2006

:
Statutul Chinei in contextul actual Evolutia economica a Chinei
o Evaluarea activitatii economice o Indicatori economici

Relatiile economice internationale ale Chinei

o Mediul concurential

Investitii Directe Straine (ISD)

o Societatile multinationale (STN)

o Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului

Factori care ar putea incetini procesul de dezvoltare

o Factori interni o Factori exteni o Politici si strategii economice

Obtinerea statutului de putere nucleara Previziuni

e cativa ani asa zisul Miracol chinez este la

ordinea zilei in sectiunea economica a mass-media din toata lumea. Peste tot intilnim articole despre Cea mai rapida crestere economica din Asia sau China depaseste Marea Britanie ca a patra economie pe glob, articole care descriu China ca o pasare Phoenix ce se ridica din cenusa sistemului maoist pentru a deveni o noua provocare globala.

1.

Sta

tutul Chinei in contextul actual Mare ct China o expresie arhicunoscut. i pe bun dreptate, probabil c unul din sinonimii cei mai la ndemn pentru China ar fi augmentare; populaional, geographic i, de civa ani, economic. Ultimul palier, cel al dezvoltrii economice, este cel care provoac totodat, juxtapus celorlalte, cele mai multe frisoane unor strategi din spaiul politic i de securitate occidental. Napoleon Bonaparte ar fi spus : ,, Cand China se va trezi, lumea se va cutremura. Dezvoltarea Chinei este un fenomen generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara. n ultimii peste 20 de ani, economia chinez a cunoscut o dezvoltare rapid. In aceast perioad, ritmul mediu de cretere a economiei chineze a depit 9%, iar PIB a crescut de circa 8 ori. La ora actual, China a devenit a patra mare economie a lumii, devansnd Marea Britanie n funcie de produsul naional brut, se arat ntr-un raport al Bncii Mondiale (B.M.). Produsul naional brut al Chinei a fost
3

evaluat la 2.263,825 miliarde dolari n 2005, depind cu 94 de milioane, echivalentul a 0,004%, nivelul consemnat de Marea Britanie, potrivit celor mai recente estimri ale Bncii Mondiale. n realizarea clasamentului, Banca Mondiala a luat n considerare produsul naional brut al fiecrei ri, exprimat n dolari americani, iar metoda de calcul implementat, numit "Atlas", presupune utilizarea unei medii pe ultimii trei ani a ratelor de schimb, care permite excluderea fluctuailor valutare. Statele Unite, Japonia i Germania ocup, primele trei poziii ale clasamentului, n timp ce Marea Britanie a cobort pe locul cinci. Astfel, produsul naional brut nregistrat de Statele Unite a atins 12.969,561 miliarde dolari, cel consemnat de Japonia s-a ridicat la 4.988,209 miliarde dolari, iar produsul naional brut al Germaniei s-a plasat la 2.852,337 miliarde dolari. 2. Evolutia economica a Chinei Dezvoltarea Chinei este un fenomen firesc generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara. Cu toate acestea, pentru a ajunge ce este astazi, economia chineza a parcurs un drum extrem de sinuos. Dupa 1976, fostul presedinte DENG XIAO PING ,a hotarat ca China trebuie sa se dezvolte din punct de vedere economic, din punct de vedere al importului si al exportului. Se dorea dezvoltarea in toate domeniile, dar mai ales obtinerea unei economii deschise. Datorita dezvoltarii el a dat permisiunea oraselor din sudul Chinei si a celor cu iesire la mare, sa aiba o politica specifica, proprie. Regiunile economice speciale ale Chinei sunt : Shenzhen, Zhuhai, Shantou, Xiamen si Hainan. In anii 90 ai secolului trecut, economia chinez a trecut printr-o perioad de supranclzire care a generat inflaie. Guvernului chinez i-au trebuit 3 ani pentru rezolvarea acestei probleme. Dar, la puin timp dup aceea, economia chinez a fost afectat de criza financiar ce s-a produs n Asia. n acest context, China a adoptat msuri active i eficiente, contracarnd cu succes repercusiunile crizei asiatice asupra economiei naionale. Mai mult, China a aplicat o politic de nedevalorizare a monedei naionale Renmibi, ajutnd rile din Asia de Est i Sud-Est s depeasc greutile economice i jucnd un rol important n stabilizarea economiei asiatice. Aciunile responsabile ale Chinei s-au bucurat de aprecierea comunitii internaionale. In 2002, n condiiile n care economia mondial s-a aflat n recesiune, economia chinez a meninut o cretere cu 7,3%. La nivel de macroindicatori, n 1987 China furniza doar 1,5% din producia mondial. Ilustrativ, n 2000 PIB-ul ajunsese s cifreze, conform anuarului
4

