul italian Ludovic Odes calchi descrie cu insufletire impresia produsg de procesiunea acestora intorcind u-se de la pgdure In duminica Floriilor cu bratele Incgrcate de ramuri verzi pen tru altar si &find cIntece religioase. Dar tot din mgrturia iezuitilor aflgm cg asemenea manifestgri comportau si un alt fel de acompaniament. 0 sgpegming dui:4 aceea, in ziva de Pasti iobagii colegiului au iesit din oras impreung cu catoli cii din Cluj, si au mers pe cImp In procesiune purtind crucea pe care au luat-o din bisericg si cintind imnul despre invierea Domnului pIng la satul Baci dupg v echea dating, de unde s-au intors iar la biseric. Erau vreo 400 la num'ar fi bine inarmati chiar cu bombarde" (epistola rectorului Wuyek din 11 aprilie 1580, Ver ess, op. cit., I, p. 104). Este evident cg iobagii colegiului fuseserg mobilizat i pentru acea demonstratie si desigur In modul cel mai categoric. Cum se proceda in asemenea imprejurgri rezultg din cele argtate de Sznt6 In scrisoarea din gurgri poate sg le dea, ei rgminind deocamdatg in expectativg. polon Petrus Szydlowski de 31 de ani] care, vrInd sg pung sg fie jucat de ctre co larii colegiului un Dialog" al su, adic o sceng dialogatg In felul celor care obisnuiau a fi reprezentate in colegiile iezuite, si avind nevoie de o figuratie masivg, a poruncit cu de la sine putere prin slugile colegiului, Mg asentimentul prealabil al rectorului ca sg iasg din fiecare din acele sase mosii (ale iezuitilor) cite 32 de oameni inarmati (!) care sg vina' sub amenintarea p ierderii capului fi a pierderii tuturor bunurilor (!) in satul cel mai apropiat, Mgngstur. Si acest lucru il fcea pentru a alege dintre ei pe cei mai buni 19 octombrie 1582, cu privire la initiativa magistrului de umanioare [pgrintele XXXII www.dacoromanica.ro

pentru dialogul su ... De aci a iesit un zvon c iezuitii vor s porneasc rzboi civil contra orasului sau contra vreunuia dintre nobili. De aceea orasul a stat mult vreme in stare de alarm, temindu-se s. nu fie vreun videsug la mijloc i s. intre scolarii colegiului impreun cu tranii, i nki nu i-au lsat (pe scolari) s int re decit dup ce unii dintre mai marii orasului au garantat c aceia nu vor provoca nici un tumult! 5i chiar i n acea pies de teatru au fost tirade atit de exagera te ale personajelor, atta zanednit de arme fi sloboziri de bombarde, incit s-ar fi crezut c nu se reprezint o comedie sau un dialog compus de iezuiti, ci un joc d e-a rzboiul (lmsms armorum) executat de soldati" (Veress, op. cit. I, p. 232). Si ngura deosebire dintre mobilizarea pentru Dialogul teatral i cea pentru procesiu nea religioas a stat in scopul pentru care fuseser fcute. Modalitatea lor a fost in s desigur una si aceeasi. Iobagul stia c trebuia s se infAiseze la chemare, fie ce o fi. Fat de orasul eretic, colegiul se considera ca o cetate intr-o lume de dus mani, in mijlocul unui popor ru i pervers (!) (natione prava et perversa). De ace ea cind s-a produs furtul din colegiu toat grija iezuitilor era ca s nu cad cumva v inovatul in miinile ereticilor care 1-ar fi judecat spinzurat cu cea mai mare pu blicitate spre confuzia lor. Asadar, s-au strduit scoae din oras noaptea, deghizat , pe furis, inbusind toat acea intimplare. Si tot astfel, cind un preot iezuit al colegiului cade in pcat cl prilej de scandal, un confrate al su se infioar i declar c dad acela si-ar fi pierdut credinta ar fi fost desigur mult mai ru pentru el, dar pentru Societate ar fi fost hotrit mai bine (!) (Ibidem, II, p. 122). In aceast mr turisire se trdeaz o intreagl mentalitate. Se vede c nu poate fi vorba de o unitate sufleteasc intre toti, dud in sinul conducerii erau dezbinri de principii i antag onisme nationale, iar intre categoria prinOor iezuiti si cea a coadjutorilor" lor era o prpastie de care ne dm seama, citind una din lis tele din 1587 in care dintre opt asemenea frati, doi stiu s citeasd, dar nu s scri e, iar trei nu stiu nici s citeasc nici s scrie! Despre unul dintre ei se pretinde ins intr-o list anterioar (ianuarie 1584) c ar ver bi nu tocmai bine (mediocriter) latina (!) i polona. In schimb, fiecare dintre e i are atributii variate. Dintre cei cu stiinf de carte unul era in 1587 buctar, ch elar (dispensator) i grdinar, iar in timpul ciumei fusese sluga tuturor, i gropar . Iar dintre cei care stiau doar s citeasc unul e buctar i infirmier, cellalt croito r si sacristan. In sfirsit din ultima categorie de analfabeti unul a fost brutar apoi a fost dat ca infirmier printelui. I. Leleszi, altul este ajutor de budtar, si al treilea a fost buctar i ajutor de budtar si este acum credentiarims" i portar. and din sinul iezuitilor se vor d esprinde doi prinii care vor prsi colegiul, orasul va fi gata primeasc cu bratele de schise pe acesti apostati". Dar acest lucru se va www.dacoromanica.ro XXXIII

produce in faza a doua a existentei colegiului, dupO rechemarea lui Wuyek din re ctorat i incredintarea postului de la Oradea lui Sznt6, deci dupO sfirsitul anulu i 1583 care incheie volumul de fatI. In faza urmOtoare culminind cu ravagiile ci umei din vara anului 1586 si cu alungarea iezuitilor din Transilvania, ca urmare a mortii regelui Stefan Bthory, sustinOtorul lor statornic, se vor mai accentua trOsOturi pe care le vedem de pe acum, de pildO: un fanatism strimt intemeiat pe credinta c iezuitii stilt ajutati de sus de o providentO impIacabil i rOzbunOto are impotriva dusmanilor ordinului (din care cauzO trei dintre marii dregtori ere tici ai principelui Transilvaniei si-au inmormintat in aceeasi luna copiii lor) dar si plinI de indurare pentru iezuiti, avind grijO sO strOmute dintre cei vii pe sotia ereticl a principelui Cristofor cu vreo lung. inaintea acestuia, simpli ficind deci mult situatia bunilor prin0. In aceeasi ordine de idei regele Stefan Bthory a ordonat deindatl ca sO fie trimisI de la curte si bunica tinOrului princ ipe, ereticO si ea, cOreia i-a fost lOsatO grija Griseldei, sora lui Sigismund, indeprtatI si ea de la curte. Destul de aproape de acest fanatism care sub alt for ml exista tot atit de puternic i n tabOra eretid infloreste superstiTia, fie sub forma unor pilde edificatoare, indemnind la conversiune prin infOtisarea unor e xemple ingrozitoare de pedepse dumnezeiesti, fie sub o form copilreasc i folclori cO a unui chirograf intocmit la indemnul diavolului si care apare in raportul rectorului Wuyek din 12 aprilie 1581 (Veress, op. cit., I. p. 124) in rubrica cifrelor contabilicesti ale conversiunilor obtinute. In MOnOstur s-au imp.rtOsit vreo 60 de oameni. Confesiuni generale au fost circa 50. Unul s-a mOr turisit cl a avut de doi ani o invoiall cu diavolul de la care primea bani i dru ia i se supusese printr-un act scris (chyrographum), dar dupO spovedanie demonul i-a restituit chirograful" [ !] si el indatI l-a ars." AceastO manifestare supr anaturar precum i altele ulterioare in slujba propagandei pentru noul calendar, i mpreunO cu relatarea slobozirii de duhuri rele a unei femei din MOnOstur care de scria pe cei doi demoni intilniti in cale ca fiind subtirei la trup, i cu infAis area i portul scolarilor colegiului au fost comunicate mai departe si trecute in organul Societ.tii Annuae Litterae", spre edificarea intregii Sociefti. Pentru cu noasterea imprejursrilor din Transilvania de prin anii 1580-1587,. corespondenta iezuitilor din acest rOstimp este mult mai revelatoare decit Comentariul lui Pos sevino, mozaic de materiale disparate combinate artificial intr-lun, fel de fatad barocl din care nu retinem pink' in cele din urmI decit contributia proprie a autorului, in timp ce sirul succesiv i IntretOi erea simultanO a diferitelor rapoarte redau realitatea vIzutO din mai multe dire ctii in curgerea vremii i dupO o opticO diversO, conditie pretioasO pentrw once reconstituire valabilI. In centrul interesului nostru stau amOnuntele priXXXIV www.dacoromanica.ro

vitoare la regimul iobagilor sub administratia iezuita, precum i la tratamentul special al romanilor in procedura penal, asa cum e ilustrat prin sinistra parodi e de judecat de la Cluj-Manastur din 3 octombrie 1582. Amtndoua aceste aspecte sl ut scoase in evidenta acum pentru prima oar. Cit privete in general situatia special a romanilor din Transilvania propriu-zisl 0 din aa-zisele Comitate exterioare (Banat, Criana, Maramure), trimit em la indicatiile noastre din Introducerea generala la intreaga serie de altori (vol. I pp. XXXIVXXXVII). Vom sublinia pentru volumul de fata unele consta tari ale lui Gromo pentru Banat si Transilvania: orasele mari (le terre grosse) sint locuite de unguri, dar satele &hit toate locuite de romni, i aceasta nu numai in Banat, dar chiar si In Transilvania, tndeletnicirea romanilor fiind sa cultive pmintul i s cr easc vite. Ei duc un trai nenorocit romanilor e raspIndita tn toate partile ai ce lorlalte natiuni (!) Natiunea acestui stat. romanii se Indeletnicesc obisnuit cu munca cimpului, atit pentru sine, ctt i lucrtnd ca muncitori pamtnturile unguri lor si ale sasiIar ungurii lor cei mai multi dintre ei i dau paminturile lor rom anilor s li le lucreze in felul cum se obisnuieste tn Italia cu colonii, i ei cu totii se socotesc ostasi i cavaleri Sasii de asemenea lucreaza paminrurile cu ro mani si-i platesc pe acestia i pentru paza ogoarelor lor ..." Doar secuii prefer a sa-si lucreze pamtntul fie singuri fie cu tigani." Chiar de la inceput se vadeste vitregia traiului romanilor la oaste unde dovedesc o mare vitejie nnscut i puterea de a r'bda once osteneal ei nu au parte nici de arme cum se cade nici de o slujba putindu-le oferi vreo perspectiva de o viata mai buna. Cad putini fac slujba printre ostasii clri, cea mai mare pa rte ins slujesc ca pedestrasi". Ei lupt asadar fie ca trabanti" fie ca haiduci" si nu se tem de nici o primejdie". fructe si altele aur". Am vazut mai sus (p. X) care erau greutatile biesilor romani purtati pe dru muri pentru a-si valorifica rezultatul muncii lor tndtrjite. Despre unii nobili romani este vorba fie tn legatura cu Fagarasul, fie intr-un pasaj al lui Possevi no: au totusi chiva nobili printre ei, dar nu cu atita vazi cum stnt nobilii ung uri, i dei ctteodata se arata mai viteji la rzboi dectt ungurii, slut totusi soco titi mai prejos dud stnt rasplatiti de principe." Nici macar credinta lor religioasa nu era la adapostul tiraniei stapinilor lor. (vezi p. 567). Trebuie sl mai repetm i aici cele arkate in Cltori, vol. I despre pretins a colonizare a lui Flaccus care ar fi dat numele de flaci sau vlaci valahilor! P usI in circulgie in secolul al XV-lea de vestitul erudit Aenea Silviu Piccolomin i, www.dacoromanica.ro ... Cei ce... La Zlatna indestuleaza zilnic orasele cu brinza, lapte, ramln la v atra romanii lucreaz necontenit n minele de

ajuns pap sub numele de Pius al II-lea aceast. teorie a fost raspindit in lumea lar gl de Cronica din Niirnberg de unde a luat-o i Reicherstorffer. punere la punct a fost facuta cu mult simt critic de invatatul Verancsics secolul al XVIII-lea. In volumul de fa ta apar unele ecouri mai mult ori mai put in fidele ale acestei conceptii gresite. Daca Gromo care nu era carturar pomenes te vag de o colonie romana adusa de Tiberiu (!) contra regelui Decebal", un juri st de formatie italiana ca Lescalopier se multumea s imprumute pe acute de la Re icherstorffer atit mitul lui Flaccus cit si pseudo inscriptiile copiate de-a gat a de la el. In schimb aflarn la abatele Giulio Ruggiero o atitudine mai critica dei nu dusa prea departe. Ajunsi la capatul acestui volum e nevoie poate de unel e sublinieri si lmuriri privind partea de noutate adusa prin infatisarea material ului de fata, precum i gradul deosebit de interes manifestat in introducere pent ru unii dintre martori in comparatie cu ceilalti. Noutatea consta in adincirea a nalizei critice a textelor, ca de pilda cel al comisarilor habsburgici din Trans ilvania in 1552, mergind dincolo de afirmatiile autorilor, citind printre rindur i i scotind la lumina intentii sau reticente cu tilc, ca cele de Oda in legatua cu presiunea exercitaa asupra lor de generalul Castaldo. Aceeasi urmarire de apr oape a ingaduit o interpretare cu totul noua atit a mrturiei lui I. Belsius, agen tul habsburgic pe linga Despot in 1562, cit si a eventmentelor si situatiei insa si infatisate de acesta, ducind la o reconsiderare a intregului material privito r la aventura din 1561-1563. Cu acest prilej s-a facut un pas inainte si in inte legerea atitudinii lui Sommer si in atribuirea manuscrisului de la Perugia lui A lessandro Guagnini. Despre epi(vezi Calatori I p. 393-431) dar textul acestuia a ramas inedit pinO in sodul Schreiber fusese vorba mai inainte intr-un articol aparte. De asemenea a f ost discutata valoarea documentar a relatiilor lui Gromo si a lui Lescalopier aju ngind la concluzii noi. In sfirsit, marturiile iezuite (Comentariul lui Possevin o i corespondenta iezuita) au fost analizate pentru descoperirea unor sari mater iale i spirituale atit in mediul iezuit, cit si in cel mai vast al Transilvaniei . Extrasele redate infItiseaz. aspecte variate din intervalul 1580-1583 inclusiv, data la care se incheie volumul nostru. Urmarea (1584 1587 inclusiv) apartine v olumului urmator. Din cauza naturii materialului, unele dintre informatii au fost folosite de-a dreptul in introducere fara a fi c uprinse printre extrasele din corpul volumului. Nu putem lungi aceasta insirare aratind la fiecare in parte dintre relatii progresele realizate. Lucrul reiese i ndeajuns din respectivele notite introductive care, impreuna cu aparatul critic insotind textele, infatiseaza. rezultatul din urma al cercetrilor. Cit priveste f aptul ca in introducere am saruit mai mult asupra anumitor grupuri de relatii, f ara a le trece in revista pe fiecare in parte, el se www.dacoromanica.ro

explicg prin nevoia de a scoate in relief elementele de unitate, indreptind aten tia asupra unor momente sau imprejurgri a cgror actiune rezumg si prelun geste s tgri revelatoare ale unor permanente ascunse. Lista tuturor cglgtorilor" va treb ui cgutati in tabla de materii. Dar nici acolo nu vom ggsi numele unor participa nti activi la evenimentele descrise, ca de pildg acel Albert Laski a cgrui preze nt se manifestg in toate mgrturiile privitoare la Despot, si dupg aceea in frgmin tgrile din Moldova din 1568, 1574 etc. El apare totusi in volum ca erou principa l al retragerii expeditiei din Moldova (octombrie 1563) povestitg dupg propria s a versiune de catre biograful lui Despot, Graziani, precum si de cgtre Guagnini, atit n manuscrisul anonim de la Perugia cit i tn versiunea amplificatg polong m ai tirzie, din care via aparent dintre trecerea extrem de rapid a lui Commendone i Graziani in 1564 si atentia deosebitg care li s-a acordat in notitele introductive la relatiile lor . Lucrul e vdit in privinta lui Commendone. Dar dacg textul oferit de el este de un interes cu totul minor, in schimb rolul su ca reprezentant al Ligii Crestine in Polonia, de unde s-a amestecat i n sustinerea lui Bogdan Lgpusneanu este de o mare insemntate iar interventia sa pentru pomirea unei noi cgi comerciale polone pe Nistru spre Cetatea Alba' i apoi pe mare ping la Venetia, dei fr sorti de iz bindg, a avut totusi un inceput de executare prin sondajele acute in albia Nistr ului de catre un italian despre care mgrturiseste una dintre relatii. derivg apoi i cronica lui Grigore Ureche. Mai trebuie explicat i disproporIn anexg au fost distribuite un numgr de relatii indirecte de naturg variaa: [o oper de compilatie, datorat lui Blaise Vigenre] un memoriu asupra resurselor Moldov ei destinat papii, iscglit de abatele Ruggiero, doug fragmente de scrisori ale c ontelui Ferrari aflat in oastea lui Castaldo din (amintitg mai sus), in sfirsit un fragment datorat lui G. Werner, colegul lui Bo memisza a cgrui biografie se aflg impreung cu a acestuia in fruntea raportului c omisarilor din 1552. Asezarea fragmentului amintit despre Minunatele ape ale Ung ariei, printre descrierile indirecte, desi autorul apare in corpul volumului ca autor efectiv al anchetei asupra minelor din Transilvania, se datoreste naturii acestui fragment de un caracter mai mult literar, Transilvania si raportind de aici despre cruzimile lui Mircea Ciobanul in Tara R omaneascg, povestirea indirectg a retragerii din Moldova a lui Laski dificultItii de a-1 inatisa algturi de raportul amintit cu care nu are nici o contingenfl. Am don i s. multumim tuturor celor care au contribuit la aces t volum, fie in prima faz .' a prelucrgrii materialului in cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga, fie in aceast faz final de reconsiderare, regrupare, com pletare i preg.'tire pentru tipar a textului pe care l inatisgm aici. Vom numi deci mai intii pe cercetgtorii de la Institutul de Istorie: $. Papacostea, L. Demny, I. Corfus, Marina Vlasiu, A. Armbruster pentru ajutorul lor www.dacoromanica.ro XXXVII

colegial asociindu-le si pe cercetgtorii de la alte institutii care ne-au dat co ncursul lor pretios la ilustrarea volumului: O. Iliescu de la Cabinetul Numismat ic al Academiei R. S. Romania, eorina Nicolescu de la Muzeul National de Artg, M aria Ana Muzicescu de la Institutul de Studii sud-est europene, Ana Tosa Turdeanu de la Cabinetul eartografic al Academiei. Tuturor le adresgm multumirile noastre. Gindul nostru se tndreapt i cgtre cei care nu mai sint printre noi: colaboratorw l constant si nepretuit loan Totoiu i colegul tntotdeauna gata sg rgspundg, soli citgrilor noastre P. P. Panaitescu. Si pe ei ti socotim prezenti lucrarea de fa; . MARIA HOLBAN www.dacoromanica.ro

PAUL SPELTACHER DIN HALLE (? dupa 1551) * Asupra lui Paul Speltacher din Halle, mercenar in oastea habsburgic. din Transilv ania de sub comanda generalului Castaldo, nu se cunosc date biografice; numai di n poemul slit tiprit la Niirnberg dup 1551, rezulta ci el a participat la lupta cu nircii de la cetatea Lipova, fiind strmutat apoi la Vinv, tocmai in momentul uci derii, la instigaria imperialilor, a atotputernicului cardinal Gheorghe Martinuz zi (17 decembrie 1551). De altfel tot poemul lui Speltacher, cIntat de autor pen tru prima oar la Biertan, dura propriile-i afirmarii, nu reprezint deck o justific are a asasinrii lui Martinuzzi, infiriat ca un om fall de lege, partizan declarat al turcilor fi vinzItor al Transilvaniei, pe care urma, prin trdare, s-o predea P or;ii otomane. Poemul, sugerat probabil bardului mercenar de ctre unele personaje influente din jurul lui Castaldo, i-a gsit astfel o oportun difuzare datorit tipriri i sale la Niirnberg. Aceast plachet politiel apirut sub titlul Ein schn new lied vom zug won Sibenbargen, wie es iezt im sturm vor Lippa ergangen ist a fost reedita t de R. von Liliencron in studiul slit intitulat Die historischen Volkslieder der Deutschen vom 13 bis 16 Jahrhunderts, vol. IV, Leipzig, 1869, sub nr. 592. Neutilizat Ora in prezent in istoriografia noastr, poemul lui Speltacher apare ac um pentru prima oar in traducere romana. I www.dacoromanica.ro

UN CINTEC NOU $1 FRUMOS DESPRE EXPEDITIA DIN TRANSILVANIA, A$A CUM S-A INTIMPLAT ACUM IN IURE$UL DIN FATA LIPOVEP stir*. decembrie 1551 1. Ce vrem noi oare si facem? Vrem s facem lucrul cel mai bun pe care 1-am invTat, s cintm un cintec nou despre expediTia In Ungaria. Dumnezeu s. ne ajute sl izclindim. Regele roman2, de neam mare, ne-a ales un comandant, numit Andrei de Brandis, de vi; l nobili. Domnul Andrei, cu singe nobil, i-a tocmit lefegii buni i evlavioi; ii duce din indeprtata Germanie de sud3 in adincul Ungariei i pin in Transilvania. I Traducerea s-a ficut dupi textul publicat de R. v. Liliencron in: Die historis chen Volkslieder der Dextschen, vom 13 bis 16 Jh., IV, Leipzig, 1869, nr. 592: E in schn new lied vom zug aus Sibenbargen, wie es iezt im sturm vor Lip pa ergange n ist. 2 Ferdinand I de Habsburg. 3 Oberlande. 2 www.dacoromanica.ro

Noi am trecut prin tara ungurilor intimpinind suferinte i necazuri, a trebuit sg . rgbdm mult de foame; un lefegiu ti zice celuilalt: De aceasta ne vom plinge chiar lui Dumnezeu din cer". riserg de curind. Intr-o luni4 s-a intimplat anume cl se putea vedea cum lefegiii se indreptau cgt re Lipova unde se aflau turcii atit de puternici, care o cuceAm ajuns in fata or asului Lipova; indatg comandantul nostru a fost de pgrere s ne facem tabgrg si a m lucrat la intgriturg zi trebuie sg spun adevgrul! i noap De dimineat, de cum se crIpa de ziug, se putea vedea cum se dreaptg flintele cgtr e zidurile Lipovei. Noi trggeam asupra lor din rgsputeri, ceea ce a adus turculu i mare jale. Impuscgturile acestea au tinut ping in ziva a treia chid s-a sunat alarma; spani olii5 se avintg peste deal (lid cei dintii asaltul, dar mult nu au izbindit. Domnul Andrei de Brandis a condus si el pe germani <la atac> si multi bgrbati de vazg si-au pierdut viata; de cei ce au pierit in fata Turcii cu sggetile5 lor iuti trggeau asupra noastrg cu mare zor, asa de Lipovei, sg se indure Dumnezeu si pe noi s ne miluiasc. inch prea c ninge cu sggeti. Archebuzierii nostri trggeau asupra lor, pentru ca sg nu riming cu nimic datori. spre glorie vrem s tindem". asemenea 0 impuscgturg urma dupg alta, comandantul nostru era in frunte, el nu voia sg. s e dea bgtut nici dud: el striga: pe aici, pe aici, dragi Archebuzierii si-au vgz ut rgsplata: ei trggeau <chiar> in oras cu toat sirguinta si tot in acelasi oras se auzeau urlete si mare larmg la clinii de turci. Asaltul sine ping pe la ora a patra, multi turci slut rgu unii chiar rpuqi; aceas ta face ca ei sg nu se poatg impotrivi, ceea ce i-a mihnit Noi am izgonit dusmanii de pe santurile de aprare <si> am ngvlit inguntru cu intre aga armatg; ceea ce a adus turcului mare jale <dd.> a trebuit s vadg filflind sti ndardele germane pe zidurile de la Lipova. Se vedeau fanioanele pe ziduri, noi a m izbindit &Ind asaltul fgr prea mari pierden; 1-am invins pe dusman; nici un tur c n-ar fi scpat de acolo si de aceea s-a refugiat in castel. chiar voiniceste. erchtag = luni, prima zi din sIpelmtnI? sau prima zi din lunI? 5 din armata lui Castaldo. Flitzenpfeil. foarte mult. acestia au vrut sg se bat vitejeste: au fortat sipetele i pivnitele si au jefuit Si dud asaltul fusese aproape ctstigat, au venit ungurii incoace, www.dacoromanica.ro

Curind dup o zi au trebuit germanii s prgseascg orasul, i aceasta este adevrul si nu este o minciung. In ziva de marti7 noi am intrat Ungurii si spaniolii aveau paza portilor9, asa i nch bunii mercenari au fost nevoiti s stea in cimp deschis; foame si frig am i cci eram aproape toti prost imbrcati. spaniolii prdau i jefuiau i s-au apucat s fad mare negustorie cu sare i vin i alte lucruri; i acum ascultati cum s-a intimplat mai departe. In Lipova se aflg o ce ttuie; in jurul ei vijiiau gloantele i acest lucru a tinut trei slptmini. Turcul e ra foarte descurajat, neavind nici gloante pe care sI le trag, nici bucate pe car e s le gteasc. Noi, germanii, trebuiam s dm asalt i s clm lupte, pe cind vin i castelul i dad ar vrea sg se retragg. j dad monahul9 a aflat de nevoile lor, a trimis n castel carne, ptine, punind to todatg sg fie intrebati dad ei ar vrea sg predea Turcii indat ne-au rspuns cg mai degrabg trebuie ei sg-si afle morrremtul in caste l dedt prseascl si decit s-si piardg tot ce au, chiar dac i-ar costa viata. cu averea lor, atunci ei ar fi gata s predea <castelul> i vor sg se intoarc Insg dad ar fi lsati s se retrag cu armele lor de aprare Acest lucru nu au vrut sg-1 fad germanii i velsii""; ei voiau s5 se lupte pentru coroana regalg cu folos, dar si cu cinste; i ndat ce a aflat aceasta, monahul di n chiar acea clipg a jinduit la el". Dad noi nu i-am lsa sg se retragg cu armele lor i cu tot ce au, atunci el nu vrea s mai zboveasd,'2 ci are de end sg-si trimit oamenii Asadar germanii au putut prea bine sg Inteleag cg trdtorul nu avea vreun gind bun; eu insumi am auzit spunindu-se adesea c ar fi trdat mult singe crestin; i deci, e i au fost lsati sg se retrag. Intr-o simbkg s-a intimplat aceasta, c se putea vedea cum plead turcii din castel in numgr de 1 200, pe cind noi trebuiam s stm in ordi ne Aceast fapt rmine pe veci si pe intotdeauna o rusine eind se va povesti in trile ger mane, anume c noi am impresurat un castel si am lsat pe dusmani s plece pe jos si dlare. 7 In text: phinstag, desigur gresit, in loc de dienstag Marti. 8 Adiel stteau tn oras In vreme ce germanii erau cantonad i afar. 9 Martinuzzi. 10 Numire dat In general latinilor. 11 La castel. acas la ei si sg-si mintuie trupul i viata. si de aici si el insusi s porneasc. de btaie, ceea ce ne-a fcut mare necaz. 72 Ameninvare menit s justifice neintervenvia mercenarilor germani.

4 www.dacoromanica.ro

Stie Dumnezeu pe tronul ski cel Trial% cg nu poartg nici o ving h aceasta comand antul nostru ca si bravii cgpitani; ei cu drag i-ar fi intrecut pe ei si in asal t, si in lupte. Ceata de germani era prea micg, de aceea au fost rsati turcii sg piece acasg; in monah nu se puteau increde; iatagane avea el prea multe, pe acestea se si bizuia. Si indatg ce turcul a plecat, monahul nu a mai asteptat mult, pe .oamenii sgi ia trimis acasg; noug, germanilor, a vrut sl ne dea tabere de iarng, dracul sg i-o rgsplgteascg! Trgclgtorul prnuise ca nici sg nu mai ajungem in Germania, cl turcului i-a scris sg se inarmeze bine si puternic si s nu zboveasc mult. Comandantul nostru ne-a pus sg facem stinga imprejur: Sgnitate dragii mei buni lefegii, vrem sg ne despgrtim de Lipova". Am trecut prin zgpad adincg strlkind pustiuri intinse. Am mers peste sesul larg. Nu aveam nici haine si nici bani, ping ce am ajuns la Vintu.113 de J os; la Vint chiar in fata castelului, am aflat vesti noi. Am fost dusi cu totii <sg ne rinduim> in cerc; in centruil su sttea locotenentul colonel cglare; o stire noug ne-a dat el atunci despre monahul trkrtor si sluggrimea lui. astzi, El spune: Luati seama la ce VI spun eu, monahul a fost rgpus si chiar in aceast. zi, aici la Vint in castel, sigur de tot de catre signorul Forlze"", si astfel a u fost rgzbunati destui lefegii. bucurat mult bunii lefe0i, rudind pe Dumnezeu cu urale. lingg altul numai de monah vorbeau. Cglugrul s-a intrecut cu indrgzneala, el voia sg mgnince gustarea de dimineatg la Alba Julia: lingura i-a cgzut insl din midi' si atunci s-au Aceasta i-a miniat pe slujtorii si cg acum si-au pierdut pe tezauraruP5 lor si a tunci se jeleau cu amar; si peste tot locul unde stkea un ungur Deci 11 laud pe Dumnezeu de pe tronul su tnalt; el nu si-a uitat pe ai si niciod atg, pe cei ce-1 trezesc cu ruggciuni, el vrea sg-i ajute si sg-i sprijine si sa-1 dea de gol pe inselkor. Asa i s-a intimplat omului MI de credintg, de altfel el nu a fcut niciodat vreun b ine, necuratul 1-a orbit in asa fel, inch nu a fgcut niciodat nimic bun din tineretea sa ping la sfirsitul sgu. El a vrut sg predea si Transil vania. 13 Wintza. Luati seama cl eu nu mint si pentru ca sg vg dovedesc adevrul: el a rgpus pe mult i germani, indeletnicire de care el nu s-a skurat niciodatg. 14 Sforza Pallavicini. 13 Calitate devinut.' de Martinuzzi. 5 www.dacoromanica.ro

menea In Transilvania mi-e cunoscut un oras numit Sibiu, pe care de aseurma s-1 primeas c turc-ul; in el se afl mulIi lefegii buni si spunind aceasta eu nu mint. Monahul plnuise ca sl predea turcului acest oras, In anul 1551, in ziva sfintl a Crciunului. ptrundl in oras si sI-i ti'punI in biseric. Monahul s-a intrecut cu indrzneala; dud preotii aveau s cheese& liturghia, el avea de grind sl deschicl poarta orasului si turcul avea sI Si dup ce s-ar fi intimplat aceasta, Oneti bine minte! voia s le dea in miinik lor orasul, voia sI le druiasc Transilvania ca un dar de Anul nou si nu mai voia s o c eari Indrt niciodat de la ei. De aceea multumiti necontenit lui Dumnezeu, indurarea lui este mare, mult mai ma re chiar decit luna si soarele, el ne-a plzit de clinele de turc si de gurile inseltoare. prima dat.16 16 Tipirit la Niimberg f. d. (dupi 1551). Cel ce ne-a cintat cintecelul nou se numeste Paul Speltacher din Halle; el l-a c intat deschis: la Biertan in Tara Transilvaniei a rasunat pentru www.dacoromanica.ro

EPISCOPUL PAUL BORNEMISZA (? dupsci 1568) * Episcopul Paul Bornemisza, clruia i se di gresit numele de Abstemius, de fapt tr aducerea latini a numelui de Bornemisza (nu bea vin), apare ca episcop de Veszpr em in 1549. Curind dupi ocuparea Transilvaniei de citre imperiali va fi numit ep iscop al Transilvaniei. Rolul siu trebuia si fie acelasi cu cel atribuit in 1528 episcopului N. Gerendy, factotum, totodati tezaurar al regatului si purtitor de griji al Transilvaniei. De asti dati insi atributiile financiare sint impirtite 'hare mai mulvi responsabil i. Prezenta generalului Castaldo ingridea de asemenea autoritatea si libertatea de actiune a episcopului. In intocmirea raportului din primivara anului 1552 rol ul sill nu apare prea in relief, cel puvin pentru partea privitoare la exploatir ile miniere. In instructiunile emanate mai apoi de Comisia pentru veniturile Tra nsilvaniei, el ocupi un loc mai mult de prestigiu alituri de voievozii Transilva niei, in timp ce tehnicienii competen;i Ant reprezentati de membrii consultativi si de administratorul suprem al veniturilor Transilvaniei. In primivara anului 1553 este ascultat ca martor in procesul deschis la Sopron cu privire la ucidere a lui Martinuzzi. Asa-zisul proces trebuia si aduci o justificare a 7 www.dacoromanica.ro

sivtrsit. Asadar, toati cercetarea era axati pe acuzatiile ridicate impotrivta v ictimei. In timp ce Ferdinand de Habsburg se ingrijea in particular si capete ab soluiunea papal pentru uciderea unui cardinal tratind aceasti chestiune in modul c el mai amabif si confidenvial cu nuntiul apostolic Martinengo, care lua cunostin ti de corespondena lui Martinuzzi precum si de delaiunile scrise impotriva acestui a, pe care aplica apoi o viz. atestind comunicarea lar se adoptase calea aceastlal ti pentru exorcizarea in masi a sentimentului ciudat trezit de actul fioros de l a Vintul de Jos. Ca $i alte feve bisericesti sau laice din fruntea firii, episco pul Bornemisza si-a adus contributia sa la rechiasasinatului zitoriul impotriva monahului". Mirturia sa, dei ficuti in spiritul aritat mai su s, dezviluie totusi unele aspecte reale ale mizeriei legate mai ales de construi rea cetitii Gherla. Situatia precar a Transilvaniei nu i-a ingi'duit o activitate proprie, nici ca pstor, nici ca administrator. Curtnd avea si ja si el calea exi lului, un exil mai mult aparent, cici se situa la curtea Habsburgilor. In faa val ului ostil ridicat contra Habsburgilor in 1556 el adreseazi un S.O.S. primatului Ungariei Nicolaie Olahus si palatinului Toma Ndasdy, cerind s fie rechemat pentru a nu fi menit unei morti eroice, prea putin necesar. Bold slu era de episcop si nu de castelan al cetivilor episcopiei. El insusi astepta dezlegarea: ceruti in castelul Gait', unde se afla impresurat de vreo trei luni, asteptind din zi in z i s fie bitute zidurile de niste bombarde care nu apiruseri inci. Cariera sa ulteri oari e lipsiti de relief, desi a fost episcop de Nitra si chiar locotenent regal in 1568. www.dacoromanica.ro

DECLARATIILE1 SALE CA MARTOR IN PROCESUL2 PENTRU UCIDEREA LUI GEORGE MARTINUZZI apsat, a despuiat si a pustiit in asa hal toatI Transilvania in toate colturile s ale cu felurite exactiuni si d5ri intolerabile, atit pe cap de locuitor, cit si pe porti, inch inventa fel de fel de pretexte si de motive de exactiuni si jupui eli dup5 spiritul s'an intotdeauna pornit spre r5u ... ... Si am v5zut locul und e a expirat: am v5zut pe acel loc biserica pe jumtate distrus5 care era m5n5stire a fratilor predicatori ai Sfintului Dominic sau Augustin3, prefcutI de el in ceftu ie4 cu profanarea unui locas sfint. Am auzit acolo poporul plingIndu-se de ap5s5 rile pe care le-a suferit 2 Procesul s-a desfisurat la Sopron prin aprilie-mai 1553. 3 Fratrum predicatoru m s. Dominici ve! Augustini (cum predicatorii stilt dominicani, nu se Intelege a lternativa ve! Augustini (?). 4 Fortalicium. ...Si mai stiu c5 tot timpul cit a trit a p. 54 1 Traducerea s-a fIcut dup textul latin publicat in Hurmuzaki, 11/5, pp. 54-55. 9 www.dacoromanica.ro

aproape sase ani, pus la munca grea a cldirii acesteia, cu moartea multor oameni, i brbati i femei, i srcirea multora adusi pin la starea de Si am vzut cetatea Gherla5 cu alt mime cetatea nour cldit de el din temelie pe o po sesiune a episcopiei de Oradea in Transilvania dup drlmarea cettii dinainte, Ungura s6, dar fr s fi fost terminat sau dus munca pin la capt. tirguri, i cetatea regal Dej suspinele ridicate pin la stele ale celar ce se cersetori pe veci. Si am auzit i aci i prin tot locul de prin comitatele vecine, prin sate plingeau de ce munci sint Impovrati nenorocitii de i dror iobagi sInt, fie chiar i ai coroanei In anii ut constructia acelei cetAi de dtre insusi fratele ziceau d au ajuns In cea mai grozav srcie, i noi locuitori, fr deosebire de cei a acestia In care a fost Incep George. Cei din Dej7 mai ales am vzut

cu ochii nostri acea cetate regeasd adus la o stare de devastare aproape total a locuitorilor si a cadirilor sale. P. 55 Si am auzit multe, pretutindeni, de la nobilii cinstiti despre judedvile strImbe II rostite de el In pricini judedtoresti, n favoarea unor anumite persoane, si uneori i n folosul su propriu. tiei de ClujMnstur din Transilvania si le-a druit dpitanului rtrupelor sale, Paul Bank, In dauna bisericii sau abatiei aceleia. Si mai stiu c, Insusi fratele George a profanat niste posesiuni ale abaimpreun cu fiul ei, a ocupat din ambitie episcopia Transilvaniei si a detinut pin la moartea sa prepozitura din aceeasi biserid, arhidiaconatul i beneficiile mai grase dup cheful su si numai dup propria sa autoritate. ... Si stiu c el, dup ce a scos pe regina Isabella din Transilvania $i stiu d el Impotriva regulii ordinului su si a statului a mblat dup dregkoria ne bisericeasd (prophanum) a voievodatului Transilvaniei i s-a strduit s o obtin, i c i -a adoptat i titlul i functia spre ru jocura vdit a tagmei sale. De asemenea stiu c a pus s fie ucisi niste secui, pe drept sau pe nedrept, nu stiu 5 Wyvar. Bolvanyas. 7 Desientes. www.dacoromanica.ro

......111.0* 141mAyawr, ...PP...7 Z. / ,s1/4114 sEr rsr IC gm...mom new', 9C. TR AN 4,9 EVAN IA 41f u.;IVOSTEIL C C ...",,,,,,...,.. ..//:,:". .'''..A0 LD44Vi. K. TER M I 1.14/'..-tt, ilte,16At L ...i',1.4 '.'",i'k. st D 1,,,, s,,,,.. 41111.,...e...,,,,'Z. '101;; 1'7! Vt!, -.41.4, s 9.7p. 1 'TAgOZ reraki. 4'. 471.114':0!Aiii,'14716,,t C 7-4VIKOPOL se.,...., . .4... 0.45.- ps. D&1.4.'14.1.yr.

. tr., .....r 4 9.4. " ..s... ..,,,,,,id Nnek .t., .i. -, ,..,.4. .,... nekrE. jt, .41.1;110_, 4,7 i I. IS "::.......) I SDI ID RSA Asi. ll, ,p....,.., Tve..s.,is sd.,. .ssn jos,...1ba.ff. ,. .,...,,,. :",,S. . .:: SED 7rStni EPSt. 05/: Syi4. WEINLAND .... 7 r. T/5,,,,ALTLAND 1.4 ... .a. A

Cram. mtl 16"ix.),,,, 13VB.2.1.1A N D ;;,-, ik.40 Ns. (AIWA 9.11.1, *W.( ;14: At.;, -Arfrf "PS. ' rJit347...a. Tya .4! deNtat., l 4"'fim' M WALD1 G4i4jts: itt:94."="F ),"' _ Lays= le raids, S P WA& Asp, "NI 0.1for flAtOist ALLAND V (AA'. .4_ .avrIer. sf

-""st, 44, '11.^.: N f . ,,,, e 44.60,53,!> {"*. s l'*rabi %., ty, $. v.:.,77k./ ,,, _._/. .-4,, .,. 1 *:" HA NC VLTFIA vet TPA DACIA,E r (YVAN I AM AVA E. ET P Xtorm StiltASSVROi DIG TVA tal 4 nArikrunsis,vvi.., IDO je_., ( D..t.---ii.:--,.... ,,.._,.,,,,w444e.,,,,. 1.-1...: ' W,N.;,,,.., ".. V.a.. 2,0S enys.... VALAC FARS. 'Asj; . TlAtorIstaA...,

...j.,t, '' l'all."( '4.-21"'-",'S....,.:.' c,,,,,,3,., " 447 4 , 4106, O. . , ./- ' .4f twili. ' 1111 =46rf.., (01ifiS ?fatz.ag tit .4; o;..d., -..- 7,1 T. R. I'll 0 I E ))45140011'" 7/#2 INN ,,,,,.... 0.4416....111001.0".11...../....11111.11111M0.1.0. Harta Transilvaniei alcituit la 1566 dewww.dacoromanica.ro la cabinetul de h'drti al bibliotecii Academiei R.S.R.) Ioannes Sambucus (original 11.0.11.01M100Ya

""7 r Mercenari germani asediind o cetate; tab5.r5. de mercenari (desene reproduse dup i Georg Hirth, Kulturgeschichtliches Bilderbucb aus drei Jabrhunderten, vol. II, LeipzigMiinchen, 1883, p. 467-563, fig. 869-875). Lipova (reproducere dup A. Veress, Izabella Kirlyn Plan al orasului i cetktii 15191559, Budapest, 1901, p. 202, fig. 60). r311L ge,k: v. MI! . ,:. ;14, g 44k. ..a --I.-1,-v., i-% L, let . t 'AL , 4: M.' '141 ' .. -7 4 " "E-,..iLakke.6. . . . ; VIL.

www.dacoromanica.ro A

tri4c,T.7 , d A 46t7 a II At 'Y .W _ ."...CP* ,,Jr6f/r.. Vedere a orasului i cet;ii Deva (reproducere dup. A. Veress, Izabella Kirullyn 1519 -1559, Budapest, 1901, p. 217, fig. 66). Vedere a orasului Gherla Budapest, 1901, p. 262, fig. 81). (reproducere dup A. Veress, Izabella Kireilyne 1519-1559, Tr".... ',... .3 '., ... 3, -3-11 , 33 i= 1...., ,-...' . --,,, 11 ne ., . ....o.hr, v .., ,., ', . , ...... -

J. ^ . ' r '.:.4 9141,.., CA,...... 1.... 1 .41. ,j, ar .4 4 .14,..jefirit'4 -.F. *a" i ',Al rrr ..tt , , .1774", 1 ...i.k4 1..1. 44 1 P.' , . 4t, it ',.. ,.-.' i . .. tf ,' -j* C-t:p 4i .T..... . It. -.)" ,,.._..

.' ......04,.. s . . ,. ,. ,I , )9. .......a. .. V. .. 0 . ,5" .. .,.. Os ...: .1, ..:. '. , ..... t 3,,,,r 3. .1. 1,..,;,''----2...", ,,,,.......... .Y:-. --.r.'"!":', --cp4L'_,!. , _ l** ....,....4 -...9," :.,' ,... i ::t4-7V--. tab ...3? .";:e .

www.dacoromanica.ro '. C.----... .. t ---' 4 To'''. ,w ,'e'; A,, r ' r : e " ."...-4.' 41 , 4' . .1 ' , o' ' '4::,-ar ''''".;' ". ' ,' ., :+,. ' t,,,. 41;,.....4,4,41. ' , ' ' . ... .4.1....... .. ' .." ' ' 4.3.rt ' j. . 3* ' '.............. ,,c1;.k...

Meta& de reducere a mercurului (desene reproduse dupi Georgii Argricolae, De re metalica, Basileae, 1556, P. 427 i p. 429). 'A r D cr, tj . 1: VW Y www.dacoromanica.ro

a . 4.. s Casa Haller din Sibiu (sec. XVI); ancadramentul portalului de intrare si al acce sului la scarI (reproducere dup.1 Gh. Sebetyn si V. Sebestyn, Arhitectura Renaiter ii in Transilvania, Bucuresti, 1963, p. 221, pl. 4b si p. 223, pl. 49). www.dacoromanica.ro

Vedere a orasului Tirgu Mures si a bisericii Intsite (reproducere dup A. Veress, l za' bella Kirlyn 1519-1559, Budapest, 1901, p. 459, rig. 143). www.dacoromanica.ro

A N VAR AD I N VM en -"" , St,vi , 9:r s c, , ,74-!. ViaLijE"' 41ft 'pit.-1,.......= -...,...,,,..,,144,--' 4". . r --"' _:, , --I41' -"7"--',;"' . 1. 'Iaa 1,01,7., w l'. . l'h-414.A ti! '11 C Vag rum nrwriir Win& :Emlit-ia.a.r. rrorummrldri. hr rwur;it r;icatuni. D.,

liablniita Trani, Imr.,4ii:on.r.t n. E. Su., !Li!, npfois. , . N.T;;.b. I./L.... eVia ""ca mrrir, g.,!L Vedere a cetitii Oradea la sfirsitul secolului al XVI-lea; gravura de Georg Hoefnagel (cabinetul de stampe al bibliotecii Academiei R.S.R.). www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DESPRE SITUATIA TRANSILVANIEP 1556 18 martie IScrisoare catre arhiepiscopul de Strigoniu2 fi Toma de Nadasd3 palatinull p. 359 Alba (Iulia) este de mult impresurati, tunurile maiestitii regesti de btut ziduri le slut asteptate de la Sibiu din zi In zi. Aci am fost impresurat de vreo trei luni, dar totusi plug In clipa de fat firi a se folosi bombarde5. Acuma mi astept si la ele, deoarece unii instigatori ai factiunii au pus de end si mi. nimiceas ci cu desivirsire. Petrovics6 a pus sti1 Traducerea s-a ficut dup: textul latin r edat In Hurmuzaki, 11/5, p. 359, dura Pr ay, Episto/ae. 2 Nicolaie Olahus. tmparat. 3 Cumnatul lui Stefan Mailat, fost sustinItor al lui loan Zipolya, trecut apoi l a 4 Nu este arItat prea lImurit daca episcopul le weapt el spre a le folosi sau se a,steapt la aducerea lar Impotriva sa dupg cum reiese din context: nunc exspecto Silas quo que; fn alt lac: ultimam horam exspectamus, de comparat Cu: tormenta ... exs pectantur. 5 Absque bombardis. 5 Fost sfetnic a lui loan I. Zipolya. Dup5, moartea acestuia a imprtit puterea cu Martinuzzi cu care se dunanea. A fost unul dintre principalii partizani ai resta urArii lui loan al II-lea Sigismund care era irainentg la scrierea acestei scrisori. 11 www.dacoromanica.ro

pinire potrivit decretului de la Sebesul ssesc pe toat episcopia pentru fiul regel ui Ioan. Af aflu sechestrat singur aci ImpreunI cu unii nobili credinciosi din Un garia, astepfind ceasul cel din urm. Maiestatea sa regeasc m-a trimis in aceast tar nu drept castelan al cettilor episcopiei, ci ca episcop. Dac nu doreste ca eu Impr eura cu nobilii unguri devotati Cu totii 'Aril la unul s fim rpusi de o moarte cru ntl, s m recheme Impreunl cu devotatii mei dintr-o primejdie atit de mare, intruch nu-i voi mai putea aduce nici o slujb de acum incolo. Tara aceasta a prsit cu totu l pe maiestatea voastr, care nu mai are in ea nici o autoritate, nici macar tntrun singur sat ... Dat din castelul nostru Gilu, 15 martie 1556 Episcopul Transilvaniei ail diocez si fr venituri Paul Bornemisza www.dacoromanica.ro

GEORG WERNER (inceput sec. XVI dup2i 1553) * Georg Werner (sau Wernher, Vernherius) pare dupa nume sa fi fost de origine germ ana. El era de fel din Eperjes (azi Presevo), unde exista un numar destul de tns emnat de germani asimilavi Intru toate maghiarilor, ca loan Belsius, de pild. El s-a ridicat de la situayia de director al gimnaziului din Eperjes la cea de comi te (prae f ectus) al comitatului Saros (I. Chr. Engel in Allgemeine Weltgeschich te, 49 (2), p. 69 n.) Nu cunoatem activitatea sa administrativi, dar anumite ecouri ni-1 arati tntr-o lumina. nefa vorabila. In 1542, Petru Perenyi, voievodul Transilvaniei, din 1528, e silit s in tervina pe ltnga Mexis Thurz6, locotenentul lui Ferdinand de Habsburg, In favoar ea locuitorilor din Saros, tmpovarati peste masur de acest functionar. Felul cum e formulat intervenvia: nuperrime quosdam illorum depraedare fecit las oarecare tn doiala asupra naturii procedeelor sale. Este vorba de obiceiuri abuzive, sau de un zel impins foarte departe? Zelul sail se manifest in diferite feluri. In 1542 este in legatura cu burgmaisterul Braovului care 11 informeazi de pregatirile exp ediviei lui Petru Rare contra Transilvaniei, pentru ca el s comunice tirea mai depa rte. Interesul sat' pare sa se fi concentrat mai ales asupra Zips13 www.dacoromanica.ro

ului. 'Nu stim exact in ce moment s-a ocupar de virtutile apelor minerale din ac east regiune la ,c ererea pare-se a baronului Sigismund de Herberstein, figura ve nerabila de erudit i diplomat, insarcinat cu solii ale Habsburgilor la curtea lui Ludovic al II-lea, in Turcia, la regele Poloniei, la regii septentrionali la Mo scova etc. Primind raspunsul lui Werner relativ la apele din Zips, el l-a indemn at sa porneasca la descrierea particularitatilor apelor din Ungaria. Aceasta inv itatie a avut drept urmare compunerea unui opuscul, intitular De admirandis Hung ariae aquis Hypomnemation, de caracter mai mult literar deck stiintific". Este u n fel de excursie prin roata Ungaria cu unele digresiuni privitoare la obiceiuri le turcilor din pasaticul de la Buda, la baia lui Soliman si a lui Mahomed paa la Buda etc., si totodata un amestec de insemnairi (privind unele pro c tehnologice din anumite orase miniere pe baza unor tratri ale metalelor cu dife rite ape) cu o colectie intreaga de ciudatenii ale naturii, i nu numai din domeni ul apelor. 0 bun parte din informatiile sale sint luate din auzite. Altele datoresc mult calla lu i Georgius Agricola De re metallica la care face si trimitere in legitura cu vir tutile apelor in diferite afectiuni. In sfirsit sint si observatii directe, dar acest mic tratat vadeste in general un diletantism neindoios dublat de un fel de naivitate mai putin gteptat'l din partea unui specialist al minelor, consultarc ele mai importante. Nu f tim 'in problemele la ce data' a fost compus acest Hypo mnemation, inchinat lui Sigismund de Herberstein care a murit prin 1564, si nici daca in prietenia literal-I dintre ei a jucat vreun rol insarcinarea primit. de 'Werner, In 1553, de a cerceta minele de la Baia Mare si din restul acelei regiu ni. Se stie ca.' exploatarea uneia dintre acele mine de la Baia Mare era tinutl in arenda' de baronii de Herberstein. Dar aceast situatie atestata in 1583 i valab ill pentni mostenitorul lui Sigismund, Felician de Herberstein, era poate alta d ecir cea de la data (necunoscut. de noi) a elaborarii acelei lucrari, in once caz anterioara anului 1564. La data acelei elaborari G. Werner era socrul lui Sigis mund Torday, cel care it recomandl in 1562 pe loan Belsius pentru slujba de agen t habsburgic in Moldova (vezi versurile adresate de Torday lui Sigismund de Herberstein cu prilejul trichinari i acelui opuscul). Se poate ca acest f apt s fi influentat cariera lui Werner. La inceputul lu i 1552 el este desemnat, desigur ca specialist, pe lingl episcopul Paul Bornemis za, al carui rol trebuia s fie mai mult politic. Am crede a toati descrierea cama rilor de sare vizitate tinpreun cit si redarea situatiei lor din acel moment si m ai inainte i se datoreste lui. Aceeasi observatie se aplica si analizei sistemul ui de exploatare si valorificare a aurului care era in uz in acel moment. Rolul episcopului trebuia s fie mai degrabI acela de a controla raportul intocmit de We rner ca tehnician si de a-i da garantia iscaliturii sale. Observarn c propunerile referitoare la reorganizarea camarilor de sare nu ofereau posibilitati prea mar i de favorizare sau capatuire a unora in dauna altora. Munca se facea in regie s i nu era vorba sa fie date in arend camarile de sare. Dar alta era situatia camar ii aurului. Aci se punea problema optIrii pentni exploatarea In regie sau pentru arendarea clmarl 0 urmarire mai atenti scoate in evident inclin area comisarilor pentru solutia a doua, in ce priveste Camara de la Sibiu. lar pretul propus pentni o asemenea a rena' este mult mai redus ca cel plitit anterior de ultimul arendas. Cum cel ce voia sa obtin arenda acestei camari era vestitul Petni Haller, care imprumuta cu bani i pe coman14 www.dacoromanica.ro

dantul imperial, generalul Castaldo, pentru plata trupelor, s-ar putea ca insusi acesta s I fi orientat concluziile comisarilor in sensul voit. Fapt este ca toa te socotelile pentru stabilirea cuantumului arenzii par foarte partinitoare. Dar nu putem crede ca ele ar fi putut fi potrivite intr-un anumit sens de catre unu l dintre comisan, de exemplu Werner, WI stiinta celuilalt, episcopul Paul Bornem isza. Este mai probabil cl Haller era sustinut de C,astaldo si a acesta recomanda numirea unui singur administrator al venituri lor regesti, care sa poata, la nevoie, incheia imprumuturi necesare pentru administr atia ;aril. In schimb, atunci dud este vorba de camarasul de Baia Mare, Petru Li teratul", limas in functie de la Martinuzzi, dupa o eclipsa trecatoare, in duda paradei sale de zel spectaculos la aflarea mortii monahului", apare o inconsecventa flagranta. Caci in capitolul din raport intitulat Despre Baia Mare este infatisat in i ens poziti v aqiunea arbitrara a acestuia, insistindu-se asupra rezultatului Au politic fav orabil Habsburgilor (Hurmuzaki, 11/4, p. 742). Se arata amanuntit cantitatea de metal predata de el generalului Castaldo si se insinueazI ca arestarea lui din o rdinul generalului a fost facuti pe simple banuieli si ptri, ca de pilda cea a d istrugerii minstirii franciscanilor. Petru Literatul obtinind o scrisoare a regelui catre general ca sa-1 pastreze in slujba daca ar fi potrivit pentru aceasta", urmau s se pronunte acum si comisarii. Dar totul depindea daca va socot i dl. general a trebuie si-1 ase ft.; fi lucru r I u", invocind in slujba, ce ea ce giseau comisarii cl nu ar sprijin si niste insemnri sau relatari In limba germana asupra situayiei de la Baia Mare. Totusi, incheierea acelorasi comisan i (ibidem , pp. 755-756) se ciocneste cu parerea exprimat de ei mai inainte si pare redactat anume pentru a urzi bnuieli impotriva camarasului. La drept vorbind, ea pare de-a dreptul dicta t. I se recunoaste lui Petru Literatul oarecare pricepere, dar se adaug indata ca a fost pus in slujb de monah si CI are mine proprii adiacente celor regesti din c are strtnge mai mul4 aur dech tog ceilalfi exploatatori de mine (!1) si el are p rea multa putere nu numai din punct de vedere profesional, dar chiar si politic. In alte locuri ale raportului comisarilor se staruie asupra situaviei din acel oras, unde animuzitatile dintre orsenii unguri si germani erau aratate ca de-a dr eptul alarmante. Asadar se recomanda trimiterea grabnic. la Baia Mare a unor refo rmatori ai camarii si inspectori ai minelor, si pin atunci trimiterea unui contro lor bun li credincios (care s-I supravegheze pe camarasul flu vazut de Castaldo). Ramine tusk' nerezolvata problema majora. Trebuiau bani pentni exploatare. Comi sarii cereau struitor A se trimita fonduri macar iniviale, fail de care nu putea fi reluata exploatarea minei regesti. Constatam, de fapt, din punctul de vedere al situatiei banesti, aceeasi criza de bani si la Sibiu, si la Baia Mare. In ami ndou aceste locuri camarasii ofereau O. dea ei cu imprumut sumele necesare, urmin d s si le retraga din aurul produs. Dar, In timp ce aceasta solutie e acceptatI '

in conditii foarte bune pentru Petru Haller, ea cade de la sine prin atitudinea adoptata fava de Pe tru Literatul. Incheierea comisarilor privind situatia de la Baia Mare se afl chiar l a sfirsitul raportului lor despre boga;iile miniere din Transilvania si di impre sia ca reprezinta o abdicare de la punctul de vedere expriznat initial de comisa d. In anul urmator (1553, 16 iulie), G. Werner e trimis impreuni cu alti doi con silieri regali: Toma Francisc si Sigismund Torday (ginerele actual sau viitor al lui Werner) pentru a indeplini rolul 15 www.dacoromanica.ro

schivat in raportul din 1551. Nu cunoastem darea de seamO: asupra acestei inspec 0i, dar din instrucOunile primite (Hurmuzaki, 11/5, p. 85) se vede cl Petru Lite ratul continua s fie rOu incondeiat. La sfirsitul anului '11 gOsim iar pe Werner impreunO cu Toma Francisc in comisia superioarg a veniturilor Transilvaniei cu rol de membri consultativi pe lingi t riumviratul format de Paul Bornemisza, episcopul Transilvaniei, si de Francisc K endy si Stefan D6bo, voievozii Transilvaniei, cu participarea lui Ladislau Vass, administratorul suprem al veniturilor regesti in Transilvania. Activitatea ulte rioarl a lui Werner nu o mai cunogtem si nici alte amlnunte biografice. De la Georg Werner a rImas in manuscris opusculul amintit mai sus, publicat mai trati la Colonia (Kln) in 1595, apoi cuprins de Bongars in colectia de izvoare al e Ungariei apOrut. la Frankfurt in 1600 (Rerum hungaricarum Scriptores varii hist orici geographici) i reeditat cu unele adugiri de Schwandtner in Scriptores rerum H ungaricarum (1757). www.dacoromanica.ro

RAPORT' DIN LUNILE MARTIEAPRILIE 1552 DESPRE VENITURILE REGESTI DIN TRANSILVANIA 2 1552 p. 711 Despre eimarile de sare In Transilvania au fost cinci cmri regale ale ocnel or de sare pe ling tot adtea orase, ale cror nume sint acestea: Turda3 Dej4 cruia i s-a adugat Ocna Dejului5, Cojocna6, Sic7 si Ocna 1 Traducerea s-a facut dui:4 textul latin reprodus in Hurmuzaki, 114, pp. 711-75 6 care 1-au aflat la Cluj. Pe Andrei Bithory si Toma Nidasdy nu i-au mai gsit in Tr ansilvania. Generalul a hotleit ca ei s.' mearg in toate locurile in care exist sur se de venituri care se percep, s. constate situavia prezent si s se informeze de la persoanele competente despre cea din trecut. Asadar, comisarii impreun cu acel c omandant care avea a se tntoara la Sibiu s-au abItut la Turda la amara principar i a aril inceptndu-si cercetarea acolo, de unde au trecut la celelalte amiri de sare si dup inspectarea lor s-au dus la Sibiu la acelasi domn general spre a trat a celelalte chestiuni impreun cu consiliul au. 3 Thorda. 4 Deis. 5 Deis-Akna. 5 Kolos. 7 Szek. fi 115, PP. 1-52 Comisarii s-au infitisat mai intti comandantului regesc, genera lului Castaldo, pe 17 www.dacoromanica.ro

Sibiului8. Germanii numesc Turda Thomburg i Ocna Sibiului Saltzburg. Celelalte a u acelasi nume in amindoug limbile8. Orasul Sic, dupg ce s-au astupat ocnele, a fost druit sau zglogit de regele loan, un an sau doi inainte de a muri", lui Franc isc Kendy12, nobilul cel mai de seamg din toatg Transilvania, care 'II posed i a cuma. Mai rgmin asadas patru cgmgri pe care comisarii regesti le-au gsit in stare a in care sint descrise mai jos. Cmara de la Turda In orasul Turda, la o depgrtare de 2 mile de cetatea Clujului care e prima ce se aflg In calea celor ce intrg in Transilvania venind din Ungaria pe drumul Oradi ei este princip aibg resedinta, in casa regeascg ce se numeste Casa Cgmgrii, com itele acestei cgmgri si care era in fruntea si a celorlalte cgmgri de sare. p. 712 Aceastg Casg a amgrii are o curte incgpgtoare, dar pustie, iar Casa nu mai are a cuma decit zidurile i acoperisul ca una care de multi ani incoace a fost lipsitg de un stgpin mai statornic13. Uci acei care au fost cgmgrasi ai sgrii nu au avu t nici o grijg de clgdiri, i in vremea din urmg fratele George" nu a tinut aci i n loc de cgmgras decit doar un singur tingr diac de socoteli15, care la moartea aceluia s-a refugiat la Oradea si se zice cg ar fi muirit acolo. In timpul acest ei cercetgri aceastg cmarg era administrat, din porunca domnului General'8, de cgt re nobilul George Hanvay din comitatul Gmr, care mai inainte, sub monahi7 si mai a poi sub doamna reging Isabella, a fost in fruntea Cgmgrii din Ocna Sibiului cam zece ani; cu acesta nu s-a fcut tnc nici o invoialg cu privire la situatia sau lea fa sa. Din partea de rgsgrit a orasului se intinde un deal nu prea inalt acoperi t de vii. Mai sus de acesta, pe o cimpie inclinatg sint doug ocne de sare, 8 Viz-Akna. Adic . german maghiar. 10 Zipolya. 11 A murit in anul 1540. 12 A fost i voievod al Transilvaniei. In 1534 a luat parte la uciderea lui Gritt i. In 1558 e executat la Alba Iulia din pomnca Isabellei Zipolya pentru uneltiri impotriva. coroanei. 13 Certo. Martinuzzi care ca tezaurar avea in grija sa toate clmrile Scribam rationistam (contaba). 1 Castaldo. 17 G. Martinuzzi. i ocnele. 18 www.dacoromanica.ro

aproape lipite <una de alta>, una numia cea veche, sau cea mare, cealalta cea mi ca sau noua. Cea mare este adinca de saptezeci i cinci de coti sau brave si lat de treizeci i unul i jumatate de -asemenea brave acolo unde are o lavime regulat i circulara, dar intr-o parte are numai opt brate i jumatate lavime i partea ceala lta a ramas nesapat, intr-alt loc e de sase, i in altul de opt brave adincime i t reizeci i trei lime, ceea ce se crede ca s-a intimplat din nepasarea slujbasilor2 si din lipsa de grija taieto rilor, spre marea paguba a camarii i chiar a ocnei acesteia, care dacl ar fi fos t spat n aceeasi lavime de jur imprejur nu ar fi ajuns Inca la aceasta adincime i s-ar fi putut cruva prin aceasta nu puvine cheltuieli oboseli. Ba, chiar dinco lo de acea parte ramasa nesapata, a ramas nesapat un cerc intreg de doua brave l avime, i taietorii spun ca aceasta s-a facut din cauza ocnelor parasite, vecine cu acea parte <si acum> pline de apa, pentni ca sa nu patrunda acolo apele acest ea; iar ocna cea mic' e adinca de douNzeci i cinci de brave si jumatate, lata de cincisprezece brave. In amindoua sarea se afla la o departare de suprafata pamin tului de cincisprezece brave. Sarea insasi este buna si tare, avind totusi pe al ocuri i cev.a amescealalta. tec de pamint, care dupa tliere obisnuieste sa fie pusa de o parte de In apropierea ocnelor, care sint la o departare de oras cit latimea a sau patru iugare21, este o casO' mica in care locuiesc magulatorii22, in si distribuitorul seului24 pe care II folosesc taietorii de sare25 e lor. sarea trei chepelisti in opaivel

Magulatorii sint cei ce numara bolovanii de sare i dintre acestia aci au fost do i, adica de fiecare ocna unul: Cristofor diacul de Thur i loan diacuI de Lipova2 6 care sint slujbasii27 zisului George Hanvay. Chepelistii sint cei ce ingrijesc i mina caii care scot sarea din ocne. Au fost opt cai i trei chepelisti si pe l inga acestia mai este calul al noualea28 de care se folosesc magulatorii pentru a cherna pe taietori daai cumva nu ar veni la lucru. ni. Sint acolo patru soproa ne in care se depun bolovanii de sare, din care Orgias seu ulnas brachiales cm 1,8 m). 19 lustam et circularem. 29 0 fficialium. lugerum. 22 Magulatores (m'Aglai). 24 Saevi. 25 Salicidae. 24 Lippa. Mai este acolo un grajd pentru acesti cai care s'int tinuti pe cheltuiala &Oma(O rgia = m.surI de lungime de 6 picioare 7z-22 Kepelistae numiti de Dernschwam Geppel-treiber trile romiine, vol. I, p. 289). Aveau in grij. caii de la virtej. (vezi Caatori strdini despre " Servitores. " In text novus equus corect: nonus. 19 www.dacoromanica.ro

dou sint inchise cu gard, dar nu stilt bine acoperite cu paie, pe 11110 unul e adu gat un grajd in care se in caii chepelistilor. Celelalte dou sint numai acoperite fr nici o ingrdirur. Iar mai jos de ocne in partea din fata muntelui este asezat fierria fierarului29 care obisnuieste s. ascut dreag fiarele trebuitoare pentru tIierea &Aril. i s. p. 713 Dintre tietori unii sint tocmiti cu chirie30 numiti obisnuit31 Pozthoos32 II pent ru c sint tocmiti in fiecare an pe postav i stilt datori s munceasa, altii sint numiti venetici sau strini33 arora le este ingduit s munceasa atit cit vor. Iar tie torii cu chirie se tocmesc o data pe an in jurul srbtorii loan Boteztoru134 pe noul coti de postav, fie a ar fi de cel numit obisnuit Trautner, fie Rovidlurnberger, adici <postav> mai slab de Niirnberg, totodat li se mai d si un vas de vin, si un florin35 pentru prinz36. Si li se d, attt aietorilor cu chirie cit i celor strini" sau dinafar pentru munca lor la tierea a o sut de bolovani de sare, douzeci de denari, jar celor cu chirie l i se mai dau de fiecare sut de bolovani, patru bolovani, iar celor dinafar opt bol ovani37 de cei care se numesc Szakfo, si pe deasupra de fiecare mie li se dau lor o sut <de bolovani de sare>. Iar acestia, atit cei cu chirie cit i cei dinafar, d e fiecare s vani mai adaug pe deasupra38 opt bolovani, si <inal> alfi zece drept Vessmass39: adia in locul acelor bolovani care se sparg sau nu au volumul cerut4 0, i arsi ind. opt <bucfi> care obisnuiesc s. fie adugate la fiecare sut pentru cumpi titori41. Cei care taie numrul cuvenit de bolovani despre care unii spun a ar fi de o sutl de bolovani, iar pe siptmin alfii doar de cincizeci i 1ucreaz5. simbta pr itnesc fiecare din ei in acea zi un denar pentru baie. Ei spun a li se mai cuvin e pe deasupra in fiecare simht unul sau doi saci42 de mruntis43, adia de bucti de sa re 29 Officina fabri. 39 Conductitii Explicaviile ce urmeazi nu se deosebesc mult d e cele din raportul lui Dernschwam din 1528 (vezi Calatori , I, p. 273 i urm.). 32 Adicl postvari", numiti mai departe pe latinete pannuari'. 91 33 35 38 Vulgo (adick' in vorbirea curent). Advenae sive peregrini. = 24 iunie. Florenus. 37 38 Adia ail a primi plati pentru ele. Un fel de compensare la rebut. 49 lustam quantitatem. 99 41 Pro jentaculo. Precizare care nu apare in raportul din 1528. mai adaug5.' 10+8 total 118. Repetivia din text este explicativi. Bulgas. Exprimarea putind da Ioc la dou interpretri, lmurini a la 100 de buc4i se 43 Darabonum.

20 www.dacoromanica.ro

frimat, si in fiecare zi de duminic o cinste i un ajutor44, dup cum .crnsirasul i va fi vzut c au lucrat mai mult sau mai ptnin in timpul sptsminii Pe ling acestea li se d un al doilea vas de vin la Crciun si de cite i c. le-au meritat; i acum se observ acest obicei. .ori e numit un nou cmras al crnsrii. Chepelistii primesc fiecare din ei doisprezece florini pe an, sau bolovani de sa re de aceeasi valoare, un cojoc de blan de owe si o cerg45 apoi provizii de mincare din casa cmrii. Distribuitorul de sare de asemenea doisprezece florini, un cojoc si o cerg, prec um i provizii. Iar fierarul primeste in fiecare sptIminl cincizeci de denari i si msi un cojoc. bt pentru baie un denar. Pe ling acestea pe an nou.46 coti de postav Magulatorii sint fiecare cu saizeci de florini pe an, fie in sare sau in bani, i li se di' la amindoi47 intretinerea de la cmar. Miliaristii48, care in Maramures se numesc Kerekistae, slut patru, a cror munc este sil incarce inuntrul ocnelor sac ii sau burdufele cu care se scoate mruntisul49, adie buc%ile mrunte de sare, sau chi ar bolovanii de sare, i s.-i descarce afar, i s care in soproane sarea scoas din ocn. acestora li se dau fiecruia pe an nou coti de postav si pe fiecare zi de lucru ze ce d.enari si un bolovan de sare i simbt pentru bale un denar. Mai este pe ling ac estia i cel care se numeste judele sau pzitorul Vaclului50, care are ca insrcinare s ja seama la cei ce trec cu sare, i s cerceteze cit same are fiecare i de unde i s vegheze s nu se taie sare preajma Ocna Muresului5' care este o posesiune a episc opiei de Alba, la dou mile deprtare de Turda, unde sarea se inalt deasupra minrului pe malul Muresului. Mai primesc plat: diacul de socoteli52 al Casei Cmrii, optsprezece florini II cel cu pltile53 doisprezece florini, buctarul, de asemenea , grp. 714 dinarul si el, dup cum se poate face tocmeala cu el, iar intretinerea li di in aceeasi cas. se Aci se vind cite o sut de bolovani de sare mai dindu-se pe deasupra, dup cum s-a s pus, Ind opt bolovani de sare pe cinci florini la 44 Aliqua bibalia et subsidia. Lodix. 45 48 47 In text gresit novum (novem). Victus et utrique datur a Camera. La fiecare ca'mari erau doi magulatori. 48 49

Milliaristae. Milliatura. 50 Ludex seu custos Vadi. 51 Prope possesionem Ujvar. 58 Rationista (contabilul). 53 Dispensator (distribuitorul privilor). 21 www.dacoromanica.ro

atit cu carele cit i cu luntrele, dar foarte rar cu carele. De fiecare car se pl atesc la ocne patru denari, care revin magulatorilor, i jumatate din plata taierii55, zece denari, care revin camrii. ocne54. Acest pret al bolovanilor, 1-a statornicit cel dintli monahul, sporinct volumul lor, dupa cum se va spune mai jos. Cci se exporta si in alte locuri, Luntrele se fac acolo aproape de oras pe riul Aries, si ele sint duse goale pe a cest rtu pina in riul Mures <anume> pina la satul Decea56 care e la dota' mile d epartare de Turda, si acolo sint incarcate cu sare. Aceasta se cara pn n acest l oc cu carde, caci riul Aries este prea mic pentru a putea rabda o luntre incarca ta cum se cuvine. Iar pentru cratura se plateste de caruta, pentru fiecare suta d e bolovani de sare de la ocne pira la acest loc, douazeci i cinci de denari57, d ar acum nu exista de loc luntre gata si nici nu vor putea fi gtite usor n anul ac esta, caci lipsesc scindurile care trebuiau sa fi fost pregatite n acest scop in ca de anul trecut. Cei care construiesc luntrele i le duc impreuna cu sarea se n umesc celeristi58. Ei sint datori s duca pentru o plata anumiti sarea regeasca l a Lipova52, la Cenad si daca n-ar fi primejdie chiar pina la Seghedin unde a fost locul principal de depozitare. Iar intre ei obisnuiau s'a pazeascl rinduiala aceasta. Au doi decani pe care camarasul obisnuia s-i cheme61 atunci cind avea de gind s trimita sarea cu luntrele. Odinioara cind se taiau n ocne bucati m ai mici de sare care sint numite de luntre"62 i obisnuit: Magla-Soon despre care vom vorbi mai mult ceva mai apoi fiecare terminus"65 se platea celer istilor pina la Seghedin patruzeci sau Hayo-Soo64 i Luntrele le dadeau66 celeristii, i pentru pregatirea lor li se avansau67 bani de florini. Iar un terminus" consta din zece mii <de bolovani> de sare. de catre camaras pe seama acelei plati, iar luntrele ramineau ale camarii in 54 In 1528 pretul pentru sarea mare de arut era de 3 florini. (lbidem, p. de doi " Cisurae. 55 Deche (la nord de Aiud). 57 Vezi la Dernschwam pretil! din 1528 de 8 florini pentru transportul a zece mii de bolovani de sare pe aceeasi distanti . 5 Celeristae. 55 Lippam. Chanadinum. 280). 51 Requirere (in sensul unei mobilizri obligatorii). 2 Navales. 5 Corect: traglya-s6 (sare de magl). 5 Corect: haj6-56 (sare de luntre). es In raportul din 1528 gsim forma turnen. " Praebuerunt (adic le-au furnizat). 67 Subministratae (este vorba de darea unui avans asupra pl;ii). 22 www.dacoromanica.ro

locul de depozitare a srii68. Dac se Intimpla sI se impotmoleasa luntrea in vreun loc oaresicare timp de trei zile, cheltuiala era a celeristului. Daca rIminea ma i multi' vreme <impotmoliti> cheltuiala rminea pe seama cmrii. Iar cu privire la sarea de crutl", care e mai mare cleat cea de luntre", spun cel eristii el pe dud tineau <bancherii> Fugger69 cmrile s-a fcut cu ei, prin mijlocire a domnului Nicelae Gerendy episcopul de Alba <si> tezaurar <al Ungariei>, invoia la aceasta, ca la fiecare mie de <bolovani> de sare, cu adaosul pe deasupra a in c opt <bolovani>. de .sare de fiecare sut s li se plIteasel Oda'. la Seghedin doulz eci i unu de florini. Si duceau intr-o luntre <cite> sapte mii de asemenea <bolo vani> de sare i <chiar> pin la opt si noul mii. and celeristii voiau s scoat sarea pe seama lor, li se &lea sarea pe datorie", adug indu-se la fiecare sut opt bolovani de sare, pentru care ei plteau, peste pretul o bisnuit de fiecare sut, jumitate din tiere, adic zece denari: apoi la sarea astfel sporit i socotit impreunl ca un intregn, spun ei c s-au mai adugat iarsi de fiecare s ut alti opt bolovani, iar dup <cum spun> altii, saisprezece. Si astfel celeritii, pentru fiecare sut <de bolovani> de sare plteau intreaga tEere pentru toate adaosu rile, adicI douzeci i cinci de denari. Celeristilor li se ddea pe datorie sarea la ; ocne, i ei mnii II se ingrijeau s si-o transporte pe cheltuiala lor la Decea, u nde sint magaziik sau depozitele de sare, si acolo o incrcau pe luntre, care insl erau pornite in numele cmrii; slujbasii cmrii puneau s fie crat sarea in acel loc de re crusii din Turda, pltindu-se pentru transport de fiecare sut <de bolovani> douzeci i cinci de denari. Cel care porneste prima luntre are impreun Cu oamenii" ti, oarecare intiletate" la plat din partea cmrii. Mai se fac i alte felurite plti la ocne tietorilor de cite or i ei lucreazi ceva ce nu intr In munca <lor> de tiere <a srii>, cum ar fi lucrul la refacerea sc'rilor prin care se coboar in ocne, la asezarea de noi funii, la repa rarea stilpilor de lemn74 cu care " Pentru profiturile rezultind in favoarea comitelui cmrii din locul respectiv (ve zi Dernschwam in avantajoas. P. 715 Pentni acest moment vezi ibidem pretul existent de 34 de florini de fiecare ,,tu men" sau terminus la intocmirea raportului, 6 sugestii pentni o nou tocmeal mai " In credentiam. Famulis. I, p. 272). Additis in unam summam. Praerogativam... solutionis. Lignorum. 23 www.dacoromanica.ro

stnt proptite laturile76 ocnei si altele mai jos. fel, desprela care <va fi vorba> Orasul Turda este destul de popular si de mare, dei orsenii se pling c a deczut foa rte mult sub monah din cauza marilor apsri si stoarceri, au limas <ins> in el chiar in anii din urm 750 de porti supuse impozitului76, si pe deasupra mai stnt dator i toti locuitorii s faca munci cmrii: unii &hit tietori, altii celeristi, altii avin d cai si crute stnt datori s fac slujb arind sarea de la Decea, dar fat de mrimea aces tui oras, numrul taletorilor este mai mic dectt s-ar cuveni, aci pentru amindous o cnele, acuma nu au fost mai multi tietori cu chirie dectt donzeci si patru de <tiet ori> slbnogi77 care nu au putut face munca <cerut>, iar <tietori> dinafar78 stnt sapt e. In ziva controluluin, tare a fost la 3 mai, au muncit in ocna mica nousprezece .tietori, care n-au tEat tn ziva aceea mai mult de patru sute de bolovani. In oc na mare au fost opt < tietori > mic al tietorilor e aruncat < de orseni > pe seama monahului si a slujbasilor si, care s-au purtat ru cu ei, si cind au mrit cantitatea de sare nu ai dror bolovani de sare nu s-au scos din ocn in ziva aceea. NumruI au sporit pretul, nici nu le-au pltit ce li se cuvenea pe dreptate. De orasul Tur da sine satul numit Egyhazfalvan care apartinea capitolului de Arad, dar se folo seste de aceleasi legi si privilegii ca si cei din Turda, si este indatorat in a celasi chip la slujba pentru cmar. Cmara are hotrite. Canzara din Cojocna finete de pe care poate aduna o cantitate mare de fin. Orsenii s'ira obligati s-1 coseasc, sa-1 adune in stoguri s s-1 carel in schimbul unei 0'4* In Cojocna este o cmar de sare avind o singur ocn asezat pe un povIrnis de deal nu de parte de oras. Orasul tnsusi arat acum mai mult a sat din cauza apslrilor si pustii rilor ce spun locuitorii a au fost fIcute de monah in vremea construirii cettii Gherlan si apoi de personalul acestei cetti, aci ina sub regele loan au fost asezate acolo dri pe saizeci trei de porti iar acum s-au asezat dri pe douzeci si dou <de porvi>. 76 Partes. si 76 Este vorba de impozitul pe porvi ainuind inci din secolul al XIV-lea. 77 Infirmi. 78 Advenae. 79 Revisionis. 80 Inglobat cu timpul in oraul Turda. (azi unul din cartierele orwlui). 81 Metere, coacervare et importare. Bornemisza, p. 10. 82 Ujvar (=Zsamos Ujvar). In privinta aceasta vezi mai sus declaravia episcopulu i 24 www.dacoromanica.ro

Aceast ocn are sare tare si consistentl, de o culoare aproape cenusie, ceea ce ind ic mai mult amestec de pmint. Se spune totusi ea' turcii cump'r mai bucurosi aceast s are decit cea de Turda, care e mai curat declar c e mai srat. Sarea din aceast ocnI e la o deprtare de suprafata pmintului de trei brave i <ocna> toat este adind de patr uzeci si opt de brate i lat de douzeci i trei i jumtate acolo unde are ltimea cea ma i mare. Cci este mai putin lat intr-o parte din cauza // inegale; iar eietorii spun cs aceasta s-a intimplat din cquza refuzului rscumprrii83 srii angulare84, care spun ei c se rIscumpra mai inainte In oras se afl casa regeasc, in care ti are resedinta vicecmrasul, si care desigur e destul de bun de locuit dar nu mai are nici un fel de alte cl.diri. Sint livezi p e care se poate face mult fin. Vicecmras este Francisc Zilahy, provizorul abatiei de Cluj-Mnstur, i acum din porunca domnului genera186 i castelan87 al cettii Almasu 88, care a condus trei ani acea cmarl i nainte de moartea monahului. Are ca salar iu pentru aceast slujb o sut de florini pe an si in afar de aceasta intretinerea pen tru el si servitorii si, precum i nutret pentru cai. Cu the doi denari bucata. Ei o numesc Fen-Szakasztas85. Are la Casa Cmrii un diac de socoteli89. Matei diacul99 din Dej, cruia i se dau opt sprezece florini pe an si acesta poart de grija gospodriei a plAilor. Cci viceemrasul insusi obisnuieste rar s vin in acest loc cruia i se dau pe an saizeci de florini i hran. si sau s rmin acolo, are un chelar cruia i se dau pe an sase florini un buctar cruia i se da tot atita. Magulator la ocn este Clemens diacul, Chepelist este unul, cai slut patru; <chepelistul> are pe an doisprezece florini , nou coti de postav de acela din care se da t.ietorilor, un cojoc, o cerg, precum i hran. In acelasi fel este tntretinut si un fierar. placitum91 i se intreline <singur>. Milliaristi slut patru i li se Distribuitorul seului sau al luminrilor <de seu> este tinut // ad beneplIteste fi ecruia dintre ei ase denari pe P. 716 zi, dud muncesc, i simbta opt. birea peretilor laterali i neavind forma reglementarl cerut. " Mai rup una", In l imba maghiar5.. Castaldo. 89 In text: castelani, desigur: Castellanus. " Salium angularium. Este vorba desigur de bolovanii de sare rezultind din sco" Negatam redemptionem. Almes= Almaul mare la nord-vest de reginei Isabella in anul 1551. Rationistam. Cluj, predat imperialilor la plecarea 91 Adiea" fir vreo stabilitate in aceasti situavie Maxi la bunul plac al clmarii. 25

" Literatum. www.dacoromanica.ro

Tietorii cu chirie sau pannuari"92 au fost" in acest an, dar se patru au murit. Tiietori dinafari slut dud mai multi, cind mai putini, cici acestia nu sint obli gati s munceasci. Acum au fost treizeci -doi. Iar tiietorii se tocmesc in acelas i fel ca in Turda, la sirbitoarea Sfinzice c tului Ioan Botezkoru194 sau a Sfintilor apostoli Petru i Pave196 prin dis-tribui re96 de postav. Dad nu este postav, slut plti%i, dupi cum se spune, cu doi flori ni, in loc de postav; li se di pe timpul acela un bou la srbitoarea Sfintului Eme ric97, i iarki un vas de vin, i nci un vas de cite ori e numit Mai spun tiietorii c li se cuvine pe ling aceasta in fiecare duminici ceva cinst iri" i ajutoare98, i nici nu figiduiesc slujbasii c acestea se un nou cimras. clideau obisnuit, dar ci acest lucru era lisat la aprecierea cmrasului dup sirguint a lor la tiierea. sirii. Se spune c trebuie totusi si se dea un ajutor oareca.re in hrani. mai ales tiietorilor dinafari ca si fie atrasi la munc, dar c acest lucru este mai pigubitor99 dud taie fri plati mult mai multi sare in locul recompenseil, dupi pretuirea cmraului, i tietorii pannuari" denari101 pentru o suti < de bolovani > de sare care nu sint cu mult mai mici decit bolovanii de la Turda. fac acelasi lucru pentru a compensa cinstea" ce li se cuvine. $i se plteste atit tiietorilor cu chirie, clt i celar dinafar saisprezece Ei102 mai adaugi pe deasupra de fiecare suti < de bolovani > saisprelocul sporir iiI3 // obisnuite, i P. 717 refuzi < bolovanii de > sare care nu au mirimeal" cuveniti, sau sint amestecati cu pmtnt105. Si afari' de aceasta. tietorii pannuari" taie, pentru ei, de fiecare suti de bolovani cite opt; iar tietorii dinafari the saisprezece, pe care i rid ic slobod i i vind pe citi < bani > pot. Totusi ei se vor socoti multumiti dac vo r fi plititi cu doi denari de Cimari. Dar aceasti 92 De la pannus (postav) pentru c 93 Lipswe cifra. 91 24 iunie. 5 zece, in drept Vessmass, i totodat ei primeau postav la tocmeali. " Magis incommodum. S-ar prea c aci e vorba de o tendinvi oarecum general de a tra nsforma diferitele gratificari n sare, procedeu putind fi avantajos i personalulu i de conducere care avea mn liber in aprecierea i rspltirea muncii. 100 Pretii loco.

96 Adsignationem. 97 5 noiembrie. 98 Bibalia et subsidia. 29 iunie. 191 In loc de 20 de denari ca la Turda. 192 Conducerea 193 Superadditionis care era de la 10+8 la Turda. 104 Quantitatem. Adic dimensiun ile bolovanului tip, considerabil mrit sub regimul ,,monahului". 193 Terrestras. 26 www.dacoromanica.ro

sporire este de curind introdus dup mrirea bolovanului de sare de catre monah, cci m ai Inainte se ddeau numai patru < bolovani > tietorilor pannuari" si opt celor din afar. Li se dau celor dinafar ca i la Turda, de fiecare mie de bolovani de sare ci te o sut de bolovani, pe care taie ei mnii fr < vreo plat >. Simbt li se dau, fiecrora din cei care lucreaz, doi denari pentru baie, i aietorii au un jude cruia i se dau pe Sarea acestei ocne e transportat in parte cu carele, in parte chid lipseste sarea la Turda chiar cu luntrele. Fiecare sut de bolovani se vinde celor ce transport s area cu carele pe patru florini, mai adugindu-se 'Inca patru bolovani de sare an trei florini. iar celeristilor sau luntrasilor pe cinci florini, adugindu-se opt bolovani de sare, cum s-ar zice drept plat a transportului pin la T urda, cci de fiecare sut de bolovani de sare <dusi> pin la Turda se plteste douzeci i cinci de denari. Se plteste de ctre cumprtori la o sued' de bolovani de sare jumtate din tiere cu opt denari. Orau1 insusi are in cuprinsul hotarelor sale un sat num it Caral6 pe care monahul, lutndu-1 de la ei, dat mritului Ladislau Mikolal7, si pe care srmanii de ei cer sa le fie ihapoiat. lemn pentru cldiri i alte nevoi, si se roag s le fie inapoiat i aceasta. Se mai piin g, pe ling acestea, c au un vecin dusmnos in Paul Bankos Mnstur a crei proprietate era, a druit-o aceluiasi Paul. Camara din Dej fi Ocna Dejtdui Un oarecare nobil Nicolae Onbozy le-a rpit pdurea din care luau din localitatea Apahida pe care, rupind-o monahul de la abatia de ClujCmara de sare din Dej se poate mindri cu dreptate c este cea dintli dintre toate cmr ile Transilvaniei. aci orasul insusi este destul de mare prin sine insusi si Cas a Cmrii intrece cu mult casele celorlalte crnri, atit prin cldiri, reficute de monah, ctt mai ales prin asezare, intrucit este pe malul riului Somes, unde obisnuiesc s se opreasc luntrele ce se incarc cu sare i pornesc pe Tisa pin la Solnoc si mai departe. Si nici nu este 106 Olah-Kara, n apropierea Clujului. alt sare mai curat in toat Ungaria cleat cea de la Dej. Casa Cmrii 107 Ladislaus Mikola de Zamosfalva. In august 1542 este vicevoievtd al Transilva niei j vicecomite al secuilor (vezi Hurmuzaki, 11/4, p. 319 i XV, p. 419). Pentru rolul su la inlocuirea lui Mircea Ciobanul cu Radu Paisie (vezi Veress, Documen te privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi Tarli Romnesti, I, pp. 129-130 t rimiterea la Mar tin Fum e, Histoire gnrale des troubles de Hongrie : fort vaillan t homme pour combattre, encore que bien souvent il s'enivre suivant la coutume de ces na tions). 108 Vezi V eres s, op. cit., I, 76, 85-86, vezi i vol. de fati p. 10 decl aratia episcopului Bornemisza. 27 www.dacoromanica.ro

are o curte destul de incpItoare. In ea obisnuieste s fie adus sarea din ocne i sl fie depozitat in dou soproanelo, acuma prost acoperite, de unde este scoas pin la luntre de pe un podevuo. p. 718 Are dou ocne, una in cuprinsul teritoriului orasului, pe care o numesc obisnuit C seraknam, cealalt in vecintate i chiar in hotar cu localitatea sau tirgul numit Oc na, sau Ocna Dejului"2, care de asemenea este o posesiune regeasc, smuls' desigur de la oras dar indatorat la slujba cmrii in acelasi fel, ca i orasul. Cserakna e la o deprtare de oras de lungimea a patru iugre, pe povirnisul unui deal, si la o de prtare aproape deopotriv13 se afl Ocna Dejului sub acelasi povirnis. In Cserakna sa rea e la o adincime de suprafava prnintului de II nouisprezece brave. Adincimea e i cu totul e de cincizeci dou de brave. Pentru aceast adincime nu are o lvime indes tultoare"4 din cauza lipsei de prevedere si a sprii neregulate, cci acolo unde este mai latl are nousprezece bra.ve i jumtate. A rmas netiat o parte adinc de zece brate i lat de cinci, si pe ling aceasta, mai stilt alte multe nepotriviri i cusururi in rotunjimea cercului. lar Ocna Dejului sarea e la o adincime de suprafga ramintul ui de unsprezece brave, admcimea cu totul e de treizeci i sase de brave, lkimea de douzeci trei de brave, de aci se poate usor invelege cit e de ru spat cealalt, dar aci este o nepotrivire ce ar fi greu de indreptat. Cci au inceput neasc ape dintr -o parte din fundul <ocnei> i ele nu pot fi abtute din cauza nc1inrii locului. Asa dar ar trebui pornit o alt ocn pentru care Si pentru ca s nu fie stingherit acum tierea srii de apele ce se revarsn5. fundul ocnei, s'A se poat urma mai departe cu tierea. spun tietorii c s-ar putea usor gsi un lac bun si potrivit in apropiere. s-a hotrit s se sape locul de la mijlocul fundului in chip de pu;, in care s se scu rg apele, care apoi s fie scoase afar pentru ca uscindu-se astfel La ocna Cserakna este o cas in care locuieste un magulator, precum doi chepelisti care poart grija celor nou cai ce se alb'. aici. Tot ad este un grajd nou pentru acesti cai i un sopron in care se depune sarea talat si un atelier de fierrie. unul, cit i pentru dectt posticum Magulatorului i se dau pe an saizeci de florini i hrana; iar chepelistilor saisp rezece florini pe an unuia i ase celuilalt i hrana atit pentru 110 per posticum (postium?). Postium podicl, podev, pare mult mai probabil porti; 1 de din dos (?). fil Numire cizut In desuetudme, probabil dup incetarea exploatrii . no Alma, alias Deisakna. 113 In text inaequali pene distantia (in aequali ...) . no Minus lata est. no Redundantibus. no Utrique (punctua;ia greiti in textul pu blicat). 100 Areis (horreis). 28 www.dacoromanica.ro

Fierarului i se dau cindzeci de denari pe sgptrning. simbta doi denari pentru baie , miliaristilor, care stilt in numr de patru, zece denari fiecruia din ei pe zi, cind sint la lucru, fr hran. Ling Ocna Dejului este o cas micg a cmrii in care obisnuiesc s stea slujbasii ocnei, cxci sint tot atitia cit la Cserakna. Magulator e unul, chepelisti doi, miliarit i patru, fierar unul i ei au <cu totii> aceeasi leafg. si acelasi tainn7 pe an. Sint si unsprezece ca i care i au grajdul acolo Pentru Plata pentru tietori este si ea aceeasi i intr-un loc tgierea a o sut de bo lovani de sare de mrime mijlocie i in aceleasi dimensiunin8 dup care se tiau odinio ar in toate ocnele Transilvaniei, si la care se adaugg. patru bolovani de sare, s e dau de fiecare sing' saisprezece denari. S-a inrdcinat obiceiul ca la douzeci de bolovani de sare, tietorii s priaproape. $opron e unul n care se depune sarea. Dejului zece; simbta se dau celor ce muncesc, <si anume> fiedruia din cei care au tiat o sued' de bolovani de sare pe spflming, cite doi denari pentru baie. measc doi bolovani, astfel le revin lor la o sut de bolovani opti19, despre care l ucru <vom vorbi> mai pe larg mai incolo. Pe ling acestea <tietorii> dinafar au voi e i aci s taie pentru ei de fiecare mie de bolovani de sare the o sut. La ocna Cse rakna stilt treizeci de tietori cu tocmea15.120. La Ocna Dejului sint treizeci i unu de tietori. Tietorii strgini in amindou <aceste> locuri stilt cind mai multi, & id mai putini. La vremea acestei cercetri se aflau la Cserakna opt tietori strini, iar la Ocna Thetorii se tocmesc in acelasi fel ca la Turda, anume li se dau noug i ajutoare in zilele de duminic // dup cum se arat a <le> fi meritat, ca i in celelalte locuri i <li se mai dau> pe an dou vase de vin la amindou ocnele, unul la vremea tocmeli i, cellalt la coti de postav, cinstiri121 Crciun. Judelui tietorilor din amindou aceste locuri i se dau sase florini pe an. p. 719 La intrarea in slujb a unui nou cgmras li se d, de asemenea, la amindoug ocnele un vas de vin. Ei spun cg trebuie s li se dea i cite un bou de cite ori li se d vin. Pentru parohul din Dej taie tietorii cu tocmeall22 de fiecare sut de bolovani de sa re cite patru, <iar> in Ocna Dejului (?)123 cite opt, care atunci cind se implineste numrul de o sut de bolovani stilt pltiti de cgmarg us Quantitate. 121 Bibalia. 117 Pannuarii. 117 Intertentio (intretinere). 8"/2. 119 Socoteall evident gresid. Caci 2 la 20 nu poate duce la 1" Sectores pannuarii (adici tocmiti pe postav). 129 In Akna. 29 www.dacoromanica.ro

cu saisprezece denari si care <bolovani> revin parohilor. Tietorii strini nu dkuie sc nimic parohilor. Sarea din Ocnele Dejului se transport si cu carele cu luntrel e. Se vinde fiecare sut de bolovani (la care se mai adaug pe deasupra nc patru bolo vani) ou trei florini, si pe deasupra se mai plkesc trei denari, care inseamn jumt ate din plata tiatului, li se mai d apoi de fiecare car cite patru denari, pe care ti primesc magulatorii fie pentru cmras, fie pentru sine, Sarea scoas se transport cu luntrele de la ocne la curtea Cmrii din Dej precum s-a s pus, la <acest> transport sint indatorati cei din Dej si cei din Ocna Dejului, d indu-li-se pentru transport de fiecare sut <de bolovani> de sare cite sase denari . Ei spun c mai inainte li s-au dat opt denari i cer s li se dea <acesti bani> i acuma. Celeristii sint datori s pregteasc luntrele, ei au ins luntre mai mari decit cei di n Turda, i Cu cioc124 care obisnuiesc, zic ei, s fie incrcate cu zece <mii> i pink ' la zece mii de bolovani de sare pe socoteala regeasc125. Celeristului care preg keste luntrea i se dau bani de ctre cmar pentru pregtirea <luntrei>, i acesti bani s e socotesc pe seama celor saizeci de florini ce obisnuiesc s i se dea mai inainte de a porni la drum. In Satu Mare unde este primul loc de depozitare a srii i se dau tot atttia florini, si la Solnoc, dad coboar acolo, tot atita. $i ei spun c se cuvine tot atita chiar dad nu ar naviga pin la Solnoc, ci ar descrca sarea in v reun loc intre Satu Mare si Solnoc, cum ar fi la Tokay sau altundeva. Luntrea es te a cmrii. Ei spun d li se cuvine la locul de descrcare pentru luntre, doi florini , care revin bisericii din Dej, i c ti este ingduit celeristului sl' incarce pe o luntre128 o mie dou sute de bolovani de sare si scoat Ana tn folosul su. Si c pe lin g acestea i se mai cuvine la locul de descrcare al srii, de fiecare sut de bolovani de sare tnc patru, pe care celeristul e slobod vind in folosul su in afar de drobii127 sau bolovanii de sare frimati in luntre, care de asemenea ti rev in celeristului, cci tn locul acestora care s-ar intimpla s se frime, spun <si> altii despre acest lucru se va arta mai jos. au mai fost incrcati alti cinci sute sau sase sute sau si mai multi bolovani in f iecare luntre, i ei cer s li se dea acum i acestea. Dar ce <,mai> ins multi <o> duc chiar 124 Rostratae. 122 Ad rationem regiam. In luntre mai mari nu e nimeni slobod s duel sare, in afar de cmri i in brci pin la lo calitatea Jibou128 care us Liceat ... 1200 sales uni navi imponere us Darabones. us Possessionem Sybo. 30 www.dacoromanica.ro

este la sase mile deprtare de Dej, deauna slobod din vechime. i ei spun c acest lucru a fost intotIn orasul129 Dej pe vremea regelui Ioan erau supuse drilor trei sute treizeci i d ou'i de porti, dar sub monah, in vremea ridicrii cettii Gherla, abia pot fi numrate o sut de porti //. care e la o mil deprtare de Dej, fiind apsati de exactiuni si de munci fr incetare, a u ajuns <doar> la o sut saptezeci de porti, acuma ei spun P. 720 Dobay, care a fost si in fruntea cettii Gherlal". Acesta, predind cetatea in miin ile domnului general <Castaldo>, a prsit si Cmara. In locul lui acel domn general l -a pus pe sus-zisul George Hanvay, fr a-i statornici un salariu precis plif la dese mnarea sa de c.tre maiestatea sa regele. Sarea de la Cmara din Sic, inainte de a s e astupa ocnele, era dus. la Dej, asa cum obisnuia s fie dus5. cea din Cojocnalu l a Turda. Ca'mara din Ocna Sibiului (pentru germani Salzburg) Iar Cmara de la Dej a tinut-o inainte de moarrea monahului Ioan Orasul Ocna Sibiului e la o deprtare de o mil. de Sibiu. Locuitorii si au fost odi nioar sasi cu totii, acum locuiesc acolo unguri amestecati cu sasi. Aci sint dou case regesti una ling alta; dintre care intr-una cmrasul resedinta, in cealalt personalu1132 si una si cealalt sint bune de locuit. A mindou ocnele sint pe dealul din apropiere asupra cruia se poate avea o privire de la casa cmrasului. Acolo este o grdin si se afl livezi de pe care se poate aduna mar e belsug de fin. In fruntea acestei cmri a fost, sub regina Isabella, nobilul tran savnean Francisc Pataky care avea In locul su pe un ,contabil bolnav George diacu l133 din Cluj care se afla acolo la vremea controlului134. In ocne nu i are se fcea nici o munc, unul dintre magulatori, impreunI cu multi tietori cu alti locu itori ai orasului, era retinut la Sibiu, iar cel.lalt fugise din cauza certei car e se iscase intre unguri si sasi din pricina alegerii parohului. Asadar lipsind acel c.mras, care nu a venit inaintea comisarilor, nici chiar chemat, si din cauza acelui contabil, nu s-a putut afla nimic sare din Transilvania noii cetki incredintat unui militar devotat trup i suflet m onahului" dar frI vreo alt calificare pentru conducerea unei asemenea exploatri. 131 Colos, vezi mai sus p. 27. 132 Familiam. 133 Literatum. 120 Oppido. Tot la locuitorii Dejului (Desienses) se referi i episcopul Bornemis za in legkuri cu sacrificiile impuse de ridicarea Gherlei. 130 Ujvar. Importanta acesteia reiese si din faptul aservirii principalei Cmri de Cojocna la 5 martie (vezi mai jos p. 37). fcutl la Cmara de la Turda, a avut loc la 3 mai (vezi mai sus p. 24), iar alta

134 Revisionis. Nu e arkat data acestui control. Stim cI o inspecie de acest fel la www.dacoromanica.ro 31

de la ei cu privire la plata lor sau la situatia cmarii. Au fost cercetate totusi ocnele i urmarite cu luare-aminte cele ce puteau fi urmarite acolo. Ocnele, precum s-a spus, sint doua, aproape lipite una de alta, una numita <ocna > mare, cealalta <ocna> mica cu sare buna. In ocna cea mare, sarea este la o adincime de opt brave de la suprafata parnintului, in cea mica de paisprezece, cea mare este toata de patruzeci si opt de brate, iar cea m ica de treizeci i doua. Si intr-una, i intr-alta se revarsa intr-o singura noapt e atita apa pe pamint cit abia s-ar putea scoate cu opt sau zece vase135 mari i incapatoare. La acest neajuns au poruncit comisarii se aduca indreptarea cuvenit a, dar nu lipsesc totusi unii care stilt de parere cumva aceste ocne s ajunga nefolositoare daca nu pot fi ferite de apa, mai trebuie pornita fara zabava'36 intr-alt loc vecin o alta ocna, ca nu ales cea mare, ,care amenintal" sa se nruie. Linga ocna este o cas in care locuies c magulatorii i chepelistii, un grajd pentru cai, care sint in numar de opt, tre i soproane dintre care unul e plin de sare, iar celelalte doua stilt doar pe jum atate pline. Celor doi magulatori li se dau pe an treizeci de florini i hrana. C hepelisti slut trei, unuia din ei i se dau pe saptamIna. cincizeci de denari fara hrana, douazeci i cinci de denari i hrana. i fiecaruia din ceilalti doi lor doi juzi ai ocnelor, care au ca sarcin s scoata sarea din ocne in burdufe, l i se dau fiecaruia cinci denari pe zi cind muncesc i cite un P. 721 bolovan de sare //. treaba <acestora>, descarcind burdufele138 i ducind sarea in soproane. Distribui tor de seu nu este, caci taietorii cu tocmeala, i totodat Miliaristi nu sint, dar in locul lor taietorii slut siliti s s faca ei si taietorii straini, sint siliti opt" coti de postav. cumpere pe banii lor luminarile de seu139 de care se folosesc la taierea <sarii>. Taietorii Cu tocmeala slut in numar de patruzeci, care sint tocmiti pe lar aci stilt tocmiti prin mijlocirea judelui orasului si nu prin camaconstrng s fac . aceasta munca daca ras, si el este silit prin slujba sa nu vin slobod, i p entru aceasta i se cuvine in temeiul unui privilegiu o plata oarecare pe ant". S int ad si tietori dinafara, uneori mai multi, alteori mai putini, acum au fost do uazeci i cinci. Pentru fiecare sut de bolo136 Urnis. 136 Mature. 131 Timetur. 138 Utres. 136 Candelas.

140 141 Spre deosebire de tiietorii din alte pirvi care primesc nook' coyi. Certa soluti o ex privilegio annuatim. 32 www.dacoromanica.ro

vani de sare, la care se adaug tnc zeci de denari. aisprezece bucvi, li se dau lor douAcesti <bolovani de>( sare intrec de obicei prin mrime pe cei din Turda. Thetoril or cu chirie din ocna cea mare li se .dau, din cauza cimii acesteia, cite doi bo lovani de fiecare sut. lar <tietorilor> dinafarl de la amindou ocnele <li se dau> p atru bolovani de fiecare sut si o sut de bolovani de fiecare mie. nietorii slut s-s i cumpere luminrile de seu. Spun taietorii c la cele patru srbtori mari din an li se cuvin impreun5.142 o sutl de bolovani de sane. Si juzii ocnei, despre care s-a vorbit c scot sarea din ocn, afirm c" mai inainte li s-a dat in fiecare lunI cite Sarea acestei cmri e transportat cu carele la Caransebes144 Timii in alte locuri. D ar partea cea mai mare e dus la Vinvul de jos146 la malul Muresului, si acolo e i ncrcat pe luntre, precum i la Lipoval47 si de acolo ea este transportat mai departe . Fiecare sut impreun cu adaosul obisnuit se vinde la ocne cu cinci florini, la ca re se mai adaugl, de asemenea, jumtate din <prevul de> tiere148, de fiecare crut i s e plsoara145 un florin sau tot atita <in> sare (?)143. teste magulatorului cite patru denari. Despre canarile filiale din Vintul de los i Vurpr149 Pe 14111 Mures stilt asezate dou orase ce stau fa in fa T pe amindoui malurile. Un ul se numeste Vintul de Jos, cellalt Vurpr. Acestea au aparvinut sasilor si amindo uI orasele au avut aceeasi rinduire150 sub regele Ludovic, iar cind loan voievod u1151 Transilvaniei a fost rege al Ungariei, arnindouI locurile au fost date voi evodului -Mil Romanesti152 Radu1153, luludu-se de la el cetatea din Tara Romneasc numit Poenari154, ca acestea In communo. 143 Vel tantum 144 Karansebes. 145 Temesvar. 142 s fie Tinutie de o parte si de alta ca illog de credin% si de buni pace. 146 Alvincz. 149 Aci e vorba de actualul cItun Vurpr ce Tine de Vintul de Jos. ace1ai regim. 150 I ciem Jus 151 loan Zipolya. iss Transylvaniensi (= Transalpinensi). iss Radu de l a Afumati. is4 Ponayer. 143 Borbergb. Acest Vurpr nu trebuie confundat cu acel din nord-estul Sibiului. let Lippam. Media cisura. 33 www.dacoromanica.ro

aceast rInduire s-a ridicat Impotrivire in numele tuturor sasilor prin Marc Pemff linger'56 ca jude regesc al acestora. Iar textul acestei Impotriviri este scris mai jos. Apoi voievodul Radul fiind scos de ctre turci, acelasi rege loan a druit amIndou orasele lui Nicolae Kocsrdy care i-a predat coroana regeasc. Fiind rscumprate apoi de la acesta cu opt mii de florini, au ajuns, cum se spune, In stpinirea lu i Mailat157, apoi au ajuns la cellalt Radu1158 care a fost inaintea voievodului Tr ii Romanesti de acuma'59. luat ca resedint mnstirea din Vintul de Jos a ordinului K ocsrdy fcut castelul In care predicatorilorlo, din care mai apoi monahul aflat sfIrsitul vietii. p. 722 loan Szalanthay155 a ocupat cel dinti aceste orase in numele lui Radul si le-a t inut ca slujbas al lui, i acum issi are casa In Vintul de Jos. La In orasul Vintul de Jos a fost o cmar de sare, filial a celei din Ocna Sibiului, pe care orsenii // erau siliti s o construiasc si s o Intretin pentru depozitarea srii c are se aducea acolo de ctre celeristi. Drept care spun ei c li se plteau in fiecar e an de ctre Ocna Sibiului douzeci si patru de florini, iar de fiecare sut de bolov ani de sare depozitati acolo s-a pltit aceleia$i Cmri din Ocna Sibiului, care si-a Tinut intotdeauna acolo <un om> al su, cite un denar pe fiecare sptmln, cci acolo nu este nici o cmar., ci sarea se depune in casele particulare ale orsenilor. Aceeasi orInduire a avut si orasul din fat, Vurpr, unde si acuma a mai rmas casa cmri i pentru depozitarea srii care se transport de la Cmara din Turda, care de asemenea obisnuieste aib. acolo omul su. Cci amIndou orasele sInt foarte potrivite pentru t rimiterea srii si a altor lucruri pe Mures, deoarece acolo se adun luntrasii acest ui riu, din partea locului cu Vrcilel" lor, care duc la Lipova, la o deprtare de s aisprezece mile de acolo, atIta ncrctur dt poate duce i cuprinde o asemenea barc, pentru sase florini; i cuprinde'62 cam patru sute de bolovani de sare, <de cei> care se taie acuma, iar dintre cei de alte feluri, ca cei tiati mai Inainte, au putut s ncarce cinci sute, sase sute si pin la sapte sute de bolovani, nici nu in drznesc luntrasii s ia mai mult pentru incrctura unei luntre 155 Secretar al voievodului rrii Romnesti Radu, vezi Ve r e s s, Fontes rerum Tran sylvanicarum, IV, pp. 248-250; Idem, Documente ... I, pp. 5-6. 151 $tefan Mailat, castelan de Fa'gra, voievod al Transilvaniei dup5.* anul 1534, a creeze o situatie exceptional in Transilvania hure cei doi regi rivali. Captur at tiut prin viclqug a fost dus de turci la Constantinopol unde a i murit. 15e Radu Paisie. 150 Mircea Ciobanul. leo A dominicanilor. 161 Naviculis. 165 Capit. 156 Vezi biografia lui In volumul I al seriei de fat. 34 www.dacoromanica.ro

tocmeasc. pentru mai mult. Dar se vdeste si chiar dac ar vrea cineva aci n arnindou muscle o mare pustiire163 si este mult sczut i numrul orsenilor, care se roag prea s merit s5. fie pusi iarsi in privilegiile dinainte s fie legati de sasi de care au fost desprtiti, ceea ce cer i sasii dimpreun <cu ei>. De aceste dou orase atirn patr u posesiuni romnesti.164 dintre care monahul a druit una lui Petru Mor, prin care <fapt> au fost reduse aceste teritorii dependente165, al cror cens a fost sub voie vozii transalpini de trei sute de florini. Au fost scutiti de plata dijmelor166, dar sint datori semene cincizeci de iugre, s string bucatele i s le transporte. Mo nahul odinioar s-a ingrijit pe cheltuiala sa s se aduc sarea de la Turda i Ocna Sib iului in amindou aceste locuri, i s. se vincr acolo celor din Lipova i altora. Apoi s.'turindu-se de cheltuial a lsat s fac altii acest lucru si a gsit d aceasta este mai spre folosul su. Despre alte ci?im'a'ri de sare filiale din Ungaria fi despre privilegiul ce spun transilecinenii ca il au de a folosi sarea despre sarea secuilor Sint apoi alte cmri pe trmul aceluiasi du Mures in Ungaria la Li-. i n locurile aflt oare dintre ele la care odinioar se transporta cu luntrele cea mai mare parte a sr ii din ocnele Turzii si din Ocna Sibiului, i apoi in celelalte Prti ale Ungariei, dincoace i dincolo de Dunre i dincolo de Belgrac1168, de pe urma crora regii Ungar iei aveau cele mai mari cistiguri. Mind Seghedinul sub stpinirea turceasc, 6 impre jtuirile din acele prti fiind schimbtoare, se exporta foarte putin sare fat de vremu rile dinainte, si este temerea c dac acele locuri nu vor fi pacificate 5i salvate, s. piar nu numai venitul 5i beneficiul ocnelor amintite, dar s i trebuiase s piar si s fie distruse chiar si ocnele. Cci luindu-li-se putinta i siguranta de a exporta sare in Ungaria, nu va fi nici pova167, Seghedin

un loc in care s fie ea exportat. C.ci aproape toat Transilvania mai c nu cumpr de loc sare pentru trebuintele sale. Nobilii asigur c ei II se bucur P. 723 de acest privi legiu ca s li se dea fr plat atita sare cit le trebuie pentru gospodria lor, iisi trim it carele lor la ocne i n aceste crute <trimet> 163 Desolatio. 164 Possesiones Valachorum. 165 166 Pertinentiae. Decimarum (e vorba de dijma sau zeciuiala bisericii). Subiectul sublnteles este: Lipova Picea parte din asa-zisele Comitate exterioare ocupat de turci din 1521. si locuitorii. 161 nu din Transilvania propriu-zisi. 168 Nandor-Alba 35 www.dacoromanica.ro

ceva ovz, cItiva pui, casuri si de-al de-astea pe care le druiesc slujbasilor care le trimet inapoi carele indrcate cu sare. Sasii merg si ei cu carele lor la ace leasi ocne i indeosebi la cea de la Ocna Sibiului, i pltind patru denari de fieca re vit ce trage carul, si tot atita de fiecare roat, primesc atita sare cit poate fi scoas. cu acel car si acele vite, iar dad cumva cineva si-ar incrca intr-asa fe l carul In& acesta s se rup mai inainte de a iesi ja si din cuprinsul acelui loc i n care stilt ocnele, cmrasul va putea carul, i vitele. pe un pre; de nimica. Sarea e tiat. acolo la lumina zilei169 si nu in alt chip ,:l ecit al pietrelor din cariere. Mai sint tieri170 de acest fel in tinuturile cettii Gurghiu171 care tine de dregtoria voievodului Transilvaniei si a comitelui secui lor, si pe posesiunea ce se numeste a S fintului Martin172 in multe alte locuri. $i dei secuii trebuie s. foloseasc sarea lor numai acas la ei i s. nu o scoat dincol o de hotarele ce le-au fost statornicite lor Inuntrul drora se cuprinde si o part e a sasilor, dincolo de Sighisoara pin la Brasov173 prin Tara BIrsei, cit i Fgzasul dar intrucit cu toate acesIar secuii au pretutindeni In tinutul lor atIta sare, inch dad aceasta nu li se druieste chiar de tot fr bani, ea &I poat totusi fi cumprat tea sarea e transportat pe ascuns i n alte prti ale Transilvaniei, este Ingduit cmras ilor s fad pretutindeni cercetare impotriva unora ca ace-tia, iar dad' vor fi gsit <sare174> pe drum, s o ridice impreun cu carul si cu boii <ce o transport.> iar da d o vor fi gsit acas, atunci s. ocupe toate bunurile aceluia la care a fost gsit. Luc rurile stind astfel, reiese venitul ocnelor din Transilvania va fi foarte slab d ad sarea nu va putea fi exportat in Ungaria. Cci celelalte tri vecine, Moldova si T ara Romaneasd, i au sarea lor, si nici nu sint silitea o cere nici din Transilvan ia, i nici din alt parte. monabului Despre inzestrareal" camarilor sub doamna regina i pe vremea despre numarul bolov anilor de sare aflati in ele Case a fost inzestrarea si care a fost numrul bolova nilor de sare la dmar n vremea cInd regina Isabella a plecat din Transilvania176, nu se poate afla de la nimeni, cci toate au fost in mina monahului, ins de la 100 Subdio: adici la suprafaa pmintului. 170 Sectu rae, 171 Arcis Gorgiu. 172 Sin Martinul Srat, in raionul Turda. 175 Coronam. 174 Ac si quos <sales> in via compererint. 175 Provisione, termen intrunind no;i unile de echipare, indestulare, aprovizionare etc. anunfi cl i-a smuls In sfirit consimvmintul. 170 In urma presiunilor lui Martinuzzi pentru a o sili la aceasta. In august 155 1 el 36 www.dacoromanica.ro

moartea sa trebuiau s ia seaman"( cmrasii &I este, dar nici unul dintre acestia nu era178 la c.'mara sa n afar doar de cel de la Cojocnal", i nici nu s-au inatisat <la cmri> desi chemati prin cmrasi (!)180. George Hanvay, care dup cum s-a spus, ocup ase din porunca domnului general cmrile de la Turda si de la Dej, spune c la vremea ocuprii <acestora> s-au gsit la Turda paisprezece mii de bolovani <de sare> <iar> cifra la care s-a ajuns dupl aceea pe vremea lui pin la slujbasii de acum181 se vede din inventarul scris de ei i alturat mai jos. lar in Dej182, spune el c a gsit la Casa Cmrii dota termene"183 de sare <si> doul sute douzeci i cinci <de bolovani >. La Ocna Cserakna patru termene" de sare si opt mii opt sute optzeci i apte <d e bolovani>. lar la ocna din Ocna Dejului dou5. termene" <si> nou sute optzeci i patru <de bolovani>. La cit s-a ajuns apoi din t'iere va arta inventarul care nu s -a putut face acum din lipsa unui contabiliu H. La Cmara din Cojocna, spune cmrasul 185 de acolo c au fost pin la vremea mortii monahului o mie cinci sute saptezeci i doi patru sute douzeci si opt <de bolovani>. P. 724 <de bolovani> de sare, iar de la moartea sa pin la ziva controlului188; care a fo st la cinci martie, s-au mai adugat dou termene" <si> o mie In Cmara Ocnei Sibiului, la vremea ocuprii de ctre slujbasii de acuma s-au numrat pa tru termene" de sare <si> trei mii patru sute <bolovani>, dar mai rmineau de numI rat <bolovani> dintr-un sopron, care nu putuser fi numrati din cauza ingustimii locului. rilor i ocnelor se poate intelege din faptul c In toate cmrile la vremea lar care a fost modul de a purcede la Inzestrarea necesar187 cm.acestui control se tria de azi pe mime si nu se gseau in depozit absolut nici un f el de alimente sau seu, sau funii, sau lucruri asemntoare. Caii chepelistilor de l a toate cmrile slut de soi prost188 i aproape morti de foame, iar funiile cu care se scoate sarea slut aproape peste tot sfisiate, rupt e, si controleze. 178 Nu stitea cu resedinTa la Crnari. 170 Colosiensem. Vezi mai su s p. 25 unde ins nu e vorba de Citraras, ci de 177 Cognoscendum Vicecam'ras. 181 180 Aceasa contradictie se afli In textul publicat: quanquam vocati per Camerari os essent". Cuvintele per Camerarios" au fost probabil gresit introduse In text. Modernos of ficiales. 182 In dies (!). 184 180 Duos terminos (adid 20 000 de bolovani de sane). Con trascribae. viu sau mort, cit si de stoc de sare. De aceea se vorbeste aci de reliqua provis io ctrid se trece la capitolul trizesterii cu inventar. 188 Viles. 186 Probabil vicecmrasul Fr. Zilahy amintit mai sus. 186 Revisionis din 5 martie 1 552. 187 Ordo reliquae provisionis ... In provisio se cuprinde attt notiunea de inventar 37

www.dacoromanica.ro

distruse i asa de puvin sigure, inch tietorii nu indrznesc s li se incredinteze lor. Iar care a fost numrul <bolovanilor> de sare tia%i mai inainte vreme sub regi, se poate usor afta din insemnrile anexate mai joso. $i atunci nu e nici o ndoial d nu mrul tietorilor a fost mare. Cci se spune si sub regele Ioan numai in Dej au fost p este o sut de tietori. $i in sfirsit aceasta a fost starea cmrilor la vremea acestui controlo. Acuma vom aduga aci citeva date, din care se va putea cunoaste care a f ost odinioar conditia cmrilor si a cmxasilor, precum si a celorlalti slujbasi ai Cci a u fost in once vreme multe abuzuri, lipsuri i neorinduieli ce vor trebui indrept ate printr-o <mai> bun cunoastere. Care a lost odinioar Statutul cm'rilor fi al amrafilor. toate cmrile, i uneori au fost i doi <asemenea dregtori> numiti comiti Odinioar sub regi a fost un <comite al cmrilor> care avea sub el ai dmrilor, care au avut intotdeauna mare trecere in Transilvania. Acestia mai ap oi numeau la fiecare cmar pe cine voiau, dad era unul <numea> negresit un vicecmras, iar dad <erau> doi, i avea i unul, i ce15.1alt vicecmrasul su. Iar sub monah nu a fost nici un cmras mai mare peste toti ceilalil9i, ci el insusi ddea slujba de cmras o amenilor si de care se folosea si la indeplinirea altor treburi. La vremea acestu i control nu se mai aflau la dmar acei pe care i pusese192 mai mari acolo la admi nistrarea lor, in afar doar de cmrasul de Cojocna, precum s-a spus193. Asadar nu sa putut culege nici o stire de la acestia despre patile sau salariile lor, 4i ni ci nu a fost mult de fcut in privinta aceasta, deoarece la cmri toate erau fr vreo so coteall94 sub monah. at priveste ordinea observat sub regi: cmrasul mare5 care i avea resedinta de cele mai multe ori, precum s-a spus, la Turda, se spune c ar fi avut pe an o mie de florini apoi, pe lin g aceasta, plate" pentru o sut i chiar mai mul%i Oda' la 199 Ex regestis infra appositis. 195 Din luna martie. ger in 1528). 191 Supremus (adic. mare cmras, sau comite al dmirilor, cum a fost M. Pemfflin192 M artinuzzi. 193 Adic viecimrasul Fr. Zillhy, vezi nota 185. 194 lnordinata (In dezordine). Camerarius Supremas. Cifrele care urmeaz se refer probabil la o situatie mult erioar anului 1528. Pentru anii imediat precedenti avem raportul lui Dernschwam vezi Calitori , I, pp. 288-289, care Ins nu se refer deck la lefurile de la un el imediat inferior: vicecmrasi etc.) 196 Solutionem. 38 www.dacoromanica.ro 195 ant ( niv

doul sute de cai <socotind> doi florini pe lun pentru fiecare cal cu care mergea i la oaste'" cind era nevoie. Pe ling aceasta avea hranai" pentru el si familia sa pida' la dou sau trei si uneori patru mese si nutre% pentru caii si proprii. Dad erau <doi> cmrasi mari, se spune c tot atita avea <si> al doilea crnsras. Vicecmrasul de Turda, se zice c ar fi avut dou sute de florini pe an pentru el si s ase cai. Pe ling acestea, pentru nevoile budtriei dota sute de florini i uneori si mai mult, i ei au mai dat numele de foloase mruntel., la zarzavat, legume, unt, br inz, ceap, usturoi i altele asemntoare pe ling bucatele200, vinul, boii, slnina, mirod eniile201, lemnele, ovzul si altele de acest soi pe care le aveau cu anume socoteal. A ceeasi plat avea i cellalt vicecmras (dac . erau doi) pentru sine P. 725 si pentru caii si. Masa negresit era socotit impreun"2, dar totusi cheltuielile era u aproape indoite, aveau si un contabil203 in Casa Cmrii, un impriitor de un buctar, un grdinar pltit de amar, precum s-a spus mai sus. Aceeasi a fost plata si situati a vicecmrasilor din Dej <ba> unul singur, ba in nurdr de doi. La Cojocna s-au dat v icecmrasului pentru el si pentru trei cai o sut de florini i celelalte foloase limi tate dup' numrul persoanelor i in acelasi fel si vicecmrasului din Sic205. Vicecmrasului din Ocna Sibiului i s-a dat pentru el si pentru cinci sau sase cai o su-a cincizeci de florini pe an, si celelalte foloase dup numrul persoanelor. Si, deoarece, cum s-a spus, magulatorii, chepelistii i imprtitorii de seu aveau < de primit> hrana, s-a dat de ctre cmar pentru folosinta fiecruia in parte ceva bani incredin%a%i206 magulatorilor, care le ddeau hran din acesti <bani> 197 Militavit. i totodat le-a venit pentru folosul lor once alimente dobindite din sarea mirunt pentru toti impreun207. 198 ViCtUM. , I, rap. lui 189 Minores usus vocaverunt. Pentru abuzurile acestea vezi i Cala Dernschwam pp. 288, 289, 291, 293. Sensul acestor cuvinte este a pe lingl foloas ele oficiale (usus) p. 288 care apar ca atare si in socotelile reproduse (p. 291 ), vicecimirasii mai inventaserk acele foloase mrunte usus minores care spre deos ebire de .usus se luau firi socoreal. 200 Fruges. 281 Species. Vezi 202 Mensa. .. fuit communis. 203 Rationistam. 204 Dispensatorem. 200 Szk. , I, p. 289, art. 103. Pentru diferentele fati de anul 1528, vezi raportul lui

Dernschwam (Cakitori . , I, p. 292). sca Quid quid victualium ex miliatura salium per comunitatem est paratum. 206 Ad manus. 39 www.dacoromanica.ro

Slujbasii Fuggerilorm de la Cmara din Turda, &id au vzut a vicecmrasul regesc ce fus ese pus si el pe 11110 ei209 de catre domnul tezaurar Nicolae Gerendy vrea s dea ospete dese si s fac mare risip, dup cum se obisnuieste ci nd se trieste din banii altuia, s-au nteles cu el ca ei s primeasc pentru ei si pen tru sase cai ai lor in fiecare lun, de fiecare cal, patru florini si el s primeasc tot atta pentru acelasi numr de cai, atit drept salariu cit si pentru intretinere m, si astfel fiecare din ei tr'ala dup cum gsea cu cale. lar magulatorului i-au da t saptezeci si cinci de denari pe s5.ptrnin pentru hran5., celor doi chepelisti do i florini, distribuitorului de seu cincizeci de denari, si s-au ingrijit ca acea st rinduire s fie pzit negresit211 si in drept regur pentru once loc si once celelalte cmri slujbsi212. Ce s-a spus despre Cm ara din Turda reiese din registre si din informatiile juratului Cristofor Listh2 13, orsean al Sibiului care a fost pe vremea aceea slujbasul Fuggerilor la Turda. Despre plata taietorilor fi despre Wirimea deosebird a <bolovanilor> de sare de la regii Ungariei ale cror copii sint alturate mai jos, din care reiese <cl li se d> (?)214 in tovi anii postav. Iar cit priveste tierea srii, nu se lmureste mrimea <bolovanilor> sau felul cum trebuie sI fie. Este stiut Tietorii de sare <de> la c.mrile Transilvaniei au privilegii str.vechi P. mai mici decit cei de care. Tietorii din Turda, primind porunca s taie cantitatea de sare cuvenit si respectat odinioar, au inatisat comisari726 lorm // un <bolovan de> sare de luntre", a crui greutate era de cinci libre unguresti219 si jum.tate, iar <bolovanul> de sare de crut" era in greu2" Adiunctum. Este vorba desigur de Be nedict Dwit amintit de Dernschwam in raportul su. Acesta avea destul libertate, in truch comitele Cmrii, M. Pemfflinger, era des plecat la Cluj la tezaurar (episcopu l N. Gerendy). 210 Pro mensa. c sub regii Vladislav si Ludovic216 s-au tsiat dou feluri de <bolovani de> sare, un ii numiti de luntre216", ceilalti de cruf"217, cei de luntre erau 2" De fapt Dernschwam, Ibidem, p. 292, 295. zit Sine dubio. 212 Pro conditione cuius que loci et officii. 213 Ibidem, p. 260 . saljum quantitas aut qualis esse debeat non explicatur. 216 Navales. 211 Currules. 214 Text defectuos: ex quibus constat eis quotannis pannum et (?) pro 215 Vladislav al II-lea Jagello (1490-1516) i fiul su Ludovic al II-lea (1516-152 6). 216 in cursul cercetrii relatate acum. 29 Sau funvi (1 funt = 560 g).

40 www.dacoromanica.ro

tate de saptesprezece libre si jumtate. Iar tietorii din Ocna Sibiului, primind po runca s fac acelasi lucru, au tiat un bolovan de sare de luntre de zece libre si u nul de sare de crute de douzeci i dou de libre. $i deoarece intre acesti bolovani d e sare este mare nepotrivire, unii intrebati despre aceast mrime a lor au spus c s area de luntre tEat de turdeni este cu ceva sub msura cuvenit, iar cea din Ocna Sib iului e cu ceva peste msura cuvenia. Si au artat acelasi lucru despre sarea de crut e; ei spun c se cuvine deci &I se plteasc zece denari pentru o sut de bolovani de sa re de luntre si nu pentru sarea de drute pentni care s-a path intotdeauna mai mu lt ca fiind mai mare. Cci sarea de luntre s-a tiat Intotdeauna dupa regul5.22 si a fast exportat n Ungaria cu luntrele, i aceasta mai mult pentru plata soldatilor <slujind> la grani0.221 decit pentru a fi vindut pe bani, si de aceea nu avea nic i un pre; in Transilvania. Iar la pltile flcute soldatilor i altora s-au socotit cinci florini de fiecare sut <de bolovani> i s-au vindut cu acest pre; atunci chi d au ajuns n acele locuri intregi i nestricati de ploi. Dar tierea srii i exportar ea ei au inceta cu incetul, dup ce au incetat s se mai tin garnizoane militare in pr tile acelea ale Ungariei, dup pierderea Belgradului si a Severinului si a celorlalte

cetti de la margine. Sint ins unii care sustin c li s-au pltit mai intii pe vremea F uggerilor222 douzeci de denari de fiecare sut <de bolovani> de sare, ceea ce poate c s-a fcut cu &dui ca prin aceasta s fie inlturat risipa nesbuit pe care obisnuiau s fad tietorii <de sare>, luind zi de zi pentru sine ceva sare peste rsplata ce li s e cuvenea, si mai reiese din registrele slujbasilor care au fost in fruntea dmril or pe vremea regelui loan, ale cror rezumate sint alturate mai jos. Plata aceasta de douzeci de denari a fost apoi abrogat i s-au pltit o dat doar doisprezece223, une ori paisprezece si cel mai mult saisprezece denari, care plat de saisprezece dena ri mai dinuieste i acuma n cmrile Dejului si ale Cojocnei. Monahul, totusi in vremu rik din urm, sporind ditnensiunile <bolovanilor> de sare, a sporit si plata la Cma ra Turdei si la cea a Ocnei Dejului i a poruncit sI se dea in amindou aceste locur i douzeci de denari pentru tierea a o sut de bolovani de sare, peste care se mai da u citiva <bolovani> de sare tietorilor, dup cum s-a spus mai sus. lar despre dimen siunile in care se taie acuma sare de ctre cmrile Transilvaniei se va putea judeca dup' greutatea224 <bolovanului> de la Turda, care este indeobste bine luntrele. 221 In confinibus. Poate insenma i niuntrul hotarelor. 222 Vezi r aportul lui Dernschwam, in op. cit., p. 276. 223 Pre; propus de Dernschwam, ibid em, p. 277. 224 Pondere. 220 Ad rationem. Trebuia ca volumul lor s.' fie constant pentru a se putea 'ineirca 41 www.dacoromanica.ro

de treizeci i dou de libre de Ungaria, a celui de la Ocna Sibiului de treizeci i trei <de libre>, a celui de la Cojocna de doubJeci si una <de libre> si a celui de la Dej de nousprezece <libre>. Iar despre pos-. tavul de la Cojocna care se cuvine eietorilor in toti anii potrivit Cu privilegii le lor, nu este destul de lmurit de ce fel era. Pe vremea Fuggerilor s-a dat <un postav> care se numeste in vorbirea obisnuit Trautner, si dup acestia au dat i cei lalti acelasi <fel de postav>. Alii ns au dat postav slab225 de Niirnberg pe care ungurii numesc Rvidlurnberger, in urm de tot li s-a dat i postav de Breslau (?)226 , numit in popor Braszlay"227; iar despre ajutoarele228, ce spun tietorii ci li se cuvin pe fiecare s.ptP. min, reiese din arkarea vechilor slujbasi c li s-a dat ceva cam in fiecare duminic sau zi de srbtoare, mai ales c trebuiau indemnati la lucru ca s nu lipseasc sarea228; ajutoru123 a fost in intregime In vin, uneori s-a mai adugat un bou sau citeva oi . Si acest ajutor a fost bine rspltit de ei fat de cmara, cci au muncit cu mai mult tr agere de inim, si mai inainte de a tia sarea pentru plata lor obisnuit, au tiat fr nic i o plat 727 recompensa lor <in sare> II care li se ddea potrivit cu pretuirea cmras ului231. Pe vremea Fuggerilor, s-a observat acelasi <obicei>, dar mai cu zgircen ie232, aci potrivit cu registrul slujbasului lor de la Turda, de la sfirsitul lu i octombrie pin la inceputul lui iunie233, li s-au dat tietorilor in chip de ajuto r de acesta extraordinar douzeci i doi de florini si jumtate. Si la vremea predrii2 34 acestei cmri in miinile acestora, li s-au dat doi florini, iar pe vremea aceea au fost saizeci i ase de tietori tocmiti235 <cu anul>. Acestia aveau atunci obice iul ca in fiecare zi s duc cu ei acas un bolovan de sare. Dar and au incercat sluj basii s strice acest <obicei>, atunci din cauza aceasta nu au mai vrut s munceasa tietorii care mai apoi au fost induplecati cu doi florini i convinsi s aib rbdare pi n ce s-ar lua o hotrtre in aceast privin. de ctre domnul tezaurar238. Brevem pannum. Vrateslavicus. 221 De Breslau (in 1. maghiara). 225 225 Subsidiis. 229 In de fectu salis. 230 Subsidium. 228 231 Et ante quam sales pro consueta mercede sua excinderent, pretium eorum quae sibi data essent iuxta aestimationen Camerarii sine omni solutione excidisse. oct. 1528 inceput iunie 1529. E vorba desigur de socotelile trimise tot de Derns chwam al clrui singur raport cunoscut este din august 1528 ;i care a funcvionat la Turda pink' aproape de lupta de la Feldioara (22 iunie 1529). 234 Assignation is. Luarea in primire de catre slujbaii Fuggerilor. 233 Conducti, vezi i CaLatori , I, p. 273. In anul 1527 ar fi fost vreo 70". 236 Pentru greva lor, vezi raport ul lui Dernschwam in op. cit., pp. 274, 278. 232 Parcius. 233 Deci sf. 42 www.dacoromanica.ro

Despre adtaugirile de sare care se fac237 de catre taietori <in folosul> camarii238 fi de camara in al cumparatorilor. cmar, dui:a cum se poate vedea mai sus la cercetarea239 fiecreia in parte. Si cum a aceast diversitate a fost i odinioar, arat registrele vechilor cmrasi, din( care une le copii se afl alturate mai jos. Cci s-au mai Adugirea de sare la fiecare sut de bolovani variaz de la cmar la

adugat de atre tietori de fiecare sut de bolovani, pe line Vessmass, un prisos de b olovani24 de sare i acestia in unele locuri se dau in acelasi numk, in altele in numr mai mic, si se dau si acum de ctre cmar cumprkorilor care, primind suta de bolov ani impreunI cu acest spor adugat pe deasupra, nu prtesc numai pretul celor o sut d e bolovani, ci pe deasupra <mai pltesc> Ina o jumtate din plata care se &I tietoril or pentru fiere241. Asadar dup aceast socoteal amara nu plteste tietorilor decit jumta e din tiere, iar drept Vessmass se &I intr-un loc mai mult, in altul mai putin, ls tnd totusi intotdeauna de o parte acele portiuni care nu pot fi socotite drept bolovani intregi242 si care se trec la sarea frimat5.243. Despr e plata celer4tilor pregatirea luntrelor Din cauza diversittii dimensiunilor <bolovanilor> de sare si a de'244 prtrii cmrilor dinafara s-a mentinut <aceeasi> diversitate i in plata celeristilor care, dup cum s-a spus, duc sarea pe luntre i sint datori s-si fac ei luntrele lor, primind banii de la amar, care i trece apoi in socoteala plii t ransportului. Intr-o luntre din cele de la Turda, care e mai micI decit cele de la Dej, se transport doi termeni" si pe deasupra dou mii de bolovani <de sare> de luntre si ina si mai mult. De fiecare termen" li se pltesc celeristilor patruzeci si doi de florini 011'1 la Seghedin. lar pentru sarea de crute" s-a pltit pe vremea tezaurarului Nicolae Gerendy245 pin in a celas loc douzeci i unu de florini de mie, care plat mai apoi 231 In text sit in loc de fit. 238 E vorba de Impovrrile acestora recunoscute de D ernschwam. 230 Revisione 240 Quippe superadditi sunt per sectores in singulos centum praeter Vessmass voc ati sunt (?) superflui. Cetirea sunt superflui ni se pare In dezacord Cu context ul care ar cere mai degrabi: sales superflui. 241 Cisura. Adic pentru tierea acestor bolovani in p lus. 242 Pro iustis salibus. 240 Darabones. efectuat.' de comisan. numite de Dernschwam Beykhamer (cmri anexe) In 244 Camerarum exterarum op. cit., P . 270. 245 In 1528 (dup raportul lui Dernschwam). www.dacoromanica.ro 43

P. 728 a fost redusI sub regele Ioan246 pin la optsprezece florini. lar pentru o sut de b olovani se obisnuia s se plteasc celeristilor la Cmara filial din Vintul de Jos optz eci de denari. Lungimea unei luntre din cele de la Turda, dup cum se spune, trebu ie s aib treizeci de picioare, iar ltimea cincisprezece. Se pot transporta intr-o luntre sapte i uneori opt si pin la nous mii de bolovani247, dup cum s-a spus si ma i sus, mai ales dad lemnul pentru facerea luntrei a fost tiat la timpul potrivit, ceea ce cere luareaaminte a Cmrasului II. Luntrea de la Dej, precum s-a artat de c ei care au fast pusi n fruntea cmrilor sub regele loan, trebuie seizeci i unu de c oti de Transilvania si lat de optsprezece sau nousprezece coti. saizeci dac duc . luntrea pin la Segheatita si nimic mai mult, macar c. trebuie din. Celeristu l era slobod s &lei un anumit numsr de <bolovani de> sare pe seama sa; dar totusi potrivit cu hotsrtrea cmrasului. Acelasi lucru s-a ingduit i celor doi primi248 lunt rasi, precum i celorlalti de once seam pentru ca s fie cu atit mai grijulii n duce rea, pzirea i pstrarea luntrei s-a ingduit s' desfac aceast sare cum ar voi ei. lar ce ea ce au declarat orsenii din Dej, dup cum s-a artat mai sus, cum c frimele <bolovai duc luntrea de la Satu Mare ptn la Szolnok, care a fost primul loc de depozitar e a srii din Dej dincolo de Satu Mare, li se plteste tot Celeristii care o construiesc i duc sarea 'Dina la Satu Mare au de primit i unu de florini i li se dau in Satu Mare acesti florini. Chiar nilor> lor de sare care s-au frtmat din intimplare la descrcare se dau celeristilo r i c n afar de acestea se pun in luntre patru sute sau cinci sute de <bolovani de > sare care s se dea in locul celor frimati, acest lucni spun slujbasii din vechim e c nu s-a fcut Gim2irile de sare au fost Mate de comisan i starea lor

Cum la nici una din cmrile <de sare> tn afar de cea de la Dej nu era sau nu sedea a colo nici un slujbas anume imputernicit249, comisarii cu sfatul i incuviintarea domnului general au numit cite un cmras la fiecare cmar si le-au dat niste reguli ho trite In chip de instructiuni pe care s le tin pin la alt hotirtre a maiesttii sale re elui si a cror copie se afr allturat mai jos. Au ales deci pe cmrasi si le-au adugat n iste contabiii250 (organizare251 necunoscut pin atunci in aceste cmri), dup. n intervalul 1529-1540. 247 Dupi Dernschwam de doui ori pc atlt (oP. cit., p. 27 0). 246 Zpolya. Adic 24e Primariis. 249 Certus Officialis, adic titular. gSe Con trascribas. 261 Ordo. 44 www.dacoromanica.ro

i atestarea252 domnilor consilieri care stilt dati de Provinciali pentru a fi pe ling domnul general, cercetindu-se nu mai putin parerea celorlalti care au cuno scut mai bine purtarea i obiceiurile acestor persoane. In Ocna Sibiului a fost p us nobilul Francisc Mikala, care a fast recomandarea in fruntea acestei camari. Acestuia i s-a adaugat contabilul Andrei Balogh din T urda. La Cojocna a ramas Francisc Zilahy, fostul camaras, adaugindu-i-se contabi lul Ioan diacul de Lipova. La Camara din Dej a ramas, de asemenea, George Hanvay , care a ocupat acea camara, precum s-a spus din porunca domnului general. Acest uia, in lipsa unui om potrivit nu i s-a aaugat inca nici un contabil. Au facut t ati juramint de credinta maiestatii regesti Impreuna cu slujitoru1253 reginei, impreuna cu contabilu1254 Ioan diacul de Vingarth. La Cam ara din Turda a fost asezat loan Vaday din Cluj care a fost si sub monah atitia la Ocna Sibiului, dei cu o retribuire deosebita. La Camara din Turda este unul cu un om al sau255, la Cojocna doar unul. Insa In ce priveste pliIe acesto r magulatori, tietori i miliaristi, precum i chepelisti nu s-a schimbat nimic, du pa cum nici in privinta preturilor si a marimii <bolovanilor> de sare sau in cel elalte lucruri de acest fel; dar toate acestea au fast lsate255 la hotrtrea maiestatii sale regesti. magulatorii, din care au fost pusi doi la Dej i tot precum in starea sa de mai inainte. Dar ei s-au invoit la aceast salarizare257 <doar> cu aceasta conditie ca ei s ramIna dad li se va mari plata, dad nu, atunci sa' li se dea de stire cit mai curind i sa' fie slobozi sa paraseasca slujba primita' d e ei in speranta unei plati mai hune, la care lucru va trebui s cugete maiestatea regeasca. Pentru camarasi se atribuie doua sute de florini pe an drept salariu, i // hran < pentru ei> i nutret pentru caii lor, dup cum sta scris in instructiuni. Cel din C ojocna avind o suta de florini a fost lasat p. 729 Apoi pentru d nu erau de lac bani gata la camri si se vedea lamurit nici sarea nu putea fi vinduta asa iute, pentru ca sa nu se intrerup munca la taierea srii, sa u s lipseasca celelalte lucruri de trebuinta pentru folosinta zilnid, comisarii au luat de la judele regesc al orasului Sibiu loan R oth, pe garantia domnului general, trei sute cincizeci de florini ce vor trebui restituiti din primele venituri de la sare mai inainte de once <alte> plati: din acestea s-au dat prin intermediul lui George Hanvay, care a ridicat acesti bari i, aizeci de florini camarasului din Ocna Sibiului, o suta 252 Testifationem. 253 Servitor. 254 Contrascriba. 255 Famulo. 257 Assignatione. "I Dilata (amtnate). www.dacoromanica.ro

45

cmrasului din Turda, <banii> ceilalti au ramas la acest Hanvay pentru acoperirea nevoilor258 Camerei din Dej. Copia garantiei date amintitului Ioan Ro th se afli mai jos sub litera H259. Despre crzmara pentru cementarea"260 fi schimbul aurului din Transilvania Cmara pentru cementarea" i schimbul aurului, dup cum <ni> se spune, a fost intotde auna azendat de regi pe o anumit sum I de bani principalilor or.'eni din Sibiu, si d t se intinde amintirea oamenilor ei spun c: doar odat s-a intimplat sub regele Vladislav ca ea s fie gospodrit Ioan Kis Tarczay, si aceas ta numai un singur an, in care timp spun ei c s-a vzut c iese mai mult folos pent ru fiscul regesc din arendarea acestei cleat din administrarea ei. lar arenda a fost de patru, uneori de cinci de ctre un slujbas al su propriu i cmras regesc nc cruia i-a urmat in csnicie i tn dregtorie26' Marc Pemfflinger, a luat-o In arena cu sapte mii <de florini>. Regele loan miniat cumplit impotriva sibienilor pentru c, atunci and restul Transilvaniei trecuse la el, refuzau i se alture 1ui262 a mut at la Cluj aceast cmar pentru cementarea" schimbul i baterea aurului i, n sfirsit, a pus s fie administrat <in regie> pentru el. La fel a fcut i monahul dup ce a muri t loan si a fost redat cmara sibienilor, chemind totusi in tovrsie cu el pe altii cro ra le-a dat puterea de a schimba banii i indeosebi lui Petru Haller263, fruntasi i sasilor care, intrucit a dat banii de care era nevoie, a fost i prtas la cistig . Dar nu este mai pulin adevrat c numai din cementare" nu se poate trage mare cis tig, ba chiar c ar fi mad de folos s se dea cu arend pe patru sau cinci mii de flo rini dectt s se poarte grija efecturii sale264, precum se poate i vedea din socote ala despre cementarea" din anul <15> 50 fcut anume de George Macskisy i loan Borne misza Provisionem. 299 Omisk din textul publicat. mii de florini in aur, dei nu lipsesc unii care g afirme a loan Lulay 265 Cementationis. E vorba de facerea aliajului necesar pentru baterea monedei. 261 In coniugium sima! officium insurindu-se cu vaduva foarte bogat a acestuia, g, Hallerii, un capitol din istoria comertului ti a capitalului comercial din Tr ansilvania In secolul al XVI-lea, in Studii", 1958, nr. 5, pp. 89-115 i G. Gndisc h, Peter Haller, In Deutsche Forschungen im Slidoste n", 1944. Clara Tobias. 252 Nu i s-au supus deck In 1536. 262 Pentru rolul sLu vezi Golden ber pe un prey foarte redus, dqi se observa un substrat de rezerve neformulate. 254 Toata expunerea e ficuta In sensul recomandarii sistemului de arendare i Inca 46 www.dacoromanica.ro

dac totusi este adevrat. aflat printre alte registre ale monahului socoteala a crei c opie este adugat mai jos. Dar fr indoial cl din schimbul aurului pot iesi mari foloas e dac se vegheaz cum trebuie la aceasta. Cci se gseste mult aur in Transilvania si se obtine mai ales splare265 si nu e ingduit s fie dat in schimb nimnui decit doar regelui. Aproape c nu este loc in Transilvania //, indeosebi 1'71 partea care se p. 730 uneste cu Ungaria cotind de la rsrit la miazzi, in care s nu fie bogare bi de splat aurul. Sint totusi i minere uri de aur care se sap 'in tirgurile Abrud266, Baia de Aries267, Baia de Cris268 i Bisoara269, despre care se va vorbi mai jos. Ins dup prerea tuturor, din atita belsug de aur, nici chiar a patra parte sau o parte mai mica chiar decit aceasta nu e inatisat la cmar. Cci ar e multi dusmani la pind27 care ti cumpr i ti export in afar pentru cistigul lor part icular. Aceast anarhie271 se pare c a fost rnai ales prilejuit de vina cmrasilor, car e nu au tinut paza cuvenit, nici nu si-au trimis oamenii lor cu bani pentru facer ea schimbului nici nu<s>-au asezat in locuri potrivite la care s fi putut aurarii 272 veni in sigurant i fr greutate i mai ales s fi putut primi banii. Cci este greu pentru oamenii mai sraci, care muncesc zi de zi la obtinerea273 aurului trag de a colo toat intretinerea vietii lor, ca s alerge la Sibiu, si .dacl <cumva> cmara nu schimb aurul ceea ce obisnuieste s se intimple des din lips de bani s dea aproape cu sila spre schimb putinul aur pe care 11 au altora, i acestia ti cumpr pe cit vor ei si nu dup schimbul cuvenit. La aceasta se mai adaugl i faptul c cei care ar putea schimba aurul cu v oia cmrasului se pot cu greu lipsi de banii lor pin s se fac cementarea". Acum se fac e o <singur> cementare", abia la mijlocul anului, tn vreme ce sub regele Mavia i apoi Vladislav se fceau in fiecare lun dou cementri", lucru ce rezult din tidulele274 de cementare" ale vechilor cmrasi, dintre care unele se afl transcrise mai jos. Di n ele se poate cunoaste chiar modul urmat odinioar la cementare" si venitul <rezu ltat> din aur275. Dar s-au adugat la vechile tidule chiar unele mai recente ale cementrilor" fcute sub regele loan si in urm de tot sub monah ca material de documentare si exemplificare. 265 Loturis, opergie fIcut de Iranii romni. Abrud-bnya. Of fen-bnya. Krs-bnya. Kiss-bnya. Insidia tores. Licentia. 266 287 268 269 270 271 272 273 Aurarii (biiesii care extrag sau spali aurul). Parando. Schedis. Aun i Proventus. 274 275 www.dacoromanica.ro 47

C.ci felul in care se face schimbul este destul de deosebit, deoarece unii folose sc schimbul pe care 11 numesc integral, alvii schimbul pe jumItate, dintre care nici unul, nici altul nu este drept si frI. cusur, si acest lucru id fac dmtarii278 ce urmIresc cistiguri. La acesti cmtari stnt silivi s alerge de bani , lipsivi biesii sraci si sii-si dud aurul, intrucit ei Sint pe cind acestia au in totdeauna bani gata si pregtivi in ascuns in anumite locuri pentru asemenea schim buri. Sint unii care schimb <aurul> ceva mai bine277, dar totusi nu <pltesc> atit dt obisnuieste cmara care are un schimb hotrit si drept, pe care de aceea <oamenii > il numesc schimbul cmrii. Si de aceea b.iesii ar fi foarte mulvumivi dad ar vine cmara bani pregtivi In locuri potrivite, cu care sI plIteasc prevul aurului. In ce stare a lost lasaai c'eimara de cementare" fi schimb al aurului Dei maiestatea regeasc. poruncise comisarilor ca sl ja de la negustori cu imprumu t o suma oarecare de bani pentru schimbul si cementarea" aurulm, precum si pentr u <baterea> monedei, tot-4i fiindc in starea de acum a lucrurilor nu a fost cazu1 278 de a se lua un imprumut pentru aceast treabI, si chiar dad ar fi trebuit luat , nu s-ar fi putut gsi vreun creditor care s dea acesti bani, sau care s primeasc s f ie garantat de aceste venituri, a trebuit s se renunve la aceast intenvie, iar fap rul c. nu a fost cazul reiese in parte din cele spuse puvin mai inainte, anume c n imeni sau desigur foarte puvini ti cluc aurul pentru a-1 schimba la Cmara din Sib iu, in parte pentru c acum este primejdios a transporta bani P. 731 prin locurile unde se gseste aurul, sau // a-i incredinva celor care cer s li se a chite bani pe seama aurului pe care nu il au incI la indemin5.279. Iar biesii aur ului grit aproape tovi romani. Orasele28 numite mai sus care totusi au si ele pin acum aproape cea mai mare parte a muncitorilor lor romani, totusi SI se cumpere si s se string <aur?> pentru cementare", si din aceasta s-i revin mai estvii regesti acel cistig ce se cuvine cmrii sale; si pentru a promova schimbul aurului si pentru a indeprta de la acest schimb 27 ... (lacun)281 ... Foenerato res. "8 Causa. Aliquanto pluris. 27 Paratum. 28 Oppida supranominata tamen etiam poene majorem Operario rum suorum partem Vulachos habent tamen adhuc (etc.). 281 Lacung in manuscris a cirei intindere nu este arltati de editori. 48 www.dacoromanica.ro

pe alti schimbatori ascunsi i netngaduiti282, domnul general a dat un edict in n umele maiestatii regesti, i chiar prin scrisori particulare a poruncit hotarit acelora ce erau banuiti a face schimb ascuns <de aur> ca sa fie dus tot au rul la Sibiu la numitul Petru Haller. Si i s-a pus in vedere lui Petru Vaczy caruia i s-a incredintat ,conducerea baterei banilor283 de argint ca Petru Haller despre tot ce se va face in aceast treaba. ia parte la cercetarea aurului care se va aduce la Petru Haller 4i va veni la ce mentare", si sa tina socoteala lui i sa aiba cunostinta tot adt eit Iar acel Petru Haller, intrebat si el pe Ruga altii cit aur crede c s-ar putea st ringe intr-un an sau in jumatate de an in Transilvania, a raspuns c i se pare cu neputinta ca sa se poata face ca tot aurul care se scoate la (lacuna) lumin5.284 in Transilvania sa ajunga pina la cmara, si ca ar trebui s ajunga in in tregime, chiar sub pedepsele cele mai aspre, aclica a pierderii capului Maiestatea sa regeasca ar avea mai mult cistig de la aceasta cmara dad ar arendao cuiva decit dad s-ar ingriji sa o administreze prin slujbasul sau. A fost intr ebat numitul Petru Haller285, cu cit crede c ar putea fi arendata pe an. El a dec larat apoi ca el nu ar fi impotriv ca s o ia el cu arena, dar el nu va da mai Mult de patru mii de florini in aur atit pentru schimb, cit i pentru cementare", si aceasta cu indatorarea288 ca acea camera fie supusl lui patru ani in sir cu acee asi arenda i ca maiestatea sa regeasca s opreasca prin edictele cele mai aspre ca sa nu se incumete careva s'a schimbe aur pe fata sau in ascuns rara stirea lui, sub pedeapsa aratata mai sus, pe care sa o poata pretinde el de la oricine in c hiar cu temeiul autoritatii maiestatii regesti, i dad ar fi nevoie ajutorul conducerii de sus287. Acestea deci le-a spus Petru Haller, care totusi nu tagaduieste ca se poate scoate mare cistig din schimb, dad ar fi inlaturate i nselatoriiile si daca s-ar face ca tot aurul sa fie infatisat camarii. Des pre mine fi bal de splat aurul Transilvania e mai imbelsugata in aur decit in argint. lar aurul provine mai mul t din bai decit din mine. Cci asa cum s-a aratat mai sus, 282 Occultos et inordinatos. 288 Praefectura monetae. 284 Invenitur. minereuri288 de aur sint doar n patru locuri si din aceste locuri doar unul arenda aurului lui Petru Haller. 287 Superioris rnagistratus. 288 Minerae. 288 Din felul cum e prezentatI situatia, rezulti si o sugestie implicit de a acor da 288 Ea lege (aceasti conditie). 49 www.dacoromanica.ro

singur apartine regelui, anume Bile de Aries289, din care se extrage cloar minere u de argint. Totusi se gsesc minereuri de- argint si la Bisoara290, la Baia de Cri s291, locuri supuse amindou cettii Siria292 care apartine domnului Andrei293 i sin t atribuite mai degrab Ungariei294 decit Transilvaniei, nici arama nu ar lipsi da c ar vrea s o extrag, dar acum locuitorii acestor locuri umbl doar dup aur. lar Abrud ul este al capitlului de Alba Iulia si este foarte cercetat din cauza belsugului de aur. Germanii sa.si numesc Abrudul Gross // Schlatten, Baia de Cris Altenbur g, Bisoara .293 Baia p. 732 prinse in textul gennan aclugat mai jos296. La acesta mai sint adugate numele297 bilor298, desigur nu ale tuturor de Aries Offenburg. Starea i seama acestor locuri potrivit cu cercetarea ricut si nt cugreu s le insiri), dar din cele mai de seam ce le-au putut cunoaste. Se mai stie d in experient ca un lucru de u:uta siguranta, si cite carate sau grade are aurul i n oricare din aceste locuri, i ei spun c nu se produce o schimbare a calittii asa din senin 299 dac aurul rmine nealterat, asa cum a fost gsit, dar unii falsificsi u neori frimele sau pulberea de aur prin amestecul tea cunoaste in parte30 din tidulele31 de cementare" sus-amintite. In dup cum se spune ar fi unei pulberi de aram. lar cit aur a venit la cmar in anii din urm sub monah i mai in ainte sub loan, i odinioar sub regi, acest lucru se va puAbrud, un orsean btrin, Bl aziu diacul, care a fost pe vremea regelui Ludovic in acel loc vioeemrasul lui loa n Lulay, cmrasul de Sibiu, povesteste ca' in acea vreme se ficeau sapte cementri" p e an, si c el a adunat in Abrud i in satele vecine de la o cementare" la alta mai mult ca. un centenar302 de aur, fr a socoti aurul biesilor303 mai de seam din acel loc, care si-au dus ei mnii aurul lor la cementare". Dar despre acestea <sint> multe <artate> in acea scriere germana.. Sint miste mine de argint deosebit de bune dup mrturia tuturor in localitatea Rodn a la o deprtare de trei mile de cetatea Bistrita, care impreura 2" O f fen-bnya. 290 Kiss-bnya. 291 Krss-bnya. 292 Csillagosvar (= VilAgos-vir). 293 Bithory. 294 Fiind adic5. in afara Transil vaniei propriu-zise. 295 Loc gol In text. Lipseste din textul de fa0. 20 Nomine (nomina). 198 Loturarum. en Temere. Aliqua ex parte. 3" Schedis. Centenarius = 100 de libre (adicI 50 kg). Montanistarum. 50 www.dacoromanica.ro

cu alte patru sate ale cmrii de cementare" apartine acestei cetti cu drept de proprietate, dar aceste locuri le-a cotropit voievodul Moldovei Petru30 4, tatal voievodului de acum Stefan35, atunci cind a nvlit in Transilvania prdind-o, si din acea vreme incoace zac oarecum in prsire aceste mine, care pe cind erau sub bistriteni au dat mare belsug de argint, dei oamenii nursi arnintesc s fi fost spate asa cum ar fi tnebuit, din cauza vecinttii moldovenilor in care nu te poti increde306. Dar si despre aceste mine se afl anexate mai jos unele <informatii> culese din povestirea localnicilor; n cli pa de fat lucreaz acum in ele oarneni ssraci, pribegi307, printre care se spune d a r fi i unii anabaptisti308. lar orsenii bistriteni se roag de maiestatea regeasc pe ntru redobindirea acestor bunuri, lucru care va fi usor pentru maiestatea regeas c dup cum cred ei clad va binevoi restituie zisului voievod Cetatea. de Ba1t309, al e crei bunuri le posed Este prerea mprtit i mrturisit a tuturor Transilvnenilor c, pe ling aceste locuri cuno scute pin acuma ca producind aur i argint, mai sint multe alte locuri metalifere pin acum neatinse, mai ales in tara secuilor care nu ingduie nimnui s le cerceteze i sint prea rustici pentru a se putea folosi de aceste bogtii. Despre baterea monedei acesta pe ling tirgul supus cettii. coace, desigur din lipsa argintului, intrucit transilvnenii se sirguiese mai putin la minele de argint, deoarece acestea cer mai mult cheltuial deck bile Mane& de argint nu s-a mai btut in Transilvania de multi ani Inde splat // aurul. Se socoteste totusi neindoios despre minele de la Baia p. 733 de Aries c, daca ar fi secate de ap, prin ducerea mai departe si desvirsirea conduc tei sau canaluluim pe care monahul l-a lsat cu totul in prsire dup moartea regelui loan, ar rezulta mare belsug de argint cu mult ctstig; clac se ma i adaug i Rodna3n <atunci> din produsul de argint al aminduror acestor locuri s-ar putea porni si continua si mai apoi 'in Transilvania h aterea unei monede bune i folositoare. Cit priveste moneda de fatI, care 3" Petru Rare in 1529. Stefanit Rares (11 iunie 1551 1 septembrie 1552). Infidam v icinitatem. Se referl la expeditiile clestul de numeroase tn Transil307 Profugi. vania, cu incepere din 1529, de pe urma cIrora bistri;enii au avut destule pagub e. 300 Despre ei se ocupi izvoarele din secolul al XVII-lea. 3" fircem Kikelleii. C uniculi seu stolae. 311 Adia minele de argint de acolo. 51 www.dacoromanica.ro

se bate la Sibiu din argintul la'sat de monah, s-a adus l'a cu.nostinta maiestat ii regesti prin scrisoarea comisarilor ca au d.at impreuna cu donmul general ins tructiunile si ordinele lor in aceasta privint, Oda' la alte dispozitii ale maies tatii regesti, lui Petru Vczy ca magistru al monetriei312, de a crui munca s-a folo sit domnul general in ultima cementare" si batere a aurului si incepuse sa se fo loseasca la baterea monedei de argint inainte de venirea comisarilor. Se adauga mai jos copia instructiunilor date lui Petru Vczy din care se poate cunoaste o buna parte a aoestei orinduiri313. La Sibiu nu e nici o Cas a Camarii regesti, si nici nu a fost inainte, <dupa cum> se spune. Dar cei care au fost comisaris" se trigrijeau ca sa se fad. cementare a" si baterea in casele lor, <si> acuma Petru Haller ti da pentru treaba aceasta casa sa, de care s-au folosit ei si pe vrernea monahului cind a foist inchiriat i, precurn se spune, cu o suta de florini pe an, suma pe care o cere acum si Hal ler ca s i se plateasd lui. Nu este nici un fel de oficina de separare915 a aurul ui de arguit, ci fiecare <fl> separi cum vrea. Despre vama316 regeaseci Vama regeasca are trei centre: Brasovul sau Corona, Sibiul si Bistrita. Orasele acestea au tinut aproape intotdeauna vaina. prin arend.are din partea regilor. V arna din Brasov era arendata pe cloua mii de flecini, cea din Sibiu pe o mit si cea din Bistrita pe dou. sute <de florini>. Alte asernenea posturi filiale in Tra nsilvania in care sa trebuiasca sa sad intotdeauna cu resedinta slujbasi <ai vamii> n.0 mai au, in afara doar de tmul care este tinut de Brasov in cetatea Bran317, asezata in strimtorile muntilor prin care se v ine din Transilvania, si de altul care e %inn de Sibiu la Turnul Rosu numit In v orbirea comuna Veress Torony <asezat tot> in stri'mtorile acelorasi munti. Acest <turn> cu putini ani in urma a fost nruit in mare parte de navala si puterea apelor318. In aceste locuri se obisnuiesc sa se dea si sa se p rimeasca tidule vama1e319 pentru mrfurile care se aduc la Brapv sau Sibiu, cci pri n aceste doui loauri de intrase trebuie sa vina toti cei care 318 Magistro monetae. 313 Ordinis (vezi Hurmuzaki, IL, p. 688, instrucviunile lui Castaldo ;i ale comi sarului din 20 martie 1552). 814 Sed qui fuerunt Commisarii, nota editorului: poate: cimirair. SeparatOriUM. Vigesima. TrCStlar. 315 316 311 so In 1533; vezi Cronica Osterrnayer. sig Schedae vicesimales. 52 www.dacoromanica.ro

au drum din Tara Romaneasc in Transilvania. La celelalte locuri la care e nevoie de vreo paz sau supra.veghere merg slujbasii door la vretnea Ssesc322 ciurilor320, precum la Sighisoara321, unde merg din Brasov, si la Sebesul i Hune doara, din Sibiu. Si nu este nici o mndoia1 c arendasii acestei vtni scot/ mult mai mult cistig din ea deck ceca ce pltesc, Tnii de florini. Imprejurri pasnice dud sint slobode legturile de negot323 dintre Transilvania i m oldoveni i Tnunteni, aceste vmi aduc muit mai mult deck dou si a in Vama de la Bistrita este de asemenea in miinile orlsenilor din acel loc, precum au artat acelorasi cornisari324 prin trinijiii lor, cei doi senatori <anume> Vinc entiu // Blnarw1326 i Grigore Lederer326 trimisi 1n aceast p. 734 totusi nu in urr na unei arendri, ci ca dintr-un fel de miluire chestiune osebit a monahului; care totusi <pe ei> i-a costat rnult327, aci el a scos apoi mult mai muh de la orseni pentru obtinerea acestei milwiri. Iar ei spuneau d acest venit nu implineste adesea nici <mkar> suma de &Ala sute de florini, mai ales &id situ oprite legturile de negot cu rnoldovenii, ceea ce obisnuieste s se intimple des. Ei mai adiugau pe lingS. acestea sper c mai estatea sa regeasa va lsa328 acest venit orasului la rugmintea juclelui <Distritei > care se afl acorn la curte si de aceea orsenii se roaga ca administratia i incas area acestei vmi s fie l.sat la ei pin la sosirea judelui. Comisarii s-au invoit la aceste cereri cu conditia ca pin la o alt rinduire a maiesttii regesti s. tina acI ministratia acestui venit cu acea credint la care sint indatarati fat. de ea s't nu in alt fel deck cum daca ar fi sluj basii si, i s: in in aceast privint o socoteal bura i dreapt ca s poat rspunde fat statea regeasc atit cu privire la veniturile ce le vor peroepe de ad tn.cdo, cit la cele ce le-au perceput din vremea tranzactiei <acute> cu regina326. Iar c-u 320 321 modul de incasare al vmilor se afl <alIturat> mai jos impreun alte serien apartinind aoestui articol despre vam. Nundinarum. Segesvar. 322 Szasz 323 Commercia.

824 In text: iidem Commisarii = iidem Commisariis. 323 Pellionem (Peltzer?). 326 (Pielarul). 322 Ipsis magno constitisset. Concessura = va concede. 828 Sigismund Zipolya, a renuntat la Transilvania in schimbul unor compensatii mai m ult iluzorii (1551). urma cireia Isabella, vIcluva lui loan Zipolya si mama nevtrstnicului loan www.dacoromanica.ro 53

Despre quinquagesima3" nobililor porar332 din partea nobilimii; dar este limpede c nisi se ia doar numai de la romanii nobililor Transilvaniei o dat pe an intre Pas ti i Rusalii, tn jurul vremii cind s-a isprIvit cru ftatul oilor, vremea de altmi nteri cind nobilii obisnuiau s preiind tn fiecare an quinquagesima de la ziii lor iobagi331, dar nu lipsesc totusi unii care zic acesta nu este un venit obisnuit , ci e ingduit regelui ca un fel de dar temQuinquagesima nobililor se socoteste drept un venit obisnuit al regelui, toacest venit se plteste regilor, macar ci nobilii au anticipat asupra exaqiunii re gelui prin exactiunea lor. S-a tinut seama333 totusi c e obiceiul ca nobilii Tran silvaniei s fie somati prin scrisoare regal s plteasc acest venit, locul de intrunire in orasul Turda, unde obisnuiesc s se tin adunnile generale ale nobililor. Ins' si acest venir obisnuieste s fie dat cu arena. Suma obisnuit a arenzii e de pa tru ,mii de florini. Regina Isabella l-a arendat chiar numai pe trei mii de flor ini, dar venitul din plata si stringerea334 acestei taxe este cu mult mai mare, intrucit au fost sapte comitate ale nobililor <si>, doar din comitatul Turdei, c are este unul din cele modeste duc cum s-a aflat dintr-un registru al perceperei (?)335 pe anul 1537, singurul care a putut fi cptat au iesit la quinquagesim o mie si opt miei atati n acel ar1336 j cinci sute optzeci si cmci de oi de un an, iar din incasrile principale337 sase sute saptezeci i apte de florini, i cincizeci i unu de denari. Iar care este chipul in care trebuie perceput quinquagesima se af l mai jos. Despre censul safilor p. 735 Sasii patesc dimpreun censul lor obisnuit datorat regilor, dup obiceiul folosit de ei, i sint datori plteasc numai o dat pe an // la srbtoarea Sfintului Martin338. Tot alul censului e de opt mii cinci sute de florini, dar peste plata censului ei co ntribuie si la ajutoare338, precum urrneaz. 330 E vorba de quinquagesima ovium. Colonis. 832 precario concedi regibus a nobilitate. 3" Observatum est. 334 Administratione et collectione. 836 Re gesto administrationis. 333 CUM foetu eiusdem anni. 337 Praecipuis redemptionalibus. = 11 noiembrie. 33 Subsidia. 54 www.dacoromanica.ro

Despre contributia ajutoarelor (subsidiilor) 'in Transilvania Este stiut c. transilvnenii apartinind celor trei natiuni"340, adic uni sasi, nu sl ut datorti numai341 la plata aoelor ajutoare care obisnuiesc el fie puse de regi cu consimtmintul celorlalte stki i categorii342 ale regatului Ungariei, oi exist a un obicei vechi, pstrat ptn n vremurille acestea, ca s li se cear lor in chip ose bit343 aceste ajutoare, cki n vremea regilor mai vechi a fost urmtorul fel de a p urcede: i anume se hotra pentru nobilii unguri, care se consider344 cei dintii din tre aceste natiuni o adunare346 in orasul Turda, si acolo se trimeteau de cltre rege delegati sau comisan i care s inftiseze cererea de ajutoare. Uneori se cerea mai mult, alteori mai putin, dup cum erau pricinile pentru care se cereau, dar ce a mai mare contributie a fost de un florin fr un denar, de fiecare iobag346. Nobil ii nu au ingduit ca s fie impusi la mai mult de o singur contributie, dup cum nu ingd uie aceasta nici acuma. lar aceast contributie se urc la douzeci i patru de mii de florini, suml care s-ar mri cu mult, i poate chiar s-ar indoi, precum se spune, c lack' asezarea clrii347 i perceperea348 s-ar face drept, lucru de care va trebui .cu timpul avut <rooat> grija. In acelasi chip li s-a hotrit sasiloi o adunare 349 la Sibiu in care delegatii regesti s trateze i s ja hotlriri impreun cu ei cu privi re la ajutoare. Nu s-a fcut ins numartoarea35 pe parti, ca pe domeniile nobililor, c i s-a cerut o sum anumit364, i aceea de asemenea <e> uneori mai mare, alteori mai mica'. Ei insisi spun c au pltit uneori zece, sau dousprezece, guri, secui citeodat saisprezece, i pin la douzeci de mii <de florini>, foarte rar mai mult. Ei spun ca, sub regele Ludovic, loan D6czy362 a perceput doar nurnai de la ei treizeci de mii die florini mkar c ceruse patruzeci. Dar acesta i-a amgit cu mult mestesug pe fruntasii sasilor, c'rora le flg'duise unora o sut, ahora dou sute de florini, pe care ins mai apoi nu i-a rnai pltit, si de acest e inseratiorii s-au mai folosit adesea i alti delegati de-ai regelui trimii pentru a cere subsidii de la sasi. 341 In text: tamen mai probabil: tantum. 342 Statuum et ordinum. 343 Specialiter. 3" Pentru cele trei natiuni" (vezi Cad tori, vol. I, Introducere generala). 3" In text: habent mai probabil: habentur. 3" Conventus. 345 Sin gulis colonis ( punctuatia greitI in txtul publicat unde cuvintele acestea apartin frazei urmitoar e). 341 Connumeratio. 3" Exactio. 349 350 951 Conventus. Connumeratio. 352 Vicetezaurar al lui Zipolya, partizan al lui Gritti, ucis cu el la Medial In 1534. 55 0 surn global. www.dacoromanica.ro

P. 736 Pentru secui nu a fost nevoie s li se hotirasc o adunare, intrucit erau socotiti a fi scutiti de toate contributiile, in afar de insemnarea boilor353 (cci asa o nu mesc ei) la care erau indatorati de cite ori se incorona un rege, cstoria, sau dob indea vreun <nou> v15.'star354 i celebra sau atunci fiecare dintre ei era dator sit dea cite un bou. Dar de cite ori trebuia sit se tinl din porunca regelui vre o adunare pentru niscaiva treab obsteasc privind cele trei natiuni impreun, aceasta treb-uia s fie chemat in Tg. Mures355, care este pe teritoriul secuilor i <este> locul anume356 Grinduit> pentru once treab obsteasa a lor. Acest <obicei> s-a inrc lcinat mai ales din aceasf cauz, ca nu cumva secuii chemati obligator in afara teri toriului lor, s trimit delegati pusi pe pierderea vrermi357, de cei de care se obi snuia a se trimite, care urmreau358 ssi fie rechemati acas la ei ca unii ce nu era u destul de bine invtati359 <cum s purcead> in cele ce se fac <acolo> i prin aceast a s caute nu numai mijloace de a se strecura si de a lungi treaba, dar chiar s-i m ai trag inapoi36 si pe altii si s impiedice ca s se Ja vreo hotrire. Lucrul acesta nu -I puteau face dad erau strinsi cu totii la o adunare pe teritoriul lor, intruci t la aceasta II obisnuiesc s se adune individual aceia dintre ei care 'slut mai i nsemnati pe care ii numesc in vorbirea obisnuitl nobili <sau> L6f6 Szkelyek. Si de aceea regele Ioan i dup ac eea si monahul <care> s-au strduit noi nevoi ale statului, mai apoi pentru tributul care s-a pltit turcilor in anii din urm, nu au p5.strat felul vechi de a cere <aceste ajutoare>, ci indemnati de motivele de mai sus, au hotrit362 acea adunare de la Tg. Mures pentru cele trei n atiuni dimpreunI, pe care chiar le-au mai legar intre ele, astfel inch ceca ce a r propune sau ar hotArt dou dintre ele s fie silit s aprobe i s incuviinteze si a tre ia. In felul ace-sta au fost adusi secuii la darea de subsidii, i acest lucru sp un sasii cl a fost nIscocit i scornit la inceput doar de ochii lumii, dar de fap t in dauna lor363. Cci consimtind ungurii i secuii la darea ajutorului, li se rpea lor putinta de a se impotrivi si se punea asupra lor cea mai mare parte din ace a povar. Cci ungurii i secuii au pltit putin fat de ce au pltit ei, si din ceea ce fu sese 353 s stoarcil de la secui ceva ajutoare bnesti361, mai intii sub cuvintul unor Boum signatura. 354 Numai pentru ngterea fiului prim nIscut. 355 Vsrhely. 356 Peculiaris. 357 Tergiversatores. 358 Studuerunt. 353 Instructos. Distrahere. .Aliquid subsidii. seg Induxerunt (corect: indixerunt). 363 A sailor. 360 361 56 www.dacoromanica.ro

platit de <de ei> fruntasii lor3" si-au avut partea br n urma unei tinelegeri tainice cu monahul, dar s-a ajuns la obiceiul ca sasii s plateasca nobili i, adica douazeci sit patru de mii, iar secuii, de che ori au contribuit <tu> ce va, nu au platit mai mult de .ase sau sapte mii de florini, acest lucru a fast a ratat a fi astfel si de dtre altii. Iar acum sta in puterea maiestatii sale sa' se foloseasc de acela dintre aceste obiceiuri care i-ar oonveni <mai mult>. Sasii negresit spera ca maiestatea sa va confirma i pastra cu indurare vechile lor ob iceiuri i libertati, i dad trebuie s spunem drept, ei sint puterea365 Transilvani ei. S-a cercetat totusi cu luare-aminte clad nu s-a obisnuit <cumva> mai inainte , sau dad mi ar fi mai de folos ea sasii sa fie numaravi la impunere366 aeelasi fel da iobagii nobililor, dar s-a constatat c ei s-au folosit i s-au i pastreazi aceasti libertate ca s li se ceara o suma <globala> de la toti <limpr euna>. Iar ei intre ei contribuiau <la ea> nu dup capete sau duipa numarul portil or, ci dupa felul i valoarea bunurilor nemiscatoare, i astfel plateste mai mult oricine are mai multe ImAcurat nealocetat silvania c maiestatea regeasca are motive indreptatite pentru care sa ceara indoi rea ajutorului pe acest an de la nobili i sasi, precum si a insemnarii boilor de la secui. Caci dad monahul a putut dobindi ca s i se dea ajutoare de doua ori pe an, si uneori sa i se faca i nsemnarea boilor in afara de datele obisnuite, cu atit mai drept trebuie date acestea maiestatii regesti care are atitea indreptat iri intemeiate. Insa nu s-a putut afila Cu siguranta de ate ori i s-a dat monahu lui insemnarea bailor. Totusi dupa marturia tuturor s-a dat in mod exceptional m ai des ca sub oricare rege dinainte. Si se mai spune c odinioara la o Insemnare < a boilor> au iesit treizeci i ase i pina la patruzeci de mii de boj. Acum ei zic ca abia s-ar putea lua douasprezece mii <de boi>, caci secuii mai puternici siau supus pe alvi sevni mai saraci, care ar trebui sa fie de o seama3" cu ei, i n u ii socotesc altfel dectt ca pe niste iobagi, si de aceea i scutesc de insemnare a bailor sub cuvint c aceia s-au supus de bunavoie37 II ocrotirii i apararii p. 73 7 364 Ai secuilor. Apoi erea duit sse. se mai vede si lucrul acesta ca nobilii i sasii au dat <si> ajutoare la cer regilor dud s-a ivit nevoia, chiar si de doll ori pe an secuii i ei au inga hisemnarea bailor la cererea regilor cu aratarea urtei cuvenite indreptAiri Cci i acurna nu se indoieste nimeni in Tran-

ogoare, finete, vii i alte asemenea bunuri funciare367. 365 Nervus. In once caz ei au fost partizanii constanti ai Habsburgilor. 366 Con numeran. Adici individual pe por;i. 367 Soli bona. 38 Aliquo justo titulo. sorte. 38 Eadem sm Ultro. 57 www.dacoromanica.ro

lor, pentru care fapt, afirm <ei> c. nu slut datori la nici o plat. Ei numesc pe ac estia Fldn lak6 Szkelyek", cum ar fi: secuii locuind pe prnintul lor", ceea ce este un curat abuz i n.scocit pentru confirmarea p uterii calor puvini i pentru micsorarea veniturilor regesti. De altminteri chipu l in care se face insemnarea boilor este alturat aci la o insemnare a numstorii fcut e in anul 1542 pe domeniile nobililor, pe care se pare c. o vinea monahul ca mode l pentru celelalte numrtori. Cci a fost gisit la Alba <Julia> de ctre comisan i print re alte hirtii371 ale sale, la care s-a mai adugat printre alte insemnri372 ale sa le descoperite <atunci>, distribuvia calor nousprezece mii de florini pe care i-a u pltit sasii pentru un singur ajutor373 i, de asemenea, imp trei naviuni pe comi tate toate acestea au socotit comisarii c trebuie adugate aci spre a fi amintite si a sluji i in locul vreunei <alte> informatii. Orasul Cluj a fost odinioar o colonie a sasilor374, acum este locuit impreura de sasi si de unguri; i nici nu se numr printre c nitvi slsesti, ci ca o administratie aparte373, pateste regilor censul anual obisnuit de a crui suma nu s-au multumit nici monahul, nici regele loan nici alvi regi, dup cum se povesteste. Despre unele ceati fi bunuri aparrinind regilor Regii Ungariei i coroana regatului posed n propriu in Transilvania scaunele sau comitatele sasilor, ale cror nume sint cuprinse in insemnarea amintit. Dintre aces tea totusi au fost instrinate unele, precum Vintul de Jos378, Vurpru1377i altele d espre care s-a vorbit mai sus. Mai aparvin regilor i orase1e378 pe ling care sint mine si cmri de sare, care au fast cum s-a spus in numr de oinci, iar acum stilt d oar patru prin instrinarea orasului Sic378, pe care regele loan l-a druit impreun C u mosia Secaaia38 care e legati de el, lui Francisc Kendi precum si a satului Car a381, 371 Codices. 372 .Regesta (registre). 373 Uno subsidio. 374 Afirrnatie pe care o affirn si la din 1519. 875 Privata respublica. luat de Martinuzzi. 376 Alvincz 371 Borbereg. dup5. textul Reicherstorffer, lui Taurinus, i Oppida. 379 Szetz (= Szek). 380 Zekelay. set 011ib-Kara. 58 www.dacoromanica.ro

apartinind orasului Cojocna, pe care monahul 1-a druit lui Ladislau Mikala, precu m <s-a spus> mai sus. Bran382 (sasii o numesc Trtschburg (sic)) care e de asemenea a regilor, acum e ti nut de orsenii din Brasov care spun c le-a fost zlogit393 de regele Ludovic pentru ci ncisprezece mii de florini, cu inTelegerea ca la acea sum s se mai adauge in fieca re an pentru intretinerea acelei cetti cinci sute de florini sit s li se plteasc imp reun cu suma principa15.384 atunci cind s-ar intimpla ca ea s fie rscumprat de rege. Are si noul posesiuni In Tara Birsei pe care sasii o numesc Burzelland este o cetate mic strImtorile mu ntilor prin care se intr in Transilvania, cu numele de de ale crop folosinte sau de numrul iobagilor de pe ele nu s-a putut afla nimic sigur. sute. In registrele contributiilor pe care le-au inspectat comisarii, in uncle stilt t recute mai bine de doul sute de porti, In altele mai bine chiar de trei Orsenii s pun c nu ajung de loc clstigurile lor la intretinerea castelului si de aceea regi i ca tin in ea slujbasii lor // au obisnuit s dea ca supliment pentru Intretinere pe fiecare an cinci sute de florini din censul Trii Birsei. p. 738 O cettuie asemntoare tin i orsenii din Sibiu tot in strimtorile muntilor, numit Turnu l rosu385, in vorbirea comun Veres Torrey, care cum s-a spus mai sus cu puOni ani in urm s-a niinat i s-a prbusit aproape in intregime din cauza revrsrii neasteptate a apelor. Este in stpinirea lor i alt caste1386, numit Seliste387, care, potrivi t cu dou sut,e cincizeci de porti supuse d.'rii388, dar in temeiul drui drept slut ele stpinite de sibieni nu s-a putut adInci indeajuns, i nici nu au socotit comisarii c trebuie s se sileasc mult in vremea aceasta pentru cunoasterea lor intocmai fcind intrebare la orseni, ca nu cumva s prind <aceia> bnuiala c cercetarea se face impotri va lor sau a se pregteste altceva 389 A ajuns in stpinirea maiesttii regesti prin m oartea monahului cetatea Gherla39 registrul contribuviilor, are sapte posesiuni, in care se afl mai bine de pe care acesta s-a ingrijit s o ridice din temelii, dup ce a 382 Trtsvar. 383 Inscriptam. 3" CUM capitali Summa. 383 Turris rubra. 386 Castrum . 387 Szelicze (ling. Sibiu). Connumeratae. 389 alisid gen. Se vede bine c5. aceasta era o preocupare constanti a comisarilor. 3" Ujvar. 59

www.dacoromanica.ro

fost distrus cealalt cetate a Ungurasului391 care fusese a episcopului de Oradea39 2, ale crei bunuri le-a trecut cetjj Gherla. Nu se cuvine nitnnui mai mult ca rege lui stpinirea acestei cetti, ca una ce poate fi de mare importan; pentru sprijinir ea cauzei regelui393 in Transilvania si care nici nu poate fi usor intretinut de episcop. mrii de sare din Dej, oras care e la o deprtare de o mil de <acea> cetate i i-a ma i dat i alte bunuri. Teritoriile dependente de ea394 i veniturile sale se afl: des crise mai jos. Monahul a dat pentru intretinerea ei o mare parte din veniturile C.5.lar modul In care ar putea fi despg.gubit episcopul Oradiei pentru aceast cetate prin atribuirea unor alte bunuri si mai ales a castelului Pocsay395, care a fost al monahului si se afr lingl Oradea, se arat tn alt loc de ctre comisarii maiestAii regesti. Dup moartea acestui nionah a ajuns n mlinile maiestAii regesti castelul Branisca3 96, asezat pe malul Muresului, pe care 11 stIptnise acel monah. Domnul genera139 7 <l-a zlogit> pe patru mii de florini lui Paul Csky loan Dobay pentru cedarea ami ntitei cetti Gherla, ceca ce de asernenea se cuprincle mai jos. Mai spun unii c i revine maiesttii regesti dreptu1399 asupra cetAtii Fgrasului care a fast a lui Stefan Mailat, i acuma e stpinit de ginerele slu, domnul Andrei Bithor y de Somly6. Cetatea asta are o stpinire mtins si un domeniu liber de sarcinile i contributiile pe care restul Transilvaniei obisnuieste si le presteze i s le dea r egilor, imunitate prin care ea ntrece desigur toate celelalte cetti din Ungaria si Transilvania. Sint i acum sub autoritatea regelui alte multe cet0 care au fost luate de regele loan de la Emeric Balassa399, adic Alma5400 i Leta40t, din care se zice c una apart ine dup lege sotiei i copiilor lui, cealalt fratilor lui. Cu privire la teritoriil e <vinind de Almas> si la veniturile sale, castelanii de Almas au dat insemnarea anexat: mai jos. Despre Leta se spune 391 Bldvnyos. 392 Adia a lui Martinuzzi. 393 Rebus regiis ... magno praesidio esse. 94 Pertinentiae. In Ungaria. de Petrovics, fusese apoi reficut. 397 Castaldo. Sortem eiusdem. 399 Branyitska (la vest de Deva). In 1550 era in stpinirea lui Martinuzzi. Drtmat 399 and a trecut acesta la Ferdinand. Almasul Mare. Dat in 1540 lui Balassa, reluat apoi, a fost dat in 1551 irnperialilor. nemisza. 401 Letha. La vest de Cluj

druit in 1544 de regina Isabella lui Baltazar Bor60 www.dacoromanica.ro

c ar avea cam trei sute de iobagi402 1 &al de aur insemnate. Nu s-a putut obtine o list a bunurilor si a veniturilor <sale>. Tot in numele maiesttii regesti este de tinut si Cetatea de Balt403 (care apartine voievodului), dar impreun numai cu tirgul supus cettii, celelalte I I teritorii le sine acelasi voievod al Moldovei404, precum si tentoriul celeilal te cetti Ciceu405 pe care a pus monahul s fie drimat. p. 739 Des pre ceetile voievodului Transilvaniei De dregtoria voievodului Transilvaniei precum si a comitelui secuilor in dou cetti care, de asemenea, slut acum in rniinile maiesttii regesti: una <cetatea> Deva in care domnul general a pus un slujbas regesc, cealalt Gurghiu406, 111 care a fost lsat Ladislau dnffy407, fost comite al secuilor sub monah, i acum sluga i slujbasul maiesttii regesti. Teritoriile408 veniturile cettii <Deva> slut cuprinse in insemnarea trimis de castelan alturat mai jos. De la Gurghiu nu s-a putut avea nici o informatie din cauza lipsei amintitu lui Ladislau dnffy. Totusi din registrele contributiilor reiese c de acea cetate at irn douzeci i apte de posesiuni i in ele ar fi mai bine de trei sute de porti supu se drilor409. Voievozii Transilvaniei obisnuiau s-si aseze pe dregtorii lor n acest e <cetti> i s se multumeasc ei insisi cu veniturile acestora. Des pre beneficiile eclesiastice Dintre <toate> beneficiile bisericesti din Transilvania care sint puterea de drui re a regelui, cel mai insemnat410 este Episoopia de Alba cu prepozitura aceleias i biserici, cu cele dou. arhidiaconate, <anume> al catedralei si al Tirnavei411. Pe IMO acestea abatia de ClujMnstur, care 402 Colonos. 4" Castrum Kikeleu. 404 In momentul acela mai domnea Stefniv Rarq. Chikeu. Gergeny. 407 Edemffy. 408 Pertinentiae. 409 Connumeratas. 41 Caput. 411 E t archidiaconatibus Cathedrali et Kikeleu. 61 www.dacoromanica.ro

este in afar de zidurile orasului Cluj. Episcopia are doul cetti una castelul Sfintului Mihai1412, cealalt Gi1u413. Pe 11110 acestea <are> afar din Tran silvania un castel4" in orselul Tsnad415, unde este o posesiune416 osebit a episcopului care insumeaz5. chiar o bun parte din veniturile sale. neindoioas i complet, nici la capitlu i nici de la altii, iar cele ce au fost artat e de slujbasi, acelea stilt adaugate mai jos. Cu privire la veniturile intregii episcopii nu s-a putut obtine o lista' Prepozitura de Alba are ca venituri anuale o mie data' sute de florini, arhidiac onatul de Tirnava tot attta si nu cu mult mai putin arhidiaconatul catedralei. insemnarea inatisat de Francis Zilahy care si acuma ti exercit slujb417 din rinduirea domnului general. In abatia de ClujMnstur este acum un singur monah, i nici acesta destul de statorn ic n acest loc. Cit valoreaz ca venituri se va vedea din aceeasi Orsenii din Sibiu stpinesc o abatie numit Kertz sau de Candelis"418 p. Sigismund se zice ca' le-a dat bisericii parohiale din acel loc dup interneierea ei pentru intretinerea a doisprezece preoti, dintre care acum nu se mai tine nic i unul. Iar care este numrul i venitul acestor bunuri nu s-a putut afla bine pin a cum. Sint dou capitluri parohiale in Transilvania: acel de Sibiu si acel de 740 B rasov, supuse autarittii arhiepiscopului de Strigoniu, dintre care unul //, <adic a' cel> de Sibiu, datoreste in fiece an acelui arhiepiscop 40 de florini impreuna' i cu alte bunuri bisericesti pe care prealuminatul rposat imprat in bani4'9, iar celllt, <adid> de Brasov, <datoreste> 80 de florini in aur la fiecare trei ani. Provizorul actual de Alba42 Iacob Pokay, intrebat cite v enituri a steins dup pkcatrea reginiei Isabella si la ce nevoi le-a cheltuit, n acestea pentru cadirile si intririle orasului Alba <Julia> curi, a rspuns c din dijmelem. lsate de acea doamn regin mult de optzeci i trei de florini, i csi exist niste bucate iferite locuri, i ca' ele se pstreaz1 din porunca 415 Szent Mihaly kensem (= kve). 415 Gyalu. 414 Curiam. 415 In S'ilaj. 415 Jurisdictio. si dad a dat ceva di sau ale unor alte lo nu a primit in bani gata mai i ceva vinuri prin d

417 De provizor al acelui convent. 415 Echivalentul latin al cuvIntului german: Kerze, Este mInIstirea lumtnare. art& 419 Flor. 40 in monetis. 424 Provizor albensis.

421 Decimis. 62 www.dacoromanica.ro

domnului general si au fost strinse in parte din dijmele episcopale, in parte di n veniturile Prepoziturii si ale arhidiaconatului de Tirnava si din alte se dea unele pentru consumul taberei i pentru celelalte nevoi, i cit despre locuri i fusesera cumparate de monah cu banii si chiar. Si a spus ca au fost sai zeci i trei de vase de vin, din care domnul general poruncise pe bunurile422 sale, care se urca la 512 florini, precum si Wolfgang Bethlen sum a de 254 de florini. Apoi mai spune c.a strins din censurile preotilor423 509 flo rini in aur pe care i-a dat monahului inainte de moartea acestuia, lar dupa moar tea aoestuia a predat domnului general douzeci de mrci de archeltuielile zilnice i ntretinerea personalului i aprovizionarea castelului Sfinrului Mihail, care, fi ind lipsit de once bunuri, se ntretine din veniturile episcopiei ce i se pun la indernina. Si de aceea el nu a putut ajuta cu nimic la cladirea si intarirea ora sului Alba Julia sau a altor locuri. Episcopia C,enadului are in Transilvania an umite bunuri printre care sint patru sate sasesti bune i manoase, pe care le det ine acuma vicarul bisericii din Alba, doctoru1424 Francisc, din daruirea domnulu i general, si cu privire la roadele careia ar trebui dupa dreptate s dispun maies tatea regeasca pina la vreo ala rinduire privind episcopia. Caci vicarul amintit are de altminteri in episcopiile de Alba si de Oradea opt beneficii mari, si pe linga acestea cea mai buna parohie tn orasul sasesc Mosna425. Despre alt avere42 6 a amintitei biserici a Cenadului, care e afar din Transilvania, nu s-a putut af la nimic altceva decit c cetatea din acel loc este tinua In nucantitatea bucatelor eta' este, nu stie sigur. <$i a mai spus> a regina prin nis te scrisori ale sale facuse multe atribuiri asupra dijmelor Inainte de plecarea sa, i c monahul poruncise sa fie respectate dei ele intreceau o mie de florini, n afar de acele <sume> pe care le-a swirls Francisc Kendy gint luate de la acesti preovi. Iar alte venituri zilnice nu ajung pentru mele maiestatii regesti de <niste> custozi427 care string desigur restul venitur ilor. 5i ei spun ca acea episcopie a Cenadului e stabilita acum la Oradea428. anumite bunuri i'n Transilvania. Membrii pribegi ai capitlului care au putut s fu g de stpinirea turcilor, se spune c s-ar fi refugiat in diverse locuri. 422 423 $i capitlul de Arad, care acum este fall de prepozit si e risipit, are Mosiile. Plebanorum. 424 In teologie. 425 Musnya 11110 Media'. 428 Provisio. 422 Praesidi arios. 428 Episcopatum ipsum chanadiensem nunc Varadini figere notI se propune: Episcop um ipsim Varadini degere ajunt). Episcopul Cenadului se refugiase la Oradea din teritoriul ocupat de turci. www.dacoromanica.ro 63

Des pre Baia Mare429 Orasul Baia Mare pe care germanii il numesc Ungrisch Neustadt p. 741 ungurii Szath.mr Bnya si Nagy Bnya este afarg din Transilvania430 II intr-o adinciturg a munvilor care despart Transilvania de Maramures. Locul a fost odini oarg foarte vestit pentru bogatele sale mine de aur si de argint, dintre care ce le mai insemnate au fost atit de tare acoperite x umplute de ape incit nu pot fi golite i svintate. loan Thurz6431 cel bgtrin care le-a luat in arendg432 le-a ps trat cum a putut, cu mari cheltuieli si a tras din ele foarte mari foloase 433, dar nimeni nu a tras foloase mai mari ca regele Matei, in vremea cgruia au fost in cea mai mare inflorire, apoi au decgzut treptat invinse de ape, si cu puvin in urmg au fost socotite ca lgsate In pgrgsire, decit doar a munca nu a incetat cu desgvirsire, localnicii nii continuind lucrul la acele mine care fuseserg prgsite de Inaintasi ca mai puvin aducgtoare d e cistig434 si mai sgrace i rgmgseserg deasupra apei si sub cerul liber435 <trud indu-se> mai mult pentru a-si vine zilele decit pentru vreun cIstig. E drept c r egele loan dupg aceea a pus in acest loc pe un oarecare Frederic Schmalz436 din Posnania care, inlgturind morile in care se zdrobeau minereurile cu puvin folos, a aritat un alt mijloc mai usor si mai folositor de a le mgrunvi, i indemnavi d e acest lucru localnicii au inceput cu mai mult slrg s caute i s sape vinele437 metalelor. S-a mai adngat la aceasta cl din sfatul lui a fost cur.vatg si o galeri e subterang438 ce se prgbusise si dupg curgvirea sa au fost in parte golite de a pg mai multe mine vechi, de unde se sapg acuma minereu foarte bun. $i printre al te mine din acest loc pere aurul este una ce nu trebuie de loc disprevuitg de maiestatea regeascg in care acuma n u se lucreazg de loc din lipsg de bani. Din cauza aceleiasi lipse, nici cgmara n u are aproape nici un venit, si nu poate nici mgcar sg cumi prevul lor, in urma cgrui fapt ei sint slobozi sg le vindg cui ar voi, lucru car e e legat de mare pagubg pentru maiestatea sa regeascg, dei De rivulo dominarum (axila Piriul Doamnelor, numire in legituri ci aceasti regiu ne ficea parte din apanajul reginelor Ungariei). 430 Propriu-zisi. Cu argintul pe care sint datori bgiesii439 s1-1 predea faptul 431 Fostul asociat al lui Iacob Fugger. TatIl tezaurarului Ales. Thurz rimas n leg ituri cu L Fugger. 432 Conduxit. 433 Maximas utilitates, cistiguri bneti. 434 Minus utilia. 433 Sub d io. 436 Amintit bici din 1531 (vezi Cecitori Filoanele. 438 Cuniculus. 439 Metalici. , I, p. 307).

64 www.dacoromanica.ro

acest neajuns se vede a trebuie pus in sarcina mai degrab a unei proaste orinduie li decit a lipsei de bani. Sub regele Matei se acea in fiecare sptmin. separarea aurului si a argintului, intocmai asa cum se face la Schemnitz44, s i de asemenea i cementarea", si se continua fr. intrerupere baterea monedelor de a ur i de argint, precum se poate vedea in tidulele de cementare" din acea vrerne anexate mai jos. Aceeasi <regul> a dinuit citva timp sub regele Vladislav441, ba chiar si sub regele Ludovic442, in care vreme a fost in fruntea acestei cmri Hi eronymus Balbus443, in numele fie al regelui, fie al. reverendisimului fost epis cop de PLO", apoi arhiepiscop de Strigoniu, George,445 s-a fcut mai des acea sepa ratie i cementare", ceea ce e dovedit chiar de realitatea faptelor. Cci cei ce cu nosc acele vremuri spun c' <acea> cmar avusese un venit anual de vreo patruzeci de mii de florini, acum separatia se face abia de patru ori i cearta socotelile446 l ui Petru diacul447, cmrasul de acum, puse in legtur cu celelalte. Dar despre aceste lipsuri i neorinduieli s-a adugat deosebit o insemnare n limba german in care se cu prinde starea de acuma a cmrii si a minelor. mentarea" de dou ori doar pe tot anul. $i cit este cistigul de acolo vor Innntrul zidurilor este un castel, sediu osebit al cmrii si al cmrasului, care de ase menea are nevoie de o bun reorganizare, tat atit cit mara inssi. In acel <castel> sint ateliere de separare, de ardere si altele de acest fel ce ;in de eamar. De c astel depind II paisprezece sate, din care clou slut unguresti, celelalte romnesti . Monahul a tinut in acest <castel> un castelan, pe George Parnassy, mare asupri tor448 al sracilor, pe care amrasul Petru diacul care are o cas a sa particular in o ras de cum venit zvonul despre moartea monahului449, de indat l-a i atacat45 in ca stel, si apoi l-a alungat <de acolo> ca s nu stirneascI vreo greutate451 maiesttii regesti, pentru ca s nu fie dezbinat orasul din pricina lui; si din 440 Schemnicii, insemnat ora' minier in Slovacia. 441 Vladislav al II-lea. 442 L udovic al II-lea. p. 742 443 Prelat erudit cu o viat foarte aventuroas prin Italia si Franta. Trecut in Ungaria ajunge unul din epitropii tinarului Ludovic al II-lea in timpul acestuia. .Avea legituri i cu consortiul Thurz6-Fugger. 444 445 44e 441 George Szakmry sau Szathrniry, amintit i de Francesco Massaro in rapoartele sale d in 1519-1523 (vezi Sanut o, Diarii, vol. 23). Schedae. 446 440 A50 Quin que Ecclesiarum. Literati. Vexatorum. Ucis la 17 decembrie 1551. Oppressit. Ne quid negotii exibe ret. 65 www.dacoromanica.ro

acea vreme a Tinut Petru castelul, punind un castelan care este orean jurat din acel loc. Apoi s-a dus la &annul general si i-a predat din veniturile dmrii si al e minelor 633 1/2 de mrci de argint, 12 pisete452, 4 536 florini de aur, i n afar de acestea niste bare de argint cintrind 32 de rci <si> 12 pisete. Mai apoi, fiind el invinuit de distrugerea mnstirii453 fratilor franciscani ce se afla n afara zi durilor i bnuit d ar avea la 21 mai multe din veniturile cmrii si din averea fostul ui su stpin, monahul, decjt a fost tinut nchis de catre domnul general la Cluj, d e unde mai apoi aducind chezasi s-a dus la maiestatea sa care, ascultind dezvinovstirea sa, 1-a trimis inapoi cu o scrisoare la acelasi domn general si la comisan, ca fie ps trat mai departe in slujba de cmras dad cumva ar fi potrivit pentru aceasta. Cu ac east scrisoare s-a intors acas, si putin dup aceea au sosit i comisarii care 1-au t rimis iar la acelasi domn general, rstrid la hotirhea i puterea acestuia dad vrea s.'-1 lase pe acel Petru in slujb., sau pun in locul sau pe un alrul. Cci Petru era pregtit s rmin in slujb si si ia cu imprumut454 banii pentru indestul area si acoper irea nevoilor cmrii si a minelor regesti, cu conditia i asigurarea ca s fie lsat ja inapoi din455 veniturile acelei cmri suma imprumutat i oferit cu bun asigurare pe car e cred domnii comisan i i-o va da domnul socoteal456 general, dac cumva el va soco ti c trebuie s-1 lase in slujb, ceea ce gseau comisarii c nu ar fi lucru IlL1457 pent ru anumite cauze, dintre care unele stilt artate n acea insemnare german, numai s s e ingrijeasc maiestatea sa s' porneasc la titrip i s se duc la capt reorganizarea aces tei cm.'ri refacerea (?)458 minelor prin oameni priceputi in aceste lucruri. Cci nu este indoial d maiestatea regeasc va avea un cistig bun dad ar &dui bine si ar or ganiza minele din acest loc. Apoi cu privire la situavia orasului, care era foar te tulburat de vrajba or.senilor, Comisarii, primind de la acestia jurmintul lor s olemn de credint, pe care nu-1 prestaser Ind <Ora arunci> maiesttii regesti, au lsat <orasul> in bun rinduial i n pace. La o deprtare de o mil de Baia Marc se afl alt orsel care pe latineste se numeste Muntele mijlociu, pe nemteste Mittelburg459 pe ungureste se spune Fel s6-Binya460, de la ai crui locuitori s-a luat de asemenea de dtre comisani 452 Monede 453 Claustri. 1/50 mrci. 454 Mutuo levare. 455 456 t. 452 in text: et in loc de: ex. Bona ratione (dobinda?). 452 Totusi sugestia final este in dezacord cu aceas propunere. Vezi mai jos argumentarea de la p. 85. Recusionem.

452 (Mittelberg), Mons Medius. 452 Baia Sprie. 66 www.dacoromanica.ro

juramintul de credinva pentru maiestatea regeasca. Sint cu tovii bliesi461 se bu cura de acelasi drept impreuna cu orasenii din Baia Mare, cci se socose crede d acesti locuitori ai oraselului462 stilt i minen i mai pricepuvi463 ca alvii, pricepere pe care ei totusi nu o au din nici o regula scrisa, ci numai d in practica i obicei. Intemeietorii aminduror localitaTilor au fost germani, si locuitorii mai revin si acum numirile germanice pentru mine, pentru lucratori s' t pentru cele mai multe unelte ale mineritului, de care se folosesc precum se un gurii ca\ de cuvinte din limba lor464. S-a instaurat tirziu spune obiceiul ca in Baia Mare sa fie numit intr-un an un jude german germani, jurnatate unguri obicei care a dainuit ptn n vremea cirmuirii monahului , care cel dintii l-a schimbat CU patru sau cinci ani in urrna teste d originea acestui orasel e mai veche decit a orasului Baia Mare, si si in alt an II un jude ungur si ca magistrgii orasului465 sa fie jurnatate P. 743 a hotarit sa nu fie primit nici un german in Senat466 sau n numarul magistra%ilo r orasului si pe unii chiar i-a alungat din oras, caci credea acestia ar fi avut o intelegere cu domnul Andrei Bthory pentru a-i preda orasul. Nirerea conaisarilor despre regula fi reorganizarea administr-rii veniturilor din Transilvania veniturile regesti 'in Transilvania si in ce situavie au fost lasate de comisan. Exista insemnarea scrisa a monahului catre maiestatea regeasca in care a insemn at totalu1467 veniturilor si al cistigurilor pe care le poate avea maiesSe poate invelege ciar din cele de mai sus in ce stare au fost gasite tatea regeasca in Transilvania. Dar in acea <scriere> monahul, fie ca a facut aceasta cu tot dinadinsul (dupa cum marturisesc oamenii lui de aproape, ca re au avut i ei un amestec la intocmirea acelei scrieri c <intr-adevar asa> s-a i facut), fie ca si-a urmat o parere a sa, a informat desigur mai puTin exact468 pe maiestatea regeasca: caci acele venituri pe care el le-a aratat ca mai insemnate si le-a laudat nu au fost nici n vremea sa, nici sub regele su Ioa n469 i nici mai inainte sub Ludovic <II> astfel cum le-a 461 Metallici. 462 462 Oppidani. Jurisperitiores (!) Vernaculis. 465 Centum viri (pirgarii). 466 Sfatul orIenesc. 467 Summas. 468 469 Minus ... large. Zcipolya. www.dacoromanica.ro 67

spune el ar putea usor aduce pe an patruzeci de Trill de florini, iar schimbul a urului un mare cistig470 dad s-ar avea intotdeauna pregltit pentru schimb suma de cincisprezece sau douzeci de mii de florini. Nu se poate tgdui c51 din amindoul veni turile s-ar putea percepe mari cistiguri471 clad imprejurrile Transilvaniei i Ung ariei ar fi ciescris el. Cmrile de sare

asa cum au fost mai inainte i s-ar sine o rInduial mai bun ca cea de pin acum. Dar in starea de fat a lucrurilor e fr indoial csi nu se poate stringe intr-un an din ex ploatarea srii o surn asa de mare, cum a scris el. Cici din dmrile de la Turda i Oc na Sibiului, de unde obisnuia s se transporte cea mai mare cantitate de sare in pr tile timisene, cu crutele Cu luntrele la Lipova, Seghedin i apoi pe Dunre i in prti le de peste Dunre, se transport putin in aceste imprejurri tulburi, si este de temu t s nu trebuiasc s fie desfiintat472 sau una sau alta din aceste cmri, afar daca prti acelea s-ar putea bucura de pace si de sigurant:473, dci din aceste cmri nu se tran sport: de loc sau foarte putin. sare in alte prti ale regatului. lar cit ctstig a a vut monahul insusi din schimbul aurului s-a spus si mai sus si se poate intelege si din niste tidule ale cementrilor" acute In vremea sa, dintre care unele sint acaugate la celelalte dovezi scrise. Este torusi sigur c acest venit ar fi mai p rofitabil ca celelalte dad s-ar putea realiza ca tot aurul s ajung: la cmar, ceea c e va trebui indeplinit neaprat, in once chip, si dad nu se face acest lucru ar fi mai profitabil s se dea cu arend oricui pentru o sum hotrit, schimbul impreun cu cementarea", decit s se retin folosirea doar a cementrii" care in aceast stare monahului despre contributia nobililor pe care a socotit-o, pentru o <singur> raa 475 cam la douzeci i patru de mii de florini, surn care se zice c nu a perceput-o e l din nici o contributie. Intr-o insemnare oarecare a contributiei date in anul <15> 42, pe care se vede c el o tinea ca insemP. 744 nare principar i deci ca // m odel, dup cum s-a spus mai sus, se cuprind 21 725 <de florini>. Dar chiar din ace a insemnare se vede c5 au fost lsate multe lucruri inexacte. S-au cercetat i alte insemnri ale exactiunilor fcute sub el, in care nu se cuprinde mult peste jumtatea sumei amintite. Acelasi lucru trebuie inteles cu privire la contributiile sasil or, pe care el le declar a fi deopotriv cu contributiile nobililor. Dar in sfirsit oricare ar fi cauza care l-a Indemnat pe monah ca s informeze atit de inexact ma iesMagnum fructum. 471 Utilitates (profituri). 472 Perire necesse sit. 473 Pacat ae et confirmatae fuerint. 474 Larga. 475 Pro una vice. 470 a lucrurilor nu se ridid nicidecum fir schimbul <aurului> la suma de patru mii de florini pe an; si nu mai putin neprecis474 a fost informatia 68 www.dacoromanica.ro

tatea regeasca, totusi nu trebuie sa fie nici o tndoial c, dupa buna asezare rin duire a Imprejurarilor din Transilvania, maiestatea regeasca va stringe cu timpu l ctstiguri foarte mari si mai mari chiar decit acelea pe care le-a insemnat mon ahul. aci nu este aproape nici un fel de bogatie in natura de cistig particular si din lipsa unei bune rinduieli in administratia veniturilor regesti. Insa cum aceasta lipsa trebuie inlaturata cit de curind, ca fiind cea m ai daunatoare, a poruncit maiestatea sa ca sa se sfatuiasca comisarii si adua cu domnul general cu privire la intregul mod de administrgie si la cunostinta pare rea lor. Comisarii, aflind hotarirea domnului general cu privire la punctele pri ncipale, inainte de a pleca de la el au gasit cu cale aduca inaintea deliberarii maiestatii sale in ordinea care urmeaza <toate> cele ce socotesc ei, dupa o dim preuna chibzuire, c trebuie pastrate, schimbate sau rinduite in once chestiune p entru folosul maiestatii regesti. Des pre reorganizarea cilrnarilor de sare indeoNte. care s: nu abunde Transilvania, dar faptul a de aci nu a ajuns ping' la regi deci t un venit atit de slab se vede a s-a intimplat din dorinta unui amarile de sare dac . e vorba s produa atit cit se asteapta de la ele, -trebuie neaparat reorganizate. Se considera ca o masur. privind in comun -mate camarile c a <stind cu toatele> sub un superintendent despre care va fi verba mai apoi, s a ilaa fiecare din ele'in frunte un camaras <al sau> tare sa fi jurat credinta mai estatii regesti si pe lingi fiecare din acestia fie pus the un controlor476 care sa aibg cunostinta de toate lucrurile ce se savirsesc de catre camarasi n ndepl inirea slujbei sale si s in un catastif477 cu privire la erice intrare i ieire, atit a srii cit si a banilor. Pe ling fieacelasi loc the doua ocne unite impreuna , ca la Turda i Ocna Sibiului, si In cursul zilelor se extrage sare pe rind, azi dintr-una, mtine din alta, se pare care mina sa fie cite un magulator" sau numarator <al bolovanilor> de sare, daca se extrage sarea din ocn n acelasi timp Si daca se afla in ca ajunge <pentru aceasta treaba> un <singur> magulator, sau daca nu ar face fat a destul de bine <unul singur>, atunci ajunge s i se adauge un slujbas subaltern478. Apoi s-a mai intimplat odat ca magulatorul s: fie silit sa constringi pe taietori s vina la munca si din aceasta cauz sa trebuiasca s plece de la ocna. Totusi pentru acest lucru va trebui sa se aduca o indreptare in vreun alt chip, ceca ce s-ar indeplini usor daa s-ar 476 Contrascriba. 4n Regestum. Famulum. 69 www.dacoromanica.ro

putea introduce si in celelalte drnri obiceiul care este in Ocna Sibiului, unde j udele479 toomeste in fiecare an tietori primind postav de la cmras, si in fiecare z i este silit s-i constrinel la munc dad. intirzie <s vin>. lar citi miliaristi" si chepelisti" si chi cai trebuie tinuti pentru scoaterea sr ii, va arta ciar felul muncii de tiere in once ocn. Se pare c este p. 745

va trebui s i se dea pe ling aceasta si o alt insrcinare, ca s nu fie intretinut pe h rana si banii cm.rii numai doar pentru distribuirea seului. In Ocna Sibiului, prec um s-a spus, fiecare tietor II isi cumpr pe proprii si bani luminrile <trebuitoare> p entru munca <sa>, si mcar c ei taie bolovani mai mari decit in toate celelalte cmri, totusi ei nu primesc o plat mai mare de <fiecare> sut de bolovani <de sare> decit alti tietori la <ocna de la> Turda, crora li se cri sare de la dmar. Ba chiar cei din Turda iau de fiecare sut <de bolovani> de sare, patru bolovani pentru ei, luc ru ce nu se intimpll la Ocna Sibiului. Asadar dad s-ar putea introduce acest fel <de a purcede> sit in celelalte cmri, acest lucru ar fi foarte de folos. De altmi nteri tietorii obisnuiesc chiar s abuzeze de seu si de luminri atunci and acestea l i Se dau de la cmar. Cu privire la salariile cmrasilor si la numrul servitorilor pe c are trebuie sk.-1 intretin se socoteste c trebuie fcut cu ei o astfel de intelegere ca ei s aib drept salariu si totodat pentru hran o plat bneasd anual si s'l nu trlasd p voia lor din veniturile cmrii. Cci s-a spus <mai sus> cit de mari au fost mai inai nte risipa si neorinduiala. Iar sarcina <cmrasului> nu merit <peste tot> un salariu deopotriv, si nici nu este nevoie de un numr egal de servitori, cci intr-un loc e mai mult grij si munc, intr-altul mai putin. Cmrasul din Dej are acum o sarcin mai gre decit ceilalti <dmrasi>, cci din acea cmar se transport sarea si cu carele, si cu lu ntrele. Cel din Turda a avut aceeasi sarcin pe vremea chid era slobod s se transpo rte sare la Seghedin si Lipova, unde au fost odinioar dmri de sare filiale de o ma re insemntate; acum insl nu este fr primej die a se face aceasta pe cheltuiala regelui. Ajunge chiar ca celemai putin necesar s'l se tin un distribuitor48 de seu sau de luminri pentru tierea < srii> pentru acest singur lucru, sau dad ar trebui Tinut atunci s-ar potoli lucrurile si va putea fi reinstaurat chipul acela vechi de transport cu luntrele care nu va trebui nesocotit, dei aproape el s-ar putea sta la indoi al dad e mai cu folos s se transporte sarea cu luntrele pe cheltuiala regelui sau s se base acest cistig celeristilor, pentru cauzele ce se vor arta mai apoi. Cum a sadar cmrasul din Turda, care mai inainte primea o plat egal cu cea a celui din Dej, are mai putink' munc. si se car ludex. Sarcina aceasta revenind judelui, se usureazI munca magulatorului. 480 Candelarum. ristii s transporte aceast sare pentru cistigul <lor> particular pin ce 70 www.dacoromanica.ro

foarte putin sare Cu carele din aceast Cmar din Turda ca el s se multumeasc cu o plat mai mic5.481. este drept

Ceea ce s-a spus de cmrasi, ca adic s primeasc o sum <globar> pentru intretinere i sal riu, trebuie inteles de asemenea i pentru controlori, magulatori, chepelisti i d istribuitori de seu care obisnuiau s se intretin cu hrana cmrii: i dac nu s-ar putea face altfel decir s li se dea <totusi> hrana de ctre cmari, poate c nu va trebui adus prea mare impotrivire <l a aceasta>, doar s se fac in asa fel ca s locuiasci la un loc, precum se cuvine slujbei cmrasilor si a contralorilor ca s nu locuiasc in nici un alt loc mai potrivit decit pe ling midi% lar ca s locuiasc <cumva> cmrasul i controlorul in tirg i s-si aib, acolo masa propriC482, iar ahora locuind la min s: li se dea i realiza fr mare cheltuial ca s se fac i cldirile trebuitoare la mine (ocne) si care s ie cuprinse in aceeasi ingrditur cu minele insesi i unde s poat sta cmrasii precum i c eilalti slujbasi depun sarea. Acum toate stau descoperite ca i, in cimp, si nu e aproape nici un loc unde sl se poat depune bine sarea sau face ca sI fie aprat de p loi. Despre fietorii <de sare> i munca de tiere <a srii> <comisarii> reiese indeajuns c acest lucru nu ar putea fi de mare folos. Si s-ar putea lor o hran osebiti483 pagub i greutti mai mari decit vreun folos oarecare. Ins in &dui trail

aceleasi conditii de toate cmrile i s li se dea o plat egal pentru tierea srii, i s s in& sarea pe un pre% egal. Cci aceast inegalitate la cantitatea484 <eiat> si la prey , introdus de monah, aduce mai mult cred c aci trebuie organizar treaba astfel ca tietorii s fie tocm e de cel mai mare interes sI se inlture abuzul care s-a inrdkinat apraape in toate cmrile c drept pre% al tuturor lucrurilor, drept plat a servitorilor /1, drept ertur au altele asemenea, se di sare si nu bani. De asemenea c tietorii, de fiecare sut < de bolovani> de sare, iau pentru ei in unele locuri doi, in altele patru i in al tele opt <bolovani de sare>. Cci acest lucru duce la scderea pretului srii i d prile j de fraude, intrucit oricine vinde cum vrea i transport liber <sarea>, ca fiindu -i dat ca plat <a muncii> sau ca prey <al unor lucruri>. Se socoteste c trebuie hotr it o anumit cantitate de sare i pentru acea cantitate va trebui hotfit de cltre cmar l i pretul muncii, i once va trebui s fie curriprat sau vindut de cmar s se facl pe b ani gata. Si astfel dreptul de a vinde sare s fie numai al cmrii, ca intr-o singur m in, si de acolo s cumpere cine vrea. 481 Fa; de imprejurrile din 1528 schimbarea este foarte mare. 482 Peculiarem. 483 Specialis. 484 P. 746 Quantitatis (este vorba aci de detertninarea dimensiunilor bolovanului tip de sa re). 71

www.dacoromanica.ro

La Turda chiar i acuma, precum s-a artat mai sus pentru eierea a o sut <de bolovani > de sare, care se vind cu cinci florin', se dau douzeci de denari tietorilor, car e pe ling acestea mai taie pentru ei <cite> patru bolovani de fiecare sut i ti vi d, i acestia socotiti la cinci denari mai fac alti douzeci de denari, i ei taie d esigur <bolovani> mari ca yin& pe un pre% mai poat.' vinde mai usor i totusi ades ea slut mic sau si-i schimbe pentru lucrurile de care au nevoie, iar unul din bo lovanii lor de sare cintkeste cam treizeci de libre si mai bine. in Ocna Sibiulu i <lsarea> se vinde numai pe bani, dar bolovanii de sare slut mai mari decit cei din Turda. La Dej <se plteste> saisprezece denari pentru suta <de bolovani> care slut abia de douzeci de libre. La Cojocna unde bolovanii de sare slut mai mari c a cei de la Dej se pltesc tot atitia denari, i aceast inegalitate ar trebui inlkur at. Daca s-ar putea face ca lit fiecare din crn'ri sarea sI se taie de aceeasi mrime485 pin. la douzeci de libre si c a tietorii s se multumeasc cu douzeci de denari de fiecare sut <de bolovani> de sare, cu acea ingrdire486 ca s nu fie ingduit s ia pentru ei nici un fel de bolovan de sare, asa cum au incercat s fac <bancherii> Fugger487, comis arii socotesc d acest lucru ar nimerit pentru fi maiestatea regeasc. Cci in felul acesta s-ar tia dinainte <once> prilej de fraude si de rapacitate i maiestatea r egeasc ar avea putinta s hotrasa pretul pe care 1-ar voi pentru sare. Sarea de crut, care cum s-a spus mai sus , potrivit cu felul de tiere de la Turda era aproximativ de saptesprezece libre, s-a vindut mai Inainte pe trei florini. Dac, asadar, mrimea bolovanilor de sare ar spori 1)1n5. la douzeci de libre, s-ar putea vinde f iecare sut de bolovani de sare pe patru florini i s-ar putea ridica intr-o crut aproape tot atitia bolovani de sare ca mai inainte, ceea ce nu se poat e face nicidecum cu bolovanii de sare mriti fr de msur de catre monah. Cci intr-un car in care mai inainte se transportau o sud cincizeci de bolovani de sare de cruO, abia se mai pot transporta o sut de bolovani de mrimea de acuma, i acestea nu fr mar e greutate. Cci, cum bolovanii de sare de acuma care sint la Turda i la Ocna Sibi ului <in greutate> de treizeci i doi sau <treizeci> i trei de libre se vind pe c inci florini, se poate usor socoti c este mai cu folos a vinde o sut cincizeci de bolovani de douzeci de livre pe sase florini decit o sut de bolovani de treizeci i cloux de libre pe cinci florini. Cci o sut cincizeci de bolovani de sare a douzeci de libre au mai putinl sare decit cealalt sut de bolovani de sare a treizeci i do u. de libre, si in felul acesta ar slbi 485 Eadem quantitate. 488 Ea lege. 487 Dup relatia lui Dernschwam pe care o cunNteau comisarii. 72 www.dacoromanica.ro

P. cirtea1a499 atit a tgietorilok cit si a cmgrasilor care se piing cg slut foarte i mpovgrati de aceastg mgrime499 <a bolovanilor>. Cci <ar fi> trebuit sg se folosea scg de cintar49 pentru lgmurirea acestui lucru; nu cg s-ar obisnui sau ar trebui sg se taie bolovanii de sare la o anumitg greutate, ci va trebui sg se inatiseze la toate minele <ocnele> o formg model"' dupg care sg se taie <bolovanii> si ca re sg se potriveascg cu aceastg greutate sau asa dupg cum va socoti mai bine mai estatea regeascg. lar dac se va ggsi cu cale sg se pgstreze mai departe vechea mg rime a bolovanilor de sare de cgrufg i sg se plgteascg tgietorilor numai saispre zece denari de fiecare sutg 747 <de bolovani>, i ca acesti <bolovani> // sg fie vinduti cu trei florini: acest lucru se va afla <de asemenea> in puterea maiestA ii regesti. Dar mai ales va trebui mare pazg ca sg nu fie ingduit tgietorului ca, n afarg de plata sa cuvenitg, sg mai ducg cu sine la el acasg ceva sare. Li se va putea da pentru folosinTa lor proprie, la anumite date hotgrite, atit cit le trebuie d in mruntis492, adicg din sare mgruntg sau din sarea fgrimatg pe care o numesc Darabones"493. Dacg pe viitor maiestatea regeascg va putea s rindui ascg sg se taie bolovani mari <de sare>, ca cei din Polonia, care s se transporte cu luntrele i s se vind la greutate in locurile afiliate cgmgrilor, sau sg se car e inspre Silezia: se va putea face cu timpul i acest lucru, dat totusi numai in Cgmara de la Dej, de unde poate fi transportatg pe riul Somes ping la Tokay. Cu privire la ajutoarele494 ce obisnuiesc sg fie date tgietorilor n zilele de sg rbgtoare pentru ca s ving cu atit mai bucuros s fac treabg, munceascg mai sirguitor , ei499 socotesc cg va trebui sg se acorde ceva, dar totusi cu mare mgsurg, <num ai sg fie opriti s ducg499 la ei sare>, dug cum s-a spus mai sus. Aproape tot aju torul constg <din niste mgsuri de vin497> si se adaugg uneori i ceva carne, plin e si altele asemenea. Cgci prin aceasta cmara nu pierde nimic dacg se pstreaf totui aceasei m"sur"498 de care au avut cunostintg comisarii de la cgmgrasii mai vechi, cgci, 488 Minueretur murmur. 488 Ista quantitate. 488 Utendum fuit pondere. nu a durat cleat 10 luni, din cauza alungIrii din Transilvania a ferdinandistilo r a rknas ar urmri. 482 Miniatura. 483 Termen maghiar. 488 (Comisarii). 481 Formam exemplarem, lucru Incercat In 1528, dar cum administrarea casei Fugge r dintr-o chestiune similar s-a pornit o grevi a elietorilor. 496 Intregirea editorului. 484 Subsidiis. In aceast privint vezi relatia lui Dernschwam unde se aratI cum 4" Intregirea editorului. Modus. 73 www.dacoromanica.ro

drept pret al acelor lucruri care li se dau lor obisnuit499, cmrasii le impun taie FAYA plat un numr de bolovani de sare, corespunztor pretului si de multe ori chiar mai mare clec-it pretul cuvenit, si pe acesta ei fl taie de obicei5" chiar inainte de a se apuca de tlerea cu plat. Iar faptul c in temeiul tocmelii5", care se face prin darea de postav, se obisnuieste s <li> se dea to, vas de vin pe an, acest lucru poate si el fi suportat ca fiind confir mat de un obicei strIvechi, iar in ce priveste <postavul> pentru <aceast> tocmeal, intrucit s-a dat altul i a1tu1502 in vremuri deosebite, va trebu i s se ja msuri pentru ca s nu se poat ei plinge pe bun dreptate c in aceast privint sint lipsiti de o parte dreapt i potrivit privilegiilor lor cuvenit din plata lor. Astfel totusi ca <tietorii> tocmiti s presteze din partea lor muncile> datorate, i n fiecare zi cind se munceste la min. (ocn) sI fie gata <la treab> i sI nu lase s fie siliti <la munc> sau chemati. Si acest lucru trebuie spus i despre celelalte libertti503 ale lor, ca adic potrivit cu privilegiile lor ei s fie scutiti de contr ibutii si de expeditii <militare>. Ud prin aceasta fr de indoial va fi sporit numrul tietorilor care <acum> e grozav de sczut. Vor si vechi, care se vede cit de colo c nu le-au fost respectate, i nici nu poate fi in trezrit cauza pentru care ar trebui ele respectate cind altele sint conditiile tlet orilor, i altele ale celorlalti or5eni505; cci tietorii zi de zi trebuie s. fie la m una., i dintre ei sint foarte putini la numr, iar ceilalti vd de treaba lor acas si i cultiv ogoarele i viile. Sint desigur <5i> celeristii, dar acestia nu umb1 cu l untrele neincetat, i acuma cei de la Turda nu transport nici o sare regeasc5, si chiar citad o transport ei realizeaz un ctstig pentru ei, i aceeasi este acuma si situatia crusiei cu carele, care de asemenea inceteaz fiind intrerupt navigatia; des i asadar aproape nici unul dintre turdeni, in afar de tietori si acestia putini la numr, nu fac vreun serviciu cmrii, tn vremea aceasta, totusi le rmine intreagi acea libertate care li s-a acordat in vederea navigrii si a tierii <srii>, anume ca s nu fie datori s prteasc regilor nici o da re obisnuits1506, libertate de care se bucu r i celelalte orase5" ale cmrilcr de sare. lui" primit de tietori. 50 Communiter. 55 Alius et alius tirgovetii504 s se bucure cu totii de aceeasi libertate i invoc privilegii strCommuniter. Este adic un fel de rscumprare destul de necinstit a ajutoruVi conductio nis (este vorba de contractul de munc pentru elierea (este cumva vorba aci de cal itatea deosebit a postavului sau poate qi de cantitate?). 5" Privilegii. 504 505 Oppidani (localnicii drgurilor cu asemenea mine sau cImiri). Civium, tn sensul cel mai larg. 506 Censum ordinarium. 507 Oppida. 74 www.dacoromanica.ro

Modalitatea care se observ la Cmara din Ocna Sibiului, ca judele acelui loc s // t ocmeasc tietori i s-i sileasc la indeplinirea muncii dac s-ar lisa cumva de ea, si ca i tietorii s fie siliti s-si cumpere pe banii <lor> lumlnrile pentru munca din mine (ocne), este foarte bine si cu folos rinduit, si nici nu cred <comisarii> c ar f i vreo impotrivire ca maiestatea regeasc s porunceasc s se fac si cu ceilalti tirgove ti cu drepturi orsenestim vreo tocmeari5" in aceast privin, hotrindu-le o adunare i n care sl le fie propus. reorganizarea510 cmrilor, ca s si aceeasi regur la toate cmri le si care s fie apoi tinut pe veci. Cu privire la tietorii strini512 si veniti dina far, lucrul este mai greu, cci acestia, cum nu sint siliti sl fac vreo ,munc, ci <doa r> s rmin s fac munca pe care ar voi-o ei, a trebuit din cauza putinttii altor tietor ocmiti s li se dea o plat mai mare decit celor tocmiti, mai ales c era lips de sare, si de aci s-a ajuns cl la fiecare sut." de bolovani li s-au dat cite opt, si la fiecare mie cite o sut si aceasta in afar de acea plat care se &idea tietorilor tocm iti513. Dar aceast greutate va fi inlturat p. 748 pe seama fiecrui tirg in parte514, i desteptat <in ei> teama fie c nu se vor bucura de privilegiul scutirii de plata drii obisnuite5'5 decit dac vor presta cmrii slujbe le i muncile cuvenite, fie sub vreun alt cuvInt. La Ocna Sibiului sint obligati < s dea> tietori potrivit cu numrul orsenilor515, i judele asa cum s-a spus tocme4te, s au dac nu poate tocmi, atunci sint datori inii orsenii s fie tietori. lar ei au patruz eci de tietori i li s-a hoax-it numrul <bolovanilor> de sare pe care oricare dintre ei e dator taie in timpul unei sptmini. Se crede cl aceasa pild va fi foarte convi ngtoare517 si fat de altii, i urmindu-se aceast cale nu va fi btaie de cap cu tietorii strini. Cci sau nu va mai fi de lucru pentru ei, sau vor veni ei in4i din a lor po rnire la munc pentru aceeasi plat ca si ceilalti. dad va fi sporit numrul tietorilor tocmiti, a csor grill va trebui dati Despre adugirile la sare, care se fac de tietori la fiecare sut de bolovani si care apoi se dau cumprtorilor in acelasi numr, se pare c nu poate fi nimic schimbat usor, cci acei crusi, in afar de pretul srii pe care 500 Oppidanorum civibus (se accentueazI aci calitatea de orseni cu drepturi orsene sti). 500 Tractationem. 510 Ref ormatio. . etc. 510 Advenis, spre deosebire de cei tocmivi pe postav. sis Conductis (ca o pusi celor advenis i externis). 511 Ut si (= sit) unus ordo sii Sin gulis oppidis (adic tirgurile cu asemenea cmri sau ocne). sis Census ordinarii. sus Pro-numero civium. 517 Valiturum. www.dacoromanica.ro 75

o cumpgrg, plgtesc jumgtate din tgiat518, i pentru acest cuvint cgmara plgteste tgietorului numai jumgtate din plata <datoratg>, in timp ce cealaltg jumgt ate se intoarce de la cumpgrgtor la cgmarg. Iar despre acel adaos care se face d e tgietori pentru sarea fgrimatl sau <cea> neavind dimensiunile cuvenite, acest lucru ar trebui si el rinduit asa cum se va ggsi cu cale el este drept. sg fie fgcute Cu lungimea si lgtimea cuvenitg si la timpul cuvenit i sg se ferea scg de alte fraude care se fac in mare numgr atunci cind se incarci luntrele i c ind se descarcg. Luntrea este preggtitg si transportatg pe cheltuiala regelui i totusi se intimpl adesea ca portiunea cea mai micg de sare cu care este incgrcatg sg fie a regelui. Cgci unii bolovani sint incgrcati de cgmgras ca sg se vindg i n folosul lui, altii de alti slujbasi, i acesti <bolovani> sint mai mari ca ceil alti, ca sg se vindg mai scump i mal iute. Chiar si maestrul luntras519 are un n umgr al tsgu <de bolovani de sare> de asemenea i ceilalti ngieri52. Dacg se impot moleste pe undeva luntrea $i trebuie usuratg se aruncg <din luntre> bolovanii de sare ai regelui, iar din cei ai cgrnirasului si ai celorlalti nu se prgpgdeste nimic; ba chiar luntrasii mnii uneori indreaptg dinadins luntrea prin locuri mai putin adinci pentru ca sg se impotmoleascg si <sub cuvint de> a usura luntrea c arg la tgrm sarea, si acolo o vind prin oameni pusi de ei521, i apoi, in loc <de a pomeni> de descgrcarea sgrii cind sint intrebati de lipsa bolovanilor de sare , declarg cg, impotmolindu-se luntrea sau ivindu-se vreo furtung, au fost siliti sg-i arunce n apg, i uneori chiar in timpul naviggrii ei fac dintr-un Plata celeristilor i are rostul su numai <cu conditia> ca luntrele P. 749 bolovan de sare doi. Dac asadar ar fi cu putintg // sg fie pus un paznic regesc522 pe nefgcut din lipsg de grill, dar cum ar fi greu sg-i pgzeascg cineva pe paznicii insisi, va trebui rnai intii sg aibg grijg cgmgrasul sg fie insusi de fall* cind se incarcg luntrele, i sg trimitg <algturi> pe uscat oamenii sgi care sg urmgre ascI luntrele i s ja seama dacg se impotmolesc pe undeva, si ce se intimplg acolo . Iar in locul de descgrcare al sgrii va trebui pus un alt slujbas de incredere5 23 sub ascultarea nu a acestui cgmgras, ci a maiestgtii regesti, care sg ia seam a care sint bolovanii de sare ai regelui, si care ai altora, i dacg s-ar fi tran sportat vreunii pe lingg cei regesti, atunci sg-i ritreacg pe seama regelui dice si pgstreze, in afarg de bolovanii de sare ce obisnuiesc sg fie inggduiti maest rului luntra i ngierilor, dupg. un 518 Cisurae. 518 Magister-navis. 528 Nautae. 521 Subornatos. fiecare din luntre, desigur cg lucrul acesta nu ar trebui lgsat Custos regius. 525 Certum off icialem. 522 76 www.dacoromanica.ro

obicei strvechi, pentru ca ei s fie cu atit mai grijulii la conducerea si pstrarea luntrei. Dar si cu aceast ingcluint va trebui pstrat o dreapti msur, cci dad vor treb aruncati bolovani de sare pentru usurarea luntrei va trebui sl se socoteasc pe bu n dreptate d s-a aruncat In aceeasi msur tot atit din partea nierilor dt i din a mai esttii regesti. Primul loc de descrcare a srii care se transport din Dej pe dui Some s este in orasu1524 Satu Mare, unde va fi nevoie s fie pus un asemenea slujbas da d nu se transport mai departe, cum ar fi la Tokay sau Szolnok, unde nu va fi nevoie s fie pusi alti slujbasi decit cei care stilt acum acolo.

Despre transportul srii de la Turda, se va putea hotri dup ce va fi cu putinfi a se transporta spre Lipova i Seghedin dad (precum s-a spus) ar fi mai cu folos s se fad prin cmar pe seama regelui sau pe ling Casa Cmrii, si de la ocne pin la acea cas se plteste pentru cratul sutei de bo ovani numai sase denari, pe chid de la Turda ei trebuie dusi pin la satul Decea52 5, care e la douI mile deprtare de Turda, unde obisnuiau &I se incarce luntrele d e pe riul Mures, intrucit pe 1'1111 cealalt <anume> Aries, care curge de-a lungu l Turdei si se yank' in Mures, nu pot fi transportate luntre incrcate. Dar comisa rii cred d si la acest neajuns se va aduce indreptarea <cuvenit>, dad vor fi tran sportati <bolovani de> sare pe seama regelui, cci intre Turda i Decea pe trmul cell alt al Muresului va fi un loc de exploatare a zcmintelor de sare526 de se lase celeristilor ca sa-1 fad pe socoteala lor. Acest loc ofer de altminteri c onditii mai grele de navigatie ca Dejul. Cci la Dej riul Somes curge chiar 11110 posesiunea Ocna Muresului527 care este a Episcopiei de Alba, unde insusi M uresul scalc15. <imasive de> sare528 ce se ivesc pe acel mal si arat uneori ca si cum ar fi acolo sare spat526 din pmint. Acest loc este pzit acum de un singur om ca re e numit judele vadului din Turda530. Asa, precum s-a spus mai sus, apar i acu m urmele ocnelor care, fr indoial, au fost ruinate de desde revrsri ale Muresului si de aceea au fost prsite, cci slut pe un loc destul de jos care totusi, putin cite p utin, se inalt mai sus si mai sus ca un deal si care este potrivit pentru exploat area unor ocne, prin realizarea crora va fi usurat cmara de pagubele care se ivesc obisnuit din incrcarea i reIncrcarea srii pe crute, din numrarea i renum5.rarea bolov anilor de sare i, de asemenea, de plata a douzeci i cinci de 524 Oppido. Decea. *:1 225 In text gresit: Becse k loc de Decse 828 Salinis, unde e sare aparentl. 527 Ujvr, adici cetate noue, nume purtat de Gherla cu care nu trebuie confundat. 528 Sales. ssa Sales fossos. sso Judex vadi Thordensis. Despre inutilitatea acestuia, vezi relatia lui Dernsc hwam. 77 www.dacoromanica.ro

p. 750 denari pentrui aratul unei sute de bolovani de sare, pe IMO cheltuielile slujbas ilor alergind incoace i incolo. $i nici prin aceasta nu va fi mult gubit orasul Turda dac pornindu-se spturi de sare53I s-ar muta cmara In locul amintit. Cci Turda s e afl. la loc potrivit la drumul mare532 pe care se face aproape tot traficul din Transilvania, mai avind i vii, ogoare, livezi cu care <locuitorii> ti pot usor mentine starea. lar dac se va Osi a e mai puvin profitabil ca s fie transportat sar ea pe Mures pe seama regelui, atunci va putea cmara s rmln la Turda II ca pin. acuma , cci cheltuielile crturii srii pe care o duc celeristii pe cistigul <lor> nu stilt ale cmrii, ci ale lor.

In cmrile filiale de la Vintul de Jos si Vurpr obisnuiau cmrasii s-si tin oamenii lor unul desigur in Vintul de Jos si cellalt in Vurpr; in locul acestora i chiar pe b un dreptate ar trebui asezati unii care s fi jurat credint maiesttii regesti, eci ace stia vor fi ca niste controlori533 ai srii celor dou cmri care se transpart . din am indou' aceste locuri pe Mures la Lipova, precum s-a spus. Chiar va trebui pus in vedere orsenilor din Vintul de Jos s refac <acea> cmar din acest loc, ceca ce spun ei c li se datoreste pentru din Turda si din Ocna Sibiului refacerea i pstrarea <in stare bun> a acestei cmri. In unele socoteli ale cmrilor Transilvaniei se pomeneste534 de sarea mrunt.535 sau S croba si de frimiturile de sare536 si spun, atit slujbasii trini cit despre acestea, pentru c cei de acum, c nu trebuie niciodat sl se dea vreo socoteal ele nu se cumpr cu bani, c i foarte arareori vin unii cu obiecte de putin valoare537 pentru care ei cer s. li se dea sare i mrunt. Ins trebuie s se pstreze o msur538, astfel c fie c. s-ar vinde pe bakni, fie r da in schimb, sl se tin o socoteali limpede despre dec1ar aceasta. Cci se vede ciar din povestirea acelor cmrasi d nobilii care c li se cuvin e atita sare cit le trebuie pentru nevoile lor casnice, obisnuiesc s trimit la slu jbai carde lor incrcate cu de-ale mincrii cind cer sare din ocne. De asemenea, sas ii, care invocI acelasi privilegiu, obisnuiesc s fac o plat oarecare, atit pentru vitele de tras cit i pentru crute, sau rotile crutelor pe care le trimit dup sare. Ins nu este drept ca s ia cmrasii pentru sine aceast <sare> fr socoteal. 531 Excitatis... fodinis. 535 Via regia. Contrascribae. 554 In text: sit mentio (corect: fit mentio). 555 Milliatura. 5" Minutiis salium. 5" Rebus exilibus. 538 Dandus est modus. 78 www.dacoromanica.ro

lar despre acel privilegiu3s9 al nobililor si al sasilor va trebui ficut cercetar e cu toat luarea-aminte de unde a purces si pe ce temei se sprijin, cci trebuie s se ajung, n once chip, fie ci ar fi privilegiu sau abuz, ca s se desfiinteze. Cici d e bung seam nu e lucru potrivit ca toat Transilvania s aib sare pe degeaba i s nu ias i de acolo nici un venit pentru cimara regelui. Aceasti <treabi> va trebui s se t rateze la vremea potriviti intr-o adunare generali540. Va trebui rinduit i chipu l, i limitele541 <de folosire> pentru ca sarea secuilor s nu aduc vreo piedici la folosirea i la pretul srii regesti in Transilvania. Si deoarece sub cetatea Gurgh iu542 care Tine de dregitoria de voievod stilt asemenea saline,543 va trebui intervenit la domnul voievod ca s pizeasci si el aceeasi regal, crurilor i lefurile servitorilor si fie plitite in sare, acest lucru trebuie desfiinTat c u desivirsire pentru temeiurile aritate mai sus. In timpul verii se gsesc usor ba ni destui cu care si se faci toate p1ile i nici nu e nevoie de o mare sumi care s i ajungi pe iarni la tiierea sirii si la alte intrebuinfiri, sileasci si pe altii si o pizeasci. Ceca ce s-a spus mai sus: c fusese obiceiul n cmri ca preturile ludac s-ar tiia pe an o suti de mii de termeni", ceca ce nu s-a ficut niciodati in vremea monahului, i daci de fiecare suti s-ar plti dougzeci de denari, plata tiie rii nu ar face mai mult de doui mii de florini. La acestea se mai adaugi doui mi i sau trei <mii> sau chiar patru mii pentru celelalte nevoi ale cimirilor: i vor fi cu totul sase mii, de care totusi nu este nevoie. Cine nu vede ci din preTul a o suti de mii de termeni", dintre care fiecare (soc otindu-se suta de bolovani de sare doar la trei florini) face trei sute de florini, se pot usor scidea acele sase mii <de florini> din suma totali de treiz eci de mii de florini pentru o suti de mii de termeni", si pot avea totdeauna la indemini <bani> pentru ducerea mai departe a tiiatului 1/ si a purtirii de grij i a aprovizionirii celeilalte $i va fi ingiduit si se taie in fiece an si doui s ute si trei sute de mii de termeni", numai doar si fie muncitori si locuri in ca re si se transporte sarea i si se poati vinde. Orasul Sic544, care aparTinea in trecut cimirilor, a fost instriinat de la coroani de citre regele loan, o dati c u posesiunea Sicilaia ce Tine de acel oras; el va trebui redobindit, nu din cauz a ocnelor acum niruite, pe care nu e nevoie si le puni iar n lucru, ci pentru ci e In folosul maiestitii regesti ca asemenea locuri s fie pistrate de coroani. 539 Libertas. p. 751 54 Generali conventu. 543 Modus et terminus. 542 Grgeny. "3 Adici masive de sare aparentl. 554 Szez (Szk). 79 www.dacoromanica.ro

De asemenea va trebui redobindit posesiunea Cara, pe care monahul, orasul Cojocna, a daruit-o lui Ladislau Mikola, intrucit545 macar c l Cojocna este dintre locurile apartinind dmarilor din acest loc nu ntabi1 i necesara si de altminteri este bine si din alte privinte i rarea cheltuielilor, ca sa fie legate mai steins impreuna asemenea administratii546.

luind-o de la i ocna orasu este prea re pentru micso

Iar cit priveste posesiunea Egyhzfalva care e legat, cum s-a spus, de orasul Turda si se bucur de aceleasi liberati, va trebui gasita o modalitate ca s ajunga in s tapinirea maiestatii regesti, ceea ce s-ar putea face usor fie prin daruirea uno r bunuri de valoare egala situate mai aproape de capitlul de Arad547 fie prin at ribuirea in tovi ami a unui numar de bolovani de sare de la Camara din Lipova. C aci taranii548 acestei posesiuni, care sint in numar de vreo cincizeci, slut dat ori s plateasca doar optsprezece clenari capitlului. seama a felului cuvenit de a le sapa si, din cauza lipsurilor aratate mai sus, s e pare d nu vor mai dainui mult, vor trebui luate masuri ca sa se sape din vreme altele in locul acestora. Si deoarece un numar de ocne sint prea adinci54 din cauza neluarii in Despre reorganizarea c'mrii de cementare" fi de schimb a aurului S-a spus mai sus ca aceste venituri550 nu sint de asa mare cistig cum arata mona hul. Dar prin aceasta nu trebuie si se n;eleag c ar fi de dispretuit, cki daca li se va purta de grija altfel decit le-a purtat de grija monahul este sigur c din ele vor rezulta cele mai bogate roade, mai bogate poate decit a crezut monahul ca pot fi dobindite <vreodata>. Dar se pare ca. nu e nevoie numai de bani, i nici chiar de o suma asa de insemnata, cum a socotit m onahul, ci <conditiile> cele mai de capetenie se vede ca se dig 'in buna rinduia la, credinta i sirguinta dmarasului. In buna rtnduial intra faprul ca s aiba cam arasul o resedinta bine hotarita, care se crede ar trebui sa fie Sibiul, unde si -au avut sediul i carnarasii dinainte, datorita asezarii <sale> potrivite i fapt ului c acel loc e foarte potrivit i mult cercetat551. $i chiar aceasta resedinta trebuie sa fie in casa regeasca ce se 5" Quando. 546 Ut tales administrationes in arctum contrabantur. 547 Care le sap inea. 546 Coloni. Jactae. 556 Adicl surse de venituri. 551 Pro pter opportunitatem et celebritatem loci. 80 www.dacoromanica.ro

numeste Casa amrii. Aceasta se afl situat in locul mai de seam552 al orasului si e d estul de mare si in ea se afl pregtite i cuptorul de cementare", i atelieru1553 de batere <a monedei>. Aceast. cas mai rnare a fost lsat de Ioan Lulay si de Marc Pemf flinger care i-a urmat554. Monahul a voit s-o cumpere pentru aceast IntrebuinTare . Dar orasul, alungindu-1 pe acest orsean555, a cumprat-o el si o are drept pretor iu. Asadar cind se va afla acolo sediul cmrii vor trebui propuse edictele cele mai aspre, i despre aceasta va trebui chiar s se ja msuri in Adunarea General556 ca to t aurul din Transilvania /1 sau din regiunile cele mai apropiate, fie provenind din bi de splat aurul, fie din mine, s se predea cmrii regesti sub pedepsele arkate i n decret. Apoi vor trebui asezati in locurile mai potrivite din care provine mai mult aur servitori credinciosi, a cror prezents bage ceva spaim 'in fraudatori, i cr ora s li se adud aurul, acestia avind la indemin bani s le plkeasc prevul ce se cuvi ne pentru valoarea aurului. Va trebui pzit modalitatea schimbului drept al amrii Au rului dupi carate557 i s nu fie amgiIi cei skaci de schimburile <inseltoare> ale sp eculanvilor558. aci acolo unde ei vor vedea c treaba se face cinstit, vor aduce n esiliti <aurul> pe care Il au. Acolo ins unde vor vedea c sint amgivi se vor indepk ta i vor duta <felurite> mijloace ca s rru preclea nimic. Sau dad vor preda ceva, de tearra, aceasta va fi o p. 752 prticic foarte mid din ce au, si cu ce mai rImine vor alerga la ac ce tiu ei d le vor da mai mult. Va trebui chiar ca oamenii cmrasului s viziteze toate bilciurile din localitkile mai insemnate i s ja seama acolo la ce i veniti la bilci559, care se incearc s fraudeze cmara fcind schimb pe furis: va fi de folos chiar s plteasc oameni la Oradea si Debretin care s ia seam a la asemenea fraudatori i s se pun in vedere si vamesilor56 s.' fad acelasi lucru l a hotarele spre Polonia si Austria, ba chiar 552 111ustri. 554 Frazi neclar: reliquit hanc ampliorem domum loannes Lulay et qui ei successit Marcus Pemf flinger .. . Poate insemna el a fost lasat spre a fi folosit n acest scop. Sau se poate referi la faptul c Pemfflinger a mostenit-o de la Lulay, clrui a i-a urmat de altminteri si in slujba. 553 Officina. 555 Marc Pemfflinger. A murit in exil ruinat in 1536 dupa ocuparea Sibiului de c atre L Zipolya. 556 Generali conventu. 557 Carattas. 558 Campsionibus foeneratorum. 55 Nundinante s Este aci un program intreg de politie a aurului nu numai pentru 360 Tricesimatoribus. a impiedica scoaterea sa clandestina, ci i pentru a inlesni cumprarea sa de la mi di producatori. 81 www.dacoromanica.ro

daca ar fi prinsi <asupra faptului> vreunii vor trebui sa fie pedepsiti ca prin aceasta potrivit decretelor i rnduie1iIor regatului asa fel pilda sa fie indepar tati prin fric i aldi de la asemenea <fapte>. Cad altminteri toate edictele vor fi zadarnice. Si ca sa nu fie nevoie intotdeauna de o sum5, mare de bani se va < putea> ajunge la aceasta prin cementari" desfaca la Viena incarcaturile561 negustorilor venind din Transilvania, si dese562, si de altminteri lucrul acesta va fi indeobste spre multumirea tuturor si va fi de folos si va ascuti sirguinta acelora ce cauta auru1563. A fost obicei l-a pastrat i monahul, desi564 se codea sa puna la indemina banii trebuit ori, si din aceasta cauza pe foarte multi i-a tutors de la aceasta565 teama lui, i faptul ca oamenii isi dadeau seama ca din cauza cementarilor" <prea> rare ei capatau drziu banii. Nu va trebui ca acest obicei sa fie desfiintat dintr-o data , ci ingaduit ping ce camarasul, servitorii lui, sau vicecamarasii ce vor trebui rinduiti in diverse locuri, vor dobindi <o buna> cunoastere a oamenilor i locur ilor. Din vechile Tidule566 ale cementarilor" rezult c odinioara se faceau cemen tari" n fiecare luna, chiar si sub regele Vladislav. In vremurile din urma s-au facut doua cementaria nu prea insemnate pe an, si uneori chiar la un rastimp mai lung. Cum totusi nu se gaseste <acum> mai putin aur, ca odinioara, ba chiar dup a parerea multora, mai mult, din acest singur fapt se poate usor Intelege cit au r se sustrage de la camara regeasca prin cei ce il iau in schimb intr-ascuns, i cit se exporta in ri straine, i cit cistig ar avea camara daca tot aurul i s-ar aduce ei. mai inainte obiceiul ca s ingaduie camarasii unor persoane cinstite s schimbe <au rul>, cu conditia ca aurul schimbat sa fie infatisat camarii. Acest In teritoriul supus cetatii Siria567, care este a domnului Bthory568, se spune ca se gaseste acolo aur aproape mai din belsug ca aiurea. lar el se ingrij este s'a schimbe in folosul su, i dupa pilda sa chiar i alti domni 5i nobili fac acc1a5i lucru pe mosiile lor, si cum aceasta pild e foarte pagubito are pentru camara, va trebui sa se intervina pe linga acelasi domn Bthory ca s pr imeasca pe domeniile sale oamenii regesti <trimisi> pentru schimbul aurului i s aiba grija ca i altii s fac la fel. Tot de el ca voievod va depinde i cetatea Dev a care are, de asemenea, pe teritoriul su Sarcinas. 562 Crebra cementatione. 561 563 Qui aurum quaerunt, adici bieii necjiti. 554 CUM. 555 Abalienavit. 555 Scbedis. 562 Vilagos Var (Viligos-vir). 568 Andrei Bithory, voievodul Transilvaniei, stip tnea aceast cetate. 82 www.dacoromanica.ro

multe bi de aur569 vestite, in privinta drora va trebui tratat acelasi lucru cu e l //. Acum cmara este lipsit de un cementariu" de aur570, dci a murit acel ce a fu nctionat pin de curind, si cum este greu s5." i se afle un urmas in Transilvania, este in interesul maiesttii regesti s trimit eh mai curind pe vreunul ca s. nu fie lipsit Amara de cineva atit de necesar. Despre mine fi despre Irai de aur precum fi despre monede p. 753 Despre ce reorganizare si msuri de prevedere duc lips minele de aur se va putea cu noaste pin la un punct din raportul de inspectie571, dar si mai bine vor judeca d espre aceasta oamenii mai priceputi in exploatarea minelor572 care, dup. prerea dmr asilor trebuie s fie trimisi cit de curind in Transilvania si in alte locuri veci ne cu Transilvania, impreunI cu niste alti comisan i care cunosc treburile cmrilor si care s stie aduc in aceast privint buna rtnduial i metoda de care este grozav nevoie.

Cu privire la baterea monedelor de argint va fi aci mai putin btaie de cap, intruc it, precum s-a spus, in Transilvania nu se scoate acuma din mine atit argint ch s ajung la batere, ins nu trebuie de loc nesocotit. aceast parte a csm'rii sau pLisit: in dezordine pentru aceasta, fiindc se pare c instaurindu-se exploatarea minier nu va lipsi de loc o bun productie de argint. Des pre vama regeasc' Comisarii socotesc c acest venit nu trebuie nicidecum arendat mai inainte de a se cunoaste sigur ce roade aduce; sau dad trebuie s: fie arendat cuiva, atunci s se pstreze in acease privinf aceeasi regur care se p5:streaz acum la Sibiu; anume ca adm inistratia sl fie in miinile slujba.sului regesc, iar veniturile sl fie atribuit e cu bunsi socoteal arendasului573, ceea ce se poate instaura si acum la cei din Brasov care spun ci le-a fost zlogit574 lor de ctre monah vama (vigesima) acestui l oc care si maiestatea regeasc ingduie s rtnin valabil aceast zlogire. De 669 Loturis. 670 adic5. de un specialist care s efecnieze aceastI operavie. 511 Script revisionis. 572 Metallicae rei. Conductori. 574 Inscriptam. 83 www.dacoromanica.ro

altminteri intrucit reiese c in gospodrirea acestui venit s-au furisat multe abuzu ri si c. pretuirile lucrurilor supuse vmii, despre care s-a dat un exemplu mai sus , nu ar corespunde numelui de vigesim, trebuie s se fac fat acestor lipsuri si s se p un regur ca nu numai cei ce merg in Tara RomaneascI575 si in Moldova sou se reintorc de acolo s ail:a chitante de vP. 754 muire576, sau dovada slujbasului despre posesiunea mrfurilor si plata vigesimei, dar si acei care pleac in Ungaria cu mrfurile aduse de acolo,577 msur ce pira acuma nu s-a observat sau desigur a c'zut in desuetudine. Din aceast cau;z se socoteste c ar fi necesar s fie rinduit la Cluj un slujbas cruia s i se poat incredinta grija sc himbului aurului sau mcar un control oarecare575. Cci se zice c unii orseni din acel loc mai ales schimb in ascuns mult aur si il duc in alte locuri //. Despre quinquagesima nobililor, censul safilor fi subsidiile celor trei natiuni" Aceste venituri isi au msura si rinduiala lor, si nu se socotesc c ar cere mai mul t cleat strguinta slujbasilor ca sl <le> perceap si s <le> administreze cinstit si s nu fac invoieli pe sub min de care se stie bine c s-au fcut sub monah si sub regele Ioan si mai inainte. Despre metoda fi felul administratiei veniturilor din Transilvania fi despre per soanele necesare la aceasta C,omisarii impreun cu generalul Castaldo, rspunzind la intrebarea clac administrar ea veniturilor regesti din Transilvania trebuie sI fie incredintat unei singure p ersoane sau mai multora, sau unei cmri asemenea celei din Ungaria, recomandI numir ea unui administrator principal asistat de doi adjungi pentru cele dota cmri, respectiv a aurului si a srii ... Pentru postul prin cipal Castaldo nu poate recomanda pe nimeni fiind mare lips de oameni".579 675 In text grgit: in Transylvaniam. Schedas vigesimales. 676 677 676 670 Din tdrile romnetti. Superintendentia quaedam. Text rezumat de traductor. Mai departe (vezi ... etc.) e redus textul la esenvia l. 84 www.dacoromanica.ro

Des pre Baia Mare Mcar c Baia Mare este asa legat de Transilvania inch s se socoat ar putea fi condusi cmara sa de administratorii veniturilor Transilvatotusi aci e nevoie de un slujba s propriu drept cmra i negresit bine initiat in treburile cmrii ... etc. In Baia M are pe ling aur <care e> mai din belsug ca in Transilvania este si o productie de argint, fapt care fr indoial l-a Indemnat pe monah si se team mult pentru aceast lo calitate i s se ingrijeasc s o imprejmuiasc cu intritun. Cel care indeplineste acum a ci functia de cmras, <si care> a fost pus de acel monah, anume Petru diacul, se pa re c are oarecare pricepere in treburile cmrii, ins se crede c ar fi mai put-in potri vit pentru a conduce cmara poate pentru ouviintul c el insusi t are minele sale pro prii lipite58 de minele regesti, i c el singur II stringe mai mult aur i argint di n aceste mine decit toti ceilalti exploatatori de mine581 si este mai puternic c a ceilalti nu numai Pe 11110 acestea mai stilt la acease cmar multe alte lipsuri care cer o indreptare bun i grabnic. Dar in primul rind e nevoie de bani cu care s-si rscumpere crnsra aurul i argintul. Cci din cauza lipsei de bani acum tot profitu1582, care ar trebui s s e scoat din aceast rscumprare si care nu este de loc de dispretuit, trece la altii. Asadar vor trebui trimisi cit de curind reformatori ai cmrii i inspectori ai minel or583 din sfatul crora s se aduc indreptare acestor lipsuri. Totusi dac ar fi vreo p iedic pentru care s nu poat fi trimisi niste asemenea comisan, lucrul cel mai grabn ic de fcut va fi si se dea pe ling amintitul cmras un controlor bun si credincios, i s fie inzestrat cmara cu bani, din care s se facl plata aurului si argintului i s se porneasc exploatarea584 minei regesti care rmine in prsire, cu mare pagub. Cci din pr etul srii la Kisvrda"585 desemnat pentru aceast intrebuintare nu s-a putut mnc strin ge ceva. Lipsa de bani586 apoi va fi iraturat prin o mai deas cementare" a aurului care, si aci precum i la Sibiu, s-a fcut doar de dou ori pe an spre marea impovrar e a bietilor biesi587 i, pe 11110 acelea, se va putea 580 Contiguas. Insinuare In detrimentul lui Petru Diacul, aclugat inclat dupa mendu nea favorabil privind priceperea sa. "1 Montanistae. P. 756 calitatea de cmras, dar chiar i ca orsean. 588 Vor fi trimisi la 16 iulie 1553 doi comisad din care unul va fi George Werne r (vezi Hurmuzaki, II, pp. 81-92). 684 Cultura. 582 Fructus. a oricIrei vied economice 'Ina inainte de 1520. Ea a fost cauza pierderii Belgra dului si a frimintrilor de la Buda dup devalorizarea frauduloas a lui Alex. Thurz (1 525). 587 Montanistarum. 685 Pe valea Tisei in com. Szabolcs (R. P. Ungar). 588 Criza de bani constatat fi in acest domeniu a paralizat dezvoltarea normal 85 www.dacoromanica.ro

porni ad o tnsemnat batere de monede de argint, intrucit se afl nari588, i atelier ul nu lipseste, i argintul dup reorganizarea cmrii si a exploatrii metalelor se va o btine dup prerea tuturor cu mai mare belsug decit s-a putut realiza pira acum. Celelalte se vor putea inTelege mai deplin di n textul german589 in care se cuprinde situavia de fg a acestei cmri. cu mina Paul Bornemisza, episc. de Veszprem proprie cu mina proprie George Vernherus 588 Cusores. 58. Nu se al1 '. anexat la raportul publicat. www.dacoromanica.ro

[DAR' SI VAMI]' Impunerea quinquagesimei nobililor in Tran- p. 1 silvania potrivit cu porunca re gelui. Mai Intti la fiecare cincizeci de oi se ja o oaie cu miel si o rmoar2a . Mioar se numeste o oaie de un an. La o sut de oi se iau de asemenea doi miei si dota mioare. Din capre se cere <quinquagesima> tu acelasi fe!. denari. Ea' la numkul de douzeci si cinci de oi sau capre, se cer numai doi Acest lucru trebuie nteles si despre celelalte: <de la> 25 pin la 50, i de la 50 p tn la 75 si apoi la o sut. I Traducerea s-a flcut dup textul latin al comisarilor imperiali din 1552 reprodu s de Hurmuzaki, II, 5, pp. 1-2. Este vorba de textul 'in continuare publicat In volumul precedent (II. 4). 2 Milliora. 87 www.dacoromanica.ro

Dac oaia are 1111'1 care nu a fost tuns a dou oar, atunci se ja o oaie cu lima ei. D ac Ins a fost tuns a doua oar, astfel cl nu are lira, atunci pentru lin se ia de fiecare oaie cite doi denari. DacI mielul a fost vindut si consumat3, astfel incit tranul nu-1 poate da, atunci de fiecare miel s plteasc opt denari. $i incasatorii4 quinquagesimei s nu indrzneasc s ja altceva decit s primeasc din fieca re din satele5, In care nu vor rmtne noaptea, un florin, care se numeste Abroz penz6. Preotii romani nu pltesc quinquagesima, ci dau o traistV, numit in vorbirea comun s ac8, si o ching de cai8, numit in vorbirea comuna Hevederl, si un pumn" de cear de lumlnri, adic ata cit se poate lua intr-un pumn. Cnezii sau libertini12 nu pltesc quinkuagesima, ci <dau> o traist si un cos mare. De fiecare dintre porcii mai mari se pltesc doi denari. De fiecare pereche de scroafe de un an, numite in vorbirea comuna SldktiiP, se per cep cite doi denari. pentru ei. Pentru albinele dintr-un stup 2 denari. Purceii intrcati (?)" nu se numr la quinquagesimI $i nu se plteste Iar dac cineva isi va fi ascuns ceva din asemenea lucruri de ale sale scrise mai sus, s1-1 intrebe incasatorul dac nu se cieste si dupi obiceiul In uz in alte prti' 5 s ia incasatorul pentru sine din unele ca acestea adicl: traist, cosuri, luminri si cingtoare. Judelui nobililor18 care umbl cu incasatorii ii revine a treia parte din lucrurile dosite. equos currentes. Cnejii nu sint silivi sl jure si cele gsite obisnuiesc sI fie imprtite ad Cei ce sint scutiti de quinquagesima prin privilegii s nu fie supusi la darea ei. 5 Expositus et consumptus. 4 Connumeratores. 5 Villis. 8 Banii de hran. Termen maghiar: abrosz 7 Sacculum. pi-1'11z (bani de masa). 12 Libertini. Termen mai vechi pentru o categorie de0.'rani dependenti slobozivi de obligaviile obisnuite ale iobagilor in schimbul unor servicii, de obicei cu caii proprii. Aici se foloseste ca echivalent al cnejilor. 13 Purcele (in 1. maghiarI). 14 In text, non su gentes intrcati (desigur greseala pentru su gentes 15 Alias. netrivrcali).. 8 Zsak (termen maghiar Zsak). Cinctorium. 10 Termen maghiar ching. 11 Marok (magh iar pumn). 18 Mai tirziu, pretor (solgibiriu). 88

www.dacoromanica.ro

Modul de percepere al vamii regwi in oraful Sibiu Pentru un cal o iap un cal turcesc17 12 denari 12 50 22 31 sau cit se va putea stabili prin invoial unul neingrhat Din o sut de porci, De fiecare numr de 3 capre sau oi cite un bou 10 denari 2 2 21 22 un porc sau cit se va putea stabili prin invoial De o incrctur de pqte cit poate duce un cal peti Uzoni"19 16 crapi lucioni"19 somn20 29 25 22 53 12 8 8 Din o sut de bucti de pinz mai lungl numit indeobte gy6lcs mai scurt Din o sut de fhii21 de mtase Din o sut de coti de taffeta22 Din o sut. de bucti de pinz de aceasta 4 bucti 5 bucti 3 fbii 3 coti Dintr-un centenar23 de piper, gingimbru, cuioare24, orez, tmlie 6 libre25 Din alte mrfuri ce se pot numra se percepe intotdeauna a dou-zecea parte. and nu se percepe vigesima in mrfuri, atunci se pltete in bani potrivit cu prevul la care se vind aceste mrfuri. 17 18 19 20 21 Turcali. Uzones. Luciones. 22 28 24 25 Harcha (tn L maghiar). Litra (poate panglic. Ta/Iota. 100 de funti. Cariophilum. 6 funti.

89 www.dacoromanica.ro

p. 4 Privilegiile secuilor26 Secuii, cu totii impreun slut nobili si scutiti de toate contributille, dar slut totusi impartiti in trei ordine, dintre care cei care slut cei mai de seama slut numiti nobili si slut socotiti asemenea baronilor sau patriciilor27. Altii sint numiti in limba lor Lafti Szkelyek; ei insisi28 ti numesc pe latineste primipi/o s, si acestia stilt asemenea cavalerilor. Restul slut asemenea plebeilor, totusi in totalitatea lar, asa cum s-a aratat, ei sint nobili. Ei slut datori, fiecare in parte (dupa cum se spune), sa insoteasca pe p. 5 rege la rzboi si sa faca slujba ostaseasc fail plata o luril de zile, iar o dat imp linita acea luna, dad nu se poarta lupta cu dusmanul, li se cuvine leafa din par tea regilor daca ar vrea sa-i retina mai multa vreme la paste. In afara de aceas ta mai trebuie ca din numarul lor sa ramina continuu la curtea regelui o suta de ostasi calare, dar totusi cu &dui, fiind schimbati de cite trei ori intr-un an //. Din gloata (vulgo) nobililor secui, care apartin ordinii din urm, cei care au boj sint obligati sa dea regelui cite un bou la vremea incoronarii, la casatorie si atunci cind se nasc fiii regelui29. Ei numesc ace-asta insemnarea boilor, pentr u ca boii care se dau slut insemnati necontenit prin aplkarea unui semn care rep rezinta prima litera a comitatului in care se face perceperea lor. Despre felul cum se face perceperea se hotaraste impreunl cu ei in adunarea lor obsteasca, In care e ceruta si decretata Insemnarea boilor. Este obiceiul ca sa i se Ingaduie aceluia care da boul cuvenit regelui optiunea si facultatea de a-s i rezerva citiva boj pentru sine, mai inainte ca perceptorul (exactor) regelui s a poata face alegerea. lar citi boj poate cineva ski puna de o parte se hotarast e in acea adunare dupa numarul boilor pe care ti posed. Cel care are numai patru ti alege pentru sine doi. Incasatorul regelui ja din cei doi Amasi pe unul, pe care 'A vrea: daca nu are secuiul decit doi boi , li se adauga acestora alti doi deopotriva (aequivalentes) ai altui secui, cair e nici el nu are mai mult ca doi, si dintre acestia de asemenea secuiul alege do i (?) si din ceilalti doi incasatorul regesc ja unul. Si este obligat sub juramint fiecare secui ca sa infatiseze incasatorilor, la vremea ins emnarii boilor, toti boii si. 26 lbidem pp. 4-5. 22 AdicI In totalitatea lor secuii stilt socotiO asemenea nob ililor in sensul a se bucur de privilegii aparent asemlnitoare. Dar peste orindui rea primitiv s-a agernut o difereniere in treptele aritate mai apoi. 28 Secuii. 29 Cum Regi nascuntur filii. De fapt numai dud se nwe primul fiu. 90 www.dacoromanica.ro

S-a Imid'cinat printre secui obiceiul rlu, si foarte Ogubitor pentru regi la Inse mnarea boilor, ca secuii mai puternici care stilt numiti nobili si Lf Szkelyek3 s'i scuteascl de la aceasfi contributie pe multi din gloata iimas5.31 a secuilor car e sint obligati la contributia boilor, nu atIt pentru binele acelora cit pentru propriul lor interes, sub cuvint cl ei locuiesc pe p5.mintul lor si deci sint cl ientii lor. Vor trebui Osite m5.suri pentru curmarea unui obicei atit de d'Auntor , nu numai din cauza aceasta, dar si din alte consideratii. Adid, primele douI trepte menvionate. 31 Adici din treapta a treia asemenea pleb ei `. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE In 1552 chid a inclput Transilvania pe mina Habsburgilor in urma unor manevre la care a fost asociat si Martinuzzi, jertfit apoi de generalul Castaldo, prima gr ij a lui Ferdinand de Habsburg a fost s trimit o comisie s cerceteze toate sursele d e venituri ale Transilvaniei propriu-zise, cu osebire cele provenind din bogtiile naturale ale solului. Comisia avea si lucreze in unire cu generalul Castaldo, s i s rspund la un chestionar precis intocmit. Pentru olninerea unor inforraatii cit mai sigure membrii si trebuiau sk se duc ei tnsi0 la toate cmrile de sare pentru a cerceta 0 a descrie de visu starea exploatkrilor. Pentru aceast misiune au fost alesi doi oameni, destu l de si consilierul regesc Georg Werner (sau Vernherius). Raportul comisarilor este deosebiTi ca pregtire: un eclesiastic g un laic, episcopul de Veszprm, Paul Bornem isza, in acela0 mine si o infAisare a timp o expunere precis a conditiilor de exp loatare a diferitelor ei, situayiei diferitelor categorii sociale din Transilvan ia dup luptele pentru stipinirea purtate Ind din 1527. Pe lingI informatiile asup ra strii de fapt locale, se poate surprinde si procesul de transformare al societtii in condivii nespus de vitrege. 92 www.dacoromanica.ro

In toate domeniile se vadeste o stare de stagnare si decadere. La Turda unde se afla principala Camara de sare pentru toat Transilvania si unde fusese resedinta comitelui camrii, cele dou ocne au dimensiuni destul de nefiresti din cauza apsarii slujbasilor si a lipsei de grija a tlietorilor". Saparea inegala a atras dup sin e o adincire prea mare a socnei ce s-ar fi putut evita. In apropiere niste ocne parasite se umplu de api si primejduiesc lucrarile. La Cojocna se observa aceeas i taiere inegali din cauza refuzului carrarii de a rascumpara sarea angulark". O cna din Sic e parasit si naruita in urma druirii acelei localitati unui nobil impr euna cu mosia Sacalaia din apropiere. Iar la Ocna Sibiului nu se face nici o mun ca in ocne, unul din magulatori" (numaratorii bolovanilor de sare), Impreun Cu. m ulti taietori si cu alti locuitori ai orasului, era retinut la Sibiu, iar celala lt fugise din cauza certei care se iscase intre unguri si sasi din pricina alegerii parohului ... 5i acolo stilt tot dota ocne lipite una de alta in care s e revarsa Intr-o singura noapte attta apa, 'inch abia s-ar putea scoate Cu opt s au zece vase mari si incapatoare". Pretutindeni e o stare de regres. Orasenii di n Turda se piing ca starea lor a decizut foarte mult sub monah din cauza marilor apasari si stoarceri. Sint totusi 750 de porti supuse impozitului, dar pentru a mindoul ocnele acum nu au fost deck douazeci si (patru de taietori cu chirie si destul de slabanogi, iar taietori dinaf ara Ant sapte" ... La Cojocna: orasul tnsusi arati acuin mai mult a sat din cauza apasar ilor si pustiirilor facute de monah la vremea ridicarii cetatii Gherla, 0 mai ap oi de catre slujbasii acestei cetati". Si la Dej s-a ajuns de la 332 de porti impozabile (su b ZApolya) 6 apoi 170 (sub Martinuzzi) la abia 100 de porti in 1552. Se arata starea de pus tiire a Vintului de Jos si Vurprului, foste precum se stie ba in stapinirea voiev ozilor munteni, ba in a unor dregatori unguri miluiti de sat:Attire. Cele patru posesiuni romanesti dependente de ele au fost reduse la trei. Censul pltit pe vremea voievozilor munt eni era de trei sute de florini. Locuitorii erau scutiti de plata dijmelor biser icesti, fiind romani o tinind de biserica ortodox. Sracia era generala. Transilvania nu avea cu vinde stocurile sale anuale de sare. Cele trei natiuni" privilegiate: nobilii, sasii si secuii, se indestulau cu cant itatile necesare fail a le plati. Unii chiar faceau comert clandestin cu sarea o btinut gratuit. Asistim la confuzia rezultind din coexistenta anacronica a doul s isteme corespunzind la stadd deosebite de dezvoltare. Din orinduirea feudall ram asesera in vigoare privilegiile si scutirile de odinioara. Din vremurile mai noi se introdusese tocmeala voluntara cu plata desigur tot ca o ramasit din trecut I n bani o privilegiilor si scutirilor paraliza libera dezvoltare a unc industrii i ntemeiate pe munca platita in bani. Situatia se complica Cu atit mai mult, cu ci t sarea extras nu putea fi exportata din cauzi ca debuseurile erau taiate de lini a ce desprtea ptnintul vechiului regat al Ungariei. Din aceast cauza la vremea cont rolului comisarilor se traia doar dintr-o zi pe alta, si nu se avea In depozite absolut nici un fel de alimente sau seu pentru luminari sau funii sau lucruri as eminatoare. Funiile cu care se scoate sarea sint aproape peste tot sfisiate, rup te, distruse si asa de putin sigure, inch taietorii nu indrazneau A li se incred inteze lor". Comisarii recurg la mijlocul clasic pentru prelungirea agoniilor ec onomice sau financiare: imprumutul. Un imprumut de 350 de florini luat de 93 in

www.dacoromanica.ro

la judele regesc al oraplui Sibiu pe garantia comandantului imperial 0 cu precId ere asupra tuturor pritilor de efectuat din primele venituri de la sare. Organiz area muncii i regimul miinii de lucru nu se infItieaz1 la fel la cele patru unitti de exploatare a srii cercetate de comisan: anume Turda, Cojocna, Dej i Ocna Sibiului. Pe dnd la Turda, Cojocna i Dej muncitorii salariati intrau de budivoie ca tietori, i numai dupl Incheierea contractului lor de muncl se aflau sub oblig atia ce asumaserl fat de cmrg, primind postavul ce intra in retributia lor, dupl ca re erau i numiti pannuari (postvari) la Ocna Sibiului, de pe teritoriul sa0lor lo cuitorii stilt obligati s dea tietori potrivit cu numrul orlenilor i judele tocme0e, sau claci nu ti poate tocmi atunci slut datori in00 or4enii sk fie tietori". Ace st sistem de munc dirijat li se pare comisarilor o pild vredniel a fi urmat 0 de cel elalte mri de sare. La celelalte trei ckmri condidile de angajare variaz de la o cimarl de sare la alta. Lipsesc tarife 0 norme unitare pentru dierea i transportul Exist 0 un sistem de prime pentru stimularea tiietorilor. Dar partea cea mai inse mnat a retribuirii tietorilor nu era aceea In bani, ci cea in natur. De aceea aieto rii incearcl in tot chipul s Inlocuiasck plata in bani prin luarea de bolovani de sare pe care s taie penru ei, pe seama lor binetnteles. Alte ajutoare date tietor ilor de la Turda constau aproape exclusiv in vin. E amintit greva mentionat 0 de D ernschwam in relatia sa pentru obtinerea acelor ajutoare i gratuitti de sare. Apdar impreun c u sarea care se d'idea luntra0lor, se arunca pe piat o cantitate de sare care ti scdea 0 mai mult pretul, cci tietorii o vindeau pe nimic, av ind nevoie de bani. Msurile preconizate de comisad sint adoptarea unui bolovan de sare tip 0 intitura rea plii in natur printr-o plat unitar n bani, dar mai ales generalizarea sistemului d e organizare de la Ocna Sibiului, adick revenirea de la relatii marf-bani bazate pe interes la relatii feudale bazate pe autoritate. La Gojocna proportia dintre tiet orii tocmiti cu anul i cei strini era de 6/32 iar din cei base amintiti se pretin dea c ar mai fi murit patru! Peste tot zgircenia la salarizarea tlietorilor ii &I mina cu risipa la salarizar ea cmra0lor i vicecmra0lor. Clmraul cel mare de la Turda fusese pltit in trecut Cu o mie de florini pe an, primind 0 o subventie pentru 100-200 de osta0 clri 1311 titi cu cite doi florini pe luni, avind a fi folositi la oaste cind ar fi fost n evoie. Noul program de austeritate recomand suprimarea distribuirii gratuite a se ului sau a luminirilor date tietorilor pentru lucrul in ocn, scotind inainte exemp lul Cmrii de la Ocna Sibiului unde dietorii trebuiau facI rost pe socoteala lor de luminrile necesare (1). In sftr0t, erau expuse cel putin trei sisteme de fraudare, cu prilejul transport ului srii, care compensau pagubele rezultind pentni luntra0 din reducerea tariful ui de transport. Exploatarea aurului din Transilvania 0 comitatele exterioare este tratat destul d e sumar 0 numai din punctul de vedere al organizrii cmrii pentru cementarea" i schi m94 www.dacoromanica.ro

bul aurului. Datele aduse inainte par si pledeze toate pentru darea in arend5.' a acestei amri. Camara de cementare" de la Sibiu lucra ail nici o rentabilitate. In Transil vania propriu-zis regele nu poseda deck una din localitvile miniere aurif ere, anu me Baia de Aries, aci Abrudul aparvinea capitlului Transilvaniei si Baia de Cris si Biisoara, ce atirnau de cetatea Siria, erau vinute de Andrei Bithory si chia r folosite de el pentru el. $i chiar in Baia de Aries nu se exploata minereul de aur, ci doar cel de arg int, din care se bitea moneda de argint pentru Transilvania. Dar si acea mini er a in bun parte inundati. Dincolo de Transilvaniei propriu-zise, doar la Baia Mare mai era limitele o mini Insemnat de aur (si argint), dar care din lipa de capita l nu aducea nici un cistig. In schimb in tot locul apreau lai de splat aurul. Ins. nici chiar a patra parte,. sau o parte mai mica chiar dech aceasta, nu e infiyis ati la aimaa. C'ci aurul se export clandestin din lipsi de paz 1 si din lipsi de b ani. Mesa aurului, dintre care cei mai multi erau romni, trebuiau s. alerge tocmai la Sibiu, la camar. spre a-si vinde aurul agonisit cu trudi. Dar foarte des din lipsi de bani cimara nu schimba aurul si b Iiesul trebuia s-1 vindi pe nimic unor cimtari. lar la Cluj exista un centru cland estin deschimb care pompa aurul si il exporta. Deci se impunea ca si all cimara bani in anumite locuri pentru achitarea imediat' a aurului adus de laiesi. Tot lipsa de bani paralizeaz1 si exploatarea vestitei mine de aur si argint de l a Baia Mare inundaa si lisati in pirisire. Localnicii Ina continua individual lu crul pe seama lor imai mult pentni a-si vine zilele dectt pentru vreun cistig". Munca in regie e inlocuit Prin exploatri mirunte, cu obligavia de a preda aurul ex tras c'mrii, care nu avea cu ce-1 pliti 'in urna cirui fapt ei erau slobozi si-1 A udi cui ar voi. Sediul arn.rii era intr-un castel diniuntrul orasului de care asc ultau 14 sate, dintre care dota erau unguresti si 12 rominesti. Acuma se ridicl niste magnavi ai aurului: Petru Diacul la Baia Mare si Petru Haller la Sibiu. Petru Diacul, comisarul de la Baia Mare, alung pe castelan de cu m afli de moartea tezaurarului Martinuzzi si ja conducerea de fapt a orasului. D esi 'litcl fusese bnuit a nu fi predat tot aurul camirii, Castaldo pentru de prop us a fi readus in funcvie pentru priceperea deosebit a sa. Dar avea de luptat 'bl ue altele si cu frimintrile din sinul orasului, unde era mare vrajb intre germani si maghiari. Minele de la Rodna, aparvinind Bistrivei, sine si ele 'in stare de piasire din cauza vecinttii cu Moldova. Acolo ar mai lucra doar oameni s.raci refug iavi de aiurea, printre care ar fi si anabaptisti (informayie confirmat si de Fri ilich in secolul al XVII-lea). La Sibiu Petru Haller apare ca un fel de succesor worocos al am'rasilor anteriori, Ivan Lulay si Marc Pemfflinger. Avind bani, el a finanvat si amara de cementare" de la Sibiu si mai poate da si un imprumut com andantului Castaldo pentru continuarea exploaarii ocnelor de sare. Comandantul h otirste a tot aurul trebuie dus lui Haller si cercetat de el Impreun cu conducItor ul monetriei de argint Petru Viczy. Haller preconiza pedepsele cele mai aspre con tra traficului cu aur, mergind Pita' la pierderea capului. El era gata a prelua arenda cImirii aurului, dar punea condivii: voia mini libel-I si totodati si spr ijin 'in sancvionarea schimbului clandestin. lar ca arena nu voia s plteascI mai m ult de 4 000 de florini de aur, si ina numai clack' ar beneficia de chis este www.dacoromanica.ro

95

aceste conditii patru ani in sir. Comisarii sustineau in aparenta' pretentiile s ale ,,dei sine unii care afirma ca Marc Pemfflinger ar fi avut 'in trecut amara In arendl cu 7 000 de florini de aura (deci aproape 'indoitul sumei) ... Forma d ubitativa' folosit aci poate fi explicara 'in dota feluri diametral opuse. Ea put ea sa tngaduie o alunecare abill peste acest fapt sau putea strecura o rezervi a comisarilor fata de vederile partinitoare ale lui Castaldo. In once caz ea subl iniazi tngradirea puterilor lor faya.' de atotputernicia comandantului suprem al trupelor din Transilvania. Dar cind e vorba de celelalte venituri regesti date 2n arendi (de exemplu, vamile sau quinquagesima oilor), ei accentueaza hotdt ca cifra reala a veniturilor Merece cu mult pretul de arena* anual. Trecerea ' in revista a deosebirelor moduri de achitare a censului de catre cele trei natiu nia vadeste mijloacele folosite pentru a sroarce de la ele noi, precum si subsid ii manevra secuilor pentru a se sustrage unor asemenea obligaii. Dar interesul sau s t mai ales in aratarea ducerii la capat a procesului de iobagire a secuilor puter nici asupra celor saraci socotiti de ei ca niste iobagi ...a. Mizeria individual mai era sporita de lipsa de numerar resimtita mai ales de secui. Se arar.' si modul de percepere al quinqu agesimei (impozitul dat de romlni). In acelasi timp lista cetatilor regesti inst ra'inate, nruite, acaparate, didesfiintate, ruite, vadeste criza de autoritate si dezagregarea din tabara lui Ferdinand de Habsb La rindul ei biserica ofician, un fel de stat in stat, nu exista' dectt ca sa tn caseze venituri, neavtnd vreo actiune spirituala. In vestita abatie de la Cluj M Inastur nu mai era decit un singur calugar, si nici acesta destul de statornic in acest loc". Pe l' inga interesul acestei dad de seam pentru cunoasterea tmprejurarilor generale ale acestui moment (1552), ea mai ofer posibilitatea unei confruntari cu raportul asupra cImarilor de sare din Transilvania din anul 1528 datorat lui Dernschwam. Trebuie observat c cei doi comisad din 1552 se refera la anumite puncte tratate In raportul acestuia, far tosa a-1 numi. Am crede ca s-au documentat folosind mat erialul pastrat tn arhiva Fugger si comunicar probabil de conducerea ei la funct ionarilor regali. cererea Textul raportului Impreuna si cu instructiunile primit e de comisad a fose publicat de I. Chr. Engel tn Allgemeine Welthistorie XLIX Th eil, vol. 2 (Halle 1797) pp. 22-42; vol. 3 (1801) pp. 6-31; 37-39. Ulterior a fost redat dula aceasta editie tn Hurm uzaki 11/4 pp. 711-756; si 11/5, pp. 1-5. A fost folosit pentru informatille relative la exploatarea s'Ira in cele patru c amari ale Transilvaniei de catre A. Dobosi tn articolul cu titlul: Exploatarea o cnelor de sare d'in Transilvania, publicat In Studii li cercetiri de istorie medi e, 1951, p. 140 f .1.1. www.dacoromanica.ro

ANONIM SECUI IN MOLDOVA 1552 * La sfirlitul anului 1551 Transilvania era in stIpininirea lui Ferdinand de Habsb urg, multumit unei aciuni perseverente duse mai intti de acesta in unire cu Martin uzzi, care ca tezaurar al Ungariei, tutore g locum tenens" al copilului minor lo an Sigismund Zpolya, acaparase toat eirmuirea in mlinile sale, substituindu-se de fapt regentei Isabella Zapolya, vIduva lui loan I Zipolya, pe care a reuit a o in depirteze, impreuni i cu fiul ei, obligati si renunte la Transilvania prin tratat ul de la Gain. Apoi si acesta a fost lichidat prin mijlocul rapid i peremptoriu a l asasinrii sale in locuinva sa de la Vintul de Jos, din ordinul comandanralui mi litar imperial, generalul Castaldo (decembrie 1551). Dar aceasti ocupare a Transilvaniei nu putea fi mentinuti deck in misura in care ar tfi fost sprijiniti de o fora armaa in stare si neutralizeze puterea turcilo r care puteau oricind pitrunde in Transilvania folosind pentru aceasta i interven tia domnilor ririi Ratnine.lti i ai Moldovei. Ina atitudinea domnilor nu era into tdeauna prea limnria. Domnul Moldovei Stefiniti Rare4 pirea la un moment dat ci se depirteazi de www.dacoromanica.ro 97

turci. Omortrea :unor turci in trecere prin Moldova putea fi un semn al noilor s ale dispozitii. In primavara anului 1552 comitele secuilor Ladislau Udnffy ce sta tea de ma la hotarele secuimii isi avea informatorii sal in Moldova. Raportul unu ia dintre acesti trimisi, intr-o versiune latina foarte stIngace datorata unui t raducator care nu 'Intelegea bine textul maghiar, desigur destul de incorect, a fost 'inaintat mai departe generalului Castaldo si apoi de acesta lui Ferdinand I de Habsburg. El contine o serie de elemente pretioase in legaturi cu dovezile de intoleranti religioas a domnului, cu uciderile turcilor din Moldova, cu atitud inea domnului fata de boieri, precum si cu semnele prevestitoare ale unei actiuni antiturcesti. Este interesant de observat grija secuiului anonim de a-si localiza de fiecare d ata izvorul informatiilor primite. La Piatra Neam; el afla de botezul silit al u ngurilor, la Suceava de ecoul trezit in toat ;ara de tratatul Cu Polonia. Mai dep arte e amintit un prieten al comitelui secuilor care i-a dat intotdeauna vesti s igure si adevarate". De la acesta a aflat de uciderea a vreo 80 de negustori tur ci ... si de pretinsele dispoziii antiturcesti (!) ale regelui Poloniei. In sfirsit, el mai asculti 6 ce spun oamenii de rind i este atent la zvonul obses e. Din toate aceste trisaturi razleve se desemneaza o impresie generala destul d e coerenta. Daca uciderea celor 80 de negustori turci poate fi atribuit si lcomiei de bani, actiunea generala pornit contra turcilor, considerati 6 'in conexiune c u cea care se anunta contra ungurilor neortodocsi, vadeste substratul de fanatis m religios care se manifestase 6 'in anul precedent cu prilejul somatiei adresat e armenilor din Moldova de a primi botezul ortodox. Acestia oferiser o rascumplra re in bani, care insi nu a lost primita. Se pare deci ca nu motivul economic a i nspirat masurile nechibzuite ale domnului, ceca ce explica si sprijinul pe care l-au dat ulterior comunittile religioase neortodoxe lui Despot, care a pus capt pe rsecutiilor pornite de Stefnit Rares. Se stie ca sub Petru Rare; domnise cea mai mare toleranta religioasa. 0 schimbare a orientrii politice a domnului e mai putin evidentl, judecind dup sat isfactia formal pe care o da' turcilor oferindu-le un tap ispasitor in persoana v amesului sail. Se adaug desigur elementelor reale 6 precise 6 unele mai fantezist e si nu indestul de clare. De pilda informatia privitoare la boieri, care e prec edat de cuvintele: Si ei mai spun asa, ceca ce ar indica o sursa orall colectiva si anonim, dar in c are se mai introduce o precizare privind pe paharnici, datorata pare-se informatorul ui principal amintit mai sus (pe care, spune el, noi ii numim paharnici"). Raportul a fost publicat de Veress In Documente, I, 1929, pp. 78-80. www.dacoromanica.ro

[DESPRE MOLDOVA IN 1552]1 dovei Piatra Neam%2 a <m> auzit de la un ungur d acesta a nveles c voievodul mold ovean3 vrea s boteze in legea romneasc pe toti ungurii aflnu va fi bine de dad lucru l este astfel tori In Tara sa, din care cauz loc pentru unguri; ba chiar a zis c a auzit si aceasta: cl voievodul a poruncit s se dud scrisori In toate pr%ile din % ara sa, ca s fie pzite pretutindeni drumurile dinuntrul frii, si c ar fi poruncit sI fie prins si secretarul su, George'', pentru c nu a vrut s fie botezat 'in legea lo r, (acela) 3 Traducerea s-a facut dup textul latin publicat de A. V er es s, In Documente pr ivind istoria Ardealului, Moldovei fi Tarii Romnelti, I, pp. 78-80. Scrisoarea di n 11 apr. 1552, a lui Castaldo din Sibiu catre Ferdinand I de Habsburg. ...Mai Intii la 25 martie in orselul Molp. 79 ' Poate George de Rewelles pe care 11 regasim apoi ca secretar al lui Lpu;neanu ; i apoi al lui Despot. 2 Karachon Kewwa (Karacson kve). 3 Stefanita Rare; (11 iunie 1550-1 sept. 1552). www.dacoromanica.ro 99

vinind-o Intr-una c d nu va primi botezul chiar dac s-ar porunci ca s. fie uds. De acolo am plecat la Suceava5 unde am auzit a solul voievodului, numit Struczas , care poart titlul de mare hatman de Suceava si care plecase de la srbtoarea Sf. M ihail la regele Poloniei7, s-a si intors, lucru ce am inveles c tntr-adevr este as a, si c. au venit cu el multi poloni care zic ci ar fi solii regelui Poloniei. De reintoarcerea lui se bucuri Tara si boierii si poporul de rind pentru c s-a sirg uit de a fcut o pace bun intre voievodul Moldovei si regele acesta. intotdeauna vesti sigure si adevrate. L-am Intrebat despre impratul turcilor8, si. el mi-a rspuns asa: Impratul fcea mari pregtiri ca sI mearg In Ungaria, desigur totu si d. i s-a spus impratului c ungurii impreunl cu germanii stnt preg.titi, si indat impratul si-a mutat gindul de a trece In Ungaria, si acuma impratul nu mai vrea s m earg nicieri; acest lucru Apoi de acolo am mers la un prieten al stpinului meu8 care i-a dat

poti s-1 vestesti cu toat siguranta stpinului tu; ins. dac impratul ar invelege c nu e te o expeditie saul armat german in Ungaria, fr indoial c ar merge Gin Ungaria>, 4i de igur c va merge si dac va afla c armata german a fost slobozit: dci si domnul nostru acum s-a lsat de imprat si s-a intors ctre unguri si cauza acestui lucru este cl do mmil nostru voievodul a poruncit c oriunde se gsesc turci In tara sa, s-i nimiceasc, si s-i ucid si s arunce lesurile lor in ap, si acelasi om a amintit si faptul d sos iser in Moldova niste negustori turci, cam vreo optzeci, care rnergeau la Suceava , si c. dotimul trimitindu-si oamenii si a pus si-i omoare pe tovi si au ridicat multe mrfuri de la ei. Am vzut si eu niste cai de ai lor care li se luaser, macar c unii dintre ei au fost prinsi vii si dusi la inchisoarea din Neamvii; unii spun el ar fi fost vreo douzeci, altii mai multi, totusi si pe acestia i-au ucis nu mult dup aceea, aruncindu-le lesurile In cuptorul de yarn. AceIasi om a mai zis: spune si aceasta stpinului tau a regele polonilor va porni contra ttarilor // numai pentru ca impratul turp. 80 cilor s nu poat primi in ajutorul su fortele ttresti. Am mai aflat de la un om de rind d a ven it la voievod un om oarecare care a adus inaintea voievodului plingerile ... impr atului c stnt ucisi turcii in vara sa, ceea ce ins voievodul a tgduit; ins sultanul 1 -a artat pe 5 Zuchwa. Ion Sturza, mare hatman i portar de Suceava. 7 Sigismund August (1548-1572). Comitele secuilor Uclnffy. 9 Soliman. 10 In text greit: sine hi 1oc de: si v e. 11 Nemeczii. 12 Caminum cementarium. 100 www.dacoromanica.ro

vamesul din urm care a ucis 01151 acuma multi turci. Voievodul indat a poruncit s f ie prins acel vame i s fie spinzurat In fata turcului numai pentru ca s se spele de bnuial. poruncit ca armasull3 s se osteneasc cu ciomgeala pe doi boieri de seamI14, noi ti numim paharnici15, Inch putin a lipsit ca el pe care spune el si $i ei mai spun asa: c voievodul a dat pierzrii pe multi din boierii omoare, pe al tii s-i bat. $i de curind a i pe unii porunceste s: nu moar'6, si a poruncit s-1 goneasc de la curtea sa si a spus ctre boierii si: duc eti-v dracului cu totii, cci nu sInteti de nici o isprav la treburile la care ar trebui s fiti buni. Am mai auzit i aceasta din zvon obstesc c voievodul a intrebat pe boierii si dad c unoaste careva din ei starea cettii sale Tighina pe care o stpIneste acum turcul, clad ar putea fi atacat cu trupe de pedestri. Unul dintre ei rspunse c el stie prea bine, intrucit a fost In acea cetate c ea poate usor fi atacat. La spusa cruia, vo ievodul a rspuns: In curind va trebui s ne incercm norocul pe care ni-1 va da Dumnezeau"17. Sibiu 11 aprilie 13 Armach. 14 Duos praecipuos. 15 Poharnok. anul domnului 1552. 17 Urmeazi aceste rinduri scrise probabil de Castaldo regelui: Acestea mi-au fos t trimise de strIlucitul comite al secuilor Ladislau Ewdenffy', pe care 11 tin l a hotarele secuimii cu oarecare trupe de paz, <erau> scrise citre el 'In limba u ngureasci de citre un secui, i le-am transmis maiestivii voastre traduse pe latineste. 16 AdicI armasul (?). www.dacoromanica.ro

LAURENTIU, TRIMISUL LUI NICOLAE KORNIS 1553 * Curtnd dup instalarea sa tn Alexandru domn Lpusneanu si-a precizat atitudinea fat d e situatia din Transilvania si a rolului ce avea de end s-1 joace, reaductndu-1 p e loan Sigismund Zpolya in aceast tar. 0 invitatie adresat de el nobilului secui Nic olae Kornis a fost urmat de trimiterea din partea acestuia a omului sits de incre dere Laurentiu, pentru a afla dispozitiile domnului vean, precum si alte informa tii ce-1 interesau pe generalul Castaldo, cu asentimentul caruja fusese trimis L aurentiu. Raportul acestuia se mrgineste la redarea cuvintelor domnului, pe care 1-a aflat la Vaslui, si care, nestiind de amestecul generalului ferdinandist, re comanda cea mai mare tain fat de loctiitorul general regesc. La Intoarcerea sa Laurentiu nemaigsindu-si stIpInul plecat din tar a comunicat rispunsul lui Petru Haller la Sibiu, spre a-1 transmite generalului. Raportul a fose publicat de Veress In Documente, I, 1929, pp. 131-132. 102 www.dacoromanica.ro

RELATIE DIN MOLDOVA' februarie 1553 Eu Laurentiu, servitorul msritului Nicolae Kornis2, am fost trimis de domnul meu cu consimfmintul strllucitului doma general3 in ziva de 17 februarie de curtnd tre cua la Alexandru voievodul Moldovei4 pe care 1-am esit la Vaslui si acolo voievod ul Alexandru mi-a spus aceste <cuvinte> : P. 131 De aceea doream eu s: fi venit st4Inul tu la mine, ca sI fi tratat cu el cum ar p utea eimine In pace tara mea si Transilvania; si cred d dad 1 Traducerea s-a flcut dup textul continut to scrisoarea lui Petru Haller scris la Sibiu la 14 martie 1553 generalului imperial Castaldo o reprodus de Ver es s, Do cumente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi ririi Romiinesi, I, pp. 131 -132. 2 Nicolae Kornis a comandat trupele secuilor 0 sgilor in anii 1540-1547, p urtind lupte de gueril; in calitate de consilier al secuilor a fost trimis pe lin gl Gheorghe Martinuzzi (1548) 0 apoi pe ling.& Petru Petrovics (1556). 3 Gianbat tista Castaldo. 4 Alexandru Lipumeanu, in prima domnie (1552-1561). 103 www.dacoromanica.ro

ca sa ne strduim cum sa-1 readucem pe fiu15 regelui Ioan in Transilvania.. Pentru aceasta s se intilneasc stpinul tau cu Martin Andrssy8, Mihail Sndor si Paul Daczo. Stiu ca Francisc Kendi7 va don i acest lucru. Dar stpinul tau s se intilneasc i cu Francisc Kendy, Melchior Balassa8 Antonie Kendy si ta trateze despre aceasta tre ab. Dar il rog pe D. Nicolae Korni sa iduc treaba astfel ca s nu prind de veste loct iitorului 'general regesc9. Apoi 1'1 mai rog ca sa ja de la toate persoanele sus -amintite scrisori in care acestia sa promit credinta lor fiului regelui loan i sI -mi trimit neinttrziat aceste scrisori printr-un om de credint al su. Pe acest om ( dac va .consimti stpinul tau) 11 voi trimite indat impreun cu omul meu la regele Pol onieill, i voi face s i se clea un dar frumos; chiar acum imi am solul meu la fiu l regelui Ioan. Eu acest lucru 11 urmresc anume ca el s ajung in miinile regelui Po loniei de unde s fie adus la mine, iar eu ti voi readuce in Transilvania in chip pasnic i ti voi aseza iar in locul lui. Sibiu 11 martie 1553. ar fi venit la mine am fi incheiat <o ntelegere> asupra celor ce privesc folosul acestor tri. De aceea am vrut eu sl vorbesc cu stpinul tau, pentru loan al II-lea Sigismund ZApolya, rege ales' al Ungariei (1540-1551; 1556-1571). Martin Andrassy, strImoul farniliei nobile maghiare Andrassy. In 1544 a luptat d e partea lui Ioan Zpolya, sprijinind apoi 6 pe Ioan Sigismund Zpolya. 7 Francisc K endi, partizan al lui Ferdinand de Habsburg, a luptat impotriva lui loan Zipolya (1540). Izgonit din Transilvania, s-a retntors la timpul regentei Isabellei, pe ntru a elrei rechemare a luptat in 1556. Urzind apoi o conspirgie impotriva reginei, a fost atras la Alba Iulia i executat Impreuni cu partizanii sai, iar domeniile sale au fost confiscate (1558). 8 Melchior Balassa, a trecut alternativ de partea lui loan Zipolya, a lui Ferdin and de Habsburg care l-a numit cpitan al otii regale (1552) apoi a regentei Isabel la, apoi din nou a lui Ferdinand (1561). A obvinut titlul de baron 1i stapinirea cet4ilor Satu Mare 6 Baia Mare. A murit la Viena in 1568. Vicegerens 10 evident c tratativele se duceau cu mama i unchiul su 6 nu cu el. 11 Sigismund al II -lea August (1548-1572) era fratele reginei la care se refugiase aceasta impreun i cu fiul ei. loan Sigismund Zpolya refugiat In Polonia. La data aceasta avea 12 ani. Este Isabella Castaldo. Zipolya www.dacoromanica.ro

SOLI TRANSILVANENI IN MOLDOVA (martie 1554) * In martie 1554 a fost trimis o solie transilvnean la Alexandru Lpusneanu cu scopul d e a-i cere mediatia pentru solutionarea pe cale de compromis a siniatiei Transilvaniei, ocupate de Ferdinand In 1552 si expuse unei expeditii de rzbunare din partea turcilor. Ocuparea se fcuse In temeiul invoielii secrete din 1538, asa-zisul tratat din Oradea, care recunostea stpInirea lui loa n ZApolya numai pe timpul vietii sale, Transilvania urmind s. revin Habsburgilor d up aceea. Nasterea unui mostenitor al lui Zipolya in 1540 a adus o piedic serioas l a compromisul amintit. Indeprtarea reginei Isabella si a nevIrstnicului loan al I I-lea Sigismund in 1551 nu rezolva deck In parte problema stpinirii Transilvaniei , Habsburgii se arltau gata a plti in continuare tributul servit Portii de mostentorul lui I. Zipolya. Dar trebuia obtinu t aprobarea Portii pentru aceast Solia substituire.Transilvaniei trimis in Moldova strilor se compunea dintr-un secui libee (agilis) Anton Garda, dintr-un orsean din Sighisoara Ambrosie Szab6 (Schneider?) si din nobilul maghiar Petni Gerendi. Ea a fost primit de domn la 19 martie. De la primele cuvinte domnul si-a manifestat nerbdarea si sup105 www.dacoromanica.ro

rarea intorcind spatele solilor. Rispunsul la solie urma s fie dat peste citeva z ile, adicK tocmai la 11 aprilie. Acest rspuns e publicat in Hurmuzaki, Documente, 11/5, pp. 178-181. Domnul rspunde cu ameninvri la incerdrile strilor Transilvaniei de a ocoli rechemarea lui loan al II-lea Sigismund Zipolya. Revinindu-1 Cu sila pe Petru Gerendi, care nici n-a mai aprut la audienva de dare a rspunsului din 11 aprilie, le-a pus in vedere celorlalti doi soli s trimit la el o delegaie de sase reprezentanyi, arora s li-1 incredinveze pe loan Sigismund pentru a-1 reinstala i n domnie. Procedeul domnului de a revine pe trimisul cel mai reprezentativ al strilor Trans ilvaniei nu era o msur neobisnuit a sa. La fel va mai proceda i dupi aceea, reyinin d la el in 1556 pe nobilul Bebek, iar In anul urmtor pe Gh. Bethlen si Stefan Cse renyi In preajma pornirii campaniei sale pentru recuperarea cet4ilor Ciceu i Cet atea de Balt. Si tot astfel va proceda si 'in 1566 fat de solul polon Brzeski bnuit a fi in legltur Cu agitaiile lui A. Laski (N. Iorga, lstoria Romiinilor, V, p. 96). Textul redat de noi In traducere nu apare in Colec;ia Hurmuzaki, unde si-ar afla locul potrivit, inaintea drii de seam a audienvei din 11 aprilie. El se afl public at in Monumenta Comitialia Regni Transilvania?, II, p. 507. www.dacoromanica.ro

n, Medalia comemoratival pentru Transilvania (sus), si pecetea generalului Giovanni Battista Castaldo (dreapta jos), precum 0. pecetea lui Petru Petrovics (sfinga jos) (dui:4. A. Veress, Izabella Kirlyn 1519-1559, Budapest, 1901, P. 318, fig. 95 ; p. 354, fig. 110; P. 407, fig. 124). 1 www.dacoromanica.ro

H.?w '10 DA rRTNPt*,1-11 KG.5.1$ IMkG0 D. .151, LV 1 DErif NyVN1 . Verdinand I de Habsburg, rege al Ungariei si inn:at-at romano-german (reproducer e dug A. Vcress, Fontes rerum Transilvanicarum, vol. III, Budapest, 1913, P. 70, pl. 15). www.dacoromanica.ro

G ISMV ND VS gr4rta Rex , . -1--v G CSTV S D E magma .....................................mmoi....................................... ...0......magoi --, o!on Dux Lituanix, Poisia ', Pruf?ix , .?4a fui ,Samogiticr c....Tc. ---Sigismund al II-lea August, rege al Poloniei (reproducere dup. A. Veress, Izabell a Kirlyn 1519-1559, Budapest, 1901, P. 368). www.dacoromanica.ro

6 SIC1S,tiriVOI "cc tint sct:ttfin'tt:r !hilly, ri,14.A1 glochr7Itiarc G silvaniei (reproducere dupl A. Veress, Fontes rerum Transilvanicarum, vol. III, Budapest, 1913, p. 88, pl. XVII. loan al II-lea Sigismund Zapolya, rege nominal al Ungariei i principe al Tranwww.dacoromanica.ro

.. Izabella Kirlyn 1519-1559, Budapest, 1901, pl. I). Izabella, regina Ungariei, so0.a lui Ioan I. Zapolya (reproducere dup. A. Veress , www.dacoromanica.ro

_ p. 662, fig. 1006). Mercenari germani (clreti, pedestrasi si archebuzieri) desen reprodus dup Georg Hir th, Kurlturgeschichtliches Bilderbuch aus drei Jahrhunderten, vol. II, Leipzig-M iinchen, 1883, www.dacoromanica.ro

Grup de .ostai mercenari (desen reprodus dup Georg Hirth, Kulturgeschichtliches B ilderbuch aus drei Jahrhunderten, vol. II, Leipzig-Miinchen, 1883, P. 659, fig. 1 000). www.dacoromanica.ro

IscIliturile reginei Izabella, a regelui lui loan al II-lea Sigismund, a vice-regeA PkA orng Wv nit 4441 14:4 q;,1041(fit. i primatului Anton Verancsics, a comandantului Urban Batthyny, a secretarului reg esc Mihai Csky si a medicului princiar Giorgio Blandrata; pecetea secretarului re gesc Peter Petrovics (reproduse dup' A. Veress, Izabella Kircilyn 1519-1559, Budap est, 1901. p.,,Z( mat./ /Pt -,r1;04.1Z" ii*C. r(!kC;7/..//frea ?' /(24*( te.-,"'-y `-ef. i4)ria41 www.dacoromanica.ro

RAPORTUL1 SOLILOR TRANSILVAP. 507 NENI IN MOLDOVA IN MARTIE 1554 Cele /acute de solii sta'rilor din Transilvania, adica de maritii Petru Gerendy fi Anton Garda, precurn fi de chi bzuitul Ambrosi e Szabo din Sighipara trimifi la voievodul moldovean In anul 15542 and au sosit solii domnilor locuitori3 ai Transilvaniei in ziva de 19 martie In Moldova in tirgul Hu04 0 1-au ggsit acolo pe voievodul moldovean5 au trimis indatg sg-1 vesteascg pe voievod de sosirea loe 0 de scopul lor. Acesta le-a trimis dspuns solilor ci ii va asculta in ziva urmkoare, insg chiar in ziva aceea a sosit la voievod un oarecare cu scr isori din Transilvania, care a spus d acei soli nu au fost trimi0 acolo din part ea stkilor, ci cloar a voievozilor Transilvaniei6, 0 auzind aceasta Transilvaniae, II, p. 507. 1 Traducerea s-a &cut dupl textul latin publicat in Monumenta Comitialia Regni 2 Reprezentantii Transilvaniei veneau si-1 roage s'i interving. la Poarti pentru ca A' li se primeasci tribucul. 3 Regnicolarum (in sensul de membri ai claselor pri vilegiare). 4 Oppidum Huzt. 5 Alexandru Lapupeanu. Stefan Dob6 g Francisc Kendi (1553-1556). www.dacoromanica.ro 107

P. 508 voievodul nu ascultat pe soli in ziva hotrt i a aminat ascultarea pe ziva a trei a, i in sfirsit in acea zi a ascultat solia lor. Mai intii solii 1-au salutat pe acel voievod in numele domnilor reprezentanTi ai strilor II i i-au infavisat inc hina'ciunile acestora. Apoi acei soli au expus voievodului insarcinarile ce le f usesera date in scris de domniile lor, in acela0 cuprins i in aceeasi insirare, dar cind acei soli au ajuns in expunerea lor la partea aceasta c nici credinta c restina a locuitorilor nici juramintul prestat de ei nu le-ar ingadui sa se departeze de credinta lor fata d e imparae, i d nu sta tn puterea lor s1-1 readuca pe fiul regelui Ioan8, voievod ul la auzul unor asemenea cuvinte s-a aratat suprat si cum sedea el in scaunul su s-a intors de partea cealalt, solii insa urmindu-si mai departe cuvintarea. S-a supus apoi voievodului in numele starilor Transilvan iei rugmintea ca el sa intervina atit la pasale cit i la Poarta sultanului9 pentru primirea tributului lor, dci i din partea imparatuluil li s-a ingaduit sl dea sul tanului tribut i ca ei ar fi gata, de cum ar putea rinduiasca acest lucru, s tri mita de indata tributul la Poarta sultanului, dad ar face el asta nu ar aduce un folos numai Transilvaniei, dar in acelasi timp chiar i Moldovei, caci dad ar fi pace si 1inite pentru Transilvania, atunci ar fi pace i 1inite i pentru acest vo ievod -i pentru tara sa a Moldovei: i ce cretinilor. e mai mult numele su ar fi slvit mai presus de al tuturor regelui Ioan se aratase suparat, tot4 cind a fost mai apoi rugat de catre soli i n numele starilor ca sa puna o vorba bunk' pentru tribut la Poarta sultanului, a raspuns solilor ca a inteles in toate arna'nuntele cele ce i aratasera din part ea domnilor locuitori i c vrea s chibzuiasc despre toate acestea cu boierii si i apo i sa dea raspunsul. lar pina atunci a poruncit ca acei soli sa fie dusi la locul <lor> de gazduire. 7 Carol Quintul. loan al II-lea Sigismund ZApolya, ce fusese indeprtat de imperia l Si dei voievodul la auzul scuzei strilor cu privire la readucerea fiului 1 Carol Quintul. In realitate in vremea aceasta, fratele impkatului Ferdinand pur ta aceste tratative In numele impIratului aruia i va urma In curind. Soliman. www.dacoromanica.ro

EMISAR BRASO VEAN LA BUCURESTI (martie 1554) * Mazilirea nealteptat a lui Mircea Ciobanul in marla mai pu;in de un an de la rein stalarea sa tn domnie cu ajutor turcesc, de 1554 dup intreruperea pricinuit de gez area lui Radu Ilia cu sprijinul generalului Castaldo a avut ca martor pe un emisar braovean care a povestit in raportul su actele de j af i de violenv ce le-a putut vedea cu acest prilej. Presupusa motivare a maziliri i prin b5.nuiala stirnit de raporturile prea cordiale ale domnului cu sagii din B raov e infirmat de reinstalarea de atre turci a aceluiai domn cu patru ani mai tirziu. Relatia em isarului e cuprins tntr-o coresponden a voievozilor Transilvaniei Francisc Kendi i s tefan Dob6 cu Toma Ndasdy, publicat in Hurmuzaki, 11/5, p. 175 dup Pray, Epistolae procerum Regni Hungariae, Pars. III, pp. 7-11. www.dacoromanica.ro 109

DESPRE MAZILIREA CIOBANUL1 14 LUI MIRCEA martie 1554 P. 175 martie s-a adus o scrisoare de la judele2 i orsenii din Brasov, In care acestia s criu c s-a Intors atunci omul lor de la voievodul Tri ... In ziva a treisprezecea a acestei luni le-a raportat ca lucru sigur c. el a vzut cu ochii si pe un sangeac, trimis de sul tan4, cum a venit In Tara Romaneasc, i c voievodul Trii Romanesti numit Mircea a fo st dus pe sus in Turcia impreura cu sotia lui5, la porunca sultanului, fiind Ins otit de slujbasii si de la curte turci i greci, 1 Traducerea s-a fcut dup scrisoarea latin a voievozilor Transilvan Francisc Kendi i $tefan Dob6 cltre Toma Nidasdy, publicat in Hurmuzaki, 11/5, pp. 175, doc. nr. LXXIII. I Jude era Mihaii Roth. 3 Mircea Ciobanul in prima domnie (1545-1554 ). 4 Soliman I. Chiajna, fiica lui Petru Rare. 110 www.dacoromanica.ro

slujbasii de curte6 ai acestui voievod, mai ales romni si greci, au fost jalnic u cisi si mcelgrivi. loan Pitaru17, omul cel mai de aproape al acelui voievod, care obisnuia sg-i poarte soliile incolo si incoace, a fugit la Brasov. Iar acel dupg ce a fost mai Intli prgdat <orasul> Bucuresti, si apoi chiar ars, si voievod muntean, care nu e bgnuit pentru alt cuvtnt decit cg se .inea in asa bung vecingtate cu noi si era legat cu leggturg credincioasg, se crede a a fost dus de aici si se ice cg in locul lui urmeazg un oarecare cu numele de Pgtrascu8. Aulicis. 7 Solul domnului trimis in mai multe rinduri fin Transilvania din cauza cunoaste rii limbii maghiare. 8 PItrascu ce! Bun, dornn al Trii Romnesti (1554-1557). www.dacoromanica.ro

PETRU GERENDI l? dupii 1556) * Nobil maghiar din Transilvania, rudk cu episcopui ferdinandist al Transilvaniei care era socotit oarecum seful partizanilor lui Ferdinand din toad Transilvania, e folosit in diferite misiuni 2n Tara Romneasck in 1530, 1535, 1552, 1553 (Hurmu zaki, II, 1, p. 70; Veress, Acta et Epistolae Relationum, pp. 252-253, idem, Documenge, 1, 1, 119) si in Moldova In 1536, 1554 (idem Acta et Ep., p. 266, ide m Documente, p. 145). Dack in 1530 rolul su e de simplu trimis al sasilor din Tran silvania, venit cu o misiune dinainte precizatk incheierea unei pkci necesare cu domnul Prii Romanesti Vlad Innecatul, in urma incerckrii de a-1 sprijini pe riv alul acesniia Moise, si predarea unor despkgubiri bknesti din partea sibienilor, iar apoi in mai 1535 cu instrucii de a-1 atrage pe domnul Vlad Vintilk de partea ferdinandistilor, in schimb in 1552 si 1553 participarea sa personalk e mult mai activk in favoarea l ui Radu Paisie si contra lui Mircea Ciobanul, atrIgind din partea lui Andrei Bit hory, voievodul Transilvaniei, aceastk apreciere adresat vestitului general Casta ldo: Despre distinsul Petru Gerendy nu pot scrie altceva, deck ci ar fi mai bine, dup prerea mea, sk fie trimi s 112 www.dacoromanica.ro

si facK de pazi la castelul Branitca, <acolo> ar putea face mai buni slujb5. mai esttii regesti si patriei, decit vizifindu-1 pe Radul Voievod". In 1536 11 aflim trimis In grabi la Petru Rare; de clue Balthazar Binffy si Marc Pemfflinger, In urma unei notificiri din partea domnului de a fi gata a porni i mpreun o actiune In Transilvania contra lui Zipolya, care ii ripise pe neasteptat e cetatea Unguras. In ristimp insi ZApolya trimisese propuneri de impIcare si tn isiunea lui Gerendi a rimas fill vreo urmare. In 1554 trimis ca sol la Lpusneanu este retinut de acesta ca prizonier sau ostatic g folosit oarecum pentru a trans mite si indirect somatia sa ultimativ citre transilvneni si-1 primeasci inapoi pe loan Sigismund Zipolya indepirtat in anul 1551 din Transilvania in folosul Habsburgilor. La 25 august 1554 Ferdinand anti* ci va interveni pentru eliberarea lui. La 8 no iembrie 1555 voievozii Transilvaniei ti scriu tot 'in Moldova anuntind eliberare a prizonierilor moldoveni din Transilvania (conditia prealabili desigur a eliber irii sale din Moldova). Totusi la 23 decembrie 1555 Dieta Transilvaniei hotrste ci , Intrucit nu se aude nimic in legituri Cu eliberarea ceruti, s trimit soli la dom nul Moldovei precum si la cel al Trii Rominesti si totodat si la Petru Petrovics din al c5.rui sfat $i indemn se stia ci a fost retinut Petru Gerendi intr-o captivitate atit d e lungi (vezi Hurmxzaki, 11/5, pp. 241-242; 297; 325-326). Textul a fost publica t de Veress in Documente, I, 1929, p. 145. Este menvionat de Sadi Ionescu In Bibliografia cilia torilor strdini, p. 46. www.dacoromanica.ro

P. 145 SCRISOARE1 CATRE PETRU HALLER LA SIBIU lafi, I mai 1554 sint eu retinut aci; toate poruncile ce mi se dau se cuvine s ml lin de ele2. Dom nia voastr s fie bine incredintat c in duminica sfintei treimi3 oastea moldoveneasc va fi adunat in orasul Bac5u care se afl la o deprtare de opt mile de T ransilvania. Nu s-au ridicat niciodat asa ca acum. Va avea cu sine 24 de masini d e rzboi4, ttarii care Isi zic dobrogeni5 vor fi cu domnul rrii Romnesti6, si tovi se vor aduna ling curtea lui Francisc Beldi la satul Ozun7 1 Traducerea s-a acut dup: textul latin publicat de A. Veres s, Documente, I, p. 145. 2 Omnia quae commitunt oportet me in his stare. 3 20 mai. 4 Ingenia. 5 Dobrugzii. Tritracu cel Bun. 2 Uzon (judevul Covasna). ... Domnia Voastr prea mrit stie bine cum 114 www.dacoromanica.ro

Petrovics si cei din Caransebes, lugojenii impreunI cu Kasim Pasas de Timisoara vor intra pe la Poarta de flee' si se vor uni lingl Sebesul ssesc dup prerea lor, s i dad vreunul din locuitoriiI Transilvaniei se va supune fiului

regelui loan", acela va rrnine in pace, iar cei care vor fi rebeli vor fi pedepsi vi cu foc 6 sabie. De aceea s aib grir domnia voastr prea mrit de bietii sasi s nu fie jefuiti, ca s: poat rmine mai departe mtr-un end ca si ceilalti locuitori ai Transilvaniei. Aici se cl ca sigur cl si comitatul Hu nedoarei s-a supus fiului regelui loan. cilorls. ... V-am trimis in aceast scrisoare o copie a sorisorii impratului turDat din oras ul Iasi" la 1 mai 1554 Petru Gerendy cu mina proprie Meiritului domn Petru Haller de Hallerstayn" burgmeisterul de Sibiu... etc. rirea ei de turci (1552), vezi Ibr ahim Pecev i, Tara', I, Istanbul, 1865-1866, p. 292. 9 Portam ferream. Poarta de fier a Transilvaniei. " Regnicolis locuitorii privil egiavi apartinind celor trei naOuni. 11 loan Sigismund Zipolya. 12 Soliman I. 15 14 9 Kassan, fost valiu in Egipt i in Moreea, nurnit heglerbeg de Timipara dupg cuce Pentru rolul lui Petru Haller, vezi Goldenber g, Hallerii, un capitol din istori a comertului ti a capitalului comercial din Transilvania in sec. XVI, in Studii" , 1958, 5, p. 89 .u. i. G. G ii ndisc h, Peter Haller, in Deutsche Forschungen im Siidosten", 1944, 5, p. 43. laswaszar. www.dacoromanica.ro

ERASM OTWINOWSKI (? dupa 1557) * Erasm Otwinowski a trecut In anul 1557 prin Moldova insoyind pe Andrei Bzicki, c astelanul de Chelm, care fusese trimis ca sol in Turcia de atre regele Sigismund al II-lea August. Pentru a pregti relavia pe care Andrei Bzicki era obligat s o p rezinte dietei la inapoierea sa in Polonia, Erasm Otwinowski a scris un jurnal c are face parte din actele oficiale ale soliei. Acest jurnal s-a pstrat in manuscr is in biblioteca contelui H. Ilinski la Romanov in Volinia. A fost publicat de I . I. Kraszweski sub titlul Podr(Sze i poselstwa polskie de Turcyi (Calgtorii 0 s olii polone in Turcia), Cracovia, 1860. In introducere, se dau unele amnunte biog rafice asupra lui Erasm Otwinowski care ar fi 0 autorul unei traducen i in limba polon a poemelor renumitului poet persan Saadi. Totu0 in editia modern (1879) a a cestei versiuni numele autorului e arItat ca Samuel o nu Erasm Otwinowski. Se ob servI in aceast relgie sublinierea unor gesturi ale domnului vdind o lips de cordia litate fa v de poloni, mergind uneori pink' la jigniri premeditate. Aceast atitudi ne trebuie pus 'in legIturi cu suprarea pricinuit' de regina Isabella, sora regelui Sigismund 116 www.dacoromanica.ro

August al Poloniei i vduva lui loan Zpolya, regele contestat al Ungariei care dup. ajutorul insemnat primit din partea moldovenilor la reinstalarea fiului ei i a ei proprii a refuzat s restituie cettile Ciceu i Cetatea de Balt reclamate de in Tra nsilvania domn i recunoscute formal de turci ca revenindu-i de drept. Cum reocup area Transilvaniei se flcuse venind din Polonia, cu unele unitti polone, asociere a polonilor de aqiunea reginei pare destul de fireasa Momentul trecerii lui Otwi nowski coincide cu actiunea pus la cale de domn i la care va lua parte i Bebek, fos tul suninItor al reginei ridicat acum impotriva ei. P. P. Panaitescu a tradus in limba romIni fragmentele care cuprind descrierea toriei sale prin Moldova atit la ducere ctt g la intoarcere. Aceast traducere, publicati in lucrarea sa Cltori poloni in Wile romne, Bucurwi, 1930, pp. 6-9, o reproducem mai jos cu niici modifidri. www.dacoromanica.ro

RELATIA CALATORIEI PRIN MOLDOVA SI DOBROGEAI p. 6 15 iulie 1557. Iesim din Cameniva. Am luat priUzul la trecerea Joi. Nistrului, l a Hotin, pe un deal inalt. Prclabii2 primesc pe sol si pregtesc cartier de noapte i n cetate. 16 Dup un prinz moldovenesc pIecm din Hotin. Dormim In cimp la Bolozovsc a3, cinm la Ceabru4 pe Prut. 17 Dormim la Stefinesti3, aci slugile castelanului Cracoviei, moldoveni din Tarnow, mi-au dat numai o singur farfurie de mincare aceasta. i aceea stricat; ceea ce s-a intImplat foarte lesne, cci solul 5a n-a spus nimic la Dupl traducerea lui P. P. Panaitesc u, tn Ca1tori poloni in pirile romane, Bucur efti, 1930, pp. 6-9. 2 Neagoe i Vascan 3 Bolocbowca, sat, Noua Sulit, reg. CertAuti, U.R.S.S. 4 Czenbrowca = Ceabriu, r. Noua Sulivi, reg. Cerra* U.R.S.S. 5 Stepanowca = Stefineti, sat, jud. Botoani. sa Castelanui de Chelm. 118 www.dacoromanica.ro

18 Noaptea in satul lui Motoc8 am fcut &dui meu de straj, impreunl cu 19 Veverifil, boier moldovean, ne-a osptat in satul su, apoi noaptea am fost la Ia si. Alexandru8, domnul Moldovei, a primit pe sol, dar mai intii a trebuit ca acesta s astepte mult vreme n fata curtii si era rIcoare. Domnul Wincenty, Wieruski, ca s pzim caii. nu 1-a poftit s gazd un bou <pentru hranI>, dar a doua zi au cerut inapoi pielea. Am stat in tabri ling oras i erau acolo, in asteptare, multe care armenesti. In vremea aceasta er a acolo Bebek, boier ungur. eaz. In aceeasi zi ni s-a trimis din partea domnului la 20 Solul a fost a doua oar la domn 23 In ziva Sf. Maria Magdalena am iesit din Iasi, trecem Prutul, dormim in cimp. Acolo era satul Tutora, unde nu de mult a fost ucis de moldoveni domnul lor, Ste fan 24 A doua noapte in cimpie pe malul unui rau, la Vad. 25 InnoptIm pe malul Lac ului Rosu, prsim un cal bolnav. 26 InnoptIm intr-un sat la doul mile de Dunre. 27 In noptIm pe malul Dunrii in fata Oblucitei". 29 Trecem la Oblucita, vamesii turci i es inaintea solului cu o tob si o surl sint primiti de sol la mas. and un cioban oarecare ne-a oprit trecerea carelor, vr ind s-si duc tntii oile lui, ne-am plins impotriva lui si indat 1-au adus legat de picioare in fata solului i 1-au btut cu btul la Ad la Oblucita ne-am odihnit o zi. Moczokoway. Ion Motoc, mare vomic. 7 Wierwiersyca. Iosip Veveriti, pirclab de Nea mt. Alexandru Lpusneanu, domn al Moldovei (1552-1561); 1564-1568. Despre acest Be bek scrie cronica lui Ostermayer: Eodem anno (1557) in may ist der Bebek Ferencz mit vielen Tiirken in der Moldau aus Befehl des Tiirken, Siebenbii rgen zu iiberziehen, es ist ihm aber aus Befehl der Knigin der Weg verlegt worden , dass er zuriick in die Tiirkey ziehen miissen und sein will nicht vor sich gan gen". Cronica lui Ostermayer la Ketnny Joseph, Deutsche Fundgruben in Siebenbarge n, I, p. 62. Vezi si P. P. Panaitesc u, op. cit., pp. 7 si 8. Este vorba de expe ditia pornit tn scopul reocuprii ceatilor Ciceu i Cetatea de Balt pe care regina Isabella refuza s le predea domnului, cu tot ajutorul primit de ea de la moldoveni la reinstalarea in Transilvania. Bebek nem ultumit de regin se alturase acestei expeditii. 10 Thetra Tutora. 11 Stefan, fiul lui Petru Rams, ucis de boieri in tabr in septembrie 1552 (la P. P . P an ait esc u, op. cit., p. 7, n. 2). Vad. 13 Roszaco, sat, r. Cahul, R.S.S.M. 14 Oblucita, tirg, r. Reni. 13 Czaban. Insemnarea acestui fapt ilustreazi spiritul intregii dri de seam. 119 www.dacoromanica.ro

31 De la Dunre mergem o mill Oda. la Babadag, in pdure, unde dormim.. Aci e un loc de inchinciune idolatr la mormintul unui dervis sau clugr turc, anume Nicolae16. 1 august Petrecem noaptea In satul Tari Verde17. 2 Petrecem noaptea in satul Alc zapi ling Bazargicul mic. Aci stilt ziduri cldire de impratul Anastasie, care se intind de la Marea Neagr la Marea Alb (Marmara). Au Jost zidite din cauza deselor nlvliri ale bulgarilor si ttarilor in Grecia, ma i stau in picioare pe o intindere de sase mile. [INTOARCEREA] 30 septembrie. Sosim la Oblucita, orsel turcesc la Dunre, unde este vad si vamI, c are se ja numai aci, atit pentru cai cit si pentru mrfuri; a doua 13. 8 vam e la Constantinopol si alta nicieri. 1 octombrie. Trecem Dunrea in caice. 2 Solul trece si el cu restul carelor. Dormim intr-un sat moldovenesc link' Dunre (la dou mile). Vremea e rea: fulgere si trsnete. 4 Dormim noaptea intr-un sat la Prut, unde vine la noi vamesul moldovenesc, ceri nd ca negustorii2 care se alturaser <convoiului> soliei s plteasel vama de la Dunre. P entru aceasta St. Zolkiewski, tlmaciul Nicolae si ceausul turcesc au fost trimisi la domnul Alexandru. 5 Am petrecut no aptea pe dealuri in fga L5pusnei. 6 Am petrecut noaptea la Lpusna, orsel al fratelui domnului, care era 7 Stm tot acolo toat ziva, asteptind intoarcerea de la domn a lui Zolkiewski, a ce ausului si a tlmaciului. vames.2' 8 Vizind solul c trebuie s astepte mult vreme rspunsul domnului in chestiunea vmii, desi toTi armenii '11 rugaser s astepte rspunsul citeva le Acest dervis Nicolae" este .probabil Sari Saltik, identificat cu mai mulvi sf invi crestini ca Sf. Nicolae, Sf. Naum st Sf. Spiridon. Vezi Jean Den y, Sari Sa ltik et le nom de la ville de Babada ghi, in Mlanges Picot, II, Paris, 1913, p. 1 2 si n. 3. J. Jaco b, Die Bektaschije in ihrem Verhiiltnis zu verwandten Erschei nungen, in Abhandlungen der kiiniglichen Bayerischen Akademie der Wissenschaften Philosophisch-Philologische und Historische Klasse, t. XXIV. Miinchen, 1909. 17 Tangriberd, sat, judevul Co nstanva le Anastasie, imprat al Bizanvului (491-518). 21 Izvoarele cunoscute pin in prezent nu atest existenva acestui frate al lui Lipu sneanu. In once caz, el nu putea fi decit un frate dup mam, deoarece din legitura lui Bogdan al 111-lea cel Orb cu Anastasia din Lpusna, nu s-a nscut deck amintitul domn. ee Armeni. 120 www.dacoromanica.ro

zile aci pe socoteala lor, nu a vrut sl mai astepte si a iesit foarte de vreme d in Lpusna, dindu-ne i nouI de stire. Armenii, vzind aceasta intelegind c le va fi m ai usor impreunI cu solul, au alergat dup el cu carele. Pe Wierzbicki, sluga episcopului de Cracovia22, care clrise adesea n so lie la turci, l-au oprit, chid iesea din oras i si-a fcut drum cu btul. Fratele do mnului, vamesul, aducind vreo 40 de cllreti, a pornit goan dup noi i ajungindu-ne d up o mili si jumtate, ne-a tutors inapoi; a oprit calul solului, spunindu-i c treb uie s astepte tn oras vesti de la domn prin acei care fuseser trimisi de dinsul. De asemenea a oprit carele armenilor si nu mai era vreme s rezistm, cci era mai bi ne pregtit <de lupt> ca noi, si de altfel avea i dreptate, ca dregkor care-si inde plinea slujba si nu putea s ne lase liberi ark' stirea d.omnului. Dar deoarece e ram in cimp, ne-a lsat la satul Paszty"23, care era la o mil deprtare, ling pdurea nu mit bucovina24. Sosind acolo, a lsat deosebit carele armenilor si a poruncit ca pe unii armeni s-i lege, ca unii ce au fugit de vam. Armenii, vzind d solul nu spune nimic la aceasta, dei mai inainte niciodat nu pltiser vama dud mergeau pe ling o sol ie, au dat 400 de talen, rugind pe vames primeasc, ceea ce au obtinut cu greu, pe ntru c se cuvenea mai mult pentru mrfuri. Am limas acolo miercuri seara, pentru c a rmenii nu se intelegeau Cu vamesii, care voiau s le intoarc iar carele inapoi. Ei s-au plins solului cu lacrimi in ochi pentru paguba suferit, spunind c le-ar fi ve nit mai ieftin, repet cuvintele lor, s astepte pe loc rspunsul de la domn, decit s ne expunem si II noi i ei s fim opriti in drum. La aceasta solul a rspuns scurt: M ai ieftin, dar nu mai folositor". In acea zi am trecut prin pdurea bucovinei sub dealuri i blti. Noaptea am stat intr-un sat din cimpie sub un P. 10 Noaptea am stat ling un sat pe Prut. Aici un moldovean a druit un butoi mic cu vin moldovenesc. 12 Am sosit la Hotin i n aceeasi zi trecem Nistrul . 13 In Camenita ne vine rspunsul de la domn prin Zolkiewski c armenii nu trebuiau s plteasc vama. 22 Andreas Zebrzydowski (1551-1560). 23 Probabil satul lui Pascu de pe Lpusna, az i Pascani. 24 Pidurea de fag. deal al acelei pduri. www.dacoromanica.ro

ANONIM PROBABIL UNGUR DESPRE LUPTA DE LA VERBIA 1561 * Relavia de fa; I cuprins.' In raportul cIpitanului Caloviei Francisc Zay catre re gele Maximilian de Habsburg este o redare a povestirii orale ficut de unul dintre ostaii lui Despot trimis la Francisc Zay si-i descrie lupta la care luase i el pa rte. Cum in oastea lui Despot nurnIrul mercenarilor unguri furnizati chiar de Fr ancisc Zay era destul de mare, este probabil CI emisarul lui Despot era un ungur . Descrierea luptei e vie g toate amknuntele stnt prinse asupra realitiii imediat e. Ele pot fi Intregite cu informaviile lui Sommer asupra acestei bItilii povest ite de el In biografia lui Despot, i comparate cu versiunea lui Graziani (In Emil e Legrand, Deux Vies) i cea din cele doui manuscrise anonime publicate In Nouveau x Matriaux g in Diplomatarium", III, 1938 eit g In Mlanges d'Histoire Gnrale. Textul de faf a fost publicat de A. Veress, in Documente, /, pp. 202-204 dupi Arhiva de stat de la Viena. www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA LUPTEI DE LA VERBIA1 dupa 18 noiembrie 1561 S-a tutors azi (15 decembrie) la mine din Moldova omul domnului Despot2 cu o scrisoare a aceluiasi domn Despot care mi-a fc ut cunoscut prin scrisoarea sa c prin ajutorul lui Dumnezeu i muhumit maiestvii vo astre3 l-a Infrtut pe tiranul Alexandru4 i s-a instpInit cu bine In Tara Moldovei i c se bucur slobod de aceast stpInire i cl are In mlinile sale toate cetlile i curv ile, i firgurile5. S-a dat lupta In ziva de 18 Traducerea s-a flan dupg textul latin al scrisorii lui Francisc Zay catre Maximi lian din 15. dec. 1561 pe baza povestirii emisarului lui Despot participant la l upti. Texnil se afli publicat in Ver es s, Documente, I, pp. 202-204. 2 loan Despot (Heraclidul), domn al Moldovei (1561-1563). 3 Maximilian de Habsbu rg, rege al Ungariei i Boemiei. Alexandru Lipusneanu. 5 Punctele din scrisoare s ine rezumate ping aici. Urmeazi descrierea luptei asa cum a fost facut prin viu g rai de aducitorul ei. p. 202 123 www.dacoromanica.ro

noiembrie dup prinz ling o localitate numit Botosani6 pe unde curge un riu noroios 7 si peste acest riu era un pod. Alexandru asezat ceata sa cu 16 tunuri dincolo de pod in afara orasului pe o ridictur, iar pe cpitanii de steap. 203 guri" pe sub ridictur, in apropierea II orasului, pe tos' pedestrasii si, printre care erau 260 de eniceri turci cu arme persane, aproape toate aurite i Cu flint& de asemenea a urite, i-a asezat intre casele i curtile orasului pe unde trebuiau s intre ai no stri, pentru a fi astfel atacati de ai lui care ti asteptau pe ai nostri dup5 orasl iar pedestrasii s trag asupra lor cu flintele din flanc, i ar el insusi de pe inltime zdrobeascl cu tunurile. Dar lucrul s-a intimplat altfel de cum spera el, cci ti luase inainte Anton Szekely" Cu vreo tre i sine de clreti unguri i cu o sued' de ostasi impltosati'2, precum Cu dou sute saiz eci de pedestrasi unguri pe care obisnum acum numim haiduci13. Iar Jean Villey14 cu 60 de puscast flamanzi care erau cu totii clri si care fr nici o zbav adunindu-si trupa i pregtind-o de lupt ti lsaser pe Despot si pe Albert Laski pe alt ridictur toti clretii impreun Cu cei <o sut de> impltosati si cu puscasii flamanzi s-au repezit im potriva cetei ce le tinea piept, cind15 moldovenii din cauza multelor descrcri de flinte cu care nu erau obisnuiti, neputindu-le indura, s-au, pus pe fug, iar pedestrasii unguri cind au aflat c ienicerii precum i alti pedestrasi se afl prin curtile din oras, dei erau ferecate bine portile un de se aflau ienicerii, totusi acesti unguri ca intr-o clip l au srit peste gardur ile curvilor i dup o scurt lupt au rpus pe toti ienicerii pin la unul, pierzind <doar > trei haiduci. La fel s-a intimplat i Cu alt ceat de pedestrasi ai lui Alexandru. Acesta, vzindu-i pe ai si atit de ru loviti pusi pe fug, a luat-o si el la fug imp reun cu ei, Istnd tn urma sa toate tunurile i alte bagaje, precum si o foarte bogat prad. Ai nostri 1-au urmrit cu dirzenie cam &a mile, nu fr mari pierden i pentru moldoveni, dup cum povesteste chiar acest16 trimis care a luat parte la lupt, tn afar der' Botusan. 7 Pirtul Sihna. 8 Antesignarios. Pixidibus. 15 Sub villa. 11 Zekely. " Catapbractis. 13 Haydones. 14 Williey. A jucat un rol insemnat in aceast prim faz. Era socotit de o seam Cu A. Laski si Anton Szekely. Toti trei au fost salutati in mod special de agentul habsburgic trimis curind dup aceea la Despot. Despre insusirea coroanei i giuvaer elor domnului de catre el, vezi mai jos relavia lui Belsius din 6 iunie 1562. 15 Quos (?) (mai probabil: guando). 15 His (hic). Demptis. 124 www.dacoromanica.ro

pedestrasi au fost omortti doua mii de moldoveni, <iar> un biet cg.15.ret ungur, numit Ioan Szeremy, cind s-a tntimplat s'a' se apropie de Alexandru pe care 11 urm'rea, i-a dat jos de pe cap cu lancea sa gugiumanul de blan'a' de samur, dar m ai apoi cum fugea mai iute calul lui Alexandru nu 1-a mai putut ajunge in nici u n chip; astfells, in sfirsit, dup5. alungarea lui Alexandru, domnul Despot a ocupat toat tara si la el au alergat toti cei din fruntea fa'rii, si boierii mari impreun si cu nobiliil, si s-au legat cu juximInt tare s'-i fie cre dinciosi, si desi Alexandru Inc5. mai Inainte de lupe ti trimisese Inainte sotia sa2 cu o parte a tezaurului spre Turcia, partea limasi a fost totusi gssit in cetatea Suceava21; si ocupind asadar cetAile si castelele precum si orase le, si l's'indu-1 pe Anton Szekely in cetatea Suceava, Despot Insusi cu 28 de II mii de oameni si 16 tunuri a pornit In urmkirea lui Alexandru repurtind acea vic torie cu ajutorul lui Dumnezeu .. 22 18 De aici incolo urmeazA iar rezumatul scrisorii lui Despot. 19 Nobiles (boerim ea de rtnd care vine dup marii dregkori). p. 204 la Chilia unde s-a retras apoi si domnul fugar. 21 Zucbwa. 20 Ruxandra, fiica lui Petru Rares si a Elenei Brancovici, fusese trimis la turci i de 23 Pentru alt descriere cu cifre mult reduse si nu dupl o mrturie direct, vezi scri soarea lui Ioan al II-lea Sigismund npolya din 1 ianuarie 1562 (V er es s, op. c it., I, pp. 205-206). www.dacoromanica.ro

IOAN BELSIUS (? dup.a. 1563) * Agentul imperial Ioan Belsius s-a nscut la Eperjes (in Ungaria de sus, azi PreXov in Slovacia) din p'rinvi germani, fr 'hie a se deosebi de populavia maghiar din ace l oral a crei limbi o poseda tot asa de bine ca pe cea a prinvilor sli. Post un ti mp secretar al lui Anton Verancsics si Francisc Zay la Constantinopol in timpul misiunii lor la Poart, pare el-0 fi insusit, pe 11110 o indemtnare deosebit in cif rarea si descifrarea depeselor, si unele obiceiuri caracteristice pentru mediul pestriv al lumii constantinopolitane. Recomandat cu oarecare retieenve pentru ca litvile sale minore de etre consilierul imperial Sigismund Torday, afectat treburi lor Ungariei, este desemnat de curtea imperial ca prim agent de legatur pe lingl D espot dupi ocuparea de etre acesta a domniei Moldovei. Trimis impreun cu colegul su Bergkowicz, ce trebuia s Lei pe curierul ducind rapoartele intocmite curvii de l a Praga, in timp ce Belsius avea s rmin pe lingl domn, li s-a recomandat cea mai ma re discrevie pentru a nu divulga legturile curiii imperiale cu noul domn al Moldo vei. Instrucviunile lor scrise trebuiau ascunse sub oblincul de la sa pentru onc e eventualitate. 226 www.dacoromanica.ro

Interceptati pe drum si dusi inaintea palatinului Rusiei la trecerea lor prin Po lonia, au ajuns totusi cu bine in Moldova in primavara anului 1562. Foarte curin d Bergkowicz a capatat alt. insarcinare, Belsius rminind singur pentru asigurarea legaturii cu cancelaria imperiala, Indeosebi prin serviciul curierilor lui Franc isc Zay, capitanul Ungariei superioare. Misiunea sa propriu-zis in Moldova a dura t din aprilie pin pe la 21 iulie, data scrisorii lui Despot, certnd sa fie trimis inapoi tot Belsius. Neobtintnd aceasta, el se reintoarce din proprie initiativa in Moldova prin noiembrie si este impus de domn noului agent imperial Szentgoth ardy, zis si Martin Literatul, ca un fel de coleg al acestuia. Primele rapoarte iscalite de Martin Literatul sint vadit opera lui Belsius, ca 0 memoriul in afac erea Wolf Schreiber iscalit de amindoi. In sfirsit, ultimul sau raport din febru arie 1563, scris indat dupa plecarea sa din Moldova, rezuma evenimentele petrecut e in Moldova In ultimele luni ale anului 1562 si da o situatie a raporturilor Mo ldovei cu trile vecine, precum si cu turcii. 0 'data retras din nou la Eperjes, e l staruie s i se achite cheltuielile acute Cu prilejul misiunii sale, invocind pi erden i de cai, plata unui curier etc. Cancelaria imperial ins, informat cl in Mol dova Belsius fusese tntretinut de domn si c la plecare mai capatase si niste cai pe care i-a vindut la Praga, se multumeste cu propunerea functionarului Fr. Pest y de a i se da la culesul viilor un vas de vin. Cu aceasta se incheie informatii le ce le avem asupra trimisului habsburgic. Valoarea rapoartelor sale este cu totul exceptionala cu toate lipsurile lor evid ente, atit in forma eit si in conceptie, relevare de altminteri de insusi adresa ntul lor, Maximilian de Habsburg, care se plinge de tonul agitat si de stilul ob scur al agentului pe care 11 declara, poate si dup calificarea lui Fr. Zay, non s uf ficiens'. Facind parad de cunoasterea limbii latine el foloseste un fel nefire sc si pretentios de exprimare, ce intuneci afirmatiile cele mai simple. Aluziile mitologice, alegoriile si metaforele invaluie sensul primitiv al frazei. Mai ap are si un fel eliptic de exprimare, si o fragmentare a expunerii care o face gre u de inteles. Principalul adresant se plinge intre altele de starea de trunchier e a rapoartelor care trebuiau s rIspuncla la punctele unui chestionar intocmit di nainte. Aceasta schema nu prea era respectat intotdeauna. Mijloacele sale de info rmatie pe lingl observatia directa a realitatii din jur trebuie cautate si in fo losirea Choro graphiei Moldovei a lui G. Reicherstorffer. Acesteia i se datoresc si unele afirmatii fanteziste, ca cea relativa la existenta unor mine de aur in Moldova. Din unele mirturisiri ale sale rezulta cI el ar fi intocmit pentru sin e un fel de relatie mai ampla asupra Moldovei, asupra obiceiurilor si instirutii lor curtii lui Despot, asupra boierilor si imprejuririlor in general pe care int entiona s o supun personal stapinului sau, Maximilian de Habsburg. TotodatI, din f elul cum snt redate unele dintre informaviile insemnate In rapoartele sale recapi tulative s-ar putea deduce existenta unui jurnal, chiar clack' uneori surprindem unele falsificari voite, cu intervertirea unor date facuta cu buni st iinta. Asupra sinceritatii sale nu mai incap iluzii. Memoriul-jurnal asupra afac erii Schreiber lmureste procedeele folosite pentru acoperirea manevrelor sale. Es te sigur ca in timpul functionirii sale pe IMO. Despot a fost indulcit de acesta cu diferite praebendiculae" pe care Belsius le declara foarte mrunte, dar care au fost totusi in misurl sa explice o serie de reticente din rapoartele sale. Cu toate aceste lipsuri, care impun o analiza cr itia a tuturor www.dacoromanica.ro 127

afirmatillor sale, aportul acestor relatn este de netglcluit. Pentru o serie de e venimente de constituie un izvor unic ce nu ar putea fi nicidecum inlocuit. Rapoartele ori ginale manuscrise se afl in Arhiva imperial si regal din Viena dupl :au care au fost redate in Colectia Hurmuzaki, II, 1, P. 404 si urmitoarele. Felul i n care fost publicate le-a fIcut inaccesibile cercettorilor. N. Iorga care le-a f olos capitolul privitor la Despot din Istoria Romdnilor vol. V le-a declarat ing rozitoare si a preconizat reeditarea lor in form corect cu punctuatia cuvenit. Alti cercettori, de pild 33urghele, St. Birsnescu, primul in Despot Votlii ereticul publicat in Convor biri Literare", 1897, p. 622 si urm., al doilea in Schola latina" de la Cotnari, Iasi, 1957, au ajuns la concluzii eronate din cauza punctuatiei gresite. Se mai adaug la imperfectiunea r ecopierii textului si unele inversiuni in prezentarea lui, care ii mai intunecI incI sensul. In sfirsit, numrul de scrisori-rapoarte declarate de Belsius depseste cu douI pe cel al materialului publicat In Colectia Hurmuzaki. Nu f tim ins dac a ceast declaratie este cu totul veridica, sau clacI are de scop s mai scuze intreru perile ivite in seria informatiilor trimise. Acest izvor nu pare s fi fost cunoscut de Hammer in Istoria Imperiului Otoman care nu s e referi la el in capitolul corespunzind domniei lui Despot. Nu a fost folosit n ici de E. Legrand in prezentarea celor doti biografii ale lui Despot datorate lui Sommer si Graziani, in care au fost redate in anex mai multe documente din arhiva imperial din Viena. A fost utilizat partial de M. Knebel in articolul Schreibers Mission publ icat in Sudost deutsches Archiva t. H (1959), pp. 18-42, si anume memoriul privi nd cazul Schreiber, care ins oficial este atribuit lui Martin Literatul. 0 analiz a rolului lui Belsius in acest episod se afl la M. Holban, En marge de la Croisad e protestante ... l'pisode Wolff Schreiber, in Revue des Etudes sud-est europennes a, t. II, 1964, nr. 1-2, pp. 127-152. Belsius si Bergkowicz au fost mentionati d e Sadi Ionescu in Bibliografia sa, p. 56. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 8 aprilie 1562 Primul raport al lui Belsius iscilit si de Bergkowicz este intocmit ca raspuns l a punctele chestionanilui insotind instructiunile primite la plecare. Avind a In fatisa informatii pe care nu le putuse culege In scurtul timp scurs de la sosire a sa in loc sa arate, rick de Moldova, Belsius foloseste mai multe expediente: 1) De pild. succint, care stilt dregatonile i dregtorii de frunte, el pomeneste doar de cei trei ,,mitropolii i declara c printre mireni elm multe trepte", apoi in m are graba adopti drept calauzi nemarturisit descrierea lui Reicherstorffer, valor ificInd doua din ideile principale scoase in relief de acesta: toleranta religioasa fat de toate neamurile aflatoare in tail severitatea domnilor, accentulnd spiritul de dreptate al lui Despot in contrast cu cruzimea domnului precedent; 2) procedeaza prin deductii pentru a de termina aplecarea poporului fa ta de noul domn; 3) recurge la descrierea unor ev enimente cunoscute indirect, de pilda ecourile recente ale investirii domnului de catre turci; 4) aduce unele in formatii directe cu privire la relgiile lui Despot cu statele vecine si transmit e unele declaratii ale domnului, anume indreptate catre Maximilian i Ferdinand d e Habsburg. In sfirsit, trimite 129 www.dacoromanica.ro

el insusi unele sugestii, de pildi nevoia mentinerii unei trupe de mercenari dre pt gardi a domnului. Acest raport este singurul de acest fel. Toate celelalte ale sale scapI de once fel de sablon sau de ingrOdire, depirtindu-se mult de chestionar. Toati aceasti core spondenti poarti pecetea nesinceritItii g a inseliciunii. Nesinceritatea lui Des pot care trebuia si se punk' bine cu turcii dupa ce obtinuse domnia cu ajutor ha bsburgic, g deci nu-si dezfiluia &duffle sale observatorului trimis la curtea sa . Nesinceritatea acestuia din urmi care se va manifesta curind in trecerea sub t Icere a unor manifestiri ale domnului si ale unor complicitivi ale sale. Nesince ritatea Habsburgilor insisi care 21 foloseau pe Despot intr-o si il fazI de poli tici agresiva fatO de turci si mai ales de loan Sigismund Ziplya vor lisa si cada indati ce vor fi ajuns la un acord (foarte subred) cu sultanul, acord dupi care umblaserI incl din primul moment al impirtirii Ungariei. De altminteri un fapt caracteristic al acestei misiuni este tkerea absoluti observati de Habs burgi fatl de agentul lor. In sfirsit, este revelatoare atitudinea lui Belsius f avI de poporul" din Moldova. Pentru el acest popor" se rezumi la tirgoverii mai ales sali din orasele moldovenesti. Acestia erau partizanii lui Despot pentru ci el favoriza luteranismul ion. Dat in nici un caz ei rnu puteau constitui o forv I militarl. De aceea Belsius struie din fisputeri pentru mentinerea unei trupe de mercenari unguri care si TinI In frill uneltirile turcilor si ale localnicilor' . Principala informatie din acest raport este tocmai vestea concedierii puscasil or lui Roussel indata dupi plecarea trimisului sultanului. Se stie cI turcii pre tinseserI indepirtarea aproape totall a mercenarilor stilini ai lui Despot. Pent ru tntelegerea spiritului acestor rapoarte mai trebuie tinut seama si de atitudi nea de simpatizant al reformei a lui Maximilian de Habsburg care se gindise chia r si ocupe tronul Poloniei sprijinindu-se pe protestanIii destul de numerosi si de activi din Polonia. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS SI BERGKOWICZI CATRE MAXIMILIAN 8 aprilie, 1562, Hirlau Mai ntil regula2 urmata' de Despot in admimstrarea statului Fi in actele de cirmu ire este aceasta. In locul celei mai cumplite nedrept4i si tiranii a lui Alexand ru el rosteste judecTi cu cea mai mare neprtinire si pzestea dreptatea faT de tot ne amul de oameni care stilt aci urm. (Raport citre Maximilian de Habsburg). 2 Vezi Hurmuzaki, III, pp. 398-399, instructiile regelui Maximilian citre Belsius P. 404i Traducerea s-a ficut dupi textul latin publicat in Hurmuzaki, vol. II, 1, p. 4 04 si si Bergkowicz, de la 6 februarie. De la venirea lor In Moldova, solii trebuiau s i se si'easel si cunoasci toati situatia de acolo cit se poate de exact, mai ale s care este regula urmat de Despot in administratie fi in &mire, care este dragos tea si aplecarea acelor locuitori fat de el, care este dispozitia turcilor si a a ltor principi si locuitori vecini fati de el, pe ce forte s-ar sprijini dac ar tr ebui s fie apirat statul cu armele, dui e vreo speranti de o domnie puternici si statornici si ce s-ar crede ci trebuie si astepte impiratul din partea aceluia, in ce chip ar putea fi mai de folos intereselor noastre si altele pe care le-ar socoti vrednice a ne fi aduse la cunostinti. 3 Manutenent (manutenet) . 131 www.dacoromanica.ro

de multe feluri si de mii de chipuri si cum spune el cu drept cuvint de multe cu gete4: armeni, evrei, greci, moldoveni5, strbi, sasi etc., el Insusi face judecti le In piata curtii8. Ciuntiri de mdulare nu am aflat pin acum s5. fi fost tara schingiuitilor, a celor chiortti si orbiti, a ciungilor si a mutilatilor, d intre care a trimis o mare multime la sultanul turcilor cu plingere Impotriva lu i Alexandru8. Numele dregtorilor nu 1-am aflat Inc, dar strit trei mitropolitie pe care ti numesc vldici. Printre mireni stilt multe trepte. Despre acestea vom vor bi odat foarte amnuntit. Care este dragostea ;i aplecarea poporului farci de el? D esigur el e drag poruncite de el, clecit doar bki7, clesi toat aceast tail poate fi numit si iubit de toti, mai ales de cei din neamul sasilor. Cci pe toti ti un voievod al lor. Ceilalti il socotesc un zeu. silise le-a Ingduit revenirea iarsi la credima lor. Despre boieri stm la indoial, cci ei nu se dau pe favll. Si niciodat nu au fost cu credint fat de nici Alexandru prin silnicie si chip nelegiuit la botezul su moldovenescw, iar acesta Care este dispozitial2 turcilor fat- de el? In ziva de 16 a lunii martie, tnainte de sosirea noastr (care a fost inttrziat, nu din cauza noastr, si foarte ru ne pare ) a sosit solul turcului in orasu1l3 Iasi numit de germanii sasi care slut foart e numerosi prin orase Jasmarkth. Acesta cu numele de Ferhat Aga e unul dintre ce i cinci capugii cci atttia slut, si el e mai mare P. 405 peste 6"; a venit cu o escort nespus de mare si de grozav, cum nu s-a mai vzut tn a ceast tarsi a Moldovei, de 150 de oameni, 46 de cmile, 18 cattri de dus poveri, si fr nici o zbav a dat lui Despot /1 steagul sultanului pe care 11 numesc Sangeac si 1-a imbrkat cu caftanull5 sultanului cu mari strigke de bucurie. A mai dat si daruri: 6 cmile, tot atttia cattri, 3 4 Multorum capitum. 5 Flaccos. In theatro. 7 Plagas. 8 Vezi V er es s, Documente, I, p. 211, doc. 265 din 1 mai 1562, raportul lui An drea Dandolo eitre dogele Venetiei, Ferhat Aga, capugiul intors de la Despot crui a i-a dus steagul de domnie, ...11 laud ... etc. Prin el obvine Despot ca Lpusnean u s fie exilat tocmai la Konya. Despot a trimis peste 400 de insi ca s se plingI d e atrocitvile lui Lipusneanu. A slutit si ciungit mai bine de 10 000 de oameni dup bunul su plac. Metr o politas (in realitate un mitropolit, anume Grigore, si doi episcopi Anastasie de Roman si Eftimie de Magi). 1 Flaccicum. 12 Voluntas. 11 Declarant ... (vezi mai jos n. 46 atitudinea adevrat a boierilor fat de Despot). 1, p. 417 ... Ferhat bey. Questo Dragomanno e di nation Ungaro et astuta persona et molte volte e stato in Transilvania, et il figliol di re Giovano se fida mol to di lui. Era vorba ca el s fie trimis la loan 14 Praecipuus Kapuchiarum, vezi Hurmuzaki, II,

13 Oppidum Iaswahar (Iaswasar). Sigismund indat dup reintoarcerea sa din Moldova. 15 Vestibus (caftan). 132 www.dacoromanica.ro

cai de pret, 3 haine de fir de aur, 3 inele cu nestemate. I-a pus pe cap in tabr surgiucul cu penel, i i-a dat douI securi de ale ienicerilor17 si multe alte l ucruri despre care va socoti Maiestatea Voastr.' care le este tilcul. Despot i-a rspltit cu 900 de mii de aspri, face ...18 ducati, o sut de cai din care solul a inapoiat cincizeci, 18 haine de fir, 40 de bucki din catifeaua cea mai bun, test uri de mtase i multe altele. Acestea toate au fost imprtite intre toti slujbasii, in valoarel de 105 ducati. Apoi l-a pus s fac jurmint de credint sultanului. Despre a cest lucru nu am aflat pin acuma mai multe amnunte. Tributul. El pateste un tribut anual de 30 de mii de galbeni2 bani numrati care impreung cu darurile celelalte a jung la 50 de mii de galbeni. lar domnul din Tara Romneasc5.21 plteste 80 de mii. 5i dup ce au fost impreun opt zile intregi, le-a dat slobozire de plecare insotind u-i o jumtate de leghe i srutindu-i la plecare. O data ce are steagul de domnie pe care 1-am vzut i noi si de care nu s-ar putea lipsi acesta insemnind o confirmar e Despot a si dobindit Rim de aur22 si a tiat nodul gordian, si de indat a si dat de stire hanului23 c i s-a dat sarcina domniei pentru ca s triasc in pace cu el, s i s-a i asat de24 triburul obisnuit, afar de dou butoaie de miere. Apoi despre Pol onia. Trimitind scrisori in putine cuvinte catre palatinul Rusiei Nikolai Sieniawski25, George Jaslowieczki, cpitanul Chinigradului, loan Glogowczy, castelanul de Halici a cerut s fie 16 Pathyolatum cristatum. Sarculas ianicericas. 18 Lipseste suma. 18 In sortem. 28 Aureorum; vezi si V e r es s, Documente, I, p. 211, raportul din 1 mai 1562 a l vicebailului Andrea Dandolo din Constantinopol atre doge. Despot nu ar fi voit s primeascl domnia cu sporirea tributului cu tnc 20 de mii de ducati. Marele capu giu Ferhat Aga ar fi trimis doi capugii la Poart cu aceast stire... Domnul s-ar fi preficut bolnav spre a nu iesi din cetate n eimp pentru ceremonie potrivit obice iului, ternIndu-se de vreo violent din partea turcilor (dup exemplul uciderii lui Radu Badica), vezi i informatiile trimise din Constantinopol Habsburgilor, III, p. 417. 23 Tartaro 24 Abrenuntiavit. Petru cei tnr, fiul lui Mircea Ciobanul, domn al Trii Romnesti (1559-1568). 22 Vellu s aureum. Pentru aceast expresie, vezi N. Iorga, Nouveaux Matriaux, p. 58. 22 Arsinova (A Sinova = Sieniavski). Acesta avea un rol precumpnitor putInd opri sau stingher comunicatfile lui Despot cu Ungaria superioar. i cu Habsburgii, calea mai scurt prin Transilvania nepufind fi folosit din cauza dusmniei dintre Habsburg i i loan Sigismund. La prima incercare a lui Despot de a trece cu mercenari in Moldova, a cest palatin i-a tiat calea zdrnicind expeditia. La venirea lui Belsius si a lui Berghow icz le-a refuzat trecerea i i-a intirziat din drum. Cu imaginatia sa bogat Despot explica ostilitatea lui prin necazul a Despot nu ar fi vrut pentru motive intemeiate s se tnsoare Cu sora palatinului care era vIduvl. Pentru o explicatie mai serioas n legIturi c u situatia politick' intern din Polonia si nevoia mentineri lui Alexandru Lpusneanu tn decembr ie 1560, vezi raportul lui Fr. Zay, in Hurmuzaki, II, 1, pp. 380-382. 133 www.dacoromanica.ro

Inapoiate masinile de rgzboi ale maiestkilor voastre si ale sale." Din care cauz g a fost trimis aci din partea lor ca sol Prokopie Sieniawski;27 fratele palatin ului cu rgspunsul d vor face acest lucru in curInd cu incuviintarea regelui Polo niei. Are acesta totusi si alt scop, si chiar un scop ascuns, si se pare ci doreste sg intre In leggturg cu noi, dar va arunca rgu undita28. I-a rgspuns2 9 fiului hii Ioan30 la scrisoarea acestuia cg el are si virsta si Intelepciunea cerutg pentru a cIrmui statul in timp de rgzboi si de pace, si ii este superior si ca domnie, si nu este de ce sg-1 Invete pe el clt si cum trebuie sg asculte d e sultan si cg el s-a argtat destul de priceput atunci chid l-a invins pe Alexan dru3'. Si acestea vi le repetgm din gura lui Despot ... Este aci solul muntean numit Armagha32, i trimisul lui Baiazid33 (!), fiul mai tingr al sultanului. Cum acestia au sosit unul la 1 aprilie celglalt la 3 aprilie, nu au ajuns ind la luming cele tratate <de ei> In taing. Ce se pie despre domnie, daca e trainicil. Cei mai multi sustin acest lucru, dci acum a primit si tntkirea de la sultan34 si el a fost asezat chiar de Dumenezeu In domnie cu atita izbIndi obtinutg. cu o mid oaste, si 11 numesc cu ocarg clin e miel pe Alexandru, care ar fi fost, zice-se, alungat la Brussa33. A spus cg aici va ridica un colegiu si Isi va Intgri un oras, Intru clt toate stilt deschise, si il va inzestra cu zid de apgrare, castele si chiar cu cal26 Pierdute in prima expedivie opria 'in cale de palatin In 1560. porunciti de turci i. sustinuti de domnii romni, pentru reinstalarea lui loan Sigi smund ZApolya in Transilvania, fiind calificat drept reginalis Maiestatis capita neus" (Hurmuzaki, XI, 1, p. 796). Regina Isabella era sora regelui Poloniei Sigi smund al II-lea August. Apdar Sigismund. " Era stolnic de Liov 0 subcamerar de Camenita. In 1556 a luat parte la expediti a. venind in Moldova acum, el folosea acest prilej pentru a trece in Transilvania l a loan " Male mittet hamum. 22 Despot. 3 Adic Ion Sigismund Zapolya. 31 (Text defectuos) ne esse quod ipsum doceat quid est quantum parere debeat Tur cicum Principem [corect: Turcico Principi]. Doctorem se tunc evasisse quam (= gu ando?) Alexandrum devicit. domnului. Il vom tntilni mai tirziu in Documentele Istoriei Romlniei, Tara Rom'I neasci in anii 1587-1599 sub forma Armega (Armaga) din Lumas, ban de Craiova, stp in in Lumas, Satoae .a. Nu trebuie confundat calitatea de ban de Craiova cu cea de mare ban. 33 Nu poate fi vorba de Baiazid rsculat contra sultanului i fugit in Pe rsia 'Ina din 1559, ci probabil de fratele acestuia, Selim. 32 Armagha. Nu este vorba de un boier de divan, ci de un om de tncredere al 34 (Text indoielnic) effigiem suam Turca habuit. Oare de citit: a Turca ... ? 36 Prusias. Vezi Ve r es s, op. cit., p. 212, raportul lui A. Dandolo din 8 mai du p rentoarcerea lui Ferhat Aga. Cei doi capugii ar fi fost trimii pentru a comunica

cererea lui Despot ca s fie indeprtat Lpupeanu din Constantinopol. 134 www.dacoromanica.ro

idarim36. Un armean a spus totusi de curind, vorbind in chip de proverb, a va dginui atita cit va sta cioara pe gard37. Despre Ondurile sale lard de maie stafile voastre fi ce trebuie s?.i se aftepte Je la el, vor intelege maiestkile voastre din cuvintele sale ce a poruncit s. vg fie repetate de Marcus38. Celelalte lucruri de care s-a acut intrebare le vom cerceta cu timpul. Totusi ie ri seara cind l-a slobozit de plecare pe Marcus i-a spus ca incheiere: cg el poa te intotdeauna sg aibg 40 000 de agreti 4i 60 000 de pedestrasi39 in tara sa, nu mai s i se trimitg arme si pulbere. Mai rog pe M. V. s pung in vedere cgpitanului Casoviei" s. nu lase sl tread prea m ult timp intre scrisorile ce trebuie sg le trimitg. De asemenea I/ lui Francisc Pesty, administratorul MMEe VV "e , ca mg rog de iertare -- s apere casa i familia mea din Eperjes de vexatiunile solda-tilor dac vor veni cumva vreunii in Ungaria. Pentru care binefacere imi voi arka credinta si devotamentul meu perpetuu, cit voi trli. Rog prea plecat maiestatea voastrg sg' se indure sg-si aminteascg de m ine si sg-mi trimid un curier, care as vrea sg nu fie cu totul fgrg carte", cgci un asemenea om cu totul neinvkat a murit si as mai vrea ca sg fiu mai bine si m ai indurgtor indestulat de maiestatea V. and am fost trirnis .aici nu am ridicat eu, Belsius, decit o jumkate din suma de 300 de florini, cealaltg jumgtate pe c are trebuia s o primesc a luat-o Marcus. Apoi pe drum un cal al meu a cgzut de ob oseal. Am cumpgrat un altul. Al treilea .abia isi mai tine oasele. P. 406 ... L-am indrcinat pe Marcus sg descrie garda" acestui principe, cit e de tare s i din ce oameni e alcgtuitg. Dar imi dau si eu pgrerea cu toat." smerenia ca maie statea voastrg sg dea toad atenTia Moldovei si sg ja seama la Despot si la Alber t Laski, si. s binevoiascg s le scrie sg nu slobozeascg de la ei pe cglretii unguri care sint doar in numgr de 130 de insi; in felul acesta maiestkile voastre vor putea avea mai usor impotriva turcilor si a fiului regelui Ioan putinta de a pgt runde la ei in tad; pedestrasi germani <sint> 14, iar garda (?) ienicerilor" din vremea de demult, sau de plg36 Pavimentis. 37 Joc de cuvinte Graculus Greculus; saepes incint, gard; tamdiu quam Graculus se pi insidet, poate Insemna i: atIta timp clt va edea grecoteiul InIuntrul incintei de aparare. 38 (= Bergkovicz). 39 In text: equites dintr-o repetare mecanici a cuvintului precedent. 43 Fr. Zay. 41 Illiteratus. 42 Cahortem (cohortem). 135 www.dacoromanica.ro

madI veche43, <e> la vreo 300, si este primejdie s' nu fim inghiTiTi44 de boieri. C5.ci Indaf ce a plecat trimisul sultanului au fost sloboziti puscasii45 lui Rous sel si acum se uit646 la noi cu ochi ri i revin47 iar uneltirile turcilor si ale localnicilor. Acestea am gssit eu cu cale s5. le scriu maiestAilor voastre. In a lte scrisori voi vorbi mai pe larg, cxci dup' incendiu, dui:4 cum vl va raporta M arcus, abia am avut loc pentru a scrie acestea48. Dat in Hirl'ul din Moldova" 8 aprilie 1562 loan Belsius si Marcus Bergkowicz 45 (Text defectuos) traducere probaba) Pedites germanici 14 (!) Praefectus autem lanizzarorum christianonae vel antiquae farinae ad 300. Numai tilmkind praefect us pria gar d se va putea da un Inteles logic acestei propozitii. " Absorbeamur. 45 Pixidarii. " (Boierii). 45 Haec vix suffucandi habui locum (suffucandi: compus al verbului fuco, fucare = a tnegri hirtia, a scrie: 45 Horlo Moldaviae. 47 Remunt (retneant). www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PREL1MINARE R aportul din 13 aprilie 1562 Acest raport se compune mai tntii dintr-o suctesiune de insemnari privind itiner arul urmat de la Hirlau la Roman si care atest. existenta unor note zilnice ale a utorului, apoi din informatii comunicate de Despot anume, si aproape dictate de el pentru a fi transmise mai departe. Ele se refera la raporturile sale cu turci i, cu tatarii si cu Ioan Sigismund. Despot se declarl gata a o nipe cu turcii si cere s. i se trimita arme 1000 de pusti, pentru vreo 100 de mii de oameni (!). C a intr-un fel de post-scriptum, el ii dicteaza lui Belsius niste declaratii priv ind numirea ficuta de el a unui episcop protestant polon pentru sasii si ungurii din Moldova siliti mai tnainte de Lapusneanu sa se boteze ortodox, precum si in tentia sa de a inlocui pe mitropolit, binuit a fi un om de al lui Lapusneanu. Ac easti grij de a-1 informa pe Maximilian de Habsburg de hotartri ce nu priveau pro priu-zis politica externa a tarii, ci cea religioasa, trebuie pus i in legatura cu aplecarea deosebita a fiului lui Ferdinand pentru biserica reformata. 137 www.dacoromanica.ro

La aceste clouI feluri de informatii, intemeiate pe notatii imediate, 0 deci avi nd inn caracter de precizie evidentI, se adaugI relatarea destul de contradictorie a atentatului pus la cale impotriva lui Despot de cltre un husrel" Voinea (Pentru tIlmIcirea Uur elu", vezi, N. Iorga, Istoria Romnilor, V, p. 67). Dar de0 este vorba de un eveni ment foarte recent care s-ar fi petrecut chiar in preajma scrierii rapomilui din 13 a prilie, observlm o serie de confuzii de date de-a dreptul inexplicabile. In prima frazI s-ar pIrea a e vorba de venirea lui Despot la Roman la 12 aprilie, dar mai apoi (p. 1 41) se spune a in ziva de 11 aprilie a venit Despot la Roman cIlare, insotit de 600 de osta0, 0 ci In cursul noptii ar fi fost descoperit 0 prins acel husrel. Ap oi se mai llmurete cl in ziva a zecea (!) acesta a incercat sI-1 omoare pe Despot 0 cI in ziva a douisprezecea de dimineafd a fost os'indit la moarte. Dar interesul cel mare al acestui episod stI in atestarea implicit a sistemului d e represalii al domnului impotriva marilor boieri, rude sau credincio0 ai lui LI puneanu, represalii nedeclarate fIti in text 0 deci neobservate Ora acum. Totu0 te xtul e destul de sugestiv, cIci indat dupl mentionarea ostndirii husIrelului urme azi constatarea: S-au temut pentru sine mulpi boieri... i firI sI se ridice nici un glas au mai fost trimii 4 boieri la Albert Laski ca sI-i Intemniteze cu cea ma i mare strInicie". Soarta acestora e arItatI de acela0 Dimitrie Grecul, mentionat In acest raport ca sol trimis la regele Poloniei 0 la Moscova (vezi 0 Veress, o p. cit., I, p. 222) 0 care afirmi el Despot a ucis 7 mari boieri, cifil in acord cu raportul urmItor al lui Belsius din 19 aprilie. Informatia e coroborati 0 de ecoul aflat la A. Dandolo (ibidem, p. 223) cum cl Despot a ucis rudele lui Dipufneanu. Raportul se incheie in post-scriptum cu accentuarea frig' piei legate hare domnul muntean i cel moldovean 0 Cu o reco mandare stIruitoare atre Maximilian s previni 'keniierea gIrzii de mercenari a lu i Despot. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN' 1562 aprilie 13, Roman In ziva de 10 aprilie a plecat Despot din Hirau la Tirgul Frumos2 (la dou'i mile depktare) unde a sosit rimisul p. 406 turcului, apoi la Scheia3, tirg la riul Siret, in sfirsit in ziva de 12 la cetat ea Roman'', tirg bogat in locuitori, unde dupI ce 1-am insotit pira in cassi pe Despot ce se intorcea tirziu venind din piata curvii5, tndat rsindu-i pe toti cei adungi la sfat m-a dus cu el mai irauntru, si mi-a poruncit s. scriu acestea mai estAii V. in numele su. Despre turci, cum el a sosit in cu si este doar al cinci lea Tirgul Frumos un trimis al sultanului insusi scrisoare c' din noul s-a prins de el fiul regelui loan, cl Despot este rgu Raport catre Ferdinand I. 2 Zeplak. 3 Schkeua. 4 Romanvarasch. 5 Ex theatro. www.dacoromanica.ro 139

de tot, d face pe stgpinul si este cauza de cgpetenie a dezastrului incercat de el6 din partea alor nostri7, cgci atita timp cit se va teme de el si se va p. 407 astepta la ceva rgu de aci va stringe osti mai mici. indoiesc8 c zic astfel, fgrg roti si sg i le trimitg lui cgci in ce il priveste pe el poate oricind s stringg 40 00<0> de" cglgre%i si 60 000 de pedestrasi dar cu totii MI de arme, totusi chipesi, zdraveni si puternici, iar ctt despre calea despre care a fost vorba chiar acum cu privire la pulbere, sg o trimitg fie lar // ce va fi vei vedea si tu, mi-a spus mie Despot, eu nici nu mg a putea sg rgmin mula vreme fgrg vreun rgzboi din partea turcului; s scrii deci ce ar fi da d maiestgtile voastre9 ar face rost de dragul crestingatii" de vreo mie de pusti n, i acestea simple, sau ca sg pe drumul din Polonia sau pe oriunde ar crede maiestgtile lor d e mai cu inlesnire, iar luarea domniei de cgtre el, el nu o atribuie decit maiestgTilo r voastre i lui Dumnezeu mai intii i vg va fi vesnic recunoscgtor. Apoi despre t gtari: Vgzusia, mi-a zis el astgzi, cum au implorat pacea plecati pin. la pgmint, aducind i infltisind dupg obiceiul lor daruri i in semn de cinstire, un cal, dou g bice si un iatagan", i d se roagg hanul" lor de armistiviu" i vrea sg stie ce trebuie sg facg in aceastg privintg. iertare d i-au fcut de curind tgtarii o mare pagubg, &id unii dintre ai si au dis trus fgrg voia sa 15 sate si el a refgcut cele distruse i doreste un Despre fiul regelui loan, el nu se va teme niciodatg de el, il va ame-. ninta in totdeauna, precum vezi toti vecinii mei" trgiesc in pace cu mine si se poartg prieteneste, numai turcul imi da de lucru: dar dad nu va purcede ma i blind si mai linistit am sg mg las cu totul de tribut si de pace: acestea sg l e scrii" i apoi o datg intorsi in casa a venit si o fat bisericeascg, cind voiam sg plec el m-a rechemat si mi-a poruncit sg scriu si aceasta: cg deoa rece Alexandru Moldoveanul a silit toate natiunile de tot felul fgrg deosebire s g se boteze din nou i sg urmeze religia moldovenilor17, lipsindu-i de religia lo r proprie, el" a numit un episcop al natiei sgsesti si al celei unguresti care sg ref ad si bisericile ce le fuseserg luate i sg intgreasc g e 8 9 10 11 loan Sig. Zipolya. Adick a Imperialilor. Vix cubito (= dubito). Scloppos. Belsius trece de la pers. a III-a: M.M.L.L. la pers. a II-a: M.M.V.V. Reipublicae Christianae. 12 18 14 15 18 In text, gregt: 4 000. Frameam de aci incolo avem vorbirea indirect. Principem. Pausa. Vicina. Flaccicam. Despot. 17

18 140 www.dacoromanica.ro

si sufletele In credinv, si acesta se numeste Ioan Luseniusl, polon de fel, si c il va schimba si pe arhiepiscopu12 care sade la Suceava. Cci e bnuit a end s."-1 mute la Cotnari21, la o jumtate de leghe deprtare, acolo unde se afla de curind Despot la odihn22. Aceste cuvinte din chiar gura lui, intiprindu-mi-le cu c ea mai mare luare aminte in cuget, si avind porunc . s. le fi de-al lui Alexandru. lar colegiul, dupa incendiul din Hirlu, are de scriu pe larg in numele lui Despot, imi cer ingduinta a purcede mai departe23. To t mai mult m. striduiesc cu cea mai mare grij s cunosc cit mai de aproape situatia lui Despot si de asemenea si celelalte imprejurri de aici. Iar acum s-a intimplat acest lucru nou. In ziva a 11-a a lunii acesteia, a venit aici24, dlare, Despot 25, insotit de. o escort de vreo 6 000 de ostasi si mai tntii s-a indreptat la bi seric, sruttnd dupl datin Evanghelia, apoi primit cu cea mai mare cinste de mitropolit2 si de boieri, a fost condus Ina poi la curte. In timpul noptii un trdtor care 11 pindea cu mult vigilent27 a fost pr ins purtind sub mantie sabia scoas din teac. Se numeste Voinea28, este unul dintre husreii29 care sint in numr de 12 care cerceteaf drumurile pe care trebuie s umble el, si merg inaintea lui. Acesta dup ce I-a pzit30 mult vreme prin Ungaria si Trans ilvania, in ziva a zecea, indulcit cu bani (?)31 a incercat si el, tocmit de Alexandru Moldoveanul, s-1 omoare pe Despot, apoi In ziva a dousprezecea de dimineat sindit la moarte a fo st dus prin tot locul legat32, repetind all incetare pe drum: 19 Lusinski. Pentru aceast curioas figur, vezi Sommer, Vita. Voronet. 24 Katnar. 29 Mitropolitul Grigore Roca, rud cu Petni Rare. Apare ca ctitor la Mnstirea ite a textului, vezi Birsnesc u, Schola latina de la Cotnari, p. 25: Despot a fost 22 Pentru o interpretare grqit a acestei fraze, datorate 'in parte i punctuaviei g reacuzat de Alexandru c dup incendiul din Hirlu i-a propus s mute colegiul la Cotnari u nde era casa lui Solvy, o leghe i jumtate distante; iat textul latin: Archiepiscopu m quo que mutaturum . .. Est enim suspectus de Alexandro, Collegium autem post c onf lagrationem in Horolowa, Katnar ubi nuper Solacii cause erat, Leucam mediam translaturum pro posuisse. 23 Text neclar: iussus habui suscadalia data venia pro gressus (Editorul propune fr prea mare convingere: wahrscheinlich: Sandalia" (!). De fapt: suscadalia e o c itire grqit a cuvintelor f use a d ali a. 27 Sobrie. 28 Voyna. 29 Husareliis. 24 La Roman. 23 Eques huc Despotae (Despota) apputit. 28 Sau episcopul de Roman. 39 Insidiatus fuisse. Pentni sensul acesta al verbului insidiare, vezi Du Cange: diae . idem quod vigilae, excubiae. 34 Succis (sucti capitibus). 32 Hamonaribus (oare = hamo naribus (?) implicitus filo.

www.dacoromanica.ro 141

Am fost trdtor fa t de domnul voievod i sufr o pedeaps dreaptg; cei ce ar Incerca ace lasi lucru s-si ja o rsplat ca aceasta. Apoi Despot seara a vorbit cu mine <spunind u-mi> cele ce le-am insemnat mai sus. S-au temut pentru sine mulvi boieri, cci la rugciuni nu rspunde nimic Despot decit c refuz n tcere, ifija' s se ridice nici un glas au mai fost trimisi 4 boieri la Al bert Laski33 ca inchicl in temnit Cu cea mai mare strsnicie. Dup aceste semne maiestv ile voastre vevi judeca ce concluzie putevi trage despre trinicia puterii sale. S i c desigur este cit se poate de oportun pentru maiestvile voastre ca lucrurile s fie ajunse la cea mai mare incordare, asa cum sint ele acuma, cci norodulm si Des pot nu vor ingdui nici o lips din partea acestora i ei ti asteapt pe germani impreu ng cu secui, mai ales dac fiul regelui loan va fi fost omorit, dup cum am auzit di n nou. A trimis ca sol la regele Poloniei si la Moscova pe Dimitrie Grecul35 de la curtea sa, cunoscut multora dintre slujbasii de pe lng maiestvile voastre, si m ai ales lui Torday36. Trimiii sultanului i ai hanului sint revinuti aici din por unca lui Despot despre care lucruri voi vorbi cu alt prilej. Mai rog sl mi se tr imit unul mai bun ca Marcus, dar totusi, oricine ar fi, s nu mai zboveasc maiestvile voastre a-1 trimite Rog smerit s i sirguint cu ochii n patru tot ce voi putea afla Dat la 13 aprilie tu orasul Roma n37 in anul 1562 chiar pe rtul Moldova. P.S. A sosit solul voievodului Trii Romnes ti, i acesta este al treilea. S aib grij secretaru138 maiestvii voastre s nu zboveasc arcus sau un altul mai bun ca el, si s nu se dea drumul la clrevii i pedestrasii lu i Despot. Azi a inspectat nu stiu de ce pe clrevi36 i ieri pe boieri. Voievodul Tri i Romanesti se vine frate cu Despot". Voi urmri intotdeauna cu cea mai mare credin fiu iertat dac gresesc n unele privinve. " Populares; vezi nota critica la raportul precedent. Aci e vorba tot de acea pa rte a poporului" de la ora.% constituit de comunit;i religioase altele decit a pop ulatiei ortodoxe, adica. 36 Vezi i Veres s, Documente, I, p. 222 (doc. din 5. VI. 1562). 33 Adic la Hotin. unguri, armeni. 36 Tordae (Sigismund Torday). Oppidum Romanvasar. Tabellario. 4 Desigur ca urmare a instalarii oficiale in scaun de catre trimisul sultanului. 33 Equos (= caii). www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 19 aprilie 1562 In acest raport, destul de incoerent de altminteri, incep a risari la lumini unele triaturi ale activiatii ambigue a lui Belsius, precum si unele realiati omise Cu buni stiint din planul relatiei sale oficiale. Totodat i aflni aceeasi alternare de informatii precise si de prezentare confuzi. De pild i in raportul precedent, purtind data de 13 aprilie si trimis din Roman, fusese vorba de sosirea soliei din Tara Romineasck si de Infatirea dintre cei doi domni . In cel de fati datat din 19 aprilie, Vaslui, e descria audiena solemn din ziva d e 16 aprilie. Din context s-ar p5.rea la prima vedere a ea ar fi avut loc la Vas lui, dar o citire mai atena ne lmureste a.' ea a avut loc tot la Roman. Probabil a si post-scriptul relatiei din 13 aprilie este posterior acestei date, poate este din 15 aprilie, Cici nu e verosimil si s e fi scurs mult timp 'hare sosirea solilor si primirea lor. Belsius se referi ap oi la niste comuniciri ale lui Despot acute la Roman. Nu stim daci este cumva vorba de o completare a celor raportate de el in scrisoarea din 13 aprilie, sau de noi declaratii ale domnulu i ficute lui Belsius tot la Roman dupi primirea solilor in ziva de 16 aprilie? A cum mai tntii se pomeneste despre tratarea ciatoriei lui Despot cu domnita munte ani si despre o In143 www.dacoromanica.ro

voiald pentru un fel de domnie ereditard", nu tocmai dark* pentru Belsius. Nu st ilt lipsite de interes nici unele indicii de grandomanie manifestate in comporta rea lui Despot 'in cursul acelei audiente (gravius .. . vultu .. . sermone ... t amen lenius) ca i In declaratiile sale ameninttoare pentru poloni, acute tus confi dential doar lui Belsius. Confuzia in expunere apare si aici. Descrierea audient ei solilor din Tara Romneasci e urmat de cea a turcilor veniti Cu scrisori, si apo i de primirea emisarului lui Ibrahim, purfitor de scrisori i daruri. Dupl insirarea darurilor este din nou vorba de solia munteara: dupi aceasta s-a ficut pace cu munteanul ... etc. Desigur a aceast afirmaie trebuie mut at mai sus, indati dupi descrierea audientei. Si apoi din nou, In acela0 chip, se face iar un salt inaproi aducind completri la misiunea trimi0lor turci, dar In c hip asa de neclar c nu se prea intelege de care dintre ace0i trimi0 este vorba: de cei ce au inmina t pur si simplu scrisorile aduse, sau de emisarul marelui dragoman Ibrahim. De alt minteri e destul de sugestivi paranteza lui Belsius insotind acea informatie ati t de important privitoare la comorile lui Lpuneanu de care ti aminte0e para.' intim plitor (eram s si uit de aceasta") i pe care o amestecI intr-un mod neweptat cu al te dota tiri apartinind unor dornenii Cu totul diferite, i anume: afirmatia neadev irat privind descoperirea unor mitice mine de aur lsate neexploatate de Lpuneanu 0 d eclararea intenviei lui Despot de a bate bani moldoveneti. Numai dupl aceea se re vine la chestiunea initial prin rspunsul lui Despot la intrebarea turcului. Dar de sigur mrturia cea mai previoasi din aceast relatie este cea referitoare la procede ul lui Despot fat de boieri, folosind pretextul unor atentate reale sau inchipuit e impotriva sa pentru a-i lichida pe cei bnuiti a tine cu Lpusneanu. In cazul acelui Vauryn" se vede bine ci nici nu putea fi vorba de un atentat, ci doar de aflarea unui agent real sau presupus al fostului domn. De aceea se 0 incumeti boierii, care nu indrzniser si protesteze d upi atentatul de la Roman, si obtini viata lui Vauryn de la domn. Este tusk' inc his impreuni cu fratele sill si cu un fost vistier al lui Lpuneanu care i-a dobindi t iertarea prin boieri. Tottqi domnul ti trimite lui Laski pe ace0i trei boieri ca s-i inchid la Suceava, al0 patru boieri fiind intemnita0 ina de mai inainte la Hotin. Dar cu acest prilej el a putut s constate ci boierii aveau si-i stinjeneasc libertatea de actiune, si el de ci trebuia gsiti o alt cale mai radical 0 expeditivI. Deocamdat la intemnitarea aces tor boieri a participat i Belsius, acind el pe scribul si redactind la porunca lu i Despot scrisoarea citre Laski. De altminteri alegerea Sucevei pentru acest nou lot de boieri nu era Indiapltoare. Tot Belsius avea s scrie, la dictarea lui Despot, 0 scrisoarea eitre Fr. Zay pent ru procurarea de mercenari unguri destinati grzii domnesti. In felul acesta, el n u mai este un observator 0 agent de legtur. al Habsburgilor, ci un slujba; al lui Despot. De aceea boierii se uiti la el chior4, i Belsius se crede necontenit amen intat de otrav. Aadar abia 11 zile dupl primul su raport incepe s se deseneze tot ma i ciar caracterul echivoc al activittii sale pe care el cluta sl-1 lase cit mai In umbr. Fail de stpi nii &al, Belsius se crede obligat s faci paradi de mare zel 0 s sugereze pornirea unor iscodiri privitoare la Despot, atit la Constantinopol printre slujba0i marelui dragoman, ctt i la zurtea Habsburgilor unde binuie0e a s-ar afla un informator al

domnului. 144 www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN' 1562 aprilie 19, Vaslui' De cind a plecat colegul meu, Despot s-a kndreptat2 spre p'rtile tA.mti3, atit pentru pUcerea sa4, cit mai ales ca &A' nu p ara tltarilor c5. dormiteaz5.. Am venit acum peste riurile Nistru5(!) qi p. 411 Moldovab, spre <dui> Birlad7 la orgul numit Vaslui8; aici se va odihni cam trei s5iptImini, apoi vom purcede mai departe spre Dunsire, i se va intoarce la Suceava. Aici s-au Intimplat urrnstoarele fapte. In ziva de 16 solul voievodului Trii Romneti al treilea despre care am vorbit In scrisoarea 1 Raport catre Ma ximilian. 2 Se dedit. 3 Tartana, adica in directia granitei de rasarit, oprindu-se la Vaslui. 4 Text d efectuos: cum (tum) multitudinis (mulcedinis) suae causa, tum maxime ... etc. 3 Nester, gresit in loe de Siret. Moldavam. acest nume. 8 Oppidum Vaslo. 7 Ad Baria. Este ciar ca. nu poate fi vorba aci de orasul Birlad, ci de dill cu www.dacoromanica.ro

a avut audientg la ora a noua9, cind a fost primit cu acelasi alai, dar poate ma i putin solemn, ca pentru noi, cgci nu s-a sculat pentru solito s-a rugat de pac e si bung vecingtate, fiind de fatg citiva unguri din preajma noastrg, si fiind indepgrtati toti ceilalti afarg de boierii cei mai mari care stilt sfetnicii dom nului. Aceastg pace, negresit, este oferitg cu smerenie, si voievodul Tgrii Romne sti declarg in afar si dincolo de graniten cg el este frate cu Despot si ci va fi prieten cu oricine ti este prieten, si va fi tot astfel dusman celor care ti si nt dusmani, fie cg ar fi chiar sultanul turcilor, sau impgratul romanilor si ace asta lutnd de martori pe toyi sfintii si slgvitii apostoli. Despot s-a purtat cu ei cu mai multg severitate In infltisare, dar cu mai multg blindete in vorbire; dupg cum s-a putut intelege, a primit pacea, dar a spus cg vrea, ca ping la sgr bgtoarea Sfintului Gheorghei2, granitele amindoror tgri sg fie din nou cercetate pentru mai multi' sigurantg si pentru pgstrarea bunei vecinitgti. Atunci s-au t ratat cele ce mi le-a spus totusi mai confidential's in orasul Roman, asa cg bgn uiesc mult cg poate acelasi sol trateazg si despre cgsgtoria lui Despot in acela si timp cu invoiala pentru un fel de domnie ereditarg despre care va trebui dinainte un sat cit de mic de al sgu, el ar porunci ca ai sgi sg si ngvgleascg cu foc si pirjol pe o intindere de trei mile ping la cetatea Snyatin's, drept care sg jude ce maiestatea voastrg intre cei doi ce se ceartg. In ora urm5.'toare, esind Desp ot, au sosit turcii si dupg ce i-au inatisat scrisorile s-au retras repetind cg nu mai au nimic altceva de fgcut acum. In al treilea rtnd a venit si omuI lui Ib rahim's dragomanul, cunoscut de mine mai de mult in Turcia, acesta inminindu-si scrisorile a infgtisat si doug perne de divan, una mai mare si una sg mg lgmuresc mai bine. Mi-a spus tot atunci despre polon14 multe lucruri, desi gur cu foarte mare acrealg, si in urmg a incheiat cg, dacg i-ar arde acela mai micg, amindoul rosii tesute cu fir, cu fata cealaltg de catifea verde, un acopergmint <de divan?> tesut in aceeasi luergtur.", la care s-a mai adgugat i ntr-o besacteal7 o chisea pentru cofeturi's cu o ngframg sau peschir19. 9 Hora nona. 19 Orantibus oratori bus. 11 Foris et extra. " Adici la srbkoarea din 23 aprilie dup5. calendarul orrodox sau 24 dup cel occide ntal si maghiar. Chiar si asa intervalul era foarte scurt, pentru ducerea la tnd eplinire a acestei conditii. 19 In penitiori. 16 Ibraini, mare dragoman (summus interpres). Era un renegat poIon Strazzeni. Ma i tIrziu, la 30 noiembrie 1562 se va afla ca ambasador al Porvii la Frankfurt, u nde va asista la 1ncoronarea lui Maximilian ca rege al romanilor. 17 In scatula. 14 Regele Poloniei Sigismund August. 19 Castellum Snetrin. " Confectuario (vezi Du Cange: confectorium = confectera (vas pentru dulciuri). " Macrama seo linteolo, adici un servet dintr-o vestur ca de rnaram. 146 www.dacoromanica.ro

Pe deasupra a mai trimis acel dragoman si un cal care a fost nespus de lgudat la curtea lui Despot. Dup acestea s-a fgcut pace cu munteanul. lar al doilea so12 es te nelipsit de linga Despot si pare a fi un om cu ginduri bune, ca unul ce va fi inrudit prin cgsgtorie. De asemenea cind turcul21 (eram sg si uit de aceasta) a fgcut la urmg intrebare cum cg sultanul ar vrea cci22 este sg stie in ce chip a risipit comorile lui Alexandru gsite de el bine stiut cg s-au gsit in Upusna, care este locul de basting al lui Alexandru, 20 000 de galbeni de aur, 22 de cupe pe care le-am vgzut, fiecare dintre ele de 18 mrci, si chiar se spune cg este la Si biu o cruce de aur23 de 7 000 de ducati; au fost descoperite mine de aur24 pe ca re Alexandru le lgsa23 fgrg a se Ingriji de ele. Dar Despot se va incumeta sg ba tg o moned1 noua de un florin moldovenesc care este de 12 aspri, de asemenea si de 2, 3 i 4 florini precum si mangiri26. Despot a rgspuns cg si dad a aflat vreun lucru, nu I-a luat pentru el, ci a biruit si a dat acel lucru in dar celor ce a u biruit algturi de el, si d nici nu face pentru un principe atit de mare sg se uite la aceste mgruntisuri27. Despre alte lucruri. Astgzi iargsi a fost prins un oaresicare rgu voitor Vaukryn pus la cale28 de Alexandru cgruia i s-a ingIduit viata la ruggmintea boierilor. A fost doar trimis la inchisoare impreung cu frat ele su, s-a mai adgugat si un vistier al lui Alexandru care si-a dobtridit ierta rea prin boieri, si indatg Despot a scris" prin mine (c:ci el duce lips. de secretani pentru cg acestia se imbolngvesc) lui Albert Laski la Suceava ca sg fie tinut su b pazg in inchisoare, dci se afl inchisi in Suceava trei boieri iar in Hotin3 patru31. p. 412 Eu scriu zi cu zi maiestgtii voastre cele ce se Intimpll 6 am dat cel putin doug scrisori prin Bergkowicz cu data de 8 si 13 a lunii de fatg si scrisoarea asta de acuma, pentru ca din ele maiestatea voastrg sg vad ca intr-o glindg si sg soco teascg ping la unghie care e tgria acestei domnii. Si din aceasta nu va lipsi si o parte de presupuneri asupra dispozitiei sale fat de maiestgtile voastre. 20 Probabil boierul Socol. misului lui Ibrahim venit doar cu scrisori i. daruri. 21 E vorba de solii turci primiti Indat dup cei ai Trii Romnegi, ;i nu de tri22 Aici Incepe o parantez a 25 lui 23 Vezi Hurmuzaki, XV, p. 574. Neglectui habet (habuit). Masguros. 25 pin.1 laBelsius cuvintele: Despot a rIspuns". 24 Informatie fantezist inspirat probabil din textul lui Reicherstorffer. 27 In realitate Despot a cerut Inapoi coroanele i odoarele domneti jefuite de Jean Subo rdinatus (subordonatus). Villeyis 29

Quae scripsit (de indreptat . praescripsit, confuzie paleograficl Intre boieri. Vezi, Ver es s, Documente ..., I, pp. 222, 223. 3i Adic tocmai cifra artat de solul lui Despot and pomenete de uciderea a 7 147 30 Hotiarde. q p p). www.dacoromanica.ro

Azi I-am intrebat respectuos ce lucru nou as putea scrie maiestkilor voastre din partea sa. A rspuns c nimic altceva deck cl vor turcii ca s fiu dusman maiestkilor voastre: Voi fi totusi", a spus el, un dusman favorabil" si chid a spus favorab il, ceea ce nu inteleg nici pira acum, mi-a fcut chiar semn cu ochiul si tot mai e nevoie de iscusinf <pentru a pricepe>.32 s pun in vedere solului din Turcia33 ca s iscodeasc de la dragomanul Ibrahim despre domnia lui Despot si reazmul ei din partea sa. Cci de la el si-a imprumutat34 Desp ot chiar si scribii si, dintre care unul a plecat dintre cei vii pira in trei zil e. Si pentru ca domnia lui s fie puternic, a inchis36 pe boieri i aduce indreptare la toate pretutindeni si le cldeste pe toate eroic cu suflet si fire de principe adevrat. A trimis si ast.zi pe sluga sa36 Nicolae Szab6 la Francisc Zay si pe Anto nie Szkely37 dindu-i scrisori sorise din Apoi propun cu smerenie si supunere ca s5 binevoiascI maiestkile voastre partea sa de mina mea numraTi leafa pe o luna. Dac maiestkile voastre vor grbi acest lucru (na rog smerit de iertare) va fi de folos si vor veghea dup aceea pe indelete la ce va trebui fc ut de aici incolo,38 si aici, si in Transilvanian. Ac il poate afirma totusi si colegul meu, cci noi am fost retinuti cind am 615.torit prin Polonia, faded* nu e lsat nimeni s treacI pe la cetatea Haliciuca s'--i caute pentru care din nou cer iertare 100 de clreti cu armtur. uoars1 i. 150 e pedestrasi, dindu-li-se in bani lui" fr tidula palatinului, noi totusi dimineata am scpat de acolo, si la fel este si trecerea prin locuri de tar.?41, cci s-a spus c ar fi iesit o porunc de la regele Poloniei ca s nu fie lsati nici un fel de soldavi germani sau de once neam s treac in Moldova, ci s fie rpusi cu totii. Despre care lucruri s judece maiestkile voastre, dar si stia care skit aici nu &Irk bine tratati" si aproape c dispar. De mine insfIrsit voi scrie cu toat smerenia si supu nerea cl sint tratat de acest principe" cu cinstea si consideratia datorit maiestk ilor voastre, ins boierii au inceput sI se uite la mine foarte chioris si m si tem de otrav, intruck si acuma doi din secretarii lui s-au imbolnvit si au ajuns chia r in pri32 Quod adhuc non intelligo ... et ingenio adhuc opus est. 33 Busbeck, t rimisul impIratului la Poart. 34 Mutuavit. 36 Inclusit. 36 Servitorem. 97 38 39 Zekel; vezi mai jos, p. 174 v. 0 Hurmuzaki, II, 1, pp. 365, 399. Pone. Adici in privinta drumului pe care s vita' mercenarii in Moldova, judecind dupi context. 4 Alich. 41 In Pago, adia 0 prin tinutul rural. 43 Principio (principe). 42 Aluzie la lichidarea mercenarilor de due Despot. 148

www.dacoromanica.ro

mejdia vietii. Ins va trebui s rabd cepa ce va fi s: indur pentru a fi de folos ma iestkilor voastre. Mai adaug cu tot respectul i aceasta: s se observe daca Despot pkitege pe cineva n taina. la curtea maiest?'ztilor voastre, indeosebi s se info rmeze despre un oarecare Anton Mora din Spania despre care m-a intrebat de curin d dac: cunosc omul avut aici trimisul su; rog plecat ca i trimisul maiestkilor voa stre s se grbeasc si as vrea ca &I se .gseasc vreun mijloc pentru Casovia, cci drumul este lung pentru o singur _posed' si aici nu se poate sta din lucru.44 zi de zi In sfirsit voi mai aduga cu toat grija toate cele ce se vor mai indmpla si le voi insemna pe toate cu cea mai mare fidelitate in timp ce poposim45 ... Dat la Vaslui46 la 19 aprilie 1562. 44 Non sunt agendae feriae. 45 Quiescemus. 46 Oppido Vuschlo. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 4 mai 1562 Data de 19 aprilie de la sfIrsitul scrisorii, mentinuta si de editor, nu corespu nde contextului In care Ant amintite evenimente posterioare. Data exacta e data. In raportul urmator unde Belsius aminteste de scrisorile sale din 4 mai. TextuI publicat gresit, (Hurmuzaki, II, 1, pp. 408-410 incl.) tntr-o ordine inversata, a trebuit restabilit In succesiunea sa fireasca (pp. 410, 408, 409). In text st nt atinse urmatoarele puncte A) Relagile cu turcii Ii cu principii vecini 1) jur amtntul de pace si ha* cu solii Tarii Romanesti ; 2) concedierea solilor tatari venivi pentru pace si retinuti de Despot pin. atunci; 3) relatiile cu regele Polo niei. B) Dispozi;ia poporului fa la de Despot. C) Informatii date de Despot cu p rivire la efectivele turcesti si la planul de campanie al sultanului. D) Incertitudini cu privire la linia de actiune adoptata de domn fat de loan Sigismund. In privinta subpunctelor 1 si 2 care atest lichidarea situatiei c reate de interventia still a muntenilor si tatarilor la porunca sultanului impotr iva lui Despot dup alungarea lui Lapusneanu, vezi si N. Iorga, Istoria Romanilor, V, p. 65, si Veress, Documente..., I, p. 215, si scrisoarea lui A. Laski catre Maximilian din 20 mai 1562. Mull 150 www.dacoromanica.ro

au fost alungati din Moldova etc. Pentru confiscirile sau retinerile de mrfuri mo ldovenesti, vezi i scrisoarea lui loan Sigismund citre regele Poloniei, unchiul siu, rugindu-1 s slobozeasci mrfurile de prey destinate Portii, cumpirate de omul trimis de Lpusneanu inainte de alungarea sa, i si le trimiti in asa fel inch si nu cull in mtinile lui Despot. De asemenea i Veress, Documente, I, p. 226 s.u. Punctul B, referitor la dispozkiile poporului" favi de Despot contine informatii le cele mai sugestive. Acestea Intregesc stirile anterioare despre lupta lui Des pot cu boierii. In urma rezistentei lor la osindirile capitale dorite de domn, a cesta inaugureaz1 o tactici noul, folosind acum. glasul poporului". Asistim la o reeditare a procedeului urmat in cazul husirelului executat la Roman a doua zi dupi sosirea domnului in acest oras. Si aci se pare ci executia a urmat curind d upi sosirea lui Despot la Vaslui. Spectacolul pedepsirii vinovatului este regiza t in mod identic. Dar cu o deosebire extrem de importanti, acum apare un element nou: glasul poporului. Nu putem sti in ce legituri putea sta acel servitor" al lui Lipusneanu, declarat spion al acestuia, cu boierii, i deci clack' acestia aveau un cuvint de spus in ostndirea lui. Dar este ciar ci de astidati domnul nu a mai tratat aceast chestiune tntr-un for de judecati unde boierii puteau opune votul lor (care de altminteri nu a fost luat In seam deck formal in cazul lui Vauryn 0 al celorla lti doi boieri iertati de boierii divanului i executati de domn la momentul oportun in temnia de la Suceava), ci a inventat un nou for de judecati: poporul", a cirui osind i era rostiti prin strigitul acestuia, asa-zisul glas al poporului. Aceast instan ti noui nu apare deck in acest moment in jurul sirbitorii Sf. Gheorghe. Ea conda mn pe acest spion" la Vaslui pe la 20 (?) aprilie, i apoi pe Andreica si pe multi aka" la Suceava in chiar ziva de Sf. Gheorghe (vezi Maria Holban, Despre osindi ri la moarte prin Glasul poporulur sub Despot in rev. Studii, t. 22/1969 nr. 6). $tim din alte informatii date de acelasi Belsius mai tirziu ci Despot s-a incor onat la Suceava in ziva de Sf. Gheorghe! Asadar lucrurile au fost astfel regizate ca ace st eveniment si coincid cu lichidarea eventualilor adversari ai lui Despot. Un fa pt vrednic de accentuat este trimiterea, chiar in ziva executrii spionului" 6 fir l stirea boierilor, a husarilor destingi s pregiteasci uciderea lui Andreica la S uceava, precum 1i a altora adici a boierilor trimisi de la Roman lui Laski in cu rsul aceleiasi luni. Toat scena de la Suceava este povestiti in termeni extrem de obscuri, folosindu-se metafore i ciutindu-se para.' a se ascunde participarea d irect a lui Despot la acel episod, ca i faptul insusi al incoronrii sale in acea z i. Sosirea sa in acest oras e strecurati in modul cel mai ambiguu fr a-1 numi pe D espot in mod expres altfel deck ca subiect subtnteles al verbului: a sosit (quo cum appulisset feste Georgii") i fr a-i atribui un rol activ in toat aceasti fridin tare. Belsius indici doar dorinta ascuns a domnului, dar ca si cum ar fi o simpl c oincidenvi de veden i intre Despot si poporul" care cere o moarte singeroasi pen tru 'Inca mai muki boieri voces populi Aires adhuc madida morte ad generum Cerer is mitti (quod certe optaret ut bene Despota regno potiretur) 0 nu ca o simpli r ostire a unei osinde dinainte pregitite. Mai sint o alte puncte nelimurite. Bels ius omite si arate chid a sosit curtea la lau, unde o aflm dupi acel intermezzo d e la Suceava. Vedem c dupi aritarea intentiei domnului de a se opri vreo trei sptmni la Vaslui g de a merge apoi spre www.dacoromanica.ro 151

Dunare, el isi schimba hotartrea i pleac . in graba spre Suceava. Mai stnt i alt e puncte nelamurite. Dup ce Andreica a fost dobortt i in sfirsit strapuns cu lanc ea, a mai fost er oare ostndit de acele glasuri ale poporului care au cerut o mo arte stngeroas i pentru multi alii ...? Sau nu cumva trebuie tnteles ca uciderea l ui Andreica a fost insotit de aceste strigate certnd moartea celot/alti? Verbul: prosecutae (necem eius voces populi) are amindoua aceste sensuri. De asemenea do rinta unei asemenea masuri trebuie atribuit poporului" sau domnului? (quod certe optaret ut bene Despote regno potiretur). Adica poporul ar don i aceasta pentru ca Despot &Ili consolideze domnia; dar se poate ca Despot tnsusi s fie subiectul acestei propozitii. In sfirsit, poporul" este aratat a fi deosebit de multimea c are a asistat In mod pasiv la acel macel si care tntrecea in num'r trupa calare d e 600 de oameni cu rol activ tn aceasta scena. Desigur ca multimea reprezenta pe ortodocsii veniti la procesiunea de ziva Sfintului Gheorghe, fail arme i fara po sibilitatea de a se tmpotrivi garzii domnului careia Andreica i-a tinut piept pi n la dobortrea sa. Asadar poporul" nu se poate confunda cu multimea moldovenilor veniti la sluj ba. E vorba deci de un altfel de popor", i anume de elemente ale comunitatilor d e alta lege persecutate pin atunci de fostul domn, adica de protestanti sau armen i si care aveau organizatie proprie fie confesionall, fie chiar pe bresle. Se cunoaste de altmin teri adeziunea deplin a armenilor la guvernarea lui Despot si rolul lor tnsemnat in viata orseneasca a Sucevei ca si a celorlalte centre urbane din Moldova. Dar mai este o legatura tntre scena de la Suceava si o comunicare primita din Turcia. In ziva de 1 mai, dupa audientele solemne de plecare ale solilor munteni i tatari, Despot primeste scrisori din Turcia la a caror citire pune s' se slobozeascl tunurile in semn de bucurie i triumf (laetitiae et ovantis signa) nu totusi In chip fericit i fr vars are de singe" (non tamen feliciter nec sine sanguine). Scrisorile primite stnt cele ale pasalelor puntnd in vedere boie rilor ca neascultarca lar faa de domn ar atrage dup sine desfiintarea tarii ca stat. Belsius a put ut afla tilcul lor in mare tain de la un secretar si de la un postelnic al domnul ui, caci domnul nu le-a dat in vileag. Ele li dadeau domnului mina liberl de fap t tmpotriva boierilor poate en* si-au i gasit o aplicare imediata tn masuri, ca cele de la Suceava. Acesta poate sl fie sensul cuvintelor sibiline redate mai sus (non tamen feliciter, nec sine sanguine). Ultimele doua puncte din raport au drept scop: C) scoaterea in evidenta a sincer itatii lui Despot care transmite tndat Habsburgilor informatiile obtinute privind efectivele sultanului pentru campaniile din Persia sau din Germania si care se arata gata informeze cu toata iuteala, fund chiar nevoie pentru aceasta de organizare a unui serviciu special de curen. Ba chiar ti raspunde lui Belsius a pus eventua l tn situatia de a se alatura impreun cu voievodul muntean i cu armata turceasca lui Ioan Sigismund Zipolya va avea atunci ceva de comunicat Indata maiesttilor voastre". In sfirsit, D) incertitudinile privind linia de actiune a lui Despot stnt reduse la minimum. Pentru urmarirea jocului tncercat de Despot tmpotriva lui loan Sigismund, vezi s i Veress, Documente, I. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1562 4 mai, lafil Tarn6czi2, pe chid se intorcea las Fr. Zay Cu p. 41Ci rspunsul lui Despot, fiind oprit pe drum si dus cu scrisorile si toate lucrucare ne amenintase si pe noi dar in zadar, rile sale la palatinul Rusiei4 la Halici a invocat drept justificare solia sa la Despot; 'in locul lui acuma schimbindu-si e trimis Valentin Prepostvri daca va putea s treacl cumva Ora' la Fr. Zay; prin e l am vrut s. instiintez pe maiestatea tmbrcmintea voastr. despre aceasta si pentru c azul c s-ar fi pierdut acele douI rinduri de scrisori si pentru ca s5. mai adaug ce s-a fcut pe aici. 1 Raport etre Maximilian publicat cu data gresie de 19 aprilie 1562, vezi mai jos nota 55. 2 Curier al lui Francisc Zay. 3 Ab (ad). ' Nikolai Sieniawski. www.dacoromanica.ro 153

Despre dispozitia turcilor fi a altor principi vecini fag de Despot: in clipa de fat va fi vorba aici despre munteni. In ultima zi a lunii aprilie5, intre orele 8 i 9 adunindu-se toti boierii, a intrat in piata curtii6 solul acela din urm al domnului Trii Romanesti pe lingI Despot si dup o foarte scurt cuvintare a inatiat scrisoarea patent de jurmint pe care a inminat-o lui Despot in numele voievodului muntean, Petru7. Acesta (Despot) a intins-o grmticului ca s-o c itease In fata tuturor si dup citirea ei cam la o jurntate de or s-a sculat apoi si Despot cu boierii si, logoftul5 mergind in frunte si urmind mai apoi ceilalti, s i fcind jurmint dup datin pe o cruce de aur si pe sfintele evanghelii, s-au legat in tr-un end nu numai cu leatura vecinttii si a prieteniei, ariturindu-si si copiii l or, dar si cu prea sfinta legtur a frtiei. A doua zi9 sloboziti cu daruri, s-au dus dup ce au primit, tot intr-o audient public, incuviintarea de plecare de la Despot spre a se inapoia la acel voievod, lsind totusi aici pe Armagha ca un fel de Alo e. Putin dupl aceea solii ttarilor, intrebati si ei ce au de grind, au fost conce diati In cele din urm dupl ce au fost cinstiti cu douI urcioaren de hidromel pe c are 1-au but asternuti la pmlnt12. Am fost de fa; la aceast ceremonie si cu fruntea sus m-am bucurat nespus de mult, 66 mi se prea c prin Despot se sporesc puterile pentru maiesttile voastre. Dup svIrirea acestei ceremonii m-am tinut struitor de Desp ot i vorbind cu el i-am spus cl a si fcut pace. Zimbind, el a rspuns c ar fi dorit sl fi implinit un loan. lucru mai cu str1ucire13. De altminteri si acest ospt ttresc nu e mai putin folosito r, &id solia de pace a ttarilor slbeste increderea14 fiului regelui Despre regele Poloniei. El a oprit si mrfurile acestora15 ca blnuri de samur, fild es etc., se spune c va restitui toate cele luate resping-indu-i-se cu bnuial scuza c. ar fi umblat zvonul c aga purttorul steagului'6 vine din partea sultanului cu 3 000 de ieniceri si spahii sub cuvintul c5.-i d stea5 30 aprilie. 5 Teatrum. 7 Petru cel Tirar, fiul lui Mircea Ciobanul, domn al Trii Romineti, 1559-1568. 8 Cancel/ario. 1 mai. 18 Quasi praedae, vezi mai sus, p. 134 n. 32. 11 Culullis, In textul publ icat, tradus in not: cuculla 12 Humi. 13 Oppiperatius. Oberkleid (!). 15 Istorum. Adici in realitate pe negustorii tritnii de fostul domn dup blnuri i obi ecte de pret destinate darurilor ctre curtea sultanului. roan Sigismund scrisese in acest Bens unchiului su. Dar gestul regelui mai era motivat i de teama de a fi &Inuit la Poart a ar fi favorizat acviunea lui Despot. Aceast aprehensiune a putut foarte bine prinde consistenr la vestea trimiterii in Moldova a lui Ferhat Aga. 10 Agha vexilliferum Ferhat Aga amintit mai sus, p. 132. 154 14 Multum animi... derogat. www.dacoromanica.ro

gul lui Despot, sub care aparentg ar fi adus Inapoi in domnie pe Alexandru si cg ar ameninta sg ngvgleascl asupra luir' pentru faptul cg a inggduit lui Despoe trecerea pe la el prin targ. Despre turc voi vorbi mai apoi. Acum, care este dispozitia poporului lata de Des pot? Dupg cele ce le-am dat la 18 la Lipovai a fost prins un servitor oaresicare al lui Alexandru venit ca spion de la Constantinopol unde sa de, care, osindit de glasul poporului20, a fost tras in teapg" dupl ce mgrturisi t crima in piata mare; si in aceeasi zi au fost trimisi de aici, frg stirea nici unuia din boieri, un numgr de 15 uniati de husari22 la Suceava23 pe care o numes c geografii Sossavia unde de cum a venit24 <el> de sgrbgtoarea Sfintului Gheorgh e25 // a fost atacat un oarecare Andreica de ctre ai nostri din porunca lui Despo t cu prilejul procesiunii pentru bucatele cimpu1iii26 si dup. multe rgni si o lov iturg de bombardg a fost in sfirsit strgpuns cu lancea. Acesta se arta a umbl5.2 7 dupg domnie28 impotriva lui Despot, P. 408 si nu, pe furis ci pe fatg, om prea frumos la inftisare, fost stolnic al lui Alex andru. Intreaga sa avere29 a revenit ostasilor ca pradg nespus de bogatg; glasur ile poporului au cerut (?) uciderea lui, si ca multi sg fie trimisi pe lumea cealalt5.3 printr-o moarte singeroasg31, ceea ce doreste desigur Despot pentru ca sg se instgpineascl bine in domnie, si e de mirare cg, desi aceast ceatg32 era asa de mica de-abia 600 de oameni, multimea nu s-a potrivit ni cidecum nici Cu cuvintul, nici Cu fapta33. De aici se poate vedea aplecarea popo rului pentru Despot si felul cum cirmuieste si cit de stgruitor 11 A polonului. 18 Despotes (Despotae). Lippa (scrisoarea aceasta lipseste, dar e mai probabil c5.* Belsius se refer la s crisoarea trimis de el la 19 aprilie din Vaslui. Nu pare verosimil si fi trimis d oti scrisori In doux zile succesive). 29 Voce populi. 21 Veru confixus. 22 Cbuzzarones numeratos 15 (E vorba de cllretii unguri din garda domnului, al cror nutrar e artat mai departe in text a fi de 600 de oameni.) 23 Socrovam (Soczavam). 24 Oppulisset (appulisset). 23 23 aprilie. 26 Sub proces sione conservationis cereris. " Addectare (allectare). 29 Voyvoda tum (voivodatum). 29 Printre alte mosii el d oblndise de la LIpusneanu satul Feredeiani luat de domn de la mnstirea Humor si di ruit lui. Cu sase spaimlni mai inainte de deznoclimIntul de la Suceava (la 7 mart ie 1562), Despot a Intrit manstirii stIpinirea acelei mosii luind-o de la Andreica . (Documente ... Ist. Rom. A, veac XVI/7, doc. 155). 30 Ad generum Cereris, acli ci la Pluto, zeul infernului. 31 Madida morte. 32 Turmae (garda domnului). 33 Ne gri (?) (ne qui) vel verbo ve l manu contradixerit. 155 www.dacoromanica.ro

intreste puterea. Acum despre dispozitia turcilor. De srbtoarea sfintilor Filip i Iacob34, dup ce Despot a fcut impcarea cu ttarul i cu solii domturc, impreun. doar cu un grec, i-a intins mai intii o scrisoare de-a pasalelor, dup cum se prea apoi i-a mai dat si mai multe altele, i dup ce a citit citeva rindu ri Despot a poruncit s5. se slobozeasc in fata sa bomibardele in semn de bucurie si de aclamatie (nu totusi in chip fericit i fra' vrsare de singe). De ce a fcut el acest lucru, i ce a adus acela, nu stiu. Totusi am inteles acest lucru c pasale le au dat de stire tuturor boierilor trii Moldovei cl se mil mult c dintre37 toat e trile lumii pe care le cunosc ei Moldova este singura tail care i nltur din mijlo cul su prin otrav sau alung cu sabia atit de multi voievozi dup o domnie asa de scu rt, desi vorba ei stint intotdeauna de prerea domnului lor si le dau intotdeauna dreptate fiecruia pe rind, si de aceea sultanul le porunceste s-i dea i acestuia bun asculta re, i astfel ei s-1 inconjure cu dragoste, cci dac acesta ar fi nului Trii Romanesti, la prinz a mers in piata domneasc35. Un singur36 (!> inlturat sau scos38 din domnie apoi atunci el le va fi fost cel din urm al lor voi evod. S Inteleag apoi 638 el poate, intrucit tara este a sa, s. porunceasc" a fi pu si sangiac begi si begi in toate cettile i orasele, de care lucru boierii ru lovit i si-au tinut sfat de dou ori intr-o zi, si Despot in fiecare zi ii face s fie mai prpditi si mai amriti. In aceasa privint dau de stire maiesttilor voastre d vor treb ui s fie cu cea mai mare luare aminte fat de aceast tar, cci este de la Dumnezeu un p rilej ce trebuie apucat de pr. Cci aceste stiri le am in tain: una de la un secreta r si cealalt de la un postelnic41, i sint mai adevrate ca oracolul. $i aceasta est e pricina semnelor de bucurie a lui Despot, pe ling celelalte vesti42 pe care lea adus si care se deduc din aceasta, c in si care cer o cunoastere mai adina ace easi sear, chemindu-m.43 la el dup ce a trimis pe Doti din jurul sau,, mi-a dictat dup o insemnare scris cele ce trebuia s scriu in tabletele mele intotdeauna la inde mtn: sultanul merge cu toat armata din Anatolia cu 5 00044 de ieniceri si 3 000 de spahii i 400 de masini usoare impotriva a35 In theatro. 36 Solitatarius. i mai. 40 In text decrevi 13 (desigur = decerni licet, acel 13 fiind semnul de abrevier e pentru = licet care intr-adevr se reprezina prin 13 ce poate fi confundat Cu 13 .) 41 Cubicularius. 41 Ad coetera. 37 In text: extra, corect intra. " Amisso vel sublato. Quae (quod). 43 Ac cito (accito). 44 Cifrele par foarte reduse. 156 www.dacoromanica.ro

hului dac nu i se Inapoiaz fiu1,45 si in fruntea armatei contra persilor este un p a s pe care eu Belsius raportez cu supunere c 11 cunosc, si Impotriva maiesttilor v oastre este unul Aga spahiilor Kezzalay si Mustafa cu toat armata din Rumelia, si cu sangiacii, si cu 5 000 de ieniceri, si 3 000 de spahii, si multe tunuri", si voievodul muntean cu 100 000 de oameni, si Despot cu 80 000. Acestea sint intoc mai din gura sa, fr a schimba nici un cuvInt. L-am Intrebat dac asta va fi de Indat si dac din cauza aceasta va mai avea rgaz aici. A rspuns c nu, si putin dup aceasta a adugat c i se pare de folos, atIt pentru sine cit si pentru maiesttile voastre, ca sI am doi curen, dintre care unul sl mearg si cellalt sl se intoarc, despre asemene a cureni de credint e mare lips aici, dar voi face totusi rost de ei. Dupl svIrsire a acesla Despot, c el pleac cu greu urechea la rugmintile negustorilor turci sau ale celo r ce au ceva afaceri pe aci, ba chiar e si mare lucru dac ii trateaz. mai binevoit or pe cei mai rsrivi". Potrivit cu instructiunile M. Voastre ca s aflu toate si des pre Despot, si despre boieri, si despre popor, si despre aliantele vecinilor voi scrie Intodeauna cu cea mai mare luare-aminte toate acestea foarte pe larg ... etc.... Azi cind 1-am Intrebat cu privire la un punct (care este foarte Insemnat si m voi intoarce adesea la el), anume la ce trebuie s5. se astepte maiestatea s a imprteasc si majesttile voastre serenissime din partea sa atunci clnd hi va aduga t rupele sale de ajutor la armata turceasc impreunl cu voievodul maiesttilor voastre , a rspuns c el va avea atunci ceva insemnat de vestit" maiesttilor voastre. M voi I ngriji asadar ca s am pin atunci un curier bun, tinindu-1 cu leaf si cu hran50. tora am Intilnit noaptea pe acel turc ce intra la Despot, de atunci nu s-a mai vz ut si nici nu aveam unde s-1 iscodesc47. Observ totusi acest lucru muntean, fratele su de aliant, in ce chip va putea atunci fi mai de folos Am fost stinjenit de aceast lips de rapiditate, si banii sint <prea> I'mprtiti pent ru acest lucru. De altminteri M. Voastr s-si aminteasc de cuvintele cuprinse In scrisoarea mea din 18 aprilie c el va fi un duman favorabil51, s i nu Ira indoiesc c de la Inceput Pin la sfIrsit, pin cind se urzesc toate acestea Dumnezeu s duc imprejurrile din Transilvania la incheierea dorit de M. Voastr. Ar fi trebuit s mai atrag atenvia c Despot va trimite52 de aici pe unul dintre boierii s i la voievodul Transilvaniei,53 va tre45 Baiazid rsculat contra lui si fugit Sn P ersia. 46 Tormenta. Nec erat ubi jacerem ei bamum. 48 Non vulgares. 42 Aliquid significaturum. 47 " Sale et mensa. 51 Pro picium. 52 Expetiturum (expediturum). " Ioan Sigismund Zipolya. 157 www.dacoromanica.ro

bui neaparat sa se puna toata graba ca sa fie inclus o scrisoare a M. Voastre cat re Fr. Zay n aceasta privinva i eu s fiu invavat ce va treb fac daca va porni Des pot contra otii noastre, caci impotriva tatarilor chiar fara inDespot prin acest curier catre Fr. Zay cere acum doar 50 de calareti i 75 de pede strai, Intrucit i-am aratat c M. M. Voastre nu se pot lipsi de trupe. " lazzvar. Indicatia 19 aprilie este evident gresit. Ea se datoreste probabil can celariei de la Praga, Intrueit aceast scrisoare nedatata- (!) sosise impreun cu ce a precedent purtind aceast data. Pentru aceast omitere a datrii, vezi scrisoarea lui Maximilian ctre Belsius din 13 iunie 1562. A primit scrisorile din 13 i 19 aprili e et unas literas in Jasvasar die adscripto carentes (Veress, Documente, I, p. 224). structiuni a acviona aa cum cer obiceiul i imprejurarile. Dat n Iai54 la 19 aprilie 156255. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII ERITICE PRELIMINARE Comunicare din 9 mai Scurta comunicare din 9 mai 1562 se mrginete s arate impresia produs de vestea preti nsei sosiri victorioase a lui Maximilian la Capvia. Acest moment de euforie a fo st urmat dup trei zile de vestea tot adt de putin adevrat a taftingerii Habsburgilo r de care e vorba mai apoi 'in raportul din 6 iunie. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN' 1562 9 mai, laFi2 p. 413 Ca s nu scap prilejul i acestui curier, azi a sosit un zvon, care a ajuns doar pi nk' la Despot si la secretarul lui3 si a fost inbusit acolo, cum c M. Voastr ar fi inaintat n Ungaria i c ar fi ajuns la Casovia cu mare multime de oaste dintre ca re stilt amintiti 15 000 de clreti cu armtur grea4, adicI din legiunea neagr6 i totod at d fiul regelui Ioan ar fi Aplecat dintre cei vii. Pentru a afla clacI lucrurile stau as tfel p. 414 a fost trimis de indat, de catre Despot, Stefan Horvat6, comandantul pe1 DupI cum se poate vedea nu este vorba propriu-zis de un raport. Gresit: Niaz-uasar Iazva sar 3 Probabil Horatius Curio. 4 Cataphracti (adick' inarmayi cu platose). 5 Nig re si licet (= scilicet) legionis. rilor de la Suceava despre sfIrsitului lui Despot. Vezi mai jos, p. 304 mIrturia lui din 8 decembrie 1564 In relavia cerutt mercena 160 www.dacoromanica.ro

ca sa mearga in Tran(lestrasilor unguri de aid om chior dar credincios silvania la Procopie7 (care a trecut de aici Intr-acolo in cursul lunii8), trimis &I dud doar niste raspunsuri din gull flra de scrisori ca sa nu fie interceplate prin locurile de munte), pentru ca o data cunoscuta starea lucrurilor cu toata siguranta, sa poata de ndata sa dea de veste sultanului pentru a-i cis-tiga apro barea sau pentru a dobindi ceva, si este de prevazut d amindoua aceste vesti9 vo r da prin mila lui Dumnezeu lovituri grozave in folosul statuluil, si dad lucrul sta astfel se va stirni spaima turcului, despre care lucru am vorbit in scrisori le mele din 4 mai, si in curind vom vedea restituit.' in Transilvania care se cla tina" si M.M.le V.V.re yeti miinile M.M.1" V.V. fi intimpinate de locuitorii ace stei tri condusi de Dumnezeu si de Despot cu bratele deschise; asa am cunoscut eu aici acest neam de oameni.12 Dad dimpotriva se poarta altfel si M.M. V.V. ar co bori incoace, ceea ce spun rugindu-rna smerit de iertare, ramine totusi <ca lucr u cistigat>13 d M.V. si-a trimis pe tacute de aici niste trupe regesti in Ungari a si numeroase si pricepute, vrednice de un principe etc.... De altminteri ma te m a zvonul clespre fiul regelui loan, macar d acesta e muritor, este nascocit pentru ca printr-o stratagema ca a lui Despot" sl-i Ins ele pe ai si si pe oricare altii pina ce va putea avea osti de la turc sau s. fug a din tarsi in Polonia de ar fi &Spat de mult la capatul pamtntului ... acel bro scoi care a zamislit atita foc si para in multe tari [urmeaza aceleasi informati i despre miscarile de trupe poruncite de turci, comunkate In raportul din 4 mai]. ...Dat la 9 mai la Iasi 2 Intemensem (inter mensem) Intr-o nota (p. 414) editorul propune intermentum` C u explicatia c ar fi vorba de un du Inghevat (!). Adia venirea armatelor imperial e 0 moartea lui loan Sigismund. 10 Regni 7 Probabil tot Prokopie Sieniawski menvionat mai sus, p. 134. al statului habsburgic al Ungariei. 14 and s-a prefIcut mort pentru a tmela pe dwmani, vezi Hurmuzaki, II, 5, pp. 48 8 489, scrisoarea lui Despot cItre Zay din 1561, rugindu-1 s anunte moartea sa .. . etc.... dar s continue s tocmeascI mercenari pentru el. 14 Niazvasar (citire greit in loc de Iazvasar). 11 Nutantem. 12 Ita hic gentem comperi. 12 Elicitur. 161 www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Comunicare din 20 mai Pentni reconstituirea momentului trimiterii acestor enduri trebuie analizat raportul retrospectiv din 6 iunie ale crui date nu coincid bas intotdeauna cu cele reale, asa cum rezult din documentele corespunztoare. Preg Itirile lui Despot se ficeau In mijlocul unei mari incertitudiai privind mersul evenimentelor din Ungaria. Belsius astepta si el reintoarcerea mesagerului sti tr imis la Bistriva dup informatii. S-ar prea a 'in aceste imprejurri incertitudinea p lana si asupra liniei pe care o va adopta Despot. Belsius optimist aluta s circum scrie tilcul actiunii lui Despot la ocuparea teritoriului celor doui ceiti Ciceu si Cetatea de Balt, inteleglnd cI expedivia lui Despot ar fi de fapt pornit contra lui loan Sigismund. . www.dacoromanica.ro

L BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 20 mai Scrisoarea aceasta cuprina aici o trimit la voia intimprrii2, voi scrie in curind pe ala cale mai pe larg. Adaug aici pentru armata lui Despot s-au pregtit corpur i mari de trupe de 50 000 de cTreti, precum spune el, si de 40 000 de pedestrasi, intru ajutorul fiului regelui Ioan, i azi s-a acut strigare aici ca toyi ssal fi e sub arme la a doua porunc i s-au trirnis scrisori lui Albert Laski si tuturor oraselor lui Despot. La ce trebuie sa ne atepaim din partea lui vor intelege M. M. Voastre din cele citeva rapoarte ale mele. Mie mi se pare d el ii va urmari scopurile sale, adid Ciceul i Cetatea de Bala despre care nu pot sl scriu acuma mai p. 420 1 Vezi nota 5. t Vento commisi. 163 www.dacoromanica.ro

pe larg, cici chiar si acest bilet3 11 voi pstra gata la Indemtn. Am trimis de aic i pe mesagerul (?)4 meu la BistriTa 4i la intoarcerea sa5 voi scrie despre toate maiesttii voastre ... Aci sint fel de fel de zvonuri. Date la Iasi6 la 20 mai 4 Coriceum. In not editorul propune: corierum, cu totul neobisnuit, expresie cure nt fiind cursorem sau veredarium. 3 Exemplaria Romlnul din cavaleria usoar. 5 Jazvasar. 5 Vezi raportul din 6 iunie 1562, p. 168. Belsius trimite la Bistria pe soldatul loan www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 6 iunie 1562 Acest raport cu data de 6 iunie se refer la evenimente din luna precedentd, trimi tInd de exemplu la ziva a 14-a a lunii de fa;', adicl luna mai. In general cronologia fell o serie de suprapuneri ca 0 In celelalte rap oarte ale sale de altminteri, dar fiind mult mai intins oferl mai multe posibilititi de co nfuzie. Raportul e axat pe problema atitudinii lui Despot fa t de Habsburgi 0 fa; de loan Sigismund Zipolya, In contextul actiunilor militare minore din Ungaria hive tur ci i cre0ini, 0 a rscoalei secuilor din Transilvania. Sint aritate tratativele lui Despot cu loan Sigismund 0 poruncile sultanului ca si-i dea ajutor acestuia la nevoie. Totodat stnt descrise reactiile lui Despot la vestea necontrolat a InfrIng erii Habsburgilor de catre turci. Expunerea incepe cu ziva de 15 mai, dei ea pare dup aceea a fi fost Impins I napoi pin 'in ziva de 12 mai. Dar se poate ca aici s. fie vorba doar de o greeali d e transcriere. Belsius IncercInd si acopere tIcerea sa de ping atunci cici hare raportul silt substantial din 4 mai 0 cel din 6 iunie au mai fost abia dou comuni clri extrem de recluse, avInd mai mult infltilarea unor bilete redactate in grab i decir a unor dri de 165 www.dacoromanica.ro

seami eh de clt cuprinzitoare adopt un sistem pe care ti va relua ulterior cind v a tnfitisa istoricul cazului Schreiber. Dar cum atunci adoptarea acestui mod de prezentare era menit. s.' ascund. unele manevre ale lui Belsius sub o naratiune con tinui, contrazis i de expunerile partiale din celelalte rapoarte ale sale, s-ar putea ca 6 aici s avem o situaie similari. Un prim control va trebui exercitat as upra exactitivii datelor. Datele din acest raport videsc oarecare confuzie, poat e pentru c Belsius ba se bizuie pe memoria sa, ba se referi la un fel de jurnal ;inut de el. Dar datele din prima parte a raportului stnt contrazise de cele din a doua parte. Astfel, in vinerea Rusaliilor (15 mai) Despot 21 cheami seara i t i anunvi trifeingerea lui Zay (Hurmuzaki, II, 1, P. 423) pentnu ca mai apoi In z iva a treia s-i dea vestea cea buni a infringerii turcilor. Dar mai departe (p. 4 24) vedem c vestea rea este din 12 mai si vestea rscoalei secuilor din 18. Aici de sigur poate fi vorba de o transcriere sau de o citire gresiti: 12 in loc de 15. De asemenea la 14 mai s-ar fi tnapoiat boierii cu porunca sultanului due Despot si-1 sprijine pe I. Sigismund (p. 423). Dar Despot ti scria acestuia din urm la 1 3 mai prin Nicolae Vornicul ca urmare la acea poruncd a sultanului (p. 419). Tot astfel la 23 s-ar fi tntors Vrtnceanu din Transilvania (p. 424). Dar Despot ti scrie lui I. Sigismund la 20 mai ,dutpii ce a luat cunoltintd de raspunsul tri m is prin acesta (ibidem, p. 421). Despre trimiterea lui Nicolae Vomicul la I. Sig ismund este vorba 2n raport dupi vestea inffingerii turcilor si a rscoalei secuil or, deci dupi 18 mai (?). Dar scrisoarea pe care o trimite Despot prin el poart, precum am vzut, data de 13 mai. Pentru mai multi claritate putem stabili succesiu nea urmitoare: 13 sau 12 primirea poruncii sultanului, 13 scrisoarea lui Despot prin Nicolae Vornicul citre I. Sigismund cu oferte de servicii, 20 retntoarcerea lui VrInceanu trimis la 17 martie la I. Sigismund pentru a se plinge de denuntu rile tacestuia la Poarti. El se Intoarce aduclnd doar o scrisoare de confirmare a celor ce .va spune prin viu grai. I. Sigismund tgduia cl ar fi trimis asemenea p 2ri si se arita gata si tncheie un tratat de prietenie. In aceeasi zi (20 mai) D espot rspunde anumtnd trimiterea iminent a boierilor pentru jurmtntul de pace. La 2 3 mai s-a reintors trimisul lui Despot desigur Nicolae Vornicul dar contrar celo r spuse de Belsius, cum ci Ioan Sigismund ar implora ajutorul lui Despot, fiind gata ceda cele doui ceti ce fuseser ale moldovenilor, vedem ci Despot, scriindu-i i n aceeasi zi, nu se refer la o asemenea cerere i nici la informaii trimise de I. S igismund cu privire la riscoala secuilor, ci la informagi culese de trimisul sau In Transilvania locurile invecinate, iar oferta sa de servicii e fIcuti din pro prie iniviativi. E gata si trimit indati 28 000 'de ostasi i ctt mai mulyi clt de curtnd etc. Aceast scrisoare o trimite. prin boierul Bolea, poate pentru ca aces ta sii urmireasci i sii ia seama la Imprejurrile din Transilvania tn vederea unei actiuni militare a lui Despot. De altminteri si Bolea, Vrtnceanu mai participas eri la expeditii 2n Transilvania, tndeosebi la cu. a lui Lipusneanu din 1552 din porunca turcilor contra lui Castaldi. La Belsius nici nu este vorba de doi soli deosebiti, unul tntors la 20 (Vrtncean ul), cellialt la 23 (Nicolae Vornicul), ci de unul singur tntors din Transilvani a la 23. Aceste lacune ale finformatiei lui Belsius 6 aceste denaturiri care nu ti aparin stnt datorate desigur grijii lui Despot de a-si rezerva posibilitatea u nei cotituri diametrale dad tm166 www.dacoromanica.ro

prejuririle ar cere-o. Observim nu o dat. abilitatea sa de a eluda Intrebrile agen tului lui Maximilian. Deosebit de sugestiv este artificiul siu de a devia intreb area la care trebuia s rispundi, folosind o preficut consultare a interlocutorului su asupra modului cum ar putea fi inlocuite tobele in expeditia pregitit. (vezi textul in dreptul notei 90 si urmitoarele). Tot astfel, in rind, incoltit de Int rebri, inventi imediat alte doui alt subiecte spre a fi introduse ca un fel de ad aos la instructiunile lui Roussel: un apel la Maximilian ca sa obtini de la Vill ey cedarea (chiar contra unei sume insemnate de bani) a coroanei i odoarelor dom nesti luate de acesta ca prad, si o sugestie eitre Habsburgi indulceasel pe boier ii mari din divan cu scrisori i daruri. Acest subiect mai ales capt proportii uria se, umplind tot orizontul lui Belsius. Si mai apoi el va vedea cheia rezolvirii unei apropien de Tara Romineasci folosind acest mijloc. Nu lipseste nici .oareca re atmosfer de comedie in stirbirea darurilor ce ar fi de trimis, Belsius mai tii nd pe ici pe colo si reducind propunerile lui Despot socotite prea generoase. As tfel, mitropolitii vor trebui s se multumeasci doar cu cite un mic orologiu, fir a li se mai da acel damasc negru sugerat de Despot! Pe rind urmeazi i celelalte c iuntiri propuse nu firi savoare. Caracterizarea boierilor din divan indici spiri tul In care a trebuit fie redactati relatia lui Belsius despre Moldova, curtea d omnului, dregitoriile, lupta lui Despot etc.... care nu a ajuns pina la noi. In cursul raportului mai apar i unele mirturisiri neasteptate. Belsius mentioneazI xi a trecut n revisti pe ostgii unguri in cursul pregitirii expeditiei lui Despot , despre care el tot nu stia dac nu avea si fie porniti cumva contra lui Maximili an (!). Dar, precum s-a putut vedea i pin acum, Belsius din agent al lui Maximili an se transforma destul de des in secretar al lui Despot, asa cum a recunoscut e l insu6 eind a mrturisit In treacit cl scrisorile trimise lui Laski cu prilejul t ntemnirii boierilor fuseseri scrise de el. Episodul Schreiber va arita foarte curtnd eit de departe putea merge pe a ceast cale. Din citirea raportului rmtne impresia c Belsius incearci s justifice tic erea sa mult prea lung dind vina ba pe lipsa unor curen, ba pe interceptarea lor, i cauti s in iasci rapoartele nescrise prin inftiarea confuzi a unor evenimente sa u convorbiri scoase din succesiunea lor fireasc si legate intre ele mai degrab pri n asociatii capricioase sieprevizibile Ject prin logici sau cronologie. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1562 6 iunie, p. 423 In vinerea2 Rusaliilor, seara tirziu am fost chemat de Despot si am aflat de la el aceste vesti: ea' armata noastrg a fost intr-atit de infrinti Inch i Zay ar fi ajuns in prinsoare impreura cu doi magnasti3, i c toate au cia.""zut prad, i chia r C tcat secuimea este sub arme, dar impotriva cui, nu se stie totusi. Asadar, in fiorat de acest zvon, in acea noapte chiar 1-am trimis, cu ruOminti st.'ruitoare i ad.ugind si o mare ii.splatV, pe loan Romanu15, soldat din cavaleria usoarI, ca s mearei pira' la Bistrita s'a' se informeze atent, in taing, despre amindoug ac este lucruri: atit despre soarta intimpinatg i starea alor nostri, cit i despre inRapo rt recapitulativ. 2 15 mai. 3 Duobus quibusdam magnificis. Minaequae summ o (probabil muno que summo). 5 Olahum. 168 www.dacoromanica.ro

tentiile ce le are adunarea secuilor, pentru ca s-1 aduc cu hotrire pe aceste dac c umva s-ar da inapoi de la cele plnuite la ceca ce M.M.". Voastre ar avea de astep tat din clip in clip din partea lui. Principe1e6bis a trimis si el acolo pe Nicola e Lugosici7 ca s stea in firgul Trotus8 dinspre Secuime cu insrcinarea s observe st area lucrurilor si s vegheze, i indat dup aceea a pus s se pregteasc 20 de steaguri fr sti ce e cu secuii. Curierul acela al meu da d nu se va intoarce pin n trei zile, atunci voi socoti pr ins. Nu avea la el alte scrisori decit doar unele inchipuite. De altfel cu privi re la amindouI nouttile acestea a adus o lmurire ziva a treia9 (care ba mi-a fost ca o mam bun, ba ca o master, asa variau zvoda drept Mustuluk"1, sau dar pentru vesti bune, cci toate orasele din Transilvania l-au prsit pe fiul regelui i toat secuimea si-a intors acesti nurile intre ndejde i team.). In acea zi acelasi Despot m-a intrebat ce i-as ostasi impotriva amintitului fiu al regelui Ioan. Asadar, Nicolae Vorniculu, mol dovean priceput bine si in limba ungars, a fost trimis in mare grab la el cu o scr isoare a crei copie am cuprins-o in aceast scrisoare insemnat Cu semn deosebit12 (? ), adugind totodat copiile poruncilor13 cu semnul14 pe care15 le-au infvisat din pa rtea sultanului doi dintre boierii si, care au insotit pira la Poart pe aductorul s teagului si care s-au intors in ziva de 14 a lunii de fav',16 impreun cu scrisoare a lui Zahmut dragomanull7 care s-a oferit inriture pe Alexandru prin otrav, dar i n zadar, cci eu 1-am intors de la aceasta si i-am zugrvit ce fel de om este, fiind eu atunci de fat la satuirea tainic5.18 in care acei doi i-au raportat doar lui Despot mai multe lucruri, anume c Alexandru a fost dus in Iconiu la A1ep19 care Despot. 41)10Despot. 7 Lugasyth. Tatros oppido. 9 18 mai. evangelium". 11 Vezi mai jos p. 206, n. lo. 12 Signo errante (traducere probabil) . 33 Pariis mandatis. Mustuluk, dar pentru o veste bun. In socotelile ardelene acest dar se numeste nimentele incepind din ziva de 12 mai incolo. 14 Omisiune poate a unei cifre indicind ordinea numeric; vezi mai jos signo IH. " In text: quod. Corect: quae <mandata>. " De fapt a lunii precedente. Belsius se referl la un jurnal al su redind aici eve17 Zahmuti Dragomani. Probabil Mahmudi Dragomani, vezi Hammer, t. 6, p. 78 reneg at german devotat reginei Isabella Zpolya in 1554. Impreuni cu Ferhat 1-a instala s pe loan Sigismund in Transilvania. Vezi i Hurmuzaki, II, 1, p. 609, scrisoarea sa cu dat gresiti. 18 Conclave. Halepum. 169 www.dacoromanica.ro

p. 424 odinioar se numea Antiochia, dup cum a nteles de la Ibrahim, cu un tain zilnic2 de 60 de aspri i doar cumnata21 cu copiii a dobindit aceast favoare de la pasale c n u a fast dusI din Constantinopol si este detinut acolo casa lor pe care o au trt acest oras cu un tain zilnic de 30 de aspri pentru cei doi fii, cci pentru fete n u este nici un tain. A s:rbtorit22 acest lucru prin bubuituri de arme. Si in acea sear luindu-m cu el, ceea ce obisnuieste el adesea, i adaug c. are cea mai mare con sideratie pentru maiestatea voastrl, i chiar nu intr-asouns, ci pe fa t pentru ca s-o afle toti, a tinut cineze23 cu m ine si aceste vesti au fost confirmate n ziva urmtoare de domnul Galatino24, negustorul care mergea la regele Poloniei cu scrisorile lui I brahim si ale sultanului. Acesta, dac va fi cumva observat25 la Viena sau vreun loc oarecare, este un om roscovan Cu crestetul lucios (chel)26 foarte tugu iat, ras la fa;, iscusit27 intru toate, priceput n limbile turca i moldoveneasc; el a fost la Despot si inainte de plecare i-a lsat lui aceast. list: a prietenilor de la Poart scris pe italieneste: Odobasiu128 sultan ului, apoi ceaus basiul principelui, adicsi al principelui turc Mustafa Celebi, negustorul Iosif Onazy29, evreul sultanului Selim30, prin mijlocirea 20 Ephemeri. 21 Cognata. 22 Despot. 24 Numele corect este Iohannes Baptista Galliciolus. Pentru legaturile anterioar e ale acestuia cu Moldova, vezi Hurmuzaki, II, 1, p. 387. In 1560 a plecat din M oldova insotit de un tinr moldovean care prtnd suspect a fost oprit la Casovia de Fr. Zay impreun cu bagajele sale. Ulterior a fost pus In libertare si a intrat in slujba lui Despot la care se afta si la 8 februarie 1561. Trecerea din urmi a l ui Galliciolus prin Moldova a trebuit si fie cam pe la mijlocul lui mai (1562). Cam tot pe atunci (la 9 mai) Despot cere de la Maximilian un salvconduct i scuti ri de vam pentru un alt negustor Iosephus Metliolanensis ca s mearg in Italia si in alte locuri pentru cumprturi". 26 Observabatur (observabitur?). 26 Vertice tersitico. 27 In text: omnia vafer ( per omnia). " In navi cenam habuit (nave = Cu tragere de mima, cu zel). " Lista este redat In italieneste: O dabassy del Gran Signor item chiauss bassi T urcarum Princeps Muztapha Celebi del filiolo di Principe mercadante Ioseph Onazy Ebreo del sultan Selim mediante Ibraimo bego (Se observ in cuprinsul listei un f el de parantczi explicativ pe latineste, subliniat de noi. Aceasta se datoreste de sigur lui Belsius. "iextul initial a trebuit s fie: Chiauss bassi del filiolo di Principe.) Belsius, care Insotise in Turcia pe Fr. Zay cu vreo opt ani mai inain te identifica pe acest fiu al sultanului cu Mustafa cel ucis din porunca sultanu lui In 1553 (!). S-ar prea cI aici e o confuzie evident i ca identificarea exact ar fi: sultan Selim, singurul fiu al sultanului, putind fi amintit fr a se acluga in mod necesar c era mort sau fugit. 29 Vezi Hammer (6, pp. 118-119). Evreu portughe z numit mai intli Zuan Miguez, apoi cunoscut sub numele de Don Jose, inltat la ra ngul de duce de Naxos de fiul lui Soliman sultanul Selim sub care a ajuns la mare influent. 2 Fiul sultanului rmas mostenitor dupl uciderea lui Mustafa si fuga lui Baiazid. 170 www.dacoromanica.ro

lui Ibrahim beg: pe acestia va trebui sI-i observe si Augerius31, dad ar putea f i de vreun folos pentru a deduce si din aceastl observatie dispozitia sultanului fatI de acest Despot, si pe de altI parte indeosebi s. se informeze despre eventualele ajutoare, dacI vor fi tnmise cumva prin aceasa taxi fiului regelui Ioan, negresit la o chemare extrem32, dupl. cum am scnis in vede destul de bine din copiile scrisorilor sale si dispozitia sultanului fat. de transilvInean, dar si mai limpede din scrisoarea aceasta din urmsi33 cu dupl. r eintoarcerea solului su Ioan Vrinceanu134, semnul III pe ,care retinut mai inain te Ind multe luni la fiul regelui Ioan si inapoiat la 23 a lunii acesteia cu imp uternicire purl si simpla36 (?) si implorind atit de brusc nu numai pacea, dar s i ajutorul <sl'u>, chiar cu restituirea cetltilor Ciceu i Cetatea de Bale, cu flg lduiala unei aliante asemenea celei pe care a trimis-o printr-un oarecare Bolea3 6 in o are domnul Trii Rornanesti chiar aceeasi zi n care se intorsese acolo. Acu m 'in ce privege dispozitia sa lard de maiesatile V' desigur cI Despot era acum tot attt de subti137 incl. mai alunecos36, dad pot spune astfel, ca un sarpe, de si n adincul sufletului el este cu noi, inch dupa nesfirsitele mele nu numai isc odiri, pe dud lucrul era in plin pregItire, dar chiar si la intreblri, uncle fki se, anume ce lucni sigur pot sl scriu maiesttii voastre, abia c aveam ce serie, i rog ceva din insemnrile urmto-are a celor ce le-am tratat cu el zi cu zi si le-am inse mnat36 tn calendarul meu; daci purced cumva copiareste, rog prea supus s mi se a corde iertare, iar la urmli voi adiuga judecata cugetului Busbeck, solul iimpIratului Ferdinand la Constantinopol. 33 Extremam conclamatio nem. douI scnsori ale mele. Dar ca s m intorc la dispozitia lui Despot, se deci prea plecat pe M.V. s binevoiascI tridurltor sI extrael i g adune Vezi Hurmuzaki, II, 1, p. 421 (n. CCCXCI) scrisoarea lui Despot din 23 mai 1562. 31 Vranchich. Fusese trimis de Despot la 17 martie Cu o scrisoare citre bistrit eni ca tnlesneasci dnimul Ora' la loan Sigismund (H urmuzak i, XV, 1, p. 575). D ui de fapt nu a fost retinut chew luni de elm I. Sigismund, cum afirml Belsius, cci tutors la 20 (nu 23 mai) a lipsit cu drum cu tot doui luni, rezult totusi c durata abseme i pare sugestiv. sale a fost neobisnuit de lungi. Poate ar trebui observat oarecare paralelism cu retinerea lui Stroici in Polonia cam tot pe atunci. In once caz termenul folosi t de Belsius: detentus 33 Nudis cum credentialibus. AdicI fr nici un tispuns scris, ci numai o scrisoare de incredintare confirmind cele ce avea s spuni din gull solul la inapoierea sa. 39 Se bucura de increderea lui Despot. Era staroste de Hui. Dup infringerea lui L Ipusneanu, Despot ti porunceste la 30 noiembrie 1561 s-1 urnfireasci pe acesta (H urmuzaki, II, 1, p. 392). In ianuarie 1563 ti trimite la Poart sk predea pe Wolff Schreiber ca instigator si spion (vezi mai jos, p. 273 relatia acestuia in volu mul de fatI). In memoriul acestuia el e numit Hustherr, adia staroste de Hui. La N. Iorg a, Istoria Romdnilor, V, p. 68, n. 4, numele e filmIcit ca usierul". 31 Ita mien " In text: laboriosior (labosior) corespunzind contextului. 39 Inseruit (inserui).