CIA World Factbook, circa 4.500 mld. USD, adic peste 10% din producia mondial, ponderea urcnd n 2005 la 13,7% corespunztor unui PIB calculat la paritatea puterii de cumprare de 8.859 mld. USD. Comparativ i totodat elocvent ca trend, [pornind de la un iniial 42% din PMB n 1948,] PIB-ul SUA nregistra n 2000 o valoare de 9.963 mld. USD, adic 22,7% din producia mondial, iar n 2005 la 20,3%, corespunztor unui PIB (la paritatea puterii de cumprare) de 12.370 mld. USD raportat la un produs mondial brut de 60,71 tril. USD. 3. Relatiile economice internationale ale Chinei Cooperarea Chinei cu strintatea n plan economic i tehnologic a cunoscut o evoluie ascendent. China s-a instaurat lent, dar sigur, (conform acelorai surse susmenionate) ca: al doilea partener de import al Rusiei, cu 10,8% (dup Germania cu 16%); primul partener de import al Indiei, cu 7,1% (volumul schimburilor comerciale cu India gigantul vecin a atins 13 miliarde USD n 2005); al doilea partener de import al SUA, superputerea creia i furnizeaz nu mai puin de 15% din importuri (dup Canada cu 16,9%). n sens invers, msurile protecioniste ale Beijingului, condamnabile poate din perspectiva liberalismului economic dar incontestabil extrem de eficiente, au fcut ca ponderea Chinei n totalul exporturilor s fie de 8,9% n cazul Indiei, 5,5% n cazul Rusiei i respectiv 4,6% n cel al SUA. Astfel, doar 7,4% din importurile Chinei provin din SUA i doar 4,6% din Germania, ntr-o ierarhie dominat de Japonia (cu 15,2%) i Coreea de Sud (11,6%). Ct privete Uniunea European i ale sale pretenii de actor global, China i s-a constituit, cu 12,4% din total, ca al doilea partener de import (dup SUA cu 15,3%). i cum n sens invers, numai 5% din exporturi au ca destinaie China, deficitul comercial generat Uniunii n 2004 a cifrat 78,5 milioane Euro cel mai mare deficit din toate relaiile comerciale bilaterale ale UE.
IMPORTURI

Consumul industrial, cresterea veniturilor si schimbarea traditiilor de consum fac din China motorul schimbarii configuratiei pietei mondiale. In goana sa dupa resurse, ea trage dupa sine economiile regiunilor din care se aprovizioneaza. Economia inghite anual milioane tone de petrol, cele mai importante cantitati importandu-le din Orientul Mijlociu, Rusia, Australia si Indonezia. Noua moda a localurilor de tip american (ex Mc`Donals), a dus la explozia consumurilor preparatelor din carne de vita, produse fara nici o cautare acum 10 ani de zile, in voga astazi. Castigatoare de pe urma schimburilor obiceiurilor de consum alimentar al sutelor de milioane de chinezi din zonele urbane sunt Canada si SUA, piete de pe care China va importa 350 mii tone carne de vita in urmatorul deceniu.