www.dacoromanica.ro 171

meu. Pink' acuma am trimis maiesttii voastre pe diferite ci opt" scrisori si in fi esicare din acestea am artat toat recunostinta promptitudinea sufletului sa'u fata l de maiesttile voastre. Apoi acestea s-au petrecut in ziva de 12 mai", indat ce a ajuns la el zvonul despre infringerea armatei noastre. Timp de trei zile eind i esea din casa imi spunea in fiecare dimineata': sinteti c i pare nespus de ra'u sa' anunte sultanului dezastrul lui Zay, i ca' el totusi trebuie ss fac acest lucr u42, deoarece cu aceste stiri se silesc pe intrecute i moldoveanul, i munteanul, i fiul regelui loan sii cistige favoarea43 sultanului: primul doar de ochii lum ii, al doilea dup obiceiul su, al treilea din s+lugrnicie", i chiar la 18, aflind r ile despre rscoala secuilor, s-a bucurat si s-a delectat in suflet gindind la mis crile secuilor, nu am mai aflat nimic despre noile miscri din faptul cii in ziva d e 14 i se adusese acea porunca' sI-1 ajute pe fiul regelui Ioan; apoi cind din m ila lui Dumnezeu au inceput tirile sal fie contrazise45, si a inteles de la info rmatorul su ca' turcii, si nu ai nostri, sint cei mce15.riti infrinti i ca' un pas a' a fost prins cu foarte multi turci, m-a chemat in grab seara foarte tirziuu si mi-a imprasit vestile cu bucurie, i aceast bucurie a fost cu atit mai mare, cu ci t fuseserm cu totul incremeniti. Din Galati care este orasul s1u47, pin la care se intinde spre sud hotarul Moldovei pe malul Dunrii, n fata erui oras se ridic de pa rtea cealala orasul Reni48 ele fiind despIrtite de riul Prut, care curge intre e le au aprut la 19 mai <niste>49 turci fugiti din aceast lupt i selkiunea lor in scopul doar de a cersi daruri, au fost indatii trimisi de acolo cu miinile goale i fcuti atenti ssa nu mai incerce acest lucru cu scrisori minci noase; cci el51 nu a primit niciodat nici o scrisoare de la Acason" care e mazilit , dup cum se spune, cu atit mai putin stie sa Octenas (octonas). Nu cunoastem din acestea decit sase, din care dou extrem de sc urte. Belsius se referl intr-un loc la o scrisoare din Lipova, dar care pare sI se confunde cu cea trimis din Vaslui. scrisori plsmuite ca fiind ale lui Acason" pasa50, dar descoperindu-se in<veniti> apoi cu Despot pin In dreptul notei 44. 42 Auram captare. 44 Pro of ficio. 45 41 Dat In contradicvie cu cea de la tnceput de 15 mai; vezi mai sus nota 2. 42 Ai ci incepe o parantez a lui Belsius intrerupind firul vorbirii indirecte a lui Contrariar. 46 Serotino. 47 Al lui Despot. 98 Rim,. 49 Text defectuos. Lipseste de fapt subiectul lui comparuerunt InfItisat doar di rect prin cuvintele la genitivul plural: turcarum profugum. 59 Kassim Pasa, sangeacbe gul Timisoarei din anii precedenvi. Nu se tnvelege prea. bine legltura dintre ac este fapte i desfsurarea evenimentelor. 51 Se (Despot). 172

www.dacoromanica.ro

fie legat de el prin legturi de singe. In ziva urmtoare52 pe dud se odihnea dup pri nz singur pe pat, am vorbit despre multe lucruri folosind ca prilej atitea succe se militare ale lui Zay din cursul unui an, i cum a dus i starea mriei sale53 la i ncheierea dorit din insrcinarea maiesttii voastre, i c pe deasupra el se va mai aleg e, i cu urmrile fericite ale noilor victorii, la care am contribuit cttva i eu, s truind mai departe apoi amintindu-i prin ce binefacere minunat a lui Dumnezeu a cu cerit el puterea cu o oaste pe care i aceea a avut-o de la maiesttile voastre, i a m admirat totodat trinicia sale, pacificarea vecinilor, // dragostea poporului, stp inirii sfirit noile daruri54 de logodn i strlucirea55 strii sale i am adugat atta sigu ant. i fericire nu trebuie s treac' cu vederea c maiesttile voastre asteapt i sper cev de la el. El a rspuns clup obicei c d atribuie izbinda lui Dumnezeu i maiesttii voa stre i criticindu-i pe turci fat de boieri le repet de nenumrate ori cit de mreat est e maiestatea voastr impreunl cu maiestatea sa imprarul,56 cit de mult i vrea binel e qi al lui i al intregii cretintti i c se va intimpla in veacul acestuia s strp. 425

luceasc i pentru noi steaua noastr, apoi a spus c au vzut de curind cum de victoria s a fr pereche s-a cutremurat toat Turcia ImpreunI chiar cu Constantinopolul (ceea ce nu tgduiesc nici ei). Ins cum a0 putea eu singur s fiu de folos maiesttilor lor"? De ce, a spus el, prealuminatul rege Maximilian, domnul meu milostiv, nu trimite c eva mici daruri unora dintre boierii mei? Oare dacl ar trimite ceva nu ar contri bui la stabilirea unei bunvoin%e mai mari (cci aceti oameni nebgati In seam57 mai au aceast mrunt dorint j se bucur s fie indulciti59 i totodat se flesc mult59 cu aceast . Si chid am intrebat: Cui s le trimit.'?" mi-a numit pe cei doi mitropoliti, cel de Suceava i cel de Iai60, cci acwia stau intotdeauna nelipsiti pe ling el: pentru fiecare dintre ei un damasc negru un mic orologiu, i n rindul al treilea marele logoft61, In al patrulea marele 52 20 Mai (?). 53 Celsitudinis Suae (Despot). 54 Oblationes. 65 Ambitus. 56 Ferdinand. Ignoti, termen folosit g mai apoi pentru boieri, vezi mai jos, p. 191. 69 Inescari. 59 Affectate (affecte). Socraviensem et lazzoviensem (E vorba de mitropolitul Grigore i de Eftimie, epis copul de Itidkuvi). 2 locum jet (Ion Movil). www.dacoromanica.ro 173

hatman i vicerege", in al cincilea Motoc63, in al saselea Spancioc", in al saptelea pastratorul pecetii celei mari a tarii66, sa primeasca fiecare o cupa m ica. In rindul al optulea Avraam66, marele postelnic67, s primeasci o hain de dam asc, din partea maiestatilor voastre, adresindu-1i-se fiecruia dintre ei cite o s crisoare ca sa se gindeasca la obstea crestinilor n mijlocul Cu ei i s urmeze so arta lor, caci ei skit careia s-au nascut i sa. principi crestini. Repetind aces te cuvinte de doua ori mi-a poruncit si le scriu maiestatii voastre i totodati s a o rog mult c intrucit dupl victoria sa aproape toate odoarele tarii pe care le avusese Alexandru Moldoveanul cu sine s-au pierdut i lipseste coroana caci stil t cloua coroane, anume diadema tarii sale de Jos, si cealalta a domnului tarii d e asemenea crucea care obisnuieste sa fie data spre a fi sarutat (?)66 la incoron are si pe care o numeste sterna" si vesmintul domnesc tesut cu aur, care toate s -ar afla la Jean Villey711, de care s-a plins mult si amar, cum ca in razboiul s u el umbla mai mult clupl prada decit dupa izbinda, i c pentru acestea el e gata si plateasca mult (dei n locul coroanei s-a incoronat cu una noua acuma la 24 a prilie)72, daca maiestatea voastra ar pune in vedere zisului Jean Villey ca aces tea sint tezaurele ;aril si nu bogatii particulare, i ca el nu trebuia sa le ia ca prad, ci spre Iona i ocrotire (si cu acest prilej 1-a laudat pe Anton Szkely" (ce fusese pus pe ling el de catre maiestatile voastre). Si negresit dad s-ar socoti bine toate acestea nu ar fi lucru nedrept sa se rest ituie aceste lucruri cu conditia totusi ca acestia toti, impreuni cu domnul, s p romita ceva maiestatilor voastre pentru acest bine, ba chiar " Moczok, apare ceva mai jos Cu titlul de Capitaneus, adic vornic al Tara de Jos. In documentele lui Despot din 1563 e pomenit indata dupa domn fara o dregatorie precis ci artat doar ca mare sfetnic. 63 Conservator sigilli tnaioris 62 Supremus Campiductor et Vicerex (Barnovski). " In 1563 apare indati dupa Mown cu titlul de vornic al Trii de Sus. vistierul Stroie. 67 Cubicularius Supremus. 66 Cu maiest;ile lor Belsius a trecut la vorbirea indir ecta. 69 Aplicari. 79 Stemma. 66 Avraam de Ranila, fost in divanul lui Petru Rares. In 1563 sub Despot e pirca lab. Doc. Ist. Rom. A sec. XVI. 72 Sirbatoarea Sf. Gheorghe la catolici. Belsius transpune in mod inconstient da ta srbatorii ortodoxe 23 aprilie and a trebuit s aib loc aceasta ceremonie 'in 24 a prilie 71 Pentru soarta sa ulterioar, vezi Hurmuzaki, II, 1, p. 575. dupa calendarul care li este mai familiar. 73 Anthonius Zekel, unul dintre princ ipalii colaboratori ai lui Despot in expediia sa de ocupare a Moldovei. E numit impreun cu Jean Villey i cu A. Laski in instruc viunile lui Maximilian catre Belsius; vezi Hurmuzaki, II, 1, p. 399. Pentru acti vitatea sa ulterioar (ibidem, p. 563 (in 1566) i II, 5, p. 505). Vezi mai jos, p. 390 si limuririle noastre la relavia anonimului ungur din 1568. 174 www.dacoromanica.ro

sa se lege prin juirg.m it74 la unele articole, ceea ce ar face ei fra nici o indo iala, caci si Soliman75 dud a ocupat aceasta Tara a restituit in Intregime toate cele de acest fel din Suceava, si prin acest fapt a pastrat bunavointa ace stora76 chiar subjugati. Fara tndoiala ca maiesttile voastre ca principi prea cre stini ar atrage pe veci cu si mai mare lauda si uimire77 cele dou Valahii spre dragoste si credinta necurmata. Dar despre amtndoua aceste treacesta ar fi o vadire fn ochii lor a marii treceri si bunavointe fata de Despot si turcul ar banui mai puTin aceasta 1ucratura78. Totusi darurile ar trebui sa f ie mai reduse, mitropolitii ar fi cinstiti prea destul si numai cu cite un orolo giu. La ei are mare trecere logofatul, om intotdeauna la Insusi, gray cu sireten ie, rar la vorba, nepomenind de maiestatile voastre si de altii dedt intrebat ar putea fi imbiat cu o cupau; la fel este si hatmanul Barnovski, dar mai grijuliu si tnfulecator de darurim, si asadar daca va fi indulcit va fi binevoitor, capi tanu181 loan Motoc, ostasul cel mai viteaz al Alexandrinilorn pe care oastea ti iubeste fierbinte83, om cu greutate si legat de maiestatile voastre prin Despot; tot attta si la fel ar merita si capitanu164 Spancioc, acestia doi din urma ar putea fi cinstiti indeajuns fiecare dintre ei cu cite o haina de catifea65. Pe d ud se petreceau lucrurile astfel si buri pe care mi le-a Infatisat mie atunci Despot vor judeca maiestatile voastre. lar eu, daca am trecut dincolo de instructiunile mele, ma rog de iertare. S-ar parea totusi ca nu ar strica sa li se trimita acestora daruri, si acest lucru nu ar fi nepotrivit acuma la vremea nuntii, caci astfel si faptul fel eu ti aveam pe el pe o cale bungs'', in ziva de 23 a sosit numitul loan Vrtnceanul din Transilvania, despre care am vorbit mai sus. Fiul regelui loan ce re ajutor si ti va tnapoia de bunvoie cele ce stnt ale sale, chiar se roags s i se trimita boieri care sl poarte solie la secui caci el are si il invita acasa ca d usmani pe sasi87 iar afar pe maiestatile voastre II P. 426 u Sancte sese obligarent. 75 Suleymanus (n 1538). 78 A moldovenilor. 77 Cum laud e et stupore. 78 Istum hamum. " Poculo alliceretur. 8 Dorophagus. arip a ostirii. 81 Capitaneus. In realitate vornic al Trii de Jos i in aceast calitate comandind o 82 Al moldovenilor sub Alexandru Lpu.meanu. " Hunc aride manus hic (I) amans (corect: manus haec ....) moldovene. " Vornic al Tirii de Sus. In aceast calitate el comanda aripa cealala a ostirii " Vellorica simplici. lie Bono cardine. Oare quasi inimicos? " Text defectuos. Se habere domi Saxones quae (?) inirnicos foris Maiestates Ves t ras. www.dacoromanica.ro

175

nile sale atit de mari de circa 80 de mii de oameni, avind asa de putine tobe, i ar eu declarindu-i atunci cu gindul la pdurile ce are s- le strbat spre Tara. sasilo r (?)83, c ar trebui s aib multe tobe pentru soldatii ce rtcesc in urm, el a spus c at nci va trebui s se foloseasc de pocnetul sau semnalul flintelor. Toate acestea se prea c le pregtea Despot cu cea mai mare sirguint i rivn i ziva, si noaptea cu suflet ul fr astimpr, dar intrucit atunci a scisit solul muntean i fiind intrebat84 de ace sta de ce e vorba de trupe ce se vor ajuta intre ele au hotrit intre ei ca ei s de a numai 10 000 iar ceilalti 80 000 mii de oameni, a spus85a c nu i-a rspuns altcev a solului decit s stea linistiti i s mai amine treaba. In acest timp s-a intors M otoc ce fusese si el in Tara Romneasc cu Avraam ca " &denser. In prima jumtate a secolului al XVI-lea Beglerbegul de Buda Rustem fr su cces ceratea Szatmr (Satu Mare) aprati de Melchior Balassa si Fr. Zay si se aflau chiar tntr-o situatie critic schimbat apoi tn favoarea lor de o actiune neizbutit. toncercat de fratele lui Balassa; vezi Hurmusi cu sangeacbegul de Timisoara Kassi m asediaser zaki, 6, p. 156 sqq. s-si aminteasc de porunca lui Soliman; cei din Buda88 au si fost xlmine doar ca tr upele germane s5. o ia din loc. ndat n ziva a doua ce a urmat88, dis-de-dimineat s -a fcut aici chemarea la lupt pregtindu-se rnerinde pentru 12 sptmini, din porunca lu i sint inspectati de mine pedestrasii unguri, a doua zi sint trecuti in revist os tasii, ienicerii sint cercetati de comandantii lor, se repar masinile i tunurile, in sfirsit se munceste cu infocare. Cum acestea imi frmintau mintea cu preri indo ielnice, pe de o parte trimiterea unui curler la fiul regelui loan cu un rspuns a tit de binevoitor80, cind pe de alta rsuna nu mai putin neasteptat pe cit de ameni nttoare goama de lupt, ba chiar tunetul furtunii, si cum acestea preau si contrazic s pusele sale, nu am lsat piatr neintoars spre a-i smulge cit mai apsat informatia .ci nd va porni n expeditie de ajutor in Transilvania Cu cit oaste. A r.spuns c el ar p utea s porneasc in once zi, insirind toate orasele pe care acestia le consider ca n iste comitate8i, i cit poate fiecare s aib intotdeauna la indemin i apoi cuprinzind amindou intrebrile intr-un singur rspuns a adugat cs i lipsesc steaguri, tobe, flint e82 etc. i totodat s-a apucat s: m intrebe cum ar putea fi distribuite legiu" 24 mai? 99 Buxos. " Tam benigna (benigno) cum signo. 91 Quae hi pro comitatibus babent. se habere debere (Desigur c. aci nu poate fi vorba de Silezia ci de o transcriere gresit yara sasilor, adic Transilvania. pentru transilire poate cu doi s (transsi lire). Saxonia " Despot. 99 Text confuz: consideratione silvarum quas trans Silesi (?) in Saxoniam vellet multa " /psi muntenii. " a Despot. 176 www.dacoromanica.ro

pevitor dup mireas cu icoana96 logodnioei si inelul fecioresc, care este din dei c u o lun aproape inainte plin de peruzele97, si in ziva urmtoare bucurie tot repetase neincetat el va pofti pe M. V. foarte curtnd la nunt. si int rebase care e chipul obisnuit pentru aceasta, acuma a spus cs el va folosi totusi chipul su moldovenesc98 fie prin Albert Laski, pe care nu 1-am vzut Ina' aici, f ie printr-un moldovean al su numit Oils", si c la <aceast nunt> care va fi la 15 au gust va pofti pe M. S. impratul, pe regele Spanieii9 de dragul divului Carol Quint ul, pe M. V. si dintre unguri pe reverendul Nicolae Olahus, pe Ndasdy101 1 pe Fran cisc Zay, pe poion102, pe prusiani3 si pe fiul regelui Ioan. Pe turc nu il vrea d e loc. Voi raporta mai multe prin acela pe care 11 va trimite. Si astfeli", prefc indu-se, el intirzie cu trupele de ajutor, potolind totul Ora cind ai nostri vor termina acolo treaba, de ici sasii si secuii, de colo trupele maiestvii voastre cum mai este ajuns de boal si fiul regelui Ioanic, care, cum am 'hieles din scrisoarea doftorului sui06 catre acestai", i-a zcut 'in brave lipsit de btaia pulsului si de once simvire timp de trei ore. Dupl umila mea prere pe care o supun prea plecat maiestvii voastre ... cind a vzut acest Despot pe turci si pe crestini (ceea ce se datoreste poziviei geografice), a inceput ma i apoi in urma soliilor turcilor sl se sumeveasc, 'inch acum este chiar c el poate s-i ajute si s-i vatme mult si pe unii si pe alvii, adia si tearn ca turcul s reverse asupra lui toatl favoarea. A fost adus acum trei zille sc risoarea sultanului impreun cu altele alturate pe care s le trimit Despotic (?) nedes chise (?)109 polonului si ttarului in treburile ce-1 privesc, pentru ca amIndoi s-i inapoieze sub ameninvare a urgiei sultanului masinile de rzboi si toate cele ce le-au luat cindva de la el . Ti favorizeaz si pasalele. Asadar cum ei ar vrea nu numai s-1 clatine, dar chiar s5.-1 abat de la prtinirea sa fav de maiestvile voastre, trebuie umblat cu el cu mare bgare de seam, fcindu-1 atent si prevetrimis din Moldov a in Tara RomaneascI.) " Turcae sinus (turchesius). 96 Icon. (Nu e vorba de un portret al logodnicei trimis in Moldova, ci de o icoa n De a face adia pofteala. " Orros. 10 Filip al II-lea. 1' Palatinul Ungariei. 102 Sigismund al II-lea August al Polan iei. 105 Ducele Albert al Prusiei (Prutenum). 1" Id (ita). 105 loan Sigismund Zpolya suferea de epilepsie. Crizele sale foarte violente ti p uneau in primejdie viata. 1" Blandrata. 1" Despot. 1" Dibafo (?). Este desigur o citire greit. 1" Involuntas (involutas). www.dacoromanica.ro 177

iubeste pe nici unul dintre principi mai mult ca pe M. V., el nu va socoti mai p rejos de sine s-si dea toat: silinta sg-si trimitg cu cl mai mare folos curierii s i la M. V. Mi se pare cl am realizat mult prin micile mele sugestii prin prezent a mea ca s. nu se repeadg acesta in ajutorul lui Ioan Sigismund Zpolya, cgci cupri nsul poruncii"4 este aspru. Voi spune cg, Ln ceea ce Li priveste pe acestia"5, e i stilt intotdeauna cei mai dispusi <la asemenea expeditii>, cgci la intoarcere ei scot mgcar pradg de la secui, si cum amintea nindu-1 adesea, ceea ce am fcut struitor, i dacg nu si-ar aminti dell pregtirile sal e ar fi trebuit s i se aminteasc nu numai de simpla flggduial sau ofertg a sa, dar chiar de obligatia i jurmintul sgu, intrucit acesta imi era clt se poate de cunos cut cuvint cu cuvint"1, ca unul care Li redactasem la Lcsem <din porunca lui (?)> Thurcz6113. Dar in aceastg privint cum nu el de curind insirindu-i pe toti vecinii: Vezi cit de pasnici stilt cu mine P. 427 vecinii mei de pretutindeni", i-am rgspuns cg rgmine ca mgria voastrgue (?) minteri ar da, nastere la inertia acelora ce stau in vesnicl nemiscare ving in a jutorul nepriceperii lor sg se declare o clip g mai devreme, in sensul pe care e i 11 doresc de mule. Acestea le-am scris maiesttii voastre strglucite cu toatg sm erenia, rugindu-mg de iertare daca o plictisesc si mai adaug i aceasta cg de cur ind, dupg o lung: chibzuialg cu mine in ziva in care a trimis solii si in Transil vania, 1-am intrebat pe cind meditam la textul jurmintului a cgrui traducere gros olang din limba roman o cuprinsesem"7 in scrisoarea lui precum si la alte puncte din scrisoare, zicind cg, desigur, alianta cu voievodul Trii Romanesti va fi pe p lacul M. M. V. V. i de folos statului, insg buna intelegere i unire ce se va face cu fiul regelui loan oare nu va duce la neintelegeri fafg de M. V.? A rspuns c: e l nu-i va sta <niciclnd> impotrivg119 chiar dacg ar fi119 stgpin peste toate, si a sus1 10 Reminisset (reminiscet?). 111 De verbo. 11: Leutschoviae Levoca sau Lcse, oral in Slovacia. II sg se pung in miscare trezindu-i pe locuitori din inactiunea care alt11: E me Thursone (I) illud conscrtpseram. Este vorba de Francisc Thurz6 de Beth lenfalva, episcop de Nitria o prefect al camerei aulice. Pentru rolul su in acord area imprumutului dat lui Despot la Levoca inaintea aventurii din Moldova, vezi Ver es s, Documente ..., I, pp. 248-249. popsdorum etc. subiectul este la plural, verbele care urmeaz. la singular. Oare d e chit Maiestas Vestra la singular, adia Maximilian, autorul obipuind s fac aceast trecere 11: Sultanului. 11: Pe moldoveni. 116 Text defectuos: restare itaque ut Maiestat es Vestras se omnino quietem ageret de la persoana a treia la a doua cind e vorba de rege in cursul vorbirii? Sau ma i degrab Magnificentia Vestra, adic Despot? 117 Aadar acel jurImint a fost tradus i n latin de Belsius! 11: Lu Maximilian. 11: Despot. 178 www.dacoromanica.ro

.-,... 1 ....0 l 1 ". ..7 r li 1 r 6 RV , 't ,,,,. .. ! t. 2 a ,s". . ' ern Doamna Elena Rares cu fiul ei Stefinit (detaliu dintr-o frescH de la m5nstirea Suc evita reprodusi In albumul Rumania. Painted churches of Moldavia, New York, 1962 , pi 8). www.dacoromanica.ro

Alexandru Lapupeanu (detaliu din broderia de la ministirea Slatina). www.dacoromanica.ro

1,1 ID/ if II Doamna Ruxandra, sotia lui Alexandru Lipupeanu (detaliu . din brodeiia de la mIn Astirea Slatina). www.dacoromanica.ro

7 Detaliu din grupul armenilor a frescii judecItii de Apoi de la manastirea Voronq . www.dacoromanica.ro

vinut120 totodat cl ar vrea s se vad. lain Agria de unde ar putea mai usor si-i vatm e pe turci, i c trage ndejde c o dat si o dat fiul regelui loan va fi alungat din dom nie i va pribegi la el, si mi-a mai comunicat i aceast noutate: cg moscovitul'22, dup ce a infant pe polon123,. asediaz Kievul i c lituanii nu-i dau ajutor polonulu i. Am zis c acest lucru nu e numai imbucurtor, ci peste msur de imbucurtor, iar el a rspuns: tot ce va cuprinde ruda meal" moscovitul de la acel polon, va lua stpinire maiestatea voastrg, i ci el de mult atit acest foc spre folosul maiesttii voastre ; si este chiar de mirare cit de crunt 11 urste pe polon i ca inchei el nu uit nic iodat s pomeneasca de M. V. cu cea mai mare bunlvoint i cele mai mari dovezi de res pect, insl trebuie avut grij ca s nu fie infricosat de turci i silit s se tragl ina poi125 de la M.M.V.V., ca s fie smuls cu totul, socot c nu e cu putint, i aceasta e ste prerea mea ca s o pgstreze statornic i-o repet solul MI" V.126 prin prezerga sa zi de zi, i a x fi de mare folos, i chiar din mai multe privinte, dad la acea dat <a nuntii> M. M.V.V. ar trimite <ca sol> la aceast nunt pe unlit potrivit si Inttlept dintre cei de care M.M.V.V. au destul de multi; iar despre dispozitia vecinilor fa ra de e l, pe ling faptul d el se bucur de pace de pretutindeni, vom spune in tread c la 28 mai bistriteniiin impreun i Cu orasul Rodna i-au oferit n dar o cup frumoas, rugin du-se de el s le fie prieten. El spune c ei sint de dou ori supusii lui i pentru cg despre aplecarea su ctre sufletului M.M. V.V., si pentru snt <ai lui> de mostenire, i pentru c Bistrita a fost reocupat cu arinstrinat de Hr istos, s-a intitulat in scrisorile sale domn al Bistrivi, el a 120 In text affebat mele de rposatul su strbun Stefan, si dud de curind Paul Scalich128, acum asserebat, in nici un caz affabatur, cum se propune in not. 131 Se ex (?) Agriam habere velle (Acel ex nu are nici un sens aici. Poate sese Agriam ... etc. Despo t se refer la asediul cetkii Agria (Egger, Erlau) care rezist victonos turcilor, v ezi i instructiunile sale ctre Roussel (Hurmuzaki, II, 1, P. 437). Sultanul i-a d at a invelege c-1 va trimite intr-o crtorie et pence que sera devant Agria 123 Tarul Ivan Vasilievici. 123 Prof ligato Poloniam (polono). 124 Moscus, affinis meus (prin pretinsa descenden; a lui Despot din Stefan cel Mare). 125 Reffatur. 122 Pentru raporturile lui Despot cu Bistriva, vezi Hurmuzaki, XV, 1, p. 575, 58

0. Solii moldoveni erau trimisi in Transilvania prin Bistriva. Vezi 125 Belsius. sprijinul genealogiei lui Despot marturia lui Paulus Scalichius, odinioarA orn c u mare vazI care nu s-a sfiit s-i laude neamul strlucit numeasci vIr (consobrinum) ... vezi familia Despoiilor. i S omme r, Vita lacobi Despotae, ed. Legrand, p. 18, unde e adusi in Somme r, op. cit., epistola lui Petrus Albinus clue Emeric Forgacz, in care amin teste de un Blasiu Forgacz In legturi Cu genealogia familiei Scalich tnrudit prin alianti Cu 179 www.dacoromanica.ro

rbdat tidurile celelalte, pe acesta ins nu a vrut admit minunat de spita rudeniei din care fapt se pot trage concluzii129. Scrisorile cu i totodat s-a privire la Ciceu si Cetatea de Balt au fast citite de mine in chip deschis cred c n curind Paul Szkely130, deocamdat pirclab13' al Sucevei, recomandat de M. M. V. V ., va ultra in aceast posesiune. A sosit ieri si un oarecare Petru Armbrusteri32 din Brasov pentru niste treburi particulare, cum zice el, dar va trebui s cercet ez dad este un sol adevrat sau un spion. Cit va sta n putinta mea nu m voi lisa niciodat de toat strdarna osteneala in slujba M. V., numai M. V., de la care nu am vzut niciodat soare, asa cum se arund unui dine 1up134 o frimitur. Pentru care lucru rog prea smerit i conj ur pe M. V. sl binevoiasc s: asculte cu milostivire plecata mea rugminte etc., deoa rece chemat pe neasteptate i negindite si trimis intr-o misiune in Moldova in se rviciul M. M. V. V. din porunca lor ... nici o scrisoare pin acum133, s binevoiasc s-mi arate mcar o singur scriP. 428 cineva la nunta lui Despot care s observe si s doreasc s observe cele dimprejur, rog fierbinte ca oricine ar fi acela pin in cele din urm, fie ci va avea porunc de la M. V. s rmn aici sau s. se intoard de indat, s-mi dea voie (0 rog smerit) s m duc inap oi acas o lun doar, sau cel puvin o jumtate de lun las treburile mai bine puse la ca le // din cauza condiviilor locului acesta136 unde m aflu, cci cum sintem muritor i, lsa poate urmasilor mei din lipsa mea de grill o mare pagub si o strimtorare pe rpetu, i apoi negresit m-as reintoarce grabnic cu toat supunerea sou dad M. V. va gsi cu cale ca dau fie la situgia mea de acum, seama prea smerit de cele ce le-am cules, le-am ptruns si le-am cunoscut, infAise z destule din obiceiurile acestui popor, din asezrile geografice ale trii pe care o (?)137 am zugrvit precis impreun cu indierarea sau lupta lui Despot si in sfirsit cu toat insirarea imprejurrilor curvii acestuia (dad intereseaz cumva) <cu> slujbe le i dreeitoriile cercetate aproape pe de 122 De quo iudicio esto. 133 Zekel Secuiul. etc ... etti35 dad as sti precis c M. V. are de end s trimit pe 132 Pet rus Armpruster. Nu ti cunoastem din alte izvoare, ci doar pe Georg Armbr uster, fost student la Padova, apoi magistrat la Sibiu. Acesta era fiul lui Math ias, fostul burgmaistru al orasului Sibiu. De altminteri aceast familie era din S ibiu si nu din Brasov. 133 Maximilian ti scrie 194 Lyciscae (ctine lup). 131 0 fficialem. tn sftrsit la 13 iunie (vezi Veress, Documente p. 224-225). 135 Text a:I. interes tnlturat de noi. 133 Aluzie la primejdiile ce le tnttmpin el la curtea lui Despot. 137 Satis am expositurus morum gentis huius, situum regni, quem exacte Depictum unacum con gressu se (seu) proelio Despotae habeo (Dac . q uem se refer la regni, corect ar fi fost: quod). 180

www.dacoromanica.ro

rost138, fac-se asadar voia prea milostiv a M. V. si s-mi fie ingcluit lipsesc acest scurt rsistimp de la slujba mea ca s-mi vd de treburile mele, pentru care induato are milostivire imi ofer serviciile mele preasupuse prezente i viitoare si astep t prin omul maiesttii voastre139 un rspuns milostiv si binevoitor i n aceast privin t; deoarece s-a fcut o imprvire prea ne,dreapt intre mine si Marcus, colegul meu, cu totul geometric5.14 i chiar trecind peste mine, csci el care primeste o parte ins emnat din fondurile de cheltuieli si care nu are de purtat absolut nici o grij s-a intors <la el> ca un triumfator, iar eu aici cu toate mijloacele aproape de tot sectuite (dci este cu neputint s se hra'neasc.141 cineva numai din micile slujbulit e142 ale lui Despot) stau locului, avind nevoie pe viitor de haine de nunt mai in grijite, din consideratie pentru M. M. V. V., ba chiar se va cuveni s fiu pregtit a-i oferi daruri, chiar i numai ca persoan particular. Asadar once va trimite M. V . de cheltuial., fie mult fie putin, sau <cumva> stof de mtase pentru mine, voi pri mi cu smerit recunostint toate acestea trimise din milostiva sa bunvoint. Pentru ace ste dou lucruri m rog din nou iar din nou cu cea mai mare smerenie. Despre pierder ea cailor nu mai amintesc nimic. Dar s binevoiasc maiestatea voastr s cugete prea mi lostiv indurtor la lipsa pe care o indur cei de acas5.143 de la mine din cauza luc ru pentru care m rog cu toat smerenia. In sfirsit cu toat inmea grijorarea i bnuiala m.' piing tn once clip de lucrul acesta: d zboveste trimit i Dumnezeu stie d dac i Z ay va fi ornis curierul Mt" V n zadar stnt rindurile mele scrise Mt" Vre, i dege aba asa va fi, atunci mi s-a impus aceast sedere aici si mi s-a pus in spinare ac east slujb fr folos'44. Asadar solutia cea mai bun mi s-ar prea (cu bun iertare) dad d p ce voi fi pus pe cale bun treaba de fav145 (numai de as fi in stare de a indeplin i aceast mund!), a rezolva toate chestiunile in prezenta M. V. mi-as alege un cur ier, de care este asa mare lips aki si chiar <nu slot de> nici o incredere, pin in tr-atit el in cursul acestor evenimente, care cereau indeosebi ca sI pot trimite stiri lui Zay, nu am putut trimite pe nimeni, iar ce i pe care i-am trimis impreun cu banii de drum146 nu stiu pe unde 139 Oare rezu1t trii? Se stie c cam in aceast. vreme. 139 Reprezentantul desemnat pentru nunta fix at mai limn la 15 august. 140 Geometrica sane immo supplantatoria. 141 Lactare. 142 Praebendiculis. 143 Domestici. 144 Of ficium sine ar fi putut inftisa si o reprezentare a luptei de la Verbia, precum si o han c Belsius ar fi aleituit o descriere a Moldovei si a curvii lui Despot a scena luptei amintite fusese reprezentat pe perevii palatului domnesc fruge. 145 In ordine mise<rim> praesens. 146 Una cum expensis. 181 www.dacoromanica.ro

zbovesc, dad au fost interceptati'47 pe drum sau uci0. Despre aceasta am socotit c trebuie s previn cu toat smerenia pe M. V. 0 sl o rog ca s nu par c nu am semnala t acest mare cusur, cci s fie incredintat M. V. c aceast supraveghere nu trebuie s fie de mintuial i lipsit de pkrundere, ci 'indreptattn toate prtile i plinlde vigilent; o bservatia acestei provincii pe care o socot aproape c ar fi a maiestkilor voastr e ar putea sl fie 0 de mare folos cretinkkii i (clac am indeprta-o de la noi) ne-ar putea sta impotrivi. Acest subiect ti las la chibzuita meditatie a M. Voastre I n imprejurarea aceasta atit de favorabill148, nefiind eu destul de competent etc . Dat la ase iunie din anul aizeci i doi in oraqul Ia0 din Moldova. 147 Belsius se contrazice afirmind mai intli cI n-a putut trimite cureni lui Zay , iar apoi c cei trimili au lost desigur interceptati. El trebuie s justifice eice rea sa care e destul de suspectI, i de aceea infatieaz aici un fel de pseudojurnal al discutii lor sale cu Despot. 148 Tam capillata occasione. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Post scriptum dupI 6 iunie 1562 Acest Post-scriptum se afl publicat izolat de textul aruia a trebuit s-i apartin. E datat greit In volum ca fiind din 20 mai. Textul insuqi e fr dat fi fr loc. Dup cuprins se apropie mult de instructiunile lui Despot at re Pierre Roussel, rill dar i ele, dar situate de editor in luna iunie (Hurmuzaki, II, 1, P. 436-437). Dintr-o comparatie sumar cu raportul-fluviu din 6 iunie de l a Ia.,i ctre Ferdinand, rezult cI ti este posterior, cIci se refer la dou puncte ati nse in acel raport, anume reclamatia lui Despot impotriva lui Jean Villey, precu m g indemnul la trimiterea unor scrisori aye boierii din divan. Prima parte e comun cu instructiunile amintite. UrmeazI apoi struintele agentului pentru a i se defini mai ciar linia de urmat in eventualitatea une impciri intre Despot i loan Sigismund. In sftrit struind din nou si i se trimit cifrul cu care ple case Bergkowicz, l'sindu-1 in mare incuratur, face o m'rturisire pretioas, anume ci Despot intervine ln corespondenta lui cu Maximilian (praeter id quod me videt Princeps et Maies183 www.dacoromanica.ro

tatibus Vestris velit nolit favere mentione assidua cogo). Lucrul acesta se potr ivem cm observgia privind introducerea unor ;tiri dictate sau indicate de Despot. Vom ve dea cl in raportul din 8 ianuarie 1563 post-scriptumul catre Maximilian cu o for mulare afit de ciudat e dictat direct de el. Va trebui sa datam aceast comunicare dupa 6 iunie (v ezi mai jos p. 188). 1562 sau chiar: din 7 iunie www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN (1562 dup' 6 iuniel) La prima mea intilnire cu Despot el a pomenit de datoria sa bneasc2 fat de maiesta. tea voastr, i atund negrqit, ca s nu stirnesc Ina' de la Inceput sil fa. de mine In s ufletul meu, am rspuns c5. eu nu am nici o insrcinare In aceast privinO, iar acum m i-a poruncit s scriu c' el va plti, adugind i. scuza sa din cauza mrimii tributului 1 In postscriptul acesta catre Maximilian, publicat In Hurmuzaki, II, 1, pp. 419-4 20, data nu e aratati anume, ci doar prin cuvintele: datae ut supra. Dar aluzia din cuprins la cererea lui Despot privind reclamatiile sale fa; de Jean Villey, precum si scrisorile ce urmau a fi scrise din partea lui Maximilian boierilor, n e impun s asez.m acest text dupg raportul din 6 iunie, dei In Hurmuzaki e dat ca f iind din 20 mai. In realitate datae ut supra" se =fell la data comunicrii din 7 iunie (p. 188 si urm.). 2 Vezi mai jos s i raportul lui Martin Literatul din 8 ianuarie 1563 ctre Maximilian. p. 419' 185 www.dacoromanica.ro

pe care I-a trimis prin Stircea3 i Armagha4 sultanului, n suing. de 50 0005 dad cumva nu se va multumi cu 30 000 de ducati mai &rid 0 100 de ,cai pe lingg danir ile pgalelor, i cg s binevoiascg M. Voastrg s hotgrascg ce va vrea despre datorie, apoi a mai retnnoit i cererea sa pentru reclamatia pentru acea favoare7. Dar despre aceasta va chibzui mai bine (?) maiestatea voastr. fatg de Jean Villey, 0 a dat llmuriri de chipul in care sg scrie boierilor Deocamdatg mai trebuie sg mai argt cg Despot 0-a trimis solii sgi la jurginintul de pace cu conditia restituie8 toate ale sale, nu numai cetkile, .da r i unele depozite de lucruri scumpe pe care Alexandru Moldoveanul le-a lgsat mgrggritare i pietre scumpe n valoare de 2 000 de ducati, la Brapv 4 pumnale din otelul de Damasc cel mai bun, cu teaca de oase de pqte"", impo-dobite cu pietre scumpe, la Media.$12 o lgditg (?) auritg (?) prea frumos lucrati (?)'3 n orgele sgseti, la Sibiu un Ian% de aur cu o crucel atimati din cu 11 000 de ducati i 'in tot locul o mare cantitate de lucruri pe care fiul reg elui Ioan cu greu le va inapoia i oraele vor fi supuse poprelii (?)" abia va mai purcede o bung nvoial. Despre Bistrita 1-am intrebat dad -(4 cere sg-i fie restit uit i aceasta tot acuma, 0 el a rgspuns c nu acuma, s1 le am eu numai pe acelea, c pentru acea.sta m voi rglui eu cu ea dupg aceea, cu sau fIrg voia fiului lui Ioan". Dad aadar aceast viitoare impgcare nu ar fi pe pl acul M.M.b)r sg mi se dea instructiuni prin curen, dci toati omenirea se sirguiq te, alergind incoace i tncolo, numai colegul meu zgbovete i eu sint aici lipsit15 de cifrul M v. re, pe lingg faptul cl mg' vede principele i vrind-nevrind sint s ilit s-1 tot pomenesc 3 Vezi Documentele Istoriei Romiiniei, A, sec. XVI., lista marilor boieri ai lui Despot in vara anului 1563. Vezi mai sus p.134 n. 32, unde acesta apare ca sol al domnului Trii Rorninwi. 5 Pentru discutia sporirii tributului, vezi Hurmuzaki, II, 1, p. 417, rapoartele vicebailului veneyian. Vezi mai sus raportul din 6 iunie, n. 71. 7 Ibidem n. 60-68. 8 loan Sigismund. Gazas (comori). -cete sibienilor s. Oda' la ei deocamdat crucea lui Alexandru Lpuneanu (ibidem, p. 57 5). La 3 martie 1562 P. Haller i-a adus i predat crucea de aur a lui Lpupeanu. 11 Baga. 12 Megyessis. 1 Vezi Hur mu z ak i, XV, 1, p. 574, doc. din 24. I. 1562. loan Sigismund porun13 Cuta (cista?) d'elaboratissima (sic) ducatorum 11 000 croci. Arestabuntur. 15 Nudiorsum. .186 www.dacoromanica.ro

M.M .1c.r V.V.re. A sosit ad si ttngrul munteani5a, care vine pe sora acelei fete pe care o va lua acesta17 de sotie, cu daruri conseind din doi cai arabi care nu a argtat hid ce Insrcingri are. Dat ca mai sus. 16 a Tirarul boier Socol. 16 Habet. si vesmIntul de mire de fir de aur2, apoi dintr-o cud cu pietre scumpe si cu un sac de bani de aur si de argint, in valoare de 24 000 de ducati, dar 11 Ducet is (= Despot). 18 Veste aurea virginis quae (!), corect que (conjunctie ). www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 7 iunie 1562 Acest rapo rt oferl un exemplu viu de felul in care utilizeze pe agentul habsbur gic, ba strecurindu-i In mare mini cit o informatie ce pare cu totul fictiv, ca c ea despre prezen;a unui spion al turcilor la curtea M.M. V.V.", fag tusk' a pute a preciza nici numele acestuia, nici cum arta si nici macar la care dintre cele c loua culi se afla, la curtea lui Ferdinand sau cumva la cea a lui Maximilian, ba soptindu-i el stie un mijloc prin care ar putea M.M. V.V." ea. cucereasca Buda, Pesta, Belgradul si 'Ina alte localitvi, lsindu-1 in prada presupundrilor si a ce lei mai mari nedumeriri, ba, in sfirsit, dictindu-i pur si simp/u informatiile c are i se par de natura s1-1 multumeasc pe Maximilian. Vezi textul (p. 192) din dr eptul notei 17 in care este vorba de favorizarea ungurilor, de reinstaurarea cul tului protestant 0 de asezarea de juzi unguri in orase, in sfirsit de 'Inc o mone di nou bltut in Moldova si trimis regelui la Praga. 0 compargie cu subiectele cores punztoare din primul raport ne indeamn s credem c si acolo informatiile acelea stia Despot s-1 amageasca si s1-1 ii fuseseri sugerate de domn. .188 www.dacoromanica.ro

In acelasi timp Despot intrevine viu visul lui Belsius de a ajunge la Maximilian pentru a-1 informa exaustiv despre imprejurarile din Moldova. Ii afirmi chiar c a s-ar gindi sag trimit ca sol al sau pentru invitaviile la nunta cu domniva din Tara Romneascl . subjugat, Belsius pierde notiunea realitavii tnlocuita cu viziunea glorioasa a s i Transilvaniei incaputi pe mlinile Habsburgilor, a Tarii Romnesti dobindita prin trimiterea unor scrisori asemenea acelora sugerate de Despot pentru boierii mol doveni, a Ameit Moldovei binetnteles slujind de baz acestui sistem, si chiar intinzindu-si influe nta si asupra tatarilor ... Realitatea recistiga oarecare teren abia in ultimele rinduri in ca re este vorba de venirea delegatiei secuilor revoltati carora Belsius le foloses te drept talmaci in audiena lor la domn. E de remarcat ca dupa o lunga t'Acere a lui Belsius urmata de raportul-fluviu din 6 iunie, avem o serie de adaosuri la acest raport, unul far data dar sigur du p 6 iunie, si acesta din 7 iunie. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1562, 7 iunie lafil p. 429 Deqi2 maiesttii voastre nu-i este necunoscut faptul c sultanul trimite pretutinden i la toate popoarele i c intretine acolo nu numai iscoade, dar chiar i trdtori, i c l indeosebi unii ca acqtia urmeazi alaiul curiii M.M. V.V., vintind, cum ar fi, la capul cretinitvii, Despot mi-a suflat la ureche s scriu maiestAii voastre, i mia pus in vedere totdata sl dau de tire Impratului c sultanul a mituit3 pe un dalmat oarecare de la curtea maiestvilor voastre ca s-i scrie toate cele ce se intimpl aco lo, i i-a poruncit ca asemenea scrisori s-i fie trimise lui Despot, i i-a dat poru nc acestuia s le trimit la Poart prin cureni grabnici. El a rgcluit ,c va trimite mai eparte aceast scrisoare a omului acela dar nu la Poarti, ci la M.V., indat ce o va fi primit. Numeie spionului i felul cum arati I Raport catre Maximilian. 2 C2/447/1 (quamvis?). 3 Subordinasse. 290 www.dacoromanica.ro

nu a putut s: mi le Infkiseze, cci nu le cunoaste, dar spune c le va afla de la prima sa scrisoare, totusi a indemnat s se fac cercetare acolo; negresit ace stia urzesc ceva grozav pe aceast: cale impotriva lui4 (dupa cum cred nu vom purcede acuma In alt fel, z51u8 c felul acesta nu va fi de lung dinuire si nici cu vreo putint de dinuire; clad asadar (Cu bun si smerit iertciune pentru cuvint ele mele) ar gsi cu cale M.V. m-ar cherna la sine Indat: ce ai nostri vor fi dus l a capt treaba cu transilvnenii; si dad maiestkile voastrel li vor avea in midi' ca <supusi> ai lor", va trebui Intrucit s se recurg la niste notificri si ctre cei din Tara Romaneasc cu Indemnuri asemntoare In ce prisint foarte strins legati de el'2 veste pe acesti boieri ca s nu Ting cu turcii. Celelalte msuri le vom lsa lui Dumne zeu cel prea inalt s'i timpului. In sfIrsit dac s-ar gsi cu cale, am Inmina aici cu prilejul acestei nunti o scrisoare lui Petru Voievodul'3, despre care am auzi t c fiind in vIrst de cincisprezece ani umbl s se insoare cu fiica lui Nicolae Chere povici" de optsprezece ani, si am pune in vedere lui Despot ca s: recomande cauza M.M. V.V. si boierilor'5 si astfel M.M. V .V. s-ar Intri aici la moldoveni, la munteni si poate prin el si la ttari, pentru ca s Inceap in sfirsit si turcul s fie tulburat de ceva neajunsuri. Despre toate ac estea, dac M.V. ar binevoi s se ingrijeasc a fi informat de mine In persoan., m ofer p rea smerit cu toat rtvna, ca servitorul su, numai doar s: fiu chemat si o dat ce o v oi fi informat s fiu trimis Inapoi in grab, cci ping s alerge incoa solul M.V. la ac east nunt, 4 In hunc fabam cudant. 5 Istuc (adic la curtea lui Maximilian) Negotium. 7 Despot. 8 A cumine (acumine) proprio in reliquis procedens. Medius f idius. 10 Maiestatis (Maiestates). maiestkile voastre 11 favorizeaz pe Despot si dac51 se poart: Intre ei soli sau sc risori. Deci dad vi s-ar prea nimerit ca eu s: fiu slobozit de aici din porunca M. V. si s m duc acolo5 ca s rinduim mai bine cele ce trebuie tratate6 aici in Moldova pe ling acesta7, mai ales c in clipa de fat I113 sInt destul de lmurit asupra celo r ce trebuie s fac, Indreptindu-m. Indeobste dup capul meu8 (numai doar de ar fi du p vrerea M.V.!), cci dad' eu) si socot c acest spion are in primul rind sarcina s ja seama dad " Suos. 12 Despot. 18 Petro ... Vaivodam (!) (vaivodae). legturl 14 Cherepovschi. Fusese auxiliarul Cu i pentru boierii si. 15 Ignotis, vezi in raportul din 6 iunie acest termen f-olosit prima oar de Despo t 191 aceast astorie, vezi i. Hunnuzaki, XL ruda lui Petrovics, lui Z&polya; In sfetnicul www.dacoromanica.ro

vom pierde fr folos multe prilejuri folositoare, intrucit data s-a aminat de pe zi va de 15 august pe ziva de 14 octombrie (macar d M.V. vi s-a artat ziva de 16) so cot d pentru a face impreun si nunta uneia, si a celuilaiti6, si de aceea a si so sit afinul miresei. La acestea mai adaug 1.n ultima parte a scrisorii17 di8 deoa rece aici Despot i-a dat fiecruia dreptul lui, restituind chiar ungurilor biseric ile lor, si se ;in predici n public impreun cu slujba euharisticl9 impotriva edict ului lui Alexandru tiranul, tot atunci am dobindit chiar i noi, ungurii, putini la numr, scaune de judecat juzi unguri de ai oraselor, care fuseser. desfiinvavi mai inainte de moldovenin. Acum a poruncit s fie btut o moned noti (dar nu o descriu)21 cu valoarea unui aspru i va mai bate22 i altele cu valori mai mari mai mici. ei este precum urmeaz, si mi-a si dat el insusi una ca s o trimit majesDespre aceasta voi vorbi altdat, cci nu este de folos acuma. Legenda ttii voastre TIPAKAI'AHE "IAKOBOE BA.'ErAEYZ AEEITOTHZ EAMOY MOAAABI'EE BAETAETE a doua legend este acest vers al lui Omer ix aya8ov 11oXvxoLpoc vL1eZ oLpocvoq L'UTCO. Se roag la Dumnezeu ca in i sa-1 ocroteasc, supunind Transilvania si unindu-i multe alte provincii etc. Dat la 7 iunie la Iasi Post-scripturn p. 430 Despot roag mult s fie scuzat fa de M.M. V. i in scrierea de scrisori i chiar si l a invitatia la nunt5. ar fi dorit s trateze nu prin Stroici23 al su, ci prin altu l mai cu trecere fat de M.M. V.V., dar pentru c e lipsit de oameni de acest fel, a spus c, ntrucii nuinta e aminat din august 'All in octombrie, se va ingriji 0n5. atunci ca s se fad o dat invitatiile i aproape c m desemna pe mine, cci solicita ca s inflti,sez eu maiesttii voastre, pe care indeosebi o pomeneste cu recunostint, s tarea domniei sale si celelalte descrieri" ale curtii sale, asa titluri Unae alteris (atila a domnitei muntene si a fratelui ei Petru cel Miar). 17 In c olophone. Ce urmeaz1 pare scris la dictarea lui Despot. 18 Quo (quod). Conciones ... cum missa Eucharistica (predici i slujbi protestana ). 22 Aflaccionis. 21 (Sed non laudo). 22 Cursurus (cusurus). 23 Stroyz. 24 Praeconia. 192 www.dacoromanica.ro

cum am vgzut-o. Dar nu pot sg nu pomenesc, mgcar si la urtra de tot, el in acea convorbire din iatac purtatg in soaptg. dupa ce fuseserg indepgrtati toti ceilal ti, pe cind vorbea despre multele lupte i pustiiri25 ale regatelor voastre, mi-a spus a a ggsit acuma si are un mijloc prin care ar putea fad pe maiestgtile voa stre s cucereasel Buda, Pesta, Belgradu126 si mai multe localiati insirate <de el>, si aceasta fr vreo trud a voastr fr cheltuialg, si d acest mijloc de a ocupa <acel> teritoriu nu 1-a spus nimgnui pe lume, i nici nu-1 va spune decit lui Avraam27, postelnicul m-am minun at, dar a spus c ar trebui s aibg la indeming un om acesta de ,care abia poti afla n tara sa numai doar singur pe acesta unul, care dad n-ar fi cam bgtrin i slgbit ar fi foarte bun prin iuteala sa si cunoasterea limbilor; 1-a numit vicecpitanul cetItii Reni. Ce o fi vrind cu el in aceast treab g, nu ajung sg pricep, oridt stau s mg g-indesc; did din faptul c specifie numele bgrbatului <acesta> si i cere s-ar prea ei el vrea s mplineascg acest lucru prin trgdare i conspiratie, iar faptul pomen este de Reni, ar indreptgti pgrerea el de acolo si din Galati ar vrea s iasg inainte de toate la [cetgtile tinute de turci, adic la] Brgila28 la Du ngre si la Cetatea A1b5.29 impreung cu Tighina3 si din tirgul CiubIrciu31 la riul Nistru i la Chilia. Toate acestea sint mai usoare <de inteles>, dar despre Buda nu-mi dau cu gindul altfel dedt c ar avea pe cineva la Solnoc sau n Timisoara; d e altminteri, acestea vor trebui mai bine cercetate de sfatul maiestgtilor voast re, i maiestatea voastrg (cci el nu va dezvglui acest lucru decit maiestkii voast re) se va indura s-mi scrie despre aceasta in cifrul meu32 (?), dci cu acest bgrb at trebuie s purcedem in grabg. Dad nu as fi plictisitor m-as oferi din nou cu toatg supunerea sg alerg acolo <la M. V.>, numai sg-mi dea de stire prin scrisoare cit de curind, i apoi la vremea nuntii m-as intoarce primind ca insotitor o persoang de vazg care ar fi pe placul M.M. V.V., pe care sl le Ong Dumnezeu. lor, Pe cind se sgvirsesc acestea au sosit aici tnimiii ntregii Tgri a secuiscrisoril e de incredintare il roagg pe Despot fiindu-le eu tlmaci ca s-i impace33 cu fiul r egelui Ioan i s trateze chestiunea prin scrisoare. at priveste rspunsul voi avea g rij ca sg-1 trimit ping mime prin postg impreung cu aceste rinduri. " Rebus militaribus ... et rutrus. 22 Nandoralba. " Avraam de Binila. " Barilam. 23 Nester albam. 32 Degiene. $1 Chubercha. 32 Me<o> paragrapho. " Reconcilient (reconciliet). www.dacoromanica.ro 193

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 13 iunie 1562 Textul acesta, datorit punctuayiei sale gresite si unor cuvinte ru citite, a dat nastere unor interpreari foarte ciudate ce riscA s denatu reze tot sensul unui pasaj-cheie care introduce deliberarea boierilor pusi in fata si tuaiei create de rscoala secuilor si de cererea lor de mediatie adresat aparent lui Despot, in realitate ea fiind o invitaie transparent de a le veni in ajutor. Mome ntul era hotritor. Despot, obligat de turci s intervira de partea lui Ioan Sigismund contra secuilor , TO flcuse toate pregItirile cu mare nstentaie si se oferise chiar vecinului slu O. intre in Transilvania cu o oaste puternicl Cu &dui probabil de a pune sapinir e pe rmsilele cettilor stpinite odinioar de domnii Moldovei si de a se altura forelor ecuilor rsculgi. Reazemul principal trebuia MA' s fie o aciune a Habsburgilor in fl ancul lui Ioan Sigismund, care s-ar fi aflat prins intre dou focuri: trupele lui Maximilian de o paree si cele ale lui Despot de alta. De aceea acesta zbovise ch putuse, trimiOnd solii nesincere lui loan Sigismund in asteptarea acestei miscri paralele. Dar lucro conjunctura se schimbase dianestiut nici mIcar de agentul ha bsburgic pe ling domn 194 www.dacoromanica.ro

metral. La Praga la 1 iunie s-a ratificat intelegerea incheiat in prealabil la Co nstantinopol de catre Busbeck Impreuni cu marele vizir Aly, prevazind un armisti tiu pe opt ani, tel urmirit de mai multe decenii de diplomatia lui Ferdinand, ce rsind 'Inca din 1528 sprijinul sau mcar neutralitatea Portii In conflictul cu Zpolya pentru stapinirea Ungariei. Neproductndu-se aceast. interventie armata, a trebuit si se adopte solu tia, dilatorie ea, a mediatiei cerute in desperare de secui, speriati de altminteri 6 de pregat irile lui Despot, care puteau fi Indreptate contra lor, si de un atac posibil al turcilor care ar fi trecut prin Moldova sau Tara Romneasca In ajutorul lui Ioan Sigismund. Aceast solutie, propusa cu asentimentul i chiar din inspiratia lui Des pot si adoptat de boieri, este criticat 'de Belsius in cursul unei explicatii cu D espot, In care au fost de amindoui partile izbucniri de sinceritate. Belsius obtine de la domn promisiunea unor asi gurri finistitoare pe care le va da a doua zi, de cu noapte, solilor secui, primiti in midi dup concedierea lor solemna din ajun, el fiindu-le si de astadat talmaci. Deocamdati ii pune la cale pe cei doi delegati ai secuilor ca s. tulbure apele" si s: nu se m ai astepte mediatia lui Despot, ci secuii sa-si continue actiunea lor. Totodat 11 Instiinteaza si pe Fr. Zay, comandantul din Ungaria superioar., zorindu-1 sa int ervin cit mai curind. Un punct asupra cruia erau Cu totii de acord 6 Despot si Las k era condamnarea tacerii Habsburgilor Intr-un moment cind lucrul a ajuns la cum pana din urm" pentru pierderea pe veci sau dobindirea Transilvaniei. Dar Despot si gisise un alt expedient in perspectiva: folosirea secuiului Paul, Orcalab de Suceava, pentru o manevr oferind doua variante. 1) Trimiterea acestuia In Transilvania In chip de sol pentru a reclama cetatile foste ale domnilor Mol dovei, dar de fapt pentru a-i atrage pe secui de partea lui Despot, sau 2) refug ierea lui simulata ca rebel al domnului o ocuparea cu forta a Trii secuilor. Sint em departe de sentimentul puternic pentru secui i pentru soarta lor pe care 21 v a striga cu indignare doar peste citeva zile. Iat, n sfirsit, pasajul denaturat datorit punctuatiei despre care a fost vorba ince putul acestor rinduri (Hurmuzaki, II, 1, p. 431): supplicationis summa erat: Quo ntam non contra filium Regis Joannis arma sed contra dicato res arma justa sumse rint justa (iuste) iniuste eos dici haberique rebelles, quare mediatore Despote apud ilium regis looannis reconciliatorem optare, salvis deinceps atque inte gris iuribus eorum pristinis neve ullam huius memoriam renovaret; filius regis loann is statim Baronibus proposuit domino Alb. Laski accito in senatorium non sum et ipse remotus; cui ita Despotes ... etc. Gresita punctuatie care desparte verbul renovaret de subiectul sau: filius re gis Ioannis schimba Cu totuI sensul frazei urmatoare legate artificial de subiectul propozitiei precedente. De fapt, semnu l de punctuatie trebuie si vin dupd: filius re gis loannis. Subiectul propozitiei urmatoare este: Despot (care) ... statim baronibus proposuit ... etc. Aceasta c onfuzie a dat nastere consideratiilor gratuite ale lui Burghele In lucrarea sa d in 1897 (Despot vod ereticul, publicat n Convorbiri Literare", 1897, p. 622) insus ite 6 mai recent de V. Motogna: De aceea Zpolya vrind-nevrind, Cu un moment mai c urInd trebuind s iasa dia impasul in care se afla, se adreseaza la Alb. Laski (!) el sa fie mijlocitorul pentru impIcarea secuilor. Dar o mijlocire din partea lu i Laski nu convenea lui Despot, care www.dacoromanica.ro 195

vedea ci prin aceasta e inlturat din calea care ti &Idea prilej de cerile interne ale Transilvaniei. De aceea amtndoi au o explicatie. Despot nving pe Lasky c4 el nu e In stare si nici nu e bun de a satisface polya, cIci Lasky care se considera drept protectorul lui Despot nu st mod de a vedea, nu se potrivea aceasta caracterului su sumet si trufas.

a intra In afa c's.'uta s co cererea lui Zi Impirtsea ace

MI ce s se puie amtndoi la cale si pin ce s se steing armata, rscoala secuilor s-a po tolit fit% mijlocirea unuia sau altuia, dar o apropiere tntre Despot si loan II Zipolya nu mai era cu putinv si pe de alt parte intre Despot si Lasky s-a produs o rceal fatal pentru cel dintti". Pentru traducerea corect vezi tndath' mai jos versi unea romlneascI. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1562 13 iunie, tali' p. 431 Cu privire la trimisii secuilor care au venit ieri, lucrurile s-au petrecut astf el: cuprinsul rugminvii lor este acesta c. deoarece ei au luat armele cu bun. drept ate nu tmpotriva fiului regelui loan, ci impotriva taxatorilor de clri2, de aceea pe nedrept sint ei numiti si socotiti rebeli, deci ei doresc o implcare prin me diatia lui Despot fat de fiul regelui Ioan, pstrindu-se nestirbite strvechile lor d repturi si &I nu se mai fad nici o pomenire de aceast greseal de ctre fiul regelui loan. De indat <e13> a Inftisat lucrul boierilor, si dup ce a fost chemat si Albert Laski la Divan, si nefiind prea departe nici eu, Despot i-a vorbit 1 Jazvasar. 2 Dicatores (cei ce asazi &rile. Vezi mai sus si in raportul comisarilor din 155 2 procesul de s'irIcire si iobigire a secuilor). 3 Despot. 197 www.dacoromanica.ro

daca ai vrea s iei asupra ta ocrotirea lor, ins5 dad ai face aceasta ar5. incuvi intarea turcilor va spune <turcul>1: oare nu a fost prooroc adev5rat Alexandru M oldoveanul?8 Oare nu stilt adev5rate cuvintele a Despot incet incet sau va acapa ra totul prin siretenie sau se va arta ritis ca o harpie"9. Asadar rimii de o pa rte de la aceast5 treab5, c5ci ei sira tributari turcului, iar cit priveste ca s fii tu mediator, acest lucru negresit poti faci, i vei face un lucru plkut turc ului dacl vei impkal pe supusii s5i", nu spori12 rebeliunea lor pe care Ferdinand ar doni-o cu cea mai mare patim5 si din partea ta si mai ales acum. La aceste cu vinte a rispuns Albert Laski Stelucite doamne asi don i negresit din tot sufletul ca s5 fii st5pin nu numai al intregii secuimi, dar chiar si a multor alte provi ncii, dar judecata lor nu este rea" si mai multe de acest fel, si apoi s-a hotIr it de c5tre amindoi ca s5. fie trimis pentru impkare un boier numit Or5413. Acea st. piatr5 a lovit deodat5 drept in inim5. stind eu foarte aproape de Despot i-am spus" in putine cuvinte pe cind cei opt boieri sedeau la sfat c mkar c5 el nu p oate face acest lucru indat5, lucrul nu se putea face citusi de putin f5s tirea turcului dar trebuie trimisi inainte de toate soli in amndou direc%iile, adic5 s i a colo la Poartl care s5 arate turcului hotkirea secuilor, i s5 fie asteptat pi n5 aduce bunvoie .Cui (lui Laski). S-ar pima ci aceasti consultare sau informare a lui Laski de c itre Despot a avut loc deoparte, doar in prezenta lui Belsius, in intervalul din tre luarea lui4 asa: In privinta rug5mintii secuilor p5rerea boierilor mei este aceasta5: Po ti usor s cuprinzi acum Tara secuilor, mai ales cu armele cind nu le este ing5du it s5 se intoarc din tabere acas5 la ei8, deoarece impinsi de desperare ei <Ni> s e incredinteaii intr-atta, tuck aproape c5. te-ar cherna de avizului boierilor i comunicarea hotiririi domnului. 5 Urmeazi cuvintele boieril or. 6 Te (!) ad sua (= se ad sua). 7 Cuvinte puse in gura sultanului. Lipusneanu. 9 Harpiam. Aci se termini comentariul atribuit turcului boierilor. 10 Conciliasset (conciliasses). 11 Sub dictos (subditos). 12 Auges (a ugeas). 13 Orzos (Orros) i ceva mai jos: Orheu. si se reja firul rispunsului Din ciuditeniile observate mai sus si din faptul ci Despot si Laski hotirisc imp reura trimiterea lui Oris in vederea mediatiei, i numai dui:a aceea Despot singu r propune aceast 1) Despot ti rezumi lui Laski pirerea boierilor de fati fiind do ar Belsius, i dupi rispunsul lui Laski si alegerea unui trimis in persoana lui O r 2) intr domnul in divan si propune solutia hotiria de el spre a fi adoptati de b oieri. 198 solutie 14 Text gresit: vicimssi-me que (corect: vicinissimeque) astans Despote sedentib us illis octo dixi paucis. celor opt boieri in divan, se poate trage concluzia c scenariul are doui acte: www.dacoromanica.ro

vreun rspuns aici acel care ar inftisa dorintele lor, ca adid el sa binevoiasc sa p una o vorb pentru iertarea lor. In timp ce boierii soptesc intre ei, Despot adulm ed in ce chip s rezolve treaba cu oastea pin cind alearg solii incoace si incolo. C hiar si Albert Laski si-a facut ochii roat imprejur15. A fost trimis in &dui intil un boier numit Orheu" cu o scrisoare catre ajun)17, 1-am salutat si complimentat in putine cuvinte, adaugind d am ceva s-i s pun mai apoi, iar lui Despot i-am spus ca si atunci cind domnia ti este dat aproa pe cu sila de Dumnezeu, si pe buna dreptate, trebuie sa fie cu el tot asa cum e cu galnile (cerindu-mi totusi iertare si fiind si el mai vesel), care dad au fac ut un ou apoi fac mai multe, si di as don i ca pe and doarme (dar totusi si cuge ta) sa dobindeascl staptnirile de care s-ar bucura, si s fie ale sale toata Polon ia, Italia etc. insa aceea se pregateste pentru un altu118. Acum, asadar (am spu s eu), este timpul ca maria sa s-si reaminteasca de punctele cele mai insemnate a le expunerii soliei mele: unul dintre ele cum ca, oricind s-ar ivi prilejul, se va purta intotdeauna cea mai mare grija de treburile, demnitatea, starea si in s firsit nevatamarea sal, ceea ce negresit nu este un lucru mrunt, si cellalt ca si e l, de partea sa, sa dea de stire maiesttilor voastre, dad s-ar ivi vreun prilej p rielnic inlauntrul sau in afara Transilvaniei pentru a se ingriji de treburile l or. Iat acum s-a ivit prilejul, 6 s'i cread maria voastra20 1/ cl secuii nu doresc din suflet, si nici nu vor si nici nu pot don i o impacare cu fiul regelui loan , ca unul care pin intr-o jumatate de an i-ar distruge pentru aceasta pe toti nob ilii aproape, asa cum obisnuieste <prin> practica nedreptatilor sa distruga totu l, insa cum sint Inca de mult vreme obositi si lipsiti de un cap prin perfidia lu i Mailat, ei se vor duce la fiul lui Ioan, si chiar mi-au spus mie solii21 ca da d ar putea trece la ei macar 300 sau 200 de soldati toate 15 fiul lui Ioan, ca sa raspuncla dac . incuviinteaz sa. se pun o vorba pentru secuii care se roaga de iertare sau nu. $i astfel s-a sfirsit consfatuirea, a limas do ar Albert Laski cu Despot: &rid mina cu el (caci sosiser (?) in p. 432 . . . oculum intorsit. fcut un ou mai face si altele, 2 i o exemplificare a proverbului ci norocul vine d ormind incheind cu Indemnul ca Despot s i cugete ctt doarme" adic s fie totui activ i cu urarea s stpineascl toate trile, fi Italia ;i Polonia ... adIugind ins aici o alu zie la veleittile lui Maximilian de Habsburg cu privire la acea tail din urrn. lumitatem eius summae semper curae habituros. 18 Numit mai inainte: Oros (0r4). 17 Advenerunt, verbul e la plural poate din in advertent. 18 Belsius folosete aci dou figuri de stil: 1 o comparatie cu gina, care clacI a 19 Negocia, dignitatem, Statum, incolumitatem denique eius summae semper curae h abituram (Se reproduc cuvintele dictate de Maximilian in instructiile date lui B elsius la plecarea sa in Moldova, vezi Hur mu z a k i, II, 1, p. 398; sed negoci a, statum et inco20 In textul publicat: Caesarea Vestra, este o greeali evident de citire in loc de : Celsitudo Vestra (adick' Despot). 11 Matias Nagy i. Tomasi Ferencz; vezi i mai jos , p. 202. 199

www.dacoromanica.ro

ar fi ale regelui nostru, si d principala cauz de desperare, spun ei, este c oaste a mriei voastre22 este cantonat la Trotus23 sub comanda lui Nicolae Lugosici cu 70 0 de oameni, i chemrile la lupt si pregtirile aici sint foarte infrigurate, si d toate acestea li se par lor de o suti de ori mai mari si ci se tem de turci <care ar trece> prin Tara Romaneasc si pe aici24. Ce vrei s. fa c?" mi-a zis el. Eu pot s le dau ajutor dar cei care au inceput nu mai merg mai departe25. Oare nu ar fi trebuit de atunci s fi gsit armata voastr un mijloc ca s se uneasd cu secuii si cu sasii? Si acuma inc. ar mai fi timp ca s ne ridicrn, impratul vostru dintr-o parte si eu dintr-alta. Eu am putut sl cu ceresc o %ad (aceasta mi-a spus-o totusi seara) cu o min de oameni at:It de mid a maiestvilor lor, iar ei zbovesc atita In fava unei <singure> cetivi? Sultanul tur cilor acum este pe moarte, cci se cr ca sigur de ai si d nu va supravievui lunii o ctombrie"28. I-am cerut in sfirsit s fac macar27 acest bine, anume mai intii si-i linisteasd pe secui de spaima atit a arrnatei sale cit si a celei turcestti dad ar vrea s: tread pe aci. A rspuns d va face aceasta din plin si bucuros, iar cit p riveste trecerea turcilor, el hotrit nu le-o va ingdui niciodat prin vara sa Inspre Tara secuilor, si nici prin Tara Romaneasc, intructt sint legavi si prin s inge, si printr-un jurmint de credinv, d el ii va Insuflevi pe secui, Cu cei 60 00 0 de oameni ai lor contra celor 3 000 de dusmani si cl dup ce a tiat o dat cineva c oada sarpelui28 e in zadar s mai promit sI se mpace cu el, totusi el va fi mediator, dar sI vad ei mai apoi s nu se diasd, si si dea atunci vina pe el, cci el, crestin fiind, ar prefera s previn nenorocirile secu ilor crestini si ei, decit s fie el cauza acestor nenorociri, si d dintre toate n eamurile turcii sint cei din urm pe care i-ar lsa cindva s tread. $i astfel, la pri nz, de fa; fiind boierii le-a dat slobozire de plecare folosindu-m pe mine ca tlmaci29. Eu socoteam negresit cl am ajuns destul de departe, dar seara fiind si Albert La ski3 de fa; am ajuns .i mai departe. aci a spus asa: d ar vrea bucuros s-1 trimit pe Laski cu trupe de ajutor la armata maiestvilor voastre, dar aceasta nu se poate face fr bnuial, iar prin Polonia nu i 22 Caesario Vestrae (!) (= Celsitudinis Vestrae) 23 Tatros. a lui Despot. 24 Text defectuos: quae omnia ipsis centuplo videbantur maiora metum quae Turca" Adic Habsburgii. Despot deli are legturi cu dregkorii Portii, este tot atit de p utin la curent cu lncheierea armistitiului din 1 iunie dintre Habsburgi i sultan, ca i Belsius. 2e 47 28 rum per Transalpinam et hinc. A murit 'In 1566! Tamen (=tantum) Frust raque secum qui semel caudam serpentis abscidit 20 30

Pentru rolul ambiguu al lui Belsius, vezi notita biobibliografic. Coram Albertus Lasky (?) corect: Alberto ...) promissurum. reconciliari 200 www.dacoromanica.ro

se ingaduie s solii si, el 11 va trimite pe Paul Szkely care e acum pircalab de Suceava31 ca s duel tratative pentru locurile pe care trebuie s le stapineasc5.32 el, ca sa-i a tragi neincetat de partea sa33 pe secui, sau sa se prefaca acesta a fi rebel fat a de mine, si sa ocupe cu forta Tara secuilor". Maiestatea V. va socoti cit pret uiesc acestea apoi mine de dimineata34 le va spune secuilor prin mine35 in primu l rind ca sa se duca i s spunk' tuturor i s dea zvon c nu i ameninta de aici nici o armata i nici o primejdie, i chiar dad el Despot se va porni din porunca turcul ui, nu va vatama pe nimeni, dind treaca <dar>, va face totusi acestalalt lucru, anume daca secuii s-ar intoarce i ar la fiul lui loan, totusi indata ce s-ar inapoia juramint pentru aceasta, in al doilea rind nu va ingadui aceasta trecere a turci lor nici acum i nici vreodata; in al treika rind ti va pune in vedere acest lucr u i aliatului san muntean. Asadar eu stilt de parere ca ei sa se lupte, chiar ma ' mir c 'Ana acum acei 60 000, cum spuneti voi ai vostri, nu au atacat inca pe ac ei 3 000 de oameni". in rindul al patruka 11 va intreba pina atuncea pe fiul lui Ioan daca tngaduie sa-i fie mediator fara vreo imputernicire38 de la turc sau d e la el insusi. In rindul al cincilea sa vada totusi ce fac, ca nu cumva daca' lucrul acesta ar iesi rau pentru ei37 dea vina pe el si s zica (ma folosesc chiar de cuvintele lui ca el a mijlocit In nume le diavolului, cici nu este38 cu putinta ca fiul lui loan sa nu urzeasca vreo ne dreptate <ca cea> fata de Bebek38 si de altii". in rindul al viselea, 33 Ad possidenda sua, adic cettile din Transilvania, Ciceu care le reclama de la l oan Sigismund. 33 A lui Despot. 31 Per Sochaviense officialem. i Cetatea de Bahl pe 34 Asadar dup concedierea oficial a solilor de fat cu boierii mai urma o convorbire secret a acestora cu Despot. 35 Ca tlmaci. 38 Sine data venia. Ipsius (ipsis) . 38 Et (est). 39 Aluzie la soarta lui Bebek care se raliase cauzei lui loan Sig ismund cu urmri apreciabile In restaurarea sa pe care o considera drept opera sa. Dar nu a putut trage foloasele sperate. A cerut zadarnic de la turci ceftile Salgo si Fylek (ve zi Hurmuzaki, II, 5, p. 407) apoi dupl venirea reginei Isabella (1556) castelul de la Gail i abatia ClujMnstur. Era bnuit de nesinceritate, deoarece trecuse dintro tabr in alta de trei ori pink' atunci si era tinut la distantl. Dar a avut concu rsul dragomanului Mahmud care, surprinzind intentia reginei de a-I ocoli dupl ce ii artase mare devotament i voind s se rzbune, 1-a propus pe Bebek ca sfetnic al r eginei si al lui loan Sigismund, g administrator al provinciei (consiliarius sup remus, nutrix et gubernator) frI a tine seama nici de drepturile btrinului Petrovics, si el in termeni mai inco rdati cu regina. Dar scurt timp dupl aceea, Bebek era In captivitate la Lpu.snean u. Intr-un raport din 22 mai 1557 despre Bebek. A r se arat c turcii au ficut intre bare in Dieta Transilvaniei nobilul Kendi c Bebek este trdtor Retinerea lui in Mold ova a avut pare-se urmri nebnuite. aci se credea c1 el 1-ar fi tridemnat s pornease l in 1558 expeditia in Tran201 www.dacoromanica.ro

deoarece el nu face nici o actiune dusmnoasI impreunI cu ei ad, <se poate> ingrij i de o impIcare pentru ei acolo. FIcindu-i atenti ca s-1 primeasc drept rege sau p e el sau pe cine va voi el, atund cind ful lu loan ar fi gonit din domnie, i dindu-le bani de drum" i-a concediat pe amindoifi. lar eu, deoarece i unul i celnalt din acesti secui liberi42, adicI i Matias Nagy si Tomas Frandsc, au fost bine pusi la tale" de mine, mi-au lIsat o mare ndej de c vor tulbura apele ca s nu astepte mijlocirea lui Despot, ci infiriti de el care nici nu se va mica, dar nici nu ar da tnapoi dacI s-ar mica nu se vor teme" nici de o luptl cu fortele turcului din doug prti", i n fringind perfidia lui Mailat" ti vor redobindi sufletul lor viteaz de altIclatI. Acestea, preastrIlucite rege, se sIvirsesc aci, I-am incuno stintat despre aceasta si pe cIpitanul Francisc Zay i c acum ar fi timpul sI nu lIsIm nici o pia trI neintoarsI, si nu voi mai adIuga mai multe decit c se mirI Despot si Albert L aski (iar eu m consum cu totul de amIrIciune) ci nu avem nici un cuvint de la mai estatea voastrI eind lucrul a ajuns la cumpna din unmI (?) i trebuie sau s se piar dI pe veci Transilvania sau s se punI stIpinire pe ea. Eu voi fi MI nici o vidl s i a vrea mai bine sa m p. 433 ocup acolo cu folos" decit s astept zadarnic // <ad> cu dintii la stele" instruct iuni anume ce am de fcut, i m-as fi dus de citeva ori in tabka deschisI5 clacI as fi indr5znit s plec din acest loc51 de teamI sI nu vinI vreo insrcinare pentru mine in lipsa mea. SI dea clomnul sI ias toate bine M.V. s f ie nevItImat. Dat la Iasi In ziva de 13 iunie Belsius m<anu> p<ropria> siliania pentru redobindirea cettilor foste ale domnilor Moldovei si a dror preda re poruncit de turci era tot amtnati de regina Isabella (vezi N. Ior g a, Istoria V, p. 33). In 1558 a fust fagot cu iataganul in casa sa din porunca Isabellei, impreun cu fratii Anton si Francisc Kendi acuzai de complot. 4 Viatico. 49 Agiles. 41 Adic pe Nagy si Franciscus pomeniti mai jos. 49 Ilene tractati. 44 Pertimebant (pertimebunt). 45 Utra que pugnam (pugna). 40 Fiul lui Stefan Mailat, Gabriel, trecut de partea lui Than Sigismund un rol d e prim plan in subjugarea i dezarmarea secuilor. 47 In extremo ac Ali (?) (in ex tremo ac<ut> ali?) 49 Ibi interesse cum fruge. 49 Ore hiante. 59 Ad operta castra. 51 Statione. are 202 www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 30 iunie 1562 Acest raport din 30 iunie aduce ecoul primelor reacsii trezite de efectele armis tisiului din 1 iunie. Acum, spre a folosi propriile sale expresii, comedia se sc himb in tragedie si Despot izbucneste in recriminri amare. Cici forsele principale pe care ar fi putut s se sprijine: anume ostile habsburgice si masa secuilor sti lt neutralizate sau imprstiate In urma noii situasii create. Asistm la lichidarea misurilor luate pentru o eventual trecere in Transilvania. Despot coboar de la Ia si la Roman unde isi aduni trupele care se tnapoiazi de la granis, urmind apoi a se duce la C,etatea Neamsului si de acolo la Suceava pentru a astepta rspunsul lu i loan Sigismund, cu intensia declarat de a porni la atac, in caz a nu ar fi sati sfcmr, si chemind la sine pe secui 1 Dar in realitate starea lor dupl rscoal era dep arte de a mai ingdui asemenea iluzii. Trei puncte mai insemnate stilt atinse in acest raport: 1) Primirea scrisorii re gelui Maximilian impreun cu scrisoarea lui Zay care il previne pe Despot din ordi nul regelui despre atentatele puse la cale contra sa (vezi si Veress, Documente, I ...). 2) Sosirea www.dacoromanica.ro 203

soldatilor trimi0 de Fr. Zay care au trebuit sili croiasci dnim prin Maramuref o morIncl nu putini maramureqeni 0 aduclnd 0 prizonieri 0 pradr spre marea multumi re a lui Despot, care considera aceast realizare ca un triumf asupra lui loan Sig ismund, asupra regelui Poloniei g palatinului Rusiei care nu putuser impiedica ac easti trecere. Dup Belsius, 0 poporul" e cuprins de admiratie pentru acest dar re gesc", In timp ce boierii slut inmrmuriti. 3) Binuiala trezit In Belsius de instru ctiunile lui Zay privind indemnul la cordialitate fall de poloni 0 fati de loan Sigismund, pentru care el cere o confirmare de la Maximilian; o binuiali asemntoar e a lui Despot privind aqa-zisa tridare de la Gyula". Se mai adaugi 0 unele informatii pretioase, Intructt nu le afrim din alt. parte: Infrtngerea unei cete de 6 000 de titan de clue ptrellabul Sucevei, 0 plecarea l ui Laski, trimis de Despot (?) In ajutorul regelui Poloniei Impotriva moscovitil or. In sfir0t e interesanti observatia privind valoarea mult inferioar a asprilor fati de moneda din Ungana 0 eventualele repercusiuni asupra soldei noilor osta0 adu0 In dujba domnului. www.dacoromanica.ro

1. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1562 30 iunie, Romani p. 434 In cele doul rapoarte scrise foarte pe larg de la 9 iunie2 am vorbit Indeosebi d e dispozivia lui Despot vodI fa ll de M. V. i de pregkirea i de ajutorul militar i totodat5. de incheierea aliantei cu fiul lui loan, cuprinzind destule copii de s crisori, arkind i cit ar fi de nimerit a se fologi de prilejul binevenit al micki lor sailor i secuilor; am trimis apoi prin pNta' altele, nu tiu clack' au fost alk urate acestora In care am arkat ce au declarat trimiii secuilor i u ce rkpuns au fost trimii indIrk de Despot3. Dar pe cind se joad aceast5. comedie qi se ateaptI un succes imbucurkor al treburilor maiestkilor voastre din partea lui Despot, intrucit el insu0 agkluiete doar, dar nu d ajutor fiului lui loan 2Tn realitate la 6 fi 7 iunie. 3 Vezi raportul din 13 iunie. Romanvasar. i nici nu va lucra prin soli la Impcarea acestuia cu secuii, ci tndeamn prin www.dacoromanica.ro 205

p. 435 punsul su toat Tara seouilor sI nu se lase si s struie mai departe, s-a schimbat l ucrul in tragedie neasteptat (sau poate nu stiu eu) i n intimplarea neprevzut despr e care acestea au fost cuvintele lui Alexandru (!) Moldoveanu14: Oare nu am chib zuit impreunl cu tine intotdeauna din tot sufletul hotriz4le6 cele mai dorite de tine? Oare nu am pus toat zbava la ajutoare cu propuneri simulate? Oare nu ;i-am spus c acum este timpul prileju l pentru imprat de a cuceri Transilvania, ba chiar ca el dintr-o parte si eu din cealalt s ne ridiarn cu forte unite6? In sfirsit oare nu am slobozit de plecare pe solii secuilor n fata ta cu rspunsul pe care 11 doreai cel mai mult? IacI acum i armatele voastre din porunca impratului s-au retras7 pzind armistitiul cu turcul, i secuii prsindu-si taberele s-au tors la casele lor. Ce se va intimpla cu bietii secui care au czut la pmint lipsiti de acea sperant cu care i tineau zilele?" S-a intors tot atunci Nicolae Vornicull cu o scrisoare de la fiul lui Ioan de pe cind mai erau aici secuii, cerind un ajutor de 4 000 de soldati. In ziva a treia trim itindu-1 inapoi la acesta cu fgduiala <cerut>, el nu si-a schimbat rspunsul la pleca rea <de aici> a secuilor, ci cu buntate ajutorul de drum i-a slobozit de la el .c u aceleasi figduieli pe care le confirmase mai inainte: cl va porni desigur dar n u ti va vtma. Asadar in clipa de fat lucrurile stau astfel: am pornit din Iasi si a m sosit la Roman la 28 ale lunii de fat, uncle tot In acea zi s-a tutors de la granit cpitanul Spanciocn Cu cei 7 000 de oameni ai si cu care fusese trimis in chip prefcut in ajutorul fiului lu i Ioan, si in acelasi timp a sosit i curierul meu Valentin Prepostvari pe care 1 1 trimisesem dimpreunl2, Despot si cu mine la Zay. Acela13 s-a intors Intrucit nu ar mai fi acum nevoie de ajutoare militare, acesta" a infitis at prin mina mea scrisoarea maiestvii voastre i m mir c Despot a primit-o nu intr-a scuns, ci de fat cu toti boierii si a srutat-o cu fata luminat de bucurie, <spunind > c intelege cl M. V. se ingrijeste cu tot 4 In text: Alexandri Moldaqui, greeall evidentI, cxci aici e vorba de Despot. 5 Verba. 6 Copiis mutuis. 7 Reciprocaverunt. e Lactabantur. cedente la pers. I. Aici Belsius rezum spusele lui Despot socotind c istoricul tr atativelor cu secuii anunvat de Despot e destul de cunoscut din relaviile sale precedente. poiase la 23 mai. Vezi mai sus discu;ia succesiunii cronologice a soliilor. Fraza aceasta la pers. a III-a trebuie Inteleas tot ca o continuare a celor preAc elag care fusese trimis la 13 mai Tn solie la loan Sigismund de unde se ina" Care comanda un corp de trupl in calitate de vornic. 15 Communi opera. 13 Spancioc. 14 Prepostvari. Il vom Tnttlnj i nimentele din Moldova. la vremea lui Mihai Viteazul in leOturl cu eve206

www.dacoromanica.ro

dinadinsul de siguranta sa15, cci Fr. Zay cuprinsese n scrisoarea sa o copie a sc risorii maiestatilor voastre in care era preveniti sa se ingrijeasca de paza sa . .. etc. Pe acestea le-am talmacit acum dupa cifru117 care li se potriveste, negr esit acest lucru a picat la timp, si am adaugat c acestea sint semnele celei mai mari bunavointi i ca nu au purces deck din locul cel mai de sue, i chiar 1-am in demnat sa fie cu bagare de seama la podeaua de susi si 1-am facut atent20 la pild a regelui Spaniei care nu fi era necunoscuta. at priveste restul scrisorii, Fr. Zay staruia mai ales asupra lucrului acesta, si intr-adevar Despot s-a oprit la acest indemn i chiar plin de uimire a zabovit asupra lui, i I-a discutat mult cu mine ... etc. Despre cele ce urmeaza acum Ant silit s scriu mai pe scurt: cad d rumul acesta pe la Liov nu este sigur: soldatii care au fost adusi sint in numar de 150 de pedestrasi, calareti de acelasi fel (?)21 cam 80, care nefiind lasati de maramure-. seni s tread si-au croit drum prin munti cu fort,a armelor22, omo rind nu putini maramureseni, aducind prizonieri pe un nobil23 rutean loan si pe un al doilea fara a mai sine socoteala de prada pe care au facut-o; lucrul acesta i -a plIcut mult lui Despot ca un semn bun. Ce <au zis> de aceasta fiul lui loan i palatinul Rusiei impreuna cu regele Poloniei nu stiu Inca. Iar pe acestia24 a p oruncit de ndata cheme din Suceava, lasind sa se boierilor merge intotdeauna cu noi, dar fiul lui Ioan acum nu rnai cere ajutoare , iar Laski e trimis n ajutorul polonului impotriva moscovitilor intr-o misiune foarte onorabila25 daca cumva ar fi nevoie de sprijinul su. Un lucru indeosebi n u fi pot trece cu vederea, anume ca Fr. Zay a scris, printre unele sfaturi ale s ale, ca Despot s ntretina pacea cu fiul lui loan si de asemenea prietenia cu pol onul, nu stiu daca aceasta e din porunca maiestatilor voastre. Eu totusi, deoarece pima acuma nu am primit aici nici 12 Incolumitate. intremeze acolo doar cei trei ce fusesera raniti tn acea lupt. De altminteri desp re totalul soldatilor cu plata ai natiei noastre, pe ling. moldoveni ieniceri voi scrie in prima mea scrisoare cind vor fi sosit, iar toata oastea " Premoveretur (premoneretur). certae (certe?) in tempore hoc evenit. Se refer la primirea in sfirit a cifrului. 12 Ex summo loco, adic de la imprat. incercat contra regelui Spaniei. 17 Zyfra. Text defectuos eas ego ex zyfra non (nunc?) verti quae eis est communi s 12 Pavimenta superiora, aluzie poate la unele atentate posibile, dind ca pild un ul 20 In text greOt Monnunquam. Dupi context, preferabil de citit: monuique dectt Oare: vi armis ferro que 23 Nobilem. nonunquam. 21 Talis viles (?) (taus vicis, de acelali fel?). 24 Adic pe soldati. 22 Praedecente. 207 www.dacoromanica.ro

am semnat vrajbl26 intre acela i acesta mns a prefera pacea am fkut aceasta pentr u c mi se prea a fi de folos pentru ocuparea Transilvaniei de catre ai nostri. De ci prea supus i prea rugtor doresc s tiu ce am de ricut. Cci propunindu-mi-se alt n avigatie o dat ajuns la port trebuie sl mi se dea i altl ptnz i ss. mi se potrivea sc vislele, asa cum va porunci M. V. Acesta27 nu se va grbi nici cu ajutoarele nic i cu rzboiul, ci de aici va merge de-a dreptul la cetatea Neamtului pink' la riul Moldova si la Suceava, si acolo va poposi a.steptind solii si din Transilvania, si dac vor aduce un rspuns mai putin favorabil despre treburile sale28 va ataca o scrisoare Cu instructiuni, si cum in clipa de fa; nevoia era foarte mare, si va cherna la sine pe secui. Ttarii29 au fost greu infiinti de ctre Nide la M. V . Dat la Roman in ultima zi a lunii iunie 1562: P.S. colae Lugosici din cetatea Soroca, 6 000 infrinti de ctre 3 000, si multi au fost adusi aici ,rog prea plecat de o scrisoare Cu instructiuni noi amindoi solii, pomenit maiestkii voastre Ind de mai inainte. Cu mare amrciune 'in suflet mi-a dec larat Despot cl a aflat de la informatorul su c la Gyula31 e tildare. Si s-a minu nat and i-am spus c Francisc Zay, impotriva prerii tuturor tovarsilor de arme, a avut o intrevedere particular cu Hamza beg32. Dei a mindoi sint ire%i, totusi il cunosc pe Hamza beg c nu e altceva decit un suflet p ervers, un spirit iluvoitor33 ... etc.... de aceea va trebui vegheat la ce se in timpl la Gyula spre folosul intregii Ungarii. A scris o scrisoare Ladislau Kerech eni34, dar n-am gsit nimic ru in ea cind mi-a aritat-o Despot. Mai dau de stire ma iestkii voastre i aceasta: c acum au si sosit acei soldati din Ungaria, i ndat chi ar'inainte de a fi desclecat, au fost inspectati de Despot si p1tii cu mult bucuri e. at priveste dispozitia boierilor moldoveni ei nu si-o pot ascunde din cIutItu r si se mira, inmrmu26 Zizaniam. 27 Despot. Chiar din asternut m cheam Despot, dup ce in acea sear s-au intors i Nicolae Vornic ul sau Nichita i Orhenus3 de care am " De suis. " In text gresit Tartario (Tartari a... etc.... Nicolao 3 Orls. 31 Gyula. ). 32 Hamza bek. In 1558 era sangeacbeg de Alba RegalI. A ocupat fortireata Tot& de ling Komorn. Reminiscentele lui Belsius se referI la vremea aceea. Bekes cIpitanu l Ungariei de Jos). " Urmeaz5 unele reminiscense despre aceasta firI legituri cu subiectul. Kerecben y (Ladislau Kerecsnyi de Kinyafedde, comitele comitatelor Zarand, 208 www.dacoromanica.ro

HO de acest nou fel de oaste, si de aceea poporu135 zice, asa deodatI, e hofrit mi ntuirea lui Despot si libertatea tuturor nu depind decit de ostasul ungur, si nici nu ar fi putut M. V. s fi hIrIzit aici un dar mai regesc. care aici sint mult inferiori monedelor noastre. " Populus. Am aritat mai sus sensul ce trebuie dat acestui termen la Belsius. Mai limine ca din porunca maiestAii voastre ei s'i fie revinuvi <aici> si sI se oblige <si iiminI> si s nu le pese de greut'vile 'in leg'turI cu asprii www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 4 februarie 1563 Acesta este ultimul raport al lui Belsius scris dup ce a parish Moldova fi dei mai scurt, nu e mai ciar ca celelalte. El se extinde destul de mult In trecut pin la plecarea dintti a lui Belsius din Moldova la sfiri tul lui iulie. Aceasta este interpretarea de dat cuvintelor: timpul in care am f ost regnut la M. V.. din insarcinarea lui Despot, care se refer la ciudata acredi tare a lui Belsius de ctre Despot pe ling. Maximilian la 21 iulie 1562, dud a i adug at cI BeIsius este foarte bine vzut i de tovi boierii i cI domnul nu vrea alt agen t la el deck tot pe Belsius. Este interesant de arltat aici i punctul de vedere al lui Fr. Zay fostul ef ierarhic al lui Belsius, are 1-a i declarat prin iulie i nsufficiens chid 1-a vzut reaprtnd deodat, venit din Moldova unde nu mai avea ce cut a: loan Belsius pe care maiesttile voastre ai binevoit s-1 trimiteyi anul trecut in Moldova ca sol pe lined. Despot fi care nu prea de mult cind s-a reintors de la Praga a intrat din nou In Moldova, nu ;tiu Ipentru care motiv, s-a tnapoiat abi a acum fi a adus cu el aceast scrisoare a lui 210 www.dacoromanica.ro

Martin alkturatk acesteie. Nu este prea ciar and anume s-a reintors Belsius in M oldova si cite dintre cele pomenite in darea sa de seami s-au petrecut In timpul sederii saleInstructiunile date lui Martin Literatul, trimis ca tnlocuitor al s ku, stilt din 3 octombriePink la venirea acestuia, Belsius a tnteles sk-i ocupe iar vechiul sill post. Chiar dup aceea el a fost mentinut de Despot si impus lui Martin ca un fel de coleg. Raportul de fat cuprinde mai =he feluri de informatii: 1) 0 dare de seamil a celo r intimplate de la prima lui plecare din Moldova pe la 21 iulie. De un deosebit interes este stirea despre un atac pornit din Tara Romkneascl din luna octombrie , care nu mai e pomenitk in alt parte, cici In raportul din 8 ianuarie 1563 clue Ferdinand e vorba doar de pacea incheiatk (dupi aceea) si nu de ciocnirea care a preced 2) 0 culegere de informatii de tot felul aflate de la omul lui Laski in trecere atunci pe la Eperjes. Acestea stilt precedate de o scurt expunere a depos edrii lui Laski de citre Despot. Interesant este apoi i insinuarea contra lui Mart in care nu l-a informat suficient pe Maximilian pentru c acest lucru putea fi prime jdios. La plecarea sa Belsius ducea cu sine raportul lui Martin, precum i memoriul compus impreunk in chestiunea Schreiber si cele douk cifruri pe care s-a grbit si le predea lui Fr. Zay la Nagy Mihar tridati ce a putut sk mai adauge si alte informatii la cele a flate in Moldova. Se poate 4 februarie sk fie gresitk, ckci aceasta este data ra portulut ca data raportului sau lui Fr. Zay, trimis din Nagy Mihal cktre Maximil ian, In care mentioneaz ck a primit de la Belsius raportul lui Martin si specific k ciar c trimite totodat i scrisoarea lui Belsius, asa c e putin probabil ca raport ul lui Belsius scris la Eperjes O. fi putut purta aceeasi dat. Este vrednic de semnalat ck situ unele elemente comune in raportul lui Zay in ce l corespunzitor al lui Belsius. Pe de altk parte s-ar prea c in aceast imprejurare informatorul era Belsius i cel informat Fr. Zay. S-ar putea incerca o presupuner e. Belsius aflind de prezenta mesagerului lui Laski la Eperjes s-a grkbit sk-i i nformeze pe Zay, despre mate cele aflate de la acesta stkruind asupra nevoii de a se incerca mkcar in extremis o impicare sau cel putin un compromis de naturk s impiedice o incIierare care i-ar fi adus pe turci pink in Tara Romineasck, Moldo va, Transilvania si chiar in mima Ungariei. De aceea Zay propune si fie trimis t napoi mesagerul lui Laski la stkpinul su cu indemnul sl-si amine planurile sale d e elzbunare ping la rezolvarea intregii neintelegeri de clue rege i restabilirea vechii prietenii. Clci Despot nu a ocupat Hotinul din alt motiv cleat ca si nu cadk in bnuiala sultanului. De altminteri el (Despot) vr ea s1-1 satisfaci, in privinta tuturor datoriilor contractate fat de el (tHurmuzaki, II, 1, p. 458). Dac vom observa c acest raport al l ui Zay incepe cu mentionarea venirii lui Belsius aductnd raportul lui Martin, si c dupl aceea declark ci el acuma a aflat mai sigur dectt mai inainte (adick in m omentul end a plecat mesagerul lui Laski la rege) ci Laski e hotkrit s se rzbune s au s moar etc., folosind expresii foarte asemknktoare cu cele ale lui Belsius din acest raport, i adiugind si formula: brevi ut mibi dicitur care arat clar c se referk la informayii obtinut e indirect 211 www.dacoromanica.ro

(deci de la Belsius), va trebui s admitem a toat aceast parte a raportului lui Zay este inspirat de informatiile aduse de Belsius. Mai trebuie adIugat a tntr-un post-scriptum Zay se ama.' foarte alarmat de faptu l a loan Sigismund tocmeste mercenari si ti introduce tn Transilvania. Acesta sar gindi desigur s smulg Inapoi cuceririle recente ale Habsburgilor: Baia Mare, Sa tu Mare ... etc. i toate comitatele ocupate (ibidem, p. 459). Pornirea aqiunii lu i Laski i-ar da un prilej favorabil s fui 61. Dar aici se ja dup alte stiri si alv i informaron i decir Belsius. www.dacoromanica.ro

I. BELSIUS CATRE MAXIMILIAN 1563, 4 februarie, Eperjes1 Am fi'cut cunoscut M. V. prin prea plecata mea scrisoare cg, tinind seama cum se cuvine de fIggcluiala mea, aveam de end si' mg intorc la Despot. Cci niciodatg n u mi-am propus s mi' sustrag de la once fel de slujbg a maiestgtilor voastre, de aceea once s-ar indmpla, subsemnatul m-am infgt4at aici cu toatg supunerea p2na' la sosi rea acelui Martin, i m rog prea smerit sg se primeascg milostiv n nume de bine cele argtate mai sus, cu inftiprea credintei vqnice a serviciilor mele. p. 456 In tot acel timp in care am fast retinut la M. V. din insgrcinarea lui Despot2 n u a apgrut nici un sol in afarg doar de unul singur al lui Selim, fiul sultanulu i, numit Ramazan Chacok, pe care dgruit, slobozindu-1 cu 1 Pentru exactitatea datei, vezi mai sus p. 211. 2 Text ambiguu: tempore ... quo apud Maiestatem Vestram coactus fui. missione Despotae 213 www.dacoromanica.ro

plecind apoi in Transilvania a dus tratative de imp'care intre fiul lui loan! si Despot. Dar se pare cg a stirnit intre amindoi neinfelegeri si mai mari. Cgci nu se manifestg nici un sentiment de prietenie. Ba chiar 1-a intrebat3 pe Paul Szke ly, pircglabul4 Sucevei, si de asemenea, si pe Petru Szkely si pe cuvinte bune a'tre acel principe atit pentru tat ctt si pentru fiu. Acesta intgrite sufletele secuilor impotriva fiului lui loan, lucru ce socot eu cg ar fi usor de realizat. alfil pe care i-a primit la el, dad ar fi in stare prin mijlocirea cuiva sl S-a miniat mai ales Despot de faptul c in luna octombrie s-au produs niste miscgr i in Tara Romaneascg de unde turcii tocmifi6 de Alexandru /1 13 457 unelteau sg ngvgleascg. ,asupra lui Despot. Impotriva acestora <el> a trimis pe boierul Bole a cu o mid oaste, <Icare> nu numai cg i-a infrint, dar in ziva de 20 octombrie i -a supus si la un tribut de 5 000 de florini. In acest timp pe dud se produceau6 aceste frimintgri transilvanul care niciodatg nu ha iubit, socotind cg a sosit prilejul potrivit ca s.'-1 atace pe Despot, si-a adunat dinafarg ceva osti. Aceas ta va fi cauza, mi-a declarat principele insusi, dei mai adaugg si irefinerea ce tkii Ciceu si a Cetgtii de Baltg, a urii care se anunfg intre ei7, argtind dup ef emeridele sale cg in curtnd va fi sorocur pentru tributul muntenilor. Cit de dur abil va putea sg fie lucrul acesta, nu infeleg indeajuns, dud si mirease i se fI ggduieste ping acum din zi in zi. Din acea vreme incoace nu au mai venit nici un fel de soli. Mar doar de intimpla rea cu Wolff Schreiber care s-a ivit in chip cu totul uimitor si cgruia nu i-am putut aduce nici un leac. Despre aceastg ispravg6 a lui Despot nu stim ce concluzie va trage M. V., noi purfaim cea mai mare compgtimire frate lui nostru si ne minungm ce avea el de gind' cu noua rinduire a cifrurilor cu atit amestec de oameni criminali. intrucit curierul nu va fi asa de curind la tndernina lui Martin, ca sl nu grese sc cumva dacg nu as da de stire, dei stiu cg se afl aicin omul domnului Laski. 3 Despot. 4 Prae fecto. 5 Conduchcii (conducticii). Am crezut cu toat supunerea s aduc urmtoarele la cunostinfa M. V., 7 Text neclar: Hanc causam . . . aspondi inter eos odi f uturam mutuo (I) demons trans actutum Diem ex Ephemeridibus suis Transalpino rum Tributarium (tributorum ?). Virgo, domnita din Tara Romaneasa. Insergunt (insurgunt) motus hi. 77 La Eperjes. S-ar prea ck de la acest emisar al lui Laski provin ftirile despre el care urmeazi in paragraful urnator in dreptul notei 19 fi urrntoarele. Deci s ensul concesivei ar fi ci Belsius ar grqi dac nu s-ar sili s capete informa;ii de la omul lui Laski aflat in clipa aceea la Eperjes. 18 Quid sibi nova Zy phra rum constitutio voluerit facinorosorum hominum pleniss ima. Facinore. 214 www.dacoromanica.ro

In ziva de 10 ianuarie Despot a plecat din Suceava fara sa banuim citusi de puti n ce ar avea de gind, icaci a adunat in 6 zile o oaste de vreo 35 de mii oameni. Noi socoteam12 totusi ca va merge (caci acesta era pretextul) pina la Halici, c etatea Rusiei polone,13 spre a o pirjoli pentru ca sa i se inapoieze lucrurile s ale de catre polon. Dar nu s-a facut nimic din acestea, ci ocupind cetatea Hotinului in ziva de paisprezece" a slobozit ostasii punind drept pircalabi doi moldoveni, anume pe Avraam despre care am parere buna caci era postelnic', lar pe celalalt Moghilal il stiu dimpreuna cu fratele su car e este mare logofat <socotit> de cei cinstiti ca ara credinta sau purtind pata n ecredintei, si. a mai adaugat drept garnizoana 40 de pedestrasi unguri. Ne-am mi nunat mult de aceasta isprava17 si inca' impotriva lui Laski! Motivele sale le-a atinsl la cina unde ne aflam si socot cum si face parte din slujba sa d .ar fi f ost in caderea lui Martin ca sa va dea de stire, dar ma' tem totusi sa nu fi gresit si aici, deoarece lucrul era totufi primejdios19, dar am socotit ca merita ca acest lucru sa fie facut cunoscut macar si de oricare. Dar ma intorc iar la Laski care si-a adunat in graba soldati in Liovul rusesc20, luind pe linga el pe Dimitrie Wisniewiecki, care once <ispravi> porneste, aipoi le si duce la capat cu toata vitejia, si pe boierul muntean Soco121, finar si p este m'asura de indraznet, si dupa cum se spune logodnic al tinerei fete din Tar a Romaneasca22, Laski, dind in vileag toate juramintele lui Despot scrise chiar de mina lui, a zis cu minie ca asa cum l-a pus pe Despot asa il va si alunga din domnie si va pune pe altul in loc, si multe al tele. Plingindu-se de acest 4ucru a dat pe fata ca are o scrisoare foarte clar123 (!) a lui Despot catre sultanul turcilor (despre care eu cred cu toata supunerea, lasind lucrul la aprecierea maiestatii voastre, ca ea este pref acuta24, pentru a-1 convinge pe sultan ca el nu se vine de partea M. M. Arbitramur (arbitrabamur). Russie oppidum. 14 14 ianuarie 1563. 15 Cubicularius. E vorba de Avraam de BInila. 12 13 16 Mohylla. 17 18 19 De hoc facinore. Exprimare oarecum peiorativi. Vezi mai sus Perstrinxit (praestrinxit), subiectul fiind subInteles: Despot. i n. 9. Adic; si trimia informavii necenzurate In prealabil de Despot. Observni aici o insinuare la adresa lui Martin. Russiae Leopoli. 21 Zokoll. 20 22 Adici al miresei destinate mai intti lui Despot, sau al surorii 23 Sonantes. 24 Fictitias. ei? www.dacoromanica.ro

215

V.V.). Cci Despot toate le acoper si le ascunde25. Pe cei 25 de ostasi implgtosati 28, pe care i-a avut i i-a concediat, i-a retinut Laski si ti duce contra lui De spot, nelgsind nimic neacut din cele ce privesc <preggtirile> de lupt i acind pr etutindeni s r'sune goarnele prin toat Polonia. Ba chiar i In Tara Romneascl face s g rgsarg sprijinitori27. Totusi Despot l-a cistigat pe Procopie28 care <esind> d in slujba transilvanului a cglgtorit28 de curind pe acolo ca s facg <el> impgcare a, Despot fgggcluind cg va rscumpgra cu 70 000 de florini toate cele pe care le-a ocupat i cg va mai adguga tot atita in dar, ca de la frate la frate. In sfIrsit deoarece si Roussel pleacg de la Despot, iar al doilea comandant al ungurilor c e slujeste la granita tgtarilor umblg sg capete slobozirea sa, i cum si acestia dois se vor rgfui, M. V. va vedea ce va urma de aici, cg adicg se va bucura un al treilea.. Si M. V. va chibzui ce va trebui sg se pung in vedere i unuia, i altu ia. Voi (la mai multe stiri M. V. and voi cobori la Francisc Zay31. Eperjes, 4 f ebruarie 1563. Simulat enim atque dissimulat Despothas omnia. 26 Cataphractos. 27 Informatie in plus fa tl de stirile date de Martin. Vezi mai jos p. 240. " ter egit. Prokopie Sieniawski, fratele palatinului Rusiei. 3 Despot si Laski. 33 Adid la Casovia. www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL (? dup 1563) * Martin Gothirdy sau Szentgothirdy, cunoscut i sub numele de Literatul, datorat fu nctiei sale de secretar al Cancelariei regelui Maximilian de Habsburg, fiul i. mo qtenitorul impratului Ferdinand I, a fost trimis in Moldova la sfiritul anului 156 2 pentru a-1 inlocui pe agentul habsburgic de acolo, Loan Belsius. Schimbarea ac easta de persoane se datora in primul rind unei schimbiri diametrale a directive lor politicii imperiale cu privire la Moldova, ca urmare a incheierii armistiiulu i dintre imprat i Poart. Potrivit armistiiului trebuiau s inceteze once actiuni dusmno ase Impotriva Transilvaniei lui loan Sigismund Zipolya. Fostul agent, Belsius, c onvins ci trebuie s fac politic european, luase unele iniviative personale in legltu rk co rscoala secuilor in contrazicere co unja erpuitoare a politicii habsburgice. Noul agent trebuia s rmin departe de once asemenea manifestri, comunicind i domnului noua linie a politicii adoptate, constind de fapt intr-o neintervenie absolut, ce ca ce se traducea in realitate prin retragerea sprijinului dat ptn atunci de Habs burgi domnului instalat in scaun cu concursul lor. Totodat se mai punea problema calificrii personale 217 www.dacoromanica.ro

a agentului acreditat in Moldova. Experienta artase c predecesorul noului numit fu sese mai degrabi un slujbas al lui Despot decit un trimis al lui Maximilian. Com andantul Ungariei superioare, Francisc Zay, care nu fusese consultat la alegerea lui Belsius, i dupi aceea se si mirase de numirea lui, ca nefiind corespunzitor (non sufficiens), a fost intrebat de astidati. Dar rezultatul a fost tot ace1a0 . Cici din cei patru agenti promi de el, stiruind mai mult asupra unuia dintre ei, nu a fost al es nici unul, ci regele Maximilian a desemnat, sub rezerva aprobrii implratului, pe un slujbas al siu cunoscut si de acesta, Martin Literatur (Hurmuzaki, II, 1, pp. 438, 439). Cu prilejul consultirii sale Francisc Zay mai reaminteste din nou incapacitatea fostului agent, Belsius, pentru un asemenea post, stabilind lista insusirilor cerute. Can didatii trebuiau si fie corespunzItori i apti, grijulii i harnici, cunoscatori ai limbilor latini, sermani, ungari. lar din cauza firii romlnilor si a altor natii din acea tarl, acest post cerca ca cel n slujbl s fie si cu experienti i cumptat, si in toa te imprejuririle si fie vigilent i si stie s faci observatiile cuvenite chiar i d omnului Despot. Dar nici noul numit nu indeplinea toate conditiile cerute. De altminteri din lista lui Zay lip sea conditia primordial pentru calificarea unui agent de aceast naturi, anume sust ragerea sa de la mijloacele de influentare i persuasiune ale lui Despot. Foarte curind 11 vom vedea .0 pe Martin transformat in purtitorul de cuvint al lui Despot. Martin, dei dese mnat de Maximilian 'Ina din august si mentionat pe nume in scrisoarea de felicit are de nunt impiratului citre Despot (scrisoarea din 25 august), nu si-a primit s crisorile de incredintare decit la 2 octombrie. Dar inci. din 21 iulie plecase B elsius din Moldova. Martin a trebuit si mai ziboveasci pe drum, cici primele rap oarte trimise de el din Moldova poarti data de 8 ianuarie. Conform instructiunil or sale el trebuia si arate ci regele ar fi vrut trimit eit mai curind spre a fi de fati la nunta domneasci. (In momentul sedactirii instructiunilor se credea c a cea nunti avea s aibi loc la 14 octombrie). Consideratii de prudenti au dictat mn s trimiterea lui mai drziu pentru a nu justifica binuielile insinuirile lui loan Sigismund si ale voievodului Alexandru (fostul domn). Nevoia mentinerii unui con tact steins cu Moldova a impus numirea acolo a unui reprezentant permanent (apud ipsum Vaivodam continue habere fidum hominem). El trebuia si mai spun ci fostul agent (homo ille) care fusese trimis de Despot la rege invoca anumite greutiti d e ordin familial si doreste de aceea si fie slobozit din functie. Noul agent tre buia informeze stpnii tit mai des i cit mai exact prin rapoarte cifrate: despre starea M oldovei, despre cirmuirea administratia lui Despot, despre poporul moldovenesc, despre cu ceilalti vecini, .dorintele fi aplecarea sa, de asemenea cum se impaci i cu transilvanul mai ales 2n ce chip poate ,ti 'in primul rind turcii, ,si ce b ine putem altepta de la el Ji de folos pentru treburile noastre... Si, 'in sfirs it, el (agentul) trebuie si fie ficut atent ca toate acestea s le trateze si le faci in cea mai mare tain i si se poarte In asa chip, mai ales in timpul clroriei, inch s nu fie ;tiut de nimeni" (Hurmuzaki , iL II, 1, p. 444). Instructiunile acestea se deosebeau Intrucitva de cele date la 6 februarie lui Belsius. Fati de conditiile anterioare situatia era mult mai difi cili. De la inceput el intimpini doui mari greutiti. Pe lingi limitarea rolului

sin oficial prin trigrdirile aduse de armisti218 www.dacoromanica.ro

viul amintit, Insusi rolul su personal era si fie mult circumscris de faptul neasteptat destul de echivoce. Cu tot refuzul curvii de la Praga de a tine seama de interve ntia lui Despot care 11 cerea fitis tot pe Belsius, acesta s-a reintors la postu l su dinainte, unde domnul a stiut si-1 convingi pe inlocuitorul sOu s.-i accepte prezenta si colaborarea. In realitate acest lucru insemna cO tot Belsius avea s O redacteze si primele rapoarte iscilite, de vole de nevoie, de Martin. AmInuntu l acesta este deosebit de important, eici aceste prime rapoarte aveau de scop s' A justifice cele dou actiuni incercate in grabl de Despot in credinta ca ar putea ctstiga increderea Porvii. Este vorba pe de o parte de intemnivarea g trimitere a la PoartO a lui Wolff Schreiber cu &dill de a-1 compromite pe loan Sigismund Z apolya pe de alta de deposedarea lui Laski de cetatca detinuti de el. Si o misur i, si cealalt stilt inflvisate intru totul in sensul indicat, si chiar cu termeni i dictavi de Despot. Lucrul merge pin la denaturarea faptelor si la falsificarea datelor, mai indi din indemnul domnului, apoi din nevoia de a-si acopen i propri ul rol in episodul Schreiber. Mai ttrziu dupO plecarea lui Belsius, Martin avea la rindul siu sO devini purttorul de cuvint al lui Despot, exact ca predecesorul sOu. In vara anului 1563 avea s struie si el si i se ingOduie venirea al reintoarcerii lui Belsius, in conditii la Praga pentru a raporta despre situatia din Transilvania in legItur si cu unele veleititi ale lui Despot. Rapoartele sale atit cele redactate de fapt de Belsius, cit s ale sale proprii trebuie folosite c u multi prude*" in ceca ce priveste activitatea lu Despot. Ele contin insi pe de lturi o serie de clemente de un interes necontestat. 0 incercare de analizi criti c a lor a fost ficutO abia acum cu prilejul traducerii si infvisOrii lor in volu a lui straini acesta de relatii privind vOrile noastre, intrucit In Bibliografia calatorilor Sadi Ionescu (p. 57) gOsim doar o simpl menviune a numelui silu cu tr imiterea la acele rapoarte ale sale care se afli publicate 'in Colectia Hurmuzak i, cele publicate ulterior de Veress in Documente, I, nefiind Incl cunoscute la tntocmirea acelei lucrIri. Rapoartele originale manuscrise aflate in Arhiva Impe riari si Rega11 de la Viena au fost publicate in parte in Colectia Hurmuzaki, II , 1, p. 447 si urm in parte in culegerea lui Veress, Documente privitoare la Istoria Ardealului Moldove; ,si Trii Romnelti, I. p. 236 s i urm. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Rapoartele din 8 ianuarie 1563 Cele douI rapoarte din 8 ianuarie, scrise din inspiratia lui Belsius i poate chia r dictate de el, trebuie confruntate atit 'ratre i Cu ele memoriul despre Wolff S chreiber. Pentru aceasta confruntare din urml tritnitem la lrnuririle preliminare care hisotesc acel memoriu. Aici vom schita doar citeva observatii pe marginea textului. Constatara mai Inta a noul agent trimite cloud rapoarte paralele catre Ferdinand i Maximilian, procedeu nou fat de cel al lui Belsius care trimitea obim uit rapoartele sale doar lui Maximilian, textul lor adresindu-se ins i lui Ferdina nd, dupl cum rezult. din formula folosita pe alocuri M.M. V.V., adica' attt regel e, ch i hnparatul. Se observa ca' dei av'ind multe prti comune ele nu au un cuprins identic. Raportul catre imparat cuprinde 1) un rIspuns la chestionarul din inst ructiunile reproduse mai sus In notita biograficl despre Martin Literatul i 2) o expunere ch mai convingatoare a comportarii lui Schreiber pentru a justifica mas ura luat de Despot fat de el. Raportul catre Maximilian acordi mai putin importania punctului 1 care e precedat de redarea protestarilor de fidelitate ale lui Desp ot, tnsotite de plingeri indreptate contra lui Fran220 www.dacoromanica.ro

cisc Zay care ti refuzg acestuia cererile privitoare la trimiterea unor bombarde de mtn li bate capul cerindu-i achitarea unei datorii de 4 000 de ducavi anterio arg instalgrii sale in Moldova si pe care cu greu ar putea-o plaid in acest mome nt. Trecind la punctul 1 propiu zis el stgruie mai mult asupra primejdiei pentru Despot de a-si incredinfa propria siguraing supusilor sai, de credinta carora e l [Despot] nu se indoiette ince (!) qi ale cgror lefuri sint mai mici (decit ale unor ostasi striini). Se atinge aici un subiect asupra cgruia Belsius a revenit de mai multe ori, preconizind neincetat menfinerea ostasilor strgini i angajare a de mercenari unguri pentru garda domnului. Urmeazi apoi punctul 2 frg mari deosebiri fat de textul primului raport. In sfirsit, raportul se incheie cu relatarea alaiului domnesc la ceremonia sfinvirii apelor la Suceava in ziva d e Boboteaza'. S-ar pgrea c ritualul obisnuit a mai fost imbogitit i cu un fel de incoronare (vezi i relafia lui Sommer p. 261). Clci autorul insist asupra insigne lor de domnie purtate solemn Inaintea domnului care a purces pe jos ping la piri ul Suceava unde a avut loc binecuvintarea apelor. In cursul ceremoniei i s-a pus coroana pe cap si astfel impodobit s-a intors apoi cllare in cetate. Descrierea de mai sus lipseste cu desivirsire din raportul cgtre Ferdinand. Aceastg ceremo nie religioasg a lost rau privita de protestantii din slujba domnului, dupg cum ateseg elegia a IV-a a lui Sommer. Dar ea avea un enc. Acela de a-1 argta pe dom n participind la riturile bisericii ortodoxe, concesie pe care o face Despot int r-un moment cind nu se mai poate sprijini pe ajutorul Habsburgilor legafi de arm istifiul lor de 8 ani cu turcii. Acum trebuie sg-si caute un reazem in ar, punindu -se bine cu biserica strgmoseasca. Totodat trebuie sg adoarmg bgnuielile turcilor , i pentru aceasta tl trimite pe Schreiber prizonier in Turcia, si in cursul ace leiasi sgptmini ocupg cetatea pe care o &Muse ca zilog lui Laski spre nemultumire a turcilor stirnifi si de denunturile lui Ioan Sigismund. In raport, precum am v gzut, punctul 2 are ca scop infIfisarea trimiterii lui Schreiber in Turcia ca ur mare a comportarii sale suspecte rezultind atit din adoptarea itinerarului Craco viaAlba-IuliaSibiuMoldova, cit si din ostentavia manifestgrilor sale, incununate in sfirsit de perfidia sa atestat de prezena cifrului lui Csky. Dar acest text nu a pgrut destul de convinggtor autorului raportului care a mai revenit de doug ori asupra acestei chestiuni. Mai intii in primul post-scriptum, in care M artin Literatul i pentru el bunurile lui Schreiber supuse confiscgrii pentru necredinfg, la suge stia nemgrturisit a domnului. [Indatg dupg aceea e menvionati trimiterea de ducat i cere pentru Belsius bitufi de domn]. Apoi, In al doilea post-scriptum in care apare o noua justifica re a trimiterii lui Schreiber la Constantinopol in urma primirii pretinsei cores pondenfe de la Constantinopol. Dar in raportul catre Ferdinand primul post-scrip tum lipsette cu iar al doilea este redactat mai corect i contine un adaos sub for ma unei paranteze ceea ce i se parea ca ar fi mult mai periculos, ii a vrut mai bine atadar sa-1 trimita el mai intli, decit sa fie trimis de acela", adicl tocm ai concluzia ce trebuia atras din acest post scriptum. Dar introducerea acestei p aranteze In context este cu totul forfat i nefireascl. Un aminunt sugestiv mai es te si urmtorul: in vreme ce in raportul citre Ferdinand punctul 1 cuprinde o info rmafie extrem de important privitoare la evolufia raporturilor Cu Tara Romneascg, aceasta parte lipsette Cu desavirtire din raportul catre Maximilian. Explicafia nu poate fi decit urmgtoarea. Informafia aceea a fost omisi din ra221 www.dacoromanica.ro

port, pentru a ea amintea un fapt jignitor pentru amorul propriu al domnului, an ume refuzul de a i se da domniva fagacluita ca mireasa. Tot astfel includerea de scrierii procesiunii domnesti de Boboteaza era menit sa-i satisfaci orgoliul. O u rmarire mai atenta a raportului catre Maximilian scoate in evidenv.' faptul c pre ambulul este o pledoarie pentru Despot redactata asadar dup indicaviile acestuia. Punctul 1 care urmeaza este raspunsul obligatoriu la chestionar, si in cazul de fava el se deosebeste de raportul catre Ferdinand prin lacuna aratata mai sus. Tot aici aflarn acea struinva mai special pentru o garda de ostasi straini pe care ins domnul nu-i poate plati la prevul lor, trebuind deci sa se resemneze la ostasi care nu par de incredere! Concluzia de tras pare evidenta. Punctul 2 este de asemenea redactat dupa indicaviile domnului. Asa pre cum s-a aratat mai sus, Despot intervenea n rapoartele lui Belsius. Tot, astfel, punind s i se citeasci si care deci nu putea convine raportul catre Maximilian f acut dupl indicaviile sale la Tararelativ. Romneasca, intrucit era de refuzullegat muntenilor de informavia Despot a intervenit direct in post-scriptum. El a fost acela care i-a a-i da mireasa pus pe agenvi sa se declare categoric impotriva lu i Schreiber prin cererea lor de a li se da bunurile acestuia. Intervenvia in ace st moment a domnului mai reiese i din faptul ca tot acum e vorba si de trimitere a noilor ducayi batuvi de domn. Dar acestia i-au fost davi agentului evident de citre domn pentru ca sa-i trimita regelui. Observam in raportul din 7 iunie (vez i mai sus, p. 192) spre sfirsitul textului (subjicente colophone) i introducerea aceast coincidenva intre descrierea noilor monede unor informavii indicate anume de domn. Dar acum, dupl acest prim adaos la raport a urmat al doilea postscript um, mai masiv si mai stingaci, dictat de-a dreptul de domn. Numai asa se explica forma atit de incorecta i ovaitoare din aceasta prima redactare. Ea a suferit o restructurare mai logica in textul paralel catre Ferdinand in care a fost 'rasa introdusa mai forvat paranteza amintita mai sus (ceea ce i se plrea ca ar fi mult mai periculos ... e tc."). www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL CATRE FERDINAND' 1563, 8 ianuarie, Suceava recunoaste ca a fost Ivaltat In scaun si se mentine si acuma prin acest ajutor2 si pe viitor el Isi are toat nadejdea si Increderea I'n maiestatea voastra. Cit p riveye situatia sa pina acum, ea e destul de buna, are supusi foarte bine dispus i fata de el, si dupa cum socoteste el3 chiar credinciosi, carora Indrazneste sa -si incredinteze si viata sa, si toate ale sale. Despre 1 Traducerea s-a facut dup textul latin publicat In Hurmuzaki, II, 1, P. 477 s.1.1. al raportului catre imparatul Ferdinand, Fac cunoscut cu toata smerenia maiestatii voastre ca slava Domnului am ajuns cu bine si nevatmat In Moldova si 1-am gasit de asemenea si pe principe sanatos si t eafar. El s-a bucurat mult de milostivirea maiestatii voastre ce i-o aratati pri n mine, caci el stie si p. 447 2 In text gresit: ea spe (ea ope). 3 Pentru sentimentul de rezerv sceptica ce tra nspare aici, vezi, mai jos formularea mai clara din raportul paralel catre Maximilian p. 227. www.dacoromanica.ro 223

viitor si despre intrebarea dad situatia sa va fi nezdruncinat si trainic pe viito r, nu se poate ghici cum va fi, totusi asa precum dup prerea multor oameni a fost inltat ih acest loc sub auspiciile maiesttii voastre preaslvite, tot astfel trebuie s se si spere el' va fi ocrotit de cer pentru folosul crestinttii. De turci in imprejurrile de fat nu se teme, el socoteste el marele vizir4 ii e fav orabil, nu totusi fir oarecare motive5; de ttari chiar este si temut6, cu muntenii pacea ii este fgcluit cu un tribut anual de cinci mii de galbeni de aur7, totusi mireasa promis mai inainte nu i-au dat-o, nu stiu din ce pricin, nu are dusman mai mare decit perfidul transilvan8 care nu inceteaz sa-1 pirasd si s.-1 invinuiasel nu numai inaintea sultan chiar si prin scrisorile sa le incearc s trag inapoi de la el si s instrineze de el <pe oriciti> dintre supusii si si mai ales dintre ungurii care sint aici, crestintti. Apoi a venit aici in ultima zi. din decembrie Wolff Schreiber6 pe care acest principe a fost silit pentru cauze imperioasei s-1 trimit la Constantinopol la Poarta sultanului, &lei pornind acolo din Praga, la vremea pledrii maiesttii v oastre la Frankfurt" si. vrind s mearg in Moldova, s-a dus la Cracovia si de acolo s-a grbit nu spre Moldova, ci spre Transilvania la principele transilvan, la caz e a zbovit chiar mai multe zile. De care fapt nu a putut da nici o explicatie ade vrat si temeinicV2 si pe deasupra pretutindeni unde s-a dus prin Transilvania si M oldova s-a purtat ca un sol de seam care ar fi venit aici de la M.V. si chiar de la alti principi ai imperiului, aici la acest principe cu mari daruri, si a umpl ut cu faima sa zgomotoas Transilvania si Moldova. Dar pe ling celelalte s-a putut vedea si mai limpede gindul su ru, eici pe ling alte uneltiril3 ale sale am gsit si cifrurile sale, si chiar cifrul su cu Cslty14, cancelarul Transilvaniei, 3 Adia darurile cu care il mituia. Pentru aceste procedee pot fi urmrite tocmelil e solilor babsburgici, in primul rind Verancsics din timpul soliei la Poart; vezi Hurmuzaki, II, 5. 6 In urma insuccesului lor din vara precedent v. Veress Docume nte I, p. 215. 7 Aureorum. 4 Supremum Passam si este de mirare cum M.V. poate elbda rutatea lui, cind e ca un sarpe incercind s mute ellciiul maiesttii voastre si chiar e trdtorul intregii Aly pasa (numit in rapoarte si Halyl). 8 In text gresit: Transalpino. 9 Vezi mai jos biografia si relavia sa, p. 273 si urm. 10 Necessariis de causis. 11 Pentru incoronarea sa ca rege al romanilor. 12 Veram laetificarem (!) ratione m (vezi raportul paralel, Hurmuzaki, II, veram et efficacem rationem). 13 Practicas. 1, p. 449 vezi mai jos caracterizarea lui de cItre Gromo, 14 Cancelarul lui loan Sigismund p. 363; vezi si I. Lup a s, Do i umanilti romni. 224 www.dacoromanica.ro

care fr indoial nu era folosit in nici un scop bun, sau nu avea de end s-1 foloseasd Intr-un scop bun, si deci se vede d acest om pdtos e pedepsit cu bun. dreptate pe ntru endurile sale rele, ba chiar blestemate. numai cind prind prilejul trimiterii unui curier, si nu altfel. Apoi stpine milostiv, aici mai este acest neajuns c nu pot sl trimit intotdeauna s crisori maiesttii voastre, de cite ori asi don si as fi dator, ci Din Suceava In ziva a opta a lunii ianuarie din anul domnului o mie cinci sute saizeci si trei. p. 448 Post-scriptum. Acest Wolff Schreiber fusese trimis incoace chiar de ctre transilv an, dup cum i s-a raportat in mod sigur de catre iscoadele sale; si acest lucru i s-a prut15 foarte primejdios pentru el. Asada" a vrut mai degrab s-1 trimit el mai intli <turcilor> decit ca acela (Schreiber) s fie trimis de acesta (loan Sigismun d Zipolya), dci <i s-a trimis aici lui Despot de la Constantinopol>16 o copie a unei scrisori a maiesttii voastrei7 impreun cu o copie a scrisorii de recomandatie a maiesttii sale regestii8, pe care toate acestea le dduse acesta19 transilvanulu i, impreun cu o copie a poruncii sultanului prin care 11 punea in vedere <princip elui> ca de indat ce se va fi intors Schreiber in Transilvania, la transilvan, sl fie trimis neaprat la Constantinopol , iar el (Schreiber) fgduise sigur s se intoar d inapoi la transilvan, de aceea isi lsase acolo caii si celelalte lucruri de prev20. 16 Formularea confuz ;i elipticI s-ar putea explica prin darea In factor comun a verbului alatum erat atIt pentru raportarea informatiei, eh si pentru aducerea s au transmiterea acelei corespondente. Pentru mai multi' claritate am redat sensu l folosind adaosul dintre parantezele unghiulare. 17 Ferdinand. 15 Maximilian. 15 Lui Despot. 25 Iat 6 textul original: Fuisset que ipse Wolf f Schreiber eo etiam per Transilv anum missus sicuti huic certo ab Exploratoribus alatum erat, quod sibi multo per iculosius fore videbatur, maluit ita que ipse prior mittere quam ut ab eo mitter etur, nam et certa" Schreiber. rum literarum Maiestatis Vest rae exemplar una cum exemplari literarum commendat itiarum Maiestatis Regiae, quae ipse dederat Transylvano omnia una cum exemplo m andati printurum, propterea ibi equos et alias res suas reliquerat. cipis Turcharum quo mandabatur, ut cum in Transsilvaniam ad Transsylvanum redier it, statim Constantinopolim mitti debeat, promiserat autem certo se ad Transsylv anum rediAsadar Despot ar fi primit dou feluri de copii: a) ale scrisorilor de re comandatie predate de Schreiber (!) lui loan Sigismund, 6 b) a poruncii sultanul ui cltre acesta din urrn de a-1 trimite pe Schreiber la Poart (!). Expunerea e Int rerupt de comentariul: maluit itaque ... etc. Despre realitatea unei asemenea com uniclri de la Constantinopol nu poate fi vorba, dupl cum reiese din analiza Intr egului dosar. Despre unele comunicri izolate ale sale cu informatorul secret al H absburgilor la Poart vezi Veress, Documente, I, p. 227-228. 225 www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL CATRE MAXIMILIAN1 1563, ianuarie 8, Suceava P. 448

Fac cunoscut maiestvii voastre cu toat supunerea c5. slav. Domnului am ajuns sntos i n evtmat tri Moldova i am gsit de asemenea sntos si nevtmat i pe domn care se bucur mu milostivirea maiestvilor voastre crora2 mrturisete ci le datorete totul, c el nu se trudete pentru vreun folos al lui, ci mai ales pentru cauza maiestvilor voastre i a intregii cretintvi, prin care lucru socotqte c ar putea sluji i fi de mar e folos maiestvilor voastre, dar numai i ele s binevoiasci s.-i dea ajutor. Dar se pl inge 61 se vine prea puvin seama de el i i se refuz chiar lucruri mici pe care le cere, precum nu tiu ce fel de bombarde de midi, i spune c pentru cei 4 000 de duca vi3 ce-i fuseser davi i Raport paralel catre Maximilian, In Hurmuzaki, II, 1, p. 448 s.u. 2 Cui (corec t quibus). 3 Vezi ecoul acestei pungen In scrisoarea lui Ferdinand catre Maximil ian din 15 martie 1563 (V er es s, Documente, I, p. 241), dei acest punct nu fus ese atins In raportul catre Imparat, ci numai In acesta catre rege. 226 www.dacoromanica.ro

din partea maiesttilor voastre pe chid era pribeag prin acele prti ti bate mult ca pul Francisc Zay, macar cl el (Despot) e gata s-si pun in cum01151 nu numai toate bunurile4 sale, dar chiar i toat Tara i chiar viata sa pentru maiestAile voastre, i acum e lipsit de bani din cauza marilor cheltuieli ce a fost silit s fad In a cest prim an de domnie i apoi i fiindd se ingrijeste de nevoile viitoare; pare c hiar c nutreste nu stiu ce &dud, a scris scrisori // aici dtre supusii lui i caut in felurite chipuri s-i desprind d e el, dup cum inceard s instrineze de el si sI abat de la el In toate felurile i chi purile si pe ungurii care sInt aci. In privinta situatiei sale pe ling altele numi place faptul c incetul cu incetul a slobozit de la el pe oamenii de natie strin si a inceput sI se dea si pe sine si toate ale sale pe mina supusilor si, pentru c, dup cum cred eu, el nu se doieste Ind.' de credinta lor, i acestia pot fi pltiti cu lefuri mai mici decit ostasii strini8. De turci nu se teme acuma, pe ttari nu ti socoate de vreo isprav ca unii ce ti sint inferiori. Este greu de ghicit dad s ituatia lui va fi durabil tn viitor. Trebuie s sperm totusi c va fi pstrat de cel de sus pentru folosul maiestAilor voastre si al crestinttii. Apoi s mai afle M.V. c Wol ff Schreiber a sosit aici In ultima zi din decembrie i c prinImpotriva transilvanului5 pe care Ii urmreste cu o ur de moarte, cci acesta P. 449 cipele acesta a fost silit de cauze imperioase s1-1 trimit la Constantinopol, dci acela, plecInd de la maiesttile voastre de la Praga, s-a dus la Cracovia9 si de aici nu s-a grbit s mearg in Moldova, ci tn Transilvania la transilvan, de care fapt a sa nu a putut da nici o indrepttire temeinic hotrit, si pe deasupra pretutinde ni In Transilvania si Moldova s-a purtat ca un mare ambasador, afirmind c a fost trimis la Despot cu mici daruri din partea maiesttilor voastre si a altor princip i ai imperiului. Am cunoscut mai bine r.utatea acestuia i &dui blestemat al trdrii dup ce am vzut am cercetat lucrurile sale, si mai ales cifrurile pe care le-a avut comune cu Csky, cancelarul transilvanului, si pe care ne vom Ingriji s le vad. si M.V. indat c e acest lucru se va putea implini cu usurint. Maiestatea voastr, s nu dea nici o crezare scrisorilor sale. Apoi in ziva a sasea a acestei luni" pri ncipele a mers pe jos din cetate pin la riul Suceava12 cam un 6 De comparat cu simpla indicatie subInteleasI din raportul precedent n. 3. De a lt8 Observatie care lipseste In raportul eitre Ferdinand. 9 Circumstant agravant i mplicInd o lucealtueal intre Sigismund al Poloniei ea'u loan Sigismund. 11 6 ianuarie Boboteaza. 72 Aochua (Sochua). 4 Spes (opes). 5 In text: idque cum alias(?)tum contra Transsylvanum. minteri acesta fusese i punctul de vedere constant al lui Belsius. 7 Aceeasi obs ervatie este valabi1 i aici. i nepotuI " Ale lui Schreiber. 227 www.dacoromanica.ro

stadiu, cu cele mai mari ceremonii ale acestui neam, purtindu-i-se inainte scept rul, coroana, sabia si dota buzdugane (?) de aur13. Ajuns acolo, dupa ce i s-a p us pe cap coroana i preotii au binecuvintat apa in amintirea botezului Domnului, rostind rugciunile cuvenite pentru pistrarea nevItmat5. a fericitei sale cirmuiri1 4, a inelecat si s-a intors acas purtind coroana pe cap15 8 ianuarie 1563. P.S. Pe ling acestea ... cum acest pktos de Wolff Schreiber s-a fc ut ... [Ur5si de snkate etc. pentru rege de Anul nou] din Suceava atit de vinovat, si Dumnezeu s-a indurat ca acest end iiu al lui s'l fie dat pe fat-' de mine si de Ioan Belsius, ne rug'm smerit de M.V. s.' binevoiasc s'l ne dr uiasc nou.18 bunurile sale dac se vor putea cumva gsi pe undeva vreunele confiscindu-le pentru vina necredintei. Am mai trimis maieseitii voastr e din ducatii pe care pune domnul s.1-i bat ca mkar s vad M.V. cum arats. P.S.17 Acest Wolff Schreiber fusese trimis incoace chiar de transilvan de cum sa intors acolo18, cki promisese c se va intoarce acolo 13 Baculos aureos. 13 Vezi Somme r, Elegia a IV-a catre Lusinius cu descrierea acrimonioasI a acest ei ceremonii. Ecce coronatam procedit pompa per urbem II pars eques, in celeres pars quoque nixa pedes // fumosos que trahunt secum longo ordine divos II ac reb oant lato carmina dicta foro II et vicina petunt properato ilumina cursu II magn us ubi in mediis cereus ardet aquis II hic sua spargentes devotis corpora lymphi s II sacrificam subeunt ter que, quater que manum, Ac ita derisum Christi baptis ma profanant II atque ita se credunt omn piare scelus II. " Pro incolumitate eius et felici regimine. mai jos, p. 242. 16 Curind Martin Literatul se va scuza oarecum de a fi formulat o atare cerere, vezi tuit din portiuni nu Indeajuns de legate lime ele. 18 Cuvintele tnchise de noi i n paranteze drepte trebuie innturate, tritrucit reprezina 17 Text foarte incorect qi greu de urmarit ca desnprare logic. Pare dictat i alcio prial formulare mai ovitoare inlocuiti apoi cu o alta mai coreca [quamprimum eo rediisseti, promiserat enim se quamprimum eo rediturum. Dar aceasta infa'rqte bi nuiala ea' avem aici un post scriptum dictat de-a dreptul chiar de Despot. Ap se explici still&Hie sale In contrast cu scrierea corecti din restul scrisorii. Ia n. i forma originalI: Fuisset que ipse Wolf f Schreiber eo etiam per Transsylvanu m missus quam primum co rediisset, promiserat enim se quamprimum co rediturum pro pterea equos et alias res suas ibidem reliquerat, sicuti hic per exploratores relatum erat, exemplar q uo que literarum commendatitiarum quamprimum ad Transsylvanum venerat cum quodam alio Caesarea Maiestas ei dederat quae statim erant Constantinopolim missa ac h uc quarto huius die una cum exemplari mandati ad Transsylvanum dati quo mandabat

ur ut istum Oratorem Ferdinandi quamprimum ad Despotam redierit eum statim, mitt ere debeat, relata omnia hoc modo huc erant, propterea petit iste Princeps ne Ma iestates vestrae cuiquam literas commendatitias dare, nec quicquam ad eum scribe re, sed si qui ipse mandare fuerint dignatae id ad me solum perscribere dignentu r ut eiusmodi fraudibus omnis via in posterum praecludatur. 228 www.dacoromanica.ro

cuand, de aceea si-a lisat acolo caii 4i celelalte lucruri ale sale, dupi cum i s-a raportat luil de citre iscoadele sale, de cum a venit la transilvan i-a dat o copie a scrisorilor de recomandatie impreuni cu alta de la maiestatea Cezaree20, care indati au fost trimise la Constantinopol si au sosit aci in ziva silvan 'in care i se poruncea ca si faci bine si trimiti de indati pe acest sol al lui Ferdinand de cum se va fi intors de la Despot21. Toate au fost retrimise22 aici in felul acesta, de aceea se roag: clomnul ca maiestkile voastre a patra a acestei luni Impreuni cu o copie o poruncii Indreptate citre transi nu dati niminui scrisori de recomandare, si nici si i se scrie cel mai mic lu cru, dar daci se vor indura23 s-i dea vreo stire de ceva, si binevoiasci si-mi sc rie doar mie ca si se inchicl pe viitor once cale pentru asemenea inselki. 2 Caesarea Maiestas ei dederat cum quodam alio. 21 Ad Despotam (a Despota). 23 Fuerint dignatae. 22 Relata. 19 Lui Despot. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Memoriul despre Schreiber Expunerea din memoriul de fat este o reconstituire a cazului Schreiber (vezi mai jos relatia sa p. 273 si urm.). Memoriul care este trimis de Martin Literatul es te in realitate opera lui Belsius. In el putem surprinde o serie de abaten 1) s. voite de la adevr. De fapt ideea fix a celor doi agenti care 11 isclesc este se lepede de once amestec In hotrlrea lui Despot de a-1 trimite pe Schreiber In T urcia, si 2) a caute s justifice aceasa msuri prin existenta unor dovezi concrete Impotriva acestuia. In acest scop este intervertia succesiunea cronologia a fapt elor si Ont chiar inventate unele pur fictive. Totodat sInt trecute sub acere fap te reale ar fi putut Incurca socotelile acestor martori nicidecum dezinteresati. Controlul a firmatiilor dirt memoriu poate fi ficut foarte bine dup cele dota rapoarte din 8 ianuarie atre Ferdinand si Maximilian si mai ales dup cele dota post-scripte, ali turi de relatarea datorat lui Schreiber Insusi In memoriile sale trimise din Constantinopol. In exp unerea din memoriul de fat constaam mai hitli suprimarea oricrei mentiuni a Inatia rii scrisorii lui Hans Ungnad (baron de Sonneck In Carintia) initiatorul operei de tlmcire si 230 www.dacoromanica.ro

tiprire a textelor religioase crestine in limbile sud-estului european. De asemen ea e trecutl sub ticere propunerea ficuti de Schreiber de a se executa tlmciri in limba mol.doveneasai, nementionindu-se decit tipiririle de texte. Scopul acestor omisiuni voite era infitiseze pe Schreiber ca un simplu slujba al unei Intreprin deri comerciale, contestindu-i once rol cultural si religios si once calitate ca re o dat recunoscut nu ar mai fi lsat loc pentru bnuielile care trebuiau justificate . De asemenea nu se pomeneste nimic despre convorbirea lui Schreiber cu medicul lui Despot, dei In urma acesteia a fost Indemnat Schreiber si-i propuni mijlocir ea sa pentru o alianti matrimoniali cu o casi regal din Occident. Ca exemplu de e lemente inventate avem aparitia atit de ciudat a _pretinsei corespondente de la C onstantinopol a crei dat este mutati ba la 4 ba la ianuarie, si mai ales a pretins ei scrisori a lui loan Sigismund catre sultan care nu apare In rapoartele din 8 ianuarie, ci doar in memoriul analizat de noi aici. Din confruntarea mirturiilor asupra mersului evenimentelor putem stabili ordinea urmitoare. La 31 decembrie 1562 apare Schreiber la Suceava Intr-un stil destul de miret, ca un fel de trimi s extraordinar cu scrisoare de recomandatie de la Maximilian, si este primit de Pierre Roussel si g5zduit pe seama domnului. A doua zi Inainte de prinz merge la curte unde d de Belsius si Martin Literatul. Cel dintli Ii anunt Indati prezena lui Despot. In cu rsul audientei sale, Schreiber a infitisat scrisoarea lui Ungnad si propunerile pentr u tlmacirea cirtilor religioase 'in limba moldoveneasci. Fiind destul de convins de importanta sa s-a ludat probabil de legiturile sale cu principii imperiului la care fusese trimis In anii precedenti ca si prezinte realizrile tiparnitelor lui Ungnad, precum si cu protectia lui oferit serviciile sale ca si-1 reprezinte pe Despot la Maximilian. Poate ci tot atunci in cursul cireia trebuiau Maximilian dieta pe care o va tine noul rege al romanilor s i se acorde subsidii i trupe pen tru paza frontierelor. Despot era Indemnat ca prinpersoana lui Schreiber. Dup tri miti si el un reprezentant, binetnteles cipe crestin Schreiber s-a intors la loc ul sin de gizcare a trebuit s decurg normal audienti duire. Este probabil c acea intrevedere nu era socotit ca avind s rimIn unici. In cl upi-amiaza acelei zile Belsius se duce din nou la domn! Desigur cu scopul de a-1 Incondeia bine pe noul venit. Cici acesta a) se Infitiseazi ca un ambasador si nu este dectt un agent subaltern al unei intreprinderi tipografice, b) a urmat u n itinerar foarte suspect trecInd prin Cracovia, apoi prin Transilvania pentru a veni in Moldova. Avind In vedere relatiile strkse dintre loan Sigismund si rege le Poloniei, unchiul su, precum raporturile dusmnoase dintre amIndoi si Despot, acest am5.nunt putea s park' destu l de alarmant. Atunci Desport porunceste ca el s fie interogat de Belsius si de P aul Zekel", .(secuiul) plrellabul Sucevei, si somat si arate claci in afar de cel e arkate de el domnului mai are o alt misiune pe lingi el, si care s1nt motivele trecerii sale prin Transilvania. La aceast Intrebare din urmi ar fi rispuns cl a ales acest drum la indemnul lui L aski pentru a ciuta s51-1 abati pe loan Sigismund de la planul anuntat de a cher na pe turci ajutor contra apirkorilor cetkii Szatmr (Satu Mare). Este posibil ca rostirea numelui lui Laski, Intr-un moment and raporturile dintre el si domn era u Incordate, si fi confirmat acest climat de binuial. Trebuie Insi observat a 2n declaratiile sale de la Constanzinopol (vezi mai jos p. 286 s.u.), Schreiber nu pomeneste nici de Laski, nici de vreo preocu231 www.dacoromanica.ro

pare a sa n legitura Cu luptele de la cetatea Satmarului. In urma acestora Despot a hotark s i se ceara o 'cleclaratie in scris in care si arate tot ce avea de sp us. Toat ziva urmatoare 2 ianuarie Schreiber si-a scris declaratia. In acest timp, el a f osr vizitat de medicul lui Despot, precum si de alte persoane din slujba acestui a. Interogatoriul sat' nu fusese ficut Intr-o forma care sa-i trezeasca vreo apr ehensiune. Dimpotriva, el putea crede ci i se acorda o atentie sporiti, pe masur a misiunii sale. De aceea chid i s-a oferit o posibilitate, el a prins-o din zbo r si a mai adaugat la declaratiile sale Inca dota puncte: acela relativ la castor ia domnului, i acela la nevoia de a-si constitui o trupa credincioasa pentru gar da sa personala. Acestea au fost evident sugerate de vizitatorii sai aritati mai sus. Toate aceste oferte si declaratii neasteptate i neobisnuite captau ambianta de blnuiala desteptata de Belsius o rezonanti speciali. Despot a banuit Schreiber este un agent pus de loan Sigismund sa-I compromita fata de Poarta, co nfirmind astfel desde denunturi anterioare c Despot este in legaturi cu Habsburgi i i tine chiar la curtea sa agenti de ai lor. O circumstanti agravant era faptul ca Schreiber tr ebuia si se inapoieze pe acelasi drum, deci s treaca iarasi pe la loan Sigismund. Situatia lui Despot era destul de grea dupa incheierea armistitiului lui Ferdin and cu turcii i dupa notificarea oficiala din partea Habsburgilor trimisa prin noul agent Martin Lite ratul a noii linii politice care trebuia urmati. Nemaiputind astepta vreun sprij in din partea lor contra Portii el trebuia sa-si depun toate silintele spre a fi bine vazut de turci. In ce moment a trecut Despot de la binuiall une manevre a l ui loan Sigismunct contra sa la propria sa manevra contra acestuia, transformlnd u-1 pe Schreiber In emisarul lui Maximilian? Acesta, potrivit fictiunii ingenioa se puse acuma la cale, s-ar fi tnteles cu loan Sigismund i in unire cu el i-ar f i cerut lui Despot sa li se alIture si el primind in Moldova o oaste de 400 000 de oameni trimisi contra turcilor (!) Desigur c acest moment trebuie situat dupa citirea declaratiei scrise a lui Schreiber care putea fi exploatata n sensul dori t, fati de turci. Fat de Habsburgi ins trebuiau infatisate dovezi concrete ale dup licittii lui Schreiber care l-au silit pe Despot la msura pe care a luat-o. pentru apira capul! Si astfel In acel post-scriptum stingaci, insotind raportul din 8 ianuarie catre Maximilian, apare prima mentiune a pretinsei corespondente de la Constantinopol sub forma unei exemplificiri a neajunsurilor putlnd rezulta din dare a unor scrisori de recomandatie de catre rege. Aici ea e legata de rugamintea de a nu se mai trirnite asemenea scrisori. In celllalt post-scriptum adresat lui Ferdinand, int r-o forma mai corecti, se face un pas mai departe, intercarind fraza care leag ac ea pretinsi corespondenta de msura luata de Despot contra lui Schreiber, pe care o justifica. Despot a preferat deci sa-1 trimit el mai trail la turci decit ca ac ela si fie trimis de loan Sigismund. Dar este evident ca clacl aceasta corespond ent apare mai intli ca o inventie confuza i ovaitoare abia In post-scriptum in ce le doui rapoarte din 8 ianuarie, ea nu putuse fi cercetat'd de cei doi agenti la 4 ianuarie, cum pretinde memoriul in care mai apare abia acum g o pretins scrisoare a lui loan Sigismund catre sultan! Dar dovada c acea scrisoa re nu a. existat niciodat o avem din cuvintele marelui vizir catre trimiii lui lo an Sigismund veniti Cu tributul la Poart care se plingeau de Despot. Mande vizir le aminteste de piffle neintemeiate ale acestuia contra lui Despot, si apoi 11 c ritica pentru ca nu a vestit Poarta 232 www.dacoromanica.ro

Schreiber avea s se duel la Despot: (perche il figliol di re Giovanni ha datto lo gi et favor a quel Wolffgango Schreiber che dovesse andar al Despota senza haver avisato questa porta). Mai apoi laud credinta mai mare a lui Despot care a trimi s la Poart pe iacel om ferecat in lanvuri acolo unde se afl aii crestini mnchii osi nditi la galere (Hurmuzaki, II, 1, p. 466 raport din 3 martie 1563). De altminteri in nsui textul raportului din 8 ianuarie, Ora a se ajunge la postsc riptum, shit Imirate toate moti vele pentru trimiterea lui Schreiber la Poart, WI a fi vorba eit de eh de existenta acelei corespondente din Constantinopol, inve ntat ad-hoc lui Despotinvocate n-ar fi c motivele dupl redactarea raportului and i s-a prut destul de convingltoare. De aceea a si fost nevoie de post-scriptum. In schimb in corpul raportului este vorba de aflarea cifrului compromittor in ziva de 8. Observrn cI in memoriu corespondenta apare la 4 i cifrul la 8 ianuarie fiind inversat ordinea din raport. Tot astfel descoperirea inssi a cifrului e revendica t la 8 ianuarie de cei doi agenvi care se si cred indrepttiti s cear o rsplat special entru acest merit, iar in memoriu se arat cu modestie cl Despot a descoperit acel cifru pe care 1-a dat agentilor ca s-1 cerr.spunderi In oricrei ceteze ... etc. Me moriul vdeste grija agentilor de a se sustrage privinta cazului Schreiber. Se ved e clar cl a fost Intocmit fr participarea sau stiinta lui Despot, care e infvisat c a ferm hotrit a-1 trimite pe Schreiber la turci incI din prima zi, in timp ce Bel sius si Martin 11 roag s-si mute gIndul. Aceast sceni se repet, incepind cu ziva de 1 dup51-amiaz, apoi iar In ziva de 2 inainte de a fi citit declaratia scrisa a lu i Schreiber, pe care a citit-o in ziva de 3, apoi la 4 dud apare pretinsa coresp ondent din Constantinopol, In sfirsit in extremis In ziva de 5 clnd soarta lui Sc hreiber e definitiv pecetluit, fiind trimis la Bahlui pentru actul urmtor al exped ierii sale ca prizonier in Turcia. Memoriul acesta nu a fost Incredintat unui curier al domnului, ci dus cu sine de Belsius la Eperjes i predat acolo unui curier al lui Fr. Zay mergInd la Praga. www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL 511. BELSIUS 1MPREUNA [Declaratia' catre imprat] [Reconstituirea cazului Schreiber2] f.d. 1563 p. 451 stie din ce pricin) insotit de cinci servitori, intr-un rdvan brasovean, inftisind pretutindeni un salvconduct al fiului regelui Ioan, pe care vi-1 trimitem In ori ginal Si mai inainte de a sosi in acest oras a trimis inainte pe un oarecare Ioa n Srenn la Roussel4 si la Horatiu5, secretarul principelui, ca s intitulat: Negotium Wolf. Srayber hoc modo actum est. 2 Vezi biografia acestuia mai jos la p. 273. 3 Schreyber. fel: In ultima zi din decembrie a anului trecut a venit la Suceava 15.sindu-si l ucrurile mai bune cu un servitor in Transilvania, la Sibiu (nu se Treaba cu Wolff Schreiber3 s-a petrecut ast1 Traducerea s-a f'icut dupa textul latin publicat in Hurmuzaki, II. 1, p. 451 s i urm. 4 Pierre Roussel, mercenar francez din Burgundia, a ramas In slujba lui Despot d upg succesul actiunii pentru cucerirea domniei. In iunie e trimis in solie la Fe rdinand. Dupa ruptura lui Despot cu Laski prseste serviciul domnului. ques 5 Horatius Curio. Pentru antecedentele sale, vezi E. Legr an d, Deux Vies de Jac Basilicos, Seigneur de Samos, Marquis de Paros, Comte Palatin et Prince de Mol234 www.dacoromanica.ro

spun c vine din partea M.M. V.V. si a intregii imprtii un sol de seam cu daruri catre acest principe, asa precum fcuse mai inainte peste tot pe unde trecuse de la Cra covia prin Polonia, Rusia si toat Transilvania si Moldova aceasta in vzul tuturor. Roussel deci i Horatiu, primind aceast. veste,

In ziva urmtoare care a fost cea dintli a acestui nou an noi am venit la Curte pe ntru implinirea slujbei noastre, i dup ce 1-am salutat pe domn i-am urat un an bu n, and am iesit de la principe I-am vzut pe Schreiber in anticamer, unde i-am dat mina in treact i ne-am prefcut a nu-1 fi cunoscut mai dinainte. C.'ci el venise cu Roussel fr. a fi fost chemat, impotriva obiceiului acestei curti unde nu este ingdu it unor asemenea oameni strini s vin dacI nu sint chemati. Noi putin dup aceea, int rind din nou la domn i-am dat de stire c el este acolo, si dei Despot era nemultu mit c venea prin Transilvania dusman lui, totusi a poruncit indat s-1 cheme, i dup ce i-a intins mina In fata noastri i-a dat apoi o audient secret lui singur atit de l ung cit a voit acela, dar ce va fi fcut nu stim. Incheind audienta, domnul s-a dus la biseric5a unde zbovind putin timp s-a intors si a inftisat fr stirea noastr aceast chestiune boierilor i sfetnicilor si bisericesti si laici. Apoi a mers la prinz i ne-a poruncit ca dup luarea prinzului ne intoarcem neintirziat. Si dup aceea ne-a m intors la el, si a inceput ne vorbeasc mai pe larg despre aceasta, cum c el nu p oate s tie ce urmreste fat de el aceast solie neintemeiat pe nici un motiv, si totoda t au dus-o de indat domnului care a poruncit pe loc s i se pregteasc loc de gzduire i alte lucruri trebuitoare, i ca Roussel s-i ias inainte in semn de cinstire conduc p in la locul de gzduire, care toate s-au svirsit intocmai. se mir mult de indrzneala omului acesta, ca unul care vine in chip atit de nesocotit i vorbeste fr chibzuint despre atitea lucruri atit de felurite fr nici o legtur intre ele, nu numai in numele M.M. V.V. dar chiar si al altor princ ipi ai imperiului, fgduind nu stiu ce lucruri despre cstoria domnului, amestecind la olalt i treburile polonilor, si ale transilvanului,

si ale turcilor, dei nu are de la nimeni nici o scrisoare de incredintare in afa r de una singur de recomandare a M.V. $i a inceput s spun c toate acestea i displac mu lt i c omul ti este cu b.nuial, i c a si inftisat aceast chestiune sfetnicilor si i da ei vor hotri astfel, atunci vrea s-1 trimit. la Poarta sultanului turcilor. Auzind noi acestea mai c am Incremenit, rugindu-ne in multe chipuri s nu fac una ca asta, deoarece multe davie, l'une par Jean Sommer, l'autre par A. M. Graziani, suivies de pices rares et indites, Paris 1889, p. 37. Pentru purtarea lui Despot fat de el i de Roussel l a plecarea lor din slujb, vezi mai jos p. 262. 5a Templum. 235 www.dacoromanica.ro

ar putea urma de ad. Dup ce ne-a ascultat ne-a poruncit s: mergem la hotrit8 in numele domnului daci mai are si alte misiuni6 pe IMO aceea pe care i-a arItat-o n fata lui, care nu cuprinde aproape nimic in afar acela6 impreun cu Paul Szkely, pirclabur cettii Suceava, si intrebm P. de ceea ce spusese despre faptul cs s-a ocupat impreun cu anumiti oameni din Wrtenb ere si de aiurea de chestiunea tiparnitei, i cs voia s introduc aici acest mestesug de a tipri literele limbii slavone sau sirbesti de care se folosesc cei de aci, din care fel de tiprituri adusese dou: crticele tiprite la Tbingen. $i c aceasta fuses e mai presus de toate cauza sosirii sale. / 452 Ceea ce ne-a spus i nous intocmai in multe cuvinte. Apoi intrebat ce motiv l-aindemnat s vrea s vin prin Transilvania si de ce a rmas atita timp la acel princi pe, dusmanul s'au si al M.M. V.V., la aceasta ne-a rspuns a fcut-o din indemnul do mnului Laski atunci cind a aflat c a hotrit comandantul Casoviei s treac Tisa. Cci fi ul regelui Ioan avea de grind s cierne pe turci impotriva acestuia, dup cum a fcut in vara trecut,

deci ca s mpace aceste miscri, dup cum spune c a fcut el inc o dat', a mers la princip le Transilvaniei ca s se indeplineasc i aceasta prin strdania sa, si daci nu fcea ace asta se termina cu Satu Mare, cu cpitanul Casoviei, cu Melchior Balassa i cu acel principe. Dup aceste afirmatii ne-a declarat pe fat c nu mai are alte motive, si n oi am plecat lsindu-1 pe el. and am iesit din cas, trgindu-1 putin deoparte pe Szkely i-a soptit la ureche c ar mai avea i altele de vorbit cu domnul i chiar despre estoria acestuia, iar noi intorcindu-ne la domn cu aceste informatii i-am raportat toate intocmai. Iar el auzindu-le le-a socotit pe toate la fel ca toate cele alitate mai inaint e drept indoielnice, nscocite si cu bnuial", declarind c nu era in cderea sa s trateze despre chestiuni de tipografie cind nu lipsesc negu storii i librarii prin care dacs ar fi nevoie si-ar putea o Schreiber. 7 Prefecto arcis. Serio. 9 Legationem. 10 In text: Vtitem bergae (sic). Pentru citirea Wurtembergae si nu Wittenbergae, vezi Hurmuzaki, II, 1, P. 459, declaratia lui Schreiber: a fost trimis de Ungna d ex provincia Wirtembergensi ex civitate Vrako", vezi 6 M. Murk o, Die Bedeutun g der Reformation und Gegenreformation fiir das geistige Leben der Siidslaven. P raga si Heidelberg, 1927 (Despre baronul Hans Ungnad i rolul sau in tiparirea te xtelor religioase pentru slavii de sud: Tiparnita de la Uracb (Vrako), pp. 12-17.) La 14 sept. 1561 el trimite o ci rcular catre electorii i principii imperiului precum i catre diet 2n care recoman& tipariturile sale ocrotirii lor, convins ca in felul acesta vor putea i turcii cunoaste cuvintul adevarat al lui Dumnezeu ca si cum ar vrea s loveasca 2n chipul acesta pe turci cu sabia puterii sale". Desigur cl tot Schreiber a fost emisaru l lui Ungnad la principii electori si la dieta, vezi mai jos declaratiile sale c u privire la legaturile 'Mahe pe care le are cu principii imperiului. Dubiis, confictis et suspectis. 236 www.dacoromanica.ro

face rost de wide ca acestea, si ca un lucru este a se da drept tipograf altul a se da drept sol. Si c i drumul lui prin Transilvania e lipsit de once noima, i ca nu este in caderea nici unei persoane particulare, macar de-ar fi i Laski, sa trateze despre pace fara porunca i nsarcinare expresa nici nu este cu putinta a cest lucru oricui, mai ales unuia neavind nici indreptatirea i nici autoritatea de a trata, si a mai spus multe in acest sens i-a poruncit lui Paul Szkely sa se intoarca din nou la el si sa-i puna in vedere sa spuld cele ce mai are de spus, s au s vesteasca prin el sau scrie tot ce are de spus si vrea s'a spuna, i asadar ziva urmatoa cut-o cu scrierea acestora. Si domnul a tinut din nou sfat despre a ceasta, la care a luat parte si Paul Szkely, in care a fost intariti cu totul hot arlrea de mai inainte de a-1 trimite la Ponta, i s-a luat acum o hotartre defini tiva, dei noi incercam abatem de la acest end cu toate argumentele de care eram in stare. In ziva a treia a inminat domnului acea scrisoare in care erau cuprinse toate cele ce le spuscse mai inainte, si. mai adaugase unele lucruri despre casatorie, dar in doi si neaducind nimic sigurt3, ba 11" indemna s caute a dobindi bunavointa M.M. V.V. si s se sileasca sa o pastreze, i pentru ac estea voia ca domnul sa se foloseasca de serviciile lui si nu de ale altuia, caci el ar avea un mijloc bun de a duce acest lucru la bun sfirsit: pe care toate, la fel ca si cele dinainte, le-a socotit domnul p e drept deserte i cu ba-nuia15., socotind c acela purcede astfel numai ca poata s coate ceva sigur15 de la el cu care sa-1 poata multumi pe transilvan. In ziva a patrat i s-a adus domnului copia scrisorii de recomandare a maiestatii voastre, i mpreun'ei Cu scrisoarea transilvanului data' catre sultan cu porunca catre acest a de a-1 trimite pe acelart, ceea ce a inrautatit mai mult situatia lui i n altf el destul de rea. Caci transilvanul il pira rau pe acestat8 in fata sultanului i nvinuindu-1 de tradare, ca unul ce avea la el alti soli de ai maiestatilor voast re, iar acum a plecat acolo unul care este asa si pe dincolo19, si care se va in toarce inapoi chiar la elll Transilvania, la care pira i s-a raspuns si i s-a po runcit ca de cum s-ar intoarce la el in Transilvania sa fie dator sa-1 trimita d e ndata la Constanti 12 Ambigua. eo 13 Et nihil certinertia (certi nentia, sau: continentia?). 14 Pe Despot. 15 Habere aliquid certi ab Zpolya). memoriu. 17 ceva compromittor care s fie folosit de 16 Pentru toat aceast chestiune, vezi discutia din lrnuririle preliminare la acest Schreiber. le 19 Et hunc nunc eo profectum esse talem et talem, probabil de citit et nunc eo p rofectum esse talem et talem suprimlndu-se hunc introdus desigur din greseal, din tr-o confuzie cu cuvIntul urmtor: nunc. 237 Pe Despot.

www.dacoromanica.ro

acestea ni le-a dat domnul s le citim: spunind c toate cele ce le-am tinut ascunse pins acuma skit date pe fat de acesta", si nici nu poate face altceva nicidecum d ecit trimit, declarind c prin aceast singur fapt a sa poate s dezmint multe piri ale t ansilvanului20, eci altfel il amenin sigurant primejdia vietii. Asadar in ziva a c incea a acestei luni, rugindu-ne noi zadarnic de el s nu fac una ca asta, iar el m ultumindu-se s laude zelul nostru in aceast chestiune, 1-a trimis pe acela la tirg ul numit Bahlui" cu porunca s fie acolo aruncat in lanturi si s i se ja lucrurile ce le are cele ce s-au gsit la el in afar de haine si de bani au fost trimise la d omn. Uitindu-se prin ele a gsit cifrul acestuia impreun cu salvconductul transilva nului i ne-a dat indat cifrul ca cercetm, ceea ce se putea face fled' mare trud. an d printre alte cifruri ale sale am gsit chiar cifrul lui cu Csky, cancelarul acest ui transilvan Insusi, si cel al lui Csky22, nu ni s-a prut de loc c ar fi arl vin, b a chiar ni s-a prut inc si mai suspect ca inainte, si de aceea dei fusese dus de a colo, a expediat totusi domnul pe un alt trimis al S'1123 ca s caute dac mai poate fi Osit ceva la el, dar nu s-a gsit nimic decit c a zis folosind o zical ungureasc: Nenorocitul de mine, vrind s infig spinul in piciorul altuia, 1-am infipt chiar i n al meu". Impins asadar de acele motive, domnul I-a trimis pe acesta acolo unde nu pot sti care va fi soarta lui si cum o s se termine treaba fie c" soarta lui, sau imprudenta lui sau gindul ru al omului i-a pricinuit aceasta imi pare Ins foar te ru c s-a fcut acest lucru. Ba chiar i domnului mi pare r.u, i ce bine ar fi fost dac niciodat nu i-ar fi trecut prin end aceluia (Schreiber) <s fac5.> aceast c.ltorie atit de ru sortit. Noi, impreun cu ttii voastre, asa cum sintem datori si impreun cu aceste rinduri trimitem sub ochii maiesttii voastre 5i cifrul lui, atit cel propr iu cit 5i cel comun cu Csky, rugindu-ne prea plecat ca ss binevoiasc s tlmceasc indur primeasc tn nume de bine cele acute de noi, asa precum obisnuieste dup mila sa. 20 Transsylvaniae (Transsylvani). 21 Oppidum Bohlo dictum. De fapt la el, care toate s-au implinit intocmai, si in sfirsit in ziva a opta toate Ioan Belsius am scris toa te acestea intocmai cum s-au intimplat, numai maies22 Text corupt: etiam cyphram eius cum Chyaky Cancellario ipsias Tramssylvani et practicam in Tokay (??) invenissemus. De citit: et propriam cum Chaky n loc de: practicam in Tokay. Vezi aceste cuvinte la sfillitul memoriului: et cyphram eiu s et propriam et cum Chaky communem, adici cele dou cifruri, i al lui Schreiber i al lui Csky. Pentru anflnunte biografice asupra lui Csiky, vezi mai jos, relatia lui Gromo. 23 Nuncium. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE. Raportul din 20 ianuarie 1563 Acest raport din 20 ianuarie este primul care ii aparsine In adevar lui Martin Literatul, cad atit cele din 8 ianuarie ctt i memoriul Intocmitdupa aceea pentru a acopen i urmele adevarate ale episodului Schreiber stilt opera lui Belsius (in colaborare cu Despot in ce priveste contribuia din po st-scriptum). Este probabil c dup trimiterea rapoartelor din 8 ianuarie Martin a f ost cuprins de neliniste. Acestui moment ti corespunde memoriul intocmit pentru a-i spala pe agenvi de once vina. Dar in acelasi timp trebuia explicat lui faptul Maximilian prezemei ciudat al lui Belsius in Moldova dupa inlocuirea sa. Aceastd explicatie o afldm atit n raportul defata' ctt si in raportul-scrisoare al lui Belsius trimis din Eperjes la 4 februarie. Martin invoca dorinta lui Despot si considergii de deferem pentr u un servitor devotat al regelui. Belsius invoc o scrisoare sau o declaraie a sa m ai veche prin care 1-ar fi anuntat pe rege c ii va sluji si mai departe pira la v enirea lui Martin. Aci observarm oarecare deosebire Intre amlndoi. Cci Martin se roagl de rege ca s ingaduie ca Belsius. sd poata sluji data intocmit memoriul in sensul propriei aparari a. mai departe www.dacoromanica.ro 239)

celor doi agenti, si nicidecum al scoaterii din cauzi a lui Despot, care era ari tat ca ferm hotirit si-1 trimiti pe Schreiber la Poarti inci din prima zi, trebuia gisi t un mijloc sigur de a-I expedia fir stirea lui Despot. La aceasti nevoie a rispu ns plecarea lui Belsius ducind cu sine declaratia comuni impreuni cu cele doui c ifruri aflate la Schreiber si cu raportul de fati, din care abia o infimi parte e consacrati evenimentului senzational al rupturii Cu Laski, iar tot restul cazu lui Schreiber. In sfirsit Martin se mai scuza de cererea ficuti in privinta bunu rilor acestuia. De fapt rostul primordial al raportului din punctul de vedere al lui Martin era de a aduce o completare, un corectiv la memoriu. Astfel se Intel ege de ce Martin nu si-a mai cifrat raportul lucredintat lui Belsius. Se poate p une intrebarea claci acesta plecind la Eperjes intelegea si se retragi definitiv din situatia sa ambigui pe link' Despot, sau se repezea doar acasi cu &dui de a expedia de acolo memoriul si cifrul si de a se reintoarce? Intercesiunea lui Ma rtin ar implica o asemenea speranti. Bineinteles ci regele ar fi avut si el ceva de spus. Deci nu putea exista nici un fel de certitudine. Dar mai intra In joc firi Indoiali si hotirirea lui Despot, doritor desigur si se scape de un complic e care putea deveni incomod. Fapt este ci in scrisoarea sa din 4 februarie de la Eperjes Belsius adopti un ton critic fatl de initiativele lui Despot privind: a ) deposedarea lui Laski (vezi mai sus p. 215 si urm. de hoc quoque ergo Laskium facinore maxime admirati sumus) si b) unja urmat in cazul Schreiber, cu care pril ej foloseste aceeas expresie peiorativi: facinore. In once caz atunci cind liels ius scrie de la Eperjes justificindu-si prezenta in Moldova pina la sosirea lui Martin, el nu se mai bizuia pe o actiune a lui Despot care si-1 readuci in Moldo va. Dar putea incerca in schimb, s recistige increderea lui Maximilian sipindu-1 pe Martin, servitorul apreciat al acestuia. De aceea dui:4 o dare de seami foart e bogati, cu preciziri noi fati de cele cuprinse in raportul din 8 ianuarie, scr is chipurile de Martin, el ataci evenimentele de la Hotin, referindu-se misterio s la amiinunte pe care nu le-a dat Martin, subliniind ci acesta ar fi trebuit to tusi si le dea, dar s-ar fi sfiit de teama unor primejdii ... El ins, Belsius, cr ede ci aceste informatii pot fi date si de altul (decit Martin, adici de el insu si). In raportul sIu Martin se multumise si indice pentru deposedarea lui Laski anumite motive si &I vorbeasci de o promisiune de despa.gubiri . Dintr-o comparatie a scrisorii lui Belsius cu raportul lui Martin (pe care 11 inainta impreunl cu memoriul si cu cele doui cifruri) rezulti ciar impresia pe c are ciuta s-o produci precum si efectele pe care le sconta din aceasta. Belsius opunea unor rinduri scrise in grabi, ca un fel de post-scriptum la memoriu, un a devirat raport, la care mai adiuga si informatale culese de la omul lui Laski af lat la Eperjes in acel moment. www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL CATRE MAXIMILIAN 1563, 20 ianuariel Hoar; ... De curind am scris in cifru2 maiestAii voastre despre toate lucrurile despre care se putea scrie de aci si am trimis scrisoarea printr-un om3 sigur si de cr edimi impreudi cu acestea pe care le-am scris dtre Zinkmoser4 ca sI fie date mai estAii voastre. Deocamdatl I Traducerea s-a facut dup textul latin al raportului cktre Maximilian publicat d e A. Ver es s, Documente, I, p. 236. 2 Notis secretioribus. 3 Nuncium. In privinta unei informatii continue si dese cerute de Maximilian, Ma rtin (Belsius) raportase 2n comunicarea sa anterioar (8 ianuarie) a ea e in funct ie de existenta unor cureni de care se cam duce lips. Accentuarea faptului cl raportul prec edent a fost cifrat este menit s scuze faptul cI acesta este necifrat, adicl alt fel cleat cum prevedeau instrucviile primite. De fapt acesta a fost trimis prin Belsius impreun cu memoriul despre Schreiber. La acest rapare se referi Belsius i n scrisoarea sa din Eperjes din 4 februarie. 4 Secretarul lui Maximilian. 241 www.dacoromanica.ro

nu am altceva de scris decit c la 14 ale lunii acesteia am sosit o data cu princi pele aici la Hotin, care este o cetate asezat intr-un loc foarte bun, pe malul rt ului Nistru, cetate pe care cu un an mai inainte a dat-o lui Albert Laski si acu m a luat-o de la el pentru anumite motive ale sale; fIgkluieste totusi despgubeas c in alt chip pentru toate acestea si pe el si pe ceilalti. $i alte pricini tale lui s-au potolit pin acum i stau bine. Apoi in chestiunea nenorocitului de Wolffg ang Schreiber, adic <arattnd> cum de s-a procedat astfel, trimit la maiestatea vo astr ca s nu se mire a am scris impreunP, in numele meu si al lui Ioan Belsius, am fcut acest lucru pentru acest principe a vrut asa6; cci dei Belsius se intorsese aiai din proprie totusi cum mai inainte fusese solul maiesttii voastre, aici, a f ost de aceea tratat pid acum tot ca sol, ca unul care si aici si mai inainte la C onstantinopol a servit pe maiestatea voastr si de aceea rog ... etc ... ingduie ca s poat servi si mai departe. Acestea le-am scris fr cifru, cci am si un curier sigur i scriu chiar Apoi intr-o scrisoare anterioar am scris M.V. despre bunurile acestui nenorocit W olff Schreiber, cl dac s-ar putea gsi vreunele, mcar putinele lucruri ce le avea in Transilvania, s ni se lase nou impreun cu Belsius mai degrab decit s le clruiascl al tcuiva. Acest lucru 1-am fa:cut numai doar ca s nu fie cerute de multi i s fie drui te cu usurinf. Acuma ins rog plecat pe M.V. s binevoiasc. s nu le dea nimnui inainte de a fi luat cunostint de treburile acestuia si mai ales de cifruri8 si de a sti i noi ce se va face in aceast privint. i nicidecum la intocmirea memoriului scris fr5 stirea sa. 7 Sua sponte. 8 Vezi ma i sus rapoartele din 8 ianuarie 1563 si memoriul nedatat privitor la de la hotar de unde iesirea din tall e mai neprimejduit. ... Martin Zenthgotharty cu mtn proprie 6 Aici se refer la dorinta lui Despot de a i-1 asocia pe Belsius E vorba desigur de memoriul in chestia Schreiber. Schreiber. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE PRELIMINARE Raportul din 2 februarie Acest raport hiseamn un pas Inainte 2n identificarea liniei adoptate de Martin cu aceea urmat ptn atunci de Belsius. Dupa prezentarea destul de neutra a actiunii l ui Despot contra lui Laski, din raportul precedent, acum urmeaz.1 un rechizitori u patimas tmpotriva acestuia din urm dictat fr nici o Indoial de domn. Tot acesta ti pune la dispozitie situatia socotelilor bnesti dintre el si Laski. Poate trebuie tineles cl la inceput, de la 14 ptn la 20 ianuarie, Despot ar fi adoptat o atitu dine impiciuitoare fat de Laski, fgiduind despgubiri pentru deposedarea sa, c1 'clu pl aceea, Intre 20 ianuarie si 2 februarie, s-a ajuns la tncordarea atestat de ac est raport. Belsius afirm cI Despot si-a artat motivele sale: Motivele sale le-a a tins la cinie, i aceste motive nu au fost 2nsirate de Martin, ci doar mentionate vag ca anumite motive". Dup' mrturia lui Sommer o Incordare intre Despot si Laski s-ar fi produs Inc din septembrie (1562). Dupa instalarea pircAlabilor, Despot s -a reintors la Suceava de unde e dietat raportul de fat. Acesta atest reactia lui Despot la pregkirile de rzbunare ale lui Laski: punerea la cale a unei expeditii pentru scoaterea lui Despot din 243 www.dacoromanica.ro

domnie i discreditarea lui prin divulgarea angajamentelor sale in afara. Asadar la 2 februarie versiunea oficial se precizeaz. Domnul i-a luat cetatea pentru ci a intele s c Laski umbl s.-1 trdeze. Acuma chiar a mers pin acolo incit a divulgat legkurile lui Despot cu Habsburgii, trimitind chiar lui loan Sigismund textul jurmintului prest at de Despot acestora, spre a-1 inainta mai departe la sultan. Dar din scrisoare a /ui Belsius din Eperjes, informat desigur foarte precis de gesturile lui Laski al crui trimis es afla acolo reiese cu totul altceva. Laski dind pe lata toate j urelmintele scrise de chiar mina lui Despot [este vorba de jurmintele reciproce dintre conduckorii expediiei pentru ocuparea Moldovei de atre Despot in 1561, despre care amintwe So mmer] ... a amenintat c-I va scoate pe Despot din domnie asa cum 1-a si pus, qi a declarat ca are o scrisoare foarte clara a lui Despot catre sultanul turcilor . .. etc. Asadar dupi Belsius era vorba de intentia de a divulga aceasti scrisoare curtii de la Praga si nu Porrii. Aceast intenrie este acum transformat 'in fapt i mplinit intr-un sens cu totul opus celui artat de Belsius. Pe ce se putea bizui a cuzaria aceasta adus de Despot lui Laski prin pana lui Martin? E probabil cI se rs tlmceste o Intimplare despre care pome-' neste regele Maximilian in scrisoarea sa ckre Francisc Zay din 22 mai 1562 (Veress, Documente, I, pp. 215-216) in care ar ka c sultanul impreun cu loan Sigismund au pus la cale asasinarea lui Despot pe mo tivul ca acesta ar fi Inples cu Habsburgii. Instigatorul acestor fapte se spune c ar fi Transilvanul care ar fi interceptat scrisorile pe care fiul rposatului Hie ronim Laski le ducea maiestkii sale Cezaree i nou'l i le-ar fi trimis turcilor s i se mai spune cl se vor folosi acestea pentru a-1 vklma pe Despot". Intr-o alt r edactare a conceptului acestei scrisori se mai ddeau i alte amnunte. Cum s-a aflat de la niste poloni c fiul lui Laski alkoreste de-a lungul granirei Moldovei spre Ungaria, acest lucru 1-au comunicat Transilvanului, i in acelasi timp 1-au inde mnat s-1 prindl pe Laski si sa-1 omoare impreun cu toat escorta sa ca s nu mai rmtn ni ci o urm a acestei fapte. Transilvanul nu a stat la indoial i si-a trimis oamenii care si-i atin calea pe unde stia el cl trebuie s. meargI Laski, care, atacat de a cestia, abia a scpat de moarte rtkind pe jos prin locuri pustii i prin munti, dacI o fi reusit cumva s scape pink' in cele din urrni. Cki se spune c5. aceia 1-au u rmrit si pe jos. Ceilalti insotitori ai lui au fost omoriri, si au fost gsite scri sorile despre care s-a vorbit mai sus care au fost trimise de Transilvan sus-zis ului sultan al turcilor ..." Cursa tntins lui Laski in anul precedent de dusmanii comuni ai acestuia i ai lui Despot capti o interpretare sinistr fie in urma unei bnuieli sincere despre o intelegere dintre Laski, fostul prieten, i loan Sigism d in totdeauna, trezit 2n mintea lui Despot de aluzia neasteptat a lui Schreiber cu privire la indemnul lui Laski de a merge pentru a potoli conflictul incipient de la frontiera Ungariei superioare, fie ca o abilitate menit a discredita eventual ul denun; al lui Laski indreptat eltre Habsburgi. In realitate o actiune a lui Laski in Moldova nu ar fi avut nim ic de cistigat din amestecul lui Ion Sigismund si al turcilor, care si asa privi seri cu ochi destul de ri prezenra lui Laski, si care nu ar fi dus decit la doul

posibilitti: readucerea lui Lpusneanu sau transformarea Moldovei in provincie turc easc. Fr a mai vorbi de dusminia mostenit a fiului lui Ieronim Laski pentru loan Sig ismund fiul lui Zpolya, cel care 244 www.dacoromanica.ro

rasplaltise prin tntemnitare ajutorul nepreuit dat de Ieronim Laski. Totusi aflar n si la Zay o asemenea aprehensiune. Comparatia dintre textele in general aproape identice ale celor dou rapoarte, cat re Maximilian si imprat, scoate in evident citeva deosebiri insemnate. In raportul ca tre Ferdinand lipseste fraza despre ocuparea cetatii, pentru ca Despot a simfit ca L aski pune la cale o tradare i tot astfel si --....stea pornirii a doua zi catre marginea dinspre ttari, precum si mentionarea lui Dimitrie ca aliat al lui Laski. www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL CATRE MAXIMILIAN [Despre ruptura lui Despot cu Laskil] 1563 feb ruarie 2, Suceava p. 455 tit vrednic de lauda oamenilor de bine si de recunostinta aceluia (a lui Despot) , dac' el (Laski) nu ar fi ales mai degrab dintr-o usurintsi pervers a spiritului s ki ssi abuzeze de toate acestea decit sl le foloseasc' cu bun judecat, schimbindu-s i &dui ski mai bun intr-un end blestemat. Uitind negresit de once lege a oamenil or si a lui Dumnezeu a hotirtt vatsme pe acest domn n toate chiastoarne once este sfint i drept Hurmuzaki, II, pp. 455-456). 2 Despot. tre ca s trebuiasc' sI-1 mai scriu c, n timpul pribegiei sale si pentru dobindirea domniei sale, acest domn2 s-a folosit de ospitalitavea i ajutorul lui Albert Las ki, si pentru acest cuvnt desigur c acesta (Laski) putuse fi socoEste lucru prea cunoscut maiestkilor voasTraducerea s-a ficut dup textul latin al raportului atre Maximilian, publicat in 1, p. 455, foam asemntor celui adresat impratului Ferdinant (ibidem 246 www.dacoromanica.ro

purile, pornind nu de la altceva decit de la legturile de supunere3 ale lui Despo t fat de maiestatea voaste, lucru despre care nu a umplut numai toat Polonia si cel elalte regiuni vecine cu lucruri spuse din gur, dar a trimis chiar i perfidului t ransilvan textul jurrnintului prestat de Despot maies-

ttii voastre pentru ca s.' fie inaintat de indat la Constantinopol, din care pricin cite munci, primejdii si cheltuieli 11 amenint pe acest <Despot> lsm la aprecierea milostiv a maiesttilor voastre prea indurtoare. Iar el in toate aceste chestiuni i n toate celelalte i pune toat n.dejdea dup Dumnezeu n mila maiesttilor voastre, si m rog prea smerit i in numele meu si in al lui ca M. V., domnul meu prea milostiv, s nu-1 prisease. Si pentru ca sl se Incredinteze mai bine maiesttile voastre de tot ce s-a dat i s-a primit intre ei, trimit aici raportul4 din care usor se poate vedea c acesta (Despot) lipsit de once vin, iar ca acela prin fapta sa a sters rice obliga0e pentru serviciul fcut si a hotrit s nchid once cale pentru viitor si a con ceput in suflet o crim ce trebuie hotrit condammt i pedepsit pe buns dreptate de maie sttile voastre, i chiar de aceea el [Despot] i-a luat aceast stpinire6 pentru c a in teles c pune la cale o trdare6. Miine diminea% vom porni de aici ca s mergem ctre mar ginea dinspre ttari s cldim acolo intritur7 i s i dm lupta dac vor fi dusmani ... (et urri de snitate). Din Suceava8, 2 februarie 1563. KA tem ca acest lucru s nu izbuc3 Obstricta. 4 (Publicat deosebit In Hurmuzaki, II, 1, pp. 495-496 cu data gresit de 1569!). l nsemnare de obligatiile fi pia tile dintre Despot 1i Laski (cu data gresita 1569 (1563). (Primite de Despot de la Laski). Mai 'hull de toate a primit Despot cu imprumut de la Albert 13 000 de talen, iar in haine, cai si alte lucruri pina la 800 de talen, si 16 luni l-a tinut In casa sa cu 13 dependenti de ai si. Primite de Laski de la Despot. Mai intii pentru cei 13 000 de talen i a fagaduit dea In schimb lucruri In valoare de 70 000 Cu scadenta la Rusaliile viitoare, i daca' nu toate o data, macar jumatate. Martori ai acestui lucru slut episcopul Lusiniu s, Lasocki i Filipowski. Datoria luata asupra-si de Laski de 2 000 de florini va trebui platita lui Lasocki, alta datorie de 1 800 lui Piasoski. I s-au dat in d ar lui Laski in acest prim an 13 000 de talen i In bani gata. Pentru intretinere a sa 1 000 de misuri de grill, 2 000 de orz in afana de mori, 40 de vase de vin iar de miere sut de vase mari, 300 de boj, 500 de oi si din tezaur 3 000 de talen , trei haine de fir de aur i postav de granat pentru 50 de slugi. Si cita vreme a stat la curte i s-au dat in fiecare zi doi boj i In fiecare saptamina pe ling altele ... de vin. Multe din cele cerute de Laski pentru satisfacerea vanitatii sale abia s-ar putea acopen i cu toate veniturile acestei 5 Vezi mai sus p. 242. Text necorect: quod eum proditione maligni (?) intellexer at. 7 prof ecturi ad confinia Tartarorum aedificaturi ibi certum castellum (Aici con finia Tartarorum" indica doar o directie geografick deoarece nu era vorba de pre venirea unei actiuni a tatarilor, ci a lui Laski In unire cu pretendentul rutean Dimitrie). A ochavia (!). www.dacoromanica.ro 247

neasca in razboi deschis intre ei, cu Dimitrie9 dintr-o parte dind ajutor lui Albert Laski ... Sluga credincioasa Martin Gothardi [MARTIN LITERATUL CATRE FERDINAND] .1563 februarie 2, Suceaval p. 455 sale si pentru dobindirea domniei sale acest domn s-a folosit de ospitalitatea s i ajutorul lui Albert Laski, pentru care nu aveau sa-i lipseasca acestui Albert Laski nici cinstirea si nici recunostinta, daca ar fi ales mai degraba sa se p. 456 bucure de ele decit sa // intunece ceea ce incepuse bine si sa Inchicla once cale spre o recunostint5 viitoare daca ar mai fi lipsit ceva in rasplatirea fac erilor de bine. Asa de mare e usurinta si nestatornicia acestui om, incit Era a fi im&rid pe fa; a mai ales legamintul de credinta al lui <Despot> facut maiestti i vostre, si pentru ca sa poata sa-1 nimiceasc5. fr' nici o indoiala, a trimis chi ar textul juramintului prestat de Despot maiestatii voastre perfidului Iransilva n spre a fi inaintat fara zabava sultanului; este uor de inchipuit cite osteneli, primejdii si cheltuieli 11 ameninf pe acesta din aceast' cauza, rog prea plecat p e maiestatea voastra, in numele lui si al meu, ca maiestatea voastra in Indurare a sa sa judece acest lucru si sa-1 ajute indurator in aceste imprejurri in chipul si pe calea cea mai bun care ar putea fi. Si pentru ca s cunoasca si sa vaa mai p recis care a fost intre ei socoteala serviciilor acute si primite, 02 trimet aic i, din care reiese limpede 61 acesta e lipsit de once vin iar acela .i.-a pus in end s incheie lucrul bine inceput printr-o crima blestemata care e Impotriva legi i lui Dumnezeu si a oamenilor, spre paguba si vtmarea vadit a maiesttii voastre si a intregii crestinfti, crim avind a fi pedepsita pe bung dreptate chiar de maiestate a voastil. ma tem sa nu se avinte chiar la lupta deschiss ... 9 Visniewiecki. Este lucru bine stiut si fr umbra de indoiala ca in timpul pribegiei pins de nici un motiv precis a hotarit sa vatame pe acest domn In toate chipuril e cu putinta si a facut inceputul acestui end rau chiar cu M. V., Din Suceava ... 2 februarie anul 1563.3 1 Formele numelui lui Martin, chid Gothard, cu variaii Gothardy Gotharty etc. end Szentgothardy ... au fost reproduse Intocmai in diferitele rapoarte si meminute si de noi in textele respective. 2 Etiam (eam). 1 Text paralel, raport catre tinpratul Ferdinand (ibidem, pp. 455-456). 3 Rapoartele care urmeaza nu au mai fost precedate de Observatii Critice prelimi nare. 248 www.dacoromanica.ro

MARTIN LITERATUL CATRE MAXIMILIAN 1563 febuarie 17, Hotinl ... Rzboiul ctre care ne indreptam dup cum scrisesem2 maiestkii voastre a fost inch eiat de ai nostri, si aceasta fr nici o pictur de singe. Cci, de cum am sosit la Hoti n, localitate In hotar cu regatul Poloniei, s-a raportat c. Albert Laski si Dimit rie Visniewiecki3 si-au slobozit toti ostasii pe care incepuser s-i string contra a cestuia4, ceea ce se arat si In scrisoarea regelui5 care fusese adus din Piotrkov6 care si ea il asigura pe acesta c nu are ss se team in momentul acela de nici o ac tiune dusmnoas din prtile acelea. Asadar si-a slobozit si el trupele sale cite avea acum sub arme, mai mult de 40 000 de oameni care toti s-au adunat in rstimp de 1 4 zile, si dintre acestia cam 20 000 precum mi s-au prut au fost inspectati In ta bra Hotinului, altii nu sosiser Ina si se spunea cu sigurant c pe malul Prutului ar fi cam 20 000 tinuti pe loc de revksarea acestui du care a &Inuit mult din cauza topirii zpezilor 5i a spargerii ghetii. Si acestia sint cei mai multi clketi, ped estri sInt putini. Au cai nu mari, dar destul de buni. Oamenii stilt zdraveni la trup si nu nepotriviti pentru lupt, ei duc la frig, nernIncare si oboseal tot ati t cit si caii lor, si se multumesc cu putin dup obiceiul turcilor. Pe ling aceasta iubirea fat de domn si supunerea sint foarte mari7 asa cum se vede pretutindeni in imprkia tiranic turceasc, si nu trebuie s se Indoiasc nimeni c dindu-i-se un prilej bun va putea fi de mare ajutor maiestkilor voastre. Oamenii lui s-au intors acu m trei zile de la Constantinopol. Ei spun c sultanul este snkos si a poruncit hotrl t transilvanului s aib a Inapoia fir nici o intirziere stpInirile8 acestuia aflate I n Transilvania, si c a amenintat si foarte de curind pe fiul su Selim c dac nu va fi cumsecade 11 va omorl si pe el ca si pe fratii lui9. Linistindu-se asadar lucrurile aici, vom putea pleca azi spre prtile dinuntrul trii la 1 Raport catre Maximilian in Hurrnuzaki, II, 1, P. 464. 2 In raportul din 2 febr uarie . 3 Visnovoczkij. Pretendent pe baza descendentei din $tefan ce! Mare. 4 Despot. 5 Regelui Poloniei. 6 Peterconia (Petercovia). P. 4647 Pentru aprecierea acestei afirmatii, vezi refera chiar la acest moment, p. 264 . mund. relatia lui Sommer episodul care se in 8 Ciceul 6 Cetatea de Bahl. . Adica Mustafa i Baiazid. Selim era socotit probabil ca favorizInd pe loan Sigiswww.dacoromanica.ro 249'

orasul numit de ei Iai10, spre a rmine acolo tot timpul Paresimilor, dac vreo nou f ramintarell nu va tulbura acest plan .... Hotin 17 febr. 1563 MARTIN LITERATUL CATRE FERDINAND 1563 martie 10, lafii p. 239 nimic altceva decit c noi pn acum sintem sntosi, aici, slav domnului, c nu ne temem de nici un dusman mai mult decit se teme el de noi, si de ar da Dumnezeu ca si mai estatea voastr impreudg cu ai sai sa se bucure de cea mai deplin fericire i toate treburile sale s-i mearg cit mai bine si in plin. Domnul, acum cind treburile sale sint pe cale bun si infloritoare, se Deocamdat nu mai am de scris M. V. gindeste de acum incolo dup cum ne dm cu &dui, s-si ia o sotie din Kiev2, se plinge adesea ca de la M. M. V. V. nu i se aduce nici o veste aici, mai spune c in vara trecut a trimis prin Roussel3 maiesttii voastre pentru M. sa regina sase cai M rog asadar de M. V. stIpinul meu prea milostiv s binevoiasc in milostivirea sa s s e gindeasc indurtor si la noi i s pun si mi se scrie despre acest lucru, sau si despre alte lucruri dac va binevoi ca s multumeasei si dorinta acestuia si s se vad ci M. V. Se ingrijeste si de aceste chestiuni; el i ar don i s stie dac s-au primit.

socoteste chiar c ar putea mult s ajute cauza M. V. din regatul Poloniei4 dac M. V. ar binevoi s se ajute i s se foloseasc de fapta si sfatul lui. Imprejurrile din Tra nsilvania socot c sint mai cunoscute M. V. decit ceea ce se spune despre ele pe a ici si cele ce se transmit prin soli si zvonuri felurite zi de zi; toti afirm c da c maiesttile voastre nu se vor ingriji de ele, aceast nenorocit ar, dei altdat" nespus de infloritoare, va fi r.pit in scurt vreme de turci sau va fi ocupat chiar si de ac esta5 pe seama sa la cel dintii prilej ce s-ar inftisa, adic in primul rind la moa rtea sultanului6. Chiar este 13 Jazvasar. 11 Motus. fiind in virst de-abia 7 ani. 3 Pentru plecarea din serviciul lui Despot a acestu ia i felul cum s-a purtat domnul cu el, vezi mai jos relavia lui Sommer, p. 262. 4 Se refer la vechiul plan al lui Maximilian s obtini coroana Poloniei pentru sin e sau vreunul din fiii 5 Despot. 2 Chiovia. E vorba de fiica ducelui de Ostrog. Proiectul nu a putut fi realizat, ea Raport dtre Ferdinand, in Ve r es s, Documente, I, p. 239. Acest eveniment era asteptat din zi in zi. 250 www.dacoromanica.ro

de necrezut ce mult urlsc toti locuitorii pe acest fals ture si nu fill dreptate , cici e ca o molimi a trii sale si triditor al singelui crestin. SI mi creada M. V. d acesta ti este un dusman mult mai primej dios decit turcul, c &pianul din casi este mai riu ca cel de afari, intocmai ca sarpele crescut la stn. Nenorocitii de locuitori abia mai pot rbda mai departe tirania lui turceased ', i asteapti indurarea M. V. cu tot sufletul. Sint aici pribegi din nobilimea s ecuilor care sustin cg Transilvania poate fi ocupati cu foarte putini trudi, num ai si fie data aceast porunci a maiestgtilor voastre; pe acestia as putea trimit i la M. V. numai s fiu incredintat c aceasta ar fi pe voia M. V., ba chiar dad a r fi nevoie a alerga eu insumi la M. V. Si se roag nenorocitii de ei ca la implin irea termenului armistitiului de WO binevoiascg M. V. si ia asupra sa grija recuperirii acesteia [a Transilvaniei]. Toate aceste,a le las M. V. ca s cugete induritor la ele ... etc. Din Iasi 10 martie 1563 Al maiestitii voastre sluga credincioasg Martin Gothrty Chestiunea insisi mi se pgrea c aproape mi sileste si fi alergat eu in.. sumi la M. V. dar nu am Indrznit si o fac fr porunca maiestitii voastre. Rog asadar s binevo iasci M. V. si se indure fac aceast milostivire ca s am voie slobodi ca sidad impre juriri pot alerga de aci la M. V. Cci nici scrisorile nici ...9 intotdeauna nu de stul de aici ...10 nu pot fi rezolvate treburile prin scrisori. Cci s tie M. V. ci este foarte sigur cg, in anul acesta, Despot va ocupa pentru sine Transilvania dad maiestitile voastre nu se vor ingriji de aceasta. Cici se stiruie la el pent ru aceasta i ziva, i noaptea. Eu, pe ctt pot, impiedic aceast treabi. Pentru a o ocupa nu e nevoie nici de armati, nici de alte pregitiri, ci numai doar de hotir irea maiestitilor voastre; si nu trebuie s ne impiedice armistitiul care si altmi nteri in anul acesta va fi rupt de moartea sultanului. Asupra acestora astept rsp unsul milostiv al M. V. De faptul ci Transilvania nu este acum a maiestitii voastre nu este de vini decit nestatornicia" lui Mailat. (Pe dos: e xpediat rispunsul la 18 aprilie 1563) 7 Turcicum spurium 8 Cu turcii. Termenul s-ar fi =plink mult mai ttrziu, adicl tocmai In 1570. Dar la moartea unui sultan se considerau aceste armistivii ca anulate. Aici aadar se Intrevede aceast dad ca mult mai apropiad. 9 Lacuni. Lacun. cuilor. loan Sipsmund, ocrotit i victimi a turcilor. burgilor care 11 ocrotiser In a lui I. S. Zpolya pe care 1-a ajutat s reprime rscoal a se" In text: lenitas (levitas). Este vorba de Gabriel Mailat trecut din slujba Habswww.dacoromanica.ro 251

JOHANN SOMMER (1542-1574) * Umanistul german Johann Sommer s-a nscut Ta Pirna, in Saxonia, In anul 1542. A ur mat cursurile Universittii din Frankfurt pe Oder, reorganizat in 1537 dup modelul Universittii din Wittemberg. Nu se cunosc Imprejurrile care 1-au adus in Moldova. El insusi, in prima din eleg iile sale, mrturiseste a a fost cuprins de o dorinfi nepotolit de bogtie (aun i ine xpletam famem). El visa doar fapte de arme, conducere de osti, aur (arma, duces, aurum, tune meus ardor erat). Prsindu-si deci universitatea, a plecat in lume. La Lublin, in Polonia, a cunoscut In septembrie 1562 pe Albert Laski, coautorul lo viturii care 1-a ridicat in scaun pe Despot, care se socotea un adevrat fIcItor d e domn. Tinrul Sommer se gindi deci s alerge in Moldova, unde noul domn era bucuro s s imbie si Invrgi, si mercenari. El tnsusi voia s fie primit printre ostasi. Dar Despot, socotindu-1 prea priptnd la trup pentru aceasta, I-a inrolat printre sec retarii si, alturi de care a slujit vreo sase luni. In acel timp, a fost martorul mai multor scene descrise de el atit in elegiile sale, ct fi in .Viata lui Despo t. A putut vedea alaiul domnesc al lui Despot participind la 252 www.dacoromanica.ro

ceremoniile religioase de Boboteaza, combinate i cu un fel de incoronare, e vorb a si in elega a doua (tu caput aurata praecingens forte corona). Protestant infoc at, el privea cu un ochi critic solemnitatea religioasa, manifestare a unei apro pien i a domnului de biserica ortodoxI, de care Sommer hi batea joc in elegia a IV-a, dedicata episcopului protestant Lusinius, pe care il mustra c nu-1 oprea pe Despot de la asemenea ceremonii. De asemenea i adoptarea numelui de loan, in lo c de Iacob, e primita cu ironie i ndoialI. Mai sint amintite i momente anterioar e venirii sale: de exemplu, venirea trimisului turc care cerea concedierea merce narilor germani i limitarea strainilor la 300 de soldati unguri pentru garda dom nului (elegia a VI-a Ad Demetrium). El asista plin de redespr volta la conflictul dintre Laski si Despot, toat inclinatia lui fiind pentru ce! dintti (elegia a VII-a Ad Georgium de Revelles), desi In elegia urmatoare (a VII I-a) II face atent pe Laski de urmarile gestului sau, totul ins potolindu-se prin tr-o impacare survenit in extremis. Cele doul elegii urmatoare sint mai putin dra matice, fiind mai degraba niste imitatii dupa teme curente in literatura contemp oran (elegia a IX-a trattnd despre viara necjita a soldatilor, si a X-a catre Desp ot despre biblioteca si scoala create de acesta). Probabil ca ea a fost scrisa l a numirea autorului ca profesor si diriguitor al scolii latine de la Cotnari (in aprilie 1563), unde a functionat Ora in august 1563, dupa cum aratk In elegia I , in care descrie i evenimentele care au dus la pieirea lui Despot si la crunta prigoana care a urmat impotriva strainilor. Acest moment este tratat i in elegia a XIV-a. Uciderea lui Despot este povestita i in elegia a XV-a si in elegia I, care arunca o vedere generala asupra soartei sale. In timpul asediului Sucevei, Sommer a stat ascuns trei luni la Cotnari, iar dupa uciderea lu Despot a fugit, r atacind prin paduri ptn end a izbutit sa tread. in Transilvania. Dupa o calItorie plin de peripetii pe ca re o descrie in aceeasi elegie numita India", dar care incheie de f apt acest ci clu pe care rezuma, ajunge la Brasov unde Johann Honter isi desfasurase bogata s a activitate. In 1565 e ales rector al gimnaziului intemeiat de Honter. Il regasim apoi in 1567 c a rector al Gimnaziului din Bistrita. Se poate ca motive religioase sa-1 fi dete rminat la aceast stramutare. Caci in 1570 prseste i acest oral spre a se stabili la Cluj, centrul religios al unitarienilor, ocrotiti de Ioan Sigismund Zipolya i c ondusi de teologul Francisc David, propovaduitorul acestei doctrine si de medicul personal al lui Than Sigismund, i talianul George Blandrata, care se bucura de mare favoare si incredere la curte. (Pentru lupta a cerba care se da in Transivania, dar mai ales la Cluj, intre unitarieni i advers arii lor, vezi mai jos relatia lui Possevino.) Sommer a luat parte la miscarea o fensiva a unitarienilor, desfsurind o intensa propaganda si la Alba Julia. Dar te ndintele sale extremiste l-au dus dincolo si de aceasta formula, despartindu-1 l a urm de Francisc David, al cirui ginere era. A murit de cium. in 1574 la Cluj. Care este valoarea de document istoric a marturiei lui Sommer asupra evenimentel or oamenilor din Moldova? Pentru intervalul septembrie 1562 octombrie 1563 el es te un martor ocular si chiar un participant la evenimentele petrecute in Moldova . Calitatea informatiilor sale nu este insa intotdeauna de aceeasi valoare. at a insotit curtea ca secretar al cancelariei domnesti el a putut urmri oamenii i im prejurarile din cel mai bun post de observatie. 0 data numit la scoala din Cotnari, contactul sau cu rea litatile www.dacoromanica.ro

253

imediate ale curtii a sink. Trebuie, de asemenea, ficut o deosebire intre marturi a directa a unor scene sau evenimente observate de el personal si repetarea unor relatii filtrate prin altii. Unele referinte la intimplari anterioare venirii s ale sint gresite dintr-o cunoastere insuficent a acelor Imprejurari. Astfel, Somm er nu ;tie nimic despre incoronarea de la 23 aprilie 1562 la Suceava, amintita f oarte in treacit de Belsius, el crede ci Despot ar fi adoptat numele de loan abi a dupa' incomnarea din 6 ianuarie 1563 etc. Uneori lipsesc 6 unele informatii di nauntru, despre care nu este insa cu totul nestiutor, de pilda atunci cind discu ta despre existenta unei conventii cu Laski dup ruptura din ianuarie 1563. Se ive sc i erori sau confuzii: de pild el numeste pe domnul Tarii Romnesti Mircea <Cioba nul> in loc de Petru cel tinar, fiul 6 urmasul lui Mircea etc. Dar ce este mai important de subliniat dectt gradul sau de informatie care variaza dup imprej urari, este atitudinea sa proprie fatal de moldoveni in general, care nu variaza niciodata. (Pentru o parere deosebita, vezi Sulea Firu, Din istoria umanismului In Romilnia , loannes Sommerus, sec. XVI, Institutul de filozofie, 1960, p. 56 <Sommerus a i ubit poporul moldovean.... etc.>). Pentru el, ca i pentru Belsius, Martin Litera tul i indeosebi toti strainii care se capatuisera pe lingi Despot, moldovenii er au socotiti niste dusmani ascunsi care trebuie tinuti bine in fru, folosind in ac est scop trupe de mercenari strini. Ei erau declarati barbari, perfizi, fira cred int fata de domnii Ion etc. Formula care le-ar fi convenit, desigur, cel mai mult acestor straini pripasiti in tar ar fi fost: Moldova MI moldoveni. In sfirsit, t rebuie semnalat oarecare neconcordant hare felul cum e Infatisat Despot in Elegii si cum apare in Viata sa, povestita de acelasi Sommer. Aici sint subliniate o se rie de artificii, fictiuni, falsificri, i pina i crime. Intocmirea genealogiei He raclizilor, nascocirea aparitiei celor trei ingeri aducatori de coroane, redarea ca un lucru aproape necontestat a acuzatiei de asasinat savirsit asupra unui ne gustor bogat chemat de domn din Turcia 6 rapus in chip misterios de oameni necun oscui pentru ca domnul sa-1 mosteneasca, nu se potrivesc cu imaginea eroului zugr avit in Elegii. Singura explicatie valabila e ca.' Viata apartine unui moment mai tirziu, i anume fazei urmatoare mutarii lui Sommer la Cluj si apropierii sale d e George Blandrata, 6 prin el de loan Sigismund Zpolya, marele dusman al lui Desp ot. Tot astfel poate fi explicata, desigur, schimbarea opticii in privinta episc opului Lusinius care intr-o imprejurare din Viati e ara'tat ca foarte ipocrit sau foarte naiv. Viata lui Despot scrisa de Sommer si inchinat invatatului Iacob Pal eologul, pe atunci rector al Gimnaziului din Cluj, a fost tiprita dupa moartea au torului, Vita Jacobi Despotae Moldavorum Reguli descripta a Jobanne Sommer Pirnen se edita Gymes, Equitis aurati, sumptibus Illustris et Generosi Domini Emerici F orgacb Baronis comitis in Trincbin etc. Adiectae sunt eiusdem auctoris De Clade Moldavica Elegiae XV quibus etiam Historia Despotica con tinetur. Una cum explic atione quorundam locorum in hoc Sommeri scripto, et commentatiuncula brevi De Wa lachia et rebus Walachicis Petri Albini Nivemontii Historio g. Saxo. et Profess. in Acad. Witebr. (Witebergae), Per Haeredes Johannis Cratonis <15> 87. ess Aceast editie foarte rara a fost reprodus. de Emile Legrand in Deux vies de Jacques Basilicos Seigneur de Samos, Marquis de Paros, Comte Palatin et Prince d e Mol254 www.dacoromanica.ro

davie. L'une par Jean Sommer, l'autre par A. M. Graziani, suivies de pices rares et indites, Paris, 1889. Povestirea domniei lui Despot de un martor ocular din preajma domnului constitui e un izvor de seam folosit si de N. P. Istvinffi in Historiarum de rebus Hungaric is, Coloniae, 1622, din care s-au inspirat si cronicarii moldoveni Grigore Urech e si Miron Costin. Ciclul de elegii (Elegiae XV De Clade Moldavica) care cuprind e, pe lIng sublinierea unor momente din istoria lui Despot si a Moldovei, o serie de Imprejurri din viata lui Sommer In timpul sederii lui aci fusese tiprit si mai inainte Intr-o culegere terminat in 1568 si dat la lumin in 1580 de consulul bistr itean Stephan Helner constInd pe IMO. elegii (Elegiae de Clade Moldavica) din al te poezii latine, anume Reges Hungarici (Reges a divo Stephan ad Ferdinandum usqu e 1 et Iobannem Zapolya, 1567), precum si Hortulus ingenii amoris i Colica, dialo g comic Intre Colick' si Podagr acompaniat de corul cealcaice alternate, si safic e. 0 nou reeditare a elegiilor a fost fcut de Joh. Philippus Pareius la Frankfurt, In 1619, In culegerea intitulat Delitiae Poetarum Hungaricorum nunc primum in hac Germania exbibitae ... etc. in care dup poema Reges Hungarici Ant redate zece di stihuri cupriniind si unele date autobiografice lorlalte boli in strofe ale lui Sommer (vezi ed. E. Legrand, pp. XXXIXXXII). Au rImas de la el si o seam de opere teologice care nu au vizut lumina tiparului, precum si un imn religios in limba german publicat In 1620 de Valentinus Radeciu s Intr-o culegere de eintece religioase unitariene, de unde a fost reprodus in l ucrarea lui A. Pirnat: Die Ideologie der SiebenbRrger Antitrinitarier in den 157 0 er Jabren, Budapest, 1961. Dintre operele teologice publicate, unele stilt luc rri de controvers, ca de pild Refutatio scripti Petri Caroli care tiprise la Wittenb erg in 1571 o lucrare contra lui Francisc David. Rspunsul lui Sommer a fost publi cat tot acolo In 1582, deci mult dup moartea sa. Altele sInt lucrri de doctrin, ca tratatul su (Tractatus aliquot christianae religionis) tiprit la Ingolstadt 'in 15 73, in care se ridic attt contra predestinrii calvinilor, eit si contra credintei In trinitate a teologilor conformisti. 0 lucrare nementionat In bibliografii si c itat mai Intli de S. Firu este prezentarea crezului su sub forma unor Intrebri ale lui George Blandrata urmate de rispunsurile sale (vezi bibliografia complet In ar t. cit. Trebue mentionate si poeziile sale ocazionale, dar S. Firu).al lui mai a les discursul funebru compus In 1571 la moartea lui Ioan Sigismund care este un adevrat pamflet politic, In dou prti Pietas exulans i Pietas restituta. Traducen i germane din operele lui Sommer au dat H. Petri In Das Leben des Jakob Basilikus Heracklides, der Moldau (1561-1563) In Archiv des Vereins fiir Fiirste n siebenbiirgische Landeskunde", t. 44, 1927, pp. 171-223 si H. Schuller o versi une din partea final a operei Reges Hungarici in Johannes Sommer, Leben und Werken eines sadost deutschen Humanisten, publicat in Vierteljahrschrift", t. 64 1941, p. 51 si traducerea Elegiei I, ibidem, pp. 46-47. De Sommer s'au ocupar: Johann Seiver t, Nachrichten von Siebenbargischen Gelehrten, Pressburg (Bratislava), 1785, p. 404 si urm..; Joseph Trausch, Schriftsteller Lexikon der Siebenbiirgischen Deuts chen, III, Kronstadt, 1871, pp. 219-324; Dr. Gil Kelemen In A kolozsvri Unitrius K olligium www.dacoromanica.ro 255

trtnete (1568-1900), Cluj, 1935 care cuprinde o biografie interesanta a lui Sommer ; Hermann Schuller, op. cit. (Johannes Sommer), pp. 38-61, 126-135, 205-234; si intrucitva St. Birsnescu, Schola Latina de la Cotnari, Bucuresti, 1957, pp. 91-11 2. De doctrina sa religioasa si filozofica s-au ocupat I. S. Firu, Din Istoria u manismului in Ronuinia (in lucrarea colectivi mai vasta Din istoria filozofiei i n Romdnia, t. 3, Bucuresti, 1960, pp. 43-77). A. Ovetea, Der Antitrinitarische H umanist Johann Sommer und seine Ttigkeit in Klausenburg, in Renaissance und Human ismus in Mittel und Osteuropa (culegere de materiale ingrijite de J. Irmscher, B erln, 1962, t. 2, pp. 49-60). A. Pirnat, op. cit. 0 prezentare a activitavii si entative a dat Bern. Capesius che Flumanisten auf dem Boden i, 1967), pp. 283-325. J. Sommer a fost lor straini, pp. 54-56. www.dacoromanica.ro operei sale, cu reproducerea unor texte mai reprez in culegerea Sie frderten den Lauf der Dinge, Deuts Siebenbiirgens (Edit. pentru literatura, 'Bucurest cuprins de Sadi Ionescu in Bibliografia culliitori

VIATA LUI IACOB DESPOT, DOMNUL MOLDOVEI1 [Lupta din preajma Sucevei dintre Despot i Lipuneanu] p. 23 ...Moldovenii nu au %inut piept nici primului atac al dumanilor: caii <lor> au l uat-o la goani cu o iuteall nespusI, tr'gind cu ei i pe aTrevi chiar ail voia lor; fie 61 nu pot nicidecum sl rabde zgomotul archebuzelor2 cu care nu sint obipuiti, cIci <Moldovenii > se folosesc toti de arcuri i de sabie dupI obiceiul str.'mw mai mulli dintre ei nici nu vizuserI <Ina> bombarde de acelea de min`is qi de aceea nici ei i nici caii lor nu le pot auzi fr' cea mai mare tulburare ... I Traducerea s-a ficut dup textul latin al Vietii lui Despot (Vita lacobi Despota e Moldavorum reguli) dedicat lui Iacob Paleologul i publicat dupl moartea autorul ui. A fost reprodus de Emile Legr and in Deux Vies de Jacques Basilicos. 2 Sclopetorum. 3 Machinas illas manuarias. 257 www.dacoromanica.ro

Deci aproape d n-a fost de loc lupt. Totusi au fost unii ucisi pe chid fugeau, si mai ales dintre frani care se refugiaser ntr-o livad imprejmuit cu gard, cam vreo 2 000 de oameni, dintre care multi au pierit de mina puscasilor, rpusi de gloante in arborii pe care se urcaser. Se crede c aceasta s-a fcut pentru a spori faima vi ctoriei, ca s nu se poat spune c tara a fost cucerit fr mcel. <Lupta> a fost inftisafi apoi din porunca lui Despot intr-o pictur destul de artoas in palatul orasului Iasi, dar apoi in vremea impresurrii (de la Suceava) a fost c u desvirsire ras si nimicit ca si toate celelalte monumente ale sale. Pretinsa ascendenrei moldoveani a lui Despot' p. 17 Cci asa cum mai trlainte se audase cu destul succes c ar fi fost rucl4 cu Alexandru <Lpusneanu> acuma fcea totul pentru ca s-1 cread lumea pe deasupra si nscut din sing e moldovenesc, repetind adesea cl tatl su tinuse odinioar dregtorii inalte in acea c urte si apoi fusese rpus prin violentl de tiran si ucis. $i erau si dintre boieri me unii5 care mrturiseau d fusese dintre marii boieri6 unul cu numele acela pe ca re id spunea el, si cruia i se tiase capul, <arttnd> chiar locul unde s-a intimplat aceasta. De aceea a inceput s ridice si o mid biserid in pomenirea tatlui ucis in chip nedrept si ne iertat. Ea se afla in tirgul Bahlui, care e la vreo mil deprtare de Cotnari. Zidur ile acestei constructii ridicate 1)11.1 la sase coti inltime le-au vzut multi oamen i, si desigur nu ar fi lsat-o neterminat dad nu s-ar fi produs asediul neasteptat care i-a adus 1)111 in cele din urm sfirsitul do mniei si al vietii. Cci atunci a fost drimat chiar din temelii si distrus de poporul rsculat ca fiind dovedit de minciun7. IConflictul lui Despot cu Laski.' p. 27 p. 28 trit intre comandanti, pentru a preintimpina animozittile ce s-ar putea naste in d auna disciplinei militare, ca s nu intervin nimeni la Despot Impotriva unei pedeps e pentru vreun delict svirsit de vreunul din acestia]. $i aceast hotrire a fost pzit un timp a.sa cum s-au invoit. Ins cind chi4 Affinem. 5 Certe, mai plauzibil certi . e Primatibus. 7 Deprehensa fraude. [Oastea lui Despot fiind compus din oameni de naturi diferite, s-a ho258 www.dacoromanica.ro

rurgul lui Laski a fost trimis pentru c svirsise un omor i potrivit legilor trebu ia sl fie pedepsit cu moartea, s-a rugat <Laski> indelung i mult pentru el, si c ind I-a vzut pe Despot neinduplecat, acest fapt a adus inceputul neintelegerilor si al dusmniilor, si el a inceput treptat sl se lege de cruzimea lui si de necred inta lui <anume> d el nu arat nici o recunostint unui om care i-a fcut atita bine, si pin Intr-atit incit lipseasc de slugile sale cele mai scumpe i s-1 lase pe el tru mrirea aceluia toate bunurile sale sl duc lips, i s1-1 ;in din chetuial cu foart e mare zgircenie. De aici s-a IntImplat a Despot, plictisit de desele sale recla matii, a inceput s. nu-1 mai ja in seam i s nu mai Tin nici o socoteal de el, si in sftrsit s-1 lase s plece de la el plin de indignare lsindu-i totusi paza cetAii sal e ... Pe acesta 1-am vzut noi la Lublin in Polonia in luna septembrie a anului <1 5> 62 si toate acestea le-am auzit de bun seam povestite asa de episcopul Lusinius. care si-a primejduit pen[Laski isi cere cei 10 000 de galbeni. Rspunsul lui Despot vine sub forrnsi de scrisoare circular la principii vecini]. p. 29 Am vaut in mina lui Despot scrisoarea scrisl pe care a trimis-o chiar principilo r vecini copiat in mai multe exemplare, plin de ocri ingrozitoare i nevrednic de un principe cump.nit [Despot merge cu toat oastea s ocupe cetatea, st o lun in nordul Moldovei, apoi se duce s inspecteze partea de sud a trii]. Despre ... A coborit cu toti ai si ca s cerceteze regiunea de sud a Moldovei pe care o sc ald Dunlrea, unde, dup ce a zbovit citva <timp>, a coborit de la Galati pe DunIre, d e-a lungul fluviului pin. la Reni8 oras locuit de foarte multi negustori greci si de acolo intorcindu-se in sfirsit la i nceputul verii s-a stabilit la Suceava. Aceast dltorie impovra strasnic pe locuitor i. Cci pe 11110 perceperile8 obisnuite pe care le sporise mult fie lcomia zapciilo r, fie srcia tezaurului, se mai cerea de la fiecare familie un galben de auri, lucr u care a stirnit mare dusmnie i ur impotriva lui Despot la un popor ca acela nespu s de doritor de schimbri si de prefacerin. a Regen. 9 Exactiones. 10 Nummus aureus. 11 Gentem praecipue novitatis et mutati onum avidissimam (atitudinea lui Sommer p. 311 nu se dezminte nici o clipI fata de moldoveni, vinovati ca nu s-au 15.sat manevr ati pink' la capIt de aventurierul care hi impunea vointa sprijinit pe trupele s ale de mercenari). www.dacoromanica.ro 259

fDespre divorturil p. 32 ... Despot era nelnduplecat la culme la pedepse, mai ales impotriva acelora care erau dovediti ca nu prea ti respecta clupa obiceiul acelui popor legamintul'2 c asatoriei, sau chiar ca. 11 calca cu inclaratnicie. Caci astfel se inradacinase la ei obiceiul, pe care id in i astazi ca un fel de lege13, daca sosia a fost oc arita14 sau a fost lovita usor, ea sa aiba voie sloboda ca si cum ar fi o injuri e grava, a trece in alt casatorie, daca poate plateasca sotului o treime de galbe n de aur, prin care sa faca dovadac a iesit de sub puterea lui. Acest obicei 1-au imitat ungurii i sasii care locuiesc raspinditi prin Tara, i pina intr-atit inc it au fost gasiti // destul de multi dintre ei care aveau trei sau chiar patru s otii in viata, de la care de cele mai multe ori avusesera copii, precum si ele l a &dui lor de la alti barbati cu care se impreunasera dupa ce-si parasisera barb atul. Aceasta stare de lucruri era foarte Incurcata si a pricinuit mari greutti e piscopului loan Lusinius, pe care ti chemase la el din Polonia pentru reformarea bisericilor romano-catolice15, i caruia Ii daduse in sarcina sa cerceteze acest fel de casatorii iar pe femeile care ti parasisera16 sotii, sa le dea inapoi so tilor lor legiuiti. A fost gash In tirgul Trotus17, asezat la poalele muntilor p e unde se merge in Transilvania prin Tara secuilor, un tirgovet18 a carui sotie parasita <de el> se maritase cu un al patrulea barbat, si de la fiecare din barb atii si, aflati <cu totii> pina anmci In viata, nascuse copii, tn timp ce insusi acel barbat tinea si el acasa pe sotia a patra, asa ca s-ar fi putut crede c se l uasera la intrecere intre ei intru schimbarea mai deasa a casatoriei. Asupra ace stui singur lucru se potriveau si unii i altii, ca nu se caiau de loc de alegere a din urma i c toatc casatoriile dinainte nu fusesera indeajuns dupa voia inimii. Episcopul stind indelung i mult la Indoiala, Intrucit nu vedea destul de bine c e trebuia facut, induplecat totusi de rugamintile staruitoare and ale unora cind ale altora dintre tirgoveti, in cele din urma a confirmat acea ultima casatorie a unuia si a altuia, dtnd celorlalti carte de despartire19, i astfel aceia au s capat de primejduirea imediata a capului lor. Altii, nu putini, dovediti de acea sta vina, de cum au fost dusi la domn au si fast executati din porunca lui. Dint re acestia am vlzut cum au fost ucisi in fata noastra sase oameni in rastimp de o ora. Acest lucru 12 Matrimonii fidem. 19 Pro lege habent. Convitio affecta. 15 Informandarum eccl esiarum romanarum. 16 Desertrices. Tatros. 19 CiVis. 19 Repudii libello. 260 www.dacoromanica.ro

a bgat cea mai mare spaimi printre boierii romani care ti ingduiser cea p. 33 mai n eingrdit libertate2 // in aceasfl privint, i erau foarte tulburati de faptul c. <Desp ot> jurase s nu mai rabde nicidecum s se mai petreac -mai departe in Tara sa aceast luare in btaie de joc a cstoriilor i fiecare din ei se temea c ceea ce vedea ci se fa ce impotriva celorlalti se va intoarce impotriva sa, din care cauz se prea poate c acest lucru s fi adus acelor .suflete barbare un imbold puternic ca s ia mai iute hotrirea de a-1 pksi. [NeIncrederea in Despot. Atitudinea sa fat de biserica ortod ox. Preferinte artate strinilor. B'nuiala stirnit de spiritul Scolii de la Cotnari. C reeaz un complex de inferioritate la cei din tall. Despot i trile vecine: Transilva nia, Tara Romaneascr. Ambitii nemsurate. Grandomanie. Despot i cultura: planuri pr ea mrete. $coala de la Cotnari, mrturia lui Sommer] A inceput si cldeasc o coal. in t trgul Cotnari care e locuit parte de sai i unguri, stringind de prin tot locul di n tall tineri pe care se ingrijea imbrace din banii si, hotpun s invete, hrneascl, ri nd o leaf destul de bunI pentru profesori, tinind seaml de micul numr al invkceilor in care timp am fost i noi trimii acolo ca s predm <in coal> dupl ce fusesem mai in ainte la curte ase luni in rindurile diacilor. fincoronarea lui Despot. Strata gema sal p. 35 A pus s se aureasel dou coroane de aur curat cu una din care s-a incoronat la o srbt oare a romnilor care in calendarul ortodox este srincepind sI fie numit loan in lo c de Iacob, cci btoarea Bobotezei21 la ei este datina // ca s fie schimbate numele domnilor noi22, i pentru acopen i printr-un artificiu aceast ambiOe s-a folosit d e o nscocire nu mult deosebit de ciuta lui Sertorius23, i totui foarte putin a lips it ca s gseasc credint la barbarii neluminati. In dimineata acelei zile dup ce s-a sc ulat din pat, i au i fost primiti citiva <din ai lui> care tiau de acel 20 Licentiam. p. 36 " 6 ianuiarie 1562, vezi descrierea caricatural a lui Sommer In elegia IV, precu m fIcut. dup ritul ortodox trebuie pus In legItur cu noua atitudine a lui Despot fat. de tradi;ionalismul moldovenilor, ca urmare a sprijinului ce era silit caute acu ma tdiuntrul renuntInd n bunk' parte la mercenarii strini i nemaiputIndu-se bizui pe sprijinul al Habsburgilor. Despre o Incoronare anterioar fcut de srbtoarea efectiv Sf. Gheorghe (23 aprilie 1562) pomenete Belsius abia ln iunie 1562 fr nici un analn unt despre stilul acestei ceremonii. descrierea lui Martin Literatul din raportul su din 8 ianuarie. Aceast ceremonie " Confuzie a autorului In legitur cu unele cazuri particular; ca cel al lui Alexa ndru (fost Petru) Lpuneanu. 23 Cerva sertoriana. www.dacoromanica.ro 261

artificiu, deodat unul din cei din carnal s-a repezit la strjerii care fceau de paz ' pe afarg, vgdind pe fata sa o mare uimire, fiind de altminteri un om de cei ca re si frg masc24 ar putea sg joace once fel de fabulg. Acesta intrebat de pricina spaimei <sale> a spus cg i s-a tnatisat nu stiu ce argtare26 in iatacul domnului . and au intrat acei <strgjeri> le-a povestit cg. au fost trei tineri26 in vesmi nte de in strglucitor, asa cum vedem cg skit zugrgviti ingerii, si cg fiecare di n ei purta in mink' o coroang si dupg miscgrile trupului parc 1-ar fi salutat pe principe si apoi indatg s-au acut nevgzuti. Rspindindu-se in lung si in lat, cum se Intimpl de obicei, zvonuI unui lucru atit de neobisnuit, a izbit pe toti In chipurile cele mai deosebite, dupg cum se &Ide a mai mult sau mai putin crezare acestor ngscociri si cei mai destepti au simtit viclesugul, dei nu lipseau nici dintre cei care sl susOng' mortis cg acea poves tire e adevrat si sl tglrraceasc aceast minune, fost episcopul Lusinius, bgrbat altminteri de treabg28, care pe cind mergeam imp reung in aceeasi cgrutg, cind 1-am intrebat despre acest lucru ca de ceva putin probabil, a declarat cu toat gravitatea cl el crede lucrul neindoios, dind prilej bgnuielii nu mai putin absurde pe ctt de sigure a unei zadarnice lingusiri din partea sa. cum d domnia lui se va intinde peste trei 0627. Si dintre acestia unul a p. 37 Procedeele folosite lap' de fogii colaboratori, Horatiu Curio fi Roussell Apoi isi dgdea frin liber mai ales impotriva acelora care, dupg ce fuseser pgrtas ii soartei sale norocoase, se prea cg fug de cea potrivnic, si d se dau In lgturi de la primejdia comung sub un pretext oarecare. Era la curtea lui Horatiu Curio, fiul lui Coeliu Curio al doilea, un om care, desi nu era de-a dreptul neInVvat, era nespus de arogant si de moravuri foarte indoielnice, dupk' cum s-a aflat mai pe urmg, si pe care totusi, in lipsa unora mai buni si pentru cg. stiuse ski ac opere grozav de bine stricgciunea, 11 ridicase domnul la rangul de secretar. Ace sta incercat cindva de friguri, a indrgznit mai apoi dupg ce s-a insgntosit, s. ce arg, sub pretext de boalg, a fi scutit de slujba la oaste atunci chid principele avea de g-ind sg porneascg In expeditie impotriva lui Laski, si acest lucru l-a indignat 24 Abs que persona. E vorba de masca din teatrul antic. 23 Monstrum. " Tres pueros. " Triplex ipsi regnum protendi (adick' Moldova, Tara Romineasci s i Transilvania). 28 Non mains. 262 www.dacoromanica.ro

intr-atita pe Despot, incit l-a concediat in aceeasi clip. pe acest om, si i-a po runcit s plece din ;al, vestejind in cuvintele cele mai jignitoare lasitatea i tr indvia sa. La plecarea sa, creditorii si pe care hotrise si-i ocoleascl, urmrindu-1 l-au stilcit atit de ru, incit se spune d a ajuns la Liov cu un ochi aproape sco s i cu fava plin toat de vinti. Si totusi nu s-a fcut nici o cercetare la moldoveni i n aceast pricin. A refuzat aceeasi dup cum s-a spus mai apoi, ci punea mai presus legmintul jurrnintului prin care se legase atit fav de Laski si de Anton Szkely eh si de Despot, ind de cind s-au alia t impreun ca s porneasc expeditia impotriva Moldovei. Acest lucru, dei l-a usturat ru pe Despot, brbat de o fire nvaldruindu-1 bogat l-a slobozit de la el, cu multe de claratii // de bun voinT prefcut. Roussel, insolindu-1 o zi de drum pe <domn> care s i pornea la lipsesc doi cai arabi de toat rzboi, a vzut in noaptea urmtoare slujb ostseasc si Roussel, brbat de o mare vitejie ce contribuise mai mult comandant i la ocuparea Moldovei, si care nu se temea de dusman, ca nicl, a socotit totusi d nu este de demnitatea sa a-1 retine fr voie, p. 38 frumusetea, pe care ii primise in dar de la el, si care i fuseser ridicati de hoti pe furis. and a aflat acest lucru a fost cuprins de o mare suprare, nu atit de p aguba suferia, ci de faptul c era incredintat in suflet c aceasta s-a fcut din poru nca lui Despot, pentru a se rzbuna de neparticiparea lui la expeditie. Si negresi t, dei au fost trimisi a doua zi de dimineat foarte multi oameni ca prind pe acei hoti, dad i-ar gsi cumva, totusi nici nu au fost gsii, i nici nu s-a putut scoate d in mintea lui Roussel, si a tuturor celorlalvi care cunosteau firea lui Despot, convingerea c <Despot> a socotit c acela <Roussel> s-a purtat cu rea ingratitudine fat de el si a trimis hotii asupra lui. Asada" dup ce s-a trudit in zadar Roussel , cum nu avea de unde s-si indrepte acea pagub, a plecat plin de indignare de la oaste In Rusia unde hotrise <s piece>. fNegustorul omorit la Suceaval De mare perfidie se socotea i acea crim care s-a svirsit impotriva unui negustor g rec, om foarte bogat. Cci acesta venit din Turcia la Suceava pentru a face negot, a fost chemat la principe si a fost retinut acolo cu cercet area mrfurilor. Stind domnul cu el de vorb fr ceremonie aproape de lsarea serii, cind a inceput s se indrepte spre locul sIu de gzduire, si pe chid cobora fr nici o team din cetate in erg, deodat a fost urmrit de unii i ucis cind nu se astepta de loc, iar cadavrul &Su a fost gsit a doua zi de dimineat in mijlocul drumului. S-a poruncit prin strigare obsteasc s fie cutati aptasii, si cum nu s-a ajuns la nimic, (cci cei // crora li se dduse porunca <s cerceteze> fceau cercetarea cu mult de263 p. 39 www.dacoromanica.ro