Plantatiile de cauciuc din sudul Thailandei acopera cererea de anvelope a industriei chineze de automobile, al carui ritm anual de crestere este de 75%. Producatorii de otel din Japonia si Coreea de Sud prospera de pe urma celui mai important client, China. Fabricile de componete electronice din Taiwan si Malayesia exporta in China circa 90% din ceea ce produc. Iar daca pentru Japonia, SUA sau Europa, China este perceputa ca pericol, prin prisma exporturilor sale anuale de 313 miliarde dolari, tarile din Asia de Sud-Est au o perceptie diametral opusa. China este cel mai serios cumparator de materii prime din regiune, in 2003 a cheltuit 413 miliade dolari, bani care au revigorat economiile Thailandei, Taiwanului si Malayesiei. Pentru ele problema nu este deficitul commercial in relatia cu China, ci capacitatea de a face fata cererii ei de materii prime. Exporturi Industria textile din intreaga lume a fost practic sfasiata de industria textila chineza. China fabrica astazi jumatate din productia de imbracaminte a lumii. Nume de marca, gen Fratelli Piacenza (cu o istorie de 270 de ani in Italia), si-au mutat sediul in China, acelasi lucru intamplandu-se si cu celebrul creator de moda Ermeneglido Zegna. Exporturile chinezesti au crescut cu 28%, fiind cifrate la 762 miliarde de dolari, iar excedentul comercial a atins cifra record de 102 miliarde de dolari. Pentru 2006, Agenia oficial de pres Xinhua estima o cretere cu 20% a volumului comerului rii, iar China Security Journal estimeaz c excedentul comercial al Chinei va atinge 120-130 miliarde USD. In topul exportatorilor din intreaga lume, China a ajuns sa ocupe locul intai, urmata de SUA si Coreea, 43% din totalul exporturilor sale fiind rezultate din productia transnationalelor. Piata chineza este cea mai mare din lume in materie de telefoane mobile, si a doua pe plan mondial pentru calculatoare personale:Acer (Republica Chineza Taiwan), Haier (China) si Lenovo (China). Rata creterii economice a Chinei n 2005 a fost 9,9%, cea pe primul trimestru al anului n curs 10,3% iar productia industriala a crescut in total cu 11,4%. In pofida unei cresteri a preturilor de 1,8%, inflatia a putut fi tinuta sub control. Rezervele valutare ale tarii se ridica la aproximativ 919 miliarde de dolari, ceea ce pozitioneaza Republica Populara Chineza pe un extrem de onorabil loc secund, imediat dupa Japonia, tara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Creterea economic a creat condiiile necesare pentru mbuntirea nivelului de trai al populaiei. Pn la sfritul anului 2000, circa un miliard 3OO de
6

milioane de oameni au nceput s duc o via decent, PIB pe cap de locuitor ajungnd la 8OO de dolari americani. De menionat c, n decursul a 2O de ani, guvernul chinez a salvat 2OO de milioane de oameni din situaia de srcie. Creterea susinut a economiei chineze a creat o baz solid pentru construcia infrastructural i mbuntirea nivelului de trai al populaiei. Spre exemplu, hidrocentrala de la cele 3 defileuri ale Fluviului Yangzi este un sistem hidroenergetic avnd rolul de a preveni inundaiile, a produce enegie electric i a servi la navitaie. Este de asemenea important pentru turism i protecia mediului (o surs de energie curata).

4.Investitii Directe Straine (ISD)

Intrarile de ISD in Asia de sud, de est si de sud-est, inclusiv Oceania, au atins cote si mai inalte in 2005 165 de miliarde de dolari SUA reprezentand o crestere de 19% fata de anul 2004, se arata in Raportul mondial al investitiilor 2006, elaborat de UNCTAD1. Regiunea si-a continuat cresterea economica si a devenit tot mai atractiva pentru investitorii straini, in special in tarile cu costuri relativ scazute. In plus, zona a devenit un loc fierbinte al corporatiilor transnationale (CTN) care investesc in servicii financiare si in industria tehnologiilor de varf.. China a fost din nou cel mai mare receptor de investitii straine directe din regiune (figurile 1 si 2a), dar si cel mai mare receptor dintre toate tarile in curs de dezvoltare din lume. Intrarile de ISD din China s-au ridicat la 72 miliarde de dolari SUA. Numai ISD nefinanciare s-au ridicat la 60 de miliarde de dolari SUA, inregistrand un declin usor, in timp ce fluxurile catre serviciile financiare s-au ridicat la 12 miliarde de dolari, cresterea datorandu-se investitiilor masive in bancile chinezesti. Hong Kong (China) si Singapore si-au pastrat pozitia de al doilea, respectiv al treilea receptor major din regiune, atragand investitii straine directe in valoare de 36, respectiv 20 miliarde de dolari SUA. Mai multe state membre ale Asociatiei Natiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN2) au inregistrat de asemenea cresteri ale fluxurilor de ISD. In China, ISD in sectorul manufacturier se reorienteaza acum catre tehnologiile avansate. Si tot in China Airbus intentioneaza sa construiasca o linie de asamblare a avionului A320. Se simte, insa, tendinta unei schimbari a interesului catre servicii in regiune, in particular cele bancare, telecomunicatii si imobiliare. Politica de reconstructie a economiei chineze a implementat multiple facilitati fiscale care nu au intarziat sa atraga masiv investitiile straine in China. Prin acest procedeu, China a reusit sa atraga mariile companii transnationale ale lumii, care si-au stabilit sediul central la poalele Marelui Zid.
1