Usare i fr nici o tragere de inim) toate lucrurile lui au fost trecute vistieria do mnului. De aici a decurs bnuiala de crim impotriva acestuia, cum ca el ar fi porun cit s fie omorit un om nevinovat de dragul banilor p. 39 fSemnele de razvr.1 tire din anul 15631 ... Pe cind se afla ling cetatea Hotinului29 pentru a inspecta oastea, i ti urma drumul spre soldati in cimp deschis, a fost inconjurat pe nesimtite de norodul d e trani si in asa fel smuls dintre ai si, incit se putea vedea nu fr5 uimire c a rmas aproape singur cu unul sau doi slujitori printre multele mii de trani. 11 urrnrea u cu strigte suprtoare <cerindu-i> opreasa plata neobisnuit pin atunci a acelui galbe n de aur30. Mirindu-se <si> el de aceast indrzneal, a luat o hotrtre salvatoare in i mprejurrile acelea31, i intelegind c poate dobindi mai mult fat de multimea infuria t <folosind> cuvinte dulci i rugminti decit amenintri, a apucat calea unei cuvintri foarte blinde si linistite32. p. 40 [Multimea cere s i se dea pe min pe Barnovski33 si pe un vldic" moldovean. El reuses te conving s lase pedepsirea lor pe mina sa. Foarte curind ti va multumi etc.] p. 41 Reintors in cetate a fost cwprins de mare indignare c a fost prsit de ai si in chipu l acesta si nu intelegea in ce fel trebuia tlmcit acest lucru Barnovski simtindu-s e amenintat i judecind c este mai bine s dai din mlini decit s rabzi, a devenit prta sul i urzitorul tuturor rzvrtirilor. lligniri reale sau 'inchipuite ale boierilor] trup, i glumet de altminteri, dar totusi bun otean numit Telegechi. Acesta Era printre slujbasii unguri la curte un elret mare si mthlos la 11 desfta mult pe Despot, cci in chip de bufon inveselea des curtea prin glumele s ale cu haz. Acesta odat cind sedeau la ospt marii boieri rinduiti bruarie 1563 'in volumul de faya. 39 Aurei. 29 Deci prin ianuarie 1563 cind se cheaml oastea. Vezi Belsius, raportul din 4 f e9I ex re presenti. 33 Bernovius. 1564, 'in Studii", 1953, II. 32 Vezi A I. Gr e cu (P. P. Panaitescu), Riiscoala grandor in Moldova in anii 15 63 264 www.dacoromanica.ro

dupg rangul lar, si el asista la mas, si-a intins mina sting si cu dreapta si-a agitat spada fcind gestul de a lovi, privind in acest timp la Despot si argfind c u ochiul si cu degetul pe cei mai de seamg dintre moldoveni, ca si cum ar vrea s g insinueze cg ar trebui sg-i in1gture34 dacg ar vrea sg-si intgreascg domnia. C gci asa obisnuiserg &I facg domnii acestui popor, &rid a intelege cg si acestia vor indrizni s'a' facg // impotriva lui ceea ce au fcut impotriva lui Alexandru. Au fgcut mare haz cei ce stgteau cunung imprejur (acestia erau Barnovski, Motoc, Stroici si pe ling acestia doi episcopi35), dar totusi expresia fetei lor trgda un sentiment puternic de jignire si de consternare. Aceasta a fost ca o prevest ire a schimbgrilor violente ce aveau sg urmeze. Dar acest lucru s-a vgdit incg s i mai mult in ceea ce s-a intimplat la Galati, pe malul Dungrii. Cci intrucit cgl gretii unguri aveau cvartiruri deosebite de noapte fgceau de strajg in jurul pal atului, iar ceilalti se odihneau in pat, cam pe la miezul noptii a inceput deoda tg s se sune din trimbite si sl se batg tobele, din care cauzg a fost totul cupri ns de asa mare spaimg si invglmgsealg, ca si cum ar fi fost dusmanul chiar in sp ate, incit toti cglgretii nobili moldoveni chi erau in oras, neintelegind cauza acestei agitatii, au fugit in cea mai mare grabg in cimpiile si pgdurile vecine. Poarta palatului, care era incuiatg Cu bung stiintg, a fost indatg fortat de cgr gretii unguri alergind indat ntr-acolo si apoi a limas deschis5 pentru ceilalti. Soldatii din gardg, dupg cum fusese fiecare imbrgcat sau in pat, apucindu-si ar chebuzele au venit in mare numgr, Cu atit mai iute cu cit fuseserg mai aproape d e palat. Iesind afarg din palat ctre ei, Despot a chemat pe comandanti si i-a int rebat dacg slut sub arme cei care trebuie: dintre mercenari nu a lipsit nici unu l, iar dintre moldoveni toti. Domnul a lgudat credinta soldatilor si le-a porunc it sg fie intotdeauna asa bine pregtiti, <spunind> cg a vgzut dovada indestulgto are a promptitudinii lor, dar cg. este lipsit de o asemenea dovadg din partea bg stinasilor37, si cl pentru a cguta sg cunoascg acest lucru a stirnit alarma din timpul noptii. I-a slobozit // poruncindu-le s se duc linistit la odihng, si a dou a zi a poruncit sg li se clued' un vas de vin pe care aceia l-au bnt. Moldovenii, affind lucrul prin iscoade, s-au reintors in oras In aceeasi noapte supgrati de a fi fost mustrati intr-un chip atit de vgdit pentru lipsa lor de credintg38. S i dei domnul nu a dat in vileag crima, si adesea lua in ris frica lor, nimic nu a putut sg indemne sufletele lor care se stiau vinovate de trgdare ca ei sg sper e cg acest lucru va 38 E medio tolli s-i omoare. 35 Vladicae sacerdotes. 38 Satellites. 37 Provincialibus. p. 42 de restul ostii moldovene si soldatii din gardg36, cgrora li se incredintase paz a p. 43 38 Graviter ferentes manifesto adeo exempla perfidiam suam notari. 265 www.dacoromanica.ro

rmtne nepedepsit de el. Asadar au inceput zi de zi toate lucrurile sI fie tot mai suspecte si s se pregkeasc planuri de defectiune. In acea cltorie a murit episcopul Lusinius nu fr. bnuial5. de otrav. p. 44 IComplotui contra lui Despot] P. 45 p. 46 rinse nvliri a tkarilor. Garda de unguri e nimicit de oastea de moldoveni. Toti au fost ucisi] afari dOar de acei care s-au ascuns printre cadavre, dintre care am vsizut chiar noi pe unul sau doi, care au scpat astfel de slbticia unui dusman crud si inseltor" Silezianul] [Mcelkirea unei prti din garda lui Despot trimis. impotriva unei pre[Mcelrirea trupei din cetatea NeamT. Salvarea lui Ioachim Prudentius ... ... 1Cruzimi tmpotriva aderentilor lui Despot7 p. 47

Si atunci s-au ivit in tot locul in tar mceluri si jafuri. Se lovea flea' niel o d eosebire de virst sau de sex, si erau socotiti dusmani toti cei recunoscuvi ca st rini George de Rewelles care fusese diacul lui Alexandru39 si care fusese trimis de Despot pe malul Dunrii pentru a stringe drile, a fost prins si dus in Cetatea N eamului. 1/ $i toti mestesugarii care au fost vreodat ca: fauri, zidari, spkori in mine de metale, arhitecti, si care mai toti erau sau germani sau italieni, au f ost mcelriti cu totii. Vduva episcopului Lusinius40, femeie dintr-o familie nobil po lon, acuma sabit de virst, care avea din clrnicia principelui o mosie aproape de Cot nari4i unde se infiintase scoala, precum am spus, a fost jefuit de toate bunurile ei de niste clreti si predat in lanturi preotului tirgului ca s o tin' <in prinsoare > si in cele din urm, dup citeva sptmini, a fost gituit cu cea mai crunt slbticie. In emea aceea si noi <care fusesem> alungati din locul <nostru> am scpat foarte anev oie de silnicia dusmanilor, rtcind trei luni intregi prin ascunzisurile pdurilor si viilor, nu fri. a fi lipsiii de once ndeje de a mai putea scpa cu viava p. 48 ... ... In acest timp s-au svtrsit multe cruzimi prin taxi si 39 Alexandru LIpusneanu, care a pus s. 6 fie ucis. s-a instaurat 40 Johannes Lusunus sau Lusinski, preot la Juranowicze ling Cracovia, se afla il ia din aprilie 1562 la Suceava (vezi raportul lui loan Belsius in Hurmuzaki, II, p. 406) ca episcop al sasilor si ungurilor. A murit zice-se otr5.vit in mai 156 3 iar sotia lui a fost ucis5 la 19 august 1563 (Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, V, p. 137 si J. Somme r, Elegiile IV, XI i XII). 41 Cottanar. 266

www.dacoromanica.ro

ca un fel de cspie, si pretutindeni au fost ucisi multi oameni, de care se spunea c ar fi sprijinit cit de cit pe Despot. 0 copil a lui Despot, pe care o avusese de la o femeie gread.42, a fost gituit in leagn, iar mama alungat la mnstire. De asemen ea multe femei au fost inecate impreun Cu copiii lor, multe au fost gituite, din acelea mai ales ai di-or soli sau fii sau rude erau impresurati impreun Cu domnul . Mama prefectului" din Cotnari impreun Cu copila ei au fost gituite din aceeasi cauz. S-au dezlntuit mult mai slbatic ca impotriva tuturor ahora impotriva armencel or, pentru c fuseser prinse unele din ele d fceau rugciuni43 pentru salvarea lui Despot. Atunci s-a Intimplat acea ptanie uimitoare a unui negustor din Cracovia care, cum nimerise din lips de prevedere in toiul acelei impresurri, fusese jefuit in Invlmse al de toate lucrurile sale si fusese aruncat in du gol si cu miinile legate la sp ate. Acesta dupl ce a inotat pe spate cam jumtate din zi a ajuns in sfirsit inc v iu la trm si acolo s-a oprit. Mai slobozindu-se citva legturile, fie multumitl ape i, fie pentru d fusese legat cu mai putin bgare de seamI, dupi ce a rsuflat si-a li berat miinile, si lipsit de toate, dup ce toat noaptea a ptimit in singurkate, aces t nenorocit a ajuns in sfirsit din intiMplare la coliba unui pstor. Crezind c-1 in dupled la mil vorbindu-i pe limba rutean pe care o pricep cei mai multi si <Intel egindu-se> prin semne, a obtinut sl primeascI sl stea la el. Moldoveanul i-a pus in fa; pline, i-a Indus o cerg pentru ca sl se culce, prefcindu-se binevoitor (cci asa le este obiceiul) II si amgindu-1 pe acest nenorocit, puTin dupl aceea, pe dud dormea, s-a aruncat asupra lui, l-a legat din no u si acest om nelegiuit I-a dus Inapoi la oaste unde era domnu144, care p. 49 chid l-a vzut ath de fioros, respingtor si gol a poruncit indat s fie spinzurat. Abi a i-a scpat viata dupi multe ruglminti Wolfgang, aurarul, despre care am spus rnai inainte cl 11 prevenise pe Despot de cursele <pregtite>; si care multumit mestesugului su era pretuit si de acest <domn>, intruch nu era nici un altul care s bat bani. Astfel printr-un joc ciudat al soart ei acela aproape si-a pierdut viava fr mili si si-a redobindit-o cu bine. Acestea le-a povestit el insusi mai apoi nu fr multe lacrimi cind a venit la Cotnari, inde stulat de gazda sa cu cele trebuitoare pentru drum, urmind sI plece spre casa, s i cind si-a luat rimas bun de la noi care ne strinseserm citiva fugan i in gazd la acela45. 12 Ex Graeca muliere. 43 Vota facere. " Princeps (Stefan Toma). 45 Nobis que quorum aliquot ex fuga in hospitium ipsiu s collecti eramus. Incident mult prea asenanItor Cu cel redat de o serie de auto ri de relaari povestind predarea lui Ditnitrie Wisniewiecki de citre un ;Iran mo ldovean, pentru a fi vorba de o simpli coinciden0. www.dacoromanica.ro 267

IDespre stinitul lui Despot" p. 51 [Medicul Dionisie din Avalos 11 convinge pe Despot sg rrning la Sup. 54 Ioachim Prudentius care fusese si el decapitat in altg parte a tirgului, a fost jupuit si umplut cu paie si dupg aceea, acel sangiac bei care venise cu cinci su te <de turci>, 1-a dus la sultan, si 1-am vgzut cu ochii nostri infipt acolo <in tr-un par> In trgsura <turcului>. Trupul su decapitat invelit in giulgiu si prohodit ca al unui om de fin,d a fost ingropat curind dupg aceea in cimitir. Capul lui, si al lui ceava etc.] www.dacoromanica.ro

ELEGIILE Dei Elegia I scris la Bistrita poart data 1568 (4 idus aprilis) aceasta nu determi ni momentul tnceperii ciclului, ci al tncheierii sale prin adlugarea acestui epi log (si rezumat totodat al tntregului), dupO cum rezult din analiza sa. Este ca o reluare a schemei folosite mai tntii in cele 10 distihuri autobiografice adOugat e la Reges Hungarici in 1567. Datele celorlalte elegii nu slut tnsemnate niclier i. Scrise la date diferite, unele chiar asupra faptului, ele pot fi tmplilite in nfrturii imediate si in reminiscente. Din prima categorie fac parte elegiile adr esate lui Despot In legaturi cu tncoronarea sa (a II-a si a III-a); cea adresat lui Lusinius cu privire la ser barea Bobotezei si la alaiul de tricoronare (a IV-a); cea despre schimbarea nume lui de Iacob tn loan si despre tnlocuirea titlului de domn prin cel de rege (a V -a); cea ad Demetrium despre perfidia turcilor, nevoia unei trupe de mercenari s i necredinva moldovenilor fav de domnii lor (a VI-a) unele adaosuri si cu Laski. Acestea din urinI par a fi cele dou urmItoare (a VII-a si a VIII-a) referitoare la ruptura si ele anterioare cderii lui Despot, primind tnsi modificOri care s vIcleasc fatalitatea inexorabil a soartei lui Despot. si www.dacoromanica.ro 269

Elegiile a IX-a i a X-a stilt probabil legate tntre ele i inspirate de schimbarea intervenit in cariera lui Sommer. Intrat in rindul magitrilor Scolii de la Cotnari el poate privi de isus la abuzurile soldatilor i totodat la soarta lor mizer5.' pe care era clt pe ce s. o imprteasa. Elegiile a XI-a g a XII-a Ant ultimele care mai apartin inc perioadei de linite a parent dinaintea prIbukii lui Despot. In cea dintii adresat lu Lusinius el deplinge boala acestuia i lipsa lui de la cl'toria pe Dunre, in cursul dreia i-ar fi propus a rnindoi s porneasci in pelerinaj la mormintul lui Ovidiu. Dar turcii au distrus totul Despot n' u trebuie si se incread in ei sau s.' se lase imbiat n Turcia. Dar i mai mare primejdie 11 pate din partea chiar a unora din strljerii &IL Urmeaz pove stirea atentatului recent sivirit in timpul unor exercitii militare. Moartea lui Lusinius a XII-a) este atribuit moldovenilor care 1-ar fi otrvit pentru c nu admite a divortul! (Afirmatie lipsit de temei intructt Lusinius nu se putea amesteca dec k in judecata divorturilor dintre protestantii supuqi autorittii sale, si nicidec um dintre ortodoc0.) Ultimele elegii apartin categoriei reminiscentelor. Ele povestesc cIderea lui Despot. www.dacoromanica.ro

ELEGIA A XI-A CATRE LUSINIUS IDespre douil atentate impotriva lui Despot461 <1563> rului pus la cale. De curind, pe cind privea47 in tabgrg la intrecerile cglgreti lor, a zburat o sulitg aruncatg de o ming necunoscut i, pgtrunzind cu mare vuiet prin vgzduhul limpede, s-a oprit chiar ling trupul domnului lipsit de grijg. A scgpat de la moarte uneltitorul omorului panuit, eici n-a fast nimeni in atita o aste care sg-1 dea de gol. Si dupg aceea, cind eroul frg preget48 s-a amestecat p rintre trupele de cglgreti in mijlocul cgrora putea fi recunoscut de departe dup g calul su turcesc, a fost ferit de incg o primejdie ce-i ameninta nepretuita sa viat, scgpind <ca prin minune> de loviturile fgr grq ale unei miini plgtite. Pe e ind tinerii se mgsurau in lupte imittnd Deux vies de Jacques Basilikos, pp. 107-108. 47 Despot. ... Am vgzut vai! semnele preggtite ale orno44 Traducerea s-a fcut dupi textul latin al elegiei a XI-a reprodus in E. Le gr a n d, " Despot. 271 www.dacoromanica.ro

in joc rzboiul, vi era in toi un fel de incIierare dlare, deodat vine desprinzindu -se In fug din oastea rmas in urna un ostav cu coiful acoperindu-i faya vi obrazul vi asemenea unuia care se opintevte vi stringe hturile in ava tremur blestemata de lance tntr-o sfortare uriav vi se indreapt cu ascutivul fel ca ai crede c el desigur nu poate s o scoat la captii, <deodat> vi intre rindurile necredincioase ascunde o mie de sgeti drept spre faya domnului. Apoi fiel zbavi se altur in grab celorlalti

ferindu-se de lovitur nu vi-ar fi intors in grabI fata ar fi czut de pe cal dobori t de o lovitur mirvav vi ar fi muvcat pmintul cu trupul su sfintit avternut pe clinp ia intins. Aceast crim grozav a fost pregtit in tain de duvmanul din cas vi nici un g nu a denuntat vklevugurile nemasurate ... ... Si dac domnul www.dacoromanica.ro

WOLFGANG SCHREIBER (? dupZi august 1565) * Wolfgang Schreiber, intrat in istorie in urma ptaniei sale din Moldova, ofer puvin e elemente biografice cunoscute. Originar din comitatul Pcs, el aparvinea grupului steins in jurul baronului Ungnad, care pornise o vast actiu ne de propagand religioas protestanti pentni slavii de sud, folosind ca principal mijloc ea'spindirea de tiprituri religioase in limbile slave ale sud-estului euro pean. Allturi de chtigarea ortodocgilor la migcarea protestant se intrevedea chia r posibilitatea convertirii pe calea aceasta g a turcilor, pentru a se ajunge la o pace general pe pmint. Aceste vaste planuri l-au Indemnat pe Ungnad si-I trimit pe Schreiber la principii din Dieta imperial pentru a le cere sprijinul i o parti cipare activ la aceast noul cruciad. Poa a tot atunci a avut Schreiber prilejul ea' se apropie de Maximilian de Habsburg, fiul mai mare al impratului Ferdinand, reg e al Boenaiei g al Ungariei g pretendent tacit la tronul Poloniei, unde era sust inut de o puternici partida protestant, aceeai care l-a sprijinit intrucitva pe D espot in actiunea sa de ocupare a domniei Moldovei. 273 www.dacoromanica.ro

Dup. aceast primi misiune la principii Dietei imperiale, Schreiber a fost trimis d e Ungnad la Despot, cu propunerea de a porni la traducerea 0 tiprirea de texte re ligioase in limba poporului roman, tocmai ca urmare a faptului ci la domnia drii venise un protestant imprtisind prin definitie acelasi punct de vedere. Dar misi unea lui Schreiber in Moldova s-a complicat in mod neasteptat, atit din cauza gr andomaniei sale, cit 0 a ,. imprejudrilor de politick' generali. Stilul pompos i n care cilltorea clIndu-se peste tot drept sol, sau lsind a se crede a ar fi un t rimis al principilor Dietei imperiale, sau chiar al impiratului, abaterea sa din drum pentru a trece prin Transilvania lui loan Sigismund Zpolya, protestant 0 el , dar dusman declarat al Habsburgilor 0 al ocrotitului acestora din Moldova, Des pot, in sfirsit ofertele sale de mijlocire pe lingi principii dietei 0 mai-marii imperiului, mereind pin la propunerea de a-i c.uta lui Despot o soyie de vid rege asci 0 de a-i qura apropierea de principii imperiului, creau in jurul lui o ambi and indoielnici de impostor sau spion. Gsirea In bagajele sale a unui cifru perso nal al cancelarului Mihail Csky, mina dreapt a lui loan Sigismund, a prut si indice o manevri intre Schreiber 0 acesta pentru a-1 compromite pe Despot in ochii tur clor. Acesta nemaiavind sprijinul Habsburgilor, in urma Incheierii armistitiului lor cu Por rta, 0 crezindu-se direct amenintat, a trecut la contraofensiv 0 1-a trimis pe Schreiber prizonier la Constantinopol, pentru a indrepta binuiala asup ra du;manului du din Transilvania. Dar prin aceasti msuri el trezea blnuieli impo triva Habsburgilor insisi, c'ici actele aritate drept compromid'toare gisite asu pra lui Schreiber constau dintr-un salvconduct 0 o scrisoare de recomandatie dat e de Maximilian (la cererea lui Ungnad). Trebuia deci justificati msura luati 0 i n ochii acestora 0 acest lucru nu se putea face decit cu concursul agentilor hab sburgici, I. Belsius si Martin Literatul, care au falsificat datele 0 andnuntele acestui episod, atit in rapoartele lor cit si in memoriul trimis de ei curtii d in Praga. Din trichisoarea din Constantinopol Schreiber indreapt' cereri de ajuto r citre Maximilian la Praga 0 Ioan Sigismund la Alba Iulia. Fati de Maximilian d e Habsburg el utilizeazi o misterioad frazi de recunoastere ce-i mai folosise si alt dad' 0 ti anund o serie de schimbiri bune in legituri probabil Cu candidatur a lui la tronul Poloniei. In anul urmitor el merge 0 mai departe, intervenind in favoarea lui loan Sigismund dispus la sacrificii pentru a se apropia de Habsbur gi, care ins il trateazi Cu o mare severitate, refuzindu-i logodnica fIgicluit pin nu s-ar lisa de credinta sa. Din cuvintele sale rezuld a ar fi fost consultat de principe in aceasti dilem, 0 a el i-ar fi scris ca si-1 reconforteze. Allturi de Indemnuri la intelegere trimite informavii din Constantinopol puend interesa pe imperiali fi rugiminti de a fi repatriat d eoarece aerul de aici nu este bun" (Hurmuzaki, II, 1, pp. 516-517). Se Intrevede o tntelegere mai veche intre el 0 loan Sigismund, poate 'in legitud cu chestiunea aliantei matrimoniale cu Habsburgii, la care ;i-ar fi oferit Schre ib cursul cu prilejul trecerii sale prin Transilvania, struind pe IMO trnprat, cum a $i fIcut chiar din zidurile tnchisorii. Ap s-ar explica i prezenva la Schreibe r a cifrului persona! al lui Mihail Csky i totodat oferta sa, cu totul neweptati, d e a-i gsi o sovie i lui Despot. Este probabil cI medicul lui Despot, care potrivit cu declaratia lui Schreiber i-ar fi sugerat el aceast idee, a fcut acest lucru to cmai pentru a-1 iscodi mai bine274 www.dacoromanica.ro

Ceea ce a urmat apoi: ferecarea sa in lanturi si trimiterea sa la Poarta sub paz a starostelui de Hui, Bolea, care i-a si lamurit sensul acestei trimiteri, In sf irit interogatoriu/ sail si punerea sa la cazn la Constantinopol au fost povestite de el In memoriul sau catre impirat. Dar imparatul Ferdinand s-a multumit si ob serve, cu oarecare acreall trb scrisoarea sa catre Maximilian din 15 martie 1563 , ca plecarea acestuia in Moldova fusese fari stirea lui si ca acuma plateste pr etul prostiei si nesabuintei sale (mentas dat stultitiae et temeritatis suae poe nas) (Veress, Documente, I, p. 242). Ins incidentul creat de trimiterea lui Schre iber la Poart risca s tulbure noul armistitiu trezind banuieli la turci impotriva imperialilor. Ambasadorul lui Ferdinand la Poarta nu indraznea s. intervina. in f avoarea lui Schreiber, spre a nu spori atmosfera de suspiciune. Numai dupa reint oarcerea delegatilor turci plecati la Praga pentru confirmarea armistitiului va putea schita o incercare in sensul acesta (Hurmuzaki, II, 1, pp. 462-463 din 17 februarie 1563). Despre soarta ulterioara a lui Schreiber stim doar ca a fost el iberat abia in august 1565 in urma staruintelor curtii din Praga. Acest episod, pomenit de mai toti istoricii romni doar in tread; i mai omit ca. un exemplu de intoleranta religioas. (!) nu a fost elucidat pink' acuma. El merit toata atentia, atit pentru importanta sa in legatura cu problema talmacirii textelor r eligioase In limba romIna, cit si pentru aprecierea expedientelor politice ale lui Despot s'i a rolului agentilor imperiali Belsius si Szentgothirdy in falsificarile fapt elor pe care le-am analizat si in prezentarea critica a rapoartelor acestora din urml In volumul de fati. Dam mai jos lista documentelor privind acest episod, p recum si a lucrarilor speciale care i-au fost consacrate: Documente Cele doua rapoarte din 8 ianuarie 1563 trimise de Martin Literatul, dar intocHur muzaki, II, 1, pp. 447-448; 448-450. Memoriul intocmit de ei si intitulat Negoti um Wolff Srayber hoc modo actum est. Raportul lui Martin din 20 ianuarie (Veress , Documente, I, pp. 236-237). Declaratia lui Schreiber scrisa la cererea lui Des pot la 2 ianuarie 1563 'in versiunea italiana facuta la Constantinopol dupa text ul initial in limba germana, cu titlul adaugat ulterior: Datto in scrittura che da Wolffgang Schreiber al Despoto et lui lo manda al Gran Turcho (Hurmuzaki, II, 1, pp. 453-454). 0 prima relatie facuta de Schreiber si precedata de mentiunea A<nn>o <1>562. Zu Aurach Inn Wirttenbergerland (text german) (ibidem, pp. 445-44 7). mite de Belsius 0 a doua relatie foarte scurta In chip de preambul la plingerea adresat din temnita ocnasilor de la Constantinopol catre ambasadorul imperial la Poart., Albe rt Wyss, cu data de 4 februarie 1563 (ibidem, pp. 459-460). 0 noua relatie mai completa cuprins in plingerea adresat regelui Maximilian la 6 mai 1563 (ibidem, pp. 468-473). 275 www.dacoromanica.ro

8) 0 interventie a lui Schreiber la Maximilian in vederea unei apropien i de loa n Sigismund prin cis'itoria acestuia cu o printesi din familia imperiali (6 mai 1564), din Constantinopol, text german (ibidem, pp. 516-517). Lucran i speciale Episodul acesta se afr tratat critic 'in articolul publicat de M. Holban, En marg e de la Croisade protestante du groupe de Uracb pour la diffusion de l'vangile da ns les langues nationales du sud-est europen l'pisode Wolff Schreiber, In Revue de s tudes du sud-est eropene, 1964, no 1-2, pp. 127-152. 0 prezentare a misiunii lui Schrei ber e datI i de Martin Knebel, Wolf Schreibers Mission im Europaiscben Siicksten in der mitte des XVI Jabrhunderts, In Siidost deutsches Archive, II, 1959, pp. 18-42 (pe baza declaratiiior agentilor habsburgici luate de bune in ciuda contradictiilor lor flagrante). Schreiber este mentionat de Sadi Ionescu in Bibliografia sa P. 57. E mentionat d e M. Crusius: 'in Turco Graecia, Basle, 1584, p. 492. www.dacoromanica.ro

[COMUNICAREA LUI SCHR.EIBER CATRE DESPOT9 1563 ianuarie 2, Suceava voastr &I pun in scris toat treaba pentru care am venit, eu fac aceasta, i aceast t reab va aduce cistig luminiei voastre si va spori mri starea sa, i acest lucru l f ace stpinul meu numai din excesul credirrtei sale, si eu m ofer cit voi teai s fi u sluga credincioas a luminIviei voastre, i i voi arta cu credinfl lucrurile scri se mai jos, asa cum mi le-a incredintat stpinul meu, rugind pe luminIvia voastr ca s binevoiascl redactat de Schreiber la Suceava la cererea lui Despot. Versiunea italian a fost fIcut la Constantinopol de cltre informatorii solului imperial la Poart care aveau legturi cu dregltorii turci mituiti de ei. In chip de titlu st scris Copie dupii comunicarea scria (D it to in scritur a!) trimis. de Schreiber lui Despot si de a cesta sultanului. A fose publicat in Hurmuzaki, Ili, p. 453, 454. A fost tradus din limba italian cu prilejul lucerii de fatI. 277 I Acest text este o versiune italian ficut dupg originalul probabil in limba germa n, Prealuminate doamne, cum mi-a poruncit lu453 www.dacoromanica.ro

P. 454 primeasc de dragul credintei acest sfat frtesc pe care i-I d stpinul meu cu atita dr agoste, si ca lumintia voastr sl asculte cu indurare totul, ad Dumnezeu mi-e marto r d tot ce voi spune cu toat sinceritatea lumintiei voastre va fi spus spre folosu l su: Mai intli dad lumintia voastr voieste ca treburile sale s aib un sfirsit bun, trebuie ca s: aib drept temei Sfinta evanghelie a lui Isus Hristos spre lauda si s lava lui Dumnezeu Atotputernicul. In rindul al doilea trebuie ca luminAia voastr. s fie unit cu toat credinta si sinceritatea cu prealuminatul imprat toman si cu reg ele romanilor, cci ei sint capii intregii crestintti, si trebuie s nu faceti nicioda t nimic impotriva poruncilor lar, ci s le primiti intotdeauna, pentru ca maiesttile lor, potrivit cu obiceiul lor, s priveasc5 cu ochi buni la lumintia voastr, in fel ul acesta nu v. va lipsi favoarea lor. In rindul al treilea pentru ca supusii si servitorii lumintiei voastre s se poat bucura de bunurile lor? si s traiasd intotdea una in pace, si pentru ca s rmln mostenitori legitimi dup lumintia voastr, pentru ca d omnia s. nu tread In mlini strine, trebuie ca lumintia voastr s se insoteasc cu o soti e de rang egal3 si s fad acest lucru cit mai curind cu putint, si dad Dumnezeu cel atotputernic va voi ca lumintia voastr sl primeasd acest sfat, ti fgduiesc a acest cinstit lucru se va face in asa fel d toate treburile lumintiei voastre vor apuca o cale bun: si vor avea rezultatul cel mai bun si vor aduce liniste vasalilor si servitorilor si, si eu voi sluji pe lumintia voastr in asa chip ci va fi multumit4 de servitorul su. Ii voi gsi o sotie care va fi potrivit cu lumintia voastr, atit in frumusete cit si in alte // privinte, si va fi de vi t regeasc, pentru ca lumintia voastr s: aib. toat multumirea. Si cum acest lucru este de o important asa de mare, rog deci pe lumintia voastr s-mi ingduie favoarea s-i pot vorbi in tain, si sper intru Domnul c atunci cind va fi inteles ceea ce ti va spune sluga sa, nu-i va fi cu s uprare cunoscut de multi regi care iubesc pe lumintia voastr si ti doresc tot binele pent ru virtutile sale rar intilnite, si stiu cum respect el Preasfinta evanghelie. ci va imbrtisa acest sfat al meu. Eu am servit pe multi principi si stilt lumintia voastr s se pzeasc bine pentru el este de cea mai mare important:; acest sfat vi-1 dau multi prieteni de seam care v iubesc din suflet si v roag s le dati asculta re, si sint persoane vrednice si cu socoteall etc. este necesar s primiti sfaturil e pe care vi le dau. In rindul al cincilea. Dup ce stpinul meu, regele Maximilian, din mila lui Dumnezeu si prin alegerea principilor electori a si fost ales pe b un dreptate prealuminat rege 3 Goder il suo. 3 S'accompagni con un suo paro. 4 Che se laudara dal suo servito r. Si iarsi rog pe lumintia voastri a-mi dea audient in tain pentru ca nimeni altul si nu stie de treaba aceasta. In al patrulea rind, trebuie ca 278 www.dacoromanica.ro

al romanilor, avind a urma cu bine la Imperiul roman (Dumnezeu fie pururi lgudat ) s tie luminkia voastr c in scurtg vreme, fr nici un gres, prealuminatul rege im preung Cu ceilalti regi, principi i duci ai imperiului vor sine o mare diet i co nsfkuire impreung, i dupg cite am aflat de la niste mari principi ai imperiului, se va face o diet1 pentru a se da ajutor prealuminatului rege al romanilor, si a-i da bani pen tru a putea stringe o armat. impotriva dusmanului i vor mai dispu ne ind fie neincetat la acele hotare o armatg puternicg, si nu numai pe un timp de 3-4 luni, dar care sg rgmln pe loc multi ani, sg fie plgtit de ckre impgrkie; asadar r og pe luminkia voastrg s. primeascg acest sfat al meu, pentru cg va fi spre marel e ski folos si ea .trebuie necurmat sg lege si sg p.'streze prietenie cu acei mar i principi ai imperiului, i inainte de toate ea trebuie s' respecte pe prealuminatul rege al romanilor si pe arhiducii casei de A ustria si pe oamenii lor de aproape; i pentru a cistiga prietenia lor mai intli ajutorul lui Dumnezeu i apoi favoarea i ajutorul5 (?) regelui Maximilian, si cu ajutorul su se va face negresit. Si dupg ce luminkia voastrg va av ea prietenia lor si va fi unit cu ei si v yeti intelege bine impreung, ori de cite ori yeti avea nevoie de ajutorul lor si-1 yeti cere \Teti dobindi cu cea mai ma re sigurantg ceea ce veti cere de la ei; i indatg ce se va fi statornicit aceast prietenie yeti fi in afar de once pericol din partea dusmanilor vostri, i nu yeti mai avea aceeasi spaimg. de acele rele care v pot veni din partea turcilor. Mai stiu Ind multe taine din care poate decurge mult bine pentru luminkia voastrg, s i dad va vrea s. dud la implinire secretele mele dup sfatul devotat pe care i-1 vo i da, Li promit d aceastg treab va avea un sfirsit cum nu se poate mai bun, cu mi jlocirea deci a stgpinului meu si a impgratului si a luminkiei sale regele roman ilor, i cu marii principi ai imperiului, pe lingl care eu voi servi cu credintg pe luminkia voastr si nu voi pregeta de a face tot ce-mi stg in putint. Precum spu n, mg bucur de prietenia multor principi mari care ti vor bine luminkiei voastre si o iubesc mult, si dad imi yeti porunci v voi spune numele si prenumele tutur or in parte, si dad luminkia voastrg dupg ce va fi ascultat pe sluga sa in tain. va binevoi sg primeasc sfatul ski credincios i si-1 urmeze, asa cum meritg un luc ru atit de insemnat, s. fie incredintatg luminkia voastrg d in scurti vreme toate treburile sale vor avea o bung izbindg, dupg pofta inimii, dci eu stiu s indrume z foarte bine toate aceste treburi, sint gata si preeltit sg-i spun once lucru, i cit voi tri m ofer ca slugg credincioas a seningtkii voastre. 5 In text: ',ugh). www.dacoromanica.ro 279

[RELATIE6 TRIMISA DIN TEMNITA DE LA CONSTANTINOPOL7] AMBASADORULUI IMPERIAL LA P OARTA 1563, februarie 4. <Constantinopol> p. 459 Domnul loan Ungnad8 m-a trimis din provincia Wiirtenberg, din orasul Vrak09, la voievodul Moldovei cu cheira tiparite, si mi-a dat totodata scrisoarea sa catre acel domn voievod pentru ca acela sl puna sa se tipareasc Evanghelial in limba mol doveneasca, si in aceasta privintall domnul Ungnad vi-a oferit serviciile sale ca sa se parte In limba latin pare sI reprezinte un rIspuns la un chestionar dat, a doua, Acest text se compune din dota pIrti distincte scrise si in limbi deosebite. Pri ma in limba german, un apel la ambasador, cIruia i se recomand. cu jale intemnitatul. 7 Traducerea s-a fcut dupi textul latin si german publicat in Flurmuzaki, II, p. 128/2. pp. 459-460. 8 Hans von Ungnad. Pentru bibliografia respectiv vezi M. Holb a n, a rt. cit.,. Urach, ora' din Wiirtenberg, fost capitall de comitat. " Fidem christianam. " In co. 280 www.dacoromanica.ro

ingrijeasc sirguitor de tiprirea ce avea sl fie fcut. A scris apoi prealuminatului r ege Maximilian ... pentru un salvconduct i pentru o recomandare a unor atare tipr ituri, apoi secretarul M.S. mi-a dat mie scrisoarea rea sa12]. regelui Impreun cu aceast scrisoare. M-am dus apoi la D. voievod al Molroag s inte rvin pentru eliberadovei pentru aceast treabI ... etc. Milostivel3 domnule Albert", trimis al M.S. imperiale domnul nostru prea milosti v aci la Constantinopol. Eu bietul mesager tntemnitat sint o srman slug a Impratului roman, si i-am adus domnului voievod In Moldova o scrisoare de la contele Ungnad impreun cu nite crticele tiprite despre credinva noastrl crestin, pentru ca s lase s se tipreasc Evanghelia In limba moldoveneasc, la care lucru i-ar da bucuros domnul Ungnad tot ajutorul. Pentru grbirea acestei tipriri moldovenesti mi-a dat preamilostivul rege Maximilian, potrivit cu scrisoarea i rugrnintea dom nului Ungnad, un salvconduct si o recomandavie scris pentru tipririle moldovenesti , ctre voievodul Despot. $i clnd i-am InmInat i predat scrisorile i crtile si am s olicitat un rspuns binevoitor, a pus s fiu dus de acolo In ziva de 4 ianua[se roag: de dragul lui Dumnezeu" rie15 i s fiu trimes prizonier aici s fie salvat.] Wolff Schreiber din Pcs biet prizonier fr dat asupra episodului Schreiber in volumul de fa* In relatia din 6 mai e arItat data de 6 ianuarie (p. 286). Data real este 5 ianuarie (p. 235 si p. 238). 12 Pin. aci textul latin. 33 Text german. 14 Albert de Wyss, trimis imperial la P oart (1563-1569). 16 Vezi i rapoartele lui Belsius i Szenthgothirdy din 8 ianuarie 1563 si memoriul www.dacoromanica.ro

[LNMURIRE DESPRE DIFERITELE DOCUMENTE TRIMISE CU SCHREIBER LA POARTA16] (c. 20 febr.) P. 445 Scrisoarea lui Ungnad catre Despot (data pe la sfirsitul lui iulie) a subscris-o chiar el. Si tot cuprinsul nu este altul decit ca a parasit lumea si-i slujete doar lui Dumnezeu, si ca se straduieste ca sa 16 Redat in Hurmuzaki, II, 1, pp. 445-446 dup textul din Arhiva imperial din Viena, unde apare fir adres dat sau subscriptie, ci este infItisati doar cu adnotarea A<n n>o <1>562. Zit Aurach Inn Wirttenbergerslandt, care se refer la centrul unde act iva Ungnad 0 de unde fusese datat probabil scrisoarea acestuia, rezumat in text. A m avea deci aici data 0 locul de expediere a ei. Toate aceste particularit10 par s indice a textul nu este propriu-zis cel al unei scrisori a lui Schreiber, ci a l unui rgspuns mai amplu la un chestionar exaustiv al lui Albert Wyss, doritor s i cunoasc natura documentelor trimise impreun cu Schreiber la Poart, pentru a putea aprecia msura in care ar fi susceptibile a fi ristlmIcite impotriva Habsburgilor. Aici, precum se vede sint amintite scrisoarea lui Ungnad citre Despot, scrisori le de recomandare i de salvconduct date de Maximilian 0 declaratia cItre Despot s cris de Schreiber curind dupi audienta sa la Despot. Cum Schreiber aminte0e in re latia sa din 6 mai de o scrisoare din 20 februarie trimis de el regelui prin Albe rt de Wyss, este probabil ca acesta din urm. 282 www.dacoromanica.ro

rspindeasc Evanghelia in lumea largI. De aceea 1-a rugat pe Despot in acea scrisoa re a sa i I-a fcut atent crestineste (intrucit li mergea vestea i lui ar fi un principe crestin) i i-a ajutat Dumnezeu in (?) Tara sat' ca vrea si el s fie predicat cuvintul lui Dumnezeu tn Tara sa i s lase s fie tipritl Evanghelia i n limba moldoveneasci, i dacl ar vrea el (Despot) s tase s se tipreasc In Germania, at unci vrea el, domnul Ungnad care a pus s fie tip5.rit Evanghelia si in alte limbi, ca cea slavl cu litere latine, cea croat i cea sirbeascl cu literele i buchele lo r proprii ca su-1 serveascI cu toat silinta. El (domnul) poat traduce limba n cea moldoveneasc. Dad ar vrea ins Despot ca aib o tiparnifi pro prie in Tara sa, anmci s trimit pe un om al su cu bani de la el la domnul Ungnad, i atunci va cpta asemenea tiparnite tn condiTiile cele mai bune2 ca s le trimit in Ta ra lui Despot. Aceasta este intreaga trimit doar oameni invtaTi care s P. 446 substant a scrisorii lui Ungnad, si ce mai scrie pe de lturi e ail importanT21: Eu stiu aceasta, cki am citit scrisoarea. Scrisoarea de recomandatie22 a indurtorului meu stpin, regele Maximilian a subscris-o in persoan maiestatea voaste i regal, si a intocmit-o secretarul Lindeggen23 si a subscris-o el. E scrisa pe l atineste i n cuprinsul ei nu se vorbeste special de vreo treab anume, ci e redact at in mod general ca o scrisoare de incredintare24, si este in felul acesta, dup c um am retinut-o. Max etc. etc.25 Pleac spre bunkartea voastr5.26 Wolff Schreiber din Pcs, credinciosul nostru iubit pentru niste treburi, precum va afla mai pe la rg buntatea voastri de la el insusi. Si mcar c lucrul 'in sine merit s fie adoptar fa vorizat, totusi rugm mult buntatea voastr ca s binevoiasc nu numai primeasc bine pe ac est Wolfgang, s-1 asculte dea interes la tratarea ci s-1 considere pe acest refere nt ca recomandat special acestui lucru, bun.vointei sale, atit de dragul nostru c it si de dragul propriei sale cauze27, s binevoiasc s ni-1 trimit inapoi clt de curind, ceea ce nu ne indoim dupl primirea apelului din 4 februarie i-a cerut (poate chiar la 20 februarie) s a taimureasca chestiunea documentelor. Atunci a putut Schreiber si-i dea o epist oll si catre rege, pe care insa nu o cunoastem declt dintr-o aluzie a lui Schreiber. 17 Under sein Landt hat Geholffen. 18 Walachische Sprache. 12 Windisch. 20 Aufs Pesst (aufs Bestem). 21 Und schreibt Ime Anders von nichten wegen. 22 Das Sendtschreiben. 23 Mai apoi este numit Lindegg. 24 Furschrifft. Din continutul ei se vede c nu e vorba de un salvconduct ci de o recomandare. 24 Urmeaz1 reconstituirea textului latin pe care '11 dam in traduce re. 26 Vestram dilectionem. 27 Sed et ipsum referentem, tum nostri, tum sui ipsi us habere. bene comendatum causa, 283 www.dacoromanica.ro

va face buntatea voastrg cu toat silinta. Si daca am putea intr-un chip oarecare sg-i fim de ajutor28, nu vom refuza sg o facem. S5 fie bine incredinTat ... etc. Dat la Praga la 29 septembrie, anul <1>562. Salvconductul regal este s i el pe latineste si este subscris de maiestatea sa regeasca' si de secretarul Lindeggen. Nu pot si-mi amintesc chiar precis dad aceste doul scrisori regale stilt datate chiar din 29 septembrie. Dar aproximati a nu e mai mare de 2 zile29, cgci a fost chiar in vremea plecgrii (Aufbruch) spr e Frankfurt si maiestatea sa regele Boemiei, Max, a plecat din Praga in ziva de 3 octombrie si maiestatea imperial g in ziva de 5 octombrie. Asadar toatg treaba pentru care am venit la Despot este insemnatg aici. Si nu am vorbit cu el de ni mic altceva. Doar cg i-am inminat scrisoarea" intocmit pentru aceasta de maiestat ea regeascg si i-am cerut un rgspuns. $i atunci mi-a rspuns Despot c5 imi va da dspunsul. Dar nu mi-a dat a1t rgspuns si n u a mai vorbit nici un alt cuvint cu mine dup aceea. Doar d a pus sg fiu prins si sl fiu trirnis aici. Domnul s aibl mil. Dar au venit la urm citiva din servitorii si, si in special doctorul du, si au st art mult de vorbg cu mine: ca eu sg-1 sfltuiesc pe domn sg. se insoare printre p rincipii crestini care 1-ar putea ajuta la nevoie. Cici dintre ei nici unul nu ar putea sl i-o spung. Atunci i-am spus cg dad vrea o printed din Germania si sg lege prietenie acolo, il voi servi bucuros la aceasta in msura in care ar don-o. Aceasta i s-a raportat, si apoi mi-a trimis vorbg si porund sg formulez ciar oferta mea3 2 si d i-o trimit. C5ci vrea sl chibzuiascg asupra ei, si si-mi dea un rezultat bun". La porunca aceasta a sa 1-am indemnat din cuget curat crestin la aceste puncte. Dar numai din imboldul meu, si fr5.' porunca sau instigatia cuiva3 4, dedt doar a propriilor di servitori. Mai intii ca in calitate de principe cre stin sg binevoiasd sg. se intemeieze in toate treburile sale pe Evanghelie. Ca sg aibg intotdeauna inaintea ochilor pe impratul rcnnanilor si pe rege, cei ma i inalti capi ai crestingtgtii, si sg se sileascg sg dobindeascg de la maiesttile lor favoare si bungvointg. Ca s5. binevoiascg sg se gindeasd la o printesg cresting ca sotie33. " Fortunam eiusdem... iuvare. " Es fellt siber zwei Tag nit. " Furschrifft. 21 G ott Erparmbs. 52 Mein Guetbedunikben verzaichnen. 33 Gute Abfertgung. s4 Anleitung. " Umb ein Cristliche Fuerstin. me zu amen Gemachel tracbten. 284 www.dacoromanica.ro

Ca s lase s fie pzit de o bunI gard personar. Aceasta i se dorete mult36. Acum &id tndurtorul meu stpin, regele Maximilian, a ajuns rege al romanilor, maies tatea sa va tine fr Indoial o diet" i acolo statul va tncuviinta maiestAii sale bani i trupe de ajutor ca s fie trimise la granite. Acolo la dieta sli trimit delegatul su ca principe crqtin, i sI lege prietenie, i aceasta m-am oferit eu ca sa-1 servesc dup porunca sa. Aceasta este toat treaba pe care am tratat-o eu cu Despot. i nimic mai mult. " Dass Vergunnt man me vol. " Reichstag. atunci va putea obtine ajutor de acolo la vreme de nevoie. La www.dacoromanica.ro

RELATIA CATRE REGELE BOEMIEI MAXIMILIAN DE HABSBURG 1563 mai 6, Constantinopol. p. 468 [Se roag de iertare c trimite scrisoarea sa umil regelui Maximilian rugindu-1 s se m ilostiveasc de btrinul su servitor] ... Si dac ar fi vrut Dumnezeu ca s fie avut un cifru la mine as fi putut scrie mai multe maiesttii voastre ... pe care trebuie s le las pentru o relatare In viu grai". [A scris la 20 februarie39 prin Albert de Wyss, trimisul imperial la Constantino pol ...] . . . Cum si pe ce ci am ajuns eu la Despot, si ce mi s-a declarat intre p. 469 ... am scris ... si cum In ziva de 6 ianuarie39 trecut fr nici o vinl de a mea a p us sl fiu jefuit si prins4 si apoi la 2 februarie s fiu trimis timp 38 Vezi relavia precedent. 50 Vezi mai sus p. 281, unde avem data de 4 ianuarie. fangen?). 40 Pliindern und fahen lassen (fahen 286 www.dacoromanica.ro

ferecat in lanturi impreuna cu milostivele scrisori ale maiestatii voastre la im paratul turcesc, la locul de casapire41 de aici ca vai de om", si ca Ioan Litera tul din Eperjes numit si Belsius43, care la Praga a plictisit asa de des pe M. V . R. a fost unul din instigatorii acestui fapt (asa cum mi-a declarat chiar acel a care m-a luat in prinsoare). Cad acelasi Belsius mi s-a si plins" (?) ca la su plicatiunile sale si multele sale staruinte nu numai ca a intimpinat doar refuz, dar 6. M. V. a refuzat chiar sa-i plateasca pin si cheltuiala B.cuta de el pentr u intretinerea sa ... Dar vreau acum sa-mi reiau firul scrisorii in tot cuprinsu l si punctele sale, si as mai fi scris bucuros in scrisoarea catre M. V. si alte lucruri, cu toata supunerea, dar a trebuit sa ma las de aceasta de frica. Deoar ece dregatorul moldovean45 care m-a adus aici m-a speriat intotdeauna cu aceasta vorba ca ma va duce iar inapoi la stapinul sau. Dar cum ... solul ... imparatul ui si al M. V.... domnul de Wyss ... a sit vorbit cu Ali pasa", marele vizir, pe ntru lamurirea cazului meu, trag nadejde sa scap, cu ajutorul prea indurator al lui Dumnezeu si al imparatului, de aceasta primejdie. De aceea scriu acum mult mai deschis47 maiestatii voastre cu cea mai mare incredere si cu credinta datorata si cu tot adevarul cele ce mi-a spus acel dregator al lui Despot (numit pe nume Lollia48 Husther"). A arat at prieteneste" ce i-a poruncit Despot sa declare aici, pe lined' infatisarea sus pomenitei scrisori de salvconduct5 a maiestatii voastre, prin car e fapta se savirsea o mare nedreptate din partea lui Despot si fata de M. V. si fa ta de mine, biet prizonier nevinovat ... Caci M. V. nu mi-ati poruncit prin acea scrisoare si nici prin vreo alta, prin nici un cuvint ca sa-i arat ceva din par tea maiestatii voastre, stie Dumnezeu ca nici eu nu am avut vreodata un asemenea end, nici chiar in sinea mea, si cu atit mai putin era sa pomenesc sau sa spun macar si un singur cuvint despre aceasta, si m-a surprins foarte mult ce a putut sa pricinuiasca aceasta banuiala51. Dar cum secretarul sau domnul de Revelles52 mi-a declarat ca ar avea porunca de la stapt nul &Au sa scrie maiestatii voastre si domnului Zay un asa raspuns, inch M. V. 41 Auf die fleischpanckh (aluzie la caznele la care a fost supus). 42 Ermparmbs Gott. 43 Pentru rolul siu, in acest episod, vezi mai sus p. 231. a In textul publicat: aufrupfet (oare aufrufet?). a Der moldisch amistat. Este b oierul Bolea. Alijwascha. 47 Sowil lautterer. 46 48 Bolea, staroste de Hui. La N. Iorg a, Istoria Romnilor, V, e interpretat Husth er: Uierul". 43 Vertrautter Mainung (adic In confiden0). In text: Furtschrift. 51 Was ihn dazu hat verursacht. 52 Fost secretar i al lui Alexandru Lipuneanu. www.dacoromanica.ro 287

nu va avea mare mulTumire53, si cum vorbeste cu ocar de M. V. si de '111101rat (la care ins i-am rspuns eu intr-adevr cu cea mai mare silinf) trebuie atribui v iciul ingratitudinii, pentru care i va lua pedeapsa de la Dumnezeu si de la lume , Amin. Deci asa a vorbit dregtorul: Domnul meu, Despot, mi-a poruncit s ark la Poart c, intructt principele Transilvaniei l-a pIrit adesea la sultan pe stpinul me u, i l-a invinuit c impratul crestin i fiul su regele Maximilian l-au ajutat pe s tpinul meu ca s intre In Tarsi si s goneasca de acolo pe Alexandru voievod, sluga credincioas a sultanului, zicInd c stipinul meu ar fi de aceea devotat54 nemTilor , acuma vrea stpinul meu s dovedeasc cu aceasta nevinovtia sa, precum ca nu ci prin cipele Transilvaniei este devotat nemTilor. Cci stpinul meu stie bine c regele Maxi milian a trimis in tain prin tine scrisori principelui Transilvaniei i c el are o intelegere tainic Cu nemTii. Dar prin aceasta mai vrea s mai dovedeasd stpinul meu i c el este credincios sultanului, cki regele Maximilian a scris i prin tine stpinului meu P.

si i-a dat de stire c el nu vrea s Tin pacea pe care a fcu-o sultanul cu tatl su, impr tul crestin, ci a cerut de la stpInul meu s i se deschicl regelui drum prin Tara sa , cci vrea regele Maximilian s treac prin Mol470 dova cu 400 000 de oameni // contr a turcilor, intrucit pacea incheiat nu priveste decit Ungaria. Si asa regele Maxi milian s-a rugat si a struit pe ling stpinul meu ca s ajute si el la aceast expediTie . De aceea te trimite stpinul meu la sultan si impreun cu tine scrisoarea pe care i-ai adus-o de la regele Maximilian, pentru ca din aceasta s se cunoasc mai lmurit c.' el (Despot) este dusmanul nemtilor i c principele Transilvaniei Tine Cu nemTii. Cci acesta a pus s Ti se dea i trsur, i cai, ca unui neamt, iar stpinul meu te trimit e prins sultanului". [Dus de Bolea in fata lui Ali Pasa, este intrebat despre im prat, despre legturile acestuia cu regele Filip al Spaniei, Apoi m-a intrebat ce a rmat are adunat despre forTele imperiului ...] j cu M. V. si unde se afl ea, si inc otro vrea impratul roman impreun s-o porneascl. Atunci mi-au venit in minte cele s puse de dregkorul moldovean si am rspuns, asadar, c nu am auzit niciodat ca M. M. V. V. ar pace. avea acum asemenea armat strins impreun55. Old in yara nenneascl stie tot omul c sul tanul a trimis o solie insemnat la impratul roman pentru Atunci m-a intrebat dup aceea dac M. V. va sine pacea pe care au flcut-o cei doi i mpraTi. La aceasta am rspuns el nu stiu ce ginduri au domnii cei mari. Eu sint un biet mesager. " Mit halbs werden Zufrieden sein. 54 Anhangig. Kriegshr. 288 www.dacoromanica.ro

A mai intrebat apoi oameni avi putea aduna tmpreung daca ati vrea sa porniti la razboi. Atunci am raspuns eu: mulvi ... etc. [Urmeaza apoi o controversg religio asa ...] $i a mai Intrebat dac voievodul Transilvaniei are legaturi tainice pe afara i dad i-am adus o scrisoare de la M. V. Si cum de am trecut prin Transilva nia ca s ajung In Moldova. La aceasta i-am raspuns ca M. V. nici nu i-ati scris, nici nu i-avi trimis vreun raspuns prin mine, i nici nu ati stiut c eu voi calat ori prin Transilvania. Caci eu mi-am ales din al meu imbold sa trec prin Transil vania pentru p. 471 mai mult Inlesnire i tn credinta ca voi ajunge cu mai multa sigurantafl Moldova, c ad prin Rusia nu a5 fi putut de loc ajunge In siguranTa ptra la Despot. Si dacg principele m-a lsat sa trec prin Tara i mi-a i dat ajutor la aceasta, el a fcut aceasta numai ca principe cretin pentru proAirea credintei noastre crestine. Cci am jurat in fga lui ca nu aveam nici o alta' treabg la Despot dectt sg lase s a se tipareasca credinTa noastra creting limba moldoveneascg. $i nici nu am avut altceva de tratat Cu Despot, dectt doar sa primesc raspunsul la scrisoarea domnului Hans Ungnad pe care i-am dus-o impreuna cu sapte $i dacg Despot da pe faIg i denunvg cu mtrAvie salvconductul maiestaTii voastre, facInd aceasta greseste nespus de mult. Caci M. V. a pus s i se scrie acea scris oare nu pentru altceva dectt pentru Inlesnirea calatoriei mele in scopul realiza rii acestor tiparituri in limba moldoveneascg pentru adoptarea credinvei noastre cretine, ceea ce se poate vedea limpede din circulara domnului Ungnad si din acele cgrtulii trimise. Apoi m-a intrebat mai departe daca' nu m-a trimis cumva Despot aici de ochii lumii, i el sa aib totui legaturi tainice cu Imparatul i cu regele roman ilor. De aceasta bnuiala 1-am spalat i garantat pe Despot prin martiriul meu, cac i dupg cercetarea cu binele a pus sultanul sa ma' cazneascg., dar mi-a stat de p aza duhul sfint, caci In toate caznele am ramas statornic (Mudat fie Domnul) la cele spuse de mine. $i dupg aceasta caznire, a poruncit paa l a 16 februarie ca sa fiu dus n aceasta inchisoare San Paolo din Galata unde mai stnt i aii prizonieri crestini, dar fara a fi inscris printre fiu Tinut pentru prizonieri ai sultanului, ci cum mi-a spus scribul hotgrtrea sa ulterioarg. Aici stau ca vai de om i wept cu rabdare [Intr-un post-scriptum el informeaza pe rege de mersul unor misterioase negocien i purtate de el pentru re ge in Polonia trica de prin 1561 i ti reamintete de semnul sau tainic de recunowe re: arborele nu este dobortt 289 www.dacoromanica.ro

dintr-o lovitur ..." Indat dup aceea se roag. de iertare pentru faptul c a scris lui loan Sigismund Zipolya chemindu-1 in ajutor pe motivul c a fost cznit in chip asa de jalnic si din cauza lui, i prin chinurile sale 1-a justificat si splat de once bnuial. Dad regele i mpratul ar porunci trimisului lor la Poart s intervin pentru el, ar putea fi eliberat. Marele vizir s-a convins de nevinovtia lui i i-a muscat de getele de minie impotriva lui Despot pentru c 1-a trimis pe el care era nevinovat s sufere asa urgie $i mai era suprat pentru c.' se mai afla nc in Germania delegati a pentru pace trimis la impratul roman. $i de aceea era ind i mai miniat impotriva lui Despot]. www.dacoromanica.ro

j ' a y I" C. I" w t %. "114.. +4,e 4 ) i . Ni i e d 4 1 ,-.., ) , .., . . , * ' s *% e O II I 1,, 6 r 44. 7C: Brocart, de la o haini domneasa din sec. XVI (Tara RornaneascA). www.dacoromanica.ro

or!". .fiNf'1A% a 0'1 0 ' Pio , ... f_ i 1 t r f I ---,..4 _PI 1 , 0 ,S 1 1r 11I L 4' e L* ,,kr rl- 4-?,k. N--es1 ,), :- - ' XtS 1 ,.. \ a '.0. 4-1

Bula sigilari a domnului Trii Romnesti Alexandru Mircea (avers si revers) (din colectiile cabinetului de numismatici al bibliotecii Academiei R.S.R.). www.dacoromanica.ro

r www.dacoromanica.ro

$tefan Bthori, principe al Transilvaniei Trachten Kabinet von Siebenbiirgen, vol. bibliotecii Academiei R.S.R.). i rege I, al Poloniei (acuarel din pl. 4; cabinetul de stampe al www.dacoromanica.ro

ALESSANDRO GUAGNINI (1535 sau 1538 1614) Alessandro Guagnini era fiul lui Ambrogio Guagnini din Verona, ostaf mercenar, f oarte priceput pare-se in lucrgri de fortificatie, adicg. echivalentul unui ingi ner militar. Pe Ambrogio it aflrn prezent la Verona In anii 1529, 1541, 1545. Dar zece ani dupg aceea el nu se mai afl in oras. Alessandro, i el, apare ultima mil la Verona In anul 1555. La 1557 se tie sigur cg este i el plecat, poate chemat de Ambrogio i Imbrtiend aceeaqi carier. S-a presupus c Alessandro ar fi participat algt uri de Despot la campaniile lui Carol Quintul, cutreierInd aceleai locuri. In 156 1 cei doi Guagnini stilt recomandati de palatinul Rusiei Nikolai Sieniawski rege lui Poloniei Sigismund August ca specialiti In fortificatii, spre a fi primiti in slujba regelui. CurInd dupg aceea Alessandro declarg c ar fi luat parte la exped itia lui Laski chid acesta l-a ajutat pe Despot s ocupe Moldova In anul 1562 (!). Atunci ar fi vgzut el In Codrul Cosminului oasele nlbite, rmase de pe urma prpIdulu i otii lui loan Albert (!). Dar cele doug expeditii ale lui Laski 'in Moldova au fost pornite n toamna anului 1561 si In toamna anului 1563. Deci data pe care o arat el este greitg. Trebuie s fie vorba. 291 www.dacoromanica.ro

de expeditia din 1563 ficuti nu pentru a-1 ajuta pe Despot, ci mai Ilan ca si-1 doboare si in cele din urmi ca s ;in piept rsculatilor. Graziani, in biografia lui Despot sub/iniazi faptul a retragerea lui Laski dupi aflarea mortii lui Despot s-a ficut tree/1.1d prin Codrul Cosminului, ceca ce ar fi sporit Ina' si mai mult spaima ostasilor, urnariti de dusman prin aceleasi locuri prin care fuseser surprinsi odinioari ost asii lui Joan .Albert, veniti tot din Polonia. (Graziani, op. cit., p. 211). lar in textul anonim latin, publicat de C. Radu si apoi de C. Marinescu si atribuit de acesta din urm lui Guagnini, -este mentionat In mod special meritul lui Ambrogio Gua gnini in organizarea ret ragerii din toamna anului 1563. Optind deci pentru anul 1563 Intelegem si cum au putut cei doi italieni, Ambrogio si Alessandro, intrati tn slujba regelui In 15 61, lua parte la expeditia personali a lui Laski in 1563. Din textul anonim italian, publicat de N. Iorga s i folosit intensiv de Graziani, se poate vedea cl regele Poloniei &Muse mandat l ui Laski si lui Wisniewiecki si-i adune trupe pentru fizboiul moscovit, si ci ac estia profitaseri de aceasti imprejurare pentru a-si pregiti efective destinate scopului lor propriu (ibidem, p. 184). Numai dupi primirea poruncii exprese si c ominatorii, trimise de rege lui Laski, ar fi fost primejduit acest sistem. De ac eea de altminteri s-a si gribit Laski si o ja inainte, trecind Nistrul la Hotin, spre a nu fi ajuns in Polonia de emisarii regelui. Curind dupi aceea li afrim pe Ambrogio si Alessandro comandanti ai unei pirti a garnizoanei cetiti i WitebskChid Alessandro hi tiparea Descrierea Sarmatiei la Cracovia, el afirma ci erau de zece ani 'in acest post. Este interesant de notat ci, In zugrvirea alaiului strilucit al primirii lui Henric de Valois, ales rege al Poloniei, cu care se incheie acea Descriere, autorul stiruie ,cu osebire asupra tinutei minunate a splendidei trupe personale a lui Albert Laski, declarat invingitorul necontestat al acestui soi de intrece re. In 1579-1580 Alessandro incearci sIli &easel un rost In Italia g s se insoare acolo. Totodati el poart tratative pe ntru obtinerea din partea Venetiei a unor corIbii speciale, destinate Mirii Baltice. Inselat in asteptirile sale si ficind cunostinti cu temnitele venetiene pentru c auze se reintoarce In Polonia devenit a doua sa patrie. Tentativa sa de a se stab ili in Italia a fost atribuit acuzatiei aduse de Macyei Stryjkowski de a-si fi in susit textul Descrierii Sarmatiei, care i-ar fi apartinut acestuia din urmi si a r fi fost comunicat de el lui Guagnini cu toat increderea. Reclamatia a ajuns Ora la rege (Stefan Bithory) care i-a dat lui Stryjkowski privilegiul de a tipri ope ra revendicati de el. Este probabil el Guagnini a folosit in Descrierea Sarmatie i i, material imprumutat de la alti autori, fr tusk' ca aceste imprumuturi s aibi pr oportiile afirmate de Stryjkowski. Guagnini a mai dat o serie de reeditri ale Des crierii sale si dup aceasta. Este drept insi ci editiile din 1581, 1582 etc. nu a u mai apirut In Polonia, ci in Germania, Olanda, Elvevia etc. Lucririle publicat e de Guagnini, sau apirute sub numele siu, stilt urmItoarimase nelmurite, el rele : Sarmatica Euro pae Descriptio quae regnum Poloniae, Lituaniam, Samogitiam, Rus siam, o istorie .Masovium, Prussiam, Livoniam et Moschoviae Tartariae que partem complectitur a regilor poloni g ducilor lituani, urmat de descrierea diferitelor provincii din iuntrul statului polono-lituanian. Elementul valabil din aceast lucrare 11 consti tuia descrierea geografici a locurilor, cu limuriri asupra bogitiilor si resurse

lor locale, a rodniciei solului, .cu caracterizarea populatiei, a felului su de a munci pIMintul i cu amInunte priv ind 292 www.dacoromanica.ro

diferitele culturi, datele de insmintare etc. Sint si unele asemnri cu descrierile lui Graziani din viata lui Commendone (descrierea Podoliei, de pild5.) si Cu des crierea Moldovei din biografia lui Despot (amindou aceste opere amtnind Ina inedite Ora inn 1669 s i 1759). Lucrarea lui Guagnini a fost tiprit mai intii la Cracovia in 1574 sau 157 8. Toate bibliografiile cunoscute dau ca dal a primei editii anul 1578. Totusi u n exemplar al editiei din 1574 a fost gsit de istoricul Gliner la Biblioteca Mazar ini de la Paris, sub nr. 6360. Asadar trebuie mentionat aceasa primi editie, pe c are frisk autorul o trece sub acere in titlul versiunii polone a acestei Cronici a Sarmatiei europene .. . a lui Alessandru Guagnini aprut intli in latineste in 1 578". Editiile ulterioare au aprut la Spira, 1581; la Basel, 1582; la Frankfurt, 1584; la Leyda In 1627. A fost tradus in limba italian de Bartholomeo Dionigi si In limba polon5. de Martin Paszkowski (Cr acovia, 1611). S-au dat si extrase in limba cela in anii 1590, 1602, 1786. Exisa la Verona, patria lui Guagnini, un exemplar al editiei din 1578 frumos legat si impodobit cu stema regelui $tefan Bithory, cruia ti este inchinaa Descrierea la 20 iunie 1578. Faptul c exemplarul destinar regelui Poloniei nu i-a mai fost inftisat, ci a amas uitat la Verona s-a r explica prin scandalul provocat de acuzatia adus5. de Stryjkowski. Totusi exis a o versiune ci Guagnini ar fi trimis si regelui un exemplar al operei amintite o lun dup emiterea privilegiului regal pentru Stryjkowski, in 1580. In tot cazul G uagnini aspunde indirect acuzatorilor sii prin publicarea lucrrii sale urmtoare in care foloseste experienta sa din campania moscovit, intitulat De Moscovitarum omnium que Ruthenorum religione ritib us nuptiarum (Spira, 1582) in care descrierea cultului ortodox se imbira cu pove strea senzationa1 a cruzimilor si isprvilor tarului Ivan al IV-lea. Tot sub numele lui Guag nini a fost publicat o compilatie ntitulaa Rerum Polonicarum tomi tres (Frankfurt, 1584) In care, pe ling Descrierea Sarmatiei, redaa integral, precum si lucrarea despre religia moscovitilor si rutenilor, intitulaa acum De russorum religione ritibus nuptiarum, funerum, victu, vestitu, etc et de Tartarorum religione ac mo ribus ... narratio, dedicaa lui Davidius Chytraeus, mai sint incluse diferite sc rieri mai vechi despre religia moscovitilor, naratiunea lui Lasicius despre expe ditia polonilor in Moldova (in sprijinul lui Bogdan Lpusneanu) si cea a lui Gorec ius despre luptele lui loan Vod cel Viteaz, in afar de diferite fragmente (Herberstein, Cromer), suplimente, scrisori etc. In ultmele decenli i-a fost atribuit lui Guagnini un manuscris inedit latin, Vita Despothi Principis Moldaviae, aflat in Arhiva comuna15. din Perugia si dat la lu min de Constantin Radu in Diplomatarium Italicum", III, apoi reeditat cu o deoseb it grij de C. Marinescu in Mlanges d'Histoire Gnrale", II, Cluj, 1938 si atribuit de el cu probabilitate lui Alessandro Guagnini. Primul editor Inclina pentru un aut or polon. Dula el textul ar fi ajuns in Italia, adus de vreunul din polonii veni ti la studii In Italia. Dup al doilea editor, textul ar fi fost adus de Guagnini chid a venir in 1579-158 0 in Italia si chid a lsat la Verona exemplarul Descrierii destinat regelui Polonie i. Lipseste Ina o contigena mai imediat intre prezenta lui Guagnini la Venetia si Verona tocm ai In 1579 1580 si cea a textului anonim la Perugia la o claa pe care nu o putem preciza. T extul manuscris (care este o copie vIclind dota mlini deosebite) poart titlul: Vi ta Despothi Principis Moldaviae, fr alte precizri. Credem c pot fi aduse unele noi a rgumente in spri-

293 www.dacoromanica.ro

jinul atribuirii sale lui Guagnini. O comparatie facut de noi a acestui text cu c el anonim italian publicat de N. Iorga in Nouveaux Matriaux pour servir d l'histo ire de Jacques Basilikos l'Hraclide dit le Despote, prince de Moldavie (Bucuresti , 1900) ingaduie observarea unor corespondente evidente, desi textul din Perugia cuprinde o serie de adaosuri de natura mai senzational, si se deosebeste hotarit prin atitudinea autorului fa;a de persoana lui Laski infatisat. ad in lumina cea mai favorabila, in vreme ce textul anonim italian scoate in evidenta unele trasaturi negative. Asa cum se poate vedea din analiza critica a textului lui Graziani (vezi mai jos p. 385) textul anonim italian st la baza biografiei lui Despot scris prin 1566-15 67 2n Italia. Totodata a mai fost folosit si un alt izvor continind o serie de e lemente pe care le regasirn in textul din Perugia (de pilda, scena amplificata a ultimei aparitii a lui Despot iesind din Suceava spre a merge la moarte). Ar re zulta deci c al doilea izvor corespunzind in multe privinte textului perugian nu poate fi posterior momentului de redactare al biografiei, adica 1566-1567. Asada r nu vom mai putea explica prezenta manuscrisului anonim la Perugia prin calItor ia lui Guagnini in Italia in 1579-1580. In schimb putem intrevedea un alt elemen t de legatura in persoana lui Farusino", redat de Graziani ca Terusinus, dar in realitate foarte probabil Perusinus, adica Peruginus (din Perugia), comandant me rcenar de nadejde al lui Albert Laski, insrcinat in 1563 sa-i tocmeasca in Italia trei sute de archebuzieri calari pe care s-i conduca apoi in Polonia, dar care n-a mai apucat sa fie trimis atunci, caci a fost rechemat pentru a lua parte la expeditia lui Laski in Moldova. Este foarte verosimil ca, dupa incheierea ave nturii din 1563, el sa fi fost trimis efectiv de Laski in Italia sa inroleze arc hebuzieri, de data aceasta pentru serviciul regelui in vederea campaniei moscovi te. La venirea nuntiului Commendone in Polonia, in 1564, Laski Cl escorteaza pri n Podolia in fruntea unei trupe alese, vadind tuturor ca se bucura de favoarea r egala. Misiunea ipotetica a Perusinus in lui Italia ar explica prezenta la Perug ia a unei clari de seam asupra evenimentelor din Moldova la care participasera de stui mercenari italieni in slujba lui Despot, si in primul rind chiar el. Atribu irea manuscrisului anonim lui Guagnini se poate sprijini credem noi pe convergen ta a trei indicii foarte semnificative: afirmarea in text a rolului covtrsitor a l lui Ambrogio Guagnini in organizarea convoiului de retragere al expeditiei lui Laski, declaratia lui Guagnini in Descrierea Sarmatiei cu privire la trecerea s a prin Codrul Cosminului, sublinierea deosebita a nelinistii produse asupra trup ei n retragere de nevoia de a strabate iarsi acest loc al dezastrului polonilor de odinioara (din biografia lui Graziani). In felul acesta avem confirmarea prezen tei celor doi Guagnini in expeditia din 1563. In textul anonim stilt subliniate priceperea i destoinicia lui Ambrogio caruia i se datoreaza succesul retragerii. In biografia lui Graziani tot meritul ti este atribuit lui Laski. Sint date si precizri asupra compunerii ostii lui Laski, precum fi cifre privind pierderile (m inime) suferite. Dar problema atribuirii manuscrisului de la Perugia se mai In u rma unei constatari care nu a fost facut pina acuma. Anume concordanta dintre une le portiuni ale acestui text i portiuni ale textului corespunzator din pasajul d espre Despot introdus in versiunea polona a cronicii lui Guagnini datorata lui s crisa la staruinta autorului si tiparit in 1611. Acest adaos, purtind drept titlu Anul 294 www.dacoromanica.ro

nagerii Domnului 1562", a fost redat in Anexa lucrarii lui P. P. Panaitescu, Inf luent.% polond in opera lui Grigore Ureche 1i Miron Costin, in An. Ac. Rom. Mem. sect. ist.", seria III, t. IV, mem. 4, 1925). Versiunea polon tradeaza link' o aplecare spre anecdota, exploatind din plin arti ficiul folosit de erou spre insug actele fostului stapin i incidentele mai senza tionale, ca: otravirea lui Despot, stratagema falsei sale inmormintari (care se afl i in textul latin de la Perugia dar tratate mult mai sumar). Se intervertege ordinea asediul ui de la Suceava o a rupturii lui Despot de Laski. Urmeaza dupa aceea intelegerea dint re Laski Wisniewiecki contra lui Despot o aventura incercata de ei In Moldova. S pre deosebire de manuscrisul din Perugia, aici nu se vorbege de pretinsa venire la Wisniewiecki a boieroaicelor cu copiii lor pentru a-1 pofti in Moldova (!), c i de o invitatie catre acesta trimisa printr-un sol pentru a-i grabi sosirea sin gur, flea Laski, spre a nu-i ceda acestuia o parte din domnie (!). Partea final c onsacrat inaintarii lui Laski in ajutorul i retragerii din Moldova este destul de apropiata acestuia lui Despot, aflrii soartei de relatia din textul anonim latin , dei i aici putem urmari unele infloriri, exagera'ri etc. anenite a schimba car acterul initial al relatrii unor fapte reale intr-o poveste cu un sfirgt qa cum i l puteau don i cititorii. Autorul anonim (ms. Perugia) se multumege sa constate ca s-au tutors teferi in Polonia. In relatia italiana se spune ca mo ldovenii i-au urmariv pin la Snyatin o au pr'clat acea regiune. Dar versiunea polo na afirma ca de la apararea rtului incolo calaregi poloni au ucis multi moldoven i i i-au urmarit trei zile i trei nopti nedindu-le odihna (!)". Apdar au fost in versate rolurile pentru a da o satisfactie polonilor! Manuscrisul latin de la Perugia a fost scris 'in 1564, dupa cum rezulta' din fap tul ca.' se incheie cu executia lui Toma 0 a celorlalti doi capi ai rscoalei cont ra lui Despot Spiritul in care e scris ne indicI influenta lui Laski. Tot el a i nspirat i biografia scrisa de Graziani care a utilizat musa pentru o bunk' parte o alta relatie anonima, anume cea italiana publicata.' de N. Iorga in Nouveaux Matriaux. Rezulta deci cI in 1564 au fost intocrnite cel putin doul relatii despr e aventura lui Despot considerata din punctul de vedere a) al soldatilor mercena ri italieni i b) al magnatilor poloni interesati de acest mai putin admirativi f ata de acesta episod, fie Laski fie altii poate Zborowski din urml. Ne putem int reba daca trecerea lui Graziani i Commendone pe la Hotin a provocat poate redact area unor asemenea relatii. Ca marturie directa putem desprinde din relatie toat a partea recrind pornirea expeditiei lui Laski 'in Moldova, in 1563. Tot de pild cea darorata lui Tobias restul se datorege unor informatii culese fie direct pe care tnsa nu am redat-o trimis de Laski la Despot in ianuarie sau februarie 1563 fie indirect, ;i deci alterate la transmitere. Cit priveste scurta lmurire in tr aducere despre romlni", ea e o simpla insilare a unor locuri comune, la care se m ai adauga i unele afirmatii gratuite, de pild ca romlnii s-ar purta cu capul ras ( !) etc. De textul anonim de la Perugia s-au ocupat amindoi editorii s.i, C. Radu 'in Diplomatarium Italicum", III 0 C. Marinescu n Mlanges d'Histoire gnrale", II, Cl uj, 1938 A propos d'une biographie de Jacques Basilicos PHraclide rcemment dcouvert e. 295 www.dacoromanica.ro

De Alessandro Guagnini s-a ocupat Indeosebi C. Cipolla, Un italiano nella Poloni a e nella Svezia tra il XVI e il XVII secolo, Notizie Nografiche, Torino, 1887 e xtras din Miscellanea di Storie italianas, seria II XI (XXIV), vezi 0 Fr. von Ad elung in Vhersicht der Reisenden in Russland, I, St. Petersburg 1i Leipzig, 1846 pp. 10-11; 226-230. La noi s-au ocupat P. P. Panaitescu in Influenta polonii in opera ji personalitatea cronicarilor Grigore Ureche ,si Miron Costin, pp. 26-29 (Cronica lui Guagnini izvor al lui Simion DascIlul) reclind g in anexI, pp. 191 -202, In traducere romineascI adaosul despre Despot din versiunea lui Pazkowski precum 0 Claudiu Isopescu Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del cinquecento in Bulletin de la Section Historique de l'Acadmie Roumaine XVI, Bucure0i, 1929, pp. 53-54. www.dacoromanica.ro

[DESPRE EXPEDITIA LUI A. LASKI IN MOLDOVA IN TOAMNA ANULUI 1563]1 [Intrevederea2 lui Despot cu trimisul lui Laski dup deposedarea sa] auzind de cele Intimplates de la locp. 24 tiitorul su Pioceschi, trimite fr zabava la domn pe Tobias de vi ta nobila care fi declara in numele lui Laski sinceritatea sa fall de el, 0 ti afirma sentiment ele sale pentru el inca din vremea in care se prinsesera impreuna ca fratii, sug intnd c niciodata nu a urzit ceva Impotriva gloriei i binelui lui (al Traducerea s-a facut dupa textul latin al manuscrisului anonim de la Perugia, fo losind editia lui C. Marinescu din Mlanges d'Histoire gnrale`, II, Cluj, 1938. Atri buirea textului lui Guagnini a fost discutat de noi in prezentarea biobibliografi ca de znai sus. 2 Relatarea acestei intrevederi, dqi nu constituie o relatie directa a autorului (Guagnini), a putut fi culeasa nemijlocit de la emisarul lui Laski, Tobias, men tionat o in restul descrierii. 3 Ocuparea cetatii ce li fusese zalogita de clue Despot. 297 www.dacoromanica.ro

lui Despot)4 si chiar adevrat nu a socotit de loc c Wisniewiecki i-ar fi dusman. D ar domnul, rbdind cu greu aceast explicaTie dintre ei, de cum i-a pus capt 1-a alungat pe Tobias din statul su si i-a dat termen de plecare, fi xind ziva si ceasul ... si poruncindu-i sub pedeapsa cu moarte s nu mai se arate in faTa sa. [Retragerea din Moldova] p. 34 lar domnul Laski, care se grbea, cu gindul s-i vin in ajutor lui Despot, se afla la sfirsitul zilei a treia la dou mile deprtare de Suceava. Atunci a fost prins de ct re moldoveni unul dintre germani si, tindu-i mai intii nrile si urechile, 11 trimi t in intimpinarea domnului Laski pentru ca acesta dup. aspectul si spusa lui s se conving de toate cum s-au intimplat si s nu se mai osteneasc s.' purcead mai departe, ci s se lase de gindul su. El cheam chiar atunci la sfat pe tovarsii de arme si pe comandantii ostii si, chibzuindu-se cu ei, hotrste s' se intoarc in Polonia, intrucit Despot fiind mort nu puteau s-1 mai ajute si nici s-1 readuc in viaf. $i era limpede pentru ei c dousprezece mii de moldoveni il si urmreau cu mare inversunare pe sus-zisul d omn Laski, ale crui trupe de clrevi si de pedestrasi nu treceau de dous mii de oamen i. Locotenentul domnului Laski, numit Rosem, era polon, cpitan a 200 de clreTi <mai era un alt> cpitan de cazaci (?), 100 de clreti germani numiTi reiteri erau comand aTi de Tobias, panTirii unguri erau condusi de Balzamoneschi, polonii in numr de 200 erau comandaTi de Nischiazi, mai numit cu alt nume si voievodu15. El comanda in parte si trupa de pedestrasi. In parte, ea era comandat de Ambrogio Guagnini, iar trupele (miliciae) germane erau comandate de cpitanii Rabstan (Rabstein?) si Lempon, $i desi erau putini la num.r si inferiori fortelor moldovenilor, totusi bizuindu-se pe puterea minTii, pe vitejia sufletului si pe o virtute fr seamn, ei hotrsc s treac printre <ploaia de> sgevi urmtor: hotrind ca ei s-si urmeze drumul inainte la mijloc intre cruTele de care ave au mare multime. Avangarda6 sau soldaIii din faf s fie foarte bine inarmavi cu pat ru muschete7 (?) si tot atitea s aib si cei din 4 Fraz defectuoas: quidpiam numquam eo una (?) honorem e (sic) et commodum suum moliturn fuisse. si printre dusmani si s scape de uriasul si nvalnicul hires al moldovenilor. Asada r nobilul Ambrogio Guagnini rinduieste convoiul in chipul 5 Punctuaia originalului pare greit. Toat.' lista e destul de incoerent. De fapt Ince Ond cu artarea compunerei cvii lui Laski avem de-a face cu un pasaj strin de textu l iniyial mult mai corect, introdus tale quale cu o serie de obscurit0 i seinglcii. 6 Priores excubiae seu praecustodes. 7 Tormentis bellicis. 298 www.dacoromanica.ro

ur i"... I yo h., . \ 'f, , it. "*. I .... , ::. ,,,, U ,:4, -,'"''.' ' &F. r.1 4 s,,,6:, , AI g .., . ' E , '.. ' i t lic. i,g1 I in, ., n' V ''t AI P , I ='.' -

,,.-.., he c-IN. 79, f. d . 1.Vt , , '', ',. ,' ;it. ,, t''' if,.. r. 6' , ri < ,, n-i,, 0-'k t. V .. J, N. , k it ,....... . YL,co , It AN'd .

.... LI. ,,, . u., . -, v,...' r.1 , %, ,/l'itAe . 'o ',,7 1 s,"; I., + 1k, r , I ..: 1 '''"Vc., i n . ill : 'Ot!til-S'i. r .1 .. I. I 1 EV L, " r,:", 4: VA '',' ) qt

1 ' ' r' 4I r. '''. . i J :i .N L - ''' , :I r\r: N. ,, " O ' '''' 1 :P . 'k A ,' __; V .1 I ' ii 11,14-4i4 r, ,..,,, .. i ... 1., .-..f 4 11 i ,-. Nil' .', , $,4.; ii, '.1 ' e _ iii t,

' 1,, i , t i'-'-' I.,''' .: -: Li ,7i. Taler de la Despot vod. din 1562 (avers si revers), din colectiile cabinetului de numismatic al bibliotecii Academiei R.S.R. -..... ,,;7_,,...:;47:s ":._, J .' et: V4:::,:,,,,,. ,,, iN. .,;, --,....., L --------r----sr.---4---'44www.dacoromanica.ro

4' 1r ,,,.., , ..,f ,..04 'e stit . mii ,I. . .. -, 1,.., [,.. , , ' ,,/ ,,... ,A' . ./ t - .0 o , , 14.. ; -cr-s-.., .1r14: (,:\.Y;.,_ti , rj .1 ''', 7 '# ( . . T ..... :a . .,, . :,....;:l / Li s',...i..."..............,V. . " A ff. ,.* .-. - -, :;,..,,....._,_,e ;Air. , 4.1 a t '47

a * (li r .'s& r n. . 1 I ) i. 1 'it I, 441 s , 14, fir Ort de la Despot voda" (din colectiile cabinetului de numismatic al bibliotecii Academiei R.S.R.). i dinari de la $tefan Toma din 1563 si 1564 www.dacoromanica.ro

' '4 1 , LI s, . ,;4g.(-i;t 4 , ' Mai tlt4 1101101.1. W6,1,ri Ifi'96soit 1 fiTAY :1I ,i 1 ', ' ' a 7.0 ' . .1 , ..,, , 11, ..:: ..... . i et II..., 1 ?, 1, L ,. :,

I 11.11; 1 I or. f `;*' I". Lr-, , 6t, floral tirL11111\ .. e . . Lt " . e t . . , ,..1 r. A -0, '! A Mitropolitul Moldovei Grigorie Roca (dui:4 o frescA de la minIstirea Voronev). www.dacoromanica.ro

. "./ A r;,`. , ' . [ a ' i'=.:' .E, , .1 - . 4. tatZ, , 4, ft. ' x tic,. . , Op '. ----15k. 6 i. ,z Er k _ 4 ..... , ,. . . . ... .. , .. ., ' / .-., i . .. i T."

r, L e A ' 1 . i , :;." ill. i .--:;', 4, ' ..,..... . ,'.4 . , :....:. ' . . c , "?' Al -it...... t I ! ,, ft. 1414.'; .

R L' ,. ,,,,hk. :": 1 Atif. ' ''''''':' . !tie ..''' . , . . . 7, :. i f E , t E, .4N r ..... ' :. ,:, : i ,,, tioilr, .. : *, r, . ,.., t.,. ' .5 :6 tl. ................,....... ' t,ve ;, ' ,,,. , ',' k. ,:ad,,,, ..i,,.t ' f , .

o 440.tjticti'h ' .... 'w jr 7,---, ."-i, '. " ,.., itTit,..16e ,,,,,,,, ,..1 ' .....,f-'"--T--'r. wrr"...CC, etAl II A 4e* , :?, , 1141 .i,"; , a Vc itb,hog 6*. , 5..',11 r ,f j,,, , _ 0 )..--Thi -,..

c IV-/t,r.g, T,. A . II fet, '1;1. / 1,4 G /1 Ott 1r .-...,,, ' r: '', 3 ....-2 ,r".. 4 4..., o ' Pk., '-,,,i.... 4.3 j t. / i, . . ., or ' `Cf. IA L. i V,_ 1,141ki , L 4'

5 rl, 1 ' F., ''., t ,-, t , . ,. I ' ' [A, t r` , II 1,i e , .1,, +, j 31.. ., n :'''''_-7 1-. i ' r I. Or , A . k , 4, 1 .. 1r

r;i .e 47 -4g1N Detaliu din fresca l'nfitisInd judecata de Apoi de la ,b44. VII A '17 rea Voronet; de la sfinga la dreapta grupuri de evrei, turci, ttari, armeni i persani. mAnsti. www.dacoromanica.ro

l ' ' ;? ; et . I G5 V.' 4. ' ' ' ...., ttl 4 - " 10 4 , . ' '1 , - ..--'-L&' . .1 .- r ' 7 - 4.'F n" -inf-i - ' si.ii:11-': ''':-....1;-,t-'-'A - d I ,' , ,....., '''.1.A. i .:, ,.. ' . KY' -1 ,r,, r 4'.... N.__---

' .i.j,[2, Pl. i ''''' ' ' 11 11111 1111111/1 IA41111111 111 g11:111111/411/1.11L11;111111 tolimwhion,HlTu. t: otivaiv, ti _ tvl Y '41111 Maximilian al II-lea de Habsburg, rege al Ungariei i mpirat romano-german (gravu ri de I. Blaschke; cabinetul de stampe al bibliotecii Academiei R.S.R.). www.dacoromanica.ro

47-7 AG gr. UL . .LI; ra\1_..... t. ........40_ 1 _.*.i.-v., 4 trity for 4,-. Solie a lui Alexandru Lpusneanu primit de poloni la Grodno tn 1567 (stamp din Vera designatio urbis in Littavia Grodnae, Nuremberg, 1568, reprodus In .,Buletinul Co misiunii Monumentelor Istorice", XVII (1924), fasc. 40, P. 76). www.dacoromanica.ro

infilnire Intre delegatii imperiali habsburgici si turci (desen reprodus dup'al Georg Hirth, Kulturgeschichtliches Bilderbuch aus drei Jahrhunderten, vol. III, Leipzig-Miinchen, 1885. p. 841, fig. 1298). www.dacoromanica.ro

ariergard.9. Si impreun cu acestea9 erau rcute cu mestesug niste bariere' din lemne tari sau grinzi, pe care nu le poate usor descrie cinevan nici cu vorb a nici Cu condeiul, decit doar cine le-a vzut cu ochii. Pe ling acestea fiecare din drute avea lateral dou archebuze de min (?). Dup5. ce au fi:cu t aceast nou ordine, care li se prea lor cs e foarte potrivit contra oricror12 planuri , incerdri si hotriri ale moldovenilor si-au propus s. se intoard teferi si nevtmai in Polonia, dei au fost urmriti tot timpul de dusmani din spate si pe de lturi. and au ajuns la trei mile de granita Poloniei au vzut c l i se si inchiseser drumurile de catre moldoveni cu trunchiuri rsturnate, ca s nu po at trece cu crutele pe acolo. Prevzind din vreme acest lucru ei iau indat toate msuri le cuvenite, asa cum li se pare cu cale, folosind dlrimea. Si asador s-au intors nevtmati in Polonia. [Reintoarcerea lui Alexandru Lpusneanu] p. 36 [Tharii pustiesc tara din voia lui, robesc 21 000 de oameni. Foarte mulyi moldov eni sint ucisi de domn.] De unde se poate foarte usor socoti cit clstig, glorie si folos le-a adus rscoala fcut impotriva lui Despot. Acest popor al valahilor13 se numeste roman" si ei spun d. isi trag obirsia de la exilaIii alungati de romani din Italia. Limba lor este o corcitur a limbei latine si a celei italiene, astfe l incit un italian intelege usor 8 Postremae. 9 Quibus cum ferreis ligneis seu trapibus (trabibus) artificiis et munimine conf ecta (text defectuos, lipseste subiectul lui confecta). Traducere probabil. 10 Ma i plauzibil in loc de artificiis et munimine artificia et munimina. 11 Machines (sic) barbonales (poate: brachionales?). somatia pe care i-o trimite regele Poloniei trece Nistrul] a trecut fluviul Nist ru pe un pod pe care 1-a fcut din luntre si rinduindu-si oastea in ordine de btaie in mijlocul unui mare numr de clrute pe care aveau 80 de muschete mari, si fiind bine intgrit si la capul si la coada coloanei (della battaglia) cu archebuzieri clri ale cror arme Insplimint cu pocnetul lor caii moldovenilor, au mers 1)111'1 la trei mile de Suceava, unde au intilnit pe un neam; cu nasul tliat, care le-a sp us ck In ajun 11 omoriser pe Despot: aceast ;tire 1-a intors indat tnapoi pe Laski, si dei in ziva urmitoare a fost ajuns din urtni de patru mii de alreti inamici, totusi acestia, vIiindu-1 atit de bine 1ntkit in mijlocul acelor care, nu au avu t indrzneall s-1 atace, ci 1-au urmrit pla la Snyatin In Rusia si au devastat acea apitnie. (Nouveaux Matriaux ... p. 19). 13 Nacio Valachorum. 14 Romana. 12 Vezi si relatia anonim italian publicat in Nouveaux Matriaux [Laski aflind de 299 www.dacoromanica.ro

pe un roman. Folosesc un vesmint lung si larg (?)15, poarta capul ras, tin relig ia greael sau ruteadi; pot s'i dea oricind carte de desOrtenie sotiilor lor, cu cea mai mare bunIvoinfi fall de partea potrivnicP6. Dar aceastI inga'cluinta lea fost luat5. in timpul domniei lui Despot. De altminteri obiceiurile si deprind erile lor stilt Indeobste barbare, cu toate cl revendicI pentru ei cinstea de a fi mai presus decit toti crestinii. 16 Protenso. 16 Quando que repudii libellum possunt dare uxori bus maxima adversis benevolentia. Vezi i relayia lui Graziani. www.dacoromanica.ro

MERCENARII UNGURI DESPRE PREDAREA SUCEVEI IN 1563 * Un an dup. predarea Sucevei i trdarea lui Despot de atre mercenarii unguri prin mrturiile capilor vina unii pe altii. Se ajunsese chiar la un proces, in car e principalul acuzat era Martin Farkas. Cu acest prilej s-a luat mrturia sub jurmi nt a ostasilor fostei garnizoane a Sucevei. Declargiile lor stilt influen;ate de decemia suferit, in urma faptului cl fuseserl impiedicati si ja cu ei obiectele de pre; ale domnului, jefuite in timpul rscoalei si pe care ndljduiser s le poat scoa te pe acea poart dreaptr ce le fusese agaduit. drept condi;ie a predrii cetvii. Din declaratii se poate vedea cI necazul lor In aceast privint este cam tot atit de ma re ca cel trezit de insusi faptul predrii lui Despot sau de omorirea lui Petru Dvay. Mrturiile si declaraiile au fost date in bimba maghiar. Traducerea lor romneasc ai acestuia, se reconstituia in Transilvania intregul episod, rscoalei din cetate , nemulumivi de intorstura faptelor i End a fost fIcut de V. Motogna, in anexa lucrrii sale Relafiile dintre Moldova fi Arde al In veacul al XVI-lea (Cluj, 1928). In seria de fat au fost alese paginile cele ma i evocatoare, cu unele reducen, pentru a evita repetitiile inutile, si unele modificri stilistice. cu 301 www.dacoromanica.ro

MARTURIA LUI STANCIUL1 1564, decembrie 8. p. 192 Eu Stanciul care am fost ziva si noaptea cu mria sa Despot, aci i-am fost aprod ( inas"), adic am fost intr-o cas cu el si am slujit mriei sale ... dau seama cu drep tate de tot ce am vzut, am auzit si stiu. Eu am fost in casa lui Despot cind venea Martin Farkas si-1 pira pe Petru Dvay, s i-i tot soptea la ureche srmanului meu stpin pin ce 1-a chemat o dat la sine pe srman ul Petru Dvay. Atunci Martin Farkas a asezat dup us pe maur, ca, In clipa chid va i ntra, s-1 izbeasc. cu buzduganul de dup us. and a intrat Petru Dvay, maurul 1-a lovit de dou ori, dar acela a smuls bita din mina maurului. and a vzut aceasta, Martin 1 Dupl V. Mot ogn a, Relatiunile dinire Moldova li Ardeal In veacul al XVI-lea, Cluj, 1928, pp. 192-194. Ordinea redrii acestor mgrturii Tine seama de succesiune a evenimentelor povestite i nu de data la care au fost declarate. S-au adus citev a mici modifield stilistice la versiunea lui V. Motogna. 302 www.dacoromanica.ro

Farkas a srit asupra lui Petru Dvay, 1-a strpuns cu sabia si 1-a ucis. Dvay, inainte de a fi ucis, a zbierat de 1-au auzit cei din cetate. Eu am sters singele i, impreun cu un om, am dus cadavrul de 1-am ascuns intr-un dulap. Darabantii i clretii au alergat la fata locului si au p.sit fl'tis contra lui Despot, cerind s dea seama pentru ce a fost ucis Dvay. N-a spus alt pricin, ci a luat totul asupra-si, zictnd c el 1-a ucis. Cci vicleanul Farkas 1-a pus pe Despot s jure el nu-1 va descoperi. Dael ar fi spus Martin Fark as 1-a ucis, acolo pe loc 1-ar fi tiat. Dar Despot si-a tinut cuvintul. Stiu

j aceea c cei din cetate au ales de comandant, impotriva lui Despot, pe Martin Fa rkas. $i indat au jefuit comoara lui Despot, el Impreun cu tilharii lui. Atunci bi etul Despot a trimis oameni intre rsculati ca s asculte ce vorbesc. Acestia, intor cindu-se, i-au spus c Martin Farkas vorbea astfel: Am prdat averile lui Despot; da c va izbuti s scape, vom pieri cu totii, pin la unul; s lucrm ins impreun ca s nu sca ci moar, cci dac scap trdtorul noi sintem pierduti, fiindc soseste Laski Cu ajutoare". $tiu i aceea c Martin Farkas a mers cu Petru Szkely, f.r Invoirea lui Despot, la dusman si a fgduit cetatea si pe Despot cu doisprezece tovarsi. Cei din cetate credeau n vorba lui ca i n Sfinta scriptur. Cci el amgea pe cei din ceta te cu vorbe de acestea: Uite, ne-am nteles lase s5: iesiti in pace cu tot avutul vostru; nici lui Despot nu-i vor face nici un flu, ci-1 vor duce inaintea sulta nului". $i lui Despot i-au vorbit tot asa, dar srmanul Despot nu i-a crezut, fiin dc stia c 1-au vindut.

Bietul Despot a c.zut de dou ori in genunchi inaintea lor i i-a rugat: Nu se afl o slug credincioas care s-mi taie capul cu sabia mea ins-mi, ca s nu fiu dat unei morti atit de ingrozitoare?" Ba si-a luat i gulerul ca poat tia capul. In ziva premergto are Despot se pregtise cu cItiva tovarsi ca s ias prin deschiztur i s mearg undeva: e nc eram cu el, cci asa i-a fost dorinta. Dar cind a prins de veste Martin Farkas cu hotii lui, i-au srit in cale zicindu-i: Uncle vrei s mergi mria ta? N-ai s mergi. Nu se mai poate. Mai bine s moar un om deck s piar atitia crestinir Apoi a pus pzitori la usi i ferest re, ca s nu se poat deprta. and a vzut Despot c e inconjurat de dusmani Inuntru ca i i n afar, a czut din nou in genunchi; plingind i rugindu-1 taie mai bine capul, zice a: Mergeti voi afar din cetate: toate averile mele fie ale voastre. Voi rminea cu grecii Cu ceilalti care imi skit credinciosi; rrnin eu i tin paz pin imi soseste aj utorul". Cind auziri aceasta Martin Farkas si tovarsii lui mutar pe toti oamenii d in cettuia dinuntru n cea dinafar ca nu cumva Despot s ja putere asupra lor. De acee a au dat porunc aspr ca sub pedeapsa de moarte s nu cuteze cineva a merge la Despot . Au rupt tele de pe pivniti si au but ingrozitor de mult. p. 194 www.dacoromanica.ro 303

De aceea Martin Farkas pe nedrept invinuieste pe. Laurentiu Kis. Eu martuSpune apoi Martin Farkas el Laurentiu Kis ar fi pradat vistieria ar fi luat vase le de argint aurite ale lui Despot. Cu ce obraz poate spune astfel de minciuni, cind stie Dumnezeu, i tiu i oamenii, ca el n-a jefuit nicaieri nimic, caci le fu rase toate Martin Farkas inainte. Stiu despre ce vase vorbeste Martin Farkas. Pe acelea le-a legat Despot Intr-o patina alba si mi le-a dat zicindu-mi Mergi i d u-le gazdei mele, Laurentiu Kis, caci ii datorez mult". Eu am voit sa le duc, da r n-am putut, caci erau prea grele; le-am dat deci unui usier grec, chior de un ochi, cu numele Pavel. risesc ca nimeni n-a fost cu atita credinv fav de Despot ca el pina. la sfirsit. Caci dei zacea rank de moarte, totusi s-a coborit si a str igat: Vitejilor, bagavi de searn ce faceTi. V conjur in numele lui Dumnezeu gindivi-va la cinstea voastra, caci dupa astfel de fapt cum vevi mai minca piinea in Ungaria ? De ar fi sa iesiTi de aci numai in camasa, tot apravi viava stapinului vostru. Asta stiu eu, aceste lucruri, si le-am scris pe de rost, nu d e dragul ori prietenia cuiva, ci dupa dreptate. Marturie facuta sub juramint inaintea senatului in ziva de contra lui Martin Farkas, ucigas, i pentru Laurentiu Kis. 5 decembrie MARTURIA LUI $TEFAN HORVATH p. 194 1564, decembrie 8. Despot si acum sint sluga credincioas a mariei sale d-lui Melchior3 Balassa, mart urisesc cu credinf, dupa dreptate, tot ce am inveles, vzut i auzit despre nenoroci rea lui Despot. cator, mai mare peste toli, si a poruncit sa-1 asculte ca pe el insusi. Eu, $tefan Horvth2, care am fost capitan de pedestrime al bietului Intli de toate tiu ca bietul Despot a numit pe Martin Farkas condu$tiu bine ca Martin Farkas a ucis pe Dvay, a carui moarte a pricinuit caderea lui Despot. Caci eu ma aflam atunci in dormitorul lui Despot, din care puteai trece in camara domneasca. Dintr-o data auzii acolo zbierete lovituri. Incercai s spar g usa, dar nu izbutii. Intr-aceea numai vad pe bietul Despot c iese inaintea mea cu lancea in mina, zicindu-mi: Blestematul Petru Dvay a voit s m rapuna cu sabia". Iesiram pe usi 2 Este mentionat i n rapoartele lui Belsius. Vezi mai sus p. 160. 3 Menhert. 104 www.dacoromanica.ro

cu Despot, dar in clipa aceea sarira la mine darabanvii striend: Stai $tefan Hor vith, tu ai ucis pe Petru Dvay, care facea cit zece ca tine". Despot cazu in genu nchi si zise catre darabanvi: Taiavi-mi pe mine, inainte de a omori pe $tefan Ho rvith, caci el nu-i vinovat de fapta pentru care voivi sa-1 ucidevi". soare cu Petru Dvay ca el ti pune capul de nu soseste ajutorul In timp de trei sa ptamini. Au trecut trei saptamini si ajutorul tot nu a sosit. A mai zis o data Martin Farkas: ,,S-mi taiavi capul, de nu vine ajutorul peste trei Pricina morvii lui Dvay a fost urmatoarea: Martin Farkas a facut prinzile". Petru Dvay a spus atunci, asa in gluma: Martin Farkas, tu n-ai cap, caci v i 1-am cistigat eu". Dar Martin Farkas, n-a luat vorba de gluma si asta a fost p ricina morvii lui Petru Dvay, caci 1-a pirit intr-una inaintea lui Despot. Dupa ce a murit Petru Dvay, tovi cei din cetate s-au sculat impotriva lui Despot si voiau sa ne taie pe tovi. In mijlocul acestor tulburari Ioan Horvith, loan Sydo si Valentin Nagy au iesit din cetate si au mers in tabara ina micului4, unde au dus vestea despre uciderea lui Dvay, dar n-au incheiat nici o i nvoiala. S-au intors tovi trei si apoi cu mic cu mare au ales pe Martin Farkas d e conducator si ascultau de el, ori si ce voia sa faca. Invelegind acestea, Desp ot s-a pregatit catre seara, cu civiva sovi sa iasa din cetate. and au prins de veste rasculavii care ascultau de Martin Farkas, n-au voit sa-1 lase. Au pus pazitori la usi si la ferestre si zavor pe usa camerii in care locu ia Despot; I-au pazit sa nu poata merge nicaieri. Despot se ruga sa-1 lase sa pi ece: chiar daca ar fi sa.-1 prinda, cel puvin nu va baga vina nimlnui. Dar nu Iau lasat. Martin Farkas asculta, dar se prefacea nebun si nu zicea nimic catre rasculavi, dei el era comandantul. $tiu bine ca acest Martin Farkas a mers de doua ori la inamic. Mai pe urma m-am luat si eu, in ascuns, dupa el, ca sa aflu ce va face si ce va vorbi. Acolo Mart in Farkas la inceput tagduia ca Despot s-ar afla in cetate. and p. 196 a vazut insa ca aceia se minie si zic c nu vor cruva pe rimen, atunci s-a indrept at catre Ladislau Radek, Toma Daczo5 si catre boieri de frunte ai lui Toma: Veve riva si Spatarul, zicindu-le: Ma mir ca d-voastra, oameni vechi in slujba, nu ma invelegevi". $i in vremea aceea tragea cu ochiul catre Ra dek, ceca ce insemna ca Despot e in cetate. Ladislau Radek zicea: Eu nu-mi iau raspundere pentru avutul prostilor acelora; d estul ca le vom cruva viava, si dad vor pierde avutul. Dar Toma vrea intii de to ate sa-i davi in mina pe Despot si pe cei doisprezece sovi ai lui". Sarmanul nos tru staptn a aflat bate acestea de la mine si de la alvi credinciosi ai sai. ' Aici se afla 0 o trupI de unguri, trimis de loan Sigis mund contra lui Despot. Vezi mai jos relatia lui Gramo, p. 366, n. 27. 5 Comandantii trupelor maghiare t rimise de loan Sigismund. www.dacoromanica.ro 305

A venit apoi Martin Farkas si a vorbit astfel ctre pedestrasi i clreti: Vitejilor, iat c am rinduit totul bine: ne las s iesim din cetate cu tot avutul nostru: argint, aur, bani i haine, si mi-au fgduit c oastea moldovenilor se va retrage la o deprtar e de trei leghe, pentru mai mare incredere. Si nici lui Despot n-au facs nici un rIu, ci are ja in primire ceausul duc la impratur. and auziri acestea, cei din ceta te se bucurar mult, cci dup ce jefuiser vistieria domnului aveau la ei mult. avere. M artin Farkas il amlgea pe bietul Despot 6'4 va lua n primire ceausul si-1 va duce inaintea imps5ratului. Dar bietul Despot nu credea nimic din toate astea: stia bine 6:4 vor da pe mina dusmanului su. Se cuminec deci ca un bun crestin i lu cina Domnului, i, iesind din biseric, zise: Vitejilor, iat sabia mea, doar se va gsi int re voi cineva ja viata, ca s nu fiu dat unei morti atit de ingrozitoare. Iat: i da u scrisoare c domnii niciodat nu vor pomeni de moartea mea. Ori faceti alta, vitej ilor, asteptati o s.ptmin, ori si mai putin: patru zile, cci doar pin atunci imi va t rimite Dumnezeu ajutor". Dar n-au fcut nici una nici alta, ci au svirsit nebunia c ea mare. Au imbrcat pe nenorocitul Despot si au plecat cu el. Dar Martin Farkas m ai rg.'duise si aceasta: c va face poart dreapt" prin care sI iesim, dar nu s-a Tinut de cuvint, ci i-a scos pe toti prin deschiztur. Ziceau unii: Nu ne-a fost vorba a sa, s ne virim prin deschizkur.". Dar el rspundeat numai pe acolo. Au trecut douspre zece ore, nu aduceti rusine pe capul meu". Asa au scos pe Despot din cetate, iar moldovenii i servitorii fiului regelui6 1-au dus dintre noi i 1-au tiat. In sfirsit, indezneste acest Martin Farkas s spun c are la scrisoare de la Despot. $tiu c5 a cerut care s scrie principelui in interesul si a iesit prin deschiz.turs, mergind -se din tabr, a mai zis: Fiul regelui brie va primi leaf, iar pe cei care nu vor s rminsi, i va el o DIN MARTURIA LUI SIMION SI MARTIN NAGY7 1564, septembrie 16. p. 185 ...$tim c ... pe Petru Dvay I-a ucis Martin Farkas ... mai stim apoi c ungurii au v oit s taie pe toti grecii pin la unul ca s poat pstra cetatea, cci se temeau de greci. Dar Martin Farkas zicea: Nu-i 6 loan Sigismund Zpolya. 7 Simion 1i Martin Nagy erau argatii lui Christophor Pol yk. 306 www.dacoromanica.ro de la el, cind s-a imprtsit o scrisoare in lor. Bietul Despot a cltinat numai din cap la moarte sigur ... Martin Farkas, intorcindu ne las s plecm nesuprati. Cine vrea s rmidi in petrece cu pace in Ungaria".

cci iat dumanul cere cetatea s i-o dm pidi o cere, dci mai tirziu i-am da-o i nu va primi-o". Stim apoi ea. indat ce s-a rsculat cavaleria i pedestrimea impotriva lui pe fat, tot atunci au ales pe Martin Farkas comandant in contra lui Despot i s-a spus ca toTi s. asculte de el. [Urmeaz relatarea despre jefuirea averii lui Despot, i fgduiala fs ias toti Cu tot av utul fcindu-li-se poart dreapt.", precum despre pretinsul jurmInt fcut de fiul regelu i8 cu generalii si i voievodul8 cu vldicii i boierii" ca s5.-i lase s tread nesuprati cu tot ce aveau. Despre murmurul soldatilor c nu s-a fcut poart5 dreapt." ... etc. ] $tim i am auzit cu urechile noastre cum diacul Matias, maestrul plcut titor, a zis dtre Martin Farkas: Domnule Martin, noi toTi ne jucm cu viaIa10. De aceea hai s citim scrisoarea care spui c o ai drept salvconduct data d umitale din partea moldovenilor". Martin Farkas i-a rspuns strigind: Ce grij ai dumneata de aceasta? De scrisoare vd eu!". Acum te lovesc in cap cu bit a asta, fecior de lele ce-mi eti, c ndat te ja dracul". Bietul diac Matias incepu s plIng cind auzi injurtura i intelese trdarea [Despre suplicaviile lui Despot] Atunci czu in genunchi i ncepu a-1

ruga s atepte numai o sptmln, ori cel putin patru zile: Dac nu-mi dati ascultare, trag eti mai bine sabia mea i m tlati voi, decit s m dati la o pieire atit de ruinoas". Dar nimica n-a folosit cci Martin Farkas s-a prefcut csi e nebun, ii uda capul cu ap i stind ling nenorocitul voievod nu spus e nici o vorb P. 186 DIN MARTURIA LUI NICOLAE SZABO 1564, august 12. p. 187 Eu am zis ctre [Revolta multimii" pentru moartea lui Dvay] domnul Laurentiu Domnul e Laurentiu vino s vedem ce s-a intimplat, dci tocmai atunci mutau multimea de to t felul de neam<uri> din fortreata interioar, unde locuia domnul. Am intrebat: Noi putem rmine?" Mi s-a dspuns: D-voastr puteti rmine" 8 loan Sigismund Zipolya. 9 Stefan Toma. 10 Desigur: toti ne juelm viava adie: ne punem viava n cumpinl. 11 La Motogna: De scrisoare e treaba mea. 307 www.dacoromanica.ro

In ziva cind a fost ucis Petru Dvay, poporul rsculat a jefuit vistieria domnului, a t'iat Miele si wile aurite si le-au Imp'rtit tntre ei, au jefuit si averea docto rului12, dci fiind sfetnicul domnului spuneau ei e vrednic s fie si el ucis and zkeam bolnav In casa lui Paul Szkely13, stiu oamenii nostri cl au venit la mi ne Martin Farkas, Cristofor Polyk, loan Horvth si altii care au fost acolo si m-au intrebat ... ce-i de ficut?". Iar eu le-am rsspuns: Cifl vreme in proviziile, s' nu ne dm. Carne de cal avem destulI, pe lingl" aceea si alte alimente, apoi poat e s' vin. si Dumnezeu In ajutor. Dac ni se vor isprlvi proviziile vom face iesirea cu armele. Cine va avea noroc de la Dumnezeu sl scape va sdpa, dar sl nu poat' zi ce nimeni ci am fost vinitorii stIptnului nostre. Nu stiu apoi ce s-a mai Intimpl at, . ... Martin Farkas si-mi zice: Tovaxise, am ispelvit bine totul" [urmeail aratarea pr etinselor conditii obtinute pentru predarea ceetii]. P. 188 dci eu n-am luat parte la nici o sf'tuire. \rid numai d. vine la mine ba a dus si pe al domnului, cu toate cl el sustine cl n-a dus nimic, afarI de o sa cu piele de jder. Dar si acum are la el trei, si in Bistrita a vindut un vas aurit cu 160 de florini, care face mai mult de 500 de florini. Pe noi Ins' ne-a d espoiat de toate ... El a fost cauza d am stat la Inchisoare. mendone chid tree la Hotin in 1564. .. Stiu bine d Martin Farkas a iesit din cetate cu tot avutul su, 12 Dionisie din Avalos, care 1-ar fi sftuit pe Despot s se inchicl in Suceava, atepf ind ajutorul lui Laski. A intrat apoi in slujba lui Laski, unde '11 afl Graziani fi Com13 Pirelabul de Suceava la 4 februarie 1563. Pentru rolul su in episodul Schreibe r (dup relavia lui Belsius i Martin), vezi mai sus p. 236. www.dacoromanica.ro

ISCOADA UNGUREASCA IN MOLDOVA (1564) * Evenimentele care au insotit reintoarcerea lui Lapusneanu in domnie in 1564 se a fl arltate in raportul unui ungur trimis de Francisc Zay lin Moldova cu scopul de a recunoaste situatia interna a Oa in legaturl si cu planurile de a relua pe se ama altui pretendent aventura recent a lui Despot. Omul ajuns tn Moldova s-a adip ostit la staretul unei mankstiri, unde a muncit citva timp mai inainte de a bate drumurile tarii devastate. Prapidul si jalea intimpinate pretutindeni din cauza jafului ingaduit de domn tatarilor, reies ciar din cele aratate, precum si exod ul marilor boieri ce aveau si-si afle moartea la Liov. Alte informatii privitoar e la moartea lor si la jefuirea lar de catre poloni, datorite aceluiasi informat or trecut si in Polonia, se afla publicate tot in Hurmuzaki, II, 1, p. 512, apro ape tndata dupl aceast dare de seami, dar nefiind vorba de fapte petrecute in Mol dova nu au fost redate aici. 309 www.dacoromanica.ro

[DESPRE RE1NTOARCEREA LUI LAPUSNEANU]1 1564, aprilie 10. p. 512 . In luna februarie de curInd trecut5'.... . . am trimis In Moldova omul meu pen tru a culege $tiri i a lua seama la cele ce se fac pe acolo i pot da de tire despr e ele M.V. Aadar, omul meu a stat acolo vreo douzeci de zile nu departe de Suceava 2 i pe la cetatea Hotin i In sf.Nit s-a bgat slugl intr-o mn'stire slujind citeva zile staretului3 acelei minsstiri, de la care a aflat mai multe lucruri despre starea acelei Ori. Acesta s-a intors ieri la mine, i spune c' Alexandru nu a avut cu el m ai mult de opt mii de oameni, impreunI cu toate trupele turcilor, tltarilor i munt enilor, i ar fi putut upr fi tnfrint de atre voievodul 1 Traducerea s-a fcut dupa textul latin al raportului lui Fr. Zay ctre Ferdinand d in 10 aprilie 1564, publicat in Hurmuzaki, II, 1, p. 512. 2 Zwchawa. 3 Praepositi. 310 www.dacoromanica.ro

ales $tefan4 dac acesta nu ar fi fost prsit si trdat de moldoveni5. Cci pe cind $tefa n asteptindu-1 pe Alexandru se pregtea cu ai si de lupt, moldovenii prsindu-1 pe el a u trecut la Alexandru impreun cu cei mai de frunte si mai puternici boieri in numr de vreo mie cinci sute de clrevi, si s-au prpdit atunci familiile multora din nobil ii si boierii si prin fapta turcilor si a ttarilor, iar familia sa si a chorva ah ora n-a pvit nimic si s-a refugiat in Polonia. Ei sint acum strjui0 de poloni, fie pentru ca s nu fug la moscoviTi, sau chiar ca s nu fie atacgi de osti trimise de A lexandru spre ocara polonilor in chiar sara lor. trisusi $tefan impreun cu Movoc6 s-a oprit in orasul Bwthacho7 ceilalTi to%i s-au lsat in tirgurile vecine Kalas, Kwcz, Hozdeecz, Kolomuwya, Obergye, Swko si Wenielo. C Alexandru are nimi0 ca ostasi de paz d* ai si8 pin la patru sute de clreTi si o sut. de puscasi9 turci, dar nu ieniceri, ci de rind. $i c. foarte puvin nobili me a mai limas la Alexandru din cauza tiraniei sale pe care si-o exercit acum cu mai mare cruzime impotriva femeilor si a copiilor dech -I-a exercitat-o mai inain te impotriva brbgilor. Si spune c." teritoriul oraselor Iasi si Husin impreura cu p artea de jos a %rii 'in aceast retragere a lui Toma au fost pustiite de turci si de ttari, si date ca prad din voia lui Alexandru ... 4 8 Toma. Muczok. 5 Walachis. 7 In Pocuvia, ca si localitvile urmtoare. 8 Alctuind garda sa personal. 9 Pixidarios . 10 laz. 11 Hwz. www.dacoromanica.ro

610 VAN ANDREA GROMO (1518 dupg 1567) * Giovan Andrea Gromo, fiul lui Antonio Gromo, s-a nascut la Bergamo in 1518. Capitan in 1538, a pirsit apoi Italia slujind pe la di ferivi principi ca ati;i ali italieni soldayi de meserie. Ajunge i la curtea lui l oan Sigismund Zipolya, principele Transilvaniei. Acesta, coboritor al vestitei f amilii Sforza prin mama sa Isabella, fiica regelui Poloniei i a Bonei Sforza, se inconjura de preferint de italieni. Muzicienii de curte, slujbaii palatului, medicul de incredere al principelui, in sfirqit, ostaii din garda sa personan erau recrutati dintre italieni. Intr-una di n relaviile sale Gromo afirma a ar fi avut comanda ostaWor din garda lui loan Si gismund i ar fi tinut-o pina la plecarea sa din Transilvania la 6 aprilie 1565. Intr-un act notarial pri vitor la implryeala dintre el i rudele sale deaproape, Intocmit la Bergamo la 15 iunie 1567, el se intituleai. ,,magnifico... Colonellus Serenissimi regis Ioannis secundi ellect i Ongariae, Croatiae etc.", aceasta fiind desigur functia sa cea mai insemnat pin a atunci. Venit la 1 mai 1564, ederea sa in Transilvania ar fi durat deci abia 11 luni. Dar aceste date par a fi infirmate de cele cuprinse Intr-o scrisoare de r ecomandaie data 312 www.dacoromanica.ro

de loan Sigismund la Alba Iulia la 28 iulie 1564 dogelui Venetiei pentru Giovan Andrea Gromo, cpitanul pedestrasilor, i Morgante Manfronus, cipitanul ciliretilor , veniti si tocmeasci pedestrasi i cilireti in slujba principelui. In afari de a cestea, Gromo mai avea si o misiune special din partea principelui eitre doge. Nu stim precis in ce a constat ea. Gromo se liuda c principele il initia in planur ile sale cele mai tainice 21 folosea in indeplinirea lor. In once caz rezult c ed erea efectivi a lui Gromo pe pimintul Transilvaniei a fost Inca si mai scurti de ctt s-a spus. Acest fapt nu 1-a impiedicat si alcituiasci o descriere a Transilvaniei, pe care a folosit-o apoi cu o serie de adiugiri ca material de propagandi in folosul stiptnului su. Textul initial, mai concis, a fost scris Mel din 1564 si adresat in aparent unui prelat la Roma, in r ealitate chiar scaunului papal. Cunoastem i alt text mai dezvoltat dedicat lui C osimo de Medici, duce de Florenta si Siena, dar de fapt, adresat indirect chiar implratului inrudit Cu ducele amintit. Aceast scriere din urmi a fost inceput tnai ntea ciderii cetitii Gyula sub turci (1566), dar terminati dupi aceea prin 1567, cici se spune intr-un loc c principele Transilvaniei (niscut 'In 1540) ar fi fos t in virsti de 27 de ani. AmindouI variantele videsc acelasi scop al autorului: s: infitiseze in culori cit mai convingitoare resursele militare materiale ale pr incipelui ilustrate prin bogitiile naturale ale Transilvaniei i prin sistemul ei de fortificatii, care ar asigura o pozitie foarte tare in planul general de apra re contra amenintrii turcesti. Totodati stiruind mult asupra persoanei principelu i, Gromo cauti s1-1 infitiseze, impotriva celor stiute, ca un simpatizant nemrtur isit al catolicilor i ca un principe inzestrat cu toate tnsusirile unui om de cu rte si unui cavaler desvirsit. Telul urmirit de acest agent improvizat era dublu. Pe de o parte si negocieze condiviile unei eventuale treceri a stipinului su n ta bira antiturceascl, pe de alta si trateze asItoria lui cu o principes catolici, de preferinti inruditi cu impiratul crestin. Problem a cistoriei principelui constituia o chestiune de interes aproape european. alianti matrimoniali cu Habsburgii sau cu vreo familie inrudit cu ei nu putea fi admisi de Poart, care exercita o tuteli permanenti asupra principelui Transilvani ei. In 1564 problema ajunsese iarisi de mare actualitate. La 4 aprilie principel e cere sultanului autorizatia de a se cisitori (Hurmuzaki, II, 1, p. 610). Se cr edea ci o cIstorie cu o principesi catolici ar putea readuci la catolicism. Totod ati se considera si modalitatea trecerii Transilvaniei ca mostenire asupra event ualei vIcluve a principelui. In aceste negocien i Gromo i atribuia un rol de prim plan. Caracterizarea lui ficuti de legatul papal din Venetia (la 1566 cu privir e la aceleasi oferte) e destul de sugestiv: el e un om care cauti prilej si se am estece in treburile principilor ca si-i serveasci unde poate, dar cu scopul de a scoate si cite un ban". Ceva mai apoi acelasi legat infltiseazi aceeasi idee in tr-un spirit mai putin critic: Se amesteci bucuros in treburile publice, dar cu ginduri bune; i dad dupl moartea sultanului s-ar intimpla si fie trimis cineva i n Transilvania care si incerce sufletul acelui principe i acelor neamuri pentru a se trece la fapte, el Gromo e omul care le-ar putea duce la Indeplinire foarte bin?' ... Ca emisar tainic al pricipelui, el ofer Venetiei, In negocierile pentr u incheierea unei clsitorii venetiene, Transilvania insisi ca mostenire daci pri ncipele ar muri cumva flea' de urmasi directi. Am avea deci ceva aseminitor cu m ostenirea Ciprului prin cisitoria Caterinei Cornaro! www.dacoromanica.ro 313

Pe de aka' parte, in tratativele cu impiratul era vorba de o ofert de renumare a lui loan Sigismund la pretentiile sale asupra Ungariei, pentru a fi lsat in stpini rea pasnicI a Transilvaniei si a fi ajutat la moartea sultanului s poat dobindi Da cia minorr, ce-i apartine de drept lui si care e tinut in parte de Alexandru Mold oveanul, in parte de Petraccio Munteanul" (!) Tratativele acestea au fost la baza Intocmirii acest or prospecte (din care cunoastem dou, dar care desigur slut mai numeroase) privit oare la aportul concret al principelui cit si la insusirile sale fizice si moral e. Ele mai conin si o serie de elemente de actualitate In legltur cu campania din 1564 impotriva impratului cu privire la stpinirea Tokayului si a portiunii Satu Ma re Baia Mare ce fuseser tinute de Melchior Balassa, fostul supus al principelui trecut la imprat, precum si un fel de dare de seam ocazional a strii confesiunilor in Transilvania. Acesta fiind spiritul in care au fost compuse cele dou relaii asupra Transilvaniei , cuprinse In seria de fa, vom intelege c partea pur descriptivi nu e socotit. ca av ind vreo insemn.tate in sine. De altminteri in relatia a doua fr s o mrturiseasc, auto rtd a imprumutat din plin din textul Choro graphiei Transilvaniei a lui Reichers torffer ca din Choro graphia Moldovei a aceluiasi autor, ficind i unele greseli ce arat o insuficient intelegere a textului folosit: de pild, scrie c ara e plink' de psuni mnoase si e deci (!) bogat in pesti! Nu aftim niaieri o indreptare a greseli lor geografice ale lui Reicherstorffer din partea cuiva care a strhatut acele loc uri pentru a cerceta starea fortificaiilor diferitelor orase din Transilvania. De fapt, in descrierea acestora aflm eledin care nu lipsesc cu privire la nici info rmaii mentul original al relatiilor de fat, romni. Informgia lui Gromo este de mai multe feluri. El a cercetat direct cettile i locu rile fortificate din Banat g Transilvania pe care le descrie. De asemenea a putu t s-si dea seama personal de virtuile ostsesti ale romnilor. Cit priveste aprecierile sale despre traiul lor nenorocit ele slut de asemenea datorate unor impresii directe . Lucrurile se schimb atunci and vrea sporeascl informatiile Cu stiri culese din zbor intelese, sau extrase din Chorographiile lui Reicherstorffer. Observrn o ser ie de confuzii subliniate in cursul redrii de mai jos a textului In versiunea rom Ineasc. Este probabil c atunci dud vi-a redactat prospectul mai cuprinz.tor din 1566-67 el a trebuit s aibi sub ochi si o hart. a Transilvaniei si a Banatului. Portretul principelui, d estul de convenional, d totusi i unele amanunte interesante. Aflm c acesta, pe ling c unoasterea mai multar limbi, vorbea i romneste. Textele celor dota descrieri cuprinse in volumul de fat au fost publicate abia in ultimii patruzeci de ani. Textul mai concis din 1564 adresat unui prelat la Rom a" a fost publicat de A. Veress In Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldov ei Romneiti, vol. I, Bucuresti, 1929, pp. 250-258. Textul mai dezvoltat, de prin 1567, dedicat ducelui de Florena si care se pstreaz5 in Biblioteca National din Flo renta sub titlul: Compendio di tutto il regno posseduto dal Re Giovanni Transilv ano ed di tutte le cose notabili d'esso regno a fost publicat Cu un studiu introductiv si note c ritice de A. Decei in Apulum, Buletinul Muzeului regional Alba Iulia", II, 19431945. Mai

314 www.dacoromanica.ro

inainte de aceast publicare se cunostea doar traducerea german nu absolut fidel pub licat de Kemny in Archiv des Vereins fiir Siebenbrgische Landeskunde", an. II (1855 ), pp. 3-50. Gromo e amintit de Amato di S. Filippo, Biografia dei viaggiatori i taliani, Roma, 1882, p. 297; de Caraci, Atti dell' VIII Congresso geografico ita liano, vol. III, Firenze, 1922, P. 120, n. 122 si de A. Pernice, Un episodio del valore toscano, in Archivio storico italiano", seria VII, vol. III/1 (1925), p. 253, n. 1, iar la noi este mentionat de N. Iorga in Revista Istoria", an. I, p. 65 si urmtoarele si studiat de Marina Lupas-Vlasiu in Contributii documentare la relatiunile dintre Italia li Transil vania in secolul al XVI-lea, publicate in Anuarul de Istorie Ngionala Cluj", 194 5. Pentni bibliografia in limba italian, vezi Claudio Isopescu, op. cit., pp. 4047. www.dacoromanica.ro

[SCURTA DESCRIERE A TRANSILVANIEI9 1564, decembrie 19. p. 251 apus, printr-o trectoare foarte ngust i greu de trecut, se ntinde prin Valahia3 de dincoace de Carpati pin la treckoarea intrit numit de unii Ja istoria Ardealului, Moldovei ji Tarii Romeinegi, vol. I; Acte si Scrisori (15 27-1572), Bucuresti, 1929, pp. 250-258. 2 Verso Sirocco (dupA vintul care bate pe Marea Me diteran5). Cit despre asezarea, mrimea i partilcularitAile acestei tri eu spun c dinspre sud2, trecind Dunkea la Orsova oras mare deschis al sultanului, dincolo de acest fluv iu la o deprtare de dou mile de acest oras, incepe statul acestui rege, i ndreptin du-se spre Traducerea s-a ficut dupi textul publicat de A. Veres s, Documente privitoare 3 Valachia citeriore. Este partea de rsrit a Banatului de astIzi, fostul banat de Severin, apoi de Lugo; ;i Caramebeq In tare se cuprindeau cele 8 districte auton ome ale romnilor. Vezi Pesty Fr igye s, A szrnyi btinstig hajdani oleih kerletei (Di stricteleromnelti din Banatul Severinului), Budapesta, 1876. Pentru simplificare vom folosi cele ce urmeazi denumirea de Banat. 316 www.dacoromanica.ro

in afar de Portile de Fier si de altii Portile de Marmur, pentru c faptul c acolo mu ntele este in tntregime de marmur alb foarte aleas4, acoperit tot de o pdure foarte deas, la poalele creia curge, printr-o vale adinc si Intunecoas, un rtu de netrecut5, mai mult din cauza pietrelor mari si num eroase dectt din cauza adincimii apelor sale se afl acolo si un castel foarte Intrit, <fcut> In intregime din marmur de aceasta <dar> acum attt de distrus, inclt abia se mai vede vreo urm. Pln in acest loc dincolo de care se intr In Transilvania, stilt, de la granita turceascl, cam 14 mile unguresti, fiecare dintre acestea fiind clt 7 mile italienesti6. In acea st tail se afl: multe orase mari deschise, sate precum si castele si cetti. Oraele mai de seaml slut Lugojul7, oras mare deschis prin mijlocul cruia trece 14'111 navigabil Timis", care la o jumtate de zi de Belgrad se vars In

Dunre. In acest oras se afr o cettuie pzit cu grij pentru c este la hotarul Gyulei9, c tate mare si bine intritl de tmplrat, si <la hotarul> cettilor turcesti Timisoaral si Lipovall. <Orasul> de frunte si capitala acestui tinut este Caransebesul12, oras mare tntrit, cu suburbii mari, dar cu cas e de lemn; odinioar a fost Intrit de preaiscusitul Castaldo13. Acest tinut are pduri foarte mari si la munte si la ses, iar ctmpiile in cea mai mare parte < au> psuni frumoase, si de aceea e foarte bogat In cirezi <de vite> <de ajuns> si cai, dar nu prea are grill sau alte cereale, dei totusi are pentru nevoile sale. Intrind prin sus-numita trectoare In Transilvania afli multe castele si sate cu rturi prea frumoase, usoare de trecut prin vad si aproape chiar la Inceput se af l Grdisteau, odinioar oras frumos, acum <doar> un sat unde se vd 'Inc multe temelii d e ziduri 15 si se gsesc multe medalii tngropate. La o deprtare de douI mile, tot u nguresti, de aceasta se afl Turnul Sfintei Marii16 fcut de romani deasupra unui mu nte care dominV7 diferite vi ducInd toate spre acea frumoas cimpie; la picioarele Afirmatie fantezisei. 5 lnaccessibile. 6 l 0 8 Mila italian = 1850 m. 7 Logos. Importanta acestui punct reiese si din faptul c banul se intitula: de Lugoj de Caransebes. Temis.

Giula. Avea s'i cull' sub turci in 1566. 10 Temisvara. li Lippa. 12 Cha ransebes. 13 Renumitul general al lui Ferdinand, originar din Neapole. A executat aceste f ordficavii in toamna anului 1551. 15 Autorul nu pare s. ;tie ea.' aceste ruine sint cele ale Sarmizegetusei romane, capitala provinciei Dacia. 16 Torre di Santa Maria. Sat pe valea Streiului, apr oape de Hateg. 17 Disco pre. 14 Gradista. www.dacoromanica.ro

317

P. 252 reascl, cu o cetate nu prea intrit; de aici srind2 trei sate, dm de Vint21, cum se num este castelul unde a murit cardinalul Oradiei22. Trecind riul Mures23 <care e> n avigabil, se ajunge la Alba Iulia24, acum oras al regelui, odinioar25 intrit de Ca staldo; nu este prea mare, nici n-are case frumoase dar are o asezare foarte pri elnic; este un oras vechi construit de romani unde se mai afl unele rmsite de ziduri antice. Aici, in biserica episcopal, invecinat cu palatul, se slujeste liturghia 26 si celelalte slujbe obisnuite a fi slujite de sfinta biseric romano-catolic. Si pentru a scurta aceast descriere, MI sl pomenesc acum prea multe amnunte, spun c5 de la Portile de Fier pinl la hotarele Moldovei spre miazzi si spre miaznoapte si 01'1 la iesirea din Transilvania in spre apus, pe unde se ptrunde in Ungaria si in Polonia, stilt cam 40 de mile unguresti. De-a lungul acestei intinderi se afl sesuri frumoase si dealuri roditoare, imbelsugate in toate cele trebuitoare trai ului omenesc. Sus la suprafat ele sint foarte bogate in grille precum si in mei, clnep, in si in tot soiul de legume; <iar> in mruntaiele lor sint bogate m inereuri de aur din cel mai ales, de argint, si de argint viu, fier, de sarea ce a mai frumoas, de pucioas si de cinabru. Si in sfirsit <este> atit belsug de alime nte, inch griul de toat frumusetea si buntatea se vinde cu 20 marchette"27 s<estar i>ul (?) venetian", oule se vind zece la o marchettr, un pui la o marchett, dou mar chette o gin si doi quattrini" 18 uncii30 de carne tiat. Orasele insirate mai jos stilt toate orase ssesti, 75 Sassvaros. acelui munte se unesc dou riuri care nu sint navigabile, dei <stilt> destul de ma ri. Cam la o mila deprtare de acest turn // se afl Deva, oras cu un castel foarte bine intrit. La stinga se merge la Orstiel, oras ssesc nu prea mare si nici <cu o po zitie> tare, dar infloritor si cu viat negusto15 Lieta et mercantile. 25 Passanda ... a guazzo, adicl trecindu-le cu vederea. " Cardinalul George Martinuzzi, episcop de Oradea, ucis tn 1551 chiar din ordinu l generalului Castaldo; vezi mai sus relatia lui Speltacher, p. 2. 23 Marosso. 27 Vinz. 24 Alba Giulia. 25 Sub imperiali, in intervalul 1551-1556 eh a fost Transilvania ocupat de impele 343. Episcopia catolici 26 Afirmatie cu tlic exploatat mai insistent la pp. 324 i era desfiintati inci din 1542. Pentru ocuparea catedralei de atre reformati vezi p. 344. 27 Denumire popular a monedei venetiene soldo" care era a zecea parte di ntr-un scudo". " S 40 venetiano: S 40 poate o lectur gregit pentru sestario", msurl de capacitate de 0,545 1 sau 1 2/3 libre. ea Moned mic venetian care valora 4 dena ri. 3 Once: a douasprezecea parte dintr-o libr. acestuia. 318 www.dacoromanica.ro

negustoresti, frumoase si foarte prielnice pentru sntate: Cluj31, BistriIa32, Sighisoara33, Medias34, Sibiu35 si Brasov36 in afar de Orstie numit mai sus. Dintre acestea Sibiul, capitala tuturor acestora, si BistriTa stilt inexpug nabile prin natura <locului>, celelalte patru pot s ajungl foarte tari prin lucrri de intrire. at priveste <orasul> din urm37 nu este nici o ndejde de a putea fi apra t. Aici se afl apoi foarte multe castele si orase mari. Se invecineaz spre nord-es t38 si rsrit cu imbelsugata Tara Romaneasc5.39. Aceasta este sub stpinirea unui Ptra scu40, ttnr de vreo 19 ani, de o fire foarte fricoas <avind ca> mam" o femeie fr pic de rusine, dar cu o minte d e brbat, care duce totul. Aceast tail va ridica 200 de m<ii> de clreti (!) Oamenii < sint> foarte temtori42, dar caii sint minunat de buni. Nu au arme de foc, nici ce t%i, dar chezasi al acestei domnii e sultanul care ia un tribut mare de la acea mam si <acel> fiu. Ei triesc In religia greac. Tara lor se intinde de la hotarele Moldovei spre // sud43, sting45 plrfg. la Marea Neagr". 253 cci se indreapt de la hotarele Transilvaniei spre sud-vest" ptn la Dunre; de acolo, intorcindu-se spre rsrit dup cursul fluviului, merge pe mina stat se mrgineste cu Mo ldova al crui domn de acum47 Alexandru, cu ajutorul regelui48 acesta, a scos acum un an din viaT si din domnie pe Stefan Eraclide", pus in scaun de impratul Ferdin and. $i aceast Tarsi este de Lsind de cealalt parte Serbia chiar in partea dinspre apus, acest asemenea foarte imbelsugat de la natur, dar <este> istovit de schim37 Colosvar. 33 Bistricia. 33 Segesvar. 34 Megies. barea domnilor si care, izgonindu-se unul pe altul, aproape c au nimicit-o. 33 Cibino. 36 Corona. 37 0 rFtie. 38 Verso Greco. (1559-1568). 47 Doamna Chiajna, fiica lui Petru Rams, vduva lui Mircea Ciobanul. 42 Afirmaie gratuit ca si cea privind numsul fantezist al clreilor. 43 Verso Maestro, Vint din directia nord-vest, arat deci directia contrarI, adicI sudul. 44 Verso G arbino, Ant din direcvia sud-vest. 45 Mano manca. 46 Mar Maggiore. 39 Valachia ulteriore La de Valahia citerioar." de la p. 316, n. 3. 49 Pitrazzo P etru cel Tinr, fiul lui Mircea Ciobanul, domn al Trii Romnesti 47 Hora Despoto 1564). Alexandru Lpusneanu, domn al Moldovei (1552-1561, 1563-48 Ioan Sigismund se intitula rege ales al Ungariei". 4 Corect Iacob Eraclide, zis Despot. Numele de Stefan aparyine urmasului su Stef a n Tomsa.

www.dacoromanica.ro 319

Din ea s-ar putea scoate pmn la 30 000 de oameni voinici cTri pe cai cum nu se poate mai buni. De la hotarele Trii Romnesti5 unde se intinde, ?rare munti foarte mnal%i, comitatul Fkirasului creat de imp'ratul Ferdinand <si> st'pinit de Gabriel Mailat5', mergind spre apus, se mrgineste cu Ungaria i sInt d e strWitut mai bine de 30 de mile unguresti. Acest comitat de religie mai mult catolic' decir altceva, dei nu <este> prea sincer. care a fost creat de impkatul Ferdinand52 este st5.pinit de Gabriel Mailat In afarI de sus-numita tar a Transilvaniei si de Banat, acest rege sea.pineste sp re poarta dinspre Ungaria Satu Mare53 si Baia Mare54 unde se aflI mine bogare de aur (de unde a gonit pe Balassa55, care se rlzvrstise impotriva lui); apoi Tokay5 8, Hust, Munkcs57, orasul Oradea58 i Debretin" cu tot sesul Odd' la porvile Casov iei recucerit din ziva de 30 iunie trecut pid acum; i ajunge cit am spus aici, ci t mai pe scurt cu putinf, despre asezarea, msrimea i particularit4ile acestui stat . at despre imp'rtirea sa se poate intelege din cele spuse mai sus cl in privinta asezsrii se imparte in trei prTi, adie Banatul, Transilvania si Ungaria. locuite de romani, i aceasta nu numai in Banat, ci chiar i in Transilvania, tnde letnicirea romanilor fiind sk' cultive pmintul i s5; crease cirezi <de In cea dintli, orasele maxi sint locuite de unguri dar satele sint toate vite>. Duc un trai nenorocit si afit bsrbatii cit i femeile lor sint oameni uriti 61. PuTini <din ei>sint osteni j dad izbuteste vreunul dintre ei, face slujba ca pedestras. Limba lor se numeste romanza" sau romanescha" este ca un fel de lati neascI grosolanI82. Se socotesc urmasi ai colonistilor romani. Legea i religia l or este cea greae. In sfirsit, acestia stnt ca niste frani ai celorlalte doul naTiuni. 51 Gabriel Mailad. Este fiul lui $tefan Mailat. Crescut In ;collie din Viena, a intrat In slujba impratului Ferdinand. Dar dup tntoarcerea sa In Transilvania (155 9), a trecut de partea lui loan Sigismund, pe care 1-a ajutat s rift-MO pe secuii rsculati (1562). In 1566 a vIndut Figraul lui loan Sigismund i s-a stabilit In Mor avia unde a murit In 1577. 55 Valachia ulteriore. u Repetitie a unei ',kW din fraza precedent. 55 Sogmar, mai departe 0 Sagmar. 54 Bagna. 55 Ballassio. Melchior Balassa era unul din cei mai puternici magna0 din Ungaria de Sus, celebru prin trecerile sale repetate dintr-o tabr In alta In timpul lupte lor dintre Habsburgi i Zpolya. 66 Toccai. Sigismund. 55 Varadino. Dobrecin. 51 Moncagi (azi Mukacevo), cetate i ora Insemnat, pe atunci in posesiunea lui lo an 69 Le terre grosse. Termen ambiguu folosit i pentru orge/e sau tIrgurile mari, v ezi n. 74. Afirmatie fantezist. 62 Maca ronescha. 320 www.dacoromanica.ro

A doua parte a acestui stat este cea numit Transilvania, str1ns intre munti foarte Inalti 0 pduri. Este accesibil numai prin patru trectori // 0 acestea gin foarte g reu de strbtut, una a Moldovei 6 'Mil Romnesti, care se intinde spre orasul Brasov in faya creia se afl dota castele intrite, una spre Polonia si Ungaria, unde unul n umit Bran63 0 cellalt ItIsnov64 si acum <si>Satu Mare si Baia Mare una ctre Timisoara si Lipova stsi una pinite d e turci, unde Deva si marele rlu Mures apr trectoarea spre Banat unde se gsesc cele dota orase mari Caransebes si Lugoj 0 in curge marele rtu Tisa65 si unde fac de straj. <cetlyile>Tokay, Hust, Munkcs P. 254 In afarl de acesti romani se aflau, pe acest teritoriu dup cum am alte trei felur i de natiuni66.. Ungurii adevrati sint prima <natiune> 0 acestia s1nt de dou felur i; unii nobili feudali care sint toti seniori si slujesc la oaste clri si acestia sInt rspinditi prin tot statul; nici unul dintre acestia nu locuieste la oras, ci toTi 10 au casa lor, care din ei In sate, care pe linea marii baroni, si toti s tnt foarte buni clreti cu cete de pedestrasi Cu scuturi67, iatagane, spade lungi g rele, ghioage68 0 multi din ei <au> archebuze mici cu roat 0 <au> ori cmsi de zale groas, ori pedestrasi ca s-i apere. Cei mai multi dintre acestia sint luterani, un ii calvinin si s'ira de asespus sfirsit, pasul foarte puternic al portii de Fier66. menea multi catolici. Triesc In casele lor, fr5.* multe podoabe 0 n-au paturi de d ormit ci cei mai multi dintre ei se <culc> Imbrcati. Cealala parte este alctuitl din populatii care locuiesc in Secuime", toti Innobil ati In vechime prin privilegii <date> de regii lor, acestia fiind cei mai vechi locuitori ai transilvaniei71, 0 dei lucreaz pmlntul, lsi zic nobili. Dei se afll p rintre ei oameni vrednici de cinstire, totusi nu au cpetenii si deoarece fiecare dintre ei este Inlesnit si st bine ca avere72, putini se duc din libera lor voinfl la rzboi, zic puvini fat de marele lor numr. In aceast par te toti stnt catolici 0 se gsesc <la ei> cllugri 0 preoti; acolo 69 Terschio, de la forma gerznanizat Trz (vezi Trzburg) a numelui provenit de la plrlul Turci ce curge la poalele cetivii. " Rosenau. 66 Tibisco. Vaskapu, vezi mai sus memiunea muntelui de marmurl alb.. 66a SInt cele trei natiu ni privilegiate. 67 Targe pontide. 69 Manarini. 9 Hughenori. 79 Siculia. " Porta di Marmoro. E vorba de ,,poarta de fier" a Hategului, numiti de maghiari 77 Afirmnie greit. care se intemeiazi pe credinva c secuii s-ar din scivi. trage Pe ntni aceast chestiune, vezi Istoria Romdniei, II, pp. 75-76. 72 Inexact. Pentni s ircirea i iobigirea secuilor, vezi mai sus raportul comisarilor habsburgici din 1552. 321 www.dacoromanica.ro

p. nu sint orase inconjurate Cu ziduri73, ci tirguri74 mari deschise si sate bune; este adevarat c acum doi ani regele a asezat n mijlocul lor doua cetati puternic e care sint pazite cu cheltuiala lor i aceasta <s-a facut> din cauza unei razvra tiri impotriva regelui, in care propriile lor forte erau de 10 000 de calareti, dar neavind capetenii, au fost nvini i mprastiati de foarte putini ostasi75. Est e o Tara imbelsugata in cai, in turme de vite i n grille, <dar> nu in vinuri. Pr intre ei locuieste un mare numar de tigani76 de care se slujesc pentru a lucra p amintul. Printre <secui>77 cea mai mare vaza o are 255 acum Paul Becz78, barbat catolic // cu adevarat, care fiind cit pe ce sa treaa la credinta calvina, prin faptul c restul crestinatatii se rasculase impotriva sfintei biserici <catolice>, a vrut sa discute spre a <nu>-si strimba mintea sa si a colegilor si i incredint indu-se de adevar, fiind i ndemnat de mine, s-a intors in Tara sa cu hotarirea statornia de a pastra populatia in religia ge rmana venita s locuiasa de mult timp n aceasta Tara. Toti au aceeasi <ei> obisnuita, adevarata i sigura. A treia natiune i grupare din Transilvania o constituie sasii, populatie limba i pastreaz toate obiceiurile, portul i felul de hrana germanic, traiesc altul. Ei stpinesc cele sapte orase aratate mai sus, a aror paza o vor pentru ei, i vor i administrarea i folosirea tuturor veniturilor i bunurilor comunale, din d regelui numai drepturile sale obisnuite73 i mentinind mai departe acele indato riri care le-au fost rinduite din vechime. Falsa lor religie este aceea institui ta de Luther, care insa nu <este> atit de deosebita de cea adevarata, ca blestem ata <religie> calvina. Acestia alatuiesc intr-adevar cea mai puternia grupare di n acel regat, atit din cauza a au bani cu prisosinta, case foarte ingrijite; toti stau bine ca avere, dar unul <are> mai mult ca Din natiunea romana se recruteaza dou feluri de ostasi pedestri. Unii numiti trab anti8 care slujesc cu archebuze sau cu lanci si cu iatagane; toti dezarmati <acum a> din cauza unor tulburari, i acestia fac de caraula pzesc portile cetatilor i s int foarte viteji in lupte. Ceilalti se numesc hai73 Citta. 74 Terre. cit si din cauza c stapinesc orase puternice i intarite. 79 In timpul lui loan Sigismund, la 1562, secuii se rscoal. Dar sint invinsi pentr u supravegherea lor se construiesc cele dou.' cet'ivi de care aminteste Gromo: un a lor, vezi mai sus rapoartele lui Belsius din iunie 1562. Cingari. Afirmatie neco nfirmat de alte mrturii. 77 Infra di questi. dinta catolic. 79 I suoi feudi ordinar ii. scaunul Odorhei numit Szkelytimadt (secuii au atacat"), a doua tn Trei Scaune, num it Szkelybanja (secuii se cEesc"). Pentru atitudinea lui Despot fatI de ra'scoala 79 Paul Becz de Kozms dintr-o familie veche secuiasa Rmine bn adevr tn cre99 Draban ti. Vestitii trabanti albastri care formau oastea permanent a trii. 322 www.dacoromanica.ro

duci81, care de obicei82 stau la drumuri, jefuind, i clnd se duc la rzboi le merg e numele a fi ark de viteji incit dispretuiesc moartea, luptInd cu inversunare <dei> fr rinduial. Cei mai multi dintre ei poart niste sulite83 cu fiare lungi ca de sbii84. Lncile lungi, de circa 8 pin. la 10 picioare, <stilt> de cele mai multe ori grosolane, negeluite. Si poartI iatagane i ghioage cu mciu1ii tintuite pe care le arunc, dind lovituri grele dusmanului. numr in acea tar85; i aceasta este ceea ce am cules cu privire la gruprile" din Tra nsilvania. A treia parte a acestui stat este <cea> propriu-zis ungureasc87 unde, orase mari comerciale si intrite, impreun cu tot tinutul lor. La aceste dou militii se altur i multi tigani care se afl in mare afar de ceea ce a cistigat <principele> de la ultimul 30 iulie trecut, cind a inv ins si a gonit pe Balassa, mai stpineste dinainte Oradea si Debretinul, Asa dup cum acest stat cuprinde in sine atIta varietate de natiuni de legi, tot a stfel pe ling maiestatea sa se afr cpeteniile i sprijinitorii <acestor natiuni>, da r nefiind nici unul dintre cei de religie catolic5.... mai inteligent urmeaz. c' / / incetul cu Incetul aceast <religie>e lsat in prsire. Si cu atit mai mult cu eft cea luteran il are pe Mihail Csky88, mare cancelar, foarte invtat In acea religie, iar cea calvin, pe Giorgio Blandrata88, medic din Saluzzo, In a crui art medicar are re gele atita Incredere, p. 256 Inch 1-a numit cel mai de tain sfetnic pe care-1 are, si s-a lsat dus de acesta (p e ling care st nelipsit un spurcat de eretic numit Giovani Paulo Alciatto din Seiv igliano) pin intr-atit c a prsit acum citeva luni liturghia pe care obisnuia s o asculte in fiecare zi. sfinta religie catolic in cei doi domni, fratii Bthory80, primii favoriti ai maies ttii sale, cit si domnul majordom81, dar n-au nici o cunostint despre lite81 In te xt: Edoni o Educchi. Cuceririle turcesti l'isau multi targnime pe drumuri. Unii se 'inrolau in armata imperiarl i erau folositi mai ales pentru paza ceatilor de margine Ins' foarte des erau concediati din motive de economie. Ei continuau lup ta. Din pa,rtea religiei romane nu este nici o impotrivire. E drept c de pe seama lor 82 Per ordinario. i erau numiti haiduci liberi (haidones 93 Arme inhastate. 84 Spadi sin giatri. 83 Afirmatie fantezisa. 96 Fattioni. jos si relatia lui Possevino. w Din ramura de Somly6, aclic5. Stefan i Cristofor . 91 Grigore Apafi, vezi mai jos p. 363, n. 1. Sforza apoi a fiicei acesteia Isabella, sotia lui Ioan Zpolya si mama tin'rului Io an Sigismund Zapolya. Unitarian militant l-a clstigat pe acesta la doctrina anti trinitari, vezi mai 97 Este vorba de teritoriile exterioare Transilvaniei propriu-zise. " Michel Chi aki. Pentru am'inunte biografice vezi mai jos p. 363, n. 3. 89 Medic originar di

n Saluzzo, nscut in 1515, mai intii in slujba reginei Poloniei Bona. 323 www.dacoromanica.ro

tolic, si acesti doi fraTi catolici vor fi intotdeauna cit mai insufletiti <s dea> once sprijin" pentru a cistiga pe regele lor la adevrata credinTI, de la care to tusi nu s-a abtut intru totu195, ceea ce inteleg atit din slujbele pe care le asc ult inc uneori, cit si din cuvintele spuse domnilor Bthory, in afar de faptul c atunc i dind au struit pe ling el acel Blandrata si aderenvii lui s. goneascl din stat pe toti preotii, nu numai c nu a consimtit, ci a voit s pstreze in ciuda lor pe toTi cei care slujesc in biserica episcopal din Alba Julia, care e legat cu palatul reg al, asa a maiestatea sa atit din pat cit si de la mas 5.' aude nu numai glasuril e, dar si cuvintele distincte ale preoTilor care slujesc, si nu este nici o indo ial c. el ar indeprta de la el asemenea lucruri dac le-ar avea 'in nume de r.u. Asada r pentru aceste motive In afar de faptul cl stim c acest rege se trage din princip i catolici, si vedem pe maiestatea sa aplecat tntru totul spre once obicei bun crestinesc, in afar si de faptul 6:4 aflrn pe cei doi domni Bthory, sus numiTi alit de binevzuvi < de el, cit> si pe domnul majordom, catolici de o inalt reputatie si apoi faptul d e a vedea struind <in aceast religie> pe sus numiratura religioas. Unul din acei frati se cheam Cristofor22; doarme intotdeauna tn camera regelui si mntncl cu maiestatea sa. Cellalt, numit Stefan, este comandantul cavaleriei de la hotarele Ungariei si este unul dintre fruntasii acelora care au pornit actiunea contra lui Balassa, gonindu-1 din tar. Acest domn Cristofor, vor bind in tain cu noi, mi-a spus el regele s-a plins de mai multe ori c nu poate ave a citiva oameni bine invvaTi in doctrina catii secui, intriTi in mare parte de mine spre lauda lui Dumnezeu, eu trag mare nde jde de a vedea tot binele de la un rege atit de virtuos si impodobit cu atita bu ntate crestineasc, care, dui:4 prerea general din acel stat, este socotit virgin. [Urmeaz planul autorului pentru cistigarea lui Ioan Sigismund de partea papii; se prevede expedierea unor scrisori pontificale lui Ioan Sigismund, celor doi Bthor y si secuiului Paul Becz ctt si trimiterea imediat a unui nunviu. Se propune ctstigarea cancelarului Csky si a lui Blandrata prin acordarea unor gr ade inalte eclesiastice (!) si atragerea populaTiei prin un gduinTe fat de anumite traditii, ail a se aduce mari prejudicii bisericii catolice. Este amintit venirea lui Mailat la Roma cu opt ani mai inainte]. " Cristofor Bithory, mai apoi principe al Transilvaniei (1576-1581). 93 Stefan Bt hory, in curind principe al Transilvaniei (1571-1576) fi rege al Poloniei (15761586). " Ad ogni favore. 95 Argumentele folosite confirm. ins din plin prerea contr ar. 324 www.dacoromanica.ro

[DESCRIERE MAI A/vIPLA A TRANSILVANIEI] Privire generala' asupra intregii tari de sub staptnirea regelui loan al Transil vaniei fi a tuturor lucrurilor insemnate din acea tara*, adunate de Giovanandrea Gromo f i inchinate preailustrului fi preainaltatului domn Cosimo de Medici2, d uce de Floren ta fi Siena. 1566-1567 . . . prealuminatului rege al Transilvaniei, acesta (daca mi-e ingaduit sa o marturise sc) m-a facut partas al celor mai mari taine ale sale si m-a insarcinat cu <felu rite> tratative . . . si pe cind ma aflam in slujba lui fiind colonel al italien ilor din garda sa personar m-am hotarit (nu numai pentru a nu sta degeaba, Dei sint doar o nevrednica sluga a . . . P. 151 ci i din dorinta de a face mai mult si a putea implini si mai multe lucruri folos itoare) sa observ si sa insemn cu multa strguinfl felul asezarii, insusirile, tn tinderea si hotarele acelor vri, datinele3, religiile si fortele acelor naTiuni s i, in sfirsit, firea, obiceiurile si dispoziviile acelui rege si cuprinsul Iulia, pp. 140-213, cu unele referinte la versiunea german din Archiv des Vereins 1 Traducerea s-a fcut dupi textul italian publicat 'in Apulum", II, 1943-1945, Al ba fiir siebenbiirgische Landeskunde", (1855), vol. II, pp. 3-50: (in cele ce urmea z, citat pe scurt: Archiv) precum si la unele note din Apulum". 2 Domneste de la 1537-1574 sub numele de Cosimo I. a Riti. www.dacoromanica.ro 325

p. 152 st`pinirilor lui de acuma, i n cursul lucrului mi-a venit &dui c s-ar putea face o isprav care ar aduce mare usurare crestinttii istovite si mare cinste sfintei bise rici, si, dimpotriv, injosire Portii otomane i pierzanie ereticilor, // de unde a r iesi un cistig insemnat i pentru <autoritatea> impsiratului4. hirtie ... etc.... o asemenea lucrare nu s-ar potrivi nim?inui mai bine delegatu ri de iubire fi de rudenie apropiarci p. 153 Este adevrat c abia am atins unele lucruri, care nu se pot asterne pe voastre, ca principe prea creftin, ca italian, fi ca printe al unor bravi ostafi , ca unul ce sinteti strins legat de majestatea sa imperiala. prin . etc. Privire generala asupra intregii ta'ri st ',Mite de regele loan5 al Transilvaniei fi asupra tuturor lucrurilor insenznate din acea tetra'. minunata lark' stpinit azi de prealuminatul rege al Transilvaniei, socot trebuie s ating indeosebi urmtoarele puncte principale: inainte de toate, deci, situatia ge ografic, ocupindu-m in treact de toate rile invecinate, apoi numele tuturor oraselor , castelelor i riurilor insemnate, apoi imprtirea, numrul i diversele ocupatii ale locuitorilor dup varietatea lor; originea fiecreia dintre aceste natiuni; datinel e si religia lor; felul de viat i insusirile atit ale inftisrii, cit i ndeosebi ale sufletului invincibil i plin de buntate al acestui rege i, n sfirsit, s vorbesc d espre folosul care s-ar putea astepta din cele pomenite pentru binele obstesc al crestinttii. Trebuind s descriu tot ceea ce spiritul meu a putut intelege despre Asadar incepind spun c: hotarul pe lungul intregei acestei stpinite de regele Ioan incepe de la sud6, mai jos de Orsova7, cetate la Dunre altdat sub sfpinirea regelui Ungariei, acum sub stpinirea sultanului si care a fost cucerit de Soliman in anul 428, eind a venit el insusi ca s elibereze pe regele de acum6 asediat la Buda de Impratul Ferdinand pe atunci rege al romanilor, dei in aceea vreme acela era abi a tn fasw. Dar turcul a tinut pentru el acest oras sub cuvint c o femeiell si un c opil nu sint in msur s se impotriveasc fortelor Austriei, cluzite de vitejia de neinvi ns si de intelepciunea incununats de noroc a impratului Carol 4 La data compunerii acestui text Impirat era Maximilian al II-lea. gariae, Dalmatiae, Croatiae etc. 6 Di Sirocco. 7 Varsaua. 8 Adic 1542. 9 Presente. Titlul adoptat de loan Sigismund: Ioannes secundus, dei gratia electus rex Hun" Joan Sigismund era in virst. de abia un an, in 1542, dud Reggendorf, generalul lui Ferdinand, a asediat Buda. 11 Isabella (1509-1559), vIcluva lui loan Zipolya, mama lui loan Sigismund, era fiica regelui Poloniei Sigismund I care a domnit tntre 1506 si 1548. 326 www.dacoromanica.ro

V-lea, si a incredinsat reginei i vlstarului regesc din acea sar doar teritoriile ce se intind intre Tisa i Dunre, de la Casovial2 pida la Orsova. Aceste dou riuri au fost asadar statornicite ca hotare principale, cel dintli spre vest, izvorind din munsii // Moraviei13 formind spre nord, intr-un unghi, hotarul cu ducatul O ppeln" i cu Polonia invecinat, spre apus cu Agria16, oras comercial mare si intrit , stpinit de impsratul Maximilian al II-lea16. Spre miazzi se vara' in Dunre,17 mai jos de Belgrad, acel nespus de frumos, de bine intsrit si de insemnat oras de mar ginel al acestui stat la hotarul Serbiei Mici, cucerit de acelasi Soliman la ince putul domniei sale victorioase. Coborind pe acelasi riu spre rsrit, pe cellalt mal, drum de (Iota zile bune de la amintita localitate Orsova se afl un oras19 cu via s comercian', bine populat, dar In intregime din lemn, cu ulisi urite, cu case ur ite i cu locuitori urisi. Se face acolo mare negos cu morun2 proaspl.t. Orasul e locuit numai de turci. Acolo se afll vama sultanului i schelea de luntre mari i mici pentru transporturi pe rlu In sus si In jos pe o distans5 le multe mile, si acolo se gseste i locul de trecere21 din Banat22 spre sud, In Serbia. Tara aceast a se mrgineste spre rsrit cu sus numita Valahie Je dincolo23, cirmuit de Ftrascu24, u n tinr de vreo 22 de ani sau mai bine zis, de mama lui, inzestratli cu fire brbteas c25 i care-1 sine pe fiul ei in ascultare ca pe once supus26. Spre nord si de ase menea spre rsrit, aceast 12 Cassovia (Kosice). p. 154 13 Tisa, dupl cum se stie, nu izvoraste din murga Moraviei si nu se trivecineaza cu Oppeln (vezi i Apulum", II, p. 154, n. 4). Multe greseli ale autorului gin d atorite hrtilor contemporane. nand I lui Ioan Sigismund in schimbul renuntrii la tronul Transilvaniei. Vor fi ferite de mai multe ori ulterior principilor ardeleni. 15 Agria. Este cunoscut s ub numele unguresc de Eger si german de Erlau. 16 Fiul lui Ferdinand I, imparat (1564-1576). 14 Apolio, ducatele de Oppeln (sau Opolia) i Ratibor fusesera promise de Ferdico n17 Nota marginar de alta mina: Ceva mai departe in sus, Saya i schimbl numele in cel de Dunare. 18 Citta ultima. 24 Morona. 1 Neidentificat: poate Cladova, numit de turci ,Fetislam; sau cumva Vidin, pe 21 II porto. care-I descrie mai jos? 22 Valachia cisalpina, spre deosebire de Valahia transalpina Muntenia. 23 Valach ia ulteriore. Vom folosi in cele ce urmeazi numirea de Tara Romneasc. 24 Petrazzo Petru cel Tnr, fiul lui Mircea Ciobanul si al Doamnei Chiajna (21 septembrie 1559 Vira gine. In scurta sa descriere Gromo spune: d'ingegno virile. Deci nu trebuie iunie 1568). socotit citirea drept gresit in loc de Kiagina = Chiajna. 25 A guisa dz privato. 327

www.dacoromanica.ro

p. 155 tad din urm se mrgineste cu Moldova // cirmuit de Alexandru27, pus iii scaun in anul 63, prin favoarea acestui rege al Transilvaniei28. Asadar statul Transilvaniei e inconjurat spre rsrit de un lain de munti Inalti car e incepe in Moldova si se Intinde spre sud de-a lungul Trii Romanesti pin in Dunre. Plecind de aici, spre a trece in Transilvania, intilnesti Indat pe o stincI un c astel puternic si bine pzit, numit Mehadia29 la G deprtare de vreo 16 mile de acea Orsov, si st ca un cavaler de paz. asupra intregii vi. Este foarte bine indestulat cu alimente, material de rzboi si tunuri, in msura cerut de o asemenea pozitie, unde numai cu mare trud poate fi urcat artileria grea, iar o dat urcaf nici nu poate fi asezat,. din cauza ingustimii spatiului dimprejur, totul fiind stind vie <inapt> pentru a se putea face mici transee si metereze. Acolo st un castelan cu garnizoana cuvenit de clreti si pedestrasi iar in afara cetti i skit doar citeva case in care cltorii skit gzduiti fr nici un fel de inlesnire, deo arece acolo nu se gseste de loc vin iar pill& numai foarte putin; intr-un cuvint, lipseste once fe! de Indestulare si nu se poate intra in cetate deck numai cu in voirea regelui. Din acest loc, MaintInd in directia vIntului dinspre sud30, intr e nord-est31 si nord32 se ajunge la granka cu <ducatul de> Oppeln si cu Polonia unde socot c este lungimea cea mai mare a acestui stat, fiind cam de vreo 16 zile obisnuite de drum. P . 156 Din mijlocul hotarului cu Tara Romneasc si mergind spre nord Intr-acolo unde aceas t tad se mrgineste cu Moldova, gsim, in mijlocul unei vi, puternicul castel Bran33, asezat pe o stind, la picioarele creia curge un mic rill inctnttor, pe care princi pele 11 arendead pentru scoaterea aurului cel mai curat34 si in care se gsesc de asemenea o multime de pstrvi gustosi si lipani, precum si raci minunati. Din acest punct mergind spre apus, pin la // hotarul cu Agria sint 9 zile de drum bune si aceasta, dup prerea mile pentru o zi de drum. mea, e ltimea cea mai mare a acestui principat, socotindu-se cam 30 de Deoarece am observat cu nemultumire c unii oameni foarte invtati, luindu-se dup crti le pe care le-au citit sau dup spusele unora, care vorbind despre acest stat au t ratat numai despre Transilvania, nu si despre celelalte provincii stpinite de ace st principe, au crezut cl acel principat este 27 Alexandru 1.1puneanu. Inscunat tn a doua domnie, la sfhlitul lui octombrie loan Sigismund care a seruit pentru Lpumeanu la Poara. 28 Re transilvano El tnsusi fusese reinstalat cu concursul acestuia in 1556. 29 Mecadea. 1563. 39 Di Sirocco, adicI directia spre nord. 31 Maestro. 32 Tramontana. 33 Tertsch. " Informatie fantezist. 328 www.dacoromanica.ro

mult mai mic decit e in realitate, de aceea declar ca acest stat cuprinde trei p rovincii, si anume: Banatul, Transilvania si o parte din ceea ce se numeste propriu-zis Ungaria.35 piatra faramicioasa si cu sanwri fail apa. Inauntrul orasului se afla o cetate c u ziduri groase, dar fag flancuri si fara santuri; toate casele slut de lema, da r foarte aratoase si bine inzestrate, locuite de multi nobili unguri. Pozitia or asului ingaduie ca el sa fie intarit, si Castaldo 11 si intarise in vremea" dud regina Isabella cedase acest principat imparatului amintit. Pentru a inlocui Car ansebesul, regele de fa ll a intarit cetatea Lugo, ca fiind un loc mai aproape d e Timisoara, care e sub turci, si astf el aceasta cetate37 este pazita acum cu m ulta grill. Si dei in sine nu este prea puternica, ea detine, impreuna cu imprej urimile ei, o pozitie din cele mai bune pe un ses, prin mijlocul caruia curge ve selul si bogatul rin Timis, in care se prind multe soitlii de pesti buni si o mu ltime de raci mari si gustosi. In aceasta provincie slut foarte multe castele, t otusi cele doua cetati amintite slut cele mai de seama. Guvematorul intregii pro vincii" isi are resedinta la Caransebes si are sub comanda lui peste 500 de calareti, care toTi slut echlpati pentru paza acestei provincii. // Acest Banat se margineste, asadar, spre sud-e st cu sus-amintita Orsova, 13. 157 Banatul. Capitala sa este Caransebes, un oras bine populat cu ziduri din selpinita de turci, spre rasarit cu Tara Romneasca stapinita de Patrascu, spre mi azazi cu Timisoara, stapinit de asemenea de turci, spre apus cu Ungana si spre no rd cu Transilvania". Are o lungime de trei zile de drum, incepind de la Orsova p ina la Poarta de Fier si cu mult mai putin de doua zile de drum de la hotarele Transilvaniei41 pina la tinutul Timisoarei. Transilv ania incepe din muntii Portii de Fier amintite si mergind pe unja sud-vest-nord-est intilnim mai Intli un mic sat in care se afla vaina majestatii sale; de aici mai departe, in aceeasi directie, la o departare de vre o patru mile, se afla Gradistea, odinioara43 un oras bogat si populat, dar acum asa de distrus, inch abia i se rnai vad temeliile cu citeva cocioabe putine la n umr adunate, in chip de sat. Aici locuitorii din trnprejurimi sapind pamintul gas esc zilnic felurite obiecte frumoase din antichitate. La jumatate de zi de drum de aici se vede pe un deal, in mijlocul unui ses frumos, tumul 35 Formul folosit de Gromo pentru asa zisele Comitate exterioare sau Partium. 30 In 1551. Rocca. 37 39 38 Banul de Caransebes si Lugoj. Pentru greselile de orientare geografici In privinta vecinIt'tilor provinciei, ve zi mai sus n. 13, precum si 108, 134, 204, 205, 215, 262, 277, 280, 294, 295. sul de Transilvania propriu-zis. 43 Zeicani in Haeg. 43 Adicl In antichitate. 45 Porte di ferro sau Vaskapu (care desparte Banatul de Transilvania propriu-zis ). 41 Cibigno, din care sasii au Picut Cibinburg-Siebenburgen. Trebuie luat aci in sen-

329 www.dacoromanica.ro

de la Sfinta Maria," care fusese cladit chiar de romani pentru paza acestei vai Incintatoare. La poalele acestui deal se impreuni doua piraie zglobii, care ceva mai la vale se varsa in Mures45. Trecind peste cele doua ptraie si merend drept inainte, ajungem la o departare de jurnatate de zi de drum de la turnul amintit la Orastie46, primul oras al Transilvaniei pe acest drum. Pe drumul de la Porvi le de Fier pina la hotarul ducatului Opoliei sau Oppeln stilt cam vreo 13 zile de mers; si <cu> alte 3 zile pentru Banat, fac cu totul la un loc 16 zile de drum. P. 158 Partea a treia a acestui stat este aceea care se numeste propriu-zis Ungaria47. Aici aflarn mai Intii cetatea Oradea48 asezata la intrarea vaii48, pe o cimpie f rumoasa, in apropierea unei inalvimi de pe care se pot bate cu artileria doar ca sele, nu insa si zidurile cetavii. Orasul este Inconjurat de un val puternic si este scaldat de rtul Cris", numit in vechime Chriso51, care curge spre marele fo los // al orasului prin chiar mijlocul lui, si acolo se pescuiesc mull pesti gust osi din cei pomenivi mai sus. Tnauntrul orasului se gseste o construcvie uriasa a unei cetavi cu cazrmi Incapatoare. Ea este socotita foarte tare din cauza ziduri lor groase si puternice, a sanvului bun, cu o contraescarpa si cu un terasament5 2 larg de pamint, pe care il are pe dinauntru, de forma aproape ovala, dar fara flancuri de vreo isprava53. De asemenea mai e Inzestrat cu un numar mare de tunuri, care stilt insa toate vechi si tn stare proasta. Acolo stilt doua manastiri de calugari, si una afara pe un dea l, de pe care, cum am amintit, pot fi bombardate casele, nu insa si zidurile orasului54, deoarece acestea stilt dincolo de bataia tunului. Acolo se afla si catedrala, din care niste calvini55 voiau sa distruga o pe vrem ea ultimei mele treceri seama de tablouri frumoase si de altare ctrid am pornit contra genepe acolo, adica la Inceputul lui iunie 1565 44 Santa Maria. E vorba de Sintmria-de-Piatr, unde se gsesc In adevr urme romane. 46 Unindu-se, formeazi 1111 Streiu, care Simeria. 66 Sasvaros. se vars in Mure; In apropierea firgului 47 E vorba de regiunea numit global Partium, sau comitatele exterioare, i care nu era sub autoritatea voievozilor Transilvaniei. 48 Citta di Varadino. 46 Valea CriNlui Repede. rawl se afl pe granita dintre eimpie 0 regiunea dealurilo r. 0 Chos, transcriere gre0ti in loc de Chris. " De fapt: Chrisius. 52 Terrapieno. 53 Di forma giustamente ovala ma senza fianco che vaglia. 24 Terra. 66 Vgnotti, de la cuv'intul francez huguenots = calvini. 330

www.dacoromanica.ro

ralului Imprtesc Schwendi56. Fcindu-se atunci plingere catre principe se aduce o asemenea jignire lui Dumnezeu, el care se afla acolo alare sub arme, a alergat la locul tumultului i cu lovituri de mciud, el insusi a imprstiat aceast band de nelegiuiti56a, care voiau s distrug biserica; de atunci incoace, cu toate c preotii de acolo sint foarte asupriti, ei struie totusi in credinta catolic; i a lugrii rmin mai departe in mnstirile lor preotii <oficianti> in catedral. Inuntrul ac elei cetTi se gseste // splendidul mormint al regelui Ladislau", lucrat in intregi me din cele mai frumoase marmuri sculptate cu mliestrie. Regiunea din jurul aces tui oras cuprinde multe castele mari i frumoase si multe sate, mrginindu-se spre sud cu Lipova si Gyula, spre vest cu teritoriul Agriei. Acest oras are un mare t rafic comercial. El e locuit de diferite nationalitti si e bogat in tot soiul de alimente necesare traiului. Traficul mare care se face acolo aduce principelui v enituri insemnate. In clipa de fa i <!orasul> e locuit de felurite secte religioa se, cu toate acestea se mentine incl acolo religia catolia, dar cu atita greutat e, incit nu inteleg cum de se mai vd nc semne i urme de ale sale. P. 159 Acolo, la poalele dealului amintit, la nord de Oradea, se intinde frumosul domen iu al Bthorestilor59, care cuprinde peste 300 de localitti castele impuntoare, part e din ele aflate acuma 'in stpinirea impratului, in urma rscoalei lui Gheorghe Bthor y59, om de nici o isprav, dar cel mai bogat baron din Ungaria, stpinul filtre alte localitti al Ecsedului60, castel foarte intrit i asezat in mijlocul unor mlastini adinci, astfel c5. nu se poate ajunge la el decit pe un singur drum, lat abia d e patru pasi, aflat in intregime sub Lataia tunurilor numeroase din acest castel , care este necontenit aprovizionat cu toate cele trebuitoare pe timp de trei an i, cit trebuie pentru un rzboi mai insemnat. 56 Lazar Schwendi, baron de Landsberg (1522-1584), general imperial. In lupta co ntra lui Ioan Sigismund se distinge mai ales prin ocuparea cetailor Tokay, Satu M are, Baia Mare, Munkacs. 56a Povestire menita sal coroboreze afirmatille autorului asupra atitudinii bine voitoare a principelui fava de carolici. 57 Ladislau cel Sfint, rege al Unpriei (1077-1095). 58 Familia Bthory se 'imparte inca din secolul al XVI-lea In doul ramuri: de Ecse d " Gheorghe Bthory, din ramura de Ecsed, s-a alturat, In timpul rzboiului civil dint re loan Zpolya fi Ferdinand I, acestuia din urma i i-a rimas credincios pina In a nul 1552, bid a trecut tn tabra lui loan Sigismund. In 1565 e surprins de Schwendi predea In castelul su de la Abrud din comitatul S'atinar qi, luat prizonier, a t rebuit averea pentru Astzi, in Ungaria, aproape de grani;a romneasca. i de Somly6. 60 Echied. Era aezat in vestitele mlatini de la Ecsed, spre apus de Satu Mare. 331 redobindi libertatea. www.dacoromanica.ro

In apropiere este Baia Mare", numita de unii si Mild Doamnelor62, p. 160 o local itate fara mari intarituri // totusi de mare insemnatate, multumita minelor boga te care dau aurul cel mai bun. Nu departe de aici, spre vest, Aceste doua locali tti au fost pricina razboiului de fa;, si anume nu din vina tmparatului sau a reg elui Ioan", ci a lui Melhior Balassa65, care s-a razvrtit contra principelui loan , al carui locotenent-general era, si ocupind cele doua localitati a trecut de p artea imparatului. and insi nemultumindu-se cu stapinirea acelor castele, a voit sa infiga o noua cetate mai adinc inauntrul Transilvaniei, a fost atacat pe nea steptate de vitezele trupe transilvane si in penultima zi a lui iulie 1564 a fos t zdrobit impreuna cu 500 de calrgi. Salvindu-si cu mare greutate viata, a pierdu t insa cele dou localitati amintite, redobindite" de Schwendi, care a mai ctstiga t si Tokayul" Baia Mare a fost totdeauna a aceluia care a rmas inving.tor in lupt si in clipa de fa ta se afla i'n stapinirea principelui loan, care o intareste cu toata strguin ta. Acest Balassa stralucit prin nastere, vitejie, arta militara si experienta a r putea sta alaturi cu oricare maghiar al zilelor noastre, daca n-ar purta stigm atul tradarii repetate fata de domnul su, cci a pailsi a fortificat Satul Mare ce ! amintit <mai sus>. se gaseste Satul Mare63, un oras pe o insula pe dui navigabil Somes, si care a f ost fortificat 'in razboiul acesta de viteazul si inTeleptul Schwendi. sit pe rind cind pe unul, cind pe celalalt dintre cei doi principi amintiti [Autorul ti propune sa scrie cindva istoria acestor evenimente.] p. 161 Mai adaug ca acele castele si domenii ale Bithorestilor sint asezate la poalele muntilor transilvani, intinzindu-se spre apus peste multe mile din c'impia margi nit cu puternica si bine strajuita cetate Hust68, si bine pazita 'Dina' la granit ele ducatului de Opolia (Oppeln) si ale Poloniei spre nord, iar spre vest pina la Tisa. Prin mijlocul acestui domeniu curge riul Somes, de f oarte bun folos pentru navigaTie, caci pe el se transporta, pe linga multe alte lucruri, si sarea, care se scoate din ocnele neobisnuit de adinci de ling Der, u n tirg insemnat din cuprinsul Transilvaniei. Si acest rim se varsa in 61 62 Pagna (!). Rivulus Dominarum. Doamnele Out reginele Ungariei in apanajul crora in tr aceste regiuni. " Zacmar (Zatmar). 64 loan Sigismund. " Melchior Galasso, greit in loc de Balassa. 67 Toca i. 68 69 " Pentru impirat. Lucrul nu reiese destul de rimurit din fraza cam ambigu. Pe atunci in comitatul Maramure. Dese. 332 www.dacoromanica.ro

Tisa i Cu aceasta in Dunre, prin care este distribuit <sarea> in Intreaga Ungarie, Croatia, Serbia, Bulgaria si o parte a Trii Romnesti. Asadar dac . vrea cineva s cunoasc lungimea i ltimea acestei fri imbelsugate i puternice, care se gseste In cli pa de fa% in stpinirea mosului rege Ioan, trebuie si in seama de toate aceste trei provincii si nu numa i de Transilvania singurN, deoarece nu numai aceasta, ci i celelalte douI stilt staptnite de el. Dup5 ce am artat inftisarea acestei tri de seam In prtile din care este alctuit, ajung acum la imprtirea i trisirarea natiunilor si a activittii lor, apoi a locuitorilo r si deosebiti. Trebuie s se stie deci c aici locuiesc cinci natiuni": intiia est e cea ungureasc71, a doua cea sseasc, a treia cea romneasc, a patra cea leseasc, a cincea cea Tigneasc. Toate acestea au oblr 5ii deosebite, indeletniciri deosebite i moravuri deosebite. Tovi ungurii se soc otesc nobili i cavalerin, totu5i Inaintea tuturor stau baroniin, ca unii care au jurisdiciie proprie i domenii proprii, in timp ce ceil alTi, care n-au domenii proprii, triesc mult mai prejos ca ei, dar totu5i In case le lor ei triesc ca oameni liberi i stpIni. Dintre ace5tia din urm se deosebesc dou grupuri, unul numit al ungurilor propriu-zi5i, care sInt rspInditi pe tot cuprins ul frii, 5i din care cei mai multi Ii dau pmlnturile lor romanilor s le lucreze In felul cum se obi5nuie5te In Italia cu coloni", ei cu tovii se socotesc osta5i 5i cavaleri. Credit-4a acestora e cea luteran sau, calvin, cu exceptia domeniului lui Bthory, care este In Intregime catolic, 5i a o ra5ului Oradea, dezbinat In preri deosebite in privinTa articolelor de credint. fiind cea mai veche populatie a trii". Ei se dedia cu totii agriculturii nu voies c s foloseasc pentru aceasta munca romanilor, ci i lucreaz singuri p.'mintul sau pun s lucreze pentru ei i cu cheltuiala lar pe tigani, folosindu-se de ei ca lucrtori zileri". 72 De comRarat Cu imp'irtirea pe na;iuni din relaia din 1564 unde sint arItate, i n afarK de romani, trei naviuni: ungurii, adevrayi" (adia nobilii unguri), secuii importarga. Al doilea grup Il alctuiesc secuii, care locuiesc un teritoriu deosebit // desprti t de restul Transilvaniei, mrginindu-se cu Moldova si invecintndu-se cu Polonia74 . Acestia ti zic Cu totii nobili i cu mari privilegii ca 1). 162 E vorba asadar de cele trei natiuni" privilegiate. Acum insk apare termenul de n aviune" in sens etnic, nu juridic, si nunfirul lor e dus la cinci in dorinva de a le spori 71 Autorul nu socoteste pe secui ca o natiune aparte, deosebiti de a ungurilor, " Magngii. 74 Pentru asemenea greseli de orientare geografid, vezi mai sus n. 39 . 75 Vezi nota 71 p. 321. ci ca o grupare din sinul acestora. misarilor din 1552, precum i relaia lui Verancsics in Ciildtori strdini, I. L'Ungheria tutta fa professione di nobili et cavalieri; vezi mai sus raportul co 72 Vezi nota 76 p. 322.

www.dacoromanica.ro 333

Pe teritoriul lor nu exist nici un oras Inconjurat cu ziduri, se afl tirguri mari si foarte multe sate, intre care urmtoarele sapte sint cele mai p. 163 Scaunul Ariesului. Ciucul este asezat spre nord, la poalele Carpatilor78 //, apo i alturi s'int Gurghiu, Orbai si In sfirsit, spre sud, Chezdi tot la poalele acel or munti; mai departe spre riul Mures se all Scaunul Muresului, aproape de acesta este Ariesul, si intre ele Sepsi si Tg. Mures", un tirg insemnat al sasi1or80, cu mare negot de vite, blnuri, pinzeturi si altele. Aici se produc mari cantitki de once soi de cereale si in acele vi e o lui, de seam5.: Sepsi77, Orbai, Chezdi, Ciuc, Scaunul Gurghiului, Scaunul MuresumulTime asa de mare de vite si indeosebi de cai, incit te minunezi privindu-i. Acesti cai sint de statur mic, dar de o foarte mare rezistenf. Cind izobicei de la ea dri foarte mici. bucneste vreun rzboi, populatia este obligat s-i slujeasc la oaste principelui un anumit numr de luni pe cheltuiala ei, din care cauz se Incaseaz de Aceast regiune este pin acuma, din mila lui Dumnezeu, In intregime catolia, dei a fost bintuit neincetat <de actiunea> calvinilorei si luteranilor. Dac ins recea nepsare a preovilor catolici va mai dinui si in viitor ca pin ac uma, m tem c, in scurt vreme, rivna re1igioas82 de pira acuma, oricit ar fi ea de fierbinte, se va stinge cu desvirsire. Singur aceast regiune pune pe picior de rzboi mai mult de 50 000 de oameni clare, dar le lipseste un comandant destoinic. Acolo se mai gsesc si mul te (!)83 mnstiri de clugri; ins sint cu totii attt de neluminaTi, incit se poate spune, cu drept cuvint, c orbul cluzeste si tridrumeaz pe orb. Obirsia acestui popor se trage cum aflu de la sciti84, dar obiceiurile, limba, a rmele si portul lor sint la fel cu ale celorlalti unguri85. Ei sInt ostasi de o nespus vitejie si de o mare trie, in stare s rabde once osteneal si once neajuns. Da r in ce priveste disciplina, nu sint de nici o isprav sau aproape de nici una. cele sapte scaune. Informatia e imprumutat de la Reicherstorffer. Dar cind scria Gromo situalia era alta. Dup inIbusirea rscoalei din 1562 num'rul scaunelor secuies ti a fost redus de la 7 la 5, anume: Odorhei, Trei Scaune, Ciuc, Tg. Mures si Ar ies. 78 Monte Carpaso. 77 Sepii, Horbai, Kysdi, Cziyk, Gyrgiozeck, Marcus, Aranyazeck. Este vorba de fa pt de " Zeekvassorel (Szkely Visirhely), vechiul nume maghiar tnntru Tg. Mures. 80 In r ealitate al secuilor, Gromo a fost probabil indus in croare de o llmurire din te xtul lui Reicherstorffer, adiugind dup numele de Zeekelwassarhel: sau New Marck p entru sasi. 81 Hugnotti. 82 A populaiei. 83 Afirmaie inexact; vezi 6 relaia lui Possevino. " Pentru pretinsa origine huno-scitic a secuilor, vezi relaia lui Verancsics in Cd /atori, I, p. 411 si urm. 85 Autorul il urmeaz aci pe Reichestorffer. Pentru o pre re contrar, vezi Verancsics, ibidem, p. 412.

334 www.dacoromanica.ro

Dreg.'torii si slujbasii lor stilt alesi n fiecare an prin tragere la sorti, pent ru c fiecare <din ei> se socoate nobil i deopotrivl cu ceilalti, dei unii trEesc din veniturile lor proprii. pasc oile sau in coarnele plugului, iar persona15., In deobste nu exista intre ei nici o deosebire de clase si nici o autoritate afa r'i de aceea de care se bucur cineva datorit: virstei sau89 P. 164 vreunei alte insusiri de seard, prin care se distinge. A doua natiune i grupare este cea sseasei imigraf de mult // din Germania, care sa asezat in num'r mai mare si in locuri mai multe (dui:1'i cum am aflat) in timpul regelui Stefan". Aceast5. seminIie Ostreaii pinI in ziva de asfzi n intregime obiceiurile, limba i imbilc'mintea germansi; potrivit acestu i obicei si-au insusit88 aceleasi libertki pe care le au celelalte tki libere al e Germaniei. Ei au in sapinirea lor sapte orase frumoase, bogate, populate si productive. Orasul lor de clpetenie i cel dintli dintre toat e orasele lor este Sibiul. Urmeaz5. apoi Brasovul, Bistrita, Mediasul, Sighisoar a, Clujul89, locuit n jurnkkea dinspre sud de sasi, iar jumkatea dinspre nord de unguri90. Aceast: grupare in totalitatea sa are bune rinduieli91 si nu se Oseste printre ei nici un sa'rac, ci sau meseriasi priceputi, le place agricultura, to ti sint negustori totusi i lucreaz" paminturile cu romani plkesc pe acestia mult pentru paza ogoarelor lor92. Apoi dind principelui cuvenita lor contributie, respectind i indatorarea lor de a-i da in timp de eizboi un anumit nurnk de osta si si o anumit: cantitate de munitii cit i alt material de lizboi, ei se administ reaZi singuri ca o republia, impktindu-si intotdeauna intre ei dregkoriile misen esti cu jurisdictiile93 lor. In toate orasele lor ti are rese89 Numai n teorie. I n realitate, secuii se Imparteau dupa avere in trei clase, iar dup 1562 clasa a t reia ajunge in stare de ioblgie. 87 Vezi discutia acestei pared in Cdliitori, I, p. 414, n. 156. 88 In text gresit: si sono abrogati l'istessa liberta (in loe d e: arrogati). Cibinio, Corona, Bestritia, Meges, Segesuar, Sasvaros o vero Sasse beb Colosvar (s se observe confuzia facut intre Sebe s Orastie). 98 Localizare fantezista. Asup ra procesului de maghiarizare al Clujului din vremea aceasta avem un important document din 1568: o pringere a sasilor Impotriva ungu rilor ptrunsi in oras, publicat in Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbiirgens, C luj, 1859. p. 91 si urm., vezi i Caius Jig a, lnsemndri din trecutul orafelor Tr ansilvaniei, in Revista istorica romna", 1943, nr. 30. 91 E tutta politica (terme nul e susceptibil de multiple interpretiri. Probabil c sensul principal este cel al unei civilizatii orsenesti, tradus i prin disciplina si autoguvernarea care caracterizeaza orasele sasesti). 92 Mrturie pretioas. 93 Amanunte pentru auto nomia administrativa i juridica a sasilor, vezi si la Verancsics In aildtori, I, p. 414. 335 www.dacoromanica.ro

dinta un slujbas regal cu titlul de guvemator" care la ceremoniile publice trece inaintea tuturor. Felul armelor si tactica lor in rzboi stilt aceleasi ca si ale ungurilor. Religia lor e aceeasi ca a saxonilor din Germania, adia cea luteran p e care o mrturisesc cu cea mai mare statornicie. Iar cel mai de p. 165 seam // ocr otitor al acestei secte se cheam preotul Mihail Romanu195, numit In slujb de augus tul p'rinte al principelui9 de fat, si ramas cu totul credincios acestei coroane in toate cumpenele soartei. De aceea si pentru marile sale merite, pentru experienta sa si chibzuinta sa este azi mare cancelar al Transilvaniei. Cu doctorul Blandrata nu este prea bun prieten, mai ales din c auza deosebirii, nu vreau s spun a credintei religioase, ci a opiniilor lor eretice. si tilhari de drumul mare". Hainele lor grosolane <sint acute> dup moda ungureasc l, dar putini au imbracminte <de> postav; ei poart mai mult straie tesute de ei in sisi din lira' grosolan'i si par" de capr.. Sint neingrijiti atit ei cit si casel e lor. Armele lor sint iataganele, scuturile dup chipul unguresc, m'aciucile din lemn tare si tintuit cu cuie, pe care le indreapt cu mare furie contra dusmanilor . Pentru <lupta la> distantioo <folosesc> un bat noduros si prost i'n loc de lanc e, lung de cel mult opt pin la zece picioare, avind la \rid un fier, cam cit o pa lm, In felul unor tepoaie pentru porci'", dar nu asa de ascutite. Acestea stilt s ulitele lor. Unii dintre ei poarti si archebuze dar slabe, si dupa ce trag cite o impuscatura nu stiu s. si le 94 Este vorba de juzii real 95 E vorba de Mihail Csaky, vezi mai jos p. 363, n. 3. " In general Gromo 11 num ete rege. A treia natiune este a romanilor care e rspindit. in toate prtile acestui stat97. O bisnuit toti romanii se indeletnicesc cu munca cimpului, atit pentru sine, eh si lucrind ca muncitori pamtnturile ungurilor si ale sasilor. Putini dintre ei fac slujb ostseasc printre ostasii calari, cea mai mare parte ins slujesc ca pedestrasi . Viata lor este inchinat de obicei muncilor cimpenesti si are de aceea mult asema nare cu slujba ostseasea. Intre ei sint multi hoti 97 Politic se &eau in Transilvania numai trei natiuni": nobilii, secuii i saii, ca re de aceea li se vor se bucurau de privilegii speciale. Nobilii slut in majorit ate unguri zice mai drziu in inteles politic i natiunea maghiara dar se gaseau in tre ei 6 familii de alta origine, mai ales romani. Romanii iobagi care formau gr osul populatiei, fiind lipsiti de drepturi, nu constituiau, in sens juridic, o n atiune. Aici lug trebuie luat termenul de natiune" in sensul sill etnic. 99 Pent ru asenaenea afirmani dumnoase, luate aci dup Reicherstorffer, vezi discuOa din Cal gtori, I, atit in Introducerea generala cit i in notita biografica a acesniia. Re icherstorffer se referea de f apt la un caz particular, din 1528, datorat unor i nstigatii politice. 04 Greit: e di pelle (pelo) di ca pro. 100 Textul e defectuos. Lipsete v erbul. au Spiedi da porci (este vorba desigur de un fel de lance pentru vinatoarea mist retilor). 336 www.dacoromanica.ro

incarce iute din nou. // De aceea tn rzboi indat dup prima descrcare a archebuzei ap uc alte arme si se bat cu cea mai mare Indirjire. Au o mare vitejie hrnscut i rab c11 once osteneal, dar nu au nici o disciplin militar; ei nu se tem de nici o prime jdie i sint foarte crunvi. Limba lor este alta102 i deosebit de cea maghiar. Dar c um ei susvin a se trag dintr-o colonie roman, care a fost adus mai intli de Tiberi um (!) contra regelui Decebal, apoi lsat de impratul Hadrian ca paz a acestei provi ncii, ei folosesc i astzi inci o limb asemntoare cu limba veche a romanilor, dar bar bar, dup cum folosesc i obiceiurile i portul lor. Cei ce rmin la vatr indestuleaz zi lnic orasele cu brinz, lapte, fructe Religia lor este cea ortodoxl", practicat i i n Tara Romaneascm, patria lor fireasc. Aceast var se afl sub domnia lui Ptrascul", e d esprvia spre vest de Transilvania prin munvi inalvi, spre sud de Serbia Micl prin Dunre si se mrgineste de-a lungul acestui fluviu pin la Marea Neagr107, spre rsrit (! ) cu BulCea de-a patra naviune este cea leseasc. Aceasta nu are nici oraselo, nic i locuinv proprie, ci tovi polonii se afl in slujba regelui i n garda lui personal; Cu un cuvint, ei slut cu tovii curteni i ostasi. Curtea nu intrevine niciodat ma i puvin de cinci sute din acestia i foarte adesea, in timp de pace, dou miiu. Imbrcm intea i armele lor stilt dup chipul unguresc. Ei se lupt cu tovii clare, mninc si bea u zdravn, stilt blinzi i ndatoritori cind ai de-a face cu ei, binevoitori din fir e si de statur mindr, dar de religie luteranm, mai mult din netiin i lips de invelege re decit din garia, iar spre nord tot pin la acea mare cu Moldovam. // p. 166 P. 167 Cea de-a cincea naviune e a viganilor, care se gsesc tn numr mare sint rspindivi n diferite cete prin toat vara, ducind acelasi fel de viav ca in Italia, adic trind di n mici traficuri si din furt. Cu toate acestea, ei sint folosivi in infanterie c a drabanvi, cci asa se numesc soldavii pedestri. Ei slut cu tovii oameni de rind1 12, nici unul nu este nobil. Ei mai sint folosivi 102 Aliena. Adicl cu totul striiind de limba magbiarl. 103 Confuzie Cu Traian. V ezi i imediat mai apoi Hadrian confundat Cu Traian. 14 Greca. rutate adevrat. 105 Vallachia transalpina. 107 Mare maggiore. 10 Terre. 100 Petrazzo. Corectat in text in loc de Decebalo (!). Este Petru cel Tingr, fiu l lui Mircea Ciobanul (1559-1568). 108 Se vAdefte hid o dat nesigurana autoru/ui fa de punctele cardinale indicate. 110 Polonii, foarte putini la nutra'r, nu constituiau fireste o natiune. Erau ad ui in Transilvania de Than Sigismund i mama sa Isabella $i erau angajati, hi cea mai mare parte, la curte. Cei mai mulvi dintre ei, dupI citva timp, se tntorceau acasi In Polonia (vezi 111 In realitate erau catolici sau unitarieni. ... (1885), p. 55). Mani.

www.dacoromanica.ro 337

p. 168 de slujbasii justitiei pentru pedepsirea criminalilor, in chip de gtzi si de ase menea de celelalte natiuni pentru stringerea si cultivarea bucatelor la vremea c uvenitI"3; si capt trei cincimim <din roadele strinse> cind fac ei toate muncile c impului, stpinul pmintului dind intotdeauna sminta. Ei se trag din India, si mai tri esc Ina' pin in timpul de fa; in religia frii lor de bastin <dei> rasturisesc <pe f at> religia crestin //. Dup ce am vorbit despre intinderea in lung si in lat a trii, apoi despre provinciile, religiile si hotarele ei, ajung acum sg. vorbesc indeo sebi despre orasele sale, despre cele mai de seam tirguri si castele. Incepind cu Banatul, zi c c mergind de la Orsova prin acea vale ingust si stincoas se ajunge la Mehadia, tr ecind mereu prin vi si peste munti bogati in psuni si unde In multe locuri se cult iv multe cereale. Lsind in cale unele tirguri mari, cum este Rusca"5, altdat oras, i ar acum, dup ce a fost distrus de inamic, un ttrgusor deschis"6, se ajunge in dot ed' zile de drum la Caransebes. Acesta este unul din drumurile care stau deschis e turcilor pentru a intra in aceast Tali, nvlind din imperiul lor drept peste Dunre, la o deprtare de o zi de drum, chiar prin locul unde se afl minunatul pod, constr uit de Traian pentru a putea ataca mai usor pe Decebal, regele Daciei Mici, impo triva cruia formidabila putere roman ti pusese in miscare armele pentru a-1 nimici ; pod (Estrus apoi de Hadrian, care spre deosebire de Traian, se temea p. 169 de fortele dusmanului //. Aceast mreaf constructie avea (dup cum se poate vedea, cci cea mai mare parte exist in d) 20 de piloni uriasi din piatri tare cioplitl, care se ridicI la o inltime de 1 50 de picioare de la temelie cu o ltime de vreo 60 de picioare, avind de la unul la altul o deprtare de 180 de pasi. In cele din urm, dup moartea lui Decebal si duc erea capului lui la Roma, nu s-a gsit nimeni s refac acea minunat oper"7, cu toate c a ceast regiune a rmas colonie roman. Ceva mai sus de podul amintit, de-a curmezisul intregului fluviu, se gsesc niste praguri1t8 care se intind pe o lungime de o mil, si care nu ingduie nici unui vas mai mare sI treac atunci cind apa este mai sczut, ba chiar vase mijlocii si mai mic i infrunt aici cele mai mari primejdit et banno i tre quinti viand loro mettano tutta la fatica, dando sempre il padrone le semente. 113 Text destul de confuz: per raccogliere et per coltivare le entrate ai tempi debiti,. 114 In text e corectat: tre quinti peste: i tre terzi (1). 115 Sat pe piriul Hidag aproape de vIrsarea in Timi, situat simetric cu Teregova. 110 Villa aperta. drianpare s situeze acest moment incl in vremea lui Traian. 'us Alcune seccbe (Po rvile de Fier). iii Confuzie a autorului care, dupi ce vorbete de distrugerea podului de atre Ha338 www.dacoromanica.ro

ritor i cu pozitia lui frumoas, cldit n intregime numai din lemn, dar cu strzi frum oase i atrgtoare i cu case confortabile, toate potrivite unui Ceva mai la vale se afl bogatul oras Vidin"9, cu comertul lui inflotrai mai bun. Pentru cirmuirea acestui oras, capital a unei regiuni atit de mari , ce se intinde de-a lungul Dunrii ca i prin tinuturile din interior pin in Serbia , i are aici resedinta un sangeacbei cu toti slujbasii trebuinciosi pentru un oras atit de bogat si de mare. La o zi de drum in susul Dunrii pe acela si mal se afl puternicul castel tirg negustoresc, numit Novigrad12, cu o cetate121 puternic, pzitcii mult grij de turc i unde stItea la inceput un castelan ca guvernator al tinutului, i st acum un kad iu precum i alti vamesi122 1. slut de asemenea susi pusi jurisdictiei Vidinului. Pe malul cellalt, pin la Marea Neagr, se intinde mult imbelsugata Tara Romaneascl i n care aproape fat-n fat cu Novigrad se vede un castel puternic, numit Florentin12 3, asezat pe o stinc tare si care e pzit cu mare grip. // de romani. Dad cumva tur cii ar voi s nvleasc din partea aceasta in Transilvania se va vedea c observatiile mele sint intemeiate pot sluji cauza crestinttii. P. 170 Aici e a doua cale pe care pot ptrunde turcii de cum ies din imprtia lor <intrind> drept in %ar, adid trecind Dunrea la Belgrad i intrtnd de-a dreptul prin mnosul ti nut al Timisoarei, pe care turcii l-au smuls, Cu valuri de singe, de la impratul Ferdinand, impreun cu Lipova, pe timpul guvernrii iscusitului Castaldo124. <Pornind> de la acest oras foarte bine intrit, care e asezat pe o cimpie mai ridi catl intre lacuri spre intrarea Transilvaniei, se strbate mai intii o pdure grozav de deas, care se intinde pe aproape 10 mile si se ajunge apoi la deprtare de o zi de drum, la insemnatul tirg Lugoj125, despre care am vorbit mai sus, dup ce a fo st lsat in urm importantul sat N126, cu un castel frumos i potrivit pentru o forti ficatie simpl i apoi dumulte alte sate toate prsite de locuitori, mai mult din cauz a p 110 Autorul descrie i localittile din dreapta Dunrii, lsnd oarecare echivoc asupra apartenentei lor. 120 Grosso et mercantile castello chiemato Castel nuovo. Era o fortreat situat n fava Orovei, pe frmul drept al Dunrii. 121 Rocca. 122 Gabellieri. 122 Castello Fiorentino. Castello Fiorentino este des igur localitatea fortificat, odinioari Florentin, care ins se afl pe malul drept al Dunrii, aproape de Vidin. 124 In 1552. 122 Logos. 120 Neidentificat. www.dacoromanica.ro 339

tilharilor <veniti s. jefuiasc> atit din Gyula.'" ctt si din tabra turceasc5, deck de pe urma unor dusmani Venind dinspre Lugoj, lai la sr:111ga, la o depstare de vreo doul. mile de drumul principal, castelul N'28, frumos asezat la poalele unui munte bine intkit, avin d izvoare tisnitoare. In santurile sale cresc pesti alesi si. multi raci deosebi t de gustosi; apoi dai la jumtatea drumului peste N'29, amintit mai sus) la Poart a de Fier13, unde aruncindu-ti privirea in jos, asupra inanttoarei Transilvanii, c rezi c ai scpat din purgatoriu i privesti p aradisul. ajungi intr-o zi la Caransebes, iar de aici, a doua zi (dup cum am De aici se ajunge la primul oras inttlnit in cale, numit Orstie, asezat la poalel e unui munte i la marginea unei pduri mari, unde, la depktare de o mil l micl31, c urge Muresul, rill de mare folos i navigabil care scald muntele inverzit, pe culm ea cruia este asezat Deva, cea nespus de tare, p. 172 soara132) si de acolo <merge> la Lipova ocupat de turci, (cind au cucerit Timii fiind azi l a graniTa Transilvaniei, i aici se gseste a treia treatoare, prin care turcii pot intra // de-a dreptul in Transilvania iesind indat din teritoriul lor, la care s e mai adaug. acum133 i Gyula134, cetate foarte intrit care este asezat intre Lipova $i Timisoara. Ceva mai la vale, Muresul se vars in Tisa, dup ce a devenit navigabil ling frumosul castel al Vintului, odin ioar al alugsului Gheorghe135 care a fost ucis acolo. Acest oras <Orstie> nu este i nconjurat nici de ziduri, nici de vreun val, ci <e> aproape ca un sat. Are in mijlocul ski o cettuie inconjurat cu un zid, dar slab. Aici locuieste o populatie ce-si vede de negot. Orasul este bogat i inzestrat din plin cu tot felul de alimente si de locuri bune pentru felurite chipuri de vintori, i cu oimi, i cu ciini pentru a urmri slbticiunile m ari i mici, si nu mai putin a pescui felurite soiuri din pestii cei 127 Gyula va cdea in mlinile turcilor la 1 septembrie 1566. Aici este vorba de ja furile soldatilor imperiali din acea garnizoanI. Amnuntul ar fi important pentru stabilirea datei cind si-a scris Gromo compendiul, clack* nu ar fi contrazis cev a mai departe vezi n. 134. 128 Poate Jdioara. In Apulum", II, p. 170, n. 56 editorul inclin pentru FIgetul. 1" Poarta de Fier a Transilvaniei; pe aici se face legItura intre Banat si Trans ilva129 Neidentificat La fel si Kemeny in Archiv". Poate Cvran? nia. E In dreptul satului Zlicani. 191 Un picciol miglio, spre deosebire de mila ungar. 132 Temisuarro. Ocupat de turci in 1552 fir. lupte. 133 Dup ocuparea de atr e turci in 1566. 134 Giulia, in Ungaria, aproape de granita roraneasa Autorul o situeazI gresit intre Lipova i Timisoara; ea se afr mult mai la nord, pe Crisul A lb. 135 Gheorghe Martinuzzi. Vintul a fost stpinit citva timp de Radu de la Afuma ti ca donatie a lui loan Zipolya 340

apoi de stefan Mailat, dup care devine proprietatea fiscului; asa ajunge in mtinile lui Martinuzzi. www.dacoromanica.ro

mai buni, si are clima cea mai prielnic pentru a da roade din belsug. Sasii numes c acest oras Broos"136 si dup the am putut afla, cum orasul Sebesul ssesc137 ajunsese aproape lipsit de locuitori, fie din cauza climei neprielnice, binefctoare138. fie din alt cauz, sasii i-au retras numele de oras si 1-au trecut Orstiei pentru to ate buntstile ce au gsit In ea, mai ales pentru clima sa attt de importante fortrete ale acelei tri, atft din faptul c ea e situat la intrarea cea ma i primejdioas, unde se unesc tustrele drumurile ce vin dinafar si pe care turcii p ot ptrunde de-a dreptul, cit si pentru faptul c, dac ar fi cucerit aceast cetate, i-a r sta deschis calea dusmanului n Intreaga iar dacl se va mentine, atunci poate fi nimicit once armat rich de spre Lipova, este asezat, pe un munte ascutit care st izolat din toate prtile, prea puternica <cetate> Deva care e socotit ca una din cele mai In stinga acestui oras, la o deprtare de vreo 10 mile, la mijlocul vii, Dar si in afar de aceasta ea este de necucerit, pentru c domin un riu atit de Insem nat ce nu poate fi ab.tut pe nici o cale, si e asezat pe acel munte care e in atin gere139 chiar <cu riul> si este de o asa mare Inntime de jur Imprejur c <cetatea> nu poate fi btut de nici o artilerie si e atit de tare, c nu se poate mina. Cetatea este intotdeauna aprovizionat cu to t ce-i trebuie pe trei ani i chiar mai mult, pentru a infrunta cel mai dirz ased iu, si are mari inlesniri, cu riul i cu pdurile i muntii din apromare care s-ar incumeta s ptrund pe aici. piere, pentru a primi ajutor sau a salva garnizoana, dac cumva dintr-o intimplare nenorocit ar fi silit la aceasta. De aceea, principele tine aici totdeauna ca garnizoan pe oamenii si cei mai credinciosi i acolo bogtiile i comorile sale cele mai de pret. i pstreaz p. 172 Urrnind mai departe drumul de la Orstie // mai adinc inuntrul trii trecind riul N14 prin vad, cind e ap putin, cci se trece cu greu cind se umfl <de ploi>, ajungi, la o distant de vreo opt mile, in cimpia memorabil In care viteazul rege Matias a pric inuit turcilor o mare Infringer% dreptul unui sat frumos numit pe ungureste Keny er14', ceca ce Inseamn 136 De la Sf. Ambrozie, hramul bisericii. 137 Sassebes. , 1885, p. 56). Explicatia trebuie autat probabil in apropierea de nume dintre ch ly" cele doug orase. Sas-sebes Sas-varo. 130 Contiguo (textul destul de obscur). 140 Este vorba desigur de valea Romosului (vezi Archly", p. 56). 130 Versiune frl nici o baz istoricL Exist tus o legencil aseminkoare (vezi Arctiva kilometri de vrsarea piriului Cugir In Mures. Aici au fose infrinti de citre Stefan Bthory, voievodul Transilvaniei, si Paul Chinezu, comitele de Timisoara, in 1471, turcii, care nIvliserlu Ardeal dupi pradi. 141 Kenier. E vorba de ampul Mull, o cimpie mere satele Sibot

i Vinerea, www.dacoromanica.ro 341

piine bunI"142. Acest sat cu tot teritoriul ce-i apar%ine mi l-a druit mrinimosul principe Ioan, mie i ntregei naTiuni italiene. Acolo din muntii apropiati dinspr e rsrit izvorsc dou riulete143 limpezi, care, indreptindu-si cursul spre vest, se vars, la deprtare de o mira, in Mures. sul castel al Vinvului sus-amintit, i iarsi la o deprtare de alte opt mile, La o deprtare de alte opt mile de la aceast localitate se afl frumop. 173

trecind Muresul cu luntreal cu o mil mai la vale de Alba Julia, se ajunge la ace st oras regesc, vechea resedinI. a regilor Daciei Mici (!) care, dup cum se vdeste prin diferitele statui antice i reprezentri care se Osescaici, s-a numit in vechi me Zarmijz1-45, dar dup ce a ajuns sub stpinirea romanilor, a fost numit Alba Juli a, in amintirea i cinstea Iuliei Augusta, mama impratului Marcu Aureliu, cum dove deste o veche inscriptie in marmur din <biserica> Sfintului Mihail, care este ase zat la sapte mile de aici, la poalele unor munti foarte inalti, acoperiti Cu copa d grosi i inalti, impreun cu mnstirea sa de elugri146, al cIror numr a sczut acum doar la patru, deoarece nu se mai ingduie nimnui s se mai ea1ugreasc5. acolo; acestia de acum mai sint lsaTi acolo, cit vor tri: cu moartea lor se va stinge i acest ordin1 47. Acolo pe masivul stincos se mai vede o veche cetate roman, in ruine, iar in b iseria se gsesc multe obiecte antice //. Regina Isabella a infiimat acolo niste bi 148 pacute, pe care regele le foloseste adeseori. Acolo mai este un parc149 plin de cerbi si de alte slbticiuni; cu grdini bogate in cele mai alese poame. De aceea vine si inltimea sa adeseori aici15 pentru a se recrea. 142 Sensul precis 144 Porto. P5unul (vezi Archiv", p. 56). 143 Sint cele dala Cugire (vezi Apulum", p. 172). Dup ala interpretare: Cioara 144 Aurorul, folosindu-1 pe Reicherstorffer, t insuseste confuzia acestuia privin d situapune, fOrI vreun calificativ. rea Sarmizegetusei (Zarmijz) la Alba Iulia i derivarea numelui acestui oras de l a Alba Augusta. La acestea, adaugi alte confuzii proprii. Inscriptia mentionati care se afla inaltminteri zis castrat In zidul de la intrarea bisericii Sf. Mihai l din Alba I uli a este mutati de Gromo la sapte mile depOrtare din cauza al cat edralei din acest oras confuziei Cu Castelul Sf. Mihail (montem S. Michaelis), v echiul castel episcopal din secolul al XIV-lea, aflat la acea deprtare de ora i a mintit de Reicherstorffer co putin tnainte (Cdla-tori, I, p. 221) ca clinuind din vremea romanilor (!). mai jos p. 137. 146 Relatia ceva mai drzie a lui Lescalopier pomeneste g ea de o mbastire, vezi 141 Pentru Incerciri de localizare, vezi Archiv", 1885, p. 57 si Apulum", II, p. 175. 148 E vorba de izvoarele calde de la Geoagiu dupl sugestia din Archiv", re spins In Apulum", II, p. 173, n. 69, pe motiv c Gromo, secretarul regelui, tflit l a curtea de la Alba Julia era in m'asura' s cunoasc bine locurile de vilegiaturI ale curtii ...". Dar se vede din context ci autorul amestecI confundA informatii le Imprumutate de la alta Cu reminiscente proprii adesea lacunare. 144 In text gresit: barco. 144 Neidenti ficat. Se confundl desigur elemente aparintrid unor localitti deosebite. 342

www.dacoromanica.ro

Acum, ca s. revenim la ce spuneam despre Alba Iulia, aceasta a avut altdat. o intin dere atit de mare, in lungime si lime, incit dui incinttor, amintit mai sus151, c urgea prin mijlocul su si Traian locuia in acest oras klup ce a supus Dacia, cind au fost gsite sub micul riulet Ompoiu152, care curge p e ltng oras si se varsI aproape de aici in Mures, comorile ascunse ale lui Deceba l; descoperite, dup cum spune legenda, de un roman Bibulus" (0 153, tinut mult vre me in captivitate de acest rege. Acest oras este asezat pe un loc mai ridicat in mijlocul unui ses imbietor, inconjurat de munti foarte inalti, dintre care cei mai apropiati se afl la o deprtare de vreo cinci mile; sdnd in oras se deasoar in fata ochilor in toate dir ectiile vi incinttoare. Orasul este inconjurat de ziduri antice din piatr frrnicioas cu santuri nu prea late nici adinci, si are forma unui dreptunghi si, multumit pozitiei lui prielnice si de insemntate deosebit, a fost bine intkit de Castaldo, care l-a inzestrat cu patru bastioane p uternice si cu patru platforme de pmint, asa c, dad este indestulat cu cele trebui toare, poate s se apere citva timp impotriva oricrei puteri oricit de mari. Este l ocuit numai de curtea maiestkii sale si de citeva fete mai insemnate, impreunl c u soldatii alckuind garnizoana obisnuit: a acelui oras si cu garda personal a pri ncipelui //. In afara cettii, spre vest se afl o mare suburbie in care locuiesc ne gustorii si unde se fac mari negustorii, putindu-se gsi, oricind 6 din belsug, to ate cele necesare traiului. Aici se afl palatul regal din acest oras care a fost resedinta episcopal, a ajuns in ruin : in urma neingrijirii timp de mai multi ani . Dar regina Isabella, mama regelui de fat, a restaurat foarte bine c1direa154. Li ng P. 174 acest palat se afl. catedrala. In tot timpul ctt am fost acolo, adic de la 1 mai 1 564 Ora la 6 aprilie 1565155, aceast biseric a fost in grija preotilor si canonici lor catolici care fceau aici si slujba religioas, si anume cu buna incuviintare a regelui, despre care struia credinta c Ind si dup ce incetase de a mai asculta pe f at slujba bisericeasc de la care fusese abtut cu o lunI mai tnainte prin insinuri er etice de catre nelegiuitul medic Blan451 Mureul, care curve la oarecare distant& de ora. sub riul Streiu care curgea pe lingI capitala Zarmis a lui Decebar (vezi Calitor i, I, p. 223). Dar cum In alt loc Zarmis e identificat cu Alba Itilia, rezult o n ou confuzie, de astdati intre rturile Streiu i Ampoi. 155 Ompaj. La Reicherstorffer i dup el la Possevino, comorile ar fi fost ascunse "5 Dup Dio Cassius, Bikyles; el nu era cettean roman, ci sclav (vezi Apulum", p. 173). 154 Autorul caut i aici s. justifice tn chipul acesta deposedarea episcopi ei de palatul sau. 155 Pentru durata ederii sale efective in Transilvania, vezi m ai sus p. 313 unde e vorba de trimiterea sa intr-o misiune in Italia la 28 iulie 1564. www.dacoromanica.ro

343

drata din Saluzzo156, mai statea tnc n cumpana fail a fi trecut cu totul la acest e erezii, <si> asculta adeseori nu numai sfinta liturghie, ci i alte slujbe cato lice, stInd In camera sa de unde putea sa aud i s asculte tot ce se savfrsea si se rostea In biserica. Aceasta prere a urmat din faptul c maiestatea sa In timpul petrecerii sale repetate In acest oras n-a Ingaduit niciodat p. 175 ca numitii s lujitori ai altarului sa fie Indepartati sau tulburati II Intr-un chip oarecare In Indeplinirea slujbelor, desi a fost mereu indemnat cu once prilej de catre ac el nelegiuit medic, capetenie a sectei calvine157, si de catre acel rauvoitor Mi hail Cski158, mare cancelar si capetenie a sectei luterane. and Insa mai ttrziu, in anul <15>65159, regele a plecat a doua oara, ca sa alunge din Tara sa pe gene ralul imperial Schwendi, care nlvalise Cu o mare armata impotriva lui, i cInd abi a a ajuns la Cluj, unde se si adunase Dieta transilvana, s-au ridicat acesti raz vratiti impotriva lui Dumnezeu i, potrivit cu ordinele secrete primite, au gonit pe preoti si au aruncat la pamInt toate altar ele, statuile i icoanele i, Intre alte faradelegi, au distrus i unele tablouri v echi de toata frumusetea si le-au ars Impreun. cu doua orgi minunate. Numai trei160 monumente funerare sculptate din cea mai curat marmura unul al lui loan de Hunedoarai", altul al lui loan de au limas Intregi Szepes162, tatal rege lui de acum, apoi cel al cardinalului, calugarul Gheor-* ghe163, precum i umilul mormint al reginei Isabella164, In cel mai Intunecat ungher al bisericii. [Autorul caut s demonstreze c totul de biserica romano-catolica.] Ioan Sigismund nu s-a Instrainat cu 156 Giorgio Bland rata (Biandrata), vezi p. 323, n. 89. Doctrina antitrinitar sau unitarian apare in timpul Reformei religioase din secolul al XVI-lea mai intil i n Italia, apoi Blandrata, Francisc David, Iacob Paleologul, loan Sommer etc. 0 dat cu acceptarea ei de ctre loan Sigismund s-a rspindit repede i, in 1568, a fost recunoscut de diet printre religiile aa-numite recepte" (admise). 157 In realitate: unitariene, nu c alvine. 158 Malitioso Michel Chiac (numit mai sus Mihail Romanul). 155 In 1565. Dupl plecarea lui Gromo in aprilie al ace1uia4i an. in Elvetia, i Transilvania. In Transilvania a fost propovIcluit de Ungaria, Polonia Isabella, care ar fi deci al patrulea. 161 Huniade. 1" Autorul mai adaugl la cele tr ei monumente i monumentul modest al reginei 162 Giovanni Sepusco. loan Zpolya. Familia lui, originar din Croatia, obtinuse in vremea lui Matei Corvin titlul i functia de comite perpetuu al comitatului Szepe s (Zeps, azi Spis, in Slovacia). 163 Cardinalul Gheorghe Martinuzzi. 164 Vaduva lu i Zipolya i mama lui loan Sigismund. 344 www.dacoromanica.ro

Si acum s ne intoarcem la descrierea noastrl. Dac ne indrepam spre nord-vest de l a Alba Iulia, ajungem prin munti foarte inalti i prin pduri dese, ce se intind ap roape 35 de mile, la trei orase vechil65, ling care se gsesc cele mai productive filoane de aur si de argint. S-au mai descoperit aici, in ultimii ani, i zOcOminte bogate de chinovar, pucioasI, aram i fier. Unul din aceste orase este Abrudu1166, odinioar colonie a romanilor, druit apoi de regele16 7 Ioan de Hunedoara // Colegiului canonicilor din Alba Julia. Aurul i argintul s cos de aici se transpora la Sibiu, unde se bate moned fOrO intrerupere. Nu depart e de aici se afl Zlatna168, oras deschis, cldit pe timpul lui Traian169, acum locu it de romani, care lucreaz necontenit In acele mine. La poalele muntelui, intr-o prea frumoasO pozitie, la oarecare depOrtare spre apus, gsim Baia de Crisl", odin ioar5. un tirg de seaml, acum risirfit si nu prea populat din cauza deselor nvOli ri, pe care le fac cind turcii de la Lipova, cind haiducii171 localnici, si mai inainte172 le <fIceau> imperialii din Gyula. P. 176. Toate aceste orase au ca indeletnicire scoaterea diferitelor metale din mine, unde ele se gOsesc din belsug, precum i spOlarea aurului i argintului din acele riulete cristaline care izvorOsc din mine, si totul este dus la Sibiu. DacO ne indrepam de la Alba Iulia spre nord173, prin ses si peste citeva dealuri line si vilcele, Mind la jutratatea drumului un tirg mare174, ajungem, dupO vreo 20 de mile, la Aiud175, un oras comercial mare si deschis. Este asezat in cimpie, are o mOrastire mare, intOria cu ziduri si e inconjurat d e un an impreun cu contraescarpa sa. lat i adinc plin cu apI La o depOrtare de vr eo 16 mile de aici, si tot in aceeasi directie, trecem din muntii inalti dinspre vest, unde se afl bogatele mine de aur de la care si-a luat riul numele, cOci Araines" almOcit in italiata InseamnO riul auriu. Pe aces t du este asezatO Turda cea bogat, odinioar un oras Insemnat, acum un tirgusor mar e, deschis, comercial, plin de viatO, cu case 163 Sint cele pomenite tn Choro graphia Transilvaniei (1550) p. 16 v. 166 Abrugbanya. riul Aries'", care se vars ceva mai la vale in Mures, dupO ce a izvorit 167 Gio Huneade Re fusese, dupl cum se stie, nu regele, gariei. ci guvernatorul Unios Zalathna. 166 Dup Taurinus i Reicherstorffer, vezi Calltori, I. Keresban. In v alea superioar a Crisului Alb. in Vezi p. 323, n. 81. Adicl inainte de 1 septembrie 1566 and cetatea Gyula a czut in stpinirea turcilor.

173 Maestro. 174 Ar putea fi Teiusul (vezi Apulum", p. 176, n. 81). no Agnedina. 178 Araines (Aranies). 345 www.dacoromanica.ro

P. 177 artoase de piatr, cu strazi frumoase // locuit de oameni gospodari. Acest tirg est e unul dintre cele mai bogate din intreaga Tara, dar din cauza asezarii sale se afla departe de o apa buna de bautl", decit doar daca o aduci din riu, c are insa e calda vara. Aceste ape sint sarate din cauza ocnelor foarte adinci co ntinind sarea cea mai aleas care se scoate acolo de jur imprejur si se transporta de aici pe rail Mures, care se varsa in Tisa i aceasta in Dunare, si ea se desf ace acolo in diferite provincii invecinate, cu mare folos Inaintind in aceeasi directie, la o deprtare de vreo 25 de mile, peste i trecind pe l'inga multe iazuri mici i atragatoare ajungem la Cluj178, oras comercial mar e si bine cldit, cu ziduri puternice, dup. felul obisnuit mai de mult, i cu numer oase turnuri, situat pe loc ses intr-o vale fermecatoare intre doua dealuri, pri ntre care curge un du cristalinh79. Acest oras este locuit in parte de unguri, i n parte de sasi180. Dregatoriile orasenesti se impart pe din doux intre cele dou a natiuni, iar sfatul orasenesc se schimb in fiecare an, fiind cind dintr-o natio nalitate cind din cealalta. Catedrala de acolo este foarte cunoscuta si este fol osita de ambele natiuni pentru slujba divina luterana si are o org minunata deose bit de buna. In afara zidurilor acestui oras se gasesc trei suburbii, una spre s ud, care se intinde n lungime nu mai putin de o mila, a doua catre nord-vest, ca re se intinde pe doua mile bune si a treia spre est, si ea destul de intinsa, to tusi mult mai mica decit celelalte doua. Aceste trei suburbii stint alcatuite in cea mai mare parte din case de lemn si una e locuita de sasi, a doua de unguri si a treia de romani181. Intreg orasul este construit din piatra, cu cele mai fr umoase case si strazi, si cu toate ca multi oameni luminati socodealuri banesc p entru rege. tesc ca, este cu neputinta sa fie intrit, eu stilt totusi de alta parere. Si pentru c tiu ca el este oarecum cheia intregii tri, as fi dorit sa-1 fortific chia r eu, ceca ce sper s realizez cu cheltuieli putine, fiind gata tntotdeauna sa m pl ec in fata unei pareri mai intemeiate. vreo 10 mile Gi1au1182, un castel frumos i puternic, pe un deal foarte rodialatorind de la Cluj in directia nord-vest, gasim la o departare de -tor si bine pazit unde se despart doua drumuri, dintre care unul duce spre vest peste o cale foarte muntoasa, la Oradea, iar celalalt ctre nord-vest, terminindu -se la Baia-Mare183. Trecind insa peste dui Somes care este la 177 Acque dolci. 178 Colosvar. 178 Somesul Mic. 188 Romnii nu se puteau aseza tn oras. Exclusivismul orsenilor de aici era identic cu cel al celorlalti orIseni din Sibiu, Brasov etc. 180 Gialu. 18$ Bagna. 181 Cartierul locuit de romni este MInasturul, cel locuit de sag fostul HIsclat, iar cel locuit de unguri se afla in regiunea gri (vezi Apulum", II, p. 177, n. 85) . 346 www.dacoromanica.ro

o deprtare de vreo 40 de mile //, ajungem mai Intii la Munkcs184, insemnat 0 bine intarit, i apoi la Hust, castel frumos, bine strajuit, care spre nord-vest se ma rginete cu Polonia 0 cu teritoriul Oraului Liov185, iar spre vest cu Opolia186. P. 178 bastioane puternice dupg tipicul de astazi i cu o fortificatie inaintind dincolo de arrtul care apgra bine ambele laturi ale castelului. Zidurile sint groase mile tot pe drum es, la Castelul Nou"88, o localitate mica, cu patru Indreptindu-ne de la Cluj spre nord-est187, ajungem dui:4 vreo 20 de i puternice, cu terasament mare de pamint; antul este adinc, lat i plin Cu ap, care parte izvora*e din pamint, parte este adusg din riurile care curg la vest 0 ti dau ap destula. Inainte vreme, La vreo 600 de pa0 de aici este un munte, pe care Balassa 1-a folosit pentru a o bate cu artileria, lucru far de folos din cauza departarii prea mari. Iar pe de alta parte muntele e aa de scund, inch nu e cu putintg, in nici un chi p sg se poat bate de acolo cu artileria. Un inginer de fortificatii florentin a f ortificat acest loc, la cererea cardinalului, fratele Gheoro parte din comorile sale cele mai de pret, avind multa incredere in tria acestui castel. Acuma este p azit de un preot catolic, cu numele Gheorghe, pus <odinioara> in slujbg de frate le George 0 socotit ca un om de mare isprav cind aceastg cetate ti apartinea incg imparatului188., ghe189, dupa plecarea reginei Isabella din Tara. Locul acesta este indestulat cu tot ce-i trebuie ca sa reziste timp de trei ani. $i aici ti pgstreaza regele Acest loc are spre sud o fortificatie inaintatg cu anturi de apg flancuri, in car e sa se poata refugia locuitorii din imprejurimi 'in timp de razboi i sa se aper e 0 impotriva unui atac inamic serios, 0 acum aceast fortificatie are o intindere mai mare chiar deck castelul, prin faptul ca in ea s-ar putea retrage un numgr insemnat, fie de osta0 siliti s'a cedeze // teren ul In Eta inamicului, fie de tarani nevoimi, apararea celorlalte doua laturi ale castelului fiind foarte mult inlesnita. P. 179 i credinta. Mergind de aici spre nord-estim vreo 20 de mile, tot pe loc es, ajungem la Retea

gt91, un sat mare 0 foarte bogat, fost pe vremuri oras; acesta Monceag, azi Mukah'evo ... v. i n. 295 Moncag. 188 In text: Filopoli corectat in margine: Leopoli. iss Apolia Oppeln in Silezia, care deci nu avea un hotar comun cu Transilvania 187 Verso greco. 186 de Martinuzzi ca o cetate de tnsemntate netIgiduitI in sistemul de aparare al Tra nsilvaniei. Apolia Oppeln in Silezia, care deci nu avea un botar comun cu Transilvania. 188a Transilvania a fost sub imperiali 'In 1551-1556. 189 Martinuzzi. 1" Verso Greco. 191 Rethec. www.dacoromanica.ro 347

mi-a fost oferit mie de maiestatea sa, impreun cu tot tinutul dimprejur, care se intinde cam pe o lungime de 10 mile si pe o lime de trei mile, pentru lo cuinta si intretinerea militiei italiene, pe care aveam s-o conduc in acea regiu ne. Aceast localitate este la o deprtare de vreo opt mile de Dej192, un tirg mare, deschis, unde Somesul193 devine navigabil, dup impreunarea lu cu Bistrita194. Pe aci se transport sarea care se scoate i'n cantitTi mar din muntii vecini si se incar d pe brci195, trimise pe Tisa si apoi pe Dunre, dup cum am artat mai sus. Ling Dej se sap si mine de argint foarte bogate196. Indreptindu-ne de la Reteag mai departe in aceeasi directie, ajungem la o deprtar e de 15 mile, la <castelul> Beclean197 mic ca inltime, dar asezat intre ape, intri t dup felul cel nou; cu ziduri puternice si bine flancate, cu un sari% adinc cu c ontraescarpa sa si spat in intregime in adincimea terenului in asa fel el este ar k de bine aprat, incit este cu neputint s5.' fie atacat dectt intrindu-se i'n sant , si cum acesta este foarte adinc si plin cu apN, ce nu poate fi scoas, urmeaz cl locul este nespus de puternic. Stpinii acestui giuvaer slut doi fraTi nevirstnici , aderenti devotati ai regelui, ridicati de acesta la mari demnitti. Numele lor e acelasi cu numele La o deprtare de sapte mile de aceast localitate se gseste frumosul, bogatul, popul atul si puternicul oras Bistrita, asezat pe un loc ses intr-o vale vesel, inconju rat de izvoare care ud intreaga vale spre vest pin la muntele foarte inalt, deprtat cu vreo 1 500 de pasi // si mai bine de zidurile orasului; celelalte trei laturi ale orasului in parte scldate de apele unor asemenea izvoare, in parte de un pu t lat, care se umple cu ap de riu, fac ca acest oras s' fie de necucerit. Forma sa este oval. Cele dou laturi mai mici stilt indreptate una spre sud, cealalt. spre nord, iar celelalte dou una spre est, cealalt spre vest. Strzile drepte stilt tiate, de la un capt al orasului la cellalt, de piraie formate din acele izvoare si care curg prin tot orasul, spre marele folos al locuitorilor si totodat spre castelului199. p. 180 Si pe fiecare din laturile acelea este o poart principal cu foarte multe mori dea lungul santurilor, puse in miscare de apa izvoarelor ce 192 Dese. 193 Samos desftarea ochilor privitorilor. Somesul Mare. 194 Bestrum, Bistrita se yank' in $ieu, care la rindu-i, se vars in Somes. 199 Burchi (barchi). 199 Informatie gresit (vezi Apulum", II, p. 179, n. 96). 199 Familia de magnati: Bethlen de Bethlen si Bethlen de Iktar, Cei doi Bethleni aminthi aici sine Gheorghe si loan, fiii lui Grigore. Sint amintivi si de Posse vino in Transilvania, vezi si Archiv. ...", 1855, p. 59. 191 Bethlen. 348 www.dacoromanica.ro

Itsnesc acolo, si ele pot s macine mult mai mult dectt cer nevoile orasului. Are o biseric frumoas, refcut de un mestern din Bergamo20 pe cheltuiala proprie <a orasulu i> si care era tnchinat Sf. Fecioare, dar acum se slujeste in ea dup invTtura lui Lu ther, ca i in toate celelalte orase ssesti din aceast Iar. Plraiele amintite care c urg prin oras se impreun la iesirea lor In suburbia dinspre miazzi si se vars apoi, la 14 mile spre nord. La o deprtare de vreo 30 de mile de acest oras, peste munT i se gsesc, spre graniva Poloniei si a Moldovei, bogatele mine de aur de la Rodna 201. IndreptIndu-ne tns spre sud pe o distanT de 35 de mile si t5.'ind mai multe vi mari, tnttlnim frumosul, puternicul si bine pzitul castel Gurghiu202, asezat pe o ridictur tnalt i abrupt de sttnc tare desprvit spre nord de munTi, asa c anevoie ar putea fi btut cu artileria. Intre munte i ceta te, la picioarele sttncii curge rtul repede al Gurghiului, peste care se trece foarte greu, in parte din cauza repeziciunii apei ctt s i a bolovanilor mari din albia lui, in parte din pricina malului tnalt al stInci i, care tmpiedic suirea. Pe celelalte trei laturi castelul domin o cimpie intins i frumoas indreptat spre Secuime203. mare ttrg al sasilor (!), centru comercial si loc deschis numit Tirgu Mures204, unde se tin mari bticiuri s'iptmtnale cercetate de populatia din toate regiupiei, pinzeturi s.a. Intre aceste dou castele la o deprtare de vreo 10 mile se afl un nile tnvecinate, dar mai ales de secui, aductndu-se tot felul de mrfuri, ca <Sighisoara> este un oras ssesc vioi, sntos i cu viaf negustoreasc, De la Gurghiu spre Sighisoara, mergtnd spre sud stilt cam 30 de mile. p. 181 asezat parte tn ses, la poalele unui deal, parte chiar pe deal, cu cldiri pin sus pe culme, unde e un castel, mai degrab frumos dectt puternic. El gzduieste o scoaa cu elevi i cu profesorii acestora distinsi In toate stifinele i intreTinut de comun. Acest deal este attt de deprtat de celelalte care-1 tnconjur, 'inch zarea unei baterii nu ar fi cu putinf. In mica vale care se afl rare ele curge un rtusor limpede numit Ttrnava Miei206, trece pe ling Medias206 ayese vars ceva mai la vale tn Mures. Dealul amintit este in Intregime din in Protho. 2" Ora; ln Italia de nord. Roduen. Minele amintite Ant de argint nu d e aur. Gre;eala se datorefte textului 203 204 lui Reicherstorffer folosit de autor. "2 Grighi. Cicculi. drept capitala natiunii" secuie0i; vezi mai sus n. 80. Autorul gre;it il prezina ca ora; eisesc, era locuit de secui i socotit 223 Kichelle piccolo. In realitate este vorba de Tirnava Mare. 2" Megief.

www.dacoromanica.ro 349

tuf si e plin de pesteri, in care, dup mrturia celor mai btrtni si mai de vazi local nici, se adpostesc si se pstreai de 180 de ani incoace cereale cit se poate de bine . Si acest lucru se intimpl pentru c aceste cereale nu se recolteaz si nu se ridic d e pe cimp niciodati mai inainte ca boabele s inceap a se scutura de la sine din sp ic. Pe ling faptul c aceste pesteri sint foarte potrivite pentru scopul acesta, or asul mai este destul de <bine> aprat impotriva unui atac neasteptat. Dar nu se po ate fortifica usor impotriva unor trupe bine instruite, neputind fi impiedicat mi narea sa. Felul de viat, obiceiurile si religia stilt la fel cu ale celorlalte or ase ssesti. Are belsug de toate si este cercetat adeseori de secui, fiind asezat intr-o vale frumoas si intins, care priveste spre rsrit dar se indreapt apoi spre nord-est. Pe acelasi drum urmind tot prin ses, vreo 30 de mile spre sud si trecind pe ling multe orase dependente de mnstiri207, care <dei> sint deschise au totusi niste cas tele intrite, inconjurate cu santuri dar fr insemntate militar, se ajunge la orasul ss esc Medias. Oras mare, rri a fi vechi si asezat la poalele unui deal, de care e d ominat spre rsrit. Din cele dou prTi, dinspre nord si vest208, e inconjurat de dui T irnava209, sporit de fi trecut cu piciorul. lar in partea dinspre sud sint mai m ulte mlastini. Acest oras este in mare decdere si slab populat, cu toate c acolo s e face un apele Tirnavei amintite mai sus"' si de multe alte piraie, inch nu poate comert foarte viu cu diferite pinzeturi, ark de cinep cit si de in, care se \rind pe preuri foarte mici. Casele stilt cldite in cea mai mare parte din piatr si foar t frumoase //, dar stnt multe i de lemn. Ulitele sint podite in parte cu birne de lemn si grozav de noroioase; si intr-un cuvint acesta mi se pare cel mai trist oras din toat Tara. Acesta este locul unde a fost decapitat faimosul Aloisio Gritti2n, de acei locuitori conjurati impotriva lui, pentru c, dup cum spun ei, el a pus s-1 omoare pe Emeric Czibk212, episcopul Oradiei , om cu mare vaz. in Tail. Aici este camera in care a locuit si portita in zidul orasului, in partea dinspre sesul mlstinos, prin roc= murata, con fosso all'intorno, ma di poco momento, Meges ... si trova in et c. Textul e confuz. In realitate nu poate fi vorba aici decit de bisericile cast ele ale sailor care se gisesc Indeosebi in aceasti regiune (vezi i Archiv", p. 25, unde se di o traducere forvati pentru a-1 corecta pe autor). 202 Verso Tramontana et Ponente. 2" T1rnav a Mare. 227 . P. 182 . . Passando molte tern giuriditioni di Abbadie, quali essenclo aperte, hanno un a circondata dal fiume Kichelle ingrossato dal sudetto Kichelle et da molti fiumic elli. 210 A utorul tiind ci sint doui Tirnave socoteqte ci s-ar fi unit mai sus de Medi a: 211 Luzgt Gritti. Gromo pomenete de acest episod dupi Reicherstorffer, mai acli212 Almerzgo Csijbakij. end cheva detalii luate din traditia locali. Pentru aminunte vezi Ciilatori, I, relatiile lui Della Valle, Museo i Tranquillo. 350 www.dacoromanica.ro

care un ttrdator, prefacindu-se c vrea salveze, I-a condus afara <din oras> pe &rip si I-a predat dusmanilor lui i mpreuna cu cei doi film tineri ai sai, care, dup decapitarea tatalui lor impreuna cu civiva din credinciosii si cei mai deaproape, au fost i ei decapitaTi din po runca locviitorului moldoveanului, Stefan Mailat2I4, pe atunci voievod al aceste i provincii. De la acest oras daca ne indreptam spre vest, ajungem dup un drum de 35 de mile, trecind prin multe sate si mosii nobiliare ale baronilor unguri, in apoi la Alba Julia, i daca' ne indreptam spre rasarit, la tot atitea mile de aco lo, ajungem la Sibiu215, capitala sasilor: oras mare stralucit, puternic i inzes trat din belsug cu toate cele trebuitoare unui trai vrednic orasenesc216. Asezat pe o cimpie pu%in inclinata, astfel ca de la palatulm cel mare se poate cuprind e cu privirea intreaga regiune dimprejur; este inconjurat de lacuri adinci, care de la piciorul zidului se intind pe trei laturi aproape pe o mil. Zidurile sint groase i nalte cu iesituri i galerii acoperite du pa sistemul vechi // spre lacuri, unde nu se poate da nici un fel de atac decit din colwri. Prudentul Castaldo a ridicat, dupa sistemul de azi, doua bastioane f oarte importante, care acum sint inconjurate de ziduri tari de piatram. Si acela si lucru s-a facut, cu mai mare cheltuial i mestesug, pe latura de vest, spre cimpie. p. 183 Inauntrul orasului casele sint de piatra, incpatoare, frumoase i bune de locuit21 9, fara a fi palate. Piraie de apa curgatoare strabat strazile largi drepte, cur ate si ingrijite. Sint patru pox-0 principale220, cite una spre fiecare din cele patru puncte cardinale. Vinul i piinea sint foarte bune, mai bune decit in once parte a Tarii. Aici se bat neintrerupt monede de aur de argint si se gasesc ati tea tunuri, inch ar ajunge pentru trei fortarew mari i mereu se mai toarna altel e. BarbaIi cu greutate, bucurindu-se de mare vaza, formeaza o magistratura orase neasca avind autoritatea cea mai mare n stat n afar doar de a regelui. <Aici se f ace> negov intens Cu pinza, cu diferite feluri de vesturi fine (?)221 i cu ceara. Femeile <stilt> frumoase i cuviincioase atit tn purtari cit i inimbrac.'minte. A tit barba%ii 214 Maylad Moldavo al hora Vaivoda di quella provincia. Greseala evidenta datori ta desigur legaturii pe care o face autorul cu Petru Rares din Moldova In cele d oui imprejurri ctnd ti pomeneste Impreun; vezi mai jos p. 355, text, si n. 255. 21 5 Cibino. Daca se arara unja MediasSibiu atunci orientarea este gresit. Daca punc rul de plecare ar fi tris Alba IuliaSibiu, ea ar fi mai plauzibili. 216 Al vivere civile. 217 Palazzo maggiore (al primariei). 219 Vaghe belle et co mmode. 213 Anton si Petru. 218 Incepute tn 1551; Gromo le vede terminate (vezi Archiv', p. 61). 225 Pentru numele acestor pori vezi Archiv', p. 62; Heltauerthor, Sag.-BurgerElis abeth-thor. 221 Varie pelle. Are i acest sens i cel de blanuri, care pare mai puin probabil aici. www.dacoromanica.ro 351

cit i femeile urmeaz, in privinta imbrcmintii cit si in alte privinIe, obiceiurile germane. La fel fac i celelalte rase ssesti. Si nici nu pot celelalte natiuni avea slujbe in acest oras ssesc sau cpta dreptu1222 a locui aici, decit cumva vreun om de mare mestesug i numai la o nevoie <a orasului>. Nici chiar regele insusi nu poate s zboveasc aici doar trei zile si nu poate s intre in oras decit cu u ginit de Inscgitori, si re este atit de mic, inch nu poate trezi nici o team. Orasul e numit Cibinum a piriul care izvorste aici si care, dup ce formeaz1 acele lacuri, se vars la vale in Aluttoa sau Olt. Orasul si acum n limba sseascI se numeste Hermannstadt"223 de la Hermann, care P. 184 se spune c ar fi fost intemeietorul lui. In biserica sa catedral slujba e foarte bine svirsit de peste 30 de preoti, dar dupa ritul luteran. Si aici se pstreaz reze rve de cereale pentru multi ani si se gsesc in oras atitea mori la adpostul // ori crui inamic din afar, inch pot hrIni mai mult populatie decit se afl in oras. Acest oras pe ling faptul c este metropola celorlalte orase ssesti, mai are sub asc ultarea sa saptesprezece sate224 in care se in bilciuri, pe ling aceste ttrguri <mai are> si sate mari, i fiecare din aceste ttrguri si sate pomenite mai sus nu atirn unele de altele, ci stilt sub ascultarea doar a comunietii225 lor, adic1225.: e oras, ci doar un tirg mai mare este asezat la o deprtare de sapte mile de Alba Julia, pe drumul dinspre Sibiu, pe un ses cu totul neted, intre piraie, In care triesc pesti foarte gustosi si din ale cror ape se formeaz un riu mare, ce inconjur orasul din dou p.rti si se vars mai jos de Alba Julia In Mures. Drepturile sale orse nesti au fost trecute asupra Or.stiei, amintit mai sus, mcar c acesta (Sebesul slses c) are inatisarea de oras, si cealalt secolului al XVIII-lea, In urma reformelor lui Iosif al II-lea (vezi Archiv, p. 62). 222 Acest exclusivism al oraselor ssesti sti 1933. Orasul Orstie are unsprezece tIrguri sau sate parohiale226. Sebesul ssesc altdat ora s de seam al sasilor, acum ins nu mai va Incepe a fi zdruncinat pe la sfirsitul 223 Pentru numele orasului Sibiu, vezi si N. Dr ga n, Romnii n veacurile IXXIV, si Bucure' 524Borchi, In Intelesul de ttrguri 225 In loc de: scaune. Autorul foloseste Chorografia Transilvaniei 'in care e vo rba de Scaunele s5sesti. In sensul acesta trebuie interpretat partea ce urmeazk'. Confuzia ce o face Intre dependenva politick' si organizarea administrativo-rel igioas se datoreste contaminrii texte deosebite, Imprumutate tot din lucrarea lui Reicherstorffer i combinate fr discernmint. de sate, cum reiese din &duffle urmItoare. hial Imprumutat de la capitlurile parohiale care apar tndat dupk' aceea (p. 215) decit ca de l ceva mai

e cu totul impropriu. Observavie valabil i pentru cele 5 sate parohiale" ale Sebe sului Ssesc de la sfirsitul alineatului. 225 a IncepInd de aici Gromo '11 copiazI servil pe Reicherstorffer. 226 La Reich erstorffer: 11 sate regesti (vezi CalcItori, I, p. 214). Termenu/ de paro352 www.dacoromanica.ro

localitate (Orstia) mai degrab de sat, dar pentru faptul c este Inconjurat cu ziduri frumoase i puternice i c i mrimea i inconjurul su se intind la cel putin o mill i jumtate. Are case bune, putInd sta alturi cu oricare oras ale acestei tri, are o ca tedral227 prea frumoas, si este foarte bine populat de negustori i orseni civilizat i228 a fost intrit mai Inainte de Castaldo; cealalt asezare e deschis avind doar un castel intrit si nu are czrmi, ci doar putine cldiri civile, nu are atitia orseni cu vaz. In clipa de fat stau cinci sate parohiale sub jurisdictia amintitului tirg. .1 Cea de-a treia comunitate e Rupea229, care are 15 <sate>. A patra este Altina230 , cu 12 sate parohiale". A cincea este Sighisoara231, oras mare, care are 16 <sate parohiale">. A sasea e Cincul Mare232, care are 22. A saptea este Miercurea233, care are zece . Orasul Medias e desprtit de cele pomenite mai sus si mai are sub <ascultarea sa> alt comunitate234 cu 24 de sate parohiale. Intre aceste orase //, sate si tirguri se afl multe sate si castele235 ale nobililor unguri, care nu fac parte dintre acelea, ci depind direct de rege. P. 185 at priveste plata taxelor pentru nevoile statului, aceste comunitti236 sint imprti te In opt capitluri parohiale237 care, intrunindu-se la un loc, 227 Termen impropriu, cIci nu este vorba de un ora episcopa/. S-ar prea c aici se vorbeste de biserica frumoas din Sebesul ssesc dei tridat dup aceea e vorba de fortificatiile lui Castaldo de la Orstie. Textul e confuz. 228 CiVili persone (Dup Reicherstorffer, care laud urbanitatee lor, ibidem p. 222). 220 Rupen. Tirg pe Tirnava Mare. Numele maghiar e Khalom (de unde rom. Cohalm), c el german: Reps. sso Olczna. La nord de Sibiu, pe valea Hrtibaciului. 231 Segisbu rgh. Forma: hibrid alcituit de autor din ung. Segesvar si germ. Schss-burg. 232 Sch encherstud, n loc de Schenkerstuhl (Scaunul Cincului). 233 Reusmarch (Reusmarkt). 234 Este vorba de $eica (germ. Schelkerstuhl). Asupra organizatiei scaunelor sseti , vezi E. E d. Mii II e r, Stiihle uncl Distrikte als Unterteile der Siebenbargi sch-Deutschen Nation Universitiit, Sibiu, 1941. 236 Casali et palazzi. Pasajul este luat din Reicherstorffer, op. cit., p. 8, un de acestea stnt numite: pagi possessionesque". In adevr, sasii n-au stpinit tot te ritoriul dintre Mure si Olt, printre ei au rrnas si multe tinuturi care apartineau nobilimii. Acestea forunele cuprinzind un singur sat mau enclave mai mari sau m ai mici care tineau administrativ de comitatul Alba. 236 Fattioni. face Intre organizarea bisericeasci pe decanate i cea administrativ pe scaune vez i si Archiv", p. 63, unde se accentueaz i confuzia dintre taxele bisericesti, pri vind capitlurile, si &Idle administrative fr vreo legItur cu ele. De fapt autorul / I copiaz pe Reicherstorffer vezi CaUtori, I, p. 215 si urm. 237 Este vorba de gruparea bisericeasci pe decanate independente de episcopia ca tolid a Transilvaniei si datind incl din inceputul secolului al XIV-lea. Pentru confuzia ce se

www.dacoromanica.ro 353

pitluri> sint urmgtoarele: Capitlul Bistritei cuprinde nti orasul acesta si 23 d e sate parohiale. p. 186 Capitlul Reghinului 239 are vreo 30 de sate // 48 de sate. Cele dota scaune ale Mediasului cuprind Mediasul si 36 de sate. vreo 22 de sate242. tin dietele lor fiind totdeauna de fa lg un slujbas al regelui238. <Aceste caCapitlul Tgrii Birsei24 cuprinde orasul Brasov impreung cu 13 sate. Capitlul Chez dului241 cuprinde Sighisoara n vecingtatea Iseduilor Sibiul are 2 capitluri; primul cuprinzind ora.sul si 23 de sate, al doilea Capitlul Sebesului sgsesc cuprinde tIrgul243 su si 17 sate. La o depgrtare de vreo opt mile de orasul Sibiu, amintit mai sus, se gsesc ocnele de sare, tntr-un firg (castel")244, care se numeste Ocna Sibiului245 sau, pe sseste, Salzburg. Aceste ocne de la Ocna Sibiului, ca si cele de la Turda i Dej, aduc venituri importante principelui Transilvaniei. La o depgrtare de vreo opt mile, se aflg castelul CisnIdiei246 de mgrime mai pot rivitg, ?nconjurat cu ziduri bune i destul de puternic, dar mai mult artos. Aici se fac seceri pentru tgierea bucatelor de pe cimp, lucru care n u se mai face 'in nici o altg parte a tgrii. Putin mai departe de aici se vede Cisngdioara247 pe care se afla frumosul castel N249, clgdit cu mestesug minunat din frumoase lespezi de marmurg249. In el obisnuieste populatia sg-si pu n, in sigurantg, avutul i familiile n timp de rgzboi. Si cum pgmtntul este foarte mgnos, si mai ales in poame minunate, acesti fArani trag destule foloase. La o depgrtare de doug mile mari se aflg Turnul Rosu25 unde Sibienii pgzesc netncetat riul Olt care, venind de la poalele muntilor secuiesti i despgrtindu-i pe secui de Tara Birsei251, curge pe sub acest teren 238 Afirmatie gratuita a lui Gromo. "e Regno (Regen). 240 Burtia. 241 Kisdi. 242 De decanatul Sibiu mai vineau Cincul Mare (vezi Arhiv" p. 64). Salzburg. 243 Vuizagna (Vizakna). 243 Helta. 247 Monte di San Michele. i capitlul Nocrich (germ. Leschkirch) i cel de 243 La sua terra (adica orasul tnsusi). 244 In text: in un castello. CuvIntul ca stel (burg) este Iuat din numirea germani 248 Cetatuia de la Cisnadioara, azi in ruine, n-are un nume deosebit (vezi Arhiv ", p. 64). Descrierea ei i legende in legatura cu ea, In S. Moldova n, op. cit., p. 121). 242 Vezi Chorographia Transilvaniae pe care o urmeazi autorul: ex quad rat lapide (nefiind vorba nicidecum de marmura, ci de piatri tiat in blocuri de forma regulat i pentru constructie). 232 Torre rossa. 231 Contado di Barcho. 354 www.dacoromanica.ro

intr-o vale foarte ingustl, si este una din dile pe care turcii ar putea intra I n Transilvania, dar cu greu. Apoi de aici // trece in Tara Romneasc i acolo se v ars in Dunre: se crede e." atunci Ad a fost infrint oastea turceased' in Transilvani a de ctre viteazul rege Matias252 un numr nesfirsit din . 187 acesti <turci> au dzut de pe acel mal si s-au Inecat n riul amintit. Din

acest oras al Sibiului, dad se trece muntele i riul pomenit se ptrunde imbelsugat a Tali a Fgrasuluin care se mrgineste spre rsrit cu munsii inalsi ce despart Tara Roma neasd de Transilvania si are o cimpie nespus de mnoas cam de vreo zece mile intre acest riu i poalele muntelui, cotind spre nord tot in ses. Dup trecerea acestui r iu cam douzeci de mile pina la cetatea bine pzit a Fgrasului aflat in stpinirea lui Ga riel Mailat254, fiul acelui mare $tefan Moldoveanu1255 care pentru marea sa vite jie si disciplin ostseasd a meritat s fie numit voievod al Transilvaniei si de due impratul Ferdinand si de due Ioan I de Szepes256, regele Ungariei, tatl acestuia d e acum257, i slujind &Id pe unul, cind pe cellalt dintre acesti doi principi, in expedisiile cele mai vestite, a dat dovezi de vitejie si de inselepciune, Ind% i n cele din urm, impratul turcesc, Soliman, privind cu bnuiall la starea lui asa de strlucit, a izbutit s fac s fie prins prin inselciune de un oarecare Petru, voievod258 al Moldovei, in care avea mai mare incredere, i predat n mlinile unui pa, care I-a trimis sus numitului sultan, si dup ce a stat n nchisoare 14 ani259 a precut la viasa cealalt turnul de 11110 Marea Neagr"260, Mind in urma sa pe acest fiu nev irstnic, care, crescut la curtea impratului Ferdinand, a fost insurat de urmasul acestuia, Maximilian, cu o tinr de vis nobil maghiar261, crescut de sosia lui, imprte , i apoi trimis n patria sa. E un om iubitor al strinilor, are cam 28 de ani, pos ed patru rase de cai din cei mai alesi din toat Tara. Pentru a strbate // dlare proprietsile sale trebuie mai bine de o zi si 18& jumtate de drum in cimpie, i suprafasa aceasta cuprinde 64 de sate mari, toate su b atirnarea sa. Se mrgineste peste munsi cu Tara Romneasd, spre 252 Confuzie Cu victoria lui loan de Hunedoara care, In 1441, a alungat pe turci i veniti sub cetatea Sibiului, gonindu-i Ora la iesirea Oltului (vezi Apulum", I I, p. 187, n. 133). 253 Rocca di Fogaras. satul Comana din Fggiras. 258 Ioan Zipolya. 252 loan Sigismund care se intitula loan al II-lea. si Archly". 255 Stefan Mailat nu era moldovean, ci romn din Transilvania, fiu de boier din 254 Pentru amgnunte biografice, vezi Apulum" II, p. 187, n. 133 258 Duce (Petru Rares). 259 In realitate 9 ani (1541-1550). Greseala poate fi da torati confuziei dintre cifrele arabe 6 romane, citindu-se 14 In loc de IX. 2" De fapt Marea de Marmara. 281 Ana Binffy. www.dacoromanica.ro

35

rasarit262, spre apus Cu Oltul, spre miazanoape u Brasovul i spre miazazi Inca, datorita pozitiei sale prielnice, ar putea sa fie pus a in stare de aparar e, cu cheltuiala putina 6 tntr-un timp foarte scurt. cu Sibiul. Cetatea Fagarasului era socotita foarte puternica dar asta era mai in ainte, &el artileria de asediu nu batea flC cu adta furie, i acuma Plednd de la aceasta cetate, la o departare de vreo 15 mile, dupa ce s-a strabat ut cu multa osteneala o padure 6. un munte263, spre nord2", se ajunge n Tara Bir sei, care cuprinde multe castele aratoase i puternice, toate sub ascultarea Bras ovului265, numit i Versovia, unul dintre cele mai frumoase orase din Tara intrea ga In ceca ce priveste cldirile, strazile i populatia, i cel mai Infloritor dint re toate n privinta comertului. Este asezat Intre munti foarte frumosi i nchis d e ei din toate partile; are santuri late adnci, umplute cu apa care izvoraste din trei parti, cu lacuri adinci afara de aceste santuri pe latura cealalta, spre r asarit, se afla un munte266 foarte inalt i prapastios, care nu ingaduie din part ea aceasta nici sa fie batut cu tunul <orasul>, nici s'a fie luat cu asalt, <ati t> din cauza povhnisului sau stincos, cit i din cauza marei lui apropien i de zid ul orasului, care, aceasta parte, are un sally dublu i ntre aceste santuri se af la o curtina de pamInt cu bastioane dispuse cu chibzuinta dupa sistemul modem, desi cam mici, slut totusi sigure si nu stilt nepotrivite pentru respingerea p. 189 <unui atac267>. As putea asemana acest munte cu renumitul fort Palamides268 de linga Nauplia n Grecia269 care la fel Impiedica sa se // dea once asalt din partea aceea, sau sa se bata orasul mai tare cu artileria, dar gasesc aceast a deosebire c daca. fortul Palamides ar cadea In mtinile dusmanului ar <putea> pr icinui mari stricaciuni caselor, macar ca ar aduce putina stricaciune zidurilor orasului, i c ar taia asediatilor once iesire din oras i once ajutor departarii sale prea mari de celelalte drumuri. de pe uscat, <dar> acestalalt27 nu poate aduce nici o stricaciune In nici un fel, din cauza prea marei sale inaltimi i a peretelui sau prapastios si a Asa dupa cu m orasul este asezat la gurile a trei vai, tot astfel are trei suburbii mari; un a la apus pe unde se merge In Transilvania270, a doua 262 Toata orientarea este vxlit gresia. 263 Munvii Persani i Pidurea Persanilor. 264 Verso Tramontana. 266 Corona. 288 di abbaterla. 266 Palamigi care impreun cu alte doul fortreve apIra orasul. 269 Na poli di Romania ... oras pe coasta de fisirit a Moreii. Vezi si Revista nmpa. 267 Text confuz: quali non disdicono se bene al quanto piccoli sono per es sere sicuri istoricr, I, p. 67. despre care a fost vorba. 270 Muntele, adici Timpa 270a Adid spre teritoriul av1 nd drept capitali Sibiul (Siebenbiirgen). 356 www.dacoromanica.ro

la sud pe unde se merge in Tara Romneasc5, mai cotind spre r5sIrit indat5 dup5 ie sirea din vale, si a treia spre nord pe unde duce drumul spre Moldova; una e loc uit. de romani, una de secui, si cealalt5 de varani de ai sasilor. El are un teri toriu intins, neted, m5nos in cereale, vin si carne, si mai ales oras si nu Ing5.duie s5 se aseze vreo tabk5 intr-o parte oarecare, afar. doar in virful munvilor de unde ins5 nu i se poate aduce orasului nici o v5t5mare, in in si cinep5. Are un institut de invkmlnt pentru toate artele liberale, vredni c de toat cinstea, cu o bogat bibliotec ce poate sta alturi de cele mai vestite dint re ele. Casele stnt arkoase, steizile foarte frumoase si largi; pretutindeni se v5d piraie cu ap5 curgkoare care aduc orasului folos si mare frumuseve. Deasupra acestor str5zi amintite mai sus, pe acea parte a muntelui, care este la ad5post ul atacurilor inamice, se ridic5 trei castele foarte puternice, si foarte intkit e si pazite, care domin5. aile de intrare in dup upra cind e273 care cum s-a dovedit in fapt in mai multe rinduri, atit impotriva moldovenilor, as c5rora a ctstigat <orasul> o mie de izbinzi271, cit si impotriva turcilor, a fost apkat de amintitul Stefan Mailat272. Aici s-ar putea acauga o lucrar de cea mal bun5 apkare si cu mare usurint5 se va arta clnd va fi nevoie.

Aici se adunl toate popoarele invecinate ca intr-o har comun de mkfuri si se g5ses c totdeauna turci, greci, moldoveni, munteni, secui si alte neamuri. Printre mon umentele mai insemnate ale orasului274 se nurn5r5 si o biseric Tinut In mare cinst e, cl5dit5 din lespezi de piatr din cea mai bun5, si numit5 dup Fecioara Maria275, unde slujba se face de preoti numerosi, dup5 datina lor cu toat5. cucernicia. Dregkoriile orasului sint in mlinile unor oameni ckturari // In virst matur de mar e InIelepciune si greutate, dintre care cei mai mulTi vorbesc mai multe limbi. E i nu ar ing5dui ca altii decit doar cetkenii orasului s ajung5 in vreo slujb5 sau ca cineva care nu e sas s locuiasc In oras. Mkfurile aduse pe aceast5 pig5 sint I n cea mai mare parte pinzeturi, apoi piei276 de vulpe, de lup, de ris si de jder , in mari cantitki. In afara zidurilor orasului, suburbiile amintite implinesc t ot locul <ramas> dintre aceste <ziduri> si munTi. P. 190 Aceast5 Tara a Birsei este desprTit5 de Secuime, spre nord si vest (!) prin dill Olt, spre est (!) prin munIii cei inalti de Tara Romneasc5 si spre 271 Se referI la asediul Braovului, incercat Oil succes de Petru Rare. 272 Afirmat ie nelntemeiat pe tiri istorice. 273 Cosa. 274 Tra le cose notabili. 276 Dossi. 272 Azi cunoscuti ca Biserica Neagr. In realitate In momentul acela era afectati cultului luteran. Gromo d'i dovadi i aici de o ambiguitate cu tilc. 357 www.dacoromanica.ro

sud (!) de regiunea Fgrawlui 0 a Sibiului.277 Prsind orawl prin suburbia de la sud, dup un drum de douI zile se iese din vale 0 se intr pe un loc neted frumos, plin c u livezi i ptraie limpezi de munte. Mai InaintInd vreo opt mile, ajungem la o ce tate foarte puternic, numit 11.Imov278, cldit pe vIrful unei stInci, pe un munte Ina lt i desprtit de ceilalti, la care se poate ajunge numai pe o potec lat de vreo tre i pa0, i aceasta <urmInd> erpuit in loc descoperit. Sub aceast cetate ling drumul m are se afl un firg bine populat cu viat negustoreasc, ai crui locuitori se refugiaz d e obicei In cetatea amintit, In timp de rzboi, iar In vremuri de lin4te, ea e plzi t de un slujba279 numit de ora, cu un numr mic de romani. La o deprtare de alte opt mile de acea cetate gsim un alt castel foarte puternic aezat pe o Inltime279. In In tregime stIncoas, in mijlocul unei vi inguste, prin care se trece In Tara Romneasc, acolo unde aceasta se mrginqte cu Moli este desprtit, prin chei foarte Inguste, de alti doi munti280a, inaccesibili din cauza perevilor lor abrupti 0 a codrilor d ei <ce-i Imbrac>. Pe sub castel curge un rill de munte limpede,281 care d: nu numa i cei mai gusto0 pstrvi, lipani282 i alti peti buni, ci i pietr4 de aur curat In ma re behug, care se pescuiqte cu ajutorul unei site zbrelite din nuiele, mai la fcl cum se prind petii In unele locuri. O asemenea pescuire de aur este ingiduit numa i acelora care au invoirea principelui, ce o arendeaz dova28 In schimbul unei mari cantitti de aur. Castelul acesta se numete Bran283 i este foa rte bine pzit i totdeauna bine Inzestrat cu tot ce e trebuitor pentru o aprare puternicI, P. 191 i st de asemenea I/ sub privtgherea sfatului orenesc al Braovului. IndreptIndu-ne acum spre apus i trectnd printr-un firg care se Intinde pe o mils buni Intre doi munti, ajungem Intr-o cImpie mare i frumoas, de unde, dup un drum d e vreo 18 mile, sosim la castelul Prejmer284 <care e> destul de tare, cci este In cins de ziduri groase i puternice, cu un ant circular adInc, i lat, cu turnuri de factur veche de o grosime uimitoare. Pe dinafar castelul este Inconjurat din trei prTi de un sat mare, cu izvoare 277 Orientare complet gresit. 278 Rosnof. 279 Guardiano. 279a Inlvimea de la Bran. 280 Gresit. Graniva Moldovei este cu mult mai departe s pre rsrit. la apus. 281Rtul Turci (Trcs), dup. care a fost numit castelul Trzburg. 282 Temole. 288 Terschio. sso a Treatoarea Branului se afl 'hare Muntii Bucegi la rsIrit i Piatra Craiului 284 Plasma. Asezat la nord de Brasov. 358 www.dacoromanica.ro

foarte tmbelsugate, intr-o pozitie desavirsia285, asa d s-ar putea face din cast el una dintre cele mai tari fortlrete ce le-ar putea don cineva. La o dep'rtare de cinci mile de aici se Oseste un alt castel, de forml asemksitoare dar mai mic, n umit pe latineste288, Mons lattis"287, al drui nume unguresc 1-am uitat, si un a ltul la aceeasi depsrtare. Acolo se afTi un -ttrg m:risor, inconjurat cu ziduri, d ar nu prea tari, numit Feldioara288, sub afirnarea unei abatii289 5i ea sub auto ritatea I3rasovului, pe a drui cimpie regele Matias a pricinuit turcilor o infri ngere ingrozitoare, nimicind 60 OM de turci. In amintirea acestui fapt a fost zi did aici o mid biserid290. Si cu acestea am struit indeajuns asupra descrierii I ntregii OH, pe care o seipineste, In clipa de fati", regele Transilvaniei. Descrierea tuturor rturilor mai Insemnate care se Osesc in acease ;ad, aratInd si izvoarele si gurile lor. Incepind de la apus observ c Tisa, TN aclInc si navigabil, desparte tara atribuit 5. de Imidratul turcesc Soliman, regelui de fatsi al Transilvaniei291, de regatu l Ungariei, pe care-1 stiptneste acum imp5.ratul Maximilian. Acest du izvodste din muntii Poloniei, curge pe ling5 hotarele ducatului de Opolia292 intd in Ungaria si sporit cu diferite riuri, care se vars: in apele sale // mai j os de Casovia poarti luntre mari, cu tot felul de mrfuTisi printre altele cu sane , si se vard in Dungre aproape de lacul Becicherec293, nu mult mai sus de Belgrad. p. 192 Muresul izvodste la poalele muntilor Moldovei, si curgind ca un mic pldias de la obtrsia sa, e sporit cu alte ape, si intrind in Secuime aiunge la Tg. Mures, apoi vine la Aiud, 11110 care se uneste cu Ariesul ce izvodste din muntii Abrudului, apoi trece la Alba Julia si de aici la Vint, Deva si 285 In piano perfetto. 288 In Lasino (in Latino). 287 Farman. AdicI: Mons Lactis" dintr-o asociatie de idei, in loc de Mons mellis ", care e traducerea lui Honigberg (ung. Hermany, rom. Herman sau HIrman) a crui situatie geograficI se potrivete cu contextul, vezi Apulum", II, p. 141 5i 149. 288 Feudvar. " Abbadia, vezi p. 350, n. 207 relativ la celelalte Giuriditioni di Abbadie" pomen ite in regiunea Mediaului. 2" Afirmatie in intregime gratuit. "I Dui:4 moartea lui Zipolya (1540) and sultanul a pOstrat pentru sine partea de 293 Betzcherech. Era un lac uria prin care trecea Timiul inainte de a se vOrsa in vest, inglobind-o paplicului de la Buda. 222 In forma german numit Oppeln, vezi p . 327, n. 14. 'Ma. A fost secat dup izgonirea turcilor. 359 www.dacoromanica.ro

Lipova si se vars in Tisa ling Seghedin, n Ungaria. Incepe a fi navigabil care sInt numiti pe latineste Carpati <si sint> vecini cu Polonia (!) si in bota r cu Moldova fi la tnceput o ia spre r'siirit294, curge pe ling' Moncag"295, oraf mare fi puternic al regelui Transilvaniei se indreapal apoi spre sud fi atinge t inutul Clujului, se 'intoarce apoi iarafi spre rasarit i, curgind printr-o albie ingust, trece 11110 Dej, se impreun acolo cu Bistritam, care izvorste de lined' <o rasul> Bistrita, devine apoi navigabil fi transporta o mare cantitate de sare, fi se vars' 'in Tisa nu departe de Tokay297. la Vint. Someful izvor fte din muntii Transilvaniei Rtul Cris, nespus de limpede 4i bogat n pesti minunati numit Crosm pe ungureste, izvorste si el la granita dinspre Poloniam (!) curge pe ling5. Oradea si se vars tot in Tisa. Oltu13 izvorste din muntii secuigti, i coborInd de la nord30' la sud, desparte intr-una pe secui de Tara Birsei 4i inaintind mai depa rte lsind Sibiul la vest, intr prin vi nguste in Tara Romneasc302 i apoi in DuP 139 nre. Rul Gurghiu303 izvorste din tinutul Gurghiului304, aproape de izvoarele Muresului , la marginea Secuimii dinspre Moldova si se vars1 in Mures ceva mai sus de Tg. Mures. 294 Autonil, urmIndu-1 pe Reicherstorffer, confund tntr-un singur riu cele dou Som euri Mare i Mic, mai luind i Someul Mare drept Bistrip. (i subliniati de noi In text) cu modelul pe care 1-a avut In fatk Someful curge p rin muntii Daciei orientati spre Moldova ... mai intli spre ritsarit, apoi curei nd pe llnga cetatea episcopalli Gilau merge spre sud fi scalda incinta Clujului, apoi se Intoarce spre rasarit fi este navigabil cu o albie In gusta i erpuitoar e pe care este transportatli an de an pe nave Inckcate sarea regeasci ... Nu dep arte de teritoriul bistrivean sapind In vale este mInat In Ungaria spre a se var sa In riul Tisa (vezi Cdatori, I, p. 225). graphie 666 Bestrum. 226 Moncag. Vezi p. 360 unde este pomenit la 40 de mile de Some In direc;ia t4ii Hust i indentificat cu cetatea Munkics (MukaZevo). In textul lui Reicherstorffer (urmat destul de servil pink' aici) apare acest Moncag, ora' mare i puternic al r egelui Transilvaniei" in locul cetkii episcopale Gillu" din fraza corespunzkoare a descrierii Someului. De comparat descrierea Someului cum apare la Gromo copiat d upi Choroi Reicherstorffer de altminteri, de celelalte data Criquri. Cum in Choro graphie nu este arkat pe de rost cursul rtului, Gromo ti Imprumut doar celelalte elemente : bog..0a In peti i faptul c scald Oradea. 3" Aluta o vero Olt. 301 Bora. 303 Gri gin. 304 Girgio. 261 In realitate, destul de departe de Tokay. 268 Krs (Criu1). Este vorba aici numa i de Criul Repede, autorul nepomenind, ca Izvorte din Muntii Apuseni i nu de la granita Poloniei. 342 Valachia cisalpina greit in loc de transalpina. 360 www.dacoromanica.ro

Micul rill Ampoium izvorste ceva mai sus de Alba Iulia la poalele Muntilor Apusen i si se vars in Mures la o deprtare de dou mile de acest oras. Tirnava Mic si Mare306 izvorsc din muntii secuiesti si crescind putin Timisul izvorste din muntii Banatului308 mai la nord si trecind pe Caransebes si indreptindu-se303 tot spre nord31 taie prin mijlocul Lugojului si ajunge la Timis oara, formind mlastini mari; apoi ceva mai la vale formeaz lacul Becicherec din c are iese desfcut in dou brate, dintre care unul se vars in Tisa deasupra Belgradulu i, iar cellalt ti continua cursul ca riu navigabil spre Panciova311 (o schel mare pentru tot felul de mrfuri si foarte populat, dei e numai un sat dar cu destule ca se) si la o deprtare de 8 mile de aci se varsI In Dunre, la vreo 15 mile mai jos d e ling Belgrad. cite putin se vars in Mures nu departe de Medias307. Descrierea persoanei, caracerului fi rnodului de trai al regelui Transilvaniei In ceea ce priveste infAisarea exterioar., acest principe este de statur. mijlocie si slab, are prul blond si mtsos, pielea alb, extrem de delicat, fill pic de culoare , capul potrivit, cu o frunte potrivit de larg, inalt, neted. Ochii albastri cu o p rivire blind. si binevoitoare. Fata putin prelung, nasul subtire, de altfel obisnu it, gura mic, buzele subtiri, brbia lunguiat cu citeva firicele de pr de culoare des chis, atit de blonde si de subtiri, inch cineva care s-ar uita la el de departe s i care nu 1-a mai vzut niciodat ar spune c nu are de loc nici barb. nici mustti, doar favoriti si c intre acestia si brbie n-are niciun fir de pr. Are gitul obisnuit, m ai mult subtire, dar potrivit cu corpul su bine proportionat, pieptul este foart e arcuit, e subtire din solduri. Bravele si miinile ti stilt lungi si delicate d ar vinjoase, unghiile si degetele lungi. Mina lui e intr-adevr frumoas., dar este mai mult de femeie decit de brbat. Coapsele si fluierele picioarelor stnt slabe, iar intreaga lui statur este vinjoas si in putere. 306 Kichelle picciole et grosso. Verbul e la singular ca si cum ar fi vorba de u n singur riu. 307 Corect: Blaj. 300 Valachia Cissalpina = Banatul. 311 Panda. 33 Ombai. 309 Timisul curge,'in partea aceasta, tocmai dimpotrivi, de la sud spre nord. 310 Ostro. Vint dinspre sud. Arat deci direclia nord. www.dacoromanica.ro 361

In ceea ce privete exercitiile corpului, ti place mult once fel de vingtoare, ati t de vinat mai mare, ca cerbi -i cgprioare, de care este behug in Targ, cit i de iepuri i pgsgri. Ii place indeosebi vingtoarea cu oimi i ereti. Dreseazg cai cu plgcere, i executg f iguri atit de frumoase cglgrindu-i, incit nimeni nu 1-ar putea intrece. Este foa rte tare la luptg cu lancea i-i place mult sg tragg cu archebuza i in aceastg priv infl nu mai este altul ca el in toatg Tara; i in privinta arcului putini il ajung i foarte putini 11 intrec. Aleargg i sare mai bine decit mijlocia obinuitg, ti pla ce mult lupta voiniceascg, de aici 11 intrec multi, i dorete mult sg-i ggseascg un maestru bun in aceastg art. at privege exercitarea facultgtilor spirituale, ti p lace mult muzica 1 de aceea Tine la curtea sa multi poloni i citiva italieni care nu sint prea de seamg, dar ei i'i fac datoria de a cinta mai mult dupg ureche cgc i le lipsete teoria312. Din lgutg drag ark de bine, inch numai foarte putini 11 I ntrec. Limba lating o cunoate bine, 'Mat o intelege i poate sg-i exprime ideile. St ie bine limba italiang, cea germana, polong, maghiarg, romana, i cite putin din l imba greacg i turcg. Este din fire mai degrabg vesel decit aplecat spre melancolie. Totui incercgrile neincetate <ale soartei> 11 fac sg fie melancolic. E amator de glume i de banchete i se distreazg and vede pe cineva ametit, dei el insui e cumpgtat la bguturg. Nu-i plac mult dulciurile, i de loc parfumurile, cum e moscul i altele de acest fel. Preferg vinu rile tari, i cele Tinute mult timp la gheatg. Mgnincg foarte repede i mai mult dec it rabdg firea sa, i nu se poate stgptni fatg de mincgrile sale preferate, dei ti fac rgu. Din pricina aceasta ca i din pricina unor mari sfortgri ce le face ades eam, suferg mult de colia. Din fire este 'at se poate de binevoitor, milostiv, d e un spirit sublim, e Intelept, cumpgnit, strguitor, viteaz i neobosit in indelet nicirile ostgeti; vrind sg fie totdeauna acolo unde primejdia este mai mare, rImin ind cglare zi i noapte. El rgsplgtete pe cei ce-1 slujesc bine i ping intr-atita, I nd% dacg nu 1-ar retine altii de la daruri, se crede cg lui i-ar fmine foarte pui n din al sgu care sg nu fi fost dgruit de el. Este religios din fire i se strgdui ete mult s pgtrundg adevgrul. Este un adversar al suferintelor, se hotgrgte foarte greu sg pedepseascg, iubete i indeobte pe orice fel de virtuos. Si printre calitglile sale recunoscute este atit de cast, inch intreaga Targ 51 socotete virgin. $12 L'offitio della pratica se ben la teorica gli manca. de epilepsie. natiunea italiang mai mult decit oricare alt principe care a fost vreodatg 313 Qualche gran travaglia ove molte volte si trova. Poate aluzie la crizele sal e 362 www.dacoromanica.ro

Despre baroni fi despre fetele de seanai atit de la curte cit fi din tara 2ntrea gCea dintii dregkorie la curtea maiestkii sale este postul de majordom al curvii, pe care-1 vine in timpul de fa; ' Grigore Apafil, nobil maghiar, consilier intim in virsfi de vreo 80 de ani, chibzuit la sfat, numit in slujica de printele regelui de acuma, eruia i este foarte credincios. Toate veniturile maiest kii sale intr i ies din miinile sale. Toata curtea depinde de hofrhea lui. El are in cderea lui darea i retragerea tainului2 atit in bani cit 0 in alimente aprobat de rege pentru intreaga curte. Dad se ivesc certuri intre curteni, tn c'derea lui e s' le judece i s." dea pedepse, dar intotdeauna numai sub rezerva hot'ririi supreme a principelui in toate. Nici tainul nici al cel orlalvi slujitori ai curvii nu sint hofrite o datI pentru totdeauna, ci maiestate a sa d, dup' pacere, unuia mai mult, altuia mai puvin, aa dup' cum socotete c unul a meritat mai mult decit altul. Este de religie luteranI. Dup'i acesta <vine> Mihail Csky3, adie p'rintele Mihail, marele cancelar. // Acesta este cel care poart sigiliul secret al maiestkii sale, om cu chibzuiar, devotat, zgircit, iret, preficut, arkindu-se in cuvinte i la fat cu cea mai mare dragoste fo arte iubitor de italieni, de0 Blandrata 1-a cam <abstut4> intru citva de la aceas t" dispozi0e. Wnind totdeauna la masa principelui5, are vreo 74 de ani, altfel sk kos, dar usckiv. Se imbracl dups felul sa0lor i m'rturisqte aceea0 credinfl ca ei, fiind capul acelei confesiuni.6. P. 195 Cristofor Hagymasi7, magnat, curtenitor, viteaz i invelept. Este coi Gregorio Ap aphi. Este strIbunicul lui Mihail Apafi, principele Transilvaniei. Moare In 1584 . Gromo exagereaz probabil clindu-i In 1566-1567 virsta de 80 ani. 2 Le provision i si della pecunia come dei cibi ordinati. 3 Michele Chiacc (Csilti) romIn de or igine, dar de religie catolic, el s-a nscut pe la 1500, si a fcut studii la Cracovia. In 1534 este canonic si decan de Alba J ulia. In 1550 ajunge secretar intim al reginei Isabella, pe care, in 1551, o Ins oteste In Polonia, unde st Ora in 1556. Este omul de Incredere al lui loan Sigism und, sub care 'II Intilnim in demnittile de vistier, membru al consiliului de sta t, cancelar si loctiitor al principelui In absenta acestuia. Catolic la Inceput, trece printre I. Kemen y, Drei Briefe 4ber Michael Csiiley, In Archiv', p. 75-127; si I. Lupas alquanto? gismund. eel dintli la luteranism. Michael Valahus (Cski) der Vizeknig Siebenbargens, in Beitrge zur Geschichte Sieben brgens", Sibiu (f.a.), P. 40. Lipseste verbur: l'habbia alquanto di animo tale. O are de citit allungato n loc de 5 Si aici se observ folosirea titlului clnd de principe, chid de rege pentru Ioan SiCome capo di quella. Formulare destul de ciudat.

7 Agmas. Dintr-o familie originar din Banat. Unul din consilierii apropiati ai lu i Ioan Sigismund, care II numeste cpitan al cettii Hust (1557-1564), apoi general al armatei ardelene (1566). www.dacoromanica.ro 363

mandant suprem al armatei i consilier intim, nu e prea binevoitor fa; de natiune a italiang, dar nici dusman al ei. Afabil in purtgri. In clipa de favg este foar te bine vgzut de rege8. Mnnc i doarme cu maiestatea sa; a ajuns la aceastg autor itate datoritg purtgrii sale vrednice de laudg in ultimul rgzboi slgbirii <influ enTei> Bthorestilor9. Este de religie luterang si are vreo 56 de ani. venituri, ostas incercat, siret, a fost comandant al oltirii; nu prea se bucurg de increderea regelui si nu este nici mare prieten al naviunilor strgine. Nicolae Varkocs", bgrbat de mare vazg, bogat In nenumgrate castele poart i acum plato sg si in anul 1565 a fost guvernator al maiestgtii sale la Ar dudt2 i membru al consiliului su intim. Ca religie nu e luteran pe de-a Intregul , dar nici bun catolic. A fost ridicat de fratele George", fostul cardinal; e prieten bun si rudg cu Mel chior Balassa, are cam 80 de ani, dar e incg atit de zdravgn, inch Petru Zavada", polon, vistier, om de bine, plin de bungvointg, numit de regina m am, e in virstg de vreo 40 de ani, de religie mai degrabg luterang decit altminte ri. P. 197 Anton Nyakazo", comandantul cavalerei din solda regelui, ostas incercat si sire% ridicat incg de regele loan, tatgl, a fost totdeauna partizan al factiunii Zpoly a, dar nu este de origine nobilg, bgrbat de vreo 70 de ani, dar zdravgn, uscgtiv la trup, e rgu dispus faIg de natiunile strgine, este calvin indirjit". // Cris tofor Bthory, de mare vazg, viteaz, curtenitor, altg datg primul gentilom al came rei regesti, dar acum cgzut in dizgratie cu prilejul ultimului rgzboi", deoarece a lucrat cu prea mare stgruirng la <incheierea> pgcii cu impgratul, impreung cu fratele su Stefan17, care fusese numit comandant in primul an al rgzboiului, da r dupg ce a cucerit o importantg regiune, luptind apoi contra viteazului i iscus itului Lazgr Schwendi, a pierdut nu numai ceca ce cucerise, ci chiar Tokayul car e apartinea regelui su i utTd-e Vezi nota precedent. Signori Battoli. 10 Varcog. In 1551 cpitanul Oradiei. 11 Martinuzzi. 12 Herdut (ung. Erdd), localitate la sud de Satu Mare. 12 Lipsesc alte informatii asupra lui. 14 Nochasono. Nobil ungur. In 1557 era cpitan de Oradea i comite de Bihor. 15 In text: Ugonoto marzo (marcio). 16 Acest rzboi s-a sfirsit cu pacea de la Satu Mare, in 1565. 11 Stefan Bthory, in 1571, dup moartea lui Ioan Sigismund este ales principe Trans ilvaniei; in 1575, ocupind tronul Poloniei, las in locul slu pe Cristofor, fratel e su mai mare. Acesta moare in 1581, lsind ca urmas pe fiul sti minor Sigismund Btho ry. 364 www.dacoromanica.ro

0-a ggsit moartea comandantul acestei cetgti Francisc Nmetil, unul din ungurii cei mai vestiii. Si toate acestea numai datorita increderii sale neclintite ca impgratul avea gin duri de pace, 0 convingindu-1 despre aceasta 0 pe regele sau, l-a induplecat sa-0 slobozeasca armata 0 i-a pricinuit prin aceasta pierderea unei parti mari din Tara sa. Si cind s-a dus la imparat in credinta ca va incheia pac e, a fost retinut prizonier, caci turcii luasera in prinsoare mai inainte pe Mih ail Cernovich, solul imparatului. Din cauza aceasta 0 pentru faptul ca acqti doi magnati stilt stilpi neclintiti ai religiei catolice in toatg tara, au cazut in dizgratie, dar totu.0 nu au pierdut dreptul de a se infatia regelui, sau a se bu cura de oarecare cinstire din partea sa. Amindoi sint foarte binevoitori fall de natiunea italiana, vorbesc foarte bine limba noastrg, indeosebi Cristofor. Bekesl, roman, de neam mai de jos2, dar de mare 0 prea frumos talent, maret din fi re, a fost daruit de principe cu titlul de nobil, cu mari venituri 0 proprietati , deoarece a indeplinit in mai multe rinduri solii de incredere pe linga marele sultan Soliman, spre deplina multumire a maiestatii sale, 0 pe cind traia Selim a fost 0 pe la el 0 totdeauna a dobindit ceca ce dorea principele su. Este un ma re prieten al italienilor cu care se intretine in limba latina, pe care o cunowe foarte bine. El a trecut acuma in locul pe care 11 avea mai inainte Cristofor c el amintit, mare adversar al lui, din cauza deosebirilor dintre ei privind pacea . Maninca cu maiestatea sa 0 doarme cu el in aceea0 camera% Este luteran, dar nu dintre cei Inargtnici 0 are vreo 46 de ani. Stanislau Nizowszky2', polon, frate de lapte al regelui, paharnic al maiestvii sale, sfetnic de taina sine marele si giliu in lipsa marelui cancelar, e foarte prevenitor, darnic 0 foarte devotat principelui. De obir0e nu prea inaltg, mare prieten al italienilor, de religie luterana mai mult din ob4nuintg decit 18 Cipitanul cetkii Tokay. In 1556 trece din tablra lui Ferdinand de partea lui loan Sigismund i rImine credincios acestuia pia la sfirgit; moare in 1565 apIrind cetatea Tokay. i Beches. Gaspar Bekes, nobil romin de origine din Banat. Ajunge omul de increder e al lui loan Sigismund, care ii lasI pe midi conducerea efectivi a frii. In 1565 , ca sol la Poart, obtine ajutorul sultanului contra impratului Maximilian al II-l ea. Tot el incheie compromisul din 1571, prin care se pune capt incordrii dintre p artizanii lui Zipolya i ai Habsburgilor. Dupi moartea lui Ioan Sigismund candidea zI la tron, Uri succes impotriva lui Stefan Bithory, vezi L. Szideczk y, Korniat y Bekes Gaspar, Budapesta, 1887. 20 Di basso sangue (afirmatie inexaca). 21 Nisoschi. Este al doilea soy al domnivei Zamfira, fiica lui Moise Vod, cunoscu ta ctitor a bisericii de la Demsu, i a minIstirii Prislop din Tara Hategului, mirit ati mai inainte cu un nobil ungur $tefan Keserii. Nizowszky moare in 1574; Zamfi ra se casatorete a treia all cu Paul Mirkhizi de care divoryeaz; moare in 1580. Es te inmormtntati la Prislop, ctitoria ei. 365 www.dacoromanica.ro

P. 199 din cercetare i convingere proprie, totdeauna bine dispus, este in virst de vreo 45 de ani. Giorgio Blandrata, din Saluzzo22 II, medic, sfetnic de tain de acum 5 ani clnd regele s-a imbolnvit gata s moar In acelasi timp cind Melchior Balassa, primul magnat al Trii i guvernator general, nu numai c s-a rzvrtit ocupind dou localitki d e seam, anume Satu Mare23 i Baia Mare24, ci i-a pricinuit si o mare si primejdioas infringere prin iscusinta sa, aci inamicul n-avea mai mult de 3 000 de clrevi si a pornit contra celor 8 000 de clreti si 1 000 de pedestrasi ai regelui, care de cu m au vzut inamicul au si luat-o la fug, si cum in acelasi timp s-au rzvrkit i secui i25, adunindu-se impreun 60 000 de oameni, neavind asadar principele atunci pe al tcineva, care s fie mereu aproape de el in aceast strimtoare, decit pe acest medic chemat din Polonia, si sftuindu-se cu el, gsind a are oarecare ascuvime de spirit In mijlocul poporului acela necioplit, l-a ales sfetnic de tain al ski i i-a dat patru mari domenii. Acest medic fusese mai Inainte timp de mulTi ani in slujba reginei Bona, bunica regelui, apoi intors cu ea In Italia, si azut In acele erez ii afurisite, dup ce a fost doi ani de-a andul slujbasul comunei Mestre26 In cele din urna socotind c' nu mai putea rmine mult acolo fr a-i fi viga in primejdie, cci incepeau s fie date pe faI cele spuse de el impotriva sfintei biserici, s-a retras din nou in Polonia, de unde, fiind chemat de acest principe pentru cuvintele art ate, atila a flcut si a dres cu Inv.ftura lui cea fals, incit a abtut, nu numai pe p rincipe, dar si o mulTime de crestini prea increzkori de la drumul adevrat. El ar e vreo 54 de ami si este voinic. Este pu%in iubit de curteni, dar temut din cauz a influemei ce se vede a o exercit asupra maiestkii sale. Mai era aici si Radak27 , un otean viteaz i vestit dar a murit de vechea sa boal In <15> 65 si locul lui l-a ocupat: P. 200 Farkas ,Bornemisza28, nobil imbkrinit in lupt, viteaz i curtenitor, membru al Con siliului de rzboi, guvernator al Dejului cu intregul su vinut22, de religie lutera n, dar nu dusmnos // de vreo 60 de ani, voinic zdravn. 22 Ora in Italia de nord-vest. 21 Zagmar. 14 Banya. 21 Ladislau Radak era comandantul cavaleriei ardelene i unul dintre favoritii lui Ioan Sigismund. In 1562 a contribuit la infringerea secuilor asculati; In 1563 e trimis Cu o armat de 1 000 de calreti qi 1 000 de pedestrag in ajutorul lui $tef an Toma contra lui Despot vodi asediat la Suceava, reuind si chtige de partea sa pe ungurii din armata acestuia. 21 0m de Incredere al Isabellei, altfel putin cunoscut. 21 Et d i tutta quella riviera. 25 In 1562. 26 In Italia. 366 www.dacoromanica.ro

Mai era si Francisc Nmeti, guvernatorul Tokayului, otean viteaz, glorios si imbtri nit in lupte. A fost ucis de un glom la cucerirea acelei cetti de catre Schwendi, pe cind trata predarea ei30. Bebek31, unul dintre cei mai renumiti lupttori ai Ungariei din zilele noastre si stpin al multor castele, dintre care cel mai puternic este Szadvar32; tatl lui a fost tiat cu iataganul in casa sa din porunca reginei Isabella impreun c u alti doi magnati ai regatului33 care plnuiau s omoare pe rege si pe regin ping in dou zile. Acest fiu al lui, amintit mai sus, salvat atunci a ajuns un otean foar te viteaz sub aripa ocrotitoare a impratului Ferdinand: cind a czut in captivitatea turceasc, impratul a voit sI-1 rscumpere cu o sut de mii de florini unguresti; neizbutind ins, impratul se adres reeelui Ioan si obtinu ca acesta sI-1 cear ca o favoare de la sultan, care i 1-a druit cu milostiv ire. Dar dup cele ce am inteles din deductiile mete si am aflat din izvoare sigur e, druirea s-a fcut cu uncle invoieli tainiae importante. mandant al grzii personale in anul 1565, care a fost anul al doilea al acestui pe urmtorii renumiti cpitani: Deci aflindu-se el in acest rzboi, cum i-a jurat credintl, nu preget sl-1 serveasc pe acel principe, dar a czut mult din vechea lui glorie In urma captivittii sale, si el care mai inainte fusese cel mai iubit dintre nobilii unguri, acum a pierdu t mult din aceast iubire. Regele l-a numit corzboi, dar pentru c nu prea avea inc in credere in el, a pus pe ling el Artandi34, veteran viteaz de o noblete nu prea inalt, de vreo 55 de ani, cu 300 clreti; Toma Dacz635, nobil curtenitor, viteaz iscusit si chibzuit cu 300 de clreti. Fi este comandantul Munkcsului. $tefan Horvth38, otean dfesvirsit, de obtrsie nenobil ajuns la aceast tre:Ipt numai p rin vitejie, cu 300 de elreti //. 13. 201 Gabriel Mailat, conte de Fgras, curtenitor, viteaz, mare iubitor al strinilor, dup c um am spus ceva mai sus despre el, mai degrab catolic, dar nu intru totul. Trind e l In tovrsia acestui Bebek si fiind cu el ca 31 Gheorghe Bebek, fiul lui Francisc. Trece din tabra Isabellei la Ferdinand g pa rticip la luptele cu turcii; In 1562 cade prizonier. Ioan Sigismund, dupi ce-1 sc oate de la turci, 11 vine pe ling sine si-1 numeste comandant suprem al armatei ardelene. 32 Zazuar. Castel, azi ruin. In Ungaria superioari (Comitatul Torna). " Fravii A nton si Francisc Kendi, ucisi in 1558. Arteant. Familie originari din prvile Biho rului. Sint cunoscuyi la curtea IsaVezi mai sus n. 18 cu care pare in oarecare contradicvie. dintre trnpIratul Ferdinand si regina vaduv Isabella. 33 Tomas Dazo. Familie de n obili secui din Sf. Gheorghe in Trei Scaune. la Suceava in 1563? bellei doi Artandi: Clement si Dumitru. Primul a jucat un rol important in confl ictele " Coruat. Necunoscut din alt parte. Oare acelasi care apare printre mercenarii de

www.dacoromanica.ro 367

un frate, a fost silit de principe s-i fac slujbl ostseascl si a primit comanda a 40 0 de clreti, pe cind Bebek tinea 500 sub steagul propriu. Mihail Rcz37, veteran chi bzuit i foarte credincios, comanda si el 300 de clketi din acea gard personal. Ace sta i cei numiti mai sus nu &lilt catolici, dar nici cu totul calvini, i nici lu terani Pe cind regele se afla, in anul amintit 1565, pe cimpul de btaie, avea ling el, in afar de cei pomeniti, si pe Gheorghe Bithory, cel mai bogat Gheorghe Cs.ki38, colonel de haiduci, viteaz, devotat, de vreo 40 de am, de relig ie ortodoxsi. Sub comanda lui erau cei doi nobili Bethlen39 tineri, viteji, mrini mosi si curtenitori, cel mai tinr <cu rangul de> cmras al principelui, cel mai in v irst <cu cel de> comandant a 300 clreti. Mai era Margan39, vajnicul comandant al Gu rghiului, mai era Petru Gabor, comandant al Devei, nobil ungur, ostas veteran vit eaz i credin cios, cu 300 clketi, in virst de vreo 50 de ani. Mai erau acolo Grigore Bethlen", comandantul Caransebesului42, veteran credincios, nobil chibzuit, de vreo 60 de ani, cu 300 de clketi, i Bamagnat din Transilvania, despre care am vorbit mai sus . p. 202 tana43, soldat vechi, viteaz, chibzuit de vi tl nu asa de nobil, dar nobil totusi de vreo 48 de ani. Apoi Aragnes", viteaz, nobil, de vreo 40 de ani; fiecare Cu c ite 300 de clketi.... A urmat45 <apoi> ariergarda secuilor de vreo 10 000 <de oam eni>, pedestri // i clri, intre care unul dintre cei dintli era Nicolae Forr646 <c omandant> a vreo 3 000 de oameni, tocmiti <de el> pe cheltuiala sa, pentru a rec unoaste prin aceasta marea indurare artat de rege atunci chid l-a iertat de crunta sin& la moarte a 37 Raz Meali. Necunoscut din alti. parte. cu Mihail Cski amintit mai sus. 38 a Vezi mai sus Gheorghe 1i loan, p. 198. vino. 44 Necunoscut. 38 Georgio Ciac. Putin cunoscut. Fiind ortodox trebuie si fi fost romn, poate rud i " Poate Margai. O familie de nobili ardeleni. Regisim numele tn relavia lui Poss e47 nd i in 42 Bethlen Gerger. Tatil lui Gheorghe 1i loan. Era ban de Caransebe, loan Sigismu 11 trimetea ca sol la paalele din Buda, Szolnok g Timioara. A fost ucis de turc anul 1571. Calassebes. 43 Necunoscut.

" Necunoscut. 44 Itindurile care urmeazi Ora la aritarea veniturilor Transilvani ei par introduse aici din greeali, apartinind unei relatiri fragmentare a luptei dintre imperiali 1i loan Sigismund fr legituri cu contextul. " Nikolas Forro. Dei consilier de stat, se face vinovat de atitare la riscoali a secuilor in 1562; e arestat Impreuni cu celelalte cipetenii, dar fiinda nu parti cipase la lupti este gra;iat. Mai drziu, in 1566, este numit inspector al artile riei. Probabil este acelasi, care a pus si se traduci Evanghelia cu nvtur. Vezi Revis ta istorici", pp. 68-69. 368 www.dacoromanica.ro

consiliului de stat, fiind dovedit de mare vinI fa; l de maiestatea sa, care l-a gratiat i nu a voit ca el s moar 'in inchisoare, ci l-a trimis Orintilor toti cei de mai inainte la conducere i in dregtoriile oraylor, printre care era <15.sat> ca vicerege, marele cancelar binecunoscutul Mihail Cski. In Ardud42 se aflau, din partea impgratului, Zirimir Medos", Horvth5 Cristofor Trauber51, un neamt, cu vreo 800 de pedestrai, nemti i unguri. Cellalt era Paul Becz47, eful catolicilor din Transilvania. Rmseser La Satu Mare se afla forta principal l a armatei imperiale, care era compusl din vreo 3 500 de clreti unguri i 1 500 de reiteri" nemti i 8 000 de pedestrai dintre unguri i nemti. Era aici floarea, i s-ar putea spune puterea trupelor imperiale, in frunte cu cei mai buni comandanti din tot imperiul, dintre care primii erau cei doi Bthory, Nicolae i Andrei52, urma apoi Melchior Balassa; dar comandantul s uprem al trupelor era Lazr Schwendi. Se mai aflau aci i guvernatorii din Gyula, A gria i Capvia, astfel inch prin pierderea unei armate ca aceasta, a drei soart se rezema ca pe virful acului, puterea imperial ar fi fost cu totul distrus. // La r egele Ioan, in afari de trupele sale, se mai gIseau pap de Timipara, un brbat nei nfricat, mult pretuit de sultan pentru vitejia sa, dar cu putin experienti pentru a conduce un elzboi mare; i era insotit de 40 000 sau chiar mai multi turci. Mai era acolo i vicepap53 de Buda cu vreo 10 000 de oameni. Acesta fusese cel ce il luase prizonier pe sus-numitul Bebek.54 p. 203 La inceput mi se prea nepotrivit s vorbesc despre veniturile obipuite ale acestui principe, deoarece ele ar putea spori considerabil, dad principele ar fi la adpos tul unui atac din partea cretinilor. Dar pentru a nu lsa vreo nelmurire in aceastI pnivin, voi aminti doar c, dupl cit am aflat de la mai multi din brbatii mai de searra ai acestei tri, maiestatea sa scoate de regul peste 600 000 de talen i sau cel putin 400 000, dar foarte arareori ap de putin. Si aceste venituri le scoate de cele ap te oray sseti, de la care nu primqte nid un fel de dri55 decit 47 Berci. Acelas numit in raport i Beci. 48 Herdut, gresit in loc de: in Herclut . Textul e confuz. 49 Necunoscut. in parte de la orayle i tirgurile pe care le are in sapinirea sa, in afar Corvat. Necunoscut. Poate Stefan Horvath amintit mai sus, n. 36. 52 Erau frati cu Gheorghe despre care se vorbeste mai sus p. 331, n. 59 2. Andre i Bthory a fost, in 1551, alituri de Castaldo, guvernator al Transilvaniei. Moare in 1566. Nicolae, cel mai mic dintre frgi, a fost jude al Curvii pe 1ing31 Ferd inand, moare in 1585. 53 Vicebascia. 51 Necunoscut. 54 Aici incepe un alt fragment. " Vezi Archiy" p. 72, n. 203. www.dacoromanica.ro 369

zeciuiala. Numai n timp de rgzboi stnt datoare sg serveasc cu un numgr anumit de oameni pe cheltuiala lor i sg-i pgzeascg Tinutul lor. Se mai affl aici diferite m ine de aur i argint i ocne de sale, din care scoate restul veniturilor, dar mai mult din sare dectt din oricare alt lucru. De curtnd s-a mai ggsit i pucioasg, ch inovar, fier i aramg, dar pIng acum foloasele ce le scoate din acestea stnt incg foarte pu;ine. Din aceste venituri se plgtesc 4 000 de cglgreti de elitg, pentr u paza obinuitg a tgrii i un numgr mic de pedestra4i, i anume <e plgtit> pedestrau l cu doi <talen>, iar cglgreTul cu trei talen pe lung.* * [Urmeaza o versiune italiana reclusa la esential a Descrierii Moldovei lui Rei cherpesci (!)" (In originalul latin era ... pecorum piscinarumque et stagnorum ac se lectorum et vario rum piscium genere longe omnium lucupletissima). Ctt de putin era informat despre Moldova reiese din faptul c autorul nu pomeneste nimic cu ace st prilej de evenimentele foarte recente din Moldova legate de aventura lui Desp ot care ocupase centrul atentiei principelui Transilvaniei in anii 1561-1563, si ar fi trebuit sa lase urme mai concrete. Nici o mentiune clnd este numit in tre acat Radak Cu prilejul caracterizIrii conducatorilor sfetnicilor transilvani des pre rolul acestuia in 1563 in Moldova, unde fusese trimis cu trupe in ajutorul l ui $tefan Toma impotriva lui Despot, si reusise si traga de partea sa pe ungurii din oastea domnului asediat n Suceava. lar clnd atinge 'in treacat dispozitia lu i Alexandru Lapusneanu faya' de loan Sigismund, caruia i-ar datora situatia sa, adauga storffer]. Gromo declara c. ar fi dorit si culeap: de la oameni priceputi i cunos catori -tiri mai precise decit a fost In stare s faca", vrind s lase impresia c acei te informatii indirecte ar fi fost totusi strInse de el. In doua locuri a altera t textul o data' din nestiinta, cind in locul cailor de rasa asturcona" le-a sub stituit soimi (astores) mutind in locul acela o informatie din text referitoare la ei, i alta data printr-o omisiune involuntar, ajungind la afirmatia tara e con pascoli grandi et per cio copiosissima di eletissimi a dac acela nu s-ar uni cu Transilvania contra turcilor ar fi ufor de mazilit cac i junsurilor daca ar trece de partea turcilor si, in sfirsit, cu indicarea cdii ce lei mai upare de a o aduce in mlinile Dm ad un rezumat al acestei Apdrarea 1) tara e limada de la natura' prin potecile sale putine, inguste aproa pe de netrecut, prin muntii prpastiosi, padurile dese si riurile repezi i adinci care o inconjura, astfel c intotdeauna pu-ini ostasi vor fi in stare sal o apere contra unui mare numar de dusmani". este domn legitim, dindu-se sprijin lui Gheorghe fiul (1) lui lacob Despot cdrui a i-ar reveni de drept domnia ca celei rnai apropiate rude de singeig Oferta sau prospectul lui Gromo se incheie cu o Insirare pe puncte a foloaselor ce le-ar t rage crestinatatea din cistigarea de partea ei a Transilvaniei, i dimpotrivi a n eaSInt orase puternice, bine fortificate, cu locuitori viteji, avind din belsug ar tilerie, munitii si alimente. Printre acestea Sibiul, Brasovul, Bistrita si Orad ea, orase mari bogate, apoi cetatile Deva, Sebe, Gherla, Tirgu Mures, Beclean, B ran, Rtsnov, Pagaras, Mehadia" etc.... mai sint i atItea puncte potrivite pentru fortificatii ..." 3) Trupe, se pot ridica pentru aparare ce! putin 70 000 de oa meni viteji, calrind caii cei mai ageri Pedestrime ... nu prea este ..." Transilv ania este un scut pentru Ofensiva se pot stringe 50 000 de oameni (calreti) Regele devotat credintei ar pu ne si el umarul cu bogatele mine de aur pe care acum le tainuieste inadins de te ami ca nu cumva puternicul balaur (!) s afle despee aceste comori atit de mari" i

sa se faci 370 Polonia, Boemia i Ungaria. www.dacoromanica.ro

stpin pe ele dad Transilvania nu ar gsi sprijin la crestini, ba chiar dumani Minel e ar produce un venit cam de dou milioane de piese de aur (duoi grossi millioni d 'oro). . . Pentru un atac s-ar putea obtine nu 50 000, dar chiar mai nuilt de 11 0 000 de oameni. Din Moldova s-ar putea avea oricind 20 000 de clreti alei". creginilor Din Tara Romneascl unde domnul ar trebui de vole de nevoie s tread de partea unde nu sint cetti nici artilerie, dar stnt bogate mijloace de trai domnul ar putea s d ea fir nici o greutate 30 000 si chiar mai multi clireti". Acestia ar fi sprijinit i de mai bine de 6 000 de osta4i alei (genti d'arme), de 30 000 de pedestrasi ita liem, spanioli i francezi in grupuri egale de cite 10 000 de oameni, cu un alt g rup de elvetieni i unul de germani Alte avantaje trugerea turcilor. nopolului. Transilvania ofer drumul cel mai scurt unei ofensive pentru disPoate procura Igor alimente pentru 1 000 000 de ostasi pink' sub portile Constan tiConstantinopolul, lipsindu-i de alimente, deoarece sultanul de cite ori ii mini i n persoan fortele contra Ungariei ii scoate mijloacele de hran din Transilvania ... etc. Concluzie. Impiratul trebuie s chtige prietenia principelui Transilvaniei . .. in chiput i cui s-ar cuveni". pe care 21 voi comunica atunci cind ar fi nevoi e ar cdea in scurt timp in mlinile turcilor dup moartea acestui Transilvania princ ipe dad lucrurile ar amine In situatia de astzi". Poarta se multumeste cu recunoa sterea suzeranittii sale iar despre rest se intereseaz putin" ... Ea ar confirma c a principe al Transilvaniei pe oricine aim% de un membru al Casei de Austria". N u exist candidai posibili la principatul Transilvaniei dup moa lar sntatea lui loan S igismund lui Sigismund (Fratii Bthory ar fi exclusi fiind catolici) e foarte prec ar. Deoarece principele sufer adeseori de colici, s-ar putea intimpla in once Un eventual atac turcesc ar putea fi lovit din flanc tindu-se legIturile turcilor cu clip ca el s tread in lumea cealalt in urma unei asemenea crize ..." Asadar Gromo p ropune calea urmtoare. Deoarece principele e in virst de cel mult 27 de ani, g est e la o sotie din mijlocul supusilor si, ci doreste una de singe necistorit i nici nu vrea suveran sau cel putin princiar, i-a da ca sotie, spre a nu-1 indusmni la t imp nepotrivit cu turcii, i flea' vreo jignire a Impratului, pe o catolicii dintr e acele despre care as sti eu cI ar fi dup voia sa. Aceasta ar trebui s fie intovr4 it de multe persoane influente, printre care as voi s amestec un nurnr de teologi eminenvi, fie stiuti fie nestiut i, asa cum s-ar potrivi cel mai bine, si atunci cu ajutorul acelora i cu inriuri rea celor doi Bithory s mi se taie capul, dad principele nu ar fi readus in curin d pe drumul catolicismului. lar dup convertirea lui sper s readuc cu ajutorul lui Dumnezeu, pe o cale sau alta, intreg statul la aceeai credint. Si chiar dad nu s-ar face nimic altceva bun, cel puvin a r fi scutiti secuii de rutatea turbat a lupilor eretici, care nu obosesc dutind me reu noi ca s-i inghit; i fad ajutor grabnic sint in primejdie de a 61c:tea in ghea rele cumplite ajle acelor fiare crunte. M oblig mai departe sK obtin printr-o atare cIstorie ca principele s dea, cu incuvi

intarea turcilor (!), un act de testare, sau mai bine de danie, mtrit de consiliu l de stat, CI dad ar muri flea" mogenitori toate drepturile sale si tread asupra sotiei sale (!) sau a persoanei desemnate de ea (!). Si atunci impratul, dad din intimplare n-ar voi, sau din anumite cauze n-ar putea lua n stIptnire moftenirea , va trebui s admit mai degrab decit si o lase a dclea in mlinile turcilor, ca ea s fie incredintat unui alt principe cretin, de la care ar putea spera s-o redobindea scI dup citva timp, ceca ce n-ar putea wepta niciodat de la turci". www.dacoromanica.ro

GIOVANNI FRANCESCO COMMENDONE (1523-1584) * Giovanni Francesco Commendone s-a nascut la Venetia dintr-o familie scapatata, r efugiata din Bergamo, dupa cotropirea acesteia de ducele de Milan Gian Galeazzo Sforza. Dupl mama, era tnnidit cu nobilimea venetiana. Inca de la nasterea sa a vadit semnele unei predestinki minunate afirmate si de astrologi (vezi Viata lui scris de Grazianil). Elev strIlucit, scriind versuri latine la 10 ani $i grecest i la 14 ani si studiind cu patind pe Platon, e lovit de o boali de ochi care il condamna intunericului timp de patru ani. Ramas orfan, e jefuit de unchiul sau. Cu toad aplecarea spre litere se dedica jurisprudentei, la Padova. Venind la Rom a imbrItisead cariera ecleziastid si e flcut secretarul papii Iuliu al 111-lea ( del Monte, 1550-1555) care hotaraste, in 1551, sa redeschicl conciliul de la Trid ent, initiat de papa Paul al III-lea Farnese (1534-1549) si scindat in 1546 in c loua adunri divergente: una sub inspiratia Imparatului la Trident, teritoriu impe rial, cealalti sub a papii la Bologna. Redeschiderea conciliului la Trident in 1 551 insemna o incercare de a realiza reformarea bisericii prin biserica, si anum e prin biserica romad. Se porneste o intreaga actiune de propaganda pe 372 www.dacoromanica.ro

tingi principii catolici ca si sprijine conciliul. Commendone e trimis prin 1551 -1555 tn misiuni confidentiale in Flandra, Portugalia si Anglia. Aici se strecoa ri deghizat pentru a reusi si comunice in taini cu noua regini Maria Tudor, cato lici ferventi, priviti cu binujail de tupusii sh, situi de schimbiri religioase si nelinistiti de semnele unei reactiuni iminente. El asist la executarea fostulu i protector Northumberland. Sub papa Paul al IV-lea Caraffa, fost Mare Inchizito r, e nurnit episcop si trimis impreuni cu legatul apostolic la tnapirat. Dar aju nsi in Flandra, ei slat rechemati urgent din cauza rupturii intervenire lane pap i g impirat. Spre a nu fi ficuti prizonieri, se deghizeazi si fug in Franta. Rom a din nou este amenintati de trupele imperiale, ca sub Clement al VII-lea. Comme ndone e trimis prin toati Italia ca si ctstige aderenti pentru pap. Dar insuccesu l demersului siu la Venetia ti aduce dizgratierea. Cu moartea lui Paul al IV-lea , in 1559, se revine la o politici axati pe conciliu. Pius al IV-lea (1559-1565) trimite pe Commendone ca nuntiu pe lingi impirat (1 ianuarie 1561) pentru a obt ine adeziunea sa la reluarea activititii conciliului intrerupt Incl din 1552. Da r principii protestanti intruniti la Naumburg isi refuzi participarea si concili ul se va tine flea' delegatii bisericilor care au trecut la Reformi. Misiunea lu i Commendone in Germania ii ingiduie vizitarea acestei firi. Relators in Italia e trimis din nou la 2mpirat ca reprezentant al cardinalilor conciliului. Dar cur tnd i se di o noui misiune de o mare importanti, aceea de nuntiu apostolic In Po lonia, unde biserica romano-catolici era in plin dezagregare. Se ridicau probleme grele: aceea a divortului cerut de rege ark' motive valabile, propaganda primej dioas a cilugirului italian Okini, intemeietorul capucinilor, ridicat acum contra papii, chestiunea oportunititii discutabile a unui conciliu national polon. Toa te acestea au fost solutionate cu autoritate. Okini a fost alungat, regele tndem nat si renunte la divot.; si planul unui conciliu national tallturat. Commendone , care venise din Germania in Polonia trecInd prin Prusia Orientali, a vizitat t oat partea de nord-vest, indrepttndu-se spre Liov unde a putut asista la slujba a rhiepiscopului armean si lua informatii asupra celui ortodox. De acolo a cobortt la Camenip, trecind O Nistrul la Hotin, st'pinit in acel moment de Albert Laski. Si-a continuar apoi cilitoria spre frontiera de est, vizittnd regiunea dinspre Nipru supus devastrilor titarilor, escortat tot timpul de Albert Laski, In fruntea unei strlucite trupe de chireti, ajungtnd apoi prin Iaroslavl, Przemysl o Tarnow la Petrkow unde tl astepta regele. Commendone i-a infitisat in mod solemn decre tele conciliului tridentin, obtintnd adeziunea sa neconditionati. In treack't a dat si sugestii de ordin practic, construind pe moment un tntreg plan de valorif icare a produselor regiunilor dinspre Marea Neagr. Acestea trebuiau exportare la Venetia folosind conjunctura stirii de pace dintre Polonia, Seniorie si Impiriti a o snaliat cu voia turcilor turceasc. Urma si fie folosit portul de la Cetatea A lb transportul mirfurilor pe Nistru ... Regele, fascinar de aceste orizonturi car e se deschideau tnaintea sa, a trimis tridati el se faci sondaje in albia Nistru lui, dar constatirile flcute au pus capar acesnii vis. Nunciatura lui Commendone in Polonia s-a tncheiat cu un succes mai mult aparent deck real: tmpiedicarea d ivortului regelui. Inltat la cardinalat si trimis ca legat in Germania si apoi tn Polonia, el inviti pe rege si adere la o ligi crestini antiturceasci O. se tngrijeste tnci din viata regelui de problema succe siunii. www.dacoromanica.ro 373

In cursul perioadei agitate care a urmat dupl moartea lui Sigismund August, el a re un rol trisemnat sustintnd candidatura unui Habsburg, arhiducele Ernest. Part ida protestanti cere plecarea lui, Intrueit acreditarea sa ca legat inceta autom at prin moarrea regelui. Retras tntr-o ministire de IMO' Siradia (Sieradz) lucre azi la constituirea unui bloc antiprotestant care s inliture pe eventualii candid ati eretici sau ortodocsi. Candidatura habsburgicl nu poate iins avea sori de izbi ncli, si blocul in care dominau lituanienii se Iasi atras de A. Laski spre o candidaturi francezi. In rot acest timp, Laski a fost in legitur i foarte strinse cu legatul. Alegerea lui Henric de Valois a fost considerat ca u n succes al lui Commendone, care pleacl, lsindu-1 pe Graziani si-I intimpine pe n oul rege si si-i duci. indemnurile sale de a nu da decretul pentni libertatea de constiint cerut de protestanti, si de a porni rzboi contra moscovivilor. Dar fuga lui Henric din Polonia si reclamatiile Habsburgilor suprati de nereusita arhiducelui Ernest, aduc dizgratierea lui Comme ndone de citre papi. Partida advers din colegiul cardinalilor ti oferi la un mome nt dat sprijinul pentru alegerea sa iminentl ca papi tntr-o vreme cind papa pima pe moarte. Dar acesta s-a trisinitosit si a murit un an dup Commendone. Ultimii ani ai vietii sale au fost umbriti de slibirea faculttilor sale intelecniale. Dup moartea sa i s-au atribuit minuni. Era pe cale de a fi canonizat. Dar aceast ulti m glorificare nu i-a fost hirizit. In afari de rapoartele sale, publicate in parte in Miscellanea della Storia Ital iana, Turin, 1860, III, Commendone a lisat si o scurt notiti in limba latini, asu pra Principatelor, alcituiti in 1574 si intitulati: Valachiae, ohm Flacciae, Rom anorum coloniae, brews descriptio, care cuprinde unele aminunte interesante asup ra lui Alexandru Mircea, protectorul cultului catolic. Aceast relgie a fost publi cat de N. Iorga in Buletinul geografic", IV, 1899 si apoi in Documente geografice , partea I, Bucuresti, 1900, pp. 13-15. Biografia lui Commendone a fost scrisi d e tovarsul sill nedesprtit A. M Graziani, Vita Commendoni cardinalis (Paris, 1669). Printre autorii striini care s-au ocupat de Commendone, citm pe Reiman, Die Sendu ng des Nuntius Commendene's nach Deutschland im Jahre 1561 in Forschungen zur de utschen geschichte, Gttingen, 1857; P. Susta, Die R6mtscloe Curie und da i Konzil von Trient unter Pius IV, Viena, 1904; I. Ph. Dengl, Nuntius Biglia 1556-1566; Commendone als Legat auf dem Reichstag zu Augsburg 1566, Viena si Leipzig, 1926. Dintre istoricii romni, N. Iorga in prefata lucririi sale Nouveaux Matriaux pour servir ii Phistoire de Jacques Basilikos l'Heraclide dit le despote de Moldavie, Bucuresti, 1900, d unele note asupra lui Commendone. Sadi Ionescu di unele infor matii sumare la Bibliografia calcitolilor straini, p. 57. www.dacoromanica.ro

SCURTA DESCRIERE" A VALAHIEI OD/NIOARA FLACCIA, COLONIE A ROMANILOR1 Cum se stie partea Misiei care se Intinde dincolo de Dunre2, spre Scitia3, era nu mit odinioar Flaccia, dup Flaccus, cpetenie roman; acum Ins schimbIndu-si numele este numit Valahia, adic Italia: cci polonii4 spun voloc" la italian, si valahii5 pstreaz LAI acum nu numai obiceiurile si legile hotrite ale disciplinei romane, ci au pri mit chiar cele mai multe cuvinte ale limbii latine In vorbirea lor care este sla vl3. Intr-adevr intreaga Valahie se Imparte tn dou prti si in dou state; iar prinI Tr aducerea s-a fIcut dup5, textul latin publicat de N. Iorga in Documente geograli ce, Bucure0i, 1900, pp. 14-15 (Extras din Buletinul geografic", trim. IV, 1899). 2 Istrum. 3 Schytas. 4 Sarmathae. p. 146 Illiricum. Confuzie cu limba slavon pstratI in biseric5. 0 in cancelaria de stat . 5 Valochi. www.dacoromanica.ro 375

p. 15 cipii7 celor dou stpiniri anilor turcilor. Acea parte Dunrea 0 atinge spre apus e cealalt care se deschide se numesc voievozi; ei plkesc tribuit in fiecare an sult care se intinde spre miazzi 0 se mkgineste Cu fluviul hotarele Transilvaniei noi o numim Transalpina". Iar p mai larg 0 este mai bogat 0

care se intinde de la rill' care o taie in douI prin mijloc 0 pin la Marea Neagr, o numim Moldova. Aceste Tinuturi le-au stpinit in vechime misii, dacii 0 ro xolanii, iar acum moldovenii sau valahii care se inchin lui Hristos dupl ritul ortodox 0 recunosc p e patriarhul constantinopolitan drept capul religiei lor. trage obir0a de la <Vlad> Acum domne0e asupra lor Alexandru voievodul9 sau palatinul care hi odinioar rege al valahilor, bkbat Dracul9' insemnat 0 credincios i preacinstitor al religiei cretine; acestal in rstim p de puvini ani a refcut cele mai multe biserici din Valahia, nkuite de vechime, 0 s-a ingrijit sI cldeasd unele din temelie. Apoi este foarte darnic in impodobirea bi sericilor 0 cumprarea vaselor < sfinte > trebuitoare pentru slujba dumnezeeasd. Cc i s-a ingrijit s se zugrveasc 0 la Roma viata lui Hristos pe o pinzl de argint i s'i se impodobeasc bogat cu aur. Puterea palatinului Valahiei" este atit de mare inc h adesea inainta0i lui, stringind dintre ai lor $tefan12, palatinul Valahiei, a infant armata nespus de numeroas a turcilor. Aadar s-ar prea d nu ar fi nechibzuit dad preasfintul nostru stpin13 ar porunci sI i se vesteasd acelui principe conciliul"; cci ar putea uwr s fie citigat de indemnurile sanctitTii voastre ca sl trimit 0 el < delegatii > si la conciliu. 7 Reguli. o armat de treizeci de mii de clketi, s-au luptat Cu polonii; ba chiar 8 Alexandru al II-lea Mircea (1568-1574, 1574-1577). 9 Dracula. 10 Domnul 2n functie, Alexandru al II-lea Mircea. " Domnul Moldovei. 72 Stefan cel Mare. 78 Dominus. Este vorba de papa " Grigore al XIII-lea voia sA convoace un conciliu pentru convertirea ortodocilor . www.dacoromanica.ro

ANTONIO MARIA GRAZIANI 1537-1611 * Antonio Maria Graziani, cunoscut mai ales ca auxiliar si biograf al lui Commendo ne, s-a nscut la 23 octombrie 1537 la Borgo, San Sepolcro in Toscana dintr-o familie nobil sricit care nu i-ar fi putut oferi alti carier. dec k aceea a armelor. Studiile sale si le-a datorat struintelor si protecviei lui Comm endone. Dup o sedere de trei ani la Padova, si-a inceput cariera sa ca secretar a l protectondui su (1560), al cHrui colaborator devotat a fost in tot cursul acti vitvii acestuia, timp de aproape 25 de ani. El 1-a insotit in toate alltoriile sale, a fost prtasul tuturor gindurilor d intate acestuia de un caracter mai mult laic decit religios, descrierea sale, fiind uneori chiar folosit in unele demersuri secrete, si a fose totodat qi memorialist ul s.u. Multumit lui Graziani cunoastem cu de-amnuntul diferitele probleme ale misi unilor increvie a locurilor strIbItute, portretele oamenilor insemnati, scenele memorabile, de pild cea oferi ti de adunarea armati pentru alegerea regelui Poloniei etc. Uneori, destul de ra r, el inseamn si propria sa contributie la evenimente. De pild, altoria sa ultrasec ret la imprat in legrurk cu propunerea candidaturii fiului acestuia, arhiducele Ern est, la tronul vacant al www.dacoromanica.ro 377

Poloniei. Atit la ducere eft si la intoarcere a trebuit s umble deghizat, cci ames tecul legatului (Commendone) nu trebuia s fie bnuit. Apoi chid acesta a fost silit s plece di n Varsovia in preajma votului, Graziani a fost trimis de el in capitali s observe miscrile partidei protestante destul de puternice, asa-zisa confederavie". Alege rea lui Henric de Anjou, fratele si mostenitorul regelui Frantei Carol al IX-lea , la care a avut un rol insemnat si Albert Laski, i-a oferit lui Graziani un nou prilej de a participa direct la evenimente. LIsat apoi la Varsovia pentru a vin e legtura cu Commendone trimis in Germania, el a asteptat vestea pornirii noului rege, pe care l-a intimpinat in Saxonia, si i-a expus punctele programului alcituit de Conunendone: neprimire a in functii a ereticilor" si purtarea unui rzboi contra moscovitilor. Dar cu toa te talentele sale, el nu a ocupat niciodat un loc de prim plan, neavind prezumvia necesar unei afirmri categ once a personalitvii sale. Cind dup moartea lui Commendone (1584) a ajuns secretar ul papii Sixt al V-lea si a primit apoi Insrcinri legate de organizarea a patru co nclavuri in care a avut un rol insemnat, ba chiar determinant in privirea aleger ii papii Clement al VIII-lea (1592-1605), noul pontifice s-a mulvumit s-I numeasc episcop de Amelia si s-1 trimit in misiune la diferiti principi crestini invitavi s formeze o lig anti turceasc. Impotrivirea nepotului papii a impiedicat iniltarea sa la cardinalat. A fost num it doar nunviu apostolic la Venetia (1596), de unde s-a retras apoi in dioceza s a, unde a murit la 16 martie 1611. Lipsa sa de egocentrism s-a dovedit si In opera sa. El a pref erat s scrie viava lui Commendone decit propria sa autobiografie. In cele din urm, la sdruinvele celorlalyi, si-a scris reminiscenvele, dar fr a se situa el insusi in centrul lor, ci sub forma unei istorii a orasului du natal, a familiei sale, a caltoriilor prin lume ale fr atelui du mai mare, apoi ale lui Commendone, redind aproape intocmai textul Vievii acestui a. Titlul De scriptis invita Minerva arat atitudinea sa fad de vanitatea unor ase menea scrieri. A vrut s fie tnainte de toate un martor al realittilor oferite cuno stinvei sale directe, lrgind apoi cercul interesului du pentru a cuprinde si locuri si timpuri mai deprtate. D ar nu s-a silit ,s publice nici una din scrierile sale, care nu au vzut lumina tip arului deck mult dup moartea sa. De la el a rmas: 1) 0 istorie a Ciprului scrid In toscan, inspirad de actualitatea campaniei turcilor impotriva acestei posesiuni a Veneviei, tiprit pe la 1624. 2) Biografia lui Commendone, scris In latin, publicat tocmai In 1669 la Paris de ctre H. Seguin, sub titlul De Vita loannis Francisci Commendoni cardinalis (Pa ris, 1669), tradus tot atunci de Flchier si publicat sub titlul Vie de Commendon impreun cu o sc urt biografie a autorului. 3) 0 prezentare a unor destine excepvionale, atit ale unor contemporani ch si ale unor figuri de la inceputul secolului, editate de ac elasi Flchier in 1680 sub titlul De casibus virorum illustrium, cuprinzind 20 de capitole, dintre care unele cumuleazi mai multe biografii. In aceast culegere tre buiau ea' intre si cele dou biografii consacrate lui Despot si Diassorinns, scris e prin 1566 la cererea tinrului polon aflat /a studii in /ralia, Nicolaie Tomicki , nepot al vestitului cancelar polon Petru Tomicki din prima jumtate a secolului. 4) De scriptis invita Minerva in care, dupi o prim parte cuprinzind, intre altel e, descrierea caltoriilor fratelui acestuia, Aloysio, In Portugalia, Palestina, E gipt si Turcia insovite de to schid istoric a inaintrii turcilor si de o descriere a Transilvaniei precum si a imprejudrilor din vremea lui Sigismund Bthory in care

e vorba 378 www.dacoromanica.ro

g de Mihai Viteazul urmeazI (cap. XIII ;i urm.) cilItoriile acute de autor impre uni cu Commendone in legIturi cu conciliul tridentin, aceasti parte reprezentind aproape in intregime textul Vie;ii lui Commendone. Deosebirile de text sint sem nalate in nod de editorul acestei lucriri, iezuitul Hieronymus Langomarsianus, c are a tipIrit-o la Florena in 1745. Pentru istoria contrareformei ii a politicii papale din anii 1550-1584 opera memorialistici a lui Graziani e de un interes ne tigIcluit. Cu privire la istoria noastri revinem biografia lui Despot amintiti mai sus, in care a cuprins ;i o scurd schid despre Moldova. Aceasta are anumite corespondeny e cu felul descrierilor lui Guagnini. De altminteri o comparatie a descrierii Po doliei de catre acesta din urmI cu cea scrisi de Graziani (in viaa lui Commendone ) deschide unele perspective ce vor trebui urmirite. Textul a fost publicat inde pendent dupi doui manuscrise: a) manuscrisul oferit de Graziani tinirului Tomick i, fi pistrat in Polonia; b) un alt manuscris, foam pu;in deosebit, pistrat in a rhivele italiene. Se cunosc ediviile urrnItoare: 0 ediie publicati la Var;ovia in 1759 dup4 manuscrisul bibliotecii Zalusciene", tipiriti de Mizler. (Foaia de ti rlu se afli reprodusi intocmai de E. Legrand, in fruntea reeditlra sale). A fost retipiriti tot de Mizler in culegerea Historiarum Poloniae et M. D. Lithuaniae Scriptorum collectio la Var;ovia In 1761-1769. alti edivie dup o copie manuscrisi, aflati de cardinalul Angelo Mai in arhivele i taliene ;i socotiti inedid a fost publicad in Spicilegium romanum, vol. VIII, p. 172 ;i. urm. (Roma, 1842). retipirire dupi prima editie (1759), intru totul identici, limitad la 40 de exem plare, a fost executati la Wiesbaden pentni Dim. Sturza (1860). ultimi edivie a lui Emile Legrand, inso;ind Viaa lui Despot scrisi de Sommer, in volumul intitulat Deux vies de Jacques Basilicos ... Paris, 1889, pp. 157-236, d in care Viava lui Despot ocupi pp. 157-216. Despre Graziani s-au ocupat pe rind editorii ;i traducitorii sii amintiti mai su s, Flchier ;i Langomarsianus. In contrast cu aprecierile elogioase ale acestora, de un caracter mai general Emile Legrand manifesd rezerve precise fad de biografia lui Despot, sau mai bine zis fad de prima parte a acesteia privind filiatia adevirad a lui Despot ;i romanul adoptirii numelui siu. La noi prezentarea sa a cipItat un sens nou si o valorificare mai corecd in urna analizei lui N. Iorga in Nouveaux Mate' riaux pour servir el Phistoire de Jacque s Basilikos I' Hraclide dit le Despote, prince de Moldavie (Bucure;ti, 1900, pp. XVIIXXII) ;i in Istoria romiinilor prin cilkitori (Bucure;ti, 1928, I, pp. 165-170). A fose recta; In Anexa volumului de fati printre mirturiile indirecte, fragmentu l despre retragerea lui Laski din Moldova In 1563, povestiti in buni parte dupi indicaiile acestuia din urml. 379

www.dacoromanica.ro

(DESCRIEREA MOLDOVEI)1 1564 P. 169

Valahia2, despre care se socoate3 c a fost locuit odinioar de daci si de geti, este imprvit in doul prTi, dintre care una muntoas si aspr se indreapt spre miazzi si este numitl Valahia transa1pin4, cealaIt plan i mai bogat in ogoare si in oameni e orien tat spre Deux vies de Jacques Basilicos, Paris, 1889, p. 169 ;.u. I Traducerea s-a fcut dupi textul latin al vieii lui Despot publicat de E. Legr an d. 2 Numire dat impreun. celor dou tri. Nu este vorba in realitate de o descriere pe ba za unor constatri pro prii, ci de un fel de referat pe baza unor informatii fie c ulese personal in Polonia fie oferite de A. Laski, atunci chid l-a primt pe Graz iani sau de fostul medic al lui Despot trecut apoi la Laski sau de diferiti prib egi moldoveni pe care i-a putut vedea cindva la Liov, fr a mai pomeni de colonia d e armeni din acest ora; care 1-a interesat foarte mult 6 a fost cercetat atent de el. 3 Arbitrantur; autorul se referl la pkerea general I a istoricilor, WI vreo trimitere specialI. 4 Transalpina. Din aceast numire este dedus caracterul muntos al Oil 380 www.dacoromanica.ro

nord si se cheaml Moldova, si in amindou. domnesc voievozi (cci astfel numesc ei p e domnitorii5 lor), si una si cealalt stilt tributare turcilor. Moldova se desfsoar in lime cale de dousprezece zile de mers bun si tot attt in lungime6, d istanta cea mai lung fiind cea n directia spre Marea Neagr. Cetatea Alb17 ... Dar acestea sint locuri pustii5 i lsate in prsire nici o ingrijire din partea oamenilor din cauza incursiunilor neincetate i subit e6 ale ttarilor. Rodnicia prnintului este foarte mare; intr-adevr oameni putin dedati plugriei seamn atit griu cit le trebuie pentru traiul lor pe un an. Ei nu se arnnl griul inainte de 1 apriliel. De vin, desigur nu duc lips, dar folosesc mult m iedul, ca unii ce au miere mult. Iar belsugul de vite e de necrezut. Oamenii inju g the doisprezece boj la plug i II se indeletnicesc mai degrab cu cresterea lor d ecit cu lucrarea pmtntului din cauza nilor <lor> deosebit de bune. Este socotit u n pcat s se taie viteii. Din Moldovall deci se scoate acea multime de boil2 din a cror carne se hrInesc nu numai popoarele vecine ale Ungariei i Rusiei, ci si ale Poloniei, Germaniei, ba pin si ale Italiei, si mai ales cei din orasul Venetia. P e acesti boi, venetienii fi numesc boj unguresti, si prefer carnea lor celorlalte de acelasi feb. In fiecare an se fac the sapte bilciuri de vite In Moldova, pe cimpii foarte intinse, cu mare multime de negustori. La fiecare din aceste bilci uri se minl de obicei nespus de multe mii de boj; i dup trecerea a trei zile pent ru ruperea din partea negustorilor a pretului unui cap de vit dup care s fie socoti te toate cele1altel3 pret care trece rareori de trei galbeni de vit n citeva ceas uri, toat aceast multime de boi este vindut si este dus in diferite regiuni. De aici au mare cistig boierii care cresc cirezi de vite, i chiar i domnul 5 Suos regulos = regi mrunti. Tantundem in longitudinem. Afirmatie corectat de lmur irea adlugat probabil P. 170 ulterior ti in oarecare contradictie cu declaratia dintti. Se vede bine c autorul nu avea notiuni precise asupra configuratiei trii. Biallogrodum. Precum se ttie ea a fost ocupat. de turci in 1485. spre sensul de devastat. 9 Et repentinas; cuvinte omise din editia roman (Spicile gium). 19 Kal. aprilis. Vasta. Acest cuvint are ti sensul de foarte mare, vast; aci tug contextul indrea pti 12 In momentul ctnd Graziani Commendone erau oaspetii lui A. Laski se purtau tra tative perseverente i laborioase (0 de care Laski nu era strin) intre cpitanul Cat oviei Francisc Zay i diferite autoritti din Polonia, mergind chiar pin la rege, pe ntru restituirea unei cirezi de 1 425 de vite mari (in majoritate boj) trimise d in Moldova de Despot pentru achitarea unui imprumut de 16 500 florini datorati l ui Zay. Vitele incredintate viceapitanului de Snyatin au fost ulterior sechestra te de acesta. Reclamatia lui Zay cItre rege din decembrie 1563, repetat i reinnoi t de nenumrate ori, nu fusese ind rezolvat n martie 1567 (vezi Hurmuzaki, II, 5, pp. 538-610, and dupl Implinirea unei proceduri nesfirtite, regele decide s fie ascu ltati martorii ambelor prti (1). 15 Quo reliqua multitudo exaequatur. 11 Valachia. www.dacoromanica.ro 381

insusi, mai mult din aceasta se imbogveste, caci si el vinde in fiecare an un mar e numar de boj de pe mosiile sale, si veniturile" lui sint sporite mult de acest e iarmaroace. Vatafiil aduc domnului in vistierie, pe fiece an, pin la 400 000 ban i de aurl, din venitul intregii Tri; dintre acestia, 60 000 sint plativi sultanului turcilor ca tribut17. p. 171 Romanii au orase putine; locuiesc in sate si in tirgusoare, in care casele stnt cladite din !Arne si din paie i in care se apra de asprimea iernii. Au trei cetav i intarite de domnii din urma: dintre care Suceaval care este cetoate slut lasate bunului plac al domnuluin sau al judecatorului, i sint cirmuiv i cu autoritate, potrivit obiceiului indatinat. Daca ptrisul jura22 de trei ori, repetind formula unui juramint precum ca cele ce le declara el slut adevarate, ptritul este condamnat. De asemenea daca datornicul ar afirma, sub prestare de j uramint, ca nu trebuie sa plateasca, i se iarta datoria (atit este de mare credi nva in legatura juramintului). Dad cineva a fost jefuit, ceca ce nu arareori obi snuieste sa se intimple negustorilor, el reclama ceca ce i s-a luat de la acei p e al carui pamint a suferit paguba, si este despagubit la porunca domnului din c ontributia comuna a acelui tirg sau sat.23 Ei folosesc o limba a lor i aceasta n u este prea deosebit de cea latina. Caci spun ca au fost aduse acolo colonii de l atini dupa ce poporul a fost invins de imparatul Traian. Dar, stricindu-se limba cu trecerea vremii si din amestecul cu barbarii, ei rostesc cuvintele latine as a fel, fie schimbind literele, fie cu acelasi sunet dar mai aspru, 'inch acestea nu slut inTelese de ai nostri decit numai punind sirguinva i luare-aminte, dar indati ce se deprind puvin, urmaresc usor limba in intregime. tatea de scaun a domnului ... <si> Neamtuli pe dui Siret20. Nu au legi scrise, ci Pastreaza cu multa insuflevire ritul credinvei crestine, asa cum l-au primit de la greci. Barbavii desfac adeseori casatoria pentru cuvintele chiar cele mai nei nsemnate, trimivind soviei carte de despartiren i platind vistieriei Vectigalia, adid veniturile provenite din vmi. Questoribus. Pentru cuantumul tributului in acea vreme, vezi studiul lui M. Berz a, Haraciul Moldovei fi Tdrii Ronanefti in sec. XVXIX, in Studii i materiale de istorie medi es, vol. II, Editura Academiei, 1957, p. 11. Suchiavae. 15 Nemeti. 55 Seretum. " Aureorum nummum. juritori aclufi de prtile in proces. 51 In text: al regelui. In realitate i domnul trebuia s respecte tradiia. 22 Nu s e arati aici indeajuns practica jurtorilor i importanya dad. numrului de " Aceast practia este binecunoscut i din alte locuri, nereprezentind o particularitate exclusiv romaneascl. " Premiss uxori nuncio (repudiind sotia). 382 www.dacoromanica.ro

grab In jefuiri, neincetate (cci abia de se intimpl vreodat ca sl se dea lupte reale in vreun rzboi adevrat); intrucit sau resping nvlirile acestora, sau dimpotriv, nvles ei in Tinuturile acestora. Oamenii sint de felul lor sireti cu trupul Inalt si virtos si sint cruzi In rzboi. Sint inarmati cu sulite foarte lungi, cu scut si c u sabie incovoiat", arme Indeosebi turcesti; citiva folosesc buzdugane de fier si cei mai multi securea. Se incaier la lupt cu at-ha Indrzneal, cu atita dispret de d usman si Incredere in sine, incit adeseori cu putine forte au btut chiar ostiri p uternice de ale vecinilor <lor>. Au fost supusi de turci mai mult din faptul c er au slbivi de dezbinrile dintre ei decit Infrinti in luptI. Ei pot sl ridice, dac tr ebuie sI se lupte cu toate fortele lor, patruzeci de mii de <oameni> clri. La acel e neamuri nu se foloseste aproape de loc" pedestrimea, atit fiindc este alctuit din oamenii cei mai de jos, ctt si pentru c este fr rost din cauza iutelii si a multim ii cailor. Au cai mid, dar foarte buni la munc; nu se prea deprind cu grajdul; ch iar in mijlocul iernii pasc pe cimp, si invtati de deprinderea zilnic si de nevoie // ei zdrobesc cu copita lor, dei nu au potcoave, gheata p. /73 ce acoper iarba. doisprezece denari. Ei urmeaz. mai mult indeletnicirea rzboiului dectt a Oa // Ei se hrtuiesc cu scitii sau ttarii25 care locuiesc in Chersonezul tauric si care26 s int numiti perecopieni27 de la canalul pe care l-au fcut28 prin tot istmul si car e e numit In limba lor Przecops in niste rzboaie, sau mai deP. 172 Romnii cinstesc pe regii for, <adic> pe voievozi, ca pe Dumnezeu si ti slvesc nespu s de mult, fie ei si tirani In cirmuire31. Dar cind li s-a scirbit de ei, nu num ai ca-i alung din domnie, ci ii si ucid, uneori cu tot felul de chinuri, si la fo arte putini li se intimpl s. moar dup legea firii sau de vreo boal. Boierimea socotes te pe trani aproape ca pe robi, iar regele Insusi Petru32, chid a fost alungat din domnie de urzeala boierilor si a fugit, a arunc at bani de aur ca urmritorii si adunIndu-i s. fie TinuTi in loc, si astfel a scpat din miinile lor. Si acelasi, putin dup aceea (dup ce Stefan" pe care il ridicaser b arbarii in locul gu, prin de iubirea unei tinere " Scythis sive tartaris. 26 Qui (in Spicilegium: quo). 27 Przecopienses. <ii socoteste astfel> pe boieri. " Duxerunt. 26 Fere nuflus. Aceea0 informatie o aflArn 0 la alti autori contemporani. 37 Aut orul se refera poate la cele spuse de Reicherstorffer despre asprimea domnilor in Choro graphia Moldovei. 32 Petru Rares, prsit de boieri in campania din 1538. 29 Falcato gladio. n Avem aici o Imbinare de confuzii. $tefan LIcusti, care a domnit in 1538-1540, e confundat cu Ilia Rare care s-a turcit, si al cIrui frate, Stefan, ajuns domn, a fost tliat de boieri. 383 www.dacoromanica.ro

turcoaice34 s-a arturat sectei nelegiuite a lui Mahomed35, cirmuind de aceea Cu o crunti tiranie dupa obiceiul turcilor, a fost taiat de popor36), cInd a fos t rechemat In domnie, a tnlaturat aproape toata boierimea si a ales noi nobili. La doblndirea domniei de catre acei care au mijloacele trebuitoare atIrna greu f rumusetea fetei, statura i Infltisarea trupului, pe care barbarii37 o cer In rIn dul Intti de la domnii lor, i pina Intr-atita, Inch daca cineva este lipsit de v reun madular al su sau pocit cu vreun semn de la o rana sau cu vreun alt cusur a l trupului, fie el de neam eit de ales, ei ti prefera usor pe unul de neam mai p utin ales, dar artos la infatisare. Dupa moartea lui Petrus, fiind proclamat voie vod Joidea" prin votul tumultuos al mul<unde se afla> dezarmat i fara nici o apa rare si tndat fr ca ai sai poata da vreun ajutor, i-au taiat nasul. and acest lu cru s-a aflat de popor, l-a palish toata multimea care l-a primit de rege pe Ale xandru, acela despre care am spus c fusese alungat de Despot. Mahumetis. Departe de a se fi turcit, Stefan Licusti, care triise tot timpul la Constantinopol unde se si insurase cu fiica naturali a lui Aloysio Gritti, a inc ercat taini o politick' de apropiere de crestini, trimitind intr-o misiune discr eti la Ferdinand pe la relatia lui I. Laski din toamna anului 1539). Mihu i logofitul Trotusanu. Ark' deosebire. vimii, doua zile dupa aceea calareTii trimisi de Alexandru4 pe care 11 alesesera de rege tovarasii sai, dei el era In pribegie l-au atacat Intr-un sat41 " Autorul incearci si explice in felul acesta turcirea domnului. marele boier Vartic. Situatia domnului era foarte precari, intructt boierii aste ptau de la el redobindirea portiunii din Moldova ocupati de turci. (Vezi Clitori, I, limuririle date " $tefan Licusti a fost ucis in decembrie 1541 de boieri, in frunte cu hatmanul Confuzie. JoIdea a fost ales dupi uciderea lui Stefan Rares, si nu dupi moartea 39 In cursul lucririlor sale, autorul caracterizeazi astfel o serie intreag'i de popoare lui Petru. 39 Zoldum. Era sustinut de doamna Elena, vIduva lui Petru Rams, care voia insoare cu fiica ei Ruxandra. 40 Alexandru Lipusneanu, viitorul domn al Moldovei (1552-1563, 1564-1568). 41 Sipote, pe Miletin. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Biografia lui Despot datorata lui Graziani nu a fost analizad critic ping acum, ci doar caracterizati ca fantezista de ultimul du editor Emile Legrand, care se refera indeosebi la amanunte privind prima parte a vietii acestuia. 0 confruntar e cu biografia scris de Sommer nu poate lumina chestiunea foarte interesand a izv oarelor care stau la baza lucrrii sale. Publicarea de cItre N. Iorga, in 1900, in volumul Nouveaux Mate'riaux..., a textului anonim, aflat printre rapoartele tri mise din Polonia la Roma de catre Commendone din timpul nuntiaturii sale, aduce un element extrem de pretios in aceasta privind.. 0 comparatie a textului anonim cu biografia elaborad pe aceast baza ne-o arat dar ca o opera literad moralizatoa re, in care locul hail il ocupa nu documentarea faptelor, ci concluziile axate p e n4te reguli de viad divine i umane. Destinu/ fulgertor al lui Despot fed biografu lui prilejul unor consideratii etico-religioase, precum g sublinierea unor momen te dramatice, ca de pilda scena sbuciumului lui Despot inaintea mortii, la care Graziani a adiugat, dupl marturia naedicului Dionisie din Avalos, declaratia sup remi a eroului su ca abjura ;i se leawww.dacoromanica.ro 385

id& de toate noile secte religioase la care a aderat din ambitie pentru a dobind i protectia unor oameni puternici ... etc. Si tot astfel, in contrast cu fatalit atea oarbI a acestui sfirsit, aflIm restabilirea cumpInii unei dreptIti imanente prin optimismul reconfortant al epopeii construite in jurul retragerii ostii lu i Laski, urmIrid de un numar nespus de mare de dlIreti moldoveni, si reusind sl Invingl si greutl;ile materiale ale drumului, si cele morale ale spaimei numai multumid eroismului comandantului sIu. Figura lui Laski, luminad puternic de autor, lasa in umbel attt pe cea a lui Des pot, eroul principal al biografiei, cit 6 pe cea a invingItorului vremelnic al acestu ia, $tefan Toma. lar epilogul, dictat de aceleasi imperative literare infitiseaz I ca intr-un diptic intunecat urmarea cruntI a tragediei infIptuite: dierea rIsc ulatilor la Liov in piata orasului la cererea sultanului, si baia de singe a rei ntoarcerii lui LIpusneanu, in timp ce morala intregii povestiri stI in declarati a lui Commendone la auzul reladrii evenimentelor din Moldova de cItre oamenii ce i mai calificati: cI aceastI ;ark* i se pare scena imend a unor grozave tragedii . Dar dacI in acest gen de cotnpunere primeazI criteriul literar, se explicI pre ferinta arItad unor elemente mai impresionante micar si fictive, ca de pildl sce na finali Cu discursurile lui Despot dtre ostasii din Transilvania si boierii mo ldoveni invingItori, intrebarea adresad unuia dintre ei despre soarta care il as teapt, cuvintarea sa catre solul turc cIruia ti restituie steagul de domnie urmad de disc:10a dintre sol si boieri cu privire la crutarea vietii lui Despot, in s firsit monitiunea profetid adresatI lui Stefan Toma si nu se Increadi in noroc . .. etc. si apelul la indurare intr-o form tot afit de retorici (cartea III, parag raf ele 9, 10, 11). Asadar pe un prim fond manuscrisul anonim italian publicat d e N. Iorga se suprapun diferite elemente imprumutate de la alti informatori si i n primul rind de la Albert Laski. Acesta, precum am vIzut, 1-a primit si insotit pe Commendone, si bineinteles pe Graziani secretarul lui. Din cele povestite de Laski atunci, s-a infiripat descr ierea retragerii eroice din Moldova, al drei erou declarat era povestitorul insu si. Prin prisma lui elm judecate evenimentele. Nimic mai instructiv decit compar gia celor douI texte din punctul de vedere al atitudinii lor fad de Laski. Autor ul italian anonim este inclinat sI-1 Infltiseze pe Laski intr-o luminI mai putin favorabilI si s-i acorde totodad un rol mai redus. Suma pe care i-o datoreazI De spot ar fi fost doar de 20 000 de talen (anonim, p. 7) la Graziani ea se ridicI la 80 000 de bani de aur (Graz. p. 183), din care Despot nu recunoaste dectt 20 000; alianta lui Laski cu Dimitrie Wisniewiecki si pregItirile finite de ei cont ra lui Despot stnt pIstrate aproape intocmai de textul lui Graziani, care pomene ste, dupI anonim, de intentia lui Laski de a-1 trimite pe Petrus Francescus Teru sinus" in Italia s tocmeascI trei sute de archebuzieri cIlIri (in textul anonim: se arad 6 ix:credit:tad pentru aceasta: 12 000 de talen, iar numele mercenarului italian trimis ca sI-i wind e dat sub forma de Pier Francesco Far:mine, probabil Perusino, adid din Per ugia). Ind la Graziani initiativa acestei actiuni ti apartine lui Dimitrie care isi stringe osti si 11 indeamnI pe Laski sI fac la fel si d se grIbeasci d vinI c a sI-si uneascI boierii invocI ca si la Sommer de altminteri fortele" (Graz., p. 184). Dar la an onim venirea ttarilor pentru a determina trimiterea unei pIrti din garda lui Desp ot impotriva unui dusman fictiv, in timp ce la Graziani motivul invocat ar fi fo st venirea lui Laski 6 386 www.dacoromanica.ro

a lui Dimitrie. Sint si unele mici deosebiri de cifre Dimitrie Wisniewiecki ar fi avut de infruntat c u 3 000 de calareti un numar de 15 000 de calareti moldoveni (anonim ital.) La G raziani avem 4 000 de calareti contra multor du;mani". La anonim Wisniewiecki a fost capturat de un dran pe care 1-a aflat in cale, la Graziani ar fi fost tra dat de un ;Iran care I-ar fi mintit ca 11 duce la granita, si 1-a dus sub coviltii la S uceava, preclindu-1 lui Toma. Asediul Sucevei este ad:tat cam la fe! dar la anon im se dau mai multe precizari asupra aprovizionarii cu alimente. Raporturile lui Despot cu loan Sigismund Zpolya slut de asemenea redate la fel. Dar de aici inco lo apar deosebiri. Anonimul ti manifesta dezaprobarea fa; de pasivitatea asediat ilor 0 a celor care ar fi putut sa le vin in ajutor. Despot ar fi trebuit sa lase Suceava in paza unuia dintre oamenii di si sa tnearga el cu bani la Maximilian ca s-si adune trupe cu care si se intoarca a potoleasca rascoala. Dar el scrisese prietenilor di din Ungaria si le trimisese ;i bani pentru a-i tocmi osta;i, lar acegtia au purces cu a;a putin: t ragere de inim incit deli a rezistat trei luni, totusi nu a fost ajutat de nimen i. (anonim p. 14, fad nimic corespunzator la Graziani). Laski care avea mai bine de trei mii de oameni poloni si nenni, calari si pedeqt ri, vizind neizbinda lui Wisniewiecki, a ramas naucit (rimase confuso). Intr-un tirziu s-a hotartt s-1 ajute pe Despot, spertnd s 0-1 indatoreze cu acest nou serv iciu astfel ca acesta sa ;tie pentru intotdeauna cI lui ii datoreste domnia si v iata 6 sa fie Omit s-I rasplateasca asa cum se cuvine pentru un merit atit de mar e. In acest scop Laski s-a dus in regiunea Camenita (nel Vescovato di Cam<en>izz a), vecina' cu fluviul Nistru . . . qi a;teptind acolo sa vita trupa de ajutor d in Ungaria pentru a se uni cu ea, a ramas locului dou luni fad a face nimic, in c are timp ti scadea tot mai mult si oastea, si renumele, asa cum se tritimpla cu cei care nu ;tiu sa ja o hotarire oarecare si, zapaciti de imprejurari (confusi) , lasa sa treac prilejul favorabil: caci dad la Wisniewiecki, afla de infringerea lui 6 se opreste la Camenita neindraznind sa i ntre singur in Moldova si nevrind nici sli slobozeasca osta;ii tocmiti cu mare ch eltuial. Apoi tnduplecat de numeroasele scrisori ;i rugaminvi ale lui Despot se h otaraste sa-i villa intr-ajutor si s traga un folos nou ;i neweptat din situatia cread. Doar aprecierea lor este diferit. Imprejurarile ocuparii cetatii stilt ara tate la fel. Regele Poloniei trimisese pe un aprod (comorniccho) al du la Laski Cu o scrisoare patent catre el 6 catre toti ceilalvi care erau vasalii di ca sa n u se amestece in treburile din Moldova sotto sosire ar fi trecut fluviul 6 s-ar fi intarit cu un ;ant si ar fi trimis apoi ci nci sute de care erau cu totii la Suceava de cum ar fi calareti ca sa prade tara , moldovenii aflat c dusmanii duc in prinsoare pe so;iile lor ;i fiii lor 1-ar fi parsit Cu totii pe voievod pentru a se duce sa-si apere propriile lor camine'. L a Graziani faptele in sine nu diferl mult. Laski, pornit cu vreo 4 000 de a:Mt-0 ca O.' se uneasca cu fortele lui pena d'infamia', pedeaps care lovea nu numai pe vinovat, ci g tot neamul sau. Las ki fiind informat de acest lucru nu a a;teptat venirea acestuia, ci a trecut Nis trul pe un pod de vase, si rinduinduli trupa gata de lupta in centrul unui mare nurnr de care incarcate cu 80 de imuschete mari, ;i fiind bine intarita aceast col oana si la un capat si la celalalt Cu archebuzieri calri care cu pocnetul armelor lor sperie du caii moldovenilor,

www.dacoromanica.ro 387

uu mers ping la trei mile de Suceava unde au aflat de uciderea lui Despot ... (a nonim, p. 19). La Graziani, textul mai succint subliniaza totu0 faptul el Laski mergea maiori .animo quam viribus (p. 196). Sfirsitul expediviei lui Laski e ari tat in citeva cuvinte de autorul anonim. Aceast veste 1-a determinat pe Laski sil i fact intoars calea, 0 micar ca. a doua zi a fost ajuns din urm de patru mii de c alarevi dumani, totu0 <aceoia> vazindu-1 aa bine intarit printre aceste care, nu a u indraznit sa-1 atace, ci 1-au urmat Ord la 'Snyatin in Rusia 0 au pradat aceas t. capitnie (quel capitanoto) (p. 19). La Graziani relatarea mult amplificati ocup a mai bine de patru pagini (pp. 210-214 par. 14-18). Concluziile lor sint diferi te. Anonimul observi ca dad s-ar fi luat aceasta hodlire de la inceput Laski 1-a r fi salvat pe Despot 0 ar fi dobindit o glorie nespud, cad la sosirea sa la Cam eniva ii mergea numele cl avea opt mii de soldavi nemvi, spanioli 0 italieni, 0 daca ar fi trecut Nistrul bucurindu-se de acest renume, moldovenii nu ar fi stat sa-1 atepte . , 0 voievodul cel nou nu avea Inca mare autoritate asupra. lora (p . 20). lar Graziani 21 infIv4ead Intr-o atitudine eroid, puvin cam teatrall, aa cum avusese grija acesta sa pozeze in fava lui. Observarn el din textul anonim l ipsesc unele scene sau incidente: de pild, planul lui Despot de a fugi noaptea in extremis cu chiva credincio0 (Graz. p. 200); Intilnirea din urnd a lui Despot c u trimisul turc 0 discursul pe care i-1 vine inapoindu-i steagul de domnie (!), precum 0 celelalte ultima verba amintite mai sus (Graz. pp. 204-206). Acestea se afl tusk' Cu unele modificari intr-alt text, latin de data aceasta, descoperit I n arhivele italiene 0 publicat la noi de Const. Radu in Diplomatarium Italicum, III, care 21 atribuie unui polon, i de Const. Marinescu lin Mlanges d'histoire gnrale care 11 atribuie cu probabilitate lui Guagn ini 0 subliniazi marile asemanlri dintre aceste trei texte. (Pentru o prezentare a textului acesta din urma trimitem la relayia lui Guagnini din volumul de fad, p. 294). Trebuie sa observam ca: din textul anonim analizat de noi rezult ciar c a nu era nici un ceaul turc la Suceava la vremea predrii lui Despot, deoarece acesta a sosit tr ei zile dupd uciderea lui (p. 20), iar ungurii lui Fr. Zay au sosit la hotarul M oldovei zece zile dupa aceea. In concluzie Graziani a avut ca indreptar textul italian anonim publicat de N. I orga, precum 0 un alt text, fie cel latin atribuit de C. Marinescu lui Guagnini, fie un altul mai mult ori mai puvin asemanktor, convinind pe linga punctele pri ncipale o serie de inflorituri, ca cele in legaturi cu ultima scen a episodului l ui Despot inainte de uciderea sa. Peste acest mozaic initial s-au suprapus difer ite mrturii, ca cea implicit a lui Laski, sau cea explicita a lui Dionisie din Ava los. Cum biografia a fost compus In cursul anului 1566 chid Graziani era in Itali a, el nu s-a putut informa deck in decursul celor doi ani precedenvi, ceca ce ex clude obyinerea unor informavii de la Martin Zborowski, socrul prezumtiv al lui Despot, de care Commendone nu s-a apropiat mai mult atunci, ci doar in ultimii a ni ai ;ederii in Polonia, 0 cu care deci Graziani nu ar fi avut prilejul s intre in legaturi mai strinse. www.dacoromanica.ro

ANONIM UNGUR 1568 Aceast scrisoare a unui anonim ungur adresati unui pretenden; tot anonim, la domn ia Moldovei trebuie pus h' in legituri foarte probabil cu planurile lui Albert L aski de a porni o expeditie in Moldova pentru a se face domn al acestei ;id. La 3 martie 1566 iimpiratul Maximilian al I/-lea de Habsburg ii pomeneste arhiducel ui Carol de planul lui Laski (Hurmuzaki, II, 1, pp. 552-553). La 14 martie .scri e comandantul imperial Lazar Schwendi arhiducelui Carol despre expeditia proiect at de Laski i despre ajutoarele ce vor trebui furnizate. Vor lua parte la expediti e Pierre Roussel, un contingent de unguri i ceva germani, clare i pe jos (ibidem, p. 553). La 31 martie impiratul aprob planul expeditiei lui Albert Laski i. al boi erilor moldoveni insircineazi pe Schwendi si ia legIturl cu Laski (ibidern, p. 5 56). Totodat veti aduse din Moldova de boierul Gavrili, i trimise mai departe de a rhiducele Carol impiratului, arat. ci Alexandru Lipumeanu ii preglteste o expedit ie de 25 000 de oameni pe care ti va indrepta pink' in 25 de zile asupra Transil vaniei. Toi cei chemati la oaste trebuie se adune la Iai. Cei care refuzi s mearg i stau in qteptarea u,nui nou domn sint sluwww.dacoromanica.ro 389

;hi sau schi/odi;i. Locuitorii ii magi Cu cerul ;i cu pmintu/ pe boierii pribegiy i in Ungaria si se reintoarci in sfir;it in ;ark ;i s se ingrijeasci ;i de ea (ib idem, p. 557). La 22 iunie impiratul il invit pe Anton Szckely, fostul auxiliar al lui Despot, a se alture expediviei boierilor moldoveni pribegiti de crunta tiran ie a lui Lipu;neanu ;i gata a se intoarce acum in ;ail impreuni cu domnul lor legitim ales de ei (ibidem, p. 558). In acelgi se ns scrie apitanul ungur la 23 iunie (ibidem, p. 559). $i tot astfel se adreseazk ' impratul din nou la 25 septembrie lui Roussel, Anton Szckely ;i Christofor de Te uffenbach, rIspunzincl ;i lui Albert Laski care cere trupe cu plat (ibidem, pp. 5 63, 564). La 20 noiembrie ;i 2 decembrie impratul scrie lui Francisc Zay ;i Anton Szakely in aceegi chestiune (ibidem, 566, 567). Planurile acestea se Incruci;ea zi cu veleitvile altui pretendent moldovean, Stefan, care are in junal su la Cgovia un grup de boieri pribegiti din Moldova, ; i care ti scrie lui Lazr Schwendi fIglduindu-i 10 000 de ducati pentru ca s pomeasc i asupra Moldovei cu trupe impirtesti s-1 punk' pe el in scaun, alungindu-1 pe Ale xandru Lipu;neanu. Scrisoarea cade in miinile turce;ti ;i ajunge la Poart (ibidem , p. 570, raportul lui Albert de Wyss din Constantinopol din 17 februarie 1567), tocmai intr-un moment cinct se trata armistitiul dintre imperiali ;i turci. Impr atul, de nevoie, se arat gata si nu tulbure cu nimic rya domnii din Moldova ;i Ta ra Romneasc. Albert Laski a rimas deci cu pregtirile acute in zadar ;i cu trupe fri intrebuinyare. Probabil c in felul acesta se iexplici gi expediia pornit atunci de el impotriva ttarilor care jefuiser. Polonia. In sfir;it, in anul 1569, acelag pre tendent 5tefan, punindu-se sub ocrotirea arhiepiscopului Nicolae Olahus, aminte; te de pregItirile lui Albert Laski care stringe mari o;ti impotriva Moldovei, nu se ;tie daci cu invoirea impAratului ... dar tara nu-1 vrea de loc ca stpin ;i d omn, el fiind polon ;i ei nevrind s i se supudi. Iar Laski nu pregiteste deck nes fhlite jefuiri ;i distrugeri ale Orii ... etc. (ibidem, p. 597). Toate aceste el emente ingduie bnuiala ci fadresantul scrisorii de fat din anul 1568 ar fi isnsu;i Albert Laski. Textul publicat de Veress (Documente, I, pp. 271-273) a fost folos it de N. Iorga in Istoria Romnilor, V, p. 98. www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE CATRE UN PRETENDENT ANONIM DESPRE IMPREJURARILE DIN MOLDOVA9 lafi sf. iunie 1568 Alte vesti de aici nu pot s'i scriu cleat c voievodul Sandrin al Moldovei2 a muri t de friguri si au ramas de la el doi fii numiti, cel mai mare Bogdan si cel mai mic, Petru, dar Impotriva acestora voiau <boierii> &I Inalte pe acel domn Sbier ea3. La rtndul lor s-au sculat impotriva acelui Sbierea, acesti doi domni magnat i, adica Dumitru care este marele hatman al Moldovei si Gavrilas4 care este mare le 1ogofat5 al frii acesteia. Atunci l-au ales pe fiul mai mare al lui Sandrin, n umit Bogdan, si l-au pus In scaunul acestuia ca voievod. Bogdan a trimis pe fraI Traducerea s-a ficut dupl textul Iatin publicat fn Ver es s, Documente, I. pp. 271-273. 2 Alexandru LIpupeanu. 3 Sberu, a fost i vornic de Tara de Jos. a Gabrielas. Excellentissimus secretarius. p. 271 p. 272 391 www.dacoromanica.ro

tele su mai mic Petru In oraul Wslad ca s locuiasc acolo, ins acel Petru IntelegInd &dul rgu al fratelui su voievodul, c acesta ar vrea s pung Pentru ca s pot descrie mai adevrat domniei voastre toatg starea acestei tri a noas tre am trimes7 indat pe un servitor credincios al meu,. numit Gavril, in toate prTi le pentru ca s. intrebe despre toate acestea pe sa-1 omoare, a fugit in Turcia la Poarta sultanului. prelaTii i boierii vrii. Aadar servitorul meu s-a tutors cu toat credinva i: a raport at pe credinta datorat lui Dumnezeu c a vorbit aa cu pirgarii ora.-

elor i cu boierii i cu locuitorii, cum c Dumitru i Gavrila ar vrea s tread Indat dup vod i inaintea Intregii adunri a boierilor8, dar pe rind s-au ridicat doi prelati care ar vrea s aib <ei> intiietatea in adunarea boierilor. Aceti patru se dumnesc int re ei i stirnesc netmelegeri. VIiind' voievodul Bogdan acestea i c nobiliiI acestei .Ori trag unii incoace i alIii

Incolo, a trimis dupg ttari in ajutor, i au venit 11 000 care au ajuns ping la pmin tul frii Moldovei ..., unde este o cimpie foarte bogatall. Vzind voievodul Bogdan care mai edea Ind in scaunul su c. acetia vin s se aeze acolo12 le-a pus in vedere s se intoard la ei acas. Cum inel.toria i rutatea turceasc se afl into auna In fga noastrl,. locuitorii Trii i prelaIii i. boierii, prevzind vicleniile lor, rinduisert3 mai dinainte pentru aprarea ei nite teritorii <anume> 1414, Lpuna 15, Or heio,.

Sorocal7, Aygyecz"18. Marii, trimiItndo 7 000 din ai lor pentru pustiirea Orii, au pustiit 34 de sate, dar Moldovenii, venind asupra lor, i-au infrint cu ajutor ul lui Dumnezeu aa de ru, inch cu ajutorul lui Dumnezeu abia unul a fugit de acolo. Atunci aflind cg mai sint i ahi ttari r.mai, i. voind s rspund fel cu aceeai msur20, soldatii nvlind in acea taxi i-au atacat i. <aceia> au fost aa e tare infrinti cu ajutorul lui Dumnezeu, inch pulini dintre tgtari s-au tutors in %inuturile lor. 0 Barlad. 1 Devehi. 8 Senatui. Vident (videns). 1 Domini. 11 Abundantissimus eh/v ia Bugeacului. 12 Se ipsos trahentes in tabernaculum. 18 Statuerant. 14 les. 18 Laposna. " Orhye. 20 Text defectuos: Inter haec intelligens (intelligentes?) restantia Tartarorum <esse?> volentes pari parem ref erre ... 17 Szoroka. 18 Probabil Tigheci. 18 Elegantes (delegantes). 392 www.dacoromanica.ro

Zic oamenii c marele han21 ar fi zis c nu a avut in Tara sa oameni mai destoinici la lupt ca aceia care s-au prpdit22 n acel loc. De aceea mria voastr ar avea acum pri lejul de a veni aici la noi, cci toat Tara ar fi a ta23 din cauz c pe voievodul Bogd an ei nu-1 iubesc, cci are mulTi fraTi <i ei se tem> ca s nu i ridice cumva Cu auto ritate asupra lor (?) Cu polonii, cu muntenii i ttarii nu au nici o inTelegere. I n Tara Romaneasc au pus alt voievod al crui nume este Sandrin Voievod24, fiul lui Mircea, i P. 273

face, cci toat Tara Moldovei ar vrea bucuros s. vad pe domnia voastr, i ei vor s v ai voievod, i fraTii voievodului care se lupt intre ei se roag mult lui Dumnezeu s le dea Dumnezeu cel atotputernic un asemenea domn ca s fim i noi uniTi in cuget. Do mnia voastr strlucit vad: nimeni nu-Ti va sta cit de cit (?) in cale. Dad domnia voa str ar voi, ar putea veni in taini i s-li ocupe aici domnia, cci intre locuitorii 0 .'6125 s-a luat hotrirea s vad bucuros pe domnia voastr. Iar cu polonii avem inTelegere, ei ne asigur astfel: domnia voastr s se porneasc, ei inii impreun cu ungur i vor fi gata i de indat se vor porni i ei impreun Cu domnia voastr i vor da tot aj utorul. Tot de asemenea s scriu domniei voastre c doi dintre magnavii Poloniei au intrat (?)26 de teama voievodului. Iar acesti domni i boieri27 adid Stircea28 , Burl29, Doedon30, Lenchie31, MoToc32, Wessien33, care este diac34, Bucioc33 Min dru36 care este postelnic37 21 Devlet Ghirai I (1551-1577). 22 Sunt perdidi (perditi). 23 Quia totum regnum esset tui (?). Adica: pentru tine (?). 24 Alexandru, fiul lui Mircea i nepotul l ui Mihnea ce! ru. 26 Regnicolas (IntelegIndu-se clasa conducItoare). De aceea am vrut s dau de tire toate acestea mriei voastre, dad cumva mria voastr ar vrea s5. fad vreo treabi, acum ar fi timpul de a o tim c acela nu se are bine cu voievodul Bogdan. interpretare mai fireasca ar putea fi ca doi dintre marii boieri (magnati) au si intrat in Polonia de teama voievodului. In cazul acesta ar trebui citit Polonia m in loe de Paloniae. 27 Domini et barones. " Sterchie Matei Stircea, staroste i pIrcalab in anul 1563 . 22 Borla. " Magnates Poloniae intraverunt. Adica: au <g> intrat <in tail> (?) O alta " Neidentificat. 32 Mochiok. Nu e vorba de Ion Moto; executat precum se stie la Liov impreuna cu boierii lui $t. Toma. 33 Poate Vlscan, stolnic in 1569 (Doc. ist. Rom. Mold. XVI /2, p. 185). 34 Scriba. 31 Lento.. " Bochiok (ceasnicul). 36 Myndre. 37 Cubicularius. 393 www.dacoromanica.ro

iar Bobrigh38 vrea ca domnia voastr s-i scrie lui o scrisoare indat dac domnia voast r vrea s porneascI ceva, cci el, din faptul cl este pe pmintul Trii, afli toate de la noi si noi de la el. Iar noi ne-am legat cu jurlmint unul fafi de altul. Asadar domnia voastr s vinl cu puTini oameni, cam la o mie de oameni, cci pentru a aseza I n scaun pe domnia voastr vom fi gata a intimpinm once si s trlim si s. murim cu domni a voastr. (Pe dos) scrisori venite din Moldova " Ibidem, XVI/2, p. 234, menviunea unui Bobring la 1570. www.dacoromanica.ro

ANDREI TARANOWSKI (? dupa 1600) * Andrei Taranowski din Taranow, paharnic de Halics se tragea dintr-o familie veche din Przemysl. A fost insrcinat cu numeroase solii in diferite ;ari din Europa (Suedia, Danemarca, Turcia, hanatul Crimeii etc. Ve zi mai jos p. 406 caracterizarea lui de catre Paprocki). In drumul siu spre Constantinopol a trecut in mai multe rinduri prin Moldova si Tara Romaneasca in anii 1569-1570, 1572, 1574, 1578. In 1594 si 1595 Taranowski a fost in misiune la Iasi spre a convinge pe Aron Vodl s cedeze pretebviilor exag erate ale polonilor. A fost in legatura de prietenie cu Mihai Viteazul pe care tl cunoscuse la Consta ntinopol (Veress, Documente, V., p. 81). In cursul soliei sale la curtea din Tirgoviste (1597), aceste legituri s-au stri ns, astfel ca Taranowski a ajuns principalul sustinator in Polonia al cauzei lui Mihai, caruia i-a procurat mercenari si armament, cauttnd totodat sa-1 ajute s ci stige increderea regelui Sigismund al III-lea si a cancelarului Jan Zamoyski. Cu acest prilej a tradus In limba 395 www.dacoromanica.ro

polonl cronica lui Teodosie logofitul Rudeanu privind luptele lui Mihai impotriv a turcilor si titarilor. Trirnis de rege in februarie 1600 la Alba Iulia spre a duce tratative cu Mihai pentru reglementarea raporturilor acestuia cu Polonia, s -a ajuns la schitarea tratatului din Braov (10 martie 1600) care prevedea recunoa sterea stlpinirii Moldovei lui Mihai in schimbul acceptrii suveranittii polone asu pra tirilor romine. Dar cu prilejul unei noi misiuni in cursul cireia Taranowski aducea rspunsul regelui la propunerile domnului (mai 1600), Taranowski a fost op rit la Camenita 0 amenintat cu moartea de catre mercenarii poloni ai lui Ieremia Movil, infrinti de Mihai la Hotin. A scpat numai datorit interventiei hatmanului St. Zolkiewski. Reluind legiturile cu Mihai, Taranowski a incercat sa-1 sprijine in fata regelui dupi ocuparea Moldovei. Dar in ajunul luptei de /a Bucov (20 octombrie 1600) pr evizind infringerea, i-a dat sfatul irealizabil si se predea lui Zamoyski. Taranowski a alcituit doui relatii despre cilitoria sa la Constantinopol, in ani i 1569 1570, in care descrie pentru prima oarl drumul din Polonia pink' in capit ala Imperiului otoman. Primul raport a fost tiprit in limba germani sub titlul: Beschreibunge einer oder eines Zuges eines fuernemlichen polnischen Herrn, von Koeniglicher polnischen Wi rden botschafftweiss gen Constantinopel und von dannen inn die Tartarey gezogen. Mit Ber icht und Meldunge mancherley seltzamer Handel und grossen Schaden, so die Tiirck en dazumal erlitten, sehr nuetzlich und wol zu lesen. Gedruckt zu Nuernberg, dur ch Dieterich Gerlatz. MDLXXI. Partea privitoare la cilitoria din Moldova (F0 I, 6,24 vo) a fost reprodusi de N. Iorga in Hurmuzaki, vol. XI, pp. 79-80, nr. 123. Al doilea raport, cu data de 24 decembrie 1569, poart titlul: Kurze beschreibung des wegs gegen Constantinopel aus Pollen. Auch aus Constantinopel gegen Astraca n, welches ein Moskowittisch Schloss ist und liegt gegen auf gang der Sonne zue. Darueber der Zug des Tgrggischen Kriegsvolckss welchen sy im 1560. Jar gegen As trachan gethann, wie wmbkhommen. Auch wass Innen und den Tarttaren im haimbziege n begegnet. A fost reprodus in Hurmuzaki, vol. II, 1, p. 595, nr. 576. Cu prilej ul cilitoriei sale la Constantinopol (1574-1575) intreprinsi pentru a duce trata tive de pace cu turcii, Taranowski care era insofit si de Maciej Stryjkowski a t rimis din Bucurefii o scrisoare cancelarului polon Valentin Debienski, informind u4 de greutifile intimpinate la Inapoierea sa prin Tara Romneasc, unde domnea o fo amete grozavi. Aceast scrisoare cu data de 5 aprilie 1575 se pstreazi Intr-o copie latini in Arhiva Vaticanului (Nunziatura di Polonia, vol. VIII, fol. 142). A fo st publicati in intregime de A. Veress in Documente privitoare la istoria Ardeal ului, Moldovei fi Tarii Romneiti, vol. /I, Bucuresti, 1930, pp. 60-61, nr. 53. La 13 mai 1575, Taranowski a prezentat la Gonventul nobilimii din Slezyca un rapor t in care pomenea despre convorbirea sa cu domnul Moldovei, Petru Schiopul (ibidem, p. 64). De la Taranowski s-au mai pstrat cheva scrisori privitoare la detronarea lui Aron Vodi, la misiunea sa in Tara Romineasci (1597) si in Ardeal (mai 1600), ch si l a solia 396 www.dacoromanica.ro

lui Constantin Varsi ce ii fusese trimis de atre Mihai Viteazul. Aceste scrisori plstrate in bibliotecile din Tordi (ms. XIII 13, pp. 287-290) si Varsovia (Bibl . Ord. Zamoyskiej, corresp. s. II., t. XX) au fost publicate si traduse de I. Co rfus in Mihai Viteazul fi Polonii, Rucuresti, 1938, pp. 207-210, 230-231, 231-234, 305-307. De Taranowski s-au ocup at: J. Kraszewski, Podr6ze i poselstwa polski do Turcyi, a misnowicie: Otwinowsk iego, Taranowskiego. Zborowskiego (CIlItorii si solii polone in Turcia si anume ale lui Otwinowski, Taranowski si Zborowski), Cracovia, 1860. lar dintre cercetI torii nostri: Al Sadi Ionescu, op. cit., pp. 58-60; N. Iorga, Istoria romnilor pr in calatori, ed. a II-a, vol. I, pp. 178-180, 250, 257; I. Corfus, Corespondenta Medita asupra relatiunilor Intre Mihai Viteazul fi Polonia, 1935, pp. 35-41; ac elasi autor, Mihai Viteazul fi polonii, pp. 9-10, 13, 14, 16-17, 19 passim; P. P . Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936. www.dacoromanica.ro

[RELATAREA CALATORIEI PRIN MOLDOVA1] 1570 p. 79 Cum am alkorit eu din Polonia spre Constantinopol2 prin Moldova3 prin numita pId ure a bucovinei4, unde cu 73 de ani in urms, adic5. i'n anul 1497, au fost uc4i d e cltre moldoveni5, intr-o singuil zi, 50 000 de poloni6, apoi prin Suceava7, un de, acum cinci ani, Despot Vocr9 a fost tr5idat de unguri i t'iat in buc5.vi de moldoveni9. Am XI, p. 79. 2 Taranowski a sosit la Constantinopol In ziva de 14 august. 3 Walachey. 1 Traducerea s-a facut dupi textul german publicat de N. Iorg a, in Hurmuzaki, 4 Bukowitz, adia pdure de fagi. 5 Walachen. e La Codrul Cosminului (26 octombrie 1497). 7 Schetschawa. 8 Der Des pot. 9 In 6 nov. 1563. 398 www.dacoromanica.ro

turcesc cu numele de China"; din Chilia am cltorit pe Dunre13 in sus, tntr-o corabi e, pin la un rtu mare", In care se pescuiete morunul i care cltorit i prin Schoreschen"10, Lupotzw"11. Am sosit apoi intr-un ora se afl la un sfert de zi de drum de Chilia; de la Chilia am ajuns la un eke' cu numele Tulcea15 i de acolo intr-un oras numit Babadag16; am cltorit Cu cai de pot. pin la un sat grecesc17. [Trecerea Inapoi in Polonia] ... p. 80 A treia zi am pornit la drum; peste trei zile am ajuns la Cetatea Alb.18; acolo m -am odihnit trei zile, apoi trecind prin Tighina i Iai2, care este capitala Moldovei , i prin Moldova am sosit n Tara regelui nostru, la CameniTa21, de acolo, prin Ia slowiec22, Ustia, Rohatyn23, Drohobiz24, Sambor25 anului 157026. Hurmuzaki II, 1, p. 595: Serechz. etc. am sosit cu ajutorul lui Dumnezeu la Varovia, in seara de Crciun a Probabil Soroca, nu Tulora, cum sugereaz1 o not din Hurmuzaki. In relatia 11 Probabil Lpuna, lbidem; Lupuschno. 12 Kylia. 13 Tain. In realitate pe bratul Chilia. 14 Duniirea din care se desprinde bratul Sf. Gheorghe. Is Tulza. le Babi. 17 Urmeaz cuvintul sau numele: Holoferdt ce nu a putut fi tlmcit. 18 Bialgrad oder Weissenburg. 28 lazsti. " Techinia. 21 Kamenez. 22 laslewitz. 23 Rohatin. 24 Drehebiz. se " Samber. Nu redni i relatia a doua dup Hurmuzaki, II, 1, p. 595, ea fiind aproape identick' cu aceasta. www.dacoromanica.ro

[RELATIA CALATORIEI PRIN TARA ROMANEASCA pi 1575 p. 61 resti29 la palatinu13 Trii Romnesti31, unde am pkimit mult de foame si de cea mai m are lips. In adevr i'n acele prvi domneste o foamete si lips de bucate atit de mare, incit oamenii se omoar Intre ei pentru o bu&kid de One. Vitele mor prin tot locu l, mie mi-au murit opt vite de tras, De srbtoarea Pastilor28 am ajuns la Bucuiar celelalte schioapt. Va trebui sl zbovesc opt zile la Bucuresti, fiind istovit s i ostenit de drum! nu vom putea sosi in nici un chip la 12 <mai> ci la 15 mai! " Traducerea s-a ficut dupg. textul latin publicat de A. V e r es s, Documente p rivitoare la istoria Ardealului, Moldovei li Tdrii Romdnesti, vol. II, Bucureti, 1930, pp. 60-61. " 3 aprilie 1575. 29 Bulcorephum (Bukorestum). 30 Alexandru al II-lea Mircea, (iunie 1568 mai 1574) (iulie 1574 iulie 1577). 31 Moldaviae (1) Confuzie datorit faptului ci polonii numeau Moldova Valahia" iar T ara Romineasci Multania". 400 www.dacoromanica.ro

La 26 martie a cizut adt de mult zipad, inctt ajunge pira la oamenilor. umerii Din pricina foametei si a frigului prea mare, sitenii si Tranii prind cu mina cocorii si zburitoarele32. Scris la Bucuresti33, la 5 aprilie anul domnului 1575 a mirieie voastre34 credin cioasi slugi Andrei Taranowski Din relatia36 lui Andrei T aranowski din 13 mai 157536 la Conventul nobilimii po lone din Slezyca Si a mai aritat cum a purces prin Moldova si a vorbit cu gospodarul p. 64 sau vo ievodul" de acolo care, intructt nu are aplecare rea d'Are poloni, 1-a rugat cu ochii aproape in lacrimi si spuni domnilor poloni, si ja seama si faci astfel si nu supere pe sultan38 cu alegerea <regelui>, cid li s-a poruncit si lui, si fra telui su domnul Tirii Romanesti39 si astepte bine inarmavi si pregitivi, ca si poat porni cind li se va da porunca. De aceea vrea si-i faci ate nti si si-i roage si purceadi astfel in sfaturile lor ca si nu arunce coroana in vreo nevoie si primejdie neasteptati. 39 Volveres (volueres). 33 Bulcieresti (Bukeresti). vitoare la istoria Ardealului, Moldovei ii Tarii Romnesti, II, p. 64. gerea unui arhiduce sau aliat al Habsburgilor. 39 Petru Schiopul (1574-1582). 38 Selim. 35 Traducerea s-a ficut dura textul german publicat de A. Veres s, Documente pri " Adresantul era Valentin Debienski, cancelarul Poloniei. " In preajma alegerii lui Stefan Bithory. Turcii ar fi considerat ca dusmnoas ale39 Alexandru al II-lea Mircea. www.dacoromanica.ro

BARTOLOMEU PAPROCKI (1540-1614) * Bartolomeu Paprocki s-a rascut In Mazovia, la 1540, i a murit la Liov, In 1614. A scris numeroase brouri de popularizare precum i. o seam de lucrOri mai voluminoase , dintre care cele mai multe au tiri despre istoria vrilor romOne. Dota dintre ele privesc istoria Moldovei In secolul al XVI-lea: 0 istorie a luptelor lui loan Vocli ce! Cumplit cu turcii, 61:aria la Cracovia in limba polota in 157 5, azi pierdua, e cunoscutl numai din traducerea germani: Warhafftige Beschreibung des Krieges welchen der walachische woievod luon mit den Tiircken gefiihrt, 1576, (r eprodus. de A. Papiu Ilarian, in Tezaur de monumente istorice, III, 1864, pp. 273 -286, cealala Krtki a prawdziwy opis wjechania do Woloch lwana Podkowy (Scura dar adevrati descriere a intrrii in Moldova a lui Ivan Potcoavi), Cracovia, 1578, din care de asemenea nu s-a lastrat azi nici un exemplar, dar care a fost introdua in tntregime In cronica P oloniei a lui Ioachim Bielski (1598), de unde ananuntele povestirii au trecut in cronica Moldovei a lui Grigore Ureche. In scrierea sa Ogrd kr6lewski (GrIclina regilor), Praga, 1599, vorbete de istoria vremii sale, cu multe arranunte despre luptele l ui Mihai Viteazul. 402 www.dacoromanica.ro

Cea mai cunoscuta scriere a lui B. Paprocki este genealogia familiilor polone, C u descrierea stemelor acestor familii: Herby rycerstwa polskiego (Sternele nobil imii polone), Cracovia, 1584, ed. a II-a, publicat de K. J. Turowski, Cracovia, 1 858, pe care am folosit-o. Cu prilejul descrierii faptelor eroice ale unor nobil i poloni se vorbeste despre anume lega'turi ale lor cu Moldova. Aici se afl. i ami ntiri despre calatoria autorului In Moldova in anul 1572, eind a luat parte la solia polona, trimis la Poarta, in frunte cu a mbasadorul Andrei Taranowski. Numai aceste amintiri aflate in fragmente razleve in cuprinsul scrisorii pot fi socotite ca relgii de calatorie. Ele au fost publi cate In traducere 2n paginile de mai jos. B. P. Hasdeu a publicat prvile privitoa re la istoria yarilor romane din Herby rycesstwa polskieko, atit in legaturl cu aceasta calItorie eit si informgiile genealogice si istorice de mai mica importa ga in Columna lui Traian", II, 1871, pp. 3-4, 8, 12, 20, 24, 28, 32, 39, 43, 56, 60, 67-68, 78, 81, insovindu-le de o traducere l iberl in romlneste. Pentru viga si scrierile lui Bartolomeu Paprocki vezi: Z. Pauly, Wiadomosc o zyc h$ i pismach B. Paprockiego (Stiri despre viga si scrierile lui B. Paprocki), Cr acovia, 1896. lar la noi, Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia sa, pp. 61-62 . www.dacoromanica.ro

STEMELE NOBILIMII POLONE1 p. 302 nata; strmosii si au slujit cu Familia Buczynski este strveche si insemvrednicie varilor. Intre acestia a fost s i Ieremia, om insemnat din vremea mea si socotit intre oamenii mari. Acesta a fo st &va timp pe 11110 Bogdan, voievodul Moldovei2. Dup aceea, dup p. 303 iesirea acestuia din var13 l-a condus pe fratele aceluia <anume> Petru4 la Const antinopol, la tmpratul turcesc. Acolo, dei a fost ptrit inaintea pasei de catre I vonia"5 si de ctre moldoveni, totusi prin demnitatea, chibzuinta si purtarea sa a aflat trecere la pgin, si acesta l-a lsat liber. Intorcindu-se mele nobilimii polone), ed. a II-a, Cracovia, 1858. cu polonii sint bine cunoscute. i Traducerea s-a ficut dupI textul publicat In Herby rycerstwa polskiego (Ste2 B ogdan al IV-lea Lpuneanu (1568-1572), doma al Moldovei, ale cirui legIturi 3 In 1572 a fost mazilit O inlocuit in scaun cu loan Vocl cel Cumplit. ' Al doile a fiu al lui Alexandru Lpupeanu. 5 Nume sub care apare Ion Vocli cel Cumplit in c ronicile polone O cz4ceti. 404 www.dacoromanica.ro

inapoi Cu solul Andrei Taranowskie din casa Belina, s-a asigurat in acest chip d e mijlocul de a trece fr team prin Tara Moldovei, in care domnea atunci

Ivonia, mare tiran. Pava a dat ceauului un salvconduct pentru dinsul, dar ceauul n u i 1-a predat indat. and am ajuns noi la Iaqi i s-a dat de tire lui Ivonia despr e dinsul, cki fusese un om de seaml la curtea lui Bogdan, domnul Moldovei. Indat I vonia strigind la so17, cind era la dinsul la curte i-a spus: De ce iei cu tine pe duvnanii mei?" Solul i-a rspuns: Nu am cu mine decit doar poloni, slugile mele i pe aceia care din porunca milostivirii sale regelui8, domnul meu, 1-au condus pe Petre, fratele lui Bogdan, la implratul turcesc". El a spus: Acetia stilt cei ce mi-au fkut pagube, ei nu vor pleca de aici, trebuie sl-i piard capul <chiar> ai ci". Solul a spus: Ei sint slugile regelui, milostivirea ta, nu cred cl dup aceea vei avea vreo bucurie, clack' vei face aceasta". Domnul a trimis in grab dup Buczynski i Stuzenski, .oame ni de neam, ca s vie la curte i s5.-i ja pedeapsa. In acest timp ceauul a dat lui Iv onia, care era tare miniat, scrisoarea de la paA. Buczynski a intrat, s-a schimb at la fati, chipul i s-a inglbenit, prul i s-a zbirlit. Ivonia a citit scrisoarea, a bgat de searn c: paa ii poruncete cu strmicie, sub pedeapsa pierderii capului, s: l se liberi pe Buczynski i. pe tovarAii lui. Indat ce a vzut <asta> ceauwl care foart e adesea glumea Cu plkere prin tlmaci Inca in toat cltoria am petrecut foarte bine c u dinsul, i-a spus: korkma", cum s-ar spune: nu te terne". Cki indat Ivonia n-a mai spus nici un cuvint impotriva lor, de cum a citit scrisoarea. A doua zi am iqit din Ia0, dar abia strbtusem o jumtate de mil li ne-am intilnit in drum cu ienicerii8 domnului. Moldovenii au inceput s injure pe ungurete (!) pe cei ce-i cunoteau de la curtea lui Bogdan. Sta.nislav Broniewski, care a fost dup ace ea in slujba regelui Stefan inteleend foarte bine ungurqte, a inceput s rspund: mold oveanului. Moldoveanul a spus un cuvint de ocar lui Broniewski, care i-a rispuns C u dojan. Moldoveanul, pentru c era in tara lui i pe lingl aceasta era i slug domnease, a apucat sabia. Broniewski o purta pe a sa in teac, haiduculn s-a repezit asupra lui, el nu a putut s-o scoat aa de repede pe a lui, dar 1-a lovit cu sabia, cu te acI Cu tot. Dup aceea vzind cl haiducul voia s fug, Broniewski cu furie, aruncind te aca, a vrut s strpungl cu sabia pe acel tiran (!), dar 1-a ajuns numai din spate; indat a czut tsranul i a murit. Andrei Taranowski, sol polon la Poart, in 1572. Din solia lui a Pic= parte i B. Pa procki, autorul acestor insemniri. 7 Taranowski. Sigismund August (1548-1572). E vorba aici de garda domnului format in bunI parte din moldoveni i mercenari ungur i. Acest termen e folosit i de I. Belsius in rapoartele sale. 10 $tefan Bthory, re gele Poloniei (1575-1586). 11 Nume dat atunci anumimr soldavi mercenari unguri. Aici textul e lipsit de onc e precizie. Acelai om e numit ba haiduc <ungur>, ba moldovean, ba ;5:ran. E proba bil a 405 www.dacoromanica.ro

Ai nostri au vrut s se duc la Hotin, dar n-au fost lsaTi, <asadar> s-au dus impreun I cu moldovenii la Ivonia si i-au dat de veste despre mate. Ivonia a cerut din n ou de la sol pe Buczynski si pe acei tovarsi, bucuros c a aflat o pricin de a se rzb una, ins deoarece nu s-a artat nimic impotriva lui Buczynski, nici impotriva niciu nuia dintre tovarsii lui, numai asupra lui Broniewski a czut toat vina, aceia au fo st lsaTi liberi ... II p. 922 Voievodatul Moldovei, care depunea odinioar omagiu de vasalitate regilor poloni, foloseste o stem alctuit in chipul urmtor: un cap de zimbru negru cu o stea intre coarne. and mai apoi a ajuns sub puterea pginilor i s-a adug at o semilud pe fond alb. Tara este imbelsugat in toate, in vite si bucate. Oamenii din aceast Tail stilt 1.02, necredinciosi domnilor lor. III p. 427 Familia Taranowski este strveche in Tara Przemysl, iar in vremea mea s-a artat cu mari merite fall de Tar. Andrei Taranowski a fost trimis de regele Sigismund August la mulTi regi si principi strini cu mare primejdie a mult pricepere si mare la suflet13... snkAii sale. Era un om mic la statur si cu puTin invTtur, totusi cu Dup aceea, atunci cind Ivonia cu moldovenii si turci,i a al domnie pe voievodul B ogdan in anul 1572 <Taranowski> a fost trimis in solie de acelasi rege, ca s pun o vorb" pentru Bogdan. Au intrat15 intr-o Tail tulburat si abia trecuser Dunkea c pol onii au si ptruns in Moldova cu oaste si cu <voievodul Bogdan>16. Taranowski isi indeplinise solia si termenul de moldovean nu arat aici navionalitatea, ci doar faptul cl era in slujb a domnului Moldovei. Asa se explici faptul ciudat a moldovenii (!) injurau pe un gureste (!). 12 Dupi cum reiese si din context aceast declaravie se datoreste ins uccesului polonilor de a impune domn pe Bogdan Lpusneanu. Dar In general se obser v la nobilii poloni o atitudine de Ingtmfat superioritate fav de moldoveni. Asa cum s-a putut vedea i din relaviile solilor poloni din vremea lui Petru Rares. 13 Urmeaz aritarea activitvii lui Taranowski trimis in diferite OH. 14 La Poart. 15 Este vorba de aceeasi soli e, despre care se vorbeste 'in fragmentul I, luat parte si autorul scrierii. la care a le Dup retragerea lui Bogdan al IV-lea In Polonia, el a incercat si reia domnia c u armele, intrind In var cu o oaste de nobili poloni, in frunte cu Nicolae Mielic ki, voievodul Podoliei, dar a fost respins de moldoveni sub loan 'Jodi cel Cumpl it (1572). 406 www.dacoromanica.ro

Cine slut acesti oameni care au intrat in Moldova, tara stpinului meu? Tu ai veni t aici cu trIdare. Si stii cl vei plti cu capul". El nsi a izbutit s imblinzeasci prin purtarea sa pe acel pgin, inch prin indeminarea sa ne-a mintuit pe noi toti care eram cu dinsul si am dobindit o libertate la fusese primit bine de turci, (Ind s-a dat de stire c polonii au biruit pe multi t urci si moldoveni. Mehmed pasa a trimis dup5. Taranowski, intrebindu-1: fel cu cea de care ne bucuram In Polonia si am avut merinde indestultoare pentru noi si deocamdat hrani pentru cai. Dar dup aceea s-a intimplat a doua nenorocire, pe chid asteptam ordinul de plecare, ni s-a dat de stire a murise regele'7. Taranowski indat a struit pentru pacea obisnuitl a republicii unde nimeni nu-1 mai astepta. si a incheiat o pace care sl tin Mergind de acolo s-a intilnit in oveasc5 in Pocutia. El a struit a in pace de la incercarea sa. A V ptni ce polonii isi vor alege un rege. A Moldova cu oastea care impreun cu Ivonia voia s l in asa chip, incit Ivonia x fost silit s se intoar fcut pace cu dinsul,

strbtut toate provinciile sultanului in pace si cu cinste, si a sosit in Polonia. tot pin la alegerea regelui. <Nobilii> Dziublewski slut din voievodatul Sieradz, dintre care unul, loan, plec ase In Turcia cu multi bani, pe vremea dud se urcase in scaun Ivonia. Dup aceea a stat la dinsul in inchisoare mult vreme. A suferit si alte multe neplIceri, dar a izbutit sI ias teafr din toate, totusi cu multe acestia unul a fost prins pe dud se afla In solie la Ivonia, cci acesta, pe vreme a dud voievodul Podolieil8 aducea la stpinire pe Bogdan, miniat cl n-a putut din atit de multi oameni &I prind limb, a poruncit s.-1 prindI pe el (Radecki) dup ce-si luase rmas bun de la dinsul si 1-a trimis la sultanul turcesc. Totusi, dup strduin tele zeloase ale lui Andrei Taranowski, a fost slobozit mai tirziu. VI p. 403 p. 640 pagube ... ... Casa <nobililor> Radecki din voievodatul Kalisz este strvec he. Dintre In anul 1572 regele Sigismund August, vrind s salveze pe Bogdan, dom- p. 826 nul Moldovei, faf de sultanul Selim, deoarece sultanul trimesese in locul lui pe Ivonia" in urma pirilor moldovenilor impotriva lui Bogdan, a trimis 17 La 7 iulie 1572, dat la care Taranowski se afla In solie la Constantinopol. la Nicolae Mielecki. Vezi mai departe paragraful VI. 407 www.dacoromanica.ro

pe Andrei Taranowski de la curtea sa, ruendu-1 pe sultan s-1 primeasc In milostivi rea sa pe Bogdan, s-i ierte greselile datorate tineretii si s porunceasc s i se Inap oieze Tara printeasd. Indat dupl ce Taranowski, trecInd din Moldova, si-a luat ram as bun de la Ivonia si a sosit la Constantinopol, fiind bine primit, de pa s si d e Imprat si gzduit cu cinste intr-un loc plcut, cu tain tmbelsugat, a venit vestea la Imprat ci Bogdan a intrat din Poloniall Moldova <si c> a fcut mari pagube. Acest lucru era adevrat, cki un num.r de cavaleri alesi cu voievodul Podoliei Nicolae M ielecki din casa Gryf, brbat vrednic de bun amintire pentru faptele sale cavaleres ti, intraser In Tara Moldovei. Intre acestia se aflau si prietenii lui Bogdan din Polonia, Impreun erau cu totul cam vreo mie cinci sute de clreti, cum vo r unii, altii ii socotesc mai putini. Totusi nu s-au temut de multimea dusmanilor si au si ajuns la riul Prut. Dar deoarece moldovenii erau fo arte nemultumiti de Bogdan, si nu voiau s-1 primeasc, voievodul <Mielecki> a fost nevoit a se Intoard cu oamenii si. V.zInd aceasta dusmanii, au voit s-i prind pe poloni, dar la fiecare Incercare au fost respinsi cu brbtie si Indrznea l. <Mielecki> a izbutit s ias. din tar aprtndu-se cu mare glorie, clci asa de mult a t ulburat pe pglni, Inch ei nu spuneau decIt c erau zece mii19 de poloni si apoi asa au dat de veste pasii si Impratului, fie de rusine, fie de frie, spunind despre oastea polon cl erau 40 000. Dar dac nu erau mai putini decIt am spus, mai multi n u au fost. " In contradic;ie cu cifra din urm: 40 000. Poate de citit: 10 000? www.dacoromanica.ro

IACOB PALEOLOGUL (c. 1520-1585) * Eruditul Iacob Paleologul, grec originar din Chios, s-a nscut pe la 1520. Fieindu-si studiile In Italia, a dmas apoi In aceast tari. C ondamnat la Roma de oficiul inchizitiei pentru inclinarea sa spre luteranism (15 57), a izbutit s scape din temnit (1559) si s se refugieze dupl o scurt peregrinare prin Austria in Boemia, la Praga. Aci Paleologul a Wilt sub oblIduirea arhiducel ui Ferdinand si a comitelui Franz Thurn, izbutind chiar sl-si asigure o mica ave re prin cdtoria sa la 1564 cu fiica notarului Martin Kuthen din Springsberg. In a ceast perioad stabileste primele legturi prin corespondent cu Francisc David, unul d in adeptii lui Faustus Socinius si Intemeietor al doctrinei antitrinitare in Tra nsilvania. Din pricina Inspririi msurilor contrareformei In Imperiul habsburgic, P aleologul nu s-a mai simtit In sigurand la Praga si s-a refugiat In anul 1571 la Cracovia. De aici, el a plecat la Inceputu l lunii februarie 1572 In Transilvania, fIcInd un prim scurt popas la Cluj. Acol o a fost rector al Gimnaziului unitarian si coleg cu I. Sommer care i-a dedicat Viata lui Despot. In vara lui 1572 s-a relnrors la Cracovia, unde si-a terminat scrierea De discri mine Veteris 409 www.dacoromanica.ro

et Novi Testamenti la 28 iunie; in iarna 1572/1573 se afl Ind.' din nou la Cluj. De aici el a plecat intr-o cltorie in Imperiul otoman. A vizitat mai intii Chiosul , patria sa, apoi Constantinopolul 0 s-a inapoiat in Transilvania prin Tara Romi neasci (iulie 1573), unde a fost foarte bine primit la curtea lui Alexandru al I I-lea Mircea 0 a soviei acestuia, doamna Ecaterina Salvaresso. Chtigat la unitarianism, datorit leglturilor sale cu Francisc David, Paleologul d esfioar o bogat activitate teologici in Transilvania, intre 1573 fi 1575. In aceast perioadi el scrie Catechesis Cristianae dies XII (1 august 1574) dedicad lui Cri stofor Hagymsi, Commentarius in .Apocalypsim (25 decembrie 1574), Responsio ad qu estiones triginta duas (31 decembrie 1574), Theodor Bezae, pro Castilione et BeIl i (1 mai 1575), Disputatio scholastica (1575) etc. Refugiat la Alvina (jud. Sibiu) cu familia din p ricina epidemiei de cium care izbucnise la Cluj in vara anului 1574, Paleologul i 0 pierde fiica, pe Despina, aposati la 1 septembrie 1575 0 ingropat de dinsul 0 s ovia sa Eufrosina in biserica evanghelicl din amintita localitate. Climatul de t olerand religioas, care domnise in Transilvania in timpul lui loan al II-lea Sigs mund Zipolya, a devenit mai puvin propice unitarienilor sub succesorul acestuia, $tefan Bthory. De asemenea si dderea lui Gaspar Bekes, fostul du protector, 21 l ipswe de sprijin g '11 face s piaseascI vara dup 1575 6 s se refugieze din nou la C racovia. Nici aci nu st decit civiva ani trecind apoi in 1581 in Moravia. Cit a t rit impratul Maximilian al II-lea, ale crui sentimente pentru reform nu erau o tain p entru nimeni, a putut amine in pace. Dar urmaul acestuia, Rudolf al II-lea, cresc ut in Spania In spiritul lui Filip al II-lea, nu a avut aceea0 ingiduinv. La strui nvele papii Grigore al XIII-lea a poruncit si fie prins 0 trimis la Roma, unde d up o abjurare silia a fost urndrit de inchizivie 0 ars pe rug ca relaps la 22 mar tie 1585. Ar fi interesant de tiut dad nu a tras in cumpn 0 rechizitoriul lui Posse vino, cuprins in Comentariul acestuia despre Transilvania, infvipt papii prin mai 1584. Iacob Paleologul a lsat o descriere sumar a dltoriei sale in Tara Romlneasd in lucr area De rebus Constantinopoli et Chi cum eo actis lectu digna, Anno 1573. Lucrar ea a fost publicat in Operis collectanei Epistolarum Turcicarum liber IXX et XI. in quo maxima agitur de rebus Turcicis sub Solymanno et Selymo Turcorum Tyrannis in orbe Christian gestis, ex recensione Nicolai Reusneri leorini jurisconsulti e t Consiliarii Saxonici, Francofurti ad Moenum, MDIC, liber XI, pp. 142-152. De I acob Paleologul s-au ocupat: dintre contemporani Verancsics (vezi Monumenta Hung ariae Historica, Scriptores) g Possevino (vezi Compendiul du: Comentario di Tran silvania) iar dintre istorici mai tirzii G. I. Hauer, De scriptoribus rerum Hung aricarum et Transilvanicarum, vol. I, Viennae, 1774, pp. 213-214. Karl Landstein er, Jakobus Paleologus in: Jahresbericht des Josefstdter Obersgymnasium", Wien, 1 873; A. Pirnat: Jacobus Paleologus, Warszawa, 1959 o Die Ideologie der Siebenbii rger antitrinitarien in den 1570er Jahren, Budapest, 1961, pp. 10, 12, 15, 16, 20, passim; Gerhard Rill, Jacobus Pa leologus (cca. 1520-1585). Ein Antitrinitarier als Schiitzling der Habsburger in Mitteilungen der Cisterreichischen Staatsarchiv", XVI (1963-1964), pp. 28-86; R . DostiloviJenistova, Jakob Palaeologus, in Byzantinische Beitrge", Berlin, 1964, pp. 153-175; Lech Szczucki, Jakub z Chi osPaleolog (Zarys biografii) in Odrodze nie i Reformacja w Polsce", XI 410 www.dacoromanica.ro

(1966), pp. 63-91; Gustav Giindisch, Zum siebenbiirgischen Aufentbalt des Jacobu s Palaeologus in Revue des tudes sud-est europennesu, IV (1966), nr. 1-2, pp. 71-7 9. In istoriografia romneasci este amintit de Ionescu Gion in Istoria Bucuregilor , Bucureti, 1899, P. 101, de A. Veress, Documente privitoare la Istoria Ardealulu i, Moldovei ii Tdrii Romnegi, II, Bucureti, 1930, pp. 15-16, N. Iorga, Contribuilu ni la istoria Munteniei in a doua junatate a secolului al XVI-lea, Bucuresti, 18 96, p. 3 (extras din An. Acad. Rom., Mem. secy. ist., II, t. XVIII, 1895-96, p. 112) g de acelai Istoria r omdnilor prin ciiliitori, ed. a II-a. Bucureti, 1928, I, P. 209. www.dacoromanica.ro

CALATORIA IN TARA ROMANEASCAI 1573 p. 150 Am plecat de la Constantinopol, dupa cum am spus, In ziva de 8 iulie, impreun cu solul domnului Moldovei2, si dug multe rtciri am ajuns in ziva de 20 la Silistra ( odinioar numit Axiopolis), asezat pe Dunre, unde 1-am gsit pe moravul Emeric Moranovs ki care, fiind capturat de turci cind acestia au prdat Lipova3 si dus de mic In T urcia, s-a turcit in cele din urm si acum se endeste sI tread la imprat4. Am fgduit tot ce se poate ndjdui de la un stpIn milostiv; mai ales, cum stia turceste, ar putea avea un loc de cinste printre tlmaci. I Traducerea s-a ficut dup textul latin publicat de N. Reusne r, in Operis collec 3 Lippam. tanei Epistolarum Turcicarum, Frankfurt pe Main, 1599, p. 150. 2 Moldaviae regis . Este loan VoclI cel Cumplit (1572-1574). 4 Maximilian al II-lea, imprat al Germaniei (1564-1576). 412 www.dacoromanica.ro

De la Silistra, am venit la Bucureti5, in Tara Romneasc8 i am fost tratat cu cinste de ctre domn7, pe tot timpul cit am fost acolo. Mi-a trimis, dimineata i seara, gin i, carne, luminri, pfine, vin, ovz, fin, paie inch m-a indatorat foarte mult. Are ca sotie o nobil din Chios, din aceeai patrie cu mine, din familia Salvaresso8, od inioar strlucit i foarte bogat; ea m-a cinstit Cu daruri. .11. adar de la Silistra ptn aici nu am eheltuit aproape nimic. 5 Bucurestum. 6 Transalpinam. 7 Rege. Alexandru al II-lea Mircea, domn al Trii Romanesti (1568-1577). Ecaterina Salvaresso. In legIturi cu ea vezi N. Iorg a, Contributiuni la istoria Muntenie i in An. Acad. Rom. Mem. sect. ist., II, t. XVIII (1896), pp. 1-112 si D. Russ o, Studii istorice greco-romne, I, Bucuresti, 1939, p. 69. www.dacoromanica.ro

JEAN DE SAULX (1555-1629) * Jean de Saulx, viconte de Tavanes (sau Tavannes), fiul marealului Gaspard de Saul x de Tavanes s-a niscut la Paris, In 1555. A luat parte la rzboaiele religioase ca aprig duman al hugheno;ilor. In 1573 a inso;it pe regele Henric de Valois in Polonia, iar la 1ntoarcerea aces tuia In Franya a dltorit prin Ungaria, Transilvania e Tara Romineasd spre Constan tinopol, unde 1-a tntllnit mai apoi compatriotul su Lescalopier. Tavanes a preti ns d In cursul cltoriei sale ar fi participat la cel putin doui lupte ale lui loan Vod cel Cumplit impotriva turcilor, una victorioad, cealalt terminat prin omortrea domnului Moldovei. El afirma cI in Tara Romineasd ar fi fost atacat noaptea imp reunk cu insotitorii si, patru la nundr, de dou sute de oameni i vi-ar fi croit dru mul cu armele iqind din casa incendiat in care se afla, lisInd impresia c ar fi vo rba tot de o isprav ost4easd i c cei 200 de oameni ar fi fost turci. Adevrul, mult m ai puvin glorios, 21 gsim In amintirile lui Lescalopier. 414 www.dacoromanica.ro

Inapoindu-se in Franta, Tavanes a fost silit s se retragl in castelul ski de la S ully, dupl urcarea pe tron a lui Henric al IV-lea. Aici a redactat in anii 16011621 memoriile tatlui su in care a introdus i povestirea vietii sale. Tavanes a murit la Sully in octombrie 1629. $tirile privitoare la calitoria sa prin tarile romane stilt cuprinse in lucrarea Mmoires de trs-noble et trs-illustre Gaspard de Saulx, seigneur de Tavanes, mar& ch al de France, admiral des Mers du Levant, gouverneur de Provence, conseiller du Roy et capitaine de cent hommes d'armes. Lucrarea a fost tiparit la Sully, fail d ata, pentru familia de Tavanes, iar apoi la Lyon in 1657, la imprimeria Fourny. A fost reeditata de Petitot in Collection complte des mmoires relatifs, Phistoire de France depuis le ragne de Philippe Auguste jusqu'au commencement du XVII-ame sicle, vol. XXIIXXV, Paris, 1822. Aceast a treia editie este lima incompletl, caci nu cuprinde povestirea vieii lui Jean de Saulx, viconte de Tavanes. De viata lui Jean de Saulx s-au ocupat M. Petitot in Notice sur le V-te de Tavan nes (op. cit.), vol. XXIII, pp. 33-45; Lonce Pingaud, Les Saulx Tavanes. Etudes s ur l'ancienne socit franoaise. Lettres et documents indits. Paris, 1876, pp. 126-203; E dmond Cleray, cu prilejul prezentarii unor extrase din jurnalul lui Lescalopier (Le vo yage de Pierre Lescalopier, parisiee, de Venise Constantinople, Pan 1574) in Rev ue d'histoire diplomatique", XXXV (1921), nr. 1, pp. 36-37, 44, 47. La noi este mentionat de N. Iorga in Istoria romnilor prin calatori, vol. I, p. 196 si 200 si de P. I. Cernovodeanu, O informage medicala a unui ciikitor strain din veacul X VI in Tara Romdneasca, in vol. Din istoria medicinii romanelti universale, Bucuresti, 1962, pp. 93-94. www.dacoromanica.ro

AL PATRULEA SFAT PENTRU PURTAREA RAZBOIULUI GU TURCII1 15747 p. 38 Scriitorul <acestora> s-a aflat la iiscoala a 20 000 moldoveni si greci impotriv a sultanului dar indat ce a sosit Cigala2 impreun'i cu 30 000 de oameni, moldoven ii au care a ajuns apoi pa s" t'iat capul c'peteniei lor si au f'cut pace; iatsi de ce trebuie bine luat seama cum s" te slujesti de aceste neamuri obisnuite s" teiascI in robie3. fi Al cincilea sfat pentru aducerea Europei sub ascultarea regilor Frantei Spaniei. Indemn ctre regii FranTei si Spaniei privind expeditia contra turcilor.... 1 Traducerea s-a flcut dup un fragment din Mmoires de trs-noble et trs-illustre Gasp ard de Saulx, seigneur de Tavanes, marichal de France, admiral des Mers du Levan t, gouverneur de Provence, conseiller du Roy et capitaine de cent hommes d'armes , f.1., i d., pp. 38 i 55. 2 Renegatul Yusuf paa Cigala zade. 3 Afirmayie gratuit necorespunzatoare In nici u n fel adevirului. 415 www.dacoromanica.ro

... Despre cirmuirea turcilor. Am vazut si am cunoscut <felul de> cirmuire a tur cilor, eu nu scriu din car%i si nici din auzite ca mulvi altii; am fost in slujb a lui Henric al 111-lea, rege ales al Poloniei, in timpul calatoriei sale, al in coronarii si al inscaunarii sale, iar dupa ce s-au savirsit acestea, am plecat s pre a ma duce la Constantinopol; am trecut prin Ungaria, Transilvania si Tara Ro mneasca unde m-am aflat la o lupt cistigata de domnul Moldovei4, crestin rasculat impotriva sultanului, <si> in razboi cu domnul Tarii Romnesti6, aliatul acestuia6 , mai intii biruit si apoi biruitor cu ajutorul a 50 000 de turci condusi de tin arul Cigala, pe care i-am vazut <si> carora le-au dat crestinii rasculavi capul domnului Moldovei, capetenia lor. Urtnindu-mi clatoria, eu, impreuna cu alvi patr u, am fost atacavi de 200 <de turci> ; casal in care ne aflam a fost arsa, noi a m iesit croindu-ne drum cu sabia, unul dintre noi a fost ranit cu unsprezece lov ituri de Tepoaie; dupa aceea am fost luavi <in prinsoare> si apoi slobozivi din porunca domnului Tarii Romnesti, aliat al sultanului si biruitor mulvumita ajutor ului ski.. . le P. 55 plasture7. Cu astfel de leacuri a fost vindecat domnul Destaix in Tara Romneasca, atunci cind se afla <acolo> impreun cu mine, <fiind> ranit de noua lovituri de Tepoaie si de sabie. Unii vindeca ranile mari punind numai o foaie de varza si turcii nu fac <alta> l egatura decit cu ierburi si radacini din care fac alifii si ' loan Vocl cel Cumplit Al sultanului Selim al II-lea (IX. 1566XII. 1574) s.v. tente petit rouleau de ch arpie`). 7 Tentes (vezi Dic. franc.-lat. Quicherat 5 Alexandru al II-lea Mircea. www.dacoromanica.ro

PIERRE LESCALOPIER (dupa 1550 duN 1597) Pierre Lescalopier apartinea uneia dintre acele fa-. milii de magistrati ai Parl amentului din Paris care constituiau o adevirat casti in care fiii urmau cariera tatlui, succedind adesea in slujba sa. Trimis s studieze dreptul la Universitatea din Padova, s-a retntors in Franta dupi trei ani de initiere (1571-1574). Dorin d si mai vad i alte orizonturi inainte de a-si incepe ucenicia a pornit intr-o ci litorie in Levant. La 1 februarie a plecat din Paris cu recomandatie citre ambas adorul francez la Poarti, Franois de Noailles, episcop de Acqs, cu &dill de a-si continua apoi cltoria spre Ierusalim. Dar la Constantinopol i s-a oferit un alt it inerar legat de o misiune, mai mult aparenti, privitoare la negocierea unei cstori i destul de ciudate, pusi la cale de regina mam Caterina de Medici, intre princip ele Transilvaniei $tefan Bithory si o domnisoarl de onoare a reginei amintite, R eif& de Rieux, pe care aceasta voia si o tridepirteze de la curte. Potrivit inst ructiunilor sale el avea s insoteasci pe solii transilvani veniti la Constantinop ol in drumul lor de inapoiere spre capitala Transilvaniei unde urma si fie primi t de principe, i apoi si se indrepte spre Cracovia spre a-1 pe fratele ambasador ului Gilles de Noailles, abate de Piste, trimis in Polonia in alegerea lui Henri c de Valois. Insircinirile sale erau iluzorii. Principelui trebuia Curur 418 www.dacoromanica.ro

si-i dea relaviile cele mai favorabile despre logodnica oferita, iar abatelui de l'Isle unele informatii privind drumul acestuia spre Constantinopol. Mai avea o misiune confuzi si de fapt tot atit de ireal si faf de domnul Tara RomAnesti, pe care el o mentioneaz5. and vorbeste de instructiunile ambasadorului, dar care nu mai este pomenita in relatarea audien;ei sale la domn, in care recomand. doar bu navoinyei acestuia pe abatele de l'Isle, care trebuia s tread prin Tara Romneascl in drum spre Constantinopol. La 1 iunie porneste din Pera, strIbate Bulgaria, tr ece prin Tara Romineascl si la 1 iulie se af15. la Alba Iulia, unde se opreste t imp mai indelungat, apoi hi continua drumul prin Ungaria si Austria spre Italia. Dupl o calitorie de zece luni, se intoarce la Paris. Aici ocupa pe rind o serie de magistraturi parlamentare, fiind numit in 1583 Consilier al Parlamentului, i n 1597 Maitre des Requkes de l'H6tel du Roy" si apoi presedinte al Camerei de Anchete. Jurnalul su de calatorie intitulat Voyage fait par moy Pierre Lescalopier parisi en, Pan 1574 de Venise d Constantinople s-a plstrat in manuscris in biblioteca p reFdintelui Parlamentului din Dijon, Jean Bouhier, ajungind dupl revolutia franc ezi in arhiva bibliotecii Facultatii de medicin. din Montpellier. Un alt manuscri s al jurnalului figura si in catalogul bibliotecii vestitului istoric Jacques de Thou (1553-1617), inrudit cu Lescalopier (Catalogue de Thou, II, 466), dar pina in prezent nu s-a dat de urma lui. Edmond Clray in urma semnalarii profesorului Louis Humbert a publicat extrase insemnate in Revue d'Histoire diplomatique", vo l. XXXV, an. 1921, nr. 1, pp. 21-25, sub titlul Le Voyage de Pierre Lescalopier Parisien, de Venise d Constantinople fan 1574. Textul integral al calItoriei pri n ;ara noastra si Europa centrall a fost publicat de P. Cernovodeanu, Ciilatoria lui Pierre Lescalopier in Tara Romdneascis- li Transilvania la 1574, in Studii si materiale de istorie medie", IV (1960), pp. 434-463 fi Le voyage de Pierre Le scalopier d travers l'Europe Centrale (1574) in Revue roumaine d'histoire", VII (1968), nr. 3, pp. 371-383. In afara informatiilor directe referitoare mai ales la descrierea unor orase si monumente, modul de exploatare a minelor aurifere de la Zlatna ;i a ocnelor de sare de la Turda, ce prezinta toate laolalt, fall indo iall, mult interes, Lescalopier s-a aratat totusi tributar, intr-o masura destul de apreciabila, fara s o marturiseasci insa, Chorographiei lui Georg Reicherstor ffer, g altor citeva lucrari, din care a copiat sau a preluat pasaje numeroase, in special texte de inscrip;ii si considermii privind trecutul indeprtat al frilor romne, infivisindu-le drept contribuyii proprii. Recent a fost publicat si textu l calltoriei in Bulgaria de cltre Bistra Cvetkova: E dux OpeticKu inn:craw on: X VI e ea BZCIPCK141116 86A1U (flap Recicanonue-1574) in 143BeCTIIA na BlarapCKOTO HCTOplitleCK0 Appneamo", XXVI (1968), p. 251-266. De Lescalopier s-au ocupat urmatorii istorici: N. Iorga, in Istoria ronuinilor p rin a II-a, I, pp. 194-200. Acelasi in Les Voyageurs frangais dans l'Orient euro pen, Paris, 1928, pp. 31-32 si Les Frangais et la Roumanie, Bucuresti, 1937, pp. 221-223, ca si tn Istoria Bucuregilor, 1939, pp. 44-53; C. Moisil in Bucureftii Vechi publicat in Boabe de Grill", III, 1932, nr. 9, pp. 385-424. Au mai publica t nothe si A. Pomescu si G. Potra In Gazeta Municipale, VII (1938), nr. 314, pp. 1-2 0 XI calatori, ed. (1942), nr. 518, pp. 1-2. 419 www.dacoromanica.ro

[CALATORIA IN TARA ROMANEASCA SI TRANSILVANIA9 16 august 1574 16 iunie [misiunea improvizaf a autorului] Ierusalim cu cei sus-numiti, dar domnul ambasador2, // eruia fi fusesem fol. 39 v recomandat prin scrisorile domnului presedinte Du Ferrier3, m-a Impiedicat de t eama pericolelor acestei cMtorii, mai lungi si mai primejdioase decit fol. 39 I Traducerea s-a fIcut dup microfilmul jurnalului manuscris intitulat Voyage fait par moy, Pierre Lescalopier Pan 1574 de Venise el Constantinople par mer jusque el Raguse et le reste par terre et le retour par Thrace, Bulgarie, Walach, Tran silvanie ou Dace, As fi vrut s" ml duc de la Constantinopol la Hongarie, Allemagne, Friul et Marche Treuisane jusques a Venise, publicat de P. Cer(1556), la Venevia (1557-69), la Constantinopol (1571-74). Vezi A n t. Deges t, Une ambassade pirilleuse de Franois de Noailles en Turquie, in Revue historique", t. CLIX (1928), nr. 11 (noiembrie-decembrie), pp. 225-260. novodeanu, in Studii si materiale de istorie medie", IV (1960), pp. 434-463. I F ranois de Noailles, episcop d'Acqs (1519-1585), ambasadorul Franvei in Anglia 3 Arnaud du Ferrer (c. 1506-1585), presedinte al Camerei de Anchete a Parlamentului din Paris si ambasador al Franvei la Venevia. 420 www.dacoromanica.ro

daca te duci prin Venetia, pe ling care mai voia s5. se slujeascI de latineasca m ea n Tara Romaneasc si in Transilvania si in Polonia. Si pentru aceasta a pus s mi se fac.' trei salvconducte, unul pentru a m recomanda din partea sultanului4 in B ulgaria si in Moldova, cellalt pentru domnul Trii Romnesti5 i cel de-al treilea pen tru voievodul Transilvaniei6; aceasta este numirea <lor> pentru guvernator sau d uce. El mi-a dat scrisorile sale latinesti de incredintare catre voievozii pomen iti i m-a instiintat de ceea ce fcuse i mijlocise cu Mehmed Pasa7 pentru Alexandr u, voievodul Trii Romnesti, care fusese izgonit de Ioan Moldoveanul8 6 pentru care obtinuse ajutorul beglerbegului Rumelieil, care se ducea pun. iar in scaun". Totus i domnul ambasador dorea ca el'2 s dobindeascI aceast favoare prin regele Poloniei 13, din ordinul cruia el intervenise, invocind autoritatea regelui Frantei", stpin ul nostru, cu scopul s inapoieze palatinului Laski dou castele pe care Moldoveanull le uzurpase, pretinzind c se aflau in.untrul granitelor Moldoveil7 6 c Laski nu-i p restase omagiu. 4 Selim al II-lea (1566-1574). 5 Alexandru al II-lea Mircea, domn al 'Mil Romane sti (1568-1574, 1574-1577). 6 $tefan Bithory, principe al Transilvaniei (1571-75 ) i apoi i rege Poloniei. 7 Sokoli Mehmed pasa, mare vizir otoman (1564-79). al 8 Aluzie la Infeingerea de la Jilistea (7 aprilie 1574) in care Alexandru al IIlea Mircea a foss scapat de la moarte de Albu, marele clucer (N. Iorg a, Inscrip tii, I, 144, nr. 295), refugiindu-se apoi la Braila. Vestea acestei batalii a fo st cunoscut la Poarta la 27 aprilie (Hurmuzaki, XI, p. XXIV). Ambasadorul. 10 Ahmed pasa. Vezi Hurmuzaki, XI, pp. 87-88, doc. nr. 135-137 (19 mai 4 iunie 1574). 11 Dup*I efemera domnie a lui 12 Alexandru al II-lea Mircea. si " Henric de Valois, ales rege al Poloniei (1574). Intors apoi In Fransa a domnit sub numele de Henric al 111-lea. 14 Carol al IX-lea, frate cu acesta din urma (15601574). 15 Albert Laski, palatin de Sieradz, sprijinitorul lui Despot, apoi pretendent e l Insusi la tronul Moldovei si al Tarii Romanesti. Vezi Alexander Kraush a r, Ol bracht Laski Wojewoda Sieradzi, 2 vol., Varsovia, 1882, dupa care e ficut prezent area datorat ses relations avec les Roumains, et Mariei Kasterska-Serges cu, Albe rt Laski In Revue historique du sud-est europen", 1931, octombrie-decembrie, pp. 253-276. Vezi T h. Holba n, Henri de Valois en Polo gne et les Roumains, Bucarest 1942, pp. 8, 51, 67-68 (extras din Bulletin de la section historique <de l'>Acadmie Roumaine" , t. XXIIIi (1941-1942), pp. 62-130. 16 In text: le V7alaque. Confuzia lui Lescalopier se datoreste obiceiului poloni lor, In cazul de fas Laski, de a numi Moldova Valahia". V7alacchie. Aceeasi obse rvasie. Ambasadorul la inceput cind pomeneste pe ces doi domni ii numeste corect valah i moldovean. Confuzia apare dupa rezumarea reclamasiei lui Laski In care Moldova si moldovenii grit numisi Valahia i valahi V). Este interesant de observat c In raportu/ sat' din 8 mai 1574, deci la un moment ond Lescalopier se mai afla la Constantinopol, ambasadorul raspunde la ordinele primite de a sp rijini lui Laski pe care trebuia s le InfIptulasca Mihalowski, aratind a Moldova de sus

www.dacoromanica.ro 421

kol. 40 [Urma ca el s5. spudi principelui Transilvanieil8 c aceasfi cs.torie ()feria cu do mnisoara de Chateauneufl, una din domnisoarele de onoare ale reginei mame20, pe c are regele o numea vara sa21, era pe placul sultanului2r si va ineiri budivoinTa si prietenia regelui Poloniei, vecinul sIu.] <Mi-a spus> ea' si dad: voi fi prins de moldoveni, s' nu vorbesc de loc de aceste dota lucruri <chiar> daei ar fi ca salvez viava, ci s" vorbesc de o imputernicire a mea de a cere inapoi unele lucruri23 furate in Ta ra Romaneasc de la domnul viconte de Tavannes24, sau <sI folosesc> un alt artific iu dup' cum voi crede. <Mi-a spus> ca s in tuil de aproape i continu cu domnul de l 'Isle, Gilles de Noailles25, fratele sIu desemnat ca urmas al s'a'u in aceast amb asaa, pe care socotea c trebuie sI-1 Osesc inc la Cracovia, ca dau seama de tot ce voi fi fIcut, v'zut i aflat n aceast: expediIie, pentru a-1 ajuta in trecerea sa. Si m-a spun doar e nu am alt inssrcinare decit de a muhumi acestor doi voievozi pentru bin efacerile lor etre francezii care au trecut din Polonia in Levant, trimes pe mine, ca singur francez, doar cu valetul meu, n suita ambasadorilor Tr ansilvaniei26, care venisexi s vesteascI sultanului 6.'skoria principelui lor cea rI consimOmintul. cea de jos" (la haute et basse Moldavie) stilt in stare de rizboi din cauzi a su ltanuI a rincluit un nou domn in Moldova, care este locul unde regele Imi porunceste de a starui ca sa fie numit dorm: domnul Laski, dar omul acestuia (Mihalowski) a s osit aici o luni dupi numirea celuilalt principe care fireste voieste si se meri ting pe tron, desi Moldova nu vrea de loc un domn nemoldovean. Domnul Valahiei v oind a sprijini pe noul domn, insisi Valahia s-a revoltat [aluzie la incidentul cu pretendentul Vintili]. Cred c incurcitura nu se va sfirsi fr vreun amestec din p artea regelui Poloniei (H asde u, In Arhiva istorici a Rominiei", Ii, p. 151). D ar Lescalopier afirmi ci acelasi ambasador 1-ar fi insircinat pe el si-i ceari l ui Alexandru Mircea restituirea asa-ziselor castele ale lui Laski (din Moldova!) Cererea lui Laski era mai veche si nu se intemeia pe meritele ambasadorului fat i de Alexandru Mircea rezultind din ajutorarea acestuia de citre beglerbegul Gre ciei, deoarece and ulterior a aflat Laski de infringerea de la Jilistea 1i preti nsa moarte a domnului, a solicitat domnia. Dar si aici confuzia este evidenti tn tre Moldova si Tara Romneascl. La aceste confuzii de bazi se mai adaugi i cea a s peculatiilor lui Lescalopier, Moldova" In realitate e vorba de cetatea Hotin stipiniti de Laski in 1562 pia. l a 10 ianuarie 1563, apoi iari in 1564 si in sfirsit la inceputul domniei lui loan in 1572. Cetatea fusese deci luati de la el de eitre domn pentru motivul aritat mai sus. 18 $tefan Bithory. 18 Rene de Rieux, supranumia fnimoasa Chateauneuf, dintr-o fam ilie nobill bretoni. 2 Caterina de Medici (1519-1589). 21 Expresie curtenitoare c e nu corespunde unui grad efectiv de rudenie. 22 Selim al II-lea. 23 Bagues (bagaje). comentind justificarea lui loan fati de Poarti. Domnul Trii Rom5.nesti a nivilit mai Intii in tari i dupa' ce a cotropit posesiunile lui Laski voia s faci acelasi lucru in 24 Jean de Saulx, viconte de Tavannes, vezi p. 417. 25 Gilles de Noailles, abate de l'Isle (1524-1597), fusese trimis ca ambasador in Polonia n legiturl cu alege rea ca rege a lui Henric de Valois. 28 Seful soliei era Milesvir Jinos.

422 www.dacoromanica.ro

Domnul ambasador il fcuse pe Mehmet" sa vada cu ochi buni <acea si il incredinTas e ca prin aceasta il va intari pe acest principe, // prieten al turcilor, impotr iva germanilor si spaniolilor, dusmani deopotriva ai turcilor si ai francezilor, si se prefacuse a fi aflat ca acest principe era solicitat in taina &I se casat oreasca cu fiican impratului din <casa de>' Austria. Asa ca. acesti ambasadori tr ansilvani duceau cu ei consimtamintul casatorie> sultanului la Incheierea acestei casatorii. fol. 40 v Impreuna cu domnul Massiotn, venise de la Paris George Mihalovski30, nobil polon , trimis de palatinul Laski pentru Teluri mai inalte, caci pe cind acesta era la Paris impreuna cu ceilalti nobili poloni, care veneau sa-1 conduca pe rege34, f u instiintat printr-un curier expres ca. Ioan32 al Moldovei intrase cu 60 de mii de oameni in Tara Romaneasca si ucisese33 pe Alexandru al Tarii Romnesti in oras ul su Bucuresti34, si inchipuindu-si el35 ca locul era fara stapin, trimitea sa ofere marirea tributului anual cu zece mii de ducavi36 si <in afar de aceasta> 20 0 de mii de ducavi ca mita, jumatate pentru Mehmet37 si jumtate pentru celelalte trei pasale, pentru ca numitul palatin Laski &I fie numit voievod al Tarii Romnes ti38. Dar Mihalovskin a gasit treburile altfel rinduite. Incursiunea voievodului Moldovei si cucerirea Bucurestilor erau adeva. rate, dar domnul muntean fugise in satul Ionesti40, pe malul // Dunarii; adunase o mic armata de 10 pink' la 12 mii de oameni, unde dupi o luna fol. 41 i-a venit in ajutor beglerbegul Rumeliei, care a ameninvat cu rzboi pe domnul Mol dovei daca acesta ar mai face o miscare inainte de a avea consimTamintul sultanu lui. Dad domnul Moldovei si-ar fi urmat norocul, el isi dobora dusmanul, dar teminduse de o urmare mai rea44, el s-a plecat la aceast amenintare 37 Marele vizir. avea atunci 7 ani. " Massiot, consilier al Parlamentului din Bordeaux, era secre tarul ambasadorului Franiei la Poartg.. 30 Michalovski. 31 In Polonia. 32 Juan Io n Vocr cel Cumplit. " E vorba de fiica lui Maximilian al II-lea, arhiducesa Margareta (1567-1633) ca re as In realitate el scpase cu viavg din b'tglia de la Jilitea. 34 Boccarestzchte. " Laski. 30 Monedg de aur valorInd 60 de aspri. 37 Marele vizir. " Vezi Hurmuzaki, Supl. Ih, pp. 33-35, nr. 66-68. giului 33 Vezi mai sus nota 17 scrisoarea lui Noailles din 8 mai 1574. 41 Retour des matines. 40 Schat loaneschte. Sat disprut lingl Strtinba, odinioarg la marginea raialei Giu r-

www.dacoromanica.ro 423

si a trimis ambasadori la Constantinopol s arate ea' diferendul lui personal izvo rise din dorinTa de a sluji mai bine pe sultan. Domnul Tarii Romanesti" a navali t mai intii in Tara sa, si dupa ce a cotropit posesiunile lui Laski", voia sa fa ca acelasi lucru in Moldova. Dar Domnul Trii Romanesti a trimig aid ambasadori qi a dobindit indeosebi ajutorul domnului d'Acqs si lucrurile i-au mers In plin, c aci a primit porunca beglerbegului Rumeliei sa treac atIt de bine, Inch domnul Moldovei s-a retras prin buna Invoiala si domnul Tarii Romanesti a fost restabilit" <In domnie> si amindoi au fagaduit sl se duc la Con stantinopol, in cursul anului, pentru a se supune judecatii pe care ar da-o sultanul In cearta lor. fol. 41 Dunarea la satul Ionesti cu clt mai multe forte va putea, ceea ce a faunPlecind din Pera In prima zi din iunie 1574, am dormit tn locuinta principelui T ransilvaniei" // la Constantinopol unde mai multi unguri",, poloni47 si transilv ani care se turciser, au cinat impreuna cu noi; unii erau trinitari", ceilalti an abaptisti, zwinglieni, luterani si de alte religii moderne pe care spuneau ca le practica mai bine sub vesmtntul turc decIt tn <propria> lor tara. Dar ambasador ul mi-a spus ca din cauza delictelor lor civile si criminale, ar fi fugit de tea ma judecatii in acest azil al crestinilor rai .. [Relatia calatoriei prin Tara Romaneasca si Transilvania] In <ziva de> 15 <iunie> <la Rusciuc> ne-am odihnit caii istoviti de fol. 45 munt ii, padurile si drumurile rele ale Bulgariei <care este> atit de putin locuita, Incit adeseori noi si caii nostri petreceam noaptea sub cerul fiber. Acest oras este populat si se gasesc acolo multime de marfuri de toate felurile si merinde din belsug si pe pre; ieftin. Acolo a trebuit sa ne infatisam salvconductele, cad altfel nu ni s-ar fi dat voi e sa trecem Dunarea. Printre bulgari, stilt aici mai multi turci, care au sarcin a de a lua seama la tot ce trece si <nu> ingduie sa duci un cal care pretuieste m ai mult de douazeci de ducati sau o mie de aspri. Ducatul valoreaza 60 de aspri, scudul francez 52, scudul italian si spaniol 50, iar talerii sau monedele de 40 R<eali> valoreaza 40 de aspri. loan Vod in prima parte a frazei, completat apoi de o parantezi explicativ a lui Lescalopier. 43 Alexandru al II-lea Mircea. Este redat aici in form indirect justificarea luihistoricae ad Philippum Sidnaeum equitem Anglum, Lugdunum Batavorum, 1646, pp. 1 60 161, ap. B. P. Hasde u, loan Voclii cel Cumplit (1572-1574), ed. I. C. Chivim ia, Craiova (1942, p. 236). 43 Vezi n. 17. 44 Vezi scrisoarea lui Hubert Languet din 10 iulie 1574, in Epist olae politicae et vetei a Portn, Cluj, 1921, p. 106. 46 Hongres. 47 Poulounnois. 45 Seraiul ardelean (Erdel serai) in vecintatea porvii Balat. Vezi B i r 6, Erdly k48 De fapt antitrinitari, sau unitarieni. 424

www.dacoromanica.ro

Talerii umbl Indeobste tn toat Turcia, unde se pot schimba" cu mai mult usurint si mai mare cistig. La 16 iunie am trecut Dung.rea pe un pod umbltor, acolo au venit ne cerceteze dac nu se afl5. cumva printre noi vreun rob fugar. De aici incolo nu se mai folosesc asprii, ci niste nicheti50, cu chipul maicii domnului, ce am vzut c se primeau n Franta drept liarzi; este o moned ungureasc si o numesc pheni s"51. Se dau o sut <de acestia> pentru un taler sau 5052 de aspri, ceea ce ar fi spre cistigul celui care, venind din trile crestine, ar voi s meargItn Turcia unde se dg. un taler53 pe 40 de aspri. Am petrecut aceast zi pe cellalt mal al Dunrii, intr-un sat (!) mare54 care este al sultanului pentru a fi stpin pe amindouI malurile acestei mari di de trecere. Im preunI cu turcii locuieste aici multime mare de romani55. In fafg, vechi cetti53 despre care se spune cg ar fi fost stricatg de armata lui Petre Eremitul care a trecut pe aici in vremea lui Godefroy de Bouillon". cam la 30 de pasi in mijlocul apei, se afl un turn ptrat i ruinele unei La 17 4unie> am dormit in satul Ionesti52, hotarul Trii Romanesti In aceast parte5 9; // aici am gsit cu <mare> greutate de ale mincrii din fol. 45 v pricina trupelo r turcesti care se inapoiau dup ce asezaser din nou pe Alexandru in orasul su, Buc uresti". La 18 iunie am dat toat ziva de cete de clreti inarmati care se inapoiau i n Turcia; armele lor erau mari i <aveau> lnci groase i scuturi incovoiateu, ptrate in partea de jos care este asezatg pe brim i scobit in partex de sus in coltul dinspre ochi, <iar> cellalt colt se ridicI cu doug degete deasupra capului. Ele erau <acute> din lemn acoperit cu pick rsfiart i cu mare multime de cuie aurite i cu aripi de vultur si de dropii prinse pe de asupra i cu mici oglinzi; unii aveau pe cap o piele de animal 5 Niquetz, monedl mrunt n valoare de 2 denari turonensi (de Tours). 12 Exposer a expune n vederea schimbului. 62 Talar. Pentru aceste echivalente monetare vezi i P. I. Cernovodean u, Ceva des pre cursul monedelor in Tara Romdneasca fi imperiul turcesc la 1574, in Studii cerceeri de numismaticI", III, Bucureti, 1960, pp. 517-518. 51 AdicI pfenig. 52 Cifra 50 este scrisk deasupra cuvintului cent" ;ters (n. edi torului). " Giurgiu. 65 Walacques. reigia lui Wavrin din Ciiliitori 1. 67 Fantezie frk nici un temei istoric. 56 Cetvuia din Ostrovul Dunkrii ridicatk pe vremea lui Mircea cel Btrn, vezi 65 Schat Joaneschte. Adick trispre raiaua Giurgiului. Bocareschte, mai departe: Bucarest. 61 Rondaches voutes.

www.dacoromanica.ro 425

inspirdinTi privindu-i. Dar ei stilt foarte prost inarmaTi; puTini <din ei> aveau plato s si aprkoare de braTe62; nici un sfert <din ei> nu avea capul fol. 46 si pe cap in fall o oglind si pe laturile oglinzii, aripi de psri; de te aprat de vreun coif, si toat ziva pin la ora trei nu am vzut nimic altceva decit rzbo inici. Eu // cred a. ei nu se bizuie decit pe mulTimea <lor>; ei slut foarte dis ciplinaTi, cci nici unul nu ne-a oprit si mai mult <chiar> ne salutau. Pornisem la drum cestui oras slut altul, si legate ri cu niste pene In zori de zi si am ajuns la Bucuresti pe innoptate. Zidurile a <acute> din trunchiuri mari de copac infipte in pmint, unul ling intre ele prin grinzi de-a curmezisul, prinse de acele trunchiu lungi si groase de lemn; orasul e

podit cu trunchiuri de copaci63. Pe acolo trece un riu numit DimboviTa64. In ace st oras am gsit pe voievodul Alexandru, in ajutorul cruia veniser boierii Trii66 si turcii. El era bine pzit in palatu166 Au, intrit ca si orasul67, uncle 1-am saluta t68. Cu mare greutate s-a putut gsi un tlmaci latin pentru mine. In cele din urm pr incipele a pus s fim gzduiti si ospItati si ne-a dat careta lui tras de cai buni s i un secretar al su ca A putem strbate toat Tara sa fr A cheltuim nimic. fol. 46 v si a fladu4 A fac ce i se cerea, s'i A scrie la Constantinopol c clack' fratele domnului ambasador, venind din Polonia, ar trece pe aici, '11 va cinsti ca pe trimisul regelui FranTei, pe care vrea A-1 serveasc. El a primit cu deosebit bunvoinfl scrisoarea domnului // ambasador Palatul lui era fcut din lemnrie umplut cu chirpici de prnint amestecat cu paie toca te69. Pentru a vorbi cu el am fost dusi intr-o sari mare 63 Gros troncs d'arbres fichs en terre contre l'un rautre et attachs ensamble avec des solives de travers fichies aux dits troncs avec de longues et grosses chevi lles de bois, le pav de la ville est de troncs d'arbres. 62 Brassard. 65 Les principaux de son pays. (Erau Dragomir din Luciani vornicul, Mitrea din H otrani comisul, Batul paharnicul, loan paharnicul. Cf. N. Iorga, Histoire des Rou mains, V, Bucarest, 1940, ?. 191). 64 Dambovisca. 66 Curtea Veche, reinnoit in timpul lui Mircea Ciobanul. Vezi lucrarile Bucuresti , Rezultatele spii turilor arheologice si ale cercetrilor istorice din anul 1953, I, 1954, pp. 184-256, si Bucurestii de odinioar in lumina apiiturilor arheologice , Bucuresti, 1959, pp. 147-165 precum i N. Stoicesc u, Repertoriul bibliografic a l monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti, 1961, pp. 27-35. 67 Hieronim Os termayer spune c1 Mircea Ciobanul a pus si se inconju Bucurestii cu pari mari de stejar. Vezi Chronik des Hieronimus Ostermayer, 1520-1561 (ed. Joseph Kemny), in Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbrgens, I, Cluj, 1839, p. 31. " Nous uy feisme la rvrence. 69 Son palais etoit de cloisonnages de charpenterie remplis de torchis de boue et herbe hache parrni. 426 www.dacoromanica.ro

Cu covoare turcesti si Cu o treapt. mai inalt de jur imprejur, la o tnltime de apro ape trei picioare ca la caravanseraiuri". 'in fundul slii, chiar in fata usii, se dea principele intr-un jetil. Pe acele locuri ridicate nimeni nu se afla in afar de el si, in picioare ling el, un copil de cas5172, care a luat scrisoarea mea si a inminat-o principelui; mai multi <paznici> inarmati -.:.a principele a pus s: i se inmineze prin copilul sti de cas scrisoarea mea, Cu securi sau cu buzdugane se aflau in sal. Venind tlmaciul de latin, s-o citeascI cu glas tare si s-o tlmceasc. Eu stiam bine c in ea nu se afla nici un lucru tainic, totusi pentru a <-mi> vorbi a pus pe toti s se retrag la cellalt capt al slii si chiar pe copilul de cas si n-a rmas decit acest tlmaci, care // prea s. exp lice prin discursuri <mai> lungi unde au fost adusi apoi si transilvnenii nostri", care se gzduiser in alt minunat" de ctre un buckar al principelui trimis anume. fol. 47 ceca ce spuneam eu pe latineste; principele mi-a vorbit In putine cuvinte. Am ie sit din palat <condus> cu o fclie si am fost dusi intr-o cas particular73, parte in tirnp ce m aflam retinut de principe; ni s-a pregtit o masa A doua zi, 19 iunie, m-am plimbat prin oras unde n-am vzut nici o cldire frumoas. D ou5: biserici, una <de rit> ortodox, cealalt <de rit> luteran", erau acute din le mn; toate acoperisurile stilt de tigl, de sindril sau de paie; tara este mnoas, dar n-are nici piatr nici ardezie. Dup cin.", ne-am dus s: dormim noaptea la Vulpesti", satul in care vicontele de Tavannes, care mergea din Polonia la Constantinopol, era s fie ars de viu, intr-o pctoas de colib; aceasta a luat foc din nebgarea de seam a unuia din oamenii &a l, care, dup ce a prins luminarea de peretele de lemn si chirpici, a adormit; fran ii au alergat la foc si crezind c acolo erau oameni de 70 Grande salle tapissie de Turquie, des reliefs tout autour d'environ trois pie ds de haut, ainsi qu'aux carvacerats (vezi descrierea unui asemenea caravanserai in textul autohauteur de deux pieds et demi ... etc ... sur lesquels montent les personnes pou r toger sparis des bestes lesquelles sont lies emmi la place a des anneaux de fer attach& aux reliefs.' 71 Chaire. 71 Page. rului nostru, ed. Cleray, p. 27: Par le dedans tout a l'environ sont des reliefs el la " Maison bourgeoise. " Solii lui $tefan Bithory. " Grande cbre. gelische Gemeinde und Kircbe gegeben?, Siebenbiirgische in Sibiu, Vierteljahrsch rift vol. LVII (1954), p. 311; S. R e 1 i, Comunitti protestante din Romania Vecb e, disprute in masa ortodoxiei romdne, CernIuti, 1935, pp. 17-18; Hans Petr i, Ge scbicbte der evangeliscben Gemeinde zu Bukarest, Leipzig, 1939, pp. 2-3. 77 Desi

euner, disner, (tn cursul relaviei autorul foloswe Rig. deosebire aceti termeni). 78 Vopescbta. Sat pe valea Snagovului. 16 Vezi Hans Petri, Hat es in Bukarest wahrend des 16 fahrhunderte eine evanwww.dacoromanica.ro 427

ai domnului moldovean79 au falgrit pe ei i i-au rnit. Domnul de Tavannes fol. 47 v a luat-o // la fug n pgdure, de unde, ajungind a doua zi la Bucuresti, a fost primit cu toatg bungtatea de voievod care a trimis slujitori cu porunca sg se r edobindeascg pentru el aproape tot ce pierduse i sg fie adusi rgnitii, cgrora le -a dat un felcer80, care i-a insotit ping la Constantinopol, ca ingrijeascg pe drum. La 20, am ajuns tntr-un oras numit Faboska"81, <Inconjurat> cu ziduri ca i celglalt. La 21 <am sosit> la Egemna82, un deal mic unde am dormit in aer liber din lipsg de casg. A plouat toatg noaptea, astfel a' am fost siliti sg plearn uzi si nu am ggsit unde sg ne usarn ping a doua zi cind am dormit Ja TIrgoviste, la 22 <iuni e>. Acolo este capitalam Trii Romanesti unde audg vorbindu-le limba. fol. 48 palatul principelui este Intgrit numai cu garduri84 mari; acolo am ggsit niste g enovezi fugiti din Chios88, care ne-au poftit la mas, fiind bucurosi sg ne La 23 <iunie am ajuns> Intr-un alt orgse186, cel din urmg din Tara Romaneascg, u nde voievodul tine // o garnizoang de citiva oameni care, cu ajutorul doar al un ei bariere, inchid drumul, opresc trecerea celor fgrg pasaport87; ei stau intr-u n turn in care pgtrund folosind o scarg lungg, pe care o trag apoi dup ei. Aceast ar, Impreung cu Moldova si Cu cea mai mare parte din Transilvania, a fost popula tg de colonisti romani din timpul impgratului Traian; 79 Gens du Bogdan moldave. Este vorba de Ion Vod. Autorul folosete aici un pleonas m: Bogdan moldave. Aventura aceasta s-a produs prin martie 1574. La 16 aprilie T avannes era la Constantinopol, unde l-a vIzut autorul si a aflat de la el amnunte le artate mai sus In contrast izbitor cu versiunea ulterioarI a lui Saulx Tavanne s In Memoriile sale (vezi mai sus relgia sa pp. 414-417). 80 Un chirurgien (se s tie c In vremea aceasta sensul cuvIntului nu corespundea cu cel de azi). mra : 87 Once identificare este imposibili din cauza cuvintelor: ville murie. Urmarea acescomme l'autre arat limpede cl textul e defectuos. Cci mai tnainte fusese vorba de Vopeschta" (Vulpesti) calificat de village. De n-ar fi aceast enigma' ne-am p utea gIndi de pildi la satul Cojasca pe valea Ialomiei In susul creia a trebuit s c Altoreasc autorul In drumul su spre TIrgovige, si a crui grafie se apropie de cea di n textul ms. 82 Egemna, sat Rugg. Lazuri pe drumul Tirgovistei, amintit In 1613 (I. C. Filitt Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucuresti, 1919, pp. 203, nr. 658). " 82 Dup cucerirea insulei de cltre turci (1566). Cum doamna Ecaterina Salvaresso er a fiica unui nobil din Chios, prezerga acestor refugiati in Tara Romineasci e fo arte fireasc5.. un sens valabil. 87 E vorba probabil de Ruck-. Metro politaine. 87 Hayes. sit In loc de um( pare sI fi fost modificat ulterior, Ingicluind 86 In text: Le 23 a un autre petite ville dernire de la Walachie. CuvIntul un gre i citirea va, Flea nici 428

www.dacoromanica.ro

cpitanul lor se numea Flaccus, care a dat frii acest nume nou de Flacchia, zis prin alunecarea limbii, Wlacchia"88. Locuitorii acestei tri se socotesc drept urmasi adevrati ai romanilor numesc limba lor romneascr89, adic roman; limba lor este pe ju mkate italian si pe jumtate latin, amestecat Cu greac i cu un fel de pskeasc90. Ei urs c foarte tare pe papi biserica romana i cinstesc pe voievodul lor ca pe Dumnezeu i n toate actiunile i rugciunile lor il pun totdeauna n frunte. Ei beau peste m.' sur: primul pahar este in snkatea lui Dumnezeu91, al doilea n snkatea voievodului, al treilea In a sultanului, al patrulea in snkatea tuturor bunilor crestini //, i ntre care nu ne cuprind i pe noi, al cincilea D. beau pentru pace, iar al sasele a incep s-1 inchine92 pentru cei de fat, cu mari ceremonii i cu urki de mIntuire, snkate, drum bun si intoarcere bun, de implinire a dorintelor etc. Inchinind astfe lm, se scoal in picioare, Tinind sus butura, beau st'ind drepti si te pretuiesc mu lt dac faci ca ei. Ei beau din toiuri94 cu ghul lung destul de anevoios pentru ce i ce nu sint obisnuiti. Am aflat fol. 48 y el, si dud vrea cineva s bea, se duce mai intti s ingenunche inaintea voievodului; i ei stau la mas totdeauna cu capul gol. c atunci dud voievodul st cu altii la mas el are o mas mult alkuri o alta cu mult ma i joas unde sint asezati cei care mnina cu In aceeasi zi am trecut de 20 sau 25 de ori <cite> un torent95 care venea din mu nti si pe alocuri ath de adinc, inch caii inotau si careta domnului intrase in a p pin deasupra butucului de la roti; pentru a nu fi udat m-am urcat pe acoperis; cei ce erau clri au intrat in api pin la briu. In ziva de 24 iunie am trecut peste un II alt torent98, la poalele primu- fol. 4 9 lui munte97 din Transilvania. Apoi am trecut muntele pomenit, trial% greu <de suit> si plin de pduri intinse si in vhf am gsit prima straj din Transilvania, intr -un mic castel care nu are nici o us i ei intr tnluntru cu o scar pe care o trag du pl ei. Acest castel se numeste Bran98, de unde " Explicatie fantezist pusi in circulatie de Enea Silviu Piccolomini i adoptat apo i de mai toti scriitorii secolului al XV-lea si al XVI-lea. Lescalopier 11 urmea z1 i aici pe Reicherstorffer ca In restul descrierii Transilvaniei. 89 Ils nomment leur prier romanechte, c'est-d-dire roumain. les de grec et de baragouin. " Pour la sanitat de dna zost (c'est la saut du seign eur Dieu). [Autorul a observat sensul cuvintului Dominus Deus.] 02 Ils commencen t boire. oola plus part de leurs parolles sont demies italiennes et demies latines mes" Prchant sur la vendange". 94 Fioles. valea Orii, valea lui Sighiste, valea Ordei etc. 96 Identificat cu valea lui Giuva la. 97 Muntele Giuvala. 95 Nu e vorba de un singur torent, ci de mai multe ptraie de munte, anume 98 Terc<h>var (Tiircsvr). Numire derivad din numele vechi al acelui loc: Turci. www.dacoromanica.ro

429

am scobortt la Neustadt"99, sat de germani de origine saxonl; ungurii si romanii 11 numesc Cristian10I. Acolo am gsit o biseriel intocmai ca ale noastre si intrInd in5untru am ascultat slujba lor de seart02 In limba latin care m-a bucurat, dar au zind la sfirsitul unui imn c se rugau: si nimiceste tirania papistseasc si turceasc" , am inteles c erau luterani. Vitraliile si peretiiO3 zugrviti cu povestiri sfinte erau ca ale noastre si preotii erau lmbrIcati ca ai nostri. frumos de i'mpletitur (?)105 turceascI in valoare de 6 ducati care i-a prcut mult si el a dus inapoi careta pe care mi-o imprumutase voievodul. Am inc.lecat <folos ind> din nou caii mei si m-am dus s.' dorm la Brasov09, pe care sasii II numesc Kronstadt"7. fol. 49 y La 25 iunie am concediat cluza mea'" si i-am dat numai un brlu Este primul oras din Transilvania. Credeam c sosisem la Mantova, atit este de fru mos orasul, cu case pe dinafar, toate vopsite In ulei, cu biserici frumoase, zidu ri bune, pardosear frumoas, populatie civilizat si tndatoriIn ziva de 26 m-am dus s salut pe primar09 si i-am spus c ambasadorul Frantei care se afla la Constantinopol m. trimitea la voievodul Transilvaniei din ordinul reg elui Frantei pentru un lucru ce era pe placul pomenitului s'u principe. L-am ruga t s-mi dea insotitori de ndejde pentru ca sI m duc la principele su. El mi-a Intins mina cu care mi-a steins-o pe a mea toare. In semn de prietenie si a vorbit cu mine un sfert de or Intr-o latineasc bun. <Mi-a spus> c stia c principele su cauta s se insoare cu vara regelui Frantei, c nobilii, poporul si orasele din statul su doreau <si ei> O aliant atit de strlucitl. CI va cinsti intotdeauna pe francezi ca pe rudele principelui su care ti dduse Insrcina rea &I se poarte bine cu toti francezii care ar trece <pe acolo>, si s le dea un secretar al principelui pentru a-i cruzi si a-i scuti de once cheltuial In toat Tran silvania; c In aceast fol. 50 zi m va trata ca pe un prieten si c a doua zi imi va da o cruz. Ca si frumos de cristal si a trebuit s fac la fel pentru cinstea trii <mele>; m-a 99 Noistat. 1.99 Allemans Saxons d'origine. dovad a prieteniei sale, a inchinat In cinstea mea pe loc un pahar mare 191 Chri <sti> an falua. 1" Salut. 199 Parois. 161 Este secretarul mentionat la p. 426. 1" Lassis turques que (poate filigran). 199 Brassowia. 199 Lucas Hirscher, judele Brasovului (1561-64, 1567-69). Vezi F r. S tenne r, D ie Beamten der Stadt Brasso (Kronstadt) von Anfang der stdtischen Verwaltung bis auf die Gegenwart, Brasso (Kronstadt) 1916, p. 69. Coronestat. 430 www.dacoromanica.ro

gzduit intr-o casa particulari9, unde am adus si pe domnul Mihalovski. M-am dus s.' multumesc solilor nostri unguri si transilvani pentru buna lor tovrsie si am dat cp eteniei <lor> domnului Ioan Milesvirn un inel cu un safir adus din FranTa, deoare ce, pe drum, il luda pentru lucrkura lui si m. ruga s. i-1 vind. Ei se duceau la Or adea Marem s'-1 gseasc pe fratele112 principelui din ordinul expres al sultanului, pentru a pune capit intkiturilorlo pe care le fcea acolo _si despre care sultanu1 114 spunea c ar fi o lucrare <pornit> spre vtmarea si infricosarea garnizoanelor tur cesti care erau in Ungaria in partea aceea. Voievodul Transilvaniei, stiind de n emultumirea pe care ar fi nutrit-o sultanul, trimisese la Brapv pentru a porunci ambasadorilor si s se duel s-1 astepte la Oradea unde se va duce si el, si c nu va mai face nimic Ona'. ce ei insisi nu vor fi adus aceast cetate in starea pe care dup spusele lui Mehmet pasa115 // o voia St-[fol. 50 v] pinul acestuial16 si c va vorbi cu sangeacul de Budam si va lua de la el o dovad c cetatea fusese readus. in starea ei dintli. Chiar in zorii zilei, acel domn Milesvr trimisese in grab pe unu l din tovarsii si cu scrisoarea pentru a o duce principelui, la Alba Julia. Pe dud tn intorceam ca s prinzesc, am vzut venind pe domnul Gules de Noailles, abate de l'Isle si de Saint Armand, pe care regele Poloniei 11 zori se sI plece de la Cracovia inainte de a fi primit vorb de la fratele ski care se afla la Constantinopol. Fusesem insrcinat s-1 caut la Cracovia si s-i comunic tot c e voi fi aflat in Transilvania impreun cu instructiunile pentru cltoria sa si sosir ea sa la Constantinopol. Dup ce am prinzit cu domnul Mihalovski pe socoteala oras ului, m-am dus s'-1 salut pe domnul ambasador care era gzduit si tratat in acelasi fel, cci el avea pe <ling el> pe un secretar al principelui care se ingrijise s fi e primit cu cinste si bine tratat peste tot. 1-am infkisat scrisorile fratelui su si am limas in ziva aceea si in cea urmkoare cu el. El avea doul carete polone si doi sau trei cai de clrie. 109 Maison bourgeoise. 110 Joanni Milesvar. ill Petit Varadin (l) (confuzie a autorului in loc de Grand Varadin Oradea Mare) . 112 Cristofor Bithori (1530-1581), clpitan de Oradea (1572-77). Vezi A n t. Al dis y, La gnalogie de la famille Bthory in lucrarea Etienne Batory, roi de Polo gne , prince de Transylvanie, Cracovia, 1935, p. 8 s.u. Vrad, Oradea, 1907, p. 116. 114 Le Turc. 116 Mamie vizir. 116 Sultanul. iis Sub conducerea arhitectului imperial Ottaviano Baldagara se fcuse in 1573 bas tionul aurit" (Aranyos-Bastion). Vezi A d a lb er t Schol z, Geschichte der Fest ung Nagy 111 Mustafa, pasa de Buda (Hurmuzaki, XI, p. 90, nr. CXLIII). 431 www.dacoromanica.ro

[fol. 51] La 28 iunie mi-am luat ramas bun de la el si // m-am dus impreuni cu secretaru1118 care ne cluzea si cu domnul Mihalovski s dorm la Codlea1'9, un sat de unguri'20, la 3 leghe de Brasov. este u si plin Este in intregime podit cu trunchiuri groase de copaci, cci altfel ar fi foarte rl ne-am dus sl dormim la Fgras122, unde este o cetate puternic cu un sail; larg cu aps, asezat in mijlocul unui tirg mare bine populat. primul comitat din Transilvania.