UNCTAD= Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare -,,ISD din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltareASEAN = Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore, Brunei, Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam

SUA, Japonia, Coreea de Sud, Singapore si Finlanda au dat tonul investitiilor straine in economia chineza, aducand, in 2003, 41 de miliarde de dolari in tehnologie si fonduri. Samsung, IBM, Nokia, Motorola, Intel au deschis in China cel mai mare numar de filiale din lume. Fara indoiala apetitul lor investitional a fost si este determinat de avantajele ce vin la pachet cu marimea si crestera pietei interne chineze, cu surplusul de forta de munca, cu lanturile de furnizori extrem de bine organizate si, nu in ultimul rand,cu oferta generoasa a guvernului chinez in materie de facilitati fiscale. Forta de munca este disciplinata,produce mult si costa putin.Un muncitor calificat este platit cu 43 euro pe luna. Este salariu mediu brut lunar al unui inginer, architect sau medic este de circa 100 euro lunar. Salariul mediu brut lunar al unui polonez este de 547 euro lunar iar al unui sloven de 1100 euro lunar. Alaturi de forta de munca, regimul fiscal este cel de-al doilea punct de atractie pentru capitalul strain. Companiile straine platesc impozite de pana la 27%, cu 6% mai mici decat cele locale, si se bucura de reduceri si scutiri fiscale daca isi localizeaza productia intr-una din cele sase zone economice speciale sau in una din cele 14 zone libere. Cota de impozitare a companiilor care-si deschid capacitati de productie in aceste zone este de 15%. Nu in cele din urma, conteaza si legile aspre care sanctioneaza evaziunea fiscala si coruptia functionarilor publici chinezi. Pentru frauda fiscala sau spaga in valoare de 2500 euro, pedeapsa legala este de neconceput pentru lume occidentala, 20 ani inchisoare. Aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului, in 2001, a impus schimbarea politicii de atragere a investitorilor straini. Pentru ca legiile OMC interzic discriminarea fiscala intre companiile nationale si cele straine, guvernul chinez este nevoit sa reformeze codul fiscal in vigoare, actionand in doua directii. Prima consta in unificarea cotelor de impozitare la 24%-27% pentru toate companiile de pe piata, indiferent de originea capitalului. Cea de-a doua se refera la taxa pe valoarea adaugata. In prezent este de 17% si se plateste de catre toate companiile producatoare. Noul cod fiscal va stabili posibilitatea unor deduceri substantiale ale TVA pentru impozitele de echipamente ale companiilor din industria chimica, metalurgica, IT, constructii de nave si automobile. Prin aceasta reforma, guvernul de la Beijing incearca sa impuste doi iepuri dintr-un foc: impacarea OMC-ului si stimularea capitalului, indiferent de provenienta. Noul cod fiscal va fi definitivat in urmatorii doi ani de zile, iar implementarea sa va lua sfarsit in 2010.

Dupa valul din 2004, iesirile de ISD din regiune au scazut in 2005 cu 11%. Totusi, acestea au ramas relativ insemnate (68 de miliarde de dolari SUA). Conform Raportului Mondial al Investitiilor 2006, care acorda o atentie speciala tarilor in curs de dezvoltare si in tranzitie in postura de surse importante ale investitiilor straine directe, recenta crestere a corporatiilor transnationale (CTN) din aceste tari a fost determinata in special de companii avand sediul principal in tarile asiatice in curs
8