La 29 <iunie> am strbtut o Odure de munte121 prin care drumul In ultima zi am prinzit la Fofeldea123, sat locuit de unguri, germani si romani, adic pstrind graiul german si roman. Am dormit la Casolt124, sat locuit de acelas i <fel de populatie>. In aceast zi am trecut prin 12 sau 15 sate unde locuitorii vorbesc romaneste125, fiind totusi supusi ai voievodului Transilvaniei. In prima zi a <lunii> iulie 1574 ne-am dus s prinzim la Sibiu126, oras mare si fr umos, cu casele zugrvite pe dinafar, <si> locuit numai de germani care fac neconte nit de straj la porti, dei intreaga aceasei taxi este in bun pace sub ocrotirea su ltanului. Ungurii il numesc Szeben127, dup [fol. 51 v]numele riului care trece pe acolo; am sosit acolo // la orele 7 de dimineat. Ne-am plimbat toat ziva prin tot orasul, <ducindu-ne> la palatu1128 unde se imparte dreptatea, pe la bisericii29 , care sint tot atit de frumoase ca ale noastre, dar stilt ale luteranilor130, < apoi pe sus> pe zidurile orasului si In tot locul. Pe la orele 3 dup-prinz ne-am dus s'i dormim la Amnas131 sat. 118 Dat de primarul Brasovului. 118 Saiden, corect Zeiden. 122 Fougarest. I" Prere gresit a autorului. 121 Dealul Str1mbei. Pdurea se intinde intre Sinca Nou si Sinca Veche. 188 Flalda, probabil Fofeldea (com. Hosman) pe drumul ce leag valea Oltului de calea ducInd la Sibiu. 124 Casteihaulse, corect Kastenholz. 128 Wlaque. 128 Hermestat (Hermannstadt). 121 Sebin. Din baugeschichtliche Entwiklung einer siebenbitrgischen Stadt. Hermannstadt,193 3, p .45-48; 128 Vezi asupra palatului comunal din Sibiu lucrrile lui Thalgot t, Hermannstadt. V. Vitisian u, Istoria artei feudale, I, Editura Academiei Bucuresti, 1959, pp. 621-623. 120 In biserica parohial a orasului a fost InmormIntat solul francez Leo degar de Montaignac care a murit la Sibiu la 15 octombrie 1574, intordndu-se de la Consta ntinopol. Emil Si ger u s, Chronik der Stadt Hermannstadt 1100-1929, Sibiu, 1930 , p. 10. 13 Biserica Sf. Maria si biserica Sf. Elisabeta; Thalgot t, op. cit., pp . 72-77 si CiiTiitori, I. V. Vtisian u, op. cit., I, pp. 40-41, 213-16, 332-33, 527-530, 538. Pentru o desc

riere a bisericii din Sibiu, vezi si Reicherstorf f e r, Choro graphia Transilva niae, in 131 Homelac (in ungureste Omlas) prin Apoldul de Jos, Mercurea si Cuta. Amnas pe drumul cel mai direct spre Sebe, 432 www.dacoromanica.ro

La 2 iulie am prinzit la Miihlbach132, un oras asemnkor cu Sibiul Cu aceeasi cirmuire; se numeste Sebes133. La o jumtate de leghe dincolo <de el> am trecut peste un du mare numit Mures134 si la o jumtate de leghe mai depart e ne-am dus s dormim la Alba Julia, care este o cetate mare si puternia avind pe ling sine un tirg negustoresc, mare si populat ca un oras. Acolo nu locuiesc nic i germani nici romani, ci tovi vorbesc ungureste. Este limba obisnuit a trii, cci T ransilvania era o provincie a Ungariei'35, inainte de dezmembrarea acestui regat frumos si infloritor prin uzurparea celor <din casa> de Austria, care au silit pe mama136 ultimului rege maghiar137 s cheme in ajutorul su pe turc. Acesta i-a ve nit in ajutor, dar fcindu-i ei cunoscut // c <intrucit> ea si cu fiul ei, regele c opil, nu erau si nu vor ajunge <niciodat> destul de puternici pentru a apra un sta t atit de mare impotriva celor <din casa> de Austria, el i-a lsat o provincie in mijlocul vrii i la mai mare deprtare de Austria, <provincie> care a fost voievodat la inceput liber, si de la moartea acestui ultim rege, cruia i lsase titlul de reg e, el a voit s aib un tribut anual de 70 000 (!) de ducavi138. Alba Julia este cen trul rii, <fiind si> resedinta ridicat de principi din cauza aerului s'a.ntos si a pm intului foarte bun din imprejurimi. S-ar prea c a fost odinioar, pe acest loc, un o ra foarte mare139, n apropiere se mai vd nc urmele vechilor ziduri; iar tn cetate, ca si pe dinafar se afl mai multe inscriptii romane140, care amintesc de un Deceba1141, regele [fol. 52] dacilor din <regatul cruia> fcea parte aceast provincie si care a fost invins de Traian. 132 Milhboc, corect Miihlbach. 133 Sabesam, vezi i la Reicherstorffer: Sabesus. 134 Maroussa. tatilor concrete ce stau la baza problemei demografice din Transilvania. 136 Isa bella (1520-59), socia lui loan I. Zipolya, rege al Ungariei. 137 loan al II-lea Sigismund, rege ales" al Ungariei i principe al (1540-1551, 1556-1571). 138 Cif ra imposibila'. Incepind din 1575, principele $tefan Blthory platea tributul spo 136 Aceast. logica simplista vdqte totala necunowere din partea autorului a realiTransi rit n sum5. de 15 000 de galbeni. Trebuie s ne gindim aici pur i simplu la o greeal l de transcriere in care cifra 1 s-a confundat cu un 7. Deci in realitate 10 000 de ducati. 132 Orgul antic Apulum. ora;, impodobind o serie de edificii, ci la pseudoinscriptiile Choro graphiei lu i Reicherstorffer, 140 Autorul de fapt nu se refera aici la inscriptiile vechi ce se gaseau in adev ar in lespezi cu inscriptii reproducind cuvintele aa-zisului cintec al soldatilor lui T raian dar in care el cuprinde i textul explicativ al lui Reicherstorffer, lasind ciar a se intelege ca. el a i vazut cu ochii si acele inscriptii false. Vezi p. 440, n. 186. Mentionam cl pseudo inscriptia lui Reicherstorffer se afla in parte a istorico-arheologica din Chorografia care nu a fost redat in versiunea romneasca din Calitori straini I. 141 Decebalus. pe care le folosete in chip nejustificat, pretinzind de pilda ca la Turda s-ar af la doul

433 www.dacoromanica.ro

In ziva de 3 iulie, m-am dus s-1 salut pe principele $tefan Bthory din nobila fami lie a seniorilor de Som1y6142. M-a primit cu mare politele, intinzindu-mi mina s i stringind-o pe a mea cu mult bunvoinf, nelsin[fol. 52 v]du-rn51 H s-i srut mina. A v orbit indelung cu mine pe latineste, despre misiunea pomenit in scrisorile domnul ui d'Acqs pe care i le infvisasem, Apoi el mi-a poruncit s vd pe cancelarul su, domnul Martin Berzeviczi143, si pe do mnul Blandrata'44, consilierul s5u, francez ca si mine (mi-a spus el). Dar primu l su consilier era din Savoia si fusese revinut ca sfetnic de stat din vremea ul timului rege si celui dintli voievodi45. In timp ce il salutam, domnul Stefan146 , nepotul sul47, m privea de departe cu foarte mare luare-aminte si &id 1-am prsit p e principe, a venit s m' imbrtiseze de faS. cu el, de care lucru m-am mirat, ping c e vorbindu-mi italieneste, i-am recunoscut glasul mai cutind decit fata. Fuseserm tovarsi de invftur la lecTiile de la Padova'48. El m-a dus la domnul cancelar Berze viczi, care mi-a artat toat indatorirea principelui su ctre domnul d'Acqs pentru is cusinIa cu care fcuse ca Mehmed sI mijloceasc acel consimfmint la zisa cstorie ce era cerut in Franta; cci astfel se inltura intrebindu-m apoi de tot ceca ce am vzut si aflat in clkoria noastr. piedica cea mai mare care era de temut, deoarece turcii se uitau cu teaml fol. 53 si nu se sfiau s poarte rzboi cu vreun alt popor, afar doar de francezi, dar el nu a gsit potrivit stratagema unei pretinse la vecintatea francezilor // 143 Wersovitius (Martin Berzeviczi, 1538-1596). Dupi ce a ocupat diferite funcii in cancelariile palatinului Toma Ndasdy si ale regelui Ferdinand I a ajun persona l al lui Stefan Bthory, apoi vicecancelar (1573) si cancelar al Transilvaniei. Du pI alegerea ca rege a lui $tefan Bthory, el I-a urmat in Polonia. Possevino arati ei era unlit din nobilii de seam din tinutul Zips (Szepes). Vezi si E d. Berzovi cz y, Berzeviczy Mrton erdlyi kancellr, Budapesta, 1911 in Szzadok", 1898, p. 783 s. u. si A. Veress, 142 Spre deosebire de Bathorestii din ramura de Ecsed. 144 Blandrat. Vezi asupra lui Giorgio Blandrata (1515-88) articolul lui P. N. Ig n a, Un medic italian la Alba Julia in secolul al XVI-lea in Apulum" II (1943), pp. 399-401 si Mayer A. Halvy, Un humaniste de l'Ecole Montpellieraine au XVI-e s icle: Giorgio Bland rata et son activit rvolutionnaire en Europe orientale, in Comm unications roumaines prsentes au XVIII-e Congrs International d'bistoire de la rnid icine. Varsovie Cracovie, 17-24 Septembre 1962, Bucarest, 1962, pp. 1-12, precum si Enciclopedia italianl 146 Stefan Bthory, nepotul principelui Transilvaniei, era fiul lui Andrei, fratel e mai mare al acestuia. Cind principele a fost ales rege al Poloniei, l-a insovi t in aceast ;ark' de unde s-a intors dup moartea lui. Era frate cu Balthazar Bthory , executat de vrul sti Sigismund Bithory, fiul lui Cristofor, precum i cu cardinalu l Andrei Bithory, adversarul la Blandrata (Biandrata). 143 loan Sigismund ZApolya care ins'i ti spunea rege a les". Berzevicy Mrton, Budapest, 1933. 148 In 1571 viitorul rege $tefan Bithory trimisese pe nepotul s'in la Padova. Ve zi Em. Lukinich, La jeunesse d'Etienne Bthory, roi de Polo gne, prince de Transyl vanie,

Cracovia, 1935, P. 19. lui Mihai Viteazul. 147 Scris mai tntii: filz, inlocuit Cu: neveu. 434 www.dacoromanica.ro

cs.torii austriece, pentru c principele su nu putea s pstreze budvointa sultanului dec it urindu-i pe imperiali. 5i se stia peste tot c el arta, in toate chipurile Cu p utint, c nu voia aliant, nici prietenie cu ei, si de fapt, impotriva curteniei sale obisnuite, nu voia s vorbeasc in limba german domnului Le Normand, ambasadorul Fra ntei acreditat pe ling el pentru acea astorie, si fi rspundea prin tlmaci, deoarece acel domn Le Normand de germani, totusi el nu vorbea niciodat cu deputatii si magistratii lor decit la tineste sau ungureste si nu-i plcea s i se vorbeascl Intr-o limb pe care sultanul o ura. Dui:4 ce a Intrebat mai multe lucruri despre care nu aveam cunostint, in le gtur cu doamna oferit in cstorie, precum virsta ei, frumusetea ei, spiTa neamului sau inrudirea cu regii Frantei, gradul de rudenie, tatl ei, familia ei si dup rspunsul meu sau scuza mea, c fiind sortit de printii mei s fiu intr-o zi judector, fusesem jj crescut in universitti, departe de nu stie latineste. Principele vorbea foarte bine germana; <dar desi> 7 rase" de s earn de sub ascultarea sa sint pzite si locuite din totdeauna fol. 53 v curte, c de trei ani prsisem Franta, fiind dornic de a vedea lumea, potrivit virste i mele, el mi-a poruncit s-1 vd pe dl. Le Normand si s-1 rog s vorbeasc principelui i n limba francei si sI in admit pe mine ca interpret. Am fcut aceasta si am prsit locui nta ce-mi fusese dat pentru a-mi duce lucrurile la acel domn Le Normand; aici ni se trimiteau in fiecare dimineat cai din grajdurile principelui si inalecind il i nsoteam pe principe la o plimbare de dou ore, ori la vintoare Cu soimi15 sau vintoar e de iepuri. Totdeauna principele vorbea cu mine pe latineste si dac, din modesti e, stteam retras in spatele domnului Le Normand, m chema ling el. El se adresa pe latin este pomenitului <Le> Normand care fu cuprins de atita gelozie, inch nu se adres a pe frantuzeste principelui, ci pe nemteste si nu a vrut s-mi imprtseasc si mie cele in legsturl cu mersul negocierii sale151, despre c are virsta mea nu-mi ing5.duia s m ingrijesc <prea> mult. Toti magnatii ne srbtoreau si se imbtau pentru a ne face plcere. lir si Ni s-a ivit din senin o neplcere din cauza unui italian cintret din si din gur, car e venea H din Franta si care spunea in taid a domsi fol. 54 nisoara de Chateauneuf nu era rud cu regele domnul $tefan, nepotul principelui, 149 Sept vales. Aceast cifra 150 Vollerie. e c ea era etc.152, strecurInd alte lucruri. De aceea am fost ispitit de mai multe ori cu intrebri de si de Blan drata. Dar eu puteam s dau determinata desigur de numirea germana a Tran7. cu gura, cci nu stiam nimic despre aceasta. silvaniei: Siebenbiirgen 'in care Sieben, derivat de la Seben, a ajuns 01 se con funde cu cifra 152 Astfel in text. Se refera la cronica scandaloasa de la curtea Frantei. Proiectul de caskorie avea sa fie zadarnicit de vestea mortii lui Carol al IX-le

a. 43$ www.dacoromanica.ro

Nepotul principelui mi-a artat Zlatnal53, unde stilt minele de aur si le tinea cu arena Jacomo Grisoni, un venetian, si Fausto Guai, un roman, crescut la Paris p in la 18 ani. Acestia ospteaz argint viu pe care din belsug pe cei care ii viziteaz. Apropiindu-m. de <acel> loc, am vzut pe ruinele unei cldiri vechi, singuratice, pe o lespede mare ptrat, <sculptate> dou fete cu prul despletit, stergindu-si lacrmile. [Urmeaza. doti inscriptiil'53a Intr-o cas a unui locuitor de acolo pe unde stilt putine case <se afl> o piatr frima t. [urmeaza inscriptia urmatoare] LLINI E ET NICOLVMEA TE AIAN. HADRIANI RNVS PRIMICENIVS154 fol. 54 v [Urmeazi pe a1f1 piatra o alta inscriptie] In ziva de 5 iulie am vzut mina de aur, unde se ptrunde foarte departe sub un munt e inalt. De aici <Hiesii> scot niste piatri pe care, mai intii, o ard ca ghipsul , apoi o macin intr-o moar de ap, care alung pietrele arse intr-un jgheab de lemn, l at de un picior si lung de dou prjini, unde le zdrobesc niste pilugi155 grosi, ce se ridic si se coboar pe rind, unul dup altul, si e prefcut in pietris; praful sau pietrisul e crat incetul cu incetul p rin acest igheab de ap care, la iesirea sa din acest canal, 11 i'mprstie pe niste pinze groase intinse pe o podin156 aplecata usor asupra unei albii157 foarte mari ; aurul se prinde de aceste pinze si ceca ce nu se prinde cade in albie, iar apa de deasupra se scurge in jos. De dou ori in 153a In general nu au fost reproduse aici inscriptiile care pot fi aflate In tex tul original publicat In Studii si Materiale. S-a facut exceptie pentru inscript ia care urmeazi 153 La Slatina. tridata si pentru cea de la p. 444. 154 Inscriptie reconstituita partial in citi rea data In Probe de Muzeografie, Cluj, 1960, pp. 215-218 citat. de I. I. Rusu in recenzia la editarea textului original al lui Lescalopier de P. Cernovodeanu. XIII (1962), fase. 1, p. 151: Apo] LLINI Vezi Studii si cercetari stiintifice de Istorie", Iasi, pro salut]E ET INCOLVMITATE imperatoris Caesaris Tr]AIANI HADRIAN' ... 155 04 de s gros potteaux les pilent. 155 Daiz. 157 Cuvier. 436

www.dacoromanica.ro

gere mari de lemn iau ceea ce este in aceste vase, adica apa i nisipul, pe care nefolositor ramine in cealalta parte a talgerului. 24 de ore <baiesii> ridica aceste pinze, le spal in alte albii, apoi pe talle scutura putin cite putin pina ce aurul se aduna intr-o parte, iar nisipul In felul acesta am vazut uneori pe Podul Zarafilor <din Paris>158 cum se alege a urul cazut in gunoaiele din pravalie. and au ales o cantitate oarecare din acest pietris cu aur, Il pun cu putin argint viu intr-un alambic159, unde, prin actiu nea focului, argintul viu reduce aurul in bare si apoi argintul viu se evapora. fol. 55 In ziva de 6 <iulie> am cercetat mina de argint viu". Pe un munte Malt de o jumat ate de leghe slut niste gropi rotunde, ca niste puturi prin care se coboara in m ine, de unde se scoate un pamint de o culoare rosiegalbuie, cu care se umplu nis te oale de pamint ce au gura foarte strimt; la intrarea careia ei pun putin carbu ne de pamint, apoi astup aceasta gaura sau gura a oalei cu o cutie de lemn dintro bucat i asaza mai multe oale astfel pregatite, cu gura in jos, pomostite cu pam int moale, apoi fac un foc mare deasupra lui si pe cele patru laturi i, dupa ce focul s-a stins i oalele s-au racit, ei desfac i trag deoparte oalele i atunci e i vad cum din pamintul dinauntru a curs, prin carbunele pus la gura fieckei oale , argintul viu care se vede cum se miscs in aceste cutii; sint cam 500 de oale as tfel pregatite la fiece foc pe care 11 fac. La 7 <iulie> ne-am intors la Alba Julia unde // am observat de partea aceasta, l a poarta numita Campe<n>dor161 (care socotesc ca a fost capitoliul cad castelul este mai inalt si mai puternic decit toate celelalte case), o lupoaic mare sculpt at in relief pe o piatra i doi copii mici162, sugind la ea. fol. 55 v Pe aceeasi poart stau scrise de o parte si de alta cele ce urmeaz [urmeazI 4 inscriptii] Sf. Mihai163 <stind> singura pe cimpie, unde locuiesc doar arendasi; bise168 Pon t au change. Spre Cit. Era sediul zarafilor i al aurarilor. La o jumtate de leghe de cealalt parte era o manastire bogat a 166 Petite chapelle distiller. 160 nclminte de mercur se aflau n Valea Dosului, la 7 km nord de Zlatna. 161 Este poarta dinspre rsrit, numit Sf. Gheorghe, a vechii cetti ridicate cu materiale prov enind de la aezarea romana de la Apulum (vezi Alba Julia (Zarmis-ApulumBalgrad). Descrierea istorica i geografica a oramlui, Bucureti, 1922, pp. 21-22). Autonil c aut s stabilease o legturi hare Capitoliu (Campidoglio) i aceast numire Campendor In compunerea creia se poate recunogte cuvIntul german: Thor 162 Romulus 5i Remus. poarr. /6 Mnstirea catolid Sf. Mihail din satul 114, com. Mete, intemeiat de episcopul de A lba Iulia Gobelinus (Gublinus) 'in 1379 i terminat 2ntre anii 1386-1389 pe locul v echei cetti din secolul al XIII-lea a vestitului episcop Petru de Alba Julia (dr. Cs er ni B 61 a, A Szentmihlylei zirdnak felfedezsrl, in Archaeologiai rtest6, XIX ), fasc. 5 (dec.), pp. 398-400). 437

www.dacoromanica.ro

rica a ajuns o magazie, pe poarta curtii se afla o piatr cu aceast. inscriptie: [Urmeaz. inscriptia] La 9 iulie s-a intors la Alba Iulia domnul Thomas Le Normand care fol. 56 Domnul Blandrata care rn convinsese s mai stau <aici> pentru a conduce la curte pe domnii ambasadori ai principelui care se vor duce s.' perfecteze cstoria acestuia si care imi fgduise in acest scop o caret cu 4 cai, un Ian; de aur i eltoria mea pe g ratis, a inceput s-mi spun lucrurile nu vor merge mai departe, atit din cauza info rmatiilor date principelui despre domnisoara de Chateauneuf, cit i pentru c le v enise vestea despre moartea regelui Carol al IX-lea si 'intoarcerea din Polonia' " (pe care el o numea fuga), cl in Franta erau temen i de o rscoall a ducelui de Alen9on 165 a regelui Navarei 166 si de o tulburare a statului167; c domnii (nobi lii) poloni spuneau e nu vor mai primi pe Henric i c vor alege un alt rege, i c dup ce s-au intimplat toate acestea, principele su nu ar vrea s fac un lucru, pentru ca re nu mai are motive <de a-1 face> ; c ar spera in zadar ajutorul Frantei care es te pe cale de a-si pierde bunsastarea sa de acum, si cu atilt mai putin <un ajut or> de la un rege vecin care nu ar mai fi rudI cu sotia lui. L-am rugar s explice principelui sau ceea ce stia despre legea salic, cum c niciodat un rege nu moare fr s se si cunoasc urmasul s5u, c parlamentele, principii i nobilii vor pstra aceast leg e168. Dar fol. 56 v a fost degeaba // cci el sustinea c aceast lege fusese clcat, dar el fgduia totusi s vorbeasc principelui. se dusese intr-un // oras vecin s vad citiva prieteni, cci avea citeva cunosflute si de tinr fusese la rzboi in aceast si in Ungaria.

Domnul Stefan mi-a spus cam aceleasi lucruri decit c aceste vesti nu erau socotit e ca sigure si aceast nesigurant ne-a fcut s ne urmm citeva zile nc bunul nostru trai. Domnul Mihalovski s-a dus in Polonia si a fost de plrere s nu m. duc <si eu>, crezi nd c francezii ar fi vzuti cu ochi ri din cauza acestei prsiri a regelui. La 12 iulie domnul Blandrata, doctor in medicin i prim-consilier al principelui, ne-a osptat minunat si ne-a oferit muzic in tot timpul panzului. El avea avere la Saluzzo i in Savoia, dar avea cu mult mai mult in aceast %ar. Si totusi el nu se in surase si nu avea pe ling el nici copil, 104 A lui Henric al 111-lea. al 111-lea. 165 Francisc, duce de Alenon (1554-1584), fratele lui Carol al IX-lea Era Vr i cumnat al regelui decedat i al fratilor acestuia. .Altration de l'estat. 168 Argumentare flea' nici o leg'itur cu spusele lui Blandrata. i Henric 106 Henric de Bourbon, regele Navarei (1572-1610) fi apoi al Frantei (1589-1610) . 438 www.dacoromanica.ro

nici rude; nu trecea drept zgircit, dar tria cu mare economie si nu se culca deci t pe o banc invelit cu o cergi (?)169 si cu o pern sub cpkii, afar doar cind era boln av. Astfel am tot dus-o inainte in mijlocul acestor ospeTe zilnice pin la 21 iuli e, cercetind mereu cite un loc de desftare sau citeva ceva din bogIiile principelu i, intr-o zi caii si, intr-alta colec;ia sa de arme. cu domnul Le Normand <zicind> cl a aflat stiri din Frama, precum c era neintelegere pentru coroan., d regele Polonieii73 se indrepta intr-acolo penIntr-o zi ni s-a artat cortul // de rzboi al regelui Ioani" din urm. Era intins pe o pajiste si prea <c este> un castel mare, zidurile de pinz. aveau creneluri si de departe preau s5. fie din zidrie; erau dou porti mari de iesire si in partea din fa f. si in cea din dos. Inuntru erau patru pavilioane mari, avind alkuri alte patru mai mici drept cmri'71. In mijloc <era> o sal mare, de jur imprejurul zidurilor <er au> staule172, desprTite in locuinTe pentru scutieri si slujitori; toate corzile erau de mkase. Intr-o zi am fost dusi si vedem apeductele pe care le fcea principe le pentru a aduce de la o leghe deprtare apa in castelul su. La 20 <iulie> princi pele a trimis sI ne cheme si a vorbit pe latineste fol. 57 tru a si-o pstra, c nu sade bine s aduci vorba despre cstorie unor principi supraTi de asemenea neinvelegeri, 6. din aceast cauz ti va anima dorinTa <sa> pin la restabil irea lucrurilor in Franta, d va scrie reginei'74, multumindu-i smerit pentru <bu na> ei voinfai, catre care se va indrepta and va vedea CI treburile regatului io ingkluie, si c el ofer domnului Le Normand si celorlalvi domni care vor fi lucra t pentru el la aceast aliant.' pe care el o dutase // prietenia lui ca rsplat. Am tlmc it aceste cuvinte domnului Le Normand care a rspuns in limba francez c socotea fericit serviciul fcut regelui, stpinul &Su, in aceast fol. 57 v privint, de vreme ce fusese pe placul unui principe atit de plin de virtute, c 'in regatul Frantei nu se putea ivi tulburare si nici rzboi pentru dreptul de succes iune, el '11 ruga sl scrie regelui Henric al 111-lea care 11 va trimite curind i napoi pentru a perfecta cu bucurie si bun pace alianta care o dorise intotdeauna, intre un principe at:it de mare cu vara sa. Ne-am plecat ca s-i srutm poalele hainii sale care 1'1 acoperea Ora la clou degete sub genunchi si el ne-a imbrtisat. Am fost s ne lum limas bun de la le Ca thelogne. 170 al II-lea Sigismund, rege ales al 171 Pour garderobes. sau poate loan Ungariei I. Zipolya. locuintele personalului (escuiers et serviteurs), numirea de curie" venind de la acmi 172 Escuyeries divise' es de logis. Aici nu pare a fi vorba de grajdurile cailor , ci de cuyers". 1" Henric de Valois. 174 Caterina de Medici. www.dacoromanica.ro

439

toti cei care ne ospgtaserg. Principele a dat domnului Le Normand patru cai frum osi de harn175 i mie un cal de cgrarie i i-a trimis scrisorile sale cgtre rege i reging. La 21 <iulie> eram la Aiud176, tirg locuit de unguri si de germani, deasupra cgruia se inalTg o cetate177 inconjurat cu sanTuri pline cu apg. Acest castel fusese confiscat de la comitele de Fgggras, loan Bekes178, ai cgrui (!) s trgmosi'79 tineau ca zslog acest comitat in schimbul a 30 000 de talen i imfol. 5 8 prumutaTi mamei // regelui loan. Principele ar fi vrut sg-1 reja i Inapoieze c ei 30 000 de talen i si, la refuzul lui Bekes, il asedie in castelul sgu de la F gggras180, de unde a scgpat noaptea si a fugit la Viena unde se aflg incg, pe li ngsa.' impgrat181, din care cauzg principele i-a confiscat182 toatg averea183. piatrg de marmurg rgu lustruitg; mai departe de acolo era o piatr pe care scria cele ce urmeazg: A DECEBalo missis qui Traianum per insidias milites Ro. (Romani) tales versus de cantaban t: I care a existat <bdinioarg>, acolo; am trecut pe sub o poartg mare din interficerent profugis deprehensis La 22 iulie am ajuns la Turda, unde se aflg urmele unui mare oras184 Totul scris cu litere mari185 Ubi eras .Ramnusia ubi eras Quantum abfuit ne Roma Lugeret sed vivit Traianusi86 175 Chevaux de coche. 177 Vezi asupra cettii Aiudului, V. V It i an u, Istoria artei feudale, I, p. 125 _ 178 Jehan Becquetz. In realitate Gaspar Bekes de Kornyit (1520-1579), comite d e Figras (1566-1573). Text inexact si incoerent in aceast form. Este fr. Indoiall omi s o parte din fraz in care trebuia s se arate c Bekes obtinuse Fiigiiralul ce fusese al lui Gabriel Mailat, ai crui strmosi tineau ca zlog comitatul etc. Pentru a-1 de poseda pe Bekes, regele a dat clstig de cauzi Margaretei, surorii lui Gabriel Ma ilat, care revendica bunurile cedate de fratele ei impotriva dreptului ei de preemtiune. 178 Maieurs. 176 Agnedi, formi corupt de la Nagyenyed". primit in slujb de Stefan Bthory, ajuns rege al Poloniei. 181 de Habsburg. auroit conf isqu, In loc de avoit confisqu". 182 Faptul s-a petrecut la dieta de la Medias (15 octombrie 1573). zi I o n I. R u s s, Descoperiri arheologice la Potaisa, Sibiu, 183 Insemnarea autorului. Maximilian al II-lea In text gresit 183 184 Potaissa. Ve 1941.

18 Pentru acest episod, vezi i Possevino Transilvania, ed. G. Bascap, Roma, 1935, pp. 117-118 unde este artat pe larg. $t. Bthory 1-a asediat la 4 octombrie 1573. D upi fuga lui Bekes, cetatea s-a predat la 18 octombrie. Ulterior Bekes a fost graphia Transilvaniae, p. 1 vo, ende dup o explicatie in caractere obisnuite reda te intr-o form usor modificatk de Lescalopier, urmeaz textul: Ubi eras Ramnusia .. . etc. In 186 Inscriptie falsk (vezi CLL, III/1, p. 8, nr. 66), luat de la Reicherstorffer Choro-

440 www.dacoromanica.ro

urmeaz scrise n ntregime in litere mari pe o marmur grosoIan lustruit: Decebalus mortem si/ji ubi consciuisset Daciam que Traianus in provinciam redegi sset Milites Ro. tales versus decantabant: Nonne tibi Dixi Decebale! funus tuum1 87 est Herculem lacessere La cellalt capt al satului era un zid ce sta s se nruie cu cele ce i ru Non recte facis tua ipse quod aces manu, sed Te utcum que caesar vicit tulit tibi Semper augur Augustalisies. [fol. 58 v) Prin aceast Turca trece un riu care vine din munvii <acestei> fri, in pietrisul cru ia se eiseste aur. E numit n limba maghiar Aragnauisi89, dui de aura". Ling acest sat se afl ocne de sarem care aduc pe an o arena de 14 00 0 de scuzi. Am pus s m coboare intr-una <'din ocne> printr-o gaur intocmai ca int r-un pu;. Ea este spat pe o lungime de vreo jumtate de leghei92. In jos stilt patru feluri de sare bunl de rnincat fr a ma i cere vreo pregtire. Trebuie desean i scoti apa cu <un burduf dintr->o piele de bou prins la cele patru capete <ale sale> de un odgon. La 23 iulie am ajuns la C1 uj193, pe latineste Claudiopolis, oras frumos intarit, cu ulitele colorate in mu lte fetel", <cu O populatie> amestecat de germani si unguri, care cu putin inaint e era locuit numai de germanii95. litere capitale. La pseudoinscriptia urmtoare autorul nostru nici nu mai Inceara asemenea scrupule i declar c Intregul text (deci i partea explicativ") s-ar afla sc ris cu litere mari (capitale). E limpede c autorul, foarte veridic 2n restul Inse mnirilor sale, creeazi aici voit impresia c ar fi vlzut acele pseudoinscriptii ci tate de Reicherstorffer, care 2ns inscriptii vorba de Pannonia. 187 La Reicherstorffer: funestum. 188 Inscriptie fals (vezi C. I.L. III/1, p. 10, nr. 72). Aragnauis, corect Aranyos Ariesul. pomeneste de aceste pretinse eintece ale legionarilor lui Traian fr a declara a ar fi j fill a le situa undeva In Transilvania, ci Intr-un loe chiar lmureste cl ar fi di in margine traducerea Api de aur socotind a ultima silab ar insemna ap n limba maghiari. De fapt sensul e doar: de aur. 1" Noel marginal trdlnd greseala autonilui care, crezind c numele ar fi Aragna-vis 191 Vezi A I. Dobosi, Exploatarea ocnelor de sare din Transilvania in evul media (secolele XIVXVI) in Studii i cercetri de istorie medie", vol. II (1951), nr. 1 (ianuarie--iunie), pp. 125-166, dar mai ales relatarea lui Hans Dernschwam din C ldtori, I si raportul din 1552 al comisarilor imperiali, redat mai sus tri volumul de fati. 1 92 Textul de pe fotocopie: Elle est creuse presque demilieue a fost transcris de editor: presque de milieu"; credeam cl sensul su adevrat e cel din traducerea de fat 193 Collosvar. 194 Toutte peinte par le riies. 195 Informatie luat de la Reicherstorffer si de ct re acesta de la Taurinus. www.dacoromanica.ro

441'

Se crede el <impratul> Carol cel Mare, dup ce a tnvins de mai multe ori pe unguri, vzind c se rsculau pe neasteptate cind nu se afla printre ei, a cldit sapte cetti un de a asezat o garnizoan de sasi pentru a menTine Tara in ascultarea lui196. fol. 59 Aceste sapte // orase se numesc pe ungureste Meges197, Sasebesm, Beistrich199, s ebin200, Brassovia201, Sequesvar202 si Colosvar203, pe nemTeste Meduis204, Mille bach205, Neesbit206, Hermestat207, Coronestat208, Saxebourg20 si Clausembourg. De aceea ei n-au primit Ina pe nici un ungur care s. se aseze print re ei, si dacl vreunul ti ia de nevast pe o localnic <din aceste orase> el este si lit s o dud s locuiasc tn alt parte. lar tu clipa de faTI Clujul este in afara acest ui numr, pentru c de opt sau nou ani tncoace ei s-au lsat de paza porTilor21 etc. Cel elalte sase orase isi au vechea lor ctrmuire comunal si sfatul lor; principele ju r s le pzeasc libertatea, el face dreptate, totul se face in numele lui. Dar ei nu 1 -ar primi inuntru cu mai mult de 300 de oameni. Iesind din acest oras, ne-am dus s locuim intr-o mnstire211 care este a cancelarulu i, si unde arendansii si italieni ne-au cinstit cit se poate de bine cu un vin rosu deschis212. Nu mai stnt <vii> la mai bine de 200 de leghe de acol o, dar ei au mrturisit el 1-au fcut dintr-un amestec de zeam de fol. 59 y ciresi. U ngaria si Transilvania dau un yin alb bun // si grine frumoase. Se crede pe aici c germanii saxoni (sasii), attt cei care sint in cele sapte in Fantezie ail nici un temei istoric. 17 Media;. Numirile romneti apar aici excepv ional 'in nota, cele din original fiind trecute in text. 198 Sebesul s'isesc. 199 Bistrita. 200 sibiu. 201 Braov. 202 Sighipara. 293 alli. 294 Medwisch. 208 Miihlbach. 298 Nsen. 207 Hermannstadt. 208 Kronstadt. 210 Autorul face o confuzie titre statutul oraselor apartinind comunittilor ssesti si Clujul care desi In vechime avusese o situavie similar, totusi Inci din 1519 este pomenit vezi CaDdtori, I, relatille lui Taurinus si Reicherca avind un sist em de guvernare mixt storffer (care foloseste textul celui dintli). Este deci ci ar a nu poate fi vorba de o schimbare produs cu 8-9 ani mai tnainte de trecerea a utorului. 211 Cluj-Mnstur, mnstire benedictin din apropierea Clujului acum seculariza ti. Vezi V. Vtsian u, Istoria artei feudale, I, pp. 22, 546-547. 212 Clairet. 282 Schssburg. 442 www.dacoromanica.ro

orase ctt si in satele locuite de ei, ar putea pune pe picior de luptg 100 000 de oameni. am prinzit la Somes Odorhei214, sat, si am dormit la Zalgu213, ultimul sat din T ransilvania, dincolo de care hotarul e pgzit de o cetatem a principelui cu garni zoang de pazg217. Ei nu las 1 s5. iasg nici un cal din Tali fgr tidulg de iesire218. La 24 am trecut la Dragu213, un sat mic al acestor sasi. La 25 iulie Aceastg Tar . este bogatg tn tot felul de bunuri; <este> inconjurat din toate pgr vile de munTi i de pgduri, de unde hi trage numele, cgci se afl dincolo de pgdurim fa lg de oricare altg %mi., din once parte ar fi. Curtea prin cipelui este bine rinduitg si are o suitg frumoasg <de curteni>. Printre cetele lui clri are doug companii de lncieri poloni care slujesc cite sase luni, alte patru din taxi, tot asile! si 500 de archebuzieri, toTi echipayi la fel si care sint tntotdeauna pe ling el. Fcindu-se trecerea in revistg in fie care lung, este inlgturat <de indat> cel cgruia ii lipseste ceva <din echipament>. de acolo se afla un castel // al Paleologilor221, impgraTi de odinioarg ai Constantinopolului, refugiaTi 'in Transilvania. Acest arenda mi-a dat inscripvii le transcrise mai jos si care se afl 'in diferite locuri din aceastg Tail. Un italian, arendas al mngstirii de la Cluj220, mi-a spus cg aproape fol. 60 Intr-un firg, primul din lar, numit Sarmisegetuza222, odinioarg capitala prinvinciei. Traianus Dacia subacta in regia Zarmis Inuentis Decebali thesauris sub Sargetis conditis hoc posuit223 213 Drague' (pronuntia corect ar cere Drague). 214 Odouuarel. 274 Sillacheie. 276 Cetate datind din secolul al XV-lea. Vezi dr. Petri M6 r, Szildgy vdrmegye M onographija, II, Zilah, 1901, P. 513 i urm. L. Gh e or ghi u, Zaldul. Schiv monogra fic', Zaliu, 1926. 217 Mortespayes, cu rol de supraveghere. 212 Passeport. 212 Transsilvas. 222 Cluj-Mn'tur. 221 In Chorographia lui Reicherstorffer este pomenit ca fiind din vremea romanil or. 222 Zarmisae. 223 Inscrisie fals, imprumutat, ca i celelalte, de la Reicherstorffer (Chorographia 1i legenda ingroprii comorilor de catre Decebal (op. cit., p. 15v). Interesul pe ntru aceste comori era cu atit mai mare, cu cit pe vremea atotputerniciei lui Ma rtinuzzi fusese descoperit, de ctre nite frani, in albia Streiului, o atare comoar so cotit de o valoare fabuloas. 0 parte din ea a fost ridicat de Martinuzzi. Descoperi torii au fost nevoiyi si fug. in Moldova cu ce au putut lua Cu el. Transylvaniae, p. 2v) care reproduce 443 www.dacoromanica.ro

La Gruter JOVI INVENTORI DM PATRI TERRAE XXI 8 MATRI RELICTIS DACIAE THESAURIS DIVVS NERVA TRAIANUS VOTUM SOLVIT224 [Urmeaz. alte 12 inscriptii]

de uwr de strbItut fall de celelalte cli de ptrundere ale acestei fri 0 tot ne-au t rebuit cinci ceasuri bune pentru a-1 trece i la poalele sale am cu acela0 nume, inaintea di-Ilia au murit peste 30 000 de turci pe vremea cind r egele Ioan, ajutat de Soliman229, al doisprezecelea sultan al turcilor, se rzboia impotriva impratului Austriei pentru ali recpIta ;ara. Aceast cetate nu este prea artoas, dar germanii au fost atit de indemnavi s o apere230, incit, dei socoteau ta bra duman la 70 000 de oameni, au fcut s ptrund inluntru ajutoare in dou rinduri. Chi in aceea0 zi am dormit la Satu Mare231, la o leghe de acolo, un fol. 61 vo tirg mare locuit de unguri 0 o cetate232 // foarte puternia cu garnizoane de soldayi permanemi germani 0 lincieri <tot germani>233, intrarea este bine aprat de un riu larg numit Some234, deasupra druia se afl un pod lung de lemn 0 la capt o podid mobi l1233. Am fost gzduili in tirg unde Pentru descoperirea acestui tezaur vezi W. Laziu s, Reipublicae Romanae in exter is provinciis, bello acquisitis, constitutae, commentariorum libri duodecim, Fra ncofurti, ad Moenum 1598, p. 927. Inscriptie fals (C.I.L., IIIA, P. 9, nr. 69). La 26 iulie 1574 am trecut muntele223 de la laotarul Transilvaniei destul poposit la Ardud226, primul popas in Ungaria227, unde se afl o cetate bunI229 227 Este vorba de Comitatele exterioare Transilvaniei care administrativ nu fceau parte din Transilvania propriu zis. constituiti de comitatele nobiliare aflate s ub autoritatea voievodului Transilvaniei din secolele XIIIXVI. Vezi: Istoria Rom iiniei, II, p. 260. 223 Muntii Flgetului. 22 Erdeult. Prin pacea de la Satu Mare (1565), loan Sigisrnund a cedat imperiului comitatele de granit Bereg, Ugocea, Stmar, Sabolci i Solnocul de Mijloc. Pe acesta din urm. 1a reaptat prin pacea de la Spira (1570) ctnd a recunoscut suzeranitatea tinpratulu i pentru celelalte patni comitate. artei feudale, I, p. 612). 128 Construit din secoIul al XV-lea de familia Drgffy (V. Vitian u, Istoria 23 Cetatea imperialilor Ardud, asediae de turci ;I de trupele ardelene ale lui Joa n Soliman Magnificul. Sigismund tn 1565-1566, a capitulat dupi lupte aprige. E d. Wertheime r, Zur Ges chichte des Tiirckenkriegs Maximiliane II 1565 und 1566 in Archiv fiir sterreichi sche Geschichte" VIII, 1875, panca 1, pp. 45-101. 31 Sacbmar. 232 Cetatea de la Satu Mare a fost cucerit de imperiali tn 1565. 233 Lansquenets (Landsknecht). Samoche. 235 Pont-levis. 444 www.dacoromanica.ro

am fost osiAtaTi de dpitan, domnul Tieffenbach236, tnsufleIit de dragoste pentru francezi. Acolo s-a imboln'ivit domnul Le Normand, din care caud am dmas acolo pink' la 16 august. Oldirit6238. 236 Tiffamboch, (Christophor) Teuffenbach (Tieffenbach), apitan de Satu Mare (1571 1577), vezi Ver es s, Documente privitoare la istoria Ardealului , Moldovei li Telrii RoIn acea zi de 16 august am prinzit la Csenger237 i am dormit la n:kiwi, II, pp. 84-86, nr. 74; pp. 98-99, nr. 76; pp. 100-105, nr. 78; pp. 136-1 38, .nr. 112. 237 Scinger (Csenger), localitate din fostul comitat Satu Mare (azi in R. P. Ung ari). 239 Ochreto, localitate din fostul comitat Satu Mare (azi in R. P. UngarI). www.dacoromanica.ro

MACIEJ STRYJKOWSKI 1547--1582 (?) * Maciej Stryjkowski zis si Osostowicz dup locul su de nastere, a avut o viaf relativ scurt. Nscut la 1547, el moare dup anul 1582 sau p oate chiar in cursul acelui an la Knigsberg. Se cunosc putine date biografice. A studiat la Cracovia, Leipzig si Padova. In 1572 el comand niste unitvi ale garnizo anei de la Vitebsk. Acolo se afla g Alessandro Guagnini cu care avea multe preoc upri literare comune. Dar prietenia dintre ei a avut un sfirsit trist. Stryjkowsk i 1-a acuzat pe Guagnini de furt. Acesta si-ar fi insusit lucrarea lui Stryjkows ki, publicind-o sub propriul su nume. Discu;ia, care a luat propor;ii mari, nu a fost rezolvat nici pink' azi. Lucrarea in litigiu: Cronica Sarmatiei europene, a fost publicat de Guagnini intli la Varsovia 1574 (?) si 1578, apoi la Spira si i n alte orase din Occident. Stryjkowski a obtinut in 1580 un privitegiu de la rege pentru aceeasi cronic revendicat de el. In 1574-1575 a fcut parte din solia trimis la Constantinopol, in frunte cu Andrei Taranowski. Cu acest prilej a trecut, la ducere g la tntoarcere, prin Tara Roman eascl si Moldova. La sfirsitul vievii sale se dedici bisericii ajungind arhidiac on de Samogitia. Stryj446 www.dacoromanica.ro

kowski este autorul mai mulmr scrieri in versuri si prozl, toate in limba polon. Cea mai important este cronica sa intitulat: Ktra przed tya nigdy iwiatla nie widzi ala. Kronika Polska, Litewska, Zm6tiska i wszyszkiey Rusi kijowskiej, Moskiewkie j, Siewerskiej, Wolhiriskiej, Podolskiej, Podgorskiej, Podlaskiej etc. i rozmait przypadko woienne y domowe ... (Cronic acum intti dat la lurnin a Poloniei, Litvan iei, Samogitiei o a toat Rusia Kieveana, Moscovit, a Sieverului, Voliniei, Podolie i, Podgoriei, Polesiei etc. precum si a diferite intimplri fizboinice si casnice ...), Knigsberg, 1582, in-folio. A fost reeditat la Varsovia, in 2 volume, in 1768 si apoi in 1846 de Malinowski tot la Varsovia o tot in 2 volume. Cronica lui Stryjkowski merge de la facerea lumii si desprtirea neamurilor dup pot op pink' la anul 1582; este o lucrare greoaie, de eruditie, dar interesant prin f aptul c1 autorul a compilat numeroase manuscrise de cronici vechi rusesti si pol one, in parte pierdute astzi. Pentru istoria trilor romine are multe informayii ca re au fost folosite de cronicarii nostri vechi, in special de Nicolae Costin. Pe lingi aceste informatii istorice, care fac parte integrant din cronicI, Stryjkow ski a introdus in scrierea sa o serie de amintiri privitoare la cltoria sa In Tara RomlneascI, Moldova si Dobrogea, in anii 1574-1575. Aceste amintiri nu alcItuiesc un tot incbegat, ci numai fragmente izolate care a u fost traduse de B. P. Hasdeu, in Arhiva istorici a Rominiei", II, pp. 5-11 si reproduse intocmai dar in alt ordine in Columna lui Traian", II, 1871, pp. 106-12 2. Din aceste fragmente Sadi Ionescu a reconstituit itinerarul folosit la trecer ea sa spre Poart in suita solului principal Andrei Taranowski. Trece prin Hotinul seipinit de turci dar cu piralab al domnului Modovei, se resimte de foametea di n aceast tail si se grbeste spre Tara Romineascl de unde prin Buzlu, Bucuresti, Gi urgiu ajunge la Dunre. La Intoarcerea din Turcia, urmeaz calea obisnuit prin Dobrogea si Moldova spre Hotin si Polonia. Versiunea lui Hasdeu este foarte libera' si cu multe omisiuni. Traducerea pe car e o dm a pstrat ordinea cIlitoriei, asa cum apare in cronic. Au fost redate numai a cele texte care sint in legsur cu cllitoria, nu O cele din cronicl privind istoria noastr. Alte opere ale sale Ant: 0 wolnsci polsiiy ... (Despre Libertatea Polon1), Krolew ku, 1575. Henrykov wiazd i koronacya (alItoria si incoronarea lui Henric) Krolewku 1574. Wymod norodow sarrnatskih Krolow polskieh zywoty (Originea popoarelor sarmate O vietile regilor poloni) Krolevku 1575. Se pare a ar mai fi scris o oper ramas in manuscris, azi pierdut, Cu desene O planuri. Insemnrile lui Stryjkowski trebuie privite Cu oarecare rezerv, aci cuprind o serie de confuzii asupra localittilor si evenimentelor istorice. Informatiile sale au fost folosite la noi in tarsi de Ionescu Gion In Istoria Bu curestiului, pp. 101, 514; Al. Sadi Ionescu in Bibliografia sa, pp. 62-65 si N. Iorga, in Istoria romnilar prin calatori, I, p. 257. www.dacoromanica.ro

[MENTIUNI DESPRE CALATORIA PRIN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVAl] 1574-1575 I p. 16 $i vrtnd eu s: vd lumea larg, m-am dus in Turcia, unde ins nu am Incetat s-mi slujesc patria. Am strbtut Tinuturile grecwi qi insulele de acolo, prtile Moreei, Bulgarie i, Serbiei, Traciei qi <acelea> unde sint cimpiile Munteniei i tinuturile Moldove i bi Bugeacul21 popor amestecat: munteni, strbi, vigani, greci, italieni5, unde Naso6 a fost 1 Traducerea s-a ficut dupi textul in limba poloni al Cronicii editate de Malino wski, Varfovia, 1846. care (11 turme de oi, unde am vzut capul tu, o tu Ivonia cel viteag, impreun cu al lui Draculina4, cruia i-ai dat o tarsi nouI, unde este un 2 Stipinit pe atunci de titan. 3 Ioan Vod. cel Cumplit (1572-1574). 4 Vintili vod i, ciruia loan Vodi in 1574 ti diduse domnia Trii Romineti. El nu a domnit dectt 4 zile. Este numit aici Draculina, ca descendent al lui Vlad Tepe. localnicii romini, mai triiesc 0 alte natii. Poetul Ovidiu. 448 5 Prin aceast exprimare puvin fericiti autonil vrea si spunk' de fapt, ci 'pe lin gi www.dacoromanica.ro

exilat in asprul Tomis. Apoi unde curge Dunrea, intre Giurgiu si Rusciuc, unde spun: s. nu te mai gindesti la cas. [Note rnarginale la acest text]: Capul lui Ivonia, domnul Moldovei, pe poarta de la Bucuresti, curte domneasc si oras din Tara Romneasc, sit al lui Draculina ling el, pe care Ivonia il pusese in domnie, alungind pe Alexandru7. si Serbia cea stincoasi din cauza foametei mari care bintuia in Moldova si in Tu rcia in anii 1574 si 1575, ca in Litvania, in Pe atunci a trebuit s cTtorim pe un drum neobisnuit9, prin Tara Romaneasc, Bulgaria 1570. II Acest obicei slvit luat din vechime este pstrat si astzi in Grecia, in Asia, in Tra cia, in Tara Romneasc, in Transilvania, in Ungaria si in alte fri, dup cum singur am vzut si am auzit cu urechile mele cum indeobste la fiecare adunare (iar in Turci a pe strzi si la bazare), in pieTele publice <ei>, cint faptele oamenilor insemnat i In stihuri, insotite de sunet de scripc <din cele> pe care le numim sirbesti, < sau> alute, cobze si harfe, spre marea bucurie a poporului de obste, care ascult f aptele de seam ale principilor si cavalerilor vestiti. lar la turci pentru cea ma i mica lupt si btlie cu crestinii, Indat fac despre aceasta cintece oameni pltiti din vistieria imprteasc, cum s-a intimplat chid eram eu la Constantinopol, cind turcii au luat in anul 1574 Tunisul9 si Golettal In Africa de la spanioli, atunci peste tot pe strzi cintau in limba turceasc si slavoneasc" i sracii in caravanseraiuri <si > hanuri cintece frumoase cu glas tare despre purtarea brbteasc a ienicerilor care au dat asaltul si despre vitejia pasalelor, sangiacilor, ceausilor si spahiilor. p. 32 III In 1574, dup fuga lui Henric" ... cind in timpul interregnului am p. 37 plecat in Turcia cu nobilul coroanei Andrei Taranowski, m-am silit cu st7 Alexandru al IIlea Mircea, domnul Trii Rominesti (1568-74, 1574-77). 8 Drumul cel obisnuit trecea prin Dobrogea si Bulgaria peste Balcani. 9 Cucerit de Sinan pasa la 29 septembrie 1574. 10 Gaeta, numele fortificaviei portului Tun is. 11 Henric de Valois, ales rege al Poloniei la 16 mai 1573 si venit in Polonia in februarie 1574, fuge peste citeva luni in Frama la aflarea morvii regelui Carol al IX-lea, fratele sIu ciruia i-a urmat la tron sub numele de Henric al III-lea . 449 www.dacoromanica.ro

ruinf ca, mergind peste mare, s nu schimb numai aerul i cerul, ci s fac ceva care a r fi pentru bunul nume indeobte al republicii noastre: am descris, dup chipul lui Uulise, toate traditiile, obiceiurile, tratatele turcilor, pe lingl care am desc ris toate cettile, oraele, wzarea rilor, atit cele din Moldova, cit 0 din Tara Romne asc, Bulgaria, Rascia'2, Tracia 0 Turcia, in ordine i le-am redat intocmai, dup cu m erau cu ziduri i turnuri i cu aezarea sau infkiarea naturii ... De asemenea am d esemnat Adrianopolul pe riul Strimon, dup regulile geometrice i cosmografice, inc h cititorul poate s priveasc din lucrarea noasta toate, ca 0 cum ar fi fost el in su0 acolo. IV P. 34 Si aceast cltorie am ficut-o timp de zece zile, din Tracia peste Balcanii din Bulga ria, pin la Dunrea Tarii Romneti, care curge acolo mai largI de o mil intre orgul Rusciuc13 i Giurgiu. V Si aceti bulgari slavi locuiesc intre Balcanii inalti i stinco0, peste Dunre, cum vii din Tara Romneasc, de la Baila, Giurgiu i Rusciuc, cetki pe malul Dunrii, unde i noi am fost de doul ori, trecind i incolo, incoace. VI btoare, cintind bocete pe morminte, i plingind, mai ales femeile care imir vitejii le, virtuIile, insu0rile de gospodari ale brbatilor lor. Acest obicei se pstreaz nu numai la acqtia, dar 0 in Moldova, in Tara Romneasc. in Bulgaria, precum singur a m vzut in citeva orele, la Buzu, la Rusciuc, la Giurgiu pe Dui-Ike 0 la Bucurqti, or gul de scaun al domnului muntenesc, unde, pe 'MO acelea, aprind i lurninki i cdel niTeaz Cu tmlie pe morminte. Rascia, numele medieval al Serbiei. 13 Urusciuc, azi Ruse In R. P. Bulgaria. rudelor ion, de obicei in luna octombrie, sau citeodat la fiecare srLitvanii obinuiesc s serbeze amintirea mortilor, a printilor, mamelor 450 www.dacoromanica.ro

VII ... Cind ... Carol", regele Ungariei, a pornit fr pricin rzboi Im- P. 384 potriva lu i Basarab, domnul Munteniei, a fost biruit, prin siretenie de munteni si de mold oveni, asa incit cu o mic suit abia a scpat regele de mcel in Ungaria. Pe acel loc u nde a fost btlia, muntenii au cldit o mnstire si au asezat trei stilpi de zid, pe car e eu insumi i-am vzut, in anul 1574, venind din Turcia, dincolo de orIselul Gherg hita15, la doui zile de drum de Sibiu, oras in Transilvania, dincolo de munti. VIII <Ttarii> dup aceea s-au asezat in cimpiile Dobrogei, dincolo de II P. 7 Dunre, ca o aspeti ai turcilor, pe acestia i-am intilnit si noi, cind am innoptat la Oblucit a si la Silistra la hoarda acestor ttari dobrogeni care, in Ei insisi, cind i-am intrebat, <ne-au spus> c inaintasii lor fuseserg alungati di n Podolia de ctre litvani. adusi de aiurea. cea mai mare parte, vorbesc limba slav, ti au gospodriile lor si ne-au primit cu c lmide, ne-au cinstit cu struguri din care se face vin si cu harbuzi dulci. [Not]. Harbuzii, fruct mare, dulce si apos, ca un urcior, cresc numai in Tracia s i pe cimpiile Dobrogei, desi am mincat si in Tara Romneasc, dar IX Mrturisesc dup aceea letopisetele litvane si rusesti c pe Iurie Koriato- II p. 9 vi ci 1-au luat moldovenii la domnie sau ca voievod al Moldovei si Valahiei, pentru vitejiile sale de cavaler si 1-au ridicat la Suceava, in capital, dup obiceiul l or. Totusi, deoarece la dinsii este innscut nestatornicia <si> deasa schimbare a s tpinilor, 1-au otrvit pe Iurie Koriatovici la Suceava. A fost inmormintat" la Vaslui, o mna'stire zidit la o jumtate de zi de drum de Birlad, unde eu Insumi am fost in anul 1575. 14 Corolus cate in amintirea luptei dintre Basarab si Carol Robert din 1330, care s-a dat i n strimtorile munvilor spre Transilvania. De altminteri confuzia e si mai flagra na mai jos, in XIII, din relatia de fa, unde este vorba de Gherghia, oras muntenesc , pe riul Birlad (!), in legkuri tot cu Sibiul. RezultI ci falsa Gherghita trebu ie ciutati la o depirtare de dona zile de drum de Sibiu. 16 Afirmatie gratuit. Rml ne valabili doar trecerea autorului pe la Vaslui. 15 Confuzie evident: Stryjkowski nu a putut vedea la Gherghia monumentele ridiCarol Robert. 451 www.dacoromanica.ro

El P. 112 X [Dupg descrierea luptei de la Nicopole din 1396]: Cgci precum singur am vgzut, Dunrea, in Bulgaria si in Tracia, este de zece ori mai latg dectt Tibrul, de la un mal abia II poli vedea pe cellalt, mai ales la Rusciuc si Giurgiu, unde de ase menea si noi am trecut si unde a fost acea infringere a crestinilor, si am vgzut noi insine mormintele si movilele ridicate de crestinii bulgari17. [Nota]: In anul 1574. XI II p. 197 [1435]. In acelasi an Ilias18, fiu al domnului Moldovei a fugit in taing din cas telul de la Sieradzig, unde era vinut sub paz de Petru Szafraniec, dupg Oacul lu i Stefan, fratele sgu. Ilias, venind in Moldova, a adunat indat oaste impotriva f ratelui ski, Stefan. Dup aceea, alungindu-se unul pe altul, au selldat in singe t oatg Tara Moldovei, ping ce, in iurul anului 1436, regele Vladislav i-a impgcat pe amindoi prin soli si le-a impgrvit2 in doug pgrvi Tinuturile Moldovei21 XII II p. 279 In anul 147522 Mahomed23, impratul turcesc, dind ajutor lui Radu124, voievodul mu ntenesc, impotriva lui Stefan, domnul Moldovei, vasalul Poloniei, si fcindu-1 vas alul sgu, a trimis o oaste de o sut si douzeci de mii de turci si de ftari si de mu nteni impotriva Moldovei, ca s-o prade, vrind sg-I fu si pe Stefan vasalul sgu. Dar Stefan, voievodul Moldovei, luind ajutor de la Cazimir, regele Poloniei, doug mii de cglirevi, adunind de asemenea patruzec i de mii de moldoveni si cinci mii de secui, pe care-i luase sinvei decit puteri i, a lovit peste tot cumplita si marea oaste a turcilor si le-a fgcut pagube cu atit mai mari, cu cit in Tara de Jos, pe unde urmau de la Matias, regele Ungariei, cu acesti oameni, increzindu-se mai mult iscui Rusciuc, n-a putut vedea acolo urmele luptei de la Nicopole. cu regele Poloniei, Vladislav Iagelo. 19 In Polonia. 20 17 $i aici este o confuzie. Daca autorul a trecut, cum spune, Dungrea hure Giurg iu 18 Fiul lui Alexandni cel Bun, alungat din domnie de fratele su $tefan. Era cumna t Aceast tnipkr;eal nu a mai fost redat aici, fiind gresit. E mentionat g Igul devenit capitalg dupg uciderea lui Despot. .cu ptrjolirea unor orale din sudul Moldovei. 22 La hiceputul anului. 22 Mahomed al II-lea Cuceritorul. 24 Radu cel Frumos (1462-1473). 21 In continuare este menvionat i Ivonia" (loan Vod cel Cumplit) in leggturi 452 www.dacoromanica.ro

s tread turcii, el insusi arsese totul, o infometase i arsese iarba cu foc, pentr u care fapt i caii lor neinvtavi cu greuttile au pierit de foame. Dup aceea, cind i -a adus intr-un loc primejdios pe iezerul Racovei, i-a lovit26 la riul Birlad, si acolo, cu oameni puTini, a biruit o sut de mii de turci si ttar i, cu ajutorul lui Dumnezeu. A poruncit ca s se ard lesurile celor czuvi, de pe urm a crora nc i azi se vd oase i grmezi mari inalte, pe care le-am vzut cu ochii mei, c ind am trecut in Turcia in anul 1575, precum i trei cruci, care stau zidite ca s emn al acelei biruinve. De asemenea au pierit citeva pasale <si> comandanyi mai de seam, s-au luat trag pe mai bine de o sut de steaguri de rzboi. Pe prinsi a porun cit toti in teap, iar pe patru prinsi mai de seami si 36 steaguri de rzboi, impreu n i cu o parte mai de prey a przii luate de la dusmani, i-a trimis prin panii si regelui Cazimir, care pe atunci locuia n Litvania. XIII ... In anul 1479, la sfintul Pavel din toamn26, oastea turceasd in numr de o sut de mii, in fruntea creia se aflau cinci pasale drept comandanvi, avind cu sine deta samente de ajutor de la munteni, au intrat tn Tara Transilvaniei i s-au asezat c u tabra la Sibiu impotriva crora a pornit voievodu127 Stefan Bithory tn grab adunin du-si oastea Ungurii i-au gonit de la Sibiu Oda.' la Gherghita, oras muntenesc p e dui Wirlad29 (!), despre care infringere mi-au povestit tnii muntenii, cele au zite de la strmosii lor30, atunci cind am trecut eu pe acolo spre Turcia, in 1575 . XIV p. 284[1497. Lupta de la Codrul Cosminului]. Si astzi, in anul 1574, am vzut eu insumi i n acel loc o movil foarte mare si oase rspindite Stefan ce! Mare a asezat toat oast ea sa pe malul riului Prut. Acest este ceva mai mare decit Niewicza in Samogivia , dupl cum am vizut eu insumi, dar este un riu noroios. " La 10 ianuarie 1475. 22 1 septembrie. 22 Voievodul Transilvaniei. II p. 302 " Urmeaz. o lung descriere a btiliei, cunoscut in istorie sub numele de btilia de la Cimpul Mina. 29 In realitate Prahova. Autorul a putut s foloseasc i textul lui Bonfini retiprit in 1568. 453 www.dacoromanica.ro

XV II p. 320 [1504: soarta lui $tefan ce! Mare]: acest Stefan voievod al Moldovei era iscusit i norocos, cci intr-un rind a biruit o sut cincizeci de mii de turci, pe 11110 alte lupte dese si insemnate cu ei. Acesta de asemenea a alungat pe Matias, regele Ungariei cel viteaz, din Tara Moldovei si din cea cuiasc5, nimicind cu dinsul o mare oaste de unguri i rnind pe regele insusi Cu trei sgeTi, in dreptul orasului Baia, dup care izbind i-a luat si Tara secuiasc. El de asemene a si pe ttari i-a biruit de citeva ori, de asemenea pe regele Poloniei Albert31 1 -a biruit in Bucovina impotriva asteptrilor alor nostri. Once istoric poate preamr easc cu drept cuvint pentru acest slvit noroc Cu o Tar asa de mid. Despre aceasta m oldovenii i muntenii cint mereu la toate adunrile lor pe smipci strbesti, rostind in limba lor: Stefan, Stefan voievod, Stefan. Stefan voievod a btut pe turci, a bt ut pe tkari, a btut pe unguri, pe rusi si pe poloni". Cind mergeam spre Turcia am zugrvit pe lemn, dup obiceiul vechi, artindu-1 pe acest Stefan inalt la statur sezin d cu coroanl regeasc pe cap, moldovenii il numesc de asemenea Cara Bogdan Stefan, adic dragul Bogdan Stefan (carus pe latineste, pe romaneste, cara drag)32. Din cauza nespusei lui vitejii ti socotesc ca A lsat dup dinsul pe fiul su Bogdan, cu un singur ochi. vzut la Bucuresti31 a, orasul de scaun, la curtea domnurui Trii Romnesti, unde am f ost la ospk <cum atirn> pe peretele iatacului domnului un chip, XVI H p. 399 Hotinul este o cetate frumoas i intrit, pe o stinc, asemenea cu Kokenhausen in Livonia, dup cum le-am vzut eu insumi pe amindou. Ins, in 1574, 1-am vzut ocupat de turci. Totusi, voievodul ti are intr-insul pe pirclab ul su, care ne-a primit acolo de dou ori, In numele domnului. 81 Albrecht. loan I Albert, rege al Poloniei (1492-1501), invins de $tefan cel M are la Codrul Cosminului. s'a Afirmavie surprinztoare i pentru locul unde ar fi fost pstrat acest chip si pentru existenta unui asemenea portret pe lemn al lui Stefan . 32 Cara Bogdan este numele dat de turci Moldovei. Cara = negru pe turceste e con fundat de autor cu adjectivul latin: carus = drag. 454 www.dacoromanica.ro

XVII lar in anul 1572 voievodul Bogdan33, alungat din stgpinirea Moldovei II p. 419 d e Ivonia, a fost apoi dus in Moldova de slgvitul si viteazul hatman Nicolai Miel ecki, voievodul Podoliei, si ar fi izbutit incercarea sa, cgci Ivonia, dei avea o oaste mare, se tulburase, dar mai mult a tras in cumpgng tratatu134 cu Turcia. Iar Bogdan dupg aceea s-a dus la Moscova ... XVIII ... In acelasi an [1574], Ivonia, domnul Moldovei, care alungase pe II p. 470 Bo gdan, dupg lupte lungi si foarte vitejesti cu turcii si cu muntenii, a fost pred at de ai si turcilor si rupt in patru bucgTi. Capul su 1-am vgzut eu insumi in a nul 1575 pironit pe porTi, la Bucuresti, orasul de scaun al domnului rrii Romnesti Alexandru35, al cgrui frate, Petrilo38, s-a ficut domn al Moldovei in locul lui Ivonia. Iar Andrei Taranowski a fost trimis in acelasi an, 1574, in toamng, in ziva Sf. Mihail, de la dieta din Varsovia, in Turcia pentru intgrirea pg.cii cu regatul Poloniei si cu marele cnezat al Litvaniei, rgmase frg. rege37. Eu am mers si eu pe lingg el, dar din pricina foametei celei mari din Moldova si pe la toa te hanurile turcesti, am fost siliti sg mergem pe o cale neobisnuitg, urmindu-ne drumul mai departe, prin Tara Romneascg, Bulgaria, Tara triba1i1or38 ping in Tra cia, prin muntii nurniti Balcani, cu stind de piatrl i inalte pin la cer. " Bogdan al IV-lea, fiul lui Alexandru Upusneanu (1572-1574), a fost tnlocuit di n scaun de Ioan Vodg. cel Cumplt. Incercind sgli rea domna cu ajutor polon, a fost respins. " Adicg. politica turceascg. a Poloniei. " Alexandru al II-lea Mircea. " Petru $chiopul. 37 In urma fugii lui Henric de V alois din Polonia In iunie 1574. 38 Tribul Tribalilor, amintit ;i de Arrian in A nabasis, se afla in Bulgaria de nord-est. www.dacoromanica.ro

IOAN LELESZI (1550 duprz 1595) * Pirintele iezuit maghiar loan Leleszi, pionierul Societitii lui Isus in Transilv ania si educatorul lui Sigismund Bithory, si-a inceput activitatea i'n aceasti ; al in raartie 1579 eind se afla in virsti de vreo 28 de ani. Intrat in Societate cu 15 ani mai inainte, el a studiat literele (humaniores), filozofia si teologi a la Praga, Dilingen si Ingolstadt. A tinut prelegeri de retorici, dialectici me tafizici la Miinchen si Viena. A predat si catehismul o a fost trimis de superio rii ski ca vizitator" al bisericii de Agria (Egger, Erlau) la cererea episcopulu i acestei dioceze, pe atunci locum tenens" al s'IL Ungariei. Dupi ce a predicat acolo jumitate de an a fost cerut de episcopul de C enad care se afla stabilit la ministirea Lelesz din marginea Ungariei, dupi ocuparea Cenadului de turci. Aici veneau si fie sfin;iti ca preoti unii postulanti catoli ci din Tara secuilor, care se tnai puteau indrepta si spre episcopul polon de Ca menita. Coincidenta prezentei simultane la ministirea Lelesz a trei asemenea tin eri secui, venivi si primeasci preoyia si si ceari ajutor pentru catolicii din T ransilvania, si a lui loan Leleszi, venit temporar ca vizitator" chemat de episc op, a determinat trimiterea lui impreunI cu acgtia in Transil456 www.dacoromanica.ro

vania spre a cerceta situatia catolicilor rimasi fit% preo;i proprii de mai bine de un deceniu. Oprindu-se la Oradea si la Cluj, a ajuns in sfirsit la Alba Iuli a, capitala principelui Cristofor Bithory, rimas in locul fratelui su Stefan, al es rege al Poloniei (1576). Situatia principelui era destul de grea. Catolic con vins, el insusi era silit si tini seama de vointa strilor din Transilvania advers are hotirtte ale catolicismului. Avea ins sprijinul fratelui siu, regele Poloniei , care continua de fapt s guverneze prin intermediul sin Transilvania si care intrase in legituri cu Societatea lui Isus pentru trimitere a unei misiuni In aceast tag. Dar venirea acesteia a fost mult intirziat de o serie de evenimente politice. Sosirea neasteptati a lui loan Leleszi la Alba Iulia unde a fost gizd uit de Mihail Balosfi de Lippa, unul din sefii rezistentei catolice, i unde a of iciat de sirbitorile Pastilor a dus in curind la demersul principelui care I-a r etinut acolo scriind superiorilor lui pentru a-1 cere cel putin pini la venirea misiunii chemate de mai inainte de regele $tefan Bthory. Principele era hotirit s intemeieze un colegiu pe care promitea inzestreze cu toate cele de trebuinti. A ales si locul si a diruit si un locas foarte mare cu venituri pe care figiduia s i le mai sporeasci daci nu ar fi suficiente. Este vorba de fosta ministire a Con ventului de Cluj-Minisnir cu mosiile sale, anume trei sate rimase in posesiunea sa alte trei pe care se angaja principele s le recupereze pentru Societate. Se ar ita gata si Intocmeasci si diploma de diruire. Intr-un apel vehement loan Lelesz i conjuri pe prepozitul general al Societitii intoarci mai degrabi atentia spre Transilvania, unde nevoia de misionan i e atit de mare si unde ii cheam principel e, deck spre Brazilia i depirtata Japonie unde nimeni nu ii cheami. Rimas in Transilvania pe ling principe, I. Leleszi a avut un rol moderator in di scu;file pentru inzestrarea colegiului, In care principele avea de luptat, atit cu consilierii sii anticatolici, cit i cu pretentiile noului rector iezuit Iacob Wuyek, care nu voia si Ora seama de posibilititile reale din acel moment. Un ec ou al acestor frictiuni e pstrat in corespondenta iezuitilor. Cu moartea neasteptati a principelui, asistat de loan Leleszi, cruia i-a comunicat i ultimele sale vointe, i cu incredintarea in miinil e sale a educatiei tinkrului orfan Sigismund, in virst. de 10 ani, se precizeazi rolul sin i situatia sa speciall, oarecum diferiti de cea a iezuitilor de la colegiul din Cluj. Sustinut dinafari de Stefa n Bithory, si de respectul dregitorilor din Transilvania, eretici" dar binevoitori. Ajunses e chiar la oarecare cordialitate cu medicul italian de la curte Blandrata, nonag enar, rimas mostenire de la loan Sigismund Bthory i regenta Isabella, infitisat In culori sumbre de Possevino ca agent principal al unitarismului, dar care apare in cursul corespondentei iezuitilor ca fiind sincer doritor de pace si gata oric ind s vita ca medic in ajutorul iezuitilor loviti de boali. In schimb avea de int impinat ostilitatea fitis a personalului inferior de la curte care hi manifesta c u dirzenie sentimentele extremiste eretice". O sinitate tot mai incercati de un reumatism chinuitor care ficea din el un infirm lipsit de putinta de a se mica, i gindurile negre trezite de exemplul unor alti confrati el se bucura din Societate, aproape paralizati datorit aceleiasi boli, ca printele George Trs, au xiliarul sin de la rezidenta din Alba Iulia, sau paralizati cu adevirat ca L. Odescalchi, aveau si-1 aducl in pragul desperrii, in 1585, chid a trebuit si mai intimpine p e de o parte ostilitatea noului guvernator" potrivnic iezuitilor, pe de alta efectele dezordi nii

i indis457 www.dacoromanica.ro

ciplinei din sinul ordinului, cu repercusiuni regretabile in afar. Dar dupi acel moment de crizi s-a resemnat si rimini mai departe in Transilvania, unde 11 aste ptau alte doui incerciri: ivirea ciumei in 1586 si violenta ofensivi a ereticilo r" impotriva iezuitilor dupi moartea fulgeritoare a lui Stefan Bithory, protecto rul lor atotputemic. In 1587, Dieta Transilvaniei a dispus alungarea tuturor iez uitilor din Transilvania. Nu se ficea nici o exceptie, nici chiar pentru loan Le leszi, ;intuit de boali si neputind fi war pornit la drum. Sigismund Bithory a t rebuit si incuviinteze aceste misuri. and vor reveni ulterior iezuitii in Transi lvania, reprezentantul lor pe 11'10' principe nu va mai avea moderatia si omenia lui I. Leleszi, ci implacabilul fanatism al sinistrului Alfonso Carillo, autoru l executiilor stngeroase din Cluj din 1594. Extrasele pe care le dim aici din sc risorile lui I. Leleszi, publicate de Veress In Epistolae et Acta lesuitarum Tra nsylvaniae temporibus principum Bthory (1571-1613) in colectia Fontes Rerum Trans ylvanicarum, Cluj Budapesta 1911-1913, vol. III, se opresc la sfirsitul anului 1 583, chid se incheie volumul de fati. www.dacoromanica.ro

SCRISOARE1 CATRE CLAUDIO AQUAVIVA2 10 iunie 1579 Cluj-Mnagur [Principele fierbe de zel. A scris cu credinva crestin prin aceste prvi]. si el ca p. 69 p. 70 ssi i se trimit si alTi misionan. Dad Societatea nu se va strgui se va termina Puvini sint aici cei care udsc religia catolic, cei mai muhi nu o privesc cu repu lsies. Dar chiar dad au fost si unii inovatori", li s-a pus o stavil urias 'in zilele acelea prin judecata public a lui Francisc David'', la care am fost si eu de fa.15- Relatarea judecvii o altur acestei scrisori. Dei stilt si ngur, am pe seama mea douI biserici la Cluj, foarte frumoase si foarte mari. AmI ndou au fost odinioad ale clugrilor, dar, pe una a restituit-o 1 Traducerea s-a gcut dup textul latin publicat de Ve r es s, 'in Epistolae et Ac ta Iesuitarum, ... I, P. 69 i urm. I Prepozitul general al iezui;ilor. 3 Afirmati e contrazisI de scrisoarea urmItoare. 4 Cipetenia unitarienilor din Transilvania . www.dacoromanica.ro 459

chiar orasul la porunca principelui. Se ;in predici In toate duminicile i srbtoril e, iar tn ajunul skbtorilor numai o dat, pin acuma, pe sIpanaln. 1). 71 Este o mare afluent din toate clasele. Si deoarece aici botezul a fost cu desvirsire desfiintat de Francisc David, eu am si Inceput inainte de judecata botezaTi doisprezece tineri, si de cele mai multe ori cite trei. Chiar i aceia c are se uniser mai mult si mai steins de Francisc David doresc intrarea fratilor n ostri. Ei slut atrasi de scolile noastre ... etc.... Eu slut retinut pe ltng pri ncipe. Cci aid nu mai este alt predicator catolic. Asadar cind plec din Cluj nu m ai este nimeni care sl dea hran spiritual poporului infometat (qui frangat panem s itienti (?I) populo)... etc. 2 martie 1580, Alba lulia5 p. 97 acestuia s ark nevoia lui. $tiu c, intr-o zi, indat dup5. predic au fost Printre cei de la curte i printre slujbasii atit ai principelui cit ai sotiei sal e, am citiva catolici; dar spre marea mea durere a fost de cueind rpit de moarte un camerier de tainI6 pe care 1-am spovedit i imprasit, dar n-a fost loc7 pentru a-1 inmortninta. Si asadar a fost dus dupi obiceiul ereticilor In templul lor, petrecut de eretici Nu trebuie s se creada c aici se poate purcede in acelasi fel ca provinciile cres tine, ci mai degrab trebuie urmat aceeasi cale ca 'in India (America) Principele desigur este catolic, dar toate celelalte autoritti stilt potrivnice l ui Hristos i bisericii. Prin legi, articole i constitutii de stat ele se apr de pr imejdia ce o constituie biserica adevratl. Toat nobilimea este ereticl. Fruntasii stilt sau calvini, sau desigur dintr-o sea care urste numele lui Hristos. Cci ei s pun pe fatc Hristos a fost desigur bun si sfint, dar nu a fost rstignit pe cruce. $i deci aceia, care si mai inainte nu aveau ochi s vad pe preotii catolici, ce vo r spune oare despre setea noastr nepotolit. de a poseda, dad vor afla c noi ti zor im prea mult cu struinta noastr?8. ... Negresit lucrul acesta care se si sopteste: cum cl dad pentru intretinerea a 12 iezuiti nu este indestulkoare jurratate detarsi, ce va fi dad se spune vor veni treizeci? Tara reverentei voastre in mod sincer ... etc. a Citre acelasi adresant. 6 Cubicularius intimus. 7 In cimitirul catolic. a Si nos assere nimis nostra urg ere senserint. nu le va ajunge. Acestea vi le scriu 460 www.dacoromanica.ro

Poporul acesta (in afar de sasi) s-a cufundat attt de mult in barbarie, incit cu greu isi intretine acum pe predicatorii si eretici pe care totusi ii trateaza ca pe niste robi. Ni s-a incredintat aici si biserica din Alba Iulia pe care, dad o vom fi dobindi t, cred ca va fi spre marele folos al bisericii catolice ... Principele este fer m hotarit ca fiul (si poate mostenitorul) su sa fie crescut de iezuiti. 8 August 1581, Alba 1ulia9 .. [Situatia iezuitilor an aceasta provincie extrema si aproape indian, Transilva nia" care intotdeauna a privit cu teama si repulsie obiceiurile strinilor ca si a le popoarelor vecine ... P. 145 la nimeni nid o slaba scinteie de religie catolica, 'in afara de niste femei ... and am venit in aceast Tara. in anul <15>79 nu am gasit nicaieri etc.... ] sarace care umblau cersindu-si hrana la Cluj si de ilustrul principe Cristofor Bt hory de Somlyo, fratele bun al regelui Poloniei. Si sufletul lui, desi statornic , trebuie totusi intotdeauna mentinut in credinta catolica prin declararea si ex plicarea articolelor <credintei>, caci el devia mult [de la doctrinl Intrucit de multa vreme nu avusese pe un catolic invatat prin care sa poata fi instruit]. ! ma pentru readucerea lui <la credinta catolica> sau mai degrab instruirea lui, nu a fost nici o greutate. Asadar, cum venisem in mod neasteptat, cind am vrut sa plec, a oferit cu cea mai mare insufletire pentru colegiul Societatii o abaTiel, odinioara cea mai bogata a Tarii acesteia, cu un t irg si doul sate'. $i astfel sirguindu-ma cu predici am asteptat singur, din por unca reverendului parinte Lanoy, o var. <intreaga> sosirea <fraTilor> nostri in T ransilvania. In timpul acesta, punind stapinire pe biserica din Cluj, Tineam pre dici sau acolo, sau la curtea principelui, sau celor veniti din toata Tara pentr u diet112. In acelasi an a sosit la sarbtoarea Sfintului Mihail parintele provinc ial al Poloniei13, trimis de rege" cu unsprezece tovatisi care, in timpul in car e se ridicau scoli in ora si pia sI ni se pregiteased' locuinta in manastire15, au locuit un an in abatie nu departe de oras, predind in 4co1ile ridicate tempor ar. Iar in anul <15>81, poruncind prinCatre acelai. Conventul Cluj-Manatur. 11 Bac i o Leghea. 12 Pro comitiis regno universo. 13 Francisc Sunieri. 14 $tefan Bitho ry, regele Poloniei. 16 In Monasterio, in manstirea din ora', nu la C1uj-Man4tur, cum se afirma greit d e editor in nota 15. www.dacoromanica.ro 461

p. 146 a alege ca principe pe fiul regelui, unicul sat' fiu, care fusese de un an de zi le sub disciplina Societatii in grija noastra la Alba Iulia. and am ajuns acolo, cu trei zile mai inainte de venirea n oras a principelui cu fiul su, ne-am muta e in oras, i pentru ca sa nu trebuiasc s stau la gazda straina pentru ca s ma pot bucura citva timp de prietenia si tovarasia <fraTilor> nostri . Dupa alegerea ca principe al %aril a fiului su de opt ani i recunoastoat cipele, am venit la Cluj la dieta // vrii care fusese convocata mai ales pentru terea lui ca duce, nu a Tinut la nimic mai mult deck sa-si Intoarca din nou sili na spre credinta catolica. Asadar, s-a intarit printr-un decret al %aril n aceast a dieta dispoziTia c daca o parte numeroasa din once tirg sau oras ar opta pentr u religia catolica, atunci s poata principele fara nici Tot atunci erau de fall' orasenii din Tirgu Mures18, capitala secuilor, care sta ruiau din rasputeri pe lIng mine si pe linga principe pentru luarea unei biserici de la eretici i darea ei n miinile noastre. La fel se straduiau lugojenii i caransebesenii care au obtinut cu tovii un raspuns binevoitor din pa rtea o calcare a legamintelor sale sa puna in acele locuri un preot catolic. inahimii sale, ca de cum ne vom fi intors la Alba se va sirgui ca dorinvele lor s.' fie Indeplinite. Dar iata ca la jumatate cale pentru religia catolica <princi pele> a Inceput sa se imbolnaveasca pe drum, de unde dus in graba la Alba Iulia, in ajunul Rusaliilor, au inceput medicii s piarda nadejdea de a-1 salva. In aju nul sarbatorii Corpus Christi am fost chemat ca Ingrijesc de mintuirea sufletulu i su. and am mers la el, m-a primit ca cum as fi venit la el in chip de Inger picat din cer, rugtndu-m parasesc In acea ora din urma, ci s fiu linga el &id moare sa-1 invat rugaciunile pe care sa le rosteasca ... etc. s nu-1 indemn [Devoviunile principelui] . apoi am ajuns la <chestiunea> facerei testamentului. Dar el declarase 'Inca de mai inainte unui numar de fruntasi ai tarii care erau de fall c nu va face nici un testament. In sal-sit, Induplecat <de mine>, mi-a c omunicat cite unele <dispozivii> putine la numar, intrucit mai inainte fruntasii varii m conjurasera poziviii chiar i n fata mea20, ca sa nu moar cu totul intestat si sa expuna vara unor primejdii nesfIrsite. Apoi retntorcIndu-ne la rugaciuni, am petrecut trei zile si tot atitea nopTi eintind psalmi ... etc. .. . [Dupa mo artea principelui mai-marii nii, dei tovi necatolici, i-au aratat cea mai mare bu np. 147 voinf, oferindu-si ajutorul pentru Societate etc.] Iezuivii, care au stat pink' atunci la Cluj-Minkstur. 17 Sine fraude. 78 Vasarhelienses. illAliquid dicendus. 88 Vel coram me. 462 www.dacoromanica.ro

... Suma de bani care fusese atribuit de principe construirii colegiului au dat-o din propriul lor imbold, si au pltit rectorului21 cei 200 de florini care mai rmse ser de dat. Tot ei au hotrit ca principele, de curind ales de ei, s fie educat de n oi, asa cum rinduise tatl su de fericit pomenire, si s soarb mai degrab religia catol id decit impietatea arian. [Se asteapt dispoziviile regelui Poloniei, dup reintoarcerea sa din rzboiul moscovit.] Pin atunci impreun cu printele George Trs eu rmin la Alba Julia cu principele, si nu a vem un coadjutor"22. Preacinstite intru Hristos printe, noi trim ca si miluivi din buctria principelui, si cite vexaTiuni suferim din aceast cauzl poate sI arate rev erendul printe rector, care s-a abtut incoace in acest timp. Toate slugile sint er etice, toti buctarii <asijderea>, curtea este cit se poate de neorinduit. Nu este nici un moment hotlit pentru prinz. 0 dat se serveste, o dat nu se serveste; cind s e serveste se d In btaie de joc, odrind si amenintind. Noi insine trebuie &I vinem predici in biseric; eu, de pild, inainte de prinz, colegul meu de la prinz <incol o>, trebuie s fim in toat clipa pe ling principele copil pentru catehism, si nu put em nicidecum s avem grija casei. Rog deci intru Isus Hristos pe reverenva voastr s: pun in sfirsit capt acestei situavii. St s se plineasc acum anul al treilea de chid m aflu astfel fr. coadjutor". 5i-mi fad mie sfimia voastr favoarea in sfirsit acum, itn msura in care nu ar refuza pe un om cinstit, ca s: ne trimit // un coadjutor" m odest, cucernic, smerit, devotat, adevrat exemplu de purtare (dup cum se cere in a ceast tall), care s aib si grija casei si a bisericii si care s gteasd cele ce ni se vor da spre hran. S ne scuteasc, rogu-m dupl ativia ani, de atitea vexatiuni pe care le suferim si le-am suferit pin acum si chiar poate nu fr jignire (non sine scanda lo) din partea mai-marelui peste budtrie23 si a buctarilor eretici, care atita ru c a s ne dea <mtncarea> ca un drept al nostru si ca un lucru al principelui pe care sint datori s-1 dea, si pe care niciodat nu o dau fr ocri si invective. Dad reverend ul pCluj: dar si cei care sint trimisi din Polonia sint novici, si pin acuma trei din ei s-au si 'intors la mocirla lor24. Asadar poate c sufer de o lips tot atit de mare ca si mine, mai ales de buctari, de care poate c5 nu are acum p. 148 rinte rector ar avea belsug de coadjutori" fr indoial cl ar da pentru desigur nici el. Aici la Alba Julia, ludat fie Isus Hristos, se deschide din zi In zi mai larg poa rta pentru religia catolid. Chiar bunica principelui25 impreun 21 Wuyek, rictorul colegiului iezuit. 22 Termen folosit In sensul de servitor iezuit. Dintre iezuitii trimisi unii ave au rosturi modeste de mestesugari bucItari, portan i etc. 23 Praefecto culinae. 24 Ad vomit um, expresie biblicl. " Mama mamei sale, Erzsbet Bocskay, de religie calving. www.dacoromanica.ro 463-

cu sora lui au fost indepartate de la curte din porunca regelui. Aadar predicator ii eretici sint lipsiti de auditori <mai> stralucivi. Ai notri ins sporesc din zi in zi. Dintre soldatii din garda, mulvi s-au i ntors <la catolicism> din mila lu i Dumnezeu ... etc. 13 septembrie 1581 P. 189 Am scris de curind cit de mult ne lipsea concursul unui bun coadjutor" aici, in aceasta rezidenIa de la Alba Julia. In scrisorile date catre reverendul parinte rector, sfintia ta26 s-a ingrijit de veniturile ce trebuie sa ni se atribuie. Eu insa nu m-as preocupa de loc de obtinerea lor daca a avea un coadjutor" devotat, credincios i harnic, caruia sa-i pot incredinta toati grija casei. Caci ilustrul principe de fericita pomenire, cu adevarat un parinte pentru mine, mi-ar fi dat orice a fi cerut. Ba chiar a vrut sa-mi numere numai pentru masa cite ase talen i pe saptamina: dar toata greutatea venea din lipsa unui bucatar i a unui coadjuto r". Acum ca el a fost rapit dintre cei vii ... etc. chiar daca s-ar parea ca e m ai greu de obtinut, Atit de mare este bunavointa i bunatatea fata de mine a domnilor consilieri, dei eretici, incit pina acum nu am vizut citui de putin ca mi s-ar fi refuzat ceva. Ei vin la mine bucuros, vorbesc cu mine prietenete, chiar m introduc in tainele p alatului28, i m cinstesc i m'a respecta intocmai ca pe unul din ai lor, i chiar ati t de mult incit mi-e i ruine de mine. $i nu vor sa-mi refuze nimic, nici in casele lor. Ieri reverendul parinte rector a trimis aid pentru ca s'a fac rost in oric e fel, chiar i de la necredinciosul Blandrata, de bani i ajutor de drum pentru rnagnaTi i eu totui nu pierd speranta (?)27. parintele Ludovic29. In ce saracie a fost adusa acum vistieria principelui pot m arturisesc i eu insumi. cid de cite ori este ales aici un nou principe, de tot atitea ori ti trimite sultanul pe unul din slujbaii si din preajma sa care sa declare ca acest principe a fost ales i aprobat de el, ductndu-i steagul i cirja sau buzduganu130. Acesta nu parasete rara decit imbogatit i daruit de noul principe cu cele mai mari daruri i bogatii. Ultimul care a fost d e curind aici a ridicat treizeci de mii de ducaTi. Si chiar nici el nu a socotit darul de putina valoare i 1-a primit cu faya bucuroasa. Nici unul din ai si i ni ci chiar aga sau comie1u13' nu trebuie slobozit de plecare " Se adreseazi aceluini prepozit general al Societtii lui Isus. " Nihil tamen lab oro. " Baculo seu clava. Mulio, termen desemntnd pe rtndaful de grajd. Aici 1nsI apar e ca echivalent pentru coniis = agam, aga. 28 Secretiora aulae. vezi introducerea la acest volum, p. XXX. Odescalchi 464 www.dacoromanica.ro

Pisa dar. lar palatul acestuia era ticsit de cei doua sute de calareti ai sai. T ot ce se afla in tezaur a fost risipit in intregime, chiar si bunurile tarii au fost zalogite, si astfel cu bani strinsi de pretutindeni s-a suplinit lipsa32. Totusi, in aceast lipsa attt de mare la un singur cuvint camerierul suprem33, dom nul Galfy (de altminteri de religie calvina) a numarat o suta de florini. Si nem ultumindu-se cu atit a refacut acoperisul la sfintul nostru locas naruit de batr inete, aducind Ogle de la citeva mile departare. Astazi insa ctrid i-am dat soco tea1134 de cite ocari ingramadesc asupra numelui meu bucatarii principelui din cauza mincarii, si cl este parerea sfintiei voastre in scrisoarea tr imisa parintelui rector ca sl nu astept mincare de la masa principelui <ea fiind > mai putin potrivit si din cauza timpului si chiar a naturii sale35, a consimrit bucuros de indat, si mi-a oferit banii, in chiar aceasta clip in care vl scriu a cestea sfintiei voastre, cite trei talen si jumatate pe saptamina la care eu am consimtit <cu rezerva> ca, dad reverendul parinte vizitator ar vrea sa sporeasca sau sa reduca suma, el sa o poata face chid va fi sosit aici. Dar toata dificul tatea vine de la bucatar. Sint silit sa folosesc slujba unor biete femei38. Caci Alba Julia este lipsit. de o populatie de oraseni. Aici locuiesc soldati. Sint foarte putini oraseni care sa nu fie in slujba, aces tia locuiesc in afara zidurilor ca intr-un fel de suburbie, si ei, si casele lor, si vitele lor de tras37, &it sub dependenta soldatilor si comandantilor si slujbasi lor principelui. Insa voi suporta once va fi pfna ce sfintia voastra ne va fi tr imis un coadjutor", ca un parinte <pentru noi>. Despre cum va trebui sa fie acesta, am aratat pe larg in scrisorile precedente catre sfintia voastra. In zilele din urma, dnd si parintele George (care 'Ana acum este tinmacar un bors de tarite (?)38. Si cum amindoi zaceam tintuiti in pat, am avut o paguba 'in casa de treizeci de florini, nefiind nimeni care sa vegheze la gospod arie. lar cit de importanta este aceasta rezidenta, cred ca va va lamuri pe depl in parintele rector. Hotarist ca dad aceasta ar fi desfiintata i tuit in pat), si eu ne luptam cu boala, nu am avut cine sa ne faca nici s-ar tia Colegiului de la Cluj mina dreapta si <amindouI> picioarele. Ea (rezidenta) acopera cheltuielile pentru constructie, ea intocmeste actele si poart toate celelalte tratative etc. Dar acestea cred ca le-a aflat sfintia 32 Suppleta egestas. 23 Cubicularius supremus. " Schedula significassem. 26 Muli ercularum. voastra pe larg de la parintele rector. at despre veniturile viitoare si despre U Genere ipso (adici ark' mtnari de post). I" Jumenta. 28 Sorbitiunculam furfuraceam. 465 www.dacoromanica.ro

p. 191 Cluj, bani care vor trebui pltii timp de 4 sau 5 ani Colegiului din Club pentru c ladirea scolii. In acest rastimp, // din acesti 1 000 <de florini> 200' se vor n umara parintilor de la Alba Iulia pentru intreTinerea lor. lar dup. Implinirea a cestor ani suma se va Intoarce n ntregime la parintii din Alba Iulia. $i acolo v a fi dator regele s construiasca un colegiu ... etc. Dar tes-tamentul nu va fi d at39 n vileag dectt la ceremonia de InmormIntare". Caci eu am trimis codicilul r egelui. Iar onorurile supreme nu i se v principelui dectt In luna decembrie ... etc. afle sfintia voastra urmatoarele: ilustrul principe a lasat prin testament Socie taTii 1 000 de florini unguresti anual din censurile comitatului colegiu s Acuma trec la principele Incredintat disciplinei noastre. Avea opt ani domneasca . In ajunul sarbatorii Sftntului Laurentiu, dei la predica am vestit ca este pos t, totusi mai-marele peste bucaca Josias41, ctnd a tnceput s la masa, <Impreuna cu> mulTimea de fruntasi <ai statului>, copilul cincl a vazut mincarurile de carne puse tnainte a zis tntorcIndu-se catre magnaTi: Domnilor, afezati-va d-voastra fi mincati felurile pregatite, eu fiinda Ant creftin voi po sti cu creftinii". Atunci camerierul <l-a intrebat> Prealuminate principe, ce ve i minca deci?" A zis: dota ou, fi daca nu mai Ant de altele, atunci voi rabda de foame n iatac. Aceia au tnceput sa-1 roage staruie ca sa nu renunTe <la mIncare> , ci s stea mai degraba la masa, si ei vor trimite la mine ca s obtina iertare pe ntru el tn numele lor i voia tarie <care este> arian nu a gatit dectt feluri cu carne, and s-a trecut de a minca n acea zi came. Atunci copilul de opt ani le-a spus: Chiar daca parin tele loan mi-ar da voie sa man'inc carne, eh :otufi nu vreau sa man'inc pentru c a Ant creftin". Trei saptamtni dupa aceea, fiind tot Senatul ca un crestin adevarat42. In sftrsit, dupa ce s-au spus multe de o parte si de a lta, a fost tntrebat: Ce se va Mtimpla daca loan Leleszi schimb2ndu-ft convinger ea s-ar declara calvin, l-ar urma oare mria ta? El a raspuns atunci: Nicidecum, c aci printele loan nu este biserica catolica. Atunci ei: Dar cese va indmpla daca regele Poloniei s-ar face luteran? Si el <a raspuns> r Dar eu nu af vrea sa-1 rectmosc sau sa-1 am de rege". Desigur c statornicia copi lului le-a pricinuit mare durere tn suflet, iar nou. mare ,bucurie ... etc.... $i nu este nici unul dintre fruntasii <tarii> pe care sa nu-i mustre pentru injura turi, huliri, cuvinte de rusine etc. si chiar la masa. Acuma sufera de fierbinTe ala de gaisprezece zile 40 Funere. Trebuia s mai se atepte venirea personati a lui $tefan Bilhory i amenaj area unei biserici numai pentru catolici. Pita atunci trupul se afla depus provi zoriu. 41 Josias, rege biblic. 44 Aperietur. adunat (caci toata tara venise la Alba Julia pentru a-1 primi pe trimisul turc), clnd s-a pomenit despre religie, fiind el de fafa, el s-a afirmat cu barbavie 41 Partes Christiani viriliter egit. 464 www.dacoromanica.ro

10 ianuarie 1582, Alba lulia43. p. 209

In forfoteala atit de mare de soldati, in mocirla de erezii, in dezmkul moravuri lor, in stricarea disciplinei am spovedit i imprtit in srbkorile acestea de Crciun aiz ci de oameni. Am dres <geamurile> la trei ferestre ale bisericii pe cheltuiala p rincipelui. Biserica este inzestrat chiar cu bnci. Cci ... Acuma, din mila Domnului treburile noastre progreseaz foarte bine. pin acuma, aa cum se intimpl de obicei in locuri atit de ruinate, se vedeau doar pe reTii goi i pardoseala goal. Senatul, de altminteri eretic, a inceput chiar si inalte o mics turl de lemn pentru clopote ... etc.... [Despre tinru l principe sentimentele sale catolice, n-ar vrea nici P. 210 tatcar sa ating cu mina o carte ereticil . . 1 ... Acuma am un buckar din Polonia <primit> de la printele vizitator. Dar colegul meu, printele George, sufer de paralizie" la miini de patru luni. Incepuse s se ma i indrepte zilele acestea, dar acum din nou s-a intors boala. [E inlocuit tempor ar de un preot secui trimis de rector.] Ateptrn din zi in zi trsura de la Cluj pent ru ca printele George, potrivit Cu sfatul medicilor, s fie transportat acolo. Poat e e o schimbare a climei s-i fac bine. Blandrata, stegarul arienilor, este cu noi de o uimitoare bunvoint i carit ate. L-a examinat cu toat luarea-aminte i ii prescrie <leacuri> cu <mare> fidelita te. Mai folosim inc in modul cel mai obimuit pe un oarecare Marcello45, un alt me dic al principelui. Dar nici unul, nici cellalt nu vor s aud absolut nici un cuvint despre religie. In afar de chestiunea religiei in toate celelalte ei se ofer i se arat ca cei mai aprigi apktori ai Societkii. Chiar Blandrata in fata Senatului a ludat atist de mult Societatea pentru tiinta i purtrile sale, inch v5.'d c. le-a i dispus sufletele acum In favoarea noastr ... 0, dac vreunul din Senat, ar imbrkip credinta cea le stpInesc, In parte, de jafuri i. de alte <considerente> ... etc. 43 Ctre acelasi. 44 Paralysim. Aci pare s fie vorba de reumatisme. 45 Squarcialupi . adevrat, dar ei sint tinuti in loc, in parte, de bunurile bisericeti pe care www.dacoromanica.ro

LUDOVIC ODESCALCHI (? inainte de 1586) Iezuitul italian Ludovic sau Aloysio Odescalchi, apartinind rezidentiei iezuite din Cracovia, a facut parte din echipa trimis in 1 579 in mare zor din Polonia In Transilvania, la cererea i staruinta regelui Stef an Bithory. Momentul era deosebit de favorabil. De la Ala Iulia sosise vestea aparitiei neateptate aco lo a lui loan Leleszi, transformat aproape in figura legendara prin numand de co nversiuni care i se atribuiau. Totodat se aflase 0 de internnitarea lui Francisc David, capetenia unitarienilor, In urna unei dezbateri publice religioase. Se pare a tot atunci a mai fost trimis alt iezuit italian din Cracovia, parintele Cervino, pe ling echipa polona , condus de rectorul Colegiului de la 'Vilna, Iacob Wuyek, care aducea cu sine 0 un numr de coadjutori". Insu0 provincialul din Polonia, Sunieri, insotea aceste forte iezui te. Se pare cl Odescalchi ar fi fost desemnat anume pentru a se ocupa de educati a qi instruirea ttnarului Sigismund Bthory care Lisa a rmas 0 mai departe in grija lui Leleszi. In organizarea iezuitilor din Transilvania, dupl sosirea 0 a lui Szint6 din Italia, Ode scalchi a primit rolul de admonitor 0 consultor al rectorului, al dollea consult or fiind Szint. 468 www.dacoromanica.ro

Dar, din pIcate, efectul su ponderator asupra lui Wuyek a fost nul, dupi cum afir mi i Szint. De altminteri el edea o parte din timp la Alba Iulia, afectat grijii cl uhovnicegi a girzii de italieni ai principelui, pentru care cerca 0 instructiuni speciale de la nuntiul din Polonia. Totodat Impirtea cu Leleszi atributiile de predicator al principelui, inlocuindu-1 pe acesta o dat chiar trei luni in 0r, in timp ce Le leszi, bolnav, se odihnea la sediul iezuit de la Cluj-Minitur. Aceste predici ale sale in fata curtii erau yinute in limba latin., cele ale lui Leleszi in cea mag hiar. Foarte curind primete insircinarea de a pregiti teze in vederea unor dezbate ri publice, propuse de minimii eretici principelui la Alba Iulia, care gtepta ri spunsul regelui 'in aceasti privinti. Dar chid dup mutarea sediului iezuit din ab avia de Cluj-Min54tur iniuntrul orgului s-au anuntat asemenea dezbateri la 24 ap rilie 0 s-au propus 0 tezele, reprezentanvii protestantilor s-au multumit si vini si asculte expunerea lor in prezenta principelui ark' a lua cuv intul, astfel a iezuitii au trebuit si transforme dezbaterea plInuiti cu eretici i" tntr-o discutie ,oarecum academia' purtat doar de ei. In timpul ederii sale la Alba, el a vizitat impreun cu Leleszi 0 bile de aur din apropiere, dar nici unul d intre ei nu a descris cele vzute in aceast excursie ficuti animi cause i. care e me ntionat doar de cancelarul Kovacs6czy, 8 aprilie 1580 (ad vicinos montes ubi auru m eruitur aninn causa profecti runt, am triduum est postquam absunt). Dar foarte curind e doborit de boali, ;intuit In pat de o paralizie" insotit ins de febr, ceca ce ar indica mai degrabi o af ecOune reumaticI, oarecum asemnitoare cu cele ale altor iezuiti: Leleszi, George Trs etc. Transportat cu greu in Italia, a murit inainte de 1586, cind e amintit de Wuyek ca rposat (piae memoriae). Scrisorile sale din timpul ederii in Transilvania au fost cuprinse de Veress in E pistolae et Acta lesuitarum ... www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE CATRE CALIGARI, NUNTIUL IN POLONIA9 27 martie 1580, Clitj-Mn4tur p. 98 .. . Aci sint douI scoli -- in ultima sint mai n fiecare zi liturghia Cu un respect ... etc. care 1.1 ntrece pe al scolarilor < iezuiTilor> de la Roma. Tovi vor s' se spovedeascI de s'irbkorile Pastilor aceste a, i aproape toTi s-au si p. 99 // m5irturisit. Ei primesc foarte bucuros doctri na si riturile catolice, si se pare ca parintii lor nu tin ca ei sa ramina n ere zie. Dar ereticii, mai ales cei din orasul Cluj, se silesc din iisputeri s fndep 'rteze poporul (gente) si mai ales pe scolari de noi, i deci nu avem tnc colari d in oras dech pe unii care stilt fii de catolici. Ceilalli scolari ai nostri sint din locurile tnvecinate. Pentru acelasi motiv nu stint n coala mare nici scolar i de acestia i nici realiz'ri Traducerea s-a ficut dui:a textul italian din V er es s, Epistolae et Acta lesui tarum, I, p. 98 ;i urm. bine de 30 de scolari i vreo 12 nobili. Dei crescuTi n erezie, ei ascult 470 www.dacoromanica.ro

asemkkoare celor din scoala mica, dar sperm d atunci cind vom merge locuim in ora s vom avea parte si noi de scolari mari (grandi), cci locul in care stm si predm fi ind departe, la vreo doll mile italiene de oras, este foarte peste min pentru sco lari iarna, mai ales pentru cei care, nepu-tindu-se intretine asa bine pe cheltu iala lor, au oarecare ajutor in oras. foarte multi s se mrturiseasc ... etc. ... Au sosit2 la 20 februarie printele $tefan Ungurul (Sznt6) si Wolf:gang Neamtul (Schreck) au inceput s predice in maghiari i german. Vin Vecin cu abatia noastr, la vreo trei mile italiene, este un sat al nostru si din cei mai ri, adicI trinitari"2a i anabaptisti, din care cauzl tot satul fus ese captar de ei si a rsimas mult vreme flea' botez sau i alte taine. Acuma de tr ei zile intregi trei preoti au fost s asculte spovedaniile, in numr de mai bine de 200, i mai sint nc altii de care nu s-au putut .ocupa. Tot satul se va reintoarce in sinul bisericii. Oamenii vor repara cimi-t irul, biserica etc.... Au si reparat altarul ... etc. La 12 mile italiene e al treilea sat al iezuitilor, se cheam Leghea i aici toti locuitorii s-au hotrit .destul de mare care se cheam Baci (Baccio), in care au fost ministri" eretici, se reintoard la credinta catolid afar: de doi. [$colarii colegiului s-au dus la pd ure s taie ramuri verzi pentru Florii si le-au adus in procesiune la altar ... et c.] Eu, mine, voi merge cu mila Domnului la Alba Iulia, unde voi asculta .confesi unile acelor italieni care vor voi s se spovedeasc i // s se imprtseasca. Mi se pare c vd pe unii care ori se vor reintoarce la credinta catolid, ori fiind in parte in doielnici (mezzo-dubii) se vor intri i mentine p. 100 -vor trezi prin faptul c au fost prin prtile acestea. Eu mcar c le zic a aceast team e neintemeiat, totusi nu indrznesc s le dau prea multe asigurri, i deci v scriu sfinti ei voastre dorind s tiu ce li se poate promite. Si dac unul dintre acestia s-ar po ci i converti cu adevrat, sau dad -nici nu a fost intr-adevr eretic, ci doar un cat olic putin mai liber din cauza practicii in uz in aceste prti, i deci ar fi cu mi ma indoit (dubitare di qualcbe cosa), cred c ar fi bine dad sfintia voastr le-ar pu tea da asigurri, cci unii poate prin mijlocul acesta s-ar adapta (agiustariano) i a r scpa de prilejul de a se perverti cu totul ... etc. 2 De la Roma. 2a De fapt antitrinitari sau unitarieni [Minister = preot reformat ]. nesigurant, fie pentru rtcirea din trecut sau pentru bnuielile pe care le in erezie, de n-ar fi d se tem c dad se vor inapoia in Italia s fie in www.dacoromanica.ro

[DESPRE EXPLOZIA DE LA ALBA IULIAP 30 septembrie 1580, Cluj-Manaltur. P. 110 ... [In lunile mai, iunie, iulie a stat la Alba Iulia tinind predici duminica i s grbgtorile pentru principe, pentru ca p. Le... In noaptea dinaintea ajunului Sfintului Ioan4 pe la oree unsprezece s-a pomi t o furtung grozavg cu fulgere i tunete inspgiminfitoare, li in cele din urmg un fulger a cgzut pe un tum din incinta orawlui care era plin de pulbere pentru arc hebuze, 0 ngruind la pg.mint impreung cu tumul o bung parte a zidului, a ficut c a pietrele si poarte furia focului qi a prgpgdului yi P. 111 leszi sg se poatg odihni la Cluj-Mgngqtur ...] intr-o parte a oralului, ceea ce era o privel4te de groazg, 1/ arunclnd la pgmtn t casele (macar cg cele mai multe erau din lemn in pgryile acelea) Minkctur adresati tot nuntiului din Polonia. ' 22 iunie. 3 Ver es s, op. cit., 1, pp. 110-111, scrisoarea din 30 septembrie 1380 de la Cl uj472 www.dacoromanica.ro

0 coplqind cu casele <naruite> pe locuitori. Au murit vreo 14 0 au fost stilciti mai bine de 60. Nu a fost casa in care sa nu fi lasat un semn, cel putin farimi nd geamurile 0 darimind cowrile5, cum s-a intimplat 0 cu casa in care locuiam eu insumi 0 in camera in care ma aflam atund. Nu s-au sfiit minimii"6 eretici sa d eclare in predicile lor ca aceasta s-a intimplat din cauza noastra, 0 in Cluj ei au 0 raspindit zvonul ca. eu fusesem ucis de sageata de foc, cu toate ea' din mila lui Dumnezeu nu ma ajunsese nici o vatamare i nici o spaima prea mare. Si dimpotriva nite minimi" luterani care se aflau din intimplare la Alba Julia au fost loviti <de trasnet> 0 caii lo r uci0. Dar ereticii, pastrindu-0 obiceiul lor, nu inceteazi sa calotnnieze, aa c um au facut 0 in zilele trecute raspindind multe minciuni: mai intii cautind sa indeparteze <pe oameni> de la coli ceea ce totu0 nu le-a rem* aa cum credeau ei, cad chiar dad unii au plecat, au venir altii, mai ales din Secuime, 0 acetia stilt catolici din parinti catolici, de care stilt mul ti in acea provincie apoi au cautat sa ne ponegreasca la toata lumea, &rid zvon el printre noi stilt nite femei travestite care au nascut ... etc. 0 alte ca lomnii asemanatoare. Din aceasta cauza miniindu-se principele a poruncit sa se f aca o cercetare cit se poate de sirguitoare spre a afla autorul zvonurilor pentr u ca el sa dovedeasca ceea ce afirma ori sa. sufere pedeapsa boa-ilea' pentru ca lomniatori; i ping acuma au fost interogati multi oameni sub juramint, dar nu a f ost aflat Inca autorul. Multe alte minciuni au raspindit ereticii contra noastra, 0 poate mai raspindesc Inca aprindu-ne 0 ingrijindu-se de nevoile noastre, cum a facut in astI primavara trim itindu-ne 200 de oi, 100 de miei, 10 bol, 10 vad 0 tot at:ilia vitei pentru inzestrarea fermei noastre etc. 6 Fornaci. 6 Pastoril. Principele nu se lasa de a ne arata dragostea 0 grija sa pentru noi, ... etc.... www.dacoromanica.ro

IACOB WUYEK (VANGROVICIUS) (1541 dup'ii 1590) * Iezuitul polon Iacob Wuyek, cu studii in Silezia, la Cracovia, la Viena fi la Ro ma, ajuns rectorul Colegiului iezuit din Vilna, a fost trimis de regele $tefan B ithory, in aceeafi calitate, in Transilvania, impreuni cu alti 11 membri ai ordi nului din Polonia pentru a pune bazele Colegiului iezuit de la Cluj. Felul oarec um precipitat in care s-a luat aceast hotrtre la indemnul struitor al lui Possevino , fr a se mai aftepta venirea echipei din Italia, chemat mai inainte de rege fi avi nd in fruntea ei pe iezuitul maghiar $tefan Szint6, zis Arator, cu care regele era 'Ind de mai multi ani in corespondent, fi care a sosit curtnd dup aceea (februarie 1580), a av ut urmri destul de rele. Pirintii fi fratii din echipa polon nu ftiau limba maghia r. fi deci trebuiau dublati de un numr apreciabil de interpreti, solutie cu totul nepotrivit in cazul unor eventuale ascultri de confesiuni prin tlmaci (I), adevrat contradictie de termeni. N oua echipi intelegea s transplanteze in noua sa patrie obiceiurile fi abuzurile c urente in Polonia, lucru flagrant in privinta tratamentului rezervat de ei iobag ilor de pe mofiile colegiului. In sfirfit, alegerea membrilor nu fusese ficut cu discernmtnt fi printre ei se stre474 www.dacoromanica.ro

curaseri o serie de elemente nefolositoare, novici doritori de aventuri, sau oam eni bolnavi pinditi de tuberculozi sau chiar atacati de aceasti boali. Totodati numirea lui Wuyek ca rector, adici tntr-un post unde avea si aibi sub ordinele sale pe acela g Stefan Szint6 ciniia acel loc ii fusese oarecum destinat, nu era de naturi si uureze situatia. Previzind oarecum conflictele virtuale, prepozitul general al So cietitii ii trimitea rIspuns regelui si nu arate vreo preferinti pentru Sznt si si nu-i dea insirciniri speciale, in sfirsit si nu comunice cu el direct, ci numai prin rector. Dar inevitabilul s-a produs. La datele initiale ale situatiei false, creati chiar prin definitie, s-au adiugat e fectele unei antipatii nationale iezuitul maghiar nu putea admite dispretul polo nilor pentru natiunea sa, tratati de pildi de rector drept natio prava et perver sa i ale unui sim; critic, alimentat din plin de cele constatate in colegiu, i mai ales de unele trsituri de caracter ale rectorului, ilustrate prin purtarea lui a buzivi fati de iobagii de pe posesiunile colegiului, si chiar prin propria lui p rofesiune de credinti redati de noi in Introducere, p. XXIX. Ina de la Inceput, rectorul a fost preocupat de cifre: cifrele sufletelor cttigate, cifrele sumelor de incasat din censuri i dijme, precum si din munificienta principelui care trebu ia neincetat stimulati prin cereri noi. Dupi o ricire a zelului principelui in f ata unor pretentii exagerate, s-a ajuns prin loan Leleszi la o reluare a firului dintii. Wuyek a inteles ins si-i puni conditiile inainte de a accepta conducerea lucririlor de constructie pentru colegiul i. sediul iezuitilor, care nu mai putea fi la Cluj-Min4tur, dupi cum dorise Stefan Bthory, intrucit nu ar fi admis acest lucru prepozitul general al Societitii (!) ci ele trebuiau si fie inghesuite in incinta orasului (scris. din sept. 1580, Veress, op. cit., I, p. 109). Dupi ase luni, rectorul declari el clack' nu ar fi el nu s-ar face nimic pentru construct iile in curs. Principele di conform figicluielii si celelalte trei moii din fosta zestre a conventului (11 mai 1581), dar aproape indati el moare, si primul end al rectorului este si foloseasci prilejul condoleantelor pentru a cere regelui $ tefan Bithory acte In reguli pentru posesiunile colegiului (scris. din 29 mai 1581). 0 bunk' parte din rapoartele citre noul prepozit general Aquaviva sint consacrat e polemicii sale indirecte cu Szint6. In general se arati preocupat de afirmarea importantei sale ca motenitor al rosturilor abatelui Conventului de Cluj-Minitur care venea indati dupi episcopul Transilvaniei. Nemaifiind episcop in Transilvan ia din 1542, urma deci si ocupe oarecum locul hail. De aceea tinea s ia parte de drept la Dieta Transilvaniei. Mai inventase si naive un steag in turnul colegiulu i, lucru nemaivIzut si nemaiobipuit in Transilvania pink' atunci (I, p. 206). In sfirsit manifesta veleititi de a intra in competitie cu pastorii protestanti pentru judecarea cauzelor de separatie dintre soti, cind unul dintre ei este cat olic. Dei lucrul este impotriva constitutiunilor ordinului, el argumenta totusi CI nu e bine ca preotii catolici si aibi mai putini autoritate in aceasti materie ca cei eretici". In socotelile in linii mari infitisate de el pentru intocmirea bugetului colegiului (scris. din 27 ianuarie 1580), veniturile stilt aritate mult sub cele reale, sau cel putin sub cele infi tiqate in situatia pe acelai an (Veress, I, pp. 118-120 incl.), unde dupi declara rea sumei totale de 1 436 de florini el adaugl, pared cu pirere de flu, ci atunc i cind vor exista preoli in acele sate va trebui si li se plteasci o pitrime din dijme, ceca -ce ar reduce suma la 1 000 de florini! www.dacoromanica.ro 475

Dar exista intrebarea clad cifrele acelei situatii nu erau depsite de realitate, multumit zelului strtngitorilor de dijme care rispundeau sus si tare catolicilor nevoiasi invochid indurare in numele si de dragul Domnului, punga noastri nu se umple cu numele si iubirea Domnuhdl" (scris. lui Sz&nt6 din 19 oct. 1582. Veress, I, p. 234). Despre felul cum a tnteles si vin in ajutorul iezuitului infirm Odescalchi a fost vorba in aid parte. Acelasi spirit se videste si in privinta printelui Bartolome o Sfondrata care trebuia adus la Cluj din pirtile Timisoarei de sub turci si giz duit la colegiu (scris. din 29 iunie 1582, ibidem, p. 225) ... Imediat el preved e o serie de dificultiti Ora si din partea printelui (I) numai s vrea acesta si vi n'.', apoi din partea turcilor, al ciror consimtimint e absolut necesar etc. 6 in sfirsit di pe fat si obiectia principal. Si ad In colegiu aproape ci nu avern loc potrivit pentru el, rid Ina' tot mai clidim 0 amenajim colegiul care chiar dad pare mare, dar cum dinspre sud are in cale zid ul orasului, iar dinspre nord biserica, nu are dech putine inciperi de locuit sp re apus si inci mai puyine spre risirit. Nu lipsesc si alte greutiti dar toate t rebuie si fie inliturate de ascultare si de dragostea aproapelui. 01 numai de ar putea el si fie adus acir In sftrsit ii mai riminea si nemultumeasci si turma c redinciosilor catolici din oras. Acestia erau siraci si perseverenti si tnelegea u sali pistreze micar cimitirul /or, unicui chnitir catolic care se afla acum in imediata vecinitate a colegiului. Interdictia rectorului de a se mai inmorminta mortii in biserici sau in acel cimitir adiacent bisericii a stirnit un val de p roteste de care pomeneste In scrisorile sale din 2 iunie 1581 si din 19 septembr ie. In prima din ele, vorbind de biserici si de foarte micul cimitir adiacent, e l spune Volebam probibere... sed valde ea re offendi coeperunt, ceea ce indici u n inceput de executare, deci o porunci si nu o simpli volitiune. In a doua se ex primi mai nuantat: conatus sum quantum potui ut ... sepulturam in templo nostro prohiberem. Sed propter magnum scarulalum quod secutur um e r a t... etc.... a trebuit deci si cedeze d eocamdati. Asadar, aici nu mai este vorba de o suprare care s-a si produs, ci de una care s-ar fi putut produce, 6 tot astfel nu mai e vorba de o inhumare in mic ul cimitir, cum pare si rezulte din prima scrisoare, ci de una chiar In biseric! Dar se mai adiugau si alte nemuhumiri in leglturi cu spiritul riguros impus in n oul seminar, al cirui acces era conditionat de o profesiune de credinti rigidi a doctrinei catolice si de un jurimInt foarte strict de a intra in Societatea iez uit, ceea ce a determinat abtinerea masiv a tinerilor in vederea cirora fusese int emeiat seminarul. Regele insusi declari (8 noiembrie 1583) cl acestia trebuie at rasi in once chip 6 nu alungati si depirtati de religia catolici. Incuviintind s chimbarea rectorului, el recomandi noului rector italian o administratie blIndi si un spirit de indulgenti opus unei discipline prea aspre care sperie in loc si atrag. Cu rechemarea lui Wuyek se incheie prima parte a activititii sale in Transilvania. Spicuirile din rapoartele sale care au fost redate in Introducerea noastri nu au mai fost cuprinse in extrasele care urmeazi aici si care apartin toate culegeri i lui Veress, Epistolae et Acta lesuitarum. Transylvaniae temporibus principum B iithory (1571-1613) in colectia Fontes Rerum Transylvanicarum editat la Cluj si Budapesta 1911-1913, vol. IIL 476 www.dacoromanica.ro

[DISCUTII PENTRU CLADIREA LOCALULUI NECESAR COLEGIULUI IEZUIT1] 27 ianuarie 1580, Cluj-Manaftur [Dare de seamg catre prepozitul general al iezuivilor] p. 88 ... Sintem In aceastg rezidenT a Transilvaniei in abatia Cluj-Mgngstur de lingg C luj in numr de 13 membri ai Societgvii: preoTi sint trei vechi si doi // novici u nguri admisi de curind de p. provincial la stagiul de ncercare p. 89 (probationem), a cgror muncg ne este foarte necesarg bineinveles in aceste vremuri de inceput. Pgrintele Ludovic Odescalchi mi-a fost desemnat de Orintele provincial ca admonitor" si consultor", iar pgrintele Leleszi ca al doilea consultor. Insg acesta este arareori Cu noi. Cgci este la Alba Julia pe l ingg principe unde sine predici. Sint apoi patru fraTi scolastici" dintre care d oi sint ocupaTi In scoli, iar unul din cei rgmasi are grija pivnivei de vin 1esuitarum . . . I, p. 88 0 urm. I Traducerea s-a ficut dup textul latin publicat de Veress In Epistolae et Acta 477 www.dacoromanica.ro

speranve. Cci aproape ajunsese la o incheiere definitiv cu ilustrul principe cu pr ivire la cldirea scolilor in oras ling o mnstire care ne fusese atribuit pentru ai no stri, i cu privire la sporirea veniturilor viitorului colegiu: deoarece acelea c are ne stilt atribuite acuma se vede bine c nu pot fi indestultoare pentru cel mai mic colegiu. Si chiar in ziva de Boboteaz a fost trimis de ctre principe arhitect ul care s fad msurtoarea pentru cldirea Ins chiar de indati dup plecarea printelui pro incial s-a produs o schimbare uimitoare a intregii situavii. Cci principele, cind a ir4eles din scrisoarea noastr ce i se cerea, si de civi bani ar fi nevoie in a far de veniturile abaviei pentru intrevinerea colegiului format din 30 de persoan e, c noi socotisem pentru o persoan pe an o sued' de florini (vinind seama de chel tuielile cu drumurile cu stofa de haine, cu cgrvile care sint aci nespus de scum pe i cu reparatiile caselor2 iar veniturile abaTiei noi le-am predupi cit s-a pu tut presupune, la vreo mie de florini (!) i asadar cind principele a inteles si pe deasupra i-a afirmat i arhitectul c abia ar putea fi reacut mnstirea i cldite scol ile pe care le voiam, cu 8 000 de florini, iar principele nu hotrise pentru cadir ea scolilor decit 3 000 de florini, s-a miniat foarte tare si nici nu-1 mai prim ea la el pe printele Leleszi, si a dmrii de alimente pin ne va fi trimis un alt frate, i cellalt este sacristan. Coadjutori" stilt patru: un bud:tar, un credentiar", unul insrcinat cu cumprturile care este si brutar si un croitor. Scolile au fost deschise la 11 ianuarie j ind de acum sint in scoala inferioar 30 si mai bine de elevi, iar in cea superioar ci nci, si din zi in zi sint asteptaTi mai mulvi. Ei ascult slujba religioas in fiece zi aproape cu toIii. Cci nici unul nu e silit la aceasta fiind nscuvi i crescu0 i n erezie, ci stilt atrasi cu dew Printele provincial a plecat de aici la 7 ianuar ie plin de bune ci a pus pe cancelar s-i rspund c vara aceasta nu poate nici s intreTin 30 de membri d e ai nostri, i c principele nici nu avea de end i nici nu doreste nicidecum ca ac el colegiu s fie infiinTat acum, ci s fie <aici> doar civiva membri din Societatea iezuit care s predea i s in predici etc. Printele L eleszi a adugat c la curte se declara indeobste c noi intreP. 90 cem i felul de a fi // al dlugrilor, adid sintem mai nestui decit monahii si mai l ipsivi de rusine la cersit ... La inceput principele nu voia de loc ca ai nostri s locuiasd in oras, ci in aceast abavie care e la o deprtare de aproape dou mile it alice de Cluj, dei este legat de acesta printr-un fel de suburbie neintrerupt. Apoi cind a aflat c reverenTa ta nu va admite nicioda t un colegiu intr-un asemenea loc, a hotrit negresit s cldeasd niste scoli, dar stri mte in spaTiul apartinind mnstirii, si cum acest loc era mult prea neincptor i i-ar fi rpit colegiului nostru aproape toat inlesnirea, dac avea s fie asezat acolo, am a les impreun cu arhitectul alt loc 2 Sartorum tectorum. 478 www.dacoromanica.ro

vecin pentru scoli, pe care totusi se aflau doua casute vecine care trebuiau cum parate, si acest lucru se si hotarise aproape cit era parintele provincial de fa f. Dar, precum am spus, indata dup plecarea lui toate au fast rasAst.zi am primit s crisoarea lui Leleszi in care arta ca in sfirsit a fost primit de principe si ca acesta a vorbit the unele cu el, dar totusi nu intr-un mod atit de apropiat cum obisnuia, si chiar intr-o imprejurare l-a tratat putin mai aspru. Mai adauga ca peste citeva zile vor veni aici cancelarul cu arhitectul, ca sa aleaga alt loc p entru scoli, adica manastirea (domum) calugaritelor. Asadar vom vedea ce se mai intimpla si vom scrie eh de curind toate acestea printelui provincial care sper c a va duce totul mai bine la indeplinire cu regele Poloniei. Caci principele dupa cite vad are putina vointa si latitudine. lar regele se gindeste sa inalte o un iversitate in Transilvania ... Celelalte toate sint bune ... Vinul din venituril e noastre in natura si griul ar ajunge bine pentru un colegiu de 30 de persoane, dar censurile (= darile turnate. in bani) stilt foarte mici, inch aproape ca nu sint de loc bani din care sl se c umpere postav, cal-0, bagaj de drum ... etc.... Regele a mai fagaduit a poruncit Inca de citeva luni sa se aduca postav, pentru imbracamintea oamenilo r nostri, dar 'Ana acuma nu s-a vazut. Si nici nu indraznim sa-i ca va rascumpra trei alte sate ale acelei abatii alienate de curind. Principele cerem ceva principelui. Despre paturi oricum ne-am si ingrijit noi, carti vom pr ocura de la Cracovia si din Germania. www.dacoromanica.ro

[PLANUL VIITORULUI COLEGIU3] 11 aprilie 1580, Chej-ManaFtur p. 103 [Dare de searrd numeric a celor imprtsiti, mrturisiti etc. 'in oras si in satefe col egiului. Activitatea scolii ... ] Preastrlucitul principe a trimis a treia zi de Florii pe cancelarul4 su aici Impr eurd cu arhitectul italian pentru cldirile scolilor din oras si pentru ca s se amenajeze mnstirea ca locuint pentru noi. Asadar de comun acord am ales locu l cel mai potrivit pentru aceasta ling mnstire unde au locuit mai Inainte clugritele, unde vor fi cldite cinci scoli tmpreun cu porticuri si coloane de amindouI p'rtile. Spatiul cuprins va fi destul de mare. S i a treia parte va putea fi terminat in acelasi fel la vremea potrivitl. Pentru n oi va fi transformat vechiul refectoriu din mnstire impreurd cu 3 Ibidem, p. 103. 4 Kovacs6czy. cmara (dispense) i buctria, si deasupra patru mari cazane de Inclzire 480 www.dacoromanica.ro

(hypocaustum) si camere de dormit pentru cel putin 20 de paturi. $i toatI msrasti rea va fi acoperitl din nou. Ieri a trimis principele doi cai care sI aducsi num ai nisipu15. Vor fi cadite toate la fel, adiel scolile si locuintele fratilor no stri pentru ca sl poati fi terminate cu attt mai iute si si ne putem muta fn var l. A mai trimis principele cu trei zile mai inainte cinci vaci cu tot adtia vitei p entru inzestrarea fermei noastre (praedium) care a fost l'isaa absolut goa10. As teptm de la el oi si de asemenea si boi ... [Procesiunea de Pasti la Baci cu oame ni armati cu bombarde ... vezi Introducerea, p. XXXII]. 5 Arena: seu sabulum. e Quod fuit prorsus desolatum. www.dacoromanica.ro

[POSESIUNILE IEZUITILOR DIN TRANSILVANIA IN 15801 I. MilnaFtur p. 118 acetia numai 39 au boj. Vduve sint in num'r de 43. Case pLisite 24. Censul anual al satului (villae) este de 48 de florini. Censul ineduit la fiecare al treilea an este de 50 de florini i un bou7 i dac' acetia s-ar da Veniturile abaTiei Sfintei Fecioare Maria de Cluj-Mn'tur, care are trei sate. In ac est sat sint 160 de iobagi. Dar dintre p. 119 in fiecare an, censul anual ar ajunge la 73 de florini8. Grill' de la moml pe fi ecare an poate fi pretuit la vreo 200 de florini. Venitul anual al v'mii (telonii ) poate fi socotit aproximativ la 70 de florini. Avem acolo // dou5. * Text anonim, Insovind probabil una din scrisorile raport ale lui Wuyek. Pentru atribuirea aceasta, vezi p. 484 fraza: Ins trebuie luat seama ... etc." un an ba. a Rezult c pe linga censul anual artat la 'inceput se mai putea lua (sina t) fi un (48+ 25 = 73). 7 Census tertii cuius que anni fl. 50 et bos unus sinat. Adicl alternativ un an da cens la al treilea an care. Impartit aici la 2 i adunat censului anual d suma de 7 3 fl. 482 www.dacoromanica.ro

cariere de piatr de la care se plteste un cens anual de doi florini. Are si pduri d in care pot sl ne indestuleze cu lemne pentru buctrie si inclzire. dar care nu sint bune de constructie. Avem acolo o sut de oi, tot atitia miei si zece vaci, de la care avem lapte si brinz", dar untul nu va fi indestultor. Cu timpul se va putea a vea si carne pentru o bun parte a anului. Se poate avea si peste din riul nostrul in anumite perioade", dar nu in cantitate suficient. Suma <total> este de 354 de florini. II. Baciu12 Iobagii stilt in numr de 93. Cei care posed oi stnt 45. Femei vduve sint 10. Case prs ite sint 3. C,ensul anual este de 10 florini. lar censul de fiecare al treilea a n este de 50 de florini si un bou, care amindou. adunate impreuna ar alc'tui un ce ns anual de 35 de florini. Venitul anual al vmii poate fi apreciat la circa 20 de florini. Se dau gini de (Iota ori pe an de la fiecare cas. Pot fi socotite aproximativ la 5 florini. and creste ghinda in pduri se pot avea din dijmi citiva porci. Acolo se poate face var pentru cldiri, s i se fcea odinioar. Suma <totala> e de 60 de florini. ill. Legheal3 35. Femei vduve stilt 11. Case pirsite 2. Censul anual cum se las (?)14 s fie socoti t impreunI face 121./2 florini. De la morile mici se plteste pe fiecare an 5 flor ini. Gini <se dau> de cite trei ori pe an, fac cam 4 florini. Suma <total> e de 211/2 florini. In acest sat sint 77 de iobagi. Dar dintre acestia cu boi sint numai Veniturile5 din dijmele fi din pamtntul de cultura, <rezultind din> roadele de once fel din aceste trei sate 'in anul 1580 Griul din aceste trei sate (pe ling acela care a fost dat ca sminf) a fost in canti tate de vreo 1381/2 ale, care, dac sint socotite la 11/2 florini, fac impreura 203 florini. Ovzul provenind atit de pe prnintul de cultur, c it si din dijm, va face cam 56 de florini. Bobul, meiul, orzul, s9 Hypocaustum, un fel de inalzire centrall. 10 Someul. 11 Certis temporibus. 12 Baach. 13 Yegenye. 14 CUM sinat simul computatus. 12 Troventus venituri in naturi. 483 www.dacoromanica.ro

p. 120 minta de cinep si de in vor putea fi pretuite la circa 18 florini. Din dijmele oi lor am primit 50 de miei care valoreaz 10 florini. Din dijmele albinelor am primi t 9 stupi si 4 florini, 7 denari. Impreun valoreaz5. 7 florini, 60 de denari. Pen tru cei trei boj lsati (?)16 care se dau n fiecare al treilea an, se pot socoti i n fiecare an ca jumtate17 6 florini. Dijmele de vin din toate satele aduc circa 8 0 de vase mari i mici, care pot fi socotite la o valoare anual de circa 700 de f lorini. In total aceste trei sate aduc tn fiecare an circa 1 436 de florini Ii 1 0 denari. Ins trebuie luat seama c atunci eind vom avea parohi in toate satele, v a trebui s li se dea a patra parte din dijmele tuturor satelor, i atunci abia ne vor rmtne pentru noi 1 000 de florini pe an. Veniturile anuale ale celorlalte tr ei sate Chintenin, Tiburczan si BIgara2 vor trebui recuperate. Chi nteni boj stilt in numr de 33. Censul anual al satului (villa) este de 2 florini i 40 de denari. Censul fiecrui al treilea an este de 50 de florini si un bou, Iobagii &it in numr de 92. Femei vcluye 16. Case prsite 7. Cei cu care impreun fac un cens anual de 27 de florinidenari. Gaul rezulfind atit din te renul de cultur cit si din dijm. poate fi apreciat la vreo 124 de florini pe fieca re an. Venitul din ovz e de circa 40 de florini, din dijmele vinului <rezult> trei vase <in valoare> de 30 de florini. Suma <total> este de 70 de florini. Din dij me, zece miei fac 2 florini. Ginile de trei ori pe an fac 8 florini, 10 florini21 . Boul impreun cu censul face 2 florini. Suma <total> este de 233 de florini, 40 de denari. Tiburcz" Iobagii stilt in numr de 36. Femei vcluve 2. Cei care au boi sint numr de 5. Case prs ite stilt 3. Censul anual este de 66 de denari. Censul fiedrui al treilea an est e de 16 florini si un bou, care adunate impreun fac 16 Pro tribus bobus sinat. S-ar prea c aceast expresie are un sens precis. Vezi mai sus n. 8 0 n. 14. 0 aflm in socotelile privind satele Mn0ur i Leghea. Nu .apare la Baci, i nici tn socotelile ultimelor trei sate. 11 In singulos annos p ro dimidio fi. 6. 16 Kajnt. 18 Tiburcz. " Boartelke. 61 In text: fl. 8. fl. 10, adici se face suma 2 + 8 = 10. 484 www.dacoromanica.ro

In total 8 florini i 66 de denari22. Venitul anual al griului poate fi socotit l a 28 de florini. Cel din ovaz poate fi socotit la 10 florini, cel din dijmele de vin la 60 de urne"23 <adica> 6 florini. Impreuna fac 16 florini. Din dijma, 5 m iei <adica> 1 florin, gaini de trei ori pe an, fac 3 florini. <Un> bou i cu censul <fac>. 2 florini. lmpreuna fac 6 florini. Suma <total> <face> 58 de florini, 66 de denari. Ba gara Iobagii sint in numar de 41. Oameni cu boj sint 18. Femei yac:luye 3. Censul anu al, potrivit cu distribuirea p'mintului, este mic. Censul fiecarui al treilea an este de 25 de florini i un bou. Cel anual va fi de circa 14 florini. Venitul griului <provenit> din dijme <e> de 37 de florini. Cel al ovazului , poate de 10 florini. Impreuna fac 47 de florini. Din dijmele de vin 40 de urne" <fac> 4 florini. Un bou impreuna cu censul <fac> 6 denari. Ace4tia daca se adauga la suma <total> a celorlalte trei fac impreun. 1 795 de florini, 16 denari. 2 florini, 6 florini24. Suma <total>, <e> de 62 de florini. Suma total a a <veniturilor> acestor trei sa te face pe an 359 de florini, sate, De tinut seama ins" ca in fiecare din aceste sate sint biserici, i ca atunci cind vor fi pui parohi catolid in fruntea lor, va trebui sl li se dea a patra parte din dijma fiecarui sat, ceca ce va micora nu putin venitul nostru anual. 22 Urnae. Urna sau centenarul avea 100 de libre. Se imparte 'in 33 de cupe". 24 Bos can: censa 11. 2. fi. 6 (adici 2 fl de la cens + 4 fl. din dijmele de vin = 6 fi. 22 Pe an. www.dacoromanica.ro

STEFAN SZANTO, ZIS ARATOR (1540-1612) * $tefan Sz4nt6, originar din Ungaria de vest, s-a na'scut in 1540 si a murit la O lmiitz (Olomuc) in 1612. Intrat in 1561 in Societatea iezuitilor a studiat /a Vi ena si Roma unde a absolvit filozofia i teologia. In 1580 vine la Cluj, trimis im preunI cu alti trei iezuiti ceruti 'Inca cu ctiva ani mai tnainte de regele $tefa n Bithory, care continua sI-si exercite tutela asupra Transilvaniei. La Cluj a p redicat patru ani. Are un rol insemnat in Colegiul iezuit din Cluj. Inca' de la inceput a intr at in conflict cu rectorul colegiului iezuit, polonul Jacob Wuyek, pe care il descrie ca un tiran, strasnic cu cei mici si slugarnic Cu cei mari. Neimpacindu-se cu co nducerea iezuitilor poloni, trece apoi la Oradea unde organizeazi comunitatea ca tolici si predica ani, infruntind i ciuma care ti secerI colaboratorii. In 1587 e ste chemat impotriva tnclinarii sale s." predice la Alba Iulia. Primeste de la Ro ma titlul academic de magistru in filozofie. Dupg alungarea iezuitilor din Trans ilvania s-a retras la Olmiitz (Olomuc), unde a rimas pink' la moartea sa. 486 www.dacoromanica.ro

Fire vehement., el denumi superiorilor ipocrizia, lIcomia g arbitrarul practicat de rectorul polon fri'untrul colegiului, precum si zgircenia si neomenoasa expioatar e a iobagilor in administrarea domeniilor dsuite Societkii din porunca lui Stefan Bthory. Corespondenta lui ne infkiseazI un tablou foarte complet al opulernei acestui centru iezuit, i n contrast cu exploatarea la singe a iobagilor. Merit o atenie deosebit. relatarea privind conditiile asa-zisei cercetri si trageri in Teap5. a doi ciobani romni de pe aceste domenii nedovedii pin . la urm a fi aptuit crima ce li se punea in seam.. Este vrednic de revinut c, In 1587, Szint6 isi propunea s.' treac in curind fie In Moldova g Tara Romneascl unde se deschide un cimp vast pentru predicare", fie In orasele de ling granit: Lugoj ;i Caransebes. Corespondenta sa este cuprins. de A. Veress, in Epistolae et Acta lesuitarum. In volumul de fall redm partea corespunzkoare rapoartelor sale pini In anul 1584. Trebuie mentionat scurta sa relaie despre Transilvania care a fost publicat 'in Ar chiv des Vereins fiir siebenbiirgische Landeskunde", 1884, p. 593 si u., precum si de Veress in anexa volumului Annuae Literae societatis Jesu de rebus Transylv anicis temporibus principum Bthory (1579-1613). Budapesta, 1921. Unele amnunte bio grafice se gsesc in lucrrile lui Veress citate mai sus. Despre Sznt6 a scris V. Fra nkni, Egy magyar jezuita a XVI. sz-ban, Budapesta, 1888. www.dacoromanica.ro

[PRIMELE IMPRESII DIN TRANSILVANIA]' 25 febr. 1580 Cluj p. 96

... Regiunea aceasta dei este orientat spre rs5.rit i miazzi este totui grozav de fr iguroas din cauza multimii muntilor, dealurilor i a pdurilor pentru care pe drept c uvint i s-a spus Transilvania. Are behug de fiare, bucate, vin, carne i pqte, are munti de sare, 6 sau 7 mine de tot felul, nu are nevoie de nici un lucru care s. se aduc din afar. In orwl acesta btrituie indeosebi erezia de patru feluri: luter an, calvin, trinitar2 i a anabapt4ti1or. Gseti multi brbati i femei de 20 i 30 de ani car u au fost Ind. botezati. 1 Traducerea s-a flcut dup textul latin publicat de Veress in Epistolae et Acta. Jesuitarum, vol. II (In Fontes rerum Transylvanicarum, vol. I), p. 96. Scrisoare cItre Fridericus Raynaldus. 2 Adicl unitarian, nerecunoscInd treimea. 488 www.dacoromanica.ro

[ SOSIREA IN TRANSILVANIA $1 DESCRIEREA POSE SIUNILOR IEZUITILOR]3 1581 septembrie I, Cluj P. 173 and am ajuns la graniva Transilvaniei am fost atit de impotmolivi de troiene mar i de zgpadg, incit nu se mai vedea nici o urmg a drumurilor, si am suferit atit de mult de frig, inda aproape ne-am fgcut sloi de gheavg. Iar zgpada ne era arun cat in ochi si in obraz de violenva vinturilor, incit nu am fi putut sg. hotgrim nici ce sg facem, nici incotro sg ne intoarcem. Cgci sg sedem in cgruTg nu era c u putinfl din cauza frigului grozav (decit doar dacg am fi preferat sl degergm), de umblat nu puteam din cauza violenvei vintului potrivnic si a mulvimii de ngm eTi ce erau purtavi ngvalnic impotriva noastrg. Se pgrea cg nu numai vinturile, dar chiar toate legiunile diavolesti s-au unit contra noastrg si vor sg ne inchi dg calea spre Transilvania. Am suferit mai multe neajunsuri, si am indurat mai m ult frig in ultimele zile ale bachanalelor" cind am rgtgcit printre pgdurile, mu nvii si troienile Transilvaniei decit aproape in toatg clgtoria. Totusi impotriva voinvei tuturor diavolilor, cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns t eferi dar pe jumgtate ingheTaTi la 20 februarie 1580 trecind de Cluj (unde nu ne aveam Incg sediul) si am ajuns la Cluj-Mgngsturul nostru in hotar cu suburbiile orasului... Sint trei locuri deosebite in care locuiesc pgrinvii nostri. Unul l a Alba Julia unde este capitala principelui: acolo stau doi din pgrinTii nostri pgrintele. I. Leleszi si pgrintele George Papensis", amindoi unguri, amIndoi pre dicatori, amindoi de constituvie mai plgpindg, dar dintre ei mai debil este Lele szi care e adesea bolnav. In grija lor este datg educatia principelui Sigismund5 . Aici nu s-a fcut incg colegiul, dar se sperg [cg vor fi 20 sau 25 de persoane]. PrinTii locuiesc intr-o casg legatg de palatul principelui. Ping acum nu au veni turi sigure, dar li se dau cele de trebuinf de la palat [li s-a dat o bisericl ce se reface pentru ei]. P. 174 Al doilea loc in care s-au asezat mai intii pgrinIii nostri se numeste Cluj-Mgng stur. A fost odinioarg resedinva abatelui Transilvaniei care avea sub el cam 30 de sate si orase. Toate acestea au fost impgrvite intre nobili dupg ce au fost al unggi cgluggrii din Targ. Locul dat spre locuinf aici e la 20. II. 1389 a echipei trimise din Italia. 4 II cherna Georgius Trs, vezi Veres s Epistolae ... I, P. 155. 5 Tinirul Sigismund, fiul lui Cristofor Bathory. Pago s et oppida. p. 175 3 Ibidem p. 173 s.u. Scrisoare cItre Aquaviva, adnd istoricul sosirei In Transil vania 489 www.dacoromanica.ro

prea frumos si sntos. Dinspre rsrit are satul nostru, in hotar cu mnstirea si suburbia orasului Cluj, la nord cam la o mil italian se Intinde un deal Inalt, de la rsrit l a apus este tot sdit pe o intindere de trei sau patru mile italiene cu vii, din c are ni se d'i dijm, pe sub vii se intind ogoare de lungimea viilor. Intre ogoare si dealul pe care este asezat mnstirea curge pe o albie de pietris dui Somes nespus de limpede spre rsrit, spre oras. Acest du ne Indestuleaz in fiecare vineri cu pes ti mici, destul de multi 6 foarte buni pentru sntate. Pe el umbll neincetat si var a, si iarna o moar cu trei roti de la care adunm mai mult grill si fid dectt ar pute a s: consume colegiul intr-un an intreg. Apoi de o parte a rtului pe deal este nstire. Aici se pstreaz bucatele, grtul, ovzul, finul, paiele, aici sint adposturi di ferite pentru boj, porci, oi, porumbei, albine si gini, aici se tescuiesc casuril e de oi si de vaci si se aduce lapte din belsug d este nevoie la colegiu. Dinspr e apus se mrgineste cu mosia grdina de zarasezat mosia7 noastr la o deprtare de o arunctur de piatr de mlzavat, foarte mare si lat si foarte potrivit pentru toate felurile de semine. De c ealalt parte a rtului se afl o livad foarte intins sdit cu fel de fel de pomi roditori . Si de asemenea si o alt grdin foarte mare pentru varz5., pepeni si in. Dinspre rsrit se mrgineste cu mn.stirea sau incinta8

noastr grdina a patra, care este plantat de jur Imprejur cu trandafiri, pomi rodito ri si vit. Aceast grdin ne ofer destui struguri de masa si pe ling ei si un numr de bu oaie de vin. A cincea grdinl o avem In oras, nu mai putin spatioas, care are plant ati de jur Imprejur tot felul de pomi; la mijloc e un pmint gras si neted bun pen tru semnturi. A fost odinioar si vi t tmtioas sdit. de clugri, dar pe aceea au scos ii eretici mai Inainte de a ne preda locul. 13. 176

Mai apoi Cluj-Mnsturul nostru are dinspre apus ogoarele si finetele iobagilor nost ri, iar dinspre sud pdurile noastre foarte mari //, al cror 'inconjur In lungime s i lime se Implineste intr-o zi de mers, aici triesc multe psri si fiare slbatice pe care nu e Ingduit nimnui s le prind sau s le vineze fr Incuviintarea noastr. Pe ling tea mai stnt mulvi aluni care produc de la sine alune. Asadar din Cluj-Mnstur ori incotro ne-am Indrepta ochii, fie la rssrit sau la apus, la sud sau la nord, tot c e se vede, este al nostru, li in aceeasi clip pot fi ImbrAisate cu privirea viil e, ogoarele, finetele, rail, grdinile, satul8 si pdurile. Odinioar Cluj-Mnsturul avea chip de mnstire, dar dup ce au fost alungati clugrii de stpinii eretici care locuiau aici a fost prefcut intr-un fel de castel18; au fost drtmate chiliile fratilor, s-a imprejmuit dintr-o parte cu un zid, de alta cu 7 Praedium. 8 Castro. 9 Villam. 1 Castri. 490 www.dacoromanica.ro

gard de pari cu lut. Insignele fratelui George tezauraruln se mai pot vedea cu n umele lui spate in piatr deasupra portii. De unde deducem acest loc a fost cldit de el12. Legat cu mnstirea este o biseric destul de mare, dar despuiat de once ornament e. Cci ereticii au jefuit toate vesmintele, vasele sfinte i podoabele de altar, a u ars statuile, au spart vitraliile de la ferestre i n-au 15:sat decit peretii g oi. Clugrii cind au plecat au ingropat in pmint n niste Mite vasele de aur i de arg int si de asemenea vesmintele bisericesti mai de pret, dar au fost descoperite de eretici i ridicat e de acolo. La Alba Iulia, nu stiu din ce intimplare au fost pstrate 8 sau 10 dalma tice ... o mitra episcopal l cu o cirj de argint i dintre potire s-au pstrat 10 sa u 12, pe care toate ni le-a druit principele si le folosim M cele trei biserici ale noastre. In primul an cind am venit in Transilvania, am locuit cu totii la Cluj-Mrfstur i chiar destul de bine si de linistit; acolo am r idicat noi trei coli, ins, fiindc se prea c in oras se va putea avea mai mult spor i cu predicile i cu scolile, am obtinut de la principe s refac acolo mnstirea i biser ica prsisit a franciscanilor i s ridice scoli noi, ceea ce a si inceput s fac cu drag inim. ... In mnstire putine luni au fost terminate cinci hipocauste13 i cinci dormi toare. $colile vor fi msrete cu porticuri etc ... . . Al treilea locas pe care II . avem Transilvania este aceast mnstire pe care o avem M Cluj cu o biseric mreat, cu o grdin i Cu coli. Locul este foarte linitit, alturi de zidurile orasului i foarte v ast, cu pulin cheltuial va putea fi adaptat nevoilor Ne-am mutat M oras in anul ac esta, 1581, in luna aprilie, lsind noastre la Cluj-Mnstur un printe novice ungur car e s aib grija locului si a bunurilor temporale. Acum Cluj-Mdsturul ne foloseste de l oc de odihn, cu timpul se va putea face acolo o cas foarte potrivit pentru novici. [CRITICA REGIMULUI DIN COLEGIUL IEZUITILOR In fiecare zi se di de douI ori carne la prinz, iar M zilele de peste se d de dou ori peste. Mai intli aluaturi16, <M rindul> 2 carne de vac sau p. 161 de ovine, <in rindul> 3 pui 060 cu piper si sofran, <in rindul> 4 piu11 Martinuz zi. reuri16, <in rindul> 5 fructe i brinz: acest fel de trai nu 1-am vzut inc 12 Nu poate fi vorba de tranistire, ci de adaosurile ulterioare acute dupi secul arizarea ei. 13 Sistem primitiv de incIlzire central. 14 lbidem, scrisoare din 22 august 1581 clue Aquaviva. 15 ON. 16 Pultas. www.dacoromanica.ro 491

nicaieri In nici un colegiu al Societatii <lui Isus>, dar poate este felul polon . In locul pudor sau al carnii <amintite> la <punctul> 2 adesea sint giste, iepuri sau alte vinaturi si aproape intotdeauna la cina se cla de doua ori carne. p. 163 p. 164 ... In privinta17 mincarii si a bauturii, ei traiesc in luxul cel mai mare". Eu cred ca in toate colegiile Societatii <iezuitilor> la un loc nu se consuma intrun an atitea gaini si atita vinat cit in acest singur colegiu. Caci in zilele de carne abia de este vreuna in care sa nu se serveasca doua mincaruri de carne pe linga felul de la inceput" si felul de dupa masa'20; iar mincarea a doua de car ne este Intotdeauna de gEra sau de caprioara, sau de cerb, sau de iepure. Gaini sint datori faranii sa dea daca nu ma insel mai bine de o mie trei sute pe an, i n afari de dijma purceilor si a mieilor, vinaturi de tot felul se prind in padur ile noastre // si in piafa se vinde o caprioara pe trei pui. Inaintea paresimelo r, la o singura masa am consumat mai bine de zece caprioare si cincisprezece iep uri, fra a mai pomeni de multime de gaini. Chiar in zilele de post se servesc poi -0i indoite, cite doua feluri de mincare din feluriti pesti. rari sint aceia care consimt s'a guste carnea de vaca, ci asteapta gainile, iepu rii sau caprioarele din care se dau portii atit de mari, in& oricine poate sa se sature pina la ingretosare. Totusi cind este de fat. vizitatorul provincia12a s au sfintia voastr aceste mese se mai reduc ... De aceea atit de mofturosi la mincare s-au facut acum fratiorii, incit Zg2rcenia fi asprimea rectorului. Regimul iobagilor colegiaupi p. 158 ... In satul nostru a murit un biet cersetor: a lasat rudelor sale lucruri In va loare de trei sau patru florini. Pe acestea a poruncit rectorul si le inchica' i n cutii si s'a le incuie in casa22 noastra), zicind ca sint ale sale, pentru ca acela a murit rara mostenitori. Ruda mortului s-a suparat de acest lucru si se g indeste a se stramute din satul nostru in alta parte. [Cearta cu locuitorii din Baci pentru ghinda din padure. Locuitorii, din Care 50 se convertisera, se retnt orc la erezia lor]. Au ramas doar cinci care mai vor s' se marturiseasca. Multi s -au intors din nou la ereziile lor. In 17 Scrisoare din 15 martie 1583 catre Possevino. p. 159 18 Lautissime. 11 Antipastum siue minestra. 18. Post pastum (desert). Printele iezuit Carminata. 11 lbidem, pp. 158-164. Scrisoare din 22 august 1581 c atre Aquaviva. 20 a 21 Castrum. 492 www.dacoromanica.ro

anul acesta ni s-au mai dat din porunca regelui Poloniei23 trei sate ai cror Oran i se bucurau la inceput c5 fuseser5 liberati de puterea si tirania ereticilor <a nti> trinitari, dar nu au trecut nici dou5 sIparnini dupa ce i-a silit s5 muncea sc5 necurmat, trei zile in sir f5r5 mincare si 1)44 in lut si paie, si iat5. cI au inceput s zici tocmai dimpotriv5: cI ar fi vrut mai bine &I fi limas sub fosti i lor st5pini eretici decit sub noi. Ba chiar unul dintre ei munci atit de grele. Atunci chid catolicii ti indeamn pe eretici s5 se converteas c5 si sI vinI la biserica noastr5, ei raspund: Nu ne vorbiti de oamenii aceia ca re sint socotiti oameni sfinti si asemenea apostolilor si sint mai cruzi decit c hiar turcii. Ei predic5 altora mila si ei insisi exercit5 toat.5 prigoana impotr iva iobagilor lor ..." . .. Inainte de a veni <rectorul> acesta, aici se umpleau la predicile lui Leleszi si a doi simpli novici bisericile cu oameni veniti s5. -i asculte, dar au inceput s5 se imputineze tot mai mult cind acela s-a apucat s 5-i impov5reze pe t5ranii dependenti dup5 obiceiul polon. In Polonia t5ranii dep endenti ai nobililor sint socotiti asemenea robilor si stilt tratati cu mare asp rime, ca niste robi ai turcilor. Aici insI situatia tranilor este cu totul alta, &Id ei nu vor s5 fie tratati ca serbi24 sau robi25, ci ca cetliteni26. De aceea nu e de mirare dac5 nu-i reuseste acestuia modul de ctrmuire polon. Cu privire l a aceasta, a fost adesea flcut atent de dtre consultori" prin p5rintele Ludovic, <Odescalchi> dar nu si-a indreptat felul de a se purta, ba chiar s-a purtat cu si mai mare cruzime.27 a declarat pe fat c5 a fost si sub turci, dar nici acolo nu a fost pus la [In zilele de slrb5.toare pune pe iobagi la munc5.]. De s5rbItoarea Sf. Ladislau (care este ocrotitorul principal al Ungariei dupl Sf. rege $tefan), a tncuviint at ca s5 vestesc s5rbkoarea si sI tin predic5, dar in acelasi timp p. 160 " te fan Bthory. 24 Servi. 25 MariCiPia. " Cives. " Punctul de vedere al rectorului este expus intr-o scrisoare a acestui a catre generalul iezuitilor (19 septembrie 1581), ibidem, p. 193: Tranii sint oa meni cu grumazul ce nu se pleacl si nici nu slut destul de asculfitori si trebuie 0110 in disciplini , cOci altfel ne-ar dispretui pentru chipul prea smerit al Societitii de a purce de, si grit cei mai multi eretici, care ne ponegresc adesea in ora; fati de alti eretici si catolici, cum ci am fi cruzi, ci ii silim la multe munci ... etc. Si totusi pe de alti parte sint curate calomnii, si ei trebuie cirmuiti Cu vargi d e fier, ca udinioari de clue nobili. Ce trebuie ficut in aceast privint? Oare sate le acestea trebuie date cu chirie sau arendi mirenilor? Dar atunci usor vor fi p ustiite . si tOsanii apisati. Sau s fie tinute de ai nostri? Dar atunci e nevoie d e un econom prudent ungur care s se ingrijeasc de sate si de venituri si si stie s i umble cu bigare de seam Cu supusii. Altfel, tiranii vor ajunge indrOzneti si no i vom avea putin folos de la aceste sate. Mai ales ci nu lipsesc si unii din ai nostri put-in priceputi care ascult aceste plingeri ale tiranilor si le dau indat i crezare, desi nu au nici o insircinare pentru aceasta ... www.dacoromanica.ro

493

a Incuviintat ca p. 161 i cit i dupa prinz s m-anceasca zidarii, chiar 'MO biserica in vazul tuturor n timpul predicii i in al slujbei bisericesti, atit inainte celor ce veneau la predica'. Socoteala lui a fost aceasta: Cum, spune el, .m-am invoit cu ei cu saptamina, i slut silit sa le platesc toate zilele, fie ca au mu ncit, fie ca nu, este deci mai bine sa munceasca decit s stea . " etc... , etc. ... De asemenea iobagii28 slut datori, in afara de dijma pe vin si pe bucate, sa mai dea i zecivala de la porci i doi pui de gaina; daca acestia nu se aduc la timpul hotarit atunci slut trimii libertini"29 care le iau ca zalo g tingirile39 sau hainele i uneori abia pot sa si le rascumpere dupa trei sau patru luni; iar daca' au adus pui slabi, li se dau inapoi si se cer alvii ma i grasi; mulvi din cei saraci slut siliti sa-i cumpere din tirg, caci acasa nu a u pui. Abia pot si m ating, si nu fara lacrimi i mihnire, de asemenea carne, stiind ca ea e stoarsa din singele saracilor. p. 162 Iobagii sint chemavi de libertini la munca, i daca' nu vin ndata, libertinii rid ica lucrurile lor, tingiri sau haine, i merg la circiuma si beau the masuri de v in au chef, si pe acestea slut silivi <taranii> sa le plateasca spre a-si redobi ndi lucrurile zalogite de libertini, i acestea le fac ei cu bunastiir4a i ncuvii nvare a rectorului. $i chiar dupa toate aceste pagubiri iobagii tot slut sa iasa la munca. Ba mai mult, daca intr-o zi dud slut chemati ei nu vin la munca, atun ci in ziva urmatoare slut bagavi intr-o temnifl puturoasa si acolo slut TinuTi l a cazna trei sau patru zile cu piine i apa. Iobagii slut pusi pina si la muncile cele mai umile ale colegiului: la carat lem ne, la spart lemne acasa, la incalzirea hipocaustului, la legat maturi, la smuls buruienile din gradinile colegiului si de pe mosii, la rasadit once fel de plan te, la semanat once fel de legume si la transportarea lor acasa. Se baga copii, copile, femei ca s munceasca in pivniTele, gradinile, atriile"31 colegiului. Anul acesta a avut grija ca vinul sa fie tras din pivnif de iobagi, din intimplare s-au spart niste cercuri <de la butoaie> i s-a scurs j umatate dintr-un butoi sau si mai mult, i puTinul vin care a limas p. 163 el i-a silit pe iobagi sa-1 ja i s plateasca vasul intreg. [Pedepseste, pune pe d a palme cu stinga oameni s munceasca in butuci .. distribuie palme dreapta, injur a], a invaTat sa injure si pe ungureste cind se minie le spune iobagilor i slugi lor bestia curva fia. ... Se mai piing iobagii c in fiecare zi le mai sporeste mu ncile; in anul trecut i-a pus s semene, pe linga gnu i orz, 'Inca' 20 de masuri d e ovaz. In anul acesta <i-a sporit la> 28. lar cind iobagii seamana, ara, secer " Mani dependenti bucurindu-se de un regim mai bun in schimbul unor servicii. Su bditi. " 33 Canthari. 31 Shle de la intrare.

494 www.dacoromanica.ro

pe pmintul nostru pentru noi, cind cara bucatele in soproane si le cldesc in sire, cind transport dijma, vinului si feluritele legume in pivnite <sau> cm5632, nu li se d nici o mincare sau bsutur. Au putrezit pe cimp cli de fin care nici nu s-au vi ndut, nici nu au fost date Oranilor, au r.'mas nelucrate patru grdini foarte mari, in toti anii tranii sint siliti s: sdeascI si s5. stropeasc foarte multe verze. Se umplu cu ele patru sau cinci vase, abia dac se po ate consuma de colegiu jumtate de vas intr-un an intreg, celelalte vase nu se vin d si nici nu se dau sracilor sau tranilor la munci, ci se las s putrezeasc in beciur i si se arunc afar. Asa s-a fcut de doi ani Incoace. Faf. de sraci nu aratsi nici o m il, si in acelasi timp risipeste banii colegiului pe lucruri zadarnice si de nimic. p. 164 Din <produsul> acestor sase sate pe care le avem, mrturiseste notarul orasului, c are este catolic, c ar putea hrni 150 de insi, dar asa cum duce gospodria acest rector al nostru, abia ajung pentru 25 de oameni. trie la inceput s se libereze de domnii lor dinainte, dar dup ce au inceput ... In vara32a aceasta ni s-au dat trei sate ai cror iobagi doreau cu p. 207 s fie tratati in chipul polon de ctre mai marele nostru // acuma ar fi mai bucurosi s fie sub stpinii lor de mai inainte, mcar c erau socotiti mai nemilosi ca altii. Si In anul trecut au plecat 10 iobagi dintr-un sat, si din cauz dech c nu pot s suporte muncile noi (insolitos) la care stilt constrinsi. altul au hotrit ssi plece 11 la inceputul primverii viitoare nu pentru alt Si asa de mare este asprimea care se foloseste spre a-i sili la munc inch dac.' un ul nu ar veni Indat de cum ar fi chemat s-ar porunci pe dat sI fie aruncat intr-o carcer hld si intunecoas In Mnsturul nostru spre a rmine acolo cu pline si ap si a nu se da drumul decit cu garantia unor chezasi. Un lucru care IntrIt grozav pe iobag este noul mod de a-i apsa pe care 1-a introdus: porunceste ca s fie chemati cu ri ndul cinci sau sase iobagi deodati la colegiu si nu-i las s ias din colegiu opt si n ou zile in sir: inainte ii obliga s-si aduc hrana cu ei, acum le arunc ceva One neag r si apsi ca unor robi ai turcilor. In zilele acestea i-a constrins pe iobagi s-I duc la Alba Iulia cu trsura si cu caii, spre marea lor pagub si chiar i-a silit s in chirieze pentru el o trsur cu patru cai, si chid i-au tocmit una cu trei cai a ref uzat si i-a silit s inchirieze un al patrulea cal si s dea si un om. De asemenea c lnd tranii nostri au scos din pivnita de vin un vas de vin, si s-a intImplat s se strice cercul <butoiului> si s-a scurs o bun parte din vin, i-a silit pe nenoroci tii aceia s plteasc toat." paguba, ca si cum ar fi fcut lucrul dinadins: s-au rugat p entru ei brbatii catolici care vin la noi la biserid.... pentru c ar fi un scandal si o rusine de toat ocar in fata ereticilor printre care trim. 32 Cellas. 32a lbidem, p. 207. Scrisoare catre acelas din 10 dec. 1581. www.dacoromanica.ro 495'

Si in zilele acestea a mai inventat un nou fel de extorsiune. Mai inainte satul nostru cel mai apropiat pritea ca cens anual local 48 de florini, si ei sint gat a s jure acest lucru sau sI aduc scrisori doveditoare de la tovi pe care i-au avut mai mari asupra 101-32b inaintea noastr, si totusi el nu vrea s-i asculte si le p retinde 60 de florini ... In aceste materii si altele extrem Un om cu vaz comanda ntul cefvii principelui32c i-a scris sI nu loveasc atita in supusi, altminteri pli ngerea lor va fi auzit de Dumnezeu ... Ti plac mult caii, acuma vine 10 cai si la primvar vrea s. vin o herghelie si cheltuieste cu ovzul pentru hrana lor atit cit ni ci nu valoreaz ei. de grave nu consult pe nimeni si nu primeste nici un sfat. La 20 noiembrie (1581) au fost trimisi din Polonia un p dintre care unul este ca un taur gata s dea cu coarnele (juvencus petulantulus) c ellalt e pe jumtate orb care nu le putea fi acelora din Polonia de nici un fol. Sa sul a czut zilele acestea in pivniv si a ramas infirm si nici nu ajung doi fravi ca s-1 ingrijeascI ... etc. [Exemplu de felul de oameni ce sin t trimisi si care sint mai mult o povar .p. 233 despre care se spune c suferea de ameveli si cdea adesea in scoal, si doi fravi tie& un ajutor]. Datorit33 asprimii sale fav de iobagi rectorul poart vina a oameni i se instrineaz de biserica noastr si de predici. De cum s-a incredinvat printele vi zitator de acest lucru, a dispus ca de atunci inainte s nu aib nici un amestec in treburile administraviei privind pe trani, ci s le base cu totul pe seama economul ui. Ins indat ce au plecat vizitatorul si provincialul, in aceeasi clip a uzurpat din nou aceeasi autoritate pe care o avusese inainte asupra iobagilor, folosindu -se de econom doar ca de o slug5. si un tlmaci. Si din nou ti revine pe bievii io bagi cite sapte si uneori opt si nota zile ca pe niste robi la muncile cele mai grele ... Impotriva obiceiului vrii, si le cl. abia niste pline neagr si o sorbitur de vin, si cind nenorocivii se roag de voie s plece acas la ei II ameninv a o s-i cro iasc cu ciomegele. Adesea pentru lucrul cel mai neinsemnat, dac nu sint implinite pe dat poruncile sale, pune s fie prinsi, legavi, intemnivavi si strinsi in butuci . $i piing si vduvele s.race c nu pot tri sub autoritatea lui din cauza grelelor exa cviuni si a multelor munci, ce sint silite adesea sl le fac, si la care daca nu a learg de indat ce sint chemate, sau se intimpl. s nu fi fost atunci acas, li se iau l ucrurile din casa de catre slugile lui si se pun zlog la circiumi pentru vin, si dac ele vor s le redobindeasc, sint silite s le 32 b Praefectis. 32 c 33 Ibidem, p. 233. Din scrisoarea din 19 octombrie 1582 catre prepozitul general al iezuivilor Aquaviva. Praefectus arcis principis. 496 www.dacoromanica.ro

rscumpere la un pret foarte ridicat, si tot nu sint scutite de a face acele

In ziva de 1 aprilie chid unii din tranii34 nostri hi aveau lucruri la vinzare in piata orasului, au fost siliti cu ciomegele s-si lase lucrurile lar acolo si s vi n s munceasc la colegiu, cci asa poruncea rectorul, spre mirarea si uimirea tuturor, atit eretici eh si catolici, de aceast nemaiauzit si odioas cruzime leseasc. Judele satului nostru Baciu a fost chemat seara cu tovarsul su si retinut pentru faptul c. nu trimisese pe 0:rani la muncl la colegiu in aceeasi zi, in care i se porunc ise (cci nu ti gsise acas). In ziva urmtoare i s-a dat s aleag sau s munceasc el in z le hotrite, sau s pun cu chirie pe altul in locul su, si acesta ca s nu mai Indure a cas o pagub mai mare in averea sa (cci si el tocmise cu chirie secertori pentru ziva urmtoare si le pregtise de mincare), trimitindu-si tovarsul la tirg, a tocmit cu c hirie pe cheltuiala sa un om care s munceasc la colegiu in si la eretici p. 234 c iezuitii, care vor s se arate brbati sfinti indurtori si apos tolici, au intrelocul su munci. ... ... pretutindeni in aceast tall umbl vorba si la catolici cut prin cruzime pe toti stpinii eretici care stpiniser mai inainte acele sate ale lor ... .. .si el doar in cuvinte propovduiesc altora mila si indurarea, dar la fapte sint mai cruzi decit turcii ... fOsindirea a doi ciobani romani nedovediti, judecati de iezuitii colegiuluil p. 238 ... In ajunul srbtorii Sfintului Mihail35, in aceeasi noapte, doi copii, unul de o pt si cerlalt de noul ani, care isi pzeau viile lar de pe podgoria noastr, si care erau fiii unor vduve, au fost rniti de moarte de niste ti!han i veniti s fure strug uri, si unul din ei a murit dup dou zile, iar celllalt dup trei zile. Si fiinda leg ea acestei Tri este c rufckorii s fie judecati si pedepsiti acolo pe pminturile acelor stpini unde s-au fptuit relele, si cum in cele sase sate ale noastre noi sintem s tpini temporali si spirituali si omorurile fuseser svirsite pe pminturile noastre, m amele copiilor au alergat pentru dreptate la stpinul locului, indreptindu-se nemi jlocit ctre economul nostru si prin el atre rector, cu rugmintea s fie prinsi cioba nii ce-si psteau oile in apropierea viilor lor, deoarece li bnuiau pe ei. Cci unul din copii inainte de a muri spusese c a fost lovit in cap cu ciomagul de pstori. 34 Colonis 35 29 septembrie 1582. 497 www.dacoromanica.ro

P. 239

Printele ecorom a trimis patru din slugile noastre ca s prind pe // patru din acest i ciobani romani pe care ti bnuiau acele vduve. Au fost prinsi si <tinuti> legati in temnitele38 noastre mai inainte de moartea copiilor, ins cum au fost socotiti nevinovati, au fost sloboziti. Dup ce au murit copiii au venit a doua oar mamele l or cu vestea c ffii lor au murit si au cerut dreptate. Deci acesta a trimis din n ou slugile si le-a poruncit s5.-i prind iarsi pe acei pstori pe care ti slobozise s i s-i tin legati sub paz bun. A trimis apoi pe una din slugi la judectorul eretic al orasului, cerindu-i sfatul ce e de fcut cu acei pstori si cum ar putea stoarce ade vrul de la ei. Judec.torul i-a trimis rspuns ca s-i despart pe unii de altii, si astf el desprtiti s porunceasc s fie czniti fiecare in parte de ctre tigani. Cci aci sint f lositi drept gizi tiganii sau turcii prinsi, intrucit este lucru nemaipomenit ca un ungur s'i fi fcut vreodat pe crul, cci ar vrea mai bine s moar de zece ori decit s mplineascI o slujb atit de mirsav.

atistea inchisori ca sI putem da fiecruia din ei cite una pentru el, ci cutati lan turi si ei vor putea fi trimisi legati in diferite hambare." Si altei slugi i-a spus: S pui dou lacte s nu poat fugi." Apoi in miercurea de dup srbtoarea Sf. Mihail, id. la 3 octombrie, a poruncit s fie chemati in curtea castelului nostru37 juzii din satul nostru Mnstur si din alt sat vecm n al nostru Baciu si din oras38, cci pa rtea pgubit adiel cele dou' vduve erau sub atirnarea unor orseni eretici. S-au adunat deci din toate locurile orsenii inarmati, si juzii si norodul la o lalt39, in mar e multime ca s vadl incheierea pricinii. Dup aceea au fost pusi la cazn doi dintre ciobani pe care ti bnuiau mai tare vduvele <csznindu-i> cu facle aprinse, in asa fe l ca s le ard pieptul, dar ei nu au mrturisit nimic altceva decit ci sint nevinovati . In cele din urm, cum judectorii nu au gsit impotriva lor nici un motiv de a-i osi ndi la moarte, au lsat la alegerea vduvelor ai c.ror fii fuseser5.' ucisi ca ele s j ure impreun cu citiva altii impotriva acelora pe care ii bkuiau mai tare; ele au jurat impotriva celor doi care fuseser czniti, dar cu cit dreptate sau nedreptate, Dumnezeu stie, au fost osinditi acei nenorociti, nu la vreo moarte usoar, ci la t eap, ca s fie trasi in teap, cci aceasta este pedeapsa ... (?)4 si a tilharilor in Un gana. Dup ce s-a rostit osinda, ei au cerut printelui Matias, procuratorul nostru (care era de fat cu slujbasii <colegiului> ca stpin, sau om in locul 38 Carceribus. Dar In imprejurarea aceasta administratorul i-a zis slugii: Noi nu avem 37 In aream nostri castelli. " Cilli. 39 Promiscum vulgus. 49 Ista enim est poena: Polonum et latronum in Ungaria. Este evidenr ei transcri erea Polonum e fir sens 'in acest context. 498 www.dacoromanica.ro

stpinului acelui loc, mcar c nu edea <in scaunul de judecat> printre judectori), ca s ase s fie dui osinditii la locul de executie. El a scris rectorului cerindu-i sfat ul, dac trebuie s-i predea pe ei dup ce s-a i rostit impotriva lor osinda de moarte. Cci sttea in puterea // stpinului locului, adic rectorului, ca i dup darea osindei spredea sau s nu-i predea pe acuzati, s-i slobozeasc su s-i omoare, s amine sau s grb c executia. Rectorul, dei cunc:qtea bine de mai inainte toat aceast pricin, csci ii sc ria economul in fiecare zi de dou i trei ori ce fcea cu acuzaTii i in ce stare se a fla pricina lor, nu ne-a acut parte niciodat de aceast treab i nu ne-a cerut sfatul decit doar in ceasul din urrn: atunci mai intii a inceput s intrebe dac trebuie s la se s fie dui acuzatii la moarte sau nu. Unii au spus c nu trebuie impiedicat executi a cu moartea dup ce s-a rostit osinda impotriva lor, i cind o multime de oameni in armati ateapt acest lucru in fata castelului" nostru. In al doilea rind el s-a uni t cu aceast prere. Eu ins am spus dou. <lucruri>: primul, ci printele Matias economul a czut acum sub pedeapsa suspendrii i a abaterii de la canoane" pentru mai multe m otive, dar acest lucru a fost respins ca nefiind In cauz43. In al doilea rind am spus c trebuie s fie impiedicat in once chip sau mlcar aminat executia cu moartea, cci dovezile au fost nule i este un lucru nevrednic ca pentru nite bnuieli nesigure" i pe jurmintele unori muieri <netiutoare>" s fie davi nite oameni unei morti atit de crude. $i acelai lucru, fr s tiu eu, i-1 strecurase rectorului i Martin Unc164 5a deosebit <de noi> (cci el nu intra in congregatie), dar nu am chtigat nimic. R ectorul a scris economului si-i lase pe judeca'tori sa faca ce p. 340 vor voi cu acuzatii, el nu va spune nimic impotriva. Sluga" noastr, intendentul c asei47, care era unul din judectori, a intrebat pe printele procurator daa trebuie s predea pe ciobani pentru a fi omoriti sau nu, i cum el nu a rspuns nimic, a soco tit cs el nu vrea de loc s mai amine moartea acelora, ci vrea s se fac executia; i m ai apoi a spus c51 i. lui i s-au prut dovezile neindestultoare, dar c nu a putut s im piedice el sau s amine executia fr incuviintarea rectorului i. a economului, care da c mi-ar fi 47 Castrum. 42 Suspensionis et irregularitatis censuras. 43 Impertinens. 44 Leves. 45 Muliercularum. 45a Iezuit ungur. 46 Servus. 47 Oeconomus clorni. www.dacoromanica.ro 499

argtat prin cel mai mic semn," zicea el, sg nu-i predau, niciodatg. nu i-as fi p redat, i nimeni nu ar fi putut smulgg de la noi frg voia noastrr. Astfel au fost predati in mtinele cglgilor si au fost trasi in teapg. Intr-una, necurmat ping l a moarte i chiar n teapg eit au mai trgit, au mgrturisit In fata multimii ea' sint nevinovati. P. 241 Un bgrbat catolic dintre fruntasii acestui oras, notar priceput in legi, clnd a Inteles pricina, s-a miniat tare impotriva rectorului cg nu s-a sfgtuit cu el as upra acestor pricini de judecatg., cg nu a aminat executia, i cg a lgsat far dova a suficientg sl fie omoriti niste nevinovati, si a declarat d tot colegiul este amenintat de un mare pericol dad stgpinii celor ucisi49, care erau doi nobili pu ternici, ar incepe s ne pretina mgrturiile, dovezile motivele mortii supusilor lo r. Pgrerea indeobste a poporului a fost c ei au fost nevinovati. Ceca ce mai dove desc // si prin faptul cg in acelasi timp in care acestia erau tinuti n lanturi, unii romani din satul vecin au fugit ca si &id s-ar fi stiut vinovati cu ceva. lar acestia, dup ce au fost sloboziti prima datg si ar fi putut s meargg incotro a r fi vrut, nu au vrut sl fugg, cum dad s-ar fi stiut fgr nici o ving. Se spunea c i romanii mai ameninf cg vor da foc satelor noastre din cauza rgpunerii fratilor lor, si <de aceea> nu sintem niciodatg siguri in privinta lor i nici nu se poate merge49 ar primejdie la satele vecine. [Au cgzut In ving (irregularitatem)] economul care a pus de doug ori sg fie prin si, legati i ntemnitati rectorul din a cgrui voie s-au ficut acestea, apoi pgrin tele Just polonul care, impreung cu rectorul, a fost cauza grgbirii mortii lor i chiar si a mortii lor. Rectorul il apgrg pe econom chiar dad ar fi cgzut acesta in ving,. el <rectorul> are autoritate de a-1 dispensa5 In ziva aceea in care au fost omoriti romkii i in cele doug zile urmgtoare s-a r idicat o furtung asa de grozavg, cum se spunea cg nu mai fusese vgzutg niciodatg in acel oras; intr-atita c dezrga'cina copacii i ridica a coperisele caselor i nimeni nu putea face vreo muncg pe ogoare, cimpii vii. Judele inspgimintat a pus sg se vesteascg sg nu iasg nimeni din casg sau di n oras, si dei aceastg furtung violentg a adus multg pagubg multora, totusi nimkui nu i-a adus mai multg ca noug. Cgci toate acestea s-au sgvirsit in aceeasi sgptgming, i umbr vorba in de 48 89 500 www.dacoromanica.ro popor cg vinturile atit de ngvalnice nu erau firesti, ci cl au fost trimise sus pentru pedeapsa unei nelegiuiri. Adici ai ciobanilor executati far motiv. 49 Peregrinan. Se babere auctoritatem dispensandi.

1Despre reaua administratie a colegiului151 [Risipa, incurie, fraude. Se trimit bani in Polonia, etc.] p. 235 Daca sfintia ta ar putea vedea cu ochii o <singura> data pdurile, ogoarele, dealu rile cu podgorii, pasunile, duffle, iazurile si celelalte posesiuni pe care le a vem aci, nu ma' indoiesc ca ar socoti cu bunl dreptate ca douI sute de frati s-a r putea hrani cu cea mai mare usurinta de pe atitea propriet4i52, fara nici o stoarcere a Taranilor. p. 236 milogeasca si sa se in de capul regelui53 ca sa le mai dea Inca mai multe sate, spre rusinea si ocara noastra si a intregii Societati <a iezuitilor>. Si totusi niciodata polonii nu se satura cu acestea, ci indraznesc sa se [MASURI DE INDREPTARE]54 Prima masura este deci ca sa fie schimbat rectorul. p. 262 P. 263 ... Prin cruzimea sa pe care a exercitat-o asupra iobagilor colegiul a zdruncina t in aceasta provincie bunul nume al Societatii iezuitilor. Toti auzim vorbe rel e din cauza lui // ... el amestecindu-se in cauze criminale si poruncind sa fie ra'pusi impricinatii [acuzatii]. A introdus un chip nou polon d e prigonire a iobagilor, retinind fie aci, fie la Manastur, la lucrarile de constructie55, ba zece, ba opt iobagi ca niste robi, nedindu-le nici un fel de h rana sau bautura; daca voiau sa manince trebuiau ei insisi sa-si aduca de mIncare de acasa. Vizitatorul, parintele Carminata, and a aflat acest lucru, a dispus, asa precum ii cereau si iobagii56, ca sa li se dea piine si vin atunci cind munceau. Dar nu s-a dat decit acelora care au muncit aici in colegiu. Acum mai sile sc pe tarani57 sa vina de la o departare de clou mile unguresti cu boii si carul lor ca sa care lemne toata saptamina si in <tot> acest timp ei insisi trebuie sa se ingrijeasca de un adapost si de hrana pentru ei si pentru boii lor. In anul acesta doi <tarani> din satele mai departate, dupa ce au muncit aici opt sau nou a zile, si au taiat lemne si au incalzit cuptoarele au fost lasati sa plece din colegiu la o ora' tirzie, si inzapezindu-se in aceeasi 57 lbidem, p. 236, din aceea;i scrisoare din 19 octombrie. 52 Tot bonis. 55 Rege le Poloniei Stefan Bithory. " Din scrisoarea adresat lui Possevino la 15 martie 1583. Ibidem, pp. 262-266. " In laboribus fabricae. " Coloni. 57 Rusticos. 501 www.dacoromanica.ro

noapte In troiene adinci, au murit. Din cauzele acestea iobagii <colegiului> oam enii dinafara s-au indepartat mult de noi si de religia catolica. Este un lucru nemaiauzit in Ungaria si Transilvania ca vreun nobil sileasca faranii si vada de focul cazanelor de incalzire58 foloseasca pe taran ca pe o sluga. Rectorul totu si a introdus i acest obicei polon spre marea jale si obida a faranilor. cem pe cei cu mineca largr59: frgii maninca si beau cind i cit vor. Eu cred c un ul singur din acesti fraTi poloni bea mai mult vin intr-o zi deck zece frgi din Italia. De aceea, la ei nu se vadeste nici o rivna sufleteasca6. p. 265 In colegiu nu este nici o rinduiala, nici o respectare a regulilor, ti intre... Din Polonia nu am avut in ultimii doi ani decit frgi atacaTi, vlagui%i bicisnici, care ti erau lor insisi o povara si nu erau buni la nimica. In anul d intli au plecat doi sau trei din acestia, in anul al doilea a plecat unul, care a furat hainele i armele elevilor si pe care ereticii l-au cautat staruitor ca s pinzure in vazul tuturor" spre ocara noastra. In anul acesta i portarul care are acum grija trapezei, imbracindu-se in haine de mirean, a iesit noaptea ducinduse la o femeie, iar orasenii62 i-au intins curse, si daca ar mai fi fost si a do ua oara ar fi fost prins i pedepsit in vazul tuturor63. Debandada din colegiu* . [Sa se trimita oameni mai buni si mai statornici]. p. 205 nostru, nu se pastreaza nici o regul de clausura. Portarul este un servitor (puer ) polon care primeste pe oricine ar fi si ti lasas rataceasca prin colegiu dormi toare ca printr-un han public. In mod inutil el hraneste pe acest servitor polon care <ti> matura dormitorul si-i asterne patul. De curind i-a venit un scrupul din faptul c ar intra femei in curtea din jurul b sine de biserica si se socotes te impreuna cu ea si nu are nici un scrupul constringa pe femeile i fetele din s atele noastre s munceasca in gradina noastr i in pivniva de vin si in cmar i in sala m.nastirii de la Manastur, 38 Hypocaustum, tnealzirea central cu aer cald. 59 In anumite ordine monastice co munit4ile reformate", adic supuse unei reguli mai stricte, adoptaser o ras cu mlnec i mai strimte, spre deosebire de cele nereformate desemnate ca fiind de larga ma nica". 00 Intra in fiecare zi oricine vrea din cei de afara pina in dormitorul Spiritus. 81 Publice. 62 Cives. 63 Publice (obtqte, oficial). * Ibidem, I, p. 205 fi urm. 502 www.dacoromanica.ro

-uncle merg fravii in zilele de odihn5 si acolo in5untru privesc la ele cum muncesc. Colegiul a devenit un han public pentru tovi polonii pe care ii vine si ii hrane ste gratuit cu caii si slugile lor, 3, 4 si cinci zile, si ce este mai r5u intro duce in refectoriu si aseaz5. printre 135.64 pe once slugi de nimic sau negustor i. Nu are nici o grig duhovniceascI de iobagii nostri: nu trimite decit la dou5 din satele vecine uneori pe un p5rinte ca s5 slujeasc5 si sl vin pre.dintre p5ri nvii unguri nici nu-i ajung ca elmaci ... etc. dic5: celelalte patru sate abia dac5 au 2 sau trei slujbe si predici pe an ... D oi De asemenea In s5rbItoarea sf. Mihail (29 sept.) a trimis pe unul din p5rinvii n ostri novici ca s5 vin predic in satul nostru si nu mult dup aceea a trimis pe un l ibertin" cu porunc s5.-i sileasc in acea zi pe %Irani la munc5, si acela i-a minat cu ciomagul din mijlocul predicii spre nespusa confuzie a bietului acel p5rinte care ii strinsese in biseric5. Atunci se zice c5. -franii aceia ar fi spus Voi n u ne tsavi s muncim pentru noi, dar ne minavi s5 muncim pentru voi chiar in zi de sarb5toare ..." etc. POSIBILITATI DE COMUNICARE CU ROMA 0 CALE PRIN CRACOVIA, ALTA PRIN VIENA64 A TRE IA PRIN BOSNIA P. 206 lomeu Sfondrata65 care in ziva de 14 august 1581 a venit la noi la Cluj prin Dal mavia, Bosnia, Rascia, Bulgaria si Mysia, anume ca scrisorile de aici s5 fie trimise Reverenvei Tale [ = Claudio Aquaviva] la Timisoara. Timisoar a este un oras cu o foarte puternic5 cetate cam in mijlocul Ungariei (!) supus5 turcilor66, plin5 de negustori raguzani si turci care circul liber sub turci si s ub ascultarea principelui nostru prin toate tirgurile si prin toate Modul ... cu mult cel mai bun si lesnicios ni l-a artat printele Bartobilciurile: printre acestia Vrintele Bartolomeu are un vr druia i se pot incredinva scrisori in toat5. siguranva. Timisoara e la o dep5rtare de 4-5 zile de drum de aici [Cluj]. De la Timisoara pinI la Belgrad (care se numeste si mare in Italia. Tot drumul ar dura 14 zile.] Taurinus si Alba Graeca) se socoteste numai o zi de drum socotit5 pe o cale cit se poate de netedI [apoi de aici la Raguza zece zile si de aici pe " Ibidem, I, p. 171. 65 Misionar iezuit tinind legitura cu iezuitii de la Cluj. Cilitoreste de mai multe ori de la Raguza la Cluj trecInd prin Dalmatia, Serbia. Moare la Timisoara la 10 noiembrie 1583. Iezuitii ar fi dorit si foloseasci pri lejul lichiclirii succesiunii sale spre a cerceta situaOa din Timisoara, dar li s-a refuzat autorizatia din partea autorititilor din Transilvania. 66 Adici in mijlocul Banatului turcesc. www.dacoromanica.ro 503

JERONIM ARSENGO (? 1610) * Clugrul franciscan conventual Jeronim Arsengo era grec, originar din insula Chios (I. C. Filitti, Din Arhivele Vaticanului, I, Bucureti, 1913, I, p. 91). In 1580 se afla la Constantinopol de unde a fost trimis 'in 1581 de episcopul de Nona (Dalmnia) Petru C.;clulini la Provadia i Silistra spre a se informa asupra p avlicienilor din Bulgaria i asupra progreselor catolicismului 'in Tara RomneascI. La 16 martie 1584 Ieronim Arsengo se afla din nou la Silistra, de unde cerea episcopului de Nona o scrisoare de recomandavie din partea bancherului levantin Benedetto de Guajano atre doamna Ecaterina, sovia lui Alexandru al II-lea Mircea (Fermencliin, Acta B ulgariae ecciesiastica ab. 1565 usque ad 1799 'In Monumenta spectantia Historiam Slavorum Meridionalium, XVIII, Zagreb, 1887, p. 13, doc. nr. XIII). 504 www.dacoromanica.ro

Din Tara Romkneasci, Arsengo a trecut in Moldova unde a fost bine primit de Petru Schiopul, care era un sustirator convins al catolicismului. Iar legatul pa pal Alexandra Comuleo numit vicar apostolic in timpul vizitei sale in Moldova (1 586), sftuind pe domn si-1 cear ca episcop catolic. In 1587 Arsengo se intitula vi car apostolic si episcop numit al Moldovei. In 1590 sfetnicul catolic al lui Pet ru Schiopul, Bartolomeo Brutti, 1-a trimis in Polonia spre a fi numit formal epi scop de cltre legatul apostolic si a-i da informatii asupra strii catolicilor din Moldova. Brutti urrnrea astfel s inlture tutela episcopilor poloni. Totodat prin hi rotonirea tinerilor catolici, elevi ai iezuitilor din Transilvania, se urmrea org anizarea unui der catolic care s se punk' ierarhiei ortodoxe bine organizate din Moldova. Dar la Roma, cardinalul de Santa-Severina, Giulio Antonio Santori, a combltut nu mirea lui sub cuvint cl Arsengo fusese capucin (vezi scrisoarea lui Alexandru Co muleo din 10 ianuarie 1598 in Revista catolicr, 1915, 2, p. 200). Cum ins noul ep iscop Bernardino Quirini, numit in ianuarie 1591, nu a venit in Moldova ping. In 1597, Arsengo a rmas s-1 suplineasc 'in calitate de vicar, trind retras la BacIu du p51 plecarea lui Petra $chiopul din domnie (29 august 1591). Dui:4 Inapoierea Movilestilor din exil (1595), Arsengo a fost recomandat 'in lip sa lui Quirini ca episcop de clue Ieremia Movil si de mitropolitul Gheorghe Moira . A fcut o cltorie la Roma, unde alugrul dominican Andrea Bobbi atest prezenta sa in vara anului 1596 (vezi Cercetri istorice", IV/2, Iasi, 1928, pp. 85-86 si A. Vere ss Relationes nuntiorum apostolicorum in Transylvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600), B udapesta, 1909, pp. 250, doc. nr. 174). Cum s-a descoperit ins c i lipsea gradul de doctor In teologie, numirea a rk'mas in suspensie i Arsengo a fgcluit s presteze a cea cu titlul de vicar (ibidem, pp. 251-252, doc. air. 176). Dup venirea lui Quir ini in Moldova a trit in bunk' intelegere cu superiorul s'u care, plecind in 15991600 la Roma, l-a lsat vicar general. Iar In 1604 episcopul l-a trimis in locul su la Roma spre a face obisnuita vizit de credint si a cere ajutoare bnesti pentru propaganda catolic. Aflind la Vien a de moartea lui Quirini cit si de recomandarea lui Ieremia Movil care-I pretuia (N. Buta, Patru scrisori domnegi din Arhivele Vaticanului, in Anuarul Institutul ui de istorie nationail", III, Cluj, 1924-25, p. 553), Arsengo s-a dus in Poloni a pentru a cere sprijinul nuntiului apostolic. Dar moartea lui Clement al VIII-l ea (5 martie 1605) urmat de cea a lui Ieremia Movil (10 iulie 1606) si ostilitatea polonilor, care voiau sk impun ca episcop un instrument al lor, au Intirziat formalifitile numirii. In urrna struintelor lui S imeon Movili, Arsengo a fost numit episcop abia la 17 septembrie 1607, fiind sfintit la Cracovia, unde se afla Ina in ianuarie 1608. A mu rit inainte de 18 aprilie 1610 (I. C. Filitti, op. cit., I, pp. 91-92, doc. nr. 93; Revista catolicr, 1912, p. 183 Fi urm.) Arsengo a lsat relatii despre vizita sa la Silistra i despre situatia catolicilor din Tara Romineasa, struind asupra numrului i indeletnicirilor lor. Aceste relati i au fost publicate de Eusebiu Fermendin in Acta Bulgariae ecclesiastica, pp. 6-7; 10-11. De Arsengo s-au ocupat: 505 www.dacoromanica.ro

Carol Auner, lnceputul episcopatului de Baas, in Revista catolic", I, 1912, p. 38 3 si urm.; A. Hajet, Bulgarien unter der Tiirkenherrschaft, Berlin-Leipzig, 1925, p. 43; N. Iorga, lstoria rominilor prin diltori, I, Bucuresti, 1928, p. 241; Virg inia Vasiliu, II principato moldavo et esrobeanu, ice" IV/2, 1928 p. 76 la curia papale, in Diplomatorium Italicum", II, 1930, pp. 2-10; A. M Contribu;ii la istoria catolicismului din Moldova, in Cercefiri istor Iasi, g urm.; Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia sa, p. 67.

www.dacoromanica.ro

VIZITATIE APOSTOLICA 1581 Cele tnsemnate de vizitatorul apostolic dupg cele auzite de la chiva negustori c atolici despre starea catolicilor din Bulgaria si Tara RomneascV Vizitarea Silistrei si Provadiei, incuviinvat" de domnul nostru prin scri- p. 6 s orile monseniorului preastrglucitul <cardinal> de Como2 la 11 martie 1581. In zi va de 5 decembrie. S-au Infvisat tnaintea monseniorului preareverendisim domnul J acomo di Luccari si magistrul Nicolo di Marini3, negustori ragusani, care locuie sc intr-o localitate pe Dungre, numitg Silistra si popular 'in Acta Bulgariae ecclesiastica ab 1565 usque ad 1799 (Monumenta spectantia His torian: Slavorum Meridionalium), XVIII, Zagreb, 1887, p. 6). 2 Ptolomeo Galli, c ardinal de Como. 3 Din familia: di Marini Poli. 1 Traducerea s-a ficut dupi textul italian publicat de F r. Eusebiu F er men cli i n, 507 www.dacoromanica.ro

Deristor4, la vreo doug zile de Varna; tinutul se cheamg Dobrogea5, in vechime M esia, limba este cea bulgarg sau iliricg8. <Se aflg> in stgpinirea sultanului di ncolo de fluviu, i'n fata numitului tinut, este Tara Romneascg, tributarg turcilor. Sus-numitii bulgari stilt de rit ortodox, au biserici, prenti qi episcopi. Spune au7 cg sint numai 10 familii catolice .<i sint> de natiune ragusang. Nu au biser ici, nici8 preoti sirguincioi, dar au adus de la Ragusa dimpreun cu acei de la Pr ovadia care se aflg la o depgrtare de doug zile de Silistra pe unul numit pgrint ele Nicolo Godini din Antivari, un om de mare omenie; el slujete ase luni aici cu un venit de 100 de talen i pe an. Ei intreabg dacg le e ingduit sg meargg in bise ricile ortodocilor sg se roage i. sg cinsteascg sfintele lor taine cu toatg inchinarea; dac le e inggduit s g primeascg taina botezului qi a pocgintei la nevoie, adicg in pragul mortii, de la preotul de rit ortodox. Au fcut intrebare dug' dupg judecata conp. 7 tiintei un tingr de rit catolic care trgise Cu o tingrg de rit ortodox cu fggduial a de a o lua // de sotie i care avea ffi de la ea putea sg-i Intoarcg faggduiala c u cugetul curat8. Mai spuneau cg, mergind dincolo de Dungre in Transilvania, ei ggsesc in Tara Romaneascg multi luterani de natiune germang care totdeauna incea rcg sg discute asupra credintei i fell in dar cgrti ale credintei lor perverse. puns csi nu. Intrebati dacg la Silistra sau la Provadia este vreun luteran, au rgsRELATIA FRATELUI IERONIM ARSENGO DESPRE VIZITAREA SILISTREI 1581 La 25 februarie 1581 la Silistra'. Silistra <se aflg> la o depgrtare de doug zile de Provadian i <este> pe malul Dungrii. Sint cu totul 1 500 de cgminel2 de crqti ni i pggini. Sint opt case de catolici cu 40 de ir4 toti 4 Durostor. 5 Dobruccia. 6 Adia slava'. 7 In text dusero (dissero). 10 Silistrio. 77 Provati. 5 In text de", poate gresit In loc de ne". 9 Salva conscientia (ark' pica). 72 Fochi. 508 www.dacoromanica.ro

negustori regusani, in clipa de fa t folosesc drept capelan pe fratele Celestino

cu un salar de 2 000 de aspri pe an; sint buni crestini <dei> nu au biseric; se s lujeste intr-o camer. Au fgduiala de a inlta o csut drept biserici3; nu au alte odjdi e altar" decit acelea ale capelanului, care slujeste aici de trei ani si toat. lu mea 11 vorbeste de bine; sase luni slujeste aici si sase luni la Tirgoviste15, la mnstire. RELATIA FRATELUI IERONIM ARSENGO DESPRE STAREA BISERICII CATOLICE IN TARA ROMANE ASCA16 1581 Informatia primit de la fratele Celestin Venetianul asupra situatiei din Tara Romneasc. p. 10 In Tara Romneasc, la o deprtare de patru zile de Silistra, se afl un oras cu numele Tirgoviste <care are> o mie de case de romani de rit ortodox; sint 22 de case de sasi catolici, 130 de insi de rit roman si de limb german, maghiar si roman. Ei mrturisesc a' apartin bisericii catolice; din lips d e preoti, au un preot luteran, pe care il silesc sI fac slujba dup ritul nostru. S int oameni sraci, de meserie dltuitori (mineri?)17, lucrtori la cuptoare18 si sptori1 9 si sint supusi domnului Trii Romnesti. Fiind oameni simpli si lipsiti de preoti catolici, se las impinsi In multe ftciri ale credintei20; au prsit cu usurint pe preotul luteran si indat ce am venit aici, 1 -am trimis pe fratele Celestino sl vad de ei si s inlture pe acel preot; si sper int ru domnul ca sI dea roade, deoarece a invtat limba romneasc si parte din ei <credinciosii> il vor. In acel loc se afl douI biserici catolice: una este a Sfintului Francisc, dar e d istrus si de zece ani este lipsit de slujitor.21 In clipa de fat locuieste acolo fr atele Celestino, a inceput s cldeasc din nou chiliile; biserica 13 14 16 17 Ne hanno promesso di edificare una casetta. Paramenti. 15 Tragovisti. Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat in Acta Bulgariae etc. pp. 10-11. Scupinari (scuffinari?), adia cei ce tale cu dalia puttnd fi vorba aici de lucra tori la carierele de piatr sau eventual la ocna din apropierea oraplui, la 18 Fornari. 21 Frate. O 19 Zappatori (la ni'? sau la piatr). " De errori del fede navigano con ogni vento. www.dacoromanica.ro 509

este in buna stare, are nevoie de putina refacere, nu are odajdii de altar2 in a fara de acele ale fratelui. Manastirea are o gradina frumoasa; fratele traieste din pomana si din ajutorul ce-1 primeste de la doamna Tarii Romanesti23. Cealalt a biserica se numeste Sfinta /vlaria. E inzestrata cu obiecte de cult, anume sas e feloane de catifea rosie, sase stihare, sapte potire24 de argint, cinci discur i28 de argint, doua cruci de argint, si cadelnita de argint, un tabernacol de ar gint <si mai are> si o vie; toate aceste lucruri le ;in sa.sii. Vinul pe care-1 produc din vie il dau preotului care slujeste la acea biserica. Cimpulung; are 900 de camine28, toate de romani; sint case de sasi catolici27 <c u> 400 de suflete, <sint> cu totul 25028; are o mnstire franciscana, care p. 11 in sa e darapanata, si o alt biserica, in care locuieste capelanul care H este luter an, vorbeste nemteste, ungureste si romneste; totusi oamenii spun ca sint catolic i romani28 si ca tin un luteran, neavind altul si fiind oameni simpli. In acea tal, la o zi departare de Tirgoviste, este un oras numit Rtmnic", la trei zile de drum de Tirgoviste, are 20 de case de catolici, 180 de suflete; se declara catolici romani, dar au un preot luteran, neavind Pavlicienii sint departe de Silistra cale de cind zile; acestia sint eretici man iheeni. Nu se poate astepta nimic de la ei, sint incapatinati, nu cinstesc cruce a, si nimeni nu poate sta de vorba cu ei, cci nu au ochi sa vada pe crestini. unul catolic; oameni simpli ca mai sus. M-am informat de tot ce am spus mai sus de la toti si am fcut potrivit poruncii care ni s-a dat. U Paramenti. 28 Ecaterina Salvaresso, mama lui Mihnea care se va turci fn 1594 2 4 Calid. 25 Patene. Tavi pe care se asazI agnevul (ostio). 26 Fuochi. " Latini Sassoni. 28 Probabil: <case de catolici>. 22 Papiste. 3 Rimnico (111mnicu Vilcea). www.dacoromanica.ro

JOHN NEWBERIE * Negustorul John Newberie din Londra este primul calItor englez care ne-a lsat o relatie despre Moldova. Newberie a pornit In prima sa cIlItorie in Levant, in martie 1578. Imbarcindu-se la Marsilia a strbltut Marea Mediterana ajungind la Tripoli, in Siria, la 13 noie mbrie 1578 si s-a inapoiat la Londra la 10 noiembrie 1579. In anul urmator, Newb erie a plecat din Londra la 19 septembrie 1580 impreuna cu negustorul englez Wil liam Barret. A vizitat Persia, Media, Armenia, Georgia si Asia Mica, ajungind la 9 martie 1582 la Constantinopol. Se imbarca la 4 aprilie la Galata, impreun cu u n negustor din Chios, Antonio, indreptindu-se, intocmai ca si Mancinelli, spre g urile Dunarii. El se intereseaza de preturile principalelor articole de consum, de modul de pre gatire a icrelor, de costul transportului vinului si de taxele vamale, relatia s a constituind un izvor important pentru studiul vievii economice din Moldova la sfirsitul secolului al www.dacoromanica.ro 511

XVI-lea. Nefiind priceput In probleme militare si politice, dateazI gresit supun erea Moldovei de atre Soliman Magnificul. Newberie s-a tutors prin Polonia si Prusia; la 31 august 1582 era la Londra. In 1583, a pornit a treia ark' in alItorie la Alep, dup cum rezult din scrisorile sale care s-au gsit printre hIrtiile ambasadorului englez William Hareborne. Relatia lui John Newberie a fost publicat In 1625 in prima editie a colectiei Pur chas His Pilgrimes. In five books, cap. IV. p. 1420 s.u.; s-a republicat cu adugi ri si Imbunttiri in Hakluytus Posthumus or Purchas His Pilgrimes, vol. VIII, Glasg ow, 1905, cap. III, p. 449 s.u. A fost tradus in limba romn de M. Beza In ziarul Romanul" din Arad si reprodusi de N. Iorga cu corecturi si note In revista Neamul Romanesc literar" 1912, pp. 542544; N. Iorga a folosit-o adt In Istoria romiinilor prin cidatori, I, pp. 211-21 3 clt si in studiul stt Les premires relations entre l'Angleterre et les pays Roum ains du Danube (1427 1611), in Mlanges d'histoire of ferts d Mr. Charles Bmont, Paris, 191 3, pp. 562-563. www.dacoromanica.ro

DOUA CALATORII ALE LUI JOHN NEWBERIE, UNA IN LOCURILE SFINTE, CEALALTA LA BALSAR A, ORMUS, IN PERSIA SI INAPOI PRIN TUR.CIA'. 1582 Eu, numitul John Newberie, imbrbtat de P. 449 buna izbindire a drumului meu de mai inainte la Tripoli, Ierusalim si Muntele Liban, am pornit intr-o cltorie mult mai lung si primejdioas prin strim-marea Gibraltar, Marea Mediterans, sus-zisul Tripol i si apoi coborind riul Eufrat, pira la cetatea lui Ormus In Golful Persic si de acolo prin vara lui Lar 2 si prvile cele mai de rsrit ale Persiei, in Media, Armenia, Georgia, Caramania, A natolia si apoi la Constantinopol si de acolo prin Marea Neaga numitl in vechime Pontul Euxin, pe gura fluviului Dunrea cu corabia, si apoi o cale lung in susul a celui fluviu, trecind de-a lungul unei prvi din 1 Traducerea s-a ficut dupi textul englez publicat in Purchas pis Pilgrimes, vol. VIII, Glasgow, 1905, p. 450 q.u. 2 Laristan. www.dacoromanica.ro 513

Moldova8 0 Tara Romaneasc4 <0> in sfir0t, dup ce am debarcat, am ajuns la Camenita 8, primul ora q de granit al Poloniei, 0 trecind printr-acel regat am ajuns i'n Prusia i am venit la Elbing 0 Danzig 0 Knigsbere, unde imbarcindu-m, a m trecut prin Sundul din Danemarca 0 am ajuns la Hull in Anglia 0 apoi am mers p e uscat la Londra, unde am ajuns in ultima zi a lui august 1582, cltorind timp de doi ani Red' nousprezece zile. p. 476 In ziva de ase aprilie 1582, am plecat din golful de ling Terapia, imbarcati /3. 477 pe un vas incrcat cu vinuri din Candia, ce urma s mear g In susul fluviului Dunrea. In ziva a aptea, dimineata s-a pornit vintul dinspre est-nord-est cu furtun mare i ne-am intors In aceea0 zi in orawl numit Sozopolis8, care este un port bun. Aici stilt multe mori de lint i mari magazii de vinuri. Si la rsrit de port stnt trei i nsule 0 aici toti <locuitorii> sint greci. De asemenea 0 turcii i0 alctuiesc aici multe corbii8. $i in aceasa vreme pdtoas unii din ceata noastrI plingeau 0 altii / / strigau: 0 vela noastr din fa fa s-a sfi0at de vintul nprasnic 0 eram in mare primejdie fiindd mult timp n-au putut s coboare vela mare. Furtuna aceasta grozav pe care am intimpinat-o in Marea Neagri a i nceput simbt dimineaT pe la ora unu, care era ziva a saptea zIpad 0 cu frig, ca 0 cum ar fi fost pe la Crciun. In ziva a dou'sprezecea, am plec at din Sozopolis si in aceeasi noapte am ancorat mai jos de un promontoriu, unde se afl un tire numit Emona12. In ziva a treisprezecea <am plecat> din Emona 0 in noaptea aceasta am trecut pe IMO un ora mare, care se cheam Varna, care se afl inu ntrul unui golf foarte intins 0 care este un port foarte bun. In ziva a paisprez ecea dimineata, am trecut pe 11'10 un castel numit Caliacra care st pe un promont oriu 0 are la IIskit doi stilpi mici i aproape de ei o stind mare, foarte asemntoar e unui om. In ziva a cincisprezecea, dimineata ne-am intors la castelul Caliacra i in ziva a aptesprezecea, dtre sear, am pornit de la acest castel pe mare mai dep arte. In ziva a nousprezecea dimineata, am intrat intr-o gur a fluviului 3 Bugdania. 4 Valachia. 8 Caminetz. din aprilie, 0 a tinut pira mat-0 dimineata care era a zecea zi, cu mare 6 Dantzk. 7 Quinsborow. 8 Sissopoli pe coasta Bulgariei. Also the Turke doth make here many gallies. 78 Blacke Sea. 77 Casal. 78 Pe coasta Bulgariei. 514 www.dacoromanica.ro

Dunrea, numit Licostomo13. Si la intrarea fluviului, spre sud, este un far partea mai adinc este la nord, dar niciodat nu trece de opt picioare de api. Si Tar a dinspre partea de sud a riului se numeste Dobrogea" cea dinspre nord se numest e Moldova15. In ziva a douzeci i doua, pe la amiaz, am intrat n acea parte de fluv iu unde Incepe gura Sfintului Gheorghe i aceast gur curge spre est-sud-est. $i Lic ostomo, de care ne derarzi am ajuns la un tire, numit Tulcea17, care este asezat n partea de sud a rtului. Si aici se iviser dinspre oras, In ap, niste stinci mic i; i aici vasul nostru i negustorull au pltit o tax mica de vreo dou sau trei coroan e19. Si aici se af15 din belsug peste, gini i oul. In ziva a doulzeci i treia am pl ecat din Tulcea si n aceeasi zi, cam la amiaz, am trecut pe 11110 riul Chilia2 car e este foarte // lat si care curge spre nord-est. De asemenea am trecut, n aceea si zi, pe IMO un ostrov mic care este foarte aproape de Isaccea21. In ziva a douz eci i patra, ctre prinz, am ajuns la un oras numit Isaccea, asezat n partea de su d a fluviului. $i drept n fata orasului este un ostrov: i aici Atli este foarte lat. Si aici ar fi trebuit s pltim o vam, dar n-am pltit nimic pinl ce am ajuns la T omarova22. In ziva a douzeci si patra dup-amiaz am plecat din Isaccea; i n ziva a d ouzeci i cincea am ajuns la Tomarova. $i aceast Tomarova se afl n partea de nord a fluviului ... La Tomarova, copiii23 umbl. dup portul celor din India, cu cercei m ici la urechi. Si femeile umbl cu bumbi mari de argint care atirn: deasupra urechi lor i cu un mare colac de pinz de in pe cap, foarte asemntor Cu un turban turcesc s i peste acesta este o IAz . mic; partea de sus a vesmintelor este impodobit de jur imprejur cu bumbi mari de argint ca niste nasturi. $i fetele tinere i poart prul tmpletit si peste el atIrn feluriti bani de argint, si pe crestetul capului o bro s mare rotund de argint tmpodobit cu pietre scumpe i minecile lor <sint> largi24 i scurte si pe bratele lor poart dou cercuri25 mari de argint i la cingtoare, cinci " Nu poate fi vorba de Chilia de care pomenete mai apoi, ci de bravu/ Sulina care corespunde Intocmai situgiei arItate de eilitor. 14 Dobis. 15 Bogdania. trn, curge spre apus i apoi deodat iarsi spre nord. De asemenea tn aceast 13. 478. " Casal. 17 Dolcba. f8 Antonie, negustor din Chios. Eduard al VI-lea (1547-1553). 20 River of Kelle. 21 Saxe. 12 Crownes. Este vorba de moneda englezI de argint bitutI pentru prima oar5. de 22 Tomourra (Reni). 23 De tigani sau de titari. 24 Great. 22 Hoops. 515 www.dacoromanica.ro

P. 479

sau sase cutite, iar la git nu poart nimic. Cele de rind26 umbl mai mult cu picioa rele goale. In ziva a douzeci si cincea cind am venit la Tomarova era un vas27 de la Constantinopol care a venit de acolo in opt zile. Vasul cu care am venit de la Constantinopol era larg de douzeci si sapte de picioare; si pupa avea treizeci de picioare deasupra si nu putea ingrmdi <ca incrctur> in fundul s5.0 decit pin la in timea a dou butoaie mari, asezate unul peste altul, afar doar de partea de la mijl ocul <vasului>. In acest oras Tomarova, se vind dou5.zeci de ou pe un aspru28 si o gin bunI pe doi aspri si <este> carne de vac, slnin, piine, vin, bere si mied din belsug si peste proaspt foarte bun mai mult ca once alt lucru. Aici se vind dou st iuci pe un aspru, fiecare <din ele> trecind de trei palmen, i trei crapi de the o palm si jumtate. // De asemenea este aici In <acest> fluviu mare belsug de moruni si scrumbii. Felul lor de a purcede la pregtirea icrelor3 din morunii lor este ac esta. Icrele sau ousile de peste trebuie s fie scoase in intregime din peste si a poi tiate putin cu un cutit si astfel, srate bine trei zile si trei nopTi, puse in tr-un butoias sau hirdu31 gurft pe dedesubt, pentru ca apa sau sarea care iese din icre s poat s se scurg; si dup ce au trecut aceste trei zile, ei le iau si le spal f oarte bine, cu ap proaspt pin ce sarea din ele e curtat de tot, si dup aceea le pun in butoiase pe alte trei zile, si ele trebuie clcate cu picioarele curate, de asemen ea trebuie fcut o gaur sub butoias pentru ca s se scurg apa; si apoi se pun dteva pie troaie mari deasupra pentru ca &I le indese bine si s le intreasc, si dup ce au trec ut aceste trei zile se scoate fundul si se pune altul nou; si astfel pot fi crate prin intreaga lume. Si numele celor trei pesti, din oule crora se face acest cavi ar", sint acestea: nisetrul si morunu132 si merssenne"33. Si cel mai bun timp al anului pentru a-1 face este iunie si iulie. In acest oras Tomarova sint unii negustori din Chios34 care stpinesc35 acolo, si 'in vremurile trecute a fost un oras frumos, dar ttarii I-au pustiii de dou-trei o ri si o dat au luat cu ei cincized de insi din <oras> si din yinuturile invecinat e. $i prin anul domnului 153036 turcii au supus aceast 26 The common sort. 29 Spans. " A Bark. " Asper moneda mica de argint turceasca. 30 Este vorba de icrele tescuite. 31 Fat (.-= vat). 32 Mourrouna. sz Neidentific abil sub forma aceasta. 34 Scio. 32 Are certain merchants of Sio that are lords of the same. 36 E vorba in realit ate de campania lui Soliman Magnificul din 1538. 516 www.dacoromanica.ro

lar si o mare parte din Ungaria si totul, dup cum se spune, prin trIclarea principelui Transilvaniei37. In prima zi a lui mai 1 582 ne-am descrcat mrfurile. $i domnul Ciacomo Alberti38 a pltit pentru adusul fiecrui butoi de vin cite saizeci de aspri de la Constantinop ol pin' aici. Astzi spre sear am plecat din Tomarova, care in limba romOneasc se numeste Reni39. In ziva a patra a lunii mai am trecut printr-un tisrg40, unde starostele" tirgului ar fi vrut s ne ia calul mai strului nostru de luntre si in aceeasi zi dup-amiaz, am trecut peste // un pod lun g si indat dup aceasta peste un riu mic, numit Prut. p. 480 In ziva a sasea am ple cat din Blciu42. In ziva a opta, dimineata am ajuns la un mic orsel numit Husiu c are este asezat pe sub marginea pdurii. In aceeasi zi, am trecut noaptea, iarsi pe ste rtul Prut si in dimineata urmtoare am ajuns la un tirg numit Podoleni" si aic i caii unuia din negustorii45 nostri au fost iarsi luati. In ziva a zecea am ajun s la un sat numit Tutora" unde am trecut iar peste Prut. In ziva a unsprezecea, dimineata, am ajuns la Iasi47 si aci marele vames este un grec si se numeste Nic ola Neverredde48. La sud de Jai este castelul cu o pereche de furci inaintea so si de jur imprejur este o imprejmuire" de trunchiuri mari de copaci5 si la sud-ve stul orasului este un lac mare5' si pe trmul cel mai indeprtat al lacului se afl o mnstire mare52. Femeile umbri aici cu rochii53 turcesti si cu turbane mari cu dou-trei discuri im podobite cu pietre de fiecare parte a turbanului lor si rochiile lor Rolul su In infringerea de la Mohics a fost aspru judecat de contemporani. Tot a stfel 31 loan Zipolya, voievod al Transilvaniei (1510-1526) i rege al Ungariei (1526-15 40). i atitudinea din 1538. 38 Jacomo Alberti, negustor italian, fratele lui Tomaso Al berti. In 1583 a luat in arena vmile din Tara Romaneasci impreun Cu Ianachi i Nicolo Nevridi (A I. Cior Ines c u, Nou despre Petru Cercel, in Revista istorici", XXI (1931), pp. 273-74.) " R en. 4 Casal. 41 The master of the casal!. 42 Falchen. 43 Hus. 44 Padwellia. 45 Muckeres. 4 Sutsourre. 47 Yas. niei lui Petru $chiopul i Aron VodI, care I-a osindit la moarte pentru a-1 despui a de 51 Iezerul cel mare al Bahluiului. 52 Mnstirea lui Balica hatmanul sau Galata vech e, ctitoria lui Petru $chiopul. 48 Nicolo Nevridi, zis Domestico din Chios, mare vame in Moldova In timpul domavutiile sale (N. Iorg a, Studii ,si Documente, XXIII, p. 443, doc. nr. CCCCLXXX ). " Wall. " Palanca de trunchiuri de copaci care folosea la Indrirea i apirarea cettilor noastre. 53 Gownes. Descrierea ce urmeazi nu corespunde costumului femeilor din Moldova. 517 www.dacoromanica.ro

<sint> impodobite, jos in fat, iarsi cu asemenea pietre si in urechile lor <poart> discuri mari cu un 'an% de mrgiritare mici prins bine de amindouI urechile lor. Si fetele umbl cu o gteal pe cap asemenea unei mitre bisericesti si pe aceast a prul e legat de-a curmezisul; si unii dintre copii umbra'. Cu un fir rsucit trecut prin urechile lor dup obiceiul indienilor. Vama pentru un sul de postav54 la Iasi este de un ducat de aur si pentru unul de postav gros un taler55 si pentru fiecare covor care cost o sut. de aspri, doispre zece aspri, <tot atita> si pentru fiecare bou si vac, afarl dad' sint ai negustor ilor din Polonia, si atunci ei pltesc numai douzeci de aspri. $i de fiecare butoi mare de vin se plteste <,vam> cinci talen i si zece aspri si de fiecare butoi de v in tmlios56 se plteste la Constantinopol sase sechini si la Eluova57 patru. saptesprezecea am poposit la 5tefnesti59. In ziva a optsprezecea am trecut peste rlul Prut, care este la trei leghe de Hotin59, si in aceeasi zi am ajuns In ziva a saisprezecea, dup-amiaz, am plecat din Iasi. $i in ziva a la un tirg numit Leues, care este asezat intr-o vale si are un lac cu ap P. 481 ce se afri // in mijlocul ssu. In ziva a nousprezecea dimineata <am ajuns> la Hoti n, si la nordul orasului este cetatea care este asezat 11110 riul Nisaceeasi zi, care era o duminic, am ajuns la cetatea.62 de granit a Poloniei numitl Camenita63, care este intr-o vale: si cetatea se afl la apusul orasului. " A cloth. " Dollar (de la taler, al clrui prototip e Joachimsthaler-ul bitut fn 1519; valora 40 tru" ... In ziva a douzecea, pe la prinz, am plecat de la Hotin si in de aspri). u Muskadell. 57 Neidentificabil. Oare gresealI pentru Emona? 58 Ste fennes. U Chotym. U Nyester. 60 Levinti (?) 62 The strong Frontier Towne. 63 Camienitz. www.dacoromanica.ro

GIULIO MANCINELLI 1537-1618 * Iezuitul Giulio Mancinelli, a cirui viati scrisi de el lnsusi se pistreazi In tr ei manuscrise, dup care a fost compus5. si o biografie edificatoare cincizeci de ani dupi moartea sa, nu oferi totusi date prea precise asupra crono logiei activititii sale. Nscut la 13 octombrie 1537 la Macerata in Italia si intr at in Societatea lui Isus la douizeci si unu de ani, ocupi diferite functii la Florenta si la Rom a. Activitatea sa propagandistici se desflsoari mai intti in Dalmatia si apoi la Constantinopol. Aid stiruie pentru infiintarea unei misiuni catolice care se si intemeiazi in 1583 cu sprijinul Franvei si al Venetiei, si se Ingrijeste de ajut orarea prizonierilor crestini din Turcia. Totodat urmireste realizarea unirii bisericilor, ciutind si se a propie de capii bisericii ortodoxe si de cilugrii de la muntele Athos, ale cirui ministiri le viziteazi. Cilitoreste in mai multe rinduri prin Asia Micl. Pirisin d Turcia la o dati care poate fi situati aproximativ intre 1583 si 1586, trece p rin Tara Romineasc5. si Moldova in Polonia inainte de a se reintoarce prin Viena la Roma si a se stabili apoi la Neapole. Aici s-a ocupar de eliberarea prizonie rilor crestini aflati in robie la Alger, ficind in scopul www.dacoromanica.ro 519

acesta multe calatorii peste mare. A murit la Neapole la 14 august 1618 inconjur at de o aureola' de sfintenie intretinutl Cu sirguinta de Societate. Intr-unul d in manuscrisele consacratc vietii sale, un capitol intreg este acordat viziunilo r, revelatiilor i harurilor exceptionale daruite de Dumnezeu parintelui Giulio ( vezi versiunea latin datorat iezuitului Simeon Mair, Innsbruck, 1677, pp. 120-294) . De la el au ramas lucrri religioase de ascezi mistica, precum i dari de seama asupra activittii sale in Orient. Autobiografia sa a fost facut la cererea papii potrivit unei practici instaurate ultimele decenii ale secolului al XVI-lea. Astfel 6 Possevino a fost invitat de papa sl-si scrie autobiografia dupa retntoarcerea sa din Moscova. Dar in timp ce Possevino a inteles sa execute aceast poruna vorbind exclusiv de misiunea sa mos covita socotita ca un triumf al bisericii prin mijlocirea sa Mancinelli a urmat calea indicati de diferitele compuneri edificatoare, ilustrate de asa-zisele Ann uae Litterae redactate de Societate sale provincii", in care se staruia asupra elementelor prodigioase, a. semnelor prevestitoare, a minunilor, sau a pedepselor ceresti. Evenimentele sInt lipsite de precizari cronologice sau geografice, nemairaminind deck ca exemplificari edi ficatoare ale trimise diferitelor unor cumpene sau judecati ale lui Dumnezeu. In sensul acesta a fost redactati 6 viata lui Mancinelli de catre biograful su, Cellesi (1668), si astfel trebuie pri vit scena relatati ca petrecuti aievea in timpul calatoriei sale pe Marea Neagra in dreptul gurii Dunarii unde s-a impotmolit corabia pe care era imbarcat. Scena in sine nu difer mult de diferitele descrieri literare de furtuni sau de naufragii al cIror model genial a fost dat de colocviul lui Erasm intitulat Naufragiul, 6 dus la desavtrsire de Rabelais In descrierea furtunii pe mare din cartea a IV-a a aventurilor lui Pantagruel. Datele care ar putea aduce vreo precizare asupra imprejurarilor de loc 6 de moment slut tocmai acelea care scot in evidenti caracterul fictiv al compozitiei. Primejdia relatat s-a produs l a vreo 8-10 mile de gura Dunrii (nu se arata care din ele). Echipajul 6 calltorii se juruiesc s cladeasci biserica Sf. Nicolae aflat aproape de acolo la marginea Tdrii Romne,cti i facut din piatra grosolani intr-o paclure". lar dupa savirsirea minunii chid corabia a fo st dusi in Dunre la loc sigur ei au coborit pe uscat 6 au mers la acea capela und e au lasat unele daruri pentru cldirea bisericii". Zadarnic ar cauta cineva acea biserici salt capela cladit grosolan din piatrii (!) in mijlocul padurii (!) ceea ce apare de la inceput ca un non sens. Localizarea este tot atit de curioas, cac i se afla la marginea Trii Romanelti, dar cum au intrat calatorii pe Dunare s-au i dus In pelerinaj pentru a-si tine juruinta. Acestea nu ent insa ciudatenii. Araturi de indicatii singurele precise foa de preturi de alimente in Dobrogea, aflarn informatii confuze sau fictive sau an ecdotice and e vorba de Moldova. Aici (probabil la Iasi unde s-a oprit 5 zile) v rind el s slujeasca liturghia este dus intr-o biserica fosta catolica, acum luter ana, a card descriere este destul de neasteptata. Clci ea era plina de steaguri

(!) de-a lungul peretilor iar pe podea erau morminte sculptate cu coifuri (!) cu pene 6 cu trImbite (trombe), precum cu herburile diferitelor familii (!!!)". Si aceast biserica pare tot atit de real ca cea a Sf. Nicolae de linga Dunre. Dei ace st locas fusese pingare de slujba luteranilor, el ar fi slujit totusi bucuros ac olo (!), mai ales dupa ce a gasit paramentele de altar la un brutar luteran, dar a constatat ca piatra consacrati a altarului avea pecetea stricata 520 www.dacoromanica.ro

si astfel s-a hotrit &A slujeascl intr-o biserica armeneasca (!) Dar si aici inte rvin piedir. minore, si el refuza oferta armenilor. ... 0 se duce sa find o predica In biseri ca fosta luteran (!) spre marea bucurie a catolicilor, ortodociilor fi luteranilo r' veniti intr-un suflet si asiste la acest spectacol (!) Bartolomeo Brutti ti fed interventia domn ului pentru a-1 face episcop ... Venirea lui Oomuleo in Moldova e infatisad in t ermeni destul de ambigui. Nu stim dac autorul s-a infilnit cu el atunci, sau daca se refera la o misiune ulterioad a acestuia in Moldova inainte de venirea sa bi necunoscuti din 1593. Este probabil vorba de un moment corespunzator intoarcerii sale din Albania, unde fusese trimis in misiune prin 1583. In concluzie, datele oferite de viata lui Mancinelli, redactati tocmai In 1668, invit la prudend. Va trebui A se recurgl la textul manuscris original, care nu ne sti la indemina, inainte de a se putea rosti o judecad cit de cit intemeiata as upra aportului real al acestui manor. Dar despre Mancinelli mai putem afla si un ele informatii din afara, si anume din corespondenta iezuitilor. La 29 aprilie 1 586 iezuitul Massimo Milanesi scrie din Cluj ca se bucur de a-1 sti pe Mancinelli la Cracovia (Veress, Epistolae et Acta lesuitarum .. . , II, p. 163). lar la inceputul lui iunie din aceleasi an provincialul iezuitilor din Pol onia ti scrie la Jaroslaw, prepozitului general al Societivii, ca. parintele Arator (Szi nt6) id cere staruitor s-1 trimit la el (la Oradea) pe Mancinelli suum amantissimu ma caruia i-ar lasa pe seand cirmuirea catolicilor din Oradea si rolul de sfint printe ctitor ... I s-a trimis lui Mancinelli invitatia lui Szint6, dar stilt zvonuri c s-ar fi ivit ciuma (la O radea) i aceasta 1-ar putea opri pe loc. Mancinelli era attt de neadaptat (inquie tus) la Cracovia, inch ceruse voie s piece in aid parte (aliquod (1) adire, desig ur de citit aliquo) Ord la incuviintarea reintoarcerii sale in Italia. El supord greu viata din casa iezuit. din Cracovia ... pentru c nu vede acolo acea discipli n pe care o doreste la altii ... si nu si-a putut gasi un tovaras de toate zilele cu care si mai poata iesi din casa.' (socium videlicet ordinarium ad exeundum e t ad alia caetera). Cum a si primit de la Roma incuviin;area si se intoarca in I talia si s-a si pregatit de drum, si cum vestea foametei si ciumei din Oradea 1ar abate de la &dui de a merge acolo, iar oferta unui alt loc tn Polonia a fost Intimpinad de el negativ, din cauza impresiei produse de casa din Cracovia, este probabil ca va pleca In Italia. Ar fi fost foarte bun la Oradea, cad f tiind st rbeste (sclavonicam linguam) ar fi putut invata ceva maghiad si la nevoie s-ar p utea descurca si fad aceasta ... regiunea e foarte bogata, cu vinuri foarte bune ... si n-ar avea sub el prea multi subalterni, doar 3-4, caci el este atit de a spru si de auster inch nu ar fi oportun sa i se incredinteze o autoritate mai in tind asupra unui numir mai insemnat ... etc. (ibidem, pp. 167-168). Astfel putem reduce aproximatia legad de datarea trecerii prin Moldova, care nu a putut fi mult anterioad vestii despre prezenta sa la Cracovia. Asadar sfirsitu l lui 1585, inceputul lui 1586. Autobiografia lui Mancinelli scris in limba italian se pastreazi in trei manuscris e, doui la Neapole si unul la Roma. Cele dou dintli redind insusi textul du, al trei lea fiind o prezentare fcutl dupa textul initial de catre iezuitii din Neapole. I

at titlurile lor: Vita del padre Giulio Mancinelli della compania di Giesu, scritta da lui me desimo, per 521 www.dacoromanica.ro

4omandamento dei superiori pel (sic) papa (Napoli, Bibliot. Nazionale, XI, A 65) . Titlul manuscrisului urmitor diferl prin cuvintele per ordine de superiori che glielo comandarono (ibidem, XI, A 66). In sfirsit: Historia della vocatione e p eregrinatione del nostro padre della Compagnia di Giesu, discipolo del padre Fra ncesco Borgia (Roma, Bibl. Vittorio Emanuele, mss. Gesuitici). Dupg acestea a fo st redactat. biografia lui Iacopo Cellesi: Vita del servo di Dio padre Giulio Man cinelli della Compagna di Giesu (Roma, 1668). 0 versiune latinI a fost dat de iez uitul Simon Mair: Vita magni servi Dei P. Julii Mancinelli societatis Jesu ... e tc. (Innsbruck, 1677). Fragmentul cuprinzind relgia cilkoriei prin trile noastre care se gIseste in capi tolul intitulat: Delle missioni e viaggi che fece nelle parti della Turchia a fost pub licat de N. Iorga in Hurmuzaki (XI, pp. 115-118, nr. 191 si 192) dup manuscrisele de la Nea_pole. De Mancinelli s-a ocupat Nilles, in Symbolae ad illustrandam hi storiam ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, II, Innsbruck, 1885, p. 3; Kempf, in Heilig keit der Gesellschaft Jesu, 1922, I, pp. 143-149; Ludwig Koch in Jesuiten Lexiko n; Die Gesellschaft Jesu einst unde je (Paderborn, 1934), p. 1155. La noi s-au o cupat: N. Iorga in Breve Storia .dei Rumeni, Bucuresti, 1911, p. 98 si in Istori a rorniinilor prin calatori, I, pp. 150, 156; R. Ortiz, Per la storia della cult ura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916, p. 63 si Claudiu Isopescu, op. cit., p p. 55-56. Este mentionat de Sadi Ionescu in Bibliografia sa, pp. 68'69. www.dacoromanica.ro

[ITINERAR]i Dupa" 1583 fi inainte de 1586 superioar i inferioar, Moldova2, Iasi3 i resedinva principelui acelei 06 si alte locuri, un de s-a oprit citeva zile, purtind tratative cu armenii, mulvi bogaTi, care locuiesc in acel oras si sint de religie catolic. Despre misiunile [A vizitat] in al 3-lea rind: Misia, Valahia p. 115 cda'toriile pe care le-a teicut hi ydrtile Turciei4 p. 116 [Cltoria lui Mancinelli prin Varna, Mangalia5 i PreslaviTa] locuri atit de bogate, cl se vindeau 15 oul de gin pe un aspru, care valoreaz 6 quatTraducerea s-a fIcu t dupi un fragment din Vita del padre Giulio Mancinelli della Compagnia di Gem sc ritta da lui medesimo, per commandamento de Superiori, pel papa, reprodus n Hurmu zaki, XI, p. 115, doc. nr. 191. 2 Boldabia overo Moldavia. 3 Giassi. Age fi fragmente, I, 34, a. 1. 4 Tradus dup fragmentul reprodus in Hurmuzaki, XI, pp. 115-118, doc. nr. 192. 5 P ongola = Pangala" portulanelor medievale (ibidem, p. 116, nr. 3). Vezi N. Iorg a , 523 www.dacoromanica.ro

vin7 cit patru sticle. A coborit apoi intr-un dtun, unde fusese pe vremuri frumo sul oras ConstanTa8, din ale arui ruine un oarecare turc bogat, din acele p5rTi, pusese si se sape <lespezi> mari de marmurI foarte frumoase in sperama de a g5si vreo comoar5. A intrat apoi cu mare greutate pe gura Dunrii, care curge prin Tar a Romaneasel cit i prin Moldova, g5sind de o parte si de alta a fluviului furci de lemn pline de carne de morun uscat, si se vindea cu pret foarte mic unul intr eg de in5ltimea unui om cu 60 de aspri, adic un scud6, dup5 cum a scris mai pe la rg in c5r;ile sale de c515torie; morunur era plin de icre cam cit un butoias. trini romani6, i ginile doi aspri una si patru aspri costa o m5sur mare de crestinii catolici, care fuseser5. cu chiva ani in urmI foarte numerosi in cele doul principate, Moldova si Tara Romaneasc5, trecuser5, din lips5 de preoli cato licii, la ritul ortodox: pida' i negustori din Chios si Ragusa" si din alte locur i <si> din Italia, <trecuser5> cu totul sau in bun5. parte, pentru a nu r5.minea lipsiTi de slujba bisericeasc5. Acest preot a Incercat s slujeasa' liturghia, i fiind condus intr-o biseric <romano-> catolic5 a gsit-o ping5rit de preoTi luteran i, care veneau adeseori n acel loc spre a face slujb5 pentru meseriasi, care sin t aproape toTi nenni sau unguri luterani; <biserica> era plinI de steaguri de-a lungul pereOlor iar pe podea <erau> morminte sculptate cu coifuri cu pene si tri mbite, precum i cu herburile diferitelor familii; acestea stnt crucile si icoane le luteranilor. Podoabele de altar12 le-a g5sit la un brutar luteran, dar cercet ind piatra sfirwit113 a glsit-o Cu pecetea stricat5 si fr5 moaste, din care prici n5 nu a mai voit s5. slujeasc5. acolo liturghia. A mers la biserica armenilor, c are, i'n toate acele fri, sint cu mult mai bogaTi si mai inlesniTi dectt tovi cei laii, mulTumit negoTului pe care 11 fac cu mirodenii; i acestia, intrunindu-se si tinind sfat, au r5spuns c5. biserica este la Indemina sa si de asemenea i ei ins isi, si au aratat mult dragoste, mulTurnia spuselor unui armean" care venise atun ci de la Roma si le povestise despre dragostea papi116 pentru acea naliune si de spre bunul renume al Societii Voind s5. se invesminteze (In od.'jdii) a gsit <vesmi nte> Quatrinul era a 60-a parte din lir 7 Un metro grande di vino". Costanza. Scudo. 1 Latini. 11 Rausei. 12 Paramenti. In Moldova s-a oprit citeva zile la Iasi unde a gIsit c aproape toTi: i prquia 4 denari. 15 Grigore al XIII-lea (1572-85) sau Sixt al VI-lea (1585-1590). Compagnia 13 Piatr. secret. (sau consacratii) pe care se slujeste liturghia. Armenico (sic). Ordinul 524 www.dacoromanica.ro

frumoase si bogate, dar hostia17 era groasa eh un deget, turtital ca sapunul de V enetia, si nu se putea cunoaste din ce era facuta, din aceasta prieina a refuzat sa facsa: slujba, mai ales ca le parea foarte rau grecilor si latinilor care il erau prieteni, ca el le fcea aceasta cinste <armenilor> deoarece nu-i iubeau si i i dispretuiau. Se intoarse deci la biserica <romano> catolica prefacuta in <bise rica> luterana si rosti acolo o predica spre marea bucurie a catolicilor, ortodo csilor si luteranilor, care alergasera acolo ca la un lucru neobisnuit. I s-a pr opus acestui parinte de catre domnul Bartolomeo Bruti20, barbat foarte pretuit s i iubit de principele acestei Tari21 si de catre unii negustori hioti22, nobili, ca daca el s-ar multumi sa ramina acolo pentru a fi de ajutor catolicilor si mo ldovenilor, sa-I faca, prin mijlocirea principelui, episcop al acelei Tari, unde scaunul episcopal era de multa vreme vacant, spre marea paguba a populatiei. In sa parintele a respins ndata aceasta <propunere>; dar ar fi limas el acolo ca pa rticular23, daca ar fi avut incuviintarea superiorului sau, pentru ca aproape to ti vorbeau limba italiana, iar limba Tarii si a Valahiei este pe jumatate latina si vulgara, corcita cu unele cuvinte grecesti, aduse de calugari24, de negustor i si de principi. Petrecind acolo trei pina la cinci zile si fiind o data pe str ada cu domnul Bartolomeu, au intilnit un preot luteran, pe care acel domn Bartol omeu I-a chemat ndata la sine si i-a zis: Acest parinte pe care-1 vezi este iezu it, dar totusi sarutl-i mina!" Atunci acela, inchinindu-se pina la parnint, i-a sarutat mina, apoi s-a dus de nu 1-au mai vazut niciodata. A venit apoi acolo pa rintele Alexandru Comuleo25 care impreuna cu un parinte al nostru iezuit fuseser a trimisi sa viziteze Albania si discutind cu acel principe, s-a pus in vedere c a acesta sa nu mai primeasca preoti luterani in Tara sa. Ceea ce a si facut, opr ind comunitatile de a-i mai primi, sub pedeapsa de a plati o suta de boj si alte le asemenea. Si I-a tratat cu multa prietenie si i-a daruit o caruta cu trei cai acelui parinte, pe care ar fi dorit sa-1 aiba episcop in acea Tara. 17 Hostia. 18 Sugillata. 22 Bartolomeo Brutti, diplomat albanez italianiza; nepot al arhiepiscopului de A ntivari, Giovanni Brutti (1551-71). 21 Petre Schiopul (1582-91), Hurmuzaki, XI, p. 117, n. 2. 22 Syoti. " Adica ortodoclilor i catolicilor. arhiereu i abate de Nona, agent catolic in Orient. (Hurmuzaki, III; p. 173; III:, p. 13, 36, 107; XI, p. 117, n. 2). A fost trimis de papa Grigore al XIII-lea in Balcani pentru a cerceta starea religioasa a creginilor din Imperiul otoman. In 1593-1594, Clement al impotriva Portii. In acest scop a venit pentru a doua oar a in Moldova. A. Ve r es s, An. Acad. Rom., Mem. sect. ist., seria a III-a, t. VIII (1928), p. 14 f.u. 23 Privatamente. 24 Caloyeri. 22 Cumuli Alexandru Comuleo sau Komulovi6, din Spa lato, cleric de origine croata, VIII-lea 21 trimite in Transilvania pentru a pregati incheierea unei aliante a t arilor romane In www.dacoromanica.ro 525

In timpul aceleiasi cltorii, ajungind ei la o deprtare de opt Ora la zece mile de g urile fluviului Dunrea, pe unde trebuiau s intre, au dat peste atita nmol drat de fluviu in mare, inch corabia a dat de fund" si o ridicau cu mare trud cu niste prj ini lungi, si ping la urtn s-a i mpotmolit asa de tare d nu mai putea fi miscat in nici o parte si prin nici un mijloc. Atunci toti, asteptind din ceas n ceas ca &I se scufunde, s-au socotit morvi, de aceea marinarii, plingind i strigind in g ura mare, au lsat din midi' funiile i pinzele pe care le Tineau si <ele> au zbura t in aer, imprstiate de vint; negustorii au alergat la lzile lor, i stringind la s ubsuoar pungile lor cu bani stteau fiecare gata sg' coboare in barca27 (de salvare ), cu care <doar> puvini s-ar fi putut salva; ea fiind mica, iar printele a luat si el breviarul la subsuoar pentru a putea face slujb, dad ar scgpa cumva, si se strduia, neobosit, imbrbteze pe ceilalti, indemnindu-i se roage la Dum nezeu pentru iertarea pcatelor lor i sI-i cear indurare ajutor; ceea ce au fcut uni i intocmai si tosi ceilalIi le-au urmat pilda: si ingenunchiind s-a rugat lui Dumnezeu cu lacrimi, <iar> ei au flgduit cu jurmtnt, c de vor scpa, vor cldi biserica Sf. Nicolae, care se afla aproape de acolo la marginea Trii Romanesti, fcut din piatr grosolanI22 'intr-o pdure. In timpul aces ta, pe &id printele nu simvea in mima lui nici o team de moarte, socotind ca un da r s moari asa lin, scufunclindu-se dintr-o dat, mai ales, c moartea nu era pentru e l un lucru nou i neasteptat, cci el nu uita cg atunci cind a intrat in tagma dlugr eascI29 s-a i pregtit de moarte ; totusi cerea iertare lui Dumnezeu i vzindu-i pe toti ceilalti culcati la pmtnt i plingind <de spaiml> se intreba dad nu este ingimfare trufie din partea sa sI nu se team de moarte, el care socotea el e treaba de femei si de cop ii, i i s-ar fi prut cg e o ipocrzie s se prefad infricosat ca ceilalvi cind acest lucru nu era adevrat. Si ctt s-a rugat impreura cu ceilalvi, corabia s-a sltat si ngur din nmol, i marinarii au prins suflet si cu uneltele lor au dus-o in scurt vreme in Dunre, la loc sigur; i coborind pe u scat au mers la acea capel pentru a aduce multumiri lu Dumnezeu au Mat acolo unele daruri pentru cldirea bisericii. 26Vi metteva il ventre. 22 Schifo. 26 Sassi mali composti. " Nelia religioni. www.dacoromanica.ro

ANTONIO POSSEVINO 1533-1611 Antonio Possevino s-a nascut la Mantova la 12 iulie 1533 0 a murit la Ferrara la 26 februarie 1611 in virsta de 78 de ani. A studiat la Mantova ;i la Roma. A profitat li de ;ederea sa la Padova unde a insotit pe nepotii cardinalului Ercole Gonzaga trimifi la studii ;i dati in paza sa, pentru a cerce ta celebra universitate de reputatie european. Rechemat la Neapole, a imbrati;at cariera ecleziastic.1 In 1557. De la inceput se dedica luptei contra ereziei" ma i intii in Piemont contra valdensilor, apoi in Franta unde a activat zece ani (1 562-1573) in climatul luptelor politice si religioase dintre catolici 0 protesta nti. A fost succesiv rector al Colegiului de la Avignon 0 apoi de la Lyon etc. A juns in 1573 secretarul companiei lui Isus, este trimis de papi in diferite misi uni diplomatice inceptad din 1577. Mai intti in Suedia (de dota ori) unde regele loan al 111-lea ar fi fost dispus sali readuca tara la catolicism cu anumite co nditii, pe care ins pina in cele din urma papa nu le-a primit. Rolul lui Possevin o consta in a 527 www.dacoromanica.ro

si de a regina si principele mogenitor Intreline la curte zelul catolicilor info ca;i submina rezistena opozantilor favorizind infiltrarea in inviyamint a unor ie zuivi clandestini. incercarea da' gres i Possevino Dui,/ un prim succes convertir ea regelui In 1578 praseste Suedia (1579), flea ins a marturisi insuccesul. Este t rimis curind dupl aceea (1581) pentru a media in numele papii pacea dintre Stefa n Bthory, regele Poloniei, si Ivan al IV-lea, ;arul Moscovei, care se luptau ilia din 1579 pentru Livonia. ImpIcarea lor trebuia sa fie primul pas spre crearea u nei ligi antiturcesti si tnfaptuirea uniunii bisericii, precurn g spre stabilire a de legaturi comerciale intre Vengia si moscoviIi, in vederea aceluiasi scop co mun. Tratativele s-au purtat in preajma Moscovei unde a avut loc si un fel de co ntrovers religioasi intre Possevino si Tar. Dar nu s-a incheiat deck pacea, fira nici un pas pe calea unirii bisericesti. Negocierile pornite apoi la Venetia in prezenp lui Possevino s-au soldat si ele fri nimic concret. Papa, urmrindu-si gind ul unei ligi antiturcesti, il Insircineazi curind si medieze o impacare tatre im parat si $tefan Bithory, principalul punct litigios fiind stapinirea de catre im parat a cettii Satu Mare, pentru care se cereau compensavii. Ajuns din nou in Pol onia, Possevino intri in legaturi foarte strinse cu regele care 11 insarcineaza ca In drumul sau spre Casovia, sediul negocierilor, si treaca prin Transilvania, spre a trata Infiin;area unui seminar iezuit la Cluj cu scopul pregatirii unor preo;i pentru Transilvania, Moldova si Tara Romineasci. Numai prestigiul lui $te fan Bthory putea smulge consimfamIntul autoritI;ilor politice si administrative a le Transilvaniei, toate posturile de conducere fiind detinute de aderemi ai Refo rmei. Tot lui i se datorau si misurile pentru reinstaurarea catolicismului in Tr ansilvania luate Cu puvini ani In urmi, sprijinirea ezuitului I. Leleszi, validar ea testamentului lu Cristofor Bthory, care il incredinva pe tinirul Sigismund Bthor y iezuitilor, si in sfirsit punerea bazelor Colegiului iezuit de la Cluj. La ace asta realizare din urm avusese si Possevino un amestec, zorindu-1 pe rege s'i nu mai astepte sosirea din Italia a iezuivilor destinati noului colegiu, ci sa trim ita in graba o echipa de 11 iezui;i de la colegiul din Vilna In frunte cu rector ul acestuia Wuyek (Vangrovicius) despre a cirui conducere marturiseste vehement Szint6. Folosind autoritatea regelui Poloniei, care ti pistrase titlul de princi pe al Trailsilvaniei si veghea de aproape asupra ei, Possevino cauta s se strecoa re cu diplomatie, insisdud asupra caracterului salt, dud de trimis al papii, cind de al regelui, angaji nd oarecum din proprie initiativi anumite hotartri ale acestuia, ca de pilda aco rdarea manistirii dominicane de la Cluj la care ins regele nu a subscris. Totodat Possevino flutura in mod confidenvial in ochii fie ai cancelarului Kovacsc zy sau ai comandan;ilor militari, fie ai ctrmuitorilor sasi, calitatea sa de med iator papal Cu implicatii mult mai insemnate relative la inlaturarea jugului oto man printr-o ac;iune pornita de papa, trezind speranta tntr-un ajutor concret pentru care nu se mai prec upeyea supunerea. In aceeasi ordine de idei discuta cu cancelaruul alegerea unui loc mai potrivit pentru instalarea unor colonisti adusi din Italia si fortifica rea castelului de la Ilia in mod foarte. discret pentru a nu trezi banuiala turc ilor. Cu dregitorii orasului Cluj discutiile au fost laborioase, si concesiile obtinute nu au lost refpectate dupa plecarea s a. tusk' fava de papi si de frontul catolic trebuiau scoase in evidenta izbinzile. In acest scop Posse vino a speculat la maximum atuul major, copilul-minune crescut cu grij de iezui;i si aid dovada d e un

528 www.dacoromanica.ro

spirit dumnezeiesc. Intr-un fel de versiune circular ne vatietur din corespondent a sa, el Infatiseaza primirea sa de cave tinarul principe, cuvintele si gesturil e memorabile ale aces-tuia etc., amindoi parcaaprtnd luminati de o aureola comuna . Trecerea prin Transilvania a tinut doar o lunii fi jumiltate. In acest timp, el a mai vizitat si cetatea Satu Mare si si-a mai adunat si arti i materiale pentru o descriere a Transilvaniei. Aceasta avea s fie realizarea cea mai concreta de pe urma trecerii sale pe aici. Misiunea diplomatica relativ la compensatiile cenite de Stefan Bithory p entru cetatea Satu Mare, cireia i s-a consacrat apoi, stind mai ales la Caovia, unde lucra de zor si la descrierea amintita, nu a decurs prea usor. In doua capitole ale lu crrii sale este descris mersul tratativelor 0 stilt aduse g unele acuzari de pild a unuia dintre reprezentantii imparatului, nobilul Herberstein, care, avind in e xploatare minele de la Baia Mare si stiind ci aceasta localitate impreun cu regiu nea respectiv va fi cedati regelui, a vrut s-i c4tige favoarea indemnindu-1 s spore asca pretentille fata de stapinul sau. Imperialii au privit cu suspiciune mediatia lui Possevino, binuindu-1 de partial itate pentru Stefan Bithory. Poate c impotriva acestor foapte a fost facut mentinn ea amintita mai sus a rolului lui Herberstein. Dupa calltoria sa in Transilvania si incheierea mediatiei cu Cmparatul, Possevino urma A se duel in Moldova si Ta ra Romaneasca, in ianuarie 1584, pentru a stabili legatura dintre aceste fin si Curia roman. Pregitirile erau destul de inaintate se trimisesera 0 daruri din par tea Curiei pentru voievozii acestor tan cistigati dinainte catolicismului. Era v orba ca Possevino s duck' cu el un medic ragusan, vechi prieten al domnilor roman i, 0 sa-1 lase acolo ca agent al catolicismului. lar regele Poloniei Stefan Bath ory daduse o serie de Indrumiri despre felul in care trebuia facut cIlItoria In M oldova, rnisionarul catolic fiind indemnat a se travesti in negustor. Dar, Ora i n cele din urm, calatoria nu s-a mai facut, Possevino gsind la 10 octombrie 1583 c a trnprejurarile locale nu sint prielnice (Monumenta Poloniae Vaticana, vol. VI, pp. 453, 461, 505, 519, 710). Faptul s acest plan nu a mai fost reluat trebuie p us in legatura si cu opozitia hotrit a generalului" (prepozitul general) al iezuit ilor la incredintarea de catre papa lui Possevino a unor noi misiuni diplomatice care ar putea compromite 2ns4i Societacea iezuitilor. Possevino se complacuse i n oarecare vedetism, croindu-si Intotdeauna loc pe in primul rind cu primul plan , fIcuse paradl de legaturile sale cu capetele incoronate Stefan Bithory. In rap orturile cu acesta trecuse peste nuntii papali de la curtea regelui, in sfirqit parea sa all o politica proprie, cu initiative personale. De aceea generalul iez uit Claudio Aquaviva i-a inchis calea lui Possevino printr-o opozitie constanta chiar atunci end noul papa ar fi fost dispus sa.'-1 foloseasca. In 1584 murind ; am' Ivan al IV-lea, regele Poloniei a vrut s nesocoteasca pacea din 1582 6 si anexeze cu forta provin ciile limitrofe ale statului moscovit. Dar prin aceasta se anula baza ligii anti turcesti visata de papa Grigore al XIII-lea. Possevino dupa.' o scurt impotrivire a fost convins de rege care voia sa-1 trimit chiar la Roma O. obtina sprijinul papii, urrnind apoi a fi trimi s iar la Moscova pentru o alianta antiturceasci. Cu toat opozitia lui Aquaviva, P ossevino s-a angajat pe aceast cale, dar moartea lui acestei aventuri. St. Bathory la 12 decembrie 1586 a pus cap www.dacoromanica.ro 529

Deschiderea succesiunii polone a adus cu sine sfirsitul actiunii diplornatice a lui Sigismund, Possevino, binuit de imperiali cl ar lucra in favoarea unuia dint re candidati fiul regelui Suediei o nepotul lui St. Bthory i impotriva arhiducelu i Maximilian susinut de trnprat si de papl. Asadar cardinalul Montalto i-a cerut s priseasci imediat Polonia intorcindu-se in /talia. and dup alegerea lui Sigismund, legatul papal Hipolit Aldobrandini vrea si-1 ja cu el in Polonia, se opune gene ralul iezuit cu aceeasi hotirire. Nici dupi alegerea ca papi a aceluasi cardinal Aldobrandini Clement al VIII-lea care ii era favorabil nu a mai putut si invingi aceast opozitie. Possevino se stabileste la Padova si se consacr elaborkrii unor lucriri de mari proportii. E rector al Colegiului de la Bologna. In doui impreju rri se mai apeleaz la diplomatia lui: o dati in legiturl cu primirea solilor lui H enric al IV-lea, regele Frantei, veniti s negocieze trecerea acesand au fost tuia la catolicism, i alt dati in legitur cu incidentul de la Venetia alungati iezuiti i din aceasti republicl. Dar nici acum nu a putut s.' inving neincrederea treziti de zelul depus in indeplinirea naisiunii sale. Moare la Ferrara in 1611. De la Possevino au elmas mai multe feluri de scrieri, unele tiprite, celelalte i n manuscris. 0 parte apartin literaturii religioase; opere edificatoare (II soldat o cristiano 1569) sau polemice; controverse dogmatice ca aceea cu protestantul C hytraeus care s-a desfisurat In intervalul 1582-1586, condamnarea doctrinelor re ligioase ale lui Luther si Calvin (Atheismi Lutheri, Melanchtonis Calvini, Bezae, Ubiquetaviorum, Anabaptis tarum, Picardorum, Puritanorum, Arianorum et aliorum nostri temporis haereticoru m. Duo item libri pestilentissimi Ministrorum Transylvanicorum cum thesi bus Fra ncisci Davidis adversus sanctissimam Trinitatem, ref utati ab Antonio Possevino Societatis lesu. Denique Antithesis haereticae perfidiae contra sin gulos articulos orthodoxae fidei, publicafi simu ltan la Vilna O Colonia In 1586, judecarea doctrinelor politice ale J.:3i Macchi aveli, Bodin, De la Noue Duplessis-Mornay (Judicium.. din anul 1592). Tot aici t rebuie situate si cele doul incerciri ale sale de a oferi cititorilor in formi c omprimat i controlat operele cele mai valoroase din trecut, atit in colectia intit ulat Bibliotheca selecta (2 vol.) clt si in culegerea sa de scrieri sacre (Appara tus sacer, 3 vol., 1603-1606), pentru care pusese la contributie 6 000 de opere. Dar de un interes mai viu drat mirturiile sale asupra u nor Imprejurkri i intmplri trite chiar de el. Astfel este .Autobiografia sa pe care a Inceput s o scrie la porunca papii dup reintoarcerea sa din misiunea moscovit, s i care este consacrat in cea mai mare parte relatirii acesteia. Tot astfel Ant i rapoartele i descrierile legate de unele misiuni ale sale, preficute apoi in volum. Unele au fost publicare chiar de el, de pild De Moscovia, tipirit la Vilna in 1586, reedit at la Colonia in 1587 impreuni cu alte scrieri mai m'runre. La elaborarea ei a Imp rumutat masiv din diferite lucrri tiprite, dar mai ales din descrierea baronului S ig. de Herberstein, Rerum Moscoviticarum Commentarii (tiprit la Basel in 1571) as a cum va proceda mai apoi 1i cu descrierea Transilvaniei. Relatia 'Masi se compu ne dintr-o dare de seam a soliei infitisind convorbirile cu tarul si controversa religioasi avuti cu acesta, redati in modul cel rnai favorabil pentru autor, Q descriere a Moscovei si a Kremlinului, a pop ulatiei etc. urmate de consideratii asupra mijloacelor de folosit pentru sprijinirea propagandei cat olice la moscoviti. Se preconizeaz1 crearea de seminare catolice in Polonia sau in Lituania in care 530

www.dacoromanica.ro

s fie instruiti rusi din Rusia Alba, in vederea predicara la moscoviti. O alta re latie, care ing nu a fost riparit decir in secolul trecut, este Livoniae Commenta rius (Riga, 1852). Descrierea Transilvaniei, terminati in decembrie 1583, si tri mis indati spre a fi infatisata papii, nu a primit incuviintarea de tiparire din partea generalului iezuit, care a gsit ca mai trebuiau cintarite oportunitatea me ntionarii neintelegerilor dintre anumiti principi precum i darea in vileag a mij loacelor de propaganda' expuse in cartea a V-a (scrisoarea din 3 mai 1584). Poss evino nu tntrevedea insa obiectii care s impuna o restructurare a operii. In febn iarie, scriindu-i cardinalului de Como Ptolemeo Galli, propunea inlaturarea la n evoie a vreo 200 de rinduri din diverse locuri i inlocuirea numelor persoanelor in viata (clack' nu erau eretice) printr-un N, numele ereticilor nebeneficiind i ns de asemenea menajamente. Atitudinea adoptat ulterior fata de Possevino de catre generaluI Societatii lui Isus explic poate lasarea in parsire a Comentariului ace stuia. Possevino mai spera inca si in 1586 ca Transilvania sa va vedea lumina ti parului in curind. In editia din 1586 a relatiei De Moscovia, el anunta aparitia foarte apropiat a acesteia. Transilvania a fost publicata de A. Veress in Fontes rerum Transylvanicarum, t. III, sub titlul: Antonio Possevino della Compagna di Ges4, Transilvania (1584), Budapest, 1913. Textu/ e insotit de o traducere magh iari, o alt editie purtind aceeasi data., a aparut la Cluj. Ea este prevazuta cu 47 de ilustratii. DouIzeci de ani dupl aceea, descoperirea unui manuscris mai ve chi cu mici variante a oferit lui Giacomo Bascap6 ocazia unei noi prezentari in volumul sau, Le relazioni fra l'Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1 935,. pp. 63-163, in care sint redate in subsol i variantele textului publicat d e Veress. (0 analiza critica a acestei opere a lui Possevino urmeaz mai jos, dup. relatie). De viata si opera lui Possevino s-au ocupat urmatorii: iezuitul francez J. Dorig ny Le vie du pre Antoine Possevino de la Compagnie de J sus, Paris, 1712, tradusi apoi limba italian de iezuitul italian Ghezzi: Vita del P. Antonio Possevino d.C. d.G., scritta in lingua francese del P. Giovanni Dorigny della medesima Compagna ora tradotta nella volgare italiana ed illustrata con varie note e piu lettere inedite e parecchi monumenti at fine, Venezia, MDCCLIX, 3 vol. pp. XL-384. M. L. Kartunnen: Antonio Possevino, up: diplomate pontifical au XVI-e sicle, Lausanne, 1908. Despre misiunea sa polona i moscovita exista o literatura intreaga: Jurna lul campaniei lui Stefan Bithory contra Rusiei (asediul Pskovului) i coresponden ta diplomatica in jurul tratativelor de pace au fost editate de M. Koialovitsch din ordinul Academiei imperiale de stiinte 1871. N. Licha6ev, Dele o priezde v. Moskvu Papskago Posla Antonija Possevina in Buletinul Comisiei archeografice de la S. Petersburg", XI, 136-280. 0 serie de articole ale iezuitului Pierling: Ant onio Possevini missio moscovitica, Paris, 1882; Un nonce du pape en Moscovie Par is 1884; Bthory et Possevino, documents indits sur les rapports du S. Sige avec les Slaves, Paris, 1887. Ca lucrari mai noi charm O. Halecki, Possevino's Last Stat esman on Polish-Russian relations in Orientalia Christiana Periodica", 1953, pp. 261-302; St. Po/6in, Une tentative d'Union au XVI-e sicle. La mission religieuse du P. Antoine Possevino. S. J. en Moscovie (1581-1582) in Orientalia Christiana Analecta", 1957; H. Walter, Antonio Possevino (1553-1611) Theologie und Politik in Spannungsfeld Zwischen Rom und Moskau, In Scholastik", XXXI, 1956, pp. 321-3 50; Walter Delius, Antonio Possevino S. J. www.dacoromanica.ro 531

und lwan Groznyj ein Beitrag zur Geschichte der kirchlichen Union und der Gegenr eformation des 16 Jahrhunderts (Supliment la anuarul Kirche im Osten", t. III), Stuttgart, 1963. La noi: A. Veress a dat o schit biografick In fruntea editiei sa le a Transilvaniei (1913) fi a cuprins scrisorile sale In corespondenta iezuitil or, redatk In Fontes rerum Transylvanicarum III. Claudiu Isopescu ii consacrk tr ei pagini in cunoscutele sale Notizie, op. cit., pp. 56-58. www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA CETATII SATU MARE ]1 6 martie, 1583, Alba Julia [Possevino i insoTitorii si s-au oprit la ve- p. 255 nirea in Transilvania la Ni colae Bthory, 11110 Ecsed]. L-am pus s' trimitI la Satu Mare pe secretarul &ILI pentru a-i intiinIa pe comanda nvii cetvii i ai oraului despre sosirea mea, i despre scrisoarea de incredinvare2 pe care o am de la imp'rat3. Aceia mi-au ieit in intimpinare, mai intli Pancratius4 cu clgrimea ungail, apoi un nobil german5 care are paza cetvii in lipsa comitelui Nogarola6. Acetia dupI-prinz m-au primit cave regele Poloniei Stefan Bithory. 2 Fide publica. 3 Rudolf al II-lea. i Veres s, Epistolae et Acta Jesuitarum, I, pp. 255-256. Scrisoarea lui Possevin o ' Pongritz Sennyei. 5 Tiefenbach sau Teuffenbach. Vezi mai sus relatia lui Lesca lopier p. 445. 4 Comandantul cetvii, contele Ferdinand Nogarola. 533 www.dacoromanica.ro

chiar in cetate impreura cu Keresztur7 i George8 pe care mi-i diduseM.V. ca inso titori ai drumului <meu>. Au ma i fost de fa vi luteranii nostri la acest specta col nou si de bun augur, ca adici iezuitii fie primivi in pace in acea cetate. C um insi la Bartfa auzisem din relatarea unui ostas ungur care mergea in grabi la M.V. cg era oarecare agitavie a spiritelor la Satu Mare, si ci se transportaser i acolo provizii i ase tunuri mari, ne-am dat seama in cele din urm c lucrul nu a fost chiar asa, nu am ggsit s-ar fi adus> nimic nou pe ling cele ce obisnuiau sg fie transportate in anii trecuvi pentru subsisteina ostasilor i in aceasti ce tate, si in celelalte ceti, in acest anotimp de inghev constant al pimintului si al apelor, care s-au intirit i ne-au oferit i noui o cale mai scurt i desigur p. 256 Avem acolo la Satu Mare pe un nobil italian8. <care ne e noui> un prieten tot at it de sincer cit este de credincios impratului, si care se ingrijeste de cauza cu respectarea drepturilor celor doi suverani. Totusi mergea zvonul pretutindeni c i se face un demers pasnic pe ling impirat pentru restituirea <cetitii> Satu Mar e, dar cei cirora le erau necunoscute mersul motivul tratativelor in curs i inch ipuiau tot felul de lucruri, din care cauzg am inliturat prilejul care ar fi putu t s stirneasci noi bnuieli sau poate s intirzie treaba. De aceea am plecat de ac olo ca si nu se faca tot felul de presupuneri cu privire la insotitorii mei (dac a nu chiar la mine). Am fost condusi cu cea mai mare prietenie la Ardedl de citre comanincursiunile turcilor pn unde voi fi luat in primire de alt corp de cavaler ie mai lesnicioasi. dantul cavaleriei ungare care mi-a spus ci se va pregti cu un corp de cavalerie p entru reintoarcerea mea, pentru ca s mi duck' nevitimat de care si mg insoleasci in Ungaria unde este linisten. Am observat Satu Mare si ce lelalte <locuri>. Orasul insusi este infloritor ptra acum datoria si naturii loc ului i acelui ses mindru, precum i avantajelor oferite de dui Somes care II ncon jur i ti scaldi de jur imprejur ca un cerc tras 'in jurul nici nu lipsesc catoli ci rimasi aici care alearg la Simlu pentru a se spovedi unui preot catolic si a se impirtsi. Sint de asemenea mori care ti p resteazi munca lor cind satmirenilor, cind celor din Nmeti12. Cetatea insisi care este ridicat ltng riu, 'in alt loc decit acela pe care fusese <mai inainte>, este asezati aproape in fati, are case numeroase si nu rele de 7 Cristofor Keresztur, din slujba lui Stefan Bthory. 8 Din slujba lui Stefan Bthor y (nu e dat numele hitreg). 8a Nogarola. 9 Scrupulum. 78 Erdd. 77 Pacatam. 72 Sacmariensibus . Nemetensibus, Orasul Satu Mare era format din doug aseziri contopite mai apoi i atestate de numele dublu pIstrat Oda' drziu. 534 www.dacoromanica.ro

locuit si de obicei construite dintr-o parte (ex latere). Iar ca terasament este mai solida ca Riga din Livonia si mai potriviti pentru aparare, si apoi cst e pazita si intarita de o garnizoana germana 'inauntrul unor fortificavii putern ice care-si corespund reciproc13. Spatiul insusi este foarte mare, asa nu o data indoiala daca ar fi in folosul crestinatatii ca ea sa fie demante1ata1 4. Caci mi se pare ca ar fi de cea mai mare insemnatate ca sa fie pazit acel ses atlt de intins, si aparat de incursiunile turcilor care nici nu sint prea depar te ... etc. ... [Ajunge la Simleu ... vede biserica ... etc. si pe acel bun preo t13 care a cazut in paralizie si doreste sa fie dus la Cracovia ca sa se insanat oseasca. Vede rezervaviile16 de cerbi, gradina etc.] Inch <chiar si> cetatea singura &I impresia unui oras. Acestea le scriu pentru c a acest aspect al cetaIii, de cite ori mi-a venit in minte, mi-a strecurat ... In ce priveste Clujul, 1-am gasit mai mare decit gindeam. La colegiu vin 160 de scolari. [A ramas 3 zile, apoi a mers la Alba Julia. Primirea de la Alba Jul ia, principele copil cu minte de om matur, marea bunavoinv a ,,primilor senatori" . Va pleca cu cancelarul Kovacs6czy ad fauces Marusii . . drumul spre partea sta pinita de turci, pentru a cerceta locul de la Cimpul Milli socotit de rege ca ce l mai potrivit pentru colonia de italieni catolici, dei s-ar parea ca orasul Seb esul sasesc ar fi mult mai potrivit. Va pleca .. apoi la Sebes ... In sfirsit la Oradea.] 33 Invicem respondentibus. 34 Complanaretur. 33 Iezuitul L. Odescalchi. 16 Septa . www.dacoromanica.ro

TRANSILVANIA1 CARTEA I p. 63 Capitoiui /. Asezarea, rturile, Intinderea, rodnicia, desimea locuitorilor si cl ima Transilvaniei Intreag acea ;al, care se afll spre rs'ritdincoace de muntii CarpaTi, inconjurat ca o cununa de munvi si care s-a numit apoi Transilvania, dupI Odurile ce o Inconju rI era In vechime o parte destul de insemnaf a Daciei. Cxci, dei aceasta2 era mai mare dealt porTiunea ce se cuprinde n cercul acelor munTi, Cu toate acestea Tra nsilvania era partea cea mai de seam', i tocmai aceea unde regii Daciei Isi aveau , ca Intr-un loc mai sigur, resedinva i curtea lor. Ea se invecineazI partea de nord3 cu Moldova si SarmaTia care este o parte din regatul Poloniei, desp'rIa de munTii Carpavi. La r.s5.rit si la miazazi se invecifra l'Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1935, p. 63 si urm. 2 Dacia. Traducerea s-a ficut dupi textul publicat de B as c aph la lucrarea sa Le relazz iont 3 Artarea punctelor cardinale nu corespunde realitaii. Observm aceeasi greseali ca la Reicherstorffer. 536 www.dacoromanica.ro

neaz Cu Tara Romneasc, numit Transalpina. La apus se mrginete cu Ungaria sau Polonia i nferioar. Printre povirniurile acelor munTi se afl citeva comitate, printre care, p relungindu-se spre miazzi, <este i> comitatul Bihorului4. Acesta, dei este stpinit in parte de turci, totui se afT1 incI i astzi in bun parte in miinile principelui Tr ansilvaniei , impreunI Cu oraul Oradea5 care este in acel spaviu, ce se numea odi nioar Dacia mediteran5.6; intocmai cum mai departe ctre miazzi i r.ssrit se Intinde o cimpie de 4 leghe de la gurile Mureului7 Oda' la Lugoj, cetatea cea mai inaintat a sus-numitului principe spre Timioara <care se af15.> cu 3 leghe mai incoace; in ac ea Timioar ti are reedin%a obinuit un pa.5: turcesc. Nici un riu nu intr in Transilvan a, dar din ea ies 4 duri vestite: Mureul, Oltulio, Criu111 i Someu112. Dar Mureul est e cel mai mare dintre toate, cci izvorind din acei munTi ai Transilvaniei in atin gere cu Moldova, coboar din Secuime" (Ciculia) care mai drept ar trebui s se numeas c Scitulia, i find aproape prin mijloc Transilvania, trece mai trail pe la Tirgu Mur e, Aiud17, Alba Iulia, cetatea Devei i cetatea Ilia apoi pe la // Lipova20, Seghedin2 1 unde se vars in <dui> Tibisco", numit Tisa22, P. 64 care se arunc apoi, in Dunre2 3. Astfel pe acest Mure plutesc luntre, cu care se cara sarea i once alte lucruri spre Ungaria. Apoi Oltul, izvorind In acelai fel din inima munvilor Secuimii, tre ce prin Tara Birsei24 in care se afl oraul Braov25, curge spre Sibiu", tot oras i ac esta vecin cu 4 II contado Bihorense. 5 Varadino. Eroare viditi. 7 Marisio. 8 Lugas. Temesvar. 18 Aluto. 11 Chriso. 12 Zamos. 15 Moldavia. 14 Cic ulia. 15 Cicu/ia-Scitulia plectnd de la presupunerea a secuii ar fi 18 Zekelvasarhel. 17 Enyedo. 18 Alba Giulia. 19 Illya. Lip pa. Zegedino. 22 Tissa. 23 Danubio. 20 21 SCle. " Territorio Barczense. 25 Corona. 26 Cibinio. 537 www.dacoromanica.ro

un Turn numit Rosu27 unde acei ors mat' de teama rev'rs'rii <apelor>28 si pentru ca sl nu fie surprinsi de turci. De aici coboaa printr-o vale strimt avind pe arnind ou p'rvile munti foarte inalvi, in Tara Romaneasel, numit Transalpina, apoi nu prea dedrora se transport din tall sarea sau alte lucruri. Cit despre riul Cris30, care obisnuit se numeste Krs (si este numit astfel dup aurul care se gseste in e131) aces ta nu este un singur <rim>, deoarece unu132 izvotiste din muntii Abrudului33 und e se afl un oras numit Abrud34 si coborind spre Alba Iulia se duce sk' se verse i n Mures si de aceea nu-1 numr'm pe acesta printre cele patru riuri care pstrindu-si numele ies din Transilvania. Cellalt riu36 despre care vorbim izvorste dincoace d e C1uj36 ling' un sat numit Vad37 si curgind inspre tirgul Tileagd38 coboar5. la Fechetu39 (adic5. mlastina neagr)4 punct strategic41 rare acei munIi, locuit de roma ni de unde coboar. apoi cu nenum'rate cotituri care p'zesc acea trectoare in fata Or adiei si de acolo se duce si el42 s se verse in Tisa. Al patrulea rill este Somes ul care izvorste din muntii Transilvaniei dinspre Moldova si curgind mai Intti sp re rs'rit si apoi pe ling Gilu43, odinioar castel 27 In textul tos. gresit. Terra le quale chiamano Rossa (Turnu Rosu, confuzie: T erraTorre). parte de Nicopole se varsI in Istru sau DunIre cum vrem s514 spunem. Acel riu po art pe apele sale un fel de plute29 mai curind decit luntre, cu ajutorul la Reicherstorffer: ne praeter expectationem obruantur). " Pe'l dubbio dell'inondationi et perchh forse non fossero sopravenuti da Turchi (vezi " Zatte. end pe ling numele savant latin pe cel in limba vulgar, aflat de autor de la magh iarii paranteze' de la curte cu care avea contact, alta rezumind prerea gresiti d e altminteri a lui Reicherstorffer dupi Taurinus despre pretinsul sens al numelu i Cris printr-o apropiere de cuvintul grecesc xpva% (de aur.). Introducerea para ntezei dintii intrerupe legItura logici din fraz% 39 Chriso, fornII aflatI la Reicherstorffer. In fraz5. urmeaz. douK una ad'u31 Confuzie intre Cris si Aries numit in limba maghiarI Aranyos (auriu, de aur), vezi Ciikitori, I, p. 221, o. 276. al Confuzie cu Ampoiul. " Abrugy. " Abrugybnya. " Crisul Repede. " Kolosvar. " Reef (R.& Vad). " Telegd. 39 Fechte (Feketet 40 Negra palude (sic). 41 Luogo fermo. Lacul negru). Crisuril 42 Este vorba de Crisul Repede. Asadar nici Possevino nu cunoaste celelalte dou 43 Giula in ed. Veress Reicherstorffer care credea ci Somesul e un singur riu. Gyalu (GilKu). Tot cursul pia. la Cluj e copiat dupl 538

www.dacoromanica.ro

t Z 4orep -4,Islecalz . &It tic C44 .. IP,414 ...; .1114 iseZ Strew...44a, at,. g;.'eu . :=". 7 . -......= , ""..". '"-77.-...,,,,,,,,-.A. hi Araerelva... ff04.0 i',0:.#3* ,21 ..6 C 4,2r-1 il-.4. 47.,f; reff:',.S e.! ..lax* ,Zser seek- fiZcs' j.., 'ono 41S4.1;r4hers- . Ne.. eri. f ,e.-,rric,t- malt1.1 eoi 47. rvs ,-+-..re-", C .4. r CC -(c-rnre.er" yfrac-1,4 1.;.4 ' .0.$4 ri;l:6".'.. "or tz z .4 (At; ..Serrilea .1...- 3._ 5 a.,." to- xits ..(4,1-vreeiAtif ri !LS' d/.1.4 1 e 1,,,,C44, Ei.-. C es, 43,--,Przi A .5,,Z, ee Z rx44:4.-e . , 2-t r.:,,,, , Nera...4 leMii704,1.143, 2' Xv4,10, .-ZA ' 1, .5y *res erf, ?:,-#.e,,,-ipted- Jiti fe ty- eirox 1 en e-nze,s he,, 74 et. fv.i ',C.,-ne An 17, Z-.......' 2 .4' gwi ::...00 -.41 ".. /, , e y,,,f ..../ . C.> .2s.".1 ' InfaiK .4: 'Z--o,c4.54,4..c!!. erk . ..e r:-..ri:. tS if ke '.--P...e;ei , :orrre,-.1. "

. ' -4-'4.4 4$.16,-Z 4,*,./.5.4 fv,",-.,.-.....,_ ..:e. .44cau- seszeir. -,....,......k: ci::: A) .f..1,4 fo-ve .f .t , e L ' 4,,z.o... ce-e:44i.; 4e 14114' : ' c r447**4 i rixec.7.--...e.c...re.-.41a,.., (1 4" -..- iovi ruvErircRt Orr/ PA TA1 Trikr m . ; ' ,'!e '.e.a let- 4 4rL '75.:4:1-0../Joil A( Se t.: let. ' , , ik rf -f,i4 .7d: PI ":0", % ,, ..." 1s1411t; RElit Tti 3fC/4. VitkiY,kit ., , - , , y -- - ,.,- , -:,..f I:441. e :-.rc l C. e -,. s .,,, -:, I .c I , 3/ It 1 R 41,4' NO PRO So I. v Ti :3! 'PEA 4 .;:"... ,,.: &AI 'a- ,PO4,1 1. be.retai F ti.lt C1s .11:Li 7E-LS .-leit. . ft., 114,-.' ;fox' 7ce-m- f 4 P11. TON II rr , . 4_,.....y.1.r- c4!.,,s,'''.11. ,C 0.N 3 l S -7- E N 7ES. mykicir re , 00.C.:, t a v: V 7 ,. i 4,7,,,-"--- ei ct,i ic- figvek h .f..ii ,,;,...s.,- . i-, e,.... C. is'it" ,-.0. 40! r - ii;;-,0,411. PC) S42-4,4 iMPER, i: -I 1 . .1.1t1 A 4 ti, 4fir ,7 . ' Dn pS IS ER ydTA1:4-Y;6 y .s' r e.W,feI', r : ,-, teZPS ' 4.1%.* ic. 1. ; 4, . hi.rl. cel.06,.....,,. _..,..1. .f--,

AC . ' t - -tert-la. . --' 4 if.. Cesuz-f- IN ifr-;ase..e. err, air pf;rx de,. 4,.._:; '. i< i xtim p., i.,,,,h, 2 ,. .....1.g, - NTA It Pit AVE 47' ivi.i4-" Asql.: 4f 4TA at A.211., n f..".ja.. .4( 1 I.PtilS Mr 1-.41114,41:1-- e a 'III -IF ' ' ,..4e, 4 z.,...aff,.ii 4 NlioL OG14101 "rE.3014/4" 4 $67-6 JEI:t.s i li: 7( rr .t....t ,a ..kt- (ce,Pwr..,!..., , ..,,,,. NI: v o f Jc r-xx,re 44e FLCCNE ET cLAke coif . e; . ,1t...:.c-!.Cc.vet 4 z.,--Leoati-r..14 -tfraltr .141,114 1411410C-5. ? dp'4 4. .e. .4, %. . 4 re34.5,0 Of Lee.:(.; ' St ANI., A 1. ,e ..,46.4."- 'now ' 1 47. alriag, ,It pi+, e ' Ai173 r.414 Z r.-dti10. :. i itrirC'e -fe rrei.,..- ,4 2.4.2,2044-2., " .k;etrivnet. - i''''. 40,,,,c, l e,tent.:: .0e?..e.. 4....:,':.....''' 4u. ' ..4.*IperAt, 4.4-pra...:y 44,...,4- .7.,yzy eLjilimf ,,;, TIN& row cw.efe. Ce .. 5,... ' S Ani e . f'" i .... . clse (..4. -. 4., ix 74e.01.c e... ee. ,,,,,.. o " x 1... ' pa 61.eLrls c,..i' i 4:. e..4 : se .: -(4 :.;:r, . se .47i t, 04. ;.. ,-titflti. tr. ...I ''' .1.. ,

. ..c..:,..' i .. , clos.:fs iitis Cael.rit$ ri: A,Crsk:."Tri.,i'rei 11%4.: $ r Filele 59 si 60 din jurnalul de eaTitorie a lui Pierre Lescalopier (1574) (dupi manuscrisul pAstrat in biblioteca Facultavii de Medicin din Montpellier). www.dacoromanica.ro

Cardinalul Giovanni Francesco Commendone, nuntiu apostolic in Polonia (reproduce re dup A. M. Gratiani, De vita Joannis Francisci Cornmendoni Cardinalis Parisiis, 1669). www.dacoromanica.ro

IY\ lad IIC II ATE ANA E Er S...t.kiA RENA'S,. A:PV11)* A N TIM A RI EN lET1 REM?, N 'WNW, A ETA, ANNA AGE N S LX.E Antonio-Maria Graziani (reproducere dup'l Antonius Maria Gratianus, De Scriptis invita Minerva .. ., vol. I, Florentiae, 1745). www.dacoromanica.ro

MATTIAS STRIICOVIVS OSOSTEVICIVS C: S: lliftor:dc Poeta:xtatis fue anno 3+. 1zIutikri partust 581. Maciej Osostowicz Stryjkowski (reproducere dupl M. Stryjkowski Kronika Polska . . Krolewku, 1582, pl. I). www.dacoromanica.ro

W4 rti/ ti itcniffa co Vt* 4)fipco c l'irirfty/ Wbolfiley, / ntot)jtivo ict)/ eietriaettet ;OA' zroiettne y bornonn r MN*/ ald3owiedlioCr Poinotlidy y infiych &Ain 2koftflont P olfEitm y Wieleitinu 4Fig11ron iitovfltionu pr3Ticgryciv. orRicy, pOUffiir/ etc. 3rosinititi prmobh IVettild iflottltgo yOrgutent'fiegO 3nUIzcnia Ptron9d) bOtrobow3ro3ittii: tit /5 ifforirow y Zutorow portrotniydyy bomotrycb trio, frieWfrld)rOM w4gRi(1), t1;110q 3deryty4) zkroit . S Z A tOycel tniciosti Niffidi3illOyini,s wielf4 pilnorcio y ws3rou/44 Liropifmin A WU/ tiretrffidv y DLVG utfild)/Pruffid) fUrYdy DotlSciettinodytturs p9...(1fobliwic aoroD3icioiv.titttrinci, y two, ob jOnego prubtym nictuporryd) pr3c3 MAC TE I A OSOSTEWICIVSA.STRIV-: fowAgo bofteittclnic rt.pirntantojona, p_mi'pick-etotje'rwititt A:1,1.6440 mot pta voti3irnk bow obitty probawnogi ivrararti ,ivynagienfint pt.; ovidnym bvetteipem ti Erdbem now o w ytimiguipu 4 prsts srgyfifi ftrojytne midi/ bit 60b3iity# fits. 2oruI ' L itaplat trfi, ntleicb it 3 ennerk now= gruntottne lump. Vritroiteicru Arc.: ic6 f4iricf futioir6 thi 1: Zrttearan.,tv 4:mt.ono Ocry,tio ozaberficr,:i M. 1,Xxxit.

Krolewku, 1532. Foaia de titlu a lucrIrii lui Maciej Osostowicz Stryjkowski, Kromka Polska . www.dacoromanica.ro

11,4 cernis ctr,c2iusfilintago, :..`31;:rfc , decerc "(fr. uii r!:c famen,parfc fire4anfe fire, fa. budir Cows: ge at, ce.fui , cdriframif:. rma,druram, Ng v$1.1.67-te.,t, AciDEbtin: Alessandro Guagnini (reproducere dup' Alexandrus Gwagninus, Kronica Srmicyey Europ skiey . . ., vol. I, Krakowie, 1578, pl. I). www.dacoromanica.ro

--_s ,., ykk-_ MA HERB AVIHOR OW, _ ,,,,,, Ate -1,-. , . --4' V...+4,--0. .) Nic , ---, . .^... ,4 4"10 , 1.. 1 . . e., , , ,. .41b: N14000. , , i WTTrigi..... . _ A s

7 -..r'.1 4 ..airiftra0110. ,. . ' .r .f4ijbegt? 5 !lid? 5tot4 toionci nab gtoroa GIrf 3 ekyrem walc5ocy7bwic glowie bo ttgo . Q) rime/ pqy ftmycb ma gyOrta butgi ego. Co.) 2.4fra ikyolow p400ro fugcbq truleftwci tego: t/70 te3 my nicbtwimotto co gO...1ctcm piro. 3n4c3a talks t !tic fatto nec5.w ftv ytn poi; : 2i toi;y wicItie btielnositi wibsac tv uy of-obit/ 5 pr5yMobni4 roynili myiatele m (obit. acito to tycbte pciiiou, tiroicibc3o pz;ywdeie/ 34 ittozeini on viro#e byi bobtey mibtiete. Be iego m aftwo ;cnota nucity bybt w rwey tank/ :2tni go mi tt* mina 5micsne opetteleme. 211t nicfc3ctitie iciftei rycyf pomieglo/ knits bybi miatot tar WiiiC tn ,. " .' ,. ' . . . . . x: s. a. Cum Gratia & Priuilegio Regio, & Cxfgreo.. . . ..........:_,...:... . . Do'Cz _ _ .____ _. ___, pl. II).

Blazonul lui Alessandro Guagnini (reprodus dup Alexandrus Gwagninus, Kronika Scir meicyey Europskiey ..., vol. I, Krakowie, 1578, www.dacoromanica.ro

Antonio Possevino (reproducere dup.a. A. Veress, Fontes rerum Transilvanicarum,. vol. III, Budapest, 1913, pl. I). www.dacoromanica.ro

episcopal, se Indreapt spre miazzi44 i udInd suburbiile Clujului, se Intoarce din nou ctre rsrit; dar apoi, indreptInduse ctre Panonia inferioar printr-o vale nu departe de teritoriul BistriTei45, inco njur ca un compas orasul Satu Mare" avind in fa t pe malul cellalt orasul Nmeti47 si este <doar attt> de navigabil Inch s poat pluti pe el citeva luntre mici pe care se transport sare din Transilvania In Ungaria n anumite epoci ale anului, mcar c dup aceea eind vor s le reIntoarc de unde au coborlt, este adeseori nevoie s se astepte cresterea apelor42. fel stilt ca patru porvi sau iesiri care, mulvumit asezrii lor, sInt greu de Dar asa cum stilt patru riuri vestite care ies din Transilvania, tot asttrecut de fortele dusmane dac li s-ar opune o impotrivire oricIt de mica, si ar fi cu atIt mai greu <de trecut> dac ar exista in vreo parte (cum se va spune mai apoi) unele intrituri, crora le-ar sluji mult asezarea inssi a locu lui, pentru a micsora cheltuielile de construire si fortificare <a lor>. Intinde rea Transilvaniei inuntrul cercului de munTi (mkar c si ea este In cea mai mare pa rte a sa plin de munTi i dealuri) poate avea in lungime cam 25 de leghe unguresti care, fiind cu mult mai lungi dectt altele, fac cam 140 de mile italiene. Lrgime a este tot pe atIta, deoarece aceasti ari fiind aproape ca un cerc, diametrul <su> este acelasi din orisicare parte. Es te adevrat c Invelegindu-se acum sub acest nume de Transilvania (asa cum s-a spus ) si o parte a cimpiei Ungariei42a nu numai spre Oradea Tokay si mai departe ctre Debretinn, ci i spre Timisoara, <ea> este mai intins si are pozivii care, prin a .sezarea lor, s-ar intri mai usor si are cImpii foarte mnoase si un orizont larg d eschis. In afarl de aceasta, deoarece tn locul <oraselor> Satu Mare si Mined car e erau patrimoniul Casei Bthory, Impratulw este acum pe cale sl dea lui $tefan, re gele Poloniei51, Baia Mare52, numitl de latini Rivulus Dominarum53, i alte orase sate <Transilvania> s-a flcut Ind si mai mare dectt era. Cum si de ce s-a intImplat aceasta, tmpreun " L'austro. i cu alte lucruri din acest Comentar, cred voi putea arta cu atit mai adevrat, cu cit, In afar de faptul cl am 45 Bistricia. 45 Satmar. 45 De fapt nu se obipuia s se mai transporte lnapoi luntrele goale; vezi I, rel. lui Demschwann. 48a Adici aa zisele comitate exterioare: Vezi mai jos p. 554 n. 187. 45 Dobricino. 47 Nemeti. Vezi p. 534 n. 12. 51 Stefan Bithory. Aceste orge apoi Bithoreqtilor. 5 Rudolf al II-lea, rege al Ungariei i imprat german. i teritorii noi urmau si apartini personal regelui, 52 Napbinya. u Pirful Doamnelor. Numele datorat faptului ci aceste pir0 ficuserk parte din 539

apanajul reginelor Ungariei. www.dacoromanica.ro

p. 65 cercetat. Cu oarecare sirguint Transilvania si <am studiat> cele mai bune registr e si anale existente discutind despre ele cu oamenii cei mai pricepuTi, // m-am aflat chiar eu cu voia sanctittii voastre la Casovia din porunca lui Rudolf al II -lea impratul si a lui $tefan Bthory, regele Polomei, care m-au insrcinat s fac legt ura intre comisarii lor pentru toate aceste tratative i incheieri de compensare dat pentru Satu Mare si pentru acordul stabilit in vederea reinnoirii vechilor in voieli dintre regatele lor; ceea ce mi-a dat o mare lumin in aceast privinf54. In sfirsit Transilvania este bogat nu numai in vite i in fel de fel de animale slb atice, dar este imbelsugat si in fructe, vi de vie si in pduri de stejari <ca> i i n mere si pere care cresc de la sine, si in af este atit de bogat in argint, aur i sare, incit daca s-ar putea face negot grij minelor, i daca s-ar prelucra lina chiar in %ar, veniturile ar fi foarte cu aceste produse asa cum se vind in alt parte, si s-ar arta mai mult mari. Pentru aurul su a fost numit Transilvania de unguri Kincses Erdly"55 din care cauz i Chalcocondilas56 a numit-o in greceste Ardelia57. Acest aur se extrage d in multe locuri atit din riuri cit si din munti, unde se v'd nu numai vine <de au r> dar si budtele i foi atit de curate, inch nu este nevoie s le topeasd, intocma i cum a vzut sanctitatea voastr Cit despre imprtirea in provincii sau tinuturi in care se divide Transilvania, de oarece va fi nevoie s vorbim de acestea atunci cind vom pomeni despre starea ei, fie in timpul romanilor, fie 'in acela al lui Attila sau dup ce a primit Ungaria credinva crestin sau, in sfirsit dupl aceea, &id prin neintelegerile dintre Ioan de Sepus58 i Ferdinand59, atunci rege al romanilor, s-au produs alte accidente b inecunoscute, o vom trata odat cu acestea. Asadar Transilvania este mult mai popu lat fat de restul Ungariei, care este astzi in mina crestinilor60, intrucit de turc i nu a putut fi niciodat supus intr-un chip care s ne ingduie s spunem c ea le-ar apar tine tn felul altor provincii <turcesti> (mcar d le e tributar5.). 54 Textul diferi intrucitva 'in ed. Veress. din acqle frime pe care mi le-a dat regele Poloniei ca s vi le trimit. Doar clima Transilvaniei nu pare a prii tuturor, deoarece nu putini " Corect Kenchies Herdell" = Ardealul bogat n comori. " Autorul Istoriei creiter ii puterii turcelti ;i a cilderii Imparatiei bizantine. Pentnz o versiune romane ascI, vezi Vasil e G r e c u, Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, Editura Ac ademiei, Bucuresti, 1958. 57 Numele Ardealului deriv, Transilvania, adie Erc16-elu <tara de> dincolo de pIcluri, vezi Istoria Ronaniei, II, p. 72. acest titlu, n realitate, din corespondentul ungar al cuvintului 59 Sepusio. Este Ioan Zipolya, rege" al Ungariei, cruia autorul, nerecunoscindu-i ii numete comite ereditar al comitatului Szepes (Zips in Ungaria de nord 59 Ferdinand I, rege al Ungariei (1526-1564), si apoi imprat (1556-1564). La Veress: a turcilor sau a creFtinilor. azi Slovacia).

540 www.dacoromanica.ro

se imboldivesc de duren i colice care nu sint cele obisnuite, despre care spunea Galenus61 ca mruntaiele sint impunse ca de un lemn ascutit, ci de cele care rod ca un fel de pil, si de aceea unii le vindec. cu alt fel de ingrijire, ad ic cu leacuri r.'coritoare62. Dar altii le socotesc pe acestea rufctoare si de aceea, dupg cum variaz imprejurrile sau constitutia bolnavilor, folosesc sistemul contra r. Acestor duren i <aprute> ca semne prevestitoare le urmeaz paralizia sau a picio arelor sau a miinilor63. Dar, multi se vindec de la sine, fie cu leacuri sau cu bi deosebit de bune de care sint foarte multe s i la Oradea, si aiurea, in Ungaria; si s-ar vindeca si mai multi dac preoti64 care slujesc si vor sluji statul prin purtarea de grij a celor spiris-ar duce acolo dup curtenie si ar putea rmine acolo cu trilesnirile trebuitoare. Cauza acestor boli, (cki faptul de a trezi luarea-aminte asupra lor poate sluji pentru sntatea multora si pentru pstrarea nevtmat a acelor tuale si a celor temporale) este atribuit de diferiti <medici> unor cauze felurit e. Am discutat eu de mai multe ori despre aceasta cu diferiti medici cu experien t din Ungaria si cu altii din cei mai buni, si chiar cu regele Poloniei, care sus tine c pmtntul fiind mineral si nitros pricinuieste acea stringere a intestinului din care cauz se produc apoi acele duren; unii neag c acea boal s-ar afla in intesti ne, altii spun c acreala vinului este cauza tuturor acestor duren, dei in cimpia de la Alba Iulia sint <vinuri> destul de mature si multi pot s-si aducl <vin> din cimpia Ungariei, ceca ce si fac; altii atribuie aceasta <boal> amestecului de me rcur, adic de argint viu care se afl in pmint, dar mult mai mult in ap5.; de aceea ei cisterne de ap sftuiesc s se Intrebuinteze asa cum se face la Roma de ploaie car e s fie folosit la gtitul bucatelor si <la facerea berei>65. Altii atribuie cauza < bolii> unor curenti de aer care, czind perpendicular in acele vi si Intre culmile muntilor, vatm creierul, din care cauz se resimt nervii. Unii spun ca acestea se da toreaz necumptrii la mincare si la odihn si mai ales somnului de dup-prinz, cind trupurile coplesite capt acele boli. Si aceast cauz mi-a artat-o de mai multe ori <si> $tefan, regele Poloni ei, si eu o socotesc ca cea mai adevrat, cu toate c si celelalte <cauze> par s ajute ca niste cauze secundare,66 dovad c5 i'n Ungaria stpinit de turci67 datorit faptulu i c <locuitorii> beau obisnuit ap 61 Galeno, medic grec care a trit 'intre anii 130 si 200. 63 Aceast boal este descris tntr-un fel care intruneste trsturile mai multor afecOuni destul de deosebite ca ulcerul, reumatismul, colicele renale sau intestinale, a rtritele etc. doi iezuiti venivi Leleszi. 62 Cose ref rigeranti. 64 Operarii 'in preovii. Autorul se refer probabil la lucrtorii In via domnului Transilvania si su ferind ru de reumatisme; L. Odescalchi si Ioan " Cervosa. " Concausa. 67 In pasalicul de la Buda. www.dacoromanica.ro 541

p. 66 i c sint mai cumptati nu obisnuiesc s cada in aceast meteahn. // lar In Ungaria pe care o tine impratul, cu toate ea. acolo sint vinuri bune si sesuri foarte intinse, totusi multi se imbolnvesc de boala aceasta. Apoi altii, provincie, mrturisesc c acum treizeci sau patruzeci de ani nu obisnuiau umble aces te boli. Dac-i adevrat, nu ar fi lucru mare, cci dup cum i printre acestia George Blandrata, medicul care a imbkrinit in aceasti aceste boli blestematele invtturi scrise, i legi care au fost semnate aici de Blan drata62 insusi si de alti nenorociti impotriva lui Hristos, fiul lui Dumnezeu ce l viu. Dar despre acestea, am vorbit in cartea mea latineasc, despre ateismul ere ticilor acestui seco162 i in afar de aceasta, voi vorbi mult mai deslusit ca de u n lucru insemnat pentru starea intregii Ungarii ca o pildl pentru oricare alt re gat crestin. Deoarece, cunoscindu-se cauzele cesteilalte paralizii mai vtmtoare, s t ie <oamenii> s se lecuiasc sau cel putin s se fereasc7 de ea CARTEA A II-A s-a dat pcatului drept pedeaps moartea, tot astfel s-au pedepsit prin ... p. 80 Capitolul I. Descrierea amnuntit a regiunilor sau comitatelor si a scaunelor in ca re este imprtit Transilvania. C1uj71, Transilvania, se gIsesc sapte comitate sau judete, numele lor sint Turda , Dobica, Solnocul-din5untru, Tirnava, Alba si Hunedoara. afara Transilvaniei se gIsesc cinci comitate: Bihorul, Solnocul de mijloc72, Crasna i Maramuresul73, Z arandul i Banatul Severinului. Si apoi deosebit Inuntrul cercului acelor munti care inconjur (dup cum am spus) 28 Originar din Saluzzo, fost in serviciul reginei Isabella Zipolya si al lui lo an Sigismund, adept al unitarismului la care 1-a convertit si pe acesta. Se bucu ra si de protectia Bithorestilor. Este memionat adesea in corespondenta iezuitil or din Transilvania, vezi i mai sus relatia lui Gromo. 8 Carte tiprit simultan la Colonia si la Viena in 1586 sub titlul Atheismi Lutheri, Melanchtonis, Calvini, Bezae... pentru titlul complet, vezi mai sus p. 530. coborit aici din Scitia fiind indemInatici i harnici erau luati ca servitori (I) ... Dacia potrivit cu P tolemeu cuprindea Transilvania, Tara secuilor, Tara Roma72 Urmeazi capitolele 2-7. De semnalat afirmatia c dacii erau un popor asiatic neasci, Moldova si o bun parte din Ungaria (i Transilvani, i Ciculi, i Valachi, q uei di Moldavia et buona parte degli Ungheri). Autorul foloseste aici numirile p opoarelor pentru teritoriile corespunzkoare. Dacii erau rIzboinici ne fida a Rom ani" care tineau trupe in Moesia pentru a-i struni. Sint redate diferitele expli catii ale nutnelui de Valahia si de

valahi, precum i versurile i inscriptiile adevIrate si fictive reproduse de Reic herstorffer n Choro graphia Transylvaniae sau de Bonfini in Decadele sale. El rec tific5. afirmatia celui (Until ci Alba Iulia ar fi fost vechea Sarmisegenizi Zar mis": n 11 contado Colociese (Colociense). 72 Zolnocese mezzano. " Maramaros. 542 www.dacoromanica.ro

de acestea deoparte comitatul Fgrasului care, dei se afl in Transilvania, nu este t otusi incorporat Cu totul principatului. Mai era acum chiva ani comitatul de Sat u Mare si Nmeti, n locul cruia a dat impratul Baia Mare cu alte orase si sate. In toate aceste comitate se aflau dou episcopii. Una, numit a Trande fapt, se afl n afara Transilvaniei, dei stnt i ei amestecati cu dacii cu care au totusi aceeasi limb74, romanii care nu au un centru hotrit silvaniei, ti avea scaunul la Alba Julia, cealalt la Oradea. Trei feluri de popoa re locuiau i locuiesc in Transilvania; ungurii <care> <al lor>75, sasii care stpinesc sapte orase, de aceea numesc in limba lor Transil vania: Siebenbiirgenn. Legile erau aceleasi ca n Ungaria, in afar de unele deoseb iri, dar <orasele> sasilor aveau si au un alt fel de cirmuire. Despre acestia vo m vorbi in chip deosebit ca despre niste mdulare insemnate ale acelui principat. Capitaui 2. Orasele ssesti i asezrile dependente de ele77 in Transilvania. Transilvaniei n timpul lui Carol cel Mare79 din pricina rzvrtirii lor, 4i pentru c i rezistau la convertirea lor la crestinism; si de aceea ei sustin c de aici i au originea cetAile lor din aceast provincie. Dar fiindc nici limba lor de asfzi nu a duce cu cea saxon, dimpotriv, arat a se apropia mai mult de cea din regiunea care p ornind de ling Colonia se intinde catre Suabie, se crede a au fost alte neamuri ca re au venit i apoi au limas in Transilvania si ca urmare a cstoriilor regilor Unga riei Cu regine, dintre care unele erau de neam german, si cu &dui a ajuta cresti nismul pe 74 De quali pero e una medesima lingua. (Autorul se refera aici la limba unguril or din Ungaria i a ungurilor din Transilvania, numivi de el daci (!), ungurii cei lalvi fiind numiti indeobste panoni. Numirea de daci dat ungurilor din Transilvan ia apare si la Reicherstorffer i Verancsics. Din context se vede cI Possevino in f'viseazi in Transilvania trei popoare: ungurii, romnii, sasii. Se povesteste c, din Saxonia multi au fost <cei> exilati79 n inuturile 74 Che non hanno certa sede (In sens de capital l sau sediu principal) afirma0a luat din Reicherstorffer, vezi discuvia din Cedtori, I, in introducerea genera1. s i in notele critice la Reicherstorffer i Verancsics. 76 Siebenbargen, adic. Sapte cetvi. In realitate numele vine de la Cibin, Seben, n u de la cifra Sieben. 77 Et loro pertinenze. 79 Relegati. 79 Prere generala in acea vreme, vezi i Reicherstorffer, precum i Gromo din acest volum. lui Verancsics. Suevia vezi Reicherstorffer, op. cit., ed. 1550, P. 3, v vezi i Cadtori, I, relat ia www.dacoromanica.ro

543

P. 81 atunci n floare in Germania n razboaiele care se iscau cu diferite popoare, si m ai ales cu barbarii81. Asadar n numar de sapte sint orasele sasesti: Sibiu, Bras ov82, sau Corona", Bistrio, Sighisoara83, Medias84, Sebes85 sau Sebesul sasesc88 si Cluj sau Claudiopoli. Sibiul este numit astfel dupa mannstadt87, adica orasul lui ca a fost maritata o sora sau ta la Niirnberg unde un frate Sibiul este capitala tuturor un du ce curge prin apropiere; germanii numesc Her Hermann, primul lui intemeietor, cu care se spune o ruda a Sfintului rege Stefan88, and a venit aces al sau era In acel timp seniorul cel mai de seama. celorlalte orase

sasesti; are un inconjur de doua mile, este asezat pe o cimpie si este conjurat cu doua rinduri de ziduri; i tn afara de aceasta este foarte puternic mulTumita poziTiei sale, el avind sanvuri adinci i aproape de jur imprejur, multe iezere i ntinse care ingreuiaza venirea acelora ce ar vrea sa se apropie sau sa-si aseze tabara tn preajma lui. In acesti ultimi ani a mai fost sporita cu un mare bastion" care este cit o ceta tuie buna. Orasul intreg este mai degraba n forma de cerc decit de alta figura g eometrica, dar inauntrul sau casele slut toate de zid bine cladite. $i n catedra la parohiala, mai tnainte ca ereticii s'a fi indepartat sufletele de la slujba d umnezeeasca i sa fi uzurpat pentru ei bunurile bisericii catolice, oficia un pre pozit care purta mitra Intocmai ca un episcop 24 de preovi slujeau la tot atitea altare". Un du" incIntator curge prin orasul care nu sufera aproape niciodata d e foamete, caci are multe si foarte bune rezerve de grit', ferite de once strica ciune din cauza vremii si <are> citeva mori92 astfel facute incit nu pot in nici un chip fi oprite din mers sau distruse de dusmani. Aci se gaseste i monetaria9 3 unde se bat ducaTii unguresti n valoare de 13 giuli94 i jumatate sau aproape d in aurul care se extrage obisnuit din Transilvania, si Ungherinii95, o moneda mi ca' de 91 Teorie din vechile cronici ungureti. Vezi Calatori, L relatia lui Verancsics. 39 Brassovia. " Segesvar. 84 Megies. " Zabeso. Zassebes. 89 Hermannstadt. 88 Inexact. 89 Baloardo. 91 Cibinul. vezi Cilatori, I, p. 214. 92 Dupa Reicherstorffer, Choro graphia Transilvaniae, p. 8 r. 93 Cecca (zecca). 94 Giuli. O moneda numiti latineste denarius; italienii o numesc giulio, dupa nu mele papii Iuliu al II-lea, care batuse asemenea monede. 93 De aceeasi valoare ca vi denarul, adick 1/100 florini. 544 www.dacoromanica.ro

argint in valoare de a suta parte dintr-un taler german, pe care ei 11 numesc fl orin. Orasul se cirmuieste cu chibzuinv de dregkorii SE96i are 18 sate regale" tr ibutare, are cancelaria sa97 care vine socotelile i decretele sale98 ca si ale t uturor celorlalte orase confederate99. La o depktare de o legbe de acest oras se gsesc mine de sare intr-o localitate care se numeste Ocna Sibiului' pe care ei o n umesc in limba german Salzburg, iar alte ocne se gsesc in alt oras care se chiam De j'", din care se scot venituri insemnate. De jur imprejur stilt asezate diferite orase sau sate attt de mari si de populate si cu imprejurimile atit de bine cul tivate si de roditoare, inch m-am mirat pe drept cuvint; si nu lipsesc acolo par ohiile care aduceau altdat venituri preotului catolic, iar astzi aduc falsilor pred icatori, in afarI de alte roade ale pmintului, 200 i chiar mai multe butii de vin pentru fiecare parohie. La o mill deprtare tot spre miazzi, este localitatea Cisnadiel2 nu prea mare, totusi renumit, nu atit pentru castelul s.0 in trit, cit pentru faptul c aici se fac seceri pentru secerat si de aceea vranii se a dun adeseori aici, in mare numr. La o deprtare aproape egal, puvin mai jos de Cisndie se gseste dealul de la Cisndioara'3 in virful cruia se afl un castel de piatr frumos cioplitt" foarte bine cldit pun la adpost lucrurile lor o dat cu viava lor. La dousi leghe mai departe de oras se gseste acea localitate pe care am pomenit-o mai sust05, unde sibienii Tin str aja obisnuit; si de aici se poate pkrunde in Tara RomaneascI printr-o vale foarte strima, mrginit de munvi foarte inalvi; prin mijlocul ei curge riul Olt care se v arsI aproape de Nicopole in Istru, sau cum am zice, in Dunre. in care, in timp de rzboi, locuitorii din acele cimpii ti duc cu ei Apoi in afar de faptul c a susvinut victorios odinioar asediile asalturile turcilor , Sibiul nu numai c s-a aprat el insusi timp de 7 anii8 nomie administrativ i judectoreasc i erau supusi nu voievodului Transilvaniei, ca restul ;Irii, ci direct regelui. 66a La Reicherstorffer 10 sate regesti si opt tributare. 67 Camera. 98 Ordini. Toate scaunele ssesti erau supuse jurisdictiei regal al Sib iului. judelui Magistrato. Saii, colonizavi pe pmint regal (fundus regius), se bucurau de autotind din includerea in acest loc de cItre Reicherstorffer a listei scaunelor sses ti oferit de Honter. El o muta dup4 descrierea Clujului i restabileste legltura f ireasci dintre Ocna Sibiului si Sibiu. Altminteri textul este o 100 wyzagna. 101 Dees. 9 Folosind si mai departe textul Choro graphiei, Possevino Indreapt anomalia rezul Choro a versiunegraphiei. 102 Helta. 194 Pietra quadrata, taiat in blocuri de form regulat, corespunde la termenul franc ez de pierra de taille. Pentru acel castel, vezi i relatia lui Gromo. 105 Turnu Rosu. 108 193 Monte di San Michele (germ. Michelsburg). 1529-1536. www.dacoromanica.ro

545

doar cu propriile sale forte, dar a mai dat Meg ajutor i indemn celorlalte orase impotriva tuturor loviturilor care s-au adus din cauza impgrtirii Ungariei , pricinuitg de <dubla> alegere a lui Ioan, ultimul rege, si a impgratului Ferdi nand, pe atunci rege al Boemiei, dar mai apoi ingltat si la regatul Ungariei. p. 82 nespus de frumosi intr-un loc neted i mlgstinos (!) si de aceea nu este supus Coronal" numit de unguri Brassov si de sasi, care-1 locuiesc, Kronstadt este un tirg de mgrfuri bogat i foarte populat si este renumit pentru negotul pe care-1 fac ei cu secuii, muntenii, moldovenii, armenii i grecii altii care roiesc aci. Orasul, dac ii socotim inconjurul su, este ceva mai mic decit Sibiul, dar impreu ng cu cele trei suburbiil8 care se intind pe trei vgi, este mai mare; una dintre acestea este locuitg de romanilo, cealaltg de unguri, a treia de acei ce-si zic sasi, adicg germani, si care cultivg cu hgrnicie pgmintul. Orasul are o forma ap roape pgtrat, este foarte bine intrit si bine clgdit, inconjurat cu doug rinduri d e ziduri i turnuri sau bastioanen i // Cu doug rinduri de santuri si este asezat intre munti primejdiei de a fi minat. Aproape n fiecare ulit curg suvoaie de apg care izvorgs c in mare numgr in toat acea regiune. Biserica principalg a acestui oras este Inc hinatg Sf. Fecioare, odinioarg era pling de credintg, astgzi de erezie. Odinioarg lumea se dedica aici cu sirguintg mnv%turii. Si locuitorii susti n c dupg acea vestitg bibliotecg pe care a fcut-o regele Matei Corvin, la Buda", nici o altg <bibliotecg> din regat nu a fost mai bogatg si mai complet g ca aceasta, care se afla in acest oras. Apoi regiunea in care este asezat oras ul este aproape ca o altg Transilvanie, deoarece este inconjurati de munti i des pgrtit de Tara secuilor printr-un riu pe care Ptolemeu 11 numeste Oltul'12. lar t inutul care este intocmai ca o grading minunatg se numeste <Tara Birsei>113, si pe latineste mai corect Burcia, fie dupg un nu cu acel nume sau poate pentru c ar e ca insigng pe stema <tgrii> o cuprinsl in mijlocul pe care germanii o numesc W urczal" rgdgcing unei coroane regale. In veacul nostru acest oras a fost asediat de catre 1583 In care spune c regele Poloniei ar vrea ca el sI meargI In Moldova, in Secui me g 'In cele doud oraje numite unul Corona, celalalt Bralov. (1) 138 Borghii. 107 Vezi in Epistolae et Acta Jesuitarum, p. 286 scrisoarea lui Possevino din 16 iulie 111 Vestita Corviniana" tntemeiati prin 1476 si risipit dupI ocuparea Budei. Si a ici este urmat textul lui Reicherstorffer, op. cit., p. 10 r; vezi Caatori, I, p. 216. 112 Alutato (ibidem, p. 217). 113 In text: Burcza. "9 Scheii Brasovului. 110 Torri a baloardi. 114 Forma corupti de la Wiirzel-rdIcinl, tot dupl Reicherstorffer. 546 www.dacoromanica.ro

Stefan"6, palatinul Moldovei, care era cel mai mare dusman al acestui oras,. I-a impresurat cu armata vrind s5.-1 ja cu asalt. Dar deprtarea muntilor unde a fost asezat artileria fcea ca ghiulelele s. cad fr nici o ispravI in cetate fr s fac vr b caselor, din care el s-a retras cu pierderea, Nsenstadt. Prin el trece un du cu acelasi nume, care se vars dup dota leghe in Some s, despre care am vorbit in cartea precedent. Este asezat intr-o vale larg avind d e arnindou prtile dealuri acoperite cu vii116. Sighisoara"7, in limba german Schesz burg", este al patrulea oras. Se intinde de pe dealul pe care este asezat Oda' l a vale, si este udat de un du, care se vars in Mures nu departe de Alba Julia. faimei sale si cu mare pagub. Bistrita este al treilea dintre orasele ssesti <e> n umit de germani foarte roditor, a fost inainte un orasn <deschis>, dar apoi, fiind inconMare" care izvorste din muntii Ciuc12 si primind pe Tirnava Mici21, nu departe de Blaj'22, pu tin mai jos de Ciumbrud123 si mai jos de Aiud Mediasul numit de germani Mydwisch", asezat in centrul Transilvaniei jurat cu ziduri, a fost prefcut in cetate. El este udat de &I Tirnava care este un oras mare cu un castel la o deprtare de dou leghe de se vars in Mures. La o deprtare de o leghe de Medias se Alba Julia afl cetatea numi ts Cetatea de Baltl.24 bogat in vinuri foarte bune si altedaruri ale naturii. Sebes ul sau Sebesul ssesc, numit de germani Miihlbach, se afl la odistantl de o leghe d e Alba Julia intr-o cimpie si o vale126 <e> inconjurat cu ziduri; nu are o populatie prea numeroas. Se crede c acesta a fost primul dintre orasele slsesti126. Biserica Inca' In picioare arat hoed& eh de mare a fost evlavia locuitorilor atun ci cind credinta catolic stpinea acele inimil27. Acest oras avea 17 sate regale. A ici se incarcl pe Mures sarea care este transportat in Tara ascdiat Brasovul in 1529 dupl lupta de la Feldioara; vezi I. Ursu, Die auswrtige 117 Segeswaria. 118 Terra. 119 Kykellew maggiore. 129 Scbuk. 121 Kykellew minore . 122 Balas falva. 123 Czombit. 124 Kikellewar. 115 Confuzie dup Reicherstorffer intre Stefan cel Mare si Petru Rares, care a Politik, des Peter Rare', Fiirst von Moldau (1527-1538), Wien, 1908, p. 59 si ur m. 119 Possevino omite menviunea minelor de aur (!) de la Rodna (la Reicherstorf fer,. p. 11 v). 125 In una pianura et valle cinta di mura. Afirmayie lipsiti de temei, dui:a Rei cherstorffer. Fraz introdus de Possevino in textul lui Reicherstorffer. www.dacoromanica.ro 547

Romaneascg (?)129; nu departe de aici se afl. doug tirguri ale acelei vgri: Vintul de Jos129 si Vurpgru1130. Clujul, al saptelea dintre orasele sgsesti, este numit azi in limba latina' Clau diopoli si de ctre germani Clausenburg; se afl. la o depgrtare de sapte leghe bune de Alba Julia; este inconjurat cu ziduri, bine populat de germani si unguri care cirmuiesc alternativ orasul in fiecare an; are dealuri pline de vii si suburbii foarte mari si este bine Intrit; la una din porTile sale numitg Portina se aflg o placg de marmurg cu urmtoarea inscripTie131. p. 83 Capito/u/ 3. Numele, teritoriile dependente si felul de cirmuire al scaunelor sssqti132 Scaunul Orgstiei133 avea 11 sate regesti. Iar Orgstia care este o asezare numit d e germani Broos134 este la o depgrtare de o leghe de ampul Ptinii135 si este asezatg lingg riul Mures; cu o bung populaTie trgind destul de civilizat 139, un aer foarte sngtos, clinpii roditoare, pestii cei mai buni, pgduri bogate in iepuri, mistrevi, cgprioare si cerbi. Scaunul Sebesului Sgsesc cuprindea orasul Insusi cu cinci sate regesti. 128 La Reicherstorffer In locul corespunzitor fusese vorba de transportul sirii 'in Ungaria. Vezi Caitori, I, p. 220. Confuzia se datoreste probabil mentiunii T irii Rominesti, 2n legituri cu Vintul si cu Vurpirul stipinite de domnii Tirii R ominesti, informatie omisi de Possevino, vezi fi t. Met e s, Mofiile domnilor fi boierilor din Tarde Romnefti in Ardeal fi Ungaria, Arad, 1925 P. 51 i urm. 139 Vincz. 130 Borborek. Prin mutarea din loc a frazei despre transportul sirii, care la Re icherstorffer urma dupi mentionarea Vintului si Vurpirului, se ajunge la afirmar ea gresiti ci sarea s-ar incirca la Sebesul sisesc care nici nu este pe Mures. 131 Urmeazi. 'i n text reproducerea ei dura Reicherstorffer. 132 Acest capitol se afla la Reiche rstorffer sub formi de lisa inglobati in partea corespunzind cap. 2 al lui Posse vino, si anume intre Sibiu i Ocna Sibiului. 133 Zaswar. 134 Bros (de la St. Ambrozie). Possevino a Inglobat in lista scaunelor si caract erizarea orasului Oristie si a locuitorilor, care se afl la Reicherstorffer 'hure mentiunile despre Abrud si Hateg. coherenti textului lui Reicherstorffer pe care 'Mg 21 sirIceste omit'ind referir ea sa la romni). Iati textul in Chorographie: Saszwaras, Saxonibus Broos dicta di stat a Kenyer ad meridiem uno miliari, sita ad flumen Marisium, terra fecundissi ma frumenti vini et omnium fructuum ferax. Ibi populus admodum urbanus, et ad Va lachorum ritum et consuetudinem amictu et victu non parvum accedens, qui passim in carnpis circum quaque desertis quibusdam possesionibus resident et habent coe lum mirae temperiei, Etenim silvae intensissimae lepores, damas et cervos in mag na multitudine fovent, piscibusque illic optimis abundant. (p. 14). 135 Kenyr, vezi aminunte mai sus la Gromo. 133 Con buon popolo, ne lontano da ci vilita (Possevino simplifici si di oarecare 548 www.dacoromanica.ro

Scaunul Miercurea'37 cuprindea 10 sate; Scaunul Sighisoarei cuprindea orasul si 16 sate; Scaunul Altina'38 cuprindea 12 sate; Scaunul Cincul Mare139 cuprindea 2 2 de sate; In afar de aceste sapte scaune ale sasilor mai sint alte dou <scaune> deosebite al eror centru de conducere este orasul Media si acesta avea <sub el> 24 de sate; d ar in acele scaune141 mai sint rspindite si multe alte <sate>, care impreun cu alt e posesiuni apartin nobililor si nu se nuScaunul Rupeal" cuprindea 15. odat> ca si libere, depind de principele Transilvaniei dar in asa fel, c ele totus i se cirmuiesc singure cu un magistrat anume al lor. Cu toate acestea ei jura <c redint> principelui care One un asesor sau judecItor delegat de el in fiecare din ele. Ele dau si in timp de pace pentru a intretine garnizoanele si <de asemenea > in timp de rzboi contribuOile despre care va fi vorba mai incolo. Locuitorii se folosesc de bimba german, dei invat obisnuit si ungureste. <Ei>, nu ingduie unguri lor s'i locuiasc in orasele lor, indeosebi la Sibiu si la Brasovi43. Pe scurt au o foarte bun orinduial si sint puternici; dacl <totusi> nu le-ar lipsi lucrul cel mai de seam care este adevrata religie catolic. Capitolul 4. Bunuri si posesiuni ecleziastice care erau mai ales144 in scaunele pomenite mr printre scaunele ssesti. Asadar142 toate aceste scaune si erase, fiind oarecum c onfederate si <totExistau opt capitluri parohiale principale care se numesc inc si astzi universitas"145. De aceea avindu-se in vedere bunurile temporale145a pe care ei le aveau pentru cultul divin, se va putea mai bine inTelege apoi, eh de 131 Reussmark. 138 Olczna. 229 Schenkerstul. 14 Sede Rupense. 113 Nici nobilii nu puteau cumpra case in aceste orge sau dobtndi dreptul de cetve nie. 0 schimbare s-a produs abia in secolul al XVIII-lea sub Iosif al II-lea i nu flea' 141 Al doilea scaun era Seica. 112 Paragraful care urmeaz. apariine In intregime lui Possevino. o dirz rezistenvi. 111 Principalmente. Acest capitol redi textul lui Reicherstorf fer datorat lui Honter vezi Calcitori, I, p. 215. 113 Nume aparvinind de fapt ol 4tii sa5i1or: Universitas Saxonum, organizgia politick' administrativ qi biserice asci a sailor din Ardeal. 143a Averile afectate cultului. www.dacoromanica.ro 549

bine rinduitI era acum d'Ova ani Transilvania si &A ruina a adus cu sine dezbina rea i erezia, sau ctt ntremare va putea aduce re Capitlul'46 de la BistriTa cuprindea in privinva plavilor i taxelor'47 orasul in susi si 23 de sate regesti. Capitlul de la Reghin148 cuprindea mai bine de 30 de sate. Capitlul 'Dril Birseii49 cu orasul Brasov mai cuprindea 13 sate regesti. Capitlul Saschizi5 cuprindea Sighisoara si 48 de sate. sate, celnalt care era numit <capitlul> subrogat cuprindea 22 <de sate>. Capitlu l Sebesului152 <cuprindea> orasul Sebe s impreun cu 17 sate. Capitolul 5. Despre alte orase i locuri ale Transilvaniei Capitlul celor dous scauneira <cuprindea> orasul Medias cu 36 de sate. Din cele d ou.' capitluri ale Sibiului, unul <cuprindea> orasul cu 23 de Alba Iulia, oras strgvechi, a fost ptn n vremea noastrI153 resedinta episcopului Transilvaniei, 2mpreunal54 cu multe alte castele dependente ale episcopului. As ezarea sa este intr-un loc prea frumos i acum ca principele p. 84 are aici refedinta sa Zmpreuna cu sfetnicii sai fi garda sa are fi oarecare stra lucire, cu toate ca nu are prea multi locuitori. In partea de ris'irit <a orasulu i> curge Muresul; de cealaltI parte, un riu mic Ampoiul, numit de unguri Ompoly, care coboarl din munTii acelei regiuni, inspre apus se deschide o cimpie yeser p id la muntele Sf. Mihaill55; spre miazsnoapte, cimpia se prelungeste, urmind apoi munTi foarte greu de trecut, de unde se vede Abrudu1156. Acesta era in stlpinire a unui colegiu de preovi tn timpul lui loan de Huniade, care li 1-a dat lor. 146 Aceste capitluri corespund la protopopiate sau decanate, vezi G. M iille r, Die deutschen Landkapitel in Siebenbiirgen und ihre Dechanaten 1192-1848, Sibiu, 1934. 111 Haveva per conto delle pensioni delle tasse. Sasii aveau i autonomia bisericeasc; ti alegeau singuri preotii g nu plteau episcopului dijma, ca ceilaii l ocuitori ai Ardealului, ci o ddeau direct preotilor lor. Universitatea bisericeasc a sasilor cuprindea, sp re deosebire de cea civil, in afari de sasii de pe prnintul criiesc si pe sasii as ezati ca iobagi pe moiile nobililor din comitatele administrate de nobili. 1" Capitolo Regnense. 142 Barcense. 152 Kisdense. 151 AdicI Media 122 Sabes. $eica. 122 Reqedinva episcopal a fost secularizat i preficuti in reedinv princiari in 1542P arile subliniate ti apartin lui Possevino care a concentrat i redus textul lui Re ichestorffer aductndu-i i unele completri proprii. 122 Monte di San Michele. E vorba de inivimea pe care se ridica in secolul al XII IXIV-lea cetatea episcopal numit a Sfintului Mihail, dup hramul bisericii episcopal e din Alba Iulia; vezi Caltori, I, pp. 221 i 282. 122 Abrugg banya. 550 www.dacoromanica.ro

Nu prea departe este Zlatnal57, locuit de romani, care se arat a fi iar la Turda minele dau sare cu atita belsug, incit ea este transportat .frIncetar e spre Buda si Belgrad. Si cum se ala aproape n mijlocul Tranadeseori se %in aic i adunsrile sau dietele Transilvaniei. De altfel, are dmpii foarte roditoare i pr in urmare vite n numr foarte mare. Capitolul 6. Despre cele dou tinuturi din Trans ilvania Turda este un oras158 destul de intins; are un castel vechi. Nu este inconjurat cu ziduri; este la o deprtare de 12 leghe de Sibiu si doar de 5 leghe sou Cu puti n mai mult de Alba Julia. Aici sade prefectul fost mai mare si mai populat dn cauza minelor de aur. Mai rmin acuma dota tinuturi, dintre care unul este mai mic si mumeste Tara Hategului159, cellalt Tara secuilor. se Tara Hategului este un mic district <situat> la capkul cel mai deprtat al Transil vaniei <si> despsrtit de restul acestui stat. Se intinde tn lungime pi'n la 40 de mile italiene si este fnconjurat de jur imprejur (dar mai mult dinspre rsrit i miazz i) de dealuri i munti foarte mcar c aceast parte are o trectoare largs spre Tara Romne ase. La mijloc este un oras numit Hateg locuit (ca i restul acestei mici provinci i) de unguri de romani; dar In partea de sud se mai vd si astzi ruinele unui mare oras pe care locuitorii il numesc Varhelym, ceea ce inseamn. locul cetkii"; aici romanii se duc i caut printre acele ruine monede de aur i argint scot <si> alte rms ite antice. Secuimea161, Ciculia", care dup cum am spus ar trebui sI se numeasci Scitulia este o parte a Daciei care ajunge pida' la hotarele Moldovei. In ea se afl sapte scaune sau teritoriii", a cror nume sint: Ciuc, Gurghiu, Cason, Odorhei, Mures, Chezdi, Sepsi, Orbai, sau cum scriu altii Czyk, Girgio, M aruszeck, Aranias-Zek, Zysdi, Sepsi, Orbai. Aici locuiesc <acesti> transilvneni'6 2a care se socotesc mai vechi decit hunii si de aceea sint numiti scituli, adie sciti mici"163 care au mai limas 151 Zalatna. i s-au pstrat mai neatinsi 158 Terra. In Chorographie Turda era menionat la inceput, inainte de cele 7 orase mai de seamk (la p. 7 r). 158 Haczas (transcris gresit in loc de Haczak). 180 Var heli, numele unguresc al satului Grdistea, unde se afl ruinele Sarmisegetuzei. "1 La Ciculia. La Reicherstorffer aceasti parte a descrierii sale se all' la inceput eind vorbefte de nationile" Transilvaniei (op. cit., p. 3 v, 4 r). 162 Contadi. 162a Transilvani. 188 Scituli, quasi sciti piccoli. Pentru pretinsa lor origine hunicI sau chiar s citic vezi Ciiltori, I, p. 411 n. 137. www.dacoromanica.ro 551

decit once alt popor n aceea tara164 intscirieei de la natura', multumit pozitiei sale inaccesibile in multe locuri. Sint totufi multi romani amestecati cu ei165 . Chesdi, tocmai la poalele munTilor Carpati, ltng Gurghiu166 chiar la picioCiucul este o regiune asezat In partea de miaznoapte la stInga de rul acelui munte, dar mai spre apus; este o regiune slbatic i muntoas. Lipit de a cest scaun este scaunul Muresuluil" care se Intinde ckre miazzi ptrunde mai adnc In Transilvania, si se afa ling dull Mures avInd ca resedint Tg. Mures168 numit de germani Neumarkt169; acest oras este destuI de mar e si acolo se adun adeseori secuii pentru treburile lor pe care trebuie s le dezbat sau de care trebuie s se Ingrijeasc. nobililor si altor feve Insemnate172 care au sub ascultarea lor un numr de sate d e supusi secui, potrivit cu ceea ce au primit In dar de la regii Ungariei, unul mai mult, altul mai putin. Din acest soi de nobili au mai rmas dou familii catolice i acum: Lzr173 i Becz'74. Celelalte scaune slut In hotar cu acestea, dar deoarece nobilimea, sea"simeal" i religia s-au pstrat mai mult timp In Secuime ca n celelalte prti, de aceea voi vor bi ceva mai mult despre ea. Secuii se socotesc toti nobili, ei stilt de dou felur im unul este acel al Familia Lzr este de mare Insemntate, Andrei Lzr <e> foarte puternic; dup el vin Ion Li zr si Wolfgang Lzr. Becz i are Ina pe mama sa tn viat.', o matron catolic bunk' i vene rat care pin n ziva de azi 154 mlineFti din Ardeal, in Buletinul Comisiei Istorice a Rominier, II, Bucuresti, 1 916 si S. Oprean u, Tinutul secuilor. Contributiuni de geografie umanii fi etnog rafica, n Buletinul Inst. geografic", Cluj, 1928. 166 Gyrgy6. 167 Maros-Szek. subliniate au fost acriugate de Possevino. 165 Pentru raporturile dintre secui i rominii din Secuime, vezi N. Iorg a, Acte ro1" Zechel-Vassarhel. 1" Nevmarkt. 170 Militia. 171 La inceput erau toti egali, dar in cursul secolului al XIV-lea si al XV-lea s-au diferentiat, dupa avere, in trei clase: 1) fruntasi (primores, potentiores, seniores); 2) cavalen i (equites, primipili, ung. 1616); 3) poporul de rind (pe dites, pixidarii). Acestia din urtn ajung cu incetul in dependenta celorlalte dot a clase si in secolul al XVI-lea cad, prin hotIrtrile Dietei ardelene, in stare de iob'gie; 80-90 de familii de fruntasi si cavaleri stiptnesc vreo 7000-8 000 de familii de secui graci. Aceast situatie se defineste prin actul dat de I. Sigism und 'in 1562 vezi H. Mar cz al i, Enchiridion Fontium Historiae Hungaronion, Bud apesta, 1901, p. 429 si urm.; vezi fi Ctiliitori, I, relatia lui Verancsics. 172 Sint asa numitii primores. ToatI aceast prezentare ti apartine lui Possevino. 17 3 Familia Lizir era una dintre cele mai vechi si mai importante familii din Secu ime. JoacI un rol insemnat in istoria Transilvaniei mai ales in secolul al XVI-l ea si al XVII-lea, vezi L. Kvar i, Erdly nevezetesebi csaladai, Cluj, 1854, p. 170 si urm. 174 Pentru familia Becz, vezi Gromo. 552

www.dacoromanica.ro

obisnuieste s cerceteze pe fratii nostri'75, de cum au pus piciorul in Alba Julia. Fiul ei cel mai mare este Emeric Becz, judector regesc al scaunului Ciuc. P. 85 Cellalt mai mic era la curtea regelui Poloniei impreun . cu un nepot al lui . Pe ling acestia mai este familia nobil i foarte puternic a Kornisilor176

care czind in rtcirea arianl77 au tras dup ei un mare numr de nobili din Secuime. Cerl lt soi de nobili se cheam al celor casnici"178, ca unii care nu au altceva decit casa si pmintul lor, si se numesc obisnuit Lf, cum s-ar zice cap de call79", in inv elesul de cavaleri mai de seana180. Ei sint socotiti nobili si de aceea nu prtesc principelui nici o contributie, totusi trebuie urmeze la rzboi clare si pe cheltu iala lor ori de the ori le-o porunceste. $i dintre acestia slut multi in fiecare sat. Mai sint alvii care nu prtesc (15.'ri si de aceea merg la rzboi ca pedestril", i acestia slut datori sI fie mereu inarmati cu securi, spad i archebuz lung. Tuturor acestora, atit crrevilor cit 4i pedestrasilor, li s-a r'induit nis te cpitani, peste 50 de oameni, i decinieri" (sau decurioni), peste 10 oameni182: i ei fac inspectia183 <oamenilor> in fiecare lun si se imbrac Din acestia asadar se putea stringe acum citiva ani o armat cam pin la 40 de mii d e oameni cel mult, care erau socotiti drept forta principal a Transilvaniei, dei am citit in ci%iva autori c se puteau stringe Ora la lucru ce nu se putea intimpl a 90 de mii. Dar sau au sczut la numr sau nu este adevrat. Sint de asede dud s-a sc ris aceasta pira acum menea datori s pzeasc locul sau orasul de resedinv al principe lui 4i au fost socotiti mai credinciosi si mai vrednici ca alii. Si desigur i-am vzut in Mos covia184 atit de neinfricati i asa de putin temtori de moarte, inch insufleTeau s i pe ceilalvi. Sint apoi din fire artgosi i ascunsi(!)185, inctt se ceart uneori s ase ani pentru patru grosi. Iar cei, in sufletul crora nu a biruit rosu. harul sau nu a tinut in friu reaua aplecare <a firii>, se vede cum omoar 175 Adicl iezuitii. 178 Vezi mai jos, n. 190. 177 Adick unitarian. 178 Domestici. 170 Capo di cavallo. Cu intelesul de proprietarul unui cal, ei fiind obligati s fad serviciul militar cu calul propriu. 18 Cavalieri principali. 151 Sint poporul de rind, numiti oficial: pedites sau pixidarii. 182 Capitani qu inquagenarii, decinieri (o decurioni). 189 1" Moscovia. Possevino i-a vzut cu ocazia rzboiului dintre Polonia si Rusia din an ii 1579-1581 incheiat prin pacea mediat de el. $tefan Bithory, regele Poloniei, s e foloRisegna. sea de trupe din Ardeal. Vezi L. S z 6. de c z k y, Kovacsczy Farkas, Budapesta, 1891. Pentru contributia Transilvaniei, vezi Ve r es s, Documente, III, pp. 87-8 8. 155 Occulti (poate o confuzie Cu: occhiuti sau cumva: oculati mai conforme Cu

sensul frazei). www.dacoromanica.ro 553

jefuiesc Cu usurint si sint miniosi din fire, nevrind s se plece nici chiar in fat a unor cuvinte intemeiate, dar tot asa precum stilt gata uneori s se hotrascl la rs coala impotriva nobililor lor sau impotriva principelui, tot astfel se supun cu cea mai mare umilint atunci cind sint invinsi. Nu multi dintre ei au vreo aplecar e pentru invttur. Totusi luarea <la invttur5.> a copiilor de nobili ar fi dttoare de b n sperantl de propsire si de stabilitate, deoarece in aceastl singur provincie pin as tzi mai dinuiesc inc -rnai multe ilmsite de religie catolid decit in toat Transilvani a; si aceasta azi mai ales in scaunele Ciuc, Gurghiu, Cason. TO folosesc limba u ngureasc afar de romanii, care sint amestecati printre ei186. Ce privilegii au ei mai deosebite decit altii, sau cum se conduc ei in privinta credintei, se va arta atunci cind se va vorbi indeobste despre aceasta. Capito/u/ 7. Despre alte comitate care ascultau de principele Transilvaniei Am spus c in afar de comitatele sau scaunele proprii ale Transilvaniei, se aflau a lte citeva, fie la hotare, fie putin mai departe de ele187. Iar in aceste <comit ate> locuitorii slut numiti mai degrab unguri188 si toti sint sub ascultarea a cinci cpitani; unul dintre acestia isi are resedinta la Hust, castel intre muntii in hotar cu Transilvania, si orientat spre regatul Poloniei. acel cerc care inconjur provincia aceasta. Din zeciuiala pentru cai189 si din cen s, el trebuie sI intretins obisnuit 200 de oameni clare si 400 de pedestrasi, si d ad prisoseste ceva, se pune la pstrare in vistieria principelui, sau se cheltuies te pentru repararea cettilor. Aici este acum cpitan Gaspar Kornis19, nobil din secu ime, din secta arian, otean de altminteri inainte de De acesta ascult unele comitate despre care am spus ci sint in afar de toate. Cellalt dpitan comand spre Ungaria inferioar 186 Eccetto quei Valachi i quail fra loro sono misti. si spre turci, la 187 Principatul Transilvaniei era format din Transilvania propriu-zis, Banatul, CHsana si Maramuresul, acestea din until cuprinse sub numirea de Partes regni Hu ngariae ad Transylvaniam adnexae, pe scurt: Partium. In vremea lui Possevino, Banatul fi ind ocupat de turci, prin Partium trebuie inyelese comitatele de la nord de Mures si Maramu resul. 188 Intrucit pryile anexe eran socotite deosebite de Transilvania, asadar Ungheri in loc de Transilvani. 186 Decime dei cavalli. dintre membrii familiei a fost acest Gaspar Kornis. In 1575 activase in Polonia pentru alegerea lui Stefan Bithory; sub Sigismund BAthory lucreaz pentru alianta cu Austria impotriva turcilor. In 1594 fiind ina tot cpitan la Hust, este bitut d e ttarii care nvliser in Maramures. Moare la 1600 in luptele cu Mihai Viteazul (K var i op. cit., P. 160). 166 Korny. Familia Kornis joacI un rol important in secolul al XVI-lea. Cel mai activ 554 www.dacoromanica.ro

Oradea, oras mindru, dei fri. ziduri, cu o cetkuie vestit i mare i. trnprejmuit cu ziduri. Acest cpitan are de obicei cam 800 de oameni calare i tot ativia pe detri; de el ascult' toli cei care se afl in acel tinut i care au bunuri, fie a' sti lt nobili, sau stpinim <de pmint>, sau oameni de intr-o direcTie i. intr-alta cete de clrevi care s apere tara i s stea de paz. Ei se i ntreTin In felul arkat mai sus <precum> i din bunurile episcopiei de Oradea; din care episcopul nu mai culege nici mcar o uncie193, fie pentru faptul c este de par tea imperialilor, fie pentru c lucrurile s-au intors aa (cum se va arta mai jos) i c bunurile bisericeti au fost toate cotropite sub un pretext pe care-I cred ei Indr epeTit <socotind> el este ingduit s le cheltuieti pentru Intrirea acestei cetki i vine rea ei bine Inarmat, ca fiind un punct de hotar de foarte mare Insemntate impotriv a turcilor. Iar cpitan <acolo> este acum Ioan Gczi194, brbat nobil i inzestrat cu un ele insu*i bune, dar totui cufundat in rtcirile calvinismului, dqi m-a primit cu to at cinstea i grija, din respect fat de sanctitatea voastr i faI de rege, 4i mi-a recom andat pe dou rude ale sale care trebuiau s vin. la Roma spre a fi educate195 acolo. rind192. El lupt cind cu turcii, &id cu imperialii daa acetia calc hotarele, acind expedivii de prad cu cqenii lor, i de aceea trimite intotdeauna p. 86 El mi-a afirmat cu gura sa c nu va fi niciodat de prerea calvinilor cu privire la e rezia lor despre predestinatie, nici cu privire la justificarea pckoilor, la care ei neag c ar contribui meritul faptelor cretine196, nici cu privire la preasfintul sacrament, al drui adevr el il mrturisqte. Acesta a fost apoi numit guvernator al Transilvaniei sub tinrul principe197. Iar acqti doi dpitani de Hust i de Oradea au deplin putere chiar s condamne la moarte pe nobili. Totui se face apel la principe. Dar cel de Oradea pune s se execute sentinTa dat Impotriva rufckorilor inveder4198, inainte <chiar> d e a se ajunge la principe. Ungurii supui acestora 191 Signori. 1" Unul dintre cei mai de seam brbati de stat ai Transilvaniei. In 1576 este demni tatea cea mai inalt numit apitan al cetivii Oradea 0 comite al comitatului Bihor dup principe In timpul minorittii lui Sigismund Bthory, ajunge guvernator al Transi lvaniei in locul regentei de trei. DemisioneazI in 1588 si moare in anul urmtor. (N a g y I v i n, Magyar orsz6g csaldai, IV, Budapesta, 1858, p. 389, vezi mai jo s n. 372. 193 Instituti. 132 Privati. 193 Uncia 1/12 parte dintr-o libr. 1" Teza protestant era c5; justificarea se face exclusiv prin credint, cea a catol icilor dimpotriv cl se intemeiazi pe fapte. 1" Sigismund Bithory. Possevino se re fer aici la evenimente posterioare anului 1584. 198 Aperti. www.dacoromanica.ro 555

trEesc dup' legile lor sub care tilieste intreaga Ungarie, supus coroanei193. Iar la Oradea rmin ind 2 500 de catolici, rmsive ale vechii si adev'ratei biserici catol ice care s-au apropiat de noi cu lacrimi, aruncindu-se cu umilinfl la Omint, ca unii care au r5.'mas fra pstor, dup' atitia ani si dupI atitea p rigoniri pe care le-au indurat zi de zi .de la calvini. Totusi, cum regele si pr incipele sint catolici, ei au acut ce-au stiut si si-au Ostrat credinIa Ora' acu m, cersind cite un biet preot, fie ungur, fie din Slavonia, inch nici chiar in v ecidtatea calvinilor nu si-au pierdut unele sate credinTa cu totul. Si lingI Orad ea este un <cleric>, care, intrucit a fost cnugsr, suplineste locul de paroh intr -un sat. S-a obTinut de la Stefan I, regele Poloniei, ca unii din Compania lui I sus20 sI vin s. se stabileasd acolo si ss infiinteze un colegiu. Iar cit despre Gyul a201, si despre restul teritoriului ocupat nu de mul0 ani de turci si care tinea de episcopia de Oradea, si acum mai vin ind < de acolo> la srbtorile mai insemnate citeva sute si uneori citeva mii <de credinci osi> (dup cum mi-au spus acesti catolici de la Oradea) pentru a asculta aici litu rghia care se slujeste intr-o biserict4 In afar de orasul Oradea, intrucit eretic ii au distrus in parte, si in parte au uzurpat tot ceea ce cldise evlavia regilor catolici pentru cultul divin. and am fost eu acolo nu mai era in cetTuia Ins.si nici un semn al exercifrii cultului catolic202 si nici un om care s fi in;eles insemdtatea ocrotirii pe care Hristos, domnul nostru, o aduce prin mijlocirea religiei catolice. Totusi $tefan, regele Poloniei, mi-a fgsduit s'l pun s ni se inapoieze o biserid ce este folosif <ca depozit> pentru munitiile acelei citadele si care este Ind intr eag, pentru ca s fie introdus acolo din nou, cu dibcie, cultul catolic. In afar de acesti doi cpitani mai este al treilea care este din familia Bthory, fiu l lui Andrei, fratele lui Stefan, acum rege al Poloniei. El, care se numeste tot $tefan203 are mulf avere in Ungaria si de el asculf dota castele cu teritoriile l or adicl 5imleu204, unde s-a nscut regele, si Sinteum precum si comitatul Miskiese"206. Si in acest comitat si in acel al Slajului207 192 Vezi In ed. Veress: e hora a Ridolfo secundo imperatore. 1.1rmeazi o trimite re 200 Iezuiti. el are cam dou mii de familii de trani iobagi, dintre care multe mai Ostreaz credin ta catolic, intrucit Cristofor si Stefan, regele Poloniei, si Andrei la Tripartitul lui Verbczy. 202 201 Giula in R. P. Ungari. essendo nell'istessa fortezza, segno alcuno di esserc itio catholic vezi ed. Veress: Non era poi nell istessa fortezze, viand io vi anda i segno ... etc. 203 $tefan Bthory era frate cu Andrei, cardinalul, viitorul principe al Transilvaniei i vr cu Sigismund Bithory. Este amintit de Lescalopier v. p. 434 n. 146. 204 Somly o, orapl Simleul Silvaniei. 2" Neidentificat. S-ar putea si fie vorba de tinutul in care stilt doui localiti ti Mica. 207 205 S6lyomkw.

zdagi. 556 www.dacoromanica.ro

fratele lor, care erau stpinii acelor locuri Ostrau in ciuda tuturor furtunilor p reoTi catolici, pe care i-am regssit spre marea mea mIngliere si uimire slujind I nd slobod sfinta sluj1:4 la altar si administrInd sfintele taine cele adev'rate p otrivit ritului catolic pe care in tot cuprinsul Ungariei, de la p. 87 hotarele regatului Poloniei, adid din p'rTile Cracoviei pin' la intrarea in acele locuri, 1 -am Osit atit de surghiunit2" (nefiind acolo nici preoli de nici un fel si nici biserid pentru catolici), Inch in mai multe rInduri spr cea mai mare rusine a ac elei naTiuni, odinioar atit de evlavioas", am fost constrins fie eu, fie vreun alt ul dintre ai nostri s" slujim liturghia intr-una din acele teisuri2" care se folo sesc de obicei In Austria si In Boemia, acoUn alt c5pitan este cel al Banatuluim adid' al guvern5.mintului sau cirmuirii <B anatului> Severinului, precum si al comitatului Zarandului2" perite In intregime cu burduf de pide, impotriva vremei rele. <asezat> Intre Tara Romneasd si tredtorile Transilvaniei dtre miaz'zi si acea part e pe care cei vechi o numeau Moesia Inferioar". Asadar regii Ungariei obisnuiau intotdeauna s5. IncredinTeze toat5. acea regiune foarte incum guvernatorii Sloveniei, CroaTiei si DalmaTiei nu se numeau palatini sau voie vozi, ci bani, tot astfel s-a Intimplat si cu aceast5. provincie, si de aceea am numit-o noi Banat, adid st5pinire cirmuits de un ban; ceea ce inseamn guvernator, cu drept totusi de apel la principe. Acest ban se numeste <ban> de Lugoj, dup' o localitate213 numits1 Lugoj214 unde Isi are resedinta, si el pin la cifra sine d in porunca principelui un num5.r mai mare de osteni de trei mii si mai buni deci t in once a1t5. cetate. In afail de aceasta mai are un castel si un alt oras num it Caransebes, resedinfi a nobililor215. In tot tinssi unui guvernator bine ales212, de o mare vitejie si autoritate. $i dupl acest Tinut care, avind Transilvania in spate, se intinde de o parte spre Timisoara, unde se afl un passi al sultanului, si de alt51 parte (cum s-a spus) s pre Moesia Inferioar5., se g5.sesc romani si sirbim care mai stilt catolici Odd' in ziva de ast'zi, in afar de foarte puTini (adid de-abia zece eretici); 222 Sbandito. 209 Cocchi. Possevino isi fIcea un mare merit din aceasta. Vezi si ecoul trezit la Insotitorul su p. 597. 210 Banato. In timpul lui Possevino, Banatul de Severin nu mai exista, fusese des211 Contado Sarandiese. 212 Scelto (de elit). 213 Terra. 214 Lugasiense. fiintat dup pierderea Severinului (1524) si tnlocuit cu Banatul de Lugoj si Caran sebes (1536), numit In secolul al XVI-lea curent: Valachia, vezi relatia lui Gro mo. 212 Rezidenza de nobili. Este vorba de calitatea nobiliarg recunoscuti descenden Oor cnejilor din acest district afectati aprIrii trii. 216 Rasciani. www.dacoromanica.ro 557

dar banu1218a care s-a abkut si el din calea catolicismului a 135.gat de curind cu forsa un predicator eretic. Cristofor care era atunci principe nu a Indeaznit s."-1 opreascI pentru ca s5. nu aduc o piedica in alegerea fiului s'u ca urmas al s'u. Apoi in sfirsit este un alt epitan in comitatul Fgrasului, acesta cirmuieste cetate a cu acelasi nume impreun cu dependenTele sale. Acest comitat este in'untrul Trans ilvaniei, avind un inconjur de 12 leghe unguresti217 si este invecinat cu Moldov a218; a fost sapinit mai Inainte de familia Mailat care 1-a avut de la familia T omori218, apoi cu oarecare lucrIturi22 a dzut in mina lui Gaspar Bekes221 de la c are a fost confiscat de Stefan Bthory, atunci principe <al Transilvaniei> si acum rege al Poloniei, care II Tine incI in st'pinirea sa (dup'i cum mi-a spus) pentr u vreunul din neposii s'i, cu atit . mai mula indreptkire cu cit Margareta, sora lui Gabriel Mailat, ultimul si legiuitul selpinitor al acelui Tinut, a rmas ea mostenitoarea lui si a fost sosia lui Andrei, fratele cel mai mare al regelui222, de la care a avut patru fii223 care teiesc si asfzi. Asadar sus-numitul comitat este asezat intr-un loc foarte fr umos, avind un castel bine inerit si peste 70 de sate, aproape toate pline de romani, dei in orasul Fgkas se Osesc unguri, sasi si romani. Cu toate c5 ." nu se produce vin in acel district, totusi el aduce pins la 16 mii de talen i pe an celui care ti este sapin. Supusii nu contribuie decit cu 200 de ostasi elki <slujind> pe cheltuiala lor cind se face vreo expedisie obstease224. In afar' de aceasta, are un num'Ar oarecare de boieri225, adid de innobilasi care, primind p smint de la conte, sint apoi obligati sI mearg'i la r'zboi, cind nevoia o cere. 216a Toma Tornyai, ban de Lugoj. Se flcuse arian. 212 Unul dintre membrii acestei familii, episcopul Paul Tomori (1475-1525), care a comandat oastea ungureasci 'in lupta de la Mollies unde a 0 czut, fusese 0 cpit an al cetavii Flgra; [V. Fr akn 6 i, Tomori Pal lete (Viava lui P. Tomori), in Szza dok", 1881, pp. 289-312]. 228 Con akuna arta. 221 Bechessio. Despre el vez ma sus relata lu Gromo. Lucrarea lui Possevino cuprinde o expunere destul de ampl a miFrii lui Be kes (vezi Transilvania, cartea a III-a, 217 Leghe de Ungheria. 218 Desigur: Tara Romneascl. cap. 9-12). (adversarul lui Mihai Viteazul), Baltazar, executat din porunca lui Sigismund Bth ory, 0 Stefan, din care s-a tras principele Transilvaniei Gabriel Bithory. Vezi mai sus n. 203. 224 Publica. 228 222 Adia. regele Poloniei Stefan Bthory frate cu Andrei 0 Cristofor. Elisabeta. C ei trei fii stilt: Andrei, cardinalul 223 In realitate trei fii 0 o fiic Bojar, vezi 0 Cliitori, I, relayia lui Verancsics. 558 www.dacoromanica.ro

Capitolul 8. armuirea politicg in general, contributiile si privilegiile unora Asadar acele comitate care se aflg inguntrul Transilvaniei, adicg Clujul, Turda, Dobica, Solnocul dinguntru, Tirnava, Alba, Hunedoara se cirmuiesc cu foarte put ine deosebiri dupg aceleasi legi i obiceiuri dupg care am spus cg se cirmuiesc c omitatele dinafarg. In fruntea fiecgruia din comitatele pomenite se aflg un comi te care are un loctiitor al sgu, numit vicecomite, apoi judecgtorul su, asesorul sgu, comitiile i adunrile sau Intrunirile sale226. Aceste comitate sint conduse de nobilii insisi care locuiesc in ele227. Totusi princip ele i are In uncle comitate bunurile i castelele sale, pe care le cirmuieste prin guvernatorii sgi; pe lingg faptul c avind Transilvania in vech ime felurite prerogative, acestea se pgstreazg tnc In mare parte, in afarg doar d e apelul care se indrepta la judele Curiei regale228 si care se face acuma // ch iar la principele tnsui. Verbczy229 aratg 6.* cele doug state Slavonia23 i Transil vania se bucurau in multe privinte de privilegii si obiceiuri proprii, mai ales in ce priveste plata omagiilor231. Ba chiar cei din Slavonia nu plgteau atita ci t cei din Ungaria, iar cei din Transilvania obisnuiau sg dea aproape cu jumgtate mai putin, si nu numai in ce priveste omagiile, dar si in cele privind zestrea sotiilor la moartea sotilor, dad acestia nu erau baroni. Si desi in proces, amin dou pgrtile puteau apela la curtea regalg, adicg la judele regesc pentru o dezbat ere mai larg, cu toate acestea pentru hotgrirea din urmg i ducerea ei la Indeplin ire formele se trimiteau din nou voievodului Transilvaniei. Nobilii, pentru acte de silnicie232 mai putin p. 88 grave, erau osinditi la plata a 50 de florini sau ducati de aur; dar vicecosuoi comiti et conventi, o ragunanze. 227 Incepind din secolul al XIII-lea o datI cu ridicarea nobilimii de rind creste autonomia comitatelor i cirmuirea lor trece i n mlinile nobilimii locale. Comitatul ia numele de universitas nobilium (obstea nobililor) si-si are adunkile lui regulate (congregationes). In fruntea comitatu lui stk. comitele (comes) numit de rege; ceilalti functionari ai comitatului; vi cecomitele (vice comes), judecitorii (iudices nobilium) erau alesi de adunarea c omitatens. Atributille erau administrarea justitiei, recrutarea ostii etc.; vezi i Istoria Romiiniei, pp. 94, 226. 229 Judex Curiae. Era unul dintre marii dregatori ai curtii regale, in fruntea i nstantei supreme de judecat5. spre care se indreptau apelurile nobililor din reg at. Nobilii din Transilvania aveau privilegiul de a nu fi judecati decit de voie vodul Transilvaniei i apoi in ultim instanti de rege in persoan. 229 Cele ce urmea z n legIturi cu organizarea judeckoreascl a Transilvaniei stilt luate din Codul l ui Verbczy (Tripartitum). 230 Schiavonia. 231 Homaggi (Homagium sinonim al lui homicidium) se numea la origine suma prin c are un condamnat la moarte pentru omucidere putea sji rIscumpere viata. 232 Atti potentiarii. 559 www.dacoromanica.ro

mitii i se achita cu 33 de florini de aur. Tot astfel era obiceiul ca plata zestrei se a chite dou treimi n bani, iar a treia in bunuri misaltoare in stare a fi vindute235. juzii nobililor233 erau condamnati la suma indoit si omagiul Vit1234 tului voievodului Transilvaniei, era taxat la o sut de florini de aur bun. lar cea a scaunului de judecat, la cincizeci. Astfel, pentru recuperrile de pagube i dato rii se ingduia ca nobilul care era parte principal in proces237, <ala> pirit sau chiar ptr, s fac <dovad> prin jurmmnt. Totusi ceilalti nobili care jurau impreun cu e l nu aveau putinta s redobindeasa prin jur5.mintul fiecruia din ei mai mult de un florin. Si dei n urmrirea pricinilor pomenite fiecare marc nu valoreaz mai mult de o sut de denari, potrivit obiceiului Transilvaniei, totusi birsag-urile239, cuvint cu care sint n umite amenzile i pedepsele sau impovsfrile judectoresti adunate in cursul proceselo r, care se numesc octavale239, obisnuiau intotdeauna s fie pltite In afar de acestea, nesocotirea dietei generale si a adunrii pobililor236 din Tran silvania, care trebuia s se %in din porunca regelui sau urmtor ediccu patru sute de denari. De asemenea pricinile ridicate inaintea scaunelor de ju decat ale comitatelorm, in fata vicecomitilor parohiali 4i a juzilor nobililor, c u privire la bunuri care nu treceau de valoarea a trei florini, nu se admiteau i naintea voievodului la termenele octavale241. Tot astfel, omagiu1242 intreg al tr anilor transilvani se preTuieste la douzeci i cinci de florini. Dar cel mijlociu (care se numeste omagiul viu) <se socoteste> la doisprezece <florini> i cincizec i de denari. Apoi ciuntirea mdularelor, ca a miinilor, a urechilor, scoaterea och ilor, fnirea fetei, la douzeci de florini; scoaterea dintilor la 4ase florini. De asemenea dac tranul putea fugi de la locul delictului, amenda pentru violent i pent ru silnicie fptuit de el revenea nu celui jignit, ci sepinului de prnint al iobagulu i. lar cel jignit primea doar despgubirea pentru vstsrnarea sau rana primit. De asem enea vranii, pentru alungarea silnie a vitelor sau pentru luarea vitelor gonite pe ntru <aco233 1 visconti e i giudici de 'nobilii. 234 Vivo homaggio (Homagium viv um) se platea n cazurile clnd victima era In viat. mortuum" 235 Mobili et venali. 237 11 principale nobile. spre deosebire de homagium 234 Nobilii erau obligavi s5. participe la dieta /kii si la adun'rile comitatense . 235 Corespunde termenului romnesc de gloab5.', amena.. 234 Tribunalul suprem (tabula regia iudiciaria, pe romaneste tabla regeascI) era numit iudicium octavale pentru c1 11 incepea activitatea la octavele anumitor sI rlAtori, ca Boboteaza, Sf. Gheorghe etc. 241 A termini octavali. 242 L'homaggio intiero. era compus din comite, vicecomite, judecitori si notar. 2" In comitate se vinea scaun de judecat (sedes judiciaria) tot la dota siptImIni ; 560 www.dacoromanica.ro

perirea> daunelor pricinuite, sau pentru once fel de poprire neindreptAit, stilt osIndiO dupg prewirea acestui fel de vite i de lucruri poprite. Si in aceastg pri vinvg se observg aceeai judecatg <ca> pentru nobili. Tot astfel pentru recuperar ea pagubelor i datoriilor se inggduia franului care era parte in proces, adicg er a piri sau pirit, s dobindeascg un florin prin jurgmintul sii; dar ceilalO firani c um ar fi aceia care jurau impreun cu el, puteau, la cite trei ini i nu mai mulyi ca acetia, s redobindeascg un florin prin jurgmintul <lor>. Iar cele apte orase ale sailor cu cele noug scaune sau regiuni ale lor i Cu satele lor care <Impreung> int rec In num.'r, in mgrime i ca populavie celelalte apte comitate, nu se cirmuiesc n acelai fel, ci cirmuirea regiunilor (contadi) lor revine comunitgOi saOlor, cgci astfel se numete aceastg leg.tur i unitate inguntrul cgreia se cirmuiesc i se ment in ca intr-o ligg. Din aceast cauzg senatorii fiecgreia dintre cele apte orase In trite administreaz tot ceea ce atirng de ei fie cg e <vorba de> orgseni, sau de sc aunele lor, adicg de regiunile sau satele asupra cgrora se intinde din plin stgp inirea lor aproape neTgrmuritg245. Deci fiecare oras alege un consul246 care pre steaz jurgmint orawlui insui. Si principele alege pe un altul din naOunea lor, car e se numete jude regesc247 i care presteazg jurgmint principelui. Aceti doi <dreggt ori> deTin puterea supremg. Dar in unele imprejurri foarte grave se indreapt apel la principe. Aceste apte orae sint datoare s ing necontenit o mie de pedestrai, car e se tmbrac.tn negru i primesc 1n fiecare lung trei talen i ca soldg iar decinieri i248" lor <primesc> patru talen. Dar In m5:sura n care oraul are un domeniu mai i ntins i un numgr mai mare de sate, aceeai mg.sur5." sine un numgr mai mare de o$teni de acetia. // P. 89 Nobilii nu pltesc dgri, dar in general, la orice nevoie a oricgrui scaun, cite 16 case de frani de ai lor plgtesc solda unui om cglare i a unui pedestra. Preovii sau parohii, in locul cgrora au urmat preovii eretici, sint datori sg de a cai pentru transportul artileriei, ori de cite ori nevoia o cere. Cit despre r omani, in afar de ceca ce se va arta in capitolul urmtor, nu se poate spune altcev a decit c ei purced intocmai ca ceilali supu$i ai 243 Al terrestro signore <del> colono. 243 In tinuturile de sub administratia sseasel (fundus regius pmtntul criesc) n-a pt runs iobgia ca In Secuime. Exista totui o exploatare a satelor de catre ptura patri cienilor care conduceau orwle. Se semnaleaz. rscoale ale stenilor contra fruntgilor natiunii ssesti inc. de pe la tnceputul secolului al XVI-lea; vezi N. Iorg a, Act e romiinesti din Ardeal, privitoare in cea mai mare Parte la legaturile secuilor cu Moldova, tn Bule244 Universitas Saxonum. tinul Comisiei Istorice a Romniei", II, Bucureqti, 1916, p. 189. 246 Adia un jude de scaun teritorial (judex terrestris sau judex sedis). 242 Giudice regio. 248 Comandanti a che 10 oameni. www.dacoromanica.ro 561

nobililor i ai oraselor sasilor, pltind dri i fiind folosivi la ceea ce li se poru nceste dup imprejurare. Privilegiile nobililor din Secuime pot fi intelese din titlul al patrulea al prTi i a treia din dreptul i obiceiurile statului de Stefan Verbczy, chiar alte lucruri, cum se intimpl cu timpul. Se mai gsesc in afar de aceasta" dac . in multe pricini pentru care obisnuiau s. se indrepte la Curia rega15.249, se duc acum la principele Transilvaniei; i <chiar daa> s-au schimbat citeva din popoarele din Scitia, pe care noi i numim cu un nume stricat siculi252 si ca re se bucur de legi si de obiceiuri cu totul deosebite de ale altora i sita foart e pricepuvi in ale rzboiului. Ei i impart intre ei mostenirile i slujbele, pe tri bun i spile de neam253, in felul celor din vechime. Homagiile acestora se pltesc cu 25 de florini. Pedeapsa limbei254, la ei, se taxeaz la 12 florini i 50 de denar i. Sentinva capital impotriva unui secui, rostit de comitele su, se ridia la 24 de mrci, care valoreaz tot atiTia florini. Si chiar dup ce este dovedit si condamnat el nu pierde mostenirea255, ci aceasta trece asupra mostenitorilor j fraTilor si. Ii va salva si viaTa, in afar de cazurile de viclen ie si de pricinile criminale. (spune el)249a in prtile Transilvaniei25 secui251 nobili privilegiavi, coboritori La scaunul lor de judecat este obiceiul s se depura' si s se plteasa fiecare mara cu 50 de denari. Si la fel se purcede in once pricin de indat ce s-a dat i s-a rosti t sentin%a. Comitele i vicecomitele lor pot s-si tragI partea <cuvenit> lor ca jud eatori, chiar daa cel dovedit se inTelege cu partea potrivnic. In afar de aceasta, judeatile ivite l'Are ei pentru pricini de mostenire depsind valoarea a trei flo rini erau trimise de obicei cu respectarea apelurilor obisnuite pentru o cerceta re mai de aproape la Curia Dar, oricit s-ar fi schimbat felul lor de conducere, totusi a mai limas si acum n fiirra o lege potrivit areia cei din Secuime, daa trebuie s se faa rzboi in.untru l Transilvaniei, sint datori s nceap ei btlia i vil-1 regar, ceea ce nu se mai face acum. Tribunalul suprem prezidat de judele curiei. 2490 Verbczy. 259 Nelle parti di Transilvania. Acest titlu pe latineste Partes Transilvaniae" a. vara fost oficial inlocuit lila din secolul al XV-lea cu acela de regnum Tran silvaniae" Ardealului care se pastreazi i dup ce Transilvania devine un stat de s ine stttor. 251 Scituli (sciti mici), Possevino reia subiectul secuilor, de ast dat dup. Verbczy. 252 Secui. Verbczy, ca si Verancsics, consider n codul slu, pe secui ca pe urmasi ai i acestea pe ramuri (lineae). O analiz a acestor organizatii, o face G. 1\T met i, A szkelyek eredetnek krdse, In Szzadok", 1935. hunilor lui Atila, veniti din Scitia. 253 Erau imprtiti pe triburi (tribus), neam uri (generationes) 254 Pena della lingua. 255 Secuii se bucurau de privilegiul unic fat de restul nobilimii averea nici 'in caz de felonie sau lezmajestate. de a nu pierde 562

www.dacoromanica.ro

atunci pe cheltuiala lor, ceea ce slut datori s fac deoarece ei nu pltesc alt dare256. Dar dac trebuie s se dea lupta fn afara hotarelor Transilvaniei dar in folosul ei, atunci ei trebuie, de asemenea, s ias si s lupte <dar> pe cheltuiala Trii. Precum s -a si fcut cind principele Ioan257, fiul regelui loan de Szepes258, a condus 20 0 00 de secui Impotriva impratului Ferdinand259. Principele nu attrn acum de nimeni, afar de sultan, cruia260 ii pltqte in fiecare an ca tribut 15 000 de ducati unguresti si tot atItia merg in da r la dregtorii261 lui. El este ales prin voturile nobilimii si ale cetvilor ssesti 262 in comitiile trii si este pe viaf. Si dup ce s-a ales se trimite la Constantino pol dup steag, in semn de intrire, care steag <i> se d de la Poarts de c.tre sultan26 3 fr s se presteze vreun alt jurmtnt (dup cum mi-a spus mie $tefan, regele Poloniei) si ail s fie indatorat la alt contributie, in afar de faptul c atunci dud Moldova si Tara Romneasc trebuie pacificate In urma miscrilor264 care se isc adeseori in ele, principele Transilvan iei este dator s trimit acolo numrul de oameni care i se porunceste. De altminteri mcar c $tefan, regele265 de acum, a prestat jurmint impratului Maximilian266 (cum se va spune apoi mai pe larg), attt mai Inainte impreun cu altii din porunca princi pelui Ioan267 cit si mai tirziu dud a fost ales voievod268 al Transilvaniei, tot usi din cauza celor ce s-au intimplat dup. 256 Possevino reproduce articolele din Tripartit privitoare la secui. Dar in vre mea lui situatia era cu totul alta. In afari de clarea boului" de care de altfel nici nu se amintete aici secuii mai plteau 0 alte impozite cel putin secuii grad, elci cei bogati, asimilati cu nobilimea din restul Transilvaniei, au ob0nut scu tirea de clri; vezi H. M a r cz a I i, Enchiriclion, p. 431 0 relatia lu Verancsic s in Ca1atori, I, p. 411 0 urm. ales al Ungariei. 257 loan Sigismund Zpolya, care tusk' nu se intitula principe al Transilvaniei, c i rege 258 loan ZApolya. 259 Impirat intre 1556 0 1564. la 15000. 260 Tributul, fixat la Inceput la 10 000 de ducati, a fost ridicat sub Stefan Bth ory 261 Ai sultanului. 262 Secuii stilt omi0 de autor. 263 Pentru aducerea steagului in 1581 tinlrului S igismund, vezi mai sus Leleszi, p. 465. 264 Contra turcilor. Pentru atitudinea sa in timpul fzboiului antiotoman condus d e 2" Implrat intre 1564 0 1576. Sigismund ZApolya l-a trimis in 1565 A' obtira rat ificarea conditiilor de pace impuse la Satu Mare de Generalul imperial Schwendi. Cu acest prilej el a fost retina prizonier de Imprat mai bine de doi ani, vezi V eress, ed. Transilvania (Fontes . .. III) p. 97. 968 Stefan Bthory, pentru a nu s upra pe Habsburgi se multumi la inceput cu titlul foarte modest 0 traditional de voievod; Habsburgii stiruiau la Poart ca &I fie intitulat 267 Joan Voci al Moldovei, vezi Istoria Romulniei, II, p. 941. 265 $tefan Bthory, tnai nte de a fi ales rege al Poloniei. simplu voievod, ca domnii Trii Romneti 0 ai Moldovei; vezi Ve res s, Documente, II,

p. 75. Titlul de principe va fi recunoscut de Habsburgi abia in timpul lui Sigi smund Bthory. 563 www.dacoromanica.ro

p. 90 aceea, in timp ce se urmau diferite manevre, fie in Transilvania, prin Bekes, la instigatia unor persoane mai eminente, fie la Poarta sultanului, acelasi $tefan se gindi s se despart cu totul <de imprat> vzind el, dup cum mi-a spus, csi deoarece Transilvania era tributar sultanului, ea s-ar pierde in cele din urm ca i restul Ungariei dac ar arta c atirn de altii. Dar, oricum ar fi, el a rrnas din acea vreme i ncoace cu titlul de principe, astfel cum l-a folosit i fratele s.u, iar acum 11 ps treaz nepotul impreun cu regele269. Principele, fiind foarte tinr, are270 trei sena tori care cirmuiesc totul din ordinul lui Stefan, regele Poloniei, unchiul su, mca r c numrul senatorilor se ridicl pin la 12271. Regele pstreaz supravegherea si tutela nepotului su, i senatorii nu pot s instrineze vreun bun permanent272 sau de valoar e mare fr stirea i consimtmintul su. Veniturile obisnuite ale principelui se ridic la 150 000 de ducati unguresti pe an; in afar de bunurile bisericii care apartineau alt dat episcopiilor de Transilvania si Oradea, si in afar de catedratic, adic <ven itul> acela pe care 11 cldeau parohiile din cele sapte orase ssesti, <veniturile> se scot din vicesime273 i tricesime274, (care stilt taxe275) si din minele de sa re si de aur si de argint si de fier si din monetrie si din schimbarea monedei care se bate la Sibiu, dup cum s-a spus, si din contributia care se d de dou ori pe an in valoare de trei florini (adic trei talen) de poart276, din care o treime pr iveste intotdeauna orasele ssesti ca fiind acelea care au domeniul cel mai intins277. at priveste chipul In care se fac adunrile, acesta este de dou.' feluri: 269 Stefan Bthory i-a pstrat titlul de principe i eind a ajuns rege al Poloniei. 270 In ed. Veress: avea trei senatori atunci and din porunca beatitudinii voastr e am Jost 271 Este vorba de Consiliul de stat; cei 12 senatori erau alesi din sinul celor trei naviuni': nobilii, secuii, saii. Dintre ei erau numi;i demnitarii principal i ai statului i ai curtii, ca i solii pentru strintate. 272 Stabile. vizitez sd-i dau breva papaki. 278 dare de 5/o. 274 Taxa de 30/o pe care o plteau negustorii pe mrfuri. unitate fiscal la stabilirea drilor ctre stat, corespunzind la inceput co o gospodri e reprezentat prin acea poart. Mai apoi cuprinde cite patru familii iobgeti 276 Gabelle. 276 Porta sau dougsprezece familii de zilieri; aceast grupare era fcut cu scopul ca cei mai b ogati, cu prnint mai mult, ajute pe cei sraci"; vezi B ar t a 1, Glossarium mediae et infimae latinitatis Regni Hungariae, Lipsca, 1901, s.v. 277 In comitatele nobilimii darea se pltea dupl porvile de iobagi; saii ofereau o sum egal' cu cea patit de nobilime. Dupi permanentizarea tributului turcesc, sarcin ile fiscale se impirteau egal pe cele trei natiuni; vezi S. Sziligy i, Az erdlyi alko tmny megalakuldsa a separatio kezdetn (Formarea constiutyiei ardelene la inceputul sep arkii de Ungaria), 'in Szzadok", 1876, p. 41.

564 www.dacoromanica.ro

partiale i generale278. La adunrile partiale vin doi din fiecare comitat, dar .di ntre orasele ssesti numai Sibiul, fiind cpetenie a celorlalte, trimite pe iudele r egal si pe consul. Si astfel de aduniri partiale se fac aproape la fie,care sase luni; in acestea se trateaz mai ales despre toate cele in legtur ,cu subsidiile dat orate principelui. La adunrile generale alearg toti nobilii, iconsulii i judectorii oraselor ssesti. La aceste <adudri> ungurii care sint .dinafara Transilvaniei sed de o parte, iar de alta cei din Transilvania279. Ace ste doua natiuni2na se inteleg aproape intotdeauna. In a treia <grupare> stau ac ei din Secuime; iar orasele ssesti intr-a patra. $i cind se voteaz iese afar unul d in ei care spune cu glas tare dac este din partea ungurilor: Votul ungurilor este acesta". Si astfel urmeaz pe rind ceilalti. $i cind se vede d. trei din aceste p. rti se unesc intr-o prere, -atunci trebuie ca si a patra s-si dea Incuviintarea, d e voie sau de nevoie280. Capitoiui 9. Starea i cirmuirea bisericii, asa cum se afl asfzi in Transilvania. Transilvania fiind cufundat aproape cu totul in erezie dup nenorocita cdere a lui I oan de Szepes281, ultimul su principe cu acest nume, toate cele ce tin de biseri c s-au schimbat la fat, asa cum se va spune mai lmurit mai incolo. Totusi nu numai acest principe, ci i cei doi urmasi ai si, adic $tefan regele Poloniei i Cristofo r, fratele su, gsind lucrurile in aceast stare nenorocit, ele au mers inainte aproa pe in acelasi chip in ceca ce pri-veste religia, afar doar de faptul c datorit ace stor trei principi282, religia catolic incepe intrucitva s ridice capul. Dar prin cipele tot mai locuieste chiar in cl.direa care fusese resedinta episcopului, <si > cmara sa stringe 278 Erau mai multe feluri de adunri. Se obisnuiau In vechime adunrile parviale ,ca re se aceau pe grupuri de comitate; acestea aveau misiunea s ja hotriri urgente i n caz iar .cle primejdie. Dieta frii era convocat de principe o dat sau de dou ori p e an :spfmini. Membrii dietei erau: magnavii, comivii, reprezentanvii ori comandantii s caunelor, districtelor i oraselor i judele Sibiului (ibidem, p. 39 si urm. i Ist oria Romniei, pentru a vota drile i legile. Sedinvele se In vremuri critice de cite ori era nev oie tineau de obicei in biserici sau mnstiri i durau, dup imprejurri, 2-3 zile sau t ot atItea II, pp. 262-263). 278 Adic: reprezentanvii comitatelor exterioare, numite Partium, comitate din Tra nsilvania propriu-zis. i ai celor sapte 279a Folosirea improprie a acestui termen duce mai departe la gruparea pe pat r u 280 Ordinea de votare: nobilii unguri, secuii, saii, and erau prezenti marii d emni,,natiuni" In loc de trei. tari, votarea incepea Cu ei. 281 loan Sigismund care a trecut la unitarism. 282 Adic Stefan, Cristofor i Sigismund /lithory. 565 www.dacoromanica.ro

ceput s. fie atribuite unor biserici catolice, el <continua sg> confirme de aseme nea in parohiile sasilor pe predicatorii ereticilor care, inftisindu-se mai departe veniturile bisericesti, in afar <totusi> de acelea care au i ininaintea cancelarului tgrii i ingenunchind inaintea lui primesc acea pretinsi co nfirmare, desi nici cancelarul nu crede ceea ce cred cei care urmeaz confesiunea de la Augsburg si nici aceia nu cred ceea ce crede e1282a. Principele si cpitanii, i comitii, i senatorii sau consulii, si juzii regali jude c procesele ecleziastice Impreung cu superintendentul eretic. Si deoarece nobilii au stors un decret, care se numeste decretul statului283, ca fiecare sg. trgias cg cum doreste in privinta religiei, de aceea fiecare nobil gospodreste in satele sale treburile sectei i ereziei sale dup cum U. taie capul, punind predicator pe acela care se supune mai mult ereziei sale, in care aproape toti nobilii slut foarte Indrgtnici si mai ales In cea arian. Aceast autoritate aro gg toti ereticii de asemenea in cauzele matrimoniale i dau dispense pentru toate gradele de rudenie, in afar de primul; ei despart284 pe una din p. 91 ceav sau ceart, i fiind In viatg amindoug prtile, ele incheie cstorii altii. // Si ni ci nu lipseste exemplul cite unui predicator eretic care indrigostindu-se de vreo femeie frumoasg, a altuia, sg o fi luat de sacie, folosindu-se pa'rti de cealaltg pentru <suma de> zece florini pentru cea mai mid gilde prilejul vreunei discutii pe care a avut-o ea cu sotul ei. $i deoarece nu exi st nici un episcop, nii catolicii slut silii s se judece inaintea acestei drojdii i sg depindg de sentinta acelora. lar de la consistoriile i tribunalele acestora nu se poate face apel, decit numai la principe, dup cum se mai face i In alte pric ini duhovnicesti. Tori consilierii sau senatorii fiind pin acum in afara religiei catolice, unul fiind arian, unul luteran, un altul calvin, un altul crezind cg se poate sui la cer pe once cale, nici bunul principe neputind lua Ingsuri in ac eastg privint din cauza virstei sale, si regele purcedind cu dibgcie in aceste vr emuri de Inceput286 pentru a putea ping una alta s pgstreze i s: sporeasc numgrul c atolicilor, se obtine cu usurintg once dispensg. Si aici ar fi multe de spus [ur meazg consideratii religioase]. Cit despre romani, cum ei nu au vreun tinut anum e al286 lor, ci triesc amestecati printre unguri i sasi287, ei atirn in orice priv int, afar de religie, de aceia In a cgror jurisdictie locuiesc. Acest fel de oamen i, dei slut umili In ce priveste traiul, imbrgcgmintea i locuintele i foarte obi snuiti 2828 Cancelarul era calvin, iar sasii Iuterani. 283 In 1557. 284 Prin divot-v. 285 In questi principii. 286 Alcuno peculiare contado (care s. fie cirmuit de ei). Vezi Calatori, I, p. 42 5. 287 Adia in comitatele nobiliare ungare i pe teritoriul administrar de sasi. Vezi Calatori, I, p. 210 n. 155. 566 www.dacoromanica.ro

aplecati spre furt288, au totusi citiva nobili printre ei, dar nu cu atita vaz. c um sint <nobilii> unguri, i dei citeodat se arat mai viteji la rzboi clecit ungurii , sint totusi socotiti mai prejos cind sint rspltiti de principe. Si cu toate aces tea este uimitor cit au fost de indrtnici pin acum, impreun cu cei din Tara Romaneas a si din Moldova, in schisma lor i n ritul grecesc289. Acestia au un mitropolit2 90, care i are resedinta la Alba Iulia si care a intemeiat aproape toate biseric ile lor pe care le au acum in cuprinsul Transilvaniei. Principele il in aceast de mnitate; trentreste buie doar s aduc scrisoare de la oricare patriarh sau episcop p care s: se fac dovad c este episcop. Un alt episcop al lor se afl in tinutul Deju1u i291. Al treilea este la $1mlu292. Ei slujesc liturghia in limba rascian sau sirb29 3 in care spun c a tradus-o Sfintul Ieronim294 (!). Si preotii lor care se numesc popl295, asa cum se obisnuieste in Rusia296 i Moscovia297, nu inteleg nici mcar ceea ce citesc, deoarece de cum au abia cunostinta buchelor stilt <si> ridicati la preotie. Ceremoniile i cuvintele liturghiei sint aproape aceleasi ca la catolici. Pzesc foarte mult posturile i srbtorile. Dac totusi vreun nobil, sub a crui jurisdictie se afl ei, vrea s.'-i sileasc la erezia sa, ei fac plingere la pri ncipe (cum si obisnuiesc), principele nu poate s foloseasc alt pedeaps decit in cuvi nte <de dojan> si in mustrri298, cIci 'once fel de sect este liber pe domeniile prop rii299, dup cum am spus. Asadar pricinile duhovnicesti ale romanilor stilt indeob ste hotrite de episcopii lor; de altfel ei imprtsesc multe din acele erori pe care le urmeaz alti schismatici si care sint cuprinse mai pe larg in comentariu139 pe care 1-am trimis din Moscovia sanctittii voastre. Rmin in sfirsit catolicii din Oradea, cei din Secuime, ceilalvi care se *RI in Ba natul de Lugoj i in comitatul Crasnei30t, pentru a nu mai vorbi 288 Autorul 11 urmeaz i aci pe Reicherstorffer. 2" Ortodox. 222 Mitropolitul Ghe nadie (1579-1583). Foarte previoas informade pentru existenta atit de discutat a r nitropoliei romine inainte de Mihai Viteazul; vezi I. L u p a; Istoria 291 Nel tratto Deesenze. Trebuie si fie vorba de episcopia Vadului i episcopul S piria vie fii religioase a romnilor din don, 1576-1599; vezi t. Me te;, lstoria _Ardeal fi Ungaria, II, Arad, 1918, pp. 80, 81. 292 Somlyo. bisericeascii a romis'nilor ardeleni, Sibiu, 1918, p. 30 g urm. 2" Adicl slavon. 294 295 Traduckorul Bibliei in latinI (cca. 331-420). Aceasti afirmatie a lui Possevino e pur gratuita. Poppi. 296 AdicI Rutenia. 291 Rusia Moscoviti. 299 Che di parole e rimonstranza (adresate adic nobilului respectiv). 2" E libera nei proprii beni. Libertare recunoscuta' sapinilor acelor domenii, n u franilor dependenti. 391 Crazna. 399 Intitulat De Moscovia... lucrare tiplria india ma' la Vilna in 1586. 567 www.dacoromanica.ro

de cei care s-au intors la credint la Cluj si la Alba Iulia, dup venirea alor nost ri, despre care se va vorbi apoi. Dar cei din Oradea au un singur preot. La o di stant de o leghe se mai afl un sat in care locuieste unul care a fost alt dat elugr si care tine locul de preot in lipsa unuia mai bun si astfel mai sine inc pe citiva catolici In credinta lor. Starea spiritual din Secuime este foarte dureroas, deoarece dintre toate P. 92

acele scaune sau comitate nu se afl mai mult de trei care s fie in intregime catol ice. Si cu 1/ toate acestea, din lipsa de preoti buni <ele> alunec spre o grabnic pieire, dac nu li se va purta de grij mai mult decit in trecut. Aceste trei comita te3" despre care am spus c pstreaz credinta catolici sint Ciuc, Gurghiu, Casin. Ciu cul are 12 preoti sau printi parohim in satele artate mai jos. La Tomesti304 unul, la Mihileni305 unul, la Buna Vestire a Sfintei Fecioarem (cci astfel se numeste u n sat) unul, la Nicolesti307 unul, la $umuleu308 unul, la Singeorgium unul, la M enssag310 unul, la Sinmartin3n unul, la Cozma312 unul, la Simonesti313 unul, la S incrieni314 unul, in cel al tuturor sfintilor315 unul. Dintre acesti preoti numai patru triesc fir femei. Ceilalti s-au insurat, sau inainte de a se face preoti si astfel au pus hoteste s fie hirotonisiti de episcopul de Camenita in Rusia sau d e cel de la Leles In Ungaria316; sau dup hirotonisire, cind nu era nimeni care sI se duc in c.utarea celei de a suta oaie rtcif, s-au cstorit (dad se poate numi csto cu acele concubine. Toti acestia dedati betiei pe care au deprins-o. bind bere, butura obisnuit in acele locuri, sint cei mai neluminati cu putinf, nestiind nici mcar s-si decline numele. $i cu toate astea <unii ca acestia> aleg un arhidiacon care este Intrit de principe si pronunt divorturi si c oncede, prin scrisori publice, oricui ingduinta de a sa insura. In scaunuI 3" Cele trei scaune secuiesti catolice. 303 Curati o parochi sacerdoti. sfinti. 306 San Michele (Milai1e111). 3" San Tomaso (Tomegi). Autorul traduce in italienege numele satelor, numite dup. 3" neidentificat. sol San Nicolo (Nicolesti). 3" Somlyo (Sumuleu), azi inglobat oraplui Miercurea Ciuc. 309 San Giorgio (Ciuc Singeorgiu). 310 Menasag (Armseni). 311 San Martino (Sinmar tin). sil Kozmas (Cozma). 313 San Simone (Simoneti). 314 Santo Re (SincrIieni). 310 Tutti Santi (trad. ung. Mindszent) 316 Azi In R. S. Cehoslovaci. 568 Misentea (com. Leliceni). www.dacoromanica.ro

orbdimea comitatele Chezdi i Orbai. Totui impreudi cu el nu sint mai mult de patru preoti. Iar in scaunul Orbai, n satul Ghelinta317 acest arhidiacon de acuma este singur 318. In scaunul Chezdi, in <satul> sfintului duh319 este urn.11; In <satul> Poia n320, unul, in Estelnic32' unul, in Lemhin322 unul. Toti au neveste (dac. se pot numi neveste) ar. a-1 Falsa deoparte nici pe arhidiacon. este un alt arhidiacon mai mare peste acei preoti care sint in In afar de aceste scaune, sint doi preoti in Gurghiu323 in satul Sfintului Nicola ie324, acqtia au patru parohii. La C4n325, in satul Nagyfalu326, este unul. Si i n nici unul din aceste locuri nu sint diaconi, nici subdiaconi. La Ciuc i Gurghiu arhidiaconul judec" pricinile duhovniceti, i se face apel de la el la principe, pe care ei Il tin <ca fiind> n locul episcopului Transilvaniei pentru c'd" acum oc up el rqedinta. episcopa15.327. In alte psrti din Tara secuilor preotii eretici, c u superintendentul lor, judec procesele aderentilor328 lor. [Sint inirate unele d intre practicile sau invtiturile lor] Si toti aceti preati din Tara secuilor au voi t s" ag'cluiasc ascultarea unuia dintre preotii nomi numit Ioan Leleszi329 ... [Dar acesta nu a primit, oferindu-le ins ajutorul ssa'u plrintesc".] Lugojului Ace14 lucru se poate spune despre acei catolici care se af15. n Banatul i care O streazi aproape tati credinta catolicsi. Totui neavind nici ei un printre ei nd> n cete decit prin 378a Acest zi. preot catolic, ci banu133 lor c'utind cu toafi sulduinta s ilspindeasei arianismul, ei s-au indreptat de mai multe ori cu lacrimicalde, <veni intregi la fratii nowi, dei pin acum nu li s-a putut da un alt ajutor cuvinte, i nu prin oameni sau preati3" scaun nu a fost mentionat printre comitatele" catolice de mai sus, ve

p. 568. 377 Gelencze (Ghelinta). 378 Adicl far alt preot pentru acel sat. 378 Sed e di San Spirito (trad. numelui ung. Szentllek azi Bisericani). 920 Polyan (Poian ). 327 Esztelnek (Estelnic). 322 Lemhin (Lemnia). 323 Gyergi6. E vorba de scaunul secuiesc. 324 Zent Mi/dos ( Nicoleni). 325 Koszon (Cainul Mic, com. Sinzieni). 328 neidentificat. 327 Afirmat ie ironic. 328 Ascoltanti. Lelesio. El apare in volumul de fat vezi pp. 456 i urm. 330 Loro bano (Toma Torny ai). Despre dispozitiile sale fat de iezuiti va fi vorbt. in continuare in Calato ri, III. 337 De persone o sacerdoti. 569' www.dacoromanica.ro

CARTEA A III-A p. 104 Capitolul 4. Educatia principelui Ioan332 in credinTa catolic si apoi cderea lui i n erezie. ... Din primii ani a fost crescut in credinta catolicI ... etc. Apoi ajungind el la tinereve se inmulTeau ereziile in Transilvania si vzind ci mama sa333 era oar ecum constrins s se plece in fava hotririlor italian335, medicul si sfetnicul ssu, impreun cu multi eretici, nu a fost greu s-1 fac sI cad in erezie, fiind si el de o fire foarte nestatornic ... Capitolul 8. care se luau in diet impotriva religiei catolice si avind el intotdeauna pe 11110 sine pe Petrovics334, unul din tutorii si, si pe Giorgio Blandrata un ... In acest timp Blandrata336 si Francisc337 ..., au ales pe tinerii cei mai in vAavi din scolile din Transilvania si strecurindu-le veninul lor, indat ce li s-a prut c ar fi mai convinsi decit alTii, au trimis trei <dintre ei> la stu dii in Italia pentru ca inapoindu-se cu mai mare vaz si cu cunostinte literare s p oat s rspindeasa mai departe acest foc. Din scoala de la Cluj au luat pe Dimitrie d e Huedin338 care a urmat in locul lui Francisc David ca superintendent al arieni lor si care trieste inc. Cerlalt a fost Paul Gyulai336, acum secretar al regelui Po loniei. Al treilea <era> loan de Pcs care, imbtindu-se cu vin si cizind cu capul i n jos de pe o scar, a 332 I. loan Sigismund Zipolya. 333 Regina Isabella, regenti fri autoritate, conducerea real fiind exercitat de Pet rovics i de Martinuzzi. Acesta din unn reumte s acapareze puterea. Vezi A. Veress, Iza334 Pletrovitio Rudl si sfetnic al lui loan Zipolya. Ban de Lugoj si Caranseb q. Lint tutore al lui Ioan Sigismund, a intrat in conflict cu Martinuzzi mai hai l, apoi cu regenta. A fost unul din promotorii calvinismului. A murit curtnd dup restaurarea lui loan Sigismund, vezi Na gy Iva n, op. cit., IX (1862), P. 281. 3 33 Pentni ambiana italian de la curtea din Alba Iulia, vezi i relatia lui Gromo. Re gina Isabella era fiica Bonei Sforza, so;ia a doua a regelui Poloniei Sigismund I. bella Kirdlyn 1519-1559. Budapesta, 1901. 338 Venise In Polonia la curtea reginei Bona. A fost apoi medicul Isabellei in T ransilvania. Informaviile asupra lui din acest cap. 4 precum si din cap. 5 si 8 (nereproduse integral aici) par a fi fost comunicate autorului de $tefan Bithory , regele Poloniei. 337 Francisc David, vezi Possevino, Transilvania, cap. 4, 8, 10. 338 Demetrio di Huniad. 334 OM cu reputayie de mare trivvat cu studii la Padova este mai intti secre-tarul lui Gaspar Bekes, apoi al lui $tefan Bithory la cance laria ardelean. Dup moartea lui $tefan Bthory rmlne In slujba nepotului acestuia Sig ismund pIn la executarea sa In 1592. 570 www.dacoromanica.ro

murit de o indoit moarte340. Au adus din Germania341 // pentru a fi rectorul p. 1 12 scolii pe Ioan Sommer342, om vorbret si care (dup prerea lor) era priceput in literatura greacI, fiind el gonit de luterani din cauza unor alte erezii pe care le rspindea peste <erezia> lor. Acesta, murind de cium impreun cu sotia si cu soacra sa, a avut ca urmas pe un anume Matia343 adus din Polonia, care era co nsiderat de arieni ca invtat in literatura ebraic, si pe acesta 1-au fcut rectorul scolii de la Cluj, punindu-i totusi ca presedinte pe un anume Iacob344 care pret indea c se trage din familia Paleologilor, odinioar imprati la Constantinopol. Si a cesta este cel cruia In acest an sanctitatea voastr i-a iertat viata <ca unuia> ce se 61ia de sacrilegiile sale si recunostea d. mintise nu numai cu privire la ar ticolele de credint, ci si in aceea c isi atribuise o asemenea inrudire343. Si ace sta, care dovedise talent si c este foarte Invtat in literatura greceasd, avea ca insrcinare s indrepte adic sl falsifice), Biblia dup cum fcuser calvinii intr-un fe!, uteranii in Germania intr-alt fel si altii in alt chip, impotriva strvechii traducen (Vulgata). CARTEA A IV-A Capitolul 4. [Infiintarea in 1579 a colegiului iezuit de la Cluj] p. 127 [Principele Cristofor ii scrie regelui in Polonia despre realizrile lui Leleszi34 6 in Transilvania si ii cere concursul pentru Infiintarea colegiului iezuit la C luj]. Din ordinul sanctittii voastre eu tri dusesem in Lituania, la Vilna, pengele 348, Imprtsindu-mi aceste lucruri si voind mai frail s astepte pe citiva 34 Adicg si trupeascg si sufleteascI. tru a trata despre treburile din Suedia347, de unde m intorceam and redintre ai n ostri de la Roma, printre care era Stefan Sznt6349 maghiar350, 341 Inexact. A venit din Bistrisa unde se stabilise plecInd din Brasov unde se r efu342 Vezi mai sus relasia sa. 343 Matia Giirius. 344 Iacob Paleologu/. Vezi fi biografia lu in volumul de fas. 346 Leleszi vine In Transilvania In martie 1579. giase din Moldova dupg diderea lui Despot. 343 In edisia publicatg de Veress urmeazg cuvintele: a fost apoi executat ca re/ aps. 347 Adicg despre readucerea la catolicism a Suediei. Regele /clan al II-lea puses e unele condisii prealabile care Ms nu au fost acceptate de papg. 348 Regele Poloniei, Stefan Bgthory, cumnat cu regele Suediei pe ling care era r ugat s interving. 342 Stefano Aratore. Vezi biografia si relasia sa in volumui de fasg . se bucur. 360 Era In corespondens de clsiva ani cu Stefan Bithory de a cgrui incredere tota li 571 www.dacoromanica.ro

qi pe de alt parte, socotind el ca astfel ar fi mai bine pentru a-i lamuri asupra starii Transilvaniei, eu 1-am rugat sa nu mai atepte un prilej mai blin decit acela pe care i-1 ofera Dumnezeu Astfel a chemat la el pe Francisc Sunieri351, atunci provincial al colegiilor no astre din Polonia, i 1-a trimis impreuna cu Iacob Vangrovecius352, rector al Cole giului de la Vilna, i cu el au intemeiat (intru slava lui DumP. 128 nezeu) colegiul // caruia i s-a atribuit pe veci manastirea din afara Clujului35 3 cu ase sate din teritoriul acelui oras n care stnt cinci sute do familii. Dupa aceea au mai dobtndit pe veci manastirea Sfintului Francisc care statuse goal a cviva ani, i ajunsese toat o ruina era totui mult mai potrivita pentru a aduce roade fiind Inauntrul oraului. Regele impreuna cu princi pele354 a adaugat o mie de ducaTi pe fiecare an pentru a cladi deoparte colile cu citeva odai pentru elevi, pentru care lucru se depun straduinve, macar ca lucrul s-a i facut in buna parte. Sosind ai nomi35 5 i fiind primiTi de principe cu cea mai mare bunatate, civiva s-au oferit sa-1 mai despovareze pe Leleszi de ostenelile pe care le sustinea trerupt spre marea vatamare a trupului sau355, astfel c s-a mai intemeiat apoi, cum voi spune, o ree dinva a SocietaTii noastre la Alba Julia, unde acel bun preot se strduia ca sa fie restaurata o biserica spre a fi data numai pe seama catolicilor, fara vreun amestec cu ereticii. p. 129 Capitolul 5. in anul 81 s-a deschis Colegiul Societatii lui sus la Cluj unde a ve nit principele Cristo for la dieta generala a statului la care a lost ales fiul s?iu ca urmaf, acei din Societate357 au publicat teze impotriva erorilor eretici lor. Ereticii nu inctra'znesc sa se opun'ei. Moare principele . etc. [Murind Cristofor Incredinveaza educaTia lui Sigismund iezuitului Ioan Leleszi]. Sunierio. Pentru rolul sau, vezi V er es s, Epitolae et Acta jesuitarum. 352 Van grovecius (Wuyek), rector al Colegiului iezuit de la Vilna, trimis ca rector al Colegiului iezuit din Cluj. Vezi In volumul de fat p. 474 s.u. 351 Din Cluj-Manastur. Cristofor Bthory. 335 In ziva de 1 octombrie 1579. Echipa era format din 12 iezuiti. Suferea flu de podagra. iezuitii. Tezele au fost formulate de iezuitul L. Odescalchi. 357 Societatea lui Isus Venit In Transilvania in octombrie 1579, in martie 1583 zkea intepenit de reumat isme la Simlau, asteptind sa fie transportat la Cracovia; vezi in volumul de fat. ' p. 468 s.u. 572 www.dacoromanica.ro

Leleszi care nu se putea hotOri si primeasc testamentul potrivit ordinelor Societ Otii noastre, a opus multi rezistent5.359, dar, invins si de stOruintele mari al e acelora si de tineretea noului principe, orfanul, cOruia ii murise Cu putin in ainte mama ereticO, si vOzind nevoia in care se afla, a primit testamentul pe care 11 trimise apoi regelui $tefan. Si in acesta, printre alte lucrur i, era dispozitia potrivit cOreia Cristofor lisa pe veci359 mOdistirea cu biseri ca si Cu venitul perpetuu de o mie de ducati unguresti pe an, care se plOtesc ac um pentru intretinerea scolilor colegiului, pentru ca acel oras care era si rese dinta principelui si nu riminO lipsit de colegiu sau de altminteri de rezidentel e noastre360. Indat ce a aflat toate acestea, regele le-a confirmat si a scris Cu mina sa lui Leleszi a voia si le indeplineascO. Capito/u/ 6. [Regele $tefan Bthory porunceste si i se intocmeasc o list a rOtIcirilor arienilor" (unitarienilor) din orasul Cluj ... Urmeaz insirarea lor . Manevra" lui Blandrata]. ... Blandrata, neuitindu-si artificiile sale, a incercat si incurajeze oarecum e rezia pentru a nu-si pierde autoritatea pe lingO acei ministri reformati care il socoteau ca un superintendent361 si <apoi> tinindu-i in felt' si.-si Ostreze <A stfel> trecerea sa la rege; pentru aceasta a ficut o IndoitO. manevrO362. Mai in tli a trimis citorva predicatori acele puncte pe care dorea ca acestia si le pre dice, imprumutindu-le o suma oarecare de bani. Apoi a scris regelui cO lucrurile se desfOsurau la Cluj in asa fel, // inch dac nu se vor lua mOsuri, prin fapta a rienilor, curind s-ar ajunge la ceva mai rOu, dectt mahomedanismul. Fusese cu mult inainte in Transilvania un <anume> 558 Cum scandahil donaiilor testamentare acute in extremis in favoarea unor ordin e religioase atinsese proportii mari si era asociat mai ales cu iezuitii, conduc erea Societkii s-a vzut silit si interzica acceptarea unor asemenea legate. Dar ex ceptional, chid era vorba de un act mai important, ca in cazul de fa* intransige nta era mai mult aparenta. p. 130 etc. Trebuia infiinat acolo un al doilea colegiu. Venitul trebuia sa revini integ ral acestei fundaii dupa terminarea Colegiului din Cluj. unde era Colegiul iezuit. 361 al epi scopului. a" In ed. Veress p. 135 se precizeaza: lasciava in perpetuo in Alba Giulia... 36 Centrele iezuite de la Alba Iulia si Oradea erau rezidente spre deosebire de C luj 532 Pentru fluctuaiile sale confesionale vezi si notiva din Enciclopedia Italian s .v. Dupa.' o prima faz calvin, el fuge de la Geneva unde intrase in poletnica cu C alvin. In Transilvania, dupa un timp se desparte de Francisc David, 11 combate i ntr-o dezbatere publica si contribuie chiar la condamnarea lui. La venirea Iezui vilor se arat indatoritor si impaciuitor, ingrijeste cu zel pe iezuitii bolnavi, nu intr In controversa religioas cu acesti noi misionan i si se magi doar sl-i ing aduie sa ia pe IMg el pe unul din ei cu oarecare cunostinte medicale, spre a nu f i absolut singur, in ultimele cupe ale unei viei foarte lungi. 573 www.dacoromanica.ro

Mathia Glirio, dedat in intregime iudaismului, care venind din Polonia, unde Inc a si astazi este aciuit pe lingi unul din acei palatini, umpluse capul lui Franc isc David cu erori dintre cele mai primejdioase, si acestea trecind si sa i se trimita lui. Dar in sfirsit, cum unii din acei senatori erau vopsiti cu aceeasi cerneala si nu era nici unul din ei cu credinta sanatoasa, nici nu era t eolog .. , dei au cules nesfirsite erori si le-au trimis regelui, totusi Bthory cu o serie de argumente de natura teologica pentru a le combate. Cele mai multe teze sint de natura teologica (ariene, antitrinitare, panteiste).] .. . Ai Iii, pierzind once rusine, spuneau ca turcii fi sirbii marturisesc pe Dumnezeu m ult mai bine decit fac creftinii katolicil fi a e 1 mai bine sa te convertefti l a credinta turcilor decit la credinta catolica . . . Unul din consilierii desemn ati de rege pentru o asemenea cercetare mi-a spus in anul acesta ca se poate dob indi mintuirea pe once cale, zicind ca si turcii se inchina lui Dumnezeu. ca ministrii ii acordau <aceluia363> mai multa incredere decit voia el, sau ca p ropovaduisera alte dogme false fara aprobarea sa, s-a straduit sa le taie calea, asa cum am spus. Asadar regele a scris acelor senatori, si mai intli cancelarul ui, sa intocmeasca lista acelor erori si, dupa ce va fi alcatuita, asupra altora, el se intorsese sa le mai atite. $i fie ea Blandrata a vazut nu au ramas nici mai cum:0 ... [Urmeaza insirarea ereziilor semnalate de comisia trimisa de $tefan p. 132 Altii spuneau a Dumnezeu nu pedepsefte pe cei care iau mai multe sotii pentru ca in nici un loc al Scripturii nu se gasefte ca aceasta ar constitui un pacat. . . . AIN spuneau ca oamenii nu vor invia . . . etc. Si ca sus va veni fi va face sa reinvie credinciofii, fi astfel va domni o mie de ani pe pa'rnint p. 133 . . . Aii apoi spuneau csi sufletele osindite nu se vor deosebi de loc de suflet ele animalelor, ca ale caprelor fi porcilor etc. $i ca sufletul va ramine impreu na cu trupul, 0 nu va pleca mai departe de acolo. $i ca femeile nu au suflet. Al tii <spuneau> ca sufletul unei femei este ca sufletul unui cline, in scaunul lui David fi apoi se va lace invierea '. . . trag cind ucid un bou. $i ca omul si clinele au suflete asemanatoare, deoarece lipsit 0 totusi nu lipsesc aceia care nu trag clopotele &id moare un om, ci le ciinele nu moare in mai putine chinuri decit cele pe care le indura omul. $i ca sufletele mor impreuna cu trupurile. $i unul din acestia a fost atit de fi mai mare paguba sa moara toate nobilele matroane care traiesc astazi, sau sa moara toti ciinii. La aceasta cineva a rspuns ca ar fi mai mare paguba daca ar mu ri ciinii, deoarece daca s-ar stinge acestia nu s-ar mai naste altii, dar murind matroanele si raminind fetele s-ar putea naste altele. 383 Lui Francisc David. nu numai de credinta ci si de minte , inch a intrebat dac ar 574

www.dacoromanica.ro

Capitolul 8. Alte greseli i erezii ale celar din Transilvania cu privire la sluj be si la taine. Ei socotesc c omul trebuie sa se fereasca de a consuma sin gele <animalelor>. de oarece spun ci sufletul se afli in singe, i Dumnezeu a interzis ca s minince cin eva un asemenea singe, i ea' oricine ar face-o ar fi sters din cartea lui Dumnezeu. De aceea, cind ucid un porc, lasa sa curga sin gele pe pa mint. Altii il dau saracilor. Acelasi lucru 11 fac i cu acel al // altor animale. Ei spun c cine va minca singe de porc se va osindi pe veci si c i nu numai singele iepurelui, ci i miruntaiele ptate de singe, daci se minina, ad uc osinda vesnic. Si cind a fost mustrat unul care mincase citeva mrene mici, s-a dezvinovtit spunind c singele de pe ficatul lor se prinsese363 p. 134 Din acelasi ferment iudaic s-a niscut <eresul> c acestia nu mai vor serbeze dumin ica, ci simbita; de aceea se imbraci cu vesmintele cele mai bune in aceasti zi. Altii cred c nu este nici o deosebire intre zile; una nu Pasti sau a Nasterii lui Hristos. Cci Dumnezeu a creat toate lucrurile egale si d e aceea once zi trebuie si fie zi de lucru. $i spun ci Dumnezeu a poruncit iudei lor s in simbita i, murind aceia, au rimas ei mostenitorii lor i astfel sint dator i ca popor al lui Dumnezeu si cinsteasci simbita, iar crestinii (pe care ei ii n umesc idolatri) au niscocit ziva de duminici. Au mai adaugat ca instruiasc slujba preotilor este un lucru nascocit364 i c fiecare trebuie familia sa, si de aceea nu trebuie si existe bunuri <osebite> de care s se bucure preatii. Au mai spus ca botezul nici nu ajuta nici nu vatama .. etc. $i de aceea se gisesc multi care n u sint botezati. Altii mai spun ci botezul nu inseamni nimic ... etc., ci ca aju nge doar sa crezi, ca'ci credinta ajunge pentru botez . etc. Ei mai spun ci prea sfinta taina a cuminicaturii nu este un lucru rea1366 i al:0i spun ci nu este m ai necesari decit ar fi pentru ciinii de la Ierusalim. trebuie si fie sirbtoriti mai mult ca alta, fie chiar duminica, fie ziva de p. 135 In cele din urmi au spus ci nu e nevoie de cimitire binecuvintate, pentru c aceas ta este o nscocire a papii, i ci pmintul dinafara cimitirelor este sfint, mcar366 ci nu se face nici o binecuvintare a acestuia, si mai adaug ci nu se avolului poruncit 353a Era cuvine si se predice in biserici, deoarece (spun ei) ci ea este casa di si este un lucru legat de inchinarea la idoli i c Dumnezeu nu a s se fac biserici. congelato. 364 Cosa finta.

a" Non e cosa vera. 366 In text: percioche (pentru ca). Dupi sens ar fi mai prob aba: benche sau quantionche (macar d.). 575 www.dacoromanica.ro

Capito/u/ 9. [Despre starea Transilvaniei sub Sigismund Bthory] Asadar acest principe care se numeste Sigismund, fiul lui Cristofor Bthory, este In virst de 11 ani; se afl in privinva religiei si a studiului literaturii In grij a lui Leleszi. Are, in afar de garda de 500 de pedestrasi, curtea din jurul S11367 cu zece tineri nobili, parte originan i din Polonia, parte din Transilvania, ca re slnt crescuvi in aceeasi religie. Are un spirit vioi si matur, p. 136 superior acelei vIrste, si are aplecare spre literatur si Ina' de pe acum Inveleg e consecinvele faptului c nu are sfetnici catolici. De aceea in acest an // <1583 > cInd m-am dus sI-1 vizitez din ordinul sanctitvii voastre si s-1 indemn la virtute si evlavie, el m-a primit cu tot dragul si in timp ce prInzeam cu el, ap ropiindu-se mi-a spus incet: at imi pare de ru c acesti senatori, care mnInc aici cu noi, stilt eretici". Totusi nu trecuse de 10 ani, ci chiar in ziva aceea ii Implinea368. Cu puvin mai Inainte el hotrIse din propriul su imbold pe nobilii poloni, tovarsii si, s-i jure ci nu se vor face niciodat eretici, desi unii din 134'rinvii lor erau eretici, si dei ei se reIntorceau apoi In Polonia. Povestind aceasta regelui la Inapoierea mea In Polonia acesta mi-a spus: Nu V miravi, deoarece In al saptelea an al vIrstei sale, Impins de mama Sa369 S prseasc credinva catolic, zicIndu-i: Stiu bine Sigismund ca nimic altceva nu te revine In aceast religie afar de frica pe care o ai de rege", el a rspuns indat: Hotrlt c respe ctul fav de rege nu este cauza care rn face s.' fiu catolic, dar stiu bine c regele si tafl meu principele care stilt catolici au mai mult cap declt o femeie ca tine ". Dar dei este Inzestrat cu toate aceste daruri, la o vlrst atIt de fraged, totus i acea vulpe de Blandrata ereticul nu Inceteaz de a ncerca s5.-1 ispiteasc spre a1 deprta poate prin vreun mijloc <oarecare> de credinv5.', artindu-i, sub pretextu l unei lecvii de anatomie, chipul unei femei goale si lulnd de acolo prilejul de a-i vorbi lucruri murdare. De aceea Leleszi a lnstiinvat despre toate <acestea> pe rege care a fost an37 cIrmuirea si guvernarea suprem In mlinile a trei consilieriam care au 368 Ziva de 6 martie 1583 (V er es s, Epistolae et Acta. .. I, p. 261). 3" Elisa beta Bocskay, sora viitorului principe al Transilvaniei, $tefan Bocskay, era pro testana. 367 Corte sua domestica. mihnit. Si a avut grij s nu i se mai Intind asemenea curse. Din cauz cs <principele> era atIt de tInr, regele a incredinvat In acest 371 In timpul minoritivii lui Sigismund Bithory se fac diferite incerari de ctrm uire. In timp de apte ani se schimbl de trei ori forma de guvern'imint, consiliul de 12, o regentI de trei (triumviratul: Al. Kendi, W. Kovacs6czy li L. Sombori) , 'in sfirit un singur guvernator (Ioan Giczi). Vezi actul de instituire al trium viratului in Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, III, pp. 171-177. 376 In 1583. 576 www.dacoromanica.ro

pe acelea pe care ei le considerau spirituale, dar <care> sint eretice ... [Inmo rmintarea solemn a principelui Cristofor la Alba Julia dup directivele regelui Ste fan Bthory intors din campania din Moscovia372 si din Livonia] pe care a recistig at-o. Intorcindu-se asadar, a trimis la Alba Julia pe Giorgio Fabio, un dalmatin , abate de Szulejow, ca s.' oficieze liturghia si sI aseze totul cu rinduial ca brb at experimentat in riturile bisericesti. A trimis acolo, de asemenea, pe episcop u1373 de Camenita oras care se afl In Rusia ca s-1 reprezinte la inmormIntare. venit la el la Cracovia; cu toate cl ceilalti senatori participau la consilii, t otusi cei trei hotrau si iscleau si In afar de lucrurile foarte grave si de dreptul de a instrina bunurile principelui expediau chestiunile politice si chiar [La intoarcere a condus-o In Polonia pe Griselidis, sora lui Sigismund Bthory, pe care regele o va mrita cu mare solemnitate cu Ian Zamoyski, mare cancelar si c.pitan general al regatului Polonied. Regele Poloniei a fgduit [Despre Infiintarea Colegiului din Cluj sa contribuie cu o parte egal cu cea dat de pap]. A pus un fond perpetuu de o mie de ducati ungurest i pe an din catedraticul oraselor ssesti. Astfel ducindu-m la Cluj, impreun cu un c onsilier al principelui, m-am strduit s gsesc un loc si s pornesc treaba. Dar orsise nii, artIndu-se indr.tnici in a-1 ceda, dei il ceream cu chirie, au cumplrat In cele din urm nu fr imboldul osebit al lui Dumnezeu, o cas1 pe care am luat-o noi cu chirie. [Urmeaz cap. 10 si 11 despre negocierea compensrii cerute de $tefan Bthory pentru c etatea Satu Mare]. Capito/u/ 12. Incursiuni ... ale turcilor ... In unele sate din Transilvania. p. 143 Venirea beglerbegulu i Greciei374 in Moldova ...

In timp ce se tratau aceste lucruri375, turcii au fcut citeva incursiuni in Ungar ia superioar a impratului si ceva mai multe ca de obicei in zona de frontier aparli nInd Transilvaniei. Pentru ca s se Inteleag mai bine aceasta, trebuie s se stie cl armistitiile pe care le incheie sultanul cu impratul se fac cu conditia c, pltinduse tributul si fcindu-se darurile care obisnuiesc s se dea vizirilor si altora de la Poart, incursiunile s rmin totusi mereu Ingduite amindoror prtilor. Si dac nu se ad ce artilerie pentru a cuceri 372 Adid din campania contra moscoviilor. 373 Martin Bialobrzeski (1571-1586). 37 4 Belerbeco della Grecia, numit obisnuit al Rumeliei adici al Turciei europene, spre deosebire de beglerbegul Anatoliei. 375 Cedarea regiunii Baia Mare de clue Imprat. p. 144 577 www.dacoromanica.ro

vreo cetate, armistitiile rmtn in vigoare; nu se socotesc rupte nici chiar dacI s e fac prizonieri de o parte sau de alta, ori se prad satele si se omoar oricit ar voi de multi oameni. In afarl de aceasta o mare parte din acele sate crora cettile vecine nu le slujesc de adpost pltesc si ele tribut begilor, adic pasalelor sau cpitanilor turcilor care cirmuiesc acele orase i cetti pe care le-au luat de la crestini ... In Transilvania si in regiunea exterioar5. 375a, pe ling tributul pe care am spus pateste principele, mai erau dincolo de ce ttile de la Oradea si Lugoj citeva sate care plteau de asemenea tribut turcilor pentru a nu fi jefuite. Dar nici aceasta n-a folosit in anul de fa t 1583.

[Unneaz povestirea unor jafuri turcesti in Ungaria imperial]. Iar in acel timp, t urcii pasalelor din Gyula"' i Ineu377 au dvlit asupra a patru sate apartinind Tran silvaniei, de aici au luat citeva sute de su-. flete, spre paguba i groaza celor din Transilvania cu atit mai mare, cu cit turcii nu fcuser mai inainte niciodat st ricciuni in acele locuri, i, pe deasupra, fiind ei tributari turcilor se credea c u atit mai putin c aceia ar putea face <asemenea incursiuni>. lar 6378, fiind int rebati de cauza <unor asemenea fapte>, au spus c asa aveau poruncI de la impratul lor379. Nu a trecut mult timp si au purces la fel impotriva altor sate ... Begle rbegul Greciei, trecind Dunrea din ordinul sultanului, venise cu o ceat bunI de rzb oinici spre Tara Romneasc si Moldova; si asezindu-se in Dobrogea38 la o deprtare de Dunre de cinci zile de drum, a inceput cu toat silinta pura s se repare Tighina381, oras al sultanului asezat <acolo> unde fluviul Nistru, numit de cei vechi Tiras , si Nipru1382, zis Boristene, se unesc383 in Acest <oras> fusese ruinat Cu puti n inainte de 5 000 preajma Mrii Negre de cazaci de la hotarele regatului Poloniei care uciseser cu o nemaipomenit indrznear i brbtie multe sute de turci i luaser cu ei 30 de tunuri ca o prad foarte mare. 375a Nel distretto di fuori. 376 Giulia (!) Se afla sub turci din 1566. 377 Ienesso. 372 De la sultan ca represalii pentru politica dus in Polonia de $tefan Bithory ( rege al Poloniei i principe al Transilvaniei) care a !La pe cazaci cI distrug Tig hina; vezi Veress, Documente , II, p. 291. Turcii. 381 Teinia. O informatie precis despre aceast expeditie se afl in scrisoarea din 2 decembrie 1583 a lui N. Kovacs6czy, cancelarul Transilvaniei: Beglerbecum Graeci ae Dobro388 Dobriciniano. cinii propre Danubium cum suis copiis non adeo magnis subsistere, qui Tabiam civ itatem (ibidem, II. p. 285); vezi i Iorg a, a cosacis vastatam instauran i dilig entissime curar Studii istorice despre Chilia fi Cetatea Alba, Bucurwi, 1900, p. 204. 383 Greeall a autorului datorat probabil apropierii fonetice a celor doui numiri. 382 Nepper. 578 www.dacoromanica.ro

[Incursiunile cazacilor. Desolidarizarea lui Stefan Bthory soliile sale la Poart]. Totusi beglerbegul se strdui s readuc in stare de sigurant Moldova si Tara Romaneas c si s ingrIdeasd mai bine Transilvania. Pentru aceasta P. 145 a folosit mijloacele urmkoare: mai intii a numit si confirmat in demnitatea de v oievod al Trii Romanesti pe Petru384 de ngiune greac care urma din bunvointa lui He nric, regele Frantei386, lui Mihail (zis Mihnea386 in aceea limb5), tinr voievod si nepot al lui Petru387, valahul"388, cellalt domn, al Moldovei care se ridicase cu ani in urm la acea treapt datorit ocrotiril lui $tefan, regele Poloniei, acel M ihail fiind indepktat din Tara Romneasd si exilat de sultan in insula Rodos, se c redea c se va pune Transilvaniei o ingrdire cu attt mai mare, cu cit Petru Grecul depindea in mod hotrit de regele Frantei care, fiind chiar rege incoronat al Polo niei, inainte de $tefan, mai pstra titlul si pretentii asupra acesteia. Dupi aceea beglerbegul trimise s cear: principelui Transilvaniei sporirea tributului pin la 4 0 000 de ducayi pe an, si in afar de aceasta un numr de oameni, cind ar fi nevoie ca s slujeasc impotriva cazacilor. $i putin dup aceea Petru Grecul, voievodul Mil R omanesti, trimise soli la principele Transilvaniei, oferIndu-i prietenia sa si fc indu-i cunoscut c intrase in stpinirea acelui voievodat vecin cu Transilvania, crei a ii oferea servicii de bunI vecintate. Dei aceast solie a fost primit, in aparenf, cu cinste de dtre guvernatorii tinrului principe al Transilvaniei si dei au pregk it una asemntoare ctre acel Petru, pentru a-si ascunde indoiala lor, cu toate acest ea struir cu atit mai mult in plrerea lor. $i in acest timp au trimis la Constanti nopol cu posta pe Petru Margai386 cu tributul obisnuit si cu alti 10 000 de duca ti pentru a-i clrui vizirilor de la Poart, spre a indupleca mima sultanului. Dar a cesta, Margai, fiind Ind pe drum, il instiint pe principele Transilvaniei de moar tea, intimplat in luna septembrie a aceluiasi an, a lui Iacob Podlodowski, nobil din Polonia si al doilea comis al lui $tefan, regele Poloniei, impreun cu 14 serv itori ai si cu care se inapoia din Anatolia si Arabia si cu un mare numr de cai fo arte frumosi pe care 'id cumprase cu salvconductul Portii din Constantinopol. Int implindu-se aceast fapt dincoace de Adrianopol in drum spre Tara Romaneasd, ea a f ost atribuit miniei sultanului stirnit de faptele cazacilor si de asemenea pentru c un ceaus al acestuia (al sultanului), trimis la ttari, fusese ucis de aceiasi cazaci. 384 Cercel. Henric al 111-lea de Valois (1574-1585). 386 Michna (Mihnea Turcitul). 387 Petru Schiopul. Corect Moldoveanul. Eroare 2mp rumutat de la Poloni. Nobil ardelean. Instrugiunile pentru aceast misiune in Veres s, Documente II, 579' p. 271, vezi 0 p. 286. www.dacoromanica.ro

In acelasi timp umbla zvonul c Paul Mrkhzi390, nobil transilvan, venise cu beglerbe gul Greciei pentru a fi pus voievod in Transilvania. Acesta pretindea a regele S tefan trebuia s5.-i dea unele bunuri care aparvineau so%iei sale391; cind vzu c nu poate sI le dobindeasc, atunci prefcindu-se c vrea s5. se duc sl-i slujeasc regelui3 92 in rzboaiele pe care acesta le purta impotriva moscovitului393, se duse intovrsi t de un mare numr de slujitori la sultan, unde se spune c a fost Tinut prizonier o bucat de timp la cererea regelui $tefan. Totusi in ciuda acestui zvon, se afl c Mrk hzi, turcindu-se, si-a tiat calea de a ajunge voievod, avind in vedere c sultanul fg. duise sI nu punI niciodat voievod decit un crestin. $i cu toate acestea a obTinut de la sultan venituri in valoare de 4 000 de ducaTi pe an la graniIele Transilv aniei, intr-un Tinut <numit> Sirmiu394, pentru ca el, avind prieteni in Transilv ania si cunoscind acea provincie, s-o Tin. in friu din partea sa si s o si prade la nevoie. lar Petru, voievodul Moldovei, ajutind cu toat silinTa la repararea Ti ghinei pentru ca s indeprteze de la sine minia sultanului pentru c nu impiedicase i ncursiunile cazacilor, a fost lsat deocamp. 146 dat in stpinirea Oil sale. $i venin d iarna, beglerbegul s-a retras din Moldova, asteptind alte ordine de la sultan. CARTEA A V-A p. 149 Capitolul 1. Moduri de a veni in ajutorul Transilvaniei Fi prin ea al Ungariei, Moldovei fi Trii Romcinefti. $i mai intii va fi vorba de principe, de s enatori fi despre rafe, posesiuni fi castele pro prii ale acestora [Despre principe. Autorul 1-a indemnai pe Leleszi, educatorul principelui, s5.-1 inveTe pe acesta s. deosebeasc inspira%iile bune de cele rele ... si sfaturile sa lvatoare ... de celelalte." Despre senatori. Regele va trebui &I pura printre se natori si chiva catolici. 399 Pretendent la tronul Transilvaniei. Nu pare si fi fost ardelean de origine. I se contest si nobletea. El intr in serviciul lui Crist ofor Bthory si se dstorete cu Zamfira, fiica lui Moise Vod si vIduva lui Niezowski, prin care cistigI avere si vaz. Suprat pe principe d. 1-a divoriat de sotie la cer erea acesteia, incepe intrigi nesfirsite la Poart pentni a apIta principatul Tran silvaniei si sfirseste prin a se turci; vezi Veres s, Documente, II, pp. 203-204 , passim III, p. 333. 391 Zamfira, fiica lui Moise vod. Mrkhzi era al treilea soy, dup Keserii si Niezowski. 392 $tefan Bithory. 393 Ivan al IV-lea. 394 Seremsg. 580 www.dacoromanica.ro

a-i da un guvernator" (mentor) si citiva camerieri i medici catolici ... etc. In Secuime n regiunea sau scaunul Ciuc, n satul numit Nagy-BodogAzzon399 (ceca ce InseamnO Maica Domnului) aflindu-se i astzi cam o suti de case de catolici care n u au avut niciodat preot eretic, Francisc superintendentul din partea principelui asupra minelor de fier, i Ioan Gereb397 eretici, obligind pe catolici plteascO Nevoia de a-1 feri de ispite pe tinOrul principe]. ... Am propus regelui395 de m ai multe ori i 1-am rugat s binevoiasc 150 au introdus n acel district un preot eretic pentru nu mai mult de zece dijmele. De asemenea in acest an, 1583, Andrei Oesszi398, bOrbat stein de adevrul catolic, a atacat vreo patruzeci de catolici care erau adunati pentru rugiciuni in <satul> Dealu399 si i-a gonit din bisericO, despuindu-i de hainele lor u este nici o indoia1 c regele se va lOsa usor convins s alunge pe un mediem nou ere tic care a fost mai inainte cOlugOr (dup cum mi s-a spus) si care, in afar de fapt ul c e dintre familiarii lui Blandrata, s-a si insinuat, <obtinind> s doarmO in an ticamera principelui pentru a nu se .depOrta de el; inventie diabolicO in toate privintele pentru a prOvli pe acel tinOr n prOpastie. Nu va fi imposibil cu ajuto rul harului de sus s fie pusi pe lingO principe alti catolici, asa cum s-a flcut n acest an cu un chirurg. Astfel unul s5 fie propus ca arhitect, altul drept cam erier, altul ca muzician, dar mai ales unul ca guvernator" i apoi altii de aseme nea necontenit, zi de zi. ... Se adaugO faptul c regele i principele pot s aseze c atolici cel putin in unele din castelele i domeniile lor. Spun d pot dad vor, i lucrul acesta n-ar pricinui nici o greutate prea mare, deoarece se aflO catolici la Oradea, in districtul Lugoj, in Tara secuilor, pe domeniile ereditare ale re gelui si nu lipsesc acum catolici la Alba Julia si la Cluj; si s-ar putea aduce strOini sub pretextul agriculturii, al imbunOttirii minelor, al exploatOrilor Ar fi de mare insemnitate ca regele s indemne prin si al comertului scrisori particul are i confidentiale pe acei senatori mai apropiati de credinta catolic sau care s int mai inclinati spre virtute, multumitO unei naturi bune si a nobletei suflete sti pe care o pOstreazO. Astfel se aratO Grigore Apafiul care este binevoitor fa tO de ai nostri si nu este departe de impOrItia lui 395 Text sters mai apoi. 396 Nagy-Bodog-Azzon (corect Nagy-Boldog-Asszony) azi S intmria. P. 151 Secuime, vezi Kvr i, op. cit., p. 96 si urm. 397 Erau mai multe familii nobile cu acest nume in Transilvania doui din ele in 398 Magnat din Secuime, ntemeietorul sectei simbotasilor. 399 Oroszhegy, sat In O dorhei. Apare n corespondenta Iezuitilor inci din Iunie 1581. 401 Vezi Gromo, p. 363, n. 1.

400 Este vorba poate de Marcello Squarcialuppi, amintit si de Bongars in relatia sa. 581 www.dacoromanica.ro

Dumnezeu; i cum au fcut altii, deoarece nu este nici arian, nici calvin i crede c mrdat un fiu spre a fi educat de ai nostri, nu s-a aritat atit de eretic Ladislau Sombori402, care a sprijinit invtmtntul <nostru> prea deosebitl de catolicism (in aceast privint se insal grozav). Cu oarecare sfrgu int si mai ales tinind seama de inclinarea regelui pentru el, ar putea face mult pentru sine, pentru rudele sale si pentru Transilvania. De asemenea Dionisie Csky 403, nepot al regelui din a crui sorVO4 s-a nscut, si Wolfgang Bnffy405 privesc cu ochi buni colile colegiului nostru, dar nu tot astfel i religia noastr. Arat.' mai multi aplecare spre religie loan_ Ga1fi405 a care aprob de asemenea felul de a f i si grija fratilor nostri pentru luminarea tineretului. Si dei Wolfgang Kovcs6cz y406, cancelarul principelui, fost medic cu studii n aceast privinf, acum unul din guvernatorii principali p. 152 ai Transilvaniei si (cum s-a spus // mai sus) ca ncelar, este departe de religia catolic5., este considerat de unii ca un om cu o judecat bun, si care hi turisirea de credint de la Augsburg pe care a Invtat-o de tinr nu este narul sanctittii voastre si al regelui la Cluj de cum a fost intemeiat. senatori sau stilt dusmani ftisi ai religiei catolice sau tac deocamdat ar402 403

urmreste propriul su interes, adic quae sua sunt" pstreaz poate cu grij sprijinul sena torilor ca unul care fiind strin, adic aproape slavon"T dup nationalitate, <fiind> din tinutul Posega 11110 Sirmiu408, de unde a fost izgonit de turci impreun cu ai si, se strduieste acum s string averi pe care doreste s le poat pstra. Pe de alt par el vede Transilvania intr-o astfel de stare inch dad nu are vreun sprijin de la principit crestini si mai ales de la sanctitatea voastr, el crede (si nu MI mult I dreptate) c este cu neputint de a o pstra pentru a nu fi In cele din urm inghitit t oat de turci. El si-a bgat chiar pe un frate al su In semimentionat la InmormIntarea principelui Cristofor. Moare in 1584 (vezi 244 0 301) . A. Ver es s, Documente... II, pp. 405 Familia Banffy era la sfir0tul secolului al XVI-lea cea mai bogat 6 mai puternic. din Ardeal. Joac un rol hotrItor incepind din a doua jumItate a secolului al XVI-lea. (K vir i, op. cit., p. 20 i urm.) 405a Mare mareal" al Principelui. Sofia Bthory. Ibidem. Chiaki, de origine, stabilit 2n Transilvania, e numit in 1578 cancelar, demnitate pe car e o psWolfgang Kovcs6czy, om politic ardelean 6 istoriograf (1540-1549). Dalmatin treazi pink' la sfir0tul vietii. Sub Sigismund Bithory este membru al Consiliulu i celor 12,. apoi al triumviratului. Se opune politicii antiturceti a lui Sigismu nd Bthory i, in 1594,. este executat impreun cu ceilalti opozanti i chiar cu Balta zar Bithory, vrul lui Sigismund, acuzati de complot 2mpotriva principelui; vezi L ajos Szadeczk y, Kovcsczy Farkas letrajza (Biografia lui W.K.), Budapesta, 1891. 407 408 Schiavo.

In Slavonia. 582 www.dacoromanica.ro

-tindu-se ins aprigi in persecutarea religiei catolice409, sau foarte rezervati i n a face acte din care s se poat intelege c fac ceva cu adevrat pentru credinta cat olid. Si cu toate acestea chiar unii dintre ei i trimit fiii la Colegiql nostru de la Cluj. Mai mult chiar, unii dintre ei inclinind spre ariani sm au spus regelui maiestatea voastr s. ne lase <pe noi> s trim ja pe fiii nostri, i noi &intern mulfelul nostru i s se multumeasc' tumiti". Asa a acut Gaspar Bekes, lsind ca regele s instruiasel dup placul lui pe fiul su, numai ca el s poat rmine ari an asa cum a i murit <dup> cum am <mai> spus). Capitolul 2. Dozed alte mijloace pentru a ajuta Transilvania adieci o colonie de str,?iini catolici fi o cet ate in locul cel mai potrivit pentru care regele dorefte un ajutor de la Scaunul apostolic Nu lipsesc in Transilvania cimpiile i dealurile roditoare care s-ar putea cultiv a mult mai bine daa ar fi mai multi lucrtori. $i aceasta se vede din i ceilalti l ocuitori deosebirea dintre sasi care sint numerosi i harnici ai Transilvaniei ca re i dau mai putin osteneal si sint mai putini la numr. Regele mi-a agduit o parte din acea cimpie care se numeste Cimpul Piinii41 pentru o colonie, dac m-as ingriji ca s fie adus vreuna acolo. $i Kovcs6czy care est e cancelarul principelui, a adugat c ea ar putea fi asezat chiar in orasul Sebesfil nu departe de cimpia aceea, deoarece este un oras slab populat si nu este nici o indoial c prin cresterea populatiei se vor dobindi trei lucruri bune. Mai intii pentru religia catolic, deoarece ar fi un .exemplu n u de putin insemntate pentru Alba Julia i ar fi un sprijin pentru principe i ceila lti catolici, fiind numai la o leghe deprtare <de acest oras>, in al doilea rind ar fi o pavzI pentru restul Transilvaniei care se intreasc dat afl n spatele su, i ch iar principele Ioan412 se &disc fiind c dusmanii puteau prin Poarta de Fierm s fac nestingheriti incursiuni pin la Alba Julia, oras care dac ar fi Intrit i-ar sluji d e bastion de .aprare. de muncitori i nlturarea trindviei localnicilor, artindu-le prin ce mijloace se poa te face ca banii s nu ias din Transilvania si lucrurile s aib. 4" Atroci nel perseguitare i principii della religione catolica. 410 Kenyis. In al treilea rind ar fi <de folos la> cultivarea pmintului, aducerea 413 loan Sigismund. Pentru lucerile de fortificatie in diferitele puncte ale Tran silvaniei vezi si rel. lui Gromo. 413 Din Haveg de la Zeicani. 411 Szaszebes (Sebesul slsese). www.dacoromanica.ro 583

P. 153 tultoare de pmint ereditar pentru care sa plteasc dup cei zece ani acea dare potrivit care se cuvine, sminv pentru anul urmtor luat cu imprumut de la principe, putinta de a se muta aiurea dac ar vedea ea' provincii si ale vremii ar cere altceva.

un pre; mai bun /1 si, in once eventualitate, niste oameni obisnuiti Cu munca. i cu iscusinta s-ar opune mai hotrit dusmanilor turci. Totusi, pentru o asemenea co lonie, care s-ar putea aduce cu foarte puTin cheltuiala si din Ponte localitate d in Valtelina414 care este catolic si din alte locuri s-ar cdea s ne inTelegem mai i ntli cu regele i cu principele asupra conditiilor, asa cum s-a acut pentru colon ia care s-a ingsiduit s. fie luat pentru Livonia; adic s fie toti catolici, s-si aib c itanul si guvernatorul lor catolic, scolile si preotii lor catolici, o scutire d e dri pe zece ani, o intindere 'hidesin acesti ani conditiile lor nu au fost respectate si dac imprejurrile acelei Al doilea mijloc ar fi acesta: toat acea cimpie despre care am vorbit este expus, impreun cu mai multe alte cimpii, la nvlirile turcilor, astfel c i banul de Lugoj din afara Transilvaniei si guvernatorii din.untrul ei nu au mijlocul de a se impotriv i in acele locuri de margine venirii dusmanilorTotusi cum in acele regiuni, intr -un loc foarte frumos si rotunjit in form de amfiteatru, se afl un castel care se numeste I1ia415 al nobilului Wolfgang Bethlen416 care il intreste cit poate el ma i bine, mai ales ca din asezarea fireasc a locului se afl aici un munte numit Uroi u417 adic aurit, foarte inalt, s-ar putea ridica pe acesta flea' prea mult cheltui al o cetate care ar fi un meterez de seam pentru intreaga Transilvanie si ar fi ap roape inexpugnabil. Despre aceasta mi-au vorbit foarte struitor mai intii Kovcs6cz y in Transilvania, si in urma regele la Cracovia, ca eu s inatisez planul lor bea titudinei voastre, pentru ca pin in cinci ani s se poat intri acel loc in intregime, si regele s dea din partea sa in fiecare an cite 10 000 de ducati de aur care fa c cam 12 000 de scuzi de aur, dac sanctitatea voastr ar voi s fad la fel, adicl in fiecare an, timp de cinci ani s dea acea sum pe msur ce ar vedea c se ridica cetatea. turcul la bnuial c regele ar voi, multumit acestui mijloc, s desfiinteze plata tribut ului obisnuit si obligatoriu al Transilvaniei, si. mai ales acum cind 414 Valtelina, provincie din Italia de nord intre lacul Como i Adda. de Deva. 416 Bethlen, Dar poate a ar trebui s se purcead totusi in aa fel ca s nu intre 415 lije, In ed. Veress: Illya sat pe malul drept al Muresului la vreo 30 km ves t tatIl viitorului principe al Transilvaniei Gabriel Bethlen (1613-1629). '37olfgang este un echivalent german al numelui maghiar Farkas. resului si 417 Arana in ed. Veress Arany, deal pe malul drept al Muresului pe virful cIruia se yid ruinele unei cetIti romane. De aici se deschide o perspectiva larga asup ra VIE MuSibiu, 1894, pp. 404-405. a Streiului, spre sud, LAI in Retezat; vezi S. Moldova n, Tara Noastra, 584 www.dacoromanica.ro

el o amenint i, jignit de incursiunile cazacilor In Moldova i dincolo de ea, a i pu s s fie pustiite <chiar> acele regiuni dependente de el. Si, aadar, dac ar fi acea colonie care s-ar aduce acolo 011'1 In ase luni s-ar putea da acel munte unora di n coloniti ca s-1 locuiasc i.'n aa fel ca s nu se descopere la prima vedere cettuia418 , i purcezInd aa in anumite limite i <cu> msur, fcInd unele csute, s-ar incepe s se n zeasc i s se aeze acel loc, in aa fel ca s poat mai iute fi pregtit pentru acest scop. Pe deasupra sanctitatea voastr ar avea un motiv Intemeiat s determine pe rege slli ja angajamentul s nu pun In acea cetate decit catolici, aceasta i-ar sluji i lui pe ntru a cluzi treburile religiei catolice ctre o stare bun ... Capitolul 3. [Se preconizeaz Intemeierea de coli sau seminarii atIt p. 154 eclesia tice clt i pentru tinerii nobili care ar Inv.ta acolo i istorie i geografie ...] Capitolul 4. in ce mod se pot indeprta piedicile care s-ar pune 'in ca/ea prop firii religiei catolice de ctre nobilii imbogriti cu bunurile bisericilo r din cauza temerei pe care ar avea-o de a le pierde, sau de catre acei care se afl 'in exil afar din Transilvania, pentru ea* au urmat pe Bekes sau alte planuri ale lor. p. 155 ... De aceea cred c ceea ce am scris in comentariul despre Livonia419 i ceca ce am obtinut de la beatitudinea voastr dud m-am Intors din Suedia, pentru acel regat, anume de a putea Ingdui acelora care ar arta semne adevrate de c onvertire, c ceea ce detineau din bunurile bisericii s poat fi convertite 'In drept de patronat al familiei lor, cu conditia ca vreunii din fiii lor sau din rudele lor s se hotrasc s se fac clerici i g ajute religia catolicI, s-ar putea aplica i In ransilvania. [Cum ar putea fi influentat principele prin confesorul su ca s cear papii Ingduinva de a folosi unele venituri b isericeti pentru cheltuielile de aprare contra turcilor. Planul de a atrage in slu jba principelui pe ffii nobililor plecati din Transilvania, care ar putea fi lua ti la studii i convertiti]. 418 Avem aici un exemplu al abilitatilor mrunte iezuitice ale lui Possevino. 418 Livoniae Commentarius rmas netipIrit ping 'in 1852. p. 156 585 www.dacoromanica.ro

Capitolul 5. Piedicile pe care le-ar putea opune orasele sIsesti in privinta scape de ei. parohiilor care isi au falsii lor preoti si cum s-ar putea ncerca si se [Orasele sIsesti trebuie convinse sI lase pe tinerii lor sI vinI la colegiile se minariile iezuitilor. Pentru aceasta: sI fie trimisi niste studenti dibaci agent i ai catolicilor, la universitItile protestante de la Lipsca, Wittenberg si Tiib ingen ca sI-i indemne pe tinerii sasi veniti acolo la studii sI meargI la sI fie ei atrasi si luati in slujba regelui, a princialte universitIti catolice pelui etc. ca sI aib prilej sI discute cu catolicii. SI se trateze cu falsii" preoti re formati ca sI-si pIrIseascI slujba, putind ins beneficia de veniturile bisericest i rudele sau fiii catolici asupra cIrora ar trece acele beneficii. SI se obtinI pentru credinciosii catolici un preot catolic cu drept de a predica]. si p. 157 Capitolul 6. [Despre decretul contra arianismului si despre cel contra propagandei catolice in Transilvania]. Confesiunea lui Francisc David a fost condamnatI printr-un decret public al stat ului, iar el a fost pedepsit cu inchisoarea Ora ce a innebunit si murit. A limas totusi pinI acum suspendatI executia cu privire la ardeP. 158 rea cIrtilor acelei doctrine nelegiuite sau la interzicerea propovIduirii ei, sa u la pedepsirea acelora care o rIspindesc, sau la confiscarea bunurilor acelora care o urmeazI. Kornis420, clpitanul cetItii Hust, Toma Tornyai421, ban de Lugoj , Ioan Sasa422, cIpitan al gIrzii principelui, Gheorghe Vas, comite al comitatul ui Cluj printre altii, sint pItati de' aceastI ciumI, dar fiind iubiti de cine n -ar trebui, nu numai cI se mentin in aceastI nelegiuire, dar sustin si pe altii ... ... In afar de aceasta, Cristofor, tatl acestui principe, pentru ca Sigismund, fiul ski, s: nu fie impiedicat de a-i urma, a ingIduit sI se dea un decret publi c impotriva propagIrii religiei catolice; de aici a urmat cI, nepufind preotii c atolici sI meargI acolo unde se afl arienii, multi <locuitori> mor fIrI sI fi fost botezati, dupI cum se gIsesc destui printre ei care sint si nu desi o doresc in virstI de 30 de ani MI sI fi primit botezul stiu nici mIcar TatII nostru. 420 privitoare la familiile nobile roma'ne, partea a II-a, 1836, Sibiu, p. 384. 422 Saa, nobil roman din Ardeal (lbidem, p. 343). 421 Nobil roman din Banat. Vezi Gaspar Kornis, nobil secui. I. Cavalerul de Pus cari u, Date istorice 586 www.dacoromanica.ro

Capitolul 7. Numirea unui episcop al Transilvaniei, mijloc necesar pentru restabilirea fi pa' strarea religiei catolice. [Problema asigurrii unor venituri pentru cpiscop fie prin danii, fie prin venituri temporale]. ... Regele Poloniei a fgduit sI druiasc pentru sediul principal al episcopului un or as inchis cu ziduri, foarte bun si in care se afl un castel <asezat> la dou leghe de Alba Iulia, numit Aiud, pe care eu 1-am vzut. Si este pregtit s adauge un venit indestultor ca episcopul s poat avea in fiecare an, deocamdat, cinci sau sase mii de ducati unguresti care valosu venit aici de la Roma, fie pentru c (dupi cum mi-a s pus) s-ar intelege mai usor cu noul principe, vrul su, care i-ar fi si indrumtor si sprijinitor In alte greutti mari pe care le-ar avea, fie pentru c nobilii obisnui ti sI asculte de familia Bthory s-ar Impotrivi mai putin ... [Trebuie recuperat catedrala de la Alba Iulia.] [Cum trebuie s fie un episcop.] [Despre oportunitatea numirii unui e piscop efectiv de Oradea sau a subordonrii temporare a episcopiei de Oradea celei de Transilvania ... etc.] reaz tot athia ducati de visterie423 la Roma ... ... Regele se gindeste s numeasc < episcop> pe Andrei Bthory, nepotul P. 160

Grigorie Bornemisza in virst'd de 56 ani are titlul fi con firmarea Scaunului ap ostolic de episcop al Oradiei fr s fi avut vreodat si stpinirea. Din aceast cauz nu se bucur nici de venituri, nici nu-si are resedinta acolo ... el e sfetnicul implratului si totodat preposit de Szepes si de Jasov424. Capitolul 8. In ce el s-ar putea avea un numeir mi mare de preoti buni. Se socoteste c ar fi in Transilvania cam cinci sute de predicatori, adici o sut de arieni, douI sute de calvini, tot atitia (sau ceva mai putini) luterani ... Vii torul episcop s-ar putea ingriji s adune de la colegiul german425 p. 161

si din alte locuri mai multe persoane bune si capabile s administreze tainele si s propovduiasel credinta catolic si adevrat. Dac apoi s-ar lua msuri ca vreo chiva alt preoti buni de oricare alt natiune sI se duel in Transilvania, s se stie c ei vor face cu atit mai mare impresie Cu cit vor fi mai indeprtati de acel gen de viat la care se dedau ch iva preoti maghiari, mincind, bind peste msur ... etc. 423 Ducati di camera in Roma. 424 lasso, ora' fn Slovacia. Us Colegiul iezuivilo r germani, de la Roma. www.dacoromanica.ro 587

p. 162 Capitolul 9. In ce el fi pe ce ai ar putea Societatea lui sus s' ajute Transilvania fi prin mijlocirea ei Moldova, Tara Romaneasca fi Ungaria. Si... deoarece nu numai in colegiu si In seminar si in acea mica populatie catol ica, ci si intr-o mare suburbie a numitului oras i n patru sate colegiul are cinci sute de familii de iobagi care sint obligate sa urmeze intru totu l vointa stapinilor lor, vor avea cu ce sa se indeletniceasca aceia carora li se va incredinta de catre mai-marii lor lntarirea acelor suflete, care, educate cr estineste, vor influenta efectiv satele Invecinate, insusi orasul Cluj, si celelalte localitati vecine duve425 a, regele a fagaduit sa le cumpere. Cu acestea va putea fi propovaduit Este nevoie apoi de tipar: literele se aflau la Cluj in mlinile unei vabinele mai usor. Dar cal-tile care se vor putea tipari in limba maghiara in afara de unicul catehism al lui Canisius426 si de homeliile lui Telegdi427, d in care s-a trimis chiar n vremea din urma un numar insemnat in Transilvania, vo r trebui sa fie catehismul roman, pe care mi-a spus de clteva ori regele sa-1 pr ocur i mpreuna cu el alte &elm carti care ramine sa se vada daca sint potrivite, deoarece Stefan Sznt6, barbat din societatea noastra priceput in acele controverse, a scris citeva n acea limba428. Ar mai trebui tip arite desigur Evanghelia i chiar Biblia, precum i vietile sfintilor de Petru Ska rga429, care sa fie traduse in acea limba, mai ales ca se gasesc unguri care cun osc limba polona si ar putea s le traduca; si se gasesc i poloni i germani care v orbesc ungureste p. 163 si In Banatul de Lugoi i sa fie ajutate pe aceasta cale Moldova si Tara Rosarcin i i lipsa de oameni In provincia sa. Ar mai ramine sa se Infiinteze clteva rezidente tn Secuime, la Oradea maneasca. Paul Campano, provincial al provinciei noastre din Polonia, va sprijin i cu o mina de oameni alesi activitatea noastra, cu toate ca are destule Regele doreste mult infiintarea tuturor acestor rezidente si de mai multe ori a discutat despre ele cu mine. Iar sca l i 425 cit despre moldoveni si munteni, primele temelii se pot pune fara s pricinuia vreo suparare i fara s trezeasca vreo banuiala din partea turcului. Tot astfe n tinutul Fagaras, unde aproape toate satele care in a

428 A fost tiprit in 1599, la Cluj. Acelai catehism va fi tradus i in romanete de i ezuitul de origine romn Gheorghe Buitul, i tiprit in 1636; vezi, S ex t il Pucari u, lstoria literaturii rormine, epoca veche, ed. a II-a, Sibiu, 1930, p. 105. Vduva renumitului tipograf Gaspar Heltai.