de dezvoltare. Asia de est si cea de sud-est gazduieste aproximativ patru cincimi din primele 100 de corporatii transnationale din tarile in curs de dezvoltare (tabelul 1 cu principalele 10 CTN asiatice). Noile economii industrializate din Asia si anume Hong Kong (China), Republica Coreea, Singapore si provincia chineza Taiwan au ramas in pofida unui regres semnificativ al iesirilor de ISD din 2005 principala sursa de ISD din tarile in curs de dezvoltare (figura 2b). Intre timp, cresterea rezervelor valutare ale Chinei a stimulat si cresterea rapida a iesirilor de ISD din aceasta tara, contribuind la reconturarea tiparului de fluxuri din Asia. Iesirile de ISD din Asia de sud, de est si de sud-est se axeaza inca pe servicii, desi o proportie tot mai mare a iesirilor de capital din regiune (China), a vizat resursele naturale si manufactura. In ceea ce priveste fuziunile si achizitiile transfrontaliere, cota combinata a sectoarelor manufacturier si primar a crescut semnificativ de la 29% in 2004 la 54% in 2005. Companiile asiatice de energie, din China, si-au sporit eforturile de achizitionare a activelor petroliere. Corporatia Nationala Petroliera din China (CNPC) a achizitionat in August 2005 PetroKazakhstan contra sumei de 4,2 miliarde de dolari SUA de departe cea mai mare afacere din industria petroliera si de gaze naturale incheiata de o companie provenind dintr-o tara in curs de dezvoltare sau cu economie in tranzitie. China se afirm tot mai incisiv n arena internaional n domeniul investiiilor strategice susinute de Guvern: n mine din Canada i Australia, la cele n exploatarea resurselor naturale n state din America de Sud, i de la achiziionarea a companiei IBM de ctre concernul chinez Lenovo Group, la ncercarea de anul trecut a companiei de stat CNOOC de a cumpra compania UNOCAL. n contextul n care principalul favorit la preluarea aciunilor UNOCAL prea la vremea respectiv compania american Chevron, care ofertase 16 mld. USD, surpriza de proporii s-a produs ns atunci cnd n joc a intrat CNOOC, care a licitat cu 2,5 mld. mai mult dect Chevron. Insa preocuparile in legatura cu securitatea nationala, au dus la blocarea cumpararii Unocal (Statele Unite ale Americii) de catre CNOOC (China). Miza strategic a fost extrem de important, fie i numai prin prisma faptului c UNOCAL deinea la rndul ei 54% din concernul CentGas, care controleaz oleoductele strategice care vor transporta petrolul caspic spre India, Pakistan, China i Japonia. O data cu intarirea sprijinului guvernamental si cu incheierea unor fuziuni si achizitii transfrontaliere majore, cresterea investitiilor straine provenind din China poate continua.

FDI Inflows
0
China Hong Kong, C hina Singapore Republic of Korea India Indone zia Malaysia Thailand Pakistan Vietnam 7.7 7.2 5.5 6.6 1.9 5.3 4.6 4 1.4 3.7 1.1 2.2 1.6 2 14.8 20.1 34 35.9

20

40

60
60.6

80
72.4

2004 2005

A)

FDI Outflows
Philippines Thailand India Malaysia Indonezia Republic of Korea Singapore Taiwan Province of China China Hong Kong, China 0 10 20 30
1.8 0.2 0.6 0.2 0.1 1.4 2 3 2.1 3.1 3.4 4.3 4.7 5.5 6 8.5

2005 2004

7.1 11.3 32.6

45.7

40

50

B)

10

5. Factori care ar putea incetini procesul de dezvoltare Exista teorii precum ca incetinirea procesului de dezvoltare este inevitabila datorita unor factori externi si interni: necesarul de resurse energetice, respectiv diferentele socio-economice din mediul rural la mediul urban. Recentele politici interne i externe ale guvernului de la Beijing, sunt gritoare pentru ncercarea vizibil de minimizare a vulnerabilitilor (interne) i contracare a potenialelor ameninri (externe). n plan intern, noile reglementri adoptate n 2005-2006 sunt indubitabil mai liberale fa de minoritile religioase. Diferentele socio-economice din mediul rural la mediul urban socio-economic costituie o problema pentru chinezi. Din populatia totala de 1,3 miliarde de locuitori, in prezent doua treimi din populatia tarii (800 de milioane) traiesc in spatiul rural, iar aproximativ 90 de milioane de persoane, din care 76 milioane din spatiul rural, traiesc din mai putin de un dolar pe zi (pragul de saracie definit pe plan international), conform cifrelor furnizate de China. Ins pe de o parte c numrul acestora a sczut continuu pe parcursul ultimilor 5 ani, iar pe de alt parte c guvernul a oferit stimulente variate ranilor pentru a prsi sectorul rural. Guvernul de la Beijing spera sa mute 400 de milioane in orase in viitorii 25 de ani. Un asemenea exod va necesita constructia de infrastructuri gigantice: locuinte, scoli, sosele care vor consuma resurse enorme la nivel mondial. Reformele, chiar dac mai lente, date fiind mrimile absolute n care se judec situaia, sunt vizibile, n special cele destinate reducerii disparitilor dintre mediul rural (segmentul populaional cel mai defavorizat) i cel urban. Desi n ultimii 7 ani, circa 25 de milioane de angajai i-au pierdut locul de munc urmare restructurrii/nchiderii unor ntreprinderi de stat ineficiente, sistemul de securitate sociala a generat circa 12 milioane de locuri de munca anual care acopera treptat cele 20-30 de milioane locuri de munca necesare.

11

n registrul factorilor externi care susin o prognoz negativ, cel mai vehiculat este cel al dependenei energetice a Chinei, al crei necesar energetic se presupune c va frna sever dezvoltarea actualei economii supranclzite. Ilustrat la nivel macro de o valoare a PIB care aprope c s-a dublat n intervalul 2000-2005, dezvoltarea economic fulminant prin ritm i anvergur a Chinei reclam un uria consum de materii prime. La momentul actual, China desi este cel mai mare producator de otel (mai mult decit SUA si Japonia luate impreuna), ea a trebuit sa importe 40 de milioane de tone pentru a-si satisface necesarul intern, ocupand astfel primul loc n lume la consumul de oel (25% din producia mondial, comparativ cu 12% n cazul SUA) i de cupru i se plaseaz n topul consumatorilor de aluminiu, zinc, platin, etc. Judecnd i dup timpul scurt, consumul de petrol este cel care a nregistrat probabil cea mai spectaculoas evoluie n contextul n care, dei a nceput s importe petrol abia n 1993, China reprezint la ora actual al doilea importator din lume (mai exact 32% din necesarul su) i acoper 30% din rata marginal a consumului mondial de petrol. Numai n 2005, China a consumat 318 milioane tone de petrol. n context, diverse estimri prospective apreciaz c n 2010 China va importa 3 milioane de barili3 pe zi (reprezentnd 40% din necesarul su de petrol), iar n 2030 circa 10 milioane. Referitor la dependena energetic, strategic din punct de vedere economic i intercondiionat militar, Beijingul urmrete minimizarea vulnerabilitii strategice generate de: pe de o parte dependena Chinei de petrolul din zona-cheie a Golfului Persic (cu prezena militar american) i pe de alt parte transportul maritim al acestuia spre piaa intern, acestea n contextul n care arcul Golful Persic Marea Arabiei Oceanul Indian este controlat autoritar de trupele navale, terestre i aeriene americane. Strategii chinezi i-au asumat ca obiectiv general crearea unor asigurri c Statele Unite nu vor fi n poziia de a ntrerupe fluxul de aprovizionare energetic a Chinei, mijloacele identificate fiind planificate diacronic.

Barili = unitate de masura pentru capacitate, in special pentru produse petroliere, circa 160 de litri

12

Astfel, pentru c decalajul militar fa de SUA este insurmontabil pe termen mediu, primul mijloc al securizrii aprovizionrii energetice pare s conste n crearea unei reele largi i profunde de relaii bilaterale sigure cu statele Orientului Mijlociu n cadrul a ceea ce literatura de specialitate a numit deja plastic diplomaia petrolului. Pe termen mediu, un alt mijloc const n asistarea statelor prietene (i implicit ostile SUA) n dezvoltarea propriilor apabiliti militare. i tot pe termen mediu, China urmrete constituirea unor depozite strategice de rezerve de petrol, pentru orice eventuale crize neateptate n care aprovizionarea sa extern ar fi ntrerupt. S-au construit depozite de 32,7 milioane de barili n provincia Jenhai din estul Chinei, alte capaciti similare de stocare fiind construite n provinciile Liaoning i Shandong. ntr-o prim faz, rezervele strategice ar trebui s acopere necesarul pentru cel puin 30 de zile, urmnd ca n urmtorii 10 ani, capacitatea de autoaprovizionare s creasc la 6 luni. n sfrit, mijlocul identificat pe termen lung este, firesc, dezvoltarea propriilor capabiliti militare pn la punctul n care China s practice o disuasiune eficace i poate chiar s-i asume o confruntare militar direct cu SUA. Aceleiai strategii i se subsumeaz i construirea de ctre chinezi de faciliti militare proprii dea lungul rutei menionate - n Pakistan (la Gwadar, n sud, nu departe de strmtoareacheie Hormuz), n Myanmar (aproape de strmtoarea Malacca) i Cambogia (la Kompong- Sihanoukville).

6. Obtinerea statutului de putere nucleara Cresteri uriase ale economiei chineze din ultimii ani nu au neglijat insa problema militara sau cea referitoare la arme nucleare sau cuceriri spatiale. Putere nucleara a Chinei este recunoscuta acum prin existenta celor 20 de rachete nucleare intercontinentale si cele 6 submarine nucleare.Armata Chinei este cea mai mare din lume,cu 2,5 milioane de soldati la care se mai adauga 1,3 milioane personal paramilaitar care alcatuiesc fortele politienesti. Mai nou China a solicitat chiar aderarea oficiala la grupul tarilor exportatoare de materiale nucleare. Programele de cercetare, recenta unificare cu UE pentru lansarea de sateliti artificiali sunt alte cateva aspecte care spun multe despre ambitiile Chinei in mai largul context mondial. Pentru a contrataca expansiunea Chinei, SUA incearca permanent diverse tehnici de limitare, de la cele de natura pur economica, la cele care tin de inarmare si de apararea drepturilor omului.

13

7.Previziuni China ar putea deveni cea mai puternica economie din lume in urmatorii 25 de ani, devansand SUA. Previziunea ii apartine lui Stanley Fisher, guvernatorul bancii centrale a Israelului, care a ocupat anterior pozitia de prim-director general adjunct al Fondului Monetar International (FMI). Dezvoltarea Chinei este un fenomen firesc generat de trasaturile acestui popor cu o istorie multimilenara. Dupa ce autoritatile de la Beijing vor lua masurile necesare pentru aprecierea monedei nationale, yuanul si daca economia chineza va creste in continuare, in termeni reali, intr-un ritm cu 7% mai rapid decat economia Statelor Unite, in conditiile mentinerii unui curs de schimb constant al valutelor, cum s-a intamplat in ultimii 20 de ani, Produsul Intern Brut (PIB) al statului asiatic va depasi intr-adevar indicatorul dezvoltarii economice a Statelor Unite in aproximativ un sfert de secol.

Corporation
Hutchison Whampoa Limited Petronas- Petroliam Nasional Bhd Singtel Ltd Samsung Electronics Co., Ltd. CITIC Group LG Electronics Inc. China Ocean Shipping Group Company Jardine Matheson Holdings Ltd Formosa Plastic Group Hyundai Motor Company

Home economy
Hong Kong, China Malaysia Singapore Republic of Korea China Republic of Korea China Hong Kong, China Taiwan Province of China Republic of Korea

Industry
Diversified Petroleum expl./ref./distr. Telecommunications Electrical & electronic equipment Diversified Electrical & electronic equipment Shipping Diversified Industrial chemicals Motor vehicles

As sets
Foreign
67638 22647 18641 14609 14452 10420 9024 7141 6968 5899

Sales
Total
84162 62915 21626 66665 84744 28903 14994 10555 58023 56387

Foreign
11426 10567 5396 61524 1746 36082 4825 5830 6995 15245

Total
23080 36065 7722 79184 6413 41782 11293 8988 37738 51300

14

15

Bibliografie:
UNCTAD- Raportul mondial al investitiilor 2006 ,, ISD din tarile in curs de dezvoltare si in tranzitie: Rolul lor in dezvoltare Site: www.chinaonline.com www.HotNews.ro www.Globalizarea.com www.sferaonline.ro www.blogspot.com www.chinaembassy.org.ro/

16