427 Au fost tipirite in trei volume, in Trnava (Slovacia) intre 1577 i 428 Scrierile lui Szint6 au r'imas necunoscute pink' in prezent. 1945, p. 243. 1580. 429 Foarte activ in lupta pentru unirea bisericilor; vezi Revista istoric romnl'. 588 www.dacoromanica.ro

de acesta sint romanesti ...; regele mi-a fgduit de asemenea s fac143 si acolo o bis erid in Banatul de Lugoj, cum ar fi la baza43' Transilvaniei. Deocamdat ar fi un act de mare prevedere si caritate dad am sustrage pe cttiva preotii lor sau de alte rude, dup cum am si scris numitului provincial ... etc. E i se vor putea dedica convertirii printilor si a cunoscutilor lor. tineri romani de sub influenta printilor lor, fie sub cuvintul de a-i da in servi ciu, ceea ce ar putea face citiva laici buni, ca s nu dea de bnuit, fie in alt fel . Acestia ar fi trimisi apoi la Vilna sau in alte seminarii de unde ar veni, in locul lor, citiva buni ruteni in seminarul din Transilvania. Acest lucru ar face ca nici acestia s nu fie cu usurint abtuti din aceast cale de dtre popi, adid de pr eotii din Rusia sau de rudele lor, nici romanii de

Dar in legaitur cu aceasta se pun alte dou chestiuni: una cu privire la ritul lor, cealalt la crtile trebuitoare in acea limb; pentru drti sintem in asteptarea acelo r tiparite in bimba sirbeasc, pe care sanctitatea voastr s capt mai intli rspuns la scrisorile pe care le-am scris In vremea din urm aici, ad id dad va fi ingduit s se fad slujba in acea limb, si Oda' in ce msur s fie folosit, p ntru ca procedind cu rinduial si facind totul pentru a cistiga pe Hristos, s putem incepe de acum inainte s punem piciorul cu oa recare succes In acele prti, spre slava lui Dumnezeu. le-a agkluit pentru a vedea cum vor reusi, si acum trimit o foaie432 in Transilv ania pentru a vedea cum se intelege. lar in ceea ce priveste ritul se cuvine aiurea, trimetind crti bune prin ragusanii din t de turci, si de a introduce religia catolid. a principii acelor provincii433; si se va merge lectur gresit pentru fare". 431 Sicome nelle o o coal tiprit. Oradea si Timisoara in Gyula stpini in Moldova si In Tara Romaneasd, l la vremea cuve432 Dare, probabil radici di Transilvania. 432 Un fogli

De aceasta atirda in mare parte speranta de a pune apoi piciorul si 433 AdicI Petru Cercel si Petru $chiopul, amindoi cistigati pentru catolicism, v ezi Veress Documente II, pp. 261, 263-264, 268-269. Possevino arninindu-si propr ia sa plecare in Moldova ;i Tara Romneasc, umbla acum s fie trimis clt mai neindrzi at ragusanul Nadali, care era medic i urma s fie sfintit preot la iuteal, cu dispen s anume de la pap, spre a putea exercita o actiune religioas in principate. Dar Nad ali era canonic de Cracovia si deci trebuie cerut episcopului de Cracovia mIcar pentru citeva luni. preferindPossevino s lucreze in mini intervine pe ling nuntiul apostolic de la Cracovia, Bolognetti ca acela s cear aceast favoare ca pentru sine fill a-1 mai numi si pe el. Din scrisoarea lui Nadali (ibidem, pp. 263, 264 und e insi partea din regest privitoare la Mihnea este cu totul gresit) se poate vede a cl interesul doctorului" se Indreapt aproape exclusiv citre Petru Cercel si a s e ingrijea ca scrisorile pe care i le-ar scrie din Indemnul lui Possevino O.' nu cad in miinile lui Petru $chiopul care ar putea intra la bnuial pentru faptul c nu ar voi s rmin la el. Team destul de justificat tinind seama de rudenia lui Petru $chi opul cu Mihnea scos din domnie de Petru Cercel. Cum plecarea lui Possevino in Ta ra Romneasc fusese contramandat 2n www.dacoromanica.ro 589

nita, daca va voi Dumnezeu, si se vor trimite, Intre timp, persoane, care sa lamureasca mai bine invafaturile pe care vrem sa li le transmitem. Sint de asemenea printre ei germani, pentru care sa avem grija sa li se dea preo0 germani; acestia, lasaTi acolo, ar incepe sa propaseasca mai mult, fiind mul%i din acea naTiune; si daca pe linga vreunul din principi se afla vreun medic care sa fie In acelasi timp si preot434, acesta ar putea sa Teasa mai repede pinza l ui Dumnezeu. Dar in mijlocul atItor acviuni binecuvintate, cea dintli grija a no astra trebuie sa fie pentru educatia principelui Transilvaniei etc. bunk' msuel pentru a nu-1 indispune pe regele Poloniei Stefan Bthory care vedea cu ochi ri instalarea acestui ocrotit al predecesorului ski Henric al 111-lea al Fr antei mai bnuindu-1 si de o Intelegere tainia cu Laski care umbla pe diferite ci d up.1 scaunul Moldovei, discretia lui In chestiunea trimiterii lui Nadali in Tara Romneasc, trecInd prin Moldova, pare destul de explicaba. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Planul lucririi despre Transilvania se arati mult mai ambivios ca cel al relavie i despre misiunea moscoviti, desi putem distinge multe puncte comune Intre ele. Acum Possevino hi propune de la inceput si scrie o carte. Ideea ti venise citind manuscrisul Istoriei Ungariei pregitit pentru tipar de venevianul I. Michele Br uto, istoriograful regelui si fost cilugr trecut la protestantism. Manuscrisul ti fusese incredinvat chiar de rege ca si se documenteze asupra istoriei ceavii Sa tu Mare fi asupra re/aviilor Transilvaniei cu Habsburgii. Se poate ca si fi fost invitat si-si dea si pirerea asupra acestei opere. Fapt este ci el s-a exprimat foarte categoric declarind ci lectura acelei opere va fi interzisi catolicilor, si ci si in imperiu ea va fi opriti, intruch convine multe lucruri impotriva lui Clement al VII-lea si a ahora pe lingi alte lipsuri". Tipirirea Is toriei a fost deci arninati pini dupi ce regele o va fi cercetat cu luare-aminte el Insusi. Dupi reintoarcerea sa din Transilvania, Possevino i-a smuls regelui figiduiala cI nu va permite tipirirea lucririi, sau cel puvin tipirirea ei in fe lul acela si sub iscilitura unui eretic (Transilvania, ed. Veress, Budapesta, 1913, pp. 202-205; vezi A. Veress, II vene ziano Giowww.dacoromanica.ro 59!

vani Michele Bruto e la sua storia d'Ungheria; Venezia, 1929 o Al. Bolo gnetti, Nuncii Apostolici in Polonia, Epistolae et Acta 1581-1585, partea a II-a, ed. de E. Kunze, in Monumenta Poloniae Vaticana, Cracovia, 1938, p. 618). La 20 octombrie 1583 cind Possevino (mai lucra la cartea a IV-a el scrie de la Casovia nuntiului Bolognett i cerindu-i s-i transmita' regelui rugamintea sa de a-i comunica informatii si do cumente privitoare la suspensiunea de arme incheiata cu Gaspar Bekes, care Ti st ilt necesare lucrrii in curs. El incheia sugertnd ca ar fi bine ca toate acestea s ramin intre rege si nuntiu, pentru c nu ar vrea ca ele sa ajunga la urechile lui Bruto, dei felul de a scrie si materia etc. stilt destul de deosebite de ale ace stuia". Dar la 12 februarie scriind cardinalului de Como, Ptolemeo Galli, el nu mai are asemenea sfieli, ci pornwe de-a dreptul la justificare sa fIcindu-si un merit di n procedeul sau. Motivele sale declarate ar fi fost urmatoarele; s. inlature Isto ria primejdioasi a lui Bruto, si pistreze si mai departe bunavointa regelui $tef an Bthory pentru opera dus de iezuiti; sa pregateascl pe tinrul principe, Sigismund Bthory, o pe viitorii demnitari pentru sustinerea catolicisrnului impotriva sect elor reformate din Transilvania; in sfirsit, s arate Scaunului papal situatia Tra nsilvaniei, atit din punct de vedere confesional dot si politic, fat de primejdia otomana. Lucrarea a fost scris intre 6 martie g 9 decembrie 1583, adica In decurs doar de 6 luni din care abia o lun g jumtate a fost petrecuta In Transilvania. Pentru into cmirea lucrarii sale Possevino a adunat carti rare, manuscrise vizitat unele orae din Ardeal. si informatii orale si a Dar in realitate a folosit in mare misur un material dinainte existent, facind in unele privinte mai mult opera de compilator, fr a marturisi intotdeauna imprumutur ile. Chiar am putea spune cl aceste marturisiri sint invers proportionale cu vol umul imprumuturilor. In adevr, Possevino citeazi printre izvoarele sale cronicile maghiare i Opus tripartitum al lui Verbczy, dar nicaieri nu pomeneste de Choro gr aphia Transilvaniei a lui cu greIeli Cu tot in capitolele de descriere Reicherst orffer pe care o cuprinde toat. a Transilvaniei. Pe Reicherstorffer 11 numwe o si ngurl data, stilcindu-i numele cind combate o afirmatie a sa, pomenindu-I doar c a secretar al Imparatului fi nu ca autor. In afar de descrieri ti Imprumut g absol ut toate inscriptiile cuprinse in Choro graphia sa, in timp ce singura inscripti e luata din Bonfini e citata cu mare pompa trimittnd la textul acestui autor. Lucrarea lui Possevino se imparte in 5 carti, cuprinzind 57 de capitole si este precedat de o scrisoare dedicata lui Grigore al XIII-lea. Prima carte d indicatii preti oase asupra populatiei si bogatiilor Transilvaniei. Urmeaza un sumar al istoriei aces tei tad din epoca daco-roman pink' la batalia de la Mohacs. Cartea a II-a cuprind e o descriere a Transilvaniei si a nationalittilor conlocuitoare, tratind si isto ria sa ca stat autonom pink' in

1551. Cartea a III-a trateazi despre patrunderea Reformei in Transilvania si despre domniile lui loan Sigismund Zpolya si $tefan Bthory. Cartea a IV-a cuprinde domniile lui Cristofor Bithory i Sigismund Bithory, inceputurile contrareformei si activitatea desfasurata de iezuiti in Transilvania. Aceast carte se termina de fapt cu inmormtntarea solemn a principelui Cristofor si cu misiunea in acela;i a n, 1583, a lui Possevino 592 www.dacoromanica.ro

in Transilvania. Dar acesta i-a mai adugat capitolele 10-14 In care este povestit tot mersul tratativelor pentru Satu Mare Insirtndu-se Intre altele toate jignir ile aduse mai de mult lui $tefan Bithory de dtre Impratul defunct Maximilian al I I-lea (probabil cl la acestea se referea si scrisoarea generalului iezuit Aquavi va). In sfirsit cap. 12 aminteste aciunea beglerbegului Greciei" In urma incursiu nilor cazacilor si reaua dispoziie a sultanului fad de Polonia si Transilvania. C artea a V-a expune sugestiile lui Possevino pentru aprarea catolicismului de Refo rma luteran, de calvinism si arianism si extinderea sa asupra Transilvaniei si principatelor dunrene. Valoarea operei lui Possevino este destul de inegalk. Partea discriptiv este Impr umutati ca si aminuntele de drept administrativ; iar partea narativ reproduce pen tru epocile mai vechi informatiile din cronicile maghiare. Pentru istoria Transilvan iei de dupl MohAcs g pentru evenimentele contemporane, comentariul despre Transi lvania poate Ind constitui un izvor insemnat, mai ales In ce priveste tabloul si tuatiei din Transilvania de la sfirsinil carvii a IV-a si din cartea a V-a g obs ervgiile directe ale autorului. Dar pentru istoriografie influena lucrrii e anulad de faptul ci ea a vIzut lumina tiparului a bia de se pare dup patru veacuri de la alctuirea ei. Textul a fost totusi cunoscut unii scriitori, ca de pilda Botero, care a folosit o serie de informayii date d e Possevino. www.dacoromanica.ro

INSOTITORUL LUI POSSEVINO (? dupa 1583) * Rimas anonim, acest insovitor al vestitului iezuit, desigur tot iezuit, a Intocmit pentru analele SocietAii o relmie aminuntit a cilitoriei neobositului diplomat al Scaunului papal, Insircinat Cu o misiune in Transilvani a in prirnivara anului 1583, dup5.' mediavia sa Intre $tefan Bithory si Ivan al IV-lea si negocierile mai putin limurite, incercate cu varul moscovit, pentru un irea bisericilor i in preajma asurnrii unei noi mediatii Intre Stefan Bithory si i mpratul habsburgic Rudolf al II-lea cu privire la compengrile pretinse pentni sti plinirea ceatii Satu Mare. De asti dati nu era vorba deck de infiiikarea unui se minar catolic la Cluj din Insrcinarea papii, dar si a lui Stefan Bthory care exerc ita o tutel foarte real asupra Transilvaniei. Apare asadar oarecare ambiguitate 'i n rolul asumat de Possevino. Opozkia nedeclarat a diferitelor foruri este Minima' de fiecare dati agitind amenintarea si ea nedeclarat a unui apel la rege. In ace lasi timp trebuia culese informavii locale in legiturI cu acea mediavie. $i treb uia creat o ambiark de insinuant seducvie care s cuprincli in aura sa si pe finirul principe bigot, si pe sfetnicii mai Virstnici eretici, si pe dregItorii oilsenes ti sasi indritnici si 594 www.dacoromanica.ro

sectari. Si pe ascuns se mai putea discuta g situarea unor colonii striine In an umite puncte de importanti strategici, de pild ampul Plinii sau Sebesul sisesc. Peste tot este folosit abilitatea in ticeri i reticente, in pseudoconfidente, in frinturi de ad evir fluturate ca niste oglinzi care si orbeasci in loc si lumineze, spre admira tia naiv a Insotitorului, cucerit si el de atita iscusinti. Era convins de asemen ea, c Possevino este favorizat de inspiratii divine care ti dicteazi solutii sal vatoare, de Oda in privinta trsurii transformate in capel, sau a predicatorului de la Oradea, alungat cu formula de exorcism. El noteazi constiincios toate amnunte le privind attt locurile strbitute, cit si convorbirile purtate cu personalititil e de seami din Transilvania. Relatia este mai ales limuritoare pentru imprejurir ile in care se afla ordinul iezuit din Transilvania, cit i pentru redarea fideli i chiar servili a gesturilor i spuselor figurii centrale a relatiei, Antonio Po ssevino. O confruntare cu corespondenta acestuia arati c lucrarea s-a fcut In spir itul si din inspiratia lui, dovadi, intre altele, cvasiidentitatea afirmatiilor cu privire la atitudinea rominilor fati de pal& Dar, desi scrisi in spiritul iezuit, ilustrat prin sublinierea admirativ a talentului lui Possevino de a folosi celebra metodi a ordinului, constind din sugerarea neadevirului intrebuintarpa dibace unor firt me de adevir, i dei nelipsit de o vdit tendinti hagiografici, totusi relatia de fai l destinat anuarului Societitii Annuae litterae Societatis lesu" nu a lost cuprinsil n acel anuar. Abia partea relativi la copilul minune In crediniat ordinului tinrul principe Sigismund Bthory in virsti de 10 ani ocupl pag inile coleciei in dreptul anului 1583. Dad vom tine seama de grija constanti a lu i Claudio Aquaviva, noul general al Societitii lui Isus (ales in 1581), de a neu traliza autoafirmarea prea bititoare la ochi a iezuitului diplomat, intervenind in repetate rinduri la papi pentru deoarece aceasta ar coma nu-i mai incredinta misiuni care si-1 scoat in evidenti promite ordinul care nu trebuie s se arate sau micar si fie bnuit c ar fi prtinitor vom recunoaste i aici aceeasi opozitie consec fat de unii suverani in dauna altora vend care a oprit i tiprirea Comentariului de spre Transilvania. (Pentru referinti vezi mai sus notita biografici a lui Possevino.) Relatia pstrati in arhivele Vaticanului (Archivum Secretum) a fost publicati de A . Veress in volumul Annuae litterae Societatis Jesu. De rebus transylvanicis tem pori bus principum Bthory 1579-1613 (Vesprimi, 1921) (Budapest, Institutum Fontiu m Historicarum Hungariae, 1921) in anexi (pp. 202-214) sub titlul: Relatio diffu sa de itinere et missione Patris Antonio Possevino Soc. Jesu in Hungariam et Tra nsylvaniam ineunte anno 1583 pera cta. Au fost redate in traducere pirtile mai insemnate. www.dacoromanica.ro

RELATIE AMANUNTITA DESPRE CALATORIA $1 MISIUNEA PARINTELUI ANTONIO POSSE VINO DI N SOCIETATEA LUI ISUS IN UNGARIA $1 TRANSILVANIA LA INCEPUTUL ANULUI 15831 p. 202 Cracovia. Dupi 3 zile ei ajung la Bartfa, oras apartinInd Impiratului.] ... $i a cum noi nu mai giseam decIt acea ciumi calvineasci, si erezii de tot felul, si n u era nici o biserici <romano> catolici In care si se poati dei ni se diduse slu ji, cici nu se cuvenea de loc s facem slujba in casi p. 203 [Autorul pleaci Impreun cu Possevino din acest drept din partea pontificelui suprem2, deoarece In hanurile calvinilor odi hneau laolalti birbati si femei, cci In una si aceeasi incipere nu era decit o si nguri sob pentru toTi ... Era tocmai duminica quinquagesimei si Orintele3 era foarte Ingrijorat la gIndul si pseasci In aceasti taxi, // atIt de 1 Traducerea s-a ficut dup. textul latin publicat de A. Ver es s, 'in Fontes rer ion Transylvanicarum. Annuae litterae Societatis Jesu, De rebus transylvanicis, temporibus principum Bthory 1579-1613, pp. 202-203. 2 Papa Grigore al XIII-lea (1 572-1585). 3 Antonio Possevino. 596 www.dacoromanica.ro

nezeu, i-a venit in end c dac nu s-ar putea face slujba in alt parte, s-ar putea sl uji mai cuviincios in trsur, cki in ea nu se fkuser decit i plin de primejdii, fail a <ne> putea bucura de ocrotirea jertfei divine. Pe cin d cugeta la aceasta in trsur si se ruga fierbinte lui Dummntins pe printe de dota ori in %ara Moscovei i in Livonia precum i la Roma este astfel fcut c poate s incap in ea omul in picioare si e asa <bine> .acoperit dl nimeni nu poa te s priveasd iniuntru. Asadar din trsur s-a fcut caper in care nu o dat dup aceea am irsit liturghia i ne-am imrtsit. Iar apoi, dup cinci zile, cind am dus scrisoarea < regelui Poloniei> adresat preastrlucitului domn Nicolae Bthory, vrul regelui, acela ne-a primit foarte bine si trimitind <un curier> care s-i vesteasc de sosirea noas td pe comandantii din Satu Mare4 care pzeau aceast' cetate foarte bine aprat (aceeas i despre care purta printele tratative5 intre imprat rege), ne-a iesit inainte mai Intii comandantul6 cavaleriei unguresti, apoi .clup putin timp comandantul garni zoanei germane7 impreun cu o escorel -numeroas, i primindu-ne in acea cetate, ne-a poftit la un prinz de foarte mare cinste, desi cei mai multi erau calvini, mcar c erau amestecati si cu dei era postul presiluterani. E drept c ei si-au fript pent ru ei carne si au servit printelui peste, cu care prilej el a rostit despre adevru l milor religiei crestine cuvinte care sI trezeasd luarea-aminte a acelor nenoro citi. Atunci, lsind acolo niste 611.09, am mai mers mai departe <cale de> douI i in acea noapte am rmas <numai> intre noi. mile germane Plecind noi mai departe, n i s-a i inftisat inaintea ochilor Transilvania9 inconcare pentru cei vechi era ca ptul cel mai indeprtat al Dacieii jurat de munti, unde am ajuns in a unsprezecea zi de la plecarea noastr din Cracovia <mergind> pe drumul cel mai drept si mai usor, cci in afar de Tisa <toate> apele celelalte erau inghetate, i dac ar fi fost dezgh e% si pmintul ar fi fost ud, dup cum se intimpl <uneori>, am fi fcut acel drum in 25 de zile. Am lsat in urm cetatea $imleun <care este> ca o anexI a Transilvaniei, l ocul in care s-a nscut regele $tefan... <Acolo> este 4 Sacmarium (cetatea era 'in stapinirea imperialilor). rugciuni i convorbiri despre lucruri idltkoare. Apoi trsura care l-a dus principelui Transilvaniei, imperialii pastrind mai departe cetatea Satu Mare. Pa ngratz Sennyei; vezi scrisoarea lui Possevino din 6 martie 1583. 7 Christophor T iefenbach, care tinea locul contelui Nogarola (ibidem). De propaganda catolica. 5 Soldate in cele din urma prin cedarea de catre imparat a localittii Baia Mare numirea generall de Partium. Transilvania in sensul strict nu cuprindea Satu Mare care intra n teritoriul purt ind 10 Dacia postrema. 77 Somlyo ($im.leul Silvaniei). 597 www.dacoromanica.ro

o coast de deal ce se sine de celelalte dealuri mai inalte si care domin aproape ac ea cetate si pe aceasta inltime au ridicat printii regelui plini de mare evlavie o biseric a fericitei fecioare in anul 1534 ... <cind s-a nscut Stefan>. Deci in ac est loc am ficut slujba religioas, &id in restul Ungariei nu am gsit nici o biseri c decit acelea pe care le convertiser ereticii spre folosirea lor nelegiuit. Am afl at in acest tinut care apartine familiei regelui trei preoti catolici, dintre ca re unii au fost salutati de printele <Possevino> si ajutati cu milostenie si apoi le-a trimis crti p. 204 . . . Psa'rsind Simleul, dup dou zile am ajuns la satul" colegiului nostru unde au venit in jurul nostru firanii, recunoscindu-ne ca stpinii lor" si pricinuindu-ne o bucurie nu mic ... Apoi apropiindu-ne de Cluj" am fost incintati de mrimea orasu lui, care desigur impreun <si> cu suburbiile <sale> nu este de dispretuit, <cit> si de frumusetea si bogtia regiunii, si mai ales de primirea iubitoare a <fratilo r> nostri. Orasul insusi este cum si i-a indemnat prin scrisori la lupta cea dreapt etc. nu se mai poate de plin de erezii si de necredinf117, totusi pe ai nostri li cinsteste acuma, iar pastorii <protestanti>, arienii si photinienii care atit acea sinagog a satanei li iubesc pe ai nostri ca spinii in ochi, ca unii de la ca re ei prevd pieirea lor, etc. Petrecind aici trei zile, timp care a fost folosit la Indemnuri pentru clstigarea de membri <ai colegiului> (precum il rugase pe pri nte provincialuP8 provinciei) si pentru lmurirea msurilor pregtitoare pentru viitor ul seminar, ne-am urmat drumul impreun cu rectorul" acestui colegiu spre Alba Juli a, unde este resedinta principelui si care este ca un fel de capitalI21 (dei ca mrime si desime de populatie nu poate sta alturi cu Clujul). and, iat c la Aiud", care este un oras 12 Montibus. 13 Eleemosyna. <asezat> la o deprtare de dou5 mile unguresti 23 de Alba Julia, vine o " Pagus (Cluj-Mn4tur). 15 Uti suos proprios agnoscentes. Pentru regimul neomenos impus acestor iobagi ai iezuitilor; vezi mai sus relatia lui stefan Szint. 18 Claudiopolim. 17 Perfidiae. 19 Crearea de asemenea seminare fusese preconizad de Possevino inc dinainte. In r aportul misiunii sale la Moscova, el indicl aceast cale ca cea mai potrivid pentr u propaganda catolid in tArile ortodoxe. Este de la sine inteles d in Transilvan ia lupta avea a se dea In primul rind cu reformatii. 29 Nu este parintele iezuit loan Leleszi, rectorul Colegiului din Alba Julia (!), cum indid nota editorului , ci rectorul Colegiului de la Cluj, anume printele iezuit Wuyek. Pentru caracterizarea lui Wuyek, vezi relatia lui Szint6. 21 Quasi regia. 18 Provincialul iezuitilor din Polonia, printele Campani. n Eniedi. 25 Mila ungureasd avea 7 586 km. 598 www.dacoromanica.ro

femeie in virst inaintat care ii intinde pe furis24 printelui in dar un cos cu stru guri si mere si apoi, lcrmind, ii spune c a vzut in sfirsit ceea ce de foarte multi ani a dorit, cu tot sufletul etc., si c este mare nevoie ca s se deschid si in acel oras o biseric pentru catolici. Ne-am desprtit de acea femeie mingliati in suflet , lsind-o plin de bune sperante si miluit cu daruri generoase. lar senatoru125, trimis de principe cu sase trsuri <pline> c u nobili, 1-a intimpinat pe printe, arkindu-i bucuria si dragostea principelui si rgkluind c nu ne va lipsi nimic din cele ce ne-ar fi trebuitoare, spunind c el a venit pentru a ne duce la inltimea sa. mearg la principe, ci am stat impreun cu ai nostri si cu pkintele loan Cum la Alba Julia ni se pregkise o alt gzduire, printele nu a voit s Leleszi26, fiul credincios al Societkii. A doua zi ne-am dus s-1 salutm pe princip e care trimisese mai intii la locul nostru de gazd o trsur cu doi dintre senatorii cei mai de vaz si dup aceea venind el insusi in intimpinare pin la scara palatului unde era o multime foarte mare de curteni, 1-a luat in dreapta sa pe printe care nu voia si se trgea inapoi in toate chipurile. Se crede c principele a fost srtuit nu numai de senatori (mcar cl sint eretici), da r chiar si de rege27 printr-o scrisoare ca s arate aceast dovad de deferent din supu nere fat de supremul pontifice care il trimisese pe printe cu scrisori. Adusi in iatacul incpkor al principelui, am stat desigur In pi cioare ca si toti ceilalti, dar principele a stat jos impreun cu printele care i-a dat scrisoarea marelui pontifice precum si a regelui Poloniei si a discutat cu cancelarul statului28, care era de fat, lucruri nu se poate mai favorabile. Si cu m acolo erau magnatii si senatorii, au fost atit de miscati28 de aceast considera tie si de ocrotirea oferit de marele pontifice, incit s-a vzut c nu a avut putin ins emntate etc. La plecarea noastr principele 1-a insotit Ora' la scara palatului, im preun cu toat curtea (si sint intotdeauna in jurul principelui cam II cinci sute d e osteni de gard" pe lingl curtea <format> de nobili) cind printele, intorcindu-se ctre principe, i-a spus: 13. 205 Intrucit la venirea mea inltimea voastr mi-a dat locul din dreapta din consideratie pentru supremul pontifice, acum, cind plec acas, s-mi ingkluie locul din stinga", ceea ce pin in cele din urrn s-a oblinut cu plecat struint. Iar in restul acelei zile s-a tratat cu senatori despre seminarul ce treb uia intemeiat la Cluj. Cum printele a declarat c el a adus banii de la supremul po ntifice si ci a obtinut o scrisoare de la regele Poloniei prin care Sub veste. 25 Wolfgang sau Farkas Kovicsczy. 24 " Educatorul principelui. Vezi relatia sa In volumul de fati. " Regele Poloniei $tef an Bithory, unchiul lui Sigismund. " Farkas Kovicsczy. 29 39 Permoti (impresionati). Stipatores. 599 www.dacoromanica.ro

druia acelui seminar cam tot atita cit i pontificele, s-a ajuns la aceastl <InTele gere>c dei plata <fgduit> din partea regelui nu se va face decit peste zece luni, acetia (senatorii), convini totui prin cele mai bune argumen te, au fgduit ca-i vor numra indat o suma egal cu aceea pe care o va da printele31. $i au poruncit ca tot ce obTinuse de la rege rectoruf Colegiului din C1uj32 s fie dus la inflptuire33 indat. In ziva urmtoare fiind pofti%i de principe la prinz, acesta i-a artat printelui ace leai dovezi de consideratie ca in ajun. Am avut prilejul totodat 0 de a-I luda pe Dumnezeu 0 de a cunoate dispozi/ia principelui 0 de a edifica atit pe senatori ca re stteau la mas cit 0 pe ceilalyi care erau de faf. Aceasta era el-liar ziva In c are tinrul prncipe implinea zece ani. and a auzit c nite bucate erau gtite cu unt, (i doar se atrsese atenTia ca s nu fie jignit printele34), principele 1-a intrebat pe printe dac poate sl mnince acest fel de mincare in post ... [Urmeaz un rspung diploma tic dar negativl. Atunci principele i-a dat deoparte farfuria i dud a vzut cl i se aduce o alt farfurie cu bucatele urmtoare <gtite in> acelai fel, le-a respins de ase menea cu mina 0 apoi, apropiindu-i gura de urechea printelui, i-a spus incet ca din adincul sufletului: at imi pare de ru c aceti sfetnici ai mei sint eretici35". Dup terminarea prinzului 1-a insotit pe psinte pin la scara palatului 0 puTin dup aceea a venit la locuinia noas tr, unde in fiecare zi vine la coal, 0 in acele dou zile a artat mare semne de virtut e matur, inch dac va merge Inainte tot aa . .. se pot spera lucruri mari de la el. Si intre altele dud a vzut la printe o cruce de argint 0 alta de filde cu moate sfin te a spus: Te rog las-ne nou pe una din ele. $i ca s nu crezi c eu vreau s o cer pent ru mine, s o dai bisericii noastre catolice,- cci nu avem nimic de acest fel in Transilvania". Aadar i crucea de argint 0 odjdiile sfinte pe care le adusese printel e i s-au dat cu drag inim. I s-au dat principelui ca daruri vrednice de el, in sch imbul crora cind principele i-a trimis <printelui> prin cancelarul su monede scumpe de aur in valoare cam de o sut de galbeni ungureti36, p5rintele le-a refuzat cu modestie zicind ci el nu le primete 0 c el nu a venit 31 Din partea papii. 32 Iacobus Wuyek, amintit mai sus. 33 In rem conferri. 34 (Id enim ne pater offenderetur significatum fuerat). Pentru obstructia persis tent cu care personalul buctriei princiare intimpina postul catolic vezi mai sus re latia lui Leleszi. 33 Vezi povestirea intocmai a acestei scene in scrisoarea lui Possevino din 6 ma rtie 1583 cltre cardinalul de Como, Gallo Ptolomeo publicat de A. Ver ess tn Font es rerum Transylvanicarum (Epistolae et Acta Jesuitarum Transylvaniae temporibus Principum Bthory), I, pp. 260-261, doc. nr. 87 in care Possevino pomeneste si de scurtul Comentariu" al su asupra imprejurrilor din Transilvania. 36 ureos hungaricos. 600 www.dacoromanica.ro

Transilvania ca sg ducg <ceva> de acolo, ci <dimpotrivg> ca s aducg. Si asadar a adus i banii pentru seminar de la supremul pontifice si toate celelalte, si va mai face rost cu ajutorul lui Dumnezeu de multe altele. Dar principele a legat c u jurgrnint pe niste tineri poloni, tovargsii si de invgfturg37, intinzindu-le mi na sa dreaptg, ca mai degrabg s moarg decit s pgrgseascg vreodatg religia catolicg H. In acest timp, cum regele dorise pentru pricini insemnate38 ca noi sg mergem in acele pgrti ale Transilvaniei care in in cea mai mare parte de trecgtorile c e duc spre turci <care stilt> orientate dnspre ei cgtre rgsrit, insotiti de Marele Cancelar al statului cgruia i se ceruse din partea regelui s se ingrijeascg a ne duce <ping acolo> P. 206. am purces mai intii timp de doug zile ping la defileul Muresuluin si am dat de o mare intindere netedg4 in chip de amfiteatru, inconjuratg de jur imprejur de mun ti in mijlocul cgrea este asezat un caste14' al unui nobil transilvan care ne-a primit foarte bine si ne-a retinut la el in noaptea <aceea> partea> marelui pontfice. Atunci ne-a argtat cg el stg de veghe la trecgtorile si chid am plecat ne-a insotit cale de o milg ungureascg stgruitor cg nu va uita niciodatg acea vizitare pgrinteascg <fcutg din i nengeitii i cg sanctitatea sa nu ar putea face nimic mai plgcut lui Dumnezeu dinspre turci, la cel mai inaintat post de apgrare din acea parte a crestidecit sg ja apgrarea acestor crestini i sg-i ocroteascg. Iar pgrintele, argtind solicitudinea marelui pontifce42 si rugindu-1 pe el sg nu inggduie ca Dumnezeu sg fie jignit prin plcate, deoarece nu va fi nici un meterez mai tare impotriva tur cilor ca Dumnezeu, i oferndu-si serviciile dacg cumv care fi sint supusi au fii s i el ar vrea sg-i trimitg la noul seminar al pontificelui si al regelui, a primi t de la el rgspunsul c se va ingriji de aceasta, a mai adgugat: O dac fiul meu ar fi mai mare, dar are doar trei ani, da cu drag SocietgTii ca instruiascg!" Lgsin d acolo o carte religioasg dar pentru ca prin ncar c n acest castel era doar un singur catolic aceastg carte sg fie ajutavi ceilalti care se abgtuserg incg de mai inainte de 37 Printre acesti copii de nobili poloni se aflau i unii ai aror printi imbrtisase r. Reforma, dar tsi clIduseri copiii ca s fie instruiti in doctrina catolic. alkuri de tinirul principe. 38 Vezi scrisoarea lui Possevino din 6 martie privind alegerea unui loc potrivit pentru intemeierea unei colonii <de catolici> . Regele Possevino opina pentru Sebesul ssesc din apropiere, Poloniei propusese a mpul Piinii mai potrivit dup pIrerea sa (V er es s, op. cit., I. pp. 255-258). 39 Fauces Temisi (!) (gresit in loc de Mures). 1583 cltre regele $tefan Bthory 47 Arx. Editorul propune identificarea" Orstie, putin probabill, cci in text este

vorba de castelul unui nobil si nu de un oras. Vezi relatia lui Possevino, n. 41 5 in care este vorba de castelul de la Ilia al nobilului Wolfgang Bethlen. Este numit in scrisoarea citat: Kenyerye (ampul Ptinii). 42 De fapt Possevino ocoleste chestiunea pus destul de precis de acel nobil dorit or de ajutoare concrete in lupta contra turcilor. 601 www.dacoromanica.ro

la credinta adevgratg, ne-am intors pe aceeasi cale si ne-am indreptat spre Sibi u, capitala celor 5apte ceati germane"42a care sint in acest stat, oras foarte b ine intgrit i inzestrat Cu constructii i asezat aproape de acesti vestiti munti care despart Dacia Ripensa43 si Dacia Transalping" de Transilvania. Ne-au venit in intimpinare orlsenii de frunte (dei slut luterani Cu to tii), s-au tras tunurile in semn de cinstire i ne-au primit intr-un loc de ggzduire foarte bine preggtit pentru noi. Si slut doar tot aceiasi <orgseni> care nu de mult intrucit ceftile lor stilt ca i libere45 dei stilt si supuse unor indatoriri46 fatg de principe au pus opreliste sg nu ving nimeni la Cluj la co1 ile noastre, ba chiar au intors din drum pe cei care veneau <acolo>. Dar pgrinte le, pentru ca sosirea sa sg nu le pricinuiascg. un end bgnuitor care sg le tulbu re sufletele aplecate spre bgnuialg, a dezvgluit in treacgt la trei din fruntasi i lor care Ii zic pgstori47 (si nu slut), cauzele pentru care a venit acolo, i l e-a spus c trebuie sg plece iute de acolo pentru a implini niste treburi ale reg elui <ce le avea acesta> cu impgratu148 (precum si era) <si> a scos la ivealg fo aia pe care insemnase punctele asupra cgrora dorea sg fie luminat de ei49. $i ac estea erau privitoare la felurite imprejurgri ale Transilvaniei in scopul de a c unoaste antichitatea i istoria <ei>, cu care aceia se si indeletniciserg, (find niste comentarii scrise. Atunci chid unii din ei l-au auzit pe pgrinte intrebind cu <atita> eruditie despre acestea, si au 207 inteles cu adevgrat de la cancela r cg el a fost trimis de marele pontifice la regele Poloniei, salutindu-1 Cu mul t respect si intotdeauna <stind> cu capul descoperit (dei pgrintele se impotrive a) // i-au dat multe lgmuriri, cgci li se spulberase teama pe care o concepuserg sg nu fi venit el cumva cu putere mare ca s le ia locul i poporenii50. Apoi cum pgrintele se prefcea (si totodat spunea i adevgrat59 cg el merge mai departe, unul din acesti pseudopastori a zis: O, de ai putea s inlIturi i certurile asa cum te ingrijesti s impaci pe principi 'hare ei pentru religie dintre noir Am admirat a totputernicia lui Dumnezeu care adusese la aceastg declaratie, mgcar cg pgrintel e se abtinuse cu cea mai mare grijg de la acest lucru 42a AdicI Siebenburgen. 43 Banatul. P. 44 Tara RornIneascl. 45 Liberae, adia avind o guvernare proprie. 46 Bene ficiariae. 47 Pastores pastori luterani. 48 Caesare. E vorba de negocierea privind cetatea Satu Mare. C apita rerum ... quae ab iis doceri cupiebat. 54 Locum et gentem. 51 In parantezele precedente, ca si 2n aceasta, autorul subliniazI cu admiratie sub tilitatea iezuit a lui Possevino. 602 www.dacoromanica.ro

... Atunci printele a spus: Acestea desigur ar cere mai mult timp decit imi este ingaduit acuma etc.... [el trimite la scrierile pariniilor bisericii care au tra it aproape de vremea apostolilor]. Dar daca le inlocuiti cu acele pe care vi le propun nu stiu care <reformatori> nascuti mai ieri si care, desparlindu-se in fe l de fel de secte, au zamislit atitea certuri, cum s-ar putea face ca ramlnind m ai departe <aceasta> cauz a disidenTelor sl fie inlaturate certurile?" Atunci ace ia, nespunInd nici un cuvint, ci admirind in tacere, au Inceput sa-1 laude Fe pa rinte, fie in chip prefacut, fie cu adevarat. Acesta, Intorcindu-se catre pirgar u152 orasului care era de fata, a adlugat ca In gluma r dar totusi serios: Daca mi s-ar ingadui cumva sa ma intorc aici, si nu mi se va interzice raminerea in o ra vreme de 15 zile, poate vom putea sl discutam prieteneste despre aceste <lucr uri> ce le vor Incuviinta usor brbatii cinstiti". Din partea noastra, a spus pirg arul, lucrul va fi ingaduit". Dar pe straini, a spus parintele, nu ti primiti". Nu primim desigur unguri, a raspuns, dar vom primi italieni si germani". Astfel dupa ce am discutat indeajuns, ei nu au vrut ca a vizitam oraul de jur imprejur d in cauza intariturilor 4i, dind mina cu ei, ne-am intors la Alba Iulia. Acolo a primit o scrisoare de la principe catre pontifice, avind grill ca ea sa fie scri s din capul lui53, ca sa se recunoasca firea lui. Ne-am luat ramas bun de la pari ntele Leleszi ... lar In toat aceasta calatorie parintele" s-a Ingrijit In feluri te chipuri a atraga pe marele cancelar al Transilvaniei, care e strain de credin ta catolic, la recunoasterea adevarului; urmarea a fost cl el s-a lasat mai intii de multe <din cele> pe care le proclamase sus si tare, apoi a fagaduit sa nu se impotriveasca religiei catolice si sa-i ajute intotdeauna pe ai nostri <spunind > el De la Alba Julia ne-am retntors la Cluj impreuna cu rectoru155 care venise tot t impul cu noi, si care In toate acele zile tntrebase si ascultase cu folos multe lamuriri despre sensul institutului nostru si despre // recomandarea exerciviilo r spirituale. lar la Cluj cit am fost <acolo>, timpul a fost folosit pentru rind uirea seminarului pontifical si regesc, caci se socotea de catre toti cei buni c a insusi acest lucru este leacul cel mai grabnic de care e nevoie. Trei lucruri erau de lmurit, care stirneau destule greutati. Unul, ca din partea senatorilor i lustrului principe i se atribuise favis aceasta sarcina secretarului conducerii orasenesti a Clujului" in asa fel ca sa poata stingheri grozav libertatea Societ avii, daca nu s-ar netezi lucru157. Cad urma ca 52 Consulem 53 Suo marte. 54 Possevino. va citi cu siguranfl cartile pe care le primise de la parinte. p. 20S corespunde cu burgermaisterul din orasele sasilor. dup slujba oficiat de Insotitorul acestuia, autorul relaiei de favi. 56 Claudio pol itani magistratus scribae. 51 Nisi res complanata fuisset. " Iacob Wuyek, pomenit mai sus. La Sibiu se impirtsise impreuni cu printele www.dacoromanica.ro 603

suma dati de rege s fie pltifi prin el si apoi s se fac alegerea mem-

brilor58. Deci ca sI nu intimpine piedici, printele, din pricina acestui f apt, a discutat serios cu senatorii care erau la Alba Iulia si in alte locuri, trimiti ndu-le curen, si a obtinut ca ei s. revin asupra dispozitiei ion. Alti <greutate> era c plata banilor regesti avea termen59 cam la inceputul anului urmtor, si fr de a cestia lucrul avea sl fie oarecum ciuntit, si s-ar fi putut intimpla, dac am fi p lecat lsind treaba neisprvit, ca s. nu se mai ajung niciodat la Inf.ptuirea ei. De ace a s-a ajuns la aceast <formul>, ei au poruncit s se numere pe loc acelu 1-ar desemna printele tot a titia bani citi lsasem si noi in numele pontificelui. A treia <greutate> si cea m ai mare era c orasul care este plin de arianism si de toat drojdia altor erezii, i 'n care nici chiar Evanghelia, ci doar profetii si Vechiul testament, se expun < si Ina> in chipul cel mai pervers pentru a intuneca dumnezeirea domnului Hristos uimitor de mult pentru ca s. nu ni se dea alt loc pentru seminar . . . lar si chi ar daci ar fi s se minie, printele, care nu voia ca ei s se minie dorea ca ei s crea d c. aceast struint le vine mai degrab de la slujfrgna treaba p. 209

basii regelui decit din partea Societtii noastre, chemInd la sine pe sfetnicii or asului le vorbeste cu blindete: Toat aceast treab, spune el, intereseaz nu Societate a iezuitilor ci folosul Transilvaniei si deci si al clujenilor . . ." Deci acest ia se apuc iarsi si iarsi s-si adune sfatul, s cheme pe consilieri6 (cci acest oras .a e un pirgar61, un jude regesc, 12 senatori si in sfirsit consilieri de care este cirmuit) si in cele din urm, ne-au propus casa cea mai pctoas, gata s se n.ruie si ca re n-ar fi fost potrivit nici mcar de grajd. Chemat acolo, senatorul principelui, care venise pentru aceast treab la printe si care, dei luteran, avea mare dragoste pentru Societate62, merge la fata locului si totodat merge si 'p.rintele. Iar aces ta vztnd cum stau 1 ucrurile, intorcIndu-se citre plrgarul orasului (brbat nu dintr e cei mai ri desi strin de credinta catolic5.), spune: Se aduce desigur o jignire regelui si nu se rspunde cu recunostinta cuvenit pentru o atare facere de bine". A tunci acela63 II a zis c nimeni nu poate fi alungat dup lege din propria sa cas, si c orsenii si-au dat toate silintele ca sI gseasc o cas, dar nu este nici una. Acestu ia i-a zis printele: Dac nu poate fi alungat nimeni 58 Alumnorum delectus. Adici a elevilor seminarului. 59 lncidebat. 60 Centumviro s. 61 Consulem. 62 Aceasti afirmatie surprinzitoare, care nu poate fi atribuit na ivittii, cauti si acopere faptul evident c1 in toat aceasti pertractare singurul s prijin real al iezuitilor 63 Pirgarul. se datora autorit'vii regelui $tefan Bthory. Dup moartea acestuia iezuitii au fost sili;i si plece din Transilvania. 604 www.dacoromanica.ro

din casa proprie (ceea ce noi negresit nu am voi niciodat s facem chiar dac voi c eilali aTi voi <asa ceva>, atunci desigur dac regele ar restitui indstirea dominica nilor" unde si-au asezat arienii sinagoga si colegiul, de unde au alungat pe cat olici, <redind-o acum> catolicilor care au cldit-o, a nu i s-ar aduce vreo nedrep tate nimnui. In ce m priveste pe mine dac Odd' mine lucrul nu este fcut, voi pleca d up ce voi fi zis el declarat inaintea unui notar public c warna de voi ca s putem t rece mai departe neintirziat la treburi de mare insemdtate la care regele sine mu lt si de care atirn binele crestinsttii i pacea noastr". A plecat i, dup ce pirgarul a stat toat noaptea aceea fir somn, a chemat dis-de-dimineatI pe oilseni si au dis cutat toats ziva, ceea ce nu era in obiceiul lor. In cele din urm ... au hotrit ss c umpere o cas destul de incptoare pe care s o dea deocamdat in folosin0 seminarului ... Am plecat de-a dreptul la Oradea. In aceast cTtorie care ne-a luat ceva mai mul t de trei zile nu ni s-a intimplat nimic deosebit, decit am trecut destul de gre u numeroasele cotituri, cel putin treizeci la nurnr, ale riului Cris (astfel numi t pentru c poart aur) care curge printre munti pe o vale foarte ingust5 din Transi lvania in sesul Ungariei. Si in mijlocul acestei vi am gIsit un sat de romani65, vechiul neam al romanilor6 care 64 Vezi In privinta aceasta, schimbul de scrisori intre Possevino i rege, in col ectia Monument,: Transylvanica: A. Veress, Btbory Istvn Erdlyi Fejedelem s Len gyel Kirly Levelezse (Corespondenta lui Stefan Bithory principe al Transilvaniei i rege al Ungariei), vol. II, Cluj, 1944, p. 259, scrisoarea lui Possevino din Casovia din 29 decembrie 1583) [a ficut rost de zidari mai buni din Roma. Cu mia de florini de la papa a trimis si fie reparatl cocioaba (domuncula) abia zmuls cu greu <de el> chid a fost la C luj si improprie, chiar pentru putinii e/evi care trebuiau captati cad toti elev ii s-au imbolnavit din cauza cladirii darapanate i prapdite i altii au <si> pleca t (omnes ad mortem alumni ex ruinoso et terreno aedificio decubuissent, alii abivissent). Cei 12 el evi fagaduiti de consilier nu au fost trimisi niciodata. A trimis In Rusia pentr u ca s fie expediati cItiva elevi in Transilvania si In locul lor sa fie trimisi temporar unii din Tr ansilvania In alte seminare pontificale, spre a nu fi supusi vexatiunilor eretic ilor. ... etc. (Sugestia principala se afla In post-scriptum. La expirarea terme nului de un an de la Inchirierea acelei cocioabe, situat 'in parvo loco et malo, regele ar putea atribui seminarul ui manstirea dominicanilor In care arienii si-au facut scoala lor Si clack* ar crede ca nu tr ebuie aruncat clt colo acea pleav, Ii s-ar da cocioaba seminarului destul de bunk' pentru ei.] Raspunsul regelui (p. 262, 7 ianuarie 1584) e destul de taios. Lucr ul acesta nu poate fi Incercat propter multa evitanda scandala malevolentium. Va fi prea destul s se inchirieze sau s se cumpere o cas mai incapatoare. Dar ne init ial cum de este alit de nepotrivita acea casa incit s fi pricinuit nu numai imbol naviri, dar si decese. Oricum o fi, stim altii striga ca ei au murit nu din cauz a locuintei proaste, ci din cauza putinatitii felului neobisnuit al hranei. Nu s Intem de acord (non placet nobis) ca s fie introdusi rutenii In acel seminar. Luc rul ar fi desigur ru vzut ca sa fie bagati acolo straini In locul localnicilor pen tru care a fost creat seminarul, declt clacl acest lucru s-ar face 'in foarte mic5 msur i far vreun neajuns al localnicilor Valachorum. 66 Romanorum genus. 605 www.dacoromanica.ro

zic pina astazi romani si care coboar fie din coloniile romanilor, fie din acei o sinditi la munci silnica in minele de metal". Acestia vorbesc o limba stricata c are nu poate fi bine inteleasi nici de unguri nici de italieni. Ei totusi pastre aza multe cuvinte italice, inch nu ar fi prea greu cuiva sa invete aceast limb, daca cineva ar don din suflet mintuirea acestui neam prins in oarecare msur n mr ejele grecior i raspindit pe o supratata foarte intinsa pina la Marea Neagra; in sufletindu-i pe acestia prin clemosina printr-o pilda <vie> fa ta de credinta ro mano <catolica> i fata de marele pontifice pe care ei tl numesc parintele ce! ma re.68. Dupa ce ne-am urmat drumul, a doua zi dupa aceea ne-am apropiat de Oradea care fusese nu de multi ani incoace resedinta episcopal a si care este bastionul acestei cetati . P. 210 Comandantul ne-a iesit in intimpinare cu 130 de calareti la doua mii de pasi de oras si am fost primiti cu cinste si deferenta (dei este strain de credinta cato lica, ne-a introdus in cetate unde ni se pregatise loc de gazduire ...) Vine la printe un biet preot sirbesc (slavus)" care Intelege limba maghiara dar nu o vorb este, impreun cu invatatorul si 70 de oraseni si 20 de copii cu pere, mere si str uguri de care este mare belsug n acest Tinut nespus de frumos. [Ei cer un predic ator. Li se fagaduieste unul de la Cluj care va veni de Rusalii. Nrintele distri buie carti de rugaciune ... i da preotului imputernicire s. dea dezlegare de pIca te in temeiul autorittii apostolice, urmind ca pentru cazuri mai grele sa. alerge la rectorul Colegiului din Cluj sau la sup eriorul rezidentei din Alba Iulia, investiti de el cu toata puterea pe care o av ea de la papa ad alios nodos explicandos". Indeamna pe arhitectul italian sa se spovedeasca insotitorului parintelui. A doua zi, slujb n singura biserica romano -catolica asezata tocmai la capatul suburbiei din lucratura vicleana a ereticilo r. Trebuiau confirmati credinciosii prin interpret". In timpul slujbei parintele este luminat de duhul stint, cum ca asa-zisul predi67 Qui ad metalla damnati er ant. 69 His elemosyna et exemplo aliquo erga Romanam pietatem Pontificem que Maximum Vezi i scrisoarea lui Possevino catre papi din (quern vocant maiorem patrem) ani matis 68 Gentis illius qualibuscun que graecorum retibus imbutae. 12 aprilie 1583. Veress, op. cit., I, p. 280, unde e vorba de romnii din Tara Ror nineasci i de originea lor roman. E poi vicina et contigua la Valachia, nella qual e stendendosi insino al Mare Eussino, mi affirmavano persone pratiche et nobili, che sono da quaranta mila villaggi, i quali pagano seicento mila ducati di trib uto ogni anno al turco. Et tutti queste reliquie dell'antiche colonie Romane, si come anco hoggidi ne serbano la lingua nostra corrotta, chiamano Vra Bne (Vestr a Benedictione) Padre et sono christiani secundo il rito greco, ma come sono idi oti, non havrebbono quella difficolta in rendersi alla chiesa cattolica, la qual e hanno i Greci: massime che fin'hora sono stati senza studii et depressi, con t utto che mostrino nella faccia et nelPationi animo et giuditio italiano'. " Desigur roman. 606 www.dacoromanica.ro

cator71 este un Invrajbitor calvin care l-a silit pe predicatorul catolic sa par aseasca. orasul. Possevino pentru a fugi de scandal il primeste, confirma In fat a lui pe catolici ... etc ... etc ... dar mai apoi la afirmatia aceluia: cum ca $i noi i-am doborit pe areini", il fulgera cu exorcismul: Vade retro Satanal sebeste de calvini prin trei puncte: predestinare, euharistie si faptele bune. M ica discutie cu Possevino. Acesta cu diplomatie spera lucruri mai bune de la el pe viitor. Un catolic fugit din partile turcesti din Gyula. S-a desparlit de sot ie, [Comandantul militar saluta pe printe. El nu e catolic, dar se deovrea sa dud viata de pustnic. Il trimite la Cluj (la seminar la gradina de zarzavat sau In vreunul din satele iezuitilor.)]. 71 Concionator identificat de editor: doctissimus Petrus Beregszdse. www.dacoromanica.ro

ANEXA I TEXTE ORIGINALE www.dacoromanica.ro

JEAN DE SAULX 1574 Mmoires de trs noble et trs illustre Gaspard de Saulx seigneur de Tavanes, marescha l de France, admiral des mers du Levant, gouverneur de Provence, conseiller du R oy et capitaine de cent hommes d'armes s.l.s.d.1 Quatrime advis, pour faire la guerre contre les Turcs. Celuy qui escrit s'est trouv I la rvolte de vingt mil Moldaves et Grecs contre le Turc arrivant Cigalle, qui fut depuis Bascha avec trente mil hommes, les Moldave s en prsence couprent la teste 1 leur Chef et firent leur 1 Anexi la textul tradus in corpul volumului la p. 416-417. www.dacoromanica.ro 611

paix, c'est pourquoy il faut bien prendre garde comme il se faut servir de ces nations accouturnes 6. vivre en servitude. Cinquime advis, pour rduire l'Europe en l'obeyssance des Roys de France et d'Espag ne. Admonestemens aux Roys de France et d'Espagne pour l'entreprise des Turcs. p. 55. du gouvernement des Turcs yay veu, j'ay sceu le gouvernement des Turcs, je n'escris par livres et ouy dire ainsi que plusieu rs, je servis Henry troisime esleu Roy de Pologne, en son voyage, coronnement, et tablissement, lesquels parachevez, je partis pour aller Constantinople, passay p ar l'Hongrie, Transilvanie et Vallaquie, o je me trouvay en une bataille gagne par le Moldave Chrestien, revolt contre le Turc, faisant guerre au Vallac son alli, v aincu, et depuis victorieux par l'assistance de cinquante mil Turcs conduits par le ieune Cigale, que je vis, leur ayant donn les Chrestiens rvoltez la teste du Moldave leur chef. Poursui vant mon voyage, moy cinquiesme assailly par deux cens, la maison oil j'estois, brusle, sortismes respe la main, un des notres bless d'onze coups d'espieux, depuis nous fusmes pris et mis en libert par le commandement du Valac alli du Turc, et v ictorieux par leur aide. Aucuns de ce temps gurissent les grandes plays en n'y mettant qu'une feuille de c houx, et les Turcs ne les pensent qu'avec de l'herbe et racines, desquelles ils font les onguents et les tentes. De tels mdicaments flit guerry le sieur Destaix en Valaquie estant avec moy, bles de neuf coups d'espieux que d'pe. www.dacoromanica.ro

ANEXA II MART URII INDIRECTE www.dacoromanica.ro

MARCO ANTONIO FERRARI (f dup'ci 1552) * Marco Antonio Ferrari era un militar italian din armata imperiali trimisi in Tra nsilvania sub ordinele vestitului general spaniol Castaldo. Profitind de impreju riri favorabile si de duplicitatea lui Martinuzzi, Habsburgii ocupaser Transilvan ia silind pe regentata Isabella, vicluva lui loan Zipolya, si pe nevirstnicul ei fiu loan Sigismund si piriseasci tara multumindu-se cu ducatul de Oppeln sau Op olia din Silezia. Stiind ci atitudinea domnilor din Tara Romineasci si Moldova l e era dictat de Turcia, nemultumit de aceasti ocupare, generalul Castaldo a incerc at s-i inlocuiasci cu altii care s fie devotati imperialilor. Cele dou scrisori de fati scrise in aceeasi zi din Alba Iulia, i cu un cuprins destul de aseminitor, a rati rsunetul in Transilvania al evenimentelor de la Dunire, precum si greutitile intimpinate de soldatii lui Castaldo iinuti necontenit in tabiri in conditii vi trege. Cit priveste exactitatea informatiilor, daci cea privind prinderea sau rpu nerea lui Mircea Ciobanul nu s-a adeverit, in schimb cele despre omorirea boieri lor si cruzimile dornnului sine confirmate de stirile contemporane. Textul scris orilor amintite aici a fost publicat de Veress, Documente ... I, pp. 116-117. 615 www.dacoromanica.ro

[ECOURI DESPRE CRUZIMILE1 LUI MIRCEA GIOBANUL2] p. 116 23 noiembrie 1552 Alba lulia3 Mircea voievod al Valahiei si (!) Trii Romanesti4, prefcindu-se bun crestin, voia s. dea aceast tarP in mina turcilor in unire cu unii b.'stinasi, si mcar el iarna ii era potrivnic adunase impreun`l multi turci sub patru elpetenii6 si erau hotriti s intre7, fr a pp. 116-117, dup originalul aflat In Arhiva Vaticanului-Nunziatura di Germania, v ol. 63, p. 145. 1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de Veress In Documente ... 2 Text anonim. Pentru atribuirea sa vezi textul urmtor destul de apropiat I, cu. acesta i care Ti apartine lui Ferrari. 3 Adresantul era probabil abatele Martinen go, nuntiul papal la Viena. 1554). 4 Di Valabia et (I) Transalpina. Este vorba de Mircea Ciobanul (1545-1552) (1553 5 Transilvania. 6 Vayvodi. 7 In Transilvania. 616 www.dacoromanica.ro

se mai aminti de episcopul moldoveanului8, care venea cu &dud asemntoare. domniel s intre in Tara sa i, n inTelegere cu boierii si, s-a dat luptan Si noi, neputind face altfel, am pus pe un altul care avea drepturi la cu biruinTa acestui pretendent al nostru cu moartea a 500 de clreTi turci capturar ea a 26 de piese de artilerie i cu moartea banului, <cure era>, unchiu112 si a cp itanului general care era fratele lui Mircea, care a murit si el sau a fost prins ... etc. [Despre victoria de la Agria etc....] Acuma se poate spune c. mria sa a dat deopar te doi mari dusmani din13 acele dou Tri sau provincii, doi tirani mai cruzi ca Fal aris si Dionisie. Acesta, dup ce a fcut s: piar cumplit nenumraTi brbaTi i femei cu co pilasii lor in braTe, pe unele care mai erau in viaTI punea s le spinzure de pic ioare i s le smulg sinul cu cirlige de fier", i inainte de a se da

btlia a pus chiar la masa sa s fie ucisi Cu cruzime patruzeci i apte <de boieri> i inc sase in ziva dud trebuia s' se dea lupta, jertfindu-i diavolului pentru ca s-i vin. in ajutor. Noi mai stm inc in tabr cu trei coTi de zpad. imprejur. Dar azi m-am r tras in Alba Julia silit de le poate aduce un rzboi nespus de greu ... etc. din Alba Iulia la 23 noiembrie 15 52. starea snstTii mele si de conditiile grele ale soldaTilor care azi implinesc sase l uni de viaT in tabrl5 munciTi de toate primejdiile i strtmtorrile ce Non ricordandosi del Vescovo del Moldavo. Este ' vorba de mitropolitul Grigore s i a lui Joldea Rosca (1541-1564) care a pstorit si pe vremea lui Stefniti Rares si care a mers in mai multe rinduri la turci Cu misiuni din partea domnului. 2 Radu 1lia, domn al Trii Romnesti (1552-1553). I Che teneva ragione al stato. 11 La Mine sti (16 noiembrie, 1552). 12 Zio. Observlm oarecare aserngnare cu moartea marelu i ban Teodose c'zut In lupta de la Peris (1548) purtat de acelas Mircea Ciobanul, dar cu succes contra pribegi, vezi lstoria Trii Romlinegi 1290-1690. Letopisetul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu si D. Simonescu Bucuresti 1960 P. 49. Cum nu mai este vorba de c'Idere a banului n scrisoarea urmkoare (vezi p. 878-879) acesteia, se pune intrebarea da d acest nunt nu se datora unei confuzii cu evenimentele din 1548 redate neclar d e informatorta. lui Ferrari. 13 In text: et, mai probabil: e. 14 Con graffi di ferro appiccate p er g/i piedi, le facea extirpare le mamille. 12 Sotto tende n cort. boierilor www.dacoromanica.ro

[DESPRE BATALIA DINTRE MIRCEA CIOBANUL SI RADU ILIAS]' 1552 noiembrie 23 Alba Julia Din nou pot sl vg.17 spun cg voievodul Trii p. 117 Romanqti, care se preficea cg trateazg pacea intre sultan i regele nostru19, se strgduia din rgsputeri2 sg. stgru ie pe lingg nobilii din Transilvania ca sg-1 primeascg pe fiul regelui loan2' sl plgteascg tribut sultanului i sl taie In Tara Romneascg unul ce pretindea cg e motenitorul acestei OH, i cu spribuati pe ost4i regelui; de aceea il Senor Generale22 a pus de a intrat In 16 Miden; - -. 117-118. Originalul italian e In Arhiva Generali din Simancas, Es tapp tlio Alemania, Legajo 647, fo. 159. 17 Scrisoarea e adresatI lui Simon de F avis la Milano. 18 Soliman I. 18 Ferdinand de Habsburg. Havea rivolto tutta la pratica. 21 loan Sigismund Zipolya. n Castaldo. 618 www.dacoromanica.ro

jinul partidei (?) sale23 si cu iscusinta si ajutorul ce i s-a dat acolo a strIn s In puvine zile cam 15 mii de oameni si a pus sepinire pe locuri destul de Insem nate. Voievodul a pornit la luptI cu patru sangeaci si 500 de turci cu mare num'r de nobili care se numesc boieri si cu un numr nesfIrsit de soldaTi de strinsur24 si, de team5. s5. nu fie tr'dat de boieri, a pus acum opt zile s' se taie capul la 47 din ei. Ceilalti, temIndu-se de o soarts aseadicsi a doua zi a mers impotriva voievodului cu care a dat lupta25 si a rimas biruitor. A prins pe c'pitanul osti i26 si a fug5.rit pe voievod care, fiind urm5.rit si miercuri de cai mai iuti si mai sprinteni, a fost prins27 sau este mort, si 500 de turci si doi sangeaci au fost eigi In buc4i, si s-au capturat 26 de piese de artilerie nou, lucru foarte b un pentru rege, care va avea in acea var5. un voievod devotat lui, care s-a si l egat ss-i dea 30 de mii de ostasi prititi In once expediTie Impotriva sulziva de marvi tanului. Din Alba Iulia la 23 noiembrie 1552. 23 Con favor della parte. 24 Gente colletitia. 23 La MInqti (16 noiembrie 1552). mnstoare, au fugit noaptea si s-au dus la Radul, dusmanul lui, care in morto anchor lui o preso, aci 27 Vezi scrisoarea precedena la pp. 116-117 la p. 118, fu preso e <probabil o> morto. Vestea Ins nu s-a adeverit. " 11 capitano generale del campo. www.dacoromanica.ro

GRAZIANI RETRAGEREA LUI LASKI DIN MOLDOVA]l (octombrie 1563) p. 210

tare tulburat de mrimea primejdiei i-i vedea pe ai cu cugetele infiorate, nu i-a pi erdut totui cumptul i i-a imbrbtat pe ostai, ca s nu aib nici o team de barbarii car lt ocupati cu alte treburi, ci s se sileasc cot la cot 0 cu toatl hotrirea s-i grbeasc drumul. trupele a Inceput retragerea, i pentru ca s: se apere de hrtuielile dumanil or i-a inconjurat aproape toat oastea, dinspre partea pe unde se prea c avea s: se r epead dumanul, cu drute (de care ducea cu sine un mare numr dup obiceiul poporului), n aa fel inclt soldatii s nainteze ca 0 cum s-ar afla la adpostul unor Intrituri, 0 a rocirea lui Despot 1 Din biografia lui Despot scrisi de Graziani, editat de E. Legrand (pp. 210-214) , naratiunea de fav este inspirat direct de Laski; vezi mai sus biografia lui Graz iani. 620 ... dei era Acesta (Laski), primind vestea despre nenowww.dacoromanica.ro

le rpeasc. dusmanilor putinta de a-i tulbura sau ataca. // Dar dui:4 ce au inainta t in acest chip fr s se fi ivit niciodat dusmanul, a ptruns frica in ei, s nu li se fi pregtit vreo curs; si grija si bnuiala lor in privinta aceasta erau sporite de fap tul c retragerea lor se fcea prin acea pdure in care dinuia vie din amintirea printil or lor marea infringere suferit de regele Ioan Albert al Poloniei din partea mold ovenilor condusi de $tefan, regele" lor neinfricat si neobosit. p. 211 pmint copaci uriasi cu care s fie Inchise drumurile si impiedicat trecerea (In scop ul acesta tranii fie din porunca lui $tefan <Tomsa>, fie din imboldul lor se puse ser la lucru cu insufletire si strguint). Laski fr a Munciti de aceste ginduri, ei gig c se taie pdurea si sint culcati la pierde o clip, aci de aceasta depindea si salvarea sa si a oamenilor si, porunceste in grab s o la Inainte toti clretii mai sprinteni [cu armturi Laski c ei sint stpini pe intrarea in pdure si c nu se iveste nici un dusman. Dar sa mai adugat de aci bnuiala unui viclesug si nu a fost inlturat ingrijorarea. Asadar , i-ar fi cuprins desperarea pe oamenii munciti de griji si de tearing dad nu iar fi sustinut insufletirea si indemnul lui Laski. // Cci attt de tare zdruncinas e sufletele tuturor frica unor curse intinse, inch, oriunde isi aruncau ochii, l i se prea c vd srind asupra lor dusmanii seind mai usoar], iar el insusi ti min eh poate mai iute trupa <luptind> cu impedimentel e carelor. Clretii intrind in pdure, cum nu au dat de nici o trup de paz rinduit pe l ing cei ce fIceau acea lucrare, ti Imprstie usor pe tarani2 prin venirea lor si i i pun pe fug, si ii dau de stire lu p. 212 la pind, si c sint Inconjurati de barbari. Laski observind teama lor a tnceput s me arg din om in om si chernindu-i pe fiecare in limba sa s-i indemne, ba chiar s-i ro age s nu se team zadarnic de atacul unei multimi neorganizate3, si obisnuit s alerge in dezordine, ark' comandant, frl porunc, fr rInduial: <cci aceia> nu vor tndrzni sI ea nval, si

dac ar indrzni nu ar rmlne nepedepsiti; opunindu-le drept intlritur carde, ei <polon ii> vor lupta dintr-o pozitie asigurat si pot usor s resping chiar numai cu puscasi i4 incursiunile primitive ale barbarilor: dar ei s-si pstreze numai strvechea trie a sufletului si s mearg inainte, fiecare la locul su in ordine si in tcere. Aceste indemnuri le ddea Laski alergind In grab prin toat oastea, clrind un cal turce sc5 foarte sprinten, din care fapt s-a nscut la ostasi bnuiala c el in cugetul su gt ndeste altfel si nu se Increde in starea lucrurilor, ci hi pune ndejdea in fug si in iuteala calului. and a inteles Laski 2 Operas. 3 Inconsideratae. 4 Sclopetariis. 3 Thrace. 621 www.dacoromanica.ro

acest lucru, desc5lecind a zis: Soldati 0[15 acuma am indeplinit fa tl de voi sl ujba de comandant; i m-am ingrijit dup5. cum era nevoie ca s aveti cele mai bune conditii de lupt5 dac5 v-ar ataca dusmanii, eu care v-am conP. 213 dac5 nu m-ar fi adus aici // dorinta de glorie, spre a imita virtutea Orinte ased'. Aceasta este chez5sia credintei mele si a sufletului meu pe care v-o dau. Dar v5 mai repet, soldati, afar5 dac5 cumva voi insiv5 ali insela nu numai c vom sc5pa de p5rerea i nidejdea mea in virtutea voastr5. aici nev5t5mati, dar inc cu mare glorie pentru noi. Ins5 oricum se va toarce lucrul, hotkit c nimeni nu-1 va vedea pe Laski fugind. Si de cine ar fi s5 fugim, soldati? De niste dusmani care nu s-au arkat nc5, si care ar fi de dorit s ne ias inainte, pentru ca sI fie mai glorioas5 aceast retragere a noastr5 multumit unei victorii? Oare voi va infricosa ti din auzite de o multime obisnuit, nu s5 se lupte cu armele, ci s5 atace pe dusmani doar Cu s trigke? Alungati aceast5 tearn5 nevrednic5 de acea indr5znea15 cu care de curind p5seati n ajutorul lui Despot prin mijlocul ostilor dusmane, si mergeti inainte cu incredere in comandant, ca si el care se increde in voi si care nu se teme, ci doreste fierbinte ca dusmanul ias5 inainte". Rostind aceste cuvinte cu cea ma i mare insufletire in glas i n caus5 o socotesc mai vrednici de crutare decit salvarea voastri i renumele meu. As fi putut s m5 bucur acas5 n tihn5 de averca primit5 d dus cu sfatul v voi da exemplu cu fapta: sau v5 voi duce nev5t5mati de aici, sau voi cklea aici Cu voi. Cci nu pretuiesc viata intr-atita inch P. ttur5 a ridicat intr-atta moralul selzut al soldatilor, si au fost atit de cuprin si de rusine pentru falsa lor b5nuia15, inch toata acea hid s-a transformat deod at5 in dragoste pentru comandant si a aprins <in suflete> o dorint aproape mai ma re de a lupta decit <chiar> de a se salva. Iar Laski el insusi in acea zi, cum n u putea sa-si indeplineascl indatoririle cerute unui comandant <umblind> pe jos, fiind impiedicat mai ales de incltamintea <de mod5.> polon56, totusi nu a vrut s ncalece, i nici nu a cedat rug5mintilor stkuitoare ale soldatilor rugindu-1 s5 n u fac5 una ca aceasta. Iar 214 moldovenii7 n acest timp, lsindu-i pe transilv5nen i8, au poruncit unei trupe de patru mii de cTreti s alerge s5-1 zdrobeasa pe Laski. Acestia ajungindu-1 din urm, dup5 ce str5b5tuse o mare parte din drum, dud au va zut c aparitia lor din plcluri nu pricinuieste nici o fugl sau cutremurare c51 tr upa este bine apkat5, mai intti s-au oprit, apoi au pornit in forma:0i 6 Polonico cothurno. 7 Lui $tefan Toma. 8 Care se intorceau in Transilvania cu bogata prada culeas din Moldova. Este vorba attt de fosta gardi a lui Despot, cit i de trupa aliatI tri mis. de loan Sigismund Zpolya contra Sucevei. In realitate moldovenii erau ocupavi cu urmrirea jefuitorilor aliati 0 de aceea nu 1-au atacat pe Laski in retragerea sa. 622 www.dacoromanica.ro

de hrvuial si au incercat s provoace spaim la atac prin strigke si urlete barbare. D ar Laski nu s-a lsat de loc tulburat de acestea, ci <s-a arkat> pregkit si hotrit, indemnindu-i neincetat pe soldaIi s-si urmeze drumul plnuit. Moldovenii dup ce au Tncercat s-i zdrobeasa, dac au vzut c mai sint si respinsi cu pierden i datorite glo anTelor de plumb ale puscasilor pe care ii rinduise Laski cu iscusinfi printre c kuve, pun capt urmririi. Laski, readucindu-si soldaTii peste Nistru, i-a slobozit teferi si nevtmavi. www.dacoromanica.ro

GUAGNINI PASZKOWSKI [EXPEDITIA LUI LASKI IN MOLDOVA IN 1563]1 p. 198 niewiecki contra lui ... etc.] Venirea si prinderea lui Wisniewiecki ... etc. [Laski suparat pe Despot se uneste cu Wisprintr-o iscoada i-a scris o scrisoare foarte jalnica, rugindu-1 sa-i fie mila d e dinsul, recunoscind a gresise fa ta de dinsul si fagaduind sub juramint ca, 11 va despagubi de toate pagubele. Laski primind acea scrisoare a chemat la sine p e toti rotmistrii si a poruncit ca scrisoarea sa fie citita in fata lor cu Grigore Ureche fi Miron Costin, Bucureti, 1925, in anexa pp. 198-200, textul trad uIar Laski a intrat totusi in Tara cu oastea sa, din pricina ca Despot daca Dumnezeu il va slobozi, si daca Laski id va scapa viata, ii va da si 1 Dup1 P. P. Panaitescu, Influenre polone in opera fi personalitatea cronicarilo r lui Paszkowsk i, Opisanie Sarmaczyey Europeyskyey ed. Varovia, 1768, pp. 110-114. Pentru discuvia textului, vezi mai sus biografia lui Guagnini. cerii romneqti dup versiunea poloni a Descrierii Sarmariei a lui A. Guagnini dator ia 624 www.dacoromanica.ro

glas tare, si cerind sfat cum ar fi mai bine, sa-1 scape sau nu? Rotmimii au sfa tuit ca e mai bine sa-1 scape sit sa-1 slobozeasca din inchisoare, ca daca Despo t piere acele // pagube si cheltuieli toate the le-ai facut se pierd, iar cit va fi viu si slobod de asediul in care este tinut poti avea nadejde de rasplate. D eci au hotarit sa-1 scape si au venit cu oastea pina la malul riului Siret, nu d eparte de Suceava, nestiind ce se intimplase cu citeva zile inainte ... [predare a de catre unguri a domnului etc ...] [Despot afla de la un prizonier nearnt cre dincios al lui Despot de ucip. 199 P. 200 Auzind aceasta veste rea Laski, care cunostea pe acel neamt, a nteles a ea este adevarata si a fost foarte mihnit. Chemind pe toti rotmistrii, le-a spus aceste lucruri, si se sfatuia cu ei ce &I fad si au hotarit astfel: Deoarece l-au taiat pe Despot si nu mai avem nici o nadejde de scapare si ajutor din cetate, e greu s facem altceva decit sa ne intoarcem acasa". $i dupa aceea s-au sfatuit pe unde s se intoarca acasa, caci aveau cu ei oaste foarte mica. Unii sfatuiau prin Buco vina, altii catre Sniatyn, dar partea // mai mare a sftuit catre Bucovina dind ac este argumente: daca ne ducem catre Sniatyn, moldovenii vor asedia mai inainte c astelul, iar noi avind dusmani in fa f i in spate nu vom putea fi siguri in tar' st raina. Si deci &I mergem spre Bucovina, dar moldovenii vor pregati codrul ca odi nioara: ca sa nu cadem acolo In curs trebuie si fim foarte cu bagare de seame. In tre aceste sfaturi au gasit mijlocul ca hatmanull sa trimita cit mai repede doug sute de cal.reti, buni tragatori, care sa apere codrul si sa nu lase pe frani sa-1 strice, derea sa]. 13. 201 si asa au facut. $i cind ai nostri au ajuns sub codru auzeau cum calsetii trageau in tarani care si incepusera sa taie copacii pe alocuri si acei callreti au uci s citeva zeci de tarani, si In cele din urmg taranii au fugit. Oastea moldovenea sca venea dupl dinsii. Toma avea 12 000 pentru ap'rarea dului, dei moldovenii ars esera si padurile in fata lor. $i ne-au gonit din urma pina la Sniatyn si au sos it indarat dupa oastea polon si au ars orasul. Astfel hatmanul a scapat teafar cu toat oastea sa si n-a pierdut nici om, iar de la apararea riului calaretii polon i au ucis multi moldoveni si i-au urmarit trei zile si trei nopti nedindu-le odihna. 1 Laski. www.dacoromanica.ro

"r-, _._ . 7. = -' . sr. --14WYte:`''.-r . .-, . - ' , t:-, ;Vr.S. 44..4.er.' 4Al 74W4P. S.`", - 4, . .4` _ -

4 *04,,t0L"'".? _ " ;:n . ' ..4freeJhue,g. "` www.dacoromanica.ro , Vedere a orasului Cluj (reproducere dupd A. Veress, Izabella kirlyni fig. 128). 1519-1559, Budapest, 1901, P. 425,

DE2 S"C'rk IP T - ROY AVM E DE, 'POLO ET PA XS .A D A7C les flatigs; con alcu 6:1 faons de.faircZiceui., E , viPar Blaili ciel,)-igenerr,ecretairc fitgneurleP, . feitM-20:i." , A' P A ft. Cht,z lean RicIt Libraireruin eahdtiatiau; reaCcipic dc i:arbrc "crayaiir. 1.7 3. AVEC .P R.1 v). L E G E"-D V It 0 T., Foaia de titlu a lucrarii lui Liaise de Vigenere, La description logne 1573 ., dtt itoyaume de PoParis, www.dacoromanica.ro

.A DESC.RZPTfON de Saxe oil font les ridies mink res de mctaux,ayani quelque acute lieMis de lon g, & vingt au vingtcinci de large : Trestertile & a'oon &it de mites chores requ ites pour la vie e.c vl-age de ilacmiene,&forr agreable caufe dcs boys & riuicres qui ic traueefent en plufie es end roits,& s'en vo n t rendre dans cat d'O tire, des anciens niele Gurralus , lama elle couppe la defic pet-flue en de ut p arties eigal'es,& pair= par Vvratillauie,puis par I' r.mcforri cnBrindebourg,va finablement re defeliarger en la mer de Pomeranie, pres la vine de Scetin3o6 cit e fi cl vac belle itlea& vn au &Toni. VVALACHIE E Palatirig.ou Vayuodes deVvalachitauoient de tour temps .eft tributaires des Kov s.ic 1--fongrie, & fouz la pro tedio- & obriirancc criccur,itit7qu.1 ce qu'a pees larnort du ray toys enuirbri ran 1383.1es affaires des Hong es eftis <roils bronilicz,lePalarin Pierre fetat. ira deux,& s'en vier a Lc. poli Elite 1,.? ferment cic fidelire'.. au coy Fila din lucrarea lui Blaise de Viqui t depu is conrinu.pr la.diflaus laghellon fes tuceeireurs en la iiigneuric de l'ivala chit aviantres rcys, de Poloigne: Niais par Lila cfrion de temps leurs p artialitez one onucrc lc chemin aiix 'furcs de les empierree,Car r e a eft.toulio urs vne nation fort .bizarte,fintaftique & e!..Apitte,& au refle fort endue cic & dih3ueuk. -& qui a Council resfois donnz: aucoup d'afFaires ec '41X qn iluy or, t voulu demider gcnere, La desozption du Royaurne de Pologne . . ., Paris, 1573, cuprinzind descrierea dovei. quclque chok.Mailinnet rnefme cegeid Emperetir des Tura qui conquir en ion temps r empire &Cit. Molwww.dacoromanica.ro

cartuu. I. o .:-.,MOR,AVIAErtN.LS,, Ces j. LAND 4S WA IN esLAND 44, .11 rt.; 'KA .1 .11"C4 ,91"Y.7,k. .13Acz.mr. at vlit.aLkE, cz.214',txmitraerA AT. clys OCA.PR .3ECITVA 4.1.10A1If.E.1 8A.1413VCVM PANNo; 27t,. 19, Nritii;61-p.,m: s-roJu c Arm 5 Academiei R.S.R.). Harta Unpriei i a Trilor Ron-line alatuiti de Wolfgang Lazius (originalul la cabin etul de hAli al bibliotecii www.dacoromanica.ro

ANEXA III DESCRIERI GEOGRAFICE www.dacoromanica.ro

GIULIO RUGGIERO (? chipil 1573) * Abatele Giulio Ruggiero, protonotar apostolic si nuniiu apostolic in Polonia In o doua junatate a veacului al XVI-lea, d in raportul pe dup terminarea micare I-a inflisat papii Pius al V-lea (1566-72) In anul 1568, siunii sale o descriere sumar a Moldovei. Se Intemeiazk pe informaii doblndite, in cursul sederii sale, la curtea regelui Sigismund August (1548-1572). Relavia, alcItuit In 1568, se pstreaz. In Biblioteca Na;ional. din Paris (ms. ital. 418). N. Iorga a publicat descrierea Moldovei In colecia Acte fi fragmente, I, p. 14 si a folosit-o in Istoria romdnilor prin Maori, ed. a II-a, vol. I, pp. 216, 225. Cuprinde o mentiune interesant cu privire la proiectul florentin de a trans forma Nistrul Intr-o cale navigabil. Tot N. Iorga a publicat, In Studii istorice ..., Bucuresti, 1899, pp. 333-334, u n discins al lui Giulio Ruggiero din 1572 asupra ajutorului pe care 1-ar putea d a Polonia ligii antiotomane, struind asupra relatiilor de vasalitate dintre domni i Moldovei st turci care puseser stptnire pe Chilia si Cetatea Alb. 1864. Asupra lui G. Ruggiero, vezi F. Rykaczewski; Relacye imncynszow I, ParisBerlin, 629 www.dacoromanica.ro

Relatiel foarte substantiala privind statul polon 'infatifata de abatele Ruggier o lui Pius at 1V-lea2 (I) la Inapoierea sa de la regele Sigismund August3 'in an ul domnului MDLXVIII p. 14 . mente, I, p. 14. 2 Corect Pius al V-lea (1568-1572). 3 Rege al Poloniei (1548-15 72). ' Li Vallacchi. 5 Mar Maggiore. 5 Con vocabolo corrotto. spre Marea Neagr6, si aceast Tar este o parte din Dacia din vechime, care mai cupri nde pe ling ea si Tara pe care o locuiesc muntenii numiTi de poloni multani" si T ransilvania. Acesti moldoveni sInt din strIvechea lor obtrsie italieni, fiind o colonie de a romanilor condus de Flaccus care, dup cum susTin mulTi, ar fi fost nu miTi valahi printr-o alterare a numelui6, dar eu cred mai degrab c ei se 1 Traduce rea s-a ficut dup fragmentul publicat de N. Iorga in Acte ji fragcare dup <spusa> multora ar fi fost numit de cei vechi Tira, si Dunrea Moldovenii4 locuiesc tntre fluviul Nistru, 630 www.dacoromanica.ro

numesc astfel pentru c acesta este numele comun in Polonia tuturor italienilor, din care se trag acestia. De aceea mai pstreaz Ind in mare parte limba lati n care este desigur alterat, dar nu e cu totul neasemntoare cu limba noastr italian, mcar c5. in a lor, datorit vecinttii i raporturilor Cu natiile barbare, s-a corcit religia lor schimbIndu-se din crestin" in ,,greacr 7. Tara este mai mult muntoas i bogat n vite i destul de bund pentru ncgot, fiind situat intre dou fluvii mari i avind in fa; Marea Neagr mal aflindu-se si la mijlo c intre statul polon i imprtia turcilor, intre care se poart negot neincetat, si se trece prin Moldova, al drui domnitor poart titlul de voievod, i ar putea s. ridic e cam 50 de mii de ostasi clri, oarecum asemntori cu cei ai turcilor. $i acesti oa meni sint foarte rzboinici, dar sint lipsiti de arme8 si la atac folosesc mai ales arcurile. Acei voievozi obisnuiau <odinioari> s plteasc tribut regelui Poloniei, dar e mult vreme de cind s-au lsat de aceast obligavie. Si pentru c voievodul acest a din urm5.8 a fost pus in scaun de ture, se invelege d. a ajuns tributar al imOr Iviei turcesti. Ar mai putea fi acolo un alt trafic mai insemnat pe fluviul Nist ru, dad acesta ar fi navigabil, si nu s-ar afta niste stinci mari acolo care imp iedid navigaIian, si pe care s-a oferit un florentin s le Inlture dad ar binevoi s i se acorde scutirea pe opt ani pentru mrfurile sale pe care le-ar transporta pe aceast cale, lucru care nu a putut fi indeplinit pida' acuma. 7 Autorul suprapune aici o alt idee, anume aceea a pretinsei alterri a religiei, fr a-si fi terminat prima enuntare privind cauzele alterrii limbii bench in quella (l ingua) per Ja vicinanza e prattica delle barbare nationi, si sia mescolata la re ligione lor de christiani in Greca (!). 9 Alexandru Lpusneanu 'in a doua domnie (1564-1568). Soliman I (1520-1566). 11 Ve zi mai sus notita biobibliograficl privitoare la Commendone pentru planul Disarmati. schitat de el In sensul deschiderii unei noi cli pentru exportul produselor din regiunile meridionale ale Poloniei Indreptate prin Chilia i Cetatea Alb (in urma unui acord ce lmtnea de stabilit cu turcii) spre Venetia. www.dacoromanica.ro

GEORG WERNER* Hypomnemation despre minunatele ape ale Ungarieil * P. 847 Ptolemeu grani;a2 vechii Dacii a cgrei parte cea mai frumoasg este provincia Tra nsilvania, populatg de mulTi locuitori, cgci este locuitg si de germani, pe care ii numesc sasi, si de unguri si de strgvechii unguri numiTi siculi, care pe lim ba lor sint szkely3 si din imitaTia acestui nume sint numivi de unii ceculi; ca si nu pomenesc de romani, strgvechile rgingsive ale romanilor4, care au acolo , 1 Traducerea s-a ficut dupl textul latin dedicat de autor baronului Sigismund de Herberstein, Neyperg si Gutenhag, publicat mai intti la Colonia in 1595 impreun g cu Tartariae Descriptio a lui Broniowski ;i reprodus apoi in S c hw and t n e r, Scriptores rerum Hungaricarum, ed. din Viena, 1746, p. 847. 2 Limes. 3 Zekheli. Iar acest <riu> Tibiscus (Tisa) este dup * Vezi biografia autorului in acest volum, p. 13-16. 4 Pervetustas Romanorum reliquias valachos. 632 www.dacoromanica.ro

la ei este puterea ... Ungaria abund in sare nativ care In Maramures se sap in felu l carierelor de piatr, si de asemenea in Transilvania unde stagneaz chiar blti &ira te, de care trebuie ferite vitele de once fel, cci s-a vzut cl ele mor, deoarece b eau fail msur din cauza <setei> stirnite de apa srat. In aceste <blti> sint pe alocur i pesti ceea ce nu ar putea prea nicidecum de mirare clnd marea inssi care prseste pestii este srat II decit c aici s-ar Orea c ei triesc nu in ap srat, ci aproape chia n sare. Ei stilt cei mai gustosi cu carnea destul de tare si sint asa de putin rb dtori la apa sate dese si ctune6. Stpinirea totusi o exercit ungurii si P. 855 p. 856.

... Si deoarece am ajuns s pomenim de sare, dei exist preri deosebite despre origin ea <s.'rii> acesteia care se taie <din pmInt> ... socot el se poate demonstra c s-a format dintr-o substant lichid sau licoare srat si continu inc s se mai formeze, cci chiar aceste ocne de sare dulce, inch pusi In ea se prpdesc. unde ea este cea mai consistent, s-au descoperit <in sare> instrumente variate ac ute pentru folosirea lor de c5.tre oameni, si chiar intr-un loc al Transilvaniei o closc clocindu-si oule, neatins de stricciune. Ba chiar si acum foarte adesea se scoate mult crbune imprcun cu sarea. In ocna de la Dej, care este cea mai adincI d in <toat.> Transilvania, s-a spat6 acum citiva ani in urm din mijlocul srii un steja r imens ca o birn, de o trie asa de mare incit nici cu fierul nu putea fi tlat usor . Dar acelasi, o dat scos din ocn, asa de ru s-a stricat7 in patru zile, inch putea fi frimat si zdrobit Cu virful degetului8. Acelasi lucru obisnuieste ssi crbunii atit de tari atunci eind se sap <din pmInt> de indat ce au se intimple Cu rilor care a fost la potopul din vremea lui Noe, acestea au fost Inghitite acolo sau printr-o alt intimplare au fost smulse <de la locul lor>. Floarea sarii se gs este in unele locuri mai din belsug, in altele mai rar <fat de> restul srii. <Oame nii> o numesc <sare> gem pentru c str-luceste ca unele geme. lar tietorii de sare, c ind o gsesc, InvAati de experienf isi rostesc verdictul cum ei sarea care va urma va fi sau cu impuritti, sau se va sfirsi curind, si nici nu s-a aflat ca ei s se i nsele <vorbind> necugetat ... ... <Sarea din Polonia ii e inferioar>. Ba In Transilvania ea se in alt1 chiar deasupra pmintului in chip de stincil la malul rlului Mures, a erui 5 Vicos et pagos. 6 Excisum. 7 Computruit. 6 Primis digiti. Vulgus. 16 Scopuli. fost scosi la lumin. Si In popor6 se crede csi, In acea invlmseal a lucruwww.dacoromanica.ro 633

lzvoarele calde de la Oradea. Mai sint, printre <izvoarele> calde unele ling' Ora dea care poarf numele Sf. Ladislau, fie c aici s-a sc'ldat Sfintul Ladislau, fie c s tilt inchinate locasului su sfint, vestit prin mormintul su nzestrat bogat de dkni cia ba a lui, ba a impkatului Sigismund, care a vrut si el s5: fie ingropat aici . Pe acestea le numk cei mai mulyi printre calde din toate cele din Ungaria, in c are se pare totusi primele izvoare -c este vorba mai degrab: de plkerea lor imbiet oarell deolt de virtuTile lor fm'duitoare12, cki au o elduil prea plkut5." i potriv it pe ling faptul c sint limpezi i steavezii, inch se vede c imaginile lucrurilor car e s-ar arunca in ele apar mai mari decit slut in realitate. <Riurile din Transilvania>. Sint trei <riuri> de acestea numite cu numele de Chr ysus care pe ungumte se numete Aranyas13, adid de aur, ca s nu cread cineva c Ungari a este lipsit de ceea ce face mindria riurilor din Tracia, Spania, Lydia -i India . Cci ele duc nu numai lamele mici de aur" in cursul lor continuu, dar chiar de c ele mai multe ori firime15 uneori de mrimea unui bob de de cite ori adic mazre, alt eori a unei alune sau castane sau unei nuci se revars umflate de ploi ... etc. i a tad malurile i locurile prin care alearg. $i nici nu este discbcire c' in aceste lo curi se scot la lumin5116, din sare. Nu departe de orasul Turda cu salinele albie este astfel <spat5. Infunde fi erul de plug In vestite se intimpl. adesea ca la arat plugarii sare. Dar nu e ing 'iduit nimkui s taie aceasf <sare> ca s 0.gubeasc5. care ocup' precum s-a spus o p arte regesti. Este ingkluit totusi secuilor s"-si ja doar atIt cit le trebuie pen tru folosul lor casnic. din Transilvania cind in cind, bucki uneori chiar de aur curat, alteori amestecate cu ceva piatr, care einaresc mai multe uncii, si pinvi la jumkate de libr' sau o libel si chiar mai mult. Ba sI-mi fie ingkluit chiar s" zic pe temeiul spuselor unor oameni de o buns credinfl recunoscut c s-au scos din pmint unele care se ridicau la 500, ba chi ar la o mie, de florini nu numai ca greutate, dar chiar ca preT. . . . . [Tisa] Se nate in Maramurq sub culmile cele mai inalte ale Carpatului, negre* din tr-un izvor mrunt, dar care sporqte indat atit de mult, ea dar in anotimpul care i d determin creterea Inch dup trei mile 11 Amoenitatem. 12 Salubritatem. 13 . . . . . . . . . . .

. Confuzie frecventi (aflati si la Reicherstorffer) hare Cris i Aries pe baza unei etimologii fanteziste. 14 Ramenta. 12 Massulas. 12 Effodi. 634 www.dacoromanica.ro

tngaduie prezenta luntrelor pe care se transporta sarea. Iar dreapta incarcatura a unei luntre este cam de patru mii de bolovanir7 de sare, care in popor se num esc pietre, fiecare din ele in greutate de cam douazeci de libre. Iar, in cuprin sul Maramuresului <acest rill> alearga mai grabit, ca printre munti care varsa i n el foarte multi torenti si piraie, si acolo este nespus de limpede <cit are> p ietris pe fund, dar tot el cind scapa din locurile strimte ale Maramuresului si ajunge in cimpie se incetineste si curge mai tulbure18, mai ales dupa ce primeste si riul Somes care curgind din Transilvania ofera o ca le luntrelor pe care se transporta sarea din Transilvania, si se arat. atunci ca si cum ar fi cu totul altul, nu atit din cauza sporirii sale atit de mari, sau a felului cum curge, dar si fiindca proportia pestilor e cu totul deosebita. Caci in Maramures nu are aproape alti pesti deck acei pe care fi produc apele mai limpezi si acestia negresit in mare numar, dar dupa ce a iesit <din fel care se prind in alte riuri. Maramures>, nu este peste care sa traiasca in apa curgatoare pe care sa nu-1 dea Tisa, si care sa nu intreaca prin gust si marime pestii din acest Apoi despre belsugul lor, ce sa mai spunem? Mai are desigur Ungaria Inca multe a lte riuri foarte bogate in peste .. . dar nici dintre acestea nici dintre altele nici unul nu ntrece II dui Tisa in bogatia in peste, in asa fel ca-1 poti numi cu dreptate regele riurilor din Ungaria, asa cum a numit poetul dui Padul din It alia. Dar cu cit se prelungeste cursul Tisei si cu cit se apropie mai mult de Du nare in care se varsa in tinutul Sirmiului, cu atit scad la pre; pestii, din cau za cantitatii lor nemarginite, mai ales cind se revarsa <riul>. Cad atunci raspi ndindu-se pe cimpie pe tot intinsul lor nu umple atit toate locurile de ape cit de peste, si formeaza un fel de balti pe care taranii, mai inainte ca s descreasc a <apele> si sa se intoarca in albie, le inchid cu niste garduri'9 ca s. nu plece si pestii o data cu apele ce se retrag. Asadar aici ei sint tinuti inchisi into cmai ca in niste iazuri, si totusi se intimpla nu arareori ca dind ei navala ca intr-o batalie &I rupa gardurile si sa navaleasca afara si sa invele nadejdea si truda taranilor. De aceea ei se straduiesc mult sa pofteasca pe locuitorii veci ni sa vina &I cumpere peste. Dar zicatoarea care spune ca prea multe marfuri put , nicaieri nu si-a avut locul cu mai multa potrivire ca aici. Caci adesea sau nu vine nimeni, sau dad vin vreunii ei dau preturi asa de mici, inch aproape nu e nici o deosebire daca 11 vinzi sau II dai pe degeaba, ba se intimpl uneori ca <lo cuitorii> sa nu-i dea pe degeaba sau si-i lase &I fie ridicati ca o prada, ci sa -i ofere ca o placuta pasune si chiar ca un fel de pescuit turmelor de porci pe care obisnuiesc sa-i trimita acolo. 17 frusta. 19 Impurius. 19 Claustris. P. 859 635 www.dacoromanica.ro

Totusi aceast mulTime a pestilor este atit de excesiv, in& o mare parte din ei mor si putrezesc, din care cauz se produce o duhoare asa de grozav, inch cei care cltor esc prin aceste locuri obisnuiesc s le ocoleascl intocmai ca si cum ar fi molipsi te de cium. $i aceasta nu se intimpl de obicei numai n bilciuri, dar chiar i n ora se, deoarece se aduce la piat si in care si pe cai o cantitate atit de nemsurat de pesti, incit cei care au adus-o, negsind cumprtori, se strecoar de acolo pe furis lsi nd pestii. De aceea se obisnuieste s se ja msuri de paz printr-o porunc sancTionat de pedeaps ca s nu indrzneasc nimeni s plece de acolo decit dup ce i va. fi luat cu el pestii. www.dacoromanica.ro

BLAISE DE VIGENtRE (1523-1596) Literatul francez Blaise de Vigenre s-a nIscut la 5 aprilie 1523 la St. Pourain in Bourbonnais, ca fiu al unui mic nobil provincial, detifcut-o In casa pntor al unei functii onorabile (controriur des guerres). Educavia rinteasc apoi la Paris. Mai tirziu dus la curte, a functionat in birourile primului secretar de stat. In 15 45 a inso;it pe trimisul Frantei, de Grignan, la Dieta din Worms. Dispunind de o arecare avere, a Inceput s cltoreasci pentru propria sa instruc;ie in Germania si Mile de Jos, Intre 1545 0 1547, iar la intoarcere a primit slujba de secretar al ducelui Frangois de Nevers (1547). Dup moartea protectorului su (1562) s-a consa crat studiilor clasice, luind lecvii de greac i ebraic cu Turnbe i Dorat. Intre 15 66 0 1569 a ocupat postul de secretar de ambasad pe ling Scaunul papal, iar mai t irziu a fost numit secretar (secrtaire de sa chambre) de aye regele Henric al III -lea. A murit la Paris la 19 februarie 1596. Din opera sa istorici mergionm, printre altele, Entre d'Henri III Mantoue, Paris, 1576, 0 Discours sur l'histoire de Charles VII..., Paris, 1583 iar dintre traduc en i Chrowww.dacoromanica.ro 637

in legkturi deniques et annales de Polo gne a lui Herbert de Fulstyn (Paris, 157 3) i Histoire de la dcadence sigur cu alegerea lui Henric de Valois ca rege al Po loniei de l'empire grec a lui Laonic Chalcocondyl (Paris, 1577) etc. (Dup. Firmin Didot, Nouvelle biographie gnrale ..., vol. XLVI, Paris, 1866, col. 140-142). Opera care ne intereseazi ilia din activitatea lui Blaise de Vigenre este La Desc ription Dv Royavme de Poloigne et pays adiacens: avec les status, constitutions, moeurs Paris, 1573, XCIII file. favos de faire d'iceus In aceastk compilatie ma siva trat'ind despre organizarea politick', institutiile Poloniei, cu indicarea itinerarelor de cilktorie intre Paris g Cracovia prin Germanina sau Austria, Vig enre cuprinde si un succint capitol despre Moldova, intitulat: Vvalachie` anul al egerii lui Henric (pp. XXXVII y0 XXXIX v). Lucrarea tipkrit. tn 1573 oferea cunost inte generale asupra trii unde acesta avea de Valois, ca rege al Poloniei si domn easck Capitolul referitor la Moldova nu exceleazi nici prin bogktia informatiilo r si nici prin exactitate. Inspirtndu-se din autorii poloni care denumeau Moldov a Valahia" Tara Romineasci Moldavia", Vigenre provoack confuzii tnselindu-se asup ra pozitiei hotarelor trilor romkne, plismuind o Valahie (de fapt Moldova de nord) cu resedin ta de scaun la Suceava si o Moldovr .(in realitate partea de sud a provinciei) C u gentre tnsemnate la Cetatea Altai i Chilia, cetti pierdute cu aproape un veac mai inainte de $tefan ce! Mare, ?i stkotnite pe aninci de turci. Asupra originii mo ldovenilor autorul ocompileazi fr discernmtnt stiri din Enea Sylviu Piccolomini, Bo nfini s.a., vorbind de pretinsa descendent a romlnilor din amestecul romanilor cu al gotilor (!). Sint si citeva stiri economice privitoare la exportul dt vite a l Moldovei si la cresterea cailor, Ikudati penrezum'ind tru iuteala i rezistenta lor. Merit a fi relevat felul elogios in care autorul lui Stefan cel Mare socoti t prezintk figura zvoare polone i maghiare contemporane a fi cel mai renumit coma ndant de osti din vremea Capitolul lui Blaise de Vigenre asupra Moldovei a atras mai de mult, atentia istoricilor nostri, fiind utilizat attt de A. D. Xenopol n I storia roma' nilor din Dacia Traiana ,(ed. a III-a) vol. IV, Bucuresti, f. d., p . 162, cit si de loan Nistor in Die Auswartige tiandebeziebungen de, Motdau un X IV. XV und XVI Jahrhundert, Gotha, 1911, pp. 8-11; de curtnd a Jost tol.osit 4i de Gh Billeanu, lasul in a doua jumatate a so colului dl XV-lea o in secolul at XVi-lea tn Mitropolia Moldovei i Sucevei`, XXX VI (1960), or. 5-6, p 370 (uncle Vigenre este considerat de altfel in mod eronat drept c5.1Itor` .1a Iasi!). www.dacoromanica.ro

MOLDOVA' Domnii sau voievozii Moldovei2 au fost din- P. xxxvil.itotdeauna tributari regil or Ungariei i sub protectia i ascultarea acestora 'Ana dupl moartea regelui Ludov ic3 catre anul 1388. Treburile ungurilor fiind tot mai incurcate, domnul4 Petru5 s-a desprtit de ei6 i a venit la Liov tac jur.mint de credint regelui Vladislav lag ello7, obicei ce a fost de atunci pzit de urmaii sai n scaunul Moldovei fat de ceil alti regi a Poloniei. Dar p. XXXVII vo i urm. 1 Traducerea s-a fIcut dupl La Description du Royavme de Poloigne... Paris, 1573 , 2 Walachie. Dupi obiceiul polon. obipuita intervertire de nume intre Moldova 0 ara Romineasa. 3 LUdOViC I cel Mare, rege al Lngariei (1342-1382). Le Palatin. 5 Petru I nip; domn al Moldovei (c. 1374c. 1391). Se retira d'eux. Vladislav al V-lea lager, rege al Poloniei (1386-14341 www.dacoromanica.ro 639

si care de multe ori a dat de furcg celor care nu i-au dat pace. Chiar Map. )(XX VIII homed, acest mare sultan al turcilor, care a cucerit la vremea sa imperiul C onstantinopolului si acel al Trapezuntului, dougsprezece regate si doug sute de mari orase", trimiVind 120 000 de soldati impotriva domnului $tefan12 care nu av ea decit 40 000 de oameni, <cei dintii> au fost totusi Infeinti si n-au scgpat < cu via0> cleat cinci sau sase mii. Astfel <aceasta> a fost una dintre cele mai f rumoase biruinvi dobindite vreodatg impotriva sultanilor otomani si acest domn < a fost> cel mai viteaz si mai renumit comandant de osti din vremea sa, cgci a in fgptuit lucruri mari impotriva turcilor, ungurilor si chiar a polonilor.13 dupg scurgerea vremii, netnIelegerile dintre dinsii8 au dat prilej turcilor s le incalce <hotarele>. Cgci <moldovenii> au fost intotdeauna un popor foarte ciudat , neastimpgrat si. nemulvumit si de altminteri foarte aspru si rgzboinic lor, trebuie nveles cg ceea ce se numea in vechime Dacia era o Tug foarte intins g", . . . Impgratul Traian, cucerind-o ping la urmg, a adus acolo locuitori din toate pgrvile spre a o repopula, cgci fusese golitg de oamenii5 din pricina Inde lungatelor rgzboaie si a redus-o la starea de provincie. Dar din vremea lui Gali enus, si apoi sub Aurelian, barbarii au recucerit-o16. Go%ii de asemenea au ngvg lit acolo in timpul domniei lui Gratianus, in asa fel Inch din aceastg Deci pentru a ne Intoarce la moldoveni si la originea si la Inceputurile incrucisare scoboarg romanii, care, amestecind moravurile, felul de a fi si limb a acestora, au constituit un nu stiu ce, aparte, care nu mai searding ca nimic17. Totusi vorbesc de asemenea ruteana (!) sl18 slavona. 8 Leurs partialitez. 8 Fantastique (Sr despitte. 1 Mahomed al II-lea, cuceritorul . 11 Cifre exagerate necorespunzItoare realittii. 13 Stefan cel Mare. 13 La p. LXXXV vo vorbind despre marele cneaz Ivan al 111-lea al Moscovei, Vigenr e precizeaz: A avut un fiu cu sotia sa Maria, numit Ivan ca si dnsul, pe care l-a cAsItorit cu fiica acestui mare domn al Moldovei $tefan, despre care va fi vorba mai apoi 2n aceast povestire, aci a fost cel mai de seam om din vremea sa si care a repurtat cele mai frumoase izbInzi asupra lui Mahomed, sultanul turcilor, Mat ias, regele Ungariei, si loan Albert, regele Poloniei". 18 Opinie gresit destul de rspindia' in r2ndurile scriitorilor Renastere. 14 Urmeazi pe larg artarea hotarelor sale cu multe greseli de orientare. din evul mediu si 17 Autorul vorbeste global de barbarii cuceritori sub Aurelian, care ar fi altii deck gotii. Romanii ar fi rezultat dintr-o incrucisare cu acesti barbari" si go ti. Limba lor nu ar mai semna Cu nici o alt limb! Dar toti autorii care au vorbit d e romni au subliniat dimpotriv latinitatea limbii lor, trat2nd-o cu superioritate de corupt!" Lucru necunoscut probabil lui Vigenre. 18 Confuzie a autorului. Dacia nu a fost cucerit ci prsit. " Faptul CI 2n biseria. si 2n cancelarie era folosit limba slavon este tnteles gre sit 640 www.dacoromanica.ro

cus care li l-a dat mai intii i ca. de acolo au fost numivi Falachi" sau p. Vvala chi", caci literele F i V sunind cam la fel s-au schimbat wr una intr-altal9; de asemenea polonii i tO cei care vorbesc limba slavona nu) mesc popoarele scoborit oare din italieni 0,20 printr-un nume comun vlasieni" sau vlosieni", care se apr opie destul de mult de acela al Valahiei. Este o vara muntoasa i impadurita si de ci foarte puternica i anevoioasa <de strabatut>. De aceea poporului nu-i place sa cultive pamintul, caci tot avut ul lor depinde de vite, din care au foarte multe, datorita paunilor rodiIn ceea ce privete numele lor, se spune ca a fost un roman numit FlacXXXVIII v toare ce sint peste tot, in aa chip inch ei le desfac nu numai in Ungaria si Rus ia care sint varile cele mai apropiate de dimii, dar mai trimit in fiecare an i un numar insemnat in Polonia, Prusia, Silezia, Boemia, Germania, Italia i Turcia . Ei apartin religiei cretine de rit ortodox i nu au fost de loc cunoscuti, dealt numai dupa anul 1330, cind imparatul Carol al IV-lea, incercind sa se lege de ei , a paTit-o foarte rau21. Din faptul ca Valahia e numita i Moldova22, se intimpla adeseori sa fie confundata una cu cealalta23; tot ui este o deosebire, caci valahii sint cei care dinspre rasarit i miazanoapte se invecinesc cu Podolia iar ceilahi care traiesc dincolo de munvi i ating spre miazazi Transilvania sint moldovenii ce mai sint numivi si transalpini24. S e mai impart aceste doua vari si dupa un alt chip. Aceea care este la miazanoapte la A // pus de Rusia este Valahia, al carei oras mai de seama este Suceav a25 intarit de minune i aproape de necucerit. Cealalta.... este Moldova ... Dar t oate acestea impreuni se invecineaza inspre rasarit i miaza- p. XXXIX noapte cu vara Podoliei, inspre miaznoapte i apus26 cu Rusia i Transilvania, iar inspre miazazi cu Dunarea. Cea mai mare bogavie pe care o au <consta> in cai, foarte buni i rezistenti. Forma de juramint cu care moldovenii s -au obinuit sa se inchine regilor i regatului Poloniei. Noi boieri, inchinati i toa ta vara Moldovei, jurrn credinfi i supunere, attt in numele nostru cit i pentru to t norodul Moldovei, inalTimii sale prinde autor. Nu este vorba de folosirea grai ului rutean ci de utilizarea in scris a limbii slavone. 1 Speculatie tnttlnit la Enea Sylviu Piccolomini si insusit apoi mecanic de majorit atea umanistilor. Vezi si Caldtori I, discuia la Verancsics. 21 Confuzie evident5. intre Carol Robert, regele Ungariei, si Carol al IV-lea de Luxemburg, impirat romano-german (1347-1378). 22 Or combien que la Vvalacbie so it aussi appelle Moldavie. " Italiens. 23 Polonii numeau pe munteni Multani, ceea ce explicI confuzia cu Moldavi. 24 De fapt invers. 23 Socauie. 26 De Maestral & Ponant. 641

www.dacoromanica.ro

cipelui 0 domnului Cazimir27 0 urma0lor si regi al Poloniei 0 coroanei acestui r egat, aggduim 0 jurgm numai credinfl, supunere 0 ascultare inglTimii sale, regat ului 0 regilor Poloniei. .A. a sg ne ajute Dumnezeu 0 Sfinta cruce. Alt jurgmint pe care marele voievod sau domn al Moldovei Stefan 1-a fcut fa fg de Cazimir 0 regatul Poloniei, pe cimpul de la Colomeea in anul p. XXXIX vo Preaslgvite rege, vg fac supunere, jur i aggduiesc cu credinf, Mg vreo inelgciune , ing1Timii voastre, urma0lor votri regi i sacrei coroane a regatului Poloniei, to atg credinTa, atit pentru mine cit i pentru Tara mea, boieri 0 supu0, i sg fim c redincio0 0 ascultgtori tralTimii voastre, urma1485, cum se poate vedea in <povestea> vieTii sale. 01or vomi 0 coroanei regatului Poloniei. Y4a sg-mi ajute Dumnezeu 0 Sfinta cruce. " Cazimir al IV-lea, rege al Poloniei (1445-1492), fav de care $te i boierii si au fost obligavi s'i presteze omagiu de vasalitate la Colomeea (1485). www.dacoromanica.ro

REPERTORIU CRONOLOGIC Speltacher din Halle, Comisarii habsburgici in Transilvania, Anonim secui, Laurenviu, trimisul lui Nicolaie Kornif, Soli din Transilvania in Moldova, Emisar braovean la Bucurefti, Petru Gerendy in Moldova, Erasm Otwinowski , Martor anonim al luptei de la Verbia, Agentul habsburgic I. Belsius Agentul ha bsburgic Martin Szenthgothardi (Literatul), Johann Sommer, Wolff Schreiber, Ales sandro Guagnini, Mercenarii unguri de la Suceava, Iscoadi ungureascI in Moldova, Giovan-Andrea Gromo, sf. decembrie 1551 martie-aprilie 1552 11 aprilie 1552 17 februarie 1553 martie 1554 martie 1554 1 mai 1554 iulie 1557 18 noiembrie 1561 aprilie 1562 octombrie 1562 31 decembrie 1562 oct. 1563 aug.-oct. 1563 10 aprilie 1564 1 mai 1564 dupi sept. 1562 www.dacoromanica.ro 643

Cardinalul Commendone, Antonio Maria Graziani, Anonim ungur in Moldova, Andrei T aranowski, Bartolomeu Paprocki, Iacob Paleologul, Pierre Lescalopier, Maciej Str yjkowski, loan Leleszi, Ludovic Odescalchi lacob Wuyek (Vangrovicius), Ieronim Arsengo, John Newberie, Iezuitul Giulio Mancinelli, Iezuitul Antonio Pos sevino, Insovitorul lui Possevino, 1564 1564 10 aprilie 1564 1570 1572 1573 1574 1574-1575 1579 1580 1580 1580 Iezuitul Stefan Szinto (Arator), 25 febr. 1581 dupI 4 aprilie 1582 1582-1586 Inceput 1583 Inceput 1583 ANEXA M. A. Ferrari, Graziani, Alessandro Guagnini, Georg Werner, G. Ruggiero, B. Vigenre, 1552 1563 1563 f.d. circa 1550-1560 1568 1573 1574 Jean de Saulx, www.dacoromanica.ro

INDREPTARI SI COMPLETARI LA VOLUMUL I CORECT Guvernatorul Ungariei p. XLI p. 6, r. de jos in sus al textului = de fapt viitorul guvernator al Ungariei indicativul 22 de mutat pe p. 7 in loc ul lui 23 li de mutat 23 la r. 4, in dreptul cuvintului canal 1875 P. 10, r. 25... 1815 p. 21 r. 3 de jos in sus

De adugat: A fost reprodus f i de Szamota Istvn, Rgi utaztsok Magyarorszgon s a Ballen flszigeten 1054-1717, Budapest 1891, pp. 42-44. p. 24 p. 24 p. 25 p. 26, r. penultim Bakum de completat in coloana sting5.' numeralul I la r. 6 fi 7 Hogerstede in loc de H orgerstede Rossy ve! Jorgo In loc de Rosay ve! Jargo Batum 645 www.dacoromanica.ro

p. 155, r. 3 o 4 Schnhengstgau din Zwittau p. 168, r. 1 ci 1523 p. 172, r. 11 din Biertan p. 181, r. 2 p. 181, Zwittau din Schnhengstgau vi 1522 din Reichersdorff azi Richiul de ling Biertan Alba Regar.' unchiul idem r. 7 de jos in sus Buda p. 183, r. 20 fratele p. 183, r. 7 de jos in sus Halle p. 185, r. 7 de jos in su s 1874-1880 vol. VI, p. 92. Bereg. De inlocuit explip. 201, n. 101 cavia acutall Cu cuvintele de mutat triraiterea 170 la p. 211, r. 16 de inlocuit desigur prin : p. 213, n. 186 De adIugat dup Sibiu: Miinchen 1809 vol. VI, p. 651 in Ucraina subcarpatica numele Negreni. poate De adiugat la sfir;it p. 223, n. 295 vol. 1 p. 232, r. 1 r. 4 in loc de: Transmivind Poate fi vorba O de Lunca Muresului, desii geografic nu pare s corespundI prea bi ne. E vorba de pasul Vilcan vol. IIi ... inspirind Textul a fost vezi G. Giindisch, Winz und die SachsischeNartonsuniversitt p. 244, r. 4 p. 271, n. 83 p. 279, r. 18 p. 283, n. 193 A fost ... de introdus: Baia de Mure4 p. 316 Ocna Mureplui p. 269 p. 283, n. 196, de inlocuit restul frazei dupi Retz" prin: Titireci din apropiere, care a putut fi neidentificat E poate de pus in legIturi cu numele de maip. 287, n. 235 vechi decit ministirea cu acelai nume, intemeiati mult mai tirziu. Stitnic in Slo vacia Zips, in Slovacia comandat

p. 287, n. 236 p. 353, n. 4 p. 369, de inlocuit Cu: condamnat De suprimat de la destinatum pira la Maramurq r. 8-15 nepot frate p. 372, r. 5 = ale texnilui lui Reicherstorf fer ale lui Reicherstorffer p. 410, n. 117 = Schi inemann p. 414, n. 156 r. penultim Schnemann p. 419, r. 5 de jos in sus: de supri mat vezi 72 De suprimat Cea mai mare parte ... p. 438, n. 12 646 www.dacoromanica.ro

De adiugat: -p. 443, n. 3. clupi 1iniu0, Teritoriul distribuit intre fostul judet Satu Mare, Maramure g U.R.S.S. De inlocuit explica;ia prin Cele douI Someuri erau numite de Sasii din Transilvania Gross Thymmes 0 Klein Thy mmes. In felul acesta, prin Themisvar e desemnat aici tot Clujul. (1522) 1526 1531 p. 484 Strigom J la r. 6 7 de acriugat dupi la r. de corectat 1522 de corectat 1530 la r. 11 p. 485 la paragraful al Datnilea de aclliugat dup51 Tyrnau (Trnava) p. 485, la paragraful al aselea 1536-1537 -apoi dupI Transilvania de pus virguli i de -continuat: 1535-1536 completati de scrierea istoric5. Attila. A mai dat niste Efemeride, ad notIri autografe pentru anii 1552-1559 pe marginea efemeridelor astronomice ale lui Petru Pilat din Verona publicate in 1552. In sfirsit o asa-z isi croniel (Chronicon) notind datele principale ale carierei sale, in cadrul ma i larg al regatului. La sfirsitul aceluiasi paragraf de adlugat dup Habsburg: ca imparat p. 487, n. 9 in loc de cotul Timiului p. 487, n. 10... p. 496 n 12. De ad'iugat d up Radu de la Afumati n. 20 Portile dintre Timi g Mure v. p. 497, text p. 497, text. indicatie anacronicii a autorului (vezi Studii" 1969, nr. 3. discuviunea acestei atribuiri). Poarta ... din spre nord de Tara Secuilor Rivulus Seini r. 7 de jos In sus: din Tara Secuilor spre nord in loc de Varalya f". 494, n. 77 de suprimat neidentificat". De adiugat dupl Ucr aina: p. 494, n. C.1

De intercalat dup Paled p. 494, n. 83 De adugat dupi Wilok, ... De suprimat: dispru ti p. 494, n. 99 De adugat p. 494, n. 100 n. 73 r. 1 Riculus (Tiszaujlak), sau in R. P. Ungar (Szamosujlak) Sau Kispalad, sau Botpalad. sau Velika Palad in R.S.S. Ucraina poate Nijirbitor Nagykill6 sau Kiskillo De citit Nyirbeltek azi inglobat in Sinn icolaul de Munte De adiugat p. 494, n. 102 n. 104 De tnlocuit cu www.dacoromanica.ro 647

p. 495, n. 117 p. 496, r. 4 Ireg Mocra" p. 496, n. 124 De inlocuit textul prin p. 496, n. 125 Cris si Mures. Ireg azi Chisirid ling Oradea de citit: Macra Pe harta lui Lazio (in Ortelius) se afl pe malul sting al Crisului Negru idem. p. cu re p. n. 496, n. 136 De adugat: Nu trebuie confundat cu Zimand de lingi Sintana i nici Odile Sumanda (care sint la S. de Mures) cci autorul se referi la regiunea dint 496, n. 137 139 n. 143 n. 144

De adlugat pe harta lui Lazio e pe Mures la V. de Lipova De inlocuit explicatia prin De inlocuit: neidentificat prin De adiugat: la NE de Nadlac (harta Lazio) la E de Csongrad (harta Lazio) Inglobat la Mak6 p. 497, n. 151 De adllugat Pe hIrti apar dota localitti: Czona i Tzona prima la c onfluenta Timiului Cu Bega a doua pe malul drept al Timisului la E de Beregsu (Ha rta lui Mercator 1602) Czona (la Sambuco, 1579) e la SV de Lipova. v. Studii" lo c. cit. n. 153 De adlugat: Pe un bra; al Timisului p. 497, n. 154 De inlocuit ex plicatia prin: In Banatul iugoslav De Inlocuit Beicherecul p. 497, r. 13-14 Mic prin: Beche r. 14 Idem cel Mare prin: Bechkereke p. 497, n. 155 azi Be6ej In Iugoslavia De adIugat p. 497, n 156 De adIugat azi Zrenjan In Iugoslavia p. 497 , n. 157 De adIugat: fosta abayie Bizere p. 497, n. 158 De inlocuit explica;ia C u: p. 497, n. 159 De adIugat Pe harta lui Mercator: Zewldin chiar in fa;a Aradul ui azi In nici un caz nu poate fi identificat cu Simbteni n. 19 pp. 506 agerville p. 504 v. in Studii" loc. cit. discutia geograficil p. 502, n. 1 p. 509, r. 7 p. 514, n. 6 p. 507 ager ille p. 505

(INDICE) p. 529 Eisenberg De adiugat la sfirsit p. 533 Gochard L. de adlugat la sfirsit p. 535 Iacob, predica= ... 648 v. TrscIu v. i Lunca Muresului De suprimat la urmi trimiterea 73 www.dacoromanica.ro

p. 539 De introdus Intre Lulai p. 547 De introdus la Ocna Muresului dupl parantez p. 561 Timilana de modificat a stfel p. 561 Titireci De Indreptat 282 i Lupia Lunca Murefului (?) (Gocsard) p. 533 p. 279 Timisana, provincia: regiune Intre Timis Dunre; (Temeskz) regiune Intre Timis Mures; [restul neschimbat] 283 s De suprimat: mnstirea p. 574 Zips In loc de <R. P. Ungar> din regatul feudal al Ungariei, cuprinzinck pe atunci si Slovacia REPERTORIU CRONOLOGIC p. 576, col. dreapta r. 5 N. OLAHUS scrie prin 1536-1537... de jos In sus ... termin la Inceputul lui 1535 ... LISTA ILUSTRATIILOR r. 7 r. 8 Koburger Koniewald Koberger Kniewald www.dacoromanica.ro

COMPLETARI BIBLIOGRAFICE la Wavrin toire de la Bulgarie au XV-e sicle, In Byzantino-Bulgarica", II, Sofia, 1966, p. 165-179. la Angiolello, p. 131: Gh. Arvanitidis, J. M. Angiolello ... [Cltor fi is toric (1452-1525)], Atena, 1958, 7 p. (extras din revista Bibliophile". la Tauri nus, p. 157 i Reicherstorffer, p. 185, Bernhard Capesius, Der Hermannstdter Humani st Georg Reicherstorf fer in Forschungen zur Volks und Landeskunde" t. 10 (1967) , nr. 1, p. 35-62. Acelai: Sie frderten den Lauf der Dinge, Deutsche Humanisten auf dem Boden Siebenbiirgens, Bucureti, 1 967, t. VII. 1968, No. 4. Reformator Johannes Honter. 1935 Idem p. 79 de adaugat: D. Angelov, Une source peu utilise sur Phisla Reicherstorffer p. 185 [dupa Capesius] K. K. Klein Der Humanist und Transilvania. 1963. la Nicolaus Olahus, p. 485 la paragraful penultim. Editia lui M. Bl nu include i partea a doua intitulata Atila care fusese cuprinsa de Sambucus in anex a editiei monumentale a Decadelor lui Bonfinius tiparita la Basel In 1568. 0 editie completa, dupa alt manuscris, dar folosind notele lui M. Bl a a parut la Viena in 1763 sub tiltul Hungaria et Atila sive de originibus gentis, r egni Hungariae, situ, habitu, opportunitatibus et rebus bello pace que ab Attila gestis ..., farl nume de editor, acesta fiind identificat cu Adam Francisc Koll ar. Alte editii cu selectiuni din text i traducen maghiare au aparut la Budapesta in 1906, 1934 i 1935. Bibliografia ion completa, ca i cea a lucrarilor consacrate autorului se afla in editia critica din Budapesta 1938, dat de Coloman Eperjessy i Ladislau Juhasz in Bibliotheca Scriptorum Medii recentisque aevorum (sec. XVI) " unde sint redate in anexa diferite variante ale manuscrisului initial corectat de autor in doua etape. Hungaria e mentionat de Veress In Bibliografia romno-ungarI, I, 188 i 249. La noi T . Cipariu a dat In Archivu pentru filologie i istorie" Blasiu 1867-1872 excerpte din original cu traducerea romneasca in fata. 0 traducere romaneasca partiala a dat I. Lupa in 1945. La biblivgrafie de adugat Comunicarile simposionului de la Cluj din martie 1968 i articolele din Revue roum aine d'histoire" 1968 t. VII, no. 4, pp. 493-513. M. Holban: Nicolaus Olahus et la description de la Transsylvanie in care se stabilete data de 1535 pentru terminarea Hungariei i se analizeaz descrierea Tran650 www.dacoromanica.ro

silvaniei in comparatie Cu cele datorate lui Reicherstorffer 0 Verancsics. Tot a colo C. Albu, La correspondance de Nicolaus Olabus avec Erasme, pp. 515-524 (fei contingente cu Transilvania). Volumul Umanistul Nuolaus Olahus de C. Albu 0 I. Firu, alcatuit din doua parti oarecum distincte. Aportul lucrarii consta de fapt in traducerea unora din scrisorile lui Olahus publicate de Ipolyi in Monum. Hun g. Hist. Selectiunea lor pare sa fi fost facutl dupa criterii mai degraba retori ce decit istorice. Partea de analiza critica e foarte inegall in cele doua jumat ati ale lucrarii. in revista Studii" 1969, nr. 1 0 2 precum 0 Discutia geografica din nr. 3 ca ras puns la unele obiectii formulate 0 ca intregire a unor puncte tratate in volum. Vezi 0 recenziile privitoare la prezentarea lui Olahus in vol. I de CaMori Diplomele de innobilare ale lui N. Olahus au fost publicate de Al. Tonk, Diplome le de tnnobilare ale lui Nicolaus Olahus. Unele probleme privind genealogia fami liei Olahus in Revista arhivelor" XII (1969), nr. 1. pp. 13-31. Reprezentari ine dite ale lui Olahus a infit4at Andrei Kovcs, Diplomele Je innobilare fi iconograf ia lui Nicolaus Olabus in Revista Muzeelor" nr. 2, Anul VI 1969. Suplimentele la volumele I 0 II vor aparea dupa volumul III care in imprtirea initiala a materialului incheia prima serie de calatori (1331-1600). Ele v or cuprinde intre altele unele completari la vol. 1 de Oda fragfragment al relat iei nuntiului papal la curtea lui Matei Corvin in care sint amintite bogatiile m iniere ale Transilvaniei, (publ. de I. Chr. Engel), fragmentele jurnalului de ca latorie al lui Dernschwam in Turcia, in care grit notate analogii 0 reminiscente din Transilvania ... etc. mentul referitor la Secui din lucrarea lui N. Olahus, Atila; Descrierea secuilor scrisi de Verancsics la cererea unui prelat anonim desigur N. Olahus; un www.dacoromanica.ro

INDICE* A Alba Iuli a, Abrud, munti v. A p us en i. A br u d (Gross Schlatten), ora, 538, 550; colonie romanl 345; aur 47, 50. ora', 5, 11, 58, 62-63, 342-343, 345, 351-352, 359, 369, 431, 438, 471-472, 477, 489, 491, 495, 535, 537-538, 547-548, 550-551, 577, 583, Acason" paga v. K a ssi m p ag a. A cz ap i, sat lingI Bazargic, 120. 616-619; descriere 318, 433; inscriptii 437; monumente 324, 342, 587; distrugeri 472473; viticulturI 541; regedirgl episcopall 21, 61, 63, 77, 543; iezui;i la Nr 46 1-467, 553, 568, 572, 581; colegiu iezuit 598-599, 603-604, 606; prepozit gi provizor 6 2; mitropolit de .-d 567. Adrianopol 450, 579. Agria v. E g e r. <A hme d pa; a>, beglerbeg al Rumeliei, (1574), 421, 423-424. A i u d, Albania, 525. Albert, duce al Prusiei, 177. Alberti, Gi a c om o, negustor italian in Moldova (1582), 517. ora' gi cetate, 345, 359, 440, 537, 547, 587, 598-599. A 1 b a, comitat Trans., 542, 559. Introducerile, critice, textele originate in limbi statue insotind traducerile r omtlnesti, observatiile precum si indicatiile bibliografice nu au fost incluse i n acest indice. S-a impus o redactare mal concentratk Intrucit majoritatea ident ificfirilor - care se repet& - au fost efectuate la indicele volumului I. www.dacoromanica.ro 653

Alclatto, Giovanni Paulo "1, la Alba lulia, 323. (1561); notl introductivi, 122; text, 123 125. .Alen 9c:on, Francisc, duce de "1, 438. A le p, oral, 169. Ano nim ungu r, in Mold. (1568); noel introductivI, 389-390; text 391-394. ,Alexandru cel Bun, domn al MoldoAntiohia, ora', 170. Antiv a r i, oras, 508; arhiepiscop, 525. <A ntoni e>, negustor din Chios (1582) . 515. Alexandru Lipu5neanu (Alexandru Moldoveanul*, Sandrin) domn al Moldovei, 123-125, 131-132, 134, 141, 147, 155, vei, 452. Ap a f t, Grigor e, nobil din Trans., 363, 581. 169, 175, 198, 214, 257, 265-266, 299, 319, 328, 384, 391; familie 120-121, 170; persectnii religioase 140, 192; tezaur 125, 147, 174, 186; ".0 j armenii 121; Polonia 104, 119-121; - i Transilvania A p ahid a, localitate lingi Cluj, 27. Apuseni (Abrud), mun;ii 538. 359, 361, Aquavit,. a, Claudi o, prepozit general al iezuitilor (1579), 103-104, 107-108; i Turcia 108, 176, 310-311; g Tara Roma/tease 459, 463-465, 467. 477, 489, 491-492, 501, 503. Alexandru al II-lea Mircea, domn al TArii Romane5ti, 376, 393, 400-401, 413, 417, 421-43C, 449, 454-455. 310-311. Arabia, 579. A r a d, oras; capitlu, 24, 63, 80. Aragnaius, Araines, Aranias-Zek v. Arie 5; A ranyas (1) v. C r i 5. Aragne s, nobil din Trans., 368. Alexandru Moldoveanul" v. A lex andru LApu5neanu, v. Despot vocri(!)

meliei), 578-580. <A li paq a>, beglerbeg al Grecier (RuAr deli a, nume dat Trans.. 540. Ar dud (Arded), localitate i cetate lingi Satu Mare, 364, 369, 444, 534. Ali pa5a (Haly1), mare vizir, 224, 287 288, 290. A 1 m a 5, cetate (Trans.), 25, 60. argin t; mine de "4 (Trans.), 51, 64, 83, 85, 318, 345, 348, 370, 564; monete de "1, 351; podoabe de (Mold.), 515. Arie5 ( Aragnaius, Araines"), rtu aurifer (Trans.), 22, 345, 359, 441. Ar ie5 (Aranias-Z ek' scaun secuiesc, 334, 551. Altenburg v. Baia de C r i 5. Alyin a, scaun sgsesc in Trans., 353. 549. Amna 5, sat in jud. Sibiu, 432. A mpoi u (Ompoly), rtu, 361, 550. An ast asi e, impirat bizantin, 120. Anatolia, 156, 513, 579.Andr iss y, Marti n, nobil din Trans., 104. Ar m a gh a, sol muntean in Mold. (1563). Armbruster, Petru, 134, 154, 186. trimis al Bravovului la Despot vocli, 180. Andreic a, stolnic in Mold., 155. Anoni w iezuit Insotitor al lui Possevino in T rans.; noti introductivi, 594 595; text, 596-607. Armi5eni (Menasag), sat tinga Miercurea auc, 568. Armenia i armeni, 135, 513; negusPolonia, 120-121; persecuta;i, 267. tori in Mold., 121, 132, 523-524; ^. In A nonim secu i, in Mold. (1552); noti Anonint (probabil ungur), in Mold. 654 introductivi, 97-98; text, 99-101. A rseng biogra Ieroni m, miszonar in Mold.; 504-506; tez,-. 507-510. www.dacoromanica.ro

A r t and i, nobil din Trans., 367. Au gsbu r g, oras, 566. 582. a u r; bii si m ine de ", (Trans.), 47, 49, 64, 81, 83. 85, 318, 320, 345, 348-349, 370, 436. 544, 564; BalagsaMelchiot, nobil maghiar, 1041, 235, 304, 320, 323, 324, 347, 364, 366, 369; loan II Sigismund, 332. Balbus Hieronymus, prelat; si CIBalogh Andrei din Turaa, 45. alsara, 513. Balzamoneschi, mercenar, 398. Banat (Dacia ripensis), 320, 321, 327, 329, ' 330, 338, 588, 589, 602; munti, 361. fn Mold.(I) 147; exploatare (Trans.), 46-48, 50, 65, 68, 80-85, 328, 332, 485; cAmarl de .^-0, cementar e 46-49 80; evaziunea po1iia auruiui 47-49, 80-81; monete de 351, 544; rturi aurifere (Trans.), 441, 540, 605, 634. A ur e/i a n, imprat roman, 640. mara monetar de la Baia Mare, 65. alc an i, munti, 450, 455. Austria, 181, 326, 345, 433, 555, 557. Av r a m de B nil a, postelnic n Mold., 174, 176, 193, 215. Banatul de Lugoj, 567, 569; v. Banatul Severinului. Banatul Severinului, 542, 557. Ban f 355. /3 n f si A xiop oli s, nume antic listra, 412. al orasului Sify An a, so/ia lui Gabriel Mailat. A y gyece (poate Tigheci?), localitate, 392. f y F ark a s, nobil ungur, 582. B an k Pau 1, clpitan ungur, 10, 27. B arnovsk i, mare batman, 174, 175, 264, 265. Bab a da g, oras, 120, 399. Baca% oras, 114. B a ci (Baciu), sat ling Cluj-Mnstur, 461, 471, 481, 483, 492-497. B a r tf a, oras (Ung.), 534, 596. B a s ar a b I, domn al T. Rom., 451. tho r y , familie 364, 539, 587; domenii, 332, 333. Bahlui v. Hirlu. B a i a, oras, 454. Bithory Andrei de Somly6, comandant de Satu Mare, 50, 67, 82, 369; familie, 60, 558. Baia de Aries (Offen-bnya, Offenburg), localitate, mine, 47, 50, 51.

Baia de Cri; (Altenburg) localitate, 50, 345. B ithory An dr e i, cardinal, 556, 587. BAthory <Ecaterina>, mama regeluii Stefan ^", 598. B a ia Mar e (Nagy Banya, Rivulus Dominarum, Ungrisch Neustadt, Szathmr Bnya), 64, 67, 320, 321, 346, 366, 539; descriere, 332; castel, 65; mnstire franciscan, 66; mine, 64, 66, 85, Bithory <Elisabeta>, socia princiT pelui Cristofor N", 460. Bithory Cristofor, principe al Transilvaniei, 323, 324, 364, 365, 431, 459, 460, , 461, 462, 463, 464, 466, 564, 572, 573, 577; familie, 556, 571, 572, 576, 586; succesitine,, 558, 572, 586; si problema religioas, 572,. 585, 586. B a i a Sp r ie (Felsti-Binya, Mittelburg), localitare, 66. B a i a zi d (!) fiul lui Soliman 157; V. si Selim. Balassa Emeric, apitan, 60. thor y Gh eor gh e, nobil maghiar; 331,, 368. www.dacoromanica.ro 65$

Bthory Griseld a, sora principelui SiBecz Emeri c, judecator regesc de Ciuc, 553. Bthory Nicola e, Mare, 365, 533, 579. gismund, 464. comandant de Satu Becz de Kozm S. s, P a u 1, notabil secui, 322, 324, 369. Bthory Sigismund, principe al Transilvaniei, 472, 473, 477-479, 489, 491, 535, 53 7, 555, 563, 564, 568, 579, 583, 585, 586; Bekes Gaspar (loan!), comite de Figaral, 440, 558, 564, 565, 583, 585. Beldi Francis c, familie 564, 573, 576; ,,, i iezuitii 461467, 565-567, 572, 576, 581, 584, 587, 5 90, 599-601, 603; ,.., ;i papa Grigore XIII, 576; Nd 0 Petru Cercel 579; -- ;i s a;ii 602; ' -.0 0 turcii 563, 578, 579. B t hor y Sofi a, sora regelui Stefan es, 582. nobil din Trans., 114. Belgr ad (Alba Graeca, Nandor Alba, Taurinus), ora', 35, 193, 317, 339, 359, 361, 503, 551; cucerit de Soliman I 327. Belin a, familie nobil polon, 405. Bthory $tef a n, voievod al Transilvaniei, 453, 598. Belsius Ioa n, agent habsburgic la Despot vod, 136, 157, 202; biografie, 126-128; observatii critice 0 text 129-216; rapoarte 131, 160, 163, 168, 185, 190, 197, 205, 213; memoriu Schreiber 234-238; .,, ;i Despot Bithory $tef a n, principe al Transilvaniei, rege al Poloniei, 323-324, 364, 405 , 421-422, 423, 434, 435, 438, 439, 442, 443, 461, 463, 464, 466, 479, 492, 501, 5 35, 541, 553, 557-570, 571, 573, 576, 577, 580, 581; familie 556, 564, 582; ,-,. ;i cazacii 579; -,+ 0 iezuitii 507, 534, 540, 556, 563, 566, 177-178; 181, 186-187; 192-193, 208, 213, 242; "4 ;i boierii 148, 175; ^-, 0 secuii 198, 199, 200, 201; ^, obligatii 180, 181, 191, 208; oss jurnal 171, 172, 180, 181; -0 ;i cazul Schreiber, 214, 228, 234-238, 287. 572, 573, 576, 577, 579, 582-584, 597, 599-602, 604, 605; ,..0 0 imperialii 539, Beregsz.sz, Petr u, 607.

predicator calvin, 563, 564, 598, 602; ".0 0 papa 585; 0 0 reformatii 565, 573, 574; OW i ru;ii 577; ,..0 0 Transilvania 564, 571, 576, 577, 580, 581, 584; Nd i turcii 579, 584. Bthory $ te f a n, fiul lui Andrei Bthory de Somly, 434, 435, 436, 438, 556. Bergam o, org, 349. Bergkowicz Marcus(Bergowicz),agent habsburgic la Despot, 131, 135, 136, 142, Berzevics Martin, cancelar al Trailsilvaniei, 434, 442. 147, 181. Bethlen Farkas, nobil maghiar din Ilia, Bazargicul mi c, localitate, 120. Bigar a, sat lingI Huedin, 484, 485. Bai;oar a, sat jud. Cluj, 47, 50. Bebek Fra ncis c, partizan al lui loan II Sigismund Zipolya, 119, 201. Bethlen <Gheorghe>, nobil maghiar, 63, 584, 601. 348, 368. Bethlen Grigore, comandant al cetaBethlen <loan>, nobil maghiar, 348, tii Caransebe% 368. 368. Bebek Gheorgh e, comandant, 367, 368, 369. Becicherek, lac, 359, 361. Beclea n, castel, 348. B cc z, familie nobil de secui, 552. Bialobrzeski Martin, Camenita, 577. episcop de Bier t a n, localitate, jud. Sibiu, 6. Biho r, comitat, 537, 542. 656 www.dacoromanica.ro

Bisericani (Szentllek), ghita, 569. sat, jud. HarBosnia, 503. Botosani (Botusan), B ist ri; a (Beistrich, Neesbit, Nsenstadt, Bouillon, Godefroy localitate, 124. de, 425. oras si cetate), 50-51, 53, 164, 168, 179, 186, 308, 319, 335, 442, 539; descriere 347, Bran (Trcsburg, Terchvar), cetate, 52, 59, 321, 328, 429, descriere 358. 349, 354, 360; populatie 544; capitlu 354, 550; Yana. 52. Br andi s, Andrei de 0 comandant imperial, 2-3. B is tri; a, riu, 348, 360, 547. Birlad, oras, 392, 451. BIrla d, riu, 145, 453. Bir s a (Burcia), riu, 546. B 1 a j, oras, 547. Br anisc a, castel lingl Deva, 60. Brasov (Brassovia, Corona, Co Kronstadt, Versovia), oral, 36, 53, 59, 62, 111, 186, 319, 321, 335, 354, 356, 1 80, 358, 359, 432, 442, descriere 356-357, 432, Blandrata Giorgio, medicul, 177, 323, 324, 336, 343-344, 366, 434, 435, 438, 439, 464, 467, 542, 570, 573, 574, 576, 5 81. 442; jude 110 (v. si Roth Mihail); Blazi u, diac, vice-cluaras de Sibiu, vean, 394. comer; 546; vana 52, 83; monumente 546; populatie 544, 546, 549; asediu 546-547; emisar In T. Rom., not introductiv 109; 50.

Bobrigh (probabil Bobring), boier moldotext 110-111. Bril a, oras si cetate, 193, 450. Breslau v. Wrocla w. <Bocskay Elisabeta>, bunica principelui Sigismund Bithory, 463-464. Broniewski Stanislau, nobil polo, 405-406. Bocsk ay Elis a bet a, mama principelui Sigismund Bithory, 573, 576. Broos v. Or sti e. russs a, oral (Turcia), 134. Boemia, 546, 557, 641. Bogdan cel Or b, 454. Brutti Bartolomeo, sfetnicul lui Petru $chiopul, 525. domn al Moldovei, Bogdan Lpusneanu, donural Moldovei, 170, 391-393, 454-455; "J si polonii 404-406, 407-408. Bole a, staroste de Husi, 171, 214, 287, 288. Bucio c, ceasnic in Moldova, 393. Bucovina, 121, 398, 454, 625. Bucurest i, oras, 400, 401, 413; descriere, 423, 426-428, 445, 454, 455; rituri funerare 450; "d si turcii 111. Buczynsk i, familie nobil poloni, 404. Bolozovsc a (Bolochwca), localitate, 118. Bornemisza Farkas, guvernator de Dej, 366. Buczynski Ieremia, sol polo, 404406. Buda, oras 193, 551; pasa de ~ 431; Bornemisza Grigore, episcop titular de Oradea, 587. biblioteca Corvin 546; populavie: turci 176; asediu 326. Bornemisza loan, 46. Born emisza Paul, episcop prem, comisar imperial Trans., Bugeac, 448. de Vesz-

Bulgaria si bulgari, 333, 337, 421, 7-8; text 9-12; 17-86. 424,biografie 450, 452, 455, 503, 507, 508; 448, 449, nvliri In Grecia, 120. 657 www.dacoromanica.ro

Buna Vestire a SE. Fecioare, sat in comitatul Ciuc, 568. Cason (Caqin), scaun secuiesc, 551, 554, Burcia, Burzelland v. Tar a Bir se i. Castaldo, Gian Battista, general imperial in Trans., 18, 25, 31, 37, 43, 45, 52, 60, 62-63, 66, 69, 84, 103-104, 317-318, 329, 339, 343, 351, 353, 618619. Busbeq Augeriu s, trimis imperial la Poart, 171. Burl X, boier moldovean, 393. BuzI u, ora', 450. <Bzicki Andrei>, sol polon, 521. Castelul Noll' v. Gherl a. Ca0n v. Caso n. <C a0nul mi c>, cal; crwerea (Mold.), 383, 641; (Trans.), 317, 319, 332, 496; daruri 186, 440; export 334, 443; preturi, 424. Caliacr a, l ocalitate i castel, 514. Cali gar i, nuntiu apostolic In Polonia, in jud. Harghita, C a o l, sat MO Agnita, 432. Calovia (KosiZe) in Slovacia, 135, 149, 160, 236, 320, 327, 359, 369, 540. <Caterina de Medici>, regina Frantei, 422, 439-440. cazac i, 298; incursiuni in Mold., 578-580, 585. 470-472. Camenit a, ora' I cetate in Podolia, 118, 121, 399, 514, 518; episcopie, 568, 577. Cazimir al 1V-lea, rege al Poloniei, Campan i, P a u 1, provincial iezuit In clrbun e: 509. 452-453, 642. exploatare (Trans.), 633. Silistra, Polonia, 588, 598.

Ceabr u, sat in Bucovina, 118. Candelis v. Cir a. Celestin o, capelan venetian la pie, 63. Candi a, ora' in Creta, 514. Canisiu s, autor al Catehismului, 588. C a r a, sat lingg Cluj, 27, 58, 80. Cena d, ora' i cetate (Trans.), 22; episcoCar amani a, emirat in Asia Mici, 513. Cernovich, Mihail, curier al lui FerCar ansebe ora; i cetate, 33, 115, 317, 321, 329, 338, 340, 361, 368, 462, 557. Carminat a, vizitator provincial, iezuit polon, 492, 501. Cetatea Alb, 193, 381, 399. dinad I, 365. Cetatea de Bahl, 51, 180, 214, 249, 547. 540. . 61, 163, 171, cronicar, Carol cel Mare, 442, 543. Carol IV, 347, 534. Chalcocondilas Laonic, bretoni, 422, 430, 435, 433-439. imp.rat german, 641. Carol V (Quintul), 108, 177, 326-327, Chateauneuf, Rene de ^4, nobili Cherepovici, Nicolae (Cherepovschi), socrul lui Petru cel Thar, 191. Carol al IX-le a, Carol Rober t, 641. regele Frantei, 416, 421-422, 426, 430, 435, 438. rege al Ungariei, 451,

Carpa; i, 658 munti, 316, 334, 360, 536, 552, 634; ,4 orientali 537. Chersonezul tauric v. Crimei a. Chezdi (Chesdi, Kysdi), scaun 334, 551-552, 569; capitlu, 354. secuiesc, www.dacoromanica.ro

Chiajn a, soia lui Mircea Ciobanul, 110, 170, 319, 327. Cl u j, comitat, 466, 542, 559, 586. Clujmini;tu r, ministire, sediu iezuit,. Chili a, bra; al DunIrii, 515. Chili a, ora; 0 cetate, 193, 399. Chinigra d, clpitan de "0, 133. Chint en i, sat lingi Cluj, 484. Chi o s, insull, 413, 428, 516, 524-525. 25, 27, 61-62, 442-443, 459, 461, 470-472, 477-478, 480, 482, 489-492,. 10, 572, 598. Codle a, sat NO Bra;ov, 432. 453, 621. Codrul Cosminului, lupta de la ",,, Cojocn a, localitate, 45, 59; descriere, 25;. ocne 0 cirrari de sare, 17, 24-25, 31,, 37-39, 41, 72, 80. Cibi n, rill, 352, 432, 544. Cibinum v. Sibi u. Cice u, cetate, 61, 163, 171, 180, 214, 249. 417. Ciculia v. Tara Secuilor. Cigala, Yusuf pafa, in Mold., 416Cl ncul Mar e, scaun sisesc, 353, 549. Cisnicli e, localitate, 354, 545. Cisniclio a r a, castel, 354 , 545. Commendone; 375-376. Giovanni Francesco, cardinal; biografie 372-374; text C o m o, cardinal de "0, 507. Ciubirci u, Comuleo, Nona, 525. Alessandro, abate de tirg (Mold.), 193. C i u c, munvi, 547. Ciuc (Czijk), scaun secuiesc, 334, 551-554, 568-569, 581. Ciucsingeorgi u, sat i n jud. Harghita, 568.

Constantinopol, ora;, 120, 155, 170, Ciumbru d, localitate lingI Aiud, 547. Cimpul Piinii (Kenyer), localitate lingi Or4tie; lupta de la ,.." 341, 535, 547-548, 583, 601. 173, 224-225, 227, 229, 237, 242, 249,, 280-281, 286, 398, 405, 408, 412, 417,, 420, 424, 426-428, 430-431, 449, 513, 516-518, 571, 579, 640; cartiere: Galata, 289; Pera, 424; patriarh de "a, 376. Constanya, org, 524. Cotnar i, localitate (Mold.), la ^0, 141, 258, 261, 266-267. Scoala de Cimpulun g, ora; (T. Rom.), 510. Cira (Kertz, de Candelis), abaie (Trans.), 62. Cozm a, sat in jud. Murel, 568. Cracovi a, org, 118, 224, 227, 235, 267, 422, 431, 479, 503, 535, 557, 577, 584, 596-597; episcop de "0, 121. Clemen s, magulator" la Cojocna, 25. Cluj (Claudiopolis, Clausembourg, ClausenCrasn a, comitat in Trans., 542, 567. Crimeia (Chersonezul tauric), 383. Cristian (Neustadt), localitate lingi Bra;ov, 430. burg, Colosvar), ora;, 18, 31, 45-46, 62, 66, 84, 319, 335, 344, 472, 503, 538-5 39, 548, 573; descriere, 346-347, 441-442, 598; monumente 491, 548, 572, 605; popula0e, 58, 548-549; municipalitate 603Cristof or de Thur, diac, 19. Cri;u1 (Chriso, Chrysus, Krs, Arany as! Au unic(!) 330, 360, 537, 605; 3 riuri, 634; 604; dieta, 462; colegiu 0 seminar iezuit, 459-461, 463, 465-466, 470-472, 477480, 488-492, 497, 501-503, 535, 568, 570-571 , 577, 581-583, 588, 598, 600, 602-604, 606-607. <R eped e>, deosebit de <Aries>, 538. Croa;i a, 333; palatin de ^,, 557. Csik y, Dionisi e, nobil din Trans., 582. 659

www.dacoromanica.ro

Csk y, Gheorgh e, coma.ndant in Trans., 368. D e j, cetate, oras, 10, Csik y, Mihail (Mihail RomAnul), cancelar al Trans., 224, 227, 238, 323-324, 336, 344, 363, 369. 17, 25, 27, 29, 31, ocne, 43-44, 77, 348, 354, 360, 366; carnari, sare, 17, 27, 37, 41, 45, 60, 70, 72-73, 332, 354, 545, 633; guvernator de "d 366; episcop de -4 567, v. ;i Va d, episcop. Csk y, P a u 1, nobil din Trans., 60. Csenge r, localitate in Ungaria, 445. Csera kn a, ocna de sare la Dej, 28-29, 37. Despot Vo d a, 123-125; 131-135; Curio, Co elius, tatal lui Horatius ^d, Curio, Hor a tius, secretarul lui Despot 262. Czibl k, Emeri c, 350. vocl, 168, 234-235, 262-263. 139-142; 145-149; 153-158; 160-161, 163, 168-181; 185-187; 190-193; 197202; 205209; 213-216; 223-229, 234238; 242, 246-251; 257-268, 384, 398; aderentii lui -+ uci;i, 266-267; atentate, complot contra lui "a 141, 266, 271-272; caracter, crime, 263-264; cisitorie, 14 6, 181, 187, 214; comoara lui 303-304, 307; framintari sociale, 258-259; gard, oa ste, mercenari, 148, 208-209, 227, 249 (asediat de mercenari unguri la Suceava, 302-308); genealogie, falsifican, 180, 258; numele gre;it Stefan Eraclid (?), 31 9; incoronare, 174, 228, 261-262; moneda' noua, 192, 228; preferinva data strain ilor, 261; reforme (religie, obiceiuri), 192, 261, 282, 300; episcop de Oradea, Dacia i daci, 443-444, 536, 551, 597, 343, 376, 380, 433, 441, 630, 632, 640; Dacia mediteraneani, 537; Dacia mica, 338, 342; Dacia ripensis (Banat), 602; Dacia aco(?) Paul, 104. 367. transalpina (T. Rom.), 602; daci (?) (unguri din Trans.), 543.

;1 Belsius, 170, 186-187, 192, 198, D L c z 6, T o m a, comandant ungur, 305, 208, 213, 215, 242; "..0 boierii, 142, 147-148, 155-156, 173-174, 197, 264265; ( glasul poporului", 155); i Habsburgii, 148, 156-157, 168-169, 171, 173, Dalmavia 503, 557. i dalmatini, 190, 191, Dam as c, ora;, 186. Danemarca, 514. Danzig (Gdansk), ora, 514. David, Francis c, 570, 574, 586. unitarian, 459-460, 175, 177-179, 185-186, 190-191, 193, 200-202, 215, 223-224, 226-227, 247248, 250 ; ;i Laski, 197-198, deposedarea acestuia, 215-216; raporturi, 246248; 258-259, 297-298; 0 Polonii, De alu (Harghita), sat, 581. <D ealul Str imb e i>, pidure (Trans.), 432. 620, 622, 624-625; -sd g Schreiber, 214, 224, 227, 236-238, 281, 286-290; --, se cuii, 193, 197, 199-202, 205; --, Trans., 161, 163, 169, 177, 214, 249; Na qi turcii (;i Soliman), 132-133, 147, 1 55, 157, Debre;i n, ora; (Ung.), 81, 320, 323, 539. Daci a, sat (Alba), 22, 24, 77. Deceb a 1, 337-338, 343, 433, 440, 441, 443. 161, 169, 171-173, 177, 200-201, 214215, 225, 228, 247, 249; ;1 T. Rom., 146, 154, 187, 200, 214; Nd ;i loan II Sigh660 www.dacoromanica.ro

mund Zpolya, 134, 178, 186, 201, 206; e-0 medicul lui, 268, 284, v. i Dionisie Dunire a, 35, 68, 119, passim. <D w i t, Benedic t>, vicecmrg, Turda, 40. de Avalos; , secretarii lui, 148, 160, v. Destai x, eilitor in T. Rom., 417. D e v a, cetate, ora', 61, 318, 321, 340-341, si Curio, Horatius. 359, 537; comandant de aur ^.0 82-83. 302-308. Dziublewski, loan, sol polon in Turcia (1572-1574), 407. E 368; bi de Ecse d, oras in Ungaria, 331, 533. Devi y, Petr u, mercenar ungur, Suceava, <D ev le t Ghir a i I>, han al fitarilor (1562), 177, 393. <Eftimie de Rdiuti>, mitropolit" (!) al Moldovei, 132, 173. Dimitrie, v.:Wisniewiecki, Dimitrie. Dimitrie Grecul, sol al lui Despot Eger (Agria), ora' in Ungaria, 179, 327 328, 331, 369, 617. Dimitrie de Huedi n, al arienilor, 570. Despot, 268, 308. In Polonia, 142. superintendent Egyhzfaly a, sat al capitlului din Arad, 24, 80. Dionisie din Avalos, medicul lui Elbl4g (Elbing), port la M. Baltid, 514. ivort (M 01 d.), modalitate, taxI, exeE luov a" cabil, 518. (Emona?), localitate neidentificutii, carte de desprtenie; Ungurii i sgii din Moldova si Dimbovita, riu, 426. Doba y, I o a n, nobil Trans., 31, 60.

Emon a, port la Marea Neagr, 514. Eperje s, ora, 135, 213, 216. Estelni c, sat in jud. Covasna, 569. Dobic a, comitat (Trans.), 542, 559. evre i, in Mold., 132. <D ob6 $tef a n>, voievod Trans., 107. 451, 508, 515, 578, colonizIri Dobroge a, atiasti, 451. Doczy Ioa n, vice-tezaurar al lui loan I Zipolya, 55. Doeden (!), boier mold., 393. dominican i, mIrastire, Cluj, 605. Draculina, v. Vintil-Vod, 448. Fabi o, Giorgi o, cleric dalmatin, 577. F abosk a" (Cojasca?), localitate neidentificat ('f. Rom.), 428. Farka s, Marti n, mercenar ungur la Suceava, 302-308. FIgira s, comitat, 320, 440, 543, 558, 588; ora i cetate, 36, 60, 355-356, 432, 440, 558. Drag u, sat, Trans., 443. Dristor, v. Silistr a. Dr ohobi z, oras (Pol.), 399. Du Ferrer <Armand>, ambasador al Frantei la Venetia, 420. Fige t, Dumitr u, mare batman al Mold. (1568), 391, 392. munti, 444. u, localitate, 517. Fechet u, toponim in jud. Bihor, 538. 661 www.dacoromanica.ro

Feldioar a, localitate in apropiere de BraFerdinand I, sov, 359. impirat german, 11-12, 44-45, 51-54, 57, 60, 63-64, 72, 75-78, 80, 83, 168, 177, 190, 200, 206, 223-225, 229, 248, 250, 284, 310, 326, 332, 339, 355, 365, 367, 540, 546; '.%0 Despot vod l, 134, 146, 173, 319; si Transilvania, 2, 47-48, Gabo r, Pet r u, comandant la Deva, 368.. Galata v. Constantinopcl. Gala; i, port la Durare, 172, 193, 259 265. 61, 66-69, 85, 197, 320, 563; "4 si T. Rom. i Mold., 617-618. Ferhat ag a, sol turc in Mold., 132, 154, 169. Galf y, L, nobil la Curte. .: Trans., 465-466. Galienu s, imprat roman, 640. <G alli Pt olome o>, cardinal de Como,. Galliciolus, Giovanni Baptista (Galatino), negustor italian in Mold., 170. Gard a, An t o n, sol trans. In Mold .; nota. introd, 105-106; text, 107-108. Gavrila s, mare logofit In Mold. (1568) . 391-392. 507. Ferrari, Marco Antonio, italian in Trans.; militar biografie, 615; text. 616-619. f i e r, mine de #.0 (Trans.), 564. Filip al II-le a, rege al Spaniei, 177, 207, 288, 416. Flarcia (Flacchia), etimologie fantezisti Gavril I, servitor al anonimului ungur din pentru Valachia" (T. Rom.), 375, 429. Flaccus, 375, 429, 630, 641. flamanz i, me rcenari in oastea lui Despot vocli, 124. Mold., 392. Gcz i, I o a n, cipitan si comite de Bihor, 555. 428. al ceatii Oradea Gemene a, sat MO Lazuri (T. Rom.) genovezi In T. Rom., 428. George, arhiepiscop de Strigoniu v. Sz a kFlorenti n, din, 339.

localitate pe Durare ViFlorenta si florentini, 325. 631. f oa mete (T. Rom.), 400-401. F o f el de a, sat In jud. Sibiu, 432. miry George. iezuit din George, Cluj v. <To r 5 s> Georg e. in Forr 6, Nicola e, consilier de stat Trans., 368. Georg e, diac din Cluj, 31. Georg e, slujitor al principelui St. Bthory, 534. Forzle v. Sforza Pallavicini. Francis c, vicar al bisericii din Alba Iulia, 63. Georgia (G ruzi a), 513. Gere b, I o a n, nobil din Trans., 581. franciscan i, Gerendy Nicolae, episcop de Alba lumnstire, Baia Mare, 66. Frankfurt (a./M a i n), oral, 224, 284. Fran; a, 431, 434-435, 438-439, 579; ^d lia 5i tezaurar al Ungariei, 23, 40, 42-43. sol trans. inPetr u, Gerend y, Mold. , biografie 105-106, 112-113; text, 107 108, 114-115. si Polonia, 438; , si Transilvania, 423, 430; rege v. Carol al IX-lea. 23, 40-42, 72. Germania si germani, 2, 4, 50, 100, 283-284, 335-336, 381, 479, 544, 571; si Mold., 641; i Turcia, 290; colonist/ F ugge r, vestita eas -, din Augsburg, 662 www.dacoromanica.ro

in Trans., 67, 548, 603; "0 in T. Rom. si Mold., 590; mercenari in Mold., 135, 1 42, Gritti, Aloisi o, 351. 148, 298, 625; "0 in Trans., 3-5, 369, 423, 444-445. tezaurar si guvernator al Ungariei sub turci, 350. Gritt i, An to n i o, fiul lu i Aloisio, Ghelint a, sat in jud. Covasna, 569. Ghen a di e, mitropolit ortodox de Alba Iulia, 567. geti, 380. Gritt i, <P e t r u>, 351. fiul lui Aloisio Grisoni, G i a c o m o, arendas al mineheor gh e, cleric catolic la Gherla, 347. Gherghita, oral, 451, 453. Gromo, Giovan Andrea, !or din Zlatna, 436. Gherla (Ujvar Castelul Nou"), oras cetate, 10, 24, 31, 59-60, 347. br a 1 t a r, strImtoarea, 513. cipitan italian in Trans., 325, 348; biografie, 312 315; text, 316-371. Gross Sc hlatten v. A br u d. G r y f, familie nobill poloni, 408. u, oral si cetate, 12, 62, 346, 538. Guagnini, Alexandru, istoric polon; 450, Girgio v. Gurghi u. iur gi u, oral si cetate, 425, 449, 452. biografe, 291-296; despre expeditia tui A. Laski in Mold.. 297, 624-625. Giuy al a, munte la hotarul Trans., 429. Guagnini, Ambrosius, mercenar,tatil lui Alexandru G u a i, 298. glasul poporului" (Mold.), Iii din Cluj, 571, 574. 155.

Faust o, arendas al minelor din 1i Gliri o, Ma t hi a (Glirius), rector al scoGlo g ow cz y, I o a n, castelan de H alici, 133. Zlatna, 436. Gurghi u, misionar catolic in localitate cetate, 61, 368, Godin i, Nicol co, Bulgaria, 508. Goleta (Tunis), 449. G 5 m r, comitat in Ungaria, 18. 569; ocne de sare, 36, 79; munti ^0, 552; riu, afluent al Muresului, 349, 360; ( Giorgio), scaun secuiesc, 334, 551, 554, 568. Gyul a, oras i cetate in Ungaria, 208, 317, 331, 340, 345, 369, 556, 578, 589, 607. goti, 640. G r a tianu s, impirat roman, 640. Gyula i, P a u I, secretar ". al cancelariei Trans, 560. secretGraziani, Antonio Maria, Grid:s tea tarul cardinalului Comrnendone; biografie, 377-379; text, 380-383; 620-623, observatii critice, 385-388. (Vrhely), si monede ruine Grecia si greci, antice, 317, 329, 551. H a bs bur g, casa de ^d, 208; "0 si Mold., 148, 157, 171-172, 215, 226-227, 235 , 250; "0 si Trans., 161, 175, 180, 186, 251; 120, 356, 416, 448In Mold., 132, 449, 514, 577-578, 606; 306, 524; "0 In T. Rom, 110-111, 448. Gri gore al papi, 376,524,

Ungaria, 160. Ha dria n, impirat roman, 337-338, 436. Hagymisi, Cristofor, comanclant de oaste al Trans., 363-364. 540, 571, 576-577, 582, 584-585, 596, 599, 601-602, 604, 606. Halic i, cetate in Podolia, 133, 148, 153. www.dacoromanica.ro 663

Halle r, Petr u, burgtnistru din Sibiu, 46, 49, 52 114, 115. Hamza beg, 208. Hanv a y, Georg e, administrator al CImIrii de sare din Turda, 1 8-19, 31, 37, 45-46. Ha veg, orar, 551. Iaslowie c, ora; in Polonia, 399. (Iazvasar, lazAvar, Jasmarkth), orar, 119, 132, 153, 158, 163-164, 181, 190, 192, 197, 202, 206, 250-251, 311, 391 392, 399, 405; descriere, 517-518; monumente, 258, 524-525; populatie, 523-524; Hirman (Mons lattis"), Hunedoara, 359. Cluj, 588. castel in jud. negustori strini, 524-525; religie, 524 525; mitropolit, 173. <H elt a i, Gaspar>, viduva lui "0 la Henric al III-le a, 440, 449, 579. Ibrahim, beg, 170-171. Ibrahi m, dragoman turc, Iconiu m, provincie, 169. Ierusali m, orar, 420, 513. 146, 148. rege al Poloniei, apoi al Fran;ei, 417, 421-423, 431, 438 Henric al IV-le a, lui, 352, 544. iezui t, rege ordinul 'NO 525, 534, 553, 556, 582. al Navarei, apoi al Frantei, 438. Herman n, intemeietor legendar al SibiuI 1 i a, 601. castel in jud. Hunedoara, 537, 584, Hermannstadt, Hermestat v. Sibi u. <H irscher Luca s>, jude al Brapvului (1574), 430-431. Hir l u (Bahlui, Horlo), o rar, 131, 136, 139, 141, 238, 258. Hor v a t h, I o a n, mercenar ungur la Sucea va, 305, 308. Ilia; I, domn al Mold., 452. In di a, 338, 515, 634. Indiile occidentale v. Amer

ic a. I n e u, cetate in Crirana, pap de OV 578. I oan de Lipova, diac, 19, 45. I oan de Vingarth, diac "d, 45. I o a n, nobil ru tean din Maramurer, 207. loan I o a n. din Eperjes v. Belsiu Literatul s,. Hor v at h, St ef a n, comandant la Ardud, 160, 168, 304-306, 367, 369. Ho ti n, ora; ri cetate pe Nistru, 118, 121, 147, 215, 241-242, 249-250, 264, 310, 406, 454, 518. H u 1 1, ora; In Anglia, 514. I o a n, pitar in T. Rom., 111. Ioan I, loan al II-lea Sigismund v. Z p olya Ioan I, loan al II-lea Sigismund. 550. loan de Hunedoara, voievod al Trans. ri guvernator al Ungariei, 344-345,, Hunedoar a, comitat in Trans., 53, 115, 542, 559. Ioan de Pc s, la studii in Italia, 570 571. huni, 551. Husz t, ora; I oan I Alber t, 621. rege al Poloniei, 454,. ri cetate pe malul Tisei, I oan Romnul (Olahus), mercenar lui Despot vod, 168. al 320-321, 332, 347, 553-555, 586. Hui, oral, 107, 311, 517. 664 loan de Scepus v. Z6polya loan L www.dacoromanica.ro

iobagi (Trans.), obligaIii, 482-485; exp/oatare, pedepse, amenzi, 492-503, 556, 560-561 , 588. <Kendi, Alexandr u>, triumvir" al Trans., 576, 579. Ion vod cel cumplit (Ivonia) domn polonii, 404-408; al Mold., 412, 417; campanie In T. Rom. si Infringere, Ken d i, An to n, nobil din Trans., 104. Kend i, Francis c, voievod al Trans., Kenyer c. CImpul Nina 208. 18, 58, 63, 104, 107. i turcii 448-449, 455. Ionest i, sat dispgrut lng StrImba (T. 421-424, 428; Rom.), 423-425. Isacce a, port In Dobrogea, 515. Kerecsnyi de Knyaflde Ladislau (Kerecheni), comite de Zarand, Ke r esztu r, Cristofor, nobil din Trans. 534. Isle, abate dei' es, v. No aille s, Gilles de ^-'. /talia 606; 342. i italieni, 199, 299, 333, 365 Trans., 325, 348, 362, 535, 570, 603, Kertz v. Cirt a. Kezzala y, ag4 al spahiilor, 157. K i e v, oral, 179, 250. K i s, L aur en ceava, 304. 366, 375, 381, 471, 502-503, 630-631, 635, 641; 0 In ti u, mercenar ungur la Su435, 442-443, 471, 480, In T. Rom., 448. Kisv a r d a, localitate tn Ungaria, 85. Iulia August a, Rusiei, 179. Ivonia v. Ion Impgrgteas romang,

Kocsrdy, Nicolae, nobil ungur, 34.. Kok enhause n, cetate In Livonia, 454. Kolomi a (Colomeea), ora' in Podolia, 642Ivan al IV-lea Vasilievici, tar al izvoare termale (Trans.), 634. Vod cel Cumplit. Knigsber g, port la M. Bahia', 514. Koriatovici, Turie, domn al Mold., 451. Korni s, 586. familie nobil secuiascg, 553. Korni s, Gaspa r, cpitan de Hust, 554, Jaslowiecki, George, clpitan de Chinigrad (Polonia), 133. Kornis, Nicolae, sol in Mold., 103 104. Kovacsczy, Farkas, cancelar al Ja so v, oras In Slovacia, 587. Jibo u, localitate in jud. Cluj, 30. Jolde a, pr etendent Mold., 384. Jos, Don ^.0 (Iosif Onazy), evreu, duce de Naxos, 170. J u s t, cleric Trans., 478-480, 535, 566, 574, 576, 579, 582-584, 599. iezuit la Cluj, 500. L a cul Ros u, sat In Bugeac, 119. Ladisl a u, slujitorul lui N. Kornis; biograf ie, 102; text, 103-104. Ladislau I cel SfInt, rege al Unga-, Kalis z, voievodat (Polonia), 407. Kassim pasa (Acason"), beglerbeg de Timisoara, 115, 172. riei, 331. Lano y, cleric iezuit, 461. Lask i, Alber t, palatin de Sieradz, 124, 665 www.dacoromanica.ro

163, 199, 207, 237, 258-259, 263, 421, 423-424; ", si Despot von, 147, 135, 142, 317, 321, 331, 339-340, 345, 360, 412, 537. 198, 215-216, 242, 246-249, 258-259, 262, 297-299, 620-625; - i Habsburgii, List h, Cristofo r, Lituania si lituanieni, jurat din Sibiu, 40. 179, 449Laurenti u, si Trans., 197, 214. 177, 200, 202, 236; emisar la Suceava, 307. z r, familie nobili de secui, 552. 451, 453, 455, 571. Li voni a, 454, 535, 577, 585, 596. Lcse (Leutschovia), oras in Slovacia, 177. Lollia" Husther, v. B 01 e a. nobil secui, 552. r, Francis c, superintendentul minelor de fier din Trans., 581 . Lizi r, I o n, nobil secui, 552. Ipusn a, oras, 120-121, 147, 392, 399(?). 1z r, Farka s, Londr a, Lubli n, Luccari, Giacomo di "0, Ludovic I ce! Mare, raguzan la Silistra, 567. riei, 639. oras, 514. oras, 259. negustor le Norman d, Thoma s, 53. reprezentant rege al Ungafrancez in Trans., 435, 438-440, 445. edere r, Grigor e, senator de Bistrita, Ludovic al II-le a, 537, leghe a, 483.

sat lingI Cluj-Mnstur, 461, 471, rege al Ungariei, 33, 40, 50, 55, 67. Lugo j, district, 581. Lugo j, oras i ceta te, 115, 321, 329, 462, -L eipzig (Lipsca), oras, 586. Lele s, localitate, 568. 557, 578, 588-589; descriere 317, 339-340; ban de ^.0 (v. Tornyai leleszi, loan, iezuit in Trans., 466, 472, 477-479, 489, 493, 569, 571-573, 576, 580, 599; biografie, 456-458; text, 459467 . Toma). Lugosic i, Nicolae (Lugasyth), comandant de oaste in Mold., 169, 200, 208 . Lula y, I o a n, amIras al ocnelor in Trans., 46, 50, 81. Lemnia (Lemkin), sat in jud. Covasna, 569. lempo n, clpitan sub A. Laski, 298. lenchi e, boier moldovean (1568), 393. lesi v. Polonia i poloni. L upotz w (Upusna?), 399. Lusinsk loan (Lusenius, 262, 266, 271. Lusinius), episcop reformat in Mold., 141, 259-260, L esc a 1 opier, Pie r r e, cltor francez in T. Rom. i Trans.; biografie, 418-419; text, 420-445. 1.. e t a, cetate lingi Cluj, 60-61. e u e s" (poate Levinti?), tirg in Mold., 5 18. Macskis y, Georg e, slujbas la dmara de sare, 46. <M ahmu d> (Zahmut), dragoman turc, 169. ticostomo(!) v. Sulin a. iindegge n, 347, 639. secretar imperial, 284. Liov (Leopol Russiae), oras, 207, 215, 263, M a hom ed al II-lea, 452, 640. sultan otoman, Lipova (Lippa), oras i cetate, 2-5, 19, 22, 33-35, 45, 68, 70, 77-78, 80, 155, 666

Maila t, familie nobili din Trans., 558. Maila t, Gabrie 1, comite de FigIras, 202, 251, 320, 324, 355, 357, 558. www.dacoromanica.ro

Mailat, Margareta, sora lui "d, sotia lui Andrei Bithory, 558. Maila t, Stef a n, voievoli al Trans., 34, 60, 351, 355, 357. Maximilian al II-lea, impirat german, 123, 157-158, 163, 166, 185, 190, 197, 205 , 213, 225-226, 228-229, 241, 246, 249, 278-279, 281, 283-285, 327, 355, 359, 412, 423, 440, 444; 288; "0 i Trans., 200, 288, 563. si Despot Mancinelli Giulio, iezuit in Trans., biografie, 519-522; text, 523-526. Mangali a, localitate, 523. Mar amur e s, com itat, 21, 64, 207, 54Z 634-635; ocne de sare in "d, 633. vocli, 134, 173-175, 177, 205-207, 209, Mini; tu r, sat lingi Cluj, 482-483, 498, 501-502 (v. si Cluj-Mnstur). </i.4 Inest i>, localitate In T. Rom., 617. Media; (Medius, Meges, Mydwisch), .o ra;, 186, 319, 335, 349, 353-354, 361, 442, 544, 547, 549-550; descriere, 350-35 1. Media q, tinut; capitlu, 354, 550. Medici, Cosimo I de ^.0, duce de Florenta ;i Siena, 325-326. Mehaai a, ora; ;i cetate, 328, 338. otoman, 407-408, 421, 423, 431, 434. Marcus Aureliu s, impirat raman, 342. Marea de Marmara (Marea 120, 355. Marea Mediteran, 513. Mar ea Neagr (Pontul Euxin), 120, 319, 337, 339, 376, 381, 513-514, 578, 630631. Mar g a i, P et r u, sol trans. la Poarti, 579. Mar ga n, comandant la Gurghiu, 368. Mehmed <S okol i>, pap, mare vizir Menasag, Menipg v. Armisen mer cur (argint viu); mine de 436; <M argaret a>, arhiduces 423. de Austria, Marini <Poli>, Nicol di "0, negustor raguzan la Silistra, 507. Markhiz i, P a u 1, nobil din Trans., 580. Martin Liter at ul (Gothardy, Szenthg otharty), trimis habsburgic hi Mold., 213exploatare, 436-437. Mesi a, Misia, Mysia (Moesia), provincie, 375-376, 503, 508 , 523. 215, 223, 226, 228, 234-238, 241-242, 246, 248-250. Mestr e, oras in Italia, 366. Mi el e c ki, Ni cola e, voievod al Podoliei, 407408, 455. Mier cur e a, scaun sisesc, 549. Mar tinuzzi, George (Monahul), cardinal, guvernator al Trans., 24, 27, 35-36, 45 -47, 50-52, 56-59, 63, 67, 79-83, 347, 491; abuzuri, 10; danii, 35, 80; pose;i imperialii 4-6, 61, siuni, 34, 60,

66; Miercurea-Ciuc, ora,,, 353, 569. Mihai Rominul v. Csik y, Mihai 1. Mihalovski, G eorge, nobil polon, clitor in T. Rom. si Trans., 423, 431-432, 438. 67-69; ucis, 9-10, 18, 31, 65, 318, 340. Massio t, secretar francez la Poarti, 4 23; Mate i, diac din Dej, 25. Matia s, diac, distribuitor de pliti la Su-. ceava, 307. Mat ia s, cleric iezuit la Cluj-Mlniqtur, Mihilen i, sat in jud. Harghita, 568. Mihnea II Turcitul (Mihail zis Mihnea), dom n al T. Rom., 509, 579. Mikol a, Ladisla u, vice-voievod al Trans., 27, 45, 59, 80. Matias Corvi n, 498-500. Milesvr, Jino s, rege al Ungariei, 47, 64-65, 341, 355, 359, 452, 454. kapukehaia Trans. la Poart, 422-423, 427, 431. Millebach, Miihlbach v. Sebesul sses c. 667 www.dacoromanica.ro

Mir ce a, tatil lui Alexandru al II-lea Mircea, 393. Mircea Ciobanul, domn al Tirii Rornineti, 34, 110-111, 616-619. <M isente a> (Satul tuturor sfintilor), in com. Leliceni, jud. Harghita, 568. M iskies e*, cornitat neidentificat, 556. Mindr u, postelnk in Mold. (1568), 393 . Moravi a, munti in "0, 327. Moree a, peninsuli, 418. Moscov a, ora', 142, 455. M oscovia v. Rusia. M o ; n a, localitate ling Media', 63. Moto c, loan (Moczok), mare vornic apoil logofit in Mold., 119, 173-176, 265, 311 393. Moesia inferioari, 557. Mo Id ov a, du, 142, 208. Movil 1, Ioan (Mohylla), mare logofit In Mold., 175, 215. Moldova, tail; passim. Moncag v. Munkic s. moned i; bituti in Wile romine: ducati (Despot), 228; maned (Mold.), 147; ...a la Sibiu, 345, 351; circularie: aspri 14 7, 170, Munkics (azi MukaZevo), ora' 320-324 347, 360, 367. <M ur ad al III-le a>, sultan roman, 464, 508, 564, 577-580, 584-585. Mure (Marusius), du, 21-22, 33, 35, 60, 77-78, 3 18, 321, 330, 334, 340, 342-343 345-346, 349, 352, 359-361, 433, 535 537-538, 54 7-548, 550, 601, 634. Mure; (Maruszek), scaun secuiesc, 334 551-552. Must a f a, comandant turc, 157. <M ustaf a>, paa de Buda (1574), 431_ 209, 424-425, 509, 516-518, 523-524; coroane, 515; denari, 20-23, 27, 29-30, 34, 36, 40-41, 55, 72, 383, 560, 562; ducati 186-187, 226, 423-424, 430, 433, 464, 518, 544, 559, 579-580, 584; ("0 ungureti, 564, 573, 577, 587); feningi, 425 ; florini, 20-22, 25-28, 30, 33-35, 38-46, 52-55, 57, 58-60, 62-63, 65, 68, 72, 79 , 88, 135, 214, 216, 308, 478, 482-485, 492, 496, 545, 559-562, 564, 634; ("0 mold ov., 147; "J ungureti, 367, 465-466); galbeni Mustafa Celebi(!), confundat cu Selim, 170. fiul lui Soliman (aurei), 133, 147, 224, 259, 381-382; (ev ungureti, 600); grosi, 553; liarzi, 425; livre N ungureti, 41, 72; mirci de argint 66, 147, 560, 562; nicheti, 425; pisete, 66; re ali, 424; scuzi, 441 ("/ francezi, italieni, spanioli, 424); talen, 121, 369, 42 4, 440, 464,

508, 518. Nidasd y, T o m a, palatin al Ungariei, 11, 177. 518, 544-545, 564; zecchini, 318, Nagy Bodog Azzon v. Sintimari a. Nagy, Simion i Martin, mercenari unguri la Suceava, 306-307. Mons lattis" v. Hirma n. Mor, Petr u, din Trans., 35. M o r a, An to n, trimite un emisar spasiol la Despot vodi, 149. Nagy Valenti n, mercenar ung. Suceava, 305. Nagy f al u, localitate neidentificati in secuime, 589. Moranovski, Emeric, moray captiv la turci, 412. 668 Naupli a, localitate in Grecia, 356. www.dacoromanica.ro

Navara, rege v. Henri c al 1V-lea. Nsenstadt v. B is t ri; a. Neesbit v. Bistri; a. 534, 539. Neam; Cetatea, 208, 266, 382. Nm et i, localitate contopit cu Satu Mare, nunt domneasci (Despot), invitaiii, 179, 180; daruri, 187; nunti dubl, 191 192; aminare, 192, 214. Nmet i, Francis c, cipitan de Tokay, 365, 367. Nrnber g, postav de (Rvidlurnberger), 20, 42; ora', 544. Neumarkt v. Tirgul Mure Nevrid i, Nicol o, zis Domestico din Chios, mare vames In Mold. (1582), 517. Nyakaz o, An to n, comandant al cavaleriei lui I. Sig. Zipolya, 364. O Newberrie Joh n, negusror englez; biografie, 511-512; text, 513-518. Nicolae, dervipl; vezi Sari Saki c. Nicolai e, tlmaci (polon?), 120. Nicolaie Vornicul (Nichita), sol In Trans., 169, 206, 208. Obluci; a, localitate, 119, 451; vam, 120. Nicoleni (Sf. Nicolaie) (fost scaun secuiesc Gurghiu), 569. Ocn a D ej u lui, localitate, jud. Cluj, 17,, 28-30, 37; cimara de sare, 41. Ocn a Mure u I u i (Ujvar), localitate judAlba, 21, 77. Nicolesti (fost scaun Chic), 568. Nicopol e, oral, 538, 545; lupta, -452. Niewic z, nu in Polonia, 453. Nip ru (Boristene), fluviu, 578. Nis tr u (Tiras), fluviu, 118, 121, 193, 242, 5 18, 578, 623, 628, 630-631. Nistru(?) vezi Sire t, riu. Nischiaz i, comandant, m ercenar al lui Laski, 298. Ocna Sibiului (Salzburg, Vizakna), localitate jud. Sibiu, 34-36, 41, 45, 69-70, 78, 354; agzare, 31; c'mara de sare, 17 18, 37, 68, 75; ocne, 32, 545; administra ;ie, 32, 39, 70, 75; populatie, 31. Odescalchi, Ludovic, iezuit inTrans., 465, 477, 493, 534-535; biografie, 468469; text, 470-473.

Nizowsky, Stanislau, Sig. Zpolya, 365. nobil polon, so; al domnitei Zamfira, in slujba lui ro, episcop de Acqs, ambasador francez la Poart, 420-424, 426, 430-431, 434. d n f fy L adisl a u, lor, 61, 100. comite al secuiOdorhe i, scaun secuiesc, 551. Noailles, Franois de Oessz i, Andre i, nobil secui, 581. Offen-bnya, Offenburg, v. Noailles, Gilles de P... abate de l'Isle, ambasador francez in Polonia, 422, 426, 431. Aries. Okrit 6, 445. Baia de localitate, comitat Satu Mare. Olahu s, Nicola e, arhiepiscop de Esztercomandant gom, 11, 177. Nogarola, Ferdinand, Orlovei, 339. imperial la Satu Mare, 533, 534. 0 1 t (Aluta), riu, 352, 354, 356, 357, 360, 537, 545, 546. No v igr a d, fortregi pe Dunire in fa;a Onazy, Iosif, v. J o s k, D o n www.dacoromanica.ro 669

0 nb ozy Nicola e, Trans., 27. nobil ungur din (Trans.), 571; biografie, 409-411; text, 412-413. Opp eln (Opolia), ducat in Silezia, 327 328, 332, 347, 359. Panciova, ora', 361. Oradea Mar e, ora. cetate, 18, 81, v. Sennyei Pancratiu. Panonia inferioar, 539. Pancratius, P a p a, oras in Ungaria, 489. 320, 323, 331, 333, 346, 360, 431, 535, 537-539, 555, 578, 634; descriere, 330 Paprocki Bartolomeu, crturar poIon; biografie, 402-403; text, 404-408. Martinuzzi George); calvini la 331; episcopie, 10, 63, 543, 555, 564, 587; episcopie de 60, 318, 350, 564 (v. i Pari s, Parnassy George, Pascu (Paszty), satul 556; catolici, 556, 567-568, 581; iezuiti la e. 588, 605-607; raguzani, 589; adm inistratie: clpitan de est 555 (v. i Geczi I o a n); bli, 540. (Orheu, Orhenus), boier moldovean, Or 177, 198-199, 208. Orst ie (Broos), ora' i cetate, 318-319, oras, 423, 436, 437. castelan de Mare, 65. lui 121. Baia Pataky Francisc, nobil ungur, 3f. Pitrascu, v. P et r u c el ti n I r, 319. Ptrascu cel bun, dona al T. Rom., 111, 114. Pcs, episcop de 0, v. Szakmry Geo rg e. P c s, oras (Ungaria), 281.

330, 335, 548; descriere, 340-341, 352553; scaun ssesc, 548. 0 r b a i, scaun sec uiesc, 334, 551, 569. Pemf flinger Marc, comite al sasilor, 34, 46, 81. Orhe Pera, v. Constantinopol. Orsov a, oral si cetate, 327-328, 338; sub Perekop (Prz ecop), istm, 383. turci, 316, 326, 329. ora', 392. Ostro g, duce de Persia, persi, 157, 513. 256. Otwinowsk i, Eras m, cltor polon; biografie, 116-117; text, 118-121. Ovidiu Nas o, poet antic, 448-449. O z u n, sat, jud. Covasna, 114. Pest a, oras, 193. Pesty Francisc, 135. Petre eremitu 1, condueltorul cruciade, 425. Petrilo, v. Petru primei Schiopul. Petrovics Petru, ban de Lugoj si Caransebes, 11, 115, 570. Petru diacul, arnica de Baia Mare, Padov a, 356. oras, 434. Padu 1, fluviu, 635. 65, 66, 85, 170. Petr u, fiul lui Alexandru Lpusneanu, 170, 391, 392, 404, 405. Pala ra i de s, fort ling Nauplia (Grecia), Petru Cercel (Petru Grecul), domn al T. Rom., 579, 589. Paleolog i, 443, 571. familie imperial bizantita, Paleologu 1, Iaco b, martir protestant 670 Petru Muat, domn al Mold., 639. Petru Rares, dornn al Mold. 51, 355. 383-384, 547.

www.dacoromanica.ro

P et r u $chio pul (Petrilo, Petru vaIahul"), domn al Mold., 401, 455, 525; fami lie, 579; -,, qi cazacii, 580; ".0 i iezuitii, Trans., 337, 362, 364, 443, 501, 503, 588; g Turcia, 424, 455; catolici In "d 46 1, 463; iezuiti in "4 461, 463; 572, 588; 589; "0 i Petru Cercel, 579;-' i Stefan alItori in "0 630-631 (v. 0 Rugg ie r o). Bthory, 579; "0 i turcii, 580. P etru c el ti n 1 r (PItracu), domn al T. Rom., 133 , 156, 157; 191, 319, 327, 329, 337; "4 i Despot, 142, 154, 171, 178; ^d 0 turcii , 172. Poly a k, Cris to f o r, mercenar ungur, 308. Pont e, localitate in Valtelina, 584. Piatra Neamt, ora', 99. Piocesch i, polon, loctiitorul 297. Por tile de Fier (Port& de Marmuel), 317, 318, 321. lui Laski, Poseg a, tinut, 582. Piotrko w, localitate (Polonia), 249. Pius al IV-lea, pap., 324. Pius al V-lea, p api, 630. Mini Doamnelor, Rivulus Dominarum, v. Posnani a, tinut, 64. Poarta de Fier a 340, 583. Baia Mare. P o s s e vino A n t oni o, iezuit, biografie, 527-592; text, 533-590; observati i critice, 591-593; alitorie in Trans., 596-607. Pr ag a, ora, 224, 227, 284, 28 7. Trans., 115, 325, prdalic I, sub Despot vod, 264. Pr e jm e r, castel, 358-359. Poarta otomani, V. Tur ci a. Pocuti a, provincie, 311, 407. Prepostviry Valentin, curier im-

Podlodowski Iacob, nobil polon, 579. Podo leni, firg, 517. Po d oli a, 451, 641; voievod de "0 407, 408, 455. perial, 153, 206. Pr esla v it a, localitate, 523. Procopie, v. Sieniawski Proko pie. Pr o v a dia ora, 507, 508. Po enar i, Pok ay I a c o b, provizor de Alba, 62. cetate, jud. Argeq, 33. Prudentius Ioachim, silezianul, 266, 268. P oi a n, sat jud. Covasna, 566. Prusia, 177, 514; vite din "d 641. P r u t, flu, 118, 119, 121, 172, 408, 453, 517, 518; inundatii, 249; varra, 120 . P rze my s 1, tinut (Polonia), 406. Polonia i poloni, 81, 142, 148, 199, 200, 216, 235, 259, 260, 298-299, 318, 321, 327, 328, 332, 333, 347, 349, 359, 3 60, 366, 375, 381, 398, 407-408, 422, 426, 427, 438, 467, 493, 496, 501, 514, 51 8, 536, 540, 554, P tole me u, geograf antic, 632. R 557, 571, 574, 576-579, 633, 641; sare din ". 73; rege 100, 170, 171, 421-423, 4 39, 452, 454, 455, 461, 466, 470, 479, 492, 553, 558, 570, 587 (v. Sigismund R a b st an (Rabstein?), clpitan, 298. R I c z, al II-lea, August, $tef a n); ,S., i Habsburgii (Maximilian II) (Mold.), 453. Bithory Racov a, iezercomandant (Trans.), 363. Mihail, 250, 289; "- i Moldova, 132, 133, 146, 154, 207, 393, 376, 398, 401, 407, 408, 45 2, 621, 631, 639, 640, 641, 642; "0 0 Radek L a di sl a u, comandant (Trans.), 366, 565. R a de ck i, sol polon, 407. www.dacoromanica.ro 671

Radu de la Afumati, domn al T- Roth foa n, jude regesc de Sibiu, 45-46. Rom., 33, 34. Radu Ilia 1, domn al T. Rom., 617-619. Radu Paisi e, domn al T. Rom., 34. Roth Mihai 1, jude al Bra;ovului, 110. Roussel P., comandant de mercenari, i. Despot 136. 216, 234-235, 250, 262-263, Raguza ;i raguzani, 524, 589. 503, 508, 509, roxolan i, popor antic 376. R u c 5 r, ttrg 428. Ramazan Chacok, sol turc, 213, 214. Ramnusia, 440. Rascia v. Serbia. Ritluti, epi scop de , v. Eftimi e. Reghi n, ora', capitlu "0 354, 550. Reni (Tomarova) port la Durare, 172, 193, 259, 515-517. R et e a g, localitate j ud. Cluj, 347, 348. Re welle s, George (Revelles), secretar domnesc (Mold.), 99, 266, 287. Rudolf al II-lea, imprat 539, 540, 577, 587, 5%, 597, 602; 1i Murad al III-lea 577; ;i Stefan Bithory 564. Ruggiero Giuli o, nuntiu apostolic in Polonia, biografie 629; text, 630-631. R u tn e 1 i a, provincie 157; beglerbeg de ". 421. R i g a, oral, 535. Rupe a, localitate, 353; scaun slsesc, 549. Rusc a, localitate (Banat), 338. Rvidlurnberger, postav, 20. Rimnicul Vilcii, ora;, 510. RiFno v, cetate 321, 358. Rodn a, munti, 349; oral, 50, 51, 179. Rohaty n, oras (Polonia) 399. R orna, a, Rusciu c, ora; 452. 449, 450, cetate 424,;i Rusia ora.; 324, 338, 376, 436, 470, 503, 524, 541, 555, 571, 587, 596; imperil', 440. 139, 142, 146, 205-206, 208; biseric5. 141; r u; i (Moscovia 1i moscovivi), 235, 289, 381, 454, 553, 567, 568, 577, 585, 596 ; ;i Mold. 641; i Polonia 207, ;i 577; r o;ie 215; palatin de ,4 133, Roman (Rominvarasch, Romanvasar) oral, episcop de ^. 132, 141 (v. i Anast as i e). 153, 207 (v. Sieniawski N.). ruteni, 589. <R uxandr a>, sotia lui Alexandru LIpulneanu, 125, 170.

S r oman i, 330, 540; colonizare in Dacia, 320, 345, 375, 428-429, 440, 441, 605-606, 630, 632. romin i, (valahi), 433; origine latin, 299, 320, 325, 333, 336-337; limla 299, 525, 567; moravuri 300, 382; in Transilvania 322, 323, 345, 346, 357, 365, 430, 432, 497-500, 543, 546, 551, 552, 554, 558, 5 61-562, 566, 567, 589, 605-606, 632633. Saint-Armand, abate de iv v.Noailles Gilles de "i. Saltzburg v. Ocna Sibiulu i. Saluzz o, ora' 323, 344, 366, 438. Salvaresso, Ecat erina, sotialui Alexandru II Mircea al T. Rom.. 413, 510. Sambo r, oras (Pol.), 399. Samogiti a, provincie (Polonia), 453. Rose n, locotenentul lui Laski, 298. Ro ca Grigor e, 132, 141, 173, 617. 672 mitropolit al Mold., www.dacoromanica.ro

Sando r, Mihai 1, partizan al lui Zapolya, 104. Scalic h, P a u I, 0 Bistrita, 179. 139. Sandrin v. Alexandru Lpuqneanu. Scheia (Schkeva), tirg Mold., sare 69-80; v. 0 Turda, Dej, Cojocna, Sic, Ocna Sibiului; v.0 318, 332333, 346, 348, 354, 359, 360, 370, menOuni 537, 539, 545, 547, 551, 564. (Trans.), ocne, exploatare, transport, salarii, pre; vinzare, clmri de "0 17-46, Schmalz, Frederic, din Baia Mare, 64. Schemnit z, centru minier (Slovacia), 65. S choresche n (Soro ca?), cetate 399. Schreck, Wolfgang, iezuit germ. (Trans.), 471. minele la Sargetia v. Strei u, 443. <Sari Saltic?> (Nicolae, derviluP) morSchreiber, Wolff, Sarmatia 536. Sarmisegetuza, 342, 443. S a schi z, capitlu 550. mintul lui "0 v. Babada g. Sasebes v. Sebeful ssesc. Sa;a loan (Trans.), cpitan al grzii lui I. Sig. Zpolya, 586. s a ; i (Trans.), aspindire 31, 33-35, 50, 55, 59, 115, 176, 200, 543, 546, 566, 583; religie emisar protestant, episodul "4 214, 224, 225, 227-229, 234; cifra 224, 227, 238; audienta -235; instruc;ie 236; dosar 237, 242; Belsius 0 Martin cer bunurile sa le 228, 242; biografie 273276; oferte, declara;ii 277-279, 280-281, 282-285, 286 -290. Schwend i, Laza r, general imperial, 331-332, 344, 364, 367, 369. sci;i 334, 375; nume dat ttarilor 383. Scitia, sciii mici, Scituli, Scitulia, vezi Secu Tara Secuilor. Sebe; ul ssesc (M iihlbach, Millebach, Sasebes), 11, 53, 115, 342, 352-354, 433, 442, 535, 544, 54 7-548, 583; capitlu 550. secui (Trans.) 10, 36, 55, 56, 142, 321, 322, 333, 335, 357, 462, 632; organizare, obli-

322, 586; geziri 333, 335-336: la Cluj 346, 441; Sibiu 325, 351-352, 452, 544; Brapv 357; Cristian 430; Fofeldea Ca;o1; 430; FIgraq 558; organizare, obliga;ii 54, 57-58, 68, 84, 548-549, 561, .564-565; sare gratuit 36, 78; memiuni 433, 435, 441-443, 461, 496; ;i I. Sig. Zpolya 175, 177; "4 in Mold.: religie 132; episcop 140; in T. Rom., 508, 510; (ge rmani) 588, 632. gaiii 56-58, 61, 90-91, 52, 562; catolici 462, 568; 202, 205-206, 208, 214; rivilegii, exploatare a Satu Mar e, ora', cetate, 44, 77, 236, 320-321, 332, 366, 369, 444, 445; descriere 533-535, 539-540; cedat In schimbul Bill Mari 543, 577; transport sare la " 30; comandan;i de "0 597. Seghedin (Szeged), ora' (Ung.), 22, 35, 43, 43-44, 68, 77, 537; sare, transport, 70. Savoia 434, 438. Saxebourg v. Sighi;oar a. S 5. c 1 a i a, mo;ie 58, 79. Selim H mo;tenitorul lui Soliman: 0 Despot (Baiazid!), 134, (Mustafa Celebi?), 1 70, Saxonia 543; Saxoni 336. Sla j, comitat 556. 213, 249; sultan otoman, 365, <392>, <401>, <404-405>, <407-408>, <416-417>, <421-4,23>, <425> Sbiere a, mare vornic de Tara de Jos (1568), 391. <431-432>, <435>. Seli;t e, castel (Trans.), 59. www.dacoromanica.ro 673 552-553; oblig. milit. 562; judeciti 562; orig., limbi 5 rscoale 169, 172, 175, 177; mediatie Despot 193, 197, 200 soli la Despot 199; secui nobili pribegi in Mold. 251; p srii 35, 79, 634.

Sennye i, Pan gra t z, comandant la Satu Mare 533-534, 597. Seps i, scaun secuiesc, 334, 551. Sighioar a (Sequesvar, Saxebourg) oral, Sequesvar v. .S ighioar a. Serbia 319, 327, 333, 339; (Rascia), 448450, 503; Serb ia Mick' 337; sirbi In Mold., 132; in T. Rom., 448, 574. Sigismund I de Luxemburg, ImSigismund al II-lea August, rege i al Polonii, 399, 405-407, 630; Mold. 100, 104; (", i Despot) 134, 142, 148, 36, 53, 107, 319, 335, 349, 353, 354, 442, 544, 547, 550; scaun s'isesc 549. Oral german, 62, 634. S f. Gheorgh e, bra; al Dunirii, 515. S f. Ladisla v, lIngl Oradea, izvoare calde, 634. Mihai S f. 154, 177, 207, 215, 249; 0 i Moscovia 179; i turcii 170. <S i h n a, piri u> (Mold.), 124. 1, castelul, fost episcopal (Trans.), 62-63. S f. Mihai 1, nfinstire catolia (Trans.) 437-438. S f. Nicola e, ministire catolici (?) Dudire, T. Rom., 526. Dristor) 412-413, 451; descriere 507-510. Simonet i, sat, jud. Harghita, 568. 145. Silezia, 73, 641. Silist r a (Axiopolis, Siret, du, 139, 382, 625; v. i Nistru(!) Sir mi u, provincie, 580, 582, 635. Sf. Nicolaie, sat v. Nicolen nat) 503. Sfondrata, Bartolomeo, iezuit (BaSf or z a, B o n a, regina Poloniei, 366. <Six t al IV-lea>, papi, 524. <Sforza, Pallavicini> Sincrlien i,

sat jud. Harghita, 568. (Forlze), ucide pe Martinuzzi, 5. Skarg a, Petr u, iezuit polon, 588. Sibiu (Cibinum, Sebin, Szeben, Hermestadt, Hermannstadt), ora 6, 11, 31, 40, 4553, 55, 59, 62, 80, 83, 85, 101, 104, 114, 147, 186, 234, 335, 351-352, 355-356, 358, 360, 432-433, 442, 451, 453, 537, 544, 546, 551, 565, 601-602; administrat ie 545; burgmistru 115; capitlul de "d 62, 354, Singeorgi u, sat (Ciuc Singeorgiu), 568. Sinmarti n, sat, jud. Harghita, 568. Si nmartinul SIrat, loc. lingi Turda, sare 36. Slavonia, 556-557, 559. Slezyc a, localitate, Polonia, 401. Sny a ti n, cetatea, oraqul (Pol.), 146, 625. boier din T. Rom., 187, So co 1, t idirul 192, 215. Soliman I, sultan otoman, 136, 142, 170, 550; casa eimIrii 80-81; monetkie 345, 544, 564; fortificatii 319, 544; asediul turcesc 545, populavie 549. S i c, ora (Trans.); eimari de sare 17, 31, 39; ocne, 79; "1 dat lui Fr. Kendi 18, 58. 172, 175-177, 191, 200, 213, 250, 316, 326-327, 355, 359, 365, 433, 444, 618619; "0 i Mold. 100-.101; ("0 i Despot 134, 139, 146-147, 154-156, 186, 215, i moldo225, 229, 235, 237, 249, 288; i Trans., 108, 249; (%0 venii 631); Sien a, duce de Sieniawski Nicolae, siei, 133, 153, 207. 134, 161, 216. 325. palatinul RuSieniawski Procopie (Procopie"), Solnocul dinluntru, comitat (Trans.), Sier ad z, voievodat (Polonia) 407; castel, 452. secuii 198); "d i T. Rom., 110, 319. Solnoc v. Szolno k. 542, 559. 542. Solnocul de mijlo c, comitat (Trans.), 674 www.dacoromanica.ro

Sombor i, La disla u, membru al triumviratului eirmuind Trans., 576, 579, 582. S ome , riu, 27, 73, 77, 332, 346, 348, 366, 444, 490, 534, 537-539, 635; navigavie pe iv 539. <S troie vistie r>, p.'strtor al pecetii mari (Mold.) (1562), 174. autor hatman Stryjkowski Maciej, Strucza v. S tur z a loan. biografie 446-447; text, 448-455. (Strucza) Some Odorhei, sat, 443. Somly 6, familia Bathoretilor de iv 434, 461. Sturza loan (Mold.), 100. ma Somly6, v. $iml u. Somme r, Johan n; biografie, 252-256; relavie despre Despot 2 57-268; activitate in Mold., 261; i Trans., 571. Stuzenski, nobil polon, 405. Suabia, 543. Suce a v a (Sossavia), cetatea de Scaun, 100 145, 147, 155, 175, 207-208, 215, 2 23, 225-226, 228, 234, 246-248, 258, 259, 268, 298, 310, 382, 398, 451, 641; asedierea lui Despot la ; pirelab de '^-0 v. S z Sor oc a, cetate, 208, 392. Soz op oli s, port la Marea Neagr (Bulg.), 514. Spancioc 305. vornic de Tara k ely P a u 1, 180, 214, 236; mitropolit de iv <Grigore Roca>, 173; reedint. mitrop., 141; tezaur domnesc la iv 125; negustor grec ucis la iv 263. de Sus, 174, 175, 206; sptarul lui Toma, Sp a ni a, rege <Filip II>, 177, 207, 41 6, 634; spanioli 423, 449; mercenari spanioli (Trans.), 3. Suce a v a (!) lupta de la i#, vezi Verb i a 257. S u ce a v a, riu, 227-228.

Speltacher din Halle, Paul, mercenar germ. Trans.; biografie, 1; text, Suedia, 571, 585. Sulina (Licostomo!), bra% al Dunrii, 515Sund (Danemarca), 514. 2-6. <S piridon>, episcop de Vad, 567. <S unieri Francis c>, provincial iezuir S y d o, 305. <Squarcialupi> Marcelo, (Trans.), 467, 581. medic (Pol.), 461, 572. I o a n, mercenar ungur, Suceava, Sr en n, I o a n, emisand lui Schreiber, 234. <S t a n>, fratele lui Mircea Ciob anul, 617. St an ciu 1, mercenar ung. Suceava, mIrturie, 302-304. Szab Ambrosi e, sol trans. in Mold.; not introd. 105-106; text, 107-108. Szab6 Nicola e, mercenar ungur al lui Sz a franie c, Pet r u, nobil polon, 452. Despot 148; mrturie, 307-308. S z a dv a r, oras Ung., 367. St ir c e a, <M a t e i>, staroste i pirdlab (Mold.), trimis la Poart cu' tributul lui Despot (1563) 186; cheam un pretendent in iar? (1568), 393. <S zak miry> Georg e, arhiepiscop de Str eiu (Sargetia) riu, 443. St r i goniu (Esztergom), 62, 65; arhiepiscop Szalanthay I oa n, de la Afumavi, 34. 471, Strigoniu, 65. secretarul lui Radix de iv v. Olahus Nicolae. St r im o n, nu (Pen. Balc.) 450. Szint 6, $tef an (Arator) 488-503. iezuit Trans., Stroici (Stroyz) mare boier (Mold.), 192, 265. 571, 588; biografie 486-487; text,

www.dacoromanica.ro 675

Szathmr Binya v. Baia Mar e. cornandant ungur in soida lui Despot, 124-125, 148, 174-, 263. Szkely Pau I, reco mandat de Habsburgi $tefan I cel Sf in t, 335, 493, 544, 597. rege al Ungariei, Szkely Anto n, Stef inegt i, sat jud. Botosani, 118, 518. $umuleu ($umleu), sat jud. Harghita, 568. T 180; pircIlab de Suceava, 236-237, 308; Szkily Petr u, rol la secui? cevei, 303. misiune la secui, 201, 214. in slujba lui Despot; 214; trateazi predarea SuTaranowski Andrei, Poart, sol polon la Szepe s, Szepus, Sepus (Zips), comite de ^, v. Zipolya, loan I. Szepe s, prepozizul de ,..0 587. Szerem y, I o a n. ostag ung., 124. Szolno k, o ra' Ung., 27, 30, 44, 77, 193. $ 405-408, 449, 455; biografie, 395-397; text, 398-401. Tarcz ay loan Ki s, arnica ; regal, 46. Tari Verd e, sat jud. Constanta, 120. Tarncz i, rial, 369. curier habsburgic, 153. Tarno w, localitate (Polonia), 118. is tof or, comandant impeTauber Cr, Taurinus, v. Belgra d. ^0, Seic a, localitate jud. Sibiu, capitlu, 550. $imli u, $imleu (Somly6), localitat e, jud. Silaj, 60, 534, 556, 567. Tavanes, Jean de Saulx, viconte de 422, 427-428; biografie, 414-415; text, 416-417.

Slaj, 62. jud. Tigna d, castel, Ttar i, 145, 156, 158, 216, 247, 266; han, Sinte u, castel jud. Bihor, 556. $ipot e, sat pe Maeda, 384. Siria, cetate, 50, 82. Stefan al II-lea. domn al Mold., 452. Stefan cel Mare (Cara-Bogdan!), domn al Mold., 179, 452, 454, 576, 621, 640, 642. 133, 140, 142, 177 (v. gi Devlet Gh ir a i); "., gi Grecia, 120; P0 gi Habsburgi i, 191; "d i Mold., 133, 140, 145, 154, 208, 224, 227, 299, 310-311, 381, 383, 392, gi turcii, 393, 452-454, 516; tribut 154; 100, 579; "4 dobrogeni, 114, 451; 177, ,...0 perecopieni, 383. $tefan Eraclide (!) v. Despot vod I. $tef an Lacust I, domn al Mold., confundat cu Ilias gi $tefan }tares, 383-384. Stefan Rare; (Stefnit), domn al Mold., 51, 61, 101, 119, 617; e-/ gi polonii 100; Telegd i, autor religios, 588. Telegech i, mercenar ungur. 264-265. Terapia, ora' (Turcia), 514. ^. si rurcii 100-101; ''d gi ungurii 99 100. $ t e fa n Tomg a, doinn 305, 311, 621, 625. Teuffenbach Cristofor al (TieffenMold., 267, bach), comandant imperial la Satu Mare, 445, 533, 534, 597. -676 www.dacoromanica.ro

Thornburg, v. Turd a. Tor day Sigismun d, gic, 142. slujitor habsburThurz, Joan, cel !patent, al minelor de la Baia Mare, 64. Tiberiu s, imprat roman, 337. Tibisco, Tibiscus, v. T i s a. Thur, Cristofor, diac, 19. arenda; Tor nyai Tom a, ban de Lugo;, 557, 558, 569, 586. Trs Georg e, 489. iezuit, 463, 466, 467, Tibr u, riu (Italia), 452. Trtsburg, v. B r a n. Tiburc z, 485. sat al iezui;ilor (Trans.), 484, 392. Traci a, 448-452, 455, 634. Traia n, impirat roman, 343, 345, 382, 428, 433, 440, 441, 443, 444; "0 ;i. podu l de la Turnul Severin, 338; cucerirea Daciei, 640. Tr a ns alpin a, nume dat T. Rom., 537, 538. Tigheci (A yagyec z" (?)), 101, 193, 578. Tighin a, ora;, 399; sub dominmia turd., Tileag d, tirg in jud. Bihor, 538. Timi;, du (Banat), 317, 329, 361. Timi;oar a, ora; ;i cetate, 33, 193, 340, 361, 503, 539; raguzani la 0. 589; sub turci, 317, 321, 329, 537, 557; pag de Transilvania, passim. Trapezun t, imperiu, 640. tribal i, popor antic (Bulg.), 455. 115, 369 (v. ;i Kasim pa;a). Timi;oar a, vinut, 339. Tira, Tiras, v. Nistr u. Tisa (Tibisco, Tibiscus), rtu, 27, 236, 321, 327, 332, 333, 340, 346, 348, 359,

360, 361, 537, 538, 597, 632, 634-635. tribut (Mold.) cItre poloni, 631; "0 ttari, 133; atre turci, 133, 631; (T. Rom.), clue Mold. (Despot), 214, 224; ctre turci, 133. Tripol i, 146, ora; (Siria), 513. Tulce a, ora;, 399, 449, 515. Tirgovi;t e, oras, 428, 509, 510. Turcia 1i 190, 326, 554, 574, , 537; in turci (Poarta otomani), 110, 338, 376, 392, 412, 425, 448-450, 453, 455, 503, 508, 513, 514, 584, 585, 589, 601; "0 in Banat, 321, 329, 338, 357; "0 in Cripna, 535 Dobrogea, 120, 451, 524, 578; ". la

Tirgul Frumos (Zeplak), 139. 462, 537, 552. T r gul Mu r e; (Visirhely, Zekelvasarbel, Netunarkt), ora;, 56, 334, 349, 359, 3 60, Tirgul Neamy, oral, 100. Ti rgul Trotu;, 169, 200, 260. Tirnav a, arhidiaconat, 61, 62, 63; comitat (Trans.), 542, 559. Giurgiu, 425; " la Tighina, 578; Habsburgii, 190, 206, 365, 534, 535; Mold., 100, 120, 124, 125, 132, 139, 140, 146, 155, 156, 172, 173, 177, 190, 193, T It. nava Mar e, riu, 350, 361, 547; "I M i c I, du, 349, 361, 547. Tobia s, nobil polon, 297, 298. Tok ay, ora; (Ung.), 30, 73, 77, 320, 321, 332, 360, 364, 539; cpitan de "0 367. Tomarova, v. R e n i. Tome;t i, sat, jud. H arghita, 568. 214, 227, 376, 381, 383, 384, 416-417, 452-454, 455, 516-517, 578, 588, 640, 641 ; tribut, 186, 382; 94 i Oradea, 555, 556; "4 ;i polonii, 119, 121, 407; ^0 ..si Trans., 3-5, 25, 198, 236, 250-251, 310, 321, 340, 341, 345, 355, 359, 412, 423, 444, Tomi s, ora; antic, 449. Tomor i, familie nobil (Trans.), 558. 449-450, 453, 493, 497, 540, 545, 577, 578, 582, 584; ", i T. Rom., 34, 110, 193, 214, 381, 426, 578, 616, 619; 677

www.dacoromanica.ro

Ungaria, 172, 577, 578; proiecte de cruciadl contra oN., 416. Turc u, riu, 358. 264; P..,i drile, 264; socotisi robi, 383.. igan i, in Trans., 322-323, 333, 337-3 38; clri, 498; in. T. Rom., 448. Turd a, comitat, 54, 542, 559. Turda (Thornburg), oras, 21-23, 26, 27, 30, 31, 43, 44, 46, 54, 55, 74, 77, 80; avezare, 18, 78; descriere, 345-346; cas te!, Tu;or a, sat, jud. Iasi, 119, 517. U 354, Ujvar v. Gherla. Ujvir v. Ocna Muresului. U n d 6, Marti n, iezuit ungur, 4 99. 551; ocne, 17-19, 25, 69, 18, 70, 72, 440-441, 551, 634; cImara de sare **NO 17, 34, 40-42, 45, 68, 71; personal de conducere: cmras, 38; vice-cmras, 39; judele vadului din e.0 77; produse: sare, Ungaria i unguri, 18, 27, 47, 50, 55 58, 25, 35, 37; luntre, 43, 44; popula/ie, 24; dare pe porti, 24. Turnul Rosu (Veres Torony), trecItoare si castel, 52, 59, 354, 538, 545. Turnul Severin, oras, pod, 338. Turnul Sfintei Mari v. Sintmrie de 330. 60, 67-68, 84, 100, 135, 141, 208, 318, 320-321, 329-331, 333, 359, 367, 381, 41 7, 433, 438, 442, 444, 449, 498, 503, 517, 534, 537, 543, 549, 556-557, 559, 564 , 580, 588, 598, 605; bli in^J Piatr , sat, jud. Hunedoara, 317, 329, 541, 632; bog.;ii minerale, 633-634; peste, 635; sane, 36, 41, 539; cmri de sare, 3 5; Turz 6 (Thurcz6), Francisc de Bethlenfalva, 177. T ti binge n, oras, 236, 586. vin, 541; organizare politica: regi, 33, 35 40, 451, 452, 454, 543, 546 (v. i Z p o1 y a Ioan II-lea Sigismund); I, Zipolya Ioan al

sub imperiali, de 160, 369, 542; sub turci (pasalicul Tara Birsei (Burcia, 550. Burzelland), 36, 59, 354, 356-357, 360, 537, 546; capitlu, Tara Flgrasului, 355, 358. Tara Secuilor scitulia, Tara Havegului, 551. Tara Romineasc, passim. [Ciculia, Saxonia" (!), secuime, Tara Sasilor (0], 168, 169, 176, 206, 454, 472, 537, 546, 552, 562, 569, 581, 588; scaune, 551; arieni in 553; catolici in 567, 568, 581. ;Irani (Tr ans.), diri, omagiu, 80, 560; obligasii militare, 561; (Mold.) sub Despot, Buda), 541; ,. la Constantinopol, 424; in Mold., 99, 192, 309, 310-311, 393, 398 , 454, 639-641; (mercenari), 124, 135, 148 158, 176, 207-209, 216, 224, 227, 265 266, 301-302, 308; (episcop), 140; la Oradea, 555; in Trans., 3-4, 31, 58, 321, 333, 335, 346, 430, 432-433, 441, 444, 485, 498, 540, 543, 546, 548, 554, 565567 , 588, 603, 606, 632-633; crestinare, 540; iezuiti In -., 503, 587; descriere (G .. Werner), 632; 0 inferioarl, 554. Ungnad loan (Hans), si Despot, contele, 280281, 289; scrisoare, 282-283.. Ungrisch Neustadt, v. Baia Mar e. Ungur a s, cetate, 10, 60. Ur oi u, deal pe malul Muresului, 584. Usti a, oras (Polonia), 399. murmur, 264; in oastea lui Despot, 264; a lui Stefan Tomsa, 621; i boierii, 678 www.dacoromanica.ro

V Vin u 1 de Jo s, localitate jud. Alba, 33-34, 58, 359, 548; stpiniri la "a 34; iczy Pet r u, V a d, magistrul monetriei din Trans., 49, 52. episcop de e.s, v. Sp ir i do n. Va d, sat mt. Bihor, 538. i castel, 34, 318, 341; cetwie, 9; ministire, 9, 34; populaiie, 33, 34; cmari filiar, 44, 78; populgie, 35; "4 cedat lui Raiiu de la Afumati, 33. Valahia inferioar Vad a v, I o a n, cmras la Turda, 45. superio a r I, 175, 523. V al te 1 i n a, provincie (Italia), 584. Vangrovecius Iacob, v. Wuyek I a c o b. Varkocs, Nicolae, guvernator al Trans., 364. V a rn a, oras , 508, 514, 523. v it e (Mold.), 381-382, 631; export, 641; 465, 473, 490, (Trans.) 317, 320, 633 ; comem 334; dijmI, 482, 485; (T. Rom.) molim, 400. 322 V1 a d Dr a cu I, domn al T. Rom., 376. Vladislav al V-lea Iagello, al Poloniei, 452, 639. rege Vladislav al II-lea Iagello, rege al Ungariei, 40, 46-47, 65, 82. Voin e a (Voyna), husar, 141. Vr a k o (Urach) d in Wiirtemberg, 280. V r in c e a nu I o an (Vranchich), sol in Trans., 171, 175. t i, sat pe valea Snagovului, 427. Vurpl r, localitate, astzi c itun al VinVarsovia, oras, 399, 455. Va s Gh eor gh e, comite de Cluj, 586. V a slu oras, 145, 149, 451. Vaury n, agent al lui Alexandru Lpusneanu, 147. Vene;ia i venetieni, 381, 421, 525. Ve r bi a, sat jud. Botosani; lupta de la "0 123, 257-258. Verbczy, v. We rb c z y.

Vulp e plui de Jos, 33-35, 58, 548; clmari de sare, 33-34, 78. Veres, Veress Torony, v. Turnul Ros u. Versovia, v. B r o v. Vey er i; 119, 305. Iosi f, pircIlab de Neam, Werbczi Stefan ungur, 559, 562. 91; descrierea (Verbaczy), jurist Vidi n, oras, 339. Vien a, oral, 81, 170, 440, 503. Vig en 6r e, B la is e de "0 , literat francez; biografie, 637-638; text, 639-642. V ill e y, J e a n, comandant de mercenari flamanzi, 124, 174, 186. Wer ner Geor g (Vernher), comisar imperial in Trans.; biografie, 13-16; text, 17 apelor (Hypomnemation), diac mold., 632-636; observayii critice, 92-96. We ss i e n 393. (Viscan stolnic?), Vilna (Wilna), oras, 571-572, 589. Vince nviu 53. Wier uski, polon, 119. b15.'narul, senator la Bistriva, Wierzbicki, polon, 121. Vin g a r t h, loan de "0, diac, 45. Wisniewiecki Dimitrie, pretendent polon, Mold., 215, 248-249, 298, 624. Winc enty, polon, 119. Vint i 1 vod (Draculina), domn al T. ROM., 448-449.

Wittenberg, oras, 586. 679 www.dacoromanica.ro

Wolfgan g, aurar (Mold.), 267. Wroclaw (Breslau), ora', 42. Wuyek I ac ob (Vangrovicius), rector al colegiului iezuit din Cluj, 463-465, 492, 493, 496, 497, 499, 500, 501-503, 572, 598, 600, 603; biografie, 474-476; text, educavie, 361-362, 570; ". si Despot, 134 176, 179, 186 193, 201, 207, 214, 224, 227, 237-238, 247, 288, 565; i Habsburgii , 224, 225 154, 157, 163, 171, 175, secuii, 227-229, 236, 289, 290, 563; 109, 193, 197, 201; "0 si Stefan Bithory, Wiirtenberg, 236, 280. Wyss Albert de "4, ambasador imperial la Constantinopol, 280-281, 286, 287, 290. 477-485. <Zipoly a> Isabella, sotia lui loan I Zipolya, regina Ungariei, 10, 18, 31, 45, 54, 62, 63, 323, 326-327, 329, 342, 343, 563; 0.4 i Soliman I, 172, 248; plan de reinsciunare, 104, 108, 115. 347, 366, 367, 433, 440; fiu, 570 (v. g m u n d); 344. Zipolya loan al II-lea Sig-isprlseste Trans., 36; mormint, Zahmut" dragomanul v. Mahmu d. Z a I u, sat si cetate, jud. Cluj, 443. Zamfir a, fiica lui Moise Vocli (T. Bom), 580. Zaran d, comitat (Trans.), 542, 557. Zarmijz, Zarmis v. Sarmisegetuz a. Zavad a, Petr u, vistier (Trans.), 364. Z a y, Francis c, cipitanul Casoviei, 135, 158, 168, 172, Zamoyski .11 n, mare cancelar al Poloniei, 517. 181, 202, 206, 207 Zapolya loan I, (loan de Szepes), voievod al Trans., rege al Ungariei, 18, 31, 3 3, 34, 41, 44, 46, 47, 50, 51, 58, 60, 64, 67, 79, 178, 355, 517, 540, 618; fiu 12, 104, 108, 115, 563, (v. si Zipolya loan al II-lea Sigismund); aleZebrzydowski, Andreas, episcop de Zilahy Francis c, vice-cimira4 de Cojocna, provizor al abaviei Cluj-MIrastur 25, 45, 62. Cracovia, 121. 216, 236, 287; "d qi Despot, 148, 153, 173, 177, 207, 227, 310; ev i turcii, 208 .

gere 545; construieste cetateg Gherla 24; Zinkmose r, 540. secretar imperial, 241. Zipolya loan secuii 344; mormint 344. Zips (Sepus, Szepes), (astzi In Slovacia),. al II-lea Sigism u n d, rege ales" al Ungariei, 10, 12, 135, 139, 140, 142, 160, 161, 177, 202, 205, Zirimi r, Medo s, comandant imperial 369. 207, 251, 306, 316, 319, 320, 322, 323, 325-329, 332, 333, 336-337, 342, 346, 348, Zlatn a, localitate jud. Alba; mine, 436, 555; populatie romaneasci, 551. Zolkiewski, Stefan, sol polon Mold., 120, 1 21. 345,, Ina 351; 353, 355, 359, 361-362, 364, 365, 369, 433, 434, 439, 440, 444, 583, 618; www.dacoromanica.ro

Materialul de fa; l a fost lucrat intr-o faz i Institutul de Istorie N. Ierga, precum urmeazl: 1 colectivul de altorii" de la I. Tar= 1 (rel. lungI) t. si aparat critic initial (partial) (partial) TARANOWSKI (partial) G.-A. CROMO G. MANCINELLI I. ARSENGO Aparat critic la Possevino (descrierea Transilvaniei) Diferite revizuiri de texte i biografii In far a iniial I P. P. PANAITESCU PAPROCKI text text M. STRYJKOWSKI text E. OTWINOWSKI aparat critic initial aparat critic initial aparat critic initial M. M. BULGARU G.-A. CROMO POSSEVINO COMMENDONE GRAZIANI PALEOLOGUL DE SAU1X P. LESCALOPIER G. MANCINELLI ARSENGO NEWBERIE (rel. scurti) text text text text text text text [dupi art. lui Cernovodeanuj (partial) (partial) text si n. introd. P. CERNOVODEANU PALEOLOGUL n. introd. n. introd. DE SAULX i contribuP. LESCALOPI ER aparat critic, precum tii la n. introd. la Newberie. M. HOLBAN restul volumul ui (texte si note critice, precum toati anexa cu excel:10a lui Ruggiero) [cu precizarea de mai jos privind faza a II-a premergitoare tipIririi] 681 www.dacoromanica.ro

In faza a II-a premergitoare tipIririi au mai fost adlugate texte de: P. CERNOVODEANU BL. DE VIGENERE text i n. introd. P. CERNOVODEANU si A. ARMBRUSTER P. SPELTACHER text ;i n. introd. M. HOLBAN I. LELESZI L. ODESCALCHI text si noti introd. I. WUYEK compleari de texte la Schreiber, Guagnini, Graziani, Guagnini-Paszkowski, Sommer . Notele introductive reflcute integral la Gromo, Commendone, Graziani, Mancinelli, (precum si observavii critice si o parte din subsol la acesta). De asemenea nota introductivi la insovitorul lui Possevino, introducerile critice la rapoartele lui I. Belsius si Martin Literatul. Sistematizarea materialului (reducen, rezumi ri etc. la Gromo si Possevino). Introducere la volum. www.dacoromanica.ro

CUPRINS Introducere PAUL SPELTACHER DIN HALLE V biografie 1 text PAUL BORNEMISZA SI GEORG WERNER (Comisan habsburgici in Transilvania) 2 biografie Bornemisza 7 9 11 text (a) text (b) biografie Werner 13 text comun observaii critice 17 92 www.dacoromanica.ro 683

ANONIM SECUI IN MOLDOVA nod introductivi . teXt . . . . 97 94 LAURENTIU TRIM1SUL LUI NICOLAE KORN1$ biografie text . SOLI DIN TRANSILVANIA IN MOLDOVA . 103 biografie . text . . EMISAR BRA$OVEAN LA BUCURE$TI . . 105 107 noel introductivI text . . . 104 110 . PETRU GERENDY biografie text . . . . 112 114 . ERASM OTWINOWSKI biografie teXt . .

. 116 . ANONIM PROBABIL UNGUR nod introductivi text IOAN BELSIUS 122 123 biografie . 126 129 text fi observatii critice preliminare MARTEN LITERATUL biografie . . . text fi observatii critice preliminare 684 217 220 www.dacoromanica.ro

JOHANN SOMMER biografie text AVOLFGANG SCHREIBER 252 257 biografie text ALESSANDRO GUAGNINI 273 277 biografie 291 297 text NERCENARI UNGURI not introductiv text 3SCOADA UNGUREASCA IN MOLDOVA 301 302 not introductiv text GIOVAN-ANDREA CROMO 309 310 biografie text GIOVANNI FRANCESCO COMMENDONE 312 316 biogra fie 372 375 text ANTONIO MARIA GRAZIANI biografie 377 text observavii critice ANONIM UNGUR IN MOLDOVA 380 385

not introductiv text 389 391 www.dacoromanica.ro 685

ANDREA TARANOWSKI biografie . 395 text . . 398 BARTOLOMEU PAPROCKI biografie text . . . . 402 404 IA COB PALEOLOGUL biografie text JEAN DE SAULX 409 412 biografie text PIERRE LESCALOPIER 414 416 biografie text MACIEJ STRYJKOWSKI 418 420 biografie 446 448 text IOAN LELESZI biografie text LUDOVIC ODESCALCHI 456 459 biografie text IACOB WUYEK

468 470 biografie text 474 477 686 www.dacoromanica.ro

$TEFAN szANTO biografie text JERONIM ARSENGO 486 48g biografie text JOHN NEWBERIE 50+ 507 biografie text GIULIO MANCINELLI 511 511 biografie text ANTONIO POSSEVINO 519 523 biografie text 527 533 591 observatii critice INSOTITORUL LUI POSSEVINO biografie text 594 596 ANEXA I JEAN DE SAULX Texte originale 611 ANEXA II MARCO ANTONIO FERRARI Mrturii indirecte biografie text C;RAZIANI 615 616 text 620

687 www.dacoromanica.ro

GUAGNINI-PASZKOWSICI text 624 ANEXA III GIULIO RUGGIERI Descrieri geografice biografie 629 630 text GEORG _WERNER text BLAISE DE VIGENERE 632 biografie 637 639 643 645 text Repertoriu cronologic Indreptiri Indice si completri 653 www.dacoromanica.ro

REDACTOR: ELENA CURTOV TEHNOREDACTOR: FLORICA V/EIDLE COLI DE TIPAR: 45,50+44 PG. PLAN$E. INDICI DE CLASIFICARE ZECIMALA, PENTRU BILIOTECILE MARI 9 (498),IPENTRU BIBLIOTE CILE MICI 9 (498). INTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ STR. BRASSAI NR. 5-7 REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA COMANDA NR. 122 www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